Cuprins

ARGUMENT ……………………………………………..……..……… 3 INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE ………………………………….... 4

Formarea amestecului la motoarele cu aprindere prin compresiune si tipuride instalatii de alimentare

……………………….

4 5 6

POMPA DE INJECTIE……………................................................. Pompa de injectie cu piston-sertar ..………..........................…..

INJECTORUL …………...……………………………..…… 11 FILTRE DE COMBUSTIBIL ……………………………………..…. Filtru de filtrare bruta ………………………………………. Filtru de filtrare fina ………………………………………... Filtru dublu …………………………………………………… DEFECTE ……………………………………………………………. Defectele filtrelor de combustibil ………………………………… Defectele pompei de injectie …………………………………… Defectele injecloarelor ……………………………………………… INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE …. BIBLIOGRAFIE …………………………………..………………… 16 18 12 12 14 14 15 15 15 15

Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului. 2 . Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producator. metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare precum pana in acest moment.Argumentul Tendinta actuala in domniul actul este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante. Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobillui si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului. metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului. consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului . Analiza sistemului. procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa sur-vina in timp expoatarii acestuia. Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica.

. Partea de inalta presune este formata din: pompa de injectie. La m.c. trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt.a. ajungand. .a.5)*10 5 N/m2. ridicata. nu se modifica. puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie.a. filtrele. La m. injectoarele si conductele de legatura dintre acestea (conducte de inalta presiune).2. Datorita acestei particularitati a partii de inalta presiune. pompa de combustibil. La m.500)*105 N/m2.a.. Instalalia de alimentare cu pompa de injectie cu distributor rotativ a motoarelor SAVIEM 797-05 este reprezentata schematic in figura 1. . coeficientul excesului de aer are valori relativ mari : λ = 1.FORMAREA AMESTECULUI LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE La motoarele cu aprindere prin compresiune. se imparte in : instalatia de alimentare cu pompa-injector si instalatia de alimentare cu pompa de injectie si injector. instalatia de alimentare cu combustibil a m. aerul si combustibilul patrund separat in cilindri. In functie de marimea presiunii de circulatie a combustibilului prin instalatia de alimentare.. amestecul lor formindu-se in interiorul acestora.1. respectiv de (200.. cand presiunea aerului admis este foarte mare (30. conductele de legatura dintre acestea si conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie. 3 . uneori.75. Aceste elemente pot constitui agregate separate cum este cazul pompei de injectie si al injectorului sau agregate unice cum este cazul pompei-injector. de aproxiinativ 10 ori mai mic decat la motoarele cu carburator. Presiunea de lucru a acestei parti depinde de tipul camerei de ardere si poate fi de (300.c.. Presiunea de lucru a acestei parti este de (3.. Partea de joasa presiune este formata din rezervorul de combustibil.c. aceasta se imparte in doua parti: partea de joasa presiune si partea de inalta presiune.c.c. Presiunea de debitare a combustibilului este. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu. de asemenea.. Partea de inalta presiune contine un element care ridica presiunea si dozeaza combustibilul si unul de injectie a acestuia in camera de ardere.a. . practic.s. Formarea amestecului la m. reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectate in interiorul cilindrilor.. combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresiune.a.350)*105 N/m2.40)*105 N/m2. Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m. .a. la 2000*105 N/m2.

4 — pompa de injectie .9. 8 — pompa de amorsare . Din pompa de injectie. Schema din figura 1. 6 — injector . prin supapa de suprapresiune 8 si conducta de retur . 2 — pompa de alimentare . fixate in chiulasa motorului. care decurge din rolul sau de a asigura motorina necesara functionarii motorului in urmatoarele conditi tehnice : 4 . Surplusul este trimis inapoi in rezervor. prin filtrul pentru fillrare bruta 3 si filtrul pentru filtrare fina 4. motorina este absorbita de pompa de alimentare auxiliara 2 si trimisa. 3 — filtre . are o constructie complexa.b) este realizata in diverse variante in functie de modul de conducere a surplusului de combustibil al pompei de alimentare spre rezervor. cu mare presiune. 1. motorina este impinsa. 10 — surub de aerisire. 7 — supapa . POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie este organul eel mai important al instalatiei de alimentare . Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ a motorului SAVIEM 797-05 (a) si schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar (in linie) : b — schema cu surplusul pompei la rezervor . Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in conducta 9 si dirijat catre rezervorul de combustibil. 5 — conducta de inalta presiune .Din rezervorul 1. prin conducteie 6 la injectoarele 7. 1 — rezervor .b permite o racire mai buna a pompei de injectie prin irecerea unei cantitati mai mari de combustibil prin aceasta. 9 — conducta de surplus . Fig. in pompa de injectie 5. Instalatia de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar ( i n linie — figura 1.

posibilitatea de a antrena pistonasul intr-o miscare de rotatie fata de bucsa. La capatul opus antrenarii. pompele de inalta presiune pot fi mecanice sau cu aer comprimat. — asigurarea unei presiuni de injectie cat mai constanta pe toatu durata inlctiei . Fiecare cama corespunde cate unui element de pompare. fiind prevazut cu o muchie inclinata prin care se comanda sfirsitul cursei de refulare. Arborele cu came se sprijina in corpul pompei 2 pe doi rulmenti cu role conice 3.9. in acelasi plan. intr-un corp compact. 5 . — introducerea in cilindrii motorului a unei cantitati de combustibil bine determinate . camele fiind astfel decalate incat sa asigure ordinea de injectie necesara. de arborele cu came. astfel incat sa se asigure etanseitatea la presiuni ridicate. de aceea. care gliseaza intr-o bucsa 5. Pistonasul este actionat de catre cama respectiva de pe arborele cu came. astfel incat turatia pompei sa fie jumatate din turatia motorului. In figura 2 este reprezentata pompa de injectie cu patru elementi de pompare. Printr-un sistem de parghii. Caracteristica principala a acestor pompe este prezenta elementilor de pompare pentru fiecare cilindru al motorului. Fiecare element se compune dintr-un pistonas. In prezent.— inceperea injecjiei intr-un moment bine stabilit . Pistonasul are o constructie speciala. pompele (elementii) sunt montate in general intr-un bloc unic. Jocul dintre bucsa si pistonas este foarte mic. Aceasta miscare este imprimata de o cremaliera . — sfarsitul injectiei sa se faca in momentul stabilit . Numarul de elemente care compun pompa de injectie corespunde numarului de cilindri ai motorului fiecare element alimentand un singur cilindru. — asigurarea unei reglari usoare a debitului de combustibil. — pulverizarea cat mai fina a combustibilului . care primeste miscarea de la arborele cotit al motorului. solidar cu mansonul. La motoarele de automobile. de-a lungul unui arbore cu came. care angreneaza cu un sector dintat 10. la rindul sau. Dupa modul de realizare a injectiei. realizindu-se. in comun atit comanda pistoanelor cat si reglarea debitului de combustibil. Pompa de injectie cu piston-sertar. prin intermediul unui angrenaj demultiplicator de turatie cu raportul de transmitere 1 : 2. care se monteaza individual la fiecare cilindru. iar coborirea lui se face datorita arcului 7. sunt raspandite pompele de injectie cu piston-sertar si pompele de injectie rotative. Pompa de injectie este antrenata de catre arborele cu came propriu 1. cremaliera este legata la regulator. Functionarea lor este identica. Exista cazuri cand pompa de injectie si injectorul sunt construite intr-un ansamblu unic denumit pompa-injector. Elementii sunt reuniti. antrenat. la motoarele de automobile. prin intermediul unui tachet cu rola 6. Pompa are tot atatia elementi de pompare cati cilindri are motorul. pompa se numeste pompa de injectie cu elementi in linie. 4.se monteaza regulatorul de turatie. La partea inferioara a elementului se afla un manson 8 care are. miscarea ei fiind comandata de acesta.

6 .

Reglarea cantitatii de combustibil injectat in cilindru de catre pompa de injectie se realizeaza prin rotirea axiala a pistonului care joaca in aceas ta s ituatie rol de sertar(deundes i numele de piston-sertar). In acest moment. In miscarea sa catre punctul mort inferior . duce la deschiderea supapei de refulare 3 ( figura 3. care variaza pozitia canalului inclinat 1 f ata de orificiul 3 al cilindrului elementului 5. datorita acestui guler de descarcare.b). situata sub conul de etansare al supapei. iar acesta este trimis spre injector (inceputul injectiei). iar spatiul de deasupra pistonului va comunica p rin orificiui 5. cu guler de descarcare. ceea ce duce la reducerea brusca a presiunii in conducta de inalta presiune si.a). refularea inceteaza. La ridicarea pistonului. Acesta este presat in corpul pompei si patrunde iutr-o crestatura din bucsa. se utilizeaza stiftul 16. presiunea in cilindrul elementului scade. aflata intre scaunul supapei si racordul de refulare. mentinuta pe un sediu conic de catre arcul 12. pistonul deschide cu muchia inclianata a canalului 4 orificiul 1. coinbustibilul comprimat in cilndrul elementului. cursa ei fiind lirnitata de limitatorul 15. care este etans in alezajul corpului supapei.Bucsa elementului este inchisa la partea ei superioara de o supapa de refulare 11. Supapa este deschisa de forta de presiune a combustibiluiui refulat. Deasupra supapei se afla racordul de refulare 13. C antitatea d e combu stibil injectat in cilindru pe ciclu depinde de inaltimea curs ei activ e a pis tonului 4 (figura 4). Dopul deflector 17 fixat in corpul pompei. presiunea din camera de refulare de deasupra pistonului scade brusc. D ebitul maxim s e obtine cand atunci cand pistonul 4 o cupa acea p ozitie in cilindru incat la cursa de refulare orificiul 3 vine in contact 7 . are rolul de a prelua unda de presume a combustibilului care se intoarce. La deplasarea pistonului in jos. acesta fiind o portiune cilindrica cu inaltime mica. Pentru a impiedica bucsa elemenlului sa se roteasca in timpul functionarii. In momeatul in care muchia elicoidala descopera orificiul de alimentare. fapt ce ar produce dereglarea pompei de injectie. Etansarea este asigurata de o garnitura 14. iar supapa de refuiare se inchide (sfarsitul injectiei). Functionarea pompei este asigurata de catre arboreie came. iar supapa de refulare este adusa de arcul supapei pe sediul sau. in spatiul de deasupra supapei se produce o detenta rapida. care comunica prin intermediul conductei de inalta presiune cu injectorul. in dreprul orificiului de alimentare din bucsa. combustibilul. dupa acoperirea orificiuiui 1. deci la oprirea brusca a injectiei. Supapa de refulare are o constructie speciala. trimis in spatiul 2 de catre pompa de alimentare patrunde in cilindrul (bucsa) elementului. Ca urmare. Inaintea supapei pe con.(din centrul pistonului) cu spatiul 2 (figura 3). in momentul in care acesta descopera orificiul de admisiune 1 (figura 3.

si.b). 9 — orificiu central . 6 — canal circular : 7 — pistonas . cand partea superioara a pistonului inchide orificiul 3. debitul va fi nul.cu partea din dreapta a canalului inclinat (figur a 4. deci. Daca surubul se desface. Cursa totala este impusa de cama de actionare a tachetului elementului.a). 10 — canal inclinat (elicoidal). Diferite constructi ale elementului de pompare : a — cu orificiu de admisie si orificiu de refulare. Prin stringerea surubului in tachet. respectiv debite intermediare de combustibil (figura 4. tachetul se va ridica pe cama mai devreme. pentru evacuarea combustibilului din element. 2 — orificiu de refulare . a) are un orificiu pentru admisiune si altul diametral opus. atunci. Elementul de pompare cu un singur orificiu de admisiune si de refulare este reprezentat In figura 5. . partea din stinga a canalului inclinat ajunge in dreptul orificiului 3. Pistonasul cu canal axial exterior si muchie elicoidala (5. In acest caz. c — cu orificiu central in pistonas . Figura 5. Intre momentul de iuceput al refularii combustibilului de catre element si momentul inceperii injecjiei de catre injector exista un decalaj. 5 — muchie de reglare a sfirsitului cursei active (muchia de descarcare) . Momentul de incepere a injectiei se regleaza printr-un surub fixat in capul superior al tachetului 3 (fig. 8 . 1 — orificiu de admisie . dupa ce pistonasul a efectuat cursa activa (deoarece el se deplaseaza in continuare pana la efectuarea cursei totale). 4 — canal longitudinal. orificiul 3 vine in contact cu partea superioara a canalului inclinat 1 (fig. la rotirea arborelui cu came.c). 8 — orificiu de admisie si refulare . Daca in cursa de refulare. iar cursa activa de unghiul de retire a pistonasului. unghiul de incepere a injectiei de catre pompa se va mari (avans la debitare). ceea ce va determina debitarea mai devreme a combustibilului in injector. 4. Injectorul incepe pulverizarea mai tirziu din cauza deformarii elastice a conductei. Rotind pis tonul in sensul indicat pe figura se obtin curse active mai reduse. In figura 5 sunt prezentate cele mai uzuale forme constructive de elementi de pompare. unghiul de avans se va micsora (intirziere la debitare). 3 — bucsa elementului . b — cu un singur orificiu de admisie si refulare. In figura 6 se reprezinta pompa de injecjie cu piston sertar utilizata la motoarele D 2156 HMN. b. iar combustibilul nu va mai fi comprimat. iar cel cu orificiu central in pistonas este reprezentat in figura 5.2).c.

19 — taler superior arc.) : 1 — arbore cu came . 9 — cilindru element injectie . se termina cursa activa si inceteaza injectia . se continua alimentarea injectiei . 3 — surub de reglare . 7 — manson rotitor . 10 — orificiu intrare combustibil . 14 — arc ventil presiune .Figura 6. 4 — taler inferior arc : 5 — arc element injectie . 21 — cama . 17 — stift fixare cilindru .S. e — muchia elicoidala incepe sa deschida orificiul intrare-iesire. 16 — cremaliera .M. 22 — orificiu intrare-iesire.M.. 11 — spatiu de aspirate .I. combustibilul intra in cilindru prin ambele orificii .M. 12 — scaun ventil presiune . incepe comprimarea combustibilului si alimentarea injectiei . si P. 9 . 20 — tachet cu rola .M. 15 — racord de refulare .S. b — pistonasul la P.M. 18 — sector dintat .S. d — pistonasul intre P. g — cursa totala a pistonasului (distanta intre P. 6 — brate laterale .. 13 — ventil de inalta presiune .. Pompa de injectie RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y : a — sectiune partiala in pompa de injectie .I. se efectueaza restul de cursa (neactiva) si combustibilul ramas in cilindru este evacuat in spatiul de aspiratie al pompei de injectie . 2 — carcasa ..I. 8 — pistonas element injectie . c — pistonasul inchide ambele orificii. si P.M. f — pistonasul intre sfiritul cursei active si P.

fiind supus la solicitari mari. In figura 11.2—0. la micsorarea performanetelor motorului. utilizat la motorul SAVIEM 797-05. camera 20 din dreptul umarului acului si canalul 12 pentru intrarea combustibilului in camera de sub ac. si deci si presiunea de injectie. deci.b este reprezentata constructia pulvenzatoruiui. Injectorul de t i p inchis are orificiul pulverizatorului inchis cu ajutorul unui ac de obturare. prin care se asambleaza la conducta de retur. prin care se apasa acul pulverizatorului pe scaunul sau. Aceste jocuri se realizeaza prin rodare foarte fina. In interiorul injectorului se gasesc arcul de presiune 7. pulverizare si distribuire a combustibilului in camera de ardere. Tensiunea arcului. si canalul 12 de intrare a combustibilului la pulverizator.INJECTORUL Injectorul indeplineste functiile de introducere. Corpul injectorului 13 este prevazut cu racordul 9 cu filtru. prin imperechere si control pneumatic (se masoara debitul de gaz inert care trece prin interstitiul respectiv printr-un timp anumit). scaunul 19 al acului. pentru o functionare buna. poate fi marita prin folosirea unor saibe de. Daca motorul se afla in funcliune. trece prin canalul 12 si ajunge in camera 20. ceea ce a facut sa nu fie folosite pe automobile decat foarte rar. Pentru a asigura aceste conditii. in primui rand. In stare asamblata. Din punct de vedere constructiv. se impune etansarea si pulverizarea precisa a jetului de combustibil. supus la tratamente termice de stabilizare. Dintre conditiile functionale impuse pulverizatorului. de circa 0. acul pulverizatorului este apasat pe scaunul sau 19 de catre arcul 7 si tija 11. tija 11. Corpul pulverizatorului 16 este prevazut cu alezaje pentru ghidarea acului 17. Arcul injectorului are o caracteristica foarte precisa. presiuni de injectie ce pot atinge 2000*10 5 N/m2 . Cursa arcului este foarte mica. Injectoarele de tip deschis au o constructie simpla dar necesita. si orice modificare a tensiunii conduce la modificarea presiunii de injectie si. piesele pulverizatorului trebuie sa aiba o geometrie perfecta. se deosebesc injectoare deschise si injectoare inchise. Pulverizatorul functioneaza in conditii deosebit de grele. combustibilul patrunde prin racordul cu filtru 9. 10 . iar jocurile dintre corp si ac si fie de ordinul 1 —3 μm.a se reprezinta constructia injectorului de tip inchis.5 mm. realizat din materiale deosebite. In figura 11. temperaturi ridicate (este plasat in camera de ardere) si are o ungere slaba (prin combustibilul care il debiteaza). cu actionare hidraulica. reglaj 6 cu o grosime mai mare.

de unde. prin surubul 1. din calti sau fire de bumbac. Filtrul din figura 13. 11 . invingind forta arcului 7 si. In general.a este prevazut cu un element filtrant 4. FILTRE DE COMBUSTIBIL In sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresiune. combustibilul. Surplusul de combustibil scapat intre ac si ghidul sau umple spatiul din capul injectorului. apasand cu presiune pe umerii acului. confectionat sub forma unui cartus din fire groase de bumbac sau fire artificiale scamosate. infasurate pe o carcasa tubulara din alama cu peretii perforati. Elementul filtrant este montat in corpul 3. filtrele brute de motorina trebuie sa retina impuritatile cu dimensiunea minima de 0. Montarea acestor filtre se fa ce in serie astfel incat intreaga cantitate de combustibil sa treaca prin ele. se utilizeaza: filtre de filtrare br ut a (prealabila) si filtre de filtrare fina (definitiva).03-0. trecand prin orificiul foarte mic 18 al pulverizatorului. acoperit in partea superioara cu capacul 6. se pulverizeaza in camera de ardere din capul pistonului.In timpul injectiei. ridica acul de pe scaun. Filtrul de filtrare bruta este prevazut cu elemente filtrante confectionate din placi sau benzi cu fante. Combustibilul care ajunge in filtrul de filtrare bruta prin conducta 5 umple spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. intra in conducta de retur si apoi in rerervorul de combustibil. Trecand prin stratul de fire.08 mm.

Pentru scurgerea depunerilor din corpul filtrului. 12 . 2 — surub pentru umplerea filtrului brut . a Fig. b — filtru de filtrara fina : 1 si 14 — conducte. fundul acestuia este prevazut cu un orificiu inchis fie cu un dop 2. 4 — elementul filtrului de filtrare bruta. 10 — surub pentru asamblarea bateriei de filtre. 2 si 7 — dopuri . 6 — carcasa filtrului fin . 9 — suruburi pentru aerisire . 3 si 13 — corpurile filtrelor . Filtre de combustibil pentru motoare cu aprindere prin compresiune a — filtru de filtrare bruta . Fig. 3 — racord pentru conducta de intrare a motorinei. 11 — tija. Filtrul dublu pentru filtrarea motorinei la motorul D 2156 HMN : 1 — capac . 10 — robinet de scurgere . 15 — surub. se ridica si apoi prin canalele filtrului se scurge prin conducta 1 spre pompa de alimentare. 7 — elementul filtrului de filtrare fina : 8 — racordul pentru conducta de iesire a motorinei . 4 si 12 — elemente filtrante 5 si 9 — conducte . 6 si 8 — capace .combustibilul purificat ajunge in interiorul tubului cu orificii de sita. 5 — carcasa filtrului brut. 14. 13. Pe suprafata exterioara a elementului filtrant si in partea inferioara a corpului filtrului se depun impuritati mecanice. fie cu un robinet.

Aceste filtre sunt legate in serie. este trimisa prin racordul 8 catre pompa de injectie. ridicandu-se prin tubul sau central. pe care-l traverseaza radial. pe la partea inferioara a acestuia. trece in cel de-al doilea element de filtrare prin racordul dintre cele doua filtre. prin conducta din capac in filtrul de filtrare fina. Combustibilul debitat de pompa de alimentare prin conducta 9 umple tot spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. impinsa de pompa de alimentare. La motorul Saviem 797-05. 14). apoi. In locurile de imbinare ale elementului filtrant cu capacul si cu partea inferioara a tijei sunt prevazute garnituri de etansare din cauciuc. filtrarea motorinei se face tot prin doua filtre asemanatoare de tip CAV (fig. trece vertical de sus in jos prin pliurile elementului de filtrare si se colecteaza in cupa 4. avind un capac comun si formind un filtru dublu (fig. La motorul MAN D 2156. 13. intra in canalul central al elementului de filtrare. Filtrul de filtrare fina (fig. 13 . motorina este trimisa. in spatiul dintre carcasa 5 si elementul de filtrare bruta 4. De la pompa de alimentare. prin racordul 3. Combustibilul refulat sub presiune se scurge prin masa poroasa filtranta si se ridica in lungul tijei centale si prin canalul din capac ajunge in conducta 14 care il conduce spre pompa de injectie. Depunerile retinute de filtrul de filtrare fina sunt evacuate prin robinetul de scurgere 10. filtrarea motorinei se face cu ajutorul unui filtru pentru filtrare bruta si un altul pentru filtrare fina.Atunci cand in instalatia de alimentare patrunde aer. prin orificiul de iesire. eliminarea lui se face prin orificiul inchis cu dopul filetat 7. HMN. 15). intra in spatiul dintre capacul 9 si elementul de filtrare 3. Pentru ca combustibilul sa nu treaca pe langa elementul filtrant. Elementul filtrant se compune diatr-o carcasa metalica umpluta cu o masa poroasa de vata minerala imbibata cu o pulbere absorbanta sau din hartie micronica. Motorina. Dupa trecerea prin elementul filtrant.b) este prevazut in cadrul instalatiei de alimentare pentru a retine impuritatile ale caror dimensiuni minime sunt sub valoarea jocurilor dintre pistonul pompei si cilindru si care au trecut prin filtrul brut. strabate canalul racordului si. Filtrul dublu. De aici. Elementul de filtrare bruta este confecfionat din fetru si retine impuritatile a caror dimensiune depaseste zecimea de milimetru. ambele avind elemente de filtrare din hartie. Restul impuritatilor din motorina sunt retinute de elementul de filtrare fina confectionat din pliuri de hartie. acesta este apasat etans pe capacul filtrului de catre un arc.

Griparea pistonului nu mai permite regulatorului pompei sa deplaseze cremaliera. elimina singura prin teava de retur aerul care a intrat odata cu motorina. acesta se va remonta. la terminarea motorinei din rezervor etc.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI INLATURAREA LOR La instalatia de alimentare a m. ceea ce duce la functionarea neregulata a acestuia. si acest lucru se intimpla cu ocazia demontarilor. pompa de injectie trebuie purjata.c. in mod normal. Infundarea filtrului de filtrare fina. deoarece combustibilul debitat de pompa de alimentare nu ajunge la pompa de injectie. se demonteaza filtrul de filtrare fina si se spala de impuritati elementul de filtrare. depasind turatia maxima si putandu-se produce avirii. Pompa de injectie. deoarece elementele sale principale functioneaza la presiune foarte ridicata. daca motorul este oprit nu mai porneste. se indeparteaza impuritatile prin demontarea filtrului si spalarea elementelor de filtrare. iar motorul are un mers neregulat. Defectele pompei de injectie sunt numeroase. Pentru degripare. Patrunderea aerului in pompa de injectie produce injectii necorespunzatoare in cilindrii motorului. infundarea orificiilor pulverizatorului si uzarea injectorului. ca urmare a unei pulverizari defectuoase. elementul se demonteaza si se spala in benzina. vor fi tratate cele mai frecvente. si anume: intepenirea acului. insa. Intepenirea acului injectorului este determinata de murdarie. In acest caz. si de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului 14 . Deplasarea cremalierei este sacadata in acest caz. Intepenirea intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie se datoreaza ancrasarii acestora din cauza combustibilului insuficient filtrate. insa se opreste imediat. apar nurneroase defecte. In continuare. Cand. Acest defect se identifica astfel: la actionarea manuala a pompei de alimentare nu se simte nici o rezistenta pentru ca ea nu debiteaza.a. si automoblul se va remorca pana la statia de intretinere. se constata prin faptul ca motorul porneste. Infundarea elementului de filtrare bruta sau a sitelor d in paharele pompelor de alimentare face ca motorul sa nu poata porni din lipsa de combustibil. neetanseitatea acului. In acest caz. datorita executiei de inalta precizie si a conditiilor de lucru (presiune si temperatura ridicate). In timpul exploatarii. din care cauza motorul se ambaleaza. apar o serie de defecte. Defectele injecloarelor. In acest caz. Griparea pislonului unui element al pompe de injectie se datoreaza jocurilor prea strinse sau ancrasarii. Defectele filtrelor de combustibil sunt: inf u n d a r e a partiala si infundarea totala a elementelor de filtrare. cantitatea de aer este mare. fapt care se resimte si la pedala de accelerate. Daca si dupa aceasta elementul nu se degripeaza. in t i m p u l cxploatarii.. Inlaturarea acestui defect se poate face numai la s tatia de intretinere.

Pompa de injectie. Datorita acestui fapt. motorul nu mai poate fi pornit. motorul nu mai poate fi pornit sau porneste foarte greu.poate fi recunoscuta si dupa zgomotul pe care-l f ac e la injectare. a impuritatilor fixate pe scaunul acului. fara a se desface de la conductele de inalta presiune si rotindu-se pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmareste functionarea lor in aer liber. inseamna ca acul este intepenit. numita centicubare. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE Verificarea si reglarea pompei de injectie. La intepenirea acului injectorului. iar motorul bate si scoate fum. se scot. motorul incepe sa funcfioneze neregulat. Vacuummetrul indica depresiunea combustibilului la aspiratie.injectorului. la un injector bun se aude un zgomot sec. scaderea puterii motorului. care permite antrenarea ei cu turatie variabila. Neetanseitatea acului injectorului poate fi determinata de intepenirea acului injectorului. Cand injectorul nu pulverizeaza corect (jet piezis sau cu stropi). In acest caz. Neetanseitatea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului. — uniformitatea debitelor tuturor elementelor pompei . In acest caz. pe cand la unul cu acul intepenit se aude un scartit. bate usor. tija de comanda a injectiei f i i n d mentinuta in pozitia in care pompa nu debiteaza . apoi. Infundarea orificiilor pulverizatorului se datoreaza cocsarii. pe rind. legatura dintre pompa de injectie si rezervorul de motorina al standului. Depistarea si inlaturarea defectului se face ca in cazul precedent. injectorul se inlocuieste. 15 . iar puterea scade. In acest caz. Verificarea si reglarea acestor parametri. foarte rar acest defect poate fi cauzat si de supraincalzirea motorului. se demonteaza acul injectorului. Pentru depistarea injectorului defect. Parametrii care caracterizeaza functionarea pompei de injectie sunt: — cantitatea de combustibil debitata pentru fiecare cursa a pistonului plonjor . injectorul nu pulverizeaza bine. iar elementele de injectie se cupleaza prin intermediul conductelor cu injectoarele care debiteaza in cilindrii gradati din sticla. care urmeaza a fi verificata. uzurii scaunului acului sau unui joc mare intre ac si corpul injectorului. scoate f u m . datorita asezarii sale incorecte in injector . numit stand pentru centicubare. injectoarele din chiulasa. se monteaza pe stand si se cupleaza la mecanism. Dupa o oprire. motorul pierzind din putere. iar turatia pompei se citeste pe tahometru. datorita calaminei. se face cu ajutoru l u n u i stand special. se scoate injectorul si se desfunda orificiile pulverizatorului cu un ac special. Intepenirea acului injectorului . Se face. Uzarea injectorului provoaca o pulverizare necorespunzatoare a motorinei. — uniformitatea avansurilor la injectie la toti cilindrii motorului. Centicubarea pompei de injectie comporta urmatoarele operatii : — se antreneaza pompa de injectie cu turatie constanta. se curata acul si interiorul injectorului cu un betisor de lemn de brad si se spala cu motorina. iar dupa oprire.

se slabeste colierul de fixare a elementului de injectie.m. In acest scop. pompa de injectie se antreneaza manual si se urmareste momentul in care incepe sa debiteze fiecare injector al standului. 60° pentru sase elementi s. se procedeaza la reglarea elementelor care au debitul diferit fata de valoarea prescrisa in fisa tehnica a pompei respective. Dupa uniformizarea debitelor tuturor elementelor. indicate de u z i n a constructoare. — se golesc eprubetele de colectare a combustibilului si se masoara cantitatea de combustibil debitat de fiecare injector pentru 100 rotatii ale arborelui pompei de injectie. pompa de injectie se caleaza pe motor. se reface reg l a j u l . In cazul cand unul din injectoare debiteaza mai devreme se opreste antrenarea pompei. citind pe o scala speciala unghiul de rotire al arborelui pompei corespunzator fiecarei debitari. respectand unghiul de avans la montare. Inceputul debitarii se regleaza prin ridicarea sau coborirea pistonasului plonjor in raport cu tachetul sau.a. — se repeta operatia de verificare a uniformitatii inceputului injectiei si. rotindu-se in sensul reducerii debitului . j u m a t a t e a din t u r a t i a maxima si la t u r a t i a minima a pompei de injectie. Reglarea debitului elementului de injectie se face prin modificarea pozitiei relative dintre pistonasul plonjor si roata dintata. Standul este prevazut cu un dispozitiv care intrerupe automat colectarea motorinei in eprubete dupa efectuarea a 100 rotatii de catre pompa.— se manevreaza treptat t ij a de comanda urmarind daca toate injectoarele standului incep injectia pentru aceeasi pozitie a tijei. precum si reglarea dispozitivului de avans automat si presiunea pompei de transfer. operatie care se executa slabind contrapiulita si rotind surubul de reglaj cu care este prevazut tachetul. Valoarea acestor unghiuri trebuie sa fie constanta si egala cu raportul dintre 360° si numarul elementelor pompei de injectie: 90° pentru patru elementi. Aceasta operatie se face de cate trei ori pentru : turatia maxima.d. la nevoie. Dupa centicubare. se face verificarea inceputului debitarii fiecarui element de injectie. 16 . In cazul in care se constata neuniformitatea debitelor de combustibil. La pompa rotativa se verifica si debitul maxim la diverse turatii.

Automobile ROMAN cu motoare diesel. Editura Academiei militare. s. Bucuresti. Editura tehnica. V.a. 1974. s. 1977. Mecanica automobilului. M.BIBLIOGRAFIE 1. s. Bucuresti. Mateevici.a. P a r i z e s c u .Bucuresti. Antoturismele ARO. 17 . Gorianu. Editura didactica si pedagogica. Mecanica automobilelor si autoblindatelor. Paizi. Bucuresti. 1975 4. 3. 2. C. Editura tehnica. G h i u l a i . V. Gh. 1965. Editura tehnica. Organe de masini si mecanisme. Bucuresti. 5.a. 1976.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful