Sunteți pe pagina 1din 42

Ingrijirea bolnavilor cu epilepsie

Capitolul I.
MOTIVATIE Bolnavii epileptici ridica si n prezent probleme de reabilitare, de rencadrare n familie, societate, comparativ cu bolnavii cu alte infirmitati corporale. Daca n Evul Mediu bolnavul epileptic era total marginat social, fiind considerat "demonizat", n prezent acesta este nca frustrat la alegerea profesiei, la alegerea si primirea functiilor, la ncadrare, etc, fata de cei valizi si cu aceeasi pregatire; n acceasi masura epilepticului i sunt limitate posibilitatile de participare la activitati culturale, sportive, artistice, jocuri distractive, etc. Toate acestea, ca si tendinta de izolare cauzata de anxietate, de tema de a nu face criza, fac din epileptic un om retras, singuratic, care se simte excomunicat din multe satisfactii si bucurii ale vietii. Dupa unii autori numeroasele influente stresante si de frustrare pe care le ntmpina bolnavul de epilepsie se exercita asupra lui mult mai sever si mai nefavorabil, n formarea unei personalitatii si a unui comportament vicios, dect boala nsasi. Aceasta situatie poate si trebuie sa fie combatuta eficient prin educatia sanitara, care se adreseaza n aceeasi masura bolnavului ct si anturajului acestuia. n special o instruire adecvata anturajului ar duce la popularizarea ideii ca epilepsia, departe de a fi o boala rusinoasa, este o afectiune ca oricare alta; ar face mai eficienta supravegherea bolnavului privind respectarea dietei si a regimului de viata prescris; ar duce, nu n ultimul rnd, la nlaturarea sentimentului de condamnare, de marginalizare resimtit de bolnav si n consecinta, la cresterea calitatii vietii bolnavului.

CAPITOLUL II.
Istoric Epilepsia reprezinta una din bolile cunoscute nca din trecutul ndepartat al omenirii. Acum 4000 de ani intlnim prima prevedere legislativa provind statutul bolnavului epileptic codul lui Hammurabi care interzicea vnzarea sclavilor epileptici. Hipocrate si scoala sa au facut primele tentative de a gasi o explicatie naturala a fenomenelor convulsive, aratnd ca raul sacru nu este cu nimic mai divin dect celelalte boli. n aceasta epoca se invoca la originea epilepsiei forte supranaturale, substante toxice, mentinndu-se totodata ideea origini satanice a acesteia.

Paracelsus realizeaza un important pas n demistificarea bolii, stabilind un raport direct ntre traumatismele craniene si epilepsie. La sfrsitul secolului al XVIII-lea epilepticii ncep sa fie considerati bolnavi, iar la sfrsitul secolului al XIX-lea se fac primele ncercari chimioterapeutice. Huglings Jackson face prima recunoastere a mecanismului descarcarii epileptice. El considera toate crizele ca avnd punct de plecare leziunea. Definitie Epilepsia este un sindrom de diverse etiologii, determinat de descarcari neuronale excesive, cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent si interactiv, manifestat prin crize brusce cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale, cele mai adesea nsotite de alterarea constiintei. Epilepsia este o stare patologica care a fost cunoscuta nca n perioadele ndepartate ale istoriei omenirii, fiind atestata identificarea ei n preistorie. Este o tulburare paroxistica si trecatoare n activitatea creierului, cu aparitie brusca, disparitie spontana si tendinta la repetabilitate ce se caracterizeaza prin descarcarea unui grup sau a totalitatii neuronilor cerebrali afectati la un moment dat de un sincronism excesiv prin manifestari convulsive si prin tulburari de constiinta si de personalitate, asociate crizelor sau n raport cu acestea. Epidemiologie Prelevatia epilepsiei este de cel putin 4 -6 . Rata de debut, mai mare n prima copilarie si exista vrfuri ulterioare la adolescenta si peste varsta de 65 de ani. n putine cazuri din cele cu debut n copilarie, epilepsia este asociata cu handicapul mintal. Etiologie Sunt cunoscute multe cazuri de epilepsie si frecventa lor variaza cu vrsta. La nou nascut cuazele cele mai frecvente sunt traumatismele abstreticale, malformatiile congenitale, tulburari metabolice si injectiile. La adulti si vrstnici cauzele cele mai frecvente sunt boala aminomusculara, Tcc, si tulburarea aminala degenerativa, tumori cerebrale, droguri si intoxicatii. La cel putin jumatate dintre pacienti nu se gaseste vreo cauza dupa

investigatii detaliate; n asemenea cazuri factorii genetici par a avea o semnificatie mai mare dect cei cu patologie demonstrabila. Etio-patologie I. Epilepsia idiopatica - nu se cunoaste cauza. II. Epilepsia simptomatica -se crede ca ar fi cauzata de un factor ereditar indispozant. Factori: -prenatali -natali -postnatali Factori prenatali -factori exogeni ce actioneaza asupra mamei n timpul sarcinii: -traumatisme abdominale -infectii ale mamei -factori toxici (alcool, noxe profesionale) Factori natali: -distacii de nastere -traumatismele fatului n timpul nasterii -incompatibilitate Rh Factori postnatali: -traumatisme cranio-cerebrale -infectii la cap -factori alergici -tulburari n metabolismul calciului, glucozei,glucidelor Clasificare Liga Internationala mpotriva Epilepsiei a redactat versiunea clasificarii crizelor convulsive (Gastaut 1969), care este acum n utilizare generala ntr-o versiune usor reviziuta (Dreifuss 1981).

Clasificarea crizelor convulsive I. Crize partiale sau cu debut focal 1.cu simptomatologie elementara (fara tulburari de constiinta) -motorii -vegetative 2. cu simptomatologie complexa -secundar generalizate -cu tulburari de constiinta -psihomotorii -intelectuale -ideationale -afective -exclusiv alterarea constiintei 3. cu simptomatologie compusa (simptome elementare si complexe) II. Crize generalizate - fara debut focal 1. Neconvulsive (PM) -crize astatice -absente tipice sau atipice -crize epileptice comotoase, fara convulsii 2. Convulsive -miclonice -clonice -tonice -tonico-clonice (convulsii majore) -absente III. Crize unilaterale sau predominant unilaterale -clonice -tonice -tonico-clonice IV. Crize eratice ale nou-nascutului (convulsii variabile tonice, clonice sau tonico-clonice, unilaterale, alternante sau generalizate)

V. Starile de rau epileptic Criza partial simpla, include criza motorie jacksoniana si o varietate de criza senzoriala n care fenomenele sunt limitate,constiinta nu este afectata. Criza epileptica tip absenta: Semne i simptome crize epileptice de tip absen Scurte momente de pierdere a contiinei, prezena de micri rapide ale pleoapelor n timpul momentelor de absena, recptarea complet a strii de contien dup aceste momente de absen. Durata fiecrei absene este de numai cteva secunde, dar frecvena lor poate varia de la zeci, la sute de crize zilnic. n timpul unei absene exist o scurt suspendare a strii de contien nsoit de micri rapide ale pleoapelor sau de tresriri ale minilor. Contiena este pe deplin restabilit imediat dup terminarea absenei, fr nici un pic de confuzie. De obicei, persoana care a prezentat criza de absen nu-i amintete ce sa ntmplat. Absenele apar, n mod tipic, la copii cu vrst cuprins ntre 6 i 12 ani i rareori dup 20 de ani. Dup debut pot trece sptmni sau chiar luni pn ce un adult s le observe deoarece sunt, de obicei, foarte scurte i cu puine micri anormale. Copilul poate prezenta iniial dificulti de nvare nainte ca dumneavoastr sau un profesor s observai crizele de absen. Mai puin de 10% din cei cu crize epileptice prezint crize tip absen. Uneori, ele apar n combinaie cu alte crize. De obicei, cauza crizelor rmne necunoscut, iar copilul nu mai prezint alte probleme neurologice. Crizele tip absen atipice sunt ns asociate unor tulburri neurologice de tipul malformaiilor cerebrale congenitale, tulburrilor metabolice de origine renal sau hepatic sau cicatricelor corticale posttraumatice sau postpartum. Fa de o criz de absen tipic, o absen atipic este mai lung i are mai multe micri anormale. Diagnostic crize epileptice de tip absen n general, pentru evidenierea unei activiti electrice anormale corespunztoare unei epilepsii tip absena se efectueaz o ectroencefalograma (EEG), care msoar activitatea undelor corticale. n unele cazuri, medicul poate recomanda teste de snge, o tomografie

computerizat (CT) sau o rezonan magnetic nuclear (RMN) pentru a determina alte posibile cauze ale crizelor epileptice. Ct de grav este epilepsia tip absent - Majoritatea copiilor cu epilepsie tip absen prezint semnificativ mai puine sau chiar nu mai prezint crize dup introducerea tratamentului medicamentos. Pn la 70% dintre copiii cu crize tip petit mal nu mai prezint aceste crize pn la vrst adolescenei. La aceast vrst majoritatea adolescenilor pot s ntrerup tratamentul sub controlul medicului. Tratament crize epileptice de tip absen Majoritatea copiilor cu crize de absen tipice pot avea un regim normal de via i trebuie ncurajai s o fac. Medicul va recomanda copilului practicarea sportului i a altor activiti colare cu cteva mici restricii. Restriciile pentru condus sau pentru manipularea anumitor echipamente n cazul naintrii n vrst a copilului depind de gradul de control al crizelor. Crizele peit ml sunt, de regul, foarte sensibile la tratament. Este necesar o evaluare medical pentru a alege medicamentul i dozele potrivite pentru copilul dumneavoastr. Posibilele efecte adverse ale medicamentelor pot fi: ameeal, iritaie gastric i letargie.

Criza partial complexa - epilepsie de lob temporal.Este adesea precedata de o criza partiala simpla ce dureaza ctevasecunde si care poate lua forma unor halucinatii olfactive,gustative, vizuale, auditive sau a unor senzatii corporale. Pacientulpoate prezenta modificari de gndire, perceptie sau emotie, constiinta, tulburari. Statusul epileptic parial complex trebuie difereniat de celelalte forme ale statusului epileptic non-convulsiv, de strile post-ictale, dar i de alte condiii neuologice i psihiatrice. Electroencefalograma poate s ne ajute, dar modificrile EEG nregistrate la nivelul scalpului sunt deseori nespecifice, iar diagnosticul se stabilete de obicei pe baza aspectului clinic. Definiia acestei condiii clinice ca i un episod epileptic prelungit asociat cu descrcri epileptice focale variabile sau recurente frecvente cu originea n regiunile temporale sau extratemporale, care produce o stare confuz cu simptome clinice variabile este destul de imprecis i necesit accentuarea faptului c statusul epileptic parial complex poate s aib originea n toate regiunile corticale i poate s prezinte caracteristici clinice fluctuante. Un alt factor important care trebuie inclus n definiie este absena comei, deoarece statusul epileptic care se instaleaz n timpul comei este considerat o entitate clinic separat, parial din cauza prognosticului lui sumbru.

Ct de agresiv trebuie tratat statusul epileptic parial complex, depinde de prognosticul condiiei clinice i de posibilitatea mbuntirii prognosticului prin tratament. Ca n cazul tuturor epilepsiilor, prognosticul este dependent de etiologia crizei i de toate condiiile medicale concomitente. Statusul epileptic parial complex la un pacient cu epilepsie este probabil o condiie mult mai benign dect statusul epileptic acut precipitat i ar trebui tratat ca atare. Medicaia folosit n tratamentul statusului epileptic nu este lipsit de efecte adverse i poate duce la hipotensiune, detres respiratorie i n cazuri rare la stop cardiorespirator. Acestea sunt valabile mai ales n cazul administrrii intravenoase. Cea mai acceptat recomandare pentru abordarea stausului epileptic parial complex este recunoterea lui precoce, urmat de administrarea benzodiazepinelor pe cale oral sau intrarectal. Clobazamul p.o. este un tratament eficient. La pacienii care prezint crize epileptice pariale complexe repetitive, administrarea oral precoce a clobazamului ntr-o doz de 10-20 mg/zi pe o perioad de 2-3/zile, chiar la domiciliu, de obicei ntrerupe statusul epileptic. Recunoaterea precoce este un pas critic, deoarece ntrzierea administrrii tratamentului este n primul rnd rezultatul incapacitii de a stabili diagnosticul. Un status epileptic parial complex mult mai persistent sau rezistent trebuie tratat cu medicaie intravenoas; drogurile de elecie sunt lorazepamul urmat de fenitoin. n contrast cu statusul epileptic petit mal, rspunsul la benzodiazepine poate fi nefavorabil i de multe ori constatm dispariia fenomenelor EEG fr mbuntirea tabloului clinic (probabil din cauza efectului post-ictal). ntrebarea dac anestezia general este justificat la unii pacieni rmne n continuare subiectul unor dezbateri, pentru c cele mai multe cazuri de status epileptic parial complex sunt autolimitate, deseori fr nici o sechel neurologic important. Astfel, dac este posibil, tratamentul agresiv trebuie evitat. Nu n ultimul rnd trebuie menionat, c tratamentul factorului care a precipitat criza (encefalit, tulburri metabolice, etc) este deosebit de important, avnd n vedere c astfel deseori se rezolv i statusul epileptic.

Criza tonico-clanica generalizata. este criza epileptica obisnuita, cu instalare brusca, fazele tonica si clanica si o perioada privata de mai multe minute, n timpul carora pacientul nu poate fi trezit. Criza mioclanica, atonica. este criza cu contractii mioclanice extinse sau atacuri de cadere si care nu pune probleme psihiatrului. Este tipul clinic ce cere ca trasatura cardinala tulburarea de constiinta. Atacurile ncep brusc, fara aura, au o durata de ordinul secundelor si se termina brusc.

Simptomatologia Forme clinice epilepsia generalizata: -criza majora (Grand-mal) -criza minora (Petit-mal) epilepsie localizata: motorie senzitiva vegetativa forme particulare Criza paroxistica majora are mai multe faze: prodomul aura epileptica accesul convulsivant faza stertoroasa Prodomul De obicei precede cu cteva ore sau zile instalarea crizei. Apar manifestari de tip motor, senzitiv, vegetativ, tulburari psihice. Bolnavii sunt constienti de aceste simptome. Simptomele care apar n prodom, de tip motor-mioclonii localizate ntr-un anumit segment, de tip vegetativ (cascat, stranut, mestecat involuntar), de tip senzitiv (amorteli), tulburari de auz (acufene), tulburari de vedere (puncte stralucitoare), gust, miros neplacut, tulburari psihice, depresie, indispozitie, anxietate, euforie, neliniste. Aura Aura epileptica are o durata foarte scurta si prezinta particularitati individuale. Bolnavul poate sa-si ia primele masuri de precautie. Manifestari: tulburari ale analizatorului olfactiv, gustativ, senzitiv, motor. Aura nu apare ntotdeauna. Debutul este n general

brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei precum si prabusirea bolnavului. Accesul convulsivant Accesul convulsivant are doua faze: una tonica, scurta, care dureaza 20-30 de secunde cu contractura generalizata, ochii imobili, pupile midriatice, abolirea reflexului fotomotor si a reflexului cornean, cianoza, apnee prin contractura diafragmului, emisiuni involuntare de urina si materii fecale, si o faza clonica. Faza clonica bolnavul prezinta contracturi succesive si ritmice de scurta durata, generalizate, urmate de muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sangvinolente. Faza clonica dureaza 1-2 minute. Faza stertoroasa Dureaza de la cteva minute pna la cteva ore. Bolnavul se afla ntr-un somn profund (comatos), musculatura este relaxata, reflexele fotomotor cornean si reflexele osteondioase sunt abolite. Poate exista reflexul Babinski lateral. Uneori crizele se repeta la nesfrsit crize subinrante, instalndu-se starea de rau comitial, care constituie o urgenta medicala exitusul putndu-se produce prin edem pulmonar acut, edem cerebral sau hemoragii cerebrale.

Criza paroxixtica minora (petit mal, absente) Accesul este de scurta durata (cteva secunde), suprimarea constiintei nu este urmata de cadere si convulsii. Bolnavul si ntrerupe brusc activitatea, devine palid, scapa obiectele din mini, sta mpietrit, apoi si reia activitatea fara a avea cunostinta crizei. La copil se pot ntlni frecvente crize de genul absentelor, chiar pna la 50-100/zi pienolopsia. Epilepsia motorie paroxisme convulsive localizate la nivelul unui segment al corpului (fata, membre). Bolnavul este consient de aceste crize (secuse motorii de contractura crize Jacksoniene, urmate sau nu de o criza majora). Epilepsia senzitiva crize jacksoniene senzitive: amorteala, raceala, fierbinteala, cu posibilitate de extindere. Criza dureaza putin (pna la

10

un minut), bolnavul este constient. Epilepsia vegetativa localizata la nivelul hipotalamusului, este manifestata prin tulburari sub forma de accese vasomotorii: caldura, raceala, tulburari de culoare: paloare, roseata, cianoza, crize de salivatie, epigastrologii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe, cu deplasarea bolnavului. Echivalenta comitiala localizata la nivelul unui lob temporal. Bolnavul prezinta stari de vis, halucinatii, crize ambulatorii motorii, chiar complexe cu deplasarea bolnavului. Forme particulare Mioclonii crize de tip motor (focale) Kacksoniene. Sunt crize localizate la un anumit segment. Generalizarea este foarte rara, deschisa mai ales la copil. Epilepsia reflexa criza este declansata de anumiti factori: auditivi (zgomote, muzica), vizuali (lumina prea puternica, vizionarea TV). Epilepsia catameniala la femei, n perioada premenstruala. Diagnosticul pozitiv Diagnosticul pozitiv se precizeaza pe baza: -aspectului clinic -traseului EEG -pneumoencefalogramei gazoase (vizualizarea sistemului intraventricular prin introducere de aer) -arteriografiei selective -echografiei -radiografiei craniene simple (pentru localizare)

Evolutia si prognosticul Depind de gravitatea leziunilor cerebrale, aplicarea corecta a tratamentului si conditiile de asistenta medico-sociala aplicata bolnavului. Evolutia, desi de durata sau cronica, este puternic influentata de aplicarea

11

judicioasa a tratamentului si corecta folosire a complexului de masuri recuperatorii. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential se face cu: Convulsiile febrile frecvente la copilul de 1-3 ani. n primel ore de la declansarea febrei, puseul febril este mare: 40-41 grade C. Copilul prezinta o singura criza, nu respecta succesiunea fazelor din criza epileptica. Crize de spasmofilie (tetanie) se pot nsoti de pierderea cunostintei, cadere, dar nu respecta succesiunea fazelor din criza epileptica, nu prezinta faza stertoroasa, nu are semne neurologice. Crize dismetabolice are tablou semnificativ: bolnavul este flamnd nainte de cadere, este anxios, nelinistit, are transpiratii reci. Glicemia este scazuta. EEG normal. Crize uremice ureea este crescuta, bolnavul prezinta antecedente renale. Crizele sunt tipice, nu respecta succesiunea din criza epileptica, nu prezinta amnezia crizei. EEG normal. Crize de pierdere a cunostintei cu contracturi tonico-clonice dupa actiunea unor factori: electrosocm cu electrocutie, insolatie (edem cerebral). Criza nu prezinta toate fazele din criza epileptica, factorii care actioneaza se cunosc. Epilepsia alcoolica. Crizele de isterie prezente mai frecvente la femei, sunt declarati de factori psihici, n prezenta anturajului pentru a impresiona. si alege locul pentru cadere. Poate fi scoasa din criza prin excitanti puternici (udare cu apa, ciupire, palmuire, compresiune pe oase). Nu are semne neurologice, nici modificari EEG. Profilaxie. Tratament Prin tratarea epilepsiei se urmareste obtinerea ncetarii crizelor epileptice, fara afecrtarea functiilor de relatie si vegetativi ai organismului. Mijloace de tratament folosite: igieno dietetice (profilactice) medicale chirurgicale

12

Conduita igieno-dietetica: - abtinerea totala de la consumul de bauturi alcoolice care genereaza si favorizeaza aparitia manifestarilor epileptice, precum si substante si droguri epileptogene. - evitarea consumului excesiv de lichide si sare favorizeaza aparitia dezechilibrelor hidro-electrolitice. - alimentatie obisnuita fara excluderea grasimilor, regimul cetogen este considerat anticonvulsivant. - evitarea atmosferei combinate si expunerea ndelungata la temperaturi ridicate (accentueaza hipoxia cerebrala). - ndepartarea factorilor care scad pragul de excitabilitate encefalica, mai ales la copii (vegetatii adenoidiene, focare septice, parazitoze intestinale, corectarea dezechilibrelor endocrino-umorale). - supravegherea proceselor febrile la copiii cu predispozitie convulsivanta. Tratamentul medicamentos Tratamentul medicamentos este diferentiat pentru fiecare bolnav, este administrat fara ntrerupere ani de zile si dupa disparitia fenomenelor paroxistice. Tratamentul de electie n paroxismele de tip grand mal Fenobarbitalul (luminalul) anticonvulsivant n doza mica 0,10 g seara (daca crizele sunt nocturne) sau dimineata (daca crizele sunt diverse) sau fractionat n 2-3 prize doza este mai mare: 0,20 0,30 g/24 Dezavantajul terapiei cu fenobarbital somnolenta se corecteaza cu doze mici de amfetamina, efedrina. Efecte secundare: edeme ale fetei, dermatita, eritematoasa, leziuni cutanate buloase (fenomene alergice). Hidantoina (fenitoina) doza la adult este de 0,30 0,50 g/24 h. Primidona doza de 1,50 2 g/24 h. Potenteaza efectele fenobarbitalului, de aceea nu se asociaza cu aceasta. Fenurona (fenilacetiluree) doza de 1,50 2 g/24h. Efecte toxice: deprimarea functiilor hematogene. Se asociaza cu fenobarbitalul si hidantoina, pentru reducerea riscului toxic (doza de 0,60 g/zi).

13

Tratamentul de electie n crizele petit mal Trimetadiona: 0,90 2 g/zi n doze fractionate. Stimuleaza apetitul si creste capacitatea de munca. Criza dispare n decurs de 72 h. Nu se asociaza cu hidantoina. Se mai recomanda: Diazepamul (doxepine), Carbomazepinul, Temezon (atalactamida). Medicatia discontinua Saruri de brom (0,50 1 g/zi), 3 6 zile/luna n mod discontinuu. Acetazalamida (0,50 3 g/zi), 3 6 zile/luna Sulfat de magneziu inhiba excitabilitatea neuronala, efect antiedematos. Se administreaza I.V. 3 6 zile/luna n solutie de 25%, 10, 20 ml. Pneumoterapia cerebrala se extrage 30 70 ml LCR si se introduce aceeasi cantitate de aer, de 2 3 ori n 3 6 luni. Neuroleptice minore sau majore. Neuleptil n cazul tulburarilor psihice. Tratamentul starii de rau epileptic Consta n: asigurarea unui microclimat confortabil (imobilizarea n decubit lateral cu capul n extensie, aspirarea secretiilor). Se administreaza I.V. 1 2 fiole Diazepam sau Haloperidol si se continua cu fenobarbital I.M. 0,80 f n doua prize la interval de 4 h, apoi (dupa 4 h) se administreaza Procaina 1% asociat cu 25 mg Levomepromazina n perfuzie endovenoasa glucozata 45% sau perfuzie cu barbiturice. Se mai poate folosi sulfatul de magneziu sau calciu bromat I.V., clisma de cloral hidrat 1%, 4 6 f, refrigeratie cu punga de gheata pe vasele mari, punctie rahidiana decompresiva. La nevoie, aspiratia secretiilor bronhice, cort de oxigen, combaterea edemului pulmonar cu Strofantina, vitamine, Acth. Trartament chirurgical Tratamentul cauzat de nlaturare a unui focar lezionar abordabil chirurgical, se aplica numai daca tratamentul simptomatic medicamentos aplicat corect este nesatisfacator.

14

Tulburari psihice n epilepsie Formele clinice n boala epileptica comporta o ampla variabilitate a tulburarilor psihice interparoxistice, care nu pot fi corelate cu frecventa sau vrsta de aparitie a manifestarilor critice. Modificari psihice limita sau caracter epileptic n care se remarca tendinta la detaliere si perseverenta ideatorie, oscilatii afective disforice, suspiciozitate, exaltarea sentimentului religios. Epilepsia psihopatiforma bolnavii prezinta tulburari de comportament, cu pastrarea discernamntului asupra interventiilor sociale, dar cu insuficienta capacitate de frnare asupra pornirilor instinctiv emotionale. Psihoza epileptica cu tulburari, manifestari ale discernamntului asupra propriei persoane si ale interrelatiilor sociale. Se constata accentuarea si a vscozitatii ideatorii, a iritabilitatii explozive, un deficit accentuat al functiilor de cunoastere (tulburari de diferite grade ale perceptiei, atentiei, memoriei, rationamentului). Dementa epileptica involutie progresiva a functiilor de cunoastere si afective, datorita deteriorarii ireversibile a substratului morfo-functional encefalic. Coeficientul cel mai ridicat de stari dementiale se ntlneste n populatia copiilor epileptici. Aspecte socio-familiale si de recuperare a bolnavilor epileptici Alegerea profesiei n dirijarea epilepticilor spre anumite profesii, scara de risc permisibil, elaborata de GOODELASS, mparte diferite tipuri de preocupari n 5 categorii, dupa cum urmeaza: Grupa de risc minim (epilepticii care prezinta crizele cele mai severe) pot efectua diferite munci la domiciliu: pot lucra n ateliere (cu masuri de protectie), pot folosi unelte, dar nu pot lucra la diferite masini sau dispozitive care pot genera accidente. Categoria riscului minor permisibil - efectuarea diferitelor munci de birou sau de miscare de marfuri (dar numai cu mecanizare protejata), munci care nu pericliteaza epilepticul ntr-o eventuala criza. Categoria riscului moderat permisibil munci care nu necesita o

15

supraveghere permanenta, diferite prestari, activitati, care nu prezinta diferite responsabilitati privitor la activitatea altora. Categoria riscului mare permisibil se permit aproape fara restrictii mai toate activitatile, inclusiv conducerea autovehiculelor. Categoria riscului maxim permisibil nu cunoaste restrictii la ncadrare. Activitati care se contraindica epilepticilor: -munci fizice intelectuale grele (suprasolicitante) -munci n subteran -munca la naltime, n apropierea focurilor si apelor -conducerea diferitelor vehicule mecanizate -munci cu expunere la diferite noxe -munca n ture de noapte.

Dispenzarizarea bolnavilor epileptici Dispensarizarea teritoriala a epilepticilor la nivelul unor servicii de specialitate este cea mai eficienta metoda de asistenta ambulatorie a bolnavilor. Dispensarizarea trebuie sa nceapa cu ntocmirea unei evidente teritoriale exhaustive a bolnavilor. Bolnavii ajunsi la tratament conservator vor fi dirijati terapeutic de un medic specialist neurolog si psihiatru. Asistenta medicala aduce indicatii si sfaturi la cunostinta bolnavului si a persoanelor care ajung n contact zi de zi cu bolnavul, sfaturi n ceea ce priveste modul de viata al acestuia. Att bolnavul ct si apartinatorii trebuie sa cunoasca si sa respecte disciplina tratamentului, modul de viata ce se cere realizat precum si locurile periculoase care trebuiesc evitate: foc, ape, naltime. Se insista asupra pericolului de consumare a bauturilor alcoolice si asupra evitarii stressurilor si a suprasolicitarilor. Dispensarizarea se face conform unui program periodic, si anume: In cazul unei evolutii favorabile a bolii, acestia vor fi chemati la serviciul de specialitate cam la 6 luni interval, si mai frecvent n cazul unor evolutii nefavorabile. O deosebita nsemnatate trebuie sa aiba n dispensare acordarea unui sprijin posibil, rezonabil si competent si organizarea vietii sociale a bolnavuluii epileptic n probleme deosebite, ca: utilizarea timpului liber

16

al epilepticului, practicarea sportului, sexualitatea, casatoria, problema descendentilor, alaptarea, divortul, etc. Epilepsia si casatoria Casatoria pentru multi epileptici este o adevarata dilema, framntarile ndelungate, care se finalizeaza pna la urma n situatii nerezolvate, tentative falimentare si frustrari. Complexul de inferioritate n care traiesc majoritatea epilepticilor, nencrederea si inhibitia lor, precum si ncadrarea ntr-o anumita categorie de handicapati ai societatii ngreuneaza ntemeierea unei casatorii. De aceea se impune imperativul social-moral, ca epilepsia nu poate fi tainuita ntre partenerii care vor sa se casatoreasca. Descoperirea ulterioara a bolii de catre partenerul celalalt, poate duce la o scindare ireparabila ntre parteneri. Epilepsia si sarcina Epilepsia nu este o boala ereditara, dar tine cont de o predispozitie convulsivanta crescuta. Actualmente se estimeaza transmiterea genetica la o frecventa de 2 3%. Viata sexuala echilibrata nu dauneaza epilepticului. Statisticile arata ca dintre femeile epileptice, n perioada de gestatie au nascut feti vii, n vreme ce 100% dintre barbatii epileptici au avut descendenti vii. S-a constata deasemeni ca paroxismele epileptice nu exercita influenta nociva asupra sarcinii. Chiar aparitia crizei n timpul travaliului poate permite decurgerea nasterii per vias naturales. Alte probleme medico-sociale la epileptici Conducerea autovehiculelor de catre bolnavii epileptici a suscitat discutii foarte aprinse. Traficul rutier devine din ce n ce mai crescut, iar circulatia un act de mare complexitate , ce solicita sub aspect fizic si pshic din ce n ce mai mult si pe omul sanatos. Intrarea epilepticului n acest flux reprezinta un mare hazard, fiind unanim admis ca oboseala, tensiunea, caldura, stresurile, sunt factori favorizanti ai aparitiei paroxismelor, momentele cele mai neasteptate. Problema criminalitatii printre epileptici. Frecventa criminalitatii la epilepticii fara tulburari psihice nu difera de cea a populatiei generale. Formele de epilepsie cu tulburari psihice mari pot fi legate de unele delicte, crime sexuale, efectuate n timpul acceselor.

17

Asigurarile pe viata mpotriva accidentelor. Din acest punct de vedere un bolnav epileptic prezinta o crestere a riscului la accidente cam de opt ori mai mare dect n cazul populatiei generale. Rolul asistentei medicale n ngrijirea pacientului cu epilepsie Persoana cu epilepsie este adesea dezavantajata total. Unele studii pe pacientii epileptici arata ca acestia au dificultati serioase cu serviciul. Numerosi pacienti sufera mai mult datorita conceptiilor gresite si prejudecatilor altor persoane n legatura cu epilepsia, dect afectiunii ca atare. Problemela apar la scoala, la locul de munca si n viata de familie. Pot fi afectate perspectivele de casatorie. n cadrul ngrijirii persoanelor cu epilepsie este important a se ncerca reducerea acestor nentelegeri si a sustine pacientul si familia sa. n ngrijirea pacientului cu epilepsie se va tine seama de faptul ca acesta este adesea pus n situatii dificile cauzate de declansarea crizelor n cele mai diferite locuri. Vom discuta cu pacientul pentru a-l face sa nteleaga reactia celor din jur, si sa o accepte pe ct posibil. Pacientul va trebui sa-si accepte suferinta si esecurile cauzate de boala, sa nteleaga ca n afara perioadelor de rau sunt normali, la fel ca ceilalti, ca aceasta problema nu-I face infimi. Va primi explicatii referitoare la tratament, la boala, la necesitatea de a se prezinta periodic la medic. Importante sunt discutiile cu familia, care va fi nvatata cum sa se poarte cu ei n cazurile de declansare a crizelor si dupa. Pacientii cu epilepsie au mare nevoie de suprotul familiei. mpreuna, familia si pacientul, vor trebui sa depaseasca aceasta situatie, sa o accepte, sa nu se culpabilizeze. Faptul ca se culpabilizezaza i face sa aiba un comprtament forate grijului si supraprotectiv. n ngrijirea bolnavului epileptic se tine seama de faptul ca aceasta boala creeaza anxietate, tema de a nu face crize. Din aceasta cauza exista tendinta de izolare, modificndu-si comportamentul, devenind rautaciosi. Pacientul cu epilepsie va fi sustinut si integrat n grupuri, unde este acceptat, tinndu-se seama si de indicatiile medicale, forma de epilepsie, vrsta. Se urmareste diminuarea reactivitatii convulsivante a creierului si o ncadrare sociala corespunzatoare. Tratamentul medicamentos trebuie sa fie accesibil si eficient, inofensiv pentru organism, inofensiv pentru organism.

18

Capitolul III CAZ CLINIC I Numele: C Prenumele: S Sex: masculin Vrsta: 37 ani Domiciliu: Buzau,Jud. Buzau, str.Unirii, bl B17 Starea civila: Casatorit Cultura: 12 clase Nu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii. Elemente fizice: I=1, 74 m; H=72 kg; Relatii familiale armonioase Antecedente personale: casatorit, un copil sanatos, sotia aparent sanatoasa. Neaga TBC si afectiuni infecto-contagioase. Stagiul militar nesatisfacut. Lucreaza ca gestionar la BOROMIR. Antecedente heredo-colateraleale: tatal decedat n urma unui accident. Mama aparent sanatoasa. Analiza medicala: bolnavul vine la internare pentru cresterea frecventei crizelor caracterizate prin cadere cu pierderea cunostintei, contracturi tonico-cronice, spuma roz la gura (si musca limba), pierdere involuntara de urina. Acuza: cefalee, insomnie, irascibilitate,. Recunoaste consumul de bauturi alcoolice. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale O.L. Respiratia: se situeaza n limite normale. Odihna si somn: insomnie Eliminare: normala Igiena: respecta regulile de igienacorporala, vestimentara si a mediului. Miscare si mobilizare: hiperactivitate, necoordonarea miscarilor Informare si educatie: dezinteres de a nvata Asigurare: probabilitate de atingere a integritatii fizice Spirit: nu participa la activitatile religioase Lucru: dificultate de a-si asuma rosturile sociale Temperatura: se situeaza n limite normale Recreere: dezinteres n participarea la activitati recreative Comunicare: ineficace la nivel intelectual si afectiv Mncare si bautura: consumator de etanol, bulimie mbracaminte: corespunzatoare

19

Prescriptii medicale O.L. TRATAMENT DATA EFECTUARII OBSERVATII Carbomazepina 06.03 11.03 12.03 18.03 Oral 2 cp/zi Oral 3 cp/zi Fenobarbital 06.03 15.03 IM 1 f/zi Haloperidol 07.03 18.03 Oral 3x50 pic/zi Romparkin 07.03 18.03 Oral 3 cp/zi Napoton 08.03 18.03 Oral 2 cp/zi Diazepam 06.03 18.03 IM 2 f/zi Vitamina B1 06.03 12.03 IM 1 f/zi Vitamina B6 06.03 12.03 IM 1 f/zi Examene de laborator diverse 06.03 Recoltarea sngelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 137 mg% Hb = 12,26 g% USH = 31/46 mm Calcemie = 8,6 mg% L = 10.800 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH 8 III Recoltarea sngelui pentru VDRL = negativ 6 III Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent glucoza/absent sediment: rare epitelii plate rari cilindri hialino granulosi Examen psihiatric Pacient cunoscut spitalului de psihiatrie prin internari anterioare, revine la internare cu trimitere de triaj pentru cresterea frecventei crizelor si a intensitatii acestora. La internare este agitat pshihomotor, prezinta tremuraturi ale extremitatilor si semne de mpregnare etanolica. Este orientat temporo-spatial. Acuza cefalee, amorteli, hipopraxie voluntara.

20

Prezinta tulburari de perceptie. Continutul gndirii este redus(bradilalie,bradipsihie).Imaginatie saraca. Tratament O.L. Medicamente administrate per/os ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Carbomazepina 1 cp 1 cp 1 cp Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp Haloperidol 50 pic 50 pic 50 pic Napoton 1 cp -1 cp Medicamente administrate IM ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Fenobarbital --1 f Diazepam --1 f Vitamina B1 -1 f -Vitamina B6 -1 f -ngrijiri diverse: Masurarea si notarea n FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Regim alimentar: -interzicerea consumului de alcool -evitarea consumului excesiv de lichide si sare -regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor Medicamentul Modul de prezentare Actiune Efecte adverse Fenobarbital Comprimate -15 mg -100 mg Fiole -40 mg -200 mg Anticonvulsivant

21

Antiepileptic. hipnotic Oboseala, somnolenta, agitatie, confuzie Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml, Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Indomnie, stare depresiva, sdr. Parkinsonian Romparkin Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie. Napoton Drageuri 10 mg Tranchilizant Somnolenta, oboseala, cefalee, apatie. Diazepam Comprimate -2 mg -10 mg Fiole -10 mg Tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant Somnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea gurii Carbomazepina Comprimate 200 mg Antiepileptic, hipnotic Somnolenta, greata, vomaa, tremuraturi ale minilor, astenie Vitamina B1 Comprimate -2 mg -10 mg Fiole -10 mg Substitutiv n starile de deficit de tiamina Vitamina B6 Comprimate 250 mg Substitutiv n starile de deficit de piridoxina Consum de etanol Nu poate sa-si controleze miscarile Pericol de alterare a fizicului Dificultate de a dormi Transpira Incapacitate de a-si controla miscarile Posibilitate de atingere a integritatii fizicului Insomnie Dioforeza Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comitiale Sedare Combaterea transpiratiilor 09:03 11.03 Criza epileptica Hiperactivitate, Sedare,

22

Recreere Agitatie psihomotorie Nu desfasoara activitati recreative Dezinteres de a practica activitati recreative Convingerea pacientului sa desfasoare activitati recreative Informare, Educatie Hiperactivitatea Lipsa de interes n achizitionarea de noi cunostinte. Dezinteres de a nvata Convingerea pacientului sa desfasoare activitati informative Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 16.03 18.03 20:00 Stare depresiva Nu comunica Comunicare ineficace la nivel afectiv Combaterea mutismului Odihna si somn Efecte adverse ale medicamentelor Oboseala, senzatie de somn Somnolenta Combaterea somnolentei Izolare Neputinta Dificultatea de a-si asuma rolurile sociale Combaterea izolarii pacientului, psihoterapie 18.12.2011 Pacient cunoscut spitalului prin internari anterioare, revine cu trimitere pentru cresterea frecventei crizelor cu suspendare a cunostintei si cresterea n intensiate a acestora si a simptomatologiei exprimata clinic prin: cefalee difuza, ameteli, iritabilitate exploziva, tulburari neurovegetative, frecvente decompensari narcofilice etanolice. Se externeaza cu recomandarile: -continuarea tratamentului cu : Clorpromazina, Fenobarbital, Diazepam -evitarea locurilor cu risc pentru viata bolnavului (sursa de foc, apa) -C.M. pe perioada internarii

23

CAZ CLINIC II Numele: L Prenumele: R Sex: masculin Vrsta: 35 ani Domiciliu: Nicseni, jud. Botosani Starea civila: necasatorit Cultura: 8 clase Nu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii. Elemente fizice: I=1, 62 m; H=60 kg; Relatii familiale armonioase Antecedente personale: repetate internari la spitalul Socola Iasi, TBC pulmonar (1986) internat n spitalul Fiziologic, neaga afectiuni infecto-contagioase, poliomelita la vrsta de 4 luni. Antecedente heredo-colaterale: Bolnavul vine la internare cu bilet de trimitere din DMC pentru o noua decompensare caracterizata clinic prin: cefalee, insomnii, tulburari de comportament, cresterea frecventei crizelor comitiale. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale I.P. Respiratia: se situeaza n limite normale. Odihna si somn: insomnie Mncare si bautura: bulimie mbracaminte: tinuta nengrijita. Miscare si mobilizare: hiperactivitate, necoordonarea miscarilor Temperatura: se situeaza n limitele normale. Asigurare: prezinta crize comitiale grand mal Informare si educatie: dezinteres de a nvata Lucru: neputinta Spirit: incapacitate de a participa la activitati religioase Recreere: incapacitate de a desfasura activitati recreative Comunicare: ineficace la nivel intelectual (limbaj incoerent, logoree) si afectiv (mutenie) Prescriptii medicale O.L. TRATAMENT DATA EFECTUARII OBSERVATII Haloperidol 60 pic/zi 22.01 3.02.2012 Oral 20 pic de trei ori pe zi.

24

Fenobarbital 2 cp/zi 1 f/zi 22.01 03.02.2000 24.01.2000 Oral 1 cp x 2/zi IM 1 f/zi Clordelazin 3 cp/zi 22.01 03.02 2012 Oral 1 cp x 2/zi Romparkin 3 cp/zi 22.01 03.02.2012 Oral 1 cp x 3/zi Examene de laborator diverse 21.I.2012 Recoltarea sngelui pentru: uree = 18 mg% glicemie = 95 mg% Hb = 13,86 g% VSH = 7/16 mm Calcemie = 8,7 mg% L = 6600 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 14 USH Recoltarea sngelui pentru VDRL = negativ 22.I.2012 Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent glucoza/absent sediment: rare epitelii plate 23.I.2000 QI = 59 oligofrenie gr. I Examen psihiatric La vrsta de 4 luni bolnavul a suferit de poliomelita. A fost spitalizat la spitalul de copii. Chiar n timpul spitalizarii a prezentat crize comitiale. Frecventa actuala a crizelor afirmata de mama: face 3 zile la rnd crize multe apoi se mai opreste; are timpuri cnd vorbeste si timpuri cnd nu vorbeste. Treaba nu face defel. Cteodata e rau, strica, sparge, sare la noi. Se constata un deficit psihic global la nivel de oligofrenie gradul I. Relativ orientat global. Discernamnt critic diminuat.

25

Tratament I.P. Medicamente administrate per os ORAR 6,00 12,00 18,00 Fenobarbital 1 cp -1 cp Romparkin 1 cp 1 cp 1 cp Haloperidol 20 pic 20 pic 20 pic Clordelazin 1 cp 1 cp 1 cp Medicamente administrate IM ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Fenobarbital -1 f -ngrijiri diverse: Masurarea si notarea n FO a functiilor vitale TA, puls,temperatura, respiratie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Regim alimentar: -interzicerea consumului de alcool si bauturi alcoolice -evitarea consumului excesiv de lichide si sare -regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor -evitarea expunerii ndelungate la temperaturi ridicate Medicamentul Modul de prezentare Actiune Efecte adverse Fenobarbital Comprimate -15 mg -100 mg Anticonvulsivant, antiepileptic, hypnotic de lunga durata -Oboseala, somnolenta, agitatie,confuzie,eruptii cutanatealergice Haloperidol Sol. uz intern 2 mg/ml flacon de 10 ml Fiole de 5 mg/ml

26

Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Insomnie, stare depresiva, sdr. Parkinsonian, tulburari extrapiramidale Romparkin Comprimate 2 mg Antiparkinsonian Uscaciunea gurii, tulburari de vedere, constipatie, greata, voma, greutati de mictiune Clordelazin Drajeuri 25 mg neuroleptic, antipsihotic, sedativ Sedare, somnolenta, tulburari de vedere, uscaciunea gurii Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 22.01 24.01 Boala psihica Foame Alimentatie Combaterea 2000 Exagerata bulimie A mnca si a bea cantitativ Miscare si mobilizare Asigurare odihna si somn Criza comitiala Pierderea cunostintei Agitatie psihomotorie Nu poate sa-si controleze miscarile Pericol de alterare a fizicului Dificultate de a dormi Incapacitate de a-si controla miscarile Posibilitate de atingere a integritatii fizicului Insomnie Prevenirea crizelor comitiale Sedare

27

Miscare si Agitatie. Nu si Hiperactivitate Igiena incapacitateade a-si acorda educatie sanitara singrijiri de curatenie. Ajutarea bolnavului n efectuarea toaletei mbracaminte Ajutarea bolnavului n alegerea hainelor Comunicare- Boala psihica Dificultate de a ntelege ceea ce i se spune Comunicare la nivel intelectual Ajutarea bolnavului sa nteleaga ceea ce I se comunica 28.I.2012 Mediu necorespunzator Oboseala, somnolenta Alimentatie - Combaterea bulimiei Incapacitatea de a desfasura activitati- Ajutarea pacientului n a desfasura o activitate

28

Recreere Incapacitate de a efectua activitate recreativa Imposibilitatea de a se amuzav- stimularea bolnavului, convingerea acestuia sa participe la activitati recreative 2.II.2012 Se externeaza n prezenta familiei, cu urmatoarele recomandari: -Tratament cu: Carbomazepin 2 cp/zi Fenobarbital 20 cp/zi Diazepam 2 cp/zi -supravegehere din partea familiei -va evita locuinte cu risc pentru vrsta bolnavului, va evita sursele de foc, apa -dispensarizare prin dispensarul medical comunal si prin cabinetul de psihiatrie

29

CAZ CLINIC III Numele: C Prenumele: C Sex: feminin Vrsta: 64 ani Domiciliu: Vladeni, jud. Botosani Starea civila: divortata Cultura: 4 clase Nu prezinta proteze, instrumente ajutatoare, alergiii. Elemente fizice: I=1, 58 m; G=66 kg; Antecedente personale: doi frati aparent sanatosi, casatorita, . Prima menstruatie 13 ani, ultima menstruatie 37 ani. A fost internata la spitalul Judetean de Urgenta Buzau. A lucrat cadrul CAP. Studii patru clase (rezultate scolare slabe). Pensionara. Antecedente heredo-colaterale: parinti decedati. Are un nepot cu antecedente psihiatrice. Anamneza medicala: Bolnava vine la internare cu autosanitara cu bilet de trimitere din policlinica judeteana pentru cresterea frecventei crizelor comitiale. Acuza cefalee, insomnie, tulburari de comportament, irascibilitate. Orientata temporo-spatial si la propria persoana. Nu prezinta diaree, varsaturi sau pierderi sangvinolente. Tinuta vestimentara neordonata, igiena corporala necorespunzatoare. Stabilirea initiala a nevoilor fundamentale C.A. Respiratia: dispune Odihna si somn: insomnie Mncare si bautura: bulimie mbracaminte: tinuta vestimentara neordonata Miscare si mobilizare: imobilizare Temperatura: afebrila Asigurare: probabilitate de atingere a integritatii fizice Informare si educatie: incapacitate de a nvata Lucru: neputinta Spirit: incapacitate de a participa la activitati religioase Recreere: nu desfasoara activitati recreative Comunicare: ineficace la nivel intelectual si afectiv Eliminare (constipatie) Igiena: necorespunzatoare

30

Prescriptii medicale C.A. TRATAMENT DATA EFECTUARII OBSERVATII Fenobarbital 16.11 26.11.2011 Oral 1 cp/zi Sulfat de magneziu 16.11 24.11.2011 In 1 f/zi Glucoza 33% 16.11 26.11.2011 In 1 f/zi Fenilopina 16.11 25.11 Oral 2 cp/zi Furosemid 16.11 25.11 In 1 f la 2 zile Multivitamin 16.11 26.11 Oral 6 cp/zi Brofimen 16.11 22.11 Oral 3 cp/zi Diazepam 16.11 25.11 Oral 3 cp/zi Clorpromazin 16.11 25.11 Oral 4 cp/zi Supozitoare cu glicerina 22.11 Rectal 1 sup/zi

31

Examene de laborator diverse 16.11 Recoltarea sngelui pentru: uree = 26 mg% glicemie = 79 mg% Calcemie = 9,6 mg% L = 7900 mc Probe hepatice: Tymol = 4 UML ZnSO4 = 12 USH 17.11 Recoltarea sngelui pentru VDRL = negativ 18.11 Recoltarea urinii pentru examenul de urina: albumina/absent glucoza/absent sediment: rare epitelii plate Examen psihiatric Bolnava n evidenta spitalului de psihiatrie este internata pentru marirea frecventei crizelor comitiale. Acuza cefalee, insomnie, ameteli. Tinuta nengrijita, mimica anxioasa, privire imobila. Atentie involuntara, inhibitie psihomotorie. Orientata temporo-spatial. Se considera bolnava psihic. Nu declara implicatii judiciare.

32

Tratament C.A. Medicamente administrate per os ORAR 6,00 12,00 18,00 24,00 Fenobarbital -1 cp Fenilopina 1 cp -1 cp Clorpromazin 1 cp 2 cp 1 cp Brofimen 1 cp 1 cp 1 cp Diazepam 1 cp -1 cp Multivitamin 2 cp 2 cp 2 cp Medicamente administrate IM ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Glucoza 33% -1 f -Sulfat de magneziu -1 f -Ferosemid -1 f -Medicamente administrate rectal ORAL 6,00 12,00 18,00 24,00 Supozitoare cu glicerina -1 sup -ngrijiri diverse: Masurarea si notarea n FO a functiilor vitale TA, puls, temperatura, respiratie. Administrarea medicamentelor. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat. Asigurarea confortului fizic si psihic necesar Regim alimentar: -Abtinerea de la consumul de alcool si bauturi alcoolice -evitarea consumului excesiv de lichide si sare -regim alimentar obisnuit, fara excluderea grasimilor

33

Medicamentul Modul de prezentare Actiune Efecte adverse Fenobarbital Comprimate -15 mg -100 mg Anticonvulsivant, antiepileptic, hipnotic de lunga durata Oboseala,somnolenta,agitatie,confuzie, eruptiicutanate alergice Clorpromazin Drajeuri 25 mg Neuroleptic Antipsihatic Sedativ Antivomitiv Somnolenta,potentarea bauturilor alcoolice, tulburari de vedere Diazepam Comprimate -2 mg -10 mg Fiole 10 mg Tranchilizant, miorelaxant, anticonvulsivant Somnolenta, oboseala, ameteli, uscaciunea gurii Brofimen Comprimate a 8 mg (flacon cu 20 buc), solutie pentru uz intern Expectorant Fluidifiant Mucolitic Rareori greata Multivitamin Drajeuri Asociatie polivitaminica echilibrata, care actioneaza n carentele vitaminice Nu se administreaza la parkinsonieni n timpul tratamentului cu Levadope Sulfat de Fiole 2 g/10 ml - deprimant central Infectarea rapida magneziu - anticonvulsivant Poate provoca congestia fetei, hipotensiune, colaps Supozitoare cu glicerina Supozitoare 2,13 g 1,39 g Actiune laxativa mcanica

34

Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 16.11 18.11.2011 Boala psihica Foame exagerata Alimentatie exagerata Combaterea bulimiei A mnca si a bea cantitativ Miscare si mobilizare Asigurare Odihna si somn Criza comitiala Criza epileptica Agitatie psihomotorie Nu poate sa-si controleze miscarile Pericol de alterare a fizicului Dificultate de a dormi Incapacitate de a-si coordona miscarile Posibilitate de atingere a integritatii fizice Insomnii

35

Prevenirea crizelor epileptice Prevenirea crizelor comitiale Combaterea insomniei

36

Nevoia fundamentala Sursa de Dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective 18.11 21.11 - Tulburari de gndire Tinuta nengrijita Dezinteres fata de tinuta sa vestimentara Ajutarea bolnavului n alegerea hainelor Igiena-Incapacitatea efectuarii ngrijirilor de curatenie Incapacitatea de a-si acorda ngrijiri de igiena Ajutarea pacientului n efectuarea toaletei Respiratia : Prezenta de secretii pe caile respiratorii Senzatia de sufocare c Dezobstructionarea cailor respiratorii. 22.11 24.11 Comunicare Boala psihica Dificultatea de a ntelege ceea ce I se spune Comunicare, implicare la nivel intelectual Ajutarea pacientei sa nteleaga ceea ce I se comunica Nevoia fundamentala Sursa de dificultate Problema Diagnostic de nursing Obiective Eliminare: Pacienta prezinta scaune normale Odihna si somn -efecte adverse Oboseala, Somnolenta Combaterea somnolentei 25.11 26.11 Stare depresiva Comunicare: Nu comunica Combaterea mutismului

37

Igiena Boala psihica Incapacitatea de a-si efectua ngrijiri de curatenie Igiena necorespunzatoare Ajutarea pacientei n efectuarea toaletei Recreere Tulburari de gndire Imposibilitatea de a se amuza n activitati recreative ncapacitatea de a desfasura activitati recreative Convingerea pacientei sa participe la activitati recreative 26.11.2011 Bolnava n evidenta Spitalului de Psihiatrie Sapoca, a fost internata pentru cresterea frecventei crizelor comitiale, cefalee, ameteli, agitatie psihomotorie. A fost tratata n stare anticonvulsivant, tranchilizant, sedativ, diuretic, vitamine. Se externeaza n stare ameliorata la solicitarea bolnavei. Se recomanda: -tratament conform Rp -interzicerea consumului de alcool -dispensarizare prin dispensarul medical -reinternare la nevoie

38

CAPITOLUL IV Concluzii Un loc aparte n tratarea pacientului cu epilepsie l ocupa psihoterapia. De puterea de convingere a asistentului/asitentei medicale depinde ca pacientul sa accepte necesitatea tratamentului si sa-l urmeze cu permanenta. Atmosfera de calm si simpatie pe care va sti sa o creeze n jurul pacientului, l vor face pe acesta sa-si recapete optimismul si ncrederea n viata. Astfel asistentul medical discuta permanent cu pacientul, pentru a nu-I confirma sentimentele de respingere, da relatii despre tratament, modul de administrare, l ajuta n gasirea unor activitati prin care sa se simta valoros, n comunicarea cu familia. Raspunde la ntrebarile familiei, stimulnd-o sa ramna n contact cu bolnavul, sa nu-l respinga, sa-l accepte asa cum este. Totodata asistentul medical va informa medicul despre starea pacientului, daca este agitat sau linistit, daca se alimenteaza suficient, daca ntretine relatii si contacte cu cei din jurul lui, daca doarme noaptea. De asemenea va avea grija ca pacientul sa fie supravegheat permanent, deoarece crizele epileptice se pot declansa oricnd. Bolnavul de epilepsie e un bolnav cu risc, de aceea el va fi ngrijit si observat nu numai n timpul crizelor, ct si n afara acestora. Asistentulmedical va urmari ca bolnavul sa pastreze regimul igieno-dietetic impus pe tot cursul spitalizarii. Fara consum de cafea, alcool, sare, lichide n exces, deoarece consumul acestora poate precipita aparitia crizelor. Asistentul medical va comunica zilnic la vizita medicului, eventualele modificari survenite n evolutia si prognosticul bolii. Urmareste evolutia bolii sub tratamentul anticonvulsivant si sedativ.

39

La externare, bolnavului I se explica necesitatea de a urma tratamentul anticonvulsivant permanent, sa mearga la control periodic. El va cunoaste mprejurarile periculoase ce trebuie evitate la locul de munca, ct si n viata particulara, cum ar fi primejdia focului, a apelor libere, a naltimii, conducerii autovehiculelor. Se va insista asupra pericolului de a consuma bauturi alcoolice, cafea si asupra importantei evitarii stresurilor si suprasolicitarilor. Datoria asistentului medical este sa-l convinga pe pacient ca poate sa duca o viata normala sau cel putin apropiata de normal.

40

Cuprins I. MOTIVATIE II. EPIDEMIOLOGIE, ETIOLOGIE, ETIO-PATOLOGIE II.1 ISTORIC II.2 DEFINITIE II.3 EPIDEMIOLOGIE II.4 ETIOLOGIE II.5 ETIO-PATOLOGIE II.6 CLASIFICARE II.7 SIMPTOMATOLOGIA II.8 FORME PARTICULARE II.9 EVOLUTIA SI PROGNOSTICUL II.10 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL II.11 PROFILAXIE. TRATAMENT II.12 TRATAMENTUL MEDICAMENTOS II.13 TRATAMENTUL DE ELECTIE IN CRIZELE "PETIT MAL" II.14 MEDICATIA DISCONTINUA II.15 TRATAMENTUL STARII DE RAU EPILEPTIC II.16 TRARTAMENT CHIRURGICAL II.17 TULBURARI PSIHICE IN EPILEPSIE II.18 ASPECTE SOCIO-FAMILIALE SI DE RECUPERARE A BOLNAVILOR EPILEPTICI III. CAZURI CLINICE III.1 CAZ CLINIC I III.1.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE III.1.2 PRESCRIPTII MEDICALE III.1.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE III.1.4 EXAMEN PSIHIATRIC III.1.5 TRATAMENT III.2 CAZ CLINIC II III.2.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE III.2.2 PRESCRIPTII MEDICALE III.2.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE III.2.4 EXAMEN PSIHIATRIC III.2.5 TRATAMENT III.3 CAZ CLINIC III III.3.1 STABILIREA INITIALA A NEVOILOR FUNDAMENTALE III.3.2 PRESCRIPTII MEDICALE III.3.3 EXAMENE DE LABORATOR - DIVERSE III.3.4 EXAMEN PSIHIATRIC III.3.5 TRATAMENT IV. CONCLUZII V. BIBLIOGRAFIE

41

42