Introducere

Jacques Delors, o mare personalitate in lumea politica la nivel european, a fost singurul politician care a fost presedinte al Comisiei Europene timp de doua mandate, iar aceasta perioada a fost marcata de schimbari foarte importante in privint mecanismului de functionare a Comunitatii Europene. Fiind ales prima data la 1 ian 1985, impreuna cu comisarul britanic Lord Cockfield a adus un aport foarte important in semnarea si adoptarea Actului Unic European, care prevedea crearea pietei unice. În cei 10 ani în care a fost în fruntea Comisiei, Delors a influenţat multe dintre schimbările care au avut loc în cadrul construcţiei comunitare, mai ales că în perioada aceasta au existat câteva decizii extrem de importante, cum a fost de exemplu trecerea de la Comunitate la Uniune sau primii paşi pe calea trecerii la moneda unică. El a mai avut şi un al doilea mandat în fruntea executivului comunitar care a durat până în decembrie 1994. Jacques Delors în calitate de preşedinte al Comisiei în acelaşi an a elaborat „Cartea Albă a pietii interne” în care a identificat problemele şi deficienţele care împiedicau realizarea pieţei comune şi a făcut 300 de propuneri concrete de directive, în mod simultan au fost date publicităţii Raportul-Dooge despre reforma instituţională şi Raportul-Adonino care a elaborat concepţia Europei Cetăţenilor. Pe baza acestor documente în 1985 au început lucrările conferinţei interguvemamentale de revizuire a tratatelor comunitare. Tot in aceeasi perioada a fost adoptat si tratatul de la Maastricht, chiar daca initial el a fost respins de catre Danemarca printr-un prim referendum. Tratatul de la Maastricht incorpora cele trei etape de realizare a uniunii monetare, asa cum le desemnase Jacques Delors in activitatea sa monetara, si anume : pilonul I: Comunitatile Europene, ingloband cele trei comunitati existente: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) si Comunitatea Economica Europeana (CEE), a carei denumire este schimbata in Comunitatea Europeana, pilonul II: Politica externa si de securitate comuna si pilonul III: Cooperarea in domeniul Justitiei si al afacerilor interne. Anii 1986 şi 1987 pot fi numiţi anii primei reforme a dreptului comunitar originar, deoarece în 17 februarie 1986 a fost semnat „Actul Unic European” (AUE) care a intrat în vigoare din 01 iulie 1987. Prin AUE prevederile tratatelor comunitare au fost extinse asupra unor noi domenii de activitate cum ar fi cercetarea sau protecţia mediului înconjurător şi se preconizează crearea unei „pieţe interne” până la sfârşitul anului 1992.

Generalitati

Jacques Lucien Jean Delors, după cum sună întregul său nume, s-a născut la Paris la 20 iulie 1925. Economist si politician francez, Jacques Delors si-a inceput cariera la Banca Frantei in 1945, activand totodata si ca membru in Comitetul Economic si Social. Apoi a fost membru al Partidului Socialist francez, începând cu 1974. Anterior, adică în 1969, el fusese consilier al prim-ministrului gaullist Jacques Chaban-Delmas. În structurile comunitare, prima poziţie de importanţă pe care a avut-o a fost aceea de parlamentar european, în intervalul 1979-1981. În Parlamentul European a fost în fruntea Comisiei responsabile pentru afaceri economice şi financiare. Delors a ajuns în poziţia de ministru sub preşedintele socialist François Mitterrand. Astfel, a fost ministru al economiei şi de finanţe în perioada 19811983 şi ministru al economiei, de finanţe şi bugetului în 1983-1984.

Jacques Delors – implicare politica

După cum a remarcat aproape unanim atât doctrina de specialitate cât şi mass-media care s-a ocupat de fenomenul comunitar, Jaques Delors a conferit prin prestaţia sa un nou rol funcţiei de preşedinte al Comisiei, care a crescut în prestanţă, în putere şi în incisivitate, modificând astfel statutul relativ modest deţinut de majoritatea antecesorilor săi, într-unul de frunte al Uniunii Europene. Acordul bugetar atins în februarie 1988 a fost un pachet clasic de tratative CE; el a transformat politica bugetară prin cuprinderea ciclului bugetar anual în cadrul unei perspective financiare pe termen mediu. A combinat măsuri pentru reîntărirea disciplinei bugetare, resurse proprii adiţionale, extinderea fondurilor structurale şi menţinerea rabatului bugetar acordat Marii Britanii. Principalele elemente au fost:

2

În schimb. şi care conţinea următoarele elemente majore: nivelul maxim la veniturilor şi cheltuielilor era stabilit până în 1999. Ansamblul de măsuri structurale adoptate în 1989 a antrenat o creştere a ponderii fondurilor sociostructurale la 30% în bugetul comunitar faţă de 10% la mijlocul deceniului nouă. care implica şase categorii de cheltuieli. 3 . care prevedea dublarea fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere economic.O extindere a sistemului „resurselor proprii” prin includerea unei a patra resurse noi bazată pe averea relativă a statelor membre. . .2 procente din PNB pînă în 1992. subliniate de un angajament major cu privire la fondurile structurale. Mai mult. rezultată în urma măsurării PNB. Propunerile au fost adoptate după mai multe discuţii contradictorii între Marea Britanie şi partenerii europeni. dar şi controlul mai strict al cheltuielilor destinate agriculturii. cheltuielile erau împărţite pe şase categorii.O continuare a complexului sistem de rabat stabilit la Fontainebleau prin care Marea Britanie primeşte o reducere a contribuţiei sale la veniturile Comunităţii echivalentă cu 66 procente din diferenţa dintre partea sa de venituri furnizate şi totalul fondurilor alocate. PE a văzut o creştere substanţială a cheltuielilor facultative.O creştere a resurselor financiare puse la dispoziţia Comunităţii prin creşterea plafonului la 1. care a intrat în vigoare în iulie 1988. şi el aprobat. Consiliul de Miniştri şi PE. dar crescând la 1. în cele din urmă. acordul a stipulat ca valorile cheltuielilor obligatorii să nu fie revizuite în asemenea mod încât să conducă la o reducere a sumei disponibile cheltuielilor facultative.2 procente din PNB pentru 1993 şi 1994. Acest Pachet Delors 1 a fost urmat din 1992 de Pachetul Delors-2.Întărirea şi impunerea disciplinei bugetare prin limitarea cheltuielilor cu agricultura la nu mai mult de 74 procente din creşterea PNB al Comunităţii. s-a semnat Acordul de la Bruxelles. . El era bazat pe acordul asupra unei perspective financiare pe cinci ani. Scopul acestuia era acela de a asigura faptul ca deciziile de la Bruxelles să nu fie anulate de un conflict continuu între cele două braţe ale autorităţii bugetare.. Cele trei instituţii au acceptat să respecte valorile conţinute în fiecare categorie a perspectivei financiare pentru toţi anii de până în 1992.27 până în 1999. .O dublare a resurselor financiare puse la dispoziţia regiunilor mai puţin dezvoltate ale Comunităţii în perioada 1988-1993. cu un plafon al veniturilor menţinut la 1. Pachetul Delors-1 a fost acompaniat de un Acord Interinstituţional între Comisie. cu alocări financiare specifice pentru fiecare an şi fiecare categorie (spre deosebire de 1988.

Ideea originală i-a aparţinut lui Jacques Delors. De altfel. aproape 95% din program fusese practic legiferat. în unele state membre. Programul de realizare a pieţei interne a CE a devenit cunoscut fie ca programul 1992. până la care trebuiau să fie aplicate toate cele 300 de măsuri. în care a arătat care ar fi costurile nerealizării pieţei interne. Tot de numele lui jacques Delors se leagă şi elaborarea „Cartei drepturilor sociale fundamentale a lucrătorilor” (Carta Socială). În ciuda scepticismului iniţial. s-a ajuns la un acord unanim în aprilie 1989. comisarul britanic însărcinat cu problemele pieţei interne. sistemul de colectare a veniturilor a fost uşor revizuit. a devenit curând evident faptul că programul va fi realizat în mare parte în intervalul de timp stabilit şi că va aduce considerabile beneficii economice tuturor statelor membre. Comitetul îi includea pe toţi guvernatorii şi preşedinţii băncilor centrale ale EC. în alt domeniu. datorită adoptării noilor schimbări citate mai sus. ca programul 1993. în discursul său inaugural în faţa Parlamentului European. factorii de decizie comunitari au devenit optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea realizării unui mai vechi proiect. Mulţumită preşedinţiei lui Delors şi a modului în care a reuşit să medieze unele dintre opiniile divergente pe care membrii comitetului le avea cu privire la finalitatea acţiunii lor. fie. Comitetul Delors a fost gândit şi ca un mod de încorporare a băncilor centrale într-un proiect ce fusese iniţiat la cel mai înalt nivel politic. Astfel. Tot în domeniul economic. cu sarcina de a studia şi de a furniza informaţii privind mijloacele de pregătire a uniunii monetare. La întrunirea la vârf de la Hanovra din iunie 1988 a fost creat un comitet sub coordonarea sa. cel al unei uniuni economice şi monetare. însă meritul planificării detaliate şi al modului entuziast în care a fost lansat programul aparţine lordului Cockfield. el a dat un nou sens existenţei Comunităţii şi a contribuit la crearea unei atmosfere în care iniţiativele ulterioare de lărgire şi de îmbunătăţire a funcţionării CE aveau să apară ca fiind practice şi dezirabile. În acelaşi timp. Delors s-a angajat să încheie procesul de constituire a pieţei unice până în 1992. plus un alt membru al Comisiei precum şi un număr mic de experţi independenţi. pentru a lua mai mult în calcul „capacitatea de contribuţie”. în timpul mandatului Delors a fost elaborat Raportul-Cecchini întocmit de economistul şi bancherul italian Paolo Cecchini despre „The Cost of Non-Europe”. Până la sfârşitul lui decembrie 1992.când aceste detalii au fost stabilite la Consiliul European de la Bruxelles). Comisia Delors a jucat un alt rol de prim plan. cel de realizare a Pieţei Unice a CE. Această ambiguitate a rezultat din termenul limită de 31 decembrie 1992. Dincolo de acest fapt. În acelaşi timp. Acesta semăna 4 .

prima etapă a început la 1 iulie 1990 şi constă în liberalizarea circulaţiei capitalurilor. a doua etapă a început la 1 ianuarie 1994. şi punea un accent mai mare pe schimbările instituţionale cerute. de a promova rolul ECU şi de a pregăti instalarea Băncii Centrale. deoarece introducerea unei monede unice este prin natura ei ireversibilă. este aproape imposibil ca acestea să fie aduse înapoi. Odată ce monedele şi politicile monetare naţionale sunt distruse. chemând la crearea unei singure monede transeuropene. atât de către persoanele care considerau că integrarea este cea mai bună modalitate pentru realizarea unei păci durabile în Europa. în trei etape: 1. 2. Raportul Delors era totuşi mai clar în ceea ce priveşte transferul de puteri la nivelul Uniunii în stadiul final. Raportul Delors a fost primit foarte bine. cât şi de către persoanele care apreciau beneficiile pur economice ale comerţului liber şi ale unor rate de schimb stabile. cu mulţi ani înainte. serviciilor. Raportul Delors din 1989 a prezentat un plan special în trei etape pentru implementarea uniunii monetare. care apăruse cu aproape 20 de ani în urmă. La fel cum procedase şi Raportul Wemer. Tratatul de la Maastricht Comunitatea Europeană a lansat proiectul unificării monetare aproape imediat după publicarea Raportului Delors. a cărui misiune a fost de a întări politicile monetare. 3. odată cu crearea Institutului Monetar European. Mulţi observatori au considerat euro ca fiind cea mai bună modalitate de cimentare a celor 40 de ani de cooperare internaţională regională. 5 . Raportul întocmit de Delors a propus un plan de tranziţie la UEM. Etapa întâi a Uniunii Economice şi Monetare a început în luna iulie a anului 1990 şi a avut aceleaşi obiective ca şi Actul Europei unice: şi anume să asigure că sunt eliminate definitiv toate restricţiile din calea circulaţiei bunurilor. 1 ianuarie 1999 reprezintă cea de-a treia etapă şi constă în lansarea monedei unice şi înfiinţarea Băncii Centrale. forţei de muncă şi capitalului.în mare parte cu Raportul Werner.

în perioada în care Comisia era condusă de Jacques Delors. Polonia. Tratatul a instituit o Uniune Europeana formata din cele 12 state membre ale Comunitatilor Europene: Belgia. Estonia. este normal ca un sistem monetar. de îndată ce dolarul nu mai este supus constrângerii convertibilităţii în aur. Iată ce spunea chiar Delors despre moneda unică. depasind obiectivul economic initial al Comunitatii. 6 . o viziune normală dat fiind contextul acelor ani în care politica mondială cunoştea nişte schimbări fundamentale o dată cu prăbuşirea blocului sovietic. pentru a fonda Uniunea Europeană. Finlanda si Suedia. şefi de state şi guverne semnează tratatul care constituie baza trecerii la UEM şi au fixat termenul de lansare a monedei unice în 1999. aducând unele schimbări în modul în care funcţiona executivul comunitar. să permită unei ţări să beneficieze de avantajele unei monede internaţionale care serveşte drept monedă de bază? Crearea unei monede europene va permite Europei să oblige pe americani să respecte o serie de reguli ale jocului. în 1992. El a încercat să eficientizeze modul în care Comisia răspundea la provocările politice internaţionale. Franta. proiectul Uniunii Economice şi Monetare a devenit o parte a Uniunii Europene şi au fost întocmite planurile specifice etapelor a doua şi a treia ale procesului. un instrument al puterii. Slovenia si Ungaria. Amintiţi-vă lupta justificată a generalului Charles de Gaulle împotriva imperialismului dolarului. Luxemburg. Trebuie observat în citatul de mai sus că Delors vedea economia şi finanţele comunitare strict legate de situaţia de pe scena internaţională. Slovacia. la Maastricht. Grecia. Malta. Portugalia si Spania. Letonia. Astfel. o parte din relaţiile externe a fost disociată de restul ansamblului din raţiuni personale. rezultatul acestui plan la care a avut o contribuţie remarcabilă: „Moneda unică este. Olanda. de asemenea. Republica Ceha. În consecinţă. Începând cu ianuarie 1993 apare chiar o divizare a DG I — Relaţii externe: de acum înainte DG I păstrează doar relaţiile economice externe. in 2004: Cipru. Marea Britanie. Irlanda. iar noua DG IA preia relaţiile politice externe. la care au aderat apoi inca 15 state (in 1995: Austria. Germania. Italia. Danemarca. in 2007: Bulgaria si Romania). În 1992. realizarea Uniunii economice şi monetare va fi un mare atu pentru a stabili un nou sistem monetar internaţional mai eficace (…)“. Tratatul marcheaza trecerea la o noua etapa in procesul de creare a unei "uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei". Lituania.Atunci când şefii statelor europene s-au reunit apoi la Maastricht.

Bineînţeles că în perioada în care a deţinut preşedinţia Comisiei. influenţa lui Delors nu s-a limitat numai la afacerile politice. ci şi pentru că are un arsenal de instrumente pentru a trata problemele cele mai presante din Est şi din Sud. prin normele politice şi prin legislaţia aprobată de instituţiile Uniunii Europene. conflictele dintre membrii potenţiali ai Uniunii Europene din Europa de Est ar putea să afecteze nefavorabil securitatea UE. Cele citate mai sus au fost însă cele mai „spectaculoase” şi au lăsat în urma lor cele mai multe „urme”. nu numai datorită importanţei sale ca pol de stabilitate şi prosperitate. În acest sens. externe sau strict monetare. Niciodată nu a fost atât de evidentă legătura dintre stabilitatea economică şi securitate. Această activitate era însă facilitată de faptul că propriul cabinet prezidenţial acoperea şi responsabilităţile celorlalţi membri ai Colegiului. atât ale statelor membre cât şi ale statelor vecine acestora. Preşedintele Comisiei afirma în acest sens: Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială. toate au sprijinit reformele politice şi economice din Europa de Est şi au ajutat astfel la generarea securităţii. Pentru modul în care vedea Delors funcţionarea Comunităţii şi raportul acesteia cu statele membre sunt interesante afirmaţiile sale din 1988 cum că aproximativ 80% din legislaţia socio-economică a statelor membre ale Uniunii Europene a fost elaborată prin angajamente prevăzute în cadrul tratatelor. relaţia structurată. Revenind la domeniul acţiunii externe. în mod clar. acordurile Europa. problemele monetare şi coordonarea fondurilor structurale. Faptul că procentajul este exact sau nu este lipsit de importanţă. folosindu-şi instrumentele civile. Jacques Delors a luat în responsabilitatea sa. trebuie spus că executivul comunitar condus de Delors a remarcat faptul că. 1.Schimbarea de mai sus nu este singura schimbare majoră adusă de Delors în modul de funcţionare al Comisiei. Puteam cita aici dublarea numărului de consilieri pentru cabinetul preşedintelui Comisiei sau faptul că. Concepte fundamentale si institutii implicate în structurarea politicilor sociale. în plus faţă de sarcinile tradiţionale ale preşedintelui. Şi altele au fost la fel de importante. Aceasta a încercat să prevină astfel conflictele violente care apar din aceste surse interne şi externe. PHARE. Ceea ce este important în acest caz este recunoaşterea faptului că acordurile încheiate în cadrul Uniunii Europene îşi pun amprenta asupra activităţilor de elaborare de strategii politice ale ţărilor din Europa Occidentală. ceea ce îi permitea o mai bună supraveghere precum şi putere de arbitru asupra activităţii celorlalţi comisari. 7 . încă din 1985.

Chiar si acesta este. Dimensiunea sociala a procesului de integrare europeana este inclusa în politica sociala comunitara si în proiectul de constructie a Europei sociale. un consens relativ. mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite.. Fundamentarea modelului . politica de aparare. care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala. având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale. Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa. 8 .politica sociala". Astfel. Prima notiune care necesita explicatii este cea de . chiar la nivelul aceleiasi societati. dupa aproape un secol de studii de politica sociala. de-a lungul timpului.politicilor sociale sectoriale"... o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata . O asemenea definitie nu raspunde însa.Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere.socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact. ca parte a politicilor publice. sau consecintele sociale care decurg uneori din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu. între care tot mai greu se pot trasa granite precise. internele. Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva.Welfare State" (statul bunastarii) si prezentarea detaliata a faimosului sau produs politico-economico-administrativ (securitatea sociala) vor face obiectul unui capitol distinct. dupa evenimentele din 1989). afirmativa. în mod evident. dupa excluderea politicilor publice fara impact social direct (vezi enumerarea anterioara). nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al politicilor publice... pentru început oprindune doar asupra definitiilor si dinamicii acestor concepte în secolul XX. provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care . spuneam. influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice.prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale. legata indisolubil de domeniile pe care le acopera în practica si care sunt concentrate în cadrul . justitia si politicile economice. Conceptul general de politica sociala si politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea .. Nici astazi. decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale.Acest studiu începe cu o serie de clarificari conceptuale. de-a lungul ultimelor decenii. Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale.

Marsând evident pe prima directie. abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe . dezvoltare ce trebuie sa se 9 . se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale.rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu. 1979. principiile cu solutiile. Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica. stabilite prin decizie politica. citati de Wilensky.social problems solving" a politicii sociale. Non-ideologica. s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor. Gough. Mai mult decât atât.societatile capitaliste avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala. Între cele doua mari conceptii exista fireste si abordari intermediare. aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: . punctuala. 1978. iar abordarea pragmatica. În mod traditional. mult mai recenta. descarcata de continuturi doctrinare. promoveaza functia de . neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca . un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati. citat de Esping-Andersen. a problemelor sociale. (Piven si Cloward. sugerând o forma de control social. în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele actorilor care influenteaza politicile si consecintele interventiilor lor (Higgins. Pentru teoreticienii neo-marxisti.unor nelinisti sociale. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist..Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. 1991). 1999). În literatura româneasca de specialitate.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) are binenteles o conotatie peiorativa.ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp). abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica. În general. 1973.. apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata". Într-adevar..Politica sociala este. dupa cum si .Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: . pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste. 1985).. ci doar pentru a raspunde .. respectiv ale anumitor grupuri expuse în mai mare masura diferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen. pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore.H.Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor" (Marshall. termenul . pentru a-si asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate" (O'Connor.. 1950). sau ar trebui sa fie.. golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice. 1972).Sociologul britanic T.conjunctural .. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul. .

programe sociale. învatamântul public. aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite. alocatii. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu.. 1992). producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea.welfare" (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri (Pechman. politica transporturilor. masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati. burse. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri. Diferentele în delimitarea politicii sociale provin. politica în domeniul sanatatii. existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu . transferuri de venit (impozite.Politici sociale.de dictionar" formulata de I. În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american. hotarâri si reglementari administrative. incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului. politica privind promovarea culturii si chiar politica 10 .cinci servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii).. Altfel spus. profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor. taxe. sistemul .apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca.. 1985). într-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir. 1995). apar deseori ca . politica sociala se concretizeaza în prevederi legislative specifice. etc.. incluzând doar sistemul pensiilor.. dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil. Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. conform unei definitii . Cât priveste anvergura acestei politici.întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat. în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat.politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza). îndemnizatii. politica educationala. România în context european"). din raportarea la un context politico-economic variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. asa cum s-a mentionat anterior. În principiu. Pentru exemplificare. cu referire stricta la .peste trei sferturi din ceea ce face un guvern" (Wilensky. Marginean în 1994. În schimb. legitimat politic. în Europa. respectiv pensii.. politica privind protectia mediului (politica ecologica).. putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. asistenta medicala. . politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala.

La rândul sau. 1985). Legat de aceasta definitie. facem precizarea ca analizei pe larg a acestuia îi este consacrata un capitol separat. doua concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunastarii) si securitatea sociala. .. Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente..Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul. practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate în cadrul unui stat al bunastarii. de Marea Britanie si de numele economistului J. Acestia au dat o replica modelului razboinic . În fine.. desi frecvent utilizat în limbajul politic sau în mass-media.Keynes. autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. considerîndu-se ca standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate decât în cazul pierderii veniturilor. deci cu impact asupra bunastarii colective. pentru început limitându-ne la conturarea unei definitii. somaj.M. punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor.Welfare State" este relativ recenta. asigurate fiecarui cetatean ca drepturi sociale" (Wilensky. educatia si locuinta. Fireste.privind petrecerea timpului liber..10 de ani mai târziu urmatoarele precizari: . 1975).stat social". În Statele Unite domina interpretarea republicana. utilizând mai putin termenul de stat al bunastarii (Wohlfahrtsstaat). alimentatia. conceptul de Workfare conditionând beneficiile sociale de munca. . mult mai reticenti în a atribui denumiri entuziaste (în special dupa frenezia care marcase perioada de vârf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept . denumirea . Statul bunastarii si securitatea sociala în traditia europeana Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli.H.. respectiv al lordului W. 11 .Beveridge. Desi originile acestui sistem dateaza de la stârsitul secolului al XIX-lea (vezi cap. sanatatea. autorii germani..II)..cele mai multe din aceste garantii. boli profesionale. fiind legata de perioade anilor '40. Ulterior. nu este nici el scutit de nuante si interpretari. deci la persoanele ramase fara loc de munca.. batrânete" (Wilensky. adesea cuprinse sub denumirea de securitate sociala au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale: accidente la locul de munca.leisure policy" (politica agrementului).Warfare State" si au prefigurat evolutia democratiilor occidentale dupa încheierea razboiului. conceptul de securitate sociala.. în mod evident. În privinta statului bunastarii. Harold Wilensky face .

Administratia Securitatii Sociale a Statelor Unite încearca. Se poate afirma. boli profesionale 5) alocatii familiale.. Controversele doctrinare aparute în jurul acestei teme fac obiectul unui capitol distinct. securitatea sociala se largeste sau se îngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat.. cu referire la acordarea drepturilor sociale constitutionale. deci tuturor cetatenilor).Citând o voce autorizata. Chiar daca secolul XX a marcat o dezvoltare evidenta în domeniul drepturilor sociale. Totusi. Ea nu este nici macar dezirabila. . asa cum demonstreaza multi autori adversari ai social-democratiei de tip suedez. Înscriindu-se pe aceeasi linie. în SUA de pilda lipsind multa vreme alocatiile familiale. invaliditate. printre care Danemarca si Suedia. (vezi .Charta Sociala". descriind cinci categorii de programe pentru acordarea beneficiilor sociale în urmatoarele situatii: 1) batrânete 2) somaj 3) maternitate 4) accidente de munca.. 12 .lucratorilor" (workers) si nu la drepturile sociale ale cetatenilor sai. de exemplu.27. pornind de la efectele adverse ale programelor sociale care acorda beneficii neconditionate. vol.cetatenie sociala" în traditia natiunilor europene. ca cele doua concepte abordate împreuna (statul bunastarii si securitatea sociala) contureaza. În Europa continentala (excluzând Marea Britanie al carei model se apropie mai mult de cel american) securitatea sociala se extinde în mod considerabil. politica sociala a Uniunii Europene face referire doar la drepturile .The Social Security Act" din 1935 consacra un model restrictiv dar eficient. 1993).toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci când unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau în situatiile în care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli sporite (de exemplu: cresterea copiilor sau plata îngrijirii medicale)". Fireste. generic vorbind.. 1989). ideea de .. 1993). În Statele Unite. în rapoartele periodice pe care le da publicitatii. (Social Security Programs Throughout the World. cu referire principala asupra sistemului federal de asigurari sociale si în mod deosebit asupra sistemului de pensii. utilizarea termenului de cetatenie în sens strict (juridic) nu este posibila decât acolo unde avem de-a face cu o acoperire universala în domeniul beneficiilor (drepturilor) sociale. Mergând aproape în paralel cu dimensiunile statului bunastarii. în evolutia lor de-a lungul secolului XX. fara nici un fel de conditii restrictive privind accederea la beneficii (vezi definitia data de Wilensky statului bunastarii universalist. conceptul la care ne referim cuprinde . identificarea unui nucleu comun de preocupari în domeniul securitatii sociale la nivel mondial. aceste programe sunt inegal dezvoltate de la o tara la alta. (The New Encyclopaedia Britanica. acoperirea universala nu este pe deplin si peste tot în Europa realizata. În pofida acestor diferente notabile. fiind bine dezvoltata în Franta si Germania si aproape împinsa la paroxism în unele tari scandinave.

cel mai remarcabil succes fiind includerea acestui domeniu în tratatele de baza ale Uniunii Europene. autoritatile supranationale de la Bruxelles au încercat sa formuleze si sa puna în aplicare o politica sociala comuna la nivelul Uniunii Europene. în 1989. dublata de un caracter evident dinamic. Dimensiunea sociala a integrarii europene. Anii '90 au marcat o noua dezvoltare a politicii sociale la nivel supranational. în domeniul politicii sociale (acquisul social). în procesul de constructie a Comunitatii Europene. Totusi. dar împlinirea ei constituie înca miezul unor dispute aprinse. Aceasta preocupare reflecta practic dimensiunea sociala a integrarii comunitare. inclusiv pasii facuti în domeniul politicii sociale. Aceasta tensiune a fost cel mai acut reflectata în refuzul premierului britanic conservator Thatcher de a semna Charta Sociala.Europa sociala" Pornind de la modelele de politici sociale ale statelor componente (carora le sunt consacrate subcapitole distincte în cadrul acestei lucrari). în 1985) preocuparile pentru dimensiunea sociala s-au intensificat si au culminat cu elaborarea Chartei Sociale. Trebuie remarcat ca revigorarea proiectului de integrare europeana. obiectivele economice au fost întotdeauna prioritare. au avut loc într-o perioada în care liberalismul politic si economic domina agenda europeana iar eforturile principale se concentrau în directia consolidarii SEM. Cu siguranta acest concept ar fi avut parte de o definitie vaga. odata cu relansarea integrarii la mijlocul anilor '80 (momentul a coincis cu instalarea lui Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene. Cu toate acestea. prin care s-a înfiintat Comunitatea Economica Europeana. daca nu s-ar fi ajuns la ideea de a defini simplu si concis Europa sociala ca suma acumularilor Uniunii Europene la un moment dat. nu a putut fi totalmente înlaturata tensiunea ideologica în relatia dintre stat si piata. ne vom rezuma sa spunem ca ideea cetateniei sociale este prezenta în traditia europeana a ultimului secol mai mult decât în cazul oricarui alt continent. mai exact între dimensiunea sociala si cea economica a procesului de integrare. au existat patru 13 . Cu toate progresele facute dupa razboi în Europa occidentala în privinta standardelor de viata.. Aspectele sociale au fost înca de la început trecute într-un plan secundar. care a fost semnata în decembrie 1989 de unsprezece din cei doisprezece membri ai Comunitatii. Însusi Tratatul de la Roma (1957). respectiv Maastricht (1992) si Amsterdam (1997). vorbea de necesitatea unei piete europene unice (în continuare SEM Single European Market) în care concurenta si comertul liber sa fie principiile de baza si se dorea ca acestea sa nu fie afectate de bariere nationale.În final. Este un adevar binecunoscut faptul ca. fiind sintetizata prin conceptul relativ recent de Europa sociala. . cu profunde implicatii economice si politice.

.argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene: libera circulatie a muncitorilor. tarile cu nivele joase de protectie sociala puteau efectiv sa-si . în deceniul urmator. 1999). ci doar a . 48-51. sub efectul Tratatului de la Roma.workers" se refera la toate categoriile de lucratori. Dumpingul social si turismul social. prin aceasta forma de turism social.coordonarii" sistemelor nationale de securitate sociala în sensul reducerii incompatibilitatilor. ca riscuri majore ale inegalitatilor privind standardele de viata din tarile membre. Este de prevazut ca largirea spre Est a Uniunii Europene.transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele nationale" (Mihut si Lauritzen. care s-au vazut nevoite sa faca fata unui val de muncitori din regiunile sudice ale Europei. în sensul ca muncitorii care se muta dintr-o tara în alta vor beneficia de drepturile sociale existente în tara gazda. Fireste. astfel încât persoanele care se angajeaza într-o alta tara sa nu-si piarda securitatea sociala de care s-au bucurat în tara lor de origine. indiferent de domeniu si de nivelul de calificare) decurge în mod evident din principiul fundamental al liberei circulatii a persoanelor în Uniunea Europeana. În contextul disparitiei frontierelor.exporte" surplusul de forta de munca interna spre tarile puternic dezvoltate. Libera circulatie a muncitorilor (termenul oficial .. Aceste situatii au fost semnalate de tarile puternic dezvoltate din nordvestul continentului. b. Admiterea Greciei. eficienta economica a constituit un argument serios în favoarea dezvoltarii politicii sociale a Uniunii 14 . daca nu se adopta din timp masurile necesare pentru reducerea inegalitatilor socio-economice existente în prezent.. Eficienta economica. înca nu se punea problema unei politici sociale supranationale. sa produca un nou val de dumping social. eficienta economica si coeziunea sociala. au aparut in anii '60 si s-au intensificat în anii '70-'80 tocmai ca urmare a realizarii liberei circulatii a muncitorilor pe teritoriul Uniunii Europene. în anii '60. Pentru ca acest principiu sa fie deplin functional era nevoie sa se asigure . acestea sa exercite presiuni pentru adoptarea unei politici sociale rezonabile la nivel comunitar. Aceasta mobilitate în domeniul pietei muncii -labour mobility. c. prin reprezentantii lor în Comisia Europeana. dumpingul social si turismul social. a. Vom încerca sa le explicam pe scurt. Desi poate parea paradoxal.este poate singura masura sociala importanta pe care o prevedea Tratatul de la Roma în art. Spaniei si Portugaliei în anii '80 în Comunitatea Economica Europeana a sporit teama tarilor bogate din nord-vestul Europei si a facut ca..

Primele tratate.. O scurta istorie a politicii sociale a Uniunii Europene indica suficient de clar faptul ca. aceste cheltuieli nu depaseau 5( din buget. a sensibilizat totusi factorii de decizie din Europa occidentala si a condus în timp la adoptarea unui buget sporit si a unor masuri stimulative care au crescut considerabil performantele în educatie si medicina. pe lânga legitimitate politica pentru regimul industrial-capitalist.Europene. Acest argument. Comunitatea a fost putin interesata de atingerea unor obiective sociale. prioritare fiind criteriile si masurile economice. ceea ce se traduce într-o crestere a eficientei economice. ajungându-se în 1999 la alocari de 27..cel mai recent si mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale. Art. Multa vreme acestea au constituit singurele prevederi de politica sociala din tratatele comunitare iar progresele înregistrate în crearea unei dimensiuni sociale a integrarii au fost modeste. Prin serviciile specifice pe care le asigura. Asa cum am mai spus. Industrial Relations and Social Affairs". conform Tratatului de la Amsterdam (1997). în mod evident de inspiratie neo-marxista. cele de la Paris (1951) si Roma (1957). Acest urias domeniu de activitate este finantat din 3 fonduri structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala ( ERDF ) . din cele 24 de directii generale existente. Coeziunea sociala .Fondul European Social ( ESF ) .Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF) Fondurile structurale reprezinta peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene. O încercare de revigorare a ideii de politica sociala a 15 . de exemplu.Fondul European pentru . pe lânga libera circulatie a persoanelor. politica sociala poate însemna. se prevedea ca muncitorii imigranti sa primeasca beneficiile sociale ale tarii gazda si. directia generala V (DG V) poarta responsabilitati sociale explicite: .Employment.119 al Tratatului Comunitatii Economice Europene stipula ca .4 miliarde euro ! În structura Comisiei Europene. sustine în fapt o politica mult mai larga a Uniunii Europene: politica de coeziune (cohesion policy). d.barbatii si femeile vor primi salariu egal la munca egala". Motivatia finantarilor comunitare este reducerea decalajelor (înca importante) existente între regiunile Europei. implicit a muncitorilor (oricum mobilitatea putea fi interpretata mai degraba ca o prevedere politica decât ca una sociala) se refereau vag la îmbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca ale lucratorilor.. în timp ce în anul 1975. în primele decenii ale constructiei sale. în plus. o forta de munca mai sanatoasa si mai bine educata.

Protocolul Politicii Sociale anexat Tratatului de la Maastricht. La început mai discret.Charta Sociala". odata cu lansarea Programului de Actiune Sociala (Social Action Programme = SAP) dar rezultatele concrete ale celor 3 programe anti-saracie pe care le cuprindea SAP au dezamagit atât structurile decizionale cât si opinia publica... 31) (.15) 5) Libertatea de asociere si negociere colectiva (par. 1987) apoi acest domeniu a constituit obiectul unui document european special: Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor (Community Charter of the Fundamental Rights for Workers.23) 9) Conditii de sanatate si securitate la locul de munca (par. Ceea ce trebuie sesizat cu prioritate este ca documentul vorbeste exclusiv de drepturile .8) 2) Angajrea si remunerarea (par. 12 .11) 3) Îmbunatatirea conditiilor de munca si viata (par.30) 12) Persoanele cu deficiente (par.Europei sociale". cu acumularea cât mai multor competente decizionale în institutiile comunitare si o alta presiune.lucratorilor" si nu de drepturile sociale ale tuturor cetatenilor Uniunii.13) 4) Protectia sociala (par. Devenise clar faptul ca noul acord va constitui . rezultatul unui compromis aparut între doua politici: pe de o parte. în sens contrar. solid ancorata pe terenul calculelor economice. venita din 16 . 21) 8) Informarea. cu exceptia Marii Britanii. 1 . 9 . Oricum. a reprezentat un mic dar important pas spre constructia . la rândul sau. politica sociala a început sa prinda contur. 22 . Abia dupa instalarea socialistului francez Jaques Delors la sefia Comisiei. 24) 10) Protectia copiilor si adolescentilor (par.20) 7) Învatamântul egal pentru femei si barbati (par. 1989). 19 .18) 6) Pregatirea profesionala (par.avut loc în 1974-1975. 25 -27) 11) Persoanele vârstnice (par. Cunoscuta sub denumirea scurta de Charta Sociala. 28 .cetatenie sociala" nu corespunde înca realitatii europene. câteva referiri directe la necesitatea unor obiective de politica sociala fiind prezente în preambulul Actului European Unic (Single European Act. 12 prevederi fundamentale din Charta Sociala faceau referire la: 1) Libertatea de miscare a muncitorilor (par..Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor". în 1985.. ceea ce demonstreaza ca notiunea de . o presiune pentru continuarea si adâncirea procesului de integrare. Tratatul de la Amsterdam (1997) a fost. protocol bazat pe .. 16 . 14 . desi dezbaterile de fond erau dominate de ideologia liberala renascuta în Europa. consultarea si participarea muncitorilor (par.piatra unghiulara" a viitoarei politici sociale comune a Uniunii.. acest document a fost semnat în decembrie 1989 de reprezentantii celor 12 state membre. 1989).

Armonizarea legislativa nu presupunea existenta unei politici comune supranationale si.doar" coordonarea acestor modele în sensul reducerii incompatibilitatilor existente.. 17 . principiu care se refera la adoptarea deciziilor specifice la un nivel cât mai jos posibil. Un nou capitol a fost adaugat. Etapa de armonizare corespunde cu aproximatie perioadei 1957-1985 si s-a bazat pe o procedura decizionala inter-guvernamentala. cât mai apropiat de cetateni. se considera ca si Tratatul de la Amsterdam a reprezentat o etapa utila pe drumul sinuos al coordonarii politicilor sociale. în functie de natura problemei. parea sa complice si mai mult adoptarea unei politici sociale comune. Jacques Delors a impulsionat în a doua jumatate a anilor '80 adoptarea unor standarde sociale unitare. având ca efect slabirea principiului suveranitatii nationale. comunitara. menita sa îngusteze .gap"-urile legislative între criteriile de acordare a beneficiilor sociale în tarile Uniunii.. etapa care fusese anticipata de specialisti înca din anii '60. Aceasta dubla întarire. Pentru a exemplifica. demers care a presupus . formarii si ocuparii locurilor de munca (în Tratat: . în timp ce somerii adulti vor redeveni activi în maxim 1 an de la pierderea ultimului job. S-a trecut treptat de la procedura predominant inter-guvernamentala la o procedura decizionala predominant supranationala. cu alte cuvinte a unei politici sociale comune (la nivelul Uniunii Europene). vom face câteva aprecieri cu privire la tendintele manifestate în procesul de constructie a Europei sociale.developing a common European employment strategy"). Prima observatie este în legatura cu eforturile de armonizare a modelelor nationale de politici sociale.partea celor care se temeau de concentrarea unor puteri prea mari la Bruxelles. cât si a principiului subsidiaritatii în domeniul executiv-administrativ. aducând un progres important în domeniul unificarii pietei muncii. În finalul acestui subcapitol. vom arata doar ca aceasta strategie comuna prevedea ca tinerii someri sa primeasca un loc de munca sau cel putin o oportunitate educationala în termen de 6 luni de când au devenit someri.. dând posibilitatea tarilor membre sa-si dezvolte o strategie comuna a angajarii. tocmai din acest motiv. Compromisul a constat într-o dubla întarire: atât a competentelor structurilor Uniunii Europene în domeniul elaborarii de politici generale. în asigurarea si controlul carora Comisiei de la Bruxelles urma sa-i revina un rol sporit. Acest transfer de putere spre Bruxelles a facut posibila intrarea în etapa de convergenta a politicilor sociale spre un model comun. Totusi. antagonista la prima vedere.

Pentru a se evita un blocaj al unificarii era nevoie sa se renunte treptat la o parte din criteriile si competentele nationale traditionale. din anii '60. a fost necesar ca la nivelul constiintei politice si al opiniei publice. Poate mai dificil de întreprins decât în alte domenii..zone sensibile" (adevarate refugii electorale ale partidelor) si chiar cu . culturale si religioase" (Heidenheimer. între curentul aparator al suveranitatii si specificului national si cel europenist unificator (sau cel putin federalist) a marcat întreaga istorie a procesului european. Era un proces spontan.nu se putea merge mai departe pastrându-se intacte toate prerogativele decizionale ce decurg din suveranitatea nationala. cu un imens avantaj: dezvoltarea economica a întregii Europe de Vest facea ca tarile occidentale sa se apropie tot mai mult în privinta programelor si deciziilor adoptate.. În pofida reformelor neo-liberale din ultimele decenii... statul bunastarii german va ramâne unul conservator.statul bunastarii. în nici unul din cazurile analizate nu s-au observat transformari ale caracteristicilor de baza . în timp ce Suedia va pastra modelul institutional social-democrat si solidar " (Heidenheimer. Teoria convergentei pornise înca de la început. alaturi de cele economice incluzând influente politice. Ea a întâmpinat o puternica rezistenta. consecintele trecerii DE LA ARMONIZARE LA CONVERGENTA? În primul rând. nefiind o caracteristica a dezbaterilor din zona politicii sociale. a standardelor create în diverse domenii. a europenizarii si globalizarii procesului decizional.. Tocmai acest comportament asemanator (neprogramat) al societatilor vest-europene confirma si încuraja în acelasi timp aplicarea teoriei convergentei în domeniul politic. departe de a fi determinat de imperative economice si structurale... este rezultatul unei multitudini de influente.specific national imanent". asa cum am mai spus.. în termeni politici. 18 .tabuuri". la nivelul politicii generale înca nu se ajunsese la ideea convergentei explicite. atât la nivelul opiniei publice si al mass-media. cât si al unor cercuri de intelectuali devotati ideii de ... În fapt. în favoarea unor structuri supranationale.Care ar fi. trebuie mentionat ca aceasta tensiune între interguvernamentalism si supranational. teoria convergentei nu a avut numai prieteni si sustinatori.impresia generala ramâne una de stabilitate mai degraba decât de schimbare . . economici si socio-culturali. demersul apropierii politicilor sociale a trebuit sa parcurga un drum presarat cu numeroase capcane. care sa promoveze criterii si politici valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene. 1990). 1990) iar ultimele tipuri de influente vor face sa existe întotdeauna deosebiri semnificative între modelele de dezvoltare pe care le urmeaza natiunile Europei. în toate capitolele sale. Criticii convergentei au încercat asadar sa argumenteze ca . Economiile si societatile occidentale raspundeau aproape la fel la stimuli externi si la cerinte interne. cu .. tarile membre sa înteleaga ca .. Fireste. desi..dincolo de nivelul la care se ajunsese prin metoda interguvernamentala .

Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism. Concluzii Pentru a incheia. si sa nu uitam de asemenea si de Tratatul de la Maastricht si la decizia de a crea o singura moneda. de o dimensiune sociala a integrarii. si anume moneda Euro. conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară. Numai Marea Britanie şi Danemarca şi-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană. Multumita lui. devenind o putere economica mondiala din ce in ce mai mare. si au dus la dezvoltarea Uniunii Europene. Cel mai important lucru este ca putem vorbi astazi de o politica sociala comuna.6. de o Europa sociala. multe planuri ale politicienilor importqanti au luat fiinta. Putem vorbi despre toate aceste lucruri cu sentimentul ca vorbim despre ceva care este mai putin decât un fapt împlinit dar mai mult decât o fictiune. as vrea sa punctez faptul a Jacques Delors a avut o foarte mare importanta si contributie in unificarea si dezvoltarea Comunitatii Europene devenind astazi marea Uniune Europeana. 19 .

Editura Dacia. Humanitas. Politica externă a Uniunii Europene.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1.7. Partea generală. Nicolae Marinescu.php/2010/11/21/delors-jacques/ http://en.org/wiki/Jacques_Delors http://idd.wikipedia. Bucureşti. Bucuresti. Karen E.europeana. Drept comunitar european. Bibliografie Augustin Fuerea. 2007. ALBERT.ubbcluj.ro/index. Ed. Ileana Tache.euro. Michel. Istoria Constructiei Europene. 2003. http://www. Editura TREI. Cluj-Napoca. 1994. Editura All Beck. Smith. Bucureşti 2004. Capitalism contra capitalism.html 20 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful