Sunteți pe pagina 1din 4

Lucrarea nr. 9 Bistabilul T, Bistabilul JK 1.

Scopul lucrrii Lucrarea are drept scop studiul circuitelor automate de tip: bistabil T, bistabil JK. 2. Prezentare teoretic 2.1. Bistabilul T i bistabilul JK fac parte din familia automatelor elementare a cror schem bloc este prezentat n fig. 9.1, fiind schema de principiu cea mai simpl pentru astfel de circuite.
X

CLC f Y g R

Fig. 9.1. unde: R este un registru (sistem de ordinul 1 SO1); CLC este circuit combinaional (sistem de ordinul 0, SO0) ce calculeaz funciile f i g. X,Y,Q mulimile de intrare, ieire i stare. f funcia de tranziie a ieirii f : X Q Y ; g funcia de tranziie a strii g : X Q Q . 2.2. Bistabilul de tip T Bistabilul de tip T este cel mai simplu automat fiind caracterizat de mulimile X,Y i Q cu dimensiuni minime, i anume: X={0,1}; Q={0,1}; Y=Q. Acest lucru permite urmtoarele comenzi aplicate intrrii care se noteaz cu T (toggle): - basculeaz n starea complementar cnd T=1; - menine starea, cnd T=0.
41

Schema bloc este indicat n fig. 9.2. i conine un registru de stare de 1 bit (bistabilul D) i un circuit logic combinaional pentru calculul funciei de tranziie ce depinde de variabila de intrare T i de variabila de stare Q. Din modul cum s-a definit funcionarea, rezult c circuitul logic combinaional trebuie s fie un circuit de complementare comandat, adic un XOR. Rezult:
Q+ = D = Q T

Rezult structura din fig. 9.3., n aceeai figur fiind indicat i simbolul acestui circuit
T CLC CK CK DF-F Q Q+ D Q CK D DF-F Q Q CK T

T Q

Fig. 9.2.

Fig. 9.3.

Bistabilul de tip T are o funcie ce poate fi interpretat ca: a) numrtor modulo 2; b) divizor de frecven. 2.3. Bistabilul JK Dac mulimea X a combinaiilor binare de intrare se mrete la doi bii, notai J i K se obine bistabilul JK. Schema bloc este prezentat n fig. 9.4. J K
CLC CK CK DF-F Q Q Q+ D

Fig. 9.4.
42

Cu ajutorul intrrilor J,K se pot da urmtoarele comenzi: JK=00: stare nu se modific; JK=01: bistabilul trece n starea 0 logic; JK=10: bistabilul trece n starea 1 logic; JK=11: bistabilul comut n stare complementar. Analiznd schema bloc din fig. 9.4 i comenzile de mai sus, se obine circuitul din fig. 9.5:
J K

CK RSF-F

CK

K Q

Q
Q

Fig.9.5. Funcionarea circuitului este indicat n tabelul 1. Se observ c acest circuit permite toate cele patru combinaii pe intrrile JK. J 0 0 1 1 Tabelul 9.1. K Qn+1 0 Qn 1 0 0 1 1 Qn 3. Desfurarea lucrrii 3.1. Se va realiza n editorul programului SCHEMATICS circuitul din fig. 9.3. Se va face analiza acestui circuit. 3.2. Se va realiza n editorul programului SCHEMATICS circuitul din fig. 9.5. Se va face analiza acestui circuit. 3.3. Se va face analiza circuitului din fig. 9.5. n cazul n care J=K=1.

43

4. Coninutul referatului. Referatul va conine urmtoarele: schemele circuitelor analizate; formele de und pentru circuitele simulate; se va preciza n ce tip de circuit se transform bistabilul JK configurat ca la punctul 3.3.; concluzii asupra circuitelor analizate.

44

S-ar putea să vă placă și