P. 1
FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE

FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE

|Views: 324|Likes:
Published by Raluca Const

More info:

Published by: Raluca Const on Jan 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/08/2014

pdf

text

original

FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE

Constiinta istorica este o edificare a eului si a constiintei colective asupra a ceea ce Lucian Boia,in ³Istorie si mit in constiinta romaneasca´,numeste istorie ³ce s-a petrecut cu adevarat si reconstituirea a ceea ce s-a petrecut,cu alte cuvinte,trecutul in desfasurarea sa obiectiva si discursul despre trecut´;reprezinta o modalitate de aparare a identitatii si a libertatii nationale in momente de cumpana ale istoriei,prin alinierea,in cazul romanilor,a unei descendente ilustre si a continuitatii in acelasi spatiu etnic. Formarea constiintei istorice a poporului roman se realizeaza treptat, fiind reflectata in scrierile umanistilor din sec XV - XVIII care consemneaza in documente ce nu s-au pastrat(mai intai in slavona si latina si mai apoi in romana) modul in care romanii se inscriu in cursul istoriei:constiinta identifica originile, limba, personalitatile, cultura si civilizatia. Incepand cu secolul al XVII lea,destinul culturii romanesti nu mai tine exclusiv de viata religioasa si de activitatea mitropolitilor,a preotilor sau a calugarilor.Atat in Moldova,cat si

in Muntenia,actul de cultura inceteaza a mai fi concentrat exclusiv in jurul manastirilor si al bisericilor.Prin influienta ideilor umaniste,boieri luminati incearca sa recupereze trecutul istoric,pentru a nu fi inecat in uitare.In operele lor istoriografice,ei vor demonstra,pentru prima data idea unitatii de neam si de limba a romanilor.In aceasta perioada se contureaza doua curente ideologice si culturale:umanismul si iluminismul. începe opera de consemnare a istoriei române ti la sfâr itul secolului al XV-lea la curtea domneasc a Moldovei, în timpul lui tefan cel Mare, iar în secolul al XVIlea ini iativa se reg se te i in ara Româneasc . Deocamdat , numele celor care se îndeletnicesc cu aceast activitate nu se p streaz , ei având doar rol de scribi. Cu timpul, anonimatul este dep it, iar ini iativa trece din spa iul oficial al cur ii domne ti în cel neoficial, particular, fiind preluat de boierii c rturari. Se produce astfel o individualizare atât a perspectivei, cât i a stilului, ceea ce conduce la apropierea istoriografiei de literatur i scrierea primelor pagini literare. Istoriografia în limba român s-a n scut o dat cu ridicarea noii boierimi între secolele al XVI-lea i al XVII-lea,

Istoriografia

Ideea apartenen ei poporului român i a limbii sale la ginta latin . este scrierea istoric în care sunt consemnate în ordine cronologic evenimentele dintr-o anumit perioad . denumirea ei este de letopise i limba de expresie este la început slavona. limba oficial . istoria unui neam este purt toarea unor valori educative i scrierea ei devine o responsabilitate integral asumat . Un rol însemnat în dezvoltarea istoriografiei. tefan cel Mare este promotorul acestei ac iuni. cât i orale. preluat din mediul bisericesc care o consacrase ca limba a culturii scrise. A adar. dup surse diverse. oferindu-le modele de întocmire i redactare savant a letopise elor.ca o consecin a renun rii la uzul limbii slavone în actele de cancelarie i a tendin ei marilor feudali de a subordona puterea domneasc . atât scrise. de cancelarie. mai ales a celei moldovene ti. pentru ca în secolele urm toare s devin oper de Cronica . In spa iul medievalit ii române ti. l-a jucat umanismul târziu al colilor din Polonia. aceea a originii comune i a leg turilor de neam i limb între to i românii trebuie puse pe seama influen ei umanismului. Acela i curent literar i cultural a influen at stilul cronicarilor. continuate ulterior i de al i domnitori.

adica al limbilor clasice.umanismul reprezinta studiul specializat al umanioarelor.Din punct de vedere filozofic. i în ara UMANISMUL Exprima o atitudine ce recunoaste demnitatea.Factorii care l-au favorizat au fost:ascensiunea burgheziei. In sens strict.ca o replica la intunecatul Ev Mediu.greaca si latina. *Umanismul in cultura europeana: Apare in epoca Renasterii.atitudine manifestata inca din Antichitatea greaca si latina si redescoperirea in epoca Renasterii.cand se transforma intr-o ampla miscare culturala europeana.autor. cât Româneasc .Simbolurile umaniste se concentreaza in jurul unui nou mitperfectiunea umana.curentul isi are originea in intelepciunea antichitatii greco-latine.precum si al literaturii si filozofiei acestor .dezvoltarea oraselor si dezvoltarea economica a Europei.valorile si posibilitatile finite umane. atât în Moldova.

Avandu-i ca precursori pe Dante.pe descoperirile stiintei.Petrarca si Boccaccio.Michelangelo Bunarotti.Curentul umanist devine in felul acesta o forma a universalismului cultural.Cei mai multi au doua patrii:cea in care s-au nascut si ³Europa´.Leonardo da Vinci.Cei mai importanti reprezentanti ai curentului umanist sunt Pico della Mirandola.in spiritul unei remarcabile solidaritati de breasla.pe domeniu muzicii si al filozifiei.In sens larg.care ii face pe umanisti sa considere ca alcatuiesc o republica a carturarilor.definit ca individ cu o vasta cultura.Nicolaus Cusanus.stapan pe limbile greaca si latina.Francois Rabelais.in toata Europa Occidentala. *Umanismul in cultura romana: .umanismul s-a raspandit din Italia.Erasmus din Rotterdam.Michel de Montaigne.umanistii sunt animati de idealul omului universal.Niccolo Machiavelli.civilizatii.explica rapida difuzare a umanismului in intreaga Europa.Thomas Morus si Francois Bacon.tara de origine.formata din cetateni ai diferitelor state si popoare.Calatoriile dintr-o tara in alta si corespondenta intensa intre ei.

limba a bisericii.avand meritul de a folosi izvoare antice.ci limba slavona.boieri sau carturari care au invatat in scolile din straintate.In Tara Romaneasca un lucru similar l-a incercar .In Moldova.Iacob Eraclid Despotul.Limba de cultura a Evului Mediu romanesc nu a fost nici latina.In tarile romane.fiindca la noi nu au existat in Evul Mediu conditii prielnice pentru un current cultural propriu.dezlotarea umanismului a fost determinata de influienta ideilor europene.umanismul romanesc reprezinta o adaptare a ideilor umanismului European la contextual social-politic si cultural local.in mediile maghiare si germane.nici greaca.intemeiaza Schola latina la Cotnari si este cel dintai care a dorit sa racordeze cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale.Franta si Germania.provenit dintr-o familie de romani.Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus.nu si laice.domnitor calatorit prin Italia.In aceasta epoca.purtatorii ideilor umaniste sunt principi.in care s-au tradus carti religioase.Lipsind o traditie de cultura clasica. Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania.Operele sale istorice si literare sunt scrise in limba latina.el este cel dintai care afirma originea latina a romanilor.

in viziunea lui Grigore Ureche.´(Miron Costin).voievodul Petru Cercel.intentia primordiala a cronicarilor fiind consemnarea faptelor istorice.´. Propagarea ideilor umaniste in Tarile Romane se datoreaza si scolilor iezuite din Polonia.Un popor care nu-si cunoaste istoria este.asemenea ³fiarelor si dobitoacelor celor mai multe si fara minte´.Personalitatile de marca ale curentului umanist se vor afrima abia in secolul al 17-lea.cate scriu.. Legaturile domnilor nostrii cu principii umanisti occidentali s-au datorat necesitatilor istorice care vizau o incipienta comunitate de spirit european.ci ecoul tardiv al acesteia.viitorii cronicari moldoveni facandu-si.iar Miron Costin isi reafirma responsabilitatea celor scrise:´«Eu oi da sama de ale mele.de cele mai multe ori studiile in aceste veritabile institutii de efervescenta culturala.´ca sa nu se innece ca taratele anii trecuti si sa nu sa stie ce s-au lucrat«´(Grogore Ureche) sau ³ca sa nu sa uite lucrurile si cursul tarii.Aici se dezvolta interesul pentru trecut si pentru istorie ceea ce contribuie treptat la formarea constiintei istorice.prin cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Miron Costin. .Umanismul lor nu este insa umanismul Renasterii.la carturarii romani.

din tinerete.dobandind cunostinte de istorie.Tatal. Cronica sa a ridicat multe probleme nelimpezite inca pe deplin si nu poate fi valorificata fara prezentarea conditiilor care au generat-o.latina si greaca.era filopon.Mostenind o avere imensa.Grigore Ureche se implica in viata politica a Moldovei si devine mare spatar in 1634 si mare vornic al Tarii de Jos in 1642.Nistor Ureche.CRONICARI MOLDOVENI: Grigore Ureche (1590-1647):Este primul dintre marii scriitori umanisti.educandu-si fiul in mediul cultural al Colegiului de la Lvov.atestata inca de pe vremea lui Stefan cel Mare.face parte dintr-o veche si bogata familie boiereasca din Moldova.autorul pare sa fi avut o pasiune speciala pentru studiile de istorie si etnografie.unde acesta studiaza disciplinele umaniste.care i-au revelat .

sa vorbeasca despre unitatea poporului roman din Moldova.date necunoscute despre trecutul poporului roman.de la intemeiere(1359).apoi prezinta epoca .despre trecutul si viata contemporana a altor popoare.incepuita in secolul 15 si neincheiata inca pe vremea lui.existenta acestuia in comparatie cu alte popoare.´Letopisetul Tarii Moldovei´.in continuare.Aceasta este Äincepatura´ letopisetului-cum ii spune el-si ea constituie un moment de marca in cultura noastra de la inceputul secolului al XVII-lea.conflicte cu largi repercusiuni politice precum batalia pentru unirea bisericilor.largindu-i orizontul si formandu-i o conceptie realista despre viata oamenilor si conditiilor lor de trai.Conceptia lui despre lume s-a cristalizat in timpul studiilor in scolile polone.bazata pe stiinta.Muntenia si Transilvania.Ureche.noteaza domniile si evenimentele istorice dinainte de Stefan cel Mare. Cronicarul a fost inclinat spre invatatura si Ätruda´cartilor:acest lucru se deduce din stirile cronicei sale.folosind diferite izvoare.sa afirme originea latina a poporului roman si limbii romane.Acesta a avut indrazneala.intaia oara in cultura noastra.dominate de un fond umanist.Pe Ureche il preocupau inceputurile vietii poporului roman.

unguri.Imediat dupa aceea.In acest sens.Ureche lauda actele lui Stefan cel Mare de viteaz aparator al Moldovei.fara motiv.se simte obligat sa infatiseze tablouri cu stiri istorice.zugravind sirul domniilor si evenimentelor dupa Stefan cel Mare.Pe urma continua cu Äscaderea´.nici mai inainte.despre popoarele vecine:poloni.Ureche s-a bazat in alcatuirea cronicii si pe un letopiset intern.nici dupa aceea l-au ajuns´.pana la sfarsitul secolului al XVI-lea(1594).de la intemeierea ei pana la domnia lui Petru Schiopul.pe care Änimenia din domni. Umanismul nu consta la Ureche in a lua cateva stiri si idei din scrieri umaniste si a le pune in cronica.geografice si etnografice.dupa cum urmaresc teluri acceptate de societate sau sunt rezultatul unor ambitii si porniri personale.cand voievodul moldovean ataca in 1470 pe Radu cel Frumos.´moldovenesc´.Pe langa izvoare in limba latina si polona.cronicarul priveste .de glorie a acestuia.totusi.tatari.care.cuprindea evenimentele istorice ale Moldovei.turci. Informatia si modul de alcatuire a cronicii presupun o adunare de stiri din diferite izvoare.dupa spusele lui.adica cu partea finala a cronicii.ci in a interpreta actiunile eroilor ca acte justificate sau criticabile.

ca o Älacomie´nejustificata.prin organizarea discursului epic.Cronicarul este interesat de calitatea insemnarilor sale.dar intervenind pentru a le da un summum de semnificatie.supravegheaza evenimentele cu atentie.acuzat de organizarea unui complot impotriva domnului Constantin Cantemir.unde primesc cetatenia polona si titlul de nobili. Valoarea literara incontestabila a cronicii se dobandeste insa tocmai prin ceea ce depaseste istoria propriuzisa.cu trei clase de gramatica si doua de umanioare in limba latina.avand o tema MIRON COSTIN .prin naratiune. Poemul filozofic ÄViata lumii´ a fost scris intre 1671 si 1673.descriere si portret.realizandu-se o adevarata imagine a lumii medievale romanesti.desigur.temporalitatea istorica fireasca.actiunea de la inaltimea ideei unitatii de neam si a umanitatii.dobandind temeinice cunostinte istorice si lingvistice.langa Roman.in decembrie 1961.o imago mundi.nu de cantitate.a murit decapitat.respectand.A urmat Colegiul de la Bar. Nascut in 30 martie 1633 dintr-o familie de mari boieri refugiati in Polonia.una din lumile posibile de care vorbesc naratologii moderni.

tot omul se creadza.cum spune in ÄPredoslovie´. ÄLetopisetul Tarii Moldovei de la Aaron-voda incoace.Dorinta cronicarului ar fi fost.santul in tara noastra/Si Turnul Saverinul.sa-si inceapa scrierea de la Ädescalecatul cei dintai´.intre anii 1686-1691.Aici el insereaza numai sase Ästihuri de descalecatul tarii´:´Neamul Tarai Moldovei de unde traganeaza?/Din tarile Ramului.Abia mai tarziu.munteni.in tara voastra.Miron Costin incearca sa completeze spatiul istoric de paisprezece secole ramas necercetat de la cel dintai descalecat.de unde este parasit de Ureache vornicul din Tara de Gios´(1675)este principala opera a lui Miron Costin.´desertaciunea desertaciunilor si toate sunt desarte´ sau fortuna labilis(soarta schimbatoare).care ii confera un loc incontestabil in istoria literaturii romane.cunoscuta inca din Antichitate.aducand in discutie ./Martor este Troianul.dar vremurile aspre(Äacele cumplite vremuri´)il impiedica sa-si implineasca intentiile./Traian intaiu.´.imparatul.supuindu pre dahii/Dragos apoi in moldoveni premenind pe vlahi.prin scrierea lucrarii ÄDe neamul moldovenilor si din ce tara au iesit stramosii lor´.foarte raspandita in literatura Evului Mediu.

aceea a originii romanilor.in functie de care se stabilesc si celelalte doua parti ale scrierii:primii treizeci si noua de ani.Cand ocarasc intr-o zi pe cineva ieste greu a rabda.´De neamul moldovenilor´este.problema cea mai arzatoare.pentru anii anteriori apeland la izvoare scrise.memorialistica.dara in veaci?´.Din acestia. ÄLetopisetul Tarii Moldovei´ acopera saizeci si sase de ani din istoria Moldovei.cuprinzand o succesiune destul de .Ideea aparitiei unui veritabil document al romanismului este impusa de lipsa informatiilor istorice din veacurile trecute si de infamantele Äadaosaturi´.cronicarul are o experienta directa.in special poloneze.in acelasi timp.In centrul cronicii sale se afla domnia de nouasprezece ani a lui Vasile Lupu.´ basne´si Äscorneli´introduse in cronica lui Grigore Ureche de impostori de felul lui Simion Dascalul.si un raspuns la teoriile eronate despre originea romanilor ale unor istorici ca Aeneas Sylvius Piccolomini sau Szamskozy Istvan.pentru ca Änice ieste saga a scrie ocara veacinica unui neam.numai pentru perioada 1653(cand se intoarce in tara din Polonia) si 1661.cuprinzand evenimentele petrecute intre anii 1595 si 1661.care trebuie combatuti cu vehementa si in acelasi timp cu argumente.

.care o complica marind volumul emisiunei periodice prin agregari monotone de propozitii scurte cu ajutorul unui singur fel de conjunctie(si.uneori polemica si virulenta. Adevarata contributie a lui Costin in scrisul romanesc este sintaxa.asupra destinului uman si al popoarelor.Cunoscator al frazei latine.nu in ultimul rand prin rafinamentul stilistic.pastrandu-i toate registrele si toate fluierele.Miron Costin este scriitorul cu gradul cel mai mare de complexitate.Cu el. tendinta de integrare a evenimentelor din istoria Moldovei in cele ale istoriei europene.in stare de a exprima orice gand.Tipul sintactic al epocii arhaice este coordonarea in acord cu stilistica graiului vorbit.si ultimii opt ani.orizont cultural.rezultat din modul in care utilizeaza toate artificiile litarare ale epocii.accelerata de domni.sintaxa literara apare inceputa si cu desavarsire incheiata. Dintre cronicarii moldoveni.viziunea moralista.prezentati prin participarea directa la evenimente.prin eruditie.el a desfasurat-o in moldoveneste in spiritul si cu ajutorul limbii noastre.valoarea si amploarea documentarii.deci).

Miron Costin continua ÄLetopisetul Tarii Moldovei de la Aaronvoda incoace´.cat s-au intamplat de au fost in viiata sa´.´ce au scris singur.de la Dabija-Voda pana la Duca-Voda.este contemporan.in cea mai importanta opera cartureasca a sa. Infatisand o perioada istorica la care.prin care se reconstituie istoria Moldovei.al treilea mare cronicar moldovean.´de la al doilea descalecat´.cronologic vorbind.continuator al cronicilor acestora.de la intemeierea din 1359.Ion Neculce nu scrie dupa izvoare decat pentru primii cinci ani.Tonul pe care il adopta este al naratorului impersonal.care scrie nu din interese proprii sau la porunca domneasca.Este.pentru urmatorii.obiectiv(vorbind despre el insusi la persoana a3-a).ci pentru a duce mai departe povara colectiva a inaintasilor de recuperare a timpului istoric:´Iara de la ION NECULCE .in buna parte.iar Ion Neculce cuprinde perioada de la 1661 pana la 1743.´Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat.pana la 1643.pana la evenimente apropiate de contemporaneitatea autorilor.Grigore Ureche scrie ÄLetopisetul Tarii Moldovei´de la 1359 pana la 1594.de la 1595 pana la 1661.dintru a sa stiinta.dupa Grigore Ureche si Miron Costin.Astfel.

luptele interminabile pentru domnie.Neculce stie s-o invioreze la tot pasul cu incidente captivante.de participant sau de martor apropiat al evenimentelor.a scrie intru pomenirea domnilor´.Alaturi de darul povestirii.Dabija-Voda inainte indemnatu-s-au si Ion Neculce.cate unul pentru fiecare domnie din perioada respectiva.Ca si cum si-ar da seama ca relatarea istorica rece poate sa plictiseasca.Cu toata aceasta declaratie initiala.in genere respectata.evenimentele mai deosebite din viata tarii.biv-vel-vornic in Tara de Sus.care confera cronicii lui Neculce calitati literare remarcabile.cronicarul are.Neculce prezinta uneltirile grupurilor de boieri la Poarta.cel mai important de pana la Ion Creanga.structurata in douazeci si cinci de capitole.aliantele pentru apararea crestinatatii.ci si in Letopiset.de-a lungul scrierii invinge impresia directa.fiscalitatea timpului.ceea ce se remarca in primul rand la Neculce este darul povestirii.Nu numai in ÄO sama de cuvinte´ sunt naratiuni epice si anecdote.intamplarile mai neobisnuite.ca nimeni altul . In cronica propriuzisa. Din punct de vedere literar.de povestitor autentic.

pana la el.nu lipsite de fast.pe ocolite.o predispozitie. Din punct de vedere stilistic.o sctiune simpla.comentandui fiecare trasatura.un obicei.darul portretizarii figurilor evocate.Chiar atunci cand acestia nu sunt personalitati istorice si nu au roluri epice.in marea lor majoritate.Personajele sale istorice sunt.Neculce se aseamana cu Ion Creanga.Alte elemente care contribuie la realizarea impresiei de arta in cronica lui Ion Neculce sunt tablourile de epoca.atunci autorul il releva sub toate laturile.Neculce stie sa le creioneze fizionomia si sa le sugereze caracterul printr-un gest.preferand traditia orala in locul celei culte.detaliile de decor.menita a atrage fin atentia asupra unui lucru.eroi de roman.de a satiriza.indicatiile ceremoniale.pitoresti.fizic si moral.dintr-o dispozitie serioasa.chiar de a protesta.Ceea ce caracterizeaza in primul rand expunerea lui Neculce este hazul.cu aerul de a glumi.provenit de cele mai multe ori din ironie.un tic.Cand insa eroul e complex.intentia fiind de a moraliza. .in sensul ca amandoi utilizeaza modul povestirii populare in totala necunostinta de procedeele culte.insusite de romancier.

din scripturi.cunoscator al intelepciunii celei vechi.nici obiectivitatea acestora.este o insusire naturala a artei lui Neculce.in acelasi timp.una dintre caracteristicile stilului popular.Paremiologia.scrierile lor fiind puse in slujba partidelor boieresti care isi disputau in secolul al XVII-lea .proverbe si zicale.comunicat fara inconjur.tendinta de a instrui si educa.pildele dau scrisului cronicarului o anumita demnitate etnica.autorii cronicilor(cu exceptia stolnicului Serban Cantacuzino)nu au nici cultura cronicarilor moldoveni. CRONICILE MUNTENE Letopisetele muntenesti difera de ale cronicarilor moldoveni atat prin documentare si exactitate a datelor.cat si prin intentionalitate si prin calitatea structurii compozitionale.Ramasi anonimi.fiind unul din scopurile sale.In general.sentinte.vorbirea in pilde.dobandita prin frecventarea scolilor latinesti.desi cercetatorii au facut unele incercari de identificare.

prin caracterul scenic al prezentarii evenimentelor si atitudinea uneori ironica fata de personaje.incitanta.scrisa probabil de un boier al curtii lui Constantin Brancoveanu.diferentiate incepand de pe la 1620.12901688.toate acestea facand din el un precursor al prozei muntene.cu insistenta pe amanuntul semnificativ.Remarcabil este insa talentul literar al autorului.lupta pentru tronul Tarii Romanesti.prin compilarea.cele ale Cantacuzinestilor si ale Balenilor.cu episoade narative si portretistica in maniera cronicarilor moldoveni.sub aspect cronologic.cand insemnarile dobandesc spirit partizan si verva polemica si expresiva.inclusiv fata de domnitorul tarii.ambele cuprinzand aceeasi perioada istorica.din diverse izvoare.´Letopisetul Cantacuzinesc´ si ÄLetopisetul Balenilor´.Continuarea acestora.este ÄAnonimul brancovenesc´ sau ÄIstoria Tarii Rumanesti de la octombrie 1688 pana la martie 1717´.cu o cultura insemnata si o atitudine relativ obiectiva fata de evenimente si de personajele insemnate ale vremii. .De aceea sunt scrise doua cronici paralele.prin povestirea animata.uneori ad literam.si indeosebi prin arta includerii dialogului in naratiune.asemanatoare in continut pentru perioada veche.

Ideea de baza a curentului este aceea ca prin luminare.care se caracterizeaza prin suprematia ratiunii si a stiintei.Pregatit inca din veacul precedent printr-o serie de opera filozofice.stiinta si umanismul.urmarind impunerea unei noi ordini sociale si spirituale.punand pe primul plan ratiunea.prin cultura si stiinta omul poate ajunge la o perceptive rationala a universului si chiar la stapanirea lui.juridice si economice dominate de o alta conceptie asupra omului si a drepturilor sale. *Iluminismul in cultura europeana: Iluminsmul este un curent cultural cristalizat in Franta secolului al XVIII-lea. .Are caracter antifeudal si antireligios.ILUMINIS Iluminismul denumeste o MULsi cultural-literara miscare ideologica ce cuprinde Europa si America in secolele al XVIII-lea si al XIX-lea.iluminismul reprezinta manifestarea ideologica a unei burghezii aflate in plina ascensiune.

unde contactul cu ideile iluministe s-a produs prin filiera franceza sau greceasca.supusi stapanirii Imperiului Austriac.in care termenul ³nation´ are sensul juridic medieval de grupare cu drepturi politice.Burghezia romaneasca de aici. Miscarea ideologico-politica si cultural-literara a romanilor din Transilvania.cunoscuta sub numele de ³Scoala ardeleana´.isi exprima doleante intr-un memoriu intitulat ³Supplex Libellus Valachorum Transilvaniae´.Inceputurile acestei discriminari se afla in prevederile pactului politic intitulat ³Unio triun nationum´(Uniunea celor trei natiuni).prin care cerea recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. incheiat intre nobilii sasi si secui.nemultumita de lipsa drepturilor sociale si politice ale romanilor transilvaneni.*Iluminismul in cultura romana Cu slabe ecouri in Tara Romaneasca si Moldova.prin care romanii transilvaneni(dominati de o nobilime maghiara) au inceput sa fie treptat identificati cu o populatie lipsita de drepturi politice.Iluminismul apuseam isi gaseste in Transilvania o coordonata specifica.care l-a avut ca SCOALA ARDELEANA .Aceasta cerinta privind egalitatea in drepturi isi are originea intr-un proces istoric anterior.

Gheorghe Sincai(17541816).Reprezentantii Scolii Ardelene. Petru Maior si Ion Budai-Deleanu.care.care s-a dezvoltat in consonanta cu iluminismul european in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea si primele decenii ale secolului al XIX-lea.PetruMaior(1756-1821).pedagogi.Samuil Micu-Klein(17451806). preoti.ca .militau pentru emanciparea nationala si culturala a romanilor din Transilvania.a grupat in jurul ei numerosi intelectuali:istorici.Toti patru sunt numiti corifeii Scolii Ardelene. Scoala Ardeleana este o miscare intelectuala din Transilvania.prin infiintarea de scoli la sate si popularizarea ideilor inaintate ale timpului. lingvisti.Ion BudaiDeleanu(1760-1820). moralisti etc.prin apartenenta la Biserica Unita.pentru afirmarea identitatii etnice.precursor pe episcopal Ioan Inocentiu Micu-Klein.Samuil Mincu.Cei mai importanti reprezentanti sunt Gheorghe Sincai.pentru luminarea poporului. Un rol important in aceasta directie l-a avut Gheorghe Sincai.

de multe ori cu argumente polemice.de Gheorghe Sincai.de Petru Maior si ÄDe originibus populorum Transylvanie´. In sprijinul identitatii nationale si culturale vin si lucrari lingvistice ale reprezentantilor Scolii Ardelene.gramatica.elaboreaza programe de invatamant.tara in care.sasii si secuii.´Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor´.´Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia´.de Samuil Micu.´Hronica romanilor si a mai multor neamuri´.aritmetic a.pregateste cadrele didactice pentru acestea.prin tratatul ÄUnio trium natiorum´. Lucrarile esentiale ale reprezentantilor Scolii Ardelene.cea mai numeroasa.infiinteaza peste 300 de scoli satesti.director al unitatilor de invatamant romanesti din Transilvania.care afirma si argumenteaza teza .ungurii.de Ion Budai-Deleanu.militand pentru afirmarea identitatii nationale in Transilvania.era lipsita de drepturi sociale si politice.demonstreaza.in favoarea a trei natiuni privilegiate.traduce sau scrie manuale pentru disciplinele fundamentale:abecedar.populatia romaneasca.incheiat dupa Rascoala de la Bobalna(1437).romanitatea si continuitatea poporului roman pe teritoriul vechii Dacii.

aspectul popular.prin interferenta cu alte limbi.Purismul latinizat se mentine si pe .cu unele exceptii. ´vulgar´.´Temeiurile gramaticii romanesti´ si mai ales ÄLexiconul de la Buda´(1825). Afirmarea caracterului exclusiv latin al limbii romane a generat o atitudine purista in tratarea fenomenelor de limba. In toate acestea.´Disertatie pentru inceputul limbii romane´ si ÄDialog pentru inceputul limbii romane intre nepot si unchi´.neluand in seama componenta geto-daca a etnogenezei.latinitatea limbii romane.constand in tendinta de a indeparta elementele nelatine.al argumentelor de natura istorica si stiintifica:originea exclusiv romana a poporului roman.pe temeiul inlocuirii alfabetului chirilic cu cel latin.autorii sustin cu neabatuta consecventa idei cristalizate in timp pe temeiul.de Petru Maior.cu amendamentul ca romana descinde direct din latina clasica.fiind dobandit ulterior.latinitatii limbii romane:´Elementa linguae daco-romanae sive valachicae´(1780).de Ion Budai-Deleanu.de Samuil Micu si Ghorghe Sincai.indeosebi a celor de origine slava si in introducerea unei ortografii etimologice in locul celei fonetice.continuitatea romanilor in Transilvania.

locul spre care se indreapta tiganii se numeste simbolic Inimoasa. anume aspiratia spre fericire. precum coborarea in lumea de dincolo ori ratacirea prin padurea vrajita. TIGANIADA. a libertatii. De aceea. pana la temele secundare. asimilata unei lumi scapate de sub rigorile sociale.C.Massim si August Treboniu Laurian. De la tema principala. Tiganiada sugereaza un mesaj critic la adresa societatii.de I.Desi redactata in doua variante. Incursiunea spre locul visat . subiectul epopeii se dezvolta in special pe alegorii satirice. cuprinzand sugestii legate de libertate . Povestea tiganilor plecati in lume ca sa-si caute o tara mai buna exprima un ideal iluminist.ION BUDAIDELEANU Este capodopera literara a iluminismului romanesc si reprezinta cea mai celebra epopee din literatura romana. ea nu ajunge sa fie publicata decat in 1925. in special cele de circulatie universala.parcursul secolului al XIX-lea. In consens cu literatura iluminista.traire fericita si fara reguli.fiind promovat pana la aparitia ÄDictionarului limbei romane´(1871-1876).

Filologos. Tot de factura iluminista este si satira (iadul).) alcatuiesc prin discutiile lor un adevarat tratat de estetica generala. are aici un subliniat caracter didactic. conferit in principal de notele infrapaginale. tema principala se contureaza prin ornarea actiunii principale cu numeroase Äistorii" simbolice (povestea lui Arghin. in primul rand. Personajele cu nume alegorice (Simplitian. Calatoria. o carte in carte. despre formele de guvernamant. care iau forma unor colocvii fie explicative. Musofilos etc.este alcatuita metodic din aventuri care sintetizeaza principalele tehnici epice ale literaturii iluministe. fie de simplu comentariu. introdusa pentru a sublinia carentele sociale. de pilda). Nevoia de autoexplicare a operei s-a manifestat constant in literatura noastra de inceput: Dimitrie Cantemir asaza un glosar explicativ la . cu evenimente fabuloase {Curtea amagitoare. dar si cu idei care exprima gandirea iluminista (despre libertate. Astfel. impunand totodata atitudini teatrale de spectatori implicati. ratacirea prin padurea blestemata) ori cu structuri simbolice precum utopia (viziunea asupra raiului). tema investita cu numeroase sensuri legate de initierea eroului. despre patriotism). umorul burlesc-grotesc (batalia tiganilor cu cireada de vite).

spectatorii sunt pe masura spectacolului si intaresc impresia de desfasurare burlesca a actiunii. in care introduce alaturi de text explicatii teoretice privind compozitia. iar mai tarziu.´ (Lucina Blaga ± Istorie si mit în con tiin a româneasc 1997) . pe care prezentul o recompune f r încetare..finele Istoriei ieroglifice. Ceea ce numim îndeob te istorie este discursul nostru despre istorie. dar i mul i profesioni ti tind foarte adesea a le confunda.. in cazul Tiganiadei. caracterul indrumator al notelor din subsol se estompeaza din cauza tentei colocviale pe care o au aceste note si a dimensiunilor simbolice date de numele personajelor-spectator. ceea ce s-a petrecut cu adev rat i reconstituirea a ceea ce s-a petrecut.. este imaginea. inevitabil incomplet . CONCLUZIE ³Cuvântul istorie are doua semnifica ii distincte. Istoria define te. în acela i timp. cu alte cuvinte. trecutul în desf urarea sa obiectiv i discursul despre trecut. in contextul unei calatorii de aventuri. simplificat i deformat a trecutului. Heliade Radulescu isi aduna poeziile intr-un Curs intreg de poezie. pe care publicul larg.

Alte nume de seam ale istoriei. i unul intern. sunt fixate în memoria medieval mai ales pentru vitregia destinului lor. reprezentat de rivalit i i conflicte pentru putere. reprezentat de confruntarea cu du manii. . în care se înfrunt oameni de acela i neam i de aceea i lege. Constantin Brâncoveanu i Dimitrie Cantemir.Con tiin a istorica a romanilor începe s se exprime odat cu scrierea istoriei lor. Consemnarea evenimentelor pune în eviden dou constante în via a lor zbuciumat ± dou fronturi de lupt : unul extern. despre ale c ror fapte de arme povestesc cronicarii. Vârsta eroic a feudalit ii române ti este dominat de figurile emblematice ale voievozilor glorio i. In scrierile timpului este consemnat astfel i cealalt fa a istorie legat de luptele lipsite de glorie. între care str lucesc tefan cel Mare i Mihai Viteazul.

FORMAREA CONSTIINTEI ISTORICE 11 G Barbu Corina Constantin Raluca Dandoczi Amelie Lache Vanessa Stanescu Emma .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->