P. 1
Sincer Da. Cand Serios CA Nu (1)

Sincer Da. Cand Serios CA Nu (1)

|Views: 66|Likes:
Published by Lucian Leonte

More info:

Published by: Lucian Leonte on Jan 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2012

pdf

text

original

Cuprins

ARGUMENT ……………………………………………..……..……… 3 INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE ………………………………….... 4

Formarea amestecului la motoarele cu aprindere prin compresiune si tipuride instalatii de alimentare

……………………….

4 5 6

POMPA DE INJECTIE……………................................................. Pompa de injectie cu piston-sertar ..………..........................…..

INJECTORUL …………...……………………………..…… 11 FILTRE DE COMBUSTIBIL ……………………………………..…. Filtru de filtrare bruta ………………………………………. Filtru de filtrare fina ………………………………………... Filtru dublu …………………………………………………… DEFECTE ……………………………………………………………. Defectele filtrelor de combustibil ………………………………… Defectele pompei de injectie …………………………………… Defectele injecloarelor ……………………………………………… INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE …. BIBLIOGRAFIE …………………………………..………………… 16 18 12 12 14 14 15 15 15 15

Argumentul Tendinta actuala in domniul actul este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante. metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului. procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa sur-vina in timp expoatarii acestuia. Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica. Analiza sistemului. Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producator. Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului. consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului . 2 . Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobillui si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului. metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare precum pana in acest moment.

nu se modifica.. Datorita acestei particularitati a partii de inalta presiune. .40)*105 N/m2..5)*10 5 N/m2.a. la 2000*105 N/m2. Partea de inalta presune este formata din: pompa de injectie. trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt.350)*105 N/m2. La m. Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m. . Presiunea de debitare a combustibilului este.s. 3 . Presiunea de lucru a acestei parti depinde de tipul camerei de ardere si poate fi de (300.a. Formarea amestecului la m. respectiv de (200. coeficientul excesului de aer are valori relativ mari : λ = 1. In functie de marimea presiunii de circulatie a combustibilului prin instalatia de alimentare. aceasta se imparte in doua parti: partea de joasa presiune si partea de inalta presiune. . pompa de combustibil..FORMAREA AMESTECULUI LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE La motoarele cu aprindere prin compresiune. uneori. instalatia de alimentare cu combustibil a m. puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie. de aproxiinativ 10 ori mai mic decat la motoarele cu carburator.. La m. ridicata. Instalalia de alimentare cu pompa de injectie cu distributor rotativ a motoarelor SAVIEM 797-05 este reprezentata schematic in figura 1. se imparte in : instalatia de alimentare cu pompa-injector si instalatia de alimentare cu pompa de injectie si injector.1. practic.c.a.75. Partea de joasa presiune este formata din rezervorul de combustibil. combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresiune. amestecul lor formindu-se in interiorul acestora.c. injectoarele si conductele de legatura dintre acestea (conducte de inalta presiune). ajungand. Presiunea de lucru a acestei parti este de (3. cand presiunea aerului admis este foarte mare (30. .500)*105 N/m2.a. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu..a.2. conductele de legatura dintre acestea si conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie. reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectate in interiorul cilindrilor..c. Aceste elemente pot constitui agregate separate cum este cazul pompei de injectie si al injectorului sau agregate unice cum este cazul pompei-injector. de asemenea.c. La m.. Partea de inalta presiune contine un element care ridica presiunea si dozeaza combustibilul si unul de injectie a acestuia in camera de ardere. filtrele.. aerul si combustibilul patrund separat in cilindri.a.a.c.

10 — surub de aerisire. Din pompa de injectie. 8 — pompa de amorsare . Surplusul este trimis inapoi in rezervor. Instalatia de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar ( i n linie — figura 1. 1. 4 — pompa de injectie . Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in conducta 9 si dirijat catre rezervorul de combustibil.b permite o racire mai buna a pompei de injectie prin irecerea unei cantitati mai mari de combustibil prin aceasta. prin supapa de suprapresiune 8 si conducta de retur . are o constructie complexa. 5 — conducta de inalta presiune . 1 — rezervor .9. motorina este impinsa. motorina este absorbita de pompa de alimentare auxiliara 2 si trimisa. cu mare presiune. Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ a motorului SAVIEM 797-05 (a) si schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar (in linie) : b — schema cu surplusul pompei la rezervor . in pompa de injectie 5. fixate in chiulasa motorului. 3 — filtre . 9 — conducta de surplus . Schema din figura 1. prin conducteie 6 la injectoarele 7.Din rezervorul 1. 2 — pompa de alimentare . 6 — injector . care decurge din rolul sau de a asigura motorina necesara functionarii motorului in urmatoarele conditi tehnice : 4 . POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie este organul eel mai important al instalatiei de alimentare .b) este realizata in diverse variante in functie de modul de conducere a surplusului de combustibil al pompei de alimentare spre rezervor. Fig. 7 — supapa . prin filtrul pentru fillrare bruta 3 si filtrul pentru filtrare fina 4.

Exista cazuri cand pompa de injectie si injectorul sunt construite intr-un ansamblu unic denumit pompa-injector. Printr-un sistem de parghii. Pistonasul are o constructie speciala. Jocul dintre bucsa si pistonas este foarte mic. Pompa de injectie este antrenata de catre arborele cu came propriu 1. antrenat. care primeste miscarea de la arborele cotit al motorului. realizindu-se. pompele (elementii) sunt montate in general intr-un bloc unic. Fiecare element se compune dintr-un pistonas. La capatul opus antrenarii. Functionarea lor este identica.se monteaza regulatorul de turatie. astfel incat turatia pompei sa fie jumatate din turatia motorului. 5 . sunt raspandite pompele de injectie cu piston-sertar si pompele de injectie rotative. — pulverizarea cat mai fina a combustibilului . — introducerea in cilindrii motorului a unei cantitati de combustibil bine determinate . la rindul sau. de-a lungul unui arbore cu came. Pompa de injectie cu piston-sertar.9. la motoarele de automobile. La motoarele de automobile. — asigurarea unei reglari usoare a debitului de combustibil. astfel incat sa se asigure etanseitatea la presiuni ridicate. posibilitatea de a antrena pistonasul intr-o miscare de rotatie fata de bucsa. Elementii sunt reuniti. de aceea. Numarul de elemente care compun pompa de injectie corespunde numarului de cilindri ai motorului fiecare element alimentand un singur cilindru. La partea inferioara a elementului se afla un manson 8 care are. prin intermediul unui tachet cu rola 6. iar coborirea lui se face datorita arcului 7. Caracteristica principala a acestor pompe este prezenta elementilor de pompare pentru fiecare cilindru al motorului. camele fiind astfel decalate incat sa asigure ordinea de injectie necesara. In prezent. Fiecare cama corespunde cate unui element de pompare. pompa se numeste pompa de injectie cu elementi in linie. Pistonasul este actionat de catre cama respectiva de pe arborele cu came. 4. Arborele cu came se sprijina in corpul pompei 2 pe doi rulmenti cu role conice 3. — sfarsitul injectiei sa se faca in momentul stabilit . Pompa are tot atatia elementi de pompare cati cilindri are motorul. Aceasta miscare este imprimata de o cremaliera . miscarea ei fiind comandata de acesta. solidar cu mansonul. in comun atit comanda pistoanelor cat si reglarea debitului de combustibil. In figura 2 este reprezentata pompa de injectie cu patru elementi de pompare. care se monteaza individual la fiecare cilindru. care gliseaza intr-o bucsa 5. Dupa modul de realizare a injectiei. cremaliera este legata la regulator. in acelasi plan. intr-un corp compact. de arborele cu came. fiind prevazut cu o muchie inclinata prin care se comanda sfirsitul cursei de refulare. prin intermediul unui angrenaj demultiplicator de turatie cu raportul de transmitere 1 : 2. — asigurarea unei presiuni de injectie cat mai constanta pe toatu durata inlctiei . care angreneaza cu un sector dintat 10.— inceperea injecjiei intr-un moment bine stabilit . pompele de inalta presiune pot fi mecanice sau cu aer comprimat.

6 .

Dopul deflector 17 fixat in corpul pompei. aflata intre scaunul supapei si racordul de refulare. in momentul in care acesta descopera orificiul de admisiune 1 (figura 3. acesta fiind o portiune cilindrica cu inaltime mica. Acesta este presat in corpul pompei si patrunde iutr-o crestatura din bucsa. presiunea din camera de refulare de deasupra pistonului scade brusc. pistonul deschide cu muchia inclianata a canalului 4 orificiul 1. combustibilul. D ebitul maxim s e obtine cand atunci cand pistonul 4 o cupa acea p ozitie in cilindru incat la cursa de refulare orificiul 3 vine in contact 7 .(din centrul pistonului) cu spatiul 2 (figura 3). care variaza pozitia canalului inclinat 1 f ata de orificiul 3 al cilindrului elementului 5. cu guler de descarcare. C antitatea d e combu stibil injectat in cilindru pe ciclu depinde de inaltimea curs ei activ e a pis tonului 4 (figura 4). iar supapa de refuiare se inchide (sfarsitul injectiei). are rolul de a prelua unda de presume a combustibilului care se intoarce. In momeatul in care muchia elicoidala descopera orificiul de alimentare. situata sub conul de etansare al supapei. In acest moment. trimis in spatiul 2 de catre pompa de alimentare patrunde in cilindrul (bucsa) elementului. in dreprul orificiului de alimentare din bucsa. iar spatiul de deasupra pistonului va comunica p rin orificiui 5. Pentru a impiedica bucsa elemenlului sa se roteasca in timpul functionarii. iar supapa de refulare este adusa de arcul supapei pe sediul sau.Bucsa elementului este inchisa la partea ei superioara de o supapa de refulare 11. ceea ce duce la reducerea brusca a presiunii in conducta de inalta presiune si. La ridicarea pistonului. presiunea in cilindrul elementului scade. Supapa este deschisa de forta de presiune a combustibiluiui refulat. Deasupra supapei se afla racordul de refulare 13. Etansarea este asigurata de o garnitura 14. In miscarea sa catre punctul mort inferior . coinbustibilul comprimat in cilndrul elementului. mentinuta pe un sediu conic de catre arcul 12. cursa ei fiind lirnitata de limitatorul 15. iar acesta este trimis spre injector (inceputul injectiei). Ca urmare. refularea inceteaza. care comunica prin intermediul conductei de inalta presiune cu injectorul. Inaintea supapei pe con. datorita acestui guler de descarcare. Functionarea pompei este asigurata de catre arboreie came.a). in spatiul de deasupra supapei se produce o detenta rapida. duce la deschiderea supapei de refulare 3 ( figura 3. La deplasarea pistonului in jos.b). fapt ce ar produce dereglarea pompei de injectie. care este etans in alezajul corpului supapei. deci la oprirea brusca a injectiei. se utilizeaza stiftul 16. dupa acoperirea orificiuiui 1. Reglarea cantitatii de combustibil injectat in cilindru de catre pompa de injectie se realizeaza prin rotirea axiala a pistonului care joaca in aceas ta s ituatie rol de sertar(deundes i numele de piston-sertar). Supapa de refulare are o constructie speciala.

Rotind pis tonul in sensul indicat pe figura se obtin curse active mai reduse.c). deci.2). iar combustibilul nu va mai fi comprimat.a). Figura 5. respectiv debite intermediare de combustibil (figura 4. pentru evacuarea combustibilului din element. dupa ce pistonasul a efectuat cursa activa (deoarece el se deplaseaza in continuare pana la efectuarea cursei totale). Diferite constructi ale elementului de pompare : a — cu orificiu de admisie si orificiu de refulare. si. Elementul de pompare cu un singur orificiu de admisiune si de refulare este reprezentat In figura 5. 9 — orificiu central . 6 — canal circular : 7 — pistonas . Cursa totala este impusa de cama de actionare a tachetului elementului. Pistonasul cu canal axial exterior si muchie elicoidala (5. a) are un orificiu pentru admisiune si altul diametral opus. Injectorul incepe pulverizarea mai tirziu din cauza deformarii elastice a conductei. iar cursa activa de unghiul de retire a pistonasului.b). la rotirea arborelui cu came. In figura 5 sunt prezentate cele mai uzuale forme constructive de elementi de pompare.cu partea din dreapta a canalului inclinat (figur a 4. In acest caz. b. tachetul se va ridica pe cama mai devreme. cand partea superioara a pistonului inchide orificiul 3. 3 — bucsa elementului . 10 — canal inclinat (elicoidal). b — cu un singur orificiu de admisie si refulare. c — cu orificiu central in pistonas . 8 . 4. Daca in cursa de refulare. 4 — canal longitudinal. iar cel cu orificiu central in pistonas este reprezentat in figura 5. orificiul 3 vine in contact cu partea superioara a canalului inclinat 1 (fig.c. ceea ce va determina debitarea mai devreme a combustibilului in injector. 5 — muchie de reglare a sfirsitului cursei active (muchia de descarcare) . atunci. unghiul de incepere a injectiei de catre pompa se va mari (avans la debitare). Momentul de incepere a injectiei se regleaza printr-un surub fixat in capul superior al tachetului 3 (fig. Daca surubul se desface. 2 — orificiu de refulare . Prin stringerea surubului in tachet. unghiul de avans se va micsora (intirziere la debitare). debitul va fi nul. Intre momentul de iuceput al refularii combustibilului de catre element si momentul inceperii injecjiei de catre injector exista un decalaj. 1 — orificiu de admisie . . 8 — orificiu de admisie si refulare . partea din stinga a canalului inclinat ajunge in dreptul orificiului 3. In figura 6 se reprezinta pompa de injecjie cu piston sertar utilizata la motoarele D 2156 HMN.

I. se efectueaza restul de cursa (neactiva) si combustibilul ramas in cilindru este evacuat in spatiul de aspiratie al pompei de injectie .S.. 2 — carcasa . b — pistonasul la P. 15 — racord de refulare . 22 — orificiu intrare-iesire. si P.S. se termina cursa activa si inceteaza injectia .. 13 — ventil de inalta presiune .M. 4 — taler inferior arc : 5 — arc element injectie .S. combustibilul intra in cilindru prin ambele orificii . g — cursa totala a pistonasului (distanta intre P..M.M. 7 — manson rotitor . 12 — scaun ventil presiune . 20 — tachet cu rola . 19 — taler superior arc.M. 17 — stift fixare cilindru . incepe comprimarea combustibilului si alimentarea injectiei . 21 — cama . 6 — brate laterale . d — pistonasul intre P. 16 — cremaliera .M. 14 — arc ventil presiune . e — muchia elicoidala incepe sa deschida orificiul intrare-iesire. 9 .M. Pompa de injectie RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y : a — sectiune partiala in pompa de injectie . 8 — pistonas element injectie . si P. 11 — spatiu de aspirate . c — pistonasul inchide ambele orificii.) : 1 — arbore cu came .I. 10 — orificiu intrare combustibil . 3 — surub de reglare .. 18 — sector dintat . se continua alimentarea injectiei . f — pistonasul intre sfiritul cursei active si P.I.Figura 6. 9 — cilindru element injectie .

de circa 0. reglaj 6 cu o grosime mai mare. realizat din materiale deosebite. iar jocurile dintre corp si ac si fie de ordinul 1 —3 μm. pulverizare si distribuire a combustibilului in camera de ardere. Cursa arcului este foarte mica. Pentru a asigura aceste conditii. Corpul pulverizatorului 16 este prevazut cu alezaje pentru ghidarea acului 17. cu actionare hidraulica. scaunul 19 al acului. In figura 11. si deci si presiunea de injectie. se impune etansarea si pulverizarea precisa a jetului de combustibil. temperaturi ridicate (este plasat in camera de ardere) si are o ungere slaba (prin combustibilul care il debiteaza). pentru o functionare buna. Tensiunea arcului.INJECTORUL Injectorul indeplineste functiile de introducere. Corpul injectorului 13 este prevazut cu racordul 9 cu filtru. la micsorarea performanetelor motorului. Din punct de vedere constructiv. camera 20 din dreptul umarului acului si canalul 12 pentru intrarea combustibilului in camera de sub ac. fiind supus la solicitari mari. Arcul injectorului are o caracteristica foarte precisa. in primui rand. prin care se apasa acul pulverizatorului pe scaunul sau. si orice modificare a tensiunii conduce la modificarea presiunii de injectie si. Injectorul de t i p inchis are orificiul pulverizatorului inchis cu ajutorul unui ac de obturare. poate fi marita prin folosirea unor saibe de. si canalul 12 de intrare a combustibilului la pulverizator. In interiorul injectorului se gasesc arcul de presiune 7. piesele pulverizatorului trebuie sa aiba o geometrie perfecta. combustibilul patrunde prin racordul cu filtru 9. Dintre conditiile functionale impuse pulverizatorului. presiuni de injectie ce pot atinge 2000*10 5 N/m2 . se deosebesc injectoare deschise si injectoare inchise. trece prin canalul 12 si ajunge in camera 20. deci. In figura 11.b este reprezentata constructia pulvenzatoruiui. In stare asamblata.a se reprezinta constructia injectorului de tip inchis.5 mm. tija 11. prin care se asambleaza la conducta de retur. Aceste jocuri se realizeaza prin rodare foarte fina. Daca motorul se afla in funcliune. Injectoarele de tip deschis au o constructie simpla dar necesita. ceea ce a facut sa nu fie folosite pe automobile decat foarte rar. 10 . acul pulverizatorului este apasat pe scaunul sau 19 de catre arcul 7 si tija 11. supus la tratamente termice de stabilizare.2—0. Pulverizatorul functioneaza in conditii deosebit de grele. prin imperechere si control pneumatic (se masoara debitul de gaz inert care trece prin interstitiul respectiv printr-un timp anumit). utilizat la motorul SAVIEM 797-05.

11 . Filtrul din figura 13. intra in conducta de retur si apoi in rerervorul de combustibil. In general. filtrele brute de motorina trebuie sa retina impuritatile cu dimensiunea minima de 0. Trecand prin stratul de fire. se pulverizeaza in camera de ardere din capul pistonului.03-0. trecand prin orificiul foarte mic 18 al pulverizatorului.08 mm. infasurate pe o carcasa tubulara din alama cu peretii perforati. ridica acul de pe scaun.a este prevazut cu un element filtrant 4. confectionat sub forma unui cartus din fire groase de bumbac sau fire artificiale scamosate. Elementul filtrant este montat in corpul 3.In timpul injectiei. prin surubul 1. combustibilul. Combustibilul care ajunge in filtrul de filtrare bruta prin conducta 5 umple spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. FILTRE DE COMBUSTIBIL In sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresiune. Montarea acestor filtre se fa ce in serie astfel incat intreaga cantitate de combustibil sa treaca prin ele. de unde. acoperit in partea superioara cu capacul 6. se utilizeaza: filtre de filtrare br ut a (prealabila) si filtre de filtrare fina (definitiva). Filtrul de filtrare bruta este prevazut cu elemente filtrante confectionate din placi sau benzi cu fante. Surplusul de combustibil scapat intre ac si ghidul sau umple spatiul din capul injectorului. din calti sau fire de bumbac. apasand cu presiune pe umerii acului. invingind forta arcului 7 si.

13. 3 si 13 — corpurile filtrelor . fie cu un robinet. 14. 11 — tija. 10 — robinet de scurgere . se ridica si apoi prin canalele filtrului se scurge prin conducta 1 spre pompa de alimentare. 7 — elementul filtrului de filtrare fina : 8 — racordul pentru conducta de iesire a motorinei . 4 si 12 — elemente filtrante 5 si 9 — conducte . Pentru scurgerea depunerilor din corpul filtrului. 9 — suruburi pentru aerisire . Filtrul dublu pentru filtrarea motorinei la motorul D 2156 HMN : 1 — capac . fundul acestuia este prevazut cu un orificiu inchis fie cu un dop 2. 10 — surub pentru asamblarea bateriei de filtre. Filtre de combustibil pentru motoare cu aprindere prin compresiune a — filtru de filtrare bruta . 15 — surub. 3 — racord pentru conducta de intrare a motorinei. 2 si 7 — dopuri . 6 si 8 — capace . 6 — carcasa filtrului fin . Pe suprafata exterioara a elementului filtrant si in partea inferioara a corpului filtrului se depun impuritati mecanice. b — filtru de filtrara fina : 1 si 14 — conducte. a Fig. 5 — carcasa filtrului brut. 4 — elementul filtrului de filtrare bruta.combustibilul purificat ajunge in interiorul tubului cu orificii de sita. 2 — surub pentru umplerea filtrului brut . Fig. 12 .

ridicandu-se prin tubul sau central. ambele avind elemente de filtrare din hartie. apoi. Elementul filtrant se compune diatr-o carcasa metalica umpluta cu o masa poroasa de vata minerala imbibata cu o pulbere absorbanta sau din hartie micronica. Elementul de filtrare bruta este confecfionat din fetru si retine impuritatile a caror dimensiune depaseste zecimea de milimetru. Depunerile retinute de filtrul de filtrare fina sunt evacuate prin robinetul de scurgere 10.Atunci cand in instalatia de alimentare patrunde aer. filtrarea motorinei se face cu ajutorul unui filtru pentru filtrare bruta si un altul pentru filtrare fina. Filtrul de filtrare fina (fig. Filtrul dublu. motorina este trimisa. De aici. La motorul Saviem 797-05. eliminarea lui se face prin orificiul inchis cu dopul filetat 7. prin conducta din capac in filtrul de filtrare fina. trece in cel de-al doilea element de filtrare prin racordul dintre cele doua filtre. intra in spatiul dintre capacul 9 si elementul de filtrare 3. Pentru ca combustibilul sa nu treaca pe langa elementul filtrant. Motorina. Combustibilul debitat de pompa de alimentare prin conducta 9 umple tot spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. prin orificiul de iesire. In locurile de imbinare ale elementului filtrant cu capacul si cu partea inferioara a tijei sunt prevazute garnituri de etansare din cauciuc. trece vertical de sus in jos prin pliurile elementului de filtrare si se colecteaza in cupa 4. Combustibilul refulat sub presiune se scurge prin masa poroasa filtranta si se ridica in lungul tijei centale si prin canalul din capac ajunge in conducta 14 care il conduce spre pompa de injectie. strabate canalul racordului si. pe la partea inferioara a acestuia. Restul impuritatilor din motorina sunt retinute de elementul de filtrare fina confectionat din pliuri de hartie. 13. este trimisa prin racordul 8 catre pompa de injectie. 15). HMN. intra in canalul central al elementului de filtrare. La motorul MAN D 2156. Dupa trecerea prin elementul filtrant. impinsa de pompa de alimentare. 13 . 14). acesta este apasat etans pe capacul filtrului de catre un arc. in spatiul dintre carcasa 5 si elementul de filtrare bruta 4. filtrarea motorinei se face tot prin doua filtre asemanatoare de tip CAV (fig. pe care-l traverseaza radial. prin racordul 3. avind un capac comun si formind un filtru dublu (fig. Aceste filtre sunt legate in serie.b) este prevazut in cadrul instalatiei de alimentare pentru a retine impuritatile ale caror dimensiuni minime sunt sub valoarea jocurilor dintre pistonul pompei si cilindru si care au trecut prin filtrul brut. De la pompa de alimentare.

si automoblul se va remorca pana la statia de intretinere. daca motorul este oprit nu mai porneste. pompa de injectie trebuie purjata. Defectele filtrelor de combustibil sunt: inf u n d a r e a partiala si infundarea totala a elementelor de filtrare. infundarea orificiilor pulverizatorului si uzarea injectorului. cantitatea de aer este mare.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI INLATURAREA LOR La instalatia de alimentare a m. in t i m p u l cxploatarii. din care cauza motorul se ambaleaza.. Inlaturarea acestui defect se poate face numai la s tatia de intretinere. iar motorul are un mers neregulat. deoarece elementele sale principale functioneaza la presiune foarte ridicata. insa. Intepenirea intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie se datoreaza ancrasarii acestora din cauza combustibilului insuficient filtrate. depasind turatia maxima si putandu-se produce avirii. apar o serie de defecte. si de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului 14 . Griparea pislonului unui element al pompe de injectie se datoreaza jocurilor prea strinse sau ancrasarii.a. Daca si dupa aceasta elementul nu se degripeaza. In acest caz. Defectele pompei de injectie sunt numeroase. datorita executiei de inalta precizie si a conditiilor de lucru (presiune si temperatura ridicate). Intepenirea acului injectorului este determinata de murdarie. Infundarea filtrului de filtrare fina. elementul se demonteaza si se spala in benzina. Acest defect se identifica astfel: la actionarea manuala a pompei de alimentare nu se simte nici o rezistenta pentru ca ea nu debiteaza. se demonteaza filtrul de filtrare fina si se spala de impuritati elementul de filtrare. deoarece combustibilul debitat de pompa de alimentare nu ajunge la pompa de injectie. in mod normal. elimina singura prin teava de retur aerul care a intrat odata cu motorina. Defectele injecloarelor. Pompa de injectie. In timpul exploatarii. acesta se va remonta. Infundarea elementului de filtrare bruta sau a sitelor d in paharele pompelor de alimentare face ca motorul sa nu poata porni din lipsa de combustibil. si acest lucru se intimpla cu ocazia demontarilor. ceea ce duce la functionarea neregulata a acestuia. In acest caz. si anume: intepenirea acului. se constata prin faptul ca motorul porneste. vor fi tratate cele mai frecvente. la terminarea motorinei din rezervor etc. Pentru degripare. apar nurneroase defecte. In continuare. Griparea pistonului nu mai permite regulatorului pompei sa deplaseze cremaliera. neetanseitatea acului. Patrunderea aerului in pompa de injectie produce injectii necorespunzatoare in cilindrii motorului. Cand. fapt care se resimte si la pedala de accelerate. In acest caz. se indeparteaza impuritatile prin demontarea filtrului si spalarea elementelor de filtrare. ca urmare a unei pulverizari defectuoase.c. Deplasarea cremalierei este sacadata in acest caz. insa se opreste imediat.

iar puterea scade. tija de comanda a injectiei f i i n d mentinuta in pozitia in care pompa nu debiteaza . injectoarele din chiulasa. fara a se desface de la conductele de inalta presiune si rotindu-se pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmareste functionarea lor in aer liber. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE Verificarea si reglarea pompei de injectie. Neetanseitatea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului. Verificarea si reglarea acestor parametri. 15 . foarte rar acest defect poate fi cauzat si de supraincalzirea motorului. iar turatia pompei se citeste pe tahometru. bate usor. care permite antrenarea ei cu turatie variabila. legatura dintre pompa de injectie si rezervorul de motorina al standului. datorita calaminei. injectorul se inlocuieste. Se face. Pompa de injectie. Vacuummetrul indica depresiunea combustibilului la aspiratie. Parametrii care caracterizeaza functionarea pompei de injectie sunt: — cantitatea de combustibil debitata pentru fiecare cursa a pistonului plonjor . uzurii scaunului acului sau unui joc mare intre ac si corpul injectorului. iar elementele de injectie se cupleaza prin intermediul conductelor cu injectoarele care debiteaza in cilindrii gradati din sticla. In acest caz. motorul incepe sa funcfioneze neregulat. la un injector bun se aude un zgomot sec. Neetanseitatea acului injectorului poate fi determinata de intepenirea acului injectorului. iar motorul bate si scoate fum. Depistarea si inlaturarea defectului se face ca in cazul precedent. iar dupa oprire. scoate f u m .injectorului. Cand injectorul nu pulverizeaza corect (jet piezis sau cu stropi). pe rind. motorul nu mai poate fi pornit. motorul pierzind din putere.poate fi recunoscuta si dupa zgomotul pe care-l f ac e la injectare. Centicubarea pompei de injectie comporta urmatoarele operatii : — se antreneaza pompa de injectie cu turatie constanta. Uzarea injectorului provoaca o pulverizare necorespunzatoare a motorinei. se scoate injectorul si se desfunda orificiile pulverizatorului cu un ac special. se monteaza pe stand si se cupleaza la mecanism. La intepenirea acului injectorului. scaderea puterii motorului. a impuritatilor fixate pe scaunul acului. — uniformitatea avansurilor la injectie la toti cilindrii motorului. numita centicubare. Infundarea orificiilor pulverizatorului se datoreaza cocsarii. se face cu ajutoru l u n u i stand special. — uniformitatea debitelor tuturor elementelor pompei . Datorita acestui fapt. care urmeaza a fi verificata. datorita asezarii sale incorecte in injector . numit stand pentru centicubare. pe cand la unul cu acul intepenit se aude un scartit. se demonteaza acul injectorului. se curata acul si interiorul injectorului cu un betisor de lemn de brad si se spala cu motorina. Pentru depistarea injectorului defect. Dupa o oprire. In acest caz. inseamna ca acul este intepenit. motorul nu mai poate fi pornit sau porneste foarte greu. Intepenirea acului injectorului . apoi. injectorul nu pulverizeaza bine. se scot. In acest caz.

16 . operatie care se executa slabind contrapiulita si rotind surubul de reglaj cu care este prevazut tachetul.a. pompa de injectie se antreneaza manual si se urmareste momentul in care incepe sa debiteze fiecare injector al standului. Reglarea debitului elementului de injectie se face prin modificarea pozitiei relative dintre pistonasul plonjor si roata dintata. citind pe o scala speciala unghiul de rotire al arborelui pompei corespunzator fiecarei debitari. respectand unghiul de avans la montare. La pompa rotativa se verifica si debitul maxim la diverse turatii. In acest scop.d. Dupa uniformizarea debitelor tuturor elementelor. se face verificarea inceputului debitarii fiecarui element de injectie. la nevoie. se reface reg l a j u l . se slabeste colierul de fixare a elementului de injectie. indicate de u z i n a constructoare.m. precum si reglarea dispozitivului de avans automat si presiunea pompei de transfer. In cazul cand unul din injectoare debiteaza mai devreme se opreste antrenarea pompei. Valoarea acestor unghiuri trebuie sa fie constanta si egala cu raportul dintre 360° si numarul elementelor pompei de injectie: 90° pentru patru elementi. — se golesc eprubetele de colectare a combustibilului si se masoara cantitatea de combustibil debitat de fiecare injector pentru 100 rotatii ale arborelui pompei de injectie. — se repeta operatia de verificare a uniformitatii inceputului injectiei si. se procedeaza la reglarea elementelor care au debitul diferit fata de valoarea prescrisa in fisa tehnica a pompei respective. rotindu-se in sensul reducerii debitului . Dupa centicubare. pompa de injectie se caleaza pe motor. Inceputul debitarii se regleaza prin ridicarea sau coborirea pistonasului plonjor in raport cu tachetul sau. j u m a t a t e a din t u r a t i a maxima si la t u r a t i a minima a pompei de injectie. Standul este prevazut cu un dispozitiv care intrerupe automat colectarea motorinei in eprubete dupa efectuarea a 100 rotatii de catre pompa. In cazul in care se constata neuniformitatea debitelor de combustibil. 60° pentru sase elementi s. Aceasta operatie se face de cate trei ori pentru : turatia maxima.— se manevreaza treptat t ij a de comanda urmarind daca toate injectoarele standului incep injectia pentru aceeasi pozitie a tijei.

Bucuresti. Bucuresti. 1976. Editura tehnica. C. Gorianu. Editura didactica si pedagogica. V. 1974. Automobile ROMAN cu motoare diesel. P a r i z e s c u . G h i u l a i . Editura tehnica. 2. s.BIBLIOGRAFIE 1. Gh. Editura tehnica.a. Mecanica automobilului. 3. 17 .a. Editura Academiei militare. V. Bucuresti. Antoturismele ARO. Organe de masini si mecanisme. 1977. s. 5. Mecanica automobilelor si autoblindatelor.Bucuresti. Paizi. s. 1965. Mateevici. M. Bucuresti.a. 1975 4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->