Cuprins

ARGUMENT ……………………………………………..……..……… 3 INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE ………………………………….... 4

Formarea amestecului la motoarele cu aprindere prin compresiune si tipuride instalatii de alimentare

……………………….

4 5 6

POMPA DE INJECTIE……………................................................. Pompa de injectie cu piston-sertar ..………..........................…..

INJECTORUL …………...……………………………..…… 11 FILTRE DE COMBUSTIBIL ……………………………………..…. Filtru de filtrare bruta ………………………………………. Filtru de filtrare fina ………………………………………... Filtru dublu …………………………………………………… DEFECTE ……………………………………………………………. Defectele filtrelor de combustibil ………………………………… Defectele pompei de injectie …………………………………… Defectele injecloarelor ……………………………………………… INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE …. BIBLIOGRAFIE …………………………………..………………… 16 18 12 12 14 14 15 15 15 15

Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica. 2 . metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului.Argumentul Tendinta actuala in domniul actul este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante. consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului . Analiza sistemului. Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobillui si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului. metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare precum pana in acest moment. Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producator. Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului. procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa sur-vina in timp expoatarii acestuia.

de asemenea.a. nu se modifica. filtrele. .350)*105 N/m2.40)*105 N/m2.. aerul si combustibilul patrund separat in cilindri.75. Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m.a. aceasta se imparte in doua parti: partea de joasa presiune si partea de inalta presiune. Datorita acestei particularitati a partii de inalta presiune.5)*10 5 N/m2.. La m. In functie de marimea presiunii de circulatie a combustibilului prin instalatia de alimentare. ..a. cand presiunea aerului admis este foarte mare (30. uneori.1. puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie. 3 . instalatia de alimentare cu combustibil a m.. coeficientul excesului de aer are valori relativ mari : λ = 1. injectoarele si conductele de legatura dintre acestea (conducte de inalta presiune). La m. reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectate in interiorul cilindrilor. trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt. Partea de inalta presune este formata din: pompa de injectie. combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresiune.500)*105 N/m2. se imparte in : instalatia de alimentare cu pompa-injector si instalatia de alimentare cu pompa de injectie si injector. Presiunea de debitare a combustibilului este. . de aproxiinativ 10 ori mai mic decat la motoarele cu carburator. practic.c.a.. ridicata. pompa de combustibil. Partea de inalta presiune contine un element care ridica presiunea si dozeaza combustibilul si unul de injectie a acestuia in camera de ardere.2. amestecul lor formindu-se in interiorul acestora. Formarea amestecului la m.c.a. .. la 2000*105 N/m2. Presiunea de lucru a acestei parti este de (3..s. Aceste elemente pot constitui agregate separate cum este cazul pompei de injectie si al injectorului sau agregate unice cum este cazul pompei-injector. respectiv de (200.c.c. Partea de joasa presiune este formata din rezervorul de combustibil.a.. ajungand.c. Instalalia de alimentare cu pompa de injectie cu distributor rotativ a motoarelor SAVIEM 797-05 este reprezentata schematic in figura 1.FORMAREA AMESTECULUI LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE La motoarele cu aprindere prin compresiune.a. conductele de legatura dintre acestea si conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie. Presiunea de lucru a acestei parti depinde de tipul camerei de ardere si poate fi de (300. La m. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu.

3 — filtre .9. 6 — injector . cu mare presiune. care decurge din rolul sau de a asigura motorina necesara functionarii motorului in urmatoarele conditi tehnice : 4 . motorina este impinsa. Fig. 1 — rezervor . 8 — pompa de amorsare . 4 — pompa de injectie . fixate in chiulasa motorului. in pompa de injectie 5.b permite o racire mai buna a pompei de injectie prin irecerea unei cantitati mai mari de combustibil prin aceasta. Surplusul este trimis inapoi in rezervor. 7 — supapa . 9 — conducta de surplus .Din rezervorul 1. Schema din figura 1. are o constructie complexa. prin conducteie 6 la injectoarele 7. prin supapa de suprapresiune 8 si conducta de retur . Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ a motorului SAVIEM 797-05 (a) si schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar (in linie) : b — schema cu surplusul pompei la rezervor . 2 — pompa de alimentare . motorina este absorbita de pompa de alimentare auxiliara 2 si trimisa. POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie este organul eel mai important al instalatiei de alimentare . 5 — conducta de inalta presiune .b) este realizata in diverse variante in functie de modul de conducere a surplusului de combustibil al pompei de alimentare spre rezervor. 1. Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in conducta 9 si dirijat catre rezervorul de combustibil. prin filtrul pentru fillrare bruta 3 si filtrul pentru filtrare fina 4. Instalatia de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar ( i n linie — figura 1. Din pompa de injectie. 10 — surub de aerisire.

camele fiind astfel decalate incat sa asigure ordinea de injectie necesara. 5 . cremaliera este legata la regulator. pompele (elementii) sunt montate in general intr-un bloc unic. Jocul dintre bucsa si pistonas este foarte mic. astfel incat turatia pompei sa fie jumatate din turatia motorului. Pompa de injectie este antrenata de catre arborele cu came propriu 1. — pulverizarea cat mai fina a combustibilului . Functionarea lor este identica. — introducerea in cilindrii motorului a unei cantitati de combustibil bine determinate . Exista cazuri cand pompa de injectie si injectorul sunt construite intr-un ansamblu unic denumit pompa-injector. — sfarsitul injectiei sa se faca in momentul stabilit .se monteaza regulatorul de turatie. la motoarele de automobile. care angreneaza cu un sector dintat 10. intr-un corp compact. astfel incat sa se asigure etanseitatea la presiuni ridicate. 4. de aceea. Pistonasul are o constructie speciala. care se monteaza individual la fiecare cilindru. Aceasta miscare este imprimata de o cremaliera .— inceperea injecjiei intr-un moment bine stabilit . care primeste miscarea de la arborele cotit al motorului. Caracteristica principala a acestor pompe este prezenta elementilor de pompare pentru fiecare cilindru al motorului. posibilitatea de a antrena pistonasul intr-o miscare de rotatie fata de bucsa. la rindul sau. pompele de inalta presiune pot fi mecanice sau cu aer comprimat. Numarul de elemente care compun pompa de injectie corespunde numarului de cilindri ai motorului fiecare element alimentand un singur cilindru. In figura 2 este reprezentata pompa de injectie cu patru elementi de pompare.9. Fiecare cama corespunde cate unui element de pompare. prin intermediul unui tachet cu rola 6. Arborele cu came se sprijina in corpul pompei 2 pe doi rulmenti cu role conice 3. La capatul opus antrenarii. La partea inferioara a elementului se afla un manson 8 care are. realizindu-se. de arborele cu came. Pompa are tot atatia elementi de pompare cati cilindri are motorul. Fiecare element se compune dintr-un pistonas. pompa se numeste pompa de injectie cu elementi in linie. Elementii sunt reuniti. miscarea ei fiind comandata de acesta. — asigurarea unei presiuni de injectie cat mai constanta pe toatu durata inlctiei . — asigurarea unei reglari usoare a debitului de combustibil. Pompa de injectie cu piston-sertar. de-a lungul unui arbore cu came. Printr-un sistem de parghii. care gliseaza intr-o bucsa 5. fiind prevazut cu o muchie inclinata prin care se comanda sfirsitul cursei de refulare. in acelasi plan. La motoarele de automobile. In prezent. Pistonasul este actionat de catre cama respectiva de pe arborele cu came. iar coborirea lui se face datorita arcului 7. sunt raspandite pompele de injectie cu piston-sertar si pompele de injectie rotative. antrenat. in comun atit comanda pistoanelor cat si reglarea debitului de combustibil. Dupa modul de realizare a injectiei. solidar cu mansonul. prin intermediul unui angrenaj demultiplicator de turatie cu raportul de transmitere 1 : 2.

6 .

cu guler de descarcare. in dreprul orificiului de alimentare din bucsa. ceea ce duce la reducerea brusca a presiunii in conducta de inalta presiune si. La ridicarea pistonului. Dopul deflector 17 fixat in corpul pompei. cursa ei fiind lirnitata de limitatorul 15. fapt ce ar produce dereglarea pompei de injectie. se utilizeaza stiftul 16. trimis in spatiul 2 de catre pompa de alimentare patrunde in cilindrul (bucsa) elementului. Functionarea pompei este asigurata de catre arboreie came. care este etans in alezajul corpului supapei. datorita acestui guler de descarcare. iar supapa de refulare este adusa de arcul supapei pe sediul sau. Acesta este presat in corpul pompei si patrunde iutr-o crestatura din bucsa.b). coinbustibilul comprimat in cilndrul elementului. In miscarea sa catre punctul mort inferior . La deplasarea pistonului in jos. In acest moment. aflata intre scaunul supapei si racordul de refulare. are rolul de a prelua unda de presume a combustibilului care se intoarce. care comunica prin intermediul conductei de inalta presiune cu injectorul. deci la oprirea brusca a injectiei. combustibilul.Bucsa elementului este inchisa la partea ei superioara de o supapa de refulare 11. Inaintea supapei pe con. Supapa de refulare are o constructie speciala. mentinuta pe un sediu conic de catre arcul 12. D ebitul maxim s e obtine cand atunci cand pistonul 4 o cupa acea p ozitie in cilindru incat la cursa de refulare orificiul 3 vine in contact 7 . C antitatea d e combu stibil injectat in cilindru pe ciclu depinde de inaltimea curs ei activ e a pis tonului 4 (figura 4). refularea inceteaza. acesta fiind o portiune cilindrica cu inaltime mica. Pentru a impiedica bucsa elemenlului sa se roteasca in timpul functionarii. Etansarea este asigurata de o garnitura 14. presiunea din camera de refulare de deasupra pistonului scade brusc. pistonul deschide cu muchia inclianata a canalului 4 orificiul 1. Ca urmare.a). Reglarea cantitatii de combustibil injectat in cilindru de catre pompa de injectie se realizeaza prin rotirea axiala a pistonului care joaca in aceas ta s ituatie rol de sertar(deundes i numele de piston-sertar). iar acesta este trimis spre injector (inceputul injectiei). iar supapa de refuiare se inchide (sfarsitul injectiei). duce la deschiderea supapei de refulare 3 ( figura 3.(din centrul pistonului) cu spatiul 2 (figura 3). In momeatul in care muchia elicoidala descopera orificiul de alimentare. iar spatiul de deasupra pistonului va comunica p rin orificiui 5. presiunea in cilindrul elementului scade. care variaza pozitia canalului inclinat 1 f ata de orificiul 3 al cilindrului elementului 5. dupa acoperirea orificiuiui 1. situata sub conul de etansare al supapei. Deasupra supapei se afla racordul de refulare 13. Supapa este deschisa de forta de presiune a combustibiluiui refulat. in momentul in care acesta descopera orificiul de admisiune 1 (figura 3. in spatiul de deasupra supapei se produce o detenta rapida.

Pistonasul cu canal axial exterior si muchie elicoidala (5. 8 — orificiu de admisie si refulare . b. Prin stringerea surubului in tachet. . Rotind pis tonul in sensul indicat pe figura se obtin curse active mai reduse.2). la rotirea arborelui cu came. unghiul de avans se va micsora (intirziere la debitare).cu partea din dreapta a canalului inclinat (figur a 4.a). orificiul 3 vine in contact cu partea superioara a canalului inclinat 1 (fig. iar cursa activa de unghiul de retire a pistonasului. In acest caz. 4 — canal longitudinal. pentru evacuarea combustibilului din element.c). Cursa totala este impusa de cama de actionare a tachetului elementului.b). Daca in cursa de refulare. c — cu orificiu central in pistonas .c. si. a) are un orificiu pentru admisiune si altul diametral opus. iar cel cu orificiu central in pistonas este reprezentat in figura 5. 3 — bucsa elementului . Figura 5. unghiul de incepere a injectiei de catre pompa se va mari (avans la debitare). In figura 6 se reprezinta pompa de injecjie cu piston sertar utilizata la motoarele D 2156 HMN. Diferite constructi ale elementului de pompare : a — cu orificiu de admisie si orificiu de refulare. cand partea superioara a pistonului inchide orificiul 3. tachetul se va ridica pe cama mai devreme. 8 . atunci. 6 — canal circular : 7 — pistonas . 2 — orificiu de refulare . In figura 5 sunt prezentate cele mai uzuale forme constructive de elementi de pompare. ceea ce va determina debitarea mai devreme a combustibilului in injector. Intre momentul de iuceput al refularii combustibilului de catre element si momentul inceperii injecjiei de catre injector exista un decalaj. 10 — canal inclinat (elicoidal). partea din stinga a canalului inclinat ajunge in dreptul orificiului 3. debitul va fi nul. 4. 1 — orificiu de admisie . Daca surubul se desface. Elementul de pompare cu un singur orificiu de admisiune si de refulare este reprezentat In figura 5. deci. b — cu un singur orificiu de admisie si refulare. dupa ce pistonasul a efectuat cursa activa (deoarece el se deplaseaza in continuare pana la efectuarea cursei totale). iar combustibilul nu va mai fi comprimat. Injectorul incepe pulverizarea mai tirziu din cauza deformarii elastice a conductei. 5 — muchie de reglare a sfirsitului cursei active (muchia de descarcare) . respectiv debite intermediare de combustibil (figura 4. 9 — orificiu central . Momentul de incepere a injectiei se regleaza printr-un surub fixat in capul superior al tachetului 3 (fig.

g — cursa totala a pistonasului (distanta intre P.M. 17 — stift fixare cilindru .M. combustibilul intra in cilindru prin ambele orificii . si P. 14 — arc ventil presiune . 12 — scaun ventil presiune .I.S. 18 — sector dintat . Pompa de injectie RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y : a — sectiune partiala in pompa de injectie ..M. 20 — tachet cu rola . 21 — cama . 19 — taler superior arc. se efectueaza restul de cursa (neactiva) si combustibilul ramas in cilindru este evacuat in spatiul de aspiratie al pompei de injectie . 10 — orificiu intrare combustibil . 9 — cilindru element injectie .S. 7 — manson rotitor . incepe comprimarea combustibilului si alimentarea injectiei . 6 — brate laterale . b — pistonasul la P.Figura 6. se termina cursa activa si inceteaza injectia . 2 — carcasa . 22 — orificiu intrare-iesire.. 9 . 3 — surub de reglare .M. e — muchia elicoidala incepe sa deschida orificiul intrare-iesire.S..M. c — pistonasul inchide ambele orificii.I. 4 — taler inferior arc : 5 — arc element injectie . 8 — pistonas element injectie . 11 — spatiu de aspirate . 16 — cremaliera .M. f — pistonasul intre sfiritul cursei active si P.) : 1 — arbore cu came . 15 — racord de refulare . d — pistonasul intre P. se continua alimentarea injectiei .I.. si P. 13 — ventil de inalta presiune .

Injectorul de t i p inchis are orificiul pulverizatorului inchis cu ajutorul unui ac de obturare. Pentru a asigura aceste conditii. Daca motorul se afla in funcliune.5 mm. Tensiunea arcului. fiind supus la solicitari mari. Aceste jocuri se realizeaza prin rodare foarte fina. Corpul pulverizatorului 16 este prevazut cu alezaje pentru ghidarea acului 17.a se reprezinta constructia injectorului de tip inchis. 10 . la micsorarea performanetelor motorului. si deci si presiunea de injectie. piesele pulverizatorului trebuie sa aiba o geometrie perfecta. trece prin canalul 12 si ajunge in camera 20. si orice modificare a tensiunii conduce la modificarea presiunii de injectie si. cu actionare hidraulica. prin care se apasa acul pulverizatorului pe scaunul sau.INJECTORUL Injectorul indeplineste functiile de introducere. acul pulverizatorului este apasat pe scaunul sau 19 de catre arcul 7 si tija 11. deci. temperaturi ridicate (este plasat in camera de ardere) si are o ungere slaba (prin combustibilul care il debiteaza). In stare asamblata. poate fi marita prin folosirea unor saibe de. scaunul 19 al acului. tija 11. Din punct de vedere constructiv. Pulverizatorul functioneaza in conditii deosebit de grele. se impune etansarea si pulverizarea precisa a jetului de combustibil. combustibilul patrunde prin racordul cu filtru 9. in primui rand. In figura 11. reglaj 6 cu o grosime mai mare. se deosebesc injectoare deschise si injectoare inchise. camera 20 din dreptul umarului acului si canalul 12 pentru intrarea combustibilului in camera de sub ac.2—0. si canalul 12 de intrare a combustibilului la pulverizator. Cursa arcului este foarte mica.b este reprezentata constructia pulvenzatoruiui. de circa 0. utilizat la motorul SAVIEM 797-05. ceea ce a facut sa nu fie folosite pe automobile decat foarte rar. pentru o functionare buna. realizat din materiale deosebite. Injectoarele de tip deschis au o constructie simpla dar necesita. supus la tratamente termice de stabilizare. iar jocurile dintre corp si ac si fie de ordinul 1 —3 μm. prin care se asambleaza la conducta de retur. In figura 11. prin imperechere si control pneumatic (se masoara debitul de gaz inert care trece prin interstitiul respectiv printr-un timp anumit). pulverizare si distribuire a combustibilului in camera de ardere. Corpul injectorului 13 este prevazut cu racordul 9 cu filtru. Dintre conditiile functionale impuse pulverizatorului. In interiorul injectorului se gasesc arcul de presiune 7. Arcul injectorului are o caracteristica foarte precisa. presiuni de injectie ce pot atinge 2000*10 5 N/m2 .

intra in conducta de retur si apoi in rerervorul de combustibil. 11 . trecand prin orificiul foarte mic 18 al pulverizatorului.03-0.In timpul injectiei. Elementul filtrant este montat in corpul 3. Filtrul de filtrare bruta este prevazut cu elemente filtrante confectionate din placi sau benzi cu fante.08 mm. In general. se pulverizeaza in camera de ardere din capul pistonului. Filtrul din figura 13. Surplusul de combustibil scapat intre ac si ghidul sau umple spatiul din capul injectorului. din calti sau fire de bumbac. Combustibilul care ajunge in filtrul de filtrare bruta prin conducta 5 umple spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. acoperit in partea superioara cu capacul 6. se utilizeaza: filtre de filtrare br ut a (prealabila) si filtre de filtrare fina (definitiva). infasurate pe o carcasa tubulara din alama cu peretii perforati.a este prevazut cu un element filtrant 4. apasand cu presiune pe umerii acului. invingind forta arcului 7 si. prin surubul 1. filtrele brute de motorina trebuie sa retina impuritatile cu dimensiunea minima de 0. confectionat sub forma unui cartus din fire groase de bumbac sau fire artificiale scamosate. ridica acul de pe scaun. FILTRE DE COMBUSTIBIL In sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresiune. de unde. combustibilul. Montarea acestor filtre se fa ce in serie astfel incat intreaga cantitate de combustibil sa treaca prin ele. Trecand prin stratul de fire.

7 — elementul filtrului de filtrare fina : 8 — racordul pentru conducta de iesire a motorinei . fundul acestuia este prevazut cu un orificiu inchis fie cu un dop 2. se ridica si apoi prin canalele filtrului se scurge prin conducta 1 spre pompa de alimentare. Pe suprafata exterioara a elementului filtrant si in partea inferioara a corpului filtrului se depun impuritati mecanice. 9 — suruburi pentru aerisire . Fig. 4 — elementul filtrului de filtrare bruta. 3 — racord pentru conducta de intrare a motorinei. 10 — surub pentru asamblarea bateriei de filtre. 14. fie cu un robinet. 6 — carcasa filtrului fin . 2 — surub pentru umplerea filtrului brut . a Fig. Pentru scurgerea depunerilor din corpul filtrului. 10 — robinet de scurgere . 13. 5 — carcasa filtrului brut. 15 — surub. 2 si 7 — dopuri . 3 si 13 — corpurile filtrelor .combustibilul purificat ajunge in interiorul tubului cu orificii de sita. 11 — tija. 12 . Filtre de combustibil pentru motoare cu aprindere prin compresiune a — filtru de filtrare bruta . 4 si 12 — elemente filtrante 5 si 9 — conducte . 6 si 8 — capace . b — filtru de filtrara fina : 1 si 14 — conducte. Filtrul dublu pentru filtrarea motorinei la motorul D 2156 HMN : 1 — capac .

impinsa de pompa de alimentare. ambele avind elemente de filtrare din hartie. Depunerile retinute de filtrul de filtrare fina sunt evacuate prin robinetul de scurgere 10. 13 . Dupa trecerea prin elementul filtrant. prin orificiul de iesire. 13. Restul impuritatilor din motorina sunt retinute de elementul de filtrare fina confectionat din pliuri de hartie. Motorina. filtrarea motorinei se face cu ajutorul unui filtru pentru filtrare bruta si un altul pentru filtrare fina.Atunci cand in instalatia de alimentare patrunde aer. Combustibilul debitat de pompa de alimentare prin conducta 9 umple tot spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. Pentru ca combustibilul sa nu treaca pe langa elementul filtrant. La motorul Saviem 797-05. motorina este trimisa. trece vertical de sus in jos prin pliurile elementului de filtrare si se colecteaza in cupa 4. avind un capac comun si formind un filtru dublu (fig. este trimisa prin racordul 8 catre pompa de injectie. Aceste filtre sunt legate in serie. La motorul MAN D 2156. ridicandu-se prin tubul sau central. 15). HMN. intra in canalul central al elementului de filtrare. Elementul de filtrare bruta este confecfionat din fetru si retine impuritatile a caror dimensiune depaseste zecimea de milimetru. pe la partea inferioara a acestuia. pe care-l traverseaza radial. acesta este apasat etans pe capacul filtrului de catre un arc. strabate canalul racordului si. apoi. trece in cel de-al doilea element de filtrare prin racordul dintre cele doua filtre. 14). prin conducta din capac in filtrul de filtrare fina.b) este prevazut in cadrul instalatiei de alimentare pentru a retine impuritatile ale caror dimensiuni minime sunt sub valoarea jocurilor dintre pistonul pompei si cilindru si care au trecut prin filtrul brut. prin racordul 3. filtrarea motorinei se face tot prin doua filtre asemanatoare de tip CAV (fig. De aici. Elementul filtrant se compune diatr-o carcasa metalica umpluta cu o masa poroasa de vata minerala imbibata cu o pulbere absorbanta sau din hartie micronica. De la pompa de alimentare. In locurile de imbinare ale elementului filtrant cu capacul si cu partea inferioara a tijei sunt prevazute garnituri de etansare din cauciuc. eliminarea lui se face prin orificiul inchis cu dopul filetat 7. Filtrul dublu. intra in spatiul dintre capacul 9 si elementul de filtrare 3. Combustibilul refulat sub presiune se scurge prin masa poroasa filtranta si se ridica in lungul tijei centale si prin canalul din capac ajunge in conducta 14 care il conduce spre pompa de injectie. in spatiul dintre carcasa 5 si elementul de filtrare bruta 4. Filtrul de filtrare fina (fig.

Pentru degripare. se constata prin faptul ca motorul porneste. apar o serie de defecte. Patrunderea aerului in pompa de injectie produce injectii necorespunzatoare in cilindrii motorului. Inlaturarea acestui defect se poate face numai la s tatia de intretinere.c. si acest lucru se intimpla cu ocazia demontarilor. ca urmare a unei pulverizari defectuoase. ceea ce duce la functionarea neregulata a acestuia. elimina singura prin teava de retur aerul care a intrat odata cu motorina. vor fi tratate cele mai frecvente. in t i m p u l cxploatarii. Daca si dupa aceasta elementul nu se degripeaza. datorita executiei de inalta precizie si a conditiilor de lucru (presiune si temperatura ridicate). si automoblul se va remorca pana la statia de intretinere. Griparea pistonului nu mai permite regulatorului pompei sa deplaseze cremaliera. elementul se demonteaza si se spala in benzina. in mod normal. deoarece combustibilul debitat de pompa de alimentare nu ajunge la pompa de injectie. Deplasarea cremalierei este sacadata in acest caz. din care cauza motorul se ambaleaza. se indeparteaza impuritatile prin demontarea filtrului si spalarea elementelor de filtrare. Infundarea filtrului de filtrare fina. fapt care se resimte si la pedala de accelerate. acesta se va remonta. Infundarea elementului de filtrare bruta sau a sitelor d in paharele pompelor de alimentare face ca motorul sa nu poata porni din lipsa de combustibil.. Cand. depasind turatia maxima si putandu-se produce avirii. neetanseitatea acului. In continuare. Pompa de injectie.a. si anume: intepenirea acului. si de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului 14 . iar motorul are un mers neregulat. Intepenirea intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie se datoreaza ancrasarii acestora din cauza combustibilului insuficient filtrate. Defectele filtrelor de combustibil sunt: inf u n d a r e a partiala si infundarea totala a elementelor de filtrare. apar nurneroase defecte. la terminarea motorinei din rezervor etc. In acest caz. Griparea pislonului unui element al pompe de injectie se datoreaza jocurilor prea strinse sau ancrasarii.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI INLATURAREA LOR La instalatia de alimentare a m. daca motorul este oprit nu mai porneste. infundarea orificiilor pulverizatorului si uzarea injectorului. deoarece elementele sale principale functioneaza la presiune foarte ridicata. Defectele injecloarelor. Intepenirea acului injectorului este determinata de murdarie. Defectele pompei de injectie sunt numeroase. insa se opreste imediat. se demonteaza filtrul de filtrare fina si se spala de impuritati elementul de filtrare. insa. cantitatea de aer este mare. Acest defect se identifica astfel: la actionarea manuala a pompei de alimentare nu se simte nici o rezistenta pentru ca ea nu debiteaza. In acest caz. In timpul exploatarii. pompa de injectie trebuie purjata. In acest caz.

scaderea puterii motorului. tija de comanda a injectiei f i i n d mentinuta in pozitia in care pompa nu debiteaza . — uniformitatea debitelor tuturor elementelor pompei . Infundarea orificiilor pulverizatorului se datoreaza cocsarii. Depistarea si inlaturarea defectului se face ca in cazul precedent. iar motorul bate si scoate fum. Se face. datorita calaminei. motorul nu mai poate fi pornit sau porneste foarte greu. La intepenirea acului injectorului. se scot. Pentru depistarea injectorului defect. Datorita acestui fapt. care urmeaza a fi verificata. foarte rar acest defect poate fi cauzat si de supraincalzirea motorului. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE Verificarea si reglarea pompei de injectie. numita centicubare. 15 . se scoate injectorul si se desfunda orificiile pulverizatorului cu un ac special. Verificarea si reglarea acestor parametri. apoi. — uniformitatea avansurilor la injectie la toti cilindrii motorului. iar puterea scade.poate fi recunoscuta si dupa zgomotul pe care-l f ac e la injectare. motorul incepe sa funcfioneze neregulat. a impuritatilor fixate pe scaunul acului. Uzarea injectorului provoaca o pulverizare necorespunzatoare a motorinei. la un injector bun se aude un zgomot sec. iar turatia pompei se citeste pe tahometru. pe cand la unul cu acul intepenit se aude un scartit. inseamna ca acul este intepenit. In acest caz. legatura dintre pompa de injectie si rezervorul de motorina al standului. numit stand pentru centicubare. datorita asezarii sale incorecte in injector . care permite antrenarea ei cu turatie variabila. Neetanseitatea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului. motorul pierzind din putere. injectorul se inlocuieste. se face cu ajutoru l u n u i stand special.injectorului. scoate f u m . se monteaza pe stand si se cupleaza la mecanism. Dupa o oprire. se demonteaza acul injectorului. Vacuummetrul indica depresiunea combustibilului la aspiratie. injectorul nu pulverizeaza bine. fara a se desface de la conductele de inalta presiune si rotindu-se pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmareste functionarea lor in aer liber. Cand injectorul nu pulverizeaza corect (jet piezis sau cu stropi). Pompa de injectie. Centicubarea pompei de injectie comporta urmatoarele operatii : — se antreneaza pompa de injectie cu turatie constanta. In acest caz. injectoarele din chiulasa. uzurii scaunului acului sau unui joc mare intre ac si corpul injectorului. Neetanseitatea acului injectorului poate fi determinata de intepenirea acului injectorului. Intepenirea acului injectorului . Parametrii care caracterizeaza functionarea pompei de injectie sunt: — cantitatea de combustibil debitata pentru fiecare cursa a pistonului plonjor . iar dupa oprire. se curata acul si interiorul injectorului cu un betisor de lemn de brad si se spala cu motorina. In acest caz. motorul nu mai poate fi pornit. pe rind. bate usor. iar elementele de injectie se cupleaza prin intermediul conductelor cu injectoarele care debiteaza in cilindrii gradati din sticla.

Reglarea debitului elementului de injectie se face prin modificarea pozitiei relative dintre pistonasul plonjor si roata dintata. 16 . Standul este prevazut cu un dispozitiv care intrerupe automat colectarea motorinei in eprubete dupa efectuarea a 100 rotatii de catre pompa. se face verificarea inceputului debitarii fiecarui element de injectie. citind pe o scala speciala unghiul de rotire al arborelui pompei corespunzator fiecarei debitari. operatie care se executa slabind contrapiulita si rotind surubul de reglaj cu care este prevazut tachetul. se slabeste colierul de fixare a elementului de injectie. respectand unghiul de avans la montare. la nevoie. pompa de injectie se caleaza pe motor. j u m a t a t e a din t u r a t i a maxima si la t u r a t i a minima a pompei de injectie. In cazul cand unul din injectoare debiteaza mai devreme se opreste antrenarea pompei. In acest scop. Inceputul debitarii se regleaza prin ridicarea sau coborirea pistonasului plonjor in raport cu tachetul sau. 60° pentru sase elementi s. — se repeta operatia de verificare a uniformitatii inceputului injectiei si. In cazul in care se constata neuniformitatea debitelor de combustibil. — se golesc eprubetele de colectare a combustibilului si se masoara cantitatea de combustibil debitat de fiecare injector pentru 100 rotatii ale arborelui pompei de injectie.— se manevreaza treptat t ij a de comanda urmarind daca toate injectoarele standului incep injectia pentru aceeasi pozitie a tijei. se procedeaza la reglarea elementelor care au debitul diferit fata de valoarea prescrisa in fisa tehnica a pompei respective.a. se reface reg l a j u l . La pompa rotativa se verifica si debitul maxim la diverse turatii. indicate de u z i n a constructoare.d. rotindu-se in sensul reducerii debitului .m. pompa de injectie se antreneaza manual si se urmareste momentul in care incepe sa debiteze fiecare injector al standului. Valoarea acestor unghiuri trebuie sa fie constanta si egala cu raportul dintre 360° si numarul elementelor pompei de injectie: 90° pentru patru elementi. Dupa centicubare. precum si reglarea dispozitivului de avans automat si presiunea pompei de transfer. Dupa uniformizarea debitelor tuturor elementelor. Aceasta operatie se face de cate trei ori pentru : turatia maxima.

M.a. V. 3. Paizi. G h i u l a i . Automobile ROMAN cu motoare diesel.a. C. s. Gorianu. 2. s. 5. Bucuresti. 1977. Editura tehnica. Antoturismele ARO.Bucuresti. Bucuresti. Mateevici.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Academiei militare. Editura tehnica. Bucuresti. 1975 4. 17 . 1974. V. Editura didactica si pedagogica. Organe de masini si mecanisme.a. Mecanica automobilelor si autoblindatelor. 1976. 1965. Gh. P a r i z e s c u . s. Bucuresti. Mecanica automobilului. Editura tehnica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful