Drept electoral

Dreptul electoral reprezinta subramura dreptului constitutional care studiaza totalitatea normelor si metodelor utilizate in procesul alegerilor. Alegerile se dezvolta odata cu Evul Mediu. Astfel principiul unanimitatii a fost inlocuit cu cel al majoritatii, care ulterior a fost inlocuit cu principiul proportionalitatii. In Romania, drepturile electorale sunt consacrate in Constitutie in articolul 36 (Dreptul de vot), in articolul 37 (dreptul de a fi ales) si in articolul 38 (dreptul de a fi ales in Parlamentul European). Dreptul de vot in Romania actuala (articolul 36) : Varsta minima de 18 ani; Nu au drept de vot debilii/alienatii mintali pusi sub interdictie; Nu au drept de vot nici persoanele care au fost condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale; Il au numai cetatenii romani cu exceptia alegerilor locale si euro-parlamentare unde drept de vot au si strainii apartinand altor state UE rezidenti in Romania; Dreptul de a fi ales (Articolul 37), conditii: Candidatul sa aiba drept de vot; Candidatul sa nu exercite o profesie care ii interzice asocierea in partied politice si deci si dreptul de a candida; Conform Constitutiei nu pot candida : Membrii activi ai armatei; Politistii, jandarmii, membrii serviciilor secrete; Magistratii (procurori, judecatori); Avocatul poporului; Membrii curtii Constitutionale; Membrii misiunilor diplomatice; Angajatii radioului si TV-ului de stat; Candidatii trebuie sa fi indeplinit pana la data alegerilor varsta de 23 de ani pentru alegerea in Camera deputatilor si in Organele administratiei locale, 33 de ani varsta minima pentru Senat si 35 pentru Presedintele Romaniei (caruia i se cere si domiciliul stabil in Romania); In lume au existat 2 sisteme electorale fundamentale: Sistemul majoritar ; Sistemul reprezentarii proportionale;
1

(Restul sistemelor fiind combinatii ale celor 2 sisteme fundamentale) Romania interbelica a utilizat sistemul reprezentarii proportionale. Dupa 1948, legea electorala socialista a promovat sistemul majoritar. In 1990, Romania a revenit la reprezentarea proportional. Din 1995 au fost initiate ample dezbateri publice privind schimbarea sistemului electoral; In anul 2008 prin legea 35, Romania trece la un sistem electoral mixt contestat de intreaga clasa politica. In prezent pe agenda parlamentului este un proiect de lege care promoveaza sistemul electoral majoritar uninominal pur de origine anglo-americana. Sistemul majoritar este un sistem de sorginte britanica si-n secolul al XIX-lea a fost utilizat pretutindeni. Li se recunoaste englezilor paternitatea sistemului mai ales ca intre 1832 si 1835 intreg imperiul britanic. Sistemul majoritar are mai multe variante, pe care le vom analiza dupa cum urmeaza : 1. Sistemul majoritar uninominal cu un singur tur de scrutin : pare a fi cel mai simplu sistem electoral . Candidatul situate in frunte, indiferent de scor sau procentaj este declarant ales; D.p.d.v. tehnic acest sistem cuprinde urmatoarele operatii: - tara este impartita intr-un numar de circumscriptii electorale egale cu nr de mandate parlamentare puse-n joc (arondarea populatiei pe circumscriptii se face pur cantitativ); - pe buletinele de vot sunt inscrise numele candidatilor aflati in competitie ; - alegatorul radiaza (Sterge) numele indezirabile pastrand numele candidatului favorit; - stabilirea invingatorului se face potrivit principiului Invingatorul ia totul in sensul ca invingatorul chiar daca nu a obtinut jumatate + 1 castiga intreg mandatul. Acest sistem, in forma lui primara sau in variante este utilizat in peste 85% dintre state, in special in Marea Britanie, SUA si Canada. Avantaje : desi se spune despre acest sistem ca este cel mai simplu, cel mai brutal, cel mai nedemocratic, promovand injustitia electorala, prezinta urmatoarele avantaje: Asigura o suprareprezentare importanta partidului din frunte, favorizeaza formarea unei guvernari majoritare stabile; Alegeri competitive cu acest sistem se desfasoara practic numai intre 2 partide politice; In aceste conditii constrangerile constitutionale sau juridice asupra majoritatii sunt reduse (de obicei,nu se intampla notiuni de cenzura); In conditiile existentei unei circumscriptii electorale restranse raportul de prezentare este clar definit (alegatorii beneficiaza de o buna cunoastere a candidatilor); Polarizeaza clar viata politica, limpezind jocul democratic (nu mai sunt necesare coalitiile);
2

Combate absenteismul mai efficient decat alte moduri de scrutin; Oblige pe alegatori se voteze util (adica sa nu-si iroseasca votul). Dezavantaje :

Scrutinul uninominal depinde prea mult de geografia electorala (de aceea el a indemnat la manopere electorale neloiale ca de exemplu: Cerry Mandevin); Sistemul majoritar uninominal impiedica reflectarea intregului spectru al optiunilor politice populare; Este un sistem costisitor deoarece recurge la multe circumscriptii electorale; Sistemul majoritar uninominal creeaza fiefuri (feude) electorale care conduc la crearea de dinastii politice; Costurile ridicate ale companiei electorale obliga pe candidati la o atitudine clientelara fata de finantatorii particulari.

2. Sistemul majoritar uninominal cu 2 tururi de scrutin (Franta) : pare mai just decat precedentul dar conduce si el la inegal in reprezentare si mai ales la imoralitate. In primul tur, pentru a castiga candidatul trebuie sa obtina majoritatea absoluta a sufragiilor (corelat cu un procent minim de participare la vot). Daca se trece la turul 2, la acesta participa numai cei care au obtinut un an?? scor electoral in primul tur. Imoral consta in faptul ca in turul 2 se cumpara uneori dezistarile (renuntarile) unor candidati bine pozitionati. In al 2-lea tur castiga cel care obtine majoritatea relativa . La noi se foloseste acest sistem pentru alegarea presedintelui si s-a folosit pentru alegerea primarilor. Dezavantaje : nu genereaza o reducere semnificativa a numerelor de partide; in schimb determina partidele sa recurga la aliante contranaturii (pentru a castiga partidele ajung sa faca aliante nefiresti); castigarea turului 2 se obtine de obicei prin renuntarea unor candidati, in conditii oneroase;

3. Sistemul majoritar de lista (plurinominal) : Acest sistem utilizeaza o lista de candidati pentru care alegatorii trebuie sa-si dea votul. Lista care obtine majoritatea voturilor intr-o circumscriptie dobandeste toate mandatele ce se cuvin circumscriptiei respective. Este de 2 feluri : cu un singur tur de scrutin (Africa) in care intreaga tara e o circumscriptie pentru care fiecare partid participa cu o lista de candidati iar castigul majoritar obtine toate mandatele parlamentare; cu doua tururi de scrutin. Este similar cu cel majoritar uninominal doar ca in locul unei candidaturi unips??, candideaza liste ale partidelor. De regula acest mod de scrutin

genereaza votul prin surprindere (deoarece alegatorii nu-si mai regasesc partidele in turul 2 fiindca aceste partide au facut aliante conjuncturale cu alte partide pentru a putea castiga). Despre scrutinul de lista este folosit uneori (mai rar) de sistemul majoritar si este intotdeauna folosit de catre sistemul proportional. A)Scrutinul cu lista blocata : este cel mai utilizat scrutin de lista. Alegatorul are un singur vot pe care-l acorda unei liste fara a putea interveni in alcatuirea ei. Aceasta creste foarte mult importanta conducerii partidului, care alcatuieste lista. B)Scrutinul cu vot preferential : alegatorul daca nu este de accord cu modul de dispunere a candidatilor pe lista astfel cum o propune partidul, marcheaza el in dreptul fiecarui candidat numarul de ordine pe care il considera ca i se cuvine. In acest fel influenta conducerii partidelor este mult diminuata. C)Scrutinul cu vot alternativ : (sistemul HARE) alegatorul inscrie in buletinul de vot pe candidati in ordinea descrescatoare a preferintelor, stabilirea invingatorului facandu-se prin descuieri succesive a urnelor. Avantajul acestui scrutin il reprezinta triumful votului util. Dezavantajul acestui mod de scrutin il reprezinta modul de impartire al circumscriptiilor electorale care-i poate anula tot restul avantajelor. D)Scrutinul cu panasaj : permite alegatorului sa-si selecteze candidatii de pe mai multe liste electorale. Panase (a amesteca culori). Sistemul reprezentarii proportionale este utilizat in peste 57 de tari. Miscarea in favoarea miscarii proportionale s-a dezvoltat in Europa catre sfarsitul secolului XIX-lea insa ideea proportionalitatii plutea in aer inca in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Acest sistem a fost opera unor juristi matematicieni iar crearea lui a contaminat rapid aproape intreaga Europa si foarte multe state de pe alte continente. Principiul proportionalitatii instituia in sfarsit justitia electorala; fiecare partid in urma alegerilor primea un numar de mandate proportional cu scorul electoral obtinut ,deci proportional cu forta sa numerica reala. El a permis de aceea patrunderea in Parlament a partidelor muncitoresti la sfarsitul secolului XIX-lea. Dar, spun specialistii daca principiul reprezentarii proportionale este simplu, aplicarea sa este foarte complicata. Reprezentarea proportional poate fi integrala (intreaga tara constituie o circumscriptie unica), si reprezentare proportionala aproximata (se recurge la aproximari obligatorii dupa diferite metode). Evaluarea rezultatelor se face in doua faze : distribuirea, prin care se aloca mandatele intregi si redistribuirea prin care se valorifica si resturile electorale, dupa metode matematice complicate cum ar fi : Metoda celui mai mare rest; Metoda celei mai mari medii;
4

Metoda DHondt; Metoda numarului impar; Metoda coeficientului rectificat;

Reprezentarea proportionala AVANTAJE : Consolideaza rolul si influenta partidelor politice; Asigura egalitatea sufragiilor (partidul rezultat in urma alegerilor reflecta cu exactitate tendintele diferite ale corpului electoral); Asigura reprezentare parlamentara fiecarui partid serios impus de sistemul majoritar; Reabiliteaza insemnatatea votului (fiecare vot este luat in considerare); Favorizeaza multipartidismul indiferent de marimea partidelor dar si independenta acestora; Asigura reprezentarea minoritatilor parlamentare proportional cu voturile obtinute; Asigura justitia electorala; Acorda prioritate programelor politice iar nu personalitatilor; Calculele electorale prezinta rigoare matematica; Este un mod de scrutin onest; DEZAVANTAJE : Stimuleaza multiplicarea partidelor (in special a partidelor regionale); Intrerupe relatia alegator-ales; Nu permite alegatorului sa-si exprime optiunea pentru un anumit candidat ( se voteaza de obicei liste blocate propuse de partide); Face dificila degajarea unei minoritati fundamentale; Acest sistem a permis partidelor fasciste castigarea legala a alegerilor; Depersonalizeaza functia parlamentara; Sistemul are exactitate si justitie dar nu are eficacitate; Ambitia pentru exactitate complica procedurile electorale, dand nastere la suspiciuni; Problema pragurilor electorale : Este specific numai reprezentarii proportionale si este deopotriva apreciata si criticata. Pragul electoral este o educatie exclusive de patrundere in Parlament a partidelor in raport de un scor electoral minim. Pragul electoral variaza atunci cand este folosit de la 1% la 10%. La fel de controversat la si pragul electoral este si prima electorala , care este o gradificatie pe care unele legi electorale o acorda partidului dobanditor al majoritatii. S-a aplicat in Romania interbelica si se mai aplica azi in alegerile locale din Franta. Are rolul de a genera majoritati Parlamentare consistente, dar este nedemocratica. Sistemul electoral mixt :