Ministerul educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de tiin e Economice Catedra Teorie Economic i Metodologia

Cercet rii

REFERAT
la tema

ÄBugetul de stat si specificul lui in Republica Moldova´

A elaborat: Hincu Victoria si Deseatnic Irina Studente anul I Specialitatea ÄMarketing si logistica´ Sec ia zi, grupa Mk 1003

Coordonator: Mihalachi Ruslan Lector universitar

CHI IN U 2011

1.Introducere.........2 2. Bugetul de stat.Mobillizarea si repartizarea resurselor prin buget....3-6 3.Principii bugetare.......7-8 4.Echilibrul bugetar......9-12 5.Tipuri de bugete utitlizate in practica internationala.....12-13 6.Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor publice......13-15 7. Incertitudine i risc în optimizarea indicatorilor bugetari......15-17 8. Legea bugetului asigurarirol sociale de stat pe anul 2010......17-23 9. Republica Moldova: Buget de austeritate în 2011. Dou treimi din bani vor fi cheltui i pentru educa ie, s n tate, protec ie social i salariile bugetarilor ......24 10.Bibliografie««.25

2

Bugetul de stat prevede i autorizeaz în form legislativ cheltuielile i resursele statului. având character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. Legea bugetului de stat este influen at de concep iile politice. Reprezint un act de previziune a resurselor publice i a modului de utilizare a acestuia. Abordarea economic se refer la corela iile acroeconomice i în special leg turacu nivelul i evolu ia produsului intern brut. Un anumit nivel al PIB i m sura în care acesta este repartizat pentru formarea brut de capital i consum determin nivelui indicatorilor bugetari i constituie baza evolu iei favorabile a resurselor în viitor. bugetul de stat eviden iaz nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor i m rimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispozi ia statului. Ca document oficial. elaborându-se pe o perioada de un an. 3 . Aceste rela ii au dublu sens: pe de o parte. în conformitate cu obiectivele de politic economic social i financiar ale fiec rei perioade. Bugetul de stat exprim rela iile economice în form b neasc ce iau na tere în procesul reparti iei produsului intern brut. Îl putem aborda din punct de vedere juridic i economic. economice i sociale specifice fiec rei perioade. ca rela ii prin care se mobilizeaz resursele b ne ti iar pe de lat parte ca rela ii de repartizare a acestor resurse. Sub aspectul s u juridic bugetul reprezint un act prin care sunt prev zute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale statului.Introducere 1.Con inutul i caracteristicile bugetului de stat Bugetul de stat reprezint o categorie fundamental a tiin elor finan elor.

BUGETUL DE STAT Societ i comerciale Regii publice Alte categ. taxelor i contribu iilor. locuin e. ordine public i siguran nat ional Cheltuieli social culturale Servicci de dezvoltare public . Deasemenea se creaz rela ii ale statului cu str in tatea concretizate în finan ri externe. al prelev rilor din venituri i atragerile de disponibilit i temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. De agen i economici Institu ii publice Popula ie Str in tate VENITURILE STATULUI Servicii publice generale Aparare. 4 . Bugetul economic este carteristic rilor dezvoltate i reprezint pe lâng un buget de stat clasic i resursele societ ii i destina ia lor. Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt i mediu. mediu i ape Ac iuni economice Alte ac iuni Transferuri din bugetul de stat Inprumuturi acordate DESTINA IA VENITURILOR STATULUI Tab 1: Mobilizarea i repartizarea resurselor prin buget Rela iile de mobilizare a resurselor sunt rela ii de reparti ie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor.

Forma care se întocme te difer de la o ar la alta. Nu are caracter de lege. Legea privind finan ele publice precizeaz faptul c gestionarea resurselor financiare publice se realizeaz perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: y Bugetul de stat 5 . Elve ia etc). Anglia. Bugetul economiei na ionale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaz asupra situa iei economico financiare a rii. La nivelul fiec rui stat se elaborez mai multe categorii de bugete corelate care alc tuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferen iat în func ie de structura organizatoric a fiec rui stat: tip unitar(Fran a. Suedia etc) si tip federal (SUA. public Întreprinderi Administra ie public Menaj Varia ia stocurilor Export Tab 2: Bugetul economic (resurse i utiliz ri) Bugetul economiei na ionale este un ansamblu de conturi ale na iunii. Canada. Volumul i structura veniturilor i cheltuielilor bugetare difer de la stat în func ie de nivelul de dezvotare economic a rii. care reflct pentru anul în curs i pentru anul urm tor previziunile asupra tuturor agen ilor economici din ara respectiv . În România nevoile de resurse la nivelul societ ii i posibilit ile de acoperire a acestora sunt reflectate în bugetul general consolidat.RESURSE Produs intern brut Import UTILIZ RI Consum final Consum intermediar Formare brut a capitalului fix Menaje Adm. el nu se substituie bugetului de stat. de condi iile social-politice interne i de conjunctura interna ional .

y y y y y Bugetul asigur rilor sociale de stat Bugetele locale Bugetele fondurilor speciale Bugetul trezoreriei statului Bugetele altor institu ii cu caracter autonom Bugetul general consolidat reflect fluxurile financiare publicede formare a veniturilor fiscale i nefiscale i de repartizare a acestora pe destina ii în conformitate cu nevoia social . respectiv aceea de instrument ce reflect rela ii de mobilizare a resurselor i de repartizare a acestora pentru finan area unor activit i i ac iuni determinate expres. fie prin dezvoltarea unor activit i industriale i comerciale proprii. atunci când se acord subven ii sau se fina eaz ac iuni sociale. 6 . Existen a lor ca bugete anexe se justific : prin caracterul industrial sau comercial al activit ii statului i prin scopul finan rii i natura beneficiarului resurselor. fie participând la finan area unor activit i în sectorul privat. prin care se reflect politica economic promovat de guvern. Rolul redistributiv al bugetului este pus în eviden de natura lui specific . Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaz alocarea i redistribuirea resurselor i care prezint utilitate în procesul regl rii activit ii economice i sociale. Statul se poate manifesta ca agent economic. Rolul de reglare a vie ii economice decurge din importan a bugetului de stat ca instrument cu putere de lege. Rolul alocativ reflect modul de alocare a resurselor fiec rui an bugetar. redistributiv i de reglare a vie ii economice. Bugetul are un rol alocativ. Conturile speciale de trezorerie sunt opera iuni în afara bugetului general determinate de condi ii specifice privind finan area i de caracterul lor provizoriu.

utilizând criteriul economic. S n tate Fondul de risc i accident pt. componentele bugetului de stat consolidat al României 1997 (*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli. 7 . DE STAT Fondul pentru pensia suplimentar Fondul pt. asig soc.Fondul Propriet ii de Stat Fondul Special pt. Sistemului energetic Fondul special pt. SOC. de somaj Fondul special pt. Ministerelor (*) BUGETUL ASIG. modernizarea drumurilor publice Fondul specail pentru protejarea asigura ilor Credite externe ac. protec ia persoanelor handicapate BUGETUL DE STAT Fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea pctelor de trecere a frontierei Fondul special pt dezv. ale agricultorilor BUGETELE LOCALE BUGETELE FONDURILOR SPECIALE Tab 3. plata ajut.

Statului trebuie s fie incluse într-un document unic.prima se refer la perioada de timp pentru care se întocme te i se aprob . Anul bugetar poate s coincid sau nu cu anul calendaristic.anualitatea . Unitate Toate veniturile i ch. corespondente -neafectarea unui venit pt efect unei chelt.controlul gete pluri-anuale. Controlul parlamental este asigurat anual.Evit risipa de mite dimensiona-rea fonduri publice i realist a chel-tuielilor faciliteaz i încadrarea lor în bu. conturi speciale de treuorerie. Principiile clasice bugetare sunt: . Abateri Elab. cu ven. transferuri i viramente.unitatea . Perioada de 1 an per.universalitatea . Specializare Creditele bugetare deschiese nu pot fi utilizate decât pentru o categorie determinat de cheltuieli. El ofer posibilitatea analiz rii veniturilor pe sur se de provenien i a cheltuielilor pe destina ii. parlamentar. Mai multor bugete pe lâng bugetul general(bugete anexe. Tab 3: Principii bugetare clasice Anualitatea bugetului are dou semnifica ii distincte: . 8 . -bugetele program -reportul de credite bugetare -perioadele complementare -cheltuieli executate cu anticipa ie Întocmirea bugetului general dup principiul bugetelor nete sau mixte. Într-o perioad ¾ de 1 an pot fi folosite.2. Permite un control parlamentar eficace.specializarea bugetar Principii bugetare clasice Anualitate Semnifica ie Autorizarea dat prin lege privind efectuarea chetuielilor i încasarea veniturilor se refer la o periad de 12 luni Universalitate Se impun 2 reguli: -interdic ia de a compensa chelt. bugete autonome etc) Deschiderea unor credite globale.la perioada de timp în care se încaseaz veniturile i se efectueaz cheltuielile înscrise în autoriza ia dat guvernului de c tre parlament Bugetul este elaborat i aprobat pentru o perioad de 12 lni.Principii bugetare Bugetul este un talou comparativ al veniturilor i cheltuielilor publice aferente perioadei la carese refer . Justificare Ofer o imagine global a resurselor publice i a utiliz rii lor.

Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigur rii echilibrului. Unitatea bugetar presupune înscrierea tuturor veniturilor i cheltuielilor statului. Excep ii de principiul unit ii bugetului: . 4. .fondurile de sprijin ale particularilor . Unitatea bugetului este asigurat prin intermediul sistemului conturilor na ionale.bugete extraordinare se înscriu cheltuieli excep ionale ocazionate de crize economice.bugete anexe.conturile speciale de trezorerie sunt încas ri ce nu reprezint un venit propriu zis pentru buget i pl i ce nu au caracter definitiv .resursele provenind din dona ii . se înscriu veniturile i cheltuielile unor institu ii publice care nu au în mod obligatoriu personalitate juridic . Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la împrumuturi.bugetele autonome sunt elaborate de întreprinderile publice cu personalitate juridic . cu bugetul asigur rilor sociale de stat i cu bugetele locale (bugete autonome).reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea c tre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provozoriu.Specializarea bugetar Specializarea bugetar reprezint principiul potrivit c ruia veniturile trebuie s fie scrise în buget i aprobate în parlament pe surse de provenien . Echilibrul bugetar 9 .Universalitatea este principiul potrivit c ruia veniturile i cheltuielile publice trebuie s fis înscrise în buget în sumele lor totale.debugetizarea. 3. este o redimensionare a resurselor i cheltuielilor publice printr-o lege rectificativ a bugetului În România exist o multitudine de bugete elaborate i aprobate la nivel central i local determinate de specificul economiei noastre în tranzi ie. const în scoaterea unor cheltuieli în afara bugetului general . în sumele lor globale într-un singur document. calamit i etc .legea rectificativ a bugetului i modalit ile de repartizare a creditelor bugetare. Excep ii de la principiul universalit ii: . iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli. far omisiuni i f r compens ri reciproce. Gruparea veniturilor i cheltuielilor într-o anumit ordine i pe baza unor criterii determinat port denumirea de clasifica ie bugerar .

În practica bugetar a unor ri bugetul regulator a îmbr cat forma unor fonduri de ac iuni conjunctural .indicatori ai cre terii economice .Cerin a de baz a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integral a cheltuielilor dis veniturile ordinare ale fiec rui an bugetar. având drept rezultat echilibrul anual al bugetului. 10 . Teorii clasice privind echilibrarea bugetar O serie de teoreticieni au propus renun area la achilibrarea anual a bugetelor i au propus echilibrarea bugetului la nivelul unui ciclu economic prin întocmirea de bugete plurianuale.indicatori ce reflect nivelul i evolu ia productivit ii muncii i a produc iei industriale .indicatori de comer exterior . Sistemul de indicatori include: . considerat drept ³ principiul de aur al gestiunii bugetare´. y tehnica fondului de egalizare vizeaz restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp îndelungat prin intermediul împrumuturilor publice de natura creditelor de anticipa ie y tehnica amortiz rii alternative se bazeaz pe gestionarea datoriei publice în condi ii de ciclicitate a activit ii economice Aceste solu ii oferite nu i-au g sit aplicabilitatea practic Accep iunea modern a echilibrului bugetar A fost conceput bugetul regulator ca mijloc de asigurare a unei anumite cre teri economice. Realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibil prin folosirea unor tehnici specifice cum ar fi: y constituirea unor fonduri de rezerv bugetar pe seama încas rilor în perioadele de prosperitate ale ciclului economic.indicatori monetari i financiari diver i Deficitul bugetar actual Ca urmare a cre terii mai rapide a cheltuielilor decât a veniturilor publice bugetele se încheie tot mai frecvent cu deficit. Anualitate i echilibrul bugetului sunt legate. Urm rirea sistematic a nivelului i a evolu iei indicatorilor macroeconomici permite stabilirea unui diagnistic conjunctural i implicit adoptarea unor m suri bugetare în concordan cu starea i evolu ia economiei reale. elaborând i prezentând parlamentului spre aprobare bugete deficitare. dificil de realizat.indicatori specifici nivelului i evolu iei pre urilor .indicatori privind structura pie ei na ionale .indicatori de utilizare a resurselor . Treptat o serie de state au renun at la aplicarea în practic a principiului echilibr rii bugetare.

3 +1 +0. 9.7 -2.8 -2.1 +0. El majoreaz datoria public crescând în viitor acesteia respectiv ramburs rile. Rata Dobânzii E¶ d1 E d2 O C + ¨C C I I Fonduri împrumutate pe an Fig 1: Cererea de împrumuturi guvernamentale i rata dobânzii de pia .5 -1.7 -2.2 -1.4 -2.6 -0. În condi iile unei cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar.5 -2. 7.7 2.0 -7.3 -9.2 -5. 11.1 -3.4 -0. 2.2 -1. 10. 11 .6 -3. rata dobânzii prezint tendin de cre tere. 3. Nr.1 -1.80 -2.3 -2.9 -1. 6. 4.5 1990 -1.3 0. ara ri dezvoltate Japonia Germania SUA Fran a Suedia ri în curs de dezvoltare Emiratele Arabe Unite Argentina Maroc Egipt ri în tranzi ie Polonia România 1985 -4. 8.Deficitul bugetar este cauzat de cre terea accelerat a cheltuielilor publice.9 1995 -1.1 -2.4 -0. 5. de încetinirea ritmului de cre tere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale ce î i transmit influen a prin intermediul cursului de schimb i a ratei dobânzii.crt 1. dobânzile i comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datorie publice interne i externe.4 -11.6 -1.5 Tab 4: Ponderea deficitului/excedentului bugetar în PIB Efectele în plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple.1 -2.2 +0.

În contrast cu aceast opinie clasic . corespunz tor rate dobânzii de pia d1 i cantit i totale de fonduri de imprimut. încetinind ritmul real al cre terii economice. împrumutate I . Cre terea ratei dobânzii are ca efect restrângerea cererii de credite adresate de agen ii economici i deci reducerea investi iilor realizate pe credit. 12 . Economisirea este în eleas de contribuabili ca modalitate de acoperire a unor cheltuieli mari în viitor. se situeaz viziunea modern a inexisten ei unei corela ii între deficit i rata dobânzii. neinfluen ând nivelul ratei dobânzii. Inplica iile acestei teorii sunt ilustrate în figura num rul 2. Modificarea func iei ofertei de resurse are drept rezultat un nou punct de echilibru E¶¶. Cele dou efecte se anuleaz reciproc. Rata dobânzii aferent punctului E¶¶ r mâne nemodificat fiind la nivelul ini ial d . Când guvernul solicit fonduri pe pia a capitalului de imprumut. O re tere a solicit rii guvernului deplaseaz cuba cererii din C în C+ ¨C rezutând un nou echilibru al pie ii în E¶. Îm acest punc fonduri suplimentare ¨I devin disponibile pentru finan area investi iilor private. Suma împrumuturilor ce pot fi acordate corespunz toare punctului E¶¶ este în acest caz I . rata dibânzii de pia este d2 iar cantitatea de fonduri oferit i împrumutat a crescut la I .Deficitul bugetar contribuie la cre terea ratei dobânzii pe pia i se opune astfel investi iilor private. aceste fonduri suplimentare sunt egale cu fondurile cerute pentru finan area deficitului. rata dobânzii cre te deoarece o parte important din fondurile disponibile este atras de guvern prin intermediul creditului public. Rata Dobânzii O O¶ E¶ E E¶¶ C+¨C C I I I Fonduri împrumutate pe an d d Fig 2: impactul deficitului asupra ratei dobânzii în noua viziune Oferta de economii cre te de la 0 la 0¶. Cre terea economiilor popula iei determin sporirea disponibilit ilor pe pia a capitalului de împrumut. În figura 1 echilibrul ini ial este în punctul E. compensând cererea sporit de credite guvernamentale.

Acest buget este orientat în func ie de mijloacele ce pot fi utilizate la nivelul unui an i NU în func ie de scopuri sau obiective ce ar urma s fie atinse în anul bugetar respectiv. Avantajele unui buget func ional sunt: faciliteaz informarea asupra modului de utilizare a resurselor publice i permite o gestionare riguroas a acestor resurse.6. este considerat a fi un ³buget de mijloace´. Într-un buget program ansamblul resurselor este destinat a finan a ansamblul cheltuielilor în raport de utilitate a lor. Acest abordare este completat cu studii punctuale bazate pe analiza ³cost eficacitate´.Tipuri de bugete utilizate în practica interna ional Bugetul de stat în forma sa tradi ional . Metoda major rii(diminu rii) se iau în considerare rezultatele exrci iilor bugetare pe un interval de 5 sau mai mul i ani consecutivi din perioada premerg toare. iar pe de alt parte posibilit ile de acoperire a acestor resurse. Se determin ritmul annual de cre tere sau descre tere a veniturilor i cheltuielilor. ³Bugetele program´ sunt elaborate în func ie de obiectivele prouse în condi iile l rgirii orizontului de referin la un num r mai mare de ani. 7. Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari Metoda automat se iau drept baz pentru întocmirea bugetului pe anul urm tor (t+1) veniturile i cheltuielile penultimului an (t-1). Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari 13 . Se au în vedere execu ia preliminat a bugetului pe anul în curs i previziunile în domeiul economic i social pentru anul urm tor. Metoda evalu rii directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare surs de venit i fiecare categorie de cheltuieli. Astfel apare problema dimension rii corecte a nivelului veniturilor i cheltuielilor publice. În acest program se înscriu cheltuielile legate de realizarea unor obiective pe termen mediu i lung. Utilizarea în practic a bugetului func ional este diferit de la o ar la alta. având caracterul unui buget func ional. Metode de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare Bugetul de stat trebuie s reflecte pe de o parte necesit ile de resurse financiare ale statului ce decurg din înf ptuirea programului guvernamental propus pentru perioada imediat urm toare. an al c rui exerci iu a fos încheiat. În acest scop se folosesc metode clasice i metode moderne bazate pe analiza cost avantaje i alte studii de eficien .

identificare obiectivelor i a mijloacelor de realizare . pe baza rela iei: In care B =valoarea prezent a beneficiului net ce rezult din prioectul i b (t)=beneficiile anticipate ob inute din proiectul i în anul t c (t)= costurile proiectului i în anul t = factorul de actualizare la rata dobânzii r. Fazele metodei sunt planificare.confruntarea solu iilor de 14 . Metoda baz bugetar zero(ZBB) are ca scop de a preîntâmpina cre terea excesiv a cheltuielilor bugetare de la un an la altul.i.«.formularea problemei .«. programare i bugetizare. în contextul gestiunii prin obiectice a resurselor publice. n= durata de via a proiectului K = capital ini ial investit în proiectul i Beneficiile nete ale proiectului sunt definite astfel: Când aceste beneficii dep esc durata de via net trebuie s fie actualizat . Acest metod permite analiza obiectivelor i glisarea acestora prin intermediul a a numitului ³plan-revolving´. STUDIUL .s) analiza cost avantaje permite alegerea între diferitele proiecte în func ie de valoarea prezent a beneficiului net pe proiect. a proiectului valoarea beneficiului Metoda de planificare. Considerându-se un num r de proiecte de investi ii (1. Metoda managementului prin obiective(MBO) const în aceea c se pune accentul pe identificarea finalit ilor pentru fiecare domeniu de activitate. programare bugetizare (PPBS)este metoda de dimensionare a cheltuielilor publice aplicate ini ial în domeniul militar i extins apoi la nivelul federal al SUA având la baz analiza cost avantaje.În practica interna ional s-au structurat dou categorii principale de metode: y metoda de tip american ³Planned Programmed Budgeting System´(PPBS). a c rei aplicabilitate este condi ionat de existen a a dou sau mai multe solu ii de realizare a unui obiectiv cu costuri diferite. Metoda op iunilor bugetare(RCB) este bazat pe analiza sistemic folosit pentru dimensionarea indicatorilor bugetari. ³Management gy objectives´(MBO) i ³Zero Base Budgeting´(ZBB) y metoda de inspira ie francez ³La rationalisation des Choix Budgetaires´(RCB) Metodele moderne se bazeaz pe analiza cost avantaje sau cost eficacitate.

Tab 5. decizia. Acest metod urm re te realizarea pe termen mijlociu a obiectivelor propuse. Fluxul ra ionaliz rii po iunilor bugetare Principalele faze ale metodei RCB sunt studiul. prin intermedoiu bugetelor program i ofer posibilitatea reexamin rii pe parcurs a op iunilor. execi ia i controlul. Legea bugetului asigurarirol sociale de stat pe anul 2010 REGLEMENT RI PRIVIND CALCULUL I PLATA CONTRIBU IILOR DE ASIGUR RI SOCIALE DE STAT OBLIGATORII I ASPECTE SPECIFICE ALE VENITURILOR I CHELTUIELILOR DISPOZI II GENERALE 15 .

precum i tipurile de presta ii sociale asigurate se prezint în anexa nr.3. prev zut pentru angajatorii din agricultur specifica i la pct.Art. de avoca ii parlamentari se stabile te în propor ie de 6% din salariul lunar i din celelalte recompense.4 din anexa nr.3. dar nu mai pu in de 1/12 din aceast sum lunar. (2) Lista programelor incluse în bugetul asigur rilor sociale de stat se prezint în anexa nr. se restituie în modul stabilit de Guvern. (2) Baza anual de calcul al contribu iei individuale de asigur ri sociale de stat obligatorii nu va dep i suma de 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmul it la 12.7 mii lei i la cheltuieli în sum de 8274844. care prelucreaz terenul în mod individual ± în sum de 996 lei pe an. de judec tori. Art. pl titorului i se acord dreptul la pensie de asigur ri sociale de stat pentru limit de vîrst i la ajutor de deces. Art. Pl tind contribu ii de asigur ri sociale de stat în sum de pîn la 35433 lei pe an. ± (1) Sinteza bugetului asigur rilor sociale de stat la venituri i la cheltuieli se prezint în anexa nr.3 pot fi asigurate pe baz de contract individual încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. angaja i prin contract individual de munc sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucr ri sau prest rii de servicii.6.2 mii lei.1. Art.1. ± Bugetul asigur rilor sociale de stat pe anul 2010 se aprob la venituri în sum de 8011831. de procurori.9 mii lei. virat în plus în bugetul asigur rilor sociale de stat de c tre persoana asigurat .2. ± Tarifele contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. pl tind contribu ii de asigur ri sociale de stat în sum de 4044 lei pe an.2. cu o dep ire a cheltuielilor asupra veniturilor de 263013. Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 se aprob de Guvern. termenele de virare a acestora la bugetul asigur rilor sociale de stat i de prezentare de c tre pl titori a declara iilor privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. Art. 16 .1. ± (1) Categoriile de persoane care nu sînt nominalizate în anexa nr.5. de persoanele care desf oar activitate în func ie electiv sau sînt numite în autorit i executive. (3) Contribu ia individual de asigur ri sociale de stat obligatorii. ± (1) Contribu ia individual de asigur ri sociale de stat obligatorii datorat de salaria ii asigura i. ceea ce acord pl titorului dreptul la pensie minim pentru limit de vîrst i la ajutor de deces. dar nu mai pu in de 1/12 din sumele respective lunar. de notarii de stat. iar în cazul persoanelor fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole. cota de 6% la fondul de salarizare i la alte recompense se vireaz la bugetul asigur rilor sociale de stat prin transferuri de la bugetul de stat. ± Din tariful contribu iei de asigur ri sociale de stat obligatorii.4.3. Art.

(1) i (2).(2) Persoanele fizice pot fi asigurate pentru perioada cu începere din anul 1999 pe baz de contract individual încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. în termen de 35 de zile de la finele trimestrului de gestiune. (2) Contribu ia de asigur ri sociale de stat obligatorii se consider achitat din momentul încas rii acesteia la contul Ministerului Finan elor ± Trezoreria de Stat. institu iile financiare urm resc virarea mijloacelor b ne ti de c tre pl titori în bugetul asigur rilor sociale de stat.10. ± Tipurile presta iilor sociale unor categorii de popula ie. iar pentru contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii calculate în urma controlului fiscal ± de c tre Serviciul Fiscal de Stat. conform modelului elaborat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. 17 .1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere. sînt obliga i s transfere. Art.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigur ri sociale.5. (2) Neplata în termen a contribu iei de asigur ri sociale de stat obligatorii atrage calcularea unei major ri de întîrziere în propor ie de 0. Art. Casa Na ional de Asigur ri Sociale prezint acestuia. nu se calculeaz contribu ii de asigur ri sociale de stat obligatorii se prezint în anexa nr. a c ror finan are se efectueaz de la bugetul de stat prin intermediul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale. Stagiul de cotizare realizat pîn la data rezilierii contractului men ionat la alin. în m rimea cuvenit . (3) În cazul rezilierii contractului men ionat la alin. ± (1) Pl titorii la bugetul asigur rilor sociale de stat.9.(1) i (2) se valorific la stabilirea dreptului de asigurare social . o informa ie în modul stabilit de Casa Na ional de Asigur ri Sociale i de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.(1). contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii la bugetul asigur rilor sociale de stat.8. Calcularea major rii de întîrziere se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale.4.3. Pentru ca Serviciul Fiscal de Stat s urm reasc virarea în termen a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. se prezint în anexa nr.(1). pl tind contribu ia de asigur ri sociale de stat pentru fiecare an în m rimea prev zut la alin. aferente salariilor calculate i altor recompense. ceea ce acord dreptul la presta iile sociale corespunz toare specificate la alin. ± (1) Pl titorii la bugetul asigur rilor sociale de stat prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale declara ii privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. Majorarea de întîrziere nu se va calcula pentru perioada afl rii la examinare a documentelor privind virarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii de pe un cont pe altul. prin derogare de la art. contribu ia de asigur ri sociale de stat achitat nu se restituie. inclusiv cei finan a i de la bugetul public na ional. ± Tipurile drepturilor i veniturilor din care.7. inclusiv data vir rii sumei datorate. Art.23 al Legii nr. în modul i în termenele stabilite în anexa nr. Art. (3) Concomitent cu eliberarea mijloacelor financiare pentru plata salariilor.

se va aplica cu începere de la 1 noiembrie 2010. (8) Sanc iunile prev zute la alin. (2) Nu se admite dezafectarea de mijloace de la bugetul asigur rilor sociale de stat în scopurile prev zute de bugetul de stat i de bugetele unit ilor administrativ-teritoriale.11. la care urmau s fie calculate contribu ii de asigur ri sociale de stat obligatorii.12. propor ional sumelor calculate pentru asigurarea social a fiec rei persoane. Art. se vireaz zilnic la contul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale. i se utilizeaz în conformitate cu prezenta lege. de la pl titori se va percepe suma cu care s-au diminuat contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii ori suma contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii calculate la suma cu care a fost diminuat baza de calcul i se vor calcula major ri de întîrziere pentru nevirarea în termen la bugetul asigur rilor sociale de stat a sumei respective. (5). (6) Diminuarea sau t inuirea fondului de salarizare i a altor recompense. (4) Diminuarea cuantumului contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii stabilite în sum fix se sanc ioneaz cu o amend egal cu suma cu care a fost diminuat . (7) Pe lîng amenda aplicat conform alin. majorarea de întîrziere pentru neplata în termenele stabilite la pct. ± (1) Mijloacele încasate la bugetul asigur rilor sociale de stat (inclusiv major rile de întîrziere i amenzile calculate la contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii) se acumuleaz pe contul Ministerului Finan elor ± Trezoreria de Stat. neachitarea contribu iilor se sanc ioneaz cu o amend în propor ie de 5% din suma cu care a fost diminuat . 18 .(3) Pentru angajatorii din agricultur .1. (6) i (7) se aplic de c tre colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat. respectiv. se repartizeaz pe conturile individuale ale persoanelor asigurate.(4).4 din anexa nr. Art. (5) Diminuarea cuantumului contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii prin neprezentarea declara iei privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii sau prezentarea declara iei ce con ine informa ii sau date neveridice i.3 a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii.(4). se sanc ioneaz cu o amend egal cu suma contribu iilor calculate la suma cu care a fost diminuat sau la suma t inuit . ± (1) Trezoreria de Stat a Ministerului Finan elor vireaz sumele prev zute de prezenta lege de la bugetul de stat la bugetul asigur rilor sociale de stat pe conturile bancare ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale destinate presta iilor sociale de la bugetul de stat. indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare. deschis în cadrul contului unic trezorerial al Ministerului Finan elor. pl tite par ial pentru o anumit perioad . (5) i (6). calculate pentru anul 2010. (9) Sumele contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. precum i dezafectarea lor de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale în alte scopuri decît cele stipulate de prezenta lege.

în baza contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale.A. se calculeaz de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. indemniza iile acordate familiilor cu copii. în baza contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. datorate de angajator bugetului asigur rilor sociale de stat. (4) Serviciile pentru recuperarea s n t ii se procur conform prevederilor Legii nr. (3) Organizarea recuper rii s n t ii prin tratament balneosanatorial a beneficiarilor de pensii prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. iar cele acordate omerilor ± de agen iile teritoriale pentru ocuparea for ei de munc .1.14. Cernobîl i membrilor lor de familie.(2) Plata presta iilor sociale de la bugetul de stat se efectueaz dup virarea sumelor respective de la bugetul de stat la conturile bancare ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale destinate presta iilor sociale de la bugetul de stat. conform Legii nr. (2) Organizarea recuper rii s n t ii salaria ilor prin tratament balneosanatorial se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protec ia social a cet enilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. Art. ± (1) Compensa iile nominative.(2) i (3). indemniza iile de maternitate persoanelor angajate prin contract individual de munc se calculeaz i se pl tesc la locul principal de munc . aloca iile lunare nominale de stat pentru merite deosebite fa de stat se stabilesc persoanelor îndrept ite s beneficieze de aceste presta ii sociale din bugetul de stat. acordate persoanelor îndrept ite s beneficieze de aceste presta ii prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. institu iilor financiare i institu iilor penitenciare.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizi iile publice. compensa iile i ajutoarele materiale acordate participan ilor la lichidarea consecin elor avariei de la C. (2) Indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc . potrivit contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale sau cu Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc . 19 . i se pl tesc prin intermediul Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´.E. cu excep ia celor indicate la alin. se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. conform Legii nr. ± (1) Presta iile pentru prevenirea îmboln virilor i recuperarea capacit ii de munc a salaria ilor în institu ii specializate se finan eaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale de la bugetul asigur rilor sociale de stat. în corespundere cu actele normative în vigoare. în corespundere cu actele normative în vigoare. prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern. de Casa Na ional de Asigur ri Sociale i se pl tesc. (4) Presta iile sociale specificate în anexa nr. Art. precum i a cet enilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. dup caz. aloca iile lunare de stat. din contul contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. prin intermediul institu iilor financiare i/sau al Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´.13. (3) Indemniza iile viagere sportivilor de performan i ajutorul social se pl tesc de Casa Na ional de Asigur ri Sociale prin intermediul institu iilor financiare. cu participarea sindicatelor i patronatelor.

(2) Azilurile (internatele. cu acordul prestatorului. ± (1) Indiferent de categoria pensionarilor care locuiesc în aziluri (internate. Casa Na ional de Asigur ri Sociale restituie Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´ i institu iilor financiare comisionul specificat la alin. re ineri conform documentelor executorii. ± (1) Taxa de comision la sumele eliberate în numerar de c tre institu iile financiare pentru plata pensiilor.18. (2) Institu iile financiare nu vor încasa comision pentru serviciile de încasare. ± (1) Tarifele la serviciile de încasare de la popula ie a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii în bugetul asigur rilor sociale de stat. se stabilesc în valoare maxim de 0.8% din suma distribuit în calitate de drepturi finan ate de la bugetul de stat i de la bugetul asigur rilor sociale de stat. Art. care vor pl ti în numerar contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii. de la perceptorii fiscali. acordate de institu iile financiare. nu le pot primi de sine st t tor la oficiile po tale.Art. Art. precum i de la persoanele fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole care prelucreaz terenul în mod individual.(1). aloca iilor. dup ce acestora li se pl tesc 25% din pensia lunar stabilit i se efectueaz .16. suma care a r mas din pensie va fi transferat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale acestor aziluri (internate. centre) pentru b trîni i invalizi din subordinea Ministerului Muncii. înc l mintei i îmbr c mintei. dup caz. indemniza iile i aloca iile sociale de stat se distribuie la domiciliu persoanelor de vîrst înaintat i celor care. în conformitate cu planul de finan are prezentat de Ministerul Muncii. la prezentarea d rilor de seam i a documentelor confirmative. i va fi utilizat pentru între inerea pensionarilor. Protec iei Sociale i Familiei.15. (2) Dup închiderea lunii de plat . din cauza st rii s n t ii. indemniza iilor i compensa iilor se stabile te în valoare maxim de 0. lenjeriei de corp i de pat. prev zute la alin.25% din suma eliberat .6% din suma distribuit în calitate de drepturi finan ate de la bugetul de stat i de la bugetul asigur rilor sociale de stat. la dorin a acestora. Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de institu iile financiare se stabilesc în valoarea maxim de 0.(1). Protec iei Sociale i Familiei. Art. (3) Pensiile. (2) Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prin mandate po tale prestate de Întreprinderea de Stat ³Po ta Moldovei´ se stabilesc conform actelor normative în vigoare. centrele) pentru b trîni i invalizi prezint trimestrial Casei Na ionale de Asigur ri Sociale d ri de seam privind utilizarea dup destina ie a sumelor transferate acestora din bugetul asigur rilor sociale de stat.2% din suma ce se încaseaz . procurarea pentru ei a alimentelor.17. medicamentelor. centre). ± (1) Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de Întreprinderea de Stat ³Po ta Moldovei´ se stabilesc în valoare maxim de 0. 20 .

intrat în dezbateri la Guvern. cu 3. precum i din mijloace de la privatizarea patrimoniului public. indemniza iile. Art.21. ± Pentru eviden a restan elor la contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii. ± (1) Pensiile. persoana responsabil a autorit ii administra iei publice locale va prezenta casei teritoriale de asigur ri sociale d ri de seam trimestriale. ponderea cheltuielilor de ordin social în bugetul public na ional. doar 15% sunt pentru investi ii i dezvoltare economic . stingerea datoriilor întreprinderii ce se lichideaz fa de beneficiarii de indemniza ii i de pensii de invaliditate sau de urma . conform modelului elaborat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. În cazul în care întreprinderea nu dispune de suficiente mijloace financiare. prevede cheltuieli de 32. s n tate. aloca iile. ± În conformitate cu Legea nr. în mod prioritar. Deficitul prognozat constituie 1. Art. prin virarea mijloacelor financiare c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. iar în lipsa acestuia ± din mijloacele bugetului de stat. aceste drepturi sînt pl tite de succesorul de drept al întreprinderii în cauz .8%. împrumuturi de la Banca Mondial i Fondul Monetar Interna ional.19. în modul stabilit de Guvern.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea pl ilor periodice.6 miliarde de lei.9% din Produsul Intern Brut i urmeaz a fi acoperit prin emisia de valori mobiliare de stat. (2) Compensa iile nominative se pl tesc conform prevederilor Legii nr. compensa iile i ajutoarele de omaj se pl tesc în numerar. Dou treimi din bani vor fi cheltui i pentru educa ie. la major rile de întîrziere i la amenzile aferente pl ilor la bugetul asigur rilor sociale de stat percepute de la persoanele fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole care prelucreaz terenul în mod individual. Conform notei informative la proiectul elaborat de Ministrul Finan elor.3 miliarde mai mult fa de anul trecut.Art. stabilite în urma accidentelor de munc sau a bolilor profesionale.6 miliarde de lei. Se prevede o 21 . suma total a cheltuielilor programate în proiectul Legii bugetului. Proiectul Legii bugetului public pentru 2011. comisia de lichidare asigur . ajunge la 70. în modul stabilit de Guvern. Republica Moldova: Buget de austeritate în 2011.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protec ia social special a unor categorii de popula ie. de i este în sc dere.20. protec ie social i salariile bugetarilor Din cele 32.

7% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.6% sînt încas rile din impozitele indirecte. pentru a asigura atât acumul ri la buget. dezvoltarea economiei. inclusiv a infrastructurii".8 mil. Din suma total a veniturilor fiscale. 133XVIII (aici) Legea în cauz este publicat în Monitorul Oficial nr. Bugetul RM pe anul 2010 La 23 decembrie 2009 Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.0 mil. va continua procesul de reducere a unit ilor de personal în sectorul bugetar.4% mai mult decît în anul 2009.5%.7 mil.6 milioane de lei a cheltuielilor de personal. cu 2 218.500 fa de anul trecut i cu 28.2%.lei sau 13.193-196 din 29 decembrie 2009 (art.8%.2 mil. pân la 3 miliarde de lei.5% din suma total a veniturilor bugetului de stat. cu 15.cre tere cu 518.lei.000 în compara ie cu 2008. Granturile pentru sus inerea bugetului constituie 2 067. cea mai mare parte fiind destinate major rii salariilor cadrelor didactice. În opinia lui Mihai Bologan. Ponderea acestor venituri în veniturile totale ale bugetului de stat este de 75.000 de unit i.3 mil. Veniturile fiscale vor constitui 11 491. a func ionarilor publici i a altor categorii de angaja i din sectorul bugetar. cheltuielile pentru sectorul economic. Veniturile fondurilor i mijloacelor speciale sînt prev zute în sum total de 1 270. vor spori cu 770.619).lei i reprezint circa 8. se impune continuarea procesului de m rire a accizelor la produse alcoolice i tutun. comparativ cu anul 2009 se prev d a fi atrase suplimentar 969.8 milioane de lei. cu o majorare fa de anul 2009 de 5. În acela i timp. care vor ajunge la cota de 14. Totodat . ÄBugetul pentru anul curent este doar un mic pas spre relansarea economic a Republicii Moldova.lei. Ponderea acestora în suma total a veniturilor bugetului de stat constituie 3. 11 100.4 mil. Veniturile nefiscale sînt prev zute în sum de 488. banii fiiind direc iona i. cât i combaterea contrabandei cu alcool i ig ri dinspre Moldova spre România i alte state din Uniunea European . în sc dere cu 8. veniturile bugetului de stat sînt prev zute în sum de 15 318. Principalii indicatori ai bugetului de stat pe anul 2010 se caracterizeaz precum urmeaz : La total. 22 .lei. în mare parte.lei (16.9%) mai mult decît a fost prev zut pe anul 2009. În acest an num rul lor urmeaz s coboare la 212.lei.0%. consider expertul. CU PA I DE MELC SPRE RELANSARE ECONOMIC Economistul Mihai Bologan vede un semn bun în cre terea aloca iilor pentru infrastructur . spre reabilitarea i men inerea infrastructurii drumurilor i sus inerea produc torilor autohtoni. În suma total a veniturilor bugetului de stat ponderea impozitelor indirecte este de 72. Pentru 2012 este absolut necesar s fie elaborat un buget ce ar con ine mai multe m suri pentru optimizarea cheltuielilor. Cre terea atât de semnificativ a acestor aloca ii va fi asigurat îns din resurse externe. Totodat .3% din suma total a veniturilor bugetului de stat. acestea sînt la nivel de 95.9 mil. Aceasta se explic prin faptul c cea mai mare parte a impozitelor directe se vars la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale.lei sau 96.9 % din veniturile acumulate în anul 2008.1 mil.

1%) fa realizat în anul 2008.lei.lei sau cu 32.lei.7%) revine sectoarelor sociale.lei sînt în cre tere comparativ cu anul 2009.la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale. care vor fi repartizate prioritar la cheltuieli de dezvoltare din sectorul agrar.5%.4 mil. Suplimentar la aceasta.2% mai mult ca în anul 2009.2% mai mult decît stabilit pe anul 2009. pentru autorit i publice au fost stabilite limite la cheltuielile curente. s realoce aceste surse la cheltuieli capitale.6 mil.0 mil.lei. iar serviciile de stat cu destina ie general 5.2% i pentru serviciul datoriei de stat 4.lei. pentru mentinerea ordinii publice.lei.7 mil. în leg tur cu insuficien a veniturilor proprii ale acestui buget .4 mil.lei (cu 188.6 mil.5 mil.0 mil.lei (18. legea stabile te limita num rului de personal pentru autorit ile publice centrale 92832 unit i. iar autorit ilor locale de la bugetul de stat se vor aloca 72. cu 469. partea preponderent a cheltuielilor (41. care vor fi repartizate de c tre Consiliul Na ional pentru Dezvoltare Regional pe domenii prioritare.În anul 2010 de la bugetul de stat se vor efectua cheltuieliîn sum total de 19 454. dintre care 448.lei. gospod ria drumurilor. precum i pentru aprovizionarea cu ap i gospod ria comunal se vor consuma circa 70% din suma total de investi ii pe anul 2010. inclusiv: -la bugetul asigur rilor sociale 2 276. cu 990.lei.8 mil. pentru transporturi. beneficiarii de aloca ii de la buget vor dispune de flexibilitate în privin a efectu rii cheltuielilor pe articole economice. Guvernul i autorit ile publice vor întreprinde m surile necesare pentru încadrare în limitele num rului i cheltuielilor de personal stabilite.lei sau 31.lei. Pentru reconstruc ia drumurilor se vor aloca 629. fiind i responsabili de utilizarea eficient a banilor publici.lei sau 47. În buget pe anul 2010 este aprobat Fondul na ional de dezvoltare regional în sum de 135.1 mil.lei. ap rare i securitatea national se vor consuma 6. circa 18% din cheltuielile totale i cu 798. pentru autorit ile publice locale 139168 unit i i limita cheltuielilor de personal pe autorit ile publice centrale 3 530. Astfel.lei.8 mil. Transferurile de la bugetul de stat c tre alte bugete însumeaz 8 606. inclusiv cheltuieli pentru investi ii. cu 352.951.3 mil.lei i comparativ cu anul 2009 sînt în cre tere de peste 2 ori.lei (cu o cre tere de 127. Prin Legea bugetului de stat.lei. Din suma total a investi iilor capitale pe anul 2010. Cheltuielile capitale însumeaz 3 505. de Sub aspect func ional.2% mai mul decît în bugetul rectificat pe anul 2009.2 mil.2 mil. Pentru sectoarele economice se vor aloca 14.5 mil.2 mil.1 mil. prin lege se ofer dreptul beneficiarilor de aloca ii de la buget. bugetele unit ilor administrativ- 23 .4 mil. cu o cre tere de 1 706. Pentru investi ii capitale în construc ii din toate sursele.lei comparativ cu 2009).5 mil.lei sau 24.5 mil.lei (9. Întru asigurarea controlului strict asupra num rului i cheltuielilor de personal.3%. precum i la cheltuielile capitale.la fondurile asigur rilor obligatorii de asisten medical . Totodat . . inclusiv cheltuieli de personal.lei (cu 1 677. pe autorit ile publice locale 4000. .1 mil.0 mil. în cazul identific rii economiilor i rezervelor la cheltuieli curente. Fondul de subven ionare a produc torilor agricoli este aprobat în sum de 300 mil. se vor direc iona 1098.5 mil. care vor asigura acoperirea a 65% din cheltuielile componentei de baz a acestor bugete. respectiv.1 926. Cheltuielile fondului rutier pentru între inerea i repara ia drumurilor însumeaz 583.2% mai mult ca în anul 2009). pentru nivelare bugetar 4 160.lei.1 mil.6%) comparativ cu prev zut pe anul 2009 i 2 988. dintre care prin intermediul autorit ilor publice centrale 1 026.4 mil. reie ind din priorit ile proprii.3 mil.5 mil.lei mai mult decît în anul 2009) i pentru acoperirea deficitului bugetului asigur rilor sociale de stat. din acestea partenerii de dezvoltare externi vor finan a 703.lei din contul donatorilor externi.1% din suma total a cheltuielilor bugetului de stat.lei.lei. dintre care: presta iile sociale 1 325.

datoria intern constituie 5 309. În scopul finan rii integrale a deficitului bugetar vor fi direc ionate i mijloace din soldurile acumulate pe conturile bugetului de stat în anii preceden i.lei.0%.lei.8%.teritoriale vor beneficia i de transferuri cu destina ie special în sum total de 161.4 mil.8 mil. 3 647.lei (88 mil.dolari SUA).1 mil.5 mil.lei.2 mil.8 mil. iar cea extern 15121.vor fi utilizate mijloace financiare în sum d) mijloacele din vînzarea i privatizarea patrimoniului public 350 mil. de creditorii externi .lei.9 mil. lei.lei (1190.lei (73.dolari SUA). dintre care pentru datoria de stat intern 460. dintre care pentru finan area cheltuielilor capitale 145.lei.lei (205 mil. i anume: 2 568.dolari SUA).9 mil.2 mil.7 mil dolari SUA) sau 74. Pentru anul 2010 deficitul de cas al bugetului de stat este preconizat în sum de 4 136. Pl ile pentru deservirea datoriei de stat vor constitui 1 377. 24 .9 mil.0%.7 mil.7 mil.0 mil.5 mil.lei (46. lei. Sursele de finan are a deficitului se constituie din: a) emiterea valorilor mobiliare de stat b) intr ri de împrumuturi externe 200.0 mil. La situa ia din 31 decembrie 2010 se preconizeaz c soldul datoriei de stat va constitui 20 431.lei sau 26.lei.dolari SUA ) 1 078. Din suma total a datoriei de stat.9 mil.lei i comparativ cu situa ia din 31 decembrie 2009 se va majora cu 3 827. .împrumuturi pentru sus inerea bugetului .lei i datoria de stat extern 917. Ponderea datoriei de stat în PIB la sfîr itul anului 2010 va constitui 31.împrumuturi pentru proiecte finan ate din surse externe c) pl i pentru onorarea obliga iilor fa de 586.2 mil.

md/index.http://www.justice.md/ro/newsitem/404 25 .html http://lex.mf.gov.com/referate/economie/4/REFERAT--FINANTE-PUBLICE---SISTEMUL-BUGETAR--ECHILIBRUL-FINANCIAR-PUBLIC--BUGETUL-DE-STAT.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333215 http://www.super-referate.md/articol/guvernul-a-aprobat-legea-bugetului-de-stat-pentru-anul-201121437.timpul.php http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful