Ministerul educatiei al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de tiin e Economice Catedra Teorie Economic i Metodologia

Cercet rii

REFERAT
la tema

ÄBugetul de stat si specificul lui in Republica Moldova´

A elaborat: Hincu Victoria si Deseatnic Irina Studente anul I Specialitatea ÄMarketing si logistica´ Sec ia zi, grupa Mk 1003

Coordonator: Mihalachi Ruslan Lector universitar

CHI IN U 2011

1.Introducere.........2 2. Bugetul de stat.Mobillizarea si repartizarea resurselor prin buget....3-6 3.Principii bugetare.......7-8 4.Echilibrul bugetar......9-12 5.Tipuri de bugete utitlizate in practica internationala.....12-13 6.Metode de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor publice......13-15 7. Incertitudine i risc în optimizarea indicatorilor bugetari......15-17 8. Legea bugetului asigurarirol sociale de stat pe anul 2010......17-23 9. Republica Moldova: Buget de austeritate în 2011. Dou treimi din bani vor fi cheltui i pentru educa ie, s n tate, protec ie social i salariile bugetarilor ......24 10.Bibliografie««.25

2

elaborându-se pe o perioada de un an. Abordarea economic se refer la corela iile acroeconomice i în special leg turacu nivelul i evolu ia produsului intern brut. Legea bugetului de stat este influen at de concep iile politice. Un anumit nivel al PIB i m sura în care acesta este repartizat pentru formarea brut de capital i consum determin nivelui indicatorilor bugetari i constituie baza evolu iei favorabile a resurselor în viitor. economice i sociale specifice fiec rei perioade.Con inutul i caracteristicile bugetului de stat Bugetul de stat reprezint o categorie fundamental a tiin elor finan elor.Introducere 1. bugetul de stat eviden iaz nivelul aprobat al cheltuielilor ce se vor efectua în viitor i m rimea veniturilor ce pot fo mobilizate la dispozi ia statului. în conformitate cu obiectivele de politic economic social i financiar ale fiec rei perioade. Ca document oficial. având character obligatoriu fiind supus aprobarii Parlamentului. 3 . Îl putem aborda din punct de vedere juridic i economic. Bugetul de stat exprim rela iile economice în form b neasc ce iau na tere în procesul reparti iei produsului intern brut. Aceste rela ii au dublu sens: pe de o parte. Reprezint un act de previziune a resurselor publice i a modului de utilizare a acestuia. Bugetul de stat prevede i autorizeaz în form legislativ cheltuielile i resursele statului. Sub aspectul s u juridic bugetul reprezint un act prin care sunt prev zute i autorizate veniturile i cheltuielile anuale ale statului. ca rela ii prin care se mobilizeaz resursele b ne ti iar pe de lat parte ca rela ii de repartizare a acestor resurse.

mediu i ape Ac iuni economice Alte ac iuni Transferuri din bugetul de stat Inprumuturi acordate DESTINA IA VENITURILOR STATULUI Tab 1: Mobilizarea i repartizarea resurselor prin buget Rela iile de mobilizare a resurselor sunt rela ii de reparti ie a PIB în favoarea statului prin intermediul impozitelor. De agen i economici Institu ii publice Popula ie Str in tate VENITURILE STATULUI Servicii publice generale Aparare. 4 . locuin e. ordine public i siguran nat ional Cheltuieli social culturale Servicci de dezvoltare public . Deasemenea se creaz rela ii ale statului cu str in tatea concretizate în finan ri externe. al prelev rilor din venituri i atragerile de disponibilit i temporar libere prin imprumuturilor de stat intern. Bugetul economic este carteristic rilor dezvoltate i reprezint pe lâng un buget de stat clasic i resursele societ ii i destina ia lor. taxelor i contribu iilor. Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt i mediu.BUGETUL DE STAT Societ i comerciale Regii publice Alte categ.

de condi iile social-politice interne i de conjunctura interna ional . Volumul i structura veniturilor i cheltuielilor bugetare difer de la stat în func ie de nivelul de dezvotare economic a rii. el nu se substituie bugetului de stat.RESURSE Produs intern brut Import UTILIZ RI Consum final Consum intermediar Formare brut a capitalului fix Menaje Adm. public Întreprinderi Administra ie public Menaj Varia ia stocurilor Export Tab 2: Bugetul economic (resurse i utiliz ri) Bugetul economiei na ionale este un ansamblu de conturi ale na iunii. Canada. În România nevoile de resurse la nivelul societ ii i posibilit ile de acoperire a acestora sunt reflectate în bugetul general consolidat. Anglia. Nu are caracter de lege. Sistemul bugetar este diferen iat în func ie de structura organizatoric a fiec rui stat: tip unitar(Fran a. Elve ia etc). Bugetul economiei na ionale este un instrument cu ajutorul caruia guvernul se informeaz asupra situa iei economico financiare a rii. Forma care se întocme te difer de la o ar la alta. La nivelul fiec rui stat se elaborez mai multe categorii de bugete corelate care alc tuiesc un sistem. Suedia etc) si tip federal (SUA. care reflct pentru anul în curs i pentru anul urm tor previziunile asupra tuturor agen ilor economici din ara respectiv . Legea privind finan ele publice precizeaz faptul c gestionarea resurselor financiare publice se realizeaz perintr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: y Bugetul de stat 5 .

redistributiv i de reglare a vie ii economice. Conturile speciale de trezorerie sunt opera iuni în afara bugetului general determinate de condi ii specifice privind finan area i de caracterul lor provizoriu. Statul se poate manifesta ca agent economic. 6 . atunci când se acord subven ii sau se fina eaz ac iuni sociale. fie participând la finan area unor activit i în sectorul privat. prin care se reflect politica economic promovat de guvern. Rolul redistributiv al bugetului este pus în eviden de natura lui specific . Rolul alocativ reflect modul de alocare a resurselor fiec rui an bugetar. Bugetul are un rol alocativ. Rolul de reglare a vie ii economice decurge din importan a bugetului de stat ca instrument cu putere de lege. respectiv aceea de instrument ce reflect rela ii de mobilizare a resurselor i de repartizare a acestora pentru finan area unor activit i i ac iuni determinate expres. fie prin dezvoltarea unor activit i industriale i comerciale proprii.y y y y y Bugetul asigur rilor sociale de stat Bugetele locale Bugetele fondurilor speciale Bugetul trezoreriei statului Bugetele altor institu ii cu caracter autonom Bugetul general consolidat reflect fluxurile financiare publicede formare a veniturilor fiscale i nefiscale i de repartizare a acestora pe destina ii în conformitate cu nevoia social . Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizeaz alocarea i redistribuirea resurselor i care prezint utilitate în procesul regl rii activit ii economice i sociale. Existen a lor ca bugete anexe se justific : prin caracterul industrial sau comercial al activit ii statului i prin scopul finan rii i natura beneficiarului resurselor.

DE STAT Fondul pentru pensia suplimentar Fondul pt. Ministerelor (*) BUGETUL ASIG. utilizând criteriul economic. plata ajut. modernizarea drumurilor publice Fondul specail pentru protejarea asigura ilor Credite externe ac. de somaj Fondul special pt. S n tate Fondul de risc i accident pt. SOC. protec ia persoanelor handicapate BUGETUL DE STAT Fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea pctelor de trecere a frontierei Fondul special pt dezv. componentele bugetului de stat consolidat al României 1997 (*) Creditele externe contractate de ministere sunt defalcate pe capitole de cheltuieli. Sistemului energetic Fondul special pt. ale agricultorilor BUGETELE LOCALE BUGETELE FONDURILOR SPECIALE Tab 3.Fondul Propriet ii de Stat Fondul Special pt. asig soc. 7 .

Mai multor bugete pe lâng bugetul general(bugete anexe.controlul gete pluri-anuale. corespondente -neafectarea unui venit pt efect unei chelt. cu ven. Statului trebuie s fie incluse într-un document unic. bugete autonome etc) Deschiderea unor credite globale.anualitatea . Într-o perioad ¾ de 1 an pot fi folosite. Abateri Elab. conturi speciale de treuorerie. Justificare Ofer o imagine global a resurselor publice i a utiliz rii lor. Specializare Creditele bugetare deschiese nu pot fi utilizate decât pentru o categorie determinat de cheltuieli.universalitatea . 8 . -bugetele program -reportul de credite bugetare -perioadele complementare -cheltuieli executate cu anticipa ie Întocmirea bugetului general dup principiul bugetelor nete sau mixte.unitatea . El ofer posibilitatea analiz rii veniturilor pe sur se de provenien i a cheltuielilor pe destina ii.prima se refer la perioada de timp pentru care se întocme te i se aprob . transferuri i viramente. Tab 3: Principii bugetare clasice Anualitatea bugetului are dou semnifica ii distincte: .specializarea bugetar Principii bugetare clasice Anualitate Semnifica ie Autorizarea dat prin lege privind efectuarea chetuielilor i încasarea veniturilor se refer la o periad de 12 luni Universalitate Se impun 2 reguli: -interdic ia de a compensa chelt. Controlul parlamental este asigurat anual.la perioada de timp în care se încaseaz veniturile i se efectueaz cheltuielile înscrise în autoriza ia dat guvernului de c tre parlament Bugetul este elaborat i aprobat pentru o perioad de 12 lni. Perioada de 1 an per. Unitate Toate veniturile i ch.Principii bugetare Bugetul este un talou comparativ al veniturilor i cheltuielilor publice aferente perioadei la carese refer . Permite un control parlamentar eficace.Evit risipa de mite dimensiona-rea fonduri publice i realist a chel-tuielilor faciliteaz i încadrarea lor în bu. parlamentar. Anul bugetar poate s coincid sau nu cu anul calendaristic.2. Principiile clasice bugetare sunt: .

4. Pentru acoperirea cheltuielilor se recurge la împrumuturi.reconstituirea creditelor bugetare prin restituirea c tre buget a sumelor necuvenite sau acordate cu titlu provozoriu. far omisiuni i f r compens ri reciproce.resursele provenind din dona ii . Excep ii de principiul unit ii bugetului: . se înscriu veniturile i cheltuielile unor institu ii publice care nu au în mod obligatoriu personalitate juridic .legea rectificativ a bugetului i modalit ile de repartizare a creditelor bugetare.bugetele autonome sunt elaborate de întreprinderile publice cu personalitate juridic . Excep ii de la principiul universalit ii: .bugete extraordinare se înscriu cheltuieli excep ionale ocazionate de crize economice. în sumele lor globale într-un singur document. Unitatea bugetului este asigurat prin intermediul sistemului conturilor na ionale.conturile speciale de trezorerie sunt încas ri ce nu reprezint un venit propriu zis pentru buget i pl i ce nu au caracter definitiv . Bugetul general consolidat este corelat din punct de vedere al asigur rii echilibrului. Echilibrul bugetar 9 .debugetizarea. const în scoaterea unor cheltuieli în afara bugetului general . Gruparea veniturilor i cheltuielilor într-o anumit ordine i pe baza unor criterii determinat port denumirea de clasifica ie bugerar . este o redimensionare a resurselor i cheltuielilor publice printr-o lege rectificativ a bugetului În România exist o multitudine de bugete elaborate i aprobate la nivel central i local determinate de specificul economiei noastre în tranzi ie. cu bugetul asigur rilor sociale de stat i cu bugetele locale (bugete autonome).fondurile de sprijin ale particularilor .Universalitatea este principiul potrivit c ruia veniturile i cheltuielile publice trebuie s fis înscrise în buget în sumele lor totale. Unitatea bugetar presupune înscrierea tuturor veniturilor i cheltuielilor statului. iar creditele bugetare pe categorii de cheltuieli.bugete anexe. 3.Specializarea bugetar Specializarea bugetar reprezint principiul potrivit c ruia veniturile trebuie s fie scrise în buget i aprobate în parlament pe surse de provenien . calamit i etc . .

y tehnica fondului de egalizare vizeaz restabilirea echilibrului bugetar la nivelul unui interval de timp îndelungat prin intermediul împrumuturilor publice de natura creditelor de anticipa ie y tehnica amortiz rii alternative se bazeaz pe gestionarea datoriei publice în condi ii de ciclicitate a activit ii economice Aceste solu ii oferite nu i-au g sit aplicabilitatea practic Accep iunea modern a echilibrului bugetar A fost conceput bugetul regulator ca mijloc de asigurare a unei anumite cre teri economice.indicatori de comer exterior . 10 .indicatori monetari i financiari diver i Deficitul bugetar actual Ca urmare a cre terii mai rapide a cheltuielilor decât a veniturilor publice bugetele se încheie tot mai frecvent cu deficit.indicatori de utilizare a resurselor .indicatori ai cre terii economice . elaborând i prezentând parlamentului spre aprobare bugete deficitare. Anualitate i echilibrul bugetului sunt legate. În practica bugetar a unor ri bugetul regulator a îmbr cat forma unor fonduri de ac iuni conjunctural . având drept rezultat echilibrul anual al bugetului. considerat drept ³ principiul de aur al gestiunii bugetare´. Treptat o serie de state au renun at la aplicarea în practic a principiului echilibr rii bugetare.Cerin a de baz a echilibrului bugetar o constituie acoperirea integral a cheltuielilor dis veniturile ordinare ale fiec rui an bugetar. Urm rirea sistematic a nivelului i a evolu iei indicatorilor macroeconomici permite stabilirea unui diagnistic conjunctural i implicit adoptarea unor m suri bugetare în concordan cu starea i evolu ia economiei reale. dificil de realizat. Teorii clasice privind echilibrarea bugetar O serie de teoreticieni au propus renun area la achilibrarea anual a bugetelor i au propus echilibrarea bugetului la nivelul unui ciclu economic prin întocmirea de bugete plurianuale.indicatori ce reflect nivelul i evolu ia productivit ii muncii i a produc iei industriale .indicatori privind structura pie ei na ionale .indicatori specifici nivelului i evolu iei pre urilor . Realizarea echilibrului la nivelul unui ciclu economic ar fi posibil prin folosirea unor tehnici specifice cum ar fi: y constituirea unor fonduri de rezerv bugetar pe seama încas rilor în perioadele de prosperitate ale ciclului economic. Sistemul de indicatori include: .

7 -2.9 -1.6 -3.1 -2.5 Tab 4: Ponderea deficitului/excedentului bugetar în PIB Efectele în plan economic ale deficitului bugetar sunt multiple.5 -1. 10.2 -5.Deficitul bugetar este cauzat de cre terea accelerat a cheltuielilor publice. 7. rata dobânzii prezint tendin de cre tere. 5.2 -1.6 -1. 4.7 2. 8. 6.4 -2.4 -0. Rata Dobânzii E¶ d1 E d2 O C + ¨C C I I Fonduri împrumutate pe an Fig 1: Cererea de împrumuturi guvernamentale i rata dobânzii de pia .1 +0.5 -2.2 -1.3 -2. El majoreaz datoria public crescând în viitor acesteia respectiv ramburs rile. Nr.8 -2.2 +0.crt 1.4 -0.80 -2. În condi iile unei cereri de credite mari pentru acoperirea deficitului bugetar. 9. ara ri dezvoltate Japonia Germania SUA Fran a Suedia ri în curs de dezvoltare Emiratele Arabe Unite Argentina Maroc Egipt ri în tranzi ie Polonia România 1985 -4. de încetinirea ritmului de cre tere a veniturilor sau de fenomene conjuncturale ce î i transmit influen a prin intermediul cursului de schimb i a ratei dobânzii.1 -2.5 1990 -1.3 -9.0 -7. 11 .3 +1 +0.6 -0. 2. 11.1 -1. dobânzile i comisioanele exigibile în fiecare an pentru stingerea datorie publice interne i externe.4 -11. 3.9 1995 -1.7 -2.3 0.1 -3.

neinfluen ând nivelul ratei dobânzii. împrumutate I .Deficitul bugetar contribuie la cre terea ratei dobânzii pe pia i se opune astfel investi iilor private. compensând cererea sporit de credite guvernamentale. Cre terea ratei dobânzii are ca efect restrângerea cererii de credite adresate de agen ii economici i deci reducerea investi iilor realizate pe credit. Cele dou efecte se anuleaz reciproc. încetinind ritmul real al cre terii economice. Inplica iile acestei teorii sunt ilustrate în figura num rul 2. În figura 1 echilibrul ini ial este în punctul E. 12 . rata dobânzii cre te deoarece o parte important din fondurile disponibile este atras de guvern prin intermediul creditului public. Îm acest punc fonduri suplimentare ¨I devin disponibile pentru finan area investi iilor private. În contrast cu aceast opinie clasic . Cre terea economiilor popula iei determin sporirea disponibilit ilor pe pia a capitalului de împrumut. aceste fonduri suplimentare sunt egale cu fondurile cerute pentru finan area deficitului. se situeaz viziunea modern a inexisten ei unei corela ii între deficit i rata dobânzii. Rata dobânzii aferent punctului E¶¶ r mâne nemodificat fiind la nivelul ini ial d . corespunz tor rate dobânzii de pia d1 i cantit i totale de fonduri de imprimut. Rata Dobânzii O O¶ E¶ E E¶¶ C+¨C C I I I Fonduri împrumutate pe an d d Fig 2: impactul deficitului asupra ratei dobânzii în noua viziune Oferta de economii cre te de la 0 la 0¶. Suma împrumuturilor ce pot fi acordate corespunz toare punctului E¶¶ este în acest caz I . O re tere a solicit rii guvernului deplaseaz cuba cererii din C în C+ ¨C rezutând un nou echilibru al pie ii în E¶. rata dibânzii de pia este d2 iar cantitatea de fonduri oferit i împrumutat a crescut la I . Economisirea este în eleas de contribuabili ca modalitate de acoperire a unor cheltuieli mari în viitor. Când guvernul solicit fonduri pe pia a capitalului de imprumut. Modificarea func iei ofertei de resurse are drept rezultat un nou punct de echilibru E¶¶.

6. iar pe de alt parte posibilit ile de acoperire a acestor resurse. Metode de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare Bugetul de stat trebuie s reflecte pe de o parte necesit ile de resurse financiare ale statului ce decurg din înf ptuirea programului guvernamental propus pentru perioada imediat urm toare. În acest scop se folosesc metode clasice i metode moderne bazate pe analiza cost avantaje i alte studii de eficien . având caracterul unui buget func ional. Metode moderne de dimensionare a indicatorilor bugetari 13 . Utilizarea în practic a bugetului func ional este diferit de la o ar la alta. Acest abordare este completat cu studii punctuale bazate pe analiza ³cost eficacitate´. Într-un buget program ansamblul resurselor este destinat a finan a ansamblul cheltuielilor în raport de utilitate a lor. Metode clasice de dimensionare a indicatorilor bugetari Metoda automat se iau drept baz pentru întocmirea bugetului pe anul urm tor (t+1) veniturile i cheltuielile penultimului an (t-1). Metoda evalu rii directe presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare surs de venit i fiecare categorie de cheltuieli. este considerat a fi un ³buget de mijloace´. Se au în vedere execu ia preliminat a bugetului pe anul în curs i previziunile în domeiul economic i social pentru anul urm tor.Tipuri de bugete utilizate în practica interna ional Bugetul de stat în forma sa tradi ional . ³Bugetele program´ sunt elaborate în func ie de obiectivele prouse în condi iile l rgirii orizontului de referin la un num r mai mare de ani. Astfel apare problema dimension rii corecte a nivelului veniturilor i cheltuielilor publice. Se determin ritmul annual de cre tere sau descre tere a veniturilor i cheltuielilor. În acest program se înscriu cheltuielile legate de realizarea unor obiective pe termen mediu i lung. 7. Avantajele unui buget func ional sunt: faciliteaz informarea asupra modului de utilizare a resurselor publice i permite o gestionare riguroas a acestor resurse. an al c rui exerci iu a fos încheiat. Acest buget este orientat în func ie de mijloacele ce pot fi utilizate la nivelul unui an i NU în func ie de scopuri sau obiective ce ar urma s fie atinse în anul bugetar respectiv. Metoda major rii(diminu rii) se iau în considerare rezultatele exrci iilor bugetare pe un interval de 5 sau mai mul i ani consecutivi din perioada premerg toare.

programare bugetizare (PPBS)este metoda de dimensionare a cheltuielilor publice aplicate ini ial în domeniul militar i extins apoi la nivelul federal al SUA având la baz analiza cost avantaje.identificare obiectivelor i a mijloacelor de realizare . a proiectului valoarea beneficiului Metoda de planificare.i. Metoda managementului prin obiective(MBO) const în aceea c se pune accentul pe identificarea finalit ilor pentru fiecare domeniu de activitate. pe baza rela iei: In care B =valoarea prezent a beneficiului net ce rezult din prioectul i b (t)=beneficiile anticipate ob inute din proiectul i în anul t c (t)= costurile proiectului i în anul t = factorul de actualizare la rata dobânzii r. în contextul gestiunii prin obiectice a resurselor publice.confruntarea solu iilor de 14 .s) analiza cost avantaje permite alegerea între diferitele proiecte în func ie de valoarea prezent a beneficiului net pe proiect.În practica interna ional s-au structurat dou categorii principale de metode: y metoda de tip american ³Planned Programmed Budgeting System´(PPBS). Considerându-se un num r de proiecte de investi ii (1.«. programare i bugetizare. Fazele metodei sunt planificare.«. Metoda op iunilor bugetare(RCB) este bazat pe analiza sistemic folosit pentru dimensionarea indicatorilor bugetari. Acest metod permite analiza obiectivelor i glisarea acestora prin intermediul a a numitului ³plan-revolving´.formularea problemei . STUDIUL . ³Management gy objectives´(MBO) i ³Zero Base Budgeting´(ZBB) y metoda de inspira ie francez ³La rationalisation des Choix Budgetaires´(RCB) Metodele moderne se bazeaz pe analiza cost avantaje sau cost eficacitate. n= durata de via a proiectului K = capital ini ial investit în proiectul i Beneficiile nete ale proiectului sunt definite astfel: Când aceste beneficii dep esc durata de via net trebuie s fie actualizat . Metoda baz bugetar zero(ZBB) are ca scop de a preîntâmpina cre terea excesiv a cheltuielilor bugetare de la un an la altul. a c rei aplicabilitate este condi ionat de existen a a dou sau mai multe solu ii de realizare a unui obiectiv cu costuri diferite.

decizia. execi ia i controlul.Tab 5. Acest metod urm re te realizarea pe termen mijlociu a obiectivelor propuse. Fluxul ra ionaliz rii po iunilor bugetare Principalele faze ale metodei RCB sunt studiul. Legea bugetului asigurarirol sociale de stat pe anul 2010 REGLEMENT RI PRIVIND CALCULUL I PLATA CONTRIBU IILOR DE ASIGUR RI SOCIALE DE STAT OBLIGATORII I ASPECTE SPECIFICE ALE VENITURILOR I CHELTUIELILOR DISPOZI II GENERALE 15 . prin intermedoiu bugetelor program i ofer posibilitatea reexamin rii pe parcurs a op iunilor.

Pl tind contribu ii de asigur ri sociale de stat în sum de pîn la 35433 lei pe an.3 pot fi asigurate pe baz de contract individual încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale.1.1.3.Art. virat în plus în bugetul asigur rilor sociale de stat de c tre persoana asigurat . (2) Baza anual de calcul al contribu iei individuale de asigur ri sociale de stat obligatorii nu va dep i suma de 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmul it la 12. de avoca ii parlamentari se stabile te în propor ie de 6% din salariul lunar i din celelalte recompense.3. termenele de virare a acestora la bugetul asigur rilor sociale de stat i de prezentare de c tre pl titori a declara iilor privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. (3) Contribu ia individual de asigur ri sociale de stat obligatorii.7 mii lei i la cheltuieli în sum de 8274844. se restituie în modul stabilit de Guvern. care prelucreaz terenul în mod individual ± în sum de 996 lei pe an.6.2 mii lei. (2) Lista programelor incluse în bugetul asigur rilor sociale de stat se prezint în anexa nr. Art. ± Din tariful contribu iei de asigur ri sociale de stat obligatorii.4 din anexa nr. angaja i prin contract individual de munc sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucr ri sau prest rii de servicii. ± (1) Categoriile de persoane care nu sînt nominalizate în anexa nr. ± (1) Contribu ia individual de asigur ri sociale de stat obligatorii datorat de salaria ii asigura i.3. de judec tori. cota de 6% la fondul de salarizare i la alte recompense se vireaz la bugetul asigur rilor sociale de stat prin transferuri de la bugetul de stat. de notarii de stat. dar nu mai pu in de 1/12 din aceast sum lunar.9 mii lei. de procurori. Art. Art. ± Tarifele contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii.5. pl tind contribu ii de asigur ri sociale de stat în sum de 4044 lei pe an.2. ± Bugetul asigur rilor sociale de stat pe anul 2010 se aprob la venituri în sum de 8011831. iar în cazul persoanelor fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole. prev zut pentru angajatorii din agricultur specifica i la pct. ceea ce acord pl titorului dreptul la pensie minim pentru limit de vîrst i la ajutor de deces. Salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2010 se aprob de Guvern. Art. precum i tipurile de presta ii sociale asigurate se prezint în anexa nr. Art.4.1.2. cu o dep ire a cheltuielilor asupra veniturilor de 263013. pl titorului i se acord dreptul la pensie de asigur ri sociale de stat pentru limit de vîrst i la ajutor de deces. 16 . de persoanele care desf oar activitate în func ie electiv sau sînt numite în autorit i executive. ± (1) Sinteza bugetului asigur rilor sociale de stat la venituri i la cheltuieli se prezint în anexa nr. dar nu mai pu in de 1/12 din sumele respective lunar.

a c ror finan are se efectueaz de la bugetul de stat prin intermediul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale. pl tind contribu ia de asigur ri sociale de stat pentru fiecare an în m rimea prev zut la alin. ± (1) Pl titorii la bugetul asigur rilor sociale de stat. ± Tipurile drepturilor i veniturilor din care.9. (3) În cazul rezilierii contractului men ionat la alin. prin derogare de la art. inclusiv cei finan a i de la bugetul public na ional.1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere. conform modelului elaborat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. aferente salariilor calculate i altor recompense. Art. în termen de 35 de zile de la finele trimestrului de gestiune.10. în modul i în termenele stabilite în anexa nr. (2) Contribu ia de asigur ri sociale de stat obligatorii se consider achitat din momentul încas rii acesteia la contul Ministerului Finan elor ± Trezoreria de Stat. sînt obliga i s transfere. contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii la bugetul asigur rilor sociale de stat. Art.(1) i (2) se valorific la stabilirea dreptului de asigurare social . iar pentru contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii calculate în urma controlului fiscal ± de c tre Serviciul Fiscal de Stat. în m rimea cuvenit .(1). contribu ia de asigur ri sociale de stat achitat nu se restituie. Calcularea major rii de întîrziere se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale.4. se prezint în anexa nr.(1) i (2).5. (3) Concomitent cu eliberarea mijloacelor financiare pentru plata salariilor. Art. inclusiv data vir rii sumei datorate. ceea ce acord dreptul la presta iile sociale corespunz toare specificate la alin.(1).23 al Legii nr.489-XIV din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigur ri sociale. 17 . Casa Na ional de Asigur ri Sociale prezint acestuia.8. ± Tipurile presta iilor sociale unor categorii de popula ie. o informa ie în modul stabilit de Casa Na ional de Asigur ri Sociale i de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.7.3. institu iile financiare urm resc virarea mijloacelor b ne ti de c tre pl titori în bugetul asigur rilor sociale de stat. Majorarea de întîrziere nu se va calcula pentru perioada afl rii la examinare a documentelor privind virarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii de pe un cont pe altul. Art. nu se calculeaz contribu ii de asigur ri sociale de stat obligatorii se prezint în anexa nr.(2) Persoanele fizice pot fi asigurate pentru perioada cu începere din anul 1999 pe baz de contract individual încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. ± (1) Pl titorii la bugetul asigur rilor sociale de stat prezint trimestrial subdiviziunilor teritoriale ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale declara ii privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. Stagiul de cotizare realizat pîn la data rezilierii contractului men ionat la alin. (2) Neplata în termen a contribu iei de asigur ri sociale de stat obligatorii atrage calcularea unei major ri de întîrziere în propor ie de 0. Pentru ca Serviciul Fiscal de Stat s urm reasc virarea în termen a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii.

(5) Diminuarea cuantumului contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii prin neprezentarea declara iei privind calcularea i utilizarea contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii sau prezentarea declara iei ce con ine informa ii sau date neveridice i.12.(3) Pentru angajatorii din agricultur .3 a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. (4) Diminuarea cuantumului contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii stabilite în sum fix se sanc ioneaz cu o amend egal cu suma cu care a fost diminuat .1. se repartizeaz pe conturile individuale ale persoanelor asigurate. (7) Pe lîng amenda aplicat conform alin. (9) Sumele contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. la care urmau s fie calculate contribu ii de asigur ri sociale de stat obligatorii. de la pl titori se va percepe suma cu care s-au diminuat contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii ori suma contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii calculate la suma cu care a fost diminuat baza de calcul i se vor calcula major ri de întîrziere pentru nevirarea în termen la bugetul asigur rilor sociale de stat a sumei respective. Art. se va aplica cu începere de la 1 noiembrie 2010.4 din anexa nr.(4). majorarea de întîrziere pentru neplata în termenele stabilite la pct. (8) Sanc iunile prev zute la alin. propor ional sumelor calculate pentru asigurarea social a fiec rei persoane. pl tite par ial pentru o anumit perioad . 18 . respectiv. (6) i (7) se aplic de c tre colaboratorii Serviciului Fiscal de Stat. ± (1) Trezoreria de Stat a Ministerului Finan elor vireaz sumele prev zute de prezenta lege de la bugetul de stat la bugetul asigur rilor sociale de stat pe conturile bancare ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale destinate presta iilor sociale de la bugetul de stat. neachitarea contribu iilor se sanc ioneaz cu o amend în propor ie de 5% din suma cu care a fost diminuat . (5). ± (1) Mijloacele încasate la bugetul asigur rilor sociale de stat (inclusiv major rile de întîrziere i amenzile calculate la contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii) se acumuleaz pe contul Ministerului Finan elor ± Trezoreria de Stat. calculate pentru anul 2010.11. (6) Diminuarea sau t inuirea fondului de salarizare i a altor recompense. Art. (5) i (6). se sanc ioneaz cu o amend egal cu suma contribu iilor calculate la suma cu care a fost diminuat sau la suma t inuit . (2) Nu se admite dezafectarea de mijloace de la bugetul asigur rilor sociale de stat în scopurile prev zute de bugetul de stat i de bugetele unit ilor administrativ-teritoriale. indiferent de tipul de proprietate i forma juridic de organizare. se vireaz zilnic la contul Casei Na ionale de Asigur ri Sociale.(4). deschis în cadrul contului unic trezorerial al Ministerului Finan elor. precum i dezafectarea lor de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale în alte scopuri decît cele stipulate de prezenta lege. i se utilizeaz în conformitate cu prezenta lege.

19 . Art. Cernobîl i membrilor lor de familie. (2) Indemniza iile pentru incapacitate temporar de munc . cu participarea sindicatelor i patronatelor. i se pl tesc prin intermediul Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´. de Casa Na ional de Asigur ri Sociale i se pl tesc. indemniza iile acordate familiilor cu copii. ± (1) Presta iile pentru prevenirea îmboln virilor i recuperarea capacit ii de munc a salaria ilor în institu ii specializate se finan eaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale de la bugetul asigur rilor sociale de stat.A. (4) Serviciile pentru recuperarea s n t ii se procur conform prevederilor Legii nr.(2) Plata presta iilor sociale de la bugetul de stat se efectueaz dup virarea sumelor respective de la bugetul de stat la conturile bancare ale Casei Na ionale de Asigur ri Sociale destinate presta iilor sociale de la bugetul de stat.E. aloca iile lunare de stat. aloca iile lunare nominale de stat pentru merite deosebite fa de stat se stabilesc persoanelor îndrept ite s beneficieze de aceste presta ii sociale din bugetul de stat. compensa iile i ajutoarele materiale acordate participan ilor la lichidarea consecin elor avariei de la C. prin intermediul institu iilor financiare i/sau al Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´. conform Legii nr.190-XV din 8 mai 2003 cu privire la veterani. institu iilor financiare i institu iilor penitenciare. conform Legii nr.909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protec ia social a cet enilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. potrivit contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale sau cu Agen ia Na ional pentru Ocuparea For ei de Munc . (3) Indemniza iile viagere sportivilor de performan i ajutorul social se pl tesc de Casa Na ional de Asigur ri Sociale prin intermediul institu iilor financiare. precum i a cet enilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl. cu excep ia celor indicate la alin.(2) i (3).13. acordate persoanelor îndrept ite s beneficieze de aceste presta ii prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. din contul contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii. se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. în conformitate cu regulamentul aprobat de Guvern.1. prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. datorate de angajator bugetului asigur rilor sociale de stat. (4) Presta iile sociale specificate în anexa nr. iar cele acordate omerilor ± de agen iile teritoriale pentru ocuparea for ei de munc . dup caz. în baza contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale. (3) Organizarea recuper rii s n t ii prin tratament balneosanatorial a beneficiarilor de pensii prin intermediul sistemului public de asigur ri sociale. (2) Organizarea recuper rii s n t ii salaria ilor prin tratament balneosanatorial se efectueaz de c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale. ± (1) Compensa iile nominative. în corespundere cu actele normative în vigoare. Art.96-XVI din 13 aprilie 2007 privind achizi iile publice. în corespundere cu actele normative în vigoare. indemniza iile de maternitate persoanelor angajate prin contract individual de munc se calculeaz i se pl tesc la locul principal de munc . se calculeaz de Casa Na ional de Asigur ri Sociale.14. în baza contractului încheiat cu Casa Na ional de Asigur ri Sociale.

(1). Art. precum i de la persoanele fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole care prelucreaz terenul în mod individual. în conformitate cu planul de finan are prezentat de Ministerul Muncii. ± (1) Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de Întreprinderea de Stat ³Po ta Moldovei´ se stabilesc în valoare maxim de 0.18. Protec iei Sociale i Familiei. medicamentelor. ± (1) Taxa de comision la sumele eliberate în numerar de c tre institu iile financiare pentru plata pensiilor.8% din suma distribuit în calitate de drepturi finan ate de la bugetul de stat i de la bugetul asigur rilor sociale de stat.16. centre). cu acordul prestatorului.15. dup caz. ± (1) Indiferent de categoria pensionarilor care locuiesc în aziluri (internate. centre) pentru b trîni i invalizi din subordinea Ministerului Muncii. de la perceptorii fiscali. Art. la dorin a acestora. i va fi utilizat pentru între inerea pensionarilor. procurarea pentru ei a alimentelor. (2) Dup închiderea lunii de plat . indemniza iile i aloca iile sociale de stat se distribuie la domiciliu persoanelor de vîrst înaintat i celor care. Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prestate de institu iile financiare se stabilesc în valoarea maxim de 0.(1). Art.6% din suma distribuit în calitate de drepturi finan ate de la bugetul de stat i de la bugetul asigur rilor sociale de stat. prev zute la alin. Protec iei Sociale i Familiei. lenjeriei de corp i de pat. înc l mintei i îmbr c mintei. ± (1) Tarifele la serviciile de încasare de la popula ie a contribu iilor de asigur ri sociale de stat obligatorii în bugetul asigur rilor sociale de stat.2% din suma ce se încaseaz . dup ce acestora li se pl tesc 25% din pensia lunar stabilit i se efectueaz . care vor pl ti în numerar contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii. centrele) pentru b trîni i invalizi prezint trimestrial Casei Na ionale de Asigur ri Sociale d ri de seam privind utilizarea dup destina ie a sumelor transferate acestora din bugetul asigur rilor sociale de stat. Casa Na ional de Asigur ri Sociale restituie Întreprinderii de Stat ³Po ta Moldovei´ i institu iilor financiare comisionul specificat la alin. (2) Tarifele la serviciile de distribuire a drepturilor sociale prin mandate po tale prestate de Întreprinderea de Stat ³Po ta Moldovei´ se stabilesc conform actelor normative în vigoare. indemniza iilor i compensa iilor se stabile te în valoare maxim de 0. la prezentarea d rilor de seam i a documentelor confirmative. din cauza st rii s n t ii. (3) Pensiile. (2) Institu iile financiare nu vor încasa comision pentru serviciile de încasare.25% din suma eliberat .17. 20 .Art. (2) Azilurile (internatele. suma care a r mas din pensie va fi transferat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale acestor aziluri (internate. acordate de institu iile financiare. se stabilesc în valoare maxim de 0. nu le pot primi de sine st t tor la oficiile po tale. re ineri conform documentelor executorii. aloca iilor.

ajunge la 70. doar 15% sunt pentru investi ii i dezvoltare economic . Art. împrumuturi de la Banca Mondial i Fondul Monetar Interna ional. cu 3.19.21. În cazul în care întreprinderea nu dispune de suficiente mijloace financiare. conform modelului elaborat de Casa Na ional de Asigur ri Sociale. precum i din mijloace de la privatizarea patrimoniului public. la major rile de întîrziere i la amenzile aferente pl ilor la bugetul asigur rilor sociale de stat percepute de la persoanele fizice proprietari sau arenda i de terenuri agricole care prelucreaz terenul în mod individual. (2) Compensa iile nominative se pl tesc conform prevederilor Legii nr. aloca iile. stabilite în urma accidentelor de munc sau a bolilor profesionale. Proiectul Legii bugetului public pentru 2011.8%. intrat în dezbateri la Guvern. Deficitul prognozat constituie 1. Se prevede o 21 . indemniza iile. ± În conformitate cu Legea nr. iar în lipsa acestuia ± din mijloacele bugetului de stat.123-XIV din 30 iulie 1998 cu privire la capitalizarea pl ilor periodice. stingerea datoriilor întreprinderii ce se lichideaz fa de beneficiarii de indemniza ii i de pensii de invaliditate sau de urma . prevede cheltuieli de 32. în mod prioritar. Conform notei informative la proiectul elaborat de Ministrul Finan elor.9% din Produsul Intern Brut i urmeaz a fi acoperit prin emisia de valori mobiliare de stat. comisia de lichidare asigur . Art.933-XIV din 14 aprilie 2000 cu privire la protec ia social special a unor categorii de popula ie. aceste drepturi sînt pl tite de succesorul de drept al întreprinderii în cauz . de i este în sc dere. Republica Moldova: Buget de austeritate în 2011. s n tate. în modul stabilit de Guvern.Art. în modul stabilit de Guvern. suma total a cheltuielilor programate în proiectul Legii bugetului.20. protec ie social i salariile bugetarilor Din cele 32. persoana responsabil a autorit ii administra iei publice locale va prezenta casei teritoriale de asigur ri sociale d ri de seam trimestriale. ± (1) Pensiile. compensa iile i ajutoarele de omaj se pl tesc în numerar.6 miliarde de lei. Dou treimi din bani vor fi cheltui i pentru educa ie. ± Pentru eviden a restan elor la contribu iile de asigur ri sociale de stat obligatorii.3 miliarde mai mult fa de anul trecut. ponderea cheltuielilor de ordin social în bugetul public na ional.6 miliarde de lei. prin virarea mijloacelor financiare c tre Casa Na ional de Asigur ri Sociale.

lei (16. Totodat .0%. Din suma total a veniturilor fiscale. banii fiiind direc iona i.4 mil.619).7 mil. pentru a asigura atât acumul ri la buget. În acest an num rul lor urmeaz s coboare la 212. În acela i timp. ÄBugetul pentru anul curent este doar un mic pas spre relansarea economic a Republicii Moldova. dezvoltarea economiei. Ponderea acestora în suma total a veniturilor bugetului de stat constituie 3.5% din suma total a veniturilor bugetului de stat. Granturile pentru sus inerea bugetului constituie 2 067. cu 2 218. cheltuielile pentru sectorul economic. În suma total a veniturilor bugetului de stat ponderea impozitelor indirecte este de 72.3 mil.2%.1 mil.193-196 din 29 decembrie 2009 (art.3% din suma total a veniturilor bugetului de stat. acestea sînt la nivel de 95.8 mil.4% mai mult decît în anul 2009.lei. Veniturile fondurilor i mijloacelor speciale sînt prev zute în sum total de 1 270. cât i combaterea contrabandei cu alcool i ig ri dinspre Moldova spre România i alte state din Uniunea European . în sc dere cu 8.9 % din veniturile acumulate în anul 2008. a func ionarilor publici i a altor categorii de angaja i din sectorul bugetar. Bugetul RM pe anul 2010 La 23 decembrie 2009 Parlamentul a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.7% din totalul cheltuielilor bugetului de stat.5%.500 fa de anul trecut i cu 28.9 mil. comparativ cu anul 2009 se prev d a fi atrase suplimentar 969.lei sau 13. consider expertul. 11 100.0 mil.000 de unit i. Totodat . pân la 3 miliarde de lei.8%.000 în compara ie cu 2008.6 milioane de lei a cheltuielilor de personal.lei.2 mil. Cre terea atât de semnificativ a acestor aloca ii va fi asigurat îns din resurse externe. va continua procesul de reducere a unit ilor de personal în sectorul bugetar. Aceasta se explic prin faptul c cea mai mare parte a impozitelor directe se vars la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale.lei i reprezint circa 8. Veniturile fiscale vor constitui 11 491.9%) mai mult decît a fost prev zut pe anul 2009. inclusiv a infrastructurii". Principalii indicatori ai bugetului de stat pe anul 2010 se caracterizeaz precum urmeaz : La total. veniturile bugetului de stat sînt prev zute în sum de 15 318. În opinia lui Mihai Bologan. 22 .6% sînt încas rile din impozitele indirecte.8 milioane de lei. Pentru 2012 este absolut necesar s fie elaborat un buget ce ar con ine mai multe m suri pentru optimizarea cheltuielilor. în mare parte. care vor ajunge la cota de 14. vor spori cu 770. cea mai mare parte fiind destinate major rii salariilor cadrelor didactice. 133XVIII (aici) Legea în cauz este publicat în Monitorul Oficial nr. CU PA I DE MELC SPRE RELANSARE ECONOMIC Economistul Mihai Bologan vede un semn bun în cre terea aloca iilor pentru infrastructur . Ponderea acestor venituri în veniturile totale ale bugetului de stat este de 75. cu o majorare fa de anul 2009 de 5. se impune continuarea procesului de m rire a accizelor la produse alcoolice i tutun. spre reabilitarea i men inerea infrastructurii drumurilor i sus inerea produc torilor autohtoni.lei sau 96.cre tere cu 518.lei. cu 15. Veniturile nefiscale sînt prev zute în sum de 488.lei.

precum i la cheltuielile capitale. legea stabile te limita num rului de personal pentru autorit ile publice centrale 92832 unit i. circa 18% din cheltuielile totale i cu 798. de Sub aspect func ional.2% mai mul decît în bugetul rectificat pe anul 2009.5 mil.951.3 mil.4 mil.la fondurile asigur rilor obligatorii de asisten medical .lei sau cu 32. pentru autorit i publice au fost stabilite limite la cheltuielile curente.4 mil.lei i comparativ cu anul 2009 sînt în cre tere de peste 2 ori.1 926. . Totodat . gospod ria drumurilor. care vor fi repartizate de c tre Consiliul Na ional pentru Dezvoltare Regional pe domenii prioritare. din acestea partenerii de dezvoltare externi vor finan a 703.lei.lei mai mult decît în anul 2009) i pentru acoperirea deficitului bugetului asigur rilor sociale de stat.4 mil. reie ind din priorit ile proprii. cu 990. în leg tur cu insuficien a veniturilor proprii ale acestui buget . cu 469.la bugetele unit ilor administrativ-teritoriale. pentru transporturi. care vor asigura acoperirea a 65% din cheltuielile componentei de baz a acestor bugete. pentru nivelare bugetar 4 160.2 mil.2% mai mult ca în anul 2009). În buget pe anul 2010 este aprobat Fondul na ional de dezvoltare regional în sum de 135. .8 mil. pentru autorit ile publice locale 139168 unit i i limita cheltuielilor de personal pe autorit ile publice centrale 3 530.0 mil. prin lege se ofer dreptul beneficiarilor de aloca ii de la buget.lei. bugetele unit ilor administrativ- 23 .2 mil. Pentru sectoarele economice se vor aloca 14.lei (9.7%) revine sectoarelor sociale. ap rare i securitatea national se vor consuma 6.2% i pentru serviciul datoriei de stat 4.6%) comparativ cu prev zut pe anul 2009 i 2 988. s realoce aceste surse la cheltuieli capitale.5 mil. inclusiv: -la bugetul asigur rilor sociale 2 276. fiind i responsabili de utilizarea eficient a banilor publici.1 mil.lei (cu 1 677.0 mil.4 mil.În anul 2010 de la bugetul de stat se vor efectua cheltuieliîn sum total de 19 454.lei. Cheltuielile fondului rutier pentru între inerea i repara ia drumurilor însumeaz 583.lei.lei sînt în cre tere comparativ cu anul 2009.lei sau 47. pe autorit ile publice locale 4000.8 mil.1 mil. Întru asigurarea controlului strict asupra num rului i cheltuielilor de personal. partea preponderent a cheltuielilor (41.lei (cu 188. Pentru investi ii capitale în construc ii din toate sursele.3%.5 mil. dintre care 448. Transferurile de la bugetul de stat c tre alte bugete însumeaz 8 606. cu o cre tere de 1 706.3 mil. inclusiv cheltuieli de personal. respectiv.1% din suma total a cheltuielilor bugetului de stat.5 mil.lei (cu o cre tere de 127. dintre care prin intermediul autorit ilor publice centrale 1 026. Guvernul i autorit ile publice vor întreprinde m surile necesare pentru încadrare în limitele num rului i cheltuielilor de personal stabilite. Astfel.5 mil.2% mai mult ca în anul 2009.lei. Fondul de subven ionare a produc torilor agricoli este aprobat în sum de 300 mil. Prin Legea bugetului de stat. iar serviciile de stat cu destina ie general 5. beneficiarii de aloca ii de la buget vor dispune de flexibilitate în privin a efectu rii cheltuielilor pe articole economice.0 mil.lei.6 mil. pentru mentinerea ordinii publice. cu 352.lei.lei. inclusiv cheltuieli pentru investi ii. în cazul identific rii economiilor i rezervelor la cheltuieli curente.lei.lei sau 24. se vor direc iona 1098.2% mai mult decît stabilit pe anul 2009.1 mil.5 mil.1 mil. Cheltuielile capitale însumeaz 3 505.lei.1%) fa realizat în anul 2008.lei (18.7 mil. dintre care: presta iile sociale 1 325. Pentru reconstruc ia drumurilor se vor aloca 629. precum i pentru aprovizionarea cu ap i gospod ria comunal se vor consuma circa 70% din suma total de investi ii pe anul 2010.lei din contul donatorilor externi. Din suma total a investi iilor capitale pe anul 2010.6 mil.lei.lei.lei comparativ cu 2009). care vor fi repartizate prioritar la cheltuieli de dezvoltare din sectorul agrar.lei sau 31.lei.5%.lei. Suplimentar la aceasta. iar autorit ilor locale de la bugetul de stat se vor aloca 72.2 mil.

dolari SUA).lei. dintre care pentru finan area cheltuielilor capitale 145.2 mil.1 mil.lei (73.4 mil.9 mil.lei. În scopul finan rii integrale a deficitului bugetar vor fi direc ionate i mijloace din soldurile acumulate pe conturile bugetului de stat în anii preceden i.dolari SUA). Ponderea datoriei de stat în PIB la sfîr itul anului 2010 va constitui 31. i anume: 2 568.8%.8 mil. 3 647.0 mil.lei.împrumuturi pentru sus inerea bugetului .lei (1190.lei.9 mil. lei.0%. Din suma total a datoriei de stat. Pentru anul 2010 deficitul de cas al bugetului de stat este preconizat în sum de 4 136.vor fi utilizate mijloace financiare în sum d) mijloacele din vînzarea i privatizarea patrimoniului public 350 mil.9 mil.lei i datoria de stat extern 917.2 mil.lei sau 26.teritoriale vor beneficia i de transferuri cu destina ie special în sum total de 161. de creditorii externi .5 mil.lei (205 mil.dolari SUA ) 1 078.7 mil. La situa ia din 31 decembrie 2010 se preconizeaz c soldul datoriei de stat va constitui 20 431.lei.7 mil. Sursele de finan are a deficitului se constituie din: a) emiterea valorilor mobiliare de stat b) intr ri de împrumuturi externe 200.lei i comparativ cu situa ia din 31 decembrie 2009 se va majora cu 3 827.lei (46. dintre care pentru datoria de stat intern 460.9 mil. datoria intern constituie 5 309. Pl ile pentru deservirea datoriei de stat vor constitui 1 377. .0%.0 mil.5 mil.împrumuturi pentru proiecte finan ate din surse externe c) pl i pentru onorarea obliga iilor fa de 586.lei (88 mil.lei.8 mil.7 mil dolari SUA) sau 74. lei.2 mil. iar cea extern 15121. 24 .dolari SUA).

md/articol/guvernul-a-aprobat-legea-bugetului-de-stat-pentru-anul-201121437.php?action=view&view=doc&lang=1&id=333215 http://www.php http://www.html http://lex.mf.http://www.md/ro/newsitem/404 25 .justice.timpul.com/referate/economie/4/REFERAT--FINANTE-PUBLICE---SISTEMUL-BUGETAR--ECHILIBRUL-FINANCIAR-PUBLIC--BUGETUL-DE-STAT.md/index.gov.super-referate.