Cuprins

ARGUMENT ……………………………………………..……..……… 3 INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE ………………………………….... 4

Formarea amestecului la motoarele cu aprindere prin compresiune si tipuride instalatii de alimentare

……………………….

4 5 6

POMPA DE INJECTIE……………................................................. Pompa de injectie cu piston-sertar ..………..........................…..

INJECTORUL …………...……………………………..…… 11 FILTRE DE COMBUSTIBIL ……………………………………..…. Filtru de filtrare bruta ………………………………………. Filtru de filtrare fina ………………………………………... Filtru dublu …………………………………………………… DEFECTE ……………………………………………………………. Defectele filtrelor de combustibil ………………………………… Defectele pompei de injectie …………………………………… Defectele injecloarelor ……………………………………………… INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE …. BIBLIOGRAFIE …………………………………..………………… 16 18 12 12 14 14 15 15 15 15

Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica. Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producator. Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului. metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare precum pana in acest moment. Analiza sistemului. consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului .Argumentul Tendinta actuala in domniul actul este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante. procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa sur-vina in timp expoatarii acestuia. 2 . metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului. Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobillui si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului.

aceasta se imparte in doua parti: partea de joasa presiune si partea de inalta presiune.75. combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresiune. Instalalia de alimentare cu pompa de injectie cu distributor rotativ a motoarelor SAVIEM 797-05 este reprezentata schematic in figura 1. ajungand. Presiunea de lucru a acestei parti depinde de tipul camerei de ardere si poate fi de (300. practic.c. pompa de combustibil. trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt. conductele de legatura dintre acestea si conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie.1.. injectoarele si conductele de legatura dintre acestea (conducte de inalta presiune)..a. la 2000*105 N/m2. 3 . Formarea amestecului la m. Partea de inalta presiune contine un element care ridica presiunea si dozeaza combustibilul si unul de injectie a acestuia in camera de ardere. de asemenea. . reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectate in interiorul cilindrilor. La m. Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m. Aceste elemente pot constitui agregate separate cum este cazul pompei de injectie si al injectorului sau agregate unice cum este cazul pompei-injector. coeficientul excesului de aer are valori relativ mari : λ = 1.. Datorita acestei particularitati a partii de inalta presiune.FORMAREA AMESTECULUI LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE La motoarele cu aprindere prin compresiune. La m. uneori.40)*105 N/m2. cand presiunea aerului admis este foarte mare (30.s. de aproxiinativ 10 ori mai mic decat la motoarele cu carburator. nu se modifica. instalatia de alimentare cu combustibil a m. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu..a.500)*105 N/m2.c.350)*105 N/m2.a. . ridicata.. Presiunea de debitare a combustibilului este.a. . aerul si combustibilul patrund separat in cilindri. se imparte in : instalatia de alimentare cu pompa-injector si instalatia de alimentare cu pompa de injectie si injector.2. filtrele. puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie.c.. Presiunea de lucru a acestei parti este de (3.c. . Partea de joasa presiune este formata din rezervorul de combustibil.5)*10 5 N/m2. amestecul lor formindu-se in interiorul acestora. La m.a. respectiv de (200. Partea de inalta presune este formata din: pompa de injectie.a.a.c. In functie de marimea presiunii de circulatie a combustibilului prin instalatia de alimentare...

2 — pompa de alimentare . 1 — rezervor . Instalatia de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar ( i n linie — figura 1. 4 — pompa de injectie . care decurge din rolul sau de a asigura motorina necesara functionarii motorului in urmatoarele conditi tehnice : 4 . POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie este organul eel mai important al instalatiei de alimentare . are o constructie complexa. Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in conducta 9 si dirijat catre rezervorul de combustibil. prin supapa de suprapresiune 8 si conducta de retur . fixate in chiulasa motorului. 7 — supapa . Fig. motorina este impinsa. in pompa de injectie 5. 8 — pompa de amorsare .Din rezervorul 1. motorina este absorbita de pompa de alimentare auxiliara 2 si trimisa. cu mare presiune. Din pompa de injectie. 10 — surub de aerisire. 9 — conducta de surplus . 5 — conducta de inalta presiune . 6 — injector . prin filtrul pentru fillrare bruta 3 si filtrul pentru filtrare fina 4. 3 — filtre . Schema din figura 1. prin conducteie 6 la injectoarele 7.b) este realizata in diverse variante in functie de modul de conducere a surplusului de combustibil al pompei de alimentare spre rezervor. Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ a motorului SAVIEM 797-05 (a) si schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar (in linie) : b — schema cu surplusul pompei la rezervor .b permite o racire mai buna a pompei de injectie prin irecerea unei cantitati mai mari de combustibil prin aceasta.9. Surplusul este trimis inapoi in rezervor. 1.

cremaliera este legata la regulator. care angreneaza cu un sector dintat 10. prin intermediul unui tachet cu rola 6. Dupa modul de realizare a injectiei. La motoarele de automobile. de arborele cu came.— inceperea injecjiei intr-un moment bine stabilit . pompele (elementii) sunt montate in general intr-un bloc unic. in acelasi plan. realizindu-se. la motoarele de automobile. Jocul dintre bucsa si pistonas este foarte mic. — sfarsitul injectiei sa se faca in momentul stabilit . care gliseaza intr-o bucsa 5. In figura 2 este reprezentata pompa de injectie cu patru elementi de pompare. Pistonasul are o constructie speciala.se monteaza regulatorul de turatie. Fiecare element se compune dintr-un pistonas. antrenat. — asigurarea unei presiuni de injectie cat mai constanta pe toatu durata inlctiei . de-a lungul unui arbore cu came. posibilitatea de a antrena pistonasul intr-o miscare de rotatie fata de bucsa. intr-un corp compact. prin intermediul unui angrenaj demultiplicator de turatie cu raportul de transmitere 1 : 2. Pistonasul este actionat de catre cama respectiva de pe arborele cu came. Pompa are tot atatia elementi de pompare cati cilindri are motorul. care primeste miscarea de la arborele cotit al motorului. care se monteaza individual la fiecare cilindru. astfel incat sa se asigure etanseitatea la presiuni ridicate. iar coborirea lui se face datorita arcului 7. — asigurarea unei reglari usoare a debitului de combustibil. Elementii sunt reuniti. 5 . pompa se numeste pompa de injectie cu elementi in linie. Pompa de injectie este antrenata de catre arborele cu came propriu 1. La capatul opus antrenarii. camele fiind astfel decalate incat sa asigure ordinea de injectie necesara. Numarul de elemente care compun pompa de injectie corespunde numarului de cilindri ai motorului fiecare element alimentand un singur cilindru. Exista cazuri cand pompa de injectie si injectorul sunt construite intr-un ansamblu unic denumit pompa-injector. Pompa de injectie cu piston-sertar. fiind prevazut cu o muchie inclinata prin care se comanda sfirsitul cursei de refulare. — introducerea in cilindrii motorului a unei cantitati de combustibil bine determinate . La partea inferioara a elementului se afla un manson 8 care are. miscarea ei fiind comandata de acesta. 4. astfel incat turatia pompei sa fie jumatate din turatia motorului. sunt raspandite pompele de injectie cu piston-sertar si pompele de injectie rotative. Fiecare cama corespunde cate unui element de pompare. pompele de inalta presiune pot fi mecanice sau cu aer comprimat. de aceea. Printr-un sistem de parghii. Functionarea lor este identica. Aceasta miscare este imprimata de o cremaliera .9. Arborele cu came se sprijina in corpul pompei 2 pe doi rulmenti cu role conice 3. Caracteristica principala a acestor pompe este prezenta elementilor de pompare pentru fiecare cilindru al motorului. in comun atit comanda pistoanelor cat si reglarea debitului de combustibil. In prezent. la rindul sau. solidar cu mansonul. — pulverizarea cat mai fina a combustibilului .

6 .

Etansarea este asigurata de o garnitura 14. trimis in spatiul 2 de catre pompa de alimentare patrunde in cilindrul (bucsa) elementului. Reglarea cantitatii de combustibil injectat in cilindru de catre pompa de injectie se realizeaza prin rotirea axiala a pistonului care joaca in aceas ta s ituatie rol de sertar(deundes i numele de piston-sertar). Inaintea supapei pe con. C antitatea d e combu stibil injectat in cilindru pe ciclu depinde de inaltimea curs ei activ e a pis tonului 4 (figura 4). iar acesta este trimis spre injector (inceputul injectiei).(din centrul pistonului) cu spatiul 2 (figura 3).a).Bucsa elementului este inchisa la partea ei superioara de o supapa de refulare 11. D ebitul maxim s e obtine cand atunci cand pistonul 4 o cupa acea p ozitie in cilindru incat la cursa de refulare orificiul 3 vine in contact 7 .b). ceea ce duce la reducerea brusca a presiunii in conducta de inalta presiune si. in momentul in care acesta descopera orificiul de admisiune 1 (figura 3. care comunica prin intermediul conductei de inalta presiune cu injectorul. cursa ei fiind lirnitata de limitatorul 15. iar supapa de refulare este adusa de arcul supapei pe sediul sau. pistonul deschide cu muchia inclianata a canalului 4 orificiul 1. combustibilul. iar supapa de refuiare se inchide (sfarsitul injectiei). refularea inceteaza. In miscarea sa catre punctul mort inferior . La deplasarea pistonului in jos. Supapa de refulare are o constructie speciala. In acest moment. Acesta este presat in corpul pompei si patrunde iutr-o crestatura din bucsa. aflata intre scaunul supapei si racordul de refulare. in spatiul de deasupra supapei se produce o detenta rapida. Pentru a impiedica bucsa elemenlului sa se roteasca in timpul functionarii. presiunea din camera de refulare de deasupra pistonului scade brusc. situata sub conul de etansare al supapei. deci la oprirea brusca a injectiei. fapt ce ar produce dereglarea pompei de injectie. La ridicarea pistonului. iar spatiul de deasupra pistonului va comunica p rin orificiui 5. cu guler de descarcare. presiunea in cilindrul elementului scade. Supapa este deschisa de forta de presiune a combustibiluiui refulat. coinbustibilul comprimat in cilndrul elementului. in dreprul orificiului de alimentare din bucsa. mentinuta pe un sediu conic de catre arcul 12. are rolul de a prelua unda de presume a combustibilului care se intoarce. se utilizeaza stiftul 16. Deasupra supapei se afla racordul de refulare 13. Ca urmare. care este etans in alezajul corpului supapei. dupa acoperirea orificiuiui 1. Functionarea pompei este asigurata de catre arboreie came. care variaza pozitia canalului inclinat 1 f ata de orificiul 3 al cilindrului elementului 5. acesta fiind o portiune cilindrica cu inaltime mica. Dopul deflector 17 fixat in corpul pompei. datorita acestui guler de descarcare. In momeatul in care muchia elicoidala descopera orificiul de alimentare. duce la deschiderea supapei de refulare 3 ( figura 3.

In acest caz. Daca surubul se desface. 8 — orificiu de admisie si refulare . iar cel cu orificiu central in pistonas este reprezentat in figura 5. 3 — bucsa elementului . 4. orificiul 3 vine in contact cu partea superioara a canalului inclinat 1 (fig. Intre momentul de iuceput al refularii combustibilului de catre element si momentul inceperii injecjiei de catre injector exista un decalaj. debitul va fi nul. 8 . 5 — muchie de reglare a sfirsitului cursei active (muchia de descarcare) . la rotirea arborelui cu came. si. Pistonasul cu canal axial exterior si muchie elicoidala (5.b). Injectorul incepe pulverizarea mai tirziu din cauza deformarii elastice a conductei. Momentul de incepere a injectiei se regleaza printr-un surub fixat in capul superior al tachetului 3 (fig. Diferite constructi ale elementului de pompare : a — cu orificiu de admisie si orificiu de refulare. cand partea superioara a pistonului inchide orificiul 3. 10 — canal inclinat (elicoidal). 1 — orificiu de admisie . partea din stinga a canalului inclinat ajunge in dreptul orificiului 3. deci. 2 — orificiu de refulare . ceea ce va determina debitarea mai devreme a combustibilului in injector. unghiul de avans se va micsora (intirziere la debitare). Rotind pis tonul in sensul indicat pe figura se obtin curse active mai reduse. tachetul se va ridica pe cama mai devreme. 6 — canal circular : 7 — pistonas .c. iar combustibilul nu va mai fi comprimat. . iar cursa activa de unghiul de retire a pistonasului. Elementul de pompare cu un singur orificiu de admisiune si de refulare este reprezentat In figura 5. 9 — orificiu central . dupa ce pistonasul a efectuat cursa activa (deoarece el se deplaseaza in continuare pana la efectuarea cursei totale). Cursa totala este impusa de cama de actionare a tachetului elementului. In figura 6 se reprezinta pompa de injecjie cu piston sertar utilizata la motoarele D 2156 HMN. a) are un orificiu pentru admisiune si altul diametral opus. Figura 5.c). b. 4 — canal longitudinal. respectiv debite intermediare de combustibil (figura 4. Prin stringerea surubului in tachet. c — cu orificiu central in pistonas .a). In figura 5 sunt prezentate cele mai uzuale forme constructive de elementi de pompare. atunci.2). b — cu un singur orificiu de admisie si refulare. pentru evacuarea combustibilului din element. unghiul de incepere a injectiei de catre pompa se va mari (avans la debitare).cu partea din dreapta a canalului inclinat (figur a 4. Daca in cursa de refulare.

M.. 15 — racord de refulare .. 3 — surub de reglare . 9 . 13 — ventil de inalta presiune .I. 10 — orificiu intrare combustibil . se continua alimentarea injectiei . 12 — scaun ventil presiune . si P. 4 — taler inferior arc : 5 — arc element injectie .S. se termina cursa activa si inceteaza injectia .S. c — pistonasul inchide ambele orificii.) : 1 — arbore cu came . 8 — pistonas element injectie . 19 — taler superior arc. 18 — sector dintat . 17 — stift fixare cilindru . b — pistonasul la P. 21 — cama . se efectueaza restul de cursa (neactiva) si combustibilul ramas in cilindru este evacuat in spatiul de aspiratie al pompei de injectie .M. g — cursa totala a pistonasului (distanta intre P. e — muchia elicoidala incepe sa deschida orificiul intrare-iesire. 20 — tachet cu rola .I. 14 — arc ventil presiune . 6 — brate laterale .Figura 6. incepe comprimarea combustibilului si alimentarea injectiei . 16 — cremaliera .M.. 2 — carcasa .S. f — pistonasul intre sfiritul cursei active si P. 7 — manson rotitor .. si P.M. Pompa de injectie RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y : a — sectiune partiala in pompa de injectie .M. d — pistonasul intre P.M. 22 — orificiu intrare-iesire. 9 — cilindru element injectie .I. 11 — spatiu de aspirate . combustibilul intra in cilindru prin ambele orificii .

In figura 11.b este reprezentata constructia pulvenzatoruiui. presiuni de injectie ce pot atinge 2000*10 5 N/m2 . cu actionare hidraulica. In stare asamblata. 10 . supus la tratamente termice de stabilizare. camera 20 din dreptul umarului acului si canalul 12 pentru intrarea combustibilului in camera de sub ac. Pulverizatorul functioneaza in conditii deosebit de grele.INJECTORUL Injectorul indeplineste functiile de introducere. prin care se asambleaza la conducta de retur. Daca motorul se afla in funcliune. fiind supus la solicitari mari. de circa 0. prin imperechere si control pneumatic (se masoara debitul de gaz inert care trece prin interstitiul respectiv printr-un timp anumit). pentru o functionare buna. Pentru a asigura aceste conditii. trece prin canalul 12 si ajunge in camera 20. temperaturi ridicate (este plasat in camera de ardere) si are o ungere slaba (prin combustibilul care il debiteaza).a se reprezinta constructia injectorului de tip inchis. Injectoarele de tip deschis au o constructie simpla dar necesita. Cursa arcului este foarte mica. si orice modificare a tensiunii conduce la modificarea presiunii de injectie si. realizat din materiale deosebite. combustibilul patrunde prin racordul cu filtru 9. se deosebesc injectoare deschise si injectoare inchise. Dintre conditiile functionale impuse pulverizatorului. Corpul injectorului 13 este prevazut cu racordul 9 cu filtru. pulverizare si distribuire a combustibilului in camera de ardere. Corpul pulverizatorului 16 este prevazut cu alezaje pentru ghidarea acului 17. Tensiunea arcului. In figura 11. ceea ce a facut sa nu fie folosite pe automobile decat foarte rar. Aceste jocuri se realizeaza prin rodare foarte fina. iar jocurile dintre corp si ac si fie de ordinul 1 —3 μm. tija 11. la micsorarea performanetelor motorului. si deci si presiunea de injectie. Arcul injectorului are o caracteristica foarte precisa. reglaj 6 cu o grosime mai mare. Injectorul de t i p inchis are orificiul pulverizatorului inchis cu ajutorul unui ac de obturare. Din punct de vedere constructiv. in primui rand. utilizat la motorul SAVIEM 797-05. se impune etansarea si pulverizarea precisa a jetului de combustibil. si canalul 12 de intrare a combustibilului la pulverizator. In interiorul injectorului se gasesc arcul de presiune 7. deci.2—0. poate fi marita prin folosirea unor saibe de. piesele pulverizatorului trebuie sa aiba o geometrie perfecta. prin care se apasa acul pulverizatorului pe scaunul sau. acul pulverizatorului este apasat pe scaunul sau 19 de catre arcul 7 si tija 11.5 mm. scaunul 19 al acului.

intra in conducta de retur si apoi in rerervorul de combustibil. trecand prin orificiul foarte mic 18 al pulverizatorului.08 mm.In timpul injectiei. In general. Surplusul de combustibil scapat intre ac si ghidul sau umple spatiul din capul injectorului. se utilizeaza: filtre de filtrare br ut a (prealabila) si filtre de filtrare fina (definitiva). filtrele brute de motorina trebuie sa retina impuritatile cu dimensiunea minima de 0. se pulverizeaza in camera de ardere din capul pistonului. infasurate pe o carcasa tubulara din alama cu peretii perforati. invingind forta arcului 7 si. FILTRE DE COMBUSTIBIL In sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresiune. Trecand prin stratul de fire. prin surubul 1. ridica acul de pe scaun. Filtrul de filtrare bruta este prevazut cu elemente filtrante confectionate din placi sau benzi cu fante. de unde. Montarea acestor filtre se fa ce in serie astfel incat intreaga cantitate de combustibil sa treaca prin ele. Combustibilul care ajunge in filtrul de filtrare bruta prin conducta 5 umple spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. apasand cu presiune pe umerii acului.a este prevazut cu un element filtrant 4. acoperit in partea superioara cu capacul 6. Elementul filtrant este montat in corpul 3. 11 .03-0. combustibilul. Filtrul din figura 13. confectionat sub forma unui cartus din fire groase de bumbac sau fire artificiale scamosate. din calti sau fire de bumbac.

13. fundul acestuia este prevazut cu un orificiu inchis fie cu un dop 2. 2 — surub pentru umplerea filtrului brut . se ridica si apoi prin canalele filtrului se scurge prin conducta 1 spre pompa de alimentare. 4 — elementul filtrului de filtrare bruta. 6 — carcasa filtrului fin . 11 — tija. 3 si 13 — corpurile filtrelor . 10 — surub pentru asamblarea bateriei de filtre. 12 . Pentru scurgerea depunerilor din corpul filtrului. Filtre de combustibil pentru motoare cu aprindere prin compresiune a — filtru de filtrare bruta .combustibilul purificat ajunge in interiorul tubului cu orificii de sita. 4 si 12 — elemente filtrante 5 si 9 — conducte . a Fig. Pe suprafata exterioara a elementului filtrant si in partea inferioara a corpului filtrului se depun impuritati mecanice. 7 — elementul filtrului de filtrare fina : 8 — racordul pentru conducta de iesire a motorinei . 9 — suruburi pentru aerisire . Filtrul dublu pentru filtrarea motorinei la motorul D 2156 HMN : 1 — capac . 5 — carcasa filtrului brut. 14. Fig. 3 — racord pentru conducta de intrare a motorinei. 10 — robinet de scurgere . fie cu un robinet. 15 — surub. b — filtru de filtrara fina : 1 si 14 — conducte. 2 si 7 — dopuri . 6 si 8 — capace .

Combustibilul debitat de pompa de alimentare prin conducta 9 umple tot spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. prin conducta din capac in filtrul de filtrare fina.b) este prevazut in cadrul instalatiei de alimentare pentru a retine impuritatile ale caror dimensiuni minime sunt sub valoarea jocurilor dintre pistonul pompei si cilindru si care au trecut prin filtrul brut. filtrarea motorinei se face tot prin doua filtre asemanatoare de tip CAV (fig. motorina este trimisa. Restul impuritatilor din motorina sunt retinute de elementul de filtrare fina confectionat din pliuri de hartie. in spatiul dintre carcasa 5 si elementul de filtrare bruta 4. pe la partea inferioara a acestuia. 13. filtrarea motorinei se face cu ajutorul unui filtru pentru filtrare bruta si un altul pentru filtrare fina. Elementul filtrant se compune diatr-o carcasa metalica umpluta cu o masa poroasa de vata minerala imbibata cu o pulbere absorbanta sau din hartie micronica. La motorul MAN D 2156. acesta este apasat etans pe capacul filtrului de catre un arc. Elementul de filtrare bruta este confecfionat din fetru si retine impuritatile a caror dimensiune depaseste zecimea de milimetru. Filtrul de filtrare fina (fig. ambele avind elemente de filtrare din hartie. La motorul Saviem 797-05. 15). impinsa de pompa de alimentare. apoi. Motorina. trece in cel de-al doilea element de filtrare prin racordul dintre cele doua filtre. De aici. strabate canalul racordului si. avind un capac comun si formind un filtru dublu (fig. Depunerile retinute de filtrul de filtrare fina sunt evacuate prin robinetul de scurgere 10. prin racordul 3. Dupa trecerea prin elementul filtrant. intra in canalul central al elementului de filtrare. 14).Atunci cand in instalatia de alimentare patrunde aer. este trimisa prin racordul 8 catre pompa de injectie. Aceste filtre sunt legate in serie. pe care-l traverseaza radial. In locurile de imbinare ale elementului filtrant cu capacul si cu partea inferioara a tijei sunt prevazute garnituri de etansare din cauciuc. trece vertical de sus in jos prin pliurile elementului de filtrare si se colecteaza in cupa 4. Filtrul dublu. ridicandu-se prin tubul sau central. prin orificiul de iesire. eliminarea lui se face prin orificiul inchis cu dopul filetat 7. De la pompa de alimentare. intra in spatiul dintre capacul 9 si elementul de filtrare 3. Combustibilul refulat sub presiune se scurge prin masa poroasa filtranta si se ridica in lungul tijei centale si prin canalul din capac ajunge in conducta 14 care il conduce spre pompa de injectie. HMN. Pentru ca combustibilul sa nu treaca pe langa elementul filtrant. 13 .

a. apar o serie de defecte. la terminarea motorinei din rezervor etc. datorita executiei de inalta precizie si a conditiilor de lucru (presiune si temperatura ridicate). apar nurneroase defecte. Defectele filtrelor de combustibil sunt: inf u n d a r e a partiala si infundarea totala a elementelor de filtrare. Intepenirea intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie se datoreaza ancrasarii acestora din cauza combustibilului insuficient filtrate. elimina singura prin teava de retur aerul care a intrat odata cu motorina. Daca si dupa aceasta elementul nu se degripeaza. daca motorul este oprit nu mai porneste. si anume: intepenirea acului. In timpul exploatarii.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI INLATURAREA LOR La instalatia de alimentare a m. Pentru degripare. Infundarea filtrului de filtrare fina. deoarece combustibilul debitat de pompa de alimentare nu ajunge la pompa de injectie. Defectele injecloarelor. in mod normal. ca urmare a unei pulverizari defectuoase. Infundarea elementului de filtrare bruta sau a sitelor d in paharele pompelor de alimentare face ca motorul sa nu poata porni din lipsa de combustibil. iar motorul are un mers neregulat. neetanseitatea acului. Acest defect se identifica astfel: la actionarea manuala a pompei de alimentare nu se simte nici o rezistenta pentru ca ea nu debiteaza. Pompa de injectie. in t i m p u l cxploatarii. Defectele pompei de injectie sunt numeroase. infundarea orificiilor pulverizatorului si uzarea injectorului. In acest caz. fapt care se resimte si la pedala de accelerate. Deplasarea cremalierei este sacadata in acest caz. Cand. si automoblul se va remorca pana la statia de intretinere. In acest caz. elementul se demonteaza si se spala in benzina. si acest lucru se intimpla cu ocazia demontarilor. pompa de injectie trebuie purjata. Griparea pislonului unui element al pompe de injectie se datoreaza jocurilor prea strinse sau ancrasarii. insa. In continuare. si de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului 14 . cantitatea de aer este mare. se constata prin faptul ca motorul porneste. insa se opreste imediat. acesta se va remonta. Intepenirea acului injectorului este determinata de murdarie. ceea ce duce la functionarea neregulata a acestuia.. vor fi tratate cele mai frecvente.c. Patrunderea aerului in pompa de injectie produce injectii necorespunzatoare in cilindrii motorului. Inlaturarea acestui defect se poate face numai la s tatia de intretinere. se indeparteaza impuritatile prin demontarea filtrului si spalarea elementelor de filtrare. depasind turatia maxima si putandu-se produce avirii. se demonteaza filtrul de filtrare fina si se spala de impuritati elementul de filtrare. In acest caz. deoarece elementele sale principale functioneaza la presiune foarte ridicata. din care cauza motorul se ambaleaza. Griparea pistonului nu mai permite regulatorului pompei sa deplaseze cremaliera.

Vacuummetrul indica depresiunea combustibilului la aspiratie. — uniformitatea debitelor tuturor elementelor pompei . numit stand pentru centicubare. Uzarea injectorului provoaca o pulverizare necorespunzatoare a motorinei. iar motorul bate si scoate fum. — uniformitatea avansurilor la injectie la toti cilindrii motorului. datorita asezarii sale incorecte in injector . inseamna ca acul este intepenit. injectoarele din chiulasa. scaderea puterii motorului. se monteaza pe stand si se cupleaza la mecanism. la un injector bun se aude un zgomot sec. care permite antrenarea ei cu turatie variabila. Se face. Intepenirea acului injectorului . iar elementele de injectie se cupleaza prin intermediul conductelor cu injectoarele care debiteaza in cilindrii gradati din sticla. se scoate injectorul si se desfunda orificiile pulverizatorului cu un ac special. injectorul se inlocuieste. se demonteaza acul injectorului. se face cu ajutoru l u n u i stand special. In acest caz. care urmeaza a fi verificata. Pentru depistarea injectorului defect. In acest caz. uzurii scaunului acului sau unui joc mare intre ac si corpul injectorului. legatura dintre pompa de injectie si rezervorul de motorina al standului. se scot. foarte rar acest defect poate fi cauzat si de supraincalzirea motorului. bate usor. Neetanseitatea acului injectorului poate fi determinata de intepenirea acului injectorului. iar puterea scade. apoi. iar turatia pompei se citeste pe tahometru. datorita calaminei. Verificarea si reglarea acestor parametri.injectorului. motorul nu mai poate fi pornit sau porneste foarte greu. Pompa de injectie. Dupa o oprire. Cand injectorul nu pulverizeaza corect (jet piezis sau cu stropi). motorul pierzind din putere. injectorul nu pulverizeaza bine. pe rind. tija de comanda a injectiei f i i n d mentinuta in pozitia in care pompa nu debiteaza . Depistarea si inlaturarea defectului se face ca in cazul precedent.poate fi recunoscuta si dupa zgomotul pe care-l f ac e la injectare. numita centicubare. fara a se desface de la conductele de inalta presiune si rotindu-se pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmareste functionarea lor in aer liber. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE Verificarea si reglarea pompei de injectie. Infundarea orificiilor pulverizatorului se datoreaza cocsarii. Parametrii care caracterizeaza functionarea pompei de injectie sunt: — cantitatea de combustibil debitata pentru fiecare cursa a pistonului plonjor . motorul incepe sa funcfioneze neregulat. motorul nu mai poate fi pornit. a impuritatilor fixate pe scaunul acului. Datorita acestui fapt. Centicubarea pompei de injectie comporta urmatoarele operatii : — se antreneaza pompa de injectie cu turatie constanta. se curata acul si interiorul injectorului cu un betisor de lemn de brad si se spala cu motorina. scoate f u m . In acest caz. La intepenirea acului injectorului. Neetanseitatea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului. pe cand la unul cu acul intepenit se aude un scartit. iar dupa oprire. 15 .

Inceputul debitarii se regleaza prin ridicarea sau coborirea pistonasului plonjor in raport cu tachetul sau. precum si reglarea dispozitivului de avans automat si presiunea pompei de transfer. se reface reg l a j u l . Dupa centicubare. — se golesc eprubetele de colectare a combustibilului si se masoara cantitatea de combustibil debitat de fiecare injector pentru 100 rotatii ale arborelui pompei de injectie. se procedeaza la reglarea elementelor care au debitul diferit fata de valoarea prescrisa in fisa tehnica a pompei respective. pompa de injectie se caleaza pe motor. rotindu-se in sensul reducerii debitului . Aceasta operatie se face de cate trei ori pentru : turatia maxima. Standul este prevazut cu un dispozitiv care intrerupe automat colectarea motorinei in eprubete dupa efectuarea a 100 rotatii de catre pompa. In cazul cand unul din injectoare debiteaza mai devreme se opreste antrenarea pompei. Dupa uniformizarea debitelor tuturor elementelor.d.— se manevreaza treptat t ij a de comanda urmarind daca toate injectoarele standului incep injectia pentru aceeasi pozitie a tijei. La pompa rotativa se verifica si debitul maxim la diverse turatii. j u m a t a t e a din t u r a t i a maxima si la t u r a t i a minima a pompei de injectie. se face verificarea inceputului debitarii fiecarui element de injectie. In acest scop. se slabeste colierul de fixare a elementului de injectie. Reglarea debitului elementului de injectie se face prin modificarea pozitiei relative dintre pistonasul plonjor si roata dintata. la nevoie. Valoarea acestor unghiuri trebuie sa fie constanta si egala cu raportul dintre 360° si numarul elementelor pompei de injectie: 90° pentru patru elementi. In cazul in care se constata neuniformitatea debitelor de combustibil. 60° pentru sase elementi s. respectand unghiul de avans la montare.a. — se repeta operatia de verificare a uniformitatii inceputului injectiei si. indicate de u z i n a constructoare. pompa de injectie se antreneaza manual si se urmareste momentul in care incepe sa debiteze fiecare injector al standului. 16 . citind pe o scala speciala unghiul de rotire al arborelui pompei corespunzator fiecarei debitari. operatie care se executa slabind contrapiulita si rotind surubul de reglaj cu care este prevazut tachetul.m.

P a r i z e s c u . V.a. 1974. Bucuresti. Mateevici. Gorianu. Editura tehnica. 1976. 5. Editura tehnica. 2.BIBLIOGRAFIE 1. Editura didactica si pedagogica. Mecanica automobilului. 3. 17 . Organe de masini si mecanisme. Gh. 1977. s. 1975 4. s. Bucuresti. Bucuresti. Editura tehnica. Paizi. s. Automobile ROMAN cu motoare diesel. G h i u l a i . Antoturismele ARO. 1965. Mecanica automobilelor si autoblindatelor. Bucuresti. Editura Academiei militare. C.a. M.Bucuresti. V.a.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful