AUTORAPORTURILE CULTURII Capitolul 7.

Cultur

i civiliza ie

Raportarea civiliza iei la cultur poate fi i trebuie f cut att din unghiul de vedere al axiologiei ct i din acela al filosofiei culturii. n primul caz, vom surprinde caracteristici de ordin valoric uman ale unor civiliza ii deja constituite, n al doilea vom n elege ns i geneza social a civiliza iei i con inutul s u specific n raport cu cel mai important corelat al s u - cultura. Succint, raportul cultur - civiliza ie este un raport de genez , structur i func ie, deoarece el dezv luie modul de constituire, con inutul specific i func ionalitatea civiliza iei. Importan a acestui raport pentru clarificarea conceptului de civiliza ie este precizat de Alexandru T nase: A dori s precizez din capul locului c discu ia cu privire la con inutul celor dou concepte i la raportul dintre ele nu este - scrie el - ... o discu ie pur terminologic , o ceart de cuvinte sau o chestiune de sensibilitate a limbii - n sensul c unele limbi prefer un termen, altele l prefer pe cel lalt. Dincolo de controversa lingvistic , de discu ia n jurul termenilor, se afl o dezbatere mai adnc ; ea afecteaz pozi iile ideologice cu privire la nse i destinele moderne... cu implica ii de mare nsemn tate nu numai pentru n elegerea teoretic a acestor concepte ci i n ceea ce prive te semnifica ia lor practic pentru o flosofie politic ..."13. In privin a raportului cultur -civiliza ie se remarc n filosofa culturii existen a unor puncte de vedere extrem de variate care sus in: A. identificarea lor, B. separarea sau chiar opozi ia lor ireconciliabil , C. interac iunea i corelarea lor. A. Sinonimia cultur - civiliza ie. Au existat gnditori care au considerat c o distinc ie ct de ct clar din punct de vedere al con inutului nu ar exista ntre cultur i civiliza ie, c ace ti doi termeni au identitate semantic , sunt sinonimi. De pild , enciclopedi tii francezi au folosit termenul de cultur n sensul de civiliza ie i invers. Dup 200 de ani, lucrurile au r mas la fel: Dic ionarul enciclopedic Quillet" (editat n 1938) define te conceptul de civiliza ie ca sinonim celui de cultur . Cultura este pretutindeni ntruct este uneori sinonim cu civiliza ia - arat antropologul francez Jean Copans - deoarece este n acela i timp un ansamblu de supravie uiri i de posibilit i, de lucruri moarte i vii, de obiecte i de expresii verbale"14. Fernand Braudel sus ine c este n el tor a dori, n manier german s separi cultura de fundamentul ei, civiliza ia". i la gnditorii anglo-saxoni distinc ia ntre cei doi termeni este mic sau nu apare deloc. O anume ambiguitate poate fi sesizat chiar i n defini ia devenit clasic , pe care Taylor o d culturii, n care el nu face o distinc ie ntre cei doi termeni, pe care-i consider echivalen i. Chiar i cercet torii americani ai fenomenului social i cultural folosesc cei doi termeni - culture i civilization - n chip indiferent. De exemplu, la Pitirim Sorokin, ntrep trunderea pn la identificare a celor dou concepte este evident atunci cnd el vorbe te de un ansamblu cultural n cadrul c ruia nu se pot separa elementele materiale de cele nemateriale. La fel Melville Herskovits afirm explicit c sinonim a culturii este civiliza ia". De regul , argumentele invocate n sus inerea acestui punct de vedere sunt aduse de pe terenul lingvisticii: unii autori i unele limbi prefernd termenul de cultur , al ii pe cel de civiliza ie. B. Opozi ia ireconciliabil dintre cultur i civiliza ie. ncepnd cu secolul al 19-lea, n special la gnditorii germani, a existat o distinc ie net , de esen , structur , natur i func ie ntre cultur i civiliza ie. Folosind termenul de cultur pentru complexul de valori spirituale de tip tradi ional (artistice, etice, religioase, filosofice, tiin ifice) ce au rol de cunoa tere, iar termenul de civiliza ie pentru valorile materiale legate de cuceririle tehnice, ce au ca func ie ac iunea n vederea dobndirii elementelor de

confort, cei mai mul i dintre ace tia au considerat acest raport de opozi ie ireconciliabil . Mai riguros spus, se aprecia de c tre ei, c n timp ce cultura reprezint domina ia de sine, activitatea conform unor principii etice care reglementeaz universul sufletesc al omului, lumea sa interioar de idei i sim minte, civiliza ia semnific doar st pnirea asupra naturii (omul fiind nevoit s tr iasc conform naturii i nu mpotriva ei). Pornind de aici ei ajung, n cele din urm , la denigrarea civiliza iei i supraevaluarea culturii spirituale. De pild , pentru creatorul sociologiei culturii, Alfred Weber, cultura i civiliza ia sunt esen ialmente distincte, n sensul c n timp ce cultura apare mai ales sub form afectiv , ca o manifestare spiritual , original i liber a unui agregat vital", civiliza ia este de natur intelectual i ntructva anonim . Civiliza ia reprezint - spune el - efortul uman de cucerire a lumii naturii i culturii prin mijloacele inteligen ei; n sferele tiin ei, tehnicii i planific rii. Cultura, distinct de civiliza ie, este bazat pe realizarea spiritului, pe o realizare de sine filosofic i emo ional "15. B.a. Civiliza ia ca modalitate existen ial inferioar culturii, faz de declin i dec dere a acesteia. Cel care a sus inut cu mult t rie idea opozi iei radicale ntre cultur i civiliza ie a fost gnditorul german Oswald Spengler n celebra sa lucrare Declinul OccidentuluF, ap rut dup primul r zboi mondial. Consacrnd idea opozi iei ireconciliabile ntre cultur i civiliza ie, el acord no iunii de cultur sensul de configura ie spiritual , expresie a unui suflet particular", ce ar ine de o reprezentare intuitiv i o tr ire specific spa iului, iar celei de civiliza ie sensul de nf ptuiri materiale, utilitare, de activitate mercantil , f r pecete identitar . n concep ia lui Spengler, cultura i civiliza ia nu sunt dou componente structurale sincronice ale societ ii, ci fazele succesive n dezvoltarea unei societ i. Cultura este, pentru el faza prim , cnd se f uresc i se dezvolt formele crea iei culturale miturile, religia, artele i are drept caracteristici un anumit stil (religios, tiin ific, politic, social i, n general, stilul unui suflet al culturii), o durat proprie (considerat de Spengler de aproximativ 1.000 de ani) i un anumit tempo, m sur , tact {andante pentru spiritul greco-roman, alegro con-brio pentru spiritul faustic-occidental etc). Civiliza ia, dimpotriv , este faz final cnd toate aceste elemente ale crea iei culturale ncep s se ofileasc , sec tuind n cele din urm , pe primul plan trecnd elementele materiale exterioare, constituind declinul fatal al culturii. Concluzia este una singur , afirm gnditorii de mai sus: exist un raport inegal ntre cultur i civiliza ie; aceasta din urm precump nind n excese tehnicizante, n primatul tehnicului asupra celorlalte valori, deturneaz cultura de la rosturile ei ideale permanente, ducnd n final la aplatizarea orizontului spiritual al omului. B.b. n aria de cuprindere a punctului de vedere care face o distinc ie net ntre cultur i civiliza ie se nscrie i concep ia ce consider civiliza ia ca treapt superioar culturii pe scara nf ptuirilor umane. Ea mai este cunoscut i sub numele de concep ia istoric optimist , ntruct asociaz civiliza iei progresul n aproape toate palierele vie ii sociale. Ideea pivot a acestei concep ii este c civiliza ia exprim ntregul sistem social, asociat ns cu judecata de valoare, i, n acest context, devine con tient de rosturile i valorile ei, fiind superioar culturii. Prin raportarea sa la ideea de progres, la dezvoltarea societ ii, civiliza ia este definit ca o form evoluat de cultur , o etap relativ evoluat n istoria umanit ii care include folosirea scrisului, existen a ora elor, apari ia organiz rii politice a societ ii. Ea este deci egal cu stadiul superior n dezvoltarea cultural a unui popor. Un astfel de unghi de abordare afl m la B. Malinowski care recomanda c e mai bine a folosi cei doi termeni (cultur i civiliza ie) n mod distinct, ntrebuin nd termenul de civiliza ie pentru un aspect special al culturii mai avansate. Punctul de vedere istoric-etnologic potrivit c ruia cultura reprezint doar nceputul activit ii creatoare a oamenilor iar civiliza ia o form evoluat a acesteia, l g sim

exprimat mai nti la L.H. Morgan, care vorbe te despre cultura primitiv i ajunge apoi de la aceasta la civiliza ie, care este, opineaz el, o cultur mai complex , cu mai multe atribute, cu mai multe determin ri. Din referat de pe net: Rela ia intre cultura si civiliza ie

Ideea ca societatea si cultura sunt coexistente inseamna ca prin cultura intelegem tot ceea ce omul adaug naturii, adic societatea. Prin activit ile sale, prin propria sa transformare dintr-o fiin a naturala intr-o fiin a sociala,omul devine si o fiin a culturala.Acest lucru inseamna ca omul este fiin a creatoare de valori,adica de cultura. nseamn insa, mai concret, ca omul "nu este numai un animal autodomesticit ,socializat, ci ca este un animal cultivat". Totu i se pune intrebarea: Ce este cultura? Cultura este un fenomen social foarte complex, aproape imposibil de prins intr-o defini ie strict sensul. Termenul cultura provine din latinescul culturae,numai ca in antichitate romanii foloseau acest termen cel mai adesea in intelesul originar de cultivare a p mntului, ca ac iune de transformare a naturii, sens care, in multe limbi romanice, s-a perpetuat pana ast zi. n elesul celalalt al culturii, cultura animi, si opus lui cultura agri, ca educa i e in sens larg, a spiritului indeosebi, inteles provenind din mediile intelectuale ale Romei antice, este si el prezent printre semnifica iile uzuale actuale ale culturii. In schimb conceptul de civiliza ie a fost utilizat cu referire la totalitatea caracteristicilor afi ate in viata colectivului a unei popula ii avansate sau intr -o perioada istorica cum ar fi civiliza ia greaca din timpul lui Pericle". Astfel, civiliza ia apare ca un factor de progres. Etimologic, termenul "civiliza ie" deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si substantivul civilitas desemneaz calit ile generale ale cet eanului. Cuvntul civiliza ie, a ap rut pe la 1766 si a fost introdus in circula ie de ra ionali tii secolului al XVIIIlea, in primul rnd de Voltaire si enciclopedistii francezi, pentru a desemna "vremurile noi". In timp ce unii autori recunosc ca ndrept it numai termenul de "civiliza ie", al ii manifesta preferin a pentru termenul de "cultura" atunci cnd desemneaz ansamblul vie ii materiale si spirituale.De exemplu, kultur din limba germana corespunde in mare m sura cu civilisation din 1 imba franceza, iar culture din limba engleza corespunde cu intelesul ce se confer termenului de civiliza ie din alte limbi. Pentru al ii, termenul "civiliza ie" se refera la diverse st ri ale societ ii, adic formele elevate de organizare a societatii.Civilizatia, raportata la cultura, desemneaz cultura con tienta de rosturile si valorile ei. In epoca moderna, cele mai importante contribu ii la studiul culturii le -au adus etnologia,antropologia culturii, sociologia culturii si istoria. lata in ce consta punctul lor de vedere asupra culturii. Sociologia culturii analizeaz raporturile dintre societate si cultura, din perspectiva condi ion rii sociale a culturii si func iei sociale a culturii si raportul dintre cultura si civiliza ie, mai ales din perspectiva condi ion rii recipr oce. Este vorba de rolul culturii in procesul de socializare a indivizilor, in ac iunea de organizare, conducere, control si dinamica sociala. Antropologia culturala pune accentul pe tipurile culturale ale diferitelor comunit i etnice intruchipate in moduri de trai. Foarte aproape de antropologia culturala se afla etnologia. Etnologia inseamna etnografia ajunsa la maturitate. Ea se ocupa de studiul comportamentului uman in func ie de mediu, habitat, popula ie, obicei si pune in evidenta adeseori specificul cultural al unei colectivit i, Istoria prive te cultura ca o dimensiune a societ ii, ca un element component al acesteia. Istoria caut sa particularizeze fenomenul cultural la diverse popoare sau arii geografice, sa-1 incadreze in timp si sa-1 reconstituie in manifest rile sale.Ea arata ca in fiecare epoca se contureaz o ierarhie determinata a tipurilor de valori iar unele din aceste valori exercita un rol dominant.Pentru epoca noastr valorile

dominante sunt eficienta tehnica,verosimilitatea stiintifica,originalitatea estetica si participarea politica. Tendin e noi se manifesta astfel de exemplu in tiin a, prin faptul ca ast zi, can d ea se dezvolta mai mult ca alt dat in zona sa abstracta, deseori se prefera unei cuno tin e certe o cuno tin a verosimila sau, cel pu in, o stfel de cuno tin a nu este respinsa daca nu este verificabila in mod direct cid oar prin consecin ele sau prev iziunile pe care le intemeiaza. In evolu ia istorica a culturii s-au constituit interdependente intre filosofie si tiin a, religie si arta, filosofie si politica s.a.m.d. Astfel, nou in corela ia actual tiin a -tehinca este faptul ca ambii termeni ai acesteia se modifica semnificativ, iar din fuziunea lor ia na tere un nou bloc cultural, asa numita tehnostiinta. Cultura nu reprezint un strat de valori ideale, ea reprezint un ansamblu de domenii distincte, construite prin tipuri de activit i creatoare specializate. Termenul "cultura" a ajuns sa desemneze nu numai ansamblul valorilor, dar mai ales subansamblul valorilor noi, rezultate din crea ia si autocreatia omului. Dup p rerea lui R. Linton cultura este suma cuno tin elor, atitudinilor si modelelor c omportamentale, obi nuite pe care le au in comun si le transmit mai departe membrii unei societ i determinate. In ceea ce prive te rela ia dintre cultura si civiliza ie, cei mai mul i o privesc ca pe un "raport". Diferen a se produce in momentul in care una dintre ele se afla la "numitor" si cealalt la "num r tor". Au ap rut astefel mai multe concep ii: a. Concep iile care situeaz cultura la "num r tor", in sensul ca ii confer acesteia intaietate si demnitate umana si rol determinant in raport cu civi lizatia, vin indeosebi dinspre filosofie (filosofi). Pentru O. Spengler, cultura si civiliza ia sunt, doua ramuri ale crea iei umane. Dup ce o cultura a atins cele din urma culmi de inflorire, ea se transforma inevitabil in civiliza ie (materiala, prin excelenta). Civiliza ia ar constitui sfr itul oric rei culturi. Berdeaev, ndeosebi in "Der Sinn der Geschichte" (1925) subliniaz faptul ca civiliza ia, ca faza finala a oric rei culturi, provine dintr -o sleire a for elor spirituale ale omului (omenirii). Ceea ce caracterizeaz civiliza ia ar fi voin a de viata, de a trai, de a se bucura de pl cerile vie ii, si, ca atare, in aceasta etapa a omenirii preocuparea dominanta ar constitui-o organizarea practica a vie ii. In timp ce cultura se caracterizeaz prin faptul ca este dezinteresata, gratuita, civiliza ia se caracterizeaz prin preocup rile ei practice. b. Concep iile care pun civiliza ia la "num r tor" vin dinspre o anumita categorie a gnditorilor de forma ie istorica. E suficient sa privim un manual de istorie de liceu pentru a descoperi ponderea majora acordata intr-un capitol despre evul mediu la romani, de exemplu, organiz rii economice, politice, administrative, juridice, militare, habitatului, vestimenta iei, hranei, deci manifest rilor de civiliz atie, fata de cele culturale. c. Intre cultura si civiliza ie, spun unii, nu poate fi un raport de fatala succesiune sau evolu ie paralela absoluta,nici de subordonare sau incluziune, ci, mai degrab , o rela ie de interac iune.Doar mintea noastr le separa, in plan real constituind fenomene ingemanate. Dimensiunea actionala prezenta in construirea acestei perspective se refera nu numai la componentele practice ci si la crea ia spirtuala prin care se realizeaz valorile spirituale specifice fiec rui domeniu. Ast zi cvasitotalitatea domeniilor culturii dobndesc caracteristici tiin ifice si filosofice. In multe domenii ale sale, cultura contemporana este caracterizata printr-o puternica profesionalizare, ea prezentnd in acela i timp, si aspecte marcate prin deculturalizare. In epoca actual a exista tendin a separ rii dimensiunii creative a culturii de dimensiunea sa participativa. Se formeaz ast zi o noua atitudine in raport cu cele 2 forme dominante ale culturii, tiin a si tehinca.Ele sunt v zute din ce in ce mai mult ca factori bivalen i, poten ial contructivi sau distructivi in evolu ia societ ii.

Fiecare din domeniile culturii, dar in mai mare m sura politica, art a si tiin a presupun si includ elemente de cultura tehnica. Statusul cultural al tehnicii este caracterizat deci prin faptul ca ea nu reprezint numai un complex de mijloace sau un ansamblu de metode, procedee si tehnici utile in diverse planuri cultural e, ci face parte ast zi, din structura interna a diferitelor domenii ale culturii. Daca cultura nu este un fenomen omogen este ea atunci unul incremenit, lipsit de orice dinamica? Termenii de progres si evolu ie culturala tin de domeniul criticii culturale, sunt produs al unui proces de introducere a unei judeca i de valoare asupra actului cultural, de apreciere, deci, a crea iei culturale. Schimbarea este un fel de a fi al culturii, unul din modurile sale existen iale. Intr-un anumit domeniu al culturii, de exemplu cel al artei,noul stil artistic nu poate fi privit (judecat) intotdeauna din perspectiva superiorit ii fata de cel anterior. Istoria culturii nu este, a adar, "evolu ia culturii" sau "progresul culturii". Daca nu exista un "cmp stilistic" general uman, ci "cmpuri stilistice" concrete, diferen iate si efemere, ele pot dialoga? Cmpurile stilistice interfereaz intre ele. Factorii stilistici, relativ independen i fiind, pot supravie ui unei anume matrici stilistice, pot trece de la un cmp stilistic la altul, intrnd astfel in noi configura ii stilistice. Tendin ele unui nou stil se suprapun si isi asimileaz elementele unui alt stil. Cultura este un proces de umanizare a naturii, se constituie prin dialog activ cu lumea in urma unei ac iuni de individualizare, de p ersonalizare. Accentul se pune pe dimensiunea interioara, pe tr ire si invatare, pe exercitarea aptitudinilor si energiilor spirituale individuale; autorul actului cultural este individul (creator si receptor de valori). Mediul cultural benefic este acela in care sunt prezente, active si interdependente toate tipurile de atitudini culturale, nu numai cele cognitive. Modul si gradul implic rii culturii in formarea individului uman difer in raport cu alte epoci prin multiple aspecte. In epoca noastr cultura este lipsita de unitate, mai ales in sensul ca, in cadrul ei, coexista multiple tipuri de valori care nu sunt integrate intr -un ansamblu unitar. Se considera ca ast zi asistam la un sincretism cultural in care valorile insele sunt in c utare de sens. Consideram ca unele din trasaturile si tendin ele eviden iate ale domeniului cultural al societ ii conduc la ceea ce apreciem ca este instrainarea culturala caracteristica epocii noastre.Continua formarea asanumitelor subculturi sau contraculturi, ca expresii ale indepartarii unor grupuri umane de sistemul cultural dominant sau chiar ca forme de contestare ale acestuia. Civiliza ia nu este nici dincolo, nici dincoace de cultura, ci este un mod de a fi al culturii, "sensul activ si func ional al culturii, domeniul ac iunii, eficacit ii si pozitivitatii" . In timp ce corelatele fundamentale ale culturii sunt natura si omul, ale civiliza iei sunt societatea si omul. "Cultura este rezultatul deta rii omului de natura, avnd fata indreptata spre subiect; civiliza ia este rezultatul inser iei omului in societate si are fata indreptata spre obiect". Civiliza ia este prin excelenta opera colectiva, cultura este, prin defini ie, crea ie individuala, efort personal. Cultura presupune, ca geneza, o mi care de la natural la subiectiv, de la social si obiectiv la individual si subiectiv, civiliza ia presupune o mi care inversa, de la individual -subiectiv la socialobiectiv. Cultura actuala are un caracter prospectiv.Mai mult ca oricnd att ac iunile individuale, cat si dezvoltarea sociala sunt orientate de modele anticipative coerente.In plan social se formeaz , pe langa o serie de tiin e prospective, activit i, organiza ii si institu ii specifice. Cele mai multe si mai importante schimb ri se produc ast zi in domeni ui tiin ific al culturii; aceste modifcari au loc att la nivelul activit ilor si rela iilor tiin ifice, cat si la nivelul institu iilor tiin ifice, dar mai ales in interiorul tiin ei propriu-zise.Astazi tehnica include tot mai multe elemente de cunoa stere teoretica, dep ind chiar statutul de tiin a aplicata si chiar pe acela de atiinta a aplic rii tiin ei. Epoca noastr este epoca promov rii culturale. Aceasta afirma ie poate fi considerata un adev r general, dup cum poate fi amendata, intrucat ex ista in raport cu ea, si o evidenta negativa. In planul individualit ii, al subiectivit ii, cultura este rezultatul educa iei, civiliza ia fiind sistemul, organizat si institutionalizat, al educa iei. Lund astfel natura ca linie de delimitare, putem spune despre cultura ca tot ceea ce creeaz omul cu elemente din natura, dar in afara de natura, in vederea necesita ilor

practice sau a scopurilor ideale, sunt potrivite cu firea lui proprie. Dintre, toate, crea ia de ine rolul primordial, fiindc fara ea nu exista nimic de difuzat si de asimilat. Crea ia culturala e sarcina providen iala a geniilor si a talentelor.Nu e poezie fara poeti,nici muzica fara compozitori,nu e pictura fara pictori,nici sculptura fara sculptori sau arhitectura fara arhitec i, precum nu e tiin a fara savan i ,filosofie fara cuget tori si civiliza ie fara cultura.