Cuprins

ARGUMENT ……………………………………………..……..……… 3 INSTALATIA DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE ………………………………….... 4

Formarea amestecului la motoarele cu aprindere prin compresiune si tipuride instalatii de alimentare

……………………….

4 5 6

POMPA DE INJECTIE……………................................................. Pompa de injectie cu piston-sertar ..………..........................…..

INJECTORUL …………...……………………………..…… 11 FILTRE DE COMBUSTIBIL ……………………………………..…. Filtru de filtrare bruta ………………………………………. Filtru de filtrare fina ………………………………………... Filtru dublu …………………………………………………… DEFECTE ……………………………………………………………. Defectele filtrelor de combustibil ………………………………… Defectele pompei de injectie …………………………………… Defectele injecloarelor ……………………………………………… INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE …. BIBLIOGRAFIE …………………………………..………………… 16 18 12 12 14 14 15 15 15 15

2 . consumabile precum si majorarea randamentului motorului si a performatelor automobilului . Lucrarea de fata trateaza chestiuni legate de constructia automobilului. metoda de dianosticare si reparare precum si mijloacle utilizate pentru reparare si diagnosticare automobilului. metoda de diagnosticare sa realizat pe baza cunostintelor si de baza dobandite in cadrul procesului de invatare precum pana in acest moment. procesele intalnite in cadrul acestuia cerintele si rolul diverselor elemente ale automobilului defect care pot sa sur-vina in timp expoatarii acestuia.Argumentul Tendinta actuala in domniul actul este aceea de a reduce cat este posibil emisile poluante. Pentru elaborarea acestei lucrari au fost folosite materiala documentare din literature de specialiatate precum si din activitatea practica. Proiectul trateaza aspecte generale legate de tema de proiect si nu isi propune sa particularizeze aceste analize pe anumite automobile a diversilor producator. Analiza sistemului. Aceste deziderate se pot atinge numai cu o tehnologie de varf si materiale de o calitate superioara pe langa aceste necesitati un rol important il joaca si proiectarea automobillui si simularea acestui proces cu ajutorul calculatorului.

a. .FORMAREA AMESTECULUI LA MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE La motoarele cu aprindere prin compresiune. Presiunea de lucru a acestei parti depinde de tipul camerei de ardere si poate fi de (300. . puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie. Presiunea de debitare a combustibilului este. ajungand. reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectate in interiorul cilindrilor. Presiunea de lucru a acestei parti este de (3.s. nu se modifica.500)*105 N/m2.5)*10 5 N/m2.40)*105 N/m2.. uneori. La m. amestecul lor formindu-se in interiorul acestora.. aceasta se imparte in doua parti: partea de joasa presiune si partea de inalta presiune. Formarea amestecului la m. Partea de inalta presune este formata din: pompa de injectie.. pompa de combustibil. practic. Instalalia de alimentare cu pompa de injectie cu distributor rotativ a motoarelor SAVIEM 797-05 este reprezentata schematic in figura 1. conductele de legatura dintre acestea si conductele de legatura a acestora cu pompele de injectie. Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m. La m. 3 .c.c. Partea de inalta presiune contine un element care ridica presiunea si dozeaza combustibilul si unul de injectie a acestuia in camera de ardere.2. de asemenea.1.c. Aceste elemente pot constitui agregate separate cum este cazul pompei de injectie si al injectorului sau agregate unice cum este cazul pompei-injector. respectiv de (200.a.. la 2000*105 N/m2. injectoarele si conductele de legatura dintre acestea (conducte de inalta presiune). trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt.a. de aproxiinativ 10 ori mai mic decat la motoarele cu carburator.350)*105 N/m2. se imparte in : instalatia de alimentare cu pompa-injector si instalatia de alimentare cu pompa de injectie si injector.a.c. cand presiunea aerului admis este foarte mare (30. In functie de marimea presiunii de circulatie a combustibilului prin instalatia de alimentare. instalatia de alimentare cu combustibil a m. ridicata.a.. La m. .c. coeficientul excesului de aer are valori relativ mari : λ = 1..75. filtrele.a. aerul si combustibilul patrund separat in cilindri. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu.a. combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresiune. Partea de joasa presiune este formata din rezervorul de combustibil. ... Datorita acestei particularitati a partii de inalta presiune.

Din pompa de injectie. POMPA DE INJECTIE Pompa de injectie este organul eel mai important al instalatiei de alimentare . 7 — supapa . prin supapa de suprapresiune 8 si conducta de retur . prin filtrul pentru fillrare bruta 3 si filtrul pentru filtrare fina 4.Din rezervorul 1. Fig. are o constructie complexa. 6 — injector .9. prin conducteie 6 la injectoarele 7. Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ a motorului SAVIEM 797-05 (a) si schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar (in linie) : b — schema cu surplusul pompei la rezervor . 2 — pompa de alimentare . care decurge din rolul sau de a asigura motorina necesara functionarii motorului in urmatoarele conditi tehnice : 4 . 5 — conducta de inalta presiune . 4 — pompa de injectie . Surplusul este trimis inapoi in rezervor. motorina este absorbita de pompa de alimentare auxiliara 2 si trimisa. Schema din figura 1. 1. 3 — filtre . Instalatia de alimentare cu pompa de injectie cu piston sertar ( i n linie — figura 1. cu mare presiune. 1 — rezervor .b) este realizata in diverse variante in functie de modul de conducere a surplusului de combustibil al pompei de alimentare spre rezervor. in pompa de injectie 5. Surplusul de motorina trimis la injectoare este refulat in conducta 9 si dirijat catre rezervorul de combustibil. 8 — pompa de amorsare . 10 — surub de aerisire. fixate in chiulasa motorului.b permite o racire mai buna a pompei de injectie prin irecerea unei cantitati mai mari de combustibil prin aceasta. 9 — conducta de surplus . motorina este impinsa.

in acelasi plan.se monteaza regulatorul de turatie. Pistonasul are o constructie speciala. de aceea. — asigurarea unei presiuni de injectie cat mai constanta pe toatu durata inlctiei . Dupa modul de realizare a injectiei. fiind prevazut cu o muchie inclinata prin care se comanda sfirsitul cursei de refulare. Numarul de elemente care compun pompa de injectie corespunde numarului de cilindri ai motorului fiecare element alimentand un singur cilindru. prin intermediul unui tachet cu rola 6. In prezent. care se monteaza individual la fiecare cilindru. Jocul dintre bucsa si pistonas este foarte mic. — pulverizarea cat mai fina a combustibilului . 4. realizindu-se. astfel incat turatia pompei sa fie jumatate din turatia motorului. in comun atit comanda pistoanelor cat si reglarea debitului de combustibil. care angreneaza cu un sector dintat 10. — introducerea in cilindrii motorului a unei cantitati de combustibil bine determinate . — asigurarea unei reglari usoare a debitului de combustibil. 5 . La motoarele de automobile. Fiecare cama corespunde cate unui element de pompare. de arborele cu came.— inceperea injecjiei intr-un moment bine stabilit . sunt raspandite pompele de injectie cu piston-sertar si pompele de injectie rotative. care gliseaza intr-o bucsa 5. astfel incat sa se asigure etanseitatea la presiuni ridicate. iar coborirea lui se face datorita arcului 7. — sfarsitul injectiei sa se faca in momentul stabilit . antrenat. Aceasta miscare este imprimata de o cremaliera . pompele (elementii) sunt montate in general intr-un bloc unic. Elementii sunt reuniti. Fiecare element se compune dintr-un pistonas. intr-un corp compact. solidar cu mansonul. Printr-un sistem de parghii. pompa se numeste pompa de injectie cu elementi in linie. la motoarele de automobile. care primeste miscarea de la arborele cotit al motorului. In figura 2 este reprezentata pompa de injectie cu patru elementi de pompare. pompele de inalta presiune pot fi mecanice sau cu aer comprimat. La partea inferioara a elementului se afla un manson 8 care are. la rindul sau. Pompa de injectie este antrenata de catre arborele cu came propriu 1. prin intermediul unui angrenaj demultiplicator de turatie cu raportul de transmitere 1 : 2. La capatul opus antrenarii. Caracteristica principala a acestor pompe este prezenta elementilor de pompare pentru fiecare cilindru al motorului. cremaliera este legata la regulator. Pompa de injectie cu piston-sertar. miscarea ei fiind comandata de acesta. posibilitatea de a antrena pistonasul intr-o miscare de rotatie fata de bucsa. Pistonasul este actionat de catre cama respectiva de pe arborele cu came. Arborele cu came se sprijina in corpul pompei 2 pe doi rulmenti cu role conice 3. camele fiind astfel decalate incat sa asigure ordinea de injectie necesara. Pompa are tot atatia elementi de pompare cati cilindri are motorul. Exista cazuri cand pompa de injectie si injectorul sunt construite intr-un ansamblu unic denumit pompa-injector. de-a lungul unui arbore cu came.9. Functionarea lor este identica.

6 .

Supapa este deschisa de forta de presiune a combustibiluiui refulat. coinbustibilul comprimat in cilndrul elementului. ceea ce duce la reducerea brusca a presiunii in conducta de inalta presiune si. in spatiul de deasupra supapei se produce o detenta rapida. Acesta este presat in corpul pompei si patrunde iutr-o crestatura din bucsa. combustibilul. mentinuta pe un sediu conic de catre arcul 12. care variaza pozitia canalului inclinat 1 f ata de orificiul 3 al cilindrului elementului 5. fapt ce ar produce dereglarea pompei de injectie. cursa ei fiind lirnitata de limitatorul 15. C antitatea d e combu stibil injectat in cilindru pe ciclu depinde de inaltimea curs ei activ e a pis tonului 4 (figura 4). In miscarea sa catre punctul mort inferior . Supapa de refulare are o constructie speciala. Pentru a impiedica bucsa elemenlului sa se roteasca in timpul functionarii. In momeatul in care muchia elicoidala descopera orificiul de alimentare. cu guler de descarcare. Etansarea este asigurata de o garnitura 14. presiunea in cilindrul elementului scade. Deasupra supapei se afla racordul de refulare 13. pistonul deschide cu muchia inclianata a canalului 4 orificiul 1. aflata intre scaunul supapei si racordul de refulare. dupa acoperirea orificiuiui 1.b). deci la oprirea brusca a injectiei. Inaintea supapei pe con. se utilizeaza stiftul 16. Reglarea cantitatii de combustibil injectat in cilindru de catre pompa de injectie se realizeaza prin rotirea axiala a pistonului care joaca in aceas ta s ituatie rol de sertar(deundes i numele de piston-sertar). situata sub conul de etansare al supapei.a). Dopul deflector 17 fixat in corpul pompei. in momentul in care acesta descopera orificiul de admisiune 1 (figura 3. care este etans in alezajul corpului supapei. in dreprul orificiului de alimentare din bucsa. duce la deschiderea supapei de refulare 3 ( figura 3. La ridicarea pistonului. Ca urmare. La deplasarea pistonului in jos. acesta fiind o portiune cilindrica cu inaltime mica. iar supapa de refuiare se inchide (sfarsitul injectiei). Functionarea pompei este asigurata de catre arboreie came. trimis in spatiul 2 de catre pompa de alimentare patrunde in cilindrul (bucsa) elementului. refularea inceteaza. datorita acestui guler de descarcare. iar supapa de refulare este adusa de arcul supapei pe sediul sau.(din centrul pistonului) cu spatiul 2 (figura 3). iar acesta este trimis spre injector (inceputul injectiei). D ebitul maxim s e obtine cand atunci cand pistonul 4 o cupa acea p ozitie in cilindru incat la cursa de refulare orificiul 3 vine in contact 7 . care comunica prin intermediul conductei de inalta presiune cu injectorul. iar spatiul de deasupra pistonului va comunica p rin orificiui 5. are rolul de a prelua unda de presume a combustibilului care se intoarce. In acest moment. presiunea din camera de refulare de deasupra pistonului scade brusc.Bucsa elementului este inchisa la partea ei superioara de o supapa de refulare 11.

b — cu un singur orificiu de admisie si refulare. 9 — orificiu central . respectiv debite intermediare de combustibil (figura 4. unghiul de avans se va micsora (intirziere la debitare). si.a). In figura 5 sunt prezentate cele mai uzuale forme constructive de elementi de pompare. Momentul de incepere a injectiei se regleaza printr-un surub fixat in capul superior al tachetului 3 (fig.b). 2 — orificiu de refulare . iar combustibilul nu va mai fi comprimat. tachetul se va ridica pe cama mai devreme. 1 — orificiu de admisie . 3 — bucsa elementului . pentru evacuarea combustibilului din element.cu partea din dreapta a canalului inclinat (figur a 4. Figura 5. 4 — canal longitudinal. 8 — orificiu de admisie si refulare . In figura 6 se reprezinta pompa de injecjie cu piston sertar utilizata la motoarele D 2156 HMN. la rotirea arborelui cu came. iar cel cu orificiu central in pistonas este reprezentat in figura 5. partea din stinga a canalului inclinat ajunge in dreptul orificiului 3. c — cu orificiu central in pistonas . 6 — canal circular : 7 — pistonas . deci. 5 — muchie de reglare a sfirsitului cursei active (muchia de descarcare) . orificiul 3 vine in contact cu partea superioara a canalului inclinat 1 (fig. atunci. unghiul de incepere a injectiei de catre pompa se va mari (avans la debitare).2).c. Cursa totala este impusa de cama de actionare a tachetului elementului.c). dupa ce pistonasul a efectuat cursa activa (deoarece el se deplaseaza in continuare pana la efectuarea cursei totale). debitul va fi nul. cand partea superioara a pistonului inchide orificiul 3. Rotind pis tonul in sensul indicat pe figura se obtin curse active mai reduse. Prin stringerea surubului in tachet. Daca in cursa de refulare. ceea ce va determina debitarea mai devreme a combustibilului in injector. iar cursa activa de unghiul de retire a pistonasului. b. a) are un orificiu pentru admisiune si altul diametral opus. 8 . . Daca surubul se desface. Injectorul incepe pulverizarea mai tirziu din cauza deformarii elastice a conductei. Diferite constructi ale elementului de pompare : a — cu orificiu de admisie si orificiu de refulare. Pistonasul cu canal axial exterior si muchie elicoidala (5. Elementul de pompare cu un singur orificiu de admisiune si de refulare este reprezentat In figura 5. 10 — canal inclinat (elicoidal). Intre momentul de iuceput al refularii combustibilului de catre element si momentul inceperii injecjiei de catre injector exista un decalaj. 4. In acest caz.

M.S. 3 — surub de reglare .M. 13 — ventil de inalta presiune .S. Pompa de injectie RO-PES 6A 95D 410 RS 2108 Y : a — sectiune partiala in pompa de injectie .I. e — muchia elicoidala incepe sa deschida orificiul intrare-iesire. se continua alimentarea injectiei . 2 — carcasa .. b — pistonasul la P. 11 — spatiu de aspirate .. c — pistonasul inchide ambele orificii.. incepe comprimarea combustibilului si alimentarea injectiei . 8 — pistonas element injectie .. 7 — manson rotitor . f — pistonasul intre sfiritul cursei active si P.I.S. 20 — tachet cu rola . g — cursa totala a pistonasului (distanta intre P. 9 . si P. 22 — orificiu intrare-iesire.I.) : 1 — arbore cu came . combustibilul intra in cilindru prin ambele orificii . si P. 17 — stift fixare cilindru . 6 — brate laterale .M.M. 9 — cilindru element injectie . d — pistonasul intre P. 19 — taler superior arc. 21 — cama . 4 — taler inferior arc : 5 — arc element injectie . 15 — racord de refulare . 14 — arc ventil presiune .M. se efectueaza restul de cursa (neactiva) si combustibilul ramas in cilindru este evacuat in spatiul de aspiratie al pompei de injectie . se termina cursa activa si inceteaza injectia . 12 — scaun ventil presiune . 16 — cremaliera . 10 — orificiu intrare combustibil .M.Figura 6. 18 — sector dintat .

pentru o functionare buna. supus la tratamente termice de stabilizare. Arcul injectorului are o caracteristica foarte precisa. se impune etansarea si pulverizarea precisa a jetului de combustibil.INJECTORUL Injectorul indeplineste functiile de introducere. trece prin canalul 12 si ajunge in camera 20.2—0. prin imperechere si control pneumatic (se masoara debitul de gaz inert care trece prin interstitiul respectiv printr-un timp anumit). de circa 0. 10 . Din punct de vedere constructiv. Aceste jocuri se realizeaza prin rodare foarte fina. presiuni de injectie ce pot atinge 2000*10 5 N/m2 . Dintre conditiile functionale impuse pulverizatorului. acul pulverizatorului este apasat pe scaunul sau 19 de catre arcul 7 si tija 11. utilizat la motorul SAVIEM 797-05. temperaturi ridicate (este plasat in camera de ardere) si are o ungere slaba (prin combustibilul care il debiteaza). cu actionare hidraulica. Tensiunea arcului. In interiorul injectorului se gasesc arcul de presiune 7. ceea ce a facut sa nu fie folosite pe automobile decat foarte rar. fiind supus la solicitari mari. poate fi marita prin folosirea unor saibe de. prin care se asambleaza la conducta de retur. In figura 11. deci. combustibilul patrunde prin racordul cu filtru 9. prin care se apasa acul pulverizatorului pe scaunul sau. camera 20 din dreptul umarului acului si canalul 12 pentru intrarea combustibilului in camera de sub ac. Injectoarele de tip deschis au o constructie simpla dar necesita. In stare asamblata. realizat din materiale deosebite. si deci si presiunea de injectie. pulverizare si distribuire a combustibilului in camera de ardere. Cursa arcului este foarte mica. Pulverizatorul functioneaza in conditii deosebit de grele. Daca motorul se afla in funcliune. In figura 11. si canalul 12 de intrare a combustibilului la pulverizator. Corpul pulverizatorului 16 este prevazut cu alezaje pentru ghidarea acului 17. se deosebesc injectoare deschise si injectoare inchise. Corpul injectorului 13 este prevazut cu racordul 9 cu filtru. Injectorul de t i p inchis are orificiul pulverizatorului inchis cu ajutorul unui ac de obturare. si orice modificare a tensiunii conduce la modificarea presiunii de injectie si. tija 11. Pentru a asigura aceste conditii. in primui rand. la micsorarea performanetelor motorului.b este reprezentata constructia pulvenzatoruiui.a se reprezinta constructia injectorului de tip inchis. reglaj 6 cu o grosime mai mare. iar jocurile dintre corp si ac si fie de ordinul 1 —3 μm.5 mm. scaunul 19 al acului. piesele pulverizatorului trebuie sa aiba o geometrie perfecta.

03-0. Trecand prin stratul de fire. Filtrul din figura 13. Combustibilul care ajunge in filtrul de filtrare bruta prin conducta 5 umple spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. Filtrul de filtrare bruta este prevazut cu elemente filtrante confectionate din placi sau benzi cu fante. prin surubul 1. Elementul filtrant este montat in corpul 3. de unde. infasurate pe o carcasa tubulara din alama cu peretii perforati. FILTRE DE COMBUSTIBIL In sistemul de alimentare al motoarelor cu aprindere prin compresiune. intra in conducta de retur si apoi in rerervorul de combustibil. se utilizeaza: filtre de filtrare br ut a (prealabila) si filtre de filtrare fina (definitiva). din calti sau fire de bumbac. confectionat sub forma unui cartus din fire groase de bumbac sau fire artificiale scamosate. 11 . trecand prin orificiul foarte mic 18 al pulverizatorului. Montarea acestor filtre se fa ce in serie astfel incat intreaga cantitate de combustibil sa treaca prin ele. Surplusul de combustibil scapat intre ac si ghidul sau umple spatiul din capul injectorului. combustibilul. In general. acoperit in partea superioara cu capacul 6. ridica acul de pe scaun. invingind forta arcului 7 si.In timpul injectiei.a este prevazut cu un element filtrant 4. se pulverizeaza in camera de ardere din capul pistonului.08 mm. filtrele brute de motorina trebuie sa retina impuritatile cu dimensiunea minima de 0. apasand cu presiune pe umerii acului.

combustibilul purificat ajunge in interiorul tubului cu orificii de sita. 2 — surub pentru umplerea filtrului brut . 13. 9 — suruburi pentru aerisire . 7 — elementul filtrului de filtrare fina : 8 — racordul pentru conducta de iesire a motorinei . 4 — elementul filtrului de filtrare bruta. 12 . 14. Filtre de combustibil pentru motoare cu aprindere prin compresiune a — filtru de filtrare bruta . a Fig. fundul acestuia este prevazut cu un orificiu inchis fie cu un dop 2. 6 si 8 — capace . Pentru scurgerea depunerilor din corpul filtrului. fie cu un robinet. 10 — robinet de scurgere . se ridica si apoi prin canalele filtrului se scurge prin conducta 1 spre pompa de alimentare. 5 — carcasa filtrului brut. Pe suprafata exterioara a elementului filtrant si in partea inferioara a corpului filtrului se depun impuritati mecanice. 2 si 7 — dopuri . 6 — carcasa filtrului fin . 4 si 12 — elemente filtrante 5 si 9 — conducte . Filtrul dublu pentru filtrarea motorinei la motorul D 2156 HMN : 1 — capac . 15 — surub. 10 — surub pentru asamblarea bateriei de filtre. 3 — racord pentru conducta de intrare a motorinei. 3 si 13 — corpurile filtrelor . Fig. b — filtru de filtrara fina : 1 si 14 — conducte. 11 — tija.

prin racordul 3. ridicandu-se prin tubul sau central. 13 . pe care-l traverseaza radial. trece in cel de-al doilea element de filtrare prin racordul dintre cele doua filtre. In locurile de imbinare ale elementului filtrant cu capacul si cu partea inferioara a tijei sunt prevazute garnituri de etansare din cauciuc. prin orificiul de iesire. Pentru ca combustibilul sa nu treaca pe langa elementul filtrant. intra in canalul central al elementului de filtrare. filtrarea motorinei se face cu ajutorul unui filtru pentru filtrare bruta si un altul pentru filtrare fina. avind un capac comun si formind un filtru dublu (fig. motorina este trimisa. Aceste filtre sunt legate in serie. 13. prin conducta din capac in filtrul de filtrare fina.Atunci cand in instalatia de alimentare patrunde aer. Motorina. Filtrul dublu. HMN. Restul impuritatilor din motorina sunt retinute de elementul de filtrare fina confectionat din pliuri de hartie. apoi.b) este prevazut in cadrul instalatiei de alimentare pentru a retine impuritatile ale caror dimensiuni minime sunt sub valoarea jocurilor dintre pistonul pompei si cilindru si care au trecut prin filtrul brut. La motorul Saviem 797-05. pe la partea inferioara a acestuia. in spatiul dintre carcasa 5 si elementul de filtrare bruta 4. Combustibilul debitat de pompa de alimentare prin conducta 9 umple tot spatiul dintre corpul filtrului si elementul filtrant. intra in spatiul dintre capacul 9 si elementul de filtrare 3. Elementul filtrant se compune diatr-o carcasa metalica umpluta cu o masa poroasa de vata minerala imbibata cu o pulbere absorbanta sau din hartie micronica. 15). filtrarea motorinei se face tot prin doua filtre asemanatoare de tip CAV (fig. impinsa de pompa de alimentare. 14). De la pompa de alimentare. ambele avind elemente de filtrare din hartie. trece vertical de sus in jos prin pliurile elementului de filtrare si se colecteaza in cupa 4. Filtrul de filtrare fina (fig. Dupa trecerea prin elementul filtrant. Depunerile retinute de filtrul de filtrare fina sunt evacuate prin robinetul de scurgere 10. Combustibilul refulat sub presiune se scurge prin masa poroasa filtranta si se ridica in lungul tijei centale si prin canalul din capac ajunge in conducta 14 care il conduce spre pompa de injectie. eliminarea lui se face prin orificiul inchis cu dopul filetat 7. acesta este apasat etans pe capacul filtrului de catre un arc. La motorul MAN D 2156. strabate canalul racordului si. este trimisa prin racordul 8 catre pompa de injectie. De aici. Elementul de filtrare bruta este confecfionat din fetru si retine impuritatile a caror dimensiune depaseste zecimea de milimetru.

Intepenirea intermitenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie se datoreaza ancrasarii acestora din cauza combustibilului insuficient filtrate. In acest caz. insa. si automoblul se va remorca pana la statia de intretinere. fapt care se resimte si la pedala de accelerate. Deplasarea cremalierei este sacadata in acest caz. deoarece elementele sale principale functioneaza la presiune foarte ridicata. datorita executiei de inalta precizie si a conditiilor de lucru (presiune si temperatura ridicate). in mod normal. infundarea orificiilor pulverizatorului si uzarea injectorului. deoarece combustibilul debitat de pompa de alimentare nu ajunge la pompa de injectie. Defectele filtrelor de combustibil sunt: inf u n d a r e a partiala si infundarea totala a elementelor de filtrare. In acest caz. in t i m p u l cxploatarii. elementul se demonteaza si se spala in benzina. daca motorul este oprit nu mai porneste. cantitatea de aer este mare. Cand. Acest defect se identifica astfel: la actionarea manuala a pompei de alimentare nu se simte nici o rezistenta pentru ca ea nu debiteaza. si de crearea unei presiuni unilaterale asupra acului 14 . Defectele pompei de injectie sunt numeroase.c. si acest lucru se intimpla cu ocazia demontarilor. pompa de injectie trebuie purjata. ceea ce duce la functionarea neregulata a acestuia. din care cauza motorul se ambaleaza. se demonteaza filtrul de filtrare fina si se spala de impuritati elementul de filtrare. Inlaturarea acestui defect se poate face numai la s tatia de intretinere. Intepenirea acului injectorului este determinata de murdarie. Pompa de injectie. se indeparteaza impuritatile prin demontarea filtrului si spalarea elementelor de filtrare. insa se opreste imediat. apar o serie de defecte.a. acesta se va remonta. Pentru degripare. Patrunderea aerului in pompa de injectie produce injectii necorespunzatoare in cilindrii motorului.DEFECTELE IN EXPLOATARE ALE INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE SI INLATURAREA LOR La instalatia de alimentare a m.. neetanseitatea acului. vor fi tratate cele mai frecvente. Infundarea elementului de filtrare bruta sau a sitelor d in paharele pompelor de alimentare face ca motorul sa nu poata porni din lipsa de combustibil. apar nurneroase defecte. elimina singura prin teava de retur aerul care a intrat odata cu motorina. Defectele injecloarelor. la terminarea motorinei din rezervor etc. Griparea pistonului nu mai permite regulatorului pompei sa deplaseze cremaliera. In timpul exploatarii. In acest caz. si anume: intepenirea acului. depasind turatia maxima si putandu-se produce avirii. Infundarea filtrului de filtrare fina. iar motorul are un mers neregulat. In continuare. Daca si dupa aceasta elementul nu se degripeaza. ca urmare a unei pulverizari defectuoase. se constata prin faptul ca motorul porneste. Griparea pislonului unui element al pompe de injectie se datoreaza jocurilor prea strinse sau ancrasarii.

tija de comanda a injectiei f i i n d mentinuta in pozitia in care pompa nu debiteaza . Verificarea si reglarea acestor parametri. Dupa o oprire. legatura dintre pompa de injectie si rezervorul de motorina al standului. fara a se desface de la conductele de inalta presiune si rotindu-se pompa de injectie cu mana sau cu demarorul se urmareste functionarea lor in aer liber. la un injector bun se aude un zgomot sec. In acest caz. se scoate injectorul si se desfunda orificiile pulverizatorului cu un ac special. — uniformitatea debitelor tuturor elementelor pompei . Depistarea si inlaturarea defectului se face ca in cazul precedent. bate usor. In acest caz. — uniformitatea avansurilor la injectie la toti cilindrii motorului. Pentru depistarea injectorului defect. 15 . injectoarele din chiulasa. se demonteaza acul injectorului. pe rind. foarte rar acest defect poate fi cauzat si de supraincalzirea motorului. datorita asezarii sale incorecte in injector . inseamna ca acul este intepenit. se curata acul si interiorul injectorului cu un betisor de lemn de brad si se spala cu motorina. Vacuummetrul indica depresiunea combustibilului la aspiratie. se scot. motorul incepe sa funcfioneze neregulat. Se face. motorul pierzind din putere. iar puterea scade. Neetanseitatea acului injectorului produce un mers neregulat al motorului. motorul nu mai poate fi pornit. care urmeaza a fi verificata. se face cu ajutoru l u n u i stand special. Centicubarea pompei de injectie comporta urmatoarele operatii : — se antreneaza pompa de injectie cu turatie constanta. iar dupa oprire. Neetanseitatea acului injectorului poate fi determinata de intepenirea acului injectorului. Parametrii care caracterizeaza functionarea pompei de injectie sunt: — cantitatea de combustibil debitata pentru fiecare cursa a pistonului plonjor . iar motorul bate si scoate fum. Uzarea injectorului provoaca o pulverizare necorespunzatoare a motorinei.injectorului. numita centicubare. numit stand pentru centicubare. injectorul nu pulverizeaza bine. motorul nu mai poate fi pornit sau porneste foarte greu. scoate f u m . scaderea puterii motorului. datorita calaminei. se monteaza pe stand si se cupleaza la mecanism. Intepenirea acului injectorului . La intepenirea acului injectorului. injectorul se inlocuieste. Pompa de injectie. care permite antrenarea ei cu turatie variabila. pe cand la unul cu acul intepenit se aude un scartit. Cand injectorul nu pulverizeaza corect (jet piezis sau cu stropi). apoi. Infundarea orificiilor pulverizatorului se datoreaza cocsarii. Datorita acestui fapt.poate fi recunoscuta si dupa zgomotul pe care-l f ac e la injectare. iar turatia pompei se citeste pe tahometru. In acest caz. INTRETINEREA INSTALATIEI DE ALIMENTARE A MOTOARELOR CU APRINDERE PRIN COMPRESIUNE Verificarea si reglarea pompei de injectie. uzurii scaunului acului sau unui joc mare intre ac si corpul injectorului. a impuritatilor fixate pe scaunul acului. iar elementele de injectie se cupleaza prin intermediul conductelor cu injectoarele care debiteaza in cilindrii gradati din sticla.

La pompa rotativa se verifica si debitul maxim la diverse turatii. rotindu-se in sensul reducerii debitului . — se golesc eprubetele de colectare a combustibilului si se masoara cantitatea de combustibil debitat de fiecare injector pentru 100 rotatii ale arborelui pompei de injectie. citind pe o scala speciala unghiul de rotire al arborelui pompei corespunzator fiecarei debitari. respectand unghiul de avans la montare.d. Aceasta operatie se face de cate trei ori pentru : turatia maxima. In cazul in care se constata neuniformitatea debitelor de combustibil. la nevoie. se face verificarea inceputului debitarii fiecarui element de injectie. j u m a t a t e a din t u r a t i a maxima si la t u r a t i a minima a pompei de injectie. Standul este prevazut cu un dispozitiv care intrerupe automat colectarea motorinei in eprubete dupa efectuarea a 100 rotatii de catre pompa. se slabeste colierul de fixare a elementului de injectie. indicate de u z i n a constructoare. se reface reg l a j u l . se procedeaza la reglarea elementelor care au debitul diferit fata de valoarea prescrisa in fisa tehnica a pompei respective.m. pompa de injectie se caleaza pe motor.— se manevreaza treptat t ij a de comanda urmarind daca toate injectoarele standului incep injectia pentru aceeasi pozitie a tijei. pompa de injectie se antreneaza manual si se urmareste momentul in care incepe sa debiteze fiecare injector al standului. Dupa uniformizarea debitelor tuturor elementelor. 60° pentru sase elementi s.a. precum si reglarea dispozitivului de avans automat si presiunea pompei de transfer. In acest scop. Valoarea acestor unghiuri trebuie sa fie constanta si egala cu raportul dintre 360° si numarul elementelor pompei de injectie: 90° pentru patru elementi. — se repeta operatia de verificare a uniformitatii inceputului injectiei si. Reglarea debitului elementului de injectie se face prin modificarea pozitiei relative dintre pistonasul plonjor si roata dintata. Inceputul debitarii se regleaza prin ridicarea sau coborirea pistonasului plonjor in raport cu tachetul sau. Dupa centicubare. operatie care se executa slabind contrapiulita si rotind surubul de reglaj cu care este prevazut tachetul. In cazul cand unul din injectoare debiteaza mai devreme se opreste antrenarea pompei. 16 .

Paizi. Antoturismele ARO. Bucuresti. V. Gh. Editura tehnica.Bucuresti. 1977. Bucuresti. 1976. Editura didactica si pedagogica. Editura Academiei militare. Mecanica automobilului. s.a. Gorianu. Editura tehnica. Automobile ROMAN cu motoare diesel. Bucuresti. 17 . V. 5.a. Mecanica automobilelor si autoblindatelor. C. Bucuresti. s.a. s. Editura tehnica. 2. M. 3. 1965. Mateevici.BIBLIOGRAFIE 1. 1974. Organe de masini si mecanisme. 1975 4. P a r i z e s c u . G h i u l a i .