Introducere

Jacques Delors, o mare personalitate in lumea politica la nivel european, a fost singurul politician care a fost presedinte al Comisiei Europene timp de doua mandate, iar aceasta perioada a fost marcata de schimbari foarte importante in privint mecanismului de functionare a Comunitatii Europene. Fiind ales prima data la 1 ian 1985, impreuna cu comisarul britanic Lord Cockfield a adus un aport foarte important in semnarea si adoptarea Actului Unic European, care prevedea crearea pietei unice. În cei 10 ani în care a fost în fruntea Comisiei, Delors a influenţat multe dintre schimbările care au avut loc în cadrul construcţiei comunitare, mai ales că în perioada aceasta au existat câteva decizii extrem de importante, cum a fost de exemplu trecerea de la Comunitate la Uniune sau primii paşi pe calea trecerii la moneda unică. El a mai avut şi un al doilea mandat în fruntea executivului comunitar care a durat până în decembrie 1994. Jacques Delors în calitate de preşedinte al Comisiei în acelaşi an a elaborat „Cartea Albă a pietii interne” în care a identificat problemele şi deficienţele care împiedicau realizarea pieţei comune şi a făcut 300 de propuneri concrete de directive, în mod simultan au fost date publicităţii Raportul-Dooge despre reforma instituţională şi Raportul-Adonino care a elaborat concepţia Europei Cetăţenilor. Pe baza acestor documente în 1985 au început lucrările conferinţei interguvemamentale de revizuire a tratatelor comunitare. Tot in aceeasi perioada a fost adoptat si tratatul de la Maastricht, chiar daca initial el a fost respins de catre Danemarca printr-un prim referendum. Tratatul de la Maastricht incorpora cele trei etape de realizare a uniunii monetare, asa cum le desemnase Jacques Delors in activitatea sa monetara, si anume : pilonul I: Comunitatile Europene, ingloband cele trei comunitati existente: Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) si Comunitatea Economica Europeana (CEE), a carei denumire este schimbata in Comunitatea Europeana, pilonul II: Politica externa si de securitate comuna si pilonul III: Cooperarea in domeniul Justitiei si al afacerilor interne. Anii 1986 şi 1987 pot fi numiţi anii primei reforme a dreptului comunitar originar, deoarece în 17 februarie 1986 a fost semnat „Actul Unic European” (AUE) care a intrat în vigoare din 01 iulie 1987. Prin AUE prevederile tratatelor comunitare au fost extinse asupra unor noi domenii de activitate cum ar fi cercetarea sau protecţia mediului înconjurător şi se preconizează crearea unei „pieţe interne” până la sfârşitul anului 1992.

Generalitati

Jacques Lucien Jean Delors, după cum sună întregul său nume, s-a născut la Paris la 20 iulie 1925. Economist si politician francez, Jacques Delors si-a inceput cariera la Banca Frantei in 1945, activand totodata si ca membru in Comitetul Economic si Social. Apoi a fost membru al Partidului Socialist francez, începând cu 1974. Anterior, adică în 1969, el fusese consilier al prim-ministrului gaullist Jacques Chaban-Delmas. În structurile comunitare, prima poziţie de importanţă pe care a avut-o a fost aceea de parlamentar european, în intervalul 1979-1981. În Parlamentul European a fost în fruntea Comisiei responsabile pentru afaceri economice şi financiare. Delors a ajuns în poziţia de ministru sub preşedintele socialist François Mitterrand. Astfel, a fost ministru al economiei şi de finanţe în perioada 19811983 şi ministru al economiei, de finanţe şi bugetului în 1983-1984.

Jacques Delors – implicare politica

După cum a remarcat aproape unanim atât doctrina de specialitate cât şi mass-media care s-a ocupat de fenomenul comunitar, Jaques Delors a conferit prin prestaţia sa un nou rol funcţiei de preşedinte al Comisiei, care a crescut în prestanţă, în putere şi în incisivitate, modificând astfel statutul relativ modest deţinut de majoritatea antecesorilor săi, într-unul de frunte al Uniunii Europene. Acordul bugetar atins în februarie 1988 a fost un pachet clasic de tratative CE; el a transformat politica bugetară prin cuprinderea ciclului bugetar anual în cadrul unei perspective financiare pe termen mediu. A combinat măsuri pentru reîntărirea disciplinei bugetare, resurse proprii adiţionale, extinderea fondurilor structurale şi menţinerea rabatului bugetar acordat Marii Britanii. Principalele elemente au fost:

2

care implica şase categorii de cheltuieli. Acest Pachet Delors 1 a fost urmat din 1992 de Pachetul Delors-2. În schimb. cu un plafon al veniturilor menţinut la 1. PE a văzut o creştere substanţială a cheltuielilor facultative.O continuare a complexului sistem de rabat stabilit la Fontainebleau prin care Marea Britanie primeşte o reducere a contribuţiei sale la veniturile Comunităţii echivalentă cu 66 procente din diferenţa dintre partea sa de venituri furnizate şi totalul fondurilor alocate. . . rezultată în urma măsurării PNB. în cele din urmă. Scopul acestuia era acela de a asigura faptul ca deciziile de la Bruxelles să nu fie anulate de un conflict continuu între cele două braţe ale autorităţii bugetare. 3 . .Întărirea şi impunerea disciplinei bugetare prin limitarea cheltuielilor cu agricultura la nu mai mult de 74 procente din creşterea PNB al Comunităţii.O dublare a resurselor financiare puse la dispoziţia regiunilor mai puţin dezvoltate ale Comunităţii în perioada 1988-1993. şi el aprobat. Cele trei instituţii au acceptat să respecte valorile conţinute în fiecare categorie a perspectivei financiare pentru toţi anii de până în 1992. Pachetul Delors-1 a fost acompaniat de un Acord Interinstituţional între Comisie. care a intrat în vigoare în iulie 1988. şi care conţinea următoarele elemente majore: nivelul maxim la veniturilor şi cheltuielilor era stabilit până în 1999. acordul a stipulat ca valorile cheltuielilor obligatorii să nu fie revizuite în asemenea mod încât să conducă la o reducere a sumei disponibile cheltuielilor facultative. care prevedea dublarea fondurilor structurale destinate zonelor dezavantajate din punct de vedere economic. cu alocări financiare specifice pentru fiecare an şi fiecare categorie (spre deosebire de 1988. Propunerile au fost adoptate după mai multe discuţii contradictorii între Marea Britanie şi partenerii europeni. subliniate de un angajament major cu privire la fondurile structurale. Consiliul de Miniştri şi PE. Ansamblul de măsuri structurale adoptate în 1989 a antrenat o creştere a ponderii fondurilor sociostructurale la 30% în bugetul comunitar faţă de 10% la mijlocul deceniului nouă.O creştere a resurselor financiare puse la dispoziţia Comunităţii prin creşterea plafonului la 1. s-a semnat Acordul de la Bruxelles. dar şi controlul mai strict al cheltuielilor destinate agriculturii.2 procente din PNB pentru 1993 şi 1994. Mai mult. El era bazat pe acordul asupra unei perspective financiare pe cinci ani.2 procente din PNB pînă în 1992. .27 până în 1999. dar crescând la 1. cheltuielile erau împărţite pe şase categorii.O extindere a sistemului „resurselor proprii” prin includerea unei a patra resurse noi bazată pe averea relativă a statelor membre..

Ideea originală i-a aparţinut lui Jacques Delors. plus un alt membru al Comisiei precum şi un număr mic de experţi independenţi. cel de realizare a Pieţei Unice a CE. în discursul său inaugural în faţa Parlamentului European. până la care trebuiau să fie aplicate toate cele 300 de măsuri. a devenit curând evident faptul că programul va fi realizat în mare parte în intervalul de timp stabilit şi că va aduce considerabile beneficii economice tuturor statelor membre. aproape 95% din program fusese practic legiferat. În acelaşi timp. însă meritul planificării detaliate şi al modului entuziast în care a fost lansat programul aparţine lordului Cockfield. cel al unei uniuni economice şi monetare. De altfel. Tot în domeniul economic. s-a ajuns la un acord unanim în aprilie 1989. cu sarcina de a studia şi de a furniza informaţii privind mijloacele de pregătire a uniunii monetare. în timpul mandatului Delors a fost elaborat Raportul-Cecchini întocmit de economistul şi bancherul italian Paolo Cecchini despre „The Cost of Non-Europe”. La întrunirea la vârf de la Hanovra din iunie 1988 a fost creat un comitet sub coordonarea sa. datorită adoptării noilor schimbări citate mai sus. Această ambiguitate a rezultat din termenul limită de 31 decembrie 1992.când aceste detalii au fost stabilite la Consiliul European de la Bruxelles). comisarul britanic însărcinat cu problemele pieţei interne. sistemul de colectare a veniturilor a fost uşor revizuit. Până la sfârşitul lui decembrie 1992. Programul de realizare a pieţei interne a CE a devenit cunoscut fie ca programul 1992. Mulţumită preşedinţiei lui Delors şi a modului în care a reuşit să medieze unele dintre opiniile divergente pe care membrii comitetului le avea cu privire la finalitatea acţiunii lor. fie. Dincolo de acest fapt. Tot de numele lui jacques Delors se leagă şi elaborarea „Cartei drepturilor sociale fundamentale a lucrătorilor” (Carta Socială). Comitetul îi includea pe toţi guvernatorii şi preşedinţii băncilor centrale ale EC. factorii de decizie comunitari au devenit optimişti în ceea ce priveşte posibilitatea realizării unui mai vechi proiect. în unele state membre. În acelaşi timp. Comisia Delors a jucat un alt rol de prim plan. În ciuda scepticismului iniţial. Comitetul Delors a fost gândit şi ca un mod de încorporare a băncilor centrale într-un proiect ce fusese iniţiat la cel mai înalt nivel politic. Astfel. pentru a lua mai mult în calcul „capacitatea de contribuţie”. Acesta semăna 4 . Delors s-a angajat să încheie procesul de constituire a pieţei unice până în 1992. în alt domeniu. în care a arătat care ar fi costurile nerealizării pieţei interne. el a dat un nou sens existenţei Comunităţii şi a contribuit la crearea unei atmosfere în care iniţiativele ulterioare de lărgire şi de îmbunătăţire a funcţionării CE aveau să apară ca fiind practice şi dezirabile. ca programul 1993.

în mare parte cu Raportul Werner. La fel cum procedase şi Raportul Wemer. 1 ianuarie 1999 reprezintă cea de-a treia etapă şi constă în lansarea monedei unice şi înfiinţarea Băncii Centrale. prima etapă a început la 1 iulie 1990 şi constă în liberalizarea circulaţiei capitalurilor. odată cu crearea Institutului Monetar European. Raportul Delors era totuşi mai clar în ceea ce priveşte transferul de puteri la nivelul Uniunii în stadiul final. cu mulţi ani înainte. care apăruse cu aproape 20 de ani în urmă. chemând la crearea unei singure monede transeuropene. 5 . şi punea un accent mai mare pe schimbările instituţionale cerute. 3. Raportul întocmit de Delors a propus un plan de tranziţie la UEM. a cărui misiune a fost de a întări politicile monetare. Raportul Delors din 1989 a prezentat un plan special în trei etape pentru implementarea uniunii monetare. Raportul Delors a fost primit foarte bine. în trei etape: 1. 2. cât şi de către persoanele care apreciau beneficiile pur economice ale comerţului liber şi ale unor rate de schimb stabile. Odată ce monedele şi politicile monetare naţionale sunt distruse. serviciilor. Mulţi observatori au considerat euro ca fiind cea mai bună modalitate de cimentare a celor 40 de ani de cooperare internaţională regională. forţei de muncă şi capitalului. deoarece introducerea unei monede unice este prin natura ei ireversibilă. a doua etapă a început la 1 ianuarie 1994. Etapa întâi a Uniunii Economice şi Monetare a început în luna iulie a anului 1990 şi a avut aceleaşi obiective ca şi Actul Europei unice: şi anume să asigure că sunt eliminate definitiv toate restricţiile din calea circulaţiei bunurilor. Tratatul de la Maastricht Comunitatea Europeană a lansat proiectul unificării monetare aproape imediat după publicarea Raportului Delors. este aproape imposibil ca acestea să fie aduse înapoi. atât de către persoanele care considerau că integrarea este cea mai bună modalitate pentru realizarea unei păci durabile în Europa. de a promova rolul ECU şi de a pregăti instalarea Băncii Centrale.

Începând cu ianuarie 1993 apare chiar o divizare a DG I — Relaţii externe: de acum înainte DG I păstrează doar relaţiile economice externe. de asemenea. realizarea Uniunii economice şi monetare va fi un mare atu pentru a stabili un nou sistem monetar internaţional mai eficace (…)“. de îndată ce dolarul nu mai este supus constrângerii convertibilităţii în aur. Amintiţi-vă lupta justificată a generalului Charles de Gaulle împotriva imperialismului dolarului. Olanda. Estonia. Tratatul marcheaza trecerea la o noua etapa in procesul de creare a unei "uniuni din ce in ce mai stranse intre popoarele Europei". 6 . Malta. proiectul Uniunii Economice şi Monetare a devenit o parte a Uniunii Europene şi au fost întocmite planurile specifice etapelor a doua şi a treia ale procesului. Grecia. Iată ce spunea chiar Delors despre moneda unică. Finlanda si Suedia. Astfel. El a încercat să eficientizeze modul în care Comisia răspundea la provocările politice internaţionale. Slovacia. un instrument al puterii. in 2007: Bulgaria si Romania).Atunci când şefii statelor europene s-au reunit apoi la Maastricht. Irlanda. Portugalia si Spania. Franta. în 1992. pentru a fonda Uniunea Europeană. o parte din relaţiile externe a fost disociată de restul ansamblului din raţiuni personale. este normal ca un sistem monetar. la Maastricht. Polonia. iar noua DG IA preia relaţiile politice externe. Slovenia si Ungaria. Letonia. În consecinţă. Lituania. depasind obiectivul economic initial al Comunitatii. În 1992. in 2004: Cipru. aducând unele schimbări în modul în care funcţiona executivul comunitar. Luxemburg. să permită unei ţări să beneficieze de avantajele unei monede internaţionale care serveşte drept monedă de bază? Crearea unei monede europene va permite Europei să oblige pe americani să respecte o serie de reguli ale jocului. Tratatul a instituit o Uniune Europeana formata din cele 12 state membre ale Comunitatilor Europene: Belgia. o viziune normală dat fiind contextul acelor ani în care politica mondială cunoştea nişte schimbări fundamentale o dată cu prăbuşirea blocului sovietic. Italia. Trebuie observat în citatul de mai sus că Delors vedea economia şi finanţele comunitare strict legate de situaţia de pe scena internaţională. la care au aderat apoi inca 15 state (in 1995: Austria. şefi de state şi guverne semnează tratatul care constituie baza trecerii la UEM şi au fixat termenul de lansare a monedei unice în 1999. rezultatul acestui plan la care a avut o contribuţie remarcabilă: „Moneda unică este. Germania. Republica Ceha. în perioada în care Comisia era condusă de Jacques Delors. Marea Britanie. Danemarca.

externe sau strict monetare. Pentru modul în care vedea Delors funcţionarea Comunităţii şi raportul acesteia cu statele membre sunt interesante afirmaţiile sale din 1988 cum că aproximativ 80% din legislaţia socio-economică a statelor membre ale Uniunii Europene a fost elaborată prin angajamente prevăzute în cadrul tratatelor. Concepte fundamentale si institutii implicate în structurarea politicilor sociale. Cele citate mai sus au fost însă cele mai „spectaculoase” şi au lăsat în urma lor cele mai multe „urme”. nu numai datorită importanţei sale ca pol de stabilitate şi prosperitate. în plus faţă de sarcinile tradiţionale ale preşedintelui. 1. ci şi pentru că are un arsenal de instrumente pentru a trata problemele cele mai presante din Est şi din Sud. ceea ce îi permitea o mai bună supraveghere precum şi putere de arbitru asupra activităţii celorlalţi comisari. în mod clar. Ceea ce este important în acest caz este recunoaşterea faptului că acordurile încheiate în cadrul Uniunii Europene îşi pun amprenta asupra activităţilor de elaborare de strategii politice ale ţărilor din Europa Occidentală. atât ale statelor membre cât şi ale statelor vecine acestora. trebuie spus că executivul comunitar condus de Delors a remarcat faptul că. Preşedintele Comisiei afirma în acest sens: Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială. încă din 1985. Puteam cita aici dublarea numărului de consilieri pentru cabinetul preşedintelui Comisiei sau faptul că. relaţia structurată. Niciodată nu a fost atât de evidentă legătura dintre stabilitatea economică şi securitate. Faptul că procentajul este exact sau nu este lipsit de importanţă. folosindu-şi instrumentele civile. Această activitate era însă facilitată de faptul că propriul cabinet prezidenţial acoperea şi responsabilităţile celorlalţi membri ai Colegiului. În acest sens. prin normele politice şi prin legislaţia aprobată de instituţiile Uniunii Europene. influenţa lui Delors nu s-a limitat numai la afacerile politice. Revenind la domeniul acţiunii externe. Şi altele au fost la fel de importante. toate au sprijinit reformele politice şi economice din Europa de Est şi au ajutat astfel la generarea securităţii. conflictele dintre membrii potenţiali ai Uniunii Europene din Europa de Est ar putea să afecteze nefavorabil securitatea UE. Aceasta a încercat să prevină astfel conflictele violente care apar din aceste surse interne şi externe. problemele monetare şi coordonarea fondurilor structurale. 7 .Schimbarea de mai sus nu este singura schimbare majoră adusă de Delors în modul de funcţionare al Comisiei. Jacques Delors a luat în responsabilitatea sa. acordurile Europa. PHARE. Bineînţeles că în perioada în care a deţinut preşedinţia Comisiei.

Nici astazi. ca parte a politicilor publice. internele.prin excludere": este de domeniul politicilor sociale tot ceea ce ramâne din politica unui guvern sau a unor autoritati locale. de-a lungul timpului.Acest studiu începe cu o serie de clarificari conceptuale.politicilor sociale sectoriale". sau consecintele sociale care decurg uneori din politica externa si de aparare a unei tari (de exemplu. afirmativa. de-a lungul ultimelor decenii. Astfel. O asemenea definitie nu raspunde însa. Mai utila pentru întelegerea acestor preocupari ar fi o definitie pozitiva. justitia si politicile economice. legata indisolubil de domeniile pe care le acopera în practica si care sunt concentrate în cadrul . între care tot mai greu se pot trasa granite precise. provine pe de o parte din traditiile culturale si politice diferite la nivelul continentului si pe de alta parte din dinamica pe care . chiar la nivelul aceleiasi societati. Dimensiunea sociala a procesului de integrare europeana este inclusa în politica sociala comunitara si în proiectul de constructie a Europei sociale... Fundamentarea modelului . dupa aproape un secol de studii de politica sociala.. Exista în schimb un consens relativ în ceea ce priveste politicile guvernamentale (publice) care nu pot fi considerate politici sociale: politica externa. în mod evident. Chiar si acesta este. care sa atinga nucleul comun al tuturor tipurilor posibile de politica sociala.Welfare State" (statul bunastarii) si prezentarea detaliata a faimosului sau produs politico-economico-administrativ (securitatea sociala) vor face obiectul unui capitol distinct.. Prima notiune care necesita explicatii este cea de . mai multi autori apartinând unor scoli si curente de gândire diferite.Ce este politica sociala ?" au încercat sa ofere. pentru început oprindune doar asupra definitiilor si dinamicii acestor concepte în secolul XX.. nu se poate spune ca s-a ajuns la un consens absolut privind ariile de acoperire sociala (deci continutul concret al politicilor sociale) în cadrul mai larg al politicilor publice. influenta sociala a restructurarii complexului militar-industrial al fostei Uniuni Sovietice.socialul" a cunoscut-o ca semnificatie si ca impact. dupa evenimentele din 1989).politica sociala". 8 . Conceptul general de politica sociala si politicile sociale sectoriale Un raspuns la întrebarea . decât în mica masura cerintelor studiului politicii sociale. Dificultatea de a încadra cu precizie obiectul politicii sociale.. un consens relativ. o prima definitie a politicii sociale ar putea fi încercata . dupa excluderea politicilor publice fara impact social direct (vezi enumerarea anterioara). politica de aparare. spuneam. având în vedere în primul rând interdependentele accentuate între politicile economice si cele sociale.

În general. ci doar pentru a raspunde . 1972). pare destul de justificat sa credem ca interventia sociala nu poate fi desprinsa de un set de obiective majore. . 1985).Sociologul britanic T.H. iar abordarea pragmatica.social problems solving" a politicii sociale... apoi ele sunt abolite sau restrânse când stabilitatea politica a fost reinstaurata". termenul .. de masuri menite sa combata dezordinea si crima la fel ca masurile adoptate de politie sau de justitie si nu în ultimul rând având rolul de a legitima si promova sistemul capitalist. s-a mers pâna la a se considera ca politicile bunastarii nu sunt sustinute din ratiuni umaniste si pentru a întâmpina nevoile reale ale muncitorilor. principiile cu solutiile.conjunctural . Marsând evident pe prima directie. 1950). golind-o astfel de continut ideologic si conferindu-i solide valente tehnocratice. dupa cum si . pentru a mitui muncitorii si a-i determina sa nu recurga la proteste. sugerând o forma de control social. un raspuns la problemele sociale ale unei anumite comunitati. Într-adevar. În literatura româneasca de specialitate. 1979.capitalismul bunastarii" (Welfare Capitalism) are binenteles o conotatie peiorativa.ratiuni politice" (legate de doctrina si praxis în acelasi timp). respectiv ale anumitor grupuri expuse în mai mare masura diferitelor riscuri" (Mihut si Lauritzen. Pentru teoreticienii neo-marxisti.unor nelinisti sociale. a problemelor sociale.. neo-marxistii din democratiile occidentale afirma ca .Politicile sociale sunt initiate sau extinse în timpul exploziilor de nemultumire si dezordine sociala din timpul somajului masiv. citat de Esping-Andersen. 1973. Joan Higgins sugereaza ca ambele variante se sprijina totusi pe modele rationale de actiune politica. 1991). în care trebuie sa se acorde atentie legaturii complexe care apare între obiectivele actorilor care influenteaza politicile si consecintele interventiilor lor (Higgins.Obiectivul esential al politicii sociale în secolul XX este asigurarea bunastarii cetatenilor" (Marshall. dezvoltare ce trebuie sa se 9 . abordarea ideologica este în conformitate cu ipoteza întemeierii statului bunastarii pe .. 1978. Gough.. încercari de a concilia ideologia cu pragmatismul. punctuala. stabilite prin decizie politica. 1999). promoveaza functia de .. abordarea pragmatica pune accentul pe rezolvarea tehnica. sau ar trebui sa fie. Între cele doua mari conceptii exista fireste si abordari intermediare. În mod traditional. se disting doua abordari în privinta motivatiei care sta la baza unei politici sociale.societatile capitaliste avansate au nevoie de o infrastructura a politicilor de bunastare pentru a mentine ordinea sociala.Marshall defineste pe cât de simplu pe atât de cuprinzator semnificatia acestui concept: . aceasta abordare este sintetizata de Liliana Mihut astfel: ..rezolvarea problemelor comunitatii" prin actiune sociala concreta nu poate fi rupta de o anumita directie de dezvoltare a societatii în ansamblu.Politica sociala este. Mai mult decât atât. mult mai recenta. pentru a-si asigura o forta de munca cu standarde acceptabile de educatie si sanatate" (O'Connor. Non-ideologica. descarcata de continuturi doctrinare. (Piven si Cloward. citati de Wilensky.

. În principiu. politica în domeniul sanatatii... sistemul .welfare" (asistenta sociala în întelesul american) si asigurarea locuintelor pentru persoanele fara venituri (Pechman. Marginean în 1994. Diferentele în delimitarea politicii sociale provin. din cadrul sistemelor de asigurari si asistenta sociala) finantarea. profesorul Catalin Zamfir afirma ca politica sociala poate fi înteleasa ca ansamblul reglementarilor. într-un sens considerat dezirabil la un moment dat (Zamfir. România în context european"). Cât priveste anvergura acestei politici. politica privind promovarea culturii si chiar politica 10 . politica sociala se concretizeaza în prevederi legislative specifice.politica sociala" ocupa o plaja mai larga (îmbogatita în special de traditia franceza).cinci servicii fundamentale": securitatea sociala (în sensul mentinerii unui minim de venit prin alocatiile de somaj si sistemul de pensii).întemeieze pe o viziune globala si sa se aiba un sens bine precizat. transferuri de venit (impozite. aceeasi semnificatie restrictiva o are politica sociala si în Statele Unite. politica transporturilor.. burse. în Marea Britanie se confera acestei politici un înteles mai restrâns si bine precizat. hotarâri si reglementari administrative.peste trei sferturi din ceea ce face un guvern" (Wilensky. programe sociale. politica educationala. Pentru exemplificare.Politici sociale. alocatii. putem descrie pe coordonatele spatiu-timp o varietate aproape infinita de abordari. apar deseori ca . În schimb. producerea si furnizarea de bunuri si servicii sociale pentru populatie. legitimat politic. asistenta medicala. îndemnizatii. În afara preocuparilor mentionate în dreptul sistemelor britanic si nord-american.. dupa cum exista contexte în care politica sociala se reduce considerabil. incluzând o gama variata de initiative si programe ale statului. politica locuintelor sociale si serviciile de asistenta sociala. limitându-se la acordarea unor beneficii minimale pentru persoanele fara venituri. . Altfel spus. care a marcat perioada de debut a fundamentarii politicii sociale ca disciplina de studiu. cu referire stricta la .. masurilor si activitatilor întreprinse în principal de stat (dar posibil si de alti agenti interesati) în scopul modificarii parametrilor vietii sociale a unei comunitati. 1995). politica privind protectia mediului (politica ecologica). etc. 1985). asa cum s-a mentionat anterior. învatamântul public. existând tari si momente ale istoriei în care politica sociala se suprapune cu .apanaje" ale politicii sociale politica privind angajarea fortei de munca. conform unei definitii . Într-o carte de referinta pentru dezvoltarea studiilor de profil în România postcomunista (. taxe.. respectiv pensii. în Europa. incluzând doar sistemul pensiilor. 1992).de dictionar" formulata de I. din raportarea la un context politico-economic variabil în timp dar si din asumarea unor traditii legate de cultura politica a fiecarei societati.

deci cu impact asupra bunastarii colective.. 11 . considerîndu-se ca standardele sociale minime mai sus-amintite nu pot fi periclitate decât în cazul pierderii veniturilor. de Marea Britanie si de numele economistului J.10 de ani mai târziu urmatoarele precizari: . deci la persoanele ramase fara loc de munca. respectiv al lordului W. punctul comun al tuturor acestor politici nu poate fi decât existenta unor cheltuieli publice îndreptate pe directia cresterii calitatii vietii si confortului cetatenilor.. în mod evident. În privinta statului bunastarii.. La rândul sau. În Statele Unite domina interpretarea republicana.Welfare State" este relativ recenta... asigurate fiecarui cetatean ca drepturi sociale" (Wilensky. .privind petrecerea timpului liber. autorii francezi au completat lista sinonimelor pentru noul sistem care se nastea: statul-providenta (l'etat-providence) sau asistential. educatia si locuinta. 1975).Beveridge. 1985). pentru început limitându-ne la conturarea unei definitii. fiind legata de perioade anilor '40.Keynes. desi frecvent utilizat în limbajul politic sau în mass-media. Ulterior..Esenta statului bunastarii este garantarea guvernamentala a unor standarde minime privind venitul. somaj. practic securitatea sociala fiind produsul politicilor aplicate în cadrul unui stat al bunastarii.. alimentatia. Statul bunastarii si securitatea sociala în traditia europeana Seria clarificarilor conceptuale din perimetrul politicii sociale nu poate ocoli..leisure policy" (politica agrementului). conceptul de securitate sociala. Acestia au dat o replica modelului razboinic . denumirea .M.cele mai multe din aceste garantii. . utilizând mai putin termenul de stat al bunastarii (Wohlfahrtsstaat). nu este nici el scutit de nuante si interpretari. batrânete" (Wilensky..II). conceptul de Workfare conditionând beneficiile sociale de munca. doua concepte majore ale acestui domeniu de studiu: modelul Welfare State (statul bunastarii) si securitatea sociala. Se poate usor deduce ca cele doua notiuni sunt interdependente. mult mai reticenti în a atribui denumiri entuziaste (în special dupa frenezia care marcase perioada de vârf a nazismului) s-au limitat la a aprecia acest model drept . adesea cuprinse sub denumirea de securitate sociala au luat forma unei asigurari sociale contra riscurilor de baza ale vietii industriale: accidente la locul de munca.H. facem precizarea ca analizei pe larg a acestuia îi este consacrata un capitol separat. sanatatea.Warfare State" si au prefigurat evolutia democratiilor occidentale dupa încheierea razboiului. Fireste. Legat de aceasta definitie. Harold Wilensky face . Desi originile acestui sistem dateaza de la stârsitul secolului al XIX-lea (vezi cap. În fine.stat social". autorii germani. boli profesionale.

în SUA de pilda lipsind multa vreme alocatiile familiale. 12 . 1993). conceptul la care ne referim cuprinde .27. În Statele Unite. Controversele doctrinare aparute în jurul acestei teme fac obiectul unui capitol distinct. securitatea sociala se largeste sau se îngusteaza conform cu modelul de politica sociala aplicat.Citând o voce autorizata.. Înscriindu-se pe aceeasi linie. Totusi. deci tuturor cetatenilor). utilizarea termenului de cetatenie în sens strict (juridic) nu este posibila decât acolo unde avem de-a face cu o acoperire universala în domeniul beneficiilor (drepturilor) sociale. politica sociala a Uniunii Europene face referire doar la drepturile . printre care Danemarca si Suedia. În pofida acestor diferente notabile. ideea de .The Social Security Act" din 1935 consacra un model restrictiv dar eficient.. 1989). Chiar daca secolul XX a marcat o dezvoltare evidenta în domeniul drepturilor sociale. ca cele doua concepte abordate împreuna (statul bunastarii si securitatea sociala) contureaza.. cu referire la acordarea drepturilor sociale constitutionale.Charta Sociala".toate masurile colective stabilite prin legislatie pentru a mentine venitul individual ori al familiei sau pentru a asigura un venit atunci când unele sau toate sursele de venit au fost pierdute ori epuizate sau în situatiile în care trebuie sa se faca fata unor cheltuieli sporite (de exemplu: cresterea copiilor sau plata îngrijirii medicale)". Se poate afirma.. de exemplu. (Social Security Programs Throughout the World. descriind cinci categorii de programe pentru acordarea beneficiilor sociale în urmatoarele situatii: 1) batrânete 2) somaj 3) maternitate 4) accidente de munca. vol. boli profesionale 5) alocatii familiale. Fireste. asa cum demonstreaza multi autori adversari ai social-democratiei de tip suedez. în evolutia lor de-a lungul secolului XX.cetatenie sociala" în traditia natiunilor europene. generic vorbind. . fiind bine dezvoltata în Franta si Germania si aproape împinsa la paroxism în unele tari scandinave. pornind de la efectele adverse ale programelor sociale care acorda beneficii neconditionate. 1993). Administratia Securitatii Sociale a Statelor Unite încearca. În Europa continentala (excluzând Marea Britanie al carei model se apropie mai mult de cel american) securitatea sociala se extinde în mod considerabil. acoperirea universala nu este pe deplin si peste tot în Europa realizata. identificarea unui nucleu comun de preocupari în domeniul securitatii sociale la nivel mondial. cu referire principala asupra sistemului federal de asigurari sociale si în mod deosebit asupra sistemului de pensii. (vezi . Mergând aproape în paralel cu dimensiunile statului bunastarii. aceste programe sunt inegal dezvoltate de la o tara la alta.lucratorilor" (workers) si nu la drepturile sociale ale cetatenilor sai. invaliditate. (The New Encyclopaedia Britanica.. în rapoartele periodice pe care le da publicitatii. Ea nu este nici macar dezirabila. fara nici un fel de conditii restrictive privind accederea la beneficii (vezi definitia data de Wilensky statului bunastarii universalist.

fiind sintetizata prin conceptul relativ recent de Europa sociala. în 1985) preocuparile pentru dimensiunea sociala s-au intensificat si au culminat cu elaborarea Chartei Sociale. Însusi Tratatul de la Roma (1957). în domeniul politicii sociale (acquisul social). Este un adevar binecunoscut faptul ca. Anii '90 au marcat o noua dezvoltare a politicii sociale la nivel supranational. nu a putut fi totalmente înlaturata tensiunea ideologica în relatia dintre stat si piata. Cu toate progresele facute dupa razboi în Europa occidentala în privinta standardelor de viata. vorbea de necesitatea unei piete europene unice (în continuare SEM Single European Market) în care concurenta si comertul liber sa fie principiile de baza si se dorea ca acestea sa nu fie afectate de bariere nationale. obiectivele economice au fost întotdeauna prioritare. au avut loc într-o perioada în care liberalismul politic si economic domina agenda europeana iar eforturile principale se concentrau în directia consolidarii SEM.Europa sociala" Pornind de la modelele de politici sociale ale statelor componente (carora le sunt consacrate subcapitole distincte în cadrul acestei lucrari). Aspectele sociale au fost înca de la început trecute într-un plan secundar. în 1989. autoritatile supranationale de la Bruxelles au încercat sa formuleze si sa puna în aplicare o politica sociala comuna la nivelul Uniunii Europene.. respectiv Maastricht (1992) si Amsterdam (1997). .În final. în procesul de constructie a Comunitatii Europene. prin care s-a înfiintat Comunitatea Economica Europeana. care a fost semnata în decembrie 1989 de unsprezece din cei doisprezece membri ai Comunitatii. Dimensiunea sociala a integrarii europene. Cu siguranta acest concept ar fi avut parte de o definitie vaga. cu profunde implicatii economice si politice. Totusi. cel mai remarcabil succes fiind includerea acestui domeniu în tratatele de baza ale Uniunii Europene. dar împlinirea ei constituie înca miezul unor dispute aprinse. mai exact între dimensiunea sociala si cea economica a procesului de integrare. Cu toate acestea. odata cu relansarea integrarii la mijlocul anilor '80 (momentul a coincis cu instalarea lui Jacques Delors la presedentia Comisiei Europene. dublata de un caracter evident dinamic. ne vom rezuma sa spunem ca ideea cetateniei sociale este prezenta în traditia europeana a ultimului secol mai mult decât în cazul oricarui alt continent. au existat patru 13 . inclusiv pasii facuti în domeniul politicii sociale. Trebuie remarcat ca revigorarea proiectului de integrare europeana. Aceasta tensiune a fost cel mai acut reflectata în refuzul premierului britanic conservator Thatcher de a semna Charta Sociala. daca nu s-ar fi ajuns la ideea de a defini simplu si concis Europa sociala ca suma acumularilor Uniunii Europene la un moment dat. Aceasta preocupare reflecta practic dimensiunea sociala a integrarii comunitare.

eficienta economica a constituit un argument serios în favoarea dezvoltarii politicii sociale a Uniunii 14 . tarile cu nivele joase de protectie sociala puteau efectiv sa-si . 48-51. Fireste. Vom încerca sa le explicam pe scurt.. Desi poate parea paradoxal.. prin reprezentantii lor în Comisia Europeana. în sensul ca muncitorii care se muta dintr-o tara în alta vor beneficia de drepturile sociale existente în tara gazda. Este de prevazut ca largirea spre Est a Uniunii Europene. care s-au vazut nevoite sa faca fata unui val de muncitori din regiunile sudice ale Europei. sa produca un nou val de dumping social. b. sub efectul Tratatului de la Roma. ci doar a . 1999). Aceasta mobilitate în domeniul pietei muncii -labour mobility. prin aceasta forma de turism social. Eficienta economica. Dumpingul social si turismul social.exporte" surplusul de forta de munca interna spre tarile puternic dezvoltate.coordonarii" sistemelor nationale de securitate sociala în sensul reducerii incompatibilitatilor. c. daca nu se adopta din timp masurile necesare pentru reducerea inegalitatilor socio-economice existente în prezent. înca nu se punea problema unei politici sociale supranationale. ca riscuri majore ale inegalitatilor privind standardele de viata din tarile membre... indiferent de domeniu si de nivelul de calificare) decurge în mod evident din principiul fundamental al liberei circulatii a persoanelor în Uniunea Europeana. Aceste situatii au fost semnalate de tarile puternic dezvoltate din nordvestul continentului. astfel încât persoanele care se angajeaza într-o alta tara sa nu-si piarda securitatea sociala de care s-au bucurat în tara lor de origine.workers" se refera la toate categoriile de lucratori. Admiterea Greciei. au aparut in anii '60 si s-au intensificat în anii '70-'80 tocmai ca urmare a realizarii liberei circulatii a muncitorilor pe teritoriul Uniunii Europene. a. Libera circulatie a muncitorilor (termenul oficial . acestea sa exercite presiuni pentru adoptarea unei politici sociale rezonabile la nivel comunitar.argumente majore în favoarea unei politici sociale comune a Uniunii Europene: libera circulatie a muncitorilor. în deceniul urmator. eficienta economica si coeziunea sociala. Pentru ca acest principiu sa fie deplin functional era nevoie sa se asigure . în anii '60. dumpingul social si turismul social. În contextul disparitiei frontierelor. Spaniei si Portugaliei în anii '80 în Comunitatea Economica Europeana a sporit teama tarilor bogate din nord-vestul Europei si a facut ca.transferabilitatea drepturilor lucratorilor dincolo de granitele nationale" (Mihut si Lauritzen.este poate singura masura sociala importanta pe care o prevedea Tratatul de la Roma în art.

în primele decenii ale constructiei sale.. o forta de munca mai sanatoasa si mai bine educata. Acest argument.cel mai recent si mai cuprinzator concept de la baza politicii sociale. Prin serviciile specifice pe care le asigura. Coeziunea sociala . ceea ce se traduce într-o crestere a eficientei economice.119 al Tratatului Comunitatii Economice Europene stipula ca . se prevedea ca muncitorii imigranti sa primeasca beneficiile sociale ale tarii gazda si. sustine în fapt o politica mult mai larga a Uniunii Europene: politica de coeziune (cohesion policy).Employment. Acest urias domeniu de activitate este finantat din 3 fonduri structurale: Fondul European pentru Dezvoltare Regionala ( ERDF ) . prioritare fiind criteriile si masurile economice. în mod evident de inspiratie neo-marxista. în timp ce în anul 1975. politica sociala poate însemna. Multa vreme acestea au constituit singurele prevederi de politica sociala din tratatele comunitare iar progresele înregistrate în crearea unei dimensiuni sociale a integrarii au fost modeste.barbatii si femeile vor primi salariu egal la munca egala". d..4 miliarde euro ! În structura Comisiei Europene. aceste cheltuieli nu depaseau 5( din buget. în plus. implicit a muncitorilor (oricum mobilitatea putea fi interpretata mai degraba ca o prevedere politica decât ca una sociala) se refereau vag la îmbunatatirea conditiilor de viata si a standardelor de munca ale lucratorilor.Europene. directia generala V (DG V) poarta responsabilitati sociale explicite: . O scurta istorie a politicii sociale a Uniunii Europene indica suficient de clar faptul ca. O încercare de revigorare a ideii de politica sociala a 15 . Primele tratate.. pe lânga libera circulatie a persoanelor.Ghidare" (asistenta) si Garantare Agricola (FAGGF) Fondurile structurale reprezinta peste o treime din bugetul total al Uniunii Europene.Fondul European pentru . din cele 24 de directii generale existente. Asa cum am mai spus. conform Tratatului de la Amsterdam (1997). pe lânga legitimitate politica pentru regimul industrial-capitalist. Motivatia finantarilor comunitare este reducerea decalajelor (înca importante) existente între regiunile Europei. Art. ajungându-se în 1999 la alocari de 27. Industrial Relations and Social Affairs". de exemplu. cele de la Paris (1951) si Roma (1957). Comunitatea a fost putin interesata de atingerea unor obiective sociale. a sensibilizat totusi factorii de decizie din Europa occidentala si a condus în timp la adoptarea unui buget sporit si a unor masuri stimulative care au crescut considerabil performantele în educatie si medicina.Fondul European Social ( ESF ) .

acest document a fost semnat în decembrie 1989 de reprezentantii celor 12 state membre. cu exceptia Marii Britanii. 31) (. Cunoscuta sub denumirea scurta de Charta Sociala. 12 prevederi fundamentale din Charta Sociala faceau referire la: 1) Libertatea de miscare a muncitorilor (par.30) 12) Persoanele cu deficiente (par. rezultatul unui compromis aparut între doua politici: pe de o parte. protocol bazat pe . La început mai discret. 22 . 25 -27) 11) Persoanele vârstnice (par.cetatenie sociala" nu corespunde înca realitatii europene. 1987) apoi acest domeniu a constituit obiectul unui document european special: Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor (Community Charter of the Fundamental Rights for Workers.avut loc în 1974-1975. venita din 16 . 19 . 14 . odata cu lansarea Programului de Actiune Sociala (Social Action Programme = SAP) dar rezultatele concrete ale celor 3 programe anti-saracie pe care le cuprindea SAP au dezamagit atât structurile decizionale cât si opinia publica. desi dezbaterile de fond erau dominate de ideologia liberala renascuta în Europa.11) 3) Îmbunatatirea conditiilor de munca si viata (par. politica sociala a început sa prinda contur. Abia dupa instalarea socialistului francez Jaques Delors la sefia Comisiei. Tratatul de la Amsterdam (1997) a fost. 9 .Charta Sociala". o presiune pentru continuarea si adâncirea procesului de integrare. ceea ce demonstreaza ca notiunea de . 21) 8) Informarea.15) 5) Libertatea de asociere si negociere colectiva (par.lucratorilor" si nu de drepturile sociale ale tuturor cetatenilor Uniunii. la rândul sau. cu acumularea cât mai multor competente decizionale în institutiile comunitare si o alta presiune.. în sens contrar.8) 2) Angajrea si remunerarea (par. 1989). Protocolul Politicii Sociale anexat Tratatului de la Maastricht.20) 7) Învatamântul egal pentru femei si barbati (par. 1 . 16 .Europei sociale".. câteva referiri directe la necesitatea unor obiective de politica sociala fiind prezente în preambulul Actului European Unic (Single European Act.23) 9) Conditii de sanatate si securitate la locul de munca (par..Charta Comunitara a Drepturilor Fundamentale ale Lucratorilor". 24) 10) Protectia copiilor si adolescentilor (par. în 1985. a reprezentat un mic dar important pas spre constructia . Oricum.18) 6) Pregatirea profesionala (par.piatra unghiulara" a viitoarei politici sociale comune a Uniunii. 28 . Ceea ce trebuie sesizat cu prioritate este ca documentul vorbeste exclusiv de drepturile . consultarea si participarea muncitorilor (par. 12 .. Devenise clar faptul ca noul acord va constitui ..13) 4) Protectia sociala (par.. solid ancorata pe terenul calculelor economice. 1989).

menita sa îngusteze . vom arata doar ca aceasta strategie comuna prevedea ca tinerii someri sa primeasca un loc de munca sau cel putin o oportunitate educationala în termen de 6 luni de când au devenit someri. 17 . Armonizarea legislativa nu presupunea existenta unei politici comune supranationale si. cu alte cuvinte a unei politici sociale comune (la nivelul Uniunii Europene). demers care a presupus . Totusi. având ca efect slabirea principiului suveranitatii nationale. parea sa complice si mai mult adoptarea unei politici sociale comune. se considera ca si Tratatul de la Amsterdam a reprezentat o etapa utila pe drumul sinuos al coordonarii politicilor sociale. în asigurarea si controlul carora Comisiei de la Bruxelles urma sa-i revina un rol sporit. Pentru a exemplifica.. formarii si ocuparii locurilor de munca (în Tratat: . S-a trecut treptat de la procedura predominant inter-guvernamentala la o procedura decizionala predominant supranationala. tocmai din acest motiv.developing a common European employment strategy"). cât mai apropiat de cetateni. dând posibilitatea tarilor membre sa-si dezvolte o strategie comuna a angajarii.partea celor care se temeau de concentrarea unor puteri prea mari la Bruxelles. antagonista la prima vedere.doar" coordonarea acestor modele în sensul reducerii incompatibilitatilor existente. Prima observatie este în legatura cu eforturile de armonizare a modelelor nationale de politici sociale. În finalul acestui subcapitol. în timp ce somerii adulti vor redeveni activi în maxim 1 an de la pierderea ultimului job. Un nou capitol a fost adaugat. principiu care se refera la adoptarea deciziilor specifice la un nivel cât mai jos posibil. în functie de natura problemei. cât si a principiului subsidiaritatii în domeniul executiv-administrativ. Jacques Delors a impulsionat în a doua jumatate a anilor '80 adoptarea unor standarde sociale unitare. comunitara. Aceasta dubla întarire. etapa care fusese anticipata de specialisti înca din anii '60. vom face câteva aprecieri cu privire la tendintele manifestate în procesul de constructie a Europei sociale. Acest transfer de putere spre Bruxelles a facut posibila intrarea în etapa de convergenta a politicilor sociale spre un model comun.. Compromisul a constat într-o dubla întarire: atât a competentelor structurilor Uniunii Europene în domeniul elaborarii de politici generale..gap"-urile legislative între criteriile de acordare a beneficiilor sociale în tarile Uniunii. aducând un progres important în domeniul unificarii pietei muncii. Etapa de armonizare corespunde cu aproximatie perioadei 1957-1985 si s-a bazat pe o procedura decizionala inter-guvernamentala.

. în favoarea unor structuri supranationale. tarile membre sa înteleaga ca . Fireste. teoria convergentei nu a avut numai prieteni si sustinatori. Poate mai dificil de întreprins decât în alte domenii. în toate capitolele sale. în timp ce Suedia va pastra modelul institutional social-democrat si solidar " (Heidenheimer.. din anii '60. demersul apropierii politicilor sociale a trebuit sa parcurga un drum presarat cu numeroase capcane. la nivelul politicii generale înca nu se ajunsese la ideea convergentei explicite.. cu .impresia generala ramâne una de stabilitate mai degraba decât de schimbare . Tocmai acest comportament asemanator (neprogramat) al societatilor vest-europene confirma si încuraja în acelasi timp aplicarea teoriei convergentei în domeniul politic. cu un imens avantaj: dezvoltarea economica a întregii Europe de Vest facea ca tarile occidentale sa se apropie tot mai mult în privinta programelor si deciziilor adoptate. este rezultatul unei multitudini de influente. Era un proces spontan.. în nici unul din cazurile analizate nu s-au observat transformari ale caracteristicilor de baza . culturale si religioase" (Heidenheimer.specific national imanent".. a fost necesar ca la nivelul constiintei politice si al opiniei publice.. 18 . 1990) iar ultimele tipuri de influente vor face sa existe întotdeauna deosebiri semnificative între modelele de dezvoltare pe care le urmeaza natiunile Europei.. statul bunastarii german va ramâne unul conservator. În fapt. 1990).nu se putea merge mai departe pastrându-se intacte toate prerogativele decizionale ce decurg din suveranitatea nationala. desi. a europenizarii si globalizarii procesului decizional.statul bunastarii. cât si al unor cercuri de intelectuali devotati ideii de . a standardelor create în diverse domenii. trebuie mentionat ca aceasta tensiune între interguvernamentalism si supranational.. între curentul aparator al suveranitatii si specificului national si cel europenist unificator (sau cel putin federalist) a marcat întreaga istorie a procesului european. în termeni politici.zone sensibile" (adevarate refugii electorale ale partidelor) si chiar cu . Teoria convergentei pornise înca de la început. . alaturi de cele economice incluzând influente politice.. consecintele trecerii DE LA ARMONIZARE LA CONVERGENTA? În primul rând. În pofida reformelor neo-liberale din ultimele decenii. Ea a întâmpinat o puternica rezistenta. Criticii convergentei au încercat asadar sa argumenteze ca .. asa cum am mai spus. nefiind o caracteristica a dezbaterilor din zona politicii sociale..Care ar fi. economici si socio-culturali. departe de a fi determinat de imperative economice si structurale.tabuuri". Pentru a se evita un blocaj al unificarii era nevoie sa se renunte treptat la o parte din criteriile si competentele nationale traditionale.dincolo de nivelul la care se ajunsese prin metoda interguvernamentala .. atât la nivelul opiniei publice si al mass-media. Economiile si societatile occidentale raspundeau aproape la fel la stimuli externi si la cerinte interne. care sa promoveze criterii si politici valabile pe tot teritoriul Uniunii Europene..

si au dus la dezvoltarea Uniunii Europene. 19 . de o dimensiune sociala a integrarii. Multumita lui. multe planuri ale politicienilor importqanti au luat fiinta. de o Europa sociala. si anume moneda Euro. devenind o putere economica mondiala din ce in ce mai mare. si sa nu uitam de asemenea si de Tratatul de la Maastricht si la decizia de a crea o singura moneda. conform căruia ţările care îndeplinesc criteriile de convergenţă în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniştri pot participa şi la uniunea monetară. Cel mai important lucru este ca putem vorbi astazi de o politica sociala comuna. Concluzii Pentru a incheia. Putem vorbi despre toate aceste lucruri cu sentimentul ca vorbim despre ceva care este mai putin decât un fapt împlinit dar mai mult decât o fictiune. as vrea sa punctez faptul a Jacques Delors a avut o foarte mare importanta si contributie in unificarea si dezvoltarea Comunitatii Europene devenind astazi marea Uniune Europeana. Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mişcare un automatism. Numai Marea Britanie şi Danemarca şi-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană.6.

Editura TREI.php/2010/11/21/delors-jacques/ http://en.wikipedia. Politica externă a Uniunii Europene. Drept comunitar european. Partea generală. Bucureşti 2004. Nicolae Marinescu. ALBERT. Cluj-Napoca. 2003. Bucuresti. Ileana Tache. Bucureşti. Bibliografie Augustin Fuerea.html 20 . Smith. Editura All Beck.ubbcluj. Michel.ro/interactiv/cursuri/ValentinNaumescu/cap1. 1994. Ed. Karen E. Istoria Constructiei Europene.ro/index. Humanitas.europeana. http://www. Capitalism contra capitalism.org/wiki/Jacques_Delors http://idd.7. 2007. Editura Dacia.euro.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful