Introducere

Jacques Delors, o mare personalitate in lumea politica la nivel european, a fost singurul politician care a fost presedinte al Comisiei Europene timp de doua mandate, iar aceasta perioada a fost marcata de schimbari foarte importante in privint mecanismului de functionare a Comunitatii Europene. Fiind ales prima data la 1 ian 1985, impreuna cu comisarul britanic Lord Cockfield a adus un aport foarte important in semnarea si adoptarea Actului Unic European, care prevedea crearea pietei unice. În cei 10 ani în care a fost în fruntea Comisiei, Delors a influenţat multe dintre schimbările care au avut loc în cadrul construcţiei comunitare, mai ales că în perioada aceasta au existat câteva decizii extrem de importante, cum a fost de exemplu trecerea de la Comunitate la Uniune sau primii paşi pe calea trecerii la moneda unică. El a mai avut şi un al doilea mandat în fruntea executivului comunitar care a durat până în decembrie 1994. Jacques Delors în calitate de preşedinte al Comisiei în acelaşi an a elaborat „Cartea Albă a pietii interne” în care a identificat problemele şi deficienţele care împiedicau realizarea pieţei comune şi a făcut 300 de propuneri concrete de directive, în mod simultan au fost date publicităţii Raportul-Dooge despre reforma instituţională şi Raportul-Adonino care a elaborat concepţia Europei Cetăţenilor. Pe baza acestor documente în 1985 au început lucrările conferinţei interguvemamentale de revizuire a tratatelor comunitare. Tot in aceeasi perioada a fost adoptat si tratatul de la Maastricht, chiar daca initial el a fost respins de catre Danemarca printr-un prim referendum. Tratatul de la Maastricht incorpora cele trei etape de realizare a uniunii monetare, asa cum le desemnase Jacques Delors in activitatea sa monetara, si anume : pilonul I: Comunitatile Europene, ingloband cele trei comunitati existente: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) si Comunitatea Economica Europeana (CEE), a carei denumire este schimbata in Comunitatea Europeana, pilonul II: Politica externa si de securitate comuna si pilonul III: Cooperarea in domeniul Justitiei si al afacerilor interne. Anii 1986 şi 1987 pot fi numiţi anii primei reforme a dreptului comunitar originar, deoarece în 17 februarie 1986 a fost semnat „Actul Unic European” (AUE) care a intrat în vigoare din 01 iulie 1987. Prin AUE prevederile tratatelor comunitare au fost extinse asupra unor noi domenii de activitate cum ar fi cercetarea sau protecţia mediului înconjurător şi se preconizează crearea unei „pieţe interne” până la sfârşitul anului 1992.

Generalitati

Jacques Lucien Jean Delors, după cum sună întregul său nume, s-a născut la Paris la 20 iulie 1925. Economist si politician francez, Jacques Delors si-a inceput cariera la Banca Frantei in 1945, activand totodata si ca membru in Comitetul Economic si Social. Apoi a fost membru al Partidului Socialist francez, începând cu 1974. Anterior, adică în 1969, el fusese consilier al prim-ministrului gaullist Jacques Chaban-Delmas. În structurile comunitare, prima poziţie de importanţă pe care a avut-o a fost aceea de parlamentar european, în intervalul 1979-1981. În Parlamentul European a fost în fruntea Comisiei responsabile pentru afaceri economice şi financiare. Delors a ajuns în poziţia de ministru sub preşedintele socialist François Mitterrand. Astfel, a fost ministru al economiei şi de finanţe în perioada 19811983 şi ministru al economiei, de finanţe şi bugetului în 1983-1984.

Jacques Delors – implicare politica

După cum a remarcat aproape unanim atât doctrina de specialitate cât şi mass-media care s-a ocupat de fenomenul comunitar, Jaques Delors a conferit prin prestaţia sa un nou rol funcţiei de preşedinte al Comisiei, care a crescut în prestanţă, în putere şi în incisivitate, modificând astfel statutul relativ modest deţinut de majoritatea antecesorilor săi, într-unul de frunte al Uniunii Europene. Acordul bugetar atins în februarie 1988 a fost un pachet clasic de tratative CE; el a transformat politica bugetară prin cuprinderea ciclului bugetar anual în cadrul unei perspective financiare pe termen mediu. A combinat măsuri pentru reîntărirea disciplinei bugetare, resurse proprii adiţionale, extinderea fondurilor structurale şi menţinerea rabatului bugetar acordat Marii Britanii. Principalele elemente au fost:

2

Consiliul de Miniştri şi PE. care prevedea dublarea fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere economic.Întărirea şi impunerea disciplinei bugetare prin limitarea cheltuielilor cu agricultura la nu mai mult de 74 procente din creşterea PNB al Comunităţii. . 3 . cheltuielile erau împărţite pe şase categorii. care implica şase categorii de cheltuieli. Scopul acestuia era acela de a asigura faptul ca deciziile de la Bruxelles să nu fie anulate de un conflict continuu între cele două braţe ale autorităţii bugetare. dar crescând la 1.O dublare a resurselor financiare puse la dispoziţia regiunilor mai puţin dezvoltate ale Comunităţii în perioada 1988-1993.O continuare a complexului sistem de rabat stabilit la Fontainebleau prin care Marea Britanie primeşte o reducere a contribuţiei sale la veniturile Comunităţii echivalentă cu 66 procente din diferenţa dintre partea sa de venituri furnizate şi totalul fondurilor alocate. Acest Pachet Delors 1 a fost urmat din 1992 de Pachetul Delors-2.27 până în 1999. Propunerile au fost adoptate după mai multe discuţii contradictorii între Marea Britanie şi partenerii europeni. şi care conţinea următoarele elemente majore: nivelul maxim la veniturilor şi cheltuielilor era stabilit până în 1999. în cele din urmă. El era bazat pe acordul asupra unei perspective financiare pe cinci ani.2 procente din PNB pînă în 1992. şi el aprobat. cu alocări financiare specifice pentru fiecare an şi fiecare categorie (spre deosebire de 1988. În schimb. cu un plafon al veniturilor menţinut la 1.2 procente din PNB pentru 1993 şi 1994. . care a intrat în vigoare în iulie 1988.O extindere a sistemului „resurselor proprii” prin includerea unei a patra resurse noi bazată pe averea relativă a statelor membre. rezultată în urma măsurării PNB. Mai mult. dar şi controlul mai strict al cheltuielilor destinate agriculturii. Cele trei instituţii au acceptat să respecte valorile conţinute în fiecare categorie a perspectivei financiare pentru toţi anii de până în 1992. s-a semnat Acordul de la Bruxelles. .. subliniate de un angajament major cu privire la fondurile structurale. Pachetul Delors-1 a fost acompaniat de un Acord Interinstituţional între Comisie. acordul a stipulat ca valorile cheltuielilor obligatorii să nu fie revizuite în asemenea mod încât să conducă la o reducere a sumei disponibile cheltuielilor facultative. . Ansamblul de măsuri structurale adoptate în 1989 a antrenat o creştere a ponderii fondurilor sociostructurale la 30% în bugetul comunitar faţă de 10% la mijlocul deceniului nouă. PE a văzut o creştere substanţială a cheltuielilor facultative.O creştere a resurselor financiare puse la dispoziţia Comunităţii prin creşterea plafonului la 1.

La întrunirea la vârf de la Hanovra din iunie 1988 a fost creat un comitet sub coordonarea sa. Programul de realizare a pieţei interne a CE a devenit cunoscut fie ca programul 1992. însă meritul planificării detaliate şi al modului entuziast în care a fost lansat programul aparţine lordului Cockfield. Delors s-a angajat să încheie procesul de constituire a pieţei unice până în 1992. De altfel. aproape 95% din program fusese practic legiferat. în alt domeniu. factorii de decizie comunitari au devenit optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea realizării unui mai vechi proiect. a devenit curând evident faptul că programul va fi realizat în mare parte în intervalul de timp stabilit şi că va aduce considerabile beneficii economice tuturor statelor membre. sistemul de colectare a veniturilor a fost uşor revizuit. ca programul 1993. până la care trebuiau să fie aplicate toate cele 300 de măsuri. în timpul mandatului Delors a fost elaborat Raportul-Cecchini întocmit de economistul şi bancherul italian Paolo Cecchini despre „The Cost of Non-Europe”. În ciuda scepticismului iniţial. în care a arătat care ar fi costurile nerealizării pieţei interne. Comisia Delors a jucat un alt rol de prim plan. datorită adoptării noilor schimbări citate mai sus. plus un alt membru al Comisiei precum şi un număr mic de experţi independenţi. Comitetul îi includea pe toţi guvernatorii şi preşedinţii băncilor centrale ale EC. în unele state membre. Mulţumită preşedinţiei lui Delors şi a modului în care a reuşit să medieze unele dintre opiniile divergente pe care membrii comitetului le avea cu privire la finalitatea acţiunii lor. În acelaşi timp. Astfel. s-a ajuns la un acord unanim în aprilie 1989. în discursul său inaugural în faţa Parlamentului European. Ideea originală i-a aparţinut lui Jacques Delors. Tot de numele lui jacques Delors se leagă şi elaborarea „Cartei drepturilor sociale fundamentale a lucrătorilor” (Carta Socială). Până la sfârşitul lui decembrie 1992. Acesta semăna 4 . comisarul britanic însărcinat cu problemele pieţei interne. Această ambiguitate a rezultat din termenul limită de 31 decembrie 1992. Comitetul Delors a fost gândit şi ca un mod de încorporare a băncilor centrale într-un proiect ce fusese iniţiat la cel mai înalt nivel politic. pentru a lua mai mult în calcul „capacitatea de contribuţie”.când aceste detalii au fost stabilite la Consiliul European de la Bruxelles). În acelaşi timp. el a dat un nou sens existenţei Comunităţii şi a contribuit la crearea unei atmosfere în care iniţiativele ulterioare de lărgire şi de îmbunătăţire a funcţionării CE aveau să apară ca fiind practice şi dezirabile. Tot în domeniul economic. cel de realizare a Pieţei Unice a CE. Dincolo de acest fapt. cu sarcina de a studia şi de a furniza informaţii privind mijloacele de pregătire a uniunii monetare. cel al unei uniuni economice şi monetare. fie.

în mare parte cu Raportul Werner. 5 . atât de către persoanele care considerau că integrarea este cea mai bună modalitate pentru realizarea unei păci durabile în Europa. Raportul Delors era totuşi mai clar în ceea ce priveşte transferul de puteri la nivelul Uniunii în stadiul final. La fel cum procedase şi Raportul Wemer. care apăruse cu aproape 20 de ani în urmă. odată cu crearea Institutului Monetar European. 3. cu mulţi ani înainte. Tratatul de la Maastricht Comunitatea Europeană a lansat proiectul unificării monetare aproape imediat după publicarea Raportului Delors. chemând la crearea unei singure monede transeuropene. Raportul întocmit de Delors a propus un plan de tranziţie la UEM. a doua etapă a început la 1 ianuarie 1994. cât şi de către persoanele care apreciau beneficiile pur economice ale comerţului liber şi ale unor rate de schimb stabile. 1 ianuarie 1999 reprezintă cea de-a treia etapă şi constă în lansarea monedei unice şi înfiinţarea Băncii Centrale. a cărui misiune a fost de a întări politicile monetare. forţei de muncă şi capitalului. Odată ce monedele şi politicile monetare naţionale sunt distruse. serviciilor. deoarece introducerea unei monede unice este prin natura ei ireversibilă. de a promova rolul ECU şi de a pregăti instalarea Băncii Centrale. este aproape imposibil ca acestea să fie aduse înapoi. prima etapă a început la 1 iulie 1990 şi constă în liberalizarea circulaţiei capitalurilor. Raportul Delors din 1989 a prezentat un plan special în trei etape pentru implementarea uniunii monetare. în trei etape: 1. 2. Mulţi observatori au considerat euro ca fiind cea mai bună modalitate de cimentare a celor 40 de ani de cooperare internaţională regională. şi punea un accent mai mare pe schimbările instituţionale cerute. Raportul Delors a fost primit foarte bine. Etapa întâi a Uniunii Economice şi Monetare a început în luna iulie a anului 1990 şi a avut aceleaşi obiective ca şi Actul Europei unice: şi anume să asigure că sunt eliminate definitiv toate restricţiile din calea circulaţiei bunurilor.

in 2004: Cipru. depasind obiectivul economic initial al Comunitatii. o viziune normală dat fiind contextul acelor ani în care politica mondială cunoştea nişte schimbări fundamentale o dată cu prăbuşirea blocului sovietic. pentru a fonda Uniunea Europeană. Lituania. Slovacia. 6 . Danemarca. Portugalia si Spania. rezultatul acestui plan la care a avut o contribuţie remarcabilă: „Moneda unică este. El a încercat să eficientizeze modul în care Comisia răspundea la provocările politice internaţionale. Marea Britanie. Tratatul marcheaza trecerea la o noua etapa in procesul de creare a unei "uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei". şefi de state şi guverne semnează tratatul care constituie baza trecerii la UEM şi au fixat termenul de lansare a monedei unice în 1999. la care au aderat apoi inca 15 state (in 1995: Austria. Letonia.Atunci când şefii statelor europene s-au reunit apoi la Maastricht. un instrument al puterii. Tratatul a instituit o Uniune Europeana formata din cele 12 state membre ale Comunitatilor Europene: Belgia. Irlanda. de asemenea. Astfel. În consecinţă. o parte din relaţiile externe a fost disociată de restul ansamblului din raţiuni personale. Polonia. Olanda. În 1992. în 1992. Amintiţi-vă lupta justificată a generalului Charles de Gaulle împotriva imperialismului dolarului. în perioada în care Comisia era condusă de Jacques Delors. Începând cu ianuarie 1993 apare chiar o divizare a DG I — Relaţii externe: de acum înainte DG I păstrează doar relaţiile economice externe. Grecia. in 2007: Bulgaria si Romania). proiectul Uniunii Economice şi Monetare a devenit o parte a Uniunii Europene şi au fost întocmite planurile specifice etapelor a doua şi a treia ale procesului. de îndată ce dolarul nu mai este supus constrângerii convertibilităţii în aur. să permită unei ţări să beneficieze de avantajele unei monede internaţionale care serveşte drept monedă de bază? Crearea unei monede europene va permite Europei să oblige pe americani să respecte o serie de reguli ale jocului. Germania. aducând unele schimbări în modul în care funcţiona executivul comunitar. Italia. Iată ce spunea chiar Delors despre moneda unică. Trebuie observat în citatul de mai sus că Delors vedea economia şi finanţele comunitare strict legate de situaţia de pe scena internaţională. Republica Ceha. iar noua DG IA preia relaţiile politice externe. realizarea Uniunii economice şi monetare va fi un mare atu pentru a stabili un nou sistem monetar internaţional mai eficace (…)“. Malta. Finlanda si Suedia. Slovenia si Ungaria. este normal ca un sistem monetar. la Maastricht. Luxemburg. Franta. Estonia.

Preşedintele Comisiei afirma în acest sens: Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială. Aceasta a încercat să prevină astfel conflictele violente care apar din aceste surse interne şi externe. relaţia structurată. Ceea ce este important în acest caz este recunoaşterea faptului că acordurile încheiate în cadrul Uniunii Europene îşi pun amprenta asupra activităţilor de elaborare de strategii politice ale ţărilor din Europa Occidentală. în mod clar. ci şi pentru că are un arsenal de instrumente pentru a trata problemele cele mai presante din Est şi din Sud. conflictele dintre membrii potenţiali ai Uniunii Europene din Europa de Est ar putea să afecteze nefavorabil securitatea UE. toate au sprijinit reformele politice şi economice din Europa de Est şi au ajutat astfel la generarea securităţii. Faptul că procentajul este exact sau nu este lipsit de importanţă. externe sau strict monetare. problemele monetare şi coordonarea fondurilor structurale. încă din 1985. Bineînţeles că în perioada în care a deţinut preşedinţia Comisiei.Schimbarea de mai sus nu este singura schimbare majoră adusă de Delors în modul de funcţionare al Comisiei. Jacques Delors a luat în responsabilitatea sa. Niciodată nu a fost atât de evidentă legătura dintre stabilitatea economică şi securitate. În acest sens. folosindu-şi instrumentele civile. Şi altele au fost la fel de importante. Puteam cita aici dublarea numărului de consilieri pentru cabinetul preşedintelui Comisiei sau faptul că. influenţa lui Delors nu s-a limitat numai la afacerile politice. în plus faţă de sarcinile tradiţionale ale preşedintelui. PHARE. Cele citate mai sus au fost însă cele mai „spectaculoase” şi au lăsat în urma lor cele mai multe „urme”. 7 . ceea ce îi permitea o mai bună supraveghere precum şi putere de arbitru asupra activităţii celorlalţi comisari. Pentru modul în care vedea Delors funcţionarea Comunităţii şi raportul acesteia cu statele membre sunt interesante afirmaţiile sale din 1988 cum că aproximativ 80% din legislaţia socio-economică a statelor membre ale Uniunii Europene a fost elaborată prin angajamente prevăzute în cadrul tratatelor. nu numai datorită importanţei sale ca pol de stabilitate şi prosperitate. Concepte fundamentale si institutii implicate în structurarea politicilor sociale. 1. atât ale statelor membre cât şi ale statelor vecine acestora. Această activitate era însă facilitată de faptul că propriul cabinet prezidenţial acoperea şi responsabilităţile celorlalţi membri ai Colegiului. trebuie spus că executivul comunitar condus de Delors a remarcat faptul că. acordurile Europa. Revenind la domeniul acţiunii externe. prin normele politice şi prin legislaţia aprobată de instituţiile Uniunii Europene.

Chiar si acesta este. dupa excluderea politicilor publice fara impact social direct (vezi enumerarea anterioara). Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale. un consens relativ.. O asemenea definitie nu raspunde însa. chiar la nivelul aceleiasi societati. pentru început oprindune doar asupra definitiilor si dinamicii acestor concepte în secolul XX. Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva. nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al politicilor publice. de-a lungul ultimelor decenii. provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care ... legata indisolubil de domeniile pe care le acopera în practica si care sunt concentrate în cadrul . influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice. între care tot mai greu se pot trasa granite precise. Dimensiunea sociala a procesului de integrare europeana este inclusa în politica sociala comunitara si în proiectul de constructie a Europei sociale. dupa aproape un secol de studii de politica sociala. în mod evident. Astfel. politica de aparare. Nici astazi.socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact. sau consecintele sociale care decurg uneori din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu.. mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite.. Fundamentarea modelului .prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale.Acest studiu începe cu o serie de clarificari conceptuale. decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale. spuneam. dupa evenimentele din 1989). de-a lungul timpului. Conceptul general de politica sociala si politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea . o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata . Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa.. având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale.politicilor sociale sectoriale". ca parte a politicilor publice. afirmativa. justitia si politicile economice. Prima notiune care necesita explicatii este cea de . care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala. internele.Welfare State" (statul bunastarii) si prezentarea detaliata a faimosului sau produs politico-economico-administrativ (securitatea sociala) vor face obiectul unui capitol distinct. 8 .Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere.politica sociala".

abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe . 1985). ci doar pentru a raspunde .. dezvoltare ce trebuie sa se 9 .rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu. iar abordarea pragmatica. citati de Wilensky.unor nelinisti sociale. golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) are binenteles o conotatie peiorativa. abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica.Sociologul britanic T.ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp). Pentru teoreticienii neo-marxisti.. În mod traditional. 1991). pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist. În literatura româneasca de specialitate. 1978. 1999). s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor. apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata".societatile capitaliste avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala.social problems solving" a politicii sociale. 1950). se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale. descarcata de continuturi doctrinare.conjunctural .. În general. Marsând evident pe prima directie. în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele actorilor care influenteaza politicile si consecintele interventiilor lor (Higgins.. 1973. sau ar trebui sa fie. Într-adevar. Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica. a problemelor sociale. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul.. pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste. Între cele doua mari conceptii exista fireste si abordari intermediare. . sugerând o forma de control social.Politica sociala este. pentru a-si asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate" (O'Connor. Gough. dupa cum si .Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor" (Marshall.H. promoveaza functia de . principiile cu solutiile. (Piven si Cloward. 1972). citat de Esping-Andersen. respectiv ale anumitor grupuri expuse în mai mare masura diferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen.Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. termenul .Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: .. Mai mult decât atât.. un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati. Non-ideologica. mult mai recenta. 1979. aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: .. stabilite prin decizie politica. neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca . punctuala.

taxe. conform unei definitii .politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza).. . hotarâri si reglementari administrative. politica în domeniul sanatatii. În schimb. politica transporturilor. respectiv pensii. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea.Politici sociale. profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor. existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu . Diferentele în delimitarea politicii sociale provin. în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat. burse. din raportarea la un context politico-economic variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. asistenta medicala. învatamântul public.. politica privind protectia mediului (politica ecologica). etc. cu referire stricta la . incluzând doar sistemul pensiilor. politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala. asa cum s-a mentionat anterior. politica privind promovarea culturii si chiar politica 10 .welfare" (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri (Pechman. Cât priveste anvergura acestei politici. În principiu. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri. putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. în Europa. dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil.de dictionar" formulata de I. politica educationala.. apar deseori ca . România în context european"). 1992). Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie. transferuri de venit (impozite. Altfel spus.cinci servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii). 1985).peste trei sferturi din ceea ce face un guvern" (Wilensky.. incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului. 1995).apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca.întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat.. sistemul . într-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir. În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu. masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati.. politica sociala se concretizeaza în prevederi legislative specifice. programe sociale.. aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite. Marginean în 1994. Pentru exemplificare. îndemnizatii. alocatii. legitimat politic.

.H.privind petrecerea timpului liber. respectiv al lordului W. Statul bunastarii si securitatea sociala în traditia europeana Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli. adesea cuprinse sub denumirea de securitate sociala au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale: accidente la locul de munca. somaj. mult mai reticenti în a atribui denumiri entuziaste (în special dupa frenezia care marcase perioada de vârf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept .Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul. deci la persoanele ramase fara loc de munca. boli profesionale. practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate în cadrul unui stat al bunastarii.Keynes. asigurate fiecarui cetatean ca drepturi sociale" (Wilensky.. doua concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunastarii) si securitatea sociala. În Statele Unite domina interpretarea republicana. batrânete" (Wilensky. autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. Desi originile acestui sistem dateaza de la stârsitul secolului al XIX-lea (vezi cap. nu este nici el scutit de nuante si interpretari.. autorii germani.leisure policy" (politica agrementului). în mod evident... Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente. facem precizarea ca analizei pe larg a acestuia îi este consacrata un capitol separat. Acestia au dat o replica modelului razboinic . Ulterior. desi frecvent utilizat în limbajul politic sau în mass-media. La rândul sau.stat social". 11 .10 de ani mai târziu urmatoarele precizari: . deci cu impact asupra bunastarii colective. În fine.. de Marea Britanie si de numele economistului J. utilizând mai putin termenul de stat al bunastarii (Wohlfahrtsstaat). fiind legata de perioade anilor '40. considerîndu-se ca standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate decât în cazul pierderii veniturilor. denumirea . educatia si locuinta.Warfare State" si au prefigurat evolutia democratiilor occidentale dupa încheierea razboiului. conceptul de securitate sociala.M.. Fireste. punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor..Beveridge.. 1985).cele mai multe din aceste garantii. conceptul de Workfare conditionând beneficiile sociale de munca. . sanatatea. pentru început limitându-ne la conturarea unei definitii. 1975). Legat de aceasta definitie. În privinta statului bunastarii. alimentatia. Harold Wilensky face .Welfare State" este relativ recenta. .II).

În Europa continentala (excluzând Marea Britanie al carei model se apropie mai mult de cel american) securitatea sociala se extinde în mod considerabil. ideea de .cetatenie sociala" în traditia natiunilor europene. Totusi. Chiar daca secolul XX a marcat o dezvoltare evidenta în domeniul drepturilor sociale. fiind bine dezvoltata în Franta si Germania si aproape împinsa la paroxism în unele tari scandinave. 12 . acoperirea universala nu este pe deplin si peste tot în Europa realizata. în SUA de pilda lipsind multa vreme alocatiile familiale. în rapoartele periodice pe care le da publicitatii. În Statele Unite. invaliditate. fara nici un fel de conditii restrictive privind accederea la beneficii (vezi definitia data de Wilensky statului bunastarii universalist.The Social Security Act" din 1935 consacra un model restrictiv dar eficient.. vol. Administratia Securitatii Sociale a Statelor Unite încearca.toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci când unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau în situatiile în care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli sporite (de exemplu: cresterea copiilor sau plata îngrijirii medicale)". (The New Encyclopaedia Britanica.. . 1993). în evolutia lor de-a lungul secolului XX. Controversele doctrinare aparute în jurul acestei teme fac obiectul unui capitol distinct.. descriind cinci categorii de programe pentru acordarea beneficiilor sociale în urmatoarele situatii: 1) batrânete 2) somaj 3) maternitate 4) accidente de munca. Înscriindu-se pe aceeasi linie. Ea nu este nici macar dezirabila. asa cum demonstreaza multi autori adversari ai social-democratiei de tip suedez. (Social Security Programs Throughout the World. deci tuturor cetatenilor). aceste programe sunt inegal dezvoltate de la o tara la alta.. ca cele doua concepte abordate împreuna (statul bunastarii si securitatea sociala) contureaza. Se poate afirma.. securitatea sociala se largeste sau se îngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat. generic vorbind. de exemplu. pornind de la efectele adverse ale programelor sociale care acorda beneficii neconditionate. În pofida acestor diferente notabile. identificarea unui nucleu comun de preocupari în domeniul securitatii sociale la nivel mondial.lucratorilor" (workers) si nu la drepturile sociale ale cetatenilor sai. politica sociala a Uniunii Europene face referire doar la drepturile . 1993). utilizarea termenului de cetatenie în sens strict (juridic) nu este posibila decât acolo unde avem de-a face cu o acoperire universala în domeniul beneficiilor (drepturilor) sociale. (vezi . Fireste.27. cu referire principala asupra sistemului federal de asigurari sociale si în mod deosebit asupra sistemului de pensii. Mergând aproape în paralel cu dimensiunile statului bunastarii.Citând o voce autorizata. 1989).Charta Sociala". printre care Danemarca si Suedia. cu referire la acordarea drepturilor sociale constitutionale. boli profesionale 5) alocatii familiale. conceptul la care ne referim cuprinde .

Dimensiunea sociala a integrarii europene. Trebuie remarcat ca revigorarea proiectului de integrare europeana. dublata de un caracter evident dinamic. au avut loc într-o perioada în care liberalismul politic si economic domina agenda europeana iar eforturile principale se concentrau în directia consolidarii SEM. obiectivele economice au fost întotdeauna prioritare. nu a putut fi totalmente înlaturata tensiunea ideologica în relatia dintre stat si piata. Cu toate progresele facute dupa razboi în Europa occidentala în privinta standardelor de viata. ne vom rezuma sa spunem ca ideea cetateniei sociale este prezenta în traditia europeana a ultimului secol mai mult decât în cazul oricarui alt continent. Însusi Tratatul de la Roma (1957). Aceasta preocupare reflecta practic dimensiunea sociala a integrarii comunitare. . cel mai remarcabil succes fiind includerea acestui domeniu în tratatele de baza ale Uniunii Europene. Aspectele sociale au fost înca de la început trecute într-un plan secundar. vorbea de necesitatea unei piete europene unice (în continuare SEM Single European Market) în care concurenta si comertul liber sa fie principiile de baza si se dorea ca acestea sa nu fie afectate de bariere nationale. prin care s-a înfiintat Comunitatea Economica Europeana. în procesul de constructie a Comunitatii Europene. autoritatile supranationale de la Bruxelles au încercat sa formuleze si sa puna în aplicare o politica sociala comuna la nivelul Uniunii Europene. fiind sintetizata prin conceptul relativ recent de Europa sociala.. dar împlinirea ei constituie înca miezul unor dispute aprinse.În final. Cu toate acestea. cu profunde implicatii economice si politice. Este un adevar binecunoscut faptul ca. care a fost semnata în decembrie 1989 de unsprezece din cei doisprezece membri ai Comunitatii. daca nu s-ar fi ajuns la ideea de a defini simplu si concis Europa sociala ca suma acumularilor Uniunii Europene la un moment dat. în 1985) preocuparile pentru dimensiunea sociala s-au intensificat si au culminat cu elaborarea Chartei Sociale. odata cu relansarea integrarii la mijlocul anilor '80 (momentul a coincis cu instalarea lui Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene. Anii '90 au marcat o noua dezvoltare a politicii sociale la nivel supranational. Totusi.Europa sociala" Pornind de la modelele de politici sociale ale statelor componente (carora le sunt consacrate subcapitole distincte în cadrul acestei lucrari). mai exact între dimensiunea sociala si cea economica a procesului de integrare. Aceasta tensiune a fost cel mai acut reflectata în refuzul premierului britanic conservator Thatcher de a semna Charta Sociala. respectiv Maastricht (1992) si Amsterdam (1997). inclusiv pasii facuti în domeniul politicii sociale. au existat patru 13 . Cu siguranta acest concept ar fi avut parte de o definitie vaga. în 1989. în domeniul politicii sociale (acquisul social).

Aceste situatii au fost semnalate de tarile puternic dezvoltate din nordvestul continentului.transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele nationale" (Mihut si Lauritzen. ca riscuri majore ale inegalitatilor privind standardele de viata din tarile membre. care s-au vazut nevoite sa faca fata unui val de muncitori din regiunile sudice ale Europei. acestea sa exercite presiuni pentru adoptarea unei politici sociale rezonabile la nivel comunitar. 48-51. înca nu se punea problema unei politici sociale supranationale. Fireste. 1999). prin aceasta forma de turism social. astfel încât persoanele care se angajeaza într-o alta tara sa nu-si piarda securitatea sociala de care s-au bucurat în tara lor de origine.workers" se refera la toate categoriile de lucratori. Pentru ca acest principiu sa fie deplin functional era nevoie sa se asigure . c. ci doar a . Este de prevazut ca largirea spre Est a Uniunii Europene. a. Dumpingul social si turismul social. sub efectul Tratatului de la Roma.argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene: libera circulatie a muncitorilor. au aparut in anii '60 si s-au intensificat în anii '70-'80 tocmai ca urmare a realizarii liberei circulatii a muncitorilor pe teritoriul Uniunii Europene.exporte" surplusul de forta de munca interna spre tarile puternic dezvoltate. Desi poate parea paradoxal. Spaniei si Portugaliei în anii '80 în Comunitatea Economica Europeana a sporit teama tarilor bogate din nord-vestul Europei si a facut ca. b. Eficienta economica. indiferent de domeniu si de nivelul de calificare) decurge în mod evident din principiul fundamental al liberei circulatii a persoanelor în Uniunea Europeana. eficienta economica si coeziunea sociala. Vom încerca sa le explicam pe scurt. Admiterea Greciei. În contextul disparitiei frontierelor.coordonarii" sistemelor nationale de securitate sociala în sensul reducerii incompatibilitatilor.. Libera circulatie a muncitorilor (termenul oficial .. Aceasta mobilitate în domeniul pietei muncii -labour mobility. dumpingul social si turismul social. în anii '60. sa produca un nou val de dumping social. în sensul ca muncitorii care se muta dintr-o tara în alta vor beneficia de drepturile sociale existente în tara gazda..este poate singura masura sociala importanta pe care o prevedea Tratatul de la Roma în art. daca nu se adopta din timp masurile necesare pentru reducerea inegalitatilor socio-economice existente în prezent. prin reprezentantii lor în Comisia Europeana. tarile cu nivele joase de protectie sociala puteau efectiv sa-si .. în deceniul urmator. eficienta economica a constituit un argument serios în favoarea dezvoltarii politicii sociale a Uniunii 14 .

Comunitatea a fost putin interesata de atingerea unor obiective sociale. din cele 24 de directii generale existente. O scurta istorie a politicii sociale a Uniunii Europene indica suficient de clar faptul ca.. Multa vreme acestea au constituit singurele prevederi de politica sociala din tratatele comunitare iar progresele înregistrate în crearea unei dimensiuni sociale a integrarii au fost modeste. Acest urias domeniu de activitate este finantat din 3 fonduri structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala ( ERDF ) . Primele tratate. Art.Fondul European Social ( ESF ) . directia generala V (DG V) poarta responsabilitati sociale explicite: . a sensibilizat totusi factorii de decizie din Europa occidentala si a condus în timp la adoptarea unui buget sporit si a unor masuri stimulative care au crescut considerabil performantele în educatie si medicina. de exemplu..119 al Tratatului Comunitatii Economice Europene stipula ca . conform Tratatului de la Amsterdam (1997). în mod evident de inspiratie neo-marxista. prioritare fiind criteriile si masurile economice. ceea ce se traduce într-o crestere a eficientei economice.Fondul European pentru . se prevedea ca muncitorii imigranti sa primeasca beneficiile sociale ale tarii gazda si. O încercare de revigorare a ideii de politica sociala a 15 .Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF) Fondurile structurale reprezinta peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene. în plus. politica sociala poate însemna. Motivatia finantarilor comunitare este reducerea decalajelor (înca importante) existente între regiunile Europei.Europene. cele de la Paris (1951) si Roma (1957). pe lânga libera circulatie a persoanelor.Employment. în primele decenii ale constructiei sale. în timp ce în anul 1975. pe lânga legitimitate politica pentru regimul industrial-capitalist. implicit a muncitorilor (oricum mobilitatea putea fi interpretata mai degraba ca o prevedere politica decât ca una sociala) se refereau vag la îmbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca ale lucratorilor. Coeziunea sociala .. sustine în fapt o politica mult mai larga a Uniunii Europene: politica de coeziune (cohesion policy). aceste cheltuieli nu depaseau 5( din buget. Asa cum am mai spus.barbatii si femeile vor primi salariu egal la munca egala". Prin serviciile specifice pe care le asigura. Industrial Relations and Social Affairs". ajungându-se în 1999 la alocari de 27. d. Acest argument.cel mai recent si mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale.4 miliarde euro ! În structura Comisiei Europene. o forta de munca mai sanatoasa si mai bine educata.

Charta Sociala". ceea ce demonstreaza ca notiunea de . Ceea ce trebuie sesizat cu prioritate este ca documentul vorbeste exclusiv de drepturile . câteva referiri directe la necesitatea unor obiective de politica sociala fiind prezente în preambulul Actului European Unic (Single European Act. solid ancorata pe terenul calculelor economice.lucratorilor" si nu de drepturile sociale ale tuturor cetatenilor Uniunii. politica sociala a început sa prinda contur. o presiune pentru continuarea si adâncirea procesului de integrare. 19 .piatra unghiulara" a viitoarei politici sociale comune a Uniunii.30) 12) Persoanele cu deficiente (par.Europei sociale". în sens contrar. desi dezbaterile de fond erau dominate de ideologia liberala renascuta în Europa.23) 9) Conditii de sanatate si securitate la locul de munca (par. 25 -27) 11) Persoanele vârstnice (par. rezultatul unui compromis aparut între doua politici: pe de o parte. 1987) apoi acest domeniu a constituit obiectul unui document european special: Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor (Community Charter of the Fundamental Rights for Workers.. 21) 8) Informarea.18) 6) Pregatirea profesionala (par. venita din 16 . Abia dupa instalarea socialistului francez Jaques Delors la sefia Comisiei. 31) (.11) 3) Îmbunatatirea conditiilor de munca si viata (par. cu exceptia Marii Britanii.20) 7) Învatamântul egal pentru femei si barbati (par. Protocolul Politicii Sociale anexat Tratatului de la Maastricht. 9 . La început mai discret. acest document a fost semnat în decembrie 1989 de reprezentantii celor 12 state membre. 28 .cetatenie sociala" nu corespunde înca realitatii europene..8) 2) Angajrea si remunerarea (par. 12 prevederi fundamentale din Charta Sociala faceau referire la: 1) Libertatea de miscare a muncitorilor (par. cu acumularea cât mai multor competente decizionale în institutiile comunitare si o alta presiune. 1989). 1 .13) 4) Protectia sociala (par. la rândul sau. 1989). 12 ... 24) 10) Protectia copiilor si adolescentilor (par. Oricum.. a reprezentat un mic dar important pas spre constructia . 14 . 22 . odata cu lansarea Programului de Actiune Sociala (Social Action Programme = SAP) dar rezultatele concrete ale celor 3 programe anti-saracie pe care le cuprindea SAP au dezamagit atât structurile decizionale cât si opinia publica.avut loc în 1974-1975. 16 .. în 1985.15) 5) Libertatea de asociere si negociere colectiva (par. consultarea si participarea muncitorilor (par. Tratatul de la Amsterdam (1997) a fost. Cunoscuta sub denumirea scurta de Charta Sociala. protocol bazat pe . Devenise clar faptul ca noul acord va constitui .Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor".

parea sa complice si mai mult adoptarea unei politici sociale comune. dând posibilitatea tarilor membre sa-si dezvolte o strategie comuna a angajarii.. În finalul acestui subcapitol. în functie de natura problemei. vom arata doar ca aceasta strategie comuna prevedea ca tinerii someri sa primeasca un loc de munca sau cel putin o oportunitate educationala în termen de 6 luni de când au devenit someri.doar" coordonarea acestor modele în sensul reducerii incompatibilitatilor existente. antagonista la prima vedere. având ca efect slabirea principiului suveranitatii nationale.developing a common European employment strategy"). formarii si ocuparii locurilor de munca (în Tratat: . se considera ca si Tratatul de la Amsterdam a reprezentat o etapa utila pe drumul sinuos al coordonarii politicilor sociale. aducând un progres important în domeniul unificarii pietei muncii.gap"-urile legislative între criteriile de acordare a beneficiilor sociale în tarile Uniunii. Jacques Delors a impulsionat în a doua jumatate a anilor '80 adoptarea unor standarde sociale unitare.. demers care a presupus . Armonizarea legislativa nu presupunea existenta unei politici comune supranationale si. principiu care se refera la adoptarea deciziilor specifice la un nivel cât mai jos posibil.partea celor care se temeau de concentrarea unor puteri prea mari la Bruxelles. Un nou capitol a fost adaugat. vom face câteva aprecieri cu privire la tendintele manifestate în procesul de constructie a Europei sociale. cu alte cuvinte a unei politici sociale comune (la nivelul Uniunii Europene). cât mai apropiat de cetateni. Pentru a exemplifica. Compromisul a constat într-o dubla întarire: atât a competentelor structurilor Uniunii Europene în domeniul elaborarii de politici generale. cât si a principiului subsidiaritatii în domeniul executiv-administrativ. Prima observatie este în legatura cu eforturile de armonizare a modelelor nationale de politici sociale. comunitara. în timp ce somerii adulti vor redeveni activi în maxim 1 an de la pierderea ultimului job. Totusi. etapa care fusese anticipata de specialisti înca din anii '60. Acest transfer de putere spre Bruxelles a facut posibila intrarea în etapa de convergenta a politicilor sociale spre un model comun. în asigurarea si controlul carora Comisiei de la Bruxelles urma sa-i revina un rol sporit. tocmai din acest motiv. Aceasta dubla întarire. 17 .. menita sa îngusteze . S-a trecut treptat de la procedura predominant inter-guvernamentala la o procedura decizionala predominant supranationala. Etapa de armonizare corespunde cu aproximatie perioadei 1957-1985 si s-a bazat pe o procedura decizionala inter-guvernamentala.

cu un imens avantaj: dezvoltarea economica a întregii Europe de Vest facea ca tarile occidentale sa se apropie tot mai mult în privinta programelor si deciziilor adoptate. în termeni politici.. alaturi de cele economice incluzând influente politice.. nefiind o caracteristica a dezbaterilor din zona politicii sociale. 1990)...specific national imanent". economici si socio-culturali.tabuuri". tarile membre sa înteleaga ca . În fapt. în timp ce Suedia va pastra modelul institutional social-democrat si solidar " (Heidenheimer. culturale si religioase" (Heidenheimer. trebuie mentionat ca aceasta tensiune între interguvernamentalism si supranational. în favoarea unor structuri supranationale. în toate capitolele sale. cât si al unor cercuri de intelectuali devotati ideii de ... 1990) iar ultimele tipuri de influente vor face sa existe întotdeauna deosebiri semnificative între modelele de dezvoltare pe care le urmeaza natiunile Europei. în nici unul din cazurile analizate nu s-au observat transformari ale caracteristicilor de baza . statul bunastarii german va ramâne unul conservator. asa cum am mai spus. departe de a fi determinat de imperative economice si structurale. În pofida reformelor neo-liberale din ultimele decenii.. .. cu . 18 . a fost necesar ca la nivelul constiintei politice si al opiniei publice. a standardelor create în diverse domenii. la nivelul politicii generale înca nu se ajunsese la ideea convergentei explicite. Era un proces spontan. a europenizarii si globalizarii procesului decizional. Tocmai acest comportament asemanator (neprogramat) al societatilor vest-europene confirma si încuraja în acelasi timp aplicarea teoriei convergentei în domeniul politic. Economiile si societatile occidentale raspundeau aproape la fel la stimuli externi si la cerinte interne. consecintele trecerii DE LA ARMONIZARE LA CONVERGENTA? În primul rând. desi.. demersul apropierii politicilor sociale a trebuit sa parcurga un drum presarat cu numeroase capcane. Criticii convergentei au încercat asadar sa argumenteze ca . Ea a întâmpinat o puternica rezistenta.. Poate mai dificil de întreprins decât în alte domenii.. Pentru a se evita un blocaj al unificarii era nevoie sa se renunte treptat la o parte din criteriile si competentele nationale traditionale. atât la nivelul opiniei publice si al mass-media.Care ar fi. Teoria convergentei pornise înca de la început.statul bunastarii. din anii '60.impresia generala ramâne una de stabilitate mai degraba decât de schimbare .. care sa promoveze criterii si politici valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene. Fireste. între curentul aparator al suveranitatii si specificului national si cel europenist unificator (sau cel putin federalist) a marcat întreaga istorie a procesului european.nu se putea merge mai departe pastrându-se intacte toate prerogativele decizionale ce decurg din suveranitatea nationala. este rezultatul unei multitudini de influente. teoria convergentei nu a avut numai prieteni si sustinatori..dincolo de nivelul la care se ajunsese prin metoda interguvernamentala .zone sensibile" (adevarate refugii electorale ale partidelor) si chiar cu .

de o dimensiune sociala a integrarii. si sa nu uitam de asemenea si de Tratatul de la Maastricht si la decizia de a crea o singura moneda. Multumita lui. si anume moneda Euro. Numai Marea Britanie şi Danemarca şi-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană. Cel mai important lucru este ca putem vorbi astazi de o politica sociala comuna. conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară.6. as vrea sa punctez faptul a Jacques Delors a avut o foarte mare importanta si contributie in unificarea si dezvoltarea Comunitatii Europene devenind astazi marea Uniune Europeana. Concluzii Pentru a incheia. si au dus la dezvoltarea Uniunii Europene. de o Europa sociala. Putem vorbi despre toate aceste lucruri cu sentimentul ca vorbim despre ceva care este mai putin decât un fapt împlinit dar mai mult decât o fictiune. Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism. 19 . devenind o putere economica mondiala din ce in ce mai mare. multe planuri ale politicienilor importqanti au luat fiinta.

1994.html 20 . http://www. 2003. Partea generală. ALBERT.europeana. Bucureşti 2004. Humanitas. Ed. Drept comunitar european.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1.php/2010/11/21/delors-jacques/ http://en.ro/index. Cluj-Napoca. Karen E.euro. Bibliografie Augustin Fuerea. Capitalism contra capitalism. 2007. Editura Dacia. Michel. Bucureşti.7. Ileana Tache. Editura TREI. Editura All Beck. Politica externă a Uniunii Europene. Smith.wikipedia. Istoria Constructiei Europene. Nicolae Marinescu.org/wiki/Jacques_Delors http://idd. Bucuresti.ubbcluj.