UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIE

TIPURI DE MEDIU DIN BAZINUL MURE

Patrichi Andreea Predescu Andra Corina Popa Aurelian Ionu Grupa 303

CUPRINS: CAPITOLUL I - PROBLEME GENERALE 1.1. Caracteristici generale ale bazinului hidrografic Mure 1.2. Reeaua hidrografic a rului Mure 1.3. Relieful 1.4. Utilizarea terenurilor, vegetaia i fauna 1.5. Geologia 1.6. Clima CAPITOLUI II - TIPURILE DE MEDIU GEOGRAFIC 2.1. Mediul alpin i montan unitatea Carpatica montana 2.1.1. Caliman Gurghiu - Harghita 2.1.2. Giurgeu - Hsma 2.1.3. Sebe Lotru Cibin 2.1.4. Poiana Rusc 2.1.5. Bihor Muntele Mare 2.1.6. Trascau Metaliferi 2.1.7. Zarand 2.1.7. Depresiunile intramontane 2.2. Mediul regiunilor deluroase 2.2.1. Podiul Transilvaniei 2.2.2. Unitatea Piemontan 2.3. Mediul cmpiilor Concluzii BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I - PROBLEME GENERALE 1. Caracteristici generale ale bazinului hidrografic Mure Delimitarea hidrografic i administrativ Bazinul hidrografic Mure este situat in partea central i de vest a Romniei i izvorate din Carpaii Orientali (Depresiunea Giurgeului), Munii Hmaul Mare, iar suprafaa bazinului hidrografic (inclusiv rul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din suprafaa arii). Pn la grania cu Ungaria i desfaoar albia pe o lungime de 761 km, fiind cel mai lung dintre rurile interioare ale arii. Reeaua hidrografica codificat nsumeaz 798 cursuri de ap si 10861 km, adic 13,7 % din lungimea total a reelei codificate a rii si o densitate de 0,39 km/ km2 fa de 0,33 km/ km2 - media pe ar. Zona cursului superior este delimitat de Depresiunea Giurgeului i Defileul Toplia - Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona central a Podiului Transilvaniei, iar zona cursului inferior este delimitat de Munii Apuseni, Carpaii Meridionali, Munii Banatului i Campia de Vest (ntre Lipova si grania cu Ungaria). n tabelul 1 se gsesc caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului bazinului hidrografic Mure. Bazinul hidrografic Mure include n totalitate judeele Mure si Alba si parial judeele Harghita, Cluj, Bistria-Nasaud, Hunedoara, Sibiu, Arad i Braov. Reeaua hidrografic din cadrul bazinului hidrografic Mure are densitate strns legat de zonalitatea vertical a condiiilor fizico-geografice. Reeaua de ruri cu densitate mic, sub 0,3 km/km2, corespunde regiunilor de cmpie i dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde regiunilor muntoase, unde crete pn la 1-1,20 km/km2. Repartiia densitii reelei de ruri sufer datorit influenei condiiilor locale. Mureul, al crui izvor propriu-zis se afl n sudul Depresiunii Gheorgheni, la o altitudine de 850 m, traverseaz forme variate de relief ( figura nr.1).

Figura nr.1 Cursul Mureului pe teritoriul Romniei

Sursa: www.wikimedia.org Cursul su se poate mpri n patru sectoare caracteristice: -Mureul superior de la izvor pn la Deda, cu afluenii mai importani : Belcina, Toplia, Salard, Rstolia -Mureul mijlociu, ntre Deda i Alba Iulia, unde primete afluenii mai importani: Gurghiu, Niraj, Lu, Comlod, Prul de Cmpie, Arie, Geoagiu/Teiu, Trnave si Ampoi -Culoarul Mureului inferior, ntre Alba Iulia i Lipova, avnd afluenii cei mai importani: Sebe, Cugir, Geoagiu, Strei, Cerna si Bacia -Mureul inferior, ntre Lipova si grania cu Ungaria, unde a format un vast con de dejecie.

Tabelul 1. Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului bazinului hidrografic al Mureului

Sursa: www.directiaapelormures.ro

2. Reeaua hidrografic a rului Mure Afluenii principali ai rului Mure sunt : Gurghiu: L = 53 km; S = 563 km2 Arie: L = 166 km; S = 3005 km2; Niraj: L = 82 km; S = 651 km2 Trnave: L = 246 km; S = 6253 km2 , rezultat din unirea Trnavei Mici (L = 196 km; S = 2071 km2) cu Trnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2); Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2 Sebe: L = 96 km; S = 1304 km2 Strei: L = 93 km; S = 1983 km2.

Fig. nr.2 Bazinul hidrografic al rului Mure

Sursa: www.directiaapelormures.ro

3. Relieful Bazinul hidrografic al Mureului, n drumul su de la izvoare pn la vrsare ntlnete o diversitate de forme de relief de la cmpii, la dealuri i muni, dup cum urmeaz: Zona de cmpie: Cmpia de Vest, mai precis subdiviziunile sale Cmpia Aradului i a Vingi situate n partea de vest a bazinului, cu altitudini de pn la 200 m. trecnd ctre Depresiuna Colinar a Transilvaniei, Cmpia Transilvaniei. Zona de deal: Dealurile de Vest, mai exact Dealul Lipovei, apoi Culoarul Ortiei, Culoarul Alba-Iulia - Turda, strbtnd unitatea

 Zona de munte cu altitudini mici i medii: Subcarpaii Transilvaniei, Depresiunea Giurgeu Zona de munte cu altitudini mari: Munii Climani altitudinea max. 2100m), Munii Gurghiului, Munii Hmaul Mare altitudinea max 1792m).

Fig. nr.2 Principalele unitai de relief in bazinul hidrografic Mure

Sursa: www.directiaapelormures.ro 4. Utilizarea terenurilor, vegetaia i fauna Utilizarea terenului n bazinul hidrografic Mure este n strns legtur diversitatea formelor de relief, gradul de urbanizare i dezvoltarea economic. n prezent, suprafaa bazinului este ocupat cu 40% pduri, 37% culturi agricole (cereale, legume, fructe, fnee i puni) i creterea animalelor, 22% ocupat de zonele urbane, rurale i industriale i 1% ocupat de ruri, lacuri i acumulri. cu

Prezena surselor de ap de suprafa au determinat dezvoltarea agriculturii, a sectorului zootehnic, a industriei i o data cu acestea a oraelor n sine. Bazinul hidrografic Mures se remarc printr-o varietate floristic n strns legtur cu etajarea altitudinal. Factorii fizico-geografici au fost hotrtori in zonarea altitudinal a vegetaatiei n cateva etaje, difereniate la rndul lor n subetaje. Vegetaia etajului alpin ocup culmile de peste 1600 m altitudine din munii Climani i Gurghiu, fiind difereniat ntr-un subetaj superior(alpin) i unul inferior (subalpin). Subetajul superior se ntalnete pe poriuni foarte mici, pe vf. munilor Climani, fiind reprezentat prin pajiti primare i tufriuri pitice. Subetajul inferior ocup culmile de peste 1600 m din munii Climani, mai puin din munii Gurghiu, fiind reprezentat prin pajiti primare i secundare n care predomin iarba stncilor(Agrostis rupestris), paruca (Festuca suspina), poica (Nardus stricta), alternnd pe alocuri cu tufriuri de jneapn, ienupr i anin verde.

Foto 1: iarba stncilor(Agrostis rupestris)

Foto2:jneapn (Pinus montana)

Vegetaia etajului montan, prezena n munii Climani i Gurghiu ntre aproximativ 800-1600m, este reprezentat prin pduri i pajiti difereniate n dou subetaje: a) Subetajul rinoaselor, situat n partea superioar a etajului montan, este reprezent prin pduri de molid (Picea excelsa), mai pure n partea superioar, n partea inferioar fiind frecvent n amestec cu bradul (Abies alba), cu fagul (Fagus

silvatica), cu aninul alb (Alnus incana) i aninul negru (Alnus glutinosa). Rar apare zada sau laria (Larix decidua). Vegetaia arbustiva cuprinde afiniuri i zmeuriuri, iar cea ierboas formeaz pajiti secundare cu Festuca rubra, Nardus stricta.

Foto 3: molid (Picea excelsa)

foto 4: fagul (Fagus silvatica)

b) Subetajul fagului, situat la partea inferioar a etajului montan, este dominat de specia Fagus silvatica ce alcatuiete fgete cu Luzula luzuloides, fgete cu flora de mull, fgete cu Festuca ( munii Gurghiului), spre limitele subetajului se intlnesc tipuri de tranziie, fgeto-brdete la partea superioar i fgeto-gorunete la partea inferioar, nelipsind nici fgete pure. ntre arborete se intercaleaza pajiti montane secundare cu grupri de Agrostis tenuis, Festuca rubra , precum i terenuri agricole. Vegetaia etajului de deal si podi, caracterizat printr-o mare eterogenitate, este difereniat in doua subetaje: a) Subetajul gorunetelor- suprapus pe zona dealurilor nalte din jumatatea estic a judetului Mure , cuprinde pduri de fag n alternan cu pduri de gorun (Quercus petraea), pduri amestecate de fag cu gorun i pduri de gorun. Pdurile amestecate formeaz aa-numitele leauri de deal, cu o pronunat evoluie spre fgete, ca urmare a nlocuirii gorunului de ctre fag. n alctuirea gorunetelor, alturi de specia dominant, Quercus petraea se alatur subordonat nca dou

specii de gorun Q. dalechampi i Q. polycarpa precum i alte specii lemnoase ca stejarul, garnia, cerul, teiul. Stratul subarborescent este reprezentat prin alun, corn, snger, lemn cinesc. Stratul ierbos poate fi format din flora de mull, graminee, flora acidofil.

Foto5: gorun Quercus petraea

Foto6 : lemn cainesc

b) Subetajul stejeretelor-suprapus pe zona dealurilor mai joase din jumatatea vestic a judeului Mure (Pod. Trnavei si Cmpia Transilvaniei) este reprezentat prin pduri de foioase n care predomin stejarul ( Quercus robur) i n care se mai ntalnesc cerul, garnia, precum i alte specii lemnoase cum ar fi teiul, ararul, frasinul. Stratul ierbos cuprinde lcrmioarele n locuri umede, fraga de cmp n locuri deschise. Suprafee nsemnate sunt ocupate cu terenuri arabile i pajiti folosite ca fanee i pasuni naturale. Vegetaia etajului de step antropogen-rspandit n partea vestic a teritoriului judeului Mure cuprinde un subetaj de silvostep reprezentat prin pduri restrnse de cvercinee i un subetaj de step antropic propriu-zis reprezentat prin pajiti. Asociaiile vegetale intrazonale sunt reprezentate prin pduri de lunc cu salcii, plopi, fnee de lunc cu ierburi mezofile pe terenuri mai uscate i higrofile pe terenuri mai umede, n luncile cu exces de umiditate se intalnete stuful. Aici ntlnindu-se asociaii de plante specifice fiecrui tip de mediu: n zona de cmpie ntlnim o vegetaie de step, n zona de deal i podi pdurile nemorale (exemple: Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Quercus robur etc.) domin aspectul acestor forme de relief, urmnd ca n etajul

10

montan s ntlnim o zon a pdurilor boreale (exemple: Picea excelsa, Abies alba, Larix decidua etc.), iar la peste 1800 m zona pajitilor alpine (cu asociaii de graminee). Ca i vegetaia, i fauna este n concordan cu unitile de relief, unde animalele i desfoar activitatea.

Foto7: Larix decidua

Foto8:vegetaie de graminee

5. Geologie Evoluia geologic, litologia, clima i aciunea apei asupra reliefului caracteristice. Zona lanului eruptiv neogen este dispus pe latura intern a Carpailor Orientali, alctuii predominant din andezite, piroclastite andezitice i aglomerate vulcanice. Partea din Carpaii Meridionali care aparine bazinului hidrografic Mure este alctuit din roci cristaline, strbatute uneori de roci eruptive vechi i noi, n timp ce rocile sedimentare acoper areale mult mai reduse. Carpaii Occidentali sunt caracterizai prin prezena unui mozaic petrografic (roci cristaline, eruptive i sedimentare). Aceti muni sunt constituii din isturi cristaline, granite, calcare, conglomerate i gresii. au

determinat apariia treptelor sau unitilor mari de relief, dar i a unor forme de relief

11

Unitatea Podiului Transilvaniei este format litologic din marne nisipoase, nisipuri, argile si prundiuri. Unitatea piemontan este alcatuit din aluviuni, marne i argile. Cmpia Tisei care cuprinde inutul de pdure i de silvostep este format din pietriuri, nisipuri, argile acoperite de depozite loessoide, iar cel de step din depozitele aluvionare ale vii Mureului. Cele mai reprezentative forme de relief caracteristice sunt: 1. Defileul Deda-Toplia - defileu ce desparte M-ii Climani de M-ii Gurghiului. n defileul ngust al Mureului, holocenul ocup suprafee restrnse i subiri fiind reprezentat de pietriuri i nisipuri. n rest zona este acoperit de formaiuni vulcanogensedimentare pannoniene. Complex de piroclastite i depozite epiclastice. Piroclastitele sunt reprezentate prin brecii si microbrecii, aglomerate simicroaglomerate, cinerite, tufuri. Depozitele epiclastice sunt alctuite din conglomerate, gresii i nisipuri andezitice. La N si S de valea Mureului apar petice sedimentare sarmaiene. 2. Culoarul Sebe-Lipova - acest sector reprezint un culoar larg ntre Carpaii Meridionali (ureanu, Poiana Rusc) la sud i ntre Munii Apuseni (Trascu, Metaliferi, Zarand) la nord. Litologic, la suprafa predomin isturile cristaline de epizon si granite. n partea nordic (M-ii Poiana Rusc) n litologia lor de suprafa predomin isturile cristaline de epizon cat i calcarele. Formaiunile sedimentare care ocup suprafee ntinse sunt alctuite din conglomerate, gresii, marne si radiolarite de vrst cretacic mediu i superioar pn n neogen. 3. Cheile Rmeilor, Galdei, Intregalde - situate ntr-o zon bogat n fenomene geologice, avnd calcarul ca roc de baza. Terenul este accidentat i cuprinde o parte a brului de calcare ce nconjoar munii Trascului. Situate n zona dealurilor nalte 6001200 m. 4. Cheile Turzii - situate pe valea Hajdatelor, ntre Podul Petretilor i Casa de Adpost, avnd o lungime de 3 km, sunt n zona dealurilor Turzii, subzona Podiului Transilvaniei. Relieful este alctuit dintr-o succesiune de culmi i vi, situate la altitudini

12

cuprinse ntre 410-735 m. n zon apar fenomene carstice, relief accidentat, perei stncoi, abrupi i prpstii. 5. Valea Arieului Mare-Garda - pe valea Garda Seaca, afluent al Arieului Mare, ntalnim Ghearul Scrioara, petera Casa de Piar i Cheile Arieului Mare. 6. Clima Bazinul hidrografic al rului Mure se ncadreaz n zona temperat-continental cu urmtoarele tipuri de climat n funcie de tipul de mediu ntlnit. - climatul de cmpie se ntlnete n partea de vest i nord-vest a bazinului. Caracterizat prin veri clduroase i ierni reci. - climatul de deal i podi se ntlnete n partea de sud, sud-vest i centrala a bazinului, caracterizat printr-o scdere treptat a temperaturii i creterea precipitaiilor n concordan cu creterea altitudinal. - climatul de munte ntlnit n restul bazinului; este caracterizat prin veri rcoroase i ierni reci cu precipitaii ridicate. Distribuia precipitaiilor n bazinul hidrografic Mure este puternic influenat de relief, astfel nct la cmpie cantitatea de precipitaii este ntre 600-700 mm/an, n zona Munilor Hsma cantitatea este de 800-1000mm/an. Temperatura medie anual a aerului n bazinul hidrografic Mures este de 7,90C.

CAPITOLUI II - TIPURILE DE MEDIU GEOGRAFIC 2.1. Mediul alpin i montan n acest peisaj ntlnim valori ridicate ale energiei de relief (in general peste 500 m/km2, frecvent peste 1000m/km2) i ponderea ridicat a versanilor (80-90% din suprafa) n raport cu suprafeele interfluviale, reprezentate adesea prin crete de intersecie. Amplitudinea altitudinal este foarte larg, de la culmi ce depesc 2000 m n

13

Munii Calimani i pn la linia de contact a spaiului muntos cu regiunile subcarpatice, ce oscileaz n general ntre 800 i 400 m. Specificul mediului alpin i montan este pus n eviden i de diveri indicatori ecometrici. Precipitaiile depesc net evapotranspiraia potenial. Datorit ponderii ridicate a versanilor cu pante mari, scurgerea este foarte activ. Solurile au fertilitate sczut, aciditate ridicat, profil n general scurt; sunt larg rspndite solurile limitrofe, scheletice, superficiale. Variaia condiiilor fizico-geografice determin existena, n cadru spaiului muntos a numeroaselor tipuri de mediu. Unitatea Carpatic Montan Carpaii Orientali 1. Climan - Gurghiu Harghita: au altitudinea medie cuprins ntre 1200-1250 m. Morfologic zona se caracterizeaza prin prezena unor importante masive vulcanice, care n Climan depesc 2000 m. Alinierea nord-vest-sud-estic a principalelor aparate vulcanice a fost determinat de o serie de fracturi majore, paralele cu axa median a Carpailor Orientali. n toate masivele, platourile de lav sunt dominate de cupole vulcanice, prin denivelri relativ tranante. Este specific orientarea radiar divergent a reelei hidrografice la exteriorul conurilor i radiar convergent, n interiorul craterelor mai largi. 2. Giurgeu Hma morfologic au aspectul unor muni mijlocii, cu nlimi maxime de pn la 1700 m i o altitudine medie de aproximativ 1100 m. Indicii fragmentrii reliefului sunt cuprini ntre 100-500 m, cu pante medii de 150-300 m/km. Exceptnd masivul Ditru, cu aspectul su de cupol larg boltit n jurul creia s-a organizat o reea hidrografic radiar divergent tipic, restul suprafeelor de interfluvii sunt n general uniforme. 3. Sebe - Lotru Cibin Acesti munti sunt amplasati in bazinul hidrografic al Muresului cu mai mult de jumatate din

14

suprafata lor totala. Din punct de vedere morfologic, sunt munti inalti si mijlocii, adanc fragmentati, cu suprafete de eroziune bine dezvoltate si slabe urme glaciare. Inaltimile maxime depasesc 2200 m (vf. Surianu 2245 m), iar altitudinea medie are valoarea de 1050 m. Fragmentarea reliefului are valori cuprinse intre 300-500 m, iar pantele sunt de aproximativ 250 m/km. Giurgeu-Haghima Morfologic au aspectul unor muni mijlocii, cu inalimi maxime de pana la 1700 m si o altitudine medie de aproximativ 1100 m. Indicii fragmentarii reliefului sunt cuprini intre 100-500 m, cu pante medii de 150-300 m/km. Exceptnd masivul Ditru, cu aspectul sau de cupol larg boltit in jurul creia s-a organizat o reea hidrografic radiar divergent tipic, restul suprafeelor de interfluvii sunt in general uniforme. Depresiunea Gheorgheni Este o depresiune intramontan, in care Mureul i-a sculptat o vale cu o pant medie general de 1,5 m/km cu numeroase sectoare de nmlatinire. Altitudinea variaz intre 650-800 m. Relieful se desfaoar in trepte, incluznd piemonturile laterale, terasele Mureului si lunca larg. 2. Carpaii Meridionali Sebes-Lotru-Cibin Acesti muni sunt amplasai in bazinul hidrografic al Muresului cu mai mult de jumtate din suprafaa lor total. Din punct de vedere morfologic, sunt muni nali si mijlocii, adnc fragmentai, cu suprafee de eroziune bine dezvoltate si slabe urme glaciare. nlimile maxime depesc 2200 m (vf. urianu 2245 m), iar altitudinea medie are valoarea de 1050 m. Fragmentarea reliefului are valori cuprinse intre 300-500 m, iar pantele sunt de aproximativ 250 m/km. arcu-Godeanu-Retezat Aceti muni constitue principala zona de alimentare a Streiului. Morfologic, sunt muni inali, adnc fragmentai, cu relief glaciar puternic dezvoltat si suprafee de denudaie

15

puin extinse. Altitudinile maxime depesc 2500 m in masivul Retezat (Peleaga 2509 m), iar in arcu si Godeanu sunt de aproximativ 2200 m, cele medii fiind de 1300-1400 m. Energia de relief are valori de peste 500 m, in zona inalt depaind 1000 m. Panta medie a suprafeei bazinului are valori in jur de 400 m/km. Depresiunea Haeg Depresiunea Haeg constitue zona de convergen a rurilor ce formeaz bazinul hidrografic al Streiului, fiind situat la o inlime de 300 m, avnd o fragmentare a reliefului intre 100 si 500 m. Prezena treptelor concentrice si a celor 9 nivele de teras, indic continu si intermitent tendint de inltare lent a regiunii, concomitent cu coborarea nivelului de baz general. Larga desfaurare a acestor trepte ca si ntrepatrunderea lor las impresia general a unui es etajat. 3. Carpaii Occidentali Poiana Rusc Aceti muni sunt situai aproape in totalitate in bazinul hidrografic al rului Mure, fiind drenai de rul Cerna si afluenii sai. Morfologic sunt muni puin inali, peneplenizai, n trepte. Altitudinea maxim nu depete 1400 m. Energia maxima de relief este accentuat, intre 400-550 m, cu panta suprafeei bazinului in jur de 250 m/km. Bihor- Muntele Mare Morfologic se caracterizeaz prin prezena unor importante masive muntoase cu relief in general peneplenizat, cu altitudini maxime ce depaesc 1800 m, cu indici ai fragmentrii reliefului de 300-700 m si cu pantele medii ale suprafeei bazinului de 200-300 m/km. Prin pozitia sa, masivul Bihor, joaca rolul unei adevarate bariere in fata maselor de aer umed, de unde si rolul lui de mare nod hidrografic. Trascau-Metaliferi Sunt amplasai aproape in totalitate in bazinul hidrografic al rului Mure, avnd un relief haotic, cile de tip vulcanic alternnd cu piramidele calcaroase si vile largi. Varietatea peisajului acestor muni este accentuat si de prezena unor mici depresiuni interioare. Altitudinile maxime nu depesc 1500 m, relieful avnd o fragmentare cuprins intre 500-700 m, cu panta suprafetei bazinului de 250 m/km.

16

Zarand Cuprini intre valea Mureului in sud si Depresiunea Zarand in nord, au aspect de horst, fiind alcatuii dintr-o singur culme principal, orientat V-E. Altitudinea lor este redus (maximum 835 m) si variaz de la un loc la altul. Fragmentarea reliefului este cuprins intre 300-700 m, iar panta suprafeei bazinului este in general intre 200-230 m/km. II Podisul Transilvaniei Unitatea Podiului Transilvaniei se caracterizeaz printr-un relief deluros cu altitudini pana la 800-900 m, in est, ce coboara in vest pana la 500 m. Structural si morfologic, unitatea se imparte in urmatoarele subunitai: 1. Dealurile nalte piemontane din estul Transilvaniei Corespund regiunii de sub poala munilor vulcanici, format din depresiuni de contact, piemonturi de acumulare, fragmente de eroziune si culmi deluroase. Este zona cu structura si relieful cel mai complex, cu inlimi absolute maxime de la 600-700 m pn la 900 m, cu o energie de relief cuprins intre 300-400 m si o fragmentare destul de avansat de 300-700 m. 2. Podiul nalt al Trnavelor Este o zona de cmpie piemontan, caracterizat prin vi adnci cu terase si lunci dezvoltate, de la est la vest, care despart regiunea in mai multe culmi largi cu aspect de podi. Altitudinea dealurilor este cuprins pe cumpenele principale intre 600-700 m. Energia maxim de relief nu depete decat rar 300 m, fragmentarea este cuprins intre 500-700 m, iar panta medie a suprafetei bazinului are valori de 130-160 m/km. Caracteristicile reliefului decurg si din prezenta domurilor si frecvena reliefului structural, asimetria vilor, cu terase dezvoltate mai ales pe versantul sudic, intensitatea alunecarilor de teren. 3. Campia Transilvaniei Este alcatuit dintr-o succesiune de culmi domoale, desparite prin vai largi cu lunci joase, fiind unitatea cea mai cobort a Podiului Transilvaniei, cu altitudini de 400-600

17

m, cu cea mai scazut energie de relief (150-200 m) si fragmentare redus. Interfluviile au aspectul unor spinari domoale, orientate in toate direciile si par a se incadra intr-un nivel de eroziune modelat in argile si nisipuri. Relieful de cueste creeaz aproape singura perturbare mai important in monotonia generala a regiunii. III Unitatea Piemontana Aceasta unitate constituie o treapt de relief intermediar intre Carpaii Occidentali si Cmpia Tisei. Mureul traverseaza Piemonturile bnaene la periferia lor nordica. Zona fiind constituit parial din albia major a Mureului si versantul nordic al Dealurilor Lipovei. Din punct de vedere morfologic, Dealurile Lipovei sunt uniti piemontane fragmentate de vi mici cu caracter torenial. Altitudinea maxim nu depete 500 m, cea medie are valori cuprinse intre 200-250 m. Fragmentarea reliefului are valori de 300-700 m, energia de relief este de 150-200 m, iar pantele suprafeei bazinului variaz intre 90-140 m/km. IV Unitatea de Cmpie In cadrul bazinului hidrografic Mure, se incadreaz o mica parte din sectorul estic al Cmpiei Tisei. inutul de pdure si de silvostep cuprinde partea de sub poalele dealurilor, iar cel de step corespunde parii vestice celei mai joase (80-100 m altitudine absolut) intins de o parte si de alta a Mureului. Morfologic, zona se caracterizeaz prin inalimi care scad de la 150 m in est, pana la mai puin de 100 m in vest, energia de relief atingnd numai local valori mai mari de 25 m. Fragmentarea reliefului are valori de 900-1800 m, iar pantele suprafeei bazinului au valori reduse. Mureul strbate aceast zon, avnd o albie major larg dezvoltat, iar cea minora puternic meandrat, cu numeroase brae secundare active sau prsite. 2.4 Utilizarea terenului Utilizarea terenului este variat in bazinul hidrografic Mure (Fig. 2.3). Din totalul suprafetei bazinului 31% reprezint pduri si 28% reprezint teren arabil. Punile

18

reprezint 16% iar zonele urbane si cele industriale ocupa 25% din bazinul hidrografic Mure. 2.5 Geologia Evoluia geologic, litologia, clima si apa au determinat apariia treptelor sau unitilor mari de relief, dar si a unor forme de relief caracteristice (Fig. 2.4). Zona lanului eruptiv neogen este dispus pe latura interna a Carpatilor Orientali, alctuii predominant din andezite, piroclastite andezitice si aglomerate vulcanice. Partea din Carpaii Meridionali care aparine bazinului hidrografic Mure este alcatuit din roci cristaline, strbtute uneori de roci eruptive vechi si noi, in timp ce rocile sedimentare acopera areale mult mai reduse. Carpatii Occidentali sunt caracterizai prin prezena unui mozaic petrografic (roci cristaline, eruptive si sedimentare). Aceti muni sunt constituii din isturi cristaline, granite, calcare, conglomerate si gresii. Unitatea Podiului Transilvaniei este format litologic din marne nisipoase, nisipuri, argile si prundiuri. Unitatea piemontan este alcatuit din aluviuni, marne si argile. Cmpia Tisei care cuprinde inutul de pdure si de silvostep este format din pietriuri, nisipuri, argile acoperite de depozite loessoide, iar cel de step din depozitele aluvionare ale vaii Mureului. Defileul Deda-Toplita Defileu ce desparte Munii Caliman de Munii Gurghiului. In defileul ingust al Mureului, holocenul ocupa suprafee restrnse si subiri fiind reprezentat de pietriuri i nisipuri. In rest zona este acoperit de formaiuni vulcanogen-sedimentare pannoniene. Complex de piroclastite si depozite epiclastice. Piroclastitele sunt reprezentate prin brecii si microbrecii, aglomerate si microaglomerate, cinerite, tufuri. Depozitele epiclastice sunt alcatuite din conglomerate, gresii i nisipuri andezitice. La N si S de valea Mureului apar petice sedimentare sarmatiene. Culoarul Sebes-Lipova Acest sector reprezint un culoar larg intre Carpaii Meridionali (Surianu, Poiana Rusci) la sud si intre Munii Apuseni (Trascu, Metaliferi, Zarand) la nord. Litologic, la

19

suprafata predomin isturile cristaline de epizon si granite. In partea nordic (Munii Poiana Rusci) in litologia lor de suprafata predomin isturile cristaline de epizona ct i calcarele. Formaiunile sedimentare care ocup suprafee intinse sunt alctuite din conglomerate, gresii, marne si radiolarite de varst cretacic mediu si superioar pn in neogen. Cheile Rametilor, Galdei, Intregalde Situate intr-o zon bogat in fenomene geologice, avnd calcarul ca roc de baz. Terenul este accidentat si cuprinde o parte a brului de calcare ce inconjoar munii Trascului. Situate in zona dealurilor inalte 600-1200 m. Cheile Turzii Situate pe valea Hajdatelor, intre Podul Petretilor si Casa de Adpost, avnd o lungime de 3 km, sunt in zona dealurilor Turzii, subzona Podiului Transilvaniei. Relieful este alctuit dintr-o succesiune de culmi si vi, situate la altitudini cuprinse intre 410-735 m. In zona apar fenomene carstice, relief accidentat, perei stancoi, abrupi si prpastii. Valea Ariesului Mare-Garda Pe valea Garda Seaca, afluent al Arieului Mare, intlnim Ghearul Scrioara, petera Casa de Piar si Cheile Arieului Mare. Regiune de muni mijlocii, dezvoltat pe roci cristaline si pe cuvertura sedimentar, cu o bogaie de carsturi de inalimi. Retezat Din punct de vedere geologic Retezatul Mare are o structur cristalin, cu puternice incluziuni granitice, iar Retezatul Mic este format din gresii, brecii si calcare.

20

CONCLUZII: - e lesne de nteeles c un bazin hidrografic care ocup o suprafa ct mai mare, cu att el poate ngloba, n drumul su de la izvoare la vrsare, mai multe tipuri de mediu. - regiunea bazinului hidrografic Mure este dens populat. - infrastructura din zona bazinului hidrografic al Mureului este dezvoltat cuprinznd drumuri internaionale, naionale i locale i ci ferate, poduri i pasaje de nivel, centrale hidroelectrice, linii electrice etc. Aceste interconexiuni, benefice la nivel uman, pot crea numeroase inconveniente i chiar rni n relief, dar pot afecta i diversitatea biologic din teritoriile respective. - industriile din zon ca: industria metalelor neferoase, industria minier (aur, argint), industria chimic i metalurgic, industria lemnului i prelucrarea mobilei, industria textil i industria alimentar au cel mai mare procentaj n degradarea mediului nconjurtor. - reeaua hidrografica a bazinului Mure de pe teritoriul Romniei ntlnete 3 tipuri de medii principale, fiecare avnd alte subtipuri : mediul alpin i montan, mediul regiunilor deluroase i mediul cmpiilor i al podiurilor joase.

21

BIBLIOGAFIE

Badea, L., Gtescu, P., Velcea, V., (1983), Geografia Romniei, vol. I., Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti. Posea G., Popescu N., Ielenicz M., (1974), Relieful Romniei, Editura tiinific si Pedagogic, Bucureti. www.directiapelormures.ro http://www.mmediu.ro/other/phare/sitero/somes.htm http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Some%C5%9F

22