Ministerul educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de tiin e Economice Catedra Teorie Economic i Metodologia

Cercet rii

REFERAT
la tema

ÄBugetul de stat si specificul lui in Republica Moldova´

A elaborat: Hincu Victoria si Deseatnic Irina Studente anul I Specialitatea ÄMarketing si logistica´ Sec ia zi, grupa Mk 1003

Coordonator: Mihalachi Ruslan Lector universitar

CHI IN U 2011

1.Introducere.........2 2. Bugetul de stat.Mobillizarea si repartizarea resurselor prin buget....3-6 3.Principii bugetare.......7-8 4.Echilibrul bugetar......9-12 5.Tipuri de bugete utitlizate in practica internationala.....12-13 6.Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor publice......13-15 7. Incertitudine i risc în optimizarea indicatorilor bugetari......15-17 8. Legea bugetului asigurarirol sociale de stat pe anul 2010......17-23 9. Republica Moldova: Buget de austeritate în 2011. Dou treimi din bani vor fi cheltui i pentru educa ie, s n tate, protec ie social i salariile bugetarilor ......24 10.Bibliografie««.25

2

Îl putem aborda din punct de vedere juridic i economic.Con inutul i caracteristicile bugetului de stat Bugetul de stat reprezint o categorie fundamental a tiin elor finan elor. Sub aspectul s u juridic bugetul reprezint un act prin care sunt prev zute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale statului. având character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. bugetul de stat eviden iaz nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor i m rimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispozi ia statului. Un anumit nivel al PIB i m sura în care acesta este repartizat pentru formarea brut de capital i consum determin nivelui indicatorilor bugetari i constituie baza evolu iei favorabile a resurselor în viitor.Introducere 1. ca rela ii prin care se mobilizeaz resursele b ne ti iar pe de lat parte ca rela ii de repartizare a acestor resurse. elaborându-se pe o perioada de un an. Reprezint un act de previziune a resurselor publice i a modului de utilizare a acestuia. economice i sociale specifice fiec rei perioade. Bugetul de stat exprim rela iile economice în form b neasc ce iau na tere în procesul reparti iei produsului intern brut. 3 . Legea bugetului de stat este influen at de concep iile politice. Bugetul de stat prevede i autorizeaz în form legislativ cheltuielile i resursele statului. Abordarea economic se refer la corela iile acroeconomice i în special leg turacu nivelul i evolu ia produsului intern brut. Aceste rela ii au dublu sens: pe de o parte. Ca document oficial. în conformitate cu obiectivele de politic economic social i financiar ale fiec rei perioade.

BUGETUL DE STAT Societ i comerciale Regii publice Alte categ. Deasemenea se creaz rela ii ale statului cu str in tatea concretizate în finan ri externe. ordine public i siguran nat ional Cheltuieli social culturale Servicci de dezvoltare public . De agen i economici Institu ii publice Popula ie Str in tate VENITURILE STATULUI Servicii publice generale Aparare. mediu i ape Ac iuni economice Alte ac iuni Transferuri din bugetul de stat Inprumuturi acordate DESTINA IA VENITURILOR STATULUI Tab 1: Mobilizarea i repartizarea resurselor prin buget Rela iile de mobilizare a resurselor sunt rela ii de reparti ie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor. al prelev rilor din venituri i atragerile de disponibilit i temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. Bugetul economic este carteristic rilor dezvoltate i reprezint pe lâng un buget de stat clasic i resursele societ ii i destina ia lor. Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt i mediu. locuin e. 4 . taxelor i contribu iilor.

care reflct pentru anul în curs i pentru anul urm tor previziunile asupra tuturor agen ilor economici din ara respectiv . Suedia etc) si tip federal (SUA. Legea privind finan ele publice precizeaz faptul c gestionarea resurselor financiare publice se realizeaz perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: y Bugetul de stat 5 . Elve ia etc). Anglia. public Întreprinderi Administra ie public Menaj Varia ia stocurilor Export Tab 2: Bugetul economic (resurse i utiliz ri) Bugetul economiei na ionale este un ansamblu de conturi ale na iunii. În România nevoile de resurse la nivelul societ ii i posibilit ile de acoperire a acestora sunt reflectate în bugetul general consolidat. Forma care se întocme te difer de la o ar la alta. Bugetul economiei na ionale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaz asupra situa iei economico financiare a rii. Canada. el nu se substituie bugetului de stat. de condi iile social-politice interne i de conjunctura interna ional . La nivelul fiec rui stat se elaborez mai multe categorii de bugete corelate care alc tuiesc un sistem. Nu are caracter de lege. Sistemul bugetar este diferen iat în func ie de structura organizatoric a fiec rui stat: tip unitar(Fran a. Volumul i structura veniturilor i cheltuielilor bugetare difer de la stat în func ie de nivelul de dezvotare economic a rii.RESURSE Produs intern brut Import UTILIZ RI Consum final Consum intermediar Formare brut a capitalului fix Menaje Adm.

Statul se poate manifesta ca agent economic. fie participând la finan area unor activit i în sectorul privat. Rolul de reglare a vie ii economice decurge din importan a bugetului de stat ca instrument cu putere de lege. Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaz alocarea i redistribuirea resurselor i care prezint utilitate în procesul regl rii activit ii economice i sociale. Existen a lor ca bugete anexe se justific : prin caracterul industrial sau comercial al activit ii statului i prin scopul finan rii i natura beneficiarului resurselor. Rolul redistributiv al bugetului este pus în eviden de natura lui specific . atunci când se acord subven ii sau se fina eaz ac iuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt opera iuni în afara bugetului general determinate de condi ii specifice privind finan area i de caracterul lor provizoriu. Bugetul are un rol alocativ. Rolul alocativ reflect modul de alocare a resurselor fiec rui an bugetar. redistributiv i de reglare a vie ii economice. fie prin dezvoltarea unor activit i industriale i comerciale proprii. respectiv aceea de instrument ce reflect rela ii de mobilizare a resurselor i de repartizare a acestora pentru finan area unor activit i i ac iuni determinate expres. 6 .y y y y y Bugetul asigur rilor sociale de stat Bugetele locale Bugetele fondurilor speciale Bugetul trezoreriei statului Bugetele altor institu ii cu caracter autonom Bugetul general consolidat reflect fluxurile financiare publicede formare a veniturilor fiscale i nefiscale i de repartizare a acestora pe destina ii în conformitate cu nevoia social . prin care se reflect politica economic promovat de guvern.

asig soc. DE STAT Fondul pentru pensia suplimentar Fondul pt. 7 . Sistemului energetic Fondul special pt. protec ia persoanelor handicapate BUGETUL DE STAT Fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea pctelor de trecere a frontierei Fondul special pt dezv. Ministerelor (*) BUGETUL ASIG. plata ajut. SOC. de somaj Fondul special pt.Fondul Propriet ii de Stat Fondul Special pt. componentele bugetului de stat consolidat al României 1997 (*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli. utilizând criteriul economic. ale agricultorilor BUGETELE LOCALE BUGETELE FONDURILOR SPECIALE Tab 3. S n tate Fondul de risc i accident pt. modernizarea drumurilor publice Fondul specail pentru protejarea asigura ilor Credite externe ac.

transferuri i viramente.Principii bugetare Bugetul este un talou comparativ al veniturilor i cheltuielilor publice aferente perioadei la carese refer . El ofer posibilitatea analiz rii veniturilor pe sur se de provenien i a cheltuielilor pe destina ii.universalitatea . Într-o perioad ¾ de 1 an pot fi folosite.controlul gete pluri-anuale. Abateri Elab.anualitatea . Permite un control parlamentar eficace. Principiile clasice bugetare sunt: . Anul bugetar poate s coincid sau nu cu anul calendaristic. Controlul parlamental este asigurat anual. conturi speciale de treuorerie. 8 .Evit risipa de mite dimensiona-rea fonduri publice i realist a chel-tuielilor faciliteaz i încadrarea lor în bu. Specializare Creditele bugetare deschiese nu pot fi utilizate decât pentru o categorie determinat de cheltuieli.specializarea bugetar Principii bugetare clasice Anualitate Semnifica ie Autorizarea dat prin lege privind efectuarea chetuielilor i încasarea veniturilor se refer la o periad de 12 luni Universalitate Se impun 2 reguli: -interdic ia de a compensa chelt. Justificare Ofer o imagine global a resurselor publice i a utiliz rii lor. cu ven. -bugetele program -reportul de credite bugetare -perioadele complementare -cheltuieli executate cu anticipa ie Întocmirea bugetului general dup principiul bugetelor nete sau mixte. parlamentar. Perioada de 1 an per.unitatea .la perioada de timp în care se încaseaz veniturile i se efectueaz cheltuielile înscrise în autoriza ia dat guvernului de c tre parlament Bugetul este elaborat i aprobat pentru o perioad de 12 lni.2. Mai multor bugete pe lâng bugetul general(bugete anexe. Tab 3: Principii bugetare clasice Anualitatea bugetului are dou semnifica ii distincte: . corespondente -neafectarea unui venit pt efect unei chelt. bugete autonome etc) Deschiderea unor credite globale.prima se refer la perioada de timp pentru care se întocme te i se aprob . Unitate Toate veniturile i ch. Statului trebuie s fie incluse într-un document unic.

iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.conturile speciale de trezorerie sunt încas ri ce nu reprezint un venit propriu zis pentru buget i pl i ce nu au caracter definitiv . .reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea c tre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provozoriu.debugetizarea.bugete extraordinare se înscriu cheltuieli excep ionale ocazionate de crize economice. 4. Echilibrul bugetar 9 . Unitatea bugetar presupune înscrierea tuturor veniturilor i cheltuielilor statului.resursele provenind din dona ii . far omisiuni i f r compens ri reciproce. Excep ii de principiul unit ii bugetului: . const în scoaterea unor cheltuieli în afara bugetului general . 3. se înscriu veniturile i cheltuielile unor institu ii publice care nu au în mod obligatoriu personalitate juridic .fondurile de sprijin ale particularilor .bugete anexe. este o redimensionare a resurselor i cheltuielilor publice printr-o lege rectificativ a bugetului În România exist o multitudine de bugete elaborate i aprobate la nivel central i local determinate de specificul economiei noastre în tranzi ie. Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigur rii echilibrului. calamit i etc . în sumele lor globale într-un singur document. Excep ii de la principiul universalit ii: .Specializarea bugetar Specializarea bugetar reprezint principiul potrivit c ruia veniturile trebuie s fie scrise în buget i aprobate în parlament pe surse de provenien .bugetele autonome sunt elaborate de întreprinderile publice cu personalitate juridic . Unitatea bugetului este asigurat prin intermediul sistemului conturilor na ionale. Gruparea veniturilor i cheltuielilor într-o anumit ordine i pe baza unor criterii determinat port denumirea de clasifica ie bugerar . Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la împrumuturi. cu bugetul asigur rilor sociale de stat i cu bugetele locale (bugete autonome).legea rectificativ a bugetului i modalit ile de repartizare a creditelor bugetare.Universalitatea este principiul potrivit c ruia veniturile i cheltuielile publice trebuie s fis înscrise în buget în sumele lor totale.

Realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibil prin folosirea unor tehnici specifice cum ar fi: y constituirea unor fonduri de rezerv bugetar pe seama încas rilor în perioadele de prosperitate ale ciclului economic.indicatori monetari i financiari diver i Deficitul bugetar actual Ca urmare a cre terii mai rapide a cheltuielilor decât a veniturilor publice bugetele se încheie tot mai frecvent cu deficit. considerat drept ³ principiul de aur al gestiunii bugetare´. În practica bugetar a unor ri bugetul regulator a îmbr cat forma unor fonduri de ac iuni conjunctural .indicatori ai cre terii economice .Cerin a de baz a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integral a cheltuielilor dis veniturile ordinare ale fiec rui an bugetar.indicatori specifici nivelului i evolu iei pre urilor .indicatori de utilizare a resurselor . dificil de realizat.indicatori de comer exterior . Treptat o serie de state au renun at la aplicarea în practic a principiului echilibr rii bugetare. având drept rezultat echilibrul anual al bugetului. Sistemul de indicatori include: . elaborând i prezentând parlamentului spre aprobare bugete deficitare.indicatori privind structura pie ei na ionale . y tehnica fondului de egalizare vizeaz restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp îndelungat prin intermediul împrumuturilor publice de natura creditelor de anticipa ie y tehnica amortiz rii alternative se bazeaz pe gestionarea datoriei publice în condi ii de ciclicitate a activit ii economice Aceste solu ii oferite nu i-au g sit aplicabilitatea practic Accep iunea modern a echilibrului bugetar A fost conceput bugetul regulator ca mijloc de asigurare a unei anumite cre teri economice. Urm rirea sistematic a nivelului i a evolu iei indicatorilor macroeconomici permite stabilirea unui diagnistic conjunctural i implicit adoptarea unor m suri bugetare în concordan cu starea i evolu ia economiei reale. Teorii clasice privind echilibrarea bugetar O serie de teoreticieni au propus renun area la achilibrarea anual a bugetelor i au propus echilibrarea bugetului la nivelul unui ciclu economic prin întocmirea de bugete plurianuale. 10 .indicatori ce reflect nivelul i evolu ia productivit ii muncii i a produc iei industriale . Anualitate i echilibrul bugetului sunt legate.

1 -1.9 -1.9 1995 -1.3 -2.3 0. Nr.4 -2. 11 .4 -0. 6.80 -2. El majoreaz datoria public crescând în viitor acesteia respectiv ramburs rile.7 2. 3.0 -7.3 -9. 5.2 +0.5 Tab 4: Ponderea deficitului/excedentului bugetar în PIB Efectele în plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple.2 -1. rata dobânzii prezint tendin de cre tere. ara ri dezvoltate Japonia Germania SUA Fran a Suedia ri în curs de dezvoltare Emiratele Arabe Unite Argentina Maroc Egipt ri în tranzi ie Polonia România 1985 -4.7 -2. 7.6 -3.1 -3.3 +1 +0. 11. 10.5 1990 -1.4 -11. dobânzile i comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datorie publice interne i externe.5 -1.1 -2.6 -0.5 -2. 2.6 -1. 9.2 -1.8 -2.7 -2. Rata Dobânzii E¶ d1 E d2 O C + ¨C C I I Fonduri împrumutate pe an Fig 1: Cererea de împrumuturi guvernamentale i rata dobânzii de pia . de încetinirea ritmului de cre tere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale ce î i transmit influen a prin intermediul cursului de schimb i a ratei dobânzii. 4.Deficitul bugetar este cauzat de cre terea accelerat a cheltuielilor publice.1 +0.1 -2.4 -0. În condi iile unei cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar. 8.crt 1.2 -5.

neinfluen ând nivelul ratei dobânzii. corespunz tor rate dobânzii de pia d1 i cantit i totale de fonduri de imprimut. Rata Dobânzii O O¶ E¶ E E¶¶ C+¨C C I I I Fonduri împrumutate pe an d d Fig 2: impactul deficitului asupra ratei dobânzii în noua viziune Oferta de economii cre te de la 0 la 0¶. împrumutate I .Deficitul bugetar contribuie la cre terea ratei dobânzii pe pia i se opune astfel investi iilor private. rata dobânzii cre te deoarece o parte important din fondurile disponibile este atras de guvern prin intermediul creditului public. Cre terea ratei dobânzii are ca efect restrângerea cererii de credite adresate de agen ii economici i deci reducerea investi iilor realizate pe credit. Cele dou efecte se anuleaz reciproc. încetinind ritmul real al cre terii economice. O re tere a solicit rii guvernului deplaseaz cuba cererii din C în C+ ¨C rezutând un nou echilibru al pie ii în E¶. Inplica iile acestei teorii sunt ilustrate în figura num rul 2. rata dibânzii de pia este d2 iar cantitatea de fonduri oferit i împrumutat a crescut la I . Rata dobânzii aferent punctului E¶¶ r mâne nemodificat fiind la nivelul ini ial d . În contrast cu aceast opinie clasic . Modificarea func iei ofertei de resurse are drept rezultat un nou punct de echilibru E¶¶. aceste fonduri suplimentare sunt egale cu fondurile cerute pentru finan area deficitului. Cre terea economiilor popula iei determin sporirea disponibilit ilor pe pia a capitalului de împrumut. Îm acest punc fonduri suplimentare ¨I devin disponibile pentru finan area investi iilor private. Economisirea este în eleas de contribuabili ca modalitate de acoperire a unor cheltuieli mari în viitor. se situeaz viziunea modern a inexisten ei unei corela ii între deficit i rata dobânzii. 12 . Suma împrumuturilor ce pot fi acordate corespunz toare punctului E¶¶ este în acest caz I . Când guvernul solicit fonduri pe pia a capitalului de imprumut. În figura 1 echilibrul ini ial este în punctul E. compensând cererea sporit de credite guvernamentale.

an al c rui exerci iu a fos încheiat. Se determin ritmul annual de cre tere sau descre tere a veniturilor i cheltuielilor. Acest buget este orientat în func ie de mijloacele ce pot fi utilizate la nivelul unui an i NU în func ie de scopuri sau obiective ce ar urma s fie atinse în anul bugetar respectiv. Utilizarea în practic a bugetului func ional este diferit de la o ar la alta. este considerat a fi un ³buget de mijloace´. iar pe de alt parte posibilit ile de acoperire a acestor resurse. Metoda major rii(diminu rii) se iau în considerare rezultatele exrci iilor bugetare pe un interval de 5 sau mai mul i ani consecutivi din perioada premerg toare. Metoda evalu rii directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare surs de venit i fiecare categorie de cheltuieli. Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari 13 . Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari Metoda automat se iau drept baz pentru întocmirea bugetului pe anul urm tor (t+1) veniturile i cheltuielile penultimului an (t-1).Tipuri de bugete utilizate în practica interna ional Bugetul de stat în forma sa tradi ional . Se au în vedere execu ia preliminat a bugetului pe anul în curs i previziunile în domeiul economic i social pentru anul urm tor.6. Acest abordare este completat cu studii punctuale bazate pe analiza ³cost eficacitate´. ³Bugetele program´ sunt elaborate în func ie de obiectivele prouse în condi iile l rgirii orizontului de referin la un num r mai mare de ani. Într-un buget program ansamblul resurselor este destinat a finan a ansamblul cheltuielilor în raport de utilitate a lor. 7. Avantajele unui buget func ional sunt: faciliteaz informarea asupra modului de utilizare a resurselor publice i permite o gestionare riguroas a acestor resurse. În acest scop se folosesc metode clasice i metode moderne bazate pe analiza cost avantaje i alte studii de eficien . Metode de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare Bugetul de stat trebuie s reflecte pe de o parte necesit ile de resurse financiare ale statului ce decurg din înf ptuirea programului guvernamental propus pentru perioada imediat urm toare. având caracterul unui buget func ional. Astfel apare problema dimension rii corecte a nivelului veniturilor i cheltuielilor publice. În acest program se înscriu cheltuielile legate de realizarea unor obiective pe termen mediu i lung.

«. Acest metod permite analiza obiectivelor i glisarea acestora prin intermediul a a numitului ³plan-revolving´.formularea problemei .confruntarea solu iilor de 14 . STUDIUL .i. Metoda op iunilor bugetare(RCB) este bazat pe analiza sistemic folosit pentru dimensionarea indicatorilor bugetari.«. Considerându-se un num r de proiecte de investi ii (1. în contextul gestiunii prin obiectice a resurselor publice. ³Management gy objectives´(MBO) i ³Zero Base Budgeting´(ZBB) y metoda de inspira ie francez ³La rationalisation des Choix Budgetaires´(RCB) Metodele moderne se bazeaz pe analiza cost avantaje sau cost eficacitate. a c rei aplicabilitate este condi ionat de existen a a dou sau mai multe solu ii de realizare a unui obiectiv cu costuri diferite. a proiectului valoarea beneficiului Metoda de planificare. Metoda managementului prin obiective(MBO) const în aceea c se pune accentul pe identificarea finalit ilor pentru fiecare domeniu de activitate. programare i bugetizare. programare bugetizare (PPBS)este metoda de dimensionare a cheltuielilor publice aplicate ini ial în domeniul militar i extins apoi la nivelul federal al SUA având la baz analiza cost avantaje. pe baza rela iei: In care B =valoarea prezent a beneficiului net ce rezult din prioectul i b (t)=beneficiile anticipate ob inute din proiectul i în anul t c (t)= costurile proiectului i în anul t = factorul de actualizare la rata dobânzii r.identificare obiectivelor i a mijloacelor de realizare . Metoda baz bugetar zero(ZBB) are ca scop de a preîntâmpina cre terea excesiv a cheltuielilor bugetare de la un an la altul.În practica interna ional s-au structurat dou categorii principale de metode: y metoda de tip american ³Planned Programmed Budgeting System´(PPBS). n= durata de via a proiectului K = capital ini ial investit în proiectul i Beneficiile nete ale proiectului sunt definite astfel: Când aceste beneficii dep esc durata de via net trebuie s fie actualizat . Fazele metodei sunt planificare.s) analiza cost avantaje permite alegerea între diferitele proiecte în func ie de valoarea prezent a beneficiului net pe proiect.

Tab 5. Legea bugetului asigurarirol sociale de stat pe anul 2010 REGLEMENT RI PRIVIND CALCULUL I PLATA CONTRIBU IILOR DE ASIGUR RI SOCIALE DE STAT OBLIGATORII I ASPECTE SPECIFICE ALE VENITURILOR I CHELTUIELILOR DISPOZI II GENERALE 15 . execi ia i controlul. Acest metod urm re te realizarea pe termen mijlociu a obiectivelor propuse. decizia. Fluxul ra ionaliz rii po iunilor bugetare Principalele faze ale metodei RCB sunt studiul. prin intermedoiu bugetelor program i ofer posibilitatea reexamin rii pe parcurs a op iunilor.

(3) Contribu ia individual de asigur ri sociale de stat obligatorii. termenele de virare a acestora la bugetul asigur rilor sociale de stat i de prezentare de c tre pl titori a declara iilor privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii.5.3. ceea ce acord pl titorului dreptul la pensie minim pentru limit de vîrst i la ajutor de deces.Art.9 mii lei. pl tind contribu ii de asigur ri sociale de stat în sum de 4044 lei pe an.4 din anexa nr.1. de procurori. 16 . ± Bugetul asigur rilor sociale de stat pe anul 2010 se aprob la venituri în sum de 8011831. de judec tori. ± (1) Sinteza bugetului asigur rilor sociale de stat la venituri i la cheltuieli se prezint în anexa nr. Art. precum i tipurile de presta ii sociale asigurate se prezint în anexa nr.1. care prelucreaz terenul în mod individual ± în sum de 996 lei pe an. virat în plus în bugetul asigur rilor sociale de stat de c tre persoana asigurat .2. cu o dep ire a cheltuielilor asupra veniturilor de 263013. Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 se aprob de Guvern.1. angaja i prin contract individual de munc sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucr ri sau prest rii de servicii. se restituie în modul stabilit de Guvern. Art. Art. (2) Baza anual de calcul al contribu iei individuale de asigur ri sociale de stat obligatorii nu va dep i suma de 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmul it la 12.2 mii lei. iar în cazul persoanelor fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole. dar nu mai pu in de 1/12 din sumele respective lunar.7 mii lei i la cheltuieli în sum de 8274844.3.6. Pl tind contribu ii de asigur ri sociale de stat în sum de pîn la 35433 lei pe an. de notarii de stat. dar nu mai pu in de 1/12 din aceast sum lunar. de avoca ii parlamentari se stabile te în propor ie de 6% din salariul lunar i din celelalte recompense. prev zut pentru angajatorii din agricultur specifica i la pct. Art. ± Tarifele contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii.3.2.4. (2) Lista programelor incluse în bugetul asigur rilor sociale de stat se prezint în anexa nr. ± (1) Contribu ia individual de asigur ri sociale de stat obligatorii datorat de salaria ii asigura i. Art. ± (1) Categoriile de persoane care nu sînt nominalizate în anexa nr. cota de 6% la fondul de salarizare i la alte recompense se vireaz la bugetul asigur rilor sociale de stat prin transferuri de la bugetul de stat.3 pot fi asigurate pe baz de contract individual încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. de persoanele care desf oar activitate în func ie electiv sau sînt numite în autorit i executive. ± Din tariful contribu iei de asigur ri sociale de stat obligatorii. pl titorului i se acord dreptul la pensie de asigur ri sociale de stat pentru limit de vîrst i la ajutor de deces.

5. 17 .23 al Legii nr. contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii la bugetul asigur rilor sociale de stat.9. iar pentru contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii calculate în urma controlului fiscal ± de c tre Serviciul Fiscal de Stat. ceea ce acord dreptul la presta iile sociale corespunz toare specificate la alin.1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere. Casa Na ional de Asigur ri Sociale prezint acestuia.(2) Persoanele fizice pot fi asigurate pentru perioada cu începere din anul 1999 pe baz de contract individual încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. (2) Neplata în termen a contribu iei de asigur ri sociale de stat obligatorii atrage calcularea unei major ri de întîrziere în propor ie de 0.(1) i (2) se valorific la stabilirea dreptului de asigurare social .7.(1).10. Art.4. în modul i în termenele stabilite în anexa nr.(1). inclusiv data vir rii sumei datorate. în termen de 35 de zile de la finele trimestrului de gestiune.8. prin derogare de la art. (2) Contribu ia de asigur ri sociale de stat obligatorii se consider achitat din momentul încas rii acesteia la contul Ministerului Finan elor ± Trezoreria de Stat. ± Tipurile drepturilor i veniturilor din care. a c ror finan are se efectueaz de la bugetul de stat prin intermediul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale. Majorarea de întîrziere nu se va calcula pentru perioada afl rii la examinare a documentelor privind virarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii de pe un cont pe altul. o informa ie în modul stabilit de Casa Na ional de Asigur ri Sociale i de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Art. Calcularea major rii de întîrziere se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. conform modelului elaborat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. (3) Concomitent cu eliberarea mijloacelor financiare pentru plata salariilor. ± (1) Pl titorii la bugetul asigur rilor sociale de stat. pl tind contribu ia de asigur ri sociale de stat pentru fiecare an în m rimea prev zut la alin. Art. nu se calculeaz contribu ii de asigur ri sociale de stat obligatorii se prezint în anexa nr. în m rimea cuvenit . Art. ± (1) Pl titorii la bugetul asigur rilor sociale de stat prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale declara ii privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii.3. sînt obliga i s transfere. aferente salariilor calculate i altor recompense.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigur ri sociale. Pentru ca Serviciul Fiscal de Stat s urm reasc virarea în termen a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. contribu ia de asigur ri sociale de stat achitat nu se restituie. institu iile financiare urm resc virarea mijloacelor b ne ti de c tre pl titori în bugetul asigur rilor sociale de stat. ± Tipurile presta iilor sociale unor categorii de popula ie. (3) În cazul rezilierii contractului men ionat la alin. inclusiv cei finan a i de la bugetul public na ional.(1) i (2). Stagiul de cotizare realizat pîn la data rezilierii contractului men ionat la alin. se prezint în anexa nr.

(4). se va aplica cu începere de la 1 noiembrie 2010. se repartizeaz pe conturile individuale ale persoanelor asigurate.3 a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. pl tite par ial pentru o anumit perioad . (8) Sanc iunile prev zute la alin. i se utilizeaz în conformitate cu prezenta lege. (2) Nu se admite dezafectarea de mijloace de la bugetul asigur rilor sociale de stat în scopurile prev zute de bugetul de stat i de bugetele unit ilor administrativ-teritoriale.11. 18 . Art. precum i dezafectarea lor de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale în alte scopuri decît cele stipulate de prezenta lege. propor ional sumelor calculate pentru asigurarea social a fiec rei persoane. Art. indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare. (5) i (6). (9) Sumele contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. deschis în cadrul contului unic trezorerial al Ministerului Finan elor. (7) Pe lîng amenda aplicat conform alin. (5) Diminuarea cuantumului contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii prin neprezentarea declara iei privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii sau prezentarea declara iei ce con ine informa ii sau date neveridice i. (4) Diminuarea cuantumului contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii stabilite în sum fix se sanc ioneaz cu o amend egal cu suma cu care a fost diminuat . de la pl titori se va percepe suma cu care s-au diminuat contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii ori suma contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii calculate la suma cu care a fost diminuat baza de calcul i se vor calcula major ri de întîrziere pentru nevirarea în termen la bugetul asigur rilor sociale de stat a sumei respective. neachitarea contribu iilor se sanc ioneaz cu o amend în propor ie de 5% din suma cu care a fost diminuat . la care urmau s fie calculate contribu ii de asigur ri sociale de stat obligatorii. calculate pentru anul 2010. se sanc ioneaz cu o amend egal cu suma contribu iilor calculate la suma cu care a fost diminuat sau la suma t inuit . respectiv.4 din anexa nr. se vireaz zilnic la contul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale. (6) i (7) se aplic de c tre colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat.12. (5).(3) Pentru angajatorii din agricultur .1. ± (1) Mijloacele încasate la bugetul asigur rilor sociale de stat (inclusiv major rile de întîrziere i amenzile calculate la contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii) se acumuleaz pe contul Ministerului Finan elor ± Trezoreria de Stat. (6) Diminuarea sau t inuirea fondului de salarizare i a altor recompense. ± (1) Trezoreria de Stat a Ministerului Finan elor vireaz sumele prev zute de prezenta lege de la bugetul de stat la bugetul asigur rilor sociale de stat pe conturile bancare ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale destinate presta iilor sociale de la bugetul de stat. majorarea de întîrziere pentru neplata în termenele stabilite la pct.(4).

aloca iile lunare de stat. cu excep ia celor indicate la alin. prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizi iile publice. (4) Presta iile sociale specificate în anexa nr. în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern. aloca iile lunare nominale de stat pentru merite deosebite fa de stat se stabilesc persoanelor îndrept ite s beneficieze de aceste presta ii sociale din bugetul de stat. din contul contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. Art. se calculeaz de Casa Na ional de Asigur ri Sociale.14. în baza contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. conform Legii nr. în corespundere cu actele normative în vigoare. (2) Indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc . institu iilor financiare i institu iilor penitenciare.(2) Plata presta iilor sociale de la bugetul de stat se efectueaz dup virarea sumelor respective de la bugetul de stat la conturile bancare ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale destinate presta iilor sociale de la bugetul de stat. (3) Organizarea recuper rii s n t ii prin tratament balneosanatorial a beneficiarilor de pensii prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale.1. ± (1) Presta iile pentru prevenirea îmboln virilor i recuperarea capacit ii de munc a salaria ilor în institu ii specializate se finan eaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale de la bugetul asigur rilor sociale de stat. se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. acordate persoanelor îndrept ite s beneficieze de aceste presta ii prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. iar cele acordate omerilor ± de agen iile teritoriale pentru ocuparea for ei de munc . potrivit contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale sau cu Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc . (3) Indemniza iile viagere sportivilor de performan i ajutorul social se pl tesc de Casa Na ional de Asigur ri Sociale prin intermediul institu iilor financiare. datorate de angajator bugetului asigur rilor sociale de stat. (4) Serviciile pentru recuperarea s n t ii se procur conform prevederilor Legii nr.E. cu participarea sindicatelor i patronatelor. în corespundere cu actele normative în vigoare. dup caz. precum i a cet enilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani.(2) i (3). i se pl tesc prin intermediul Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´. Cernobîl i membrilor lor de familie. Art. indemniza iile de maternitate persoanelor angajate prin contract individual de munc se calculeaz i se pl tesc la locul principal de munc . de Casa Na ional de Asigur ri Sociale i se pl tesc.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protec ia social a cet enilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. indemniza iile acordate familiilor cu copii.13. conform Legii nr. (2) Organizarea recuper rii s n t ii salaria ilor prin tratament balneosanatorial se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. compensa iile i ajutoarele materiale acordate participan ilor la lichidarea consecin elor avariei de la C. în baza contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. 19 .A. ± (1) Compensa iile nominative. prin intermediul institu iilor financiare i/sau al Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´.

înc l mintei i îmbr c mintei. ± (1) Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de Întreprinderea de Stat ³Po ta Moldovei´ se stabilesc în valoare maxim de 0. prev zute la alin. nu le pot primi de sine st t tor la oficiile po tale. Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de institu iile financiare se stabilesc în valoarea maxim de 0.8% din suma distribuit în calitate de drepturi finan ate de la bugetul de stat i de la bugetul asigur rilor sociale de stat. indemniza iile i aloca iile sociale de stat se distribuie la domiciliu persoanelor de vîrst înaintat i celor care. re ineri conform documentelor executorii. procurarea pentru ei a alimentelor.(1). centrele) pentru b trîni i invalizi prezint trimestrial Casei Na ionale de Asigur ri Sociale d ri de seam privind utilizarea dup destina ie a sumelor transferate acestora din bugetul asigur rilor sociale de stat. dup caz. aloca iilor.6% din suma distribuit în calitate de drepturi finan ate de la bugetul de stat i de la bugetul asigur rilor sociale de stat. care vor pl ti în numerar contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii. ± (1) Indiferent de categoria pensionarilor care locuiesc în aziluri (internate. Art. (3) Pensiile. din cauza st rii s n t ii. (2) Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prin mandate po tale prestate de Întreprinderea de Stat ³Po ta Moldovei´ se stabilesc conform actelor normative în vigoare. 20 . Art. cu acordul prestatorului.15.18. precum i de la persoanele fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole care prelucreaz terenul în mod individual. i va fi utilizat pentru între inerea pensionarilor. ± (1) Tarifele la serviciile de încasare de la popula ie a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii în bugetul asigur rilor sociale de stat.(1). centre).17.16. la dorin a acestora. medicamentelor. Protec iei Sociale i Familiei. (2) Institu iile financiare nu vor încasa comision pentru serviciile de încasare. Casa Na ional de Asigur ri Sociale restituie Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´ i institu iilor financiare comisionul specificat la alin. (2) Azilurile (internatele. ± (1) Taxa de comision la sumele eliberate în numerar de c tre institu iile financiare pentru plata pensiilor. indemniza iilor i compensa iilor se stabile te în valoare maxim de 0.Art. (2) Dup închiderea lunii de plat . Protec iei Sociale i Familiei. lenjeriei de corp i de pat.25% din suma eliberat . la prezentarea d rilor de seam i a documentelor confirmative.2% din suma ce se încaseaz . se stabilesc în valoare maxim de 0. în conformitate cu planul de finan are prezentat de Ministerul Muncii. de la perceptorii fiscali. Art. suma care a r mas din pensie va fi transferat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale acestor aziluri (internate. acordate de institu iile financiare. dup ce acestora li se pl tesc 25% din pensia lunar stabilit i se efectueaz . centre) pentru b trîni i invalizi din subordinea Ministerului Muncii.

protec ie social i salariile bugetarilor Din cele 32.21. împrumuturi de la Banca Mondial i Fondul Monetar Interna ional.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protec ia social special a unor categorii de popula ie. stingerea datoriilor întreprinderii ce se lichideaz fa de beneficiarii de indemniza ii i de pensii de invaliditate sau de urma . ajunge la 70. ± (1) Pensiile.6 miliarde de lei. Se prevede o 21 . la major rile de întîrziere i la amenzile aferente pl ilor la bugetul asigur rilor sociale de stat percepute de la persoanele fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole care prelucreaz terenul în mod individual.3 miliarde mai mult fa de anul trecut.Art. Dou treimi din bani vor fi cheltui i pentru educa ie. prin virarea mijloacelor financiare c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. (2) Compensa iile nominative se pl tesc conform prevederilor Legii nr. În cazul în care întreprinderea nu dispune de suficiente mijloace financiare. Art.20. indemniza iile. aceste drepturi sînt pl tite de succesorul de drept al întreprinderii în cauz . intrat în dezbateri la Guvern. în mod prioritar. ± În conformitate cu Legea nr. stabilite în urma accidentelor de munc sau a bolilor profesionale.19. Art. doar 15% sunt pentru investi ii i dezvoltare economic . aloca iile. compensa iile i ajutoarele de omaj se pl tesc în numerar. prevede cheltuieli de 32. Conform notei informative la proiectul elaborat de Ministrul Finan elor. comisia de lichidare asigur .8%. persoana responsabil a autorit ii administra iei publice locale va prezenta casei teritoriale de asigur ri sociale d ri de seam trimestriale. ± Pentru eviden a restan elor la contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii. cu 3. Proiectul Legii bugetului public pentru 2011. s n tate. Republica Moldova: Buget de austeritate în 2011. Deficitul prognozat constituie 1. iar în lipsa acestuia ± din mijloacele bugetului de stat. în modul stabilit de Guvern. în modul stabilit de Guvern.6 miliarde de lei. de i este în sc dere.9% din Produsul Intern Brut i urmeaz a fi acoperit prin emisia de valori mobiliare de stat.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea pl ilor periodice. ponderea cheltuielilor de ordin social în bugetul public na ional. precum i din mijloace de la privatizarea patrimoniului public. conform modelului elaborat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. suma total a cheltuielilor programate în proiectul Legii bugetului.

În opinia lui Mihai Bologan.7% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. vor spori cu 770. 11 100.8%. acestea sînt la nivel de 95.lei sau 96. în mare parte. Veniturile nefiscale sînt prev zute în sum de 488.5% din suma total a veniturilor bugetului de stat. cu 15. Veniturile fondurilor i mijloacelor speciale sînt prev zute în sum total de 1 270. a func ionarilor publici i a altor categorii de angaja i din sectorul bugetar.500 fa de anul trecut i cu 28. în sc dere cu 8.lei.3 mil.lei. Din suma total a veniturilor fiscale. se impune continuarea procesului de m rire a accizelor la produse alcoolice i tutun.6 milioane de lei a cheltuielilor de personal.7 mil.2 mil. cea mai mare parte fiind destinate major rii salariilor cadrelor didactice. Granturile pentru sus inerea bugetului constituie 2 067. cât i combaterea contrabandei cu alcool i ig ri dinspre Moldova spre România i alte state din Uniunea European .8 mil. banii fiiind direc iona i. În acest an num rul lor urmeaz s coboare la 212. În suma total a veniturilor bugetului de stat ponderea impozitelor indirecte este de 72.lei. care vor ajunge la cota de 14. Pentru 2012 este absolut necesar s fie elaborat un buget ce ar con ine mai multe m suri pentru optimizarea cheltuielilor.619). Bugetul RM pe anul 2010 La 23 decembrie 2009 Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr. pentru a asigura atât acumul ri la buget. cu 2 218.000 de unit i. consider expertul. Veniturile fiscale vor constitui 11 491.4% mai mult decît în anul 2009. CU PA I DE MELC SPRE RELANSARE ECONOMIC Economistul Mihai Bologan vede un semn bun în cre terea aloca iilor pentru infrastructur . spre reabilitarea i men inerea infrastructurii drumurilor i sus inerea produc torilor autohtoni. Cre terea atât de semnificativ a acestor aloca ii va fi asigurat îns din resurse externe. inclusiv a infrastructurii". pân la 3 miliarde de lei.9%) mai mult decît a fost prev zut pe anul 2009.lei (16.2%.9 % din veniturile acumulate în anul 2008.cre tere cu 518.3% din suma total a veniturilor bugetului de stat.1 mil. Aceasta se explic prin faptul c cea mai mare parte a impozitelor directe se vars la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale.0%. ÄBugetul pentru anul curent este doar un mic pas spre relansarea economic a Republicii Moldova.4 mil.193-196 din 29 decembrie 2009 (art. Totodat .0 mil. Ponderea acestora în suma total a veniturilor bugetului de stat constituie 3. dezvoltarea economiei. Ponderea acestor venituri în veniturile totale ale bugetului de stat este de 75. cheltuielile pentru sectorul economic.lei i reprezint circa 8.8 milioane de lei.6% sînt încas rile din impozitele indirecte.5%. comparativ cu anul 2009 se prev d a fi atrase suplimentar 969. veniturile bugetului de stat sînt prev zute în sum de 15 318.000 în compara ie cu 2008.lei sau 13. cu o majorare fa de anul 2009 de 5. Totodat . Principalii indicatori ai bugetului de stat pe anul 2010 se caracterizeaz precum urmeaz : La total.9 mil.lei. 133XVIII (aici) Legea în cauz este publicat în Monitorul Oficial nr. 22 . va continua procesul de reducere a unit ilor de personal în sectorul bugetar. În acela i timp.

cu 352.951. Cheltuielile fondului rutier pentru între inerea i repara ia drumurilor însumeaz 583.lei.la fondurile asigur rilor obligatorii de asisten medical .lei sau 47.5 mil. reie ind din priorit ile proprii. circa 18% din cheltuielile totale i cu 798. inclusiv cheltuieli de personal.lei. Guvernul i autorit ile publice vor întreprinde m surile necesare pentru încadrare în limitele num rului i cheltuielilor de personal stabilite. cu o cre tere de 1 706. dintre care prin intermediul autorit ilor publice centrale 1 026. ap rare i securitatea national se vor consuma 6.5 mil.lei. Întru asigurarea controlului strict asupra num rului i cheltuielilor de personal. În buget pe anul 2010 este aprobat Fondul na ional de dezvoltare regional în sum de 135. care vor asigura acoperirea a 65% din cheltuielile componentei de baz a acestor bugete. Prin Legea bugetului de stat. Suplimentar la aceasta. în cazul identific rii economiilor i rezervelor la cheltuieli curente.3 mil. beneficiarii de aloca ii de la buget vor dispune de flexibilitate în privin a efectu rii cheltuielilor pe articole economice. partea preponderent a cheltuielilor (41.7%) revine sectoarelor sociale.3 mil. prin lege se ofer dreptul beneficiarilor de aloca ii de la buget.lei (18.5%.2 mil.lei. dintre care: presta iile sociale 1 325.lei sau 24.0 mil. fiind i responsabili de utilizarea eficient a banilor publici.6 mil.1 mil. Din suma total a investi iilor capitale pe anul 2010.4 mil.la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale. se vor direc iona 1098.lei.5 mil.0 mil. Pentru reconstruc ia drumurilor se vor aloca 629.lei din contul donatorilor externi. gospod ria drumurilor.lei i comparativ cu anul 2009 sînt în cre tere de peste 2 ori. precum i la cheltuielile capitale.lei.lei (cu 1 677.1% din suma total a cheltuielilor bugetului de stat.lei.3%. inclusiv: -la bugetul asigur rilor sociale 2 276. iar autorit ilor locale de la bugetul de stat se vor aloca 72. care vor fi repartizate de c tre Consiliul Na ional pentru Dezvoltare Regional pe domenii prioritare.1 mil.2% mai mult ca în anul 2009).8 mil. Pentru investi ii capitale în construc ii din toate sursele.lei (cu 188. Astfel.lei comparativ cu 2009).lei sînt în cre tere comparativ cu anul 2009. Totodat .2% mai mult decît stabilit pe anul 2009. care vor fi repartizate prioritar la cheltuieli de dezvoltare din sectorul agrar. pentru autorit ile publice locale 139168 unit i i limita cheltuielilor de personal pe autorit ile publice centrale 3 530. .lei sau cu 32.lei.lei (cu o cre tere de 127.7 mil.2% i pentru serviciul datoriei de stat 4.lei.lei mai mult decît în anul 2009) i pentru acoperirea deficitului bugetului asigur rilor sociale de stat.2 mil. pentru mentinerea ordinii publice. Cheltuielile capitale însumeaz 3 505. pe autorit ile publice locale 4000. din acestea partenerii de dezvoltare externi vor finan a 703. dintre care 448. legea stabile te limita num rului de personal pentru autorit ile publice centrale 92832 unit i.4 mil.lei (9.lei.1 mil.5 mil.5 mil.4 mil. Transferurile de la bugetul de stat c tre alte bugete însumeaz 8 606.1%) fa realizat în anul 2008.2% mai mult ca în anul 2009.6 mil.lei.6%) comparativ cu prev zut pe anul 2009 i 2 988. în leg tur cu insuficien a veniturilor proprii ale acestui buget .lei. pentru nivelare bugetar 4 160. bugetele unit ilor administrativ- 23 .1 926. cu 469.lei sau 31. pentru transporturi. respectiv.În anul 2010 de la bugetul de stat se vor efectua cheltuieliîn sum total de 19 454. Fondul de subven ionare a produc torilor agricoli este aprobat în sum de 300 mil. pentru autorit i publice au fost stabilite limite la cheltuielile curente.lei.2% mai mul decît în bugetul rectificat pe anul 2009. de Sub aspect func ional. iar serviciile de stat cu destina ie general 5.1 mil.5 mil. Pentru sectoarele economice se vor aloca 14.2 mil.8 mil. s realoce aceste surse la cheltuieli capitale. . inclusiv cheltuieli pentru investi ii.lei. cu 990.4 mil.0 mil. precum i pentru aprovizionarea cu ap i gospod ria comunal se vor consuma circa 70% din suma total de investi ii pe anul 2010.

dintre care pentru datoria de stat intern 460.8%.2 mil.1 mil. de creditorii externi . La situa ia din 31 decembrie 2010 se preconizeaz c soldul datoriei de stat va constitui 20 431. lei.dolari SUA).lei (88 mil.lei.8 mil.lei.lei. iar cea extern 15121.7 mil dolari SUA) sau 74.9 mil.5 mil. 24 .lei sau 26. Din suma total a datoriei de stat.lei i datoria de stat extern 917.teritoriale vor beneficia i de transferuri cu destina ie special în sum total de 161. Pentru anul 2010 deficitul de cas al bugetului de stat este preconizat în sum de 4 136. 3 647.7 mil. Pl ile pentru deservirea datoriei de stat vor constitui 1 377.lei (46.2 mil.0 mil.dolari SUA).lei (73. Ponderea datoriei de stat în PIB la sfîr itul anului 2010 va constitui 31.8 mil.4 mil. dintre care pentru finan area cheltuielilor capitale 145.0%.9 mil.0%.lei (205 mil. i anume: 2 568. datoria intern constituie 5 309.2 mil.5 mil.lei (1190.9 mil.lei.împrumuturi pentru sus inerea bugetului . Sursele de finan are a deficitului se constituie din: a) emiterea valorilor mobiliare de stat b) intr ri de împrumuturi externe 200. .dolari SUA).dolari SUA ) 1 078.0 mil.împrumuturi pentru proiecte finan ate din surse externe c) pl i pentru onorarea obliga iilor fa de 586.7 mil.vor fi utilizate mijloace financiare în sum d) mijloacele din vînzarea i privatizarea patrimoniului public 350 mil.lei i comparativ cu situa ia din 31 decembrie 2009 se va majora cu 3 827.lei. lei.9 mil.lei. În scopul finan rii integrale a deficitului bugetar vor fi direc ionate i mijloace din soldurile acumulate pe conturile bugetului de stat în anii preceden i.

justice.com/referate/economie/4/REFERAT--FINANTE-PUBLICE---SISTEMUL-BUGETAR--ECHILIBRUL-FINANCIAR-PUBLIC--BUGETUL-DE-STAT.timpul.html http://lex.http://www.md/index.mf.gov.php http://www.md/articol/guvernul-a-aprobat-legea-bugetului-de-stat-pentru-anul-201121437.super-referate.md/ro/newsitem/404 25 .php?action=view&view=doc&lang=1&id=333215 http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful