CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

NITRATII Indicatii: cardiopatia ischemica, insuficienta cardiaca Mecanisme de actiune: Coronarodilatatoare directe pe vasele sanatoase si aterosclerotice Reduc spasmul coronarian Venodilatatoare periferice, cu efect de sc dere a intoarcerii venoase, deci a presarcinii, urmata de sc derea muncii miocardice, deci utile in insuficienta cardiaca Stimuleaza dezvoltarea circulatiei colaterale miocardice

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

NITRATII

Preparate folosite: Nitroglicerina administrata sublingual sub forma de spray sau comprimate de 0,5 mg in atacul anginos; efectul apare in 2-3 minute, cu disparitia brusca a durerii (test diagnostic); poate da hipotensiune arteriala si trebuie administrat dupa ce pacientul este asezat Preparatul transdermic (patch) cu actiune de 12 ore, se aplica pe pielea lipsita de pilozitate

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

NITRATII

Preparate folosite: Nitratii cu actiune lunga (retard) ca izosorbid dinitratul (Isodinit, Maycor) (20, 40, 60, 120 mg) izosorbid 5-mononitratul (Mono Mack) Nitroglicerina injectabila (flacoane de 5-10 mg) se foloseste sub forma de perfuzie venoasa continua in angina instabila in doze de 10-40 mcg/min

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

NITRATII

Dezavantaje si efecte secundare: Dezvoltarea rapida a tolerantei, prin tahifilaxie, care poate fi evitata prin administrarea asimetrica, la intervale neregulate (pentru a avea o distanta mai mare intre 2 prize consecutive, in care toleranta se poate atenua) Risc de hipotensiune, mai ales in doze mari Cel mai redutabil efect secundar, cefaleea

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

ANTIAGREGANTE PLACHETARE Indicatii: toate formele de cardiopatie ischemica, in preventia primara si secundara a aterosclerozei, indiferent de localizare (coronarian , cerebrala si carotidiana, periferica) Mecanisme de actiune: Opresc formarea trombului plachetar Previn complicarea placii instabile cu tromboza

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

ANTIAGREGANTE PLACHETARE Reprezentanti si efecte secundare: Aspirina: Se utilizeaza in doze de 75-325 mg/zi, doze la care riscul hemoragiei digestive este mai mic Acetileaza ireversibil ciclooxigenaza, inhiband agregarea plachetara Cel mai important efect secundar este cresterea agresiunii mucoasei gastrice Creste riscul de sangerare

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

ANTIAGREGANTE PLACHETARE Reprezentanti si efecte secundare: Ticlopidina (Ticlid): Derivat tienopiridinic, care alungeste timpul de sangerare Se administreaza in doza de 250 mg x 2/zi Poate fi asociata cu aspirina Riscul de hemoragie digestiva este mai mic dar uneori poate produce neutropenie, agranulocitoza, purpura trombocitopenica, aplazie medulara

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

ANTIAGREGANTE PLACHETARE Reprezentanti si efecte secundare: Clopidogrel (Plavix): Tot un derivat tienopiridinic, asemanator cu ticlopidina ca mecanism de actiune Doza de 75 mg/zi (1 cp) Are efecte secundare mai putine decat ticlopidina sau aspirina

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

ANTICOAGULANTE Indicatii: desi altadata frecvent utilizati in tratamentul cardiopatiei ischemice, singuri sau in asociere cu antiagregantele, in prezent isi mentin utilitatea la pacientii cu fibrilatie atriala, cu trombi intracardiaci sau risc trombotic crescut (stenoza mitrala, cardiomiopatia dilatativa, tulburari de contractilitate, mai ales postinfarct) Inhiba sinteza protrombinei in ficat, prin competitie cu vitamina K Se utilizeaza Trombostop (2 mg) sau Sintrom (4 mg) Eficienta se urmareste prin mentinerea unui INR intre 2-3 sau I Quick 35% - 45%

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

HIPOLIPEMIANTE Principalele clase: Inhibitori ai HMG-CoA reductazei (statine) Lovastatina (10 80 mg/zi) Pravastatina (10 40 mg/zi) Fluvastatina (20 40 mg/zi) Simvastatina (5 80 mg/zi) Atorvastatina (10 80 mg/zi) Rosuvastatina (5-10 mg/zi)

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

HIPOLIPEMIANTE Principalele clase: Activatorii lipoproteinlipazei (fibrati): Clofibrat (500-2000 mg/zi) Bezafibrat (200-600 mg/zi) Fenofibrat (200-300 mg/zi) Gemfibrozil (200-1350 mg/zi) Rasini sechestrante de acizi biliari: Colestiramina (4-32 g/zi) Colestipol (3-50 g/zi) Derivati ai niacinei

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

HIPOLIPEMIANTE Indicatii: statinele pentru tratamentul hipercolesterolemiilor, fibratii pentru hipertrigliceridemii, niacina si fibratii pentru cresterea HDL Cresterea HDL este produsa si de efortul fizic si de consumul moderat de acool Alte efecte ale terapiei cu statine: Promoveaza regresia aterosclerozei si stabilizeaza placa de aterom Diminueaza riscul de aparitie a IM si AVC Corecteaza disfunc ia endoteliala Corecteaza unele femomene protrombotice

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

HIPOLIPEMIANTE Efecte secundare: Statine: Citoliza hepatica Rabdomioliza Fibrati: agraveaza rabdomioliza in asocierea cu statinele Acidul nicotinic: vasodilatatie excesiva

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

GLICOZIZII DIGITALICI Isi pastreaza utilitatea in tratamentul insuficientei cardiace (digoxina este tonicul cardiac cel mai utilizat, cp de 0,25 mg, fiole de 0,5 mg/2 ml) si al fibrilatiei atriale Mecanisme de actiune: Creste contractilitatea miocardica Efecte bradicardizante prin rarirea frecventei ritmului sinusal, deprimarea conducerii atrioventriculare si a raspunsului ventricular in fibrilatia atriala Stimuleaza activitatea electrica ventriculara Efect vasoconstrictor de scurta durata in administrare iv

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

GLICOZIZII DIGITALICI Indicatiile tratamentului cu digoxin: Scaderea frecventei ventriculare in fibrilatia atriala Insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie scazuta Contraindicatiile tratamentului cu digoxin: Infarctul miocardic acut Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva Sindromul de nod sinusal bolnav Bradicardiile, mai ales blocurile atrioventriculare de grad II-III Pericardita constrictiva

CLASE DE MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL BOLILOR CARDIOVASCULARE

GLICOZIZII DIGITALICI Efecte secundare: Digestive: anorexie, greturi, varsaturi Neurologice: oboseala, confuzie, cefalee, vedere in galben Manifestari cardiovasculare: tulburarile de ritm si de conducere In tratamentul toxicitatii digitalice, dupa intreruperea administrarii, se adm. K 3-6 g/zi si anticorpi specifici

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat este un sindrom metabolic plurietiologic, cu expresie clinic variat , al c rui element definitoriu este hiperglicemia, determinat de caren a relativ sau absolut de insulin . Criteriile actuale de diagnostic iau n considerare glicemia jeun de peste 7 mmol/L (126 mg%) sau glicemia la 2 ore de la nceperea testului de toleran oral la glucoz , sau n orice moment, peste 11,1 mmol/L (200 mg%).

DIABETUL ZAHARAT
Clasificarea diabetului zaharat i a altor categorii de intoleran la glucoz (OMS, 1995)  Clase clinice:
diabetul zaharat: diabetul zaharat insulinodependent; diabetul zaharat noninsulinodependent obez i nonobez; diabetul zaharat asociat malnutri iei; diabetul zaharat asociat cu diferite st ri i sindroame;

DIABETUL ZAHARAT
sc derea toleran ei la glucoz :  cu obezitate;  f r obezitate;  asociat cu unele st ri i sindroame; diabetul zaharat gesta ional.

DIABETUL ZAHARAT
Clase cu risc statistic crescut:  anomalie prealabil a toleran ei la glucoz ;  anomalie poten ial a toleran ei la glucoz : testele de toleran oral i intravenoas la glucoz sunt normale, dar este prezent ereditatea diabetic , obezitatea, femei cu fe i macrosomi.

DIABETUL ZAHARAT
Etiopatogenie  Diabetul zaharat insulinodependent (tip 1):
predispozi ia genetic : asocierea cu boli generale: pancreatita recidivant ereditar ; mucoviscidoza; hemocromatoza; ataxia Friedreich;

DIABETUL ZAHARAT
  

 

agregarea familial (risc 0,4% n popula ia general i 5% la cei cu rude diabetice); studiul gemenilor: 30-50% concordan la 30monozigo i; asocierea ntre diabetul zaharat insulinodependent i genele HLA ce confer susceptibilitate: DR3 i DR4 cresc riscul de 40 de ori; DR3, DR4 i DQ cresc riscul de 72 de ori;

DIABETUL ZAHARAT
autoimunitatea:  asocierea cu boli autoimune: tiroidita Hashimoto, boala Basedow, mixedem;  modele animale: diabetul zaharat al obolanului alb BB (60%);  histopatologic, insulita este leziunea specific diabetului insulinodependent, n producerea ei fiind implicate celule ca limfocite B, T, T citotoxice, T supresor, T killer;  autoanticorpi anticitoplasma celulelor insulare (ICA): la debut 90%, dup care scad; au rol predictiv n diabetul zaharat insulinodependent;  anticorpi anti celule insulare fixatori de complement (CF(CFICA);

DIABETUL ZAHARAT


anticorpi anti GAD (anti decarboxilaza acidului glutamic): au rol predictiv pentru apari ia diabetului zaharat insulinodependent, mai mare dect al ICA i IAA; anticorpi antiinsulinici (IAA): sunt asocia i cu vrsta tn r i debutul diabetului zaharat insulinodependent; imunitatea celular este probat de inhibarea migr rii macrofagelor n prezen a antigenelor pancreatice; factorii de mediu: virusuri (rubeolic, Coxsackie B).

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat noninsulinodependent (tip 2):
insuficien a secre iei de insulin : manifestat att n faza I (1-2 minute de la injec ia (1intravenoas de glucoz ) ct i n faza II (dup 6060-120 minute); insulinorezisten a:
  

defectul celulelor int ; cre terea antagoni tilor circulan i; secre ie insulinic anormal sau hiperproinsulinemie;

DIABETUL ZAHARAT
exagerarea produc iei hepatice de glucoz :


 

prin sc derea ac iunii insulinei la nivel hepatic, nu mai este inhibat glicogenoliza; hiperglucagonemia; stimularea gluconeogenezei.

DIABETUL ZAHARAT
Tablou clinic:  polidipsie: sete imperioas , cu senza ia de usc ciune a gurii;  polifagie: mai ales n diabetul zaharat insulinodependent, urmat de sc dere ponderal ;  poliurie: diureza > 2000 ml;

DIABETUL ZAHARAT
  

sc dere ponderal ; astenie fizic , intelectual i sexual ; semne ale complica iilor infec ioase i degenerative: gangren , retinopatie, neuropatie, parodontopatii.

DIABETUL ZAHARAT
Examene de laborator:  glicemia jeun u 126 mg% (7 mmol/L);  glicemia n orice moment u 200 mg% (11,1 mmol/L);  glicozuria: prezent numai n diabetul zaharat dezechilibrat;  cetonurie: n diabetul zaharat decompensat, cnd poate sc dea i bicarbonatul plasmatic < 22 mEq/L.

DIABETUL ZAHARAT
Complica ii Acute:  metabolice:
cetoacidoza diabetic (hiperglicemie, cetoz , acidoz ):
  

incipient : poliurie, polidipsie, astenie, halen de aceton (glicemie > 250 mg%, pH > 7,35, cetonurie); moderat : hiperglicemie, pH ntre 7,35-7,31; 7,35avansat : semne de deshidratare, hipotensiune arterial , respira ie Kssmaul (pH<7,2), grea , v rs turi, pseudoabdomen acut (glicemie > 500 mg%, pH ntre 7,307,307,20 sau mai mic, rezerva alcalin 15-19 mEq/L); 15sever : adinamie, pH e 7,20, rezerva alcalin e 10 mEq/L, com , deshidratare, glicozurie, cetonurie;

DIABETUL ZAHARAT


acidoza lactic : lactat > 4 mmol/L (valori normale 0,7-1,2), pH arterial < 7,35, gaura 0,7anionic crescut u 20 mEq/L [normal (Na + K) (Cl + HCO3) = 8-16 mEq/L]; 8coma hiperosmolar : glicemie u 600 mg%, osmolaritate > 350 mOsm/L, HCO3 > 20 mEq/L, pH > 7,3, absen a cetonuriei, com ; infec ioase: cutanate, mucoase, urinare, respiratorii, osoase.

DIABETUL ZAHARAT
Cronice:  infec ioase: orice sediu;  degenerative:
angiopatie (micro i macroangiopatie); neuropatie (somatic i vegetativ ) periferic i central ; piciorul diabetic Charcot; cataract , glaucom;

DIABETUL ZAHARAT
 

   

Retinopatie Nefropatie si evolutie catre insuficienta renala Parodontopatie; Cardiomiopatia diabetic ; Necrobioza lipoidic ; Lipodistrofia insulinic localizat ;

DIABETUL ZAHARAT


sindromul Mauriac: observat n trecut la copii cu diabet sever, instabil, ce asociaz hepatomegalie, nanism i obezitate localizat n partea superioar a corpului; sindromul Nobcourt: caracteristic diabetului grav, instabil, al copilului tratat cu insulin , asociind nanism hipofizar cu infantilism genital i hepatomegalie prin supranc rcare glicogenic , dar f r obezitate.

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE Indicatii: tratamentul DZ tip 2 la normoponderali si, in situatii exceptionale, DZ tip 2 cu obezitate (la cei cu obezitate in asociere cu biguanidele, sau cand acestea din urma sunt contraindicate sau ineficiente) Se administreaza cu aproximativ 15-30 minute inaintea meselor principale Mecanisme de actiune: stimuleaza secretia de insulina (amelioreaza in special prima faza secretorie) si datorita acestui mecanism principal stimuleaza cresterea ponderala si pot determina reactii hipoglicemice

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE de generatia I Tolbutamib (Rastinon) 500 mg/cp, durata de actiune 6-12 ore, se administreaza de 3 ori pe zi, se administreaza 2-6 cp/zi, metabolizare si excretie predominant hepatica Clorpropamid (Diabinese) 250 mg/cp, eficienta hipoglicemica sporita, cu o durata de actiune de 60 ore, se administreaza o data pe zi, doza maxima 2 cp, poate induce hipoglicemii severe, se evita consumul alcoolului pe durata tratamentului datorita unor efecte secundare (cefalee, congestie faciala, greata, voma), poate avea si efecte secundare hematologice sau hepatice

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE de generatia II Glibenclamid (Maninil, Daonil), cp de 1,25; 3,5; 5 mg, is injumatateste activitatea la 4-5 ore, se administreaza 2-3 prize/zi, doza maxima nu va depasi 20 mg/zi, este metabolizat de c tre ficat si rinichi, se adm cu prudenta la varstnici si in insuficienta renala Glicazid (Diamicron, Diaprel) cp de 80 mg si cp de Diaprel MR (RETARD) de 30 mg, cel retard se adm o data pe zi, restul in 2 prize Glipizid (Minidiab) cp de 5 mg si Glipizid retard (Glucotrol XL) cp de 5, 10, 20 mg se adm imediat inaintea meselor datorita efectului rapid Gliquidon (Glurenorm) cp de 30 mg, durata de ac iune intre 8 20 ore, se adm 1-3 prize/zi, doza maxima 120 mg/zi, eliminare exclusiv hepatobiliara, se poate utiliza si la pacientii cu nefropatie diabetica

ANTIDIABETIC E ORALE
SULFONILUREICE de generatia III Glimepirida (Amaryl) cp 1, 2 mg, actiune hipoglicemianta mai mare decat a glibenclamidei, desi cu o actiune mai slaba asupra secretiei de insulina (efect predominant extrapancreatic); necesita doze mai mici, la care efectul se instaleaza mai repede Medicamente antagoniste actiunii sulfonilureicelor: diuretice, betablocante, corticosteroizii, indometacina, acidul nicotinic Medicamente care potenteaza actiunea sulfonilureicelor, putand cauza hipoglicemii: salicilatii, alcoolul, fenilbutazona, anticoagulante Reactii toxice: anemia hemolitica, agranulocitoza, eritem cutanat si alte tipuri de alergii cutanate (sindrom Stevens Johnson), purpura, reactie vasomotorie (tahicardie, cefalee, congestie faciala), mai ales in asociere cu clorpropamid si alcool, icter si hepatita colestatica; cea mai severa este hipoglicemia, potentata de clorpropamid si alcool

ANTIDIABETIC E ORALE
REPAGLINIDA (NOVONORM) Actioneaza prin cresterea secretiei de insulina Prezinta o actiune de scurta durata care se instaleaza rapid, care se adreseaza predilect primei faze secretorii insulinice Eficienta pe sc derea glicemiei postprandiale Cp de 0,5, 1 si 2 mg Se adm la mesele principale si se pot asocia cu o priza de insulina lenta seara sau cu biguanide Se adm cu prudenta in insuficienta hepatica si renala Efecte secundare digestive, pseudogripale, artralgii

ANTIDIABETIC E ORALE

BIGUANIDE Mecanisme de actiune: Nu actioneaza la nivel pancreatic Scad neoglucogeneza hepatica si absorbtia intestinala a glucidelor Amelioreaza sensibilitatea periferica la insulina Ameliorarea functiei endoteliale si a profilului lipidic Efect antitrombotic Efect de protectie cardiovasculara Nu determina crestere ponderala si nici hipoglicemie (au indicatie mai ales in DZ tip 2 cu obezitate Se administreaza in 2-3 prize/zi, dupa masa

ANTIDIABETIC E ORALE
BIGUANIDE Preparate: Metformin (Meguan, Glucophage, Siofor) cp 500, 850, 1000 mg, timp de injumatatire de 6-8 ore Buformin (Silubin ret 100 mg, diabiten retard 170 mg, durata de actiune 8-12 ore, 1-2 prize/zi Efecte adverse: Tulburari gastrointestinale (dureri abdominale, greturi, varsaturi, diaree) Malabsorbtia vitaminei B12 si acid folic Contraindicatii in insuficienta hepatica si renala severa, retinopatia diabetica

ANTIDIABETIC E ORALE
INHIBITORII DE ALFA GLUCOZIDAZA Acarboza (Glucobay): inhiba absorbtia intestinala a glucidelor, dar utilizarea este limitata de efectele secundare gastrointestinale TIAZOLIDINDIONE Au ca efect principal ameliorarea insulinorezistentei, secundar ameliorand si profilul lipidic, reduc productia hepatica de glucoza Pioglitazona (ACTOS, 15, 30, 45 mg - cp) si Rosiglitazona (AVANDIA, 4 mg - cp)