P. 1
de pus pe site

de pus pe site

|Views: 43|Likes:
Published by Cati Apostol

More info:

Published by: Cati Apostol on Jan 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2013

pdf

text

original

Introducere

Jacques Delors, o mare personalitate in lumea politica la nivel european, a fost singurul politician care a fost presedinte al Comisiei Europene timp de doua mandate, iar aceasta perioada a fost marcata de schimbari foarte importante in privint mecanismului de functionare a Comunitatii Europene. Fiind ales prima data la 1 ian 1985, impreuna cu comisarul britanic Lord Cockfield a adus un aport foarte important in semnarea si adoptarea Actului Unic European, care prevedea crearea pietei unice. În cei 10 ani în care a fost în fruntea Comisiei, Delors a influenţat multe dintre schimbările care au avut loc în cadrul construcţiei comunitare, mai ales că în perioada aceasta au existat câteva decizii extrem de importante, cum a fost de exemplu trecerea de la Comunitate la Uniune sau primii paşi pe calea trecerii la moneda unică. El a mai avut şi un al doilea mandat în fruntea executivului comunitar care a durat până în decembrie 1994. Jacques Delors în calitate de preşedinte al Comisiei în acelaşi an a elaborat „Cartea Albă a pietii interne” în care a identificat problemele şi deficienţele care împiedicau realizarea pieţei comune şi a făcut 300 de propuneri concrete de directive, în mod simultan au fost date publicităţii Raportul-Dooge despre reforma instituţională şi Raportul-Adonino care a elaborat concepţia Europei Cetăţenilor. Pe baza acestor documente în 1985 au început lucrările conferinţei interguvemamentale de revizuire a tratatelor comunitare. Tot in aceeasi perioada a fost adoptat si tratatul de la Maastricht, chiar daca initial el a fost respins de catre Danemarca printr-un prim referendum. Tratatul de la Maastricht incorpora cele trei etape de realizare a uniunii monetare, asa cum le desemnase Jacques Delors in activitatea sa monetara, si anume : pilonul I: Comunitatile Europene, ingloband cele trei comunitati existente: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) si Comunitatea Economica Europeana (CEE), a carei denumire este schimbata in Comunitatea Europeana, pilonul II: Politica externa si de securitate comuna si pilonul III: Cooperarea in domeniul Justitiei si al afacerilor interne. Anii 1986 şi 1987 pot fi numiţi anii primei reforme a dreptului comunitar originar, deoarece în 17 februarie 1986 a fost semnat „Actul Unic European” (AUE) care a intrat în vigoare din 01 iulie 1987. Prin AUE prevederile tratatelor comunitare au fost extinse asupra unor noi domenii de activitate cum ar fi cercetarea sau protecţia mediului înconjurător şi se preconizează crearea unei „pieţe interne” până la sfârşitul anului 1992.

Generalitati

Jacques Lucien Jean Delors, după cum sună întregul său nume, s-a născut la Paris la 20 iulie 1925. Economist si politician francez, Jacques Delors si-a inceput cariera la Banca Frantei in 1945, activand totodata si ca membru in Comitetul Economic si Social. Apoi a fost membru al Partidului Socialist francez, începând cu 1974. Anterior, adică în 1969, el fusese consilier al prim-ministrului gaullist Jacques Chaban-Delmas. În structurile comunitare, prima poziţie de importanţă pe care a avut-o a fost aceea de parlamentar european, în intervalul 1979-1981. În Parlamentul European a fost în fruntea Comisiei responsabile pentru afaceri economice şi financiare. Delors a ajuns în poziţia de ministru sub preşedintele socialist François Mitterrand. Astfel, a fost ministru al economiei şi de finanţe în perioada 19811983 şi ministru al economiei, de finanţe şi bugetului în 1983-1984.

Jacques Delors – implicare politica

După cum a remarcat aproape unanim atât doctrina de specialitate cât şi mass-media care s-a ocupat de fenomenul comunitar, Jaques Delors a conferit prin prestaţia sa un nou rol funcţiei de preşedinte al Comisiei, care a crescut în prestanţă, în putere şi în incisivitate, modificând astfel statutul relativ modest deţinut de majoritatea antecesorilor săi, într-unul de frunte al Uniunii Europene. Acordul bugetar atins în februarie 1988 a fost un pachet clasic de tratative CE; el a transformat politica bugetară prin cuprinderea ciclului bugetar anual în cadrul unei perspective financiare pe termen mediu. A combinat măsuri pentru reîntărirea disciplinei bugetare, resurse proprii adiţionale, extinderea fondurilor structurale şi menţinerea rabatului bugetar acordat Marii Britanii. Principalele elemente au fost:

2

cu alocări financiare specifice pentru fiecare an şi fiecare categorie (spre deosebire de 1988. El era bazat pe acordul asupra unei perspective financiare pe cinci ani.O extindere a sistemului „resurselor proprii” prin includerea unei a patra resurse noi bazată pe averea relativă a statelor membre. cu un plafon al veniturilor menţinut la 1. În schimb. Mai mult.2 procente din PNB pentru 1993 şi 1994. . care prevedea dublarea fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere economic.. dar crescând la 1.Întărirea şi impunerea disciplinei bugetare prin limitarea cheltuielilor cu agricultura la nu mai mult de 74 procente din creşterea PNB al Comunităţii. Scopul acestuia era acela de a asigura faptul ca deciziile de la Bruxelles să nu fie anulate de un conflict continuu între cele două braţe ale autorităţii bugetare. PE a văzut o creştere substanţială a cheltuielilor facultative. care implica şase categorii de cheltuieli.27 până în 1999. şi el aprobat. Cele trei instituţii au acceptat să respecte valorile conţinute în fiecare categorie a perspectivei financiare pentru toţi anii de până în 1992.O creştere a resurselor financiare puse la dispoziţia Comunităţii prin creşterea plafonului la 1. Propunerile au fost adoptate după mai multe discuţii contradictorii între Marea Britanie şi partenerii europeni. Consiliul de Miniştri şi PE. s-a semnat Acordul de la Bruxelles. şi care conţinea următoarele elemente majore: nivelul maxim la veniturilor şi cheltuielilor era stabilit până în 1999. 3 . cheltuielile erau împărţite pe şase categorii. subliniate de un angajament major cu privire la fondurile structurale.O continuare a complexului sistem de rabat stabilit la Fontainebleau prin care Marea Britanie primeşte o reducere a contribuţiei sale la veniturile Comunităţii echivalentă cu 66 procente din diferenţa dintre partea sa de venituri furnizate şi totalul fondurilor alocate. acordul a stipulat ca valorile cheltuielilor obligatorii să nu fie revizuite în asemenea mod încât să conducă la o reducere a sumei disponibile cheltuielilor facultative. . . care a intrat în vigoare în iulie 1988. rezultată în urma măsurării PNB.2 procente din PNB pînă în 1992. Acest Pachet Delors 1 a fost urmat din 1992 de Pachetul Delors-2.O dublare a resurselor financiare puse la dispoziţia regiunilor mai puţin dezvoltate ale Comunităţii în perioada 1988-1993. în cele din urmă. Ansamblul de măsuri structurale adoptate în 1989 a antrenat o creştere a ponderii fondurilor sociostructurale la 30% în bugetul comunitar faţă de 10% la mijlocul deceniului nouă. Pachetul Delors-1 a fost acompaniat de un Acord Interinstituţional între Comisie. dar şi controlul mai strict al cheltuielilor destinate agriculturii. .

ca programul 1993. pentru a lua mai mult în calcul „capacitatea de contribuţie”. Mulţumită preşedinţiei lui Delors şi a modului în care a reuşit să medieze unele dintre opiniile divergente pe care membrii comitetului le avea cu privire la finalitatea acţiunii lor. cel de realizare a Pieţei Unice a CE. Programul de realizare a pieţei interne a CE a devenit cunoscut fie ca programul 1992. fie. în timpul mandatului Delors a fost elaborat Raportul-Cecchini întocmit de economistul şi bancherul italian Paolo Cecchini despre „The Cost of Non-Europe”. Această ambiguitate a rezultat din termenul limită de 31 decembrie 1992. Astfel. comisarul britanic însărcinat cu problemele pieţei interne. În ciuda scepticismului iniţial. Tot în domeniul economic. datorită adoptării noilor schimbări citate mai sus. plus un alt membru al Comisiei precum şi un număr mic de experţi independenţi. aproape 95% din program fusese practic legiferat. însă meritul planificării detaliate şi al modului entuziast în care a fost lansat programul aparţine lordului Cockfield. În acelaşi timp. Dincolo de acest fapt. Ideea originală i-a aparţinut lui Jacques Delors. Comisia Delors a jucat un alt rol de prim plan. În acelaşi timp. s-a ajuns la un acord unanim în aprilie 1989. La întrunirea la vârf de la Hanovra din iunie 1988 a fost creat un comitet sub coordonarea sa. Comitetul Delors a fost gândit şi ca un mod de încorporare a băncilor centrale într-un proiect ce fusese iniţiat la cel mai înalt nivel politic. în unele state membre. sistemul de colectare a veniturilor a fost uşor revizuit. Acesta semăna 4 . Comitetul îi includea pe toţi guvernatorii şi preşedinţii băncilor centrale ale EC. în care a arătat care ar fi costurile nerealizării pieţei interne. De altfel. cel al unei uniuni economice şi monetare. Până la sfârşitul lui decembrie 1992. factorii de decizie comunitari au devenit optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea realizării unui mai vechi proiect. el a dat un nou sens existenţei Comunităţii şi a contribuit la crearea unei atmosfere în care iniţiativele ulterioare de lărgire şi de îmbunătăţire a funcţionării CE aveau să apară ca fiind practice şi dezirabile. în alt domeniu. Tot de numele lui jacques Delors se leagă şi elaborarea „Cartei drepturilor sociale fundamentale a lucrătorilor” (Carta Socială). Delors s-a angajat să încheie procesul de constituire a pieţei unice până în 1992. cu sarcina de a studia şi de a furniza informaţii privind mijloacele de pregătire a uniunii monetare. a devenit curând evident faptul că programul va fi realizat în mare parte în intervalul de timp stabilit şi că va aduce considerabile beneficii economice tuturor statelor membre. în discursul său inaugural în faţa Parlamentului European. până la care trebuiau să fie aplicate toate cele 300 de măsuri.când aceste detalii au fost stabilite la Consiliul European de la Bruxelles).

în trei etape: 1. 1 ianuarie 1999 reprezintă cea de-a treia etapă şi constă în lansarea monedei unice şi înfiinţarea Băncii Centrale. şi punea un accent mai mare pe schimbările instituţionale cerute. este aproape imposibil ca acestea să fie aduse înapoi. Etapa întâi a Uniunii Economice şi Monetare a început în luna iulie a anului 1990 şi a avut aceleaşi obiective ca şi Actul Europei unice: şi anume să asigure că sunt eliminate definitiv toate restricţiile din calea circulaţiei bunurilor. deoarece introducerea unei monede unice este prin natura ei ireversibilă. serviciilor. Raportul întocmit de Delors a propus un plan de tranziţie la UEM. odată cu crearea Institutului Monetar European. a doua etapă a început la 1 ianuarie 1994. La fel cum procedase şi Raportul Wemer. 5 . Tratatul de la Maastricht Comunitatea Europeană a lansat proiectul unificării monetare aproape imediat după publicarea Raportului Delors. Odată ce monedele şi politicile monetare naţionale sunt distruse. prima etapă a început la 1 iulie 1990 şi constă în liberalizarea circulaţiei capitalurilor. de a promova rolul ECU şi de a pregăti instalarea Băncii Centrale. Raportul Delors era totuşi mai clar în ceea ce priveşte transferul de puteri la nivelul Uniunii în stadiul final. atât de către persoanele care considerau că integrarea este cea mai bună modalitate pentru realizarea unei păci durabile în Europa. 2. Mulţi observatori au considerat euro ca fiind cea mai bună modalitate de cimentare a celor 40 de ani de cooperare internaţională regională.în mare parte cu Raportul Werner. care apăruse cu aproape 20 de ani în urmă. cât şi de către persoanele care apreciau beneficiile pur economice ale comerţului liber şi ale unor rate de schimb stabile. chemând la crearea unei singure monede transeuropene. cu mulţi ani înainte. 3. Raportul Delors din 1989 a prezentat un plan special în trei etape pentru implementarea uniunii monetare. a cărui misiune a fost de a întări politicile monetare. forţei de muncă şi capitalului. Raportul Delors a fost primit foarte bine.

la care au aderat apoi inca 15 state (in 1995: Austria. Trebuie observat în citatul de mai sus că Delors vedea economia şi finanţele comunitare strict legate de situaţia de pe scena internaţională. Franta. Olanda. Grecia. Polonia. Astfel. de îndată ce dolarul nu mai este supus constrângerii convertibilităţii în aur. in 2004: Cipru. rezultatul acestui plan la care a avut o contribuţie remarcabilă: „Moneda unică este. depasind obiectivul economic initial al Comunitatii. un instrument al puterii. Tratatul marcheaza trecerea la o noua etapa in procesul de creare a unei "uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei". 6 . în 1992. Germania. aducând unele schimbări în modul în care funcţiona executivul comunitar. Luxemburg. Danemarca. Irlanda. realizarea Uniunii economice şi monetare va fi un mare atu pentru a stabili un nou sistem monetar internaţional mai eficace (…)“. Slovacia. la Maastricht. Estonia.Atunci când şefii statelor europene s-au reunit apoi la Maastricht. de asemenea. El a încercat să eficientizeze modul în care Comisia răspundea la provocările politice internaţionale. proiectul Uniunii Economice şi Monetare a devenit o parte a Uniunii Europene şi au fost întocmite planurile specifice etapelor a doua şi a treia ale procesului. Lituania. Finlanda si Suedia. Letonia. pentru a fonda Uniunea Europeană. Slovenia si Ungaria. o parte din relaţiile externe a fost disociată de restul ansamblului din raţiuni personale. Iată ce spunea chiar Delors despre moneda unică. în perioada în care Comisia era condusă de Jacques Delors. iar noua DG IA preia relaţiile politice externe. Portugalia si Spania. o viziune normală dat fiind contextul acelor ani în care politica mondială cunoştea nişte schimbări fundamentale o dată cu prăbuşirea blocului sovietic. Republica Ceha. Marea Britanie. Tratatul a instituit o Uniune Europeana formata din cele 12 state membre ale Comunitatilor Europene: Belgia. să permită unei ţări să beneficieze de avantajele unei monede internaţionale care serveşte drept monedă de bază? Crearea unei monede europene va permite Europei să oblige pe americani să respecte o serie de reguli ale jocului. În consecinţă. in 2007: Bulgaria si Romania). Italia. este normal ca un sistem monetar. În 1992. Începând cu ianuarie 1993 apare chiar o divizare a DG I — Relaţii externe: de acum înainte DG I păstrează doar relaţiile economice externe. Amintiţi-vă lupta justificată a generalului Charles de Gaulle împotriva imperialismului dolarului. Malta. şefi de state şi guverne semnează tratatul care constituie baza trecerii la UEM şi au fixat termenul de lansare a monedei unice în 1999.

Jacques Delors a luat în responsabilitatea sa. Această activitate era însă facilitată de faptul că propriul cabinet prezidenţial acoperea şi responsabilităţile celorlalţi membri ai Colegiului. influenţa lui Delors nu s-a limitat numai la afacerile politice. relaţia structurată. PHARE. încă din 1985. atât ale statelor membre cât şi ale statelor vecine acestora. acordurile Europa. 1. problemele monetare şi coordonarea fondurilor structurale. ci şi pentru că are un arsenal de instrumente pentru a trata problemele cele mai presante din Est şi din Sud. Pentru modul în care vedea Delors funcţionarea Comunităţii şi raportul acesteia cu statele membre sunt interesante afirmaţiile sale din 1988 cum că aproximativ 80% din legislaţia socio-economică a statelor membre ale Uniunii Europene a fost elaborată prin angajamente prevăzute în cadrul tratatelor. Puteam cita aici dublarea numărului de consilieri pentru cabinetul preşedintelui Comisiei sau faptul că.Schimbarea de mai sus nu este singura schimbare majoră adusă de Delors în modul de funcţionare al Comisiei. Cele citate mai sus au fost însă cele mai „spectaculoase” şi au lăsat în urma lor cele mai multe „urme”. folosindu-şi instrumentele civile. în plus faţă de sarcinile tradiţionale ale preşedintelui. Ceea ce este important în acest caz este recunoaşterea faptului că acordurile încheiate în cadrul Uniunii Europene îşi pun amprenta asupra activităţilor de elaborare de strategii politice ale ţărilor din Europa Occidentală. Aceasta a încercat să prevină astfel conflictele violente care apar din aceste surse interne şi externe. Preşedintele Comisiei afirma în acest sens: Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială. Faptul că procentajul este exact sau nu este lipsit de importanţă. trebuie spus că executivul comunitar condus de Delors a remarcat faptul că. Revenind la domeniul acţiunii externe. toate au sprijinit reformele politice şi economice din Europa de Est şi au ajutat astfel la generarea securităţii. 7 . Niciodată nu a fost atât de evidentă legătura dintre stabilitatea economică şi securitate. ceea ce îi permitea o mai bună supraveghere precum şi putere de arbitru asupra activităţii celorlalţi comisari. conflictele dintre membrii potenţiali ai Uniunii Europene din Europa de Est ar putea să afecteze nefavorabil securitatea UE. Concepte fundamentale si institutii implicate în structurarea politicilor sociale. Bineînţeles că în perioada în care a deţinut preşedinţia Comisiei. Şi altele au fost la fel de importante. prin normele politice şi prin legislaţia aprobată de instituţiile Uniunii Europene. În acest sens. externe sau strict monetare. în mod clar. nu numai datorită importanţei sale ca pol de stabilitate şi prosperitate.

politica de aparare.. dupa excluderea politicilor publice fara impact social direct (vezi enumerarea anterioara). dupa aproape un secol de studii de politica sociala. afirmativa. Conceptul general de politica sociala si politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea . Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva. chiar la nivelul aceleiasi societati..politicilor sociale sectoriale". de-a lungul timpului. provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care . influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice.. spuneam.prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale. având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale. Astfel. legata indisolubil de domeniile pe care le acopera în practica si care sunt concentrate în cadrul .Welfare State" (statul bunastarii) si prezentarea detaliata a faimosului sau produs politico-economico-administrativ (securitatea sociala) vor face obiectul unui capitol distinct. între care tot mai greu se pot trasa granite precise. dupa evenimentele din 1989). un consens relativ. de-a lungul ultimelor decenii. Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa. nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al politicilor publice..socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact. în mod evident.politica sociala". sau consecintele sociale care decurg uneori din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu.Acest studiu începe cu o serie de clarificari conceptuale..Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere. 8 . internele. o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata . Fundamentarea modelului . pentru început oprindune doar asupra definitiilor si dinamicii acestor concepte în secolul XX. Chiar si acesta este. ca parte a politicilor publice.. care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala. Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale. Prima notiune care necesita explicatii este cea de . decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale. mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite. Nici astazi. O asemenea definitie nu raspunde însa. Dimensiunea sociala a procesului de integrare europeana este inclusa în politica sociala comunitara si în proiectul de constructie a Europei sociale. justitia si politicile economice.

societatile capitaliste avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala. 1972). sugerând o forma de control social. Mai mult decât atât.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) are binenteles o conotatie peiorativa.conjunctural . 1985).. golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice. un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati. dezvoltare ce trebuie sa se 9 . sau ar trebui sa fie. termenul . punctuala. Non-ideologica. Pentru teoreticienii neo-marxisti.Politica sociala este. 1950). iar abordarea pragmatica. În mod traditional. citat de Esping-Andersen. ci doar pentru a raspunde . pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste. pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore.Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: .H..Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor. . dupa cum si . Marsând evident pe prima directie.ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp). 1978. Într-adevar. se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale. 1973. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul... aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: . În general.social problems solving" a politicii sociale. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist. 1999). Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica.unor nelinisti sociale. respectiv ale anumitor grupuri expuse în mai mare masura diferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen. în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele actorilor care influenteaza politicile si consecintele interventiilor lor (Higgins... promoveaza functia de . a problemelor sociale. citati de Wilensky. 1991).rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu.Sociologul britanic T. Între cele doua mari conceptii exista fireste si abordari intermediare. În literatura româneasca de specialitate. mult mai recenta. 1979. Gough. stabilite prin decizie politica. descarcata de continuturi doctrinare..Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor" (Marshall. neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca .. (Piven si Cloward. abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe . pentru a-si asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate" (O'Connor. principiile cu solutiile. apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata". abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica.

în Europa. politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala. Marginean în 1994. România în context european"). Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. taxe. Diferentele în delimitarea politicii sociale provin.peste trei sferturi din ceea ce face un guvern" (Wilensky. învatamântul public. incluzând doar sistemul pensiilor. politica educationala.întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat. într-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir.apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca. legitimat politic.Politici sociale. putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. Pentru exemplificare. 1985). politica în domeniul sanatatii. 1992).. burse.. masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati. sistemul . incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului. Altfel spus. asa cum s-a mentionat anterior.. producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie.welfare" (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri (Pechman. existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu . cu referire stricta la . Cât priveste anvergura acestei politici. 1995). profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor. politica sociala se concretizeaza în prevederi legislative specifice. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri. hotarâri si reglementari administrative. apar deseori ca .. .politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza). asistenta medicala. În schimb. transferuri de venit (impozite.. etc. conform unei definitii . în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat.. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea. alocatii.cinci servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii). În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american. politica privind protectia mediului (politica ecologica). dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil. respectiv pensii. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu.de dictionar" formulata de I. politica transporturilor. aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite. din raportarea la un context politico-economic variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati. politica privind promovarea culturii si chiar politica 10 . În principiu.. programe sociale. îndemnizatii.

Ulterior. sanatatea. practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate în cadrul unui stat al bunastarii. alimentatia. nu este nici el scutit de nuante si interpretari.cele mai multe din aceste garantii. În fine.Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul. punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor. boli profesionale. conceptul de securitate sociala.Beveridge. autorii germani.Keynes. deci la persoanele ramase fara loc de munca. În privinta statului bunastarii.privind petrecerea timpului liber.. . Statul bunastarii si securitatea sociala în traditia europeana Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli. de Marea Britanie si de numele economistului J... 1985). mult mai reticenti în a atribui denumiri entuziaste (în special dupa frenezia care marcase perioada de vârf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept . 1975). utilizând mai putin termenul de stat al bunastarii (Wohlfahrtsstaat).Warfare State" si au prefigurat evolutia democratiilor occidentale dupa încheierea razboiului. Harold Wilensky face . adesea cuprinse sub denumirea de securitate sociala au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale: accidente la locul de munca. 11 .10 de ani mai târziu urmatoarele precizari: ..M. asigurate fiecarui cetatean ca drepturi sociale" (Wilensky. în mod evident. Desi originile acestui sistem dateaza de la stârsitul secolului al XIX-lea (vezi cap.. Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente. doua concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunastarii) si securitatea sociala. educatia si locuinta. denumirea . ..II)..Welfare State" este relativ recenta. autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. somaj.H. desi frecvent utilizat în limbajul politic sau în mass-media. respectiv al lordului W. pentru început limitându-ne la conturarea unei definitii. În Statele Unite domina interpretarea republicana. considerîndu-se ca standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate decât în cazul pierderii veniturilor. facem precizarea ca analizei pe larg a acestuia îi este consacrata un capitol separat.. Fireste. Acestia au dat o replica modelului razboinic . La rândul sau..leisure policy" (politica agrementului). fiind legata de perioade anilor '40. Legat de aceasta definitie. conceptul de Workfare conditionând beneficiile sociale de munca. batrânete" (Wilensky.stat social". deci cu impact asupra bunastarii colective.

(vezi . aceste programe sunt inegal dezvoltate de la o tara la alta. politica sociala a Uniunii Europene face referire doar la drepturile . (The New Encyclopaedia Britanica. cu referire principala asupra sistemului federal de asigurari sociale si în mod deosebit asupra sistemului de pensii. 1993)..Charta Sociala". de exemplu. 1993). deci tuturor cetatenilor).Citând o voce autorizata. Se poate afirma. cu referire la acordarea drepturilor sociale constitutionale. În pofida acestor diferente notabile. conceptul la care ne referim cuprinde . securitatea sociala se largeste sau se îngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat. Controversele doctrinare aparute în jurul acestei teme fac obiectul unui capitol distinct. invaliditate.toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci când unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau în situatiile în care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli sporite (de exemplu: cresterea copiilor sau plata îngrijirii medicale)". Înscriindu-se pe aceeasi linie.. În Statele Unite. În Europa continentala (excluzând Marea Britanie al carei model se apropie mai mult de cel american) securitatea sociala se extinde în mod considerabil. Ea nu este nici macar dezirabila. pornind de la efectele adverse ale programelor sociale care acorda beneficii neconditionate. 12 . printre care Danemarca si Suedia. . utilizarea termenului de cetatenie în sens strict (juridic) nu este posibila decât acolo unde avem de-a face cu o acoperire universala în domeniul beneficiilor (drepturilor) sociale.cetatenie sociala" în traditia natiunilor europene. generic vorbind. boli profesionale 5) alocatii familiale. în rapoartele periodice pe care le da publicitatii. Chiar daca secolul XX a marcat o dezvoltare evidenta în domeniul drepturilor sociale. vol. fara nici un fel de conditii restrictive privind accederea la beneficii (vezi definitia data de Wilensky statului bunastarii universalist. acoperirea universala nu este pe deplin si peste tot în Europa realizata.27. Mergând aproape în paralel cu dimensiunile statului bunastarii. în evolutia lor de-a lungul secolului XX. (Social Security Programs Throughout the World. identificarea unui nucleu comun de preocupari în domeniul securitatii sociale la nivel mondial. în SUA de pilda lipsind multa vreme alocatiile familiale. asa cum demonstreaza multi autori adversari ai social-democratiei de tip suedez.The Social Security Act" din 1935 consacra un model restrictiv dar eficient. ca cele doua concepte abordate împreuna (statul bunastarii si securitatea sociala) contureaza.lucratorilor" (workers) si nu la drepturile sociale ale cetatenilor sai. Fireste.. ideea de . 1989). Administratia Securitatii Sociale a Statelor Unite încearca. fiind bine dezvoltata în Franta si Germania si aproape împinsa la paroxism în unele tari scandinave.. descriind cinci categorii de programe pentru acordarea beneficiilor sociale în urmatoarele situatii: 1) batrânete 2) somaj 3) maternitate 4) accidente de munca. Totusi..

în procesul de constructie a Comunitatii Europene. Este un adevar binecunoscut faptul ca. în 1989. fiind sintetizata prin conceptul relativ recent de Europa sociala. în domeniul politicii sociale (acquisul social). nu a putut fi totalmente înlaturata tensiunea ideologica în relatia dintre stat si piata.În final. respectiv Maastricht (1992) si Amsterdam (1997). Aceasta preocupare reflecta practic dimensiunea sociala a integrarii comunitare. Aceasta tensiune a fost cel mai acut reflectata în refuzul premierului britanic conservator Thatcher de a semna Charta Sociala. Totusi. Anii '90 au marcat o noua dezvoltare a politicii sociale la nivel supranational. Cu toate progresele facute dupa razboi în Europa occidentala în privinta standardelor de viata. inclusiv pasii facuti în domeniul politicii sociale. Însusi Tratatul de la Roma (1957). vorbea de necesitatea unei piete europene unice (în continuare SEM Single European Market) în care concurenta si comertul liber sa fie principiile de baza si se dorea ca acestea sa nu fie afectate de bariere nationale. dar împlinirea ei constituie înca miezul unor dispute aprinse. Cu toate acestea. ne vom rezuma sa spunem ca ideea cetateniei sociale este prezenta în traditia europeana a ultimului secol mai mult decât în cazul oricarui alt continent. care a fost semnata în decembrie 1989 de unsprezece din cei doisprezece membri ai Comunitatii. autoritatile supranationale de la Bruxelles au încercat sa formuleze si sa puna în aplicare o politica sociala comuna la nivelul Uniunii Europene. odata cu relansarea integrarii la mijlocul anilor '80 (momentul a coincis cu instalarea lui Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene. mai exact între dimensiunea sociala si cea economica a procesului de integrare.. cel mai remarcabil succes fiind includerea acestui domeniu în tratatele de baza ale Uniunii Europene. obiectivele economice au fost întotdeauna prioritare. Trebuie remarcat ca revigorarea proiectului de integrare europeana. Dimensiunea sociala a integrarii europene. au avut loc într-o perioada în care liberalismul politic si economic domina agenda europeana iar eforturile principale se concentrau în directia consolidarii SEM. dublata de un caracter evident dinamic. daca nu s-ar fi ajuns la ideea de a defini simplu si concis Europa sociala ca suma acumularilor Uniunii Europene la un moment dat. Aspectele sociale au fost înca de la început trecute într-un plan secundar. . Cu siguranta acest concept ar fi avut parte de o definitie vaga. prin care s-a înfiintat Comunitatea Economica Europeana. au existat patru 13 . cu profunde implicatii economice si politice. în 1985) preocuparile pentru dimensiunea sociala s-au intensificat si au culminat cu elaborarea Chartei Sociale.Europa sociala" Pornind de la modelele de politici sociale ale statelor componente (carora le sunt consacrate subcapitole distincte în cadrul acestei lucrari).

a. daca nu se adopta din timp masurile necesare pentru reducerea inegalitatilor socio-economice existente în prezent. prin reprezentantii lor în Comisia Europeana. Pentru ca acest principiu sa fie deplin functional era nevoie sa se asigure . Este de prevazut ca largirea spre Est a Uniunii Europene. c. acestea sa exercite presiuni pentru adoptarea unei politici sociale rezonabile la nivel comunitar. sub efectul Tratatului de la Roma. Spaniei si Portugaliei în anii '80 în Comunitatea Economica Europeana a sporit teama tarilor bogate din nord-vestul Europei si a facut ca.. b.argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene: libera circulatie a muncitorilor. Dumpingul social si turismul social. Fireste. Aceste situatii au fost semnalate de tarile puternic dezvoltate din nordvestul continentului. dumpingul social si turismul social. indiferent de domeniu si de nivelul de calificare) decurge în mod evident din principiul fundamental al liberei circulatii a persoanelor în Uniunea Europeana. Admiterea Greciei. astfel încât persoanele care se angajeaza într-o alta tara sa nu-si piarda securitatea sociala de care s-au bucurat în tara lor de origine.. Vom încerca sa le explicam pe scurt. care s-au vazut nevoite sa faca fata unui val de muncitori din regiunile sudice ale Europei. ca riscuri majore ale inegalitatilor privind standardele de viata din tarile membre. înca nu se punea problema unei politici sociale supranationale. tarile cu nivele joase de protectie sociala puteau efectiv sa-si .este poate singura masura sociala importanta pe care o prevedea Tratatul de la Roma în art. Eficienta economica. 48-51.. în anii '60. Aceasta mobilitate în domeniul pietei muncii -labour mobility. prin aceasta forma de turism social. eficienta economica si coeziunea sociala.coordonarii" sistemelor nationale de securitate sociala în sensul reducerii incompatibilitatilor.transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele nationale" (Mihut si Lauritzen. în sensul ca muncitorii care se muta dintr-o tara în alta vor beneficia de drepturile sociale existente în tara gazda. în deceniul urmator. ci doar a . eficienta economica a constituit un argument serios în favoarea dezvoltarii politicii sociale a Uniunii 14 . În contextul disparitiei frontierelor. au aparut in anii '60 si s-au intensificat în anii '70-'80 tocmai ca urmare a realizarii liberei circulatii a muncitorilor pe teritoriul Uniunii Europene.exporte" surplusul de forta de munca interna spre tarile puternic dezvoltate. Libera circulatie a muncitorilor (termenul oficial . Desi poate parea paradoxal. sa produca un nou val de dumping social.workers" se refera la toate categoriile de lucratori.. 1999).

de exemplu. a sensibilizat totusi factorii de decizie din Europa occidentala si a condus în timp la adoptarea unui buget sporit si a unor masuri stimulative care au crescut considerabil performantele în educatie si medicina. conform Tratatului de la Amsterdam (1997). Coeziunea sociala . Comunitatea a fost putin interesata de atingerea unor obiective sociale. Primele tratate.barbatii si femeile vor primi salariu egal la munca egala". din cele 24 de directii generale existente. d. implicit a muncitorilor (oricum mobilitatea putea fi interpretata mai degraba ca o prevedere politica decât ca una sociala) se refereau vag la îmbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca ale lucratorilor. pe lânga legitimitate politica pentru regimul industrial-capitalist.4 miliarde euro ! În structura Comisiei Europene. O scurta istorie a politicii sociale a Uniunii Europene indica suficient de clar faptul ca. O încercare de revigorare a ideii de politica sociala a 15 . în plus. Art.Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF) Fondurile structurale reprezinta peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene. ceea ce se traduce într-o crestere a eficientei economice.Fondul European Social ( ESF ) . cele de la Paris (1951) si Roma (1957).Employment. în primele decenii ale constructiei sale.119 al Tratatului Comunitatii Economice Europene stipula ca . directia generala V (DG V) poarta responsabilitati sociale explicite: . o forta de munca mai sanatoasa si mai bine educata. Asa cum am mai spus. prioritare fiind criteriile si masurile economice. se prevedea ca muncitorii imigranti sa primeasca beneficiile sociale ale tarii gazda si. Industrial Relations and Social Affairs". Motivatia finantarilor comunitare este reducerea decalajelor (înca importante) existente între regiunile Europei.cel mai recent si mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale.. Multa vreme acestea au constituit singurele prevederi de politica sociala din tratatele comunitare iar progresele înregistrate în crearea unei dimensiuni sociale a integrarii au fost modeste. politica sociala poate însemna. în mod evident de inspiratie neo-marxista. sustine în fapt o politica mult mai larga a Uniunii Europene: politica de coeziune (cohesion policy). aceste cheltuieli nu depaseau 5( din buget..Fondul European pentru . ajungându-se în 1999 la alocari de 27. Acest urias domeniu de activitate este finantat din 3 fonduri structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala ( ERDF ) . Acest argument. în timp ce în anul 1975.Europene. Prin serviciile specifice pe care le asigura.. pe lânga libera circulatie a persoanelor.

16 . 1987) apoi acest domeniu a constituit obiectul unui document european special: Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor (Community Charter of the Fundamental Rights for Workers.Europei sociale". desi dezbaterile de fond erau dominate de ideologia liberala renascuta în Europa. venita din 16 . 24) 10) Protectia copiilor si adolescentilor (par. cu exceptia Marii Britanii.cetatenie sociala" nu corespunde înca realitatii europene. rezultatul unui compromis aparut între doua politici: pe de o parte..15) 5) Libertatea de asociere si negociere colectiva (par. odata cu lansarea Programului de Actiune Sociala (Social Action Programme = SAP) dar rezultatele concrete ale celor 3 programe anti-saracie pe care le cuprindea SAP au dezamagit atât structurile decizionale cât si opinia publica. 25 -27) 11) Persoanele vârstnice (par. o presiune pentru continuarea si adâncirea procesului de integrare. 12 prevederi fundamentale din Charta Sociala faceau referire la: 1) Libertatea de miscare a muncitorilor (par.avut loc în 1974-1975. 28 . în sens contrar.. acest document a fost semnat în decembrie 1989 de reprezentantii celor 12 state membre. Cunoscuta sub denumirea scurta de Charta Sociala.. 14 .. La început mai discret.8) 2) Angajrea si remunerarea (par. 1989). solid ancorata pe terenul calculelor economice.. a reprezentat un mic dar important pas spre constructia .Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor". 1989). politica sociala a început sa prinda contur.lucratorilor" si nu de drepturile sociale ale tuturor cetatenilor Uniunii. ceea ce demonstreaza ca notiunea de .23) 9) Conditii de sanatate si securitate la locul de munca (par.18) 6) Pregatirea profesionala (par. Protocolul Politicii Sociale anexat Tratatului de la Maastricht. consultarea si participarea muncitorilor (par. 9 . protocol bazat pe .piatra unghiulara" a viitoarei politici sociale comune a Uniunii. Ceea ce trebuie sesizat cu prioritate este ca documentul vorbeste exclusiv de drepturile . Tratatul de la Amsterdam (1997) a fost. Devenise clar faptul ca noul acord va constitui . la rândul sau.13) 4) Protectia sociala (par. 19 .20) 7) Învatamântul egal pentru femei si barbati (par. 22 . Oricum. 12 . 1 .11) 3) Îmbunatatirea conditiilor de munca si viata (par.30) 12) Persoanele cu deficiente (par.Charta Sociala".. cu acumularea cât mai multor competente decizionale în institutiile comunitare si o alta presiune. 31) (. Abia dupa instalarea socialistului francez Jaques Delors la sefia Comisiei. 21) 8) Informarea. în 1985. câteva referiri directe la necesitatea unor obiective de politica sociala fiind prezente în preambulul Actului European Unic (Single European Act.

Compromisul a constat într-o dubla întarire: atât a competentelor structurilor Uniunii Europene în domeniul elaborarii de politici generale. Un nou capitol a fost adaugat. aducând un progres important în domeniul unificarii pietei muncii. Aceasta dubla întarire. având ca efect slabirea principiului suveranitatii nationale. etapa care fusese anticipata de specialisti înca din anii '60. formarii si ocuparii locurilor de munca (în Tratat: . menita sa îngusteze . în asigurarea si controlul carora Comisiei de la Bruxelles urma sa-i revina un rol sporit. Totusi. Pentru a exemplifica. 17 . cât si a principiului subsidiaritatii în domeniul executiv-administrativ. vom arata doar ca aceasta strategie comuna prevedea ca tinerii someri sa primeasca un loc de munca sau cel putin o oportunitate educationala în termen de 6 luni de când au devenit someri. principiu care se refera la adoptarea deciziilor specifice la un nivel cât mai jos posibil. S-a trecut treptat de la procedura predominant inter-guvernamentala la o procedura decizionala predominant supranationala. vom face câteva aprecieri cu privire la tendintele manifestate în procesul de constructie a Europei sociale. Acest transfer de putere spre Bruxelles a facut posibila intrarea în etapa de convergenta a politicilor sociale spre un model comun.. comunitara. Etapa de armonizare corespunde cu aproximatie perioadei 1957-1985 si s-a bazat pe o procedura decizionala inter-guvernamentala. cât mai apropiat de cetateni.doar" coordonarea acestor modele în sensul reducerii incompatibilitatilor existente. tocmai din acest motiv. în timp ce somerii adulti vor redeveni activi în maxim 1 an de la pierderea ultimului job.developing a common European employment strategy"). dând posibilitatea tarilor membre sa-si dezvolte o strategie comuna a angajarii.. parea sa complice si mai mult adoptarea unei politici sociale comune.gap"-urile legislative între criteriile de acordare a beneficiilor sociale în tarile Uniunii. În finalul acestui subcapitol. în functie de natura problemei. antagonista la prima vedere. Prima observatie este în legatura cu eforturile de armonizare a modelelor nationale de politici sociale. cu alte cuvinte a unei politici sociale comune (la nivelul Uniunii Europene).partea celor care se temeau de concentrarea unor puteri prea mari la Bruxelles. Armonizarea legislativa nu presupunea existenta unei politici comune supranationale si. demers care a presupus .. Jacques Delors a impulsionat în a doua jumatate a anilor '80 adoptarea unor standarde sociale unitare. se considera ca si Tratatul de la Amsterdam a reprezentat o etapa utila pe drumul sinuos al coordonarii politicilor sociale.

.statul bunastarii. trebuie mentionat ca aceasta tensiune între interguvernamentalism si supranational. 1990) iar ultimele tipuri de influente vor face sa existe întotdeauna deosebiri semnificative între modelele de dezvoltare pe care le urmeaza natiunile Europei.. departe de a fi determinat de imperative economice si structurale. care sa promoveze criterii si politici valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene. la nivelul politicii generale înca nu se ajunsese la ideea convergentei explicite. economici si socio-culturali... culturale si religioase" (Heidenheimer.impresia generala ramâne una de stabilitate mai degraba decât de schimbare .. asa cum am mai spus. Era un proces spontan. nefiind o caracteristica a dezbaterilor din zona politicii sociale. cât si al unor cercuri de intelectuali devotati ideii de . Teoria convergentei pornise înca de la început. Poate mai dificil de întreprins decât în alte domenii. a standardelor create în diverse domenii. este rezultatul unei multitudini de influente. Tocmai acest comportament asemanator (neprogramat) al societatilor vest-europene confirma si încuraja în acelasi timp aplicarea teoriei convergentei în domeniul politic. 1990). În fapt. a europenizarii si globalizarii procesului decizional. statul bunastarii german va ramâne unul conservator. demersul apropierii politicilor sociale a trebuit sa parcurga un drum presarat cu numeroase capcane. Ea a întâmpinat o puternica rezistenta... a fost necesar ca la nivelul constiintei politice si al opiniei publice..specific national imanent". 18 . . Pentru a se evita un blocaj al unificarii era nevoie sa se renunte treptat la o parte din criteriile si competentele nationale traditionale.dincolo de nivelul la care se ajunsese prin metoda interguvernamentala . În pofida reformelor neo-liberale din ultimele decenii. în nici unul din cazurile analizate nu s-au observat transformari ale caracteristicilor de baza .nu se putea merge mai departe pastrându-se intacte toate prerogativele decizionale ce decurg din suveranitatea nationala.zone sensibile" (adevarate refugii electorale ale partidelor) si chiar cu . Economiile si societatile occidentale raspundeau aproape la fel la stimuli externi si la cerinte interne. consecintele trecerii DE LA ARMONIZARE LA CONVERGENTA? În primul rând. tarile membre sa înteleaga ca . în favoarea unor structuri supranationale.. cu .. Fireste.tabuuri".Care ar fi.. în timp ce Suedia va pastra modelul institutional social-democrat si solidar " (Heidenheimer. teoria convergentei nu a avut numai prieteni si sustinatori. Criticii convergentei au încercat asadar sa argumenteze ca . cu un imens avantaj: dezvoltarea economica a întregii Europe de Vest facea ca tarile occidentale sa se apropie tot mai mult în privinta programelor si deciziilor adoptate. în toate capitolele sale.. atât la nivelul opiniei publice si al mass-media. desi. din anii '60. alaturi de cele economice incluzând influente politice.. între curentul aparator al suveranitatii si specificului national si cel europenist unificator (sau cel putin federalist) a marcat întreaga istorie a procesului european. în termeni politici.

19 . Numai Marea Britanie şi Danemarca şi-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană. Multumita lui. Putem vorbi despre toate aceste lucruri cu sentimentul ca vorbim despre ceva care este mai putin decât un fapt împlinit dar mai mult decât o fictiune. conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară. Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism. si au dus la dezvoltarea Uniunii Europene. Cel mai important lucru este ca putem vorbi astazi de o politica sociala comuna. de o Europa sociala. si anume moneda Euro.6. as vrea sa punctez faptul a Jacques Delors a avut o foarte mare importanta si contributie in unificarea si dezvoltarea Comunitatii Europene devenind astazi marea Uniune Europeana. si sa nu uitam de asemenea si de Tratatul de la Maastricht si la decizia de a crea o singura moneda. Concluzii Pentru a incheia. multe planuri ale politicienilor importqanti au luat fiinta. de o dimensiune sociala a integrarii. devenind o putere economica mondiala din ce in ce mai mare.

2007.html 20 . Istoria Constructiei Europene. ALBERT. Bibliografie Augustin Fuerea. Ileana Tache.euro. Ed. Nicolae Marinescu. 1994. Smith. Bucureşti 2004.ubbcluj. Drept comunitar european. Editura Dacia. Bucureşti. Editura TREI.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1. Bucuresti. Partea generală.org/wiki/Jacques_Delors http://idd.7. Cluj-Napoca. http://www.europeana. Politica externă a Uniunii Europene.wikipedia. Capitalism contra capitalism. Karen E. Michel. 2003.php/2010/11/21/delors-jacques/ http://en.ro/index. Humanitas. Editura All Beck.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->