Cuprins

ARGUMENT ……………………………………………..……..……… 3 INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE ………………………………….... 4

Formarea amestecului la motoarele cu aprindere prin compresiune si tipuride instalatii de alimentare

……………………….

4 5 6

POMPA DE INJECTIE……………................................................. Pompa de injectie cu piston-sertar ..………..........................…..

INJECTORUL …………...……………………………..…… 11 FILTRE DE COMBUSTIBIL ……………………………………..…. Filtru de filtrare bruta ………………………………………. Filtru de filtrare fina ………………………………………... Filtru dublu …………………………………………………… DEFECTE ……………………………………………………………. Defectele filtrelor de combustibil ………………………………… Defectele pompei de injectie …………………………………… Defectele injecloarelor ……………………………………………… INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE …. BIBLIOGRAFIE …………………………………..………………… 16 18 12 12 14 14 15 15 15 15

Analiza sistemului.Argumentul Tendinta actuala in domniul actul este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante. Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului. 2 . procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa sur-vina in timp expoatarii acestuia. metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare precum pana in acest moment. metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului. Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobillui si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului. Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producator. Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica. consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului .

de asemenea. Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m.a. Datorita acestei particularitati a partii de inalta presiune. coeficientul excesului de aer are valori relativ mari : λ = 1. Partea de joasa presiune este formata din rezervorul de combustibil. ajungand. se imparte in : instalatia de alimentare cu pompa-injector si instalatia de alimentare cu pompa de injectie si injector.. trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt..75.. aceasta se imparte in doua parti: partea de joasa presiune si partea de inalta presiune...a. 3 . La m. practic. Presiunea de lucru a acestei parti depinde de tipul camerei de ardere si poate fi de (300.500)*105 N/m2. reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectate in interiorul cilindrilor. instalatia de alimentare cu combustibil a m.a. Aceste elemente pot constitui agregate separate cum este cazul pompei de injectie si al injectorului sau agregate unice cum este cazul pompei-injector. la 2000*105 N/m2. In functie de marimea presiunii de circulatie a combustibilului prin instalatia de alimentare. ridicata.FORMAREA AMESTECULUI LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE La motoarele cu aprindere prin compresiune. Presiunea de debitare a combustibilului este. conductele de legatura dintre acestea si conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie. La m.c. . uneori. Instalalia de alimentare cu pompa de injectie cu distributor rotativ a motoarelor SAVIEM 797-05 este reprezentata schematic in figura 1.350)*105 N/m2.a. .c. combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresiune. de aproxiinativ 10 ori mai mic decat la motoarele cu carburator..1. amestecul lor formindu-se in interiorul acestora.a.s. pompa de combustibil.a.. .a. filtrele. La m. Presiunea de lucru a acestei parti este de (3. aerul si combustibilul patrund separat in cilindri. .c. puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie. injectoarele si conductele de legatura dintre acestea (conducte de inalta presiune).c. cand presiunea aerului admis este foarte mare (30. Formarea amestecului la m.2.40)*105 N/m2. nu se modifica.5)*10 5 N/m2. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu. respectiv de (200.. Partea de inalta presune este formata din: pompa de injectie.c. Partea de inalta presiune contine un element care ridica presiunea si dozeaza combustibilul si unul de injectie a acestuia in camera de ardere.

prin conducteie 6 la injectoarele 7. in pompa de injectie 5. fixate in chiulasa motorului. POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie este organul eel mai important al instalatiei de alimentare . motorina este impinsa. 9 — conducta de surplus . care decurge din rolul sau de a asigura motorina necesara functionarii motorului in urmatoarele conditi tehnice : 4 . Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in conducta 9 si dirijat catre rezervorul de combustibil. prin filtrul pentru fillrare bruta 3 si filtrul pentru filtrare fina 4. Schema din figura 1. 5 — conducta de inalta presiune . Instalatia de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar ( i n linie — figura 1. 1 — rezervor . Fig. 10 — surub de aerisire. are o constructie complexa.b permite o racire mai buna a pompei de injectie prin irecerea unei cantitati mai mari de combustibil prin aceasta. Din pompa de injectie. cu mare presiune. 7 — supapa . Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ a motorului SAVIEM 797-05 (a) si schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar (in linie) : b — schema cu surplusul pompei la rezervor . 6 — injector . 4 — pompa de injectie . prin supapa de suprapresiune 8 si conducta de retur . 3 — filtre .b) este realizata in diverse variante in functie de modul de conducere a surplusului de combustibil al pompei de alimentare spre rezervor.9. 8 — pompa de amorsare . motorina este absorbita de pompa de alimentare auxiliara 2 si trimisa.Din rezervorul 1. 2 — pompa de alimentare . Surplusul este trimis inapoi in rezervor. 1.

In figura 2 este reprezentata pompa de injectie cu patru elementi de pompare. prin intermediul unui angrenaj demultiplicator de turatie cu raportul de transmitere 1 : 2. Pompa de injectie cu piston-sertar. astfel incat sa se asigure etanseitatea la presiuni ridicate. iar coborirea lui se face datorita arcului 7. Functionarea lor este identica. — sfarsitul injectiei sa se faca in momentul stabilit . Numarul de elemente care compun pompa de injectie corespunde numarului de cilindri ai motorului fiecare element alimentand un singur cilindru. de-a lungul unui arbore cu came.9. cremaliera este legata la regulator. Pistonasul este actionat de catre cama respectiva de pe arborele cu came. pompa se numeste pompa de injectie cu elementi in linie. Aceasta miscare este imprimata de o cremaliera . Elementii sunt reuniti. — introducerea in cilindrii motorului a unei cantitati de combustibil bine determinate . sunt raspandite pompele de injectie cu piston-sertar si pompele de injectie rotative. Arborele cu came se sprijina in corpul pompei 2 pe doi rulmenti cu role conice 3. solidar cu mansonul. Caracteristica principala a acestor pompe este prezenta elementilor de pompare pentru fiecare cilindru al motorului. La partea inferioara a elementului se afla un manson 8 care are. — pulverizarea cat mai fina a combustibilului . Pistonasul are o constructie speciala. Fiecare element se compune dintr-un pistonas. care angreneaza cu un sector dintat 10. 4.— inceperea injecjiei intr-un moment bine stabilit . in acelasi plan. In prezent. de arborele cu came. astfel incat turatia pompei sa fie jumatate din turatia motorului. pompele de inalta presiune pot fi mecanice sau cu aer comprimat. realizindu-se. Exista cazuri cand pompa de injectie si injectorul sunt construite intr-un ansamblu unic denumit pompa-injector. Dupa modul de realizare a injectiei. — asigurarea unei presiuni de injectie cat mai constanta pe toatu durata inlctiei . — asigurarea unei reglari usoare a debitului de combustibil. antrenat. de aceea. prin intermediul unui tachet cu rola 6. miscarea ei fiind comandata de acesta. camele fiind astfel decalate incat sa asigure ordinea de injectie necesara. care gliseaza intr-o bucsa 5. fiind prevazut cu o muchie inclinata prin care se comanda sfirsitul cursei de refulare. care primeste miscarea de la arborele cotit al motorului. 5 . care se monteaza individual la fiecare cilindru.se monteaza regulatorul de turatie. Jocul dintre bucsa si pistonas este foarte mic. Pompa de injectie este antrenata de catre arborele cu came propriu 1. pompele (elementii) sunt montate in general intr-un bloc unic. La motoarele de automobile. Pompa are tot atatia elementi de pompare cati cilindri are motorul. la rindul sau. la motoarele de automobile. intr-un corp compact. in comun atit comanda pistoanelor cat si reglarea debitului de combustibil. posibilitatea de a antrena pistonasul intr-o miscare de rotatie fata de bucsa. Fiecare cama corespunde cate unui element de pompare. Printr-un sistem de parghii. La capatul opus antrenarii.

6 .

Pentru a impiedica bucsa elemenlului sa se roteasca in timpul functionarii. In miscarea sa catre punctul mort inferior . refularea inceteaza. care este etans in alezajul corpului supapei. pistonul deschide cu muchia inclianata a canalului 4 orificiul 1. La deplasarea pistonului in jos. Acesta este presat in corpul pompei si patrunde iutr-o crestatura din bucsa. situata sub conul de etansare al supapei. In acest moment. are rolul de a prelua unda de presume a combustibilului care se intoarce. Supapa de refulare are o constructie speciala. presiunea in cilindrul elementului scade. iar spatiul de deasupra pistonului va comunica p rin orificiui 5. cu guler de descarcare. Supapa este deschisa de forta de presiune a combustibiluiui refulat. Deasupra supapei se afla racordul de refulare 13. D ebitul maxim s e obtine cand atunci cand pistonul 4 o cupa acea p ozitie in cilindru incat la cursa de refulare orificiul 3 vine in contact 7 . mentinuta pe un sediu conic de catre arcul 12. in momentul in care acesta descopera orificiul de admisiune 1 (figura 3. coinbustibilul comprimat in cilndrul elementului. Ca urmare. in dreprul orificiului de alimentare din bucsa.(din centrul pistonului) cu spatiul 2 (figura 3).a). Dopul deflector 17 fixat in corpul pompei. se utilizeaza stiftul 16. iar acesta este trimis spre injector (inceputul injectiei). aflata intre scaunul supapei si racordul de refulare. Reglarea cantitatii de combustibil injectat in cilindru de catre pompa de injectie se realizeaza prin rotirea axiala a pistonului care joaca in aceas ta s ituatie rol de sertar(deundes i numele de piston-sertar). datorita acestui guler de descarcare. deci la oprirea brusca a injectiei. acesta fiind o portiune cilindrica cu inaltime mica. care variaza pozitia canalului inclinat 1 f ata de orificiul 3 al cilindrului elementului 5. Etansarea este asigurata de o garnitura 14. In momeatul in care muchia elicoidala descopera orificiul de alimentare. ceea ce duce la reducerea brusca a presiunii in conducta de inalta presiune si. cursa ei fiind lirnitata de limitatorul 15. C antitatea d e combu stibil injectat in cilindru pe ciclu depinde de inaltimea curs ei activ e a pis tonului 4 (figura 4). Inaintea supapei pe con.Bucsa elementului este inchisa la partea ei superioara de o supapa de refulare 11. in spatiul de deasupra supapei se produce o detenta rapida. fapt ce ar produce dereglarea pompei de injectie. iar supapa de refuiare se inchide (sfarsitul injectiei). La ridicarea pistonului. duce la deschiderea supapei de refulare 3 ( figura 3. trimis in spatiul 2 de catre pompa de alimentare patrunde in cilindrul (bucsa) elementului. Functionarea pompei este asigurata de catre arboreie came. iar supapa de refulare este adusa de arcul supapei pe sediul sau. combustibilul. dupa acoperirea orificiuiui 1.b). care comunica prin intermediul conductei de inalta presiune cu injectorul. presiunea din camera de refulare de deasupra pistonului scade brusc.

unghiul de incepere a injectiei de catre pompa se va mari (avans la debitare). 8 — orificiu de admisie si refulare . Pistonasul cu canal axial exterior si muchie elicoidala (5. la rotirea arborelui cu came. Intre momentul de iuceput al refularii combustibilului de catre element si momentul inceperii injecjiei de catre injector exista un decalaj. Diferite constructi ale elementului de pompare : a — cu orificiu de admisie si orificiu de refulare. iar cel cu orificiu central in pistonas este reprezentat in figura 5. tachetul se va ridica pe cama mai devreme. Daca surubul se desface. atunci. In acest caz. . Daca in cursa de refulare. cand partea superioara a pistonului inchide orificiul 3. iar combustibilul nu va mai fi comprimat. 4. 6 — canal circular : 7 — pistonas . partea din stinga a canalului inclinat ajunge in dreptul orificiului 3.2). dupa ce pistonasul a efectuat cursa activa (deoarece el se deplaseaza in continuare pana la efectuarea cursei totale). 4 — canal longitudinal. 1 — orificiu de admisie . Injectorul incepe pulverizarea mai tirziu din cauza deformarii elastice a conductei. pentru evacuarea combustibilului din element. si. Prin stringerea surubului in tachet. Elementul de pompare cu un singur orificiu de admisiune si de refulare este reprezentat In figura 5. In figura 5 sunt prezentate cele mai uzuale forme constructive de elementi de pompare. b. respectiv debite intermediare de combustibil (figura 4. Momentul de incepere a injectiei se regleaza printr-un surub fixat in capul superior al tachetului 3 (fig. a) are un orificiu pentru admisiune si altul diametral opus.a). 3 — bucsa elementului . unghiul de avans se va micsora (intirziere la debitare). In figura 6 se reprezinta pompa de injecjie cu piston sertar utilizata la motoarele D 2156 HMN. Cursa totala este impusa de cama de actionare a tachetului elementului. c — cu orificiu central in pistonas . 5 — muchie de reglare a sfirsitului cursei active (muchia de descarcare) . Rotind pis tonul in sensul indicat pe figura se obtin curse active mai reduse. b — cu un singur orificiu de admisie si refulare. 9 — orificiu central . 2 — orificiu de refulare . deci. ceea ce va determina debitarea mai devreme a combustibilului in injector. iar cursa activa de unghiul de retire a pistonasului. orificiul 3 vine in contact cu partea superioara a canalului inclinat 1 (fig. debitul va fi nul.b).c). 8 .c.cu partea din dreapta a canalului inclinat (figur a 4. Figura 5. 10 — canal inclinat (elicoidal).

Figura 6. 12 — scaun ventil presiune . 21 — cama .I. incepe comprimarea combustibilului si alimentarea injectiei . 4 — taler inferior arc : 5 — arc element injectie . 17 — stift fixare cilindru .M. 2 — carcasa . si P. 11 — spatiu de aspirate .M.M.) : 1 — arbore cu came . 9 — cilindru element injectie . se efectueaza restul de cursa (neactiva) si combustibilul ramas in cilindru este evacuat in spatiul de aspiratie al pompei de injectie . g — cursa totala a pistonasului (distanta intre P. 15 — racord de refulare .M.M. si P. d — pistonasul intre P. se continua alimentarea injectiei . se termina cursa activa si inceteaza injectia . b — pistonasul la P. 7 — manson rotitor . 9 .I. e — muchia elicoidala incepe sa deschida orificiul intrare-iesire. Pompa de injectie RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y : a — sectiune partiala in pompa de injectie . 20 — tachet cu rola ..S. 13 — ventil de inalta presiune . 16 — cremaliera ... 18 — sector dintat . 6 — brate laterale .I. c — pistonasul inchide ambele orificii. 19 — taler superior arc.S.. f — pistonasul intre sfiritul cursei active si P. 22 — orificiu intrare-iesire. combustibilul intra in cilindru prin ambele orificii .S. 3 — surub de reglare . 8 — pistonas element injectie . 14 — arc ventil presiune . 10 — orificiu intrare combustibil .M.

INJECTORUL Injectorul indeplineste functiile de introducere. Cursa arcului este foarte mica. Din punct de vedere constructiv. reglaj 6 cu o grosime mai mare. Corpul pulverizatorului 16 este prevazut cu alezaje pentru ghidarea acului 17. realizat din materiale deosebite. si canalul 12 de intrare a combustibilului la pulverizator. Arcul injectorului are o caracteristica foarte precisa. temperaturi ridicate (este plasat in camera de ardere) si are o ungere slaba (prin combustibilul care il debiteaza). fiind supus la solicitari mari. In figura 11. scaunul 19 al acului. la micsorarea performanetelor motorului. presiuni de injectie ce pot atinge 2000*10 5 N/m2 . prin care se asambleaza la conducta de retur. Aceste jocuri se realizeaza prin rodare foarte fina. Injectoarele de tip deschis au o constructie simpla dar necesita. Pentru a asigura aceste conditii. cu actionare hidraulica. in primui rand. Injectorul de t i p inchis are orificiul pulverizatorului inchis cu ajutorul unui ac de obturare. Pulverizatorul functioneaza in conditii deosebit de grele. Daca motorul se afla in funcliune. acul pulverizatorului este apasat pe scaunul sau 19 de catre arcul 7 si tija 11. camera 20 din dreptul umarului acului si canalul 12 pentru intrarea combustibilului in camera de sub ac. In stare asamblata. tija 11. iar jocurile dintre corp si ac si fie de ordinul 1 —3 μm. supus la tratamente termice de stabilizare.2—0. prin care se apasa acul pulverizatorului pe scaunul sau. de circa 0. In interiorul injectorului se gasesc arcul de presiune 7.5 mm. prin imperechere si control pneumatic (se masoara debitul de gaz inert care trece prin interstitiul respectiv printr-un timp anumit). utilizat la motorul SAVIEM 797-05.a se reprezinta constructia injectorului de tip inchis. In figura 11. Tensiunea arcului. piesele pulverizatorului trebuie sa aiba o geometrie perfecta. Corpul injectorului 13 este prevazut cu racordul 9 cu filtru.b este reprezentata constructia pulvenzatoruiui. trece prin canalul 12 si ajunge in camera 20. si deci si presiunea de injectie. pentru o functionare buna. si orice modificare a tensiunii conduce la modificarea presiunii de injectie si. pulverizare si distribuire a combustibilului in camera de ardere. Dintre conditiile functionale impuse pulverizatorului. 10 . se deosebesc injectoare deschise si injectoare inchise. deci. combustibilul patrunde prin racordul cu filtru 9. se impune etansarea si pulverizarea precisa a jetului de combustibil. ceea ce a facut sa nu fie folosite pe automobile decat foarte rar. poate fi marita prin folosirea unor saibe de.

Montarea acestor filtre se fa ce in serie astfel incat intreaga cantitate de combustibil sa treaca prin ele. Filtrul din figura 13. 11 . ridica acul de pe scaun. Filtrul de filtrare bruta este prevazut cu elemente filtrante confectionate din placi sau benzi cu fante. din calti sau fire de bumbac.a este prevazut cu un element filtrant 4. combustibilul. apasand cu presiune pe umerii acului.In timpul injectiei. se utilizeaza: filtre de filtrare br ut a (prealabila) si filtre de filtrare fina (definitiva). Trecand prin stratul de fire. intra in conducta de retur si apoi in rerervorul de combustibil. confectionat sub forma unui cartus din fire groase de bumbac sau fire artificiale scamosate. infasurate pe o carcasa tubulara din alama cu peretii perforati. Elementul filtrant este montat in corpul 3. FILTRE DE COMBUSTIBIL In sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresiune. filtrele brute de motorina trebuie sa retina impuritatile cu dimensiunea minima de 0. In general. acoperit in partea superioara cu capacul 6. se pulverizeaza in camera de ardere din capul pistonului.03-0. prin surubul 1. trecand prin orificiul foarte mic 18 al pulverizatorului. de unde. Combustibilul care ajunge in filtrul de filtrare bruta prin conducta 5 umple spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. invingind forta arcului 7 si. Surplusul de combustibil scapat intre ac si ghidul sau umple spatiul din capul injectorului.08 mm.

11 — tija. Filtre de combustibil pentru motoare cu aprindere prin compresiune a — filtru de filtrare bruta . 12 . Filtrul dublu pentru filtrarea motorinei la motorul D 2156 HMN : 1 — capac .combustibilul purificat ajunge in interiorul tubului cu orificii de sita. Fig. fie cu un robinet. 2 — surub pentru umplerea filtrului brut . 2 si 7 — dopuri . 6 si 8 — capace . Pe suprafata exterioara a elementului filtrant si in partea inferioara a corpului filtrului se depun impuritati mecanice. 13. 4 — elementul filtrului de filtrare bruta. 14. 3 si 13 — corpurile filtrelor . 10 — surub pentru asamblarea bateriei de filtre. 3 — racord pentru conducta de intrare a motorinei. b — filtru de filtrara fina : 1 si 14 — conducte. 5 — carcasa filtrului brut. a Fig. se ridica si apoi prin canalele filtrului se scurge prin conducta 1 spre pompa de alimentare. 6 — carcasa filtrului fin . 15 — surub. Pentru scurgerea depunerilor din corpul filtrului. fundul acestuia este prevazut cu un orificiu inchis fie cu un dop 2. 7 — elementul filtrului de filtrare fina : 8 — racordul pentru conducta de iesire a motorinei . 9 — suruburi pentru aerisire . 10 — robinet de scurgere . 4 si 12 — elemente filtrante 5 si 9 — conducte .

Pentru ca combustibilul sa nu treaca pe langa elementul filtrant. De la pompa de alimentare. ridicandu-se prin tubul sau central. trece in cel de-al doilea element de filtrare prin racordul dintre cele doua filtre. in spatiul dintre carcasa 5 si elementul de filtrare bruta 4. Depunerile retinute de filtrul de filtrare fina sunt evacuate prin robinetul de scurgere 10. ambele avind elemente de filtrare din hartie. In locurile de imbinare ale elementului filtrant cu capacul si cu partea inferioara a tijei sunt prevazute garnituri de etansare din cauciuc. intra in canalul central al elementului de filtrare. avind un capac comun si formind un filtru dublu (fig. Dupa trecerea prin elementul filtrant.b) este prevazut in cadrul instalatiei de alimentare pentru a retine impuritatile ale caror dimensiuni minime sunt sub valoarea jocurilor dintre pistonul pompei si cilindru si care au trecut prin filtrul brut. De aici. este trimisa prin racordul 8 catre pompa de injectie. Elementul de filtrare bruta este confecfionat din fetru si retine impuritatile a caror dimensiune depaseste zecimea de milimetru. motorina este trimisa. Combustibilul debitat de pompa de alimentare prin conducta 9 umple tot spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. intra in spatiul dintre capacul 9 si elementul de filtrare 3. strabate canalul racordului si. Filtrul dublu. Aceste filtre sunt legate in serie. prin racordul 3. 14). pe care-l traverseaza radial.Atunci cand in instalatia de alimentare patrunde aer. La motorul Saviem 797-05. Elementul filtrant se compune diatr-o carcasa metalica umpluta cu o masa poroasa de vata minerala imbibata cu o pulbere absorbanta sau din hartie micronica. 13. 15). 13 . pe la partea inferioara a acestuia. filtrarea motorinei se face cu ajutorul unui filtru pentru filtrare bruta si un altul pentru filtrare fina. Filtrul de filtrare fina (fig. filtrarea motorinei se face tot prin doua filtre asemanatoare de tip CAV (fig. prin orificiul de iesire. prin conducta din capac in filtrul de filtrare fina. Restul impuritatilor din motorina sunt retinute de elementul de filtrare fina confectionat din pliuri de hartie. impinsa de pompa de alimentare. Motorina. trece vertical de sus in jos prin pliurile elementului de filtrare si se colecteaza in cupa 4. HMN. Combustibilul refulat sub presiune se scurge prin masa poroasa filtranta si se ridica in lungul tijei centale si prin canalul din capac ajunge in conducta 14 care il conduce spre pompa de injectie. apoi. La motorul MAN D 2156. eliminarea lui se face prin orificiul inchis cu dopul filetat 7. acesta este apasat etans pe capacul filtrului de catre un arc.

Deplasarea cremalierei este sacadata in acest caz. deoarece elementele sale principale functioneaza la presiune foarte ridicata. daca motorul este oprit nu mai porneste. vor fi tratate cele mai frecvente. neetanseitatea acului. ca urmare a unei pulverizari defectuoase. In timpul exploatarii. Inlaturarea acestui defect se poate face numai la s tatia de intretinere. insa. Infundarea filtrului de filtrare fina. deoarece combustibilul debitat de pompa de alimentare nu ajunge la pompa de injectie. fapt care se resimte si la pedala de accelerate. in t i m p u l cxploatarii. elementul se demonteaza si se spala in benzina. Griparea pistonului nu mai permite regulatorului pompei sa deplaseze cremaliera. Acest defect se identifica astfel: la actionarea manuala a pompei de alimentare nu se simte nici o rezistenta pentru ca ea nu debiteaza. se indeparteaza impuritatile prin demontarea filtrului si spalarea elementelor de filtrare. Defectele pompei de injectie sunt numeroase. Griparea pislonului unui element al pompe de injectie se datoreaza jocurilor prea strinse sau ancrasarii. depasind turatia maxima si putandu-se produce avirii.. Defectele filtrelor de combustibil sunt: inf u n d a r e a partiala si infundarea totala a elementelor de filtrare. insa se opreste imediat. Patrunderea aerului in pompa de injectie produce injectii necorespunzatoare in cilindrii motorului. Pentru degripare. cantitatea de aer este mare. In continuare. pompa de injectie trebuie purjata. apar nurneroase defecte. In acest caz. Infundarea elementului de filtrare bruta sau a sitelor d in paharele pompelor de alimentare face ca motorul sa nu poata porni din lipsa de combustibil. Defectele injecloarelor. datorita executiei de inalta precizie si a conditiilor de lucru (presiune si temperatura ridicate). In acest caz. elimina singura prin teava de retur aerul care a intrat odata cu motorina. apar o serie de defecte. Cand. Intepenirea acului injectorului este determinata de murdarie. acesta se va remonta. Intepenirea intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie se datoreaza ancrasarii acestora din cauza combustibilului insuficient filtrate. ceea ce duce la functionarea neregulata a acestuia. la terminarea motorinei din rezervor etc. si automoblul se va remorca pana la statia de intretinere.a. si anume: intepenirea acului. In acest caz. iar motorul are un mers neregulat. din care cauza motorul se ambaleaza. Daca si dupa aceasta elementul nu se degripeaza. infundarea orificiilor pulverizatorului si uzarea injectorului. si acest lucru se intimpla cu ocazia demontarilor.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI INLATURAREA LOR La instalatia de alimentare a m.c. Pompa de injectie. se demonteaza filtrul de filtrare fina si se spala de impuritati elementul de filtrare. in mod normal. si de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului 14 . se constata prin faptul ca motorul porneste.

legatura dintre pompa de injectie si rezervorul de motorina al standului. In acest caz. Centicubarea pompei de injectie comporta urmatoarele operatii : — se antreneaza pompa de injectie cu turatie constanta. foarte rar acest defect poate fi cauzat si de supraincalzirea motorului. motorul incepe sa funcfioneze neregulat. se face cu ajutoru l u n u i stand special. Depistarea si inlaturarea defectului se face ca in cazul precedent. pe rind. se scot. numita centicubare. motorul nu mai poate fi pornit sau porneste foarte greu. apoi. la un injector bun se aude un zgomot sec. iar dupa oprire. motorul pierzind din putere. scaderea puterii motorului. Uzarea injectorului provoaca o pulverizare necorespunzatoare a motorinei. se curata acul si interiorul injectorului cu un betisor de lemn de brad si se spala cu motorina. fara a se desface de la conductele de inalta presiune si rotindu-se pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmareste functionarea lor in aer liber. Se face. se monteaza pe stand si se cupleaza la mecanism. datorita calaminei. inseamna ca acul este intepenit. se demonteaza acul injectorului. Datorita acestui fapt. — uniformitatea avansurilor la injectie la toti cilindrii motorului. Neetanseitatea acului injectorului poate fi determinata de intepenirea acului injectorului. Neetanseitatea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului. iar puterea scade. a impuritatilor fixate pe scaunul acului. bate usor. care urmeaza a fi verificata. Cand injectorul nu pulverizeaza corect (jet piezis sau cu stropi).poate fi recunoscuta si dupa zgomotul pe care-l f ac e la injectare. se scoate injectorul si se desfunda orificiile pulverizatorului cu un ac special. scoate f u m . datorita asezarii sale incorecte in injector . La intepenirea acului injectorului. care permite antrenarea ei cu turatie variabila. Infundarea orificiilor pulverizatorului se datoreaza cocsarii. iar motorul bate si scoate fum. Intepenirea acului injectorului . INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE Verificarea si reglarea pompei de injectie. Dupa o oprire. injectorul se inlocuieste. Vacuummetrul indica depresiunea combustibilului la aspiratie. uzurii scaunului acului sau unui joc mare intre ac si corpul injectorului. Pompa de injectie. injectorul nu pulverizeaza bine. Parametrii care caracterizeaza functionarea pompei de injectie sunt: — cantitatea de combustibil debitata pentru fiecare cursa a pistonului plonjor .injectorului. Pentru depistarea injectorului defect. iar elementele de injectie se cupleaza prin intermediul conductelor cu injectoarele care debiteaza in cilindrii gradati din sticla. tija de comanda a injectiei f i i n d mentinuta in pozitia in care pompa nu debiteaza . motorul nu mai poate fi pornit. Verificarea si reglarea acestor parametri. — uniformitatea debitelor tuturor elementelor pompei . iar turatia pompei se citeste pe tahometru. injectoarele din chiulasa. numit stand pentru centicubare. 15 . pe cand la unul cu acul intepenit se aude un scartit. In acest caz. In acest caz.

se face verificarea inceputului debitarii fiecarui element de injectie. In cazul in care se constata neuniformitatea debitelor de combustibil. Valoarea acestor unghiuri trebuie sa fie constanta si egala cu raportul dintre 360° si numarul elementelor pompei de injectie: 90° pentru patru elementi. precum si reglarea dispozitivului de avans automat si presiunea pompei de transfer.— se manevreaza treptat t ij a de comanda urmarind daca toate injectoarele standului incep injectia pentru aceeasi pozitie a tijei. citind pe o scala speciala unghiul de rotire al arborelui pompei corespunzator fiecarei debitari. se procedeaza la reglarea elementelor care au debitul diferit fata de valoarea prescrisa in fisa tehnica a pompei respective. pompa de injectie se antreneaza manual si se urmareste momentul in care incepe sa debiteze fiecare injector al standului. rotindu-se in sensul reducerii debitului .m. In cazul cand unul din injectoare debiteaza mai devreme se opreste antrenarea pompei. respectand unghiul de avans la montare. 60° pentru sase elementi s.a. pompa de injectie se caleaza pe motor. Reglarea debitului elementului de injectie se face prin modificarea pozitiei relative dintre pistonasul plonjor si roata dintata. Standul este prevazut cu un dispozitiv care intrerupe automat colectarea motorinei in eprubete dupa efectuarea a 100 rotatii de catre pompa. La pompa rotativa se verifica si debitul maxim la diverse turatii. se reface reg l a j u l . se slabeste colierul de fixare a elementului de injectie. In acest scop. indicate de u z i n a constructoare. j u m a t a t e a din t u r a t i a maxima si la t u r a t i a minima a pompei de injectie. la nevoie. — se repeta operatia de verificare a uniformitatii inceputului injectiei si. operatie care se executa slabind contrapiulita si rotind surubul de reglaj cu care este prevazut tachetul. Inceputul debitarii se regleaza prin ridicarea sau coborirea pistonasului plonjor in raport cu tachetul sau.d. 16 . Aceasta operatie se face de cate trei ori pentru : turatia maxima. Dupa centicubare. — se golesc eprubetele de colectare a combustibilului si se masoara cantitatea de combustibil debitat de fiecare injector pentru 100 rotatii ale arborelui pompei de injectie. Dupa uniformizarea debitelor tuturor elementelor.

Mecanica automobilului. Bucuresti. C.a. Mecanica automobilelor si autoblindatelor. M. Bucuresti. Paizi. s. 17 .BIBLIOGRAFIE 1.a. Editura didactica si pedagogica. 2.Bucuresti. Bucuresti. Editura Academiei militare. 3. P a r i z e s c u . 1975 4. V. Gorianu. 1965. s. V. s. 5. Antoturismele ARO. Editura tehnica. Automobile ROMAN cu motoare diesel. G h i u l a i . Bucuresti. Editura tehnica. 1976. Organe de masini si mecanisme. 1974. Mateevici. Editura tehnica.a. 1977. Gh.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful