Sunteți pe pagina 1din 5

Produse modern din sticla pentru constructii

In cadrul amenajarilor interioare si exterioare ale cladirilor apar noi domenii de actiune, fiind promovata in ultimul timp utilizarea sticlei. Aceasta eate considerata optima pentru a indeplini numeroasele teme care reies din proiectele arhitectilor.

Placarea tavanelor, podele de sticla, oglinzi, sere, amenajari in sticla ale fatadelor, lifturi de sticla, ringuri de dans, protectie impotriva incendiilor, protectie impotriva soarelui, protectie impotriva caldurii, protectia persoanelor si a obiectelor din sticla, toata aceasta lista ar putea continua. In acest capitol vom demonstra faptul ca sticla ca material de constructie a devenit un factor determinant in constructia fatadelor. Datorita rezultatelor din cercetare si dezvoltare din prezent este posibila repartizarea in domeniul dorit a diferitelor produse confectionate din sticla. Piata ofera o multitudine de solutii pentru amenajarile interioare si pentru constructia fatadelor. Deseori s-a filozofat despre geamuri si ferestre cum ca ar fi elemente definitorii in arhitectura unei case dar, in acelasi timp, si o piesa de legatura intre interior si exterior. Ele ne dezvaluie multe despre locuinte si influenteaza si atmosfera din camere. Se spune ca locuintele au si ele o fata, iar prin ferestre ele privesc trecatorii. Astfel, privirea palatelor din perioada renascentista este serioasa, sobra, cea a castelelor in stil baroc seducatoare, iar zgarie-norii ne privesc maiestuos prin sticla lor albastra ca cerul. Dupa cum se stie anii 70 au adus cu sine o retinere generala in utilizarea sticlei ca material de constructie, fapt datorat probabil crizei energetice din acele timpuri. Aceasta perioada a fost comparata cu somnul frumoasei din padurea adormita. Ceea ce este imbucurator este faptul ca odata cu sosirea anilor 80 a renascut si utilizarea sticlei ca material de constructie, mai ales la fatade dar si alte tipuri de constructie. Atat amenajarile interioare, constructiile noi dar si cele deja existente au fost luate in calcul la proiectare.

Cu siguranta acest lucru nu se datoreaza numai faptului ca sticla ofera numeroase variatiuni si variante ca si mijloc de construire, dar mai are si avantajul ca poate indeplini cu certitudine cerinte fizice diverse. Protectia fonica, protectia impotriva caldurii, protectia impotriva incendiilor, protectia mediului inconjurator, confortul etc. sunt numai cateva din functiile pe care le indeplinesc produsele din sticla. Pentru acest lucru cercetatorii si tehnicienii producatorilor de sticla, ai celor care o prelucreaza si cei ai institutiilor neutre din ultimele decenii au avut grija sa fie asigurata toata stiinta din jurul materialului, sticla. Colaborarea intre proiectant, seful de santier si executant este in acest domeniu extrem de importanta avand in vedere faptul ca este recomandabil sa se evite eventualele greseli.

Defectele sticlei si evitarea acestora


Inca de la inceputuri ferestrele si fatadele au fost responsabile pentru patrunderea luminii si a aerului in incaperi. Sticla a fost considerata de catre arhitectura un mijloc de reprezentare a diverselor stiluri istorice. Un stil tineresc, baroc sau chiar gotic ar fi de neimaginat fara ferestre asa cum si fatadele de sticla moderne vor fi percepute doar prin gruparea fatadei. Pe langa modelare mai putem acorda elementului fereastra si un aspect social. Spre exemplu, in spatiile mari de birouri putem foarte usor detecta ierarhiile si anume vom constata ca locurile de la ferestre sunt ocupate de lideri in timp ce restul de angajati trebuie sa se multumeasca cu locurile ramase. Este interesant de studiat comportamentul oamenilor, modul in care acestia interactioneaza si care este functia ferestrei in aceasta relatie. Aceasta si multe alte intrebari referitoare la acest subiect isi vor gasi raspunsul in acest capitol. Desigur, chiar si in zilele noastre, ferestrele si fatadele de sticla au ramas punctele de legatura intre lumea exterioara si sfera personala care este la randul ei marcata de nevoile culturale si sociale.

Obiectii impotriva sticlei


In special in cazul obiectiilor si al reclamatiilor putem constata ce importanta subiectiva are o fereastra sau un sistem de fatade din punctul de vedere al utilizatorului (vezi imaginea 1 si imaginea 2). Vremurile in care un consumator se declara multumit de faptul ca o fereastra sau o fatada isi indeplineste doar functiile si nu ia in considerare aspectul estetic au trecut de mult. Aprecierea estetica si cea a formei au o valoare comparabila mare atunci cand se pune intrebarea daca fereastra sau suprafata de sticla sunt fara defecte din punctul de vedere al garantiilor.

In timp ce pierderea anumitor functii cum ar fi spre exemplu valoarea-U, valoarea-RW, valoarea-g, etc. poate fi dovedita obiectiv la receptionare si anume prin metode de masurare, aprecierea diferentelor din punct de vedere estetic (cum ar fi spre exemplu abaterile de culoare la zugraveala sau alte zgarieturi) este extrem de subiectiva. Perceptia formeaza baza acceptarii sau refuzului unei lucrari. Relatiile dintre oameni au loc atat in timp cat si in spatiu. Desigur acest lucru este de la sine inteles. Deoarece spatiul este realizat sau amenajat de oameni, nimic nu ramane la voia intamplarii ci va reprezenta rezultatul unei planificari, la care s-a tinut seama de valori sociale si culturale. Evaluarea sticlei ca material de constructie devine critica abia atunci cand se pune problema in prim-plan de spargere a acesteia. Spargerea sticlei este un subiect delicat deoarece exista si riscul accidentarii, iar cand este vorba de viata si sanatate acestea trebuie bine aparate (imaginea 5). Cu siguranta si in viitor aprecierea estetica va fi pusa pe acelasi plan cu indeplinirea cerintelor tehnice. Din pacate nu se ia in considerare intotdeauna faptul ca, configurarea ferestrelor si fatadelor, ca si utilizarea sticlei in domeniul amenajarii interioare si arhitecturii fatadelor, are o valoare din ce in ce mai mare. In trecut, Manfred Sach, in articolul sau Cand fatadele fac ochi frumosi ne-a atentionat asupra unor aspecte interesante si anume, a afirmat: Cu siguranta o fereastra are o nomenclatura proprie, avand in vedere ca este un obiect al unui specialist. Astfel ea nu are doar un cadru, ci mai este formata si in partea de jos din glafuri si solbanc, lateral din imbracaminte, in partea de sus din buiandrug sau o arcada. Pentru gruparea si totodata rezistenta geamului sunt utilizate sprosuri, iar cine pune accent pe detalii de arta, poate sa isi satisfaca dorinta prin multitudinea stilistica a formelor ferestrei, cum putem observa la jocul plin de fantazie al sprosurilor din piatra si lemn. Abia in clipa in care au inceput sa reactioneze cei de la protectia energiei, comerciantii de ferestre au inceput o campanie de convingere a populatiei pentru utilizarea materialelor moderne cum ar fi cele plastice, lemnul de stejar, aluminiul sau otelul superior. Avand in vedere ca cei de la protectia energiei au fost sustinuti de conducere si li s-au impus impozite mici, multe fatade cu ferestre au capatat un aspect inestetic, fiind distruse astfel intregi zone istorice.... Cum ar trebui sa reactioneze prestatorul in momentul in care primeste o reclamatie din partea celui care i-a dat comanda. Desigur neobservarea sau neluarea in seama a unui defect sau a unei sesizari de dauna este tot atat de grava ca si indiferenta fata de o obiectie. Din ce in ce mai des apar certuri si disensiuni care de multe ori ajung chiar si in fata tribunalului spre rezolvare. Chiar si in cazul unei asa zise greseli estetice la suprafata sticlei, la o livrare gresita sau din cauza dereglarilor functiilor elementelor ferestrei, cel care a facut comanda, in cazul unei reclamatii, prefera sa retina din plata decat sa accepte constructia. La realizarea unei lucrari pot aparea desigur si defecte care sunt de asa natura incat indepartarea lor nu poate sub nici o forma sa fie in raport cu cheltuielile. Marimea deprecierii este cu siguranta diferita din punctul de vedere al celui care da comanda cat si din punctul de vedere al prestatorului. In timp ce aceasta valoare pare prea mica pentru cel care da comanda,

ea este prea mare pentru prestator. In acest moment incepe o discutie incercandu-se gasirea unui acord comun referitor la evaluarea acestor lipsuri sau daune. Astfel se pune intrebarea, unde se afla calea de mijloc, punandu-se problema includerii in disputa a unui specialist in evaluare si apreciere a pagubei.

Deficiente ale constructiei Defecte ale constructiei


In primul rand trebuie sa facem diferenta intre deficiente ale constructiei si defecte ale constructiei. Atat Dreptul Civil (BGB) cat si Reglementarile privind contractele de constructii (VOB) nu cunosc decat un singur termen si anume deficienta si redau astfel lipsuri ale lucrarii efectuate. In cadrul acestei obligatii de garantare a lucrarii, se diferentiaza 3 violari contractuale: a) in ce priveste structura convenita (inclusiv proprietati garantate); b) lucrarea nu corespunde regulilor recunoscute ale tehnicii; c) aplicabilitate pentru utilizare normala care este comuna si altor lucrari de acelasi gen. In general se pleaca de la constatarea ca deficientele constructiilor apar la ridicarea unei lucrari iar responsabilitatea este a prestatorului. O deficienta in constructii poate fi spre exemplu considerat montajul inadecvat al sticlei, spargerea sticlei, valori functionale gresite (imaginea 7). Defectele constructiei se constata abia dupa terminarea lucrarii si apar in urma influentelor exterioare. In aceste influente se incadreaza spre exemplu si deranjamentele functionale care apar in urma intretinerii necorespunzatoare, defecte cauzate de apa, uzuri, etc. In principiu ar trebui sa se incerce urmarirea, in cazul unei situatii de neintelegere, evaluarii obiective a deficientei constructiei. Avand in vedere faptul ca proprietarul constructei va observa deficientele care implica scaderea valorii, el va plati lucrarea prestatorului doar partial sau chiar deloc. Insa se pune intrebarea: chiar orice reclamatie este indreptatita? Este corect ca plata sa se refuze sau ar trebui sa se tina cont in scaderea valorii si de raportul dintre volum si importanta deficientei constatate? Deficienta inseamna, la modul obiectiv, o deviere de la executarea stabilita sau asteptata conform contractului. Capacitatea de functionare, aspectul, modul in care isi indeplineste proprietatile asigurate precum si impresia estetica generala, sunt de obicei punctele incluse in contractul dintre prestator si beneficiar.

Defecte estetice
Acest termen de defect estetic nici macar nu este cunoscut de catre BGB sau VOB. In neintelegerile care apar in aprecierea unei deficiente in constructie, joaca un rol important si

simtul estetic, care de cele mai multe ori este subiectiv. Un defect estetic este considerat din acest motiv un defect al lucrarii efectuate chiar daca scaderea valorii este neinsemnata. Se poate contesta existenta unei deficiente numai in acele cazuri in care scaderea valorii sau limitarea capacitatii de intrebuintare a fost in mod exceptional neinsemnata. Acest lucru presupune in cazul unei deficiente optice, ca atat valoarea tehnica a lucrarii cat si corectitudinea contractului sa ia in considerare durata de viata a constructiei si prejudiciul sa fie de importanta mica... (cf. Jugenstein/Korbion VOB/B 13 Rdn 43). La evaluarea unei obiectii, reclamantul porneste deseori de la parerea ca un defect, chiar daca este considerat neinsemnat va conduce in principiu spre o scadere a valorii. Intreaga constructie, daca nu ar exista nici o reclamatie, ar atinge stadiul ideal atunci cand asteptarile proprietarului din punct de vedere al utilizarii si esteticii sunt indeplinite 100%. Daca pornim de la un astfel de model de gandire, putem considera valoarea totala egala cu 100 %, iar impartirea procentuala pentru capacitatea de intrebuintare si pentru valoarea de constructie poate fi variabila de la obiectiv la obiectiv. Astfel, spre exemplu o reparatie la o vitrificare va avea cu totul alta valoare decat o vitrificare a unei vitrine. La o vitrificare izolanta se pune accentul pe indeplinirea proprietatilor cum ar fi protectia impotriva caldurii, protectia fonica, protectia persoanelor, etc. si abia dupa aceea pe aspectul optic al vitrificarii. In schimb la fatadele de sticla cu ecran imprimat se vor inversa raporturile. Valoarea totala a constructiei ar fi in acest caz intotdeauna 100 % atat pentru fatada cu ecran imprimat cat si pentru vitrificarea izolanta, va diferi doar impartirea sau repartizarea. Desigur, atunci cand vine vorba de clasificarea unei constructii, se vor adopta deseori puncte de vedere diferite. Cu toate acestea fiecare problema ar trebui defalcata in cadrul analizei intr-o multitudine de domenii pentru a o putea astfel studia si repartiza. Din pacate in practica lucrurile stau altfel. Spre exemplu, in cazul unei analize a deficientelor valoarea va scadea global atat pentru valoarea de utilizare cat si pentru valoarea estetica, chiar daca dauna este in raport mult mai mica. Astfel de probleme au fost prezentate deja de catre Dr. Aurnhammer intr-o expunere din anul 1978 din revista de specialitate Legislatia constructiilor 5/78.

Student: Ghidiu-Andreescu Stefan An I M, Specializarea Inginerie Structurala FCCIA 2011-2012