Beton armat cu fibre de sticla

Materiale compozite armate cu fibre În figura de mai jos sunt prezentate diferite moduri de orientare a acestor fibre în interiorul matricei. Se ob in astfel materiale compozite cu caracteristici foarte bune de rezisten , rigiditate i raport ,,rezisten ± densitate´. Comportamentul mecanic al unui asemenea compozit depinde de: - propriet ile fiec rui component; - propor ia dintre componen i; - forma i orientarea fibrelor în raport cu direc ia de solicitare; - rezisten a mecanic a interfe ei matrice - fibr .

Fig.1 Fibrele sunt materiale macroscopic omogene, cu structur filiform , cu o lungime mare în raport cu dimensiunea transversal , care sunt men inute laolalt în diferite forma iuni morfologice prin intermediul unor for e secundare de coeziune. Fibrele constau din sute de filamente, fiecare filament având diametrul între 5÷15 micrometrii, permiþând a fi produse folosind maºini textile; de exemplu în cazul fibrelor de sticlã, sunt obþinute douã semiproduse aºa cum este arãtat în figura r.7.

Principalele dezavantaje constau în valoarea mai redus a modulului de elasticitate. rezisten la întindere i compresiune. rezisten la ac iunea apei i la umiditate). compus chimic. armaid i sticl . rezisten la atac biologic. Fibrele din sticl se utilizeaz extensiv la armarea matricelor polimerice. . cu un modul de elasticitate E§ 7300[daN/mm²]. sau t iate la anumite dimensiuni bine precizate. Principalele trei tipuri de fibre folosite pentru consolidarea structurilor sunt carbon. rezisten la foc. Aceste tipuri de fibre au densitate mai mare decât fibrele de carbon i cele de aramidice. având ca principale avantaje costul relativ redus i rezisten e mecanice convenabile (rezisten la oc. Rezisten ele mecanice ale compozitelor armate cu fibre din sticl sunt influen ate semnificativ de forma în care se folose te materialul de armare Fibrele de sticl au o comportare liniar . fiind caracterizate de o lungime mult mai mare în raport cu diametrul. De asemenea. rezisten a nesatisf c toare la abraziune. polimeric etc. precum i aderen a necorespunz toare la matricea polimeric în prezen a apei. Înt riturile sub form de fibre sau fire pot fi întregi (lungime foarte mare). fibrele de sticl au o rezisten la impact foarte bun . Aderen a redus necesit folosirea unor agen i de cuplare pentru tratarea suprafe ei fibrelor. material celulozic. elastic pân aproape de rupere. Mai multe fibre r sucite sau împletite formeaz un fir. calit i electrice bune.Fibrele reprezint forma de baz sub care se poate prezenta un element chimic.

astfel incat sa rezulte un material cu proprietatile dirijate dupa directiile cele mai solicitate . iar incarcarile transmise la restul structurii sunt mai mici. Siguranta mai mare in exploatare . -panourile sandwici . dintre care unele neexploatate pana in prezent .Aplicarea în practic se face în m sura în care apar noi materiale de construc ie. concomitent cu tehnologiile specifice de ob inere i prelucrare a acestora. cat si dinamice . Rezista la agenti agresivi de orice tip . perfec ionându-se metodologia calculului de rezisten . translucide. care este cu mult mai mare decat in cazul materialelor traditionale. Atragerea in circuitul economic a unor noi surse de materii prime. .plasandu-le pe primul loc. montaj si transport. exprimat prin raportul rezistenta la rupere/greutate specifica.grad ridicat de finisare . Economie de materiale traditionale .deci se obtin piese usoare . Numar redus de faze tehnologice. Datorita greutatii reduse a materialelor compozite se pot realiza economii la manipulare. Sticla este un borosilicat de aluminiu obtinut prin topirea unui amestec de SiO2Al2O3-CaO-MgO-BO3. Unul dintre aceste materialele care face o construc ie mai u oar este i sticla. Imbunatatirea indicelui de calitate. Apar concep ii noi privind geometria formelor. Se pot obtine elemente subtiri. conferind fibrelor de sticla au un excelent raport:performanta/pret. a randamentului. Betoane armate cu fibr de sticl Tendin a spre construc ii cât mai u oare poate fi considerat una din principalele tr s turi ale dezvolt rii tiin ei i tehnicii în domeniu. Precizie mare.ca material de armare a materialelor compozite. Rezistenta la actiunea agentilor atmosferici .care sporesc gradul de confort si arhitectura prin forme si culori( mai ales compozitele cu matrice polimerica) . Aceste componente sunt ieftine si se asociaza prin procedee simple. alc tuirea elementelor i structurilor.Avantajele materialelor compozite : Au caracteristici mecanice ridicate atat la actiuni statice. Capacitatea ridicata de amortizare a vibratiilor . Au o mare flexibilitate in alcatuirea unor elemente rationale cum sunt : -membranele cu dubla curbura .majoritatea avand posibilitatea automatizarii . Cheltuieli mici de intretinere si reparatii. care permit patrunderea luminii indirecte . Exista posibilitatea de repartizare a armaturii si de asociere a unor constituente individuale. Au stabilitate chimica si rezistenta mare la temperaturi ridicate . Se obtin elemente cu calitati estetice deosebite.

determina pentru materialele plastice armate. Multe modele de amestecuri . mai precis. fibre de sticl . ciment.e. Rezistenta la tractiune a fibrelor de sticla este mai mare pentru diametre mici (9÷15) m.calciu . Cadrul cladirii devina mai economic din acest punct de vedere. GFRC este o form de beton care foloseste nisip fin. Materialul compozit este un sistem creat prin asamblarea artificiala a doua sau trei componente. sa se obtina caracteristicile si proprietatile dorite. la compresiune. polimeri (de obicei un polimer acrilic). Productia industriala a inceput dupa anul 1930 (in Anglia la Glasgow). a unui component de armare si a unei mase de baza. Fibre de sticla cu bazosilicati . Fibra de sticla din matricea de beton are un aspect de panouri de beton prefabricat.sodiu. acesta din urma fiind mai elastic. Exista anumite diferente intre structurile metalice simple si cele compozite. cedeaza foarte repede la deformarea plastica.In Romania debutul productie industriale a fibrelor de sticla a avut loc abia in anul 1975 la intreprindrea FIROS Bucuresti. Fibrele de sticla nu sunt higroscopice. insa fivrele sunt mai elastice si imbunatatesc comportamentul la deformare plastica. astfel incat. dar sunt diferite din alte puncte de vedere. avand ca aplicabilitate izolarea conductelor electrice. Proiectarea panourilor BAFS pleaca de la o cunoa tere a propriet ilor sale de baz precum rezistenta la trac iune .Fibrele de sticla sunt in principal de 3 tipuri : Fibre casice-silice. împreun cu estim rile de comportament la fluaj. De exemplu. se pot obtine performante superioare. nu putrezesc si nu ard.n. armate cu fibre de sticla.la armarea rasinilor. de catre egipteni. Proprietatile foarte bune ale fibrelor de sticla. astfel incat prin introducerea unor oxizi. la tratamentele termice i in conditii de umiditate. Fibre de sticla cu zirconiu. Matricea metalica. si coeficientul mic de dilatare termica. La temperatura de 370°C. îndoire i forfecare. ap .iar mai tarziu. Compozitia chimica a fibrelor influenteaza proprietetile acestora. isi pastreaza aproximativ 50% din caracteristicile initiale. panorile de BAFS cantaresc mai putin decat panourile de beton prefabricat din cauza grosimii reduse a fibrelor. corelate cu densitatea redusa. alti aditivi i alcalino-rezistent (AR). cel mai bun raport rezistenta-greutate. compatibile. Aceasta proprietate de tragere in fire a fost descoperita i. O alta caracteristica foarte importanta a BAFS-urilor este comportamentul anticoroziv. materialele din fibre de sticla s-au folosit doar din prima jumatate a secolului al-XVIII-lea.

Scurt istoric aupra BAFS-urilor BAFS a fost ini ial dezvoltat în anii 1940 în Rusia. iar con inut ridicat de polimer il face sa fie un beton flexibil. din cauza grosimii materialului. . cum ar fi consolele cu consola. Avantajul utilizarii GFRC lui este limitat atunci când sunt facute piese obisnuite.Aceste panouri sunt considerate non-structurale. cantitatile mari de fibre ridica rezistenta trac iune. de asemenea si rezistenta la încovoiere i întindere care îl fac superior beton obi nuit. nu pentru c BAFS are o densitate semnificativ mai mic decât beton normal. dar GFRC este mult mai slab decât fibr de sticl . dar toate se aseam n din pdv al ponderii elementelor in matericea de baza. BAFS este folosit pentru a face panouri mari. fie ca este obisnuit sau GFRC. Aplica ii în cazul în care GFRC face mai mult sens sunt semineu înconjoar . care sunt adesea folosite ca fa adele. în care fisurile vizibile nu sunt tolerate. Panourile sunt considerate u oare. în sensul c sunt concepute pentru a se sprijini pe propria lor greutate.primare sunt disponibile pe piata . În esen . În timp ce propriet ile structurale ale GFRC în sine sunt superioare betonului nearmat. Propriet i structurale ale GFRC GFRC are o capacitate mare din cauza cantitatii mare de fibre de sticl AR i a cantitatii relativ mare de polimer acrilic. usoare. blaturi vanitatea i alte elemente similare. dar numai în 1970. f r fisuri. GFRC este analog la tipul de fibra de sticla tocat utilizate pentru a forma obiecte precum b rci i alte corpuri complexe forme tridimensionale. Din punct de vedere comercial. Acest lucru este important atunci când puterea de încredere este necesar . i alte conditii critice. Panourile fa ad sunt în mod normal. În timp ce se reduce greutatea din cauza grosimii. proiectarea corecta a otelului armat va cre te în mod semnificativ puterea beton turnat. este forte foarte mare. a intrat în utilizarea pe scar larg in forma actuala. legate la un cadru de o el structural pe care se sprijin panoul i ofer puncte de conexiune pentru suspendare. Procesul de fabrica ie este similar. În timp ce rezistenta la compresiune a GFRC poate fi destul de mare (din cauza raportului dintre continutul redus de apa i con inutul ridicat de ciment). panouri de perete.

Cum functioneaza fibrele GFRC utilizeaz fibre de sticl de inalta rezistent ca principal element a cresterii rezistentei la trac iune. care sunt utilizate in general in beton . În plus. sunt capabile s reziste la sarcini de trac iune care se dezvolt într-o anumit direc ie. În scopul de a rezista la trac iune ( i pentru a preveni. mai ales în domeniul tiin ei materialelor. Asta deoarece. De obicei numai aproximativ 15% din fibre sunt orientate corect. în medie. necesitând incarcatura foarte mare de fibre. astfel. orientarea fibrelor determin de asemenea eficienta cu . Aceasta descrie beton obi nuit cu fibre. Exist trei niveluri de armare. Matricea polimerica din beton serve te pentru a lega fibre i de a facilita preluarea sarcinii de la o fibr la alta. Fibra de armare este o metod comun utilizata pentru cre terea propriet ilor mecanice ale materialelor. Este un subiect important. Orientarea fibrelor este foarte important . trebuie s existe o cantitate suficient de fibre prezente. Cu cât este mai dezordonata. piesa de GFRC de rupere sau de fisurare). foarte pu ine dintre fibrele de fapt.efortul de formare. Fibra de sticla este utilizata forte des la armarea betonului. Fibra trebuie s fie rigid i suficient de puternic pentru a asigura rezisten a la trac iune necesara. Acest lucru se întâmpl atunci când fibrele sunt amestecate în beton i betonul este turnat în forme. Din cauza orientarii dezordonate i 3D. cu atat fibrele trebuie sa fie intr-o cantitate mai mare pentru a rezista sub sarcina. Acest nivel de fibre de armare este foarte ineficient. inclusiv GFRC. Primul este dezordonat. care rezist fibra la înc rcarea sarcinii. Fibra de armare în beton este un subiect care provoac frecvent confuzie i neîn elegere. tridimensional (3D) consolidarea. de amestecare i de turnare sunt similare sau identice cu celorlate tipuri de betoane armate. Fibra de sticl a fost mult timp elemtul de armare a betonului datorit propriet ilor lor fizice i de costul lor relativ sc zut. Fibrele sunt distribuite uniform in intreaga masa a betonului . doar o mic parte din fibre orientate aleatoriu sunt orientate în direc ia cea bun . .

Deoarece fibrele sunt pulverizate în forme. Este cea mai eficient form de consolidare pentru ca se foloseste acea cantitate de material pentru a rezista la sarcinile de trac iune. De obicei 30% la 50% din fibre sunt orientate optim. maximizând astfel eficien a f r a pierde consolidarea în zonele in care nu se genereaz solicitari de trac iune. Mijlocul de lespede este blatul unei astfel de zone .Prin acest mod grinzile structurale sunt destinate utilizarii o elului de armare. ele se stabilesc plat. Armarea este plasata în întregime în zona de trac iune. Al treilea nivel de armare este monodimensional .In cel de-al doilea nivel.fibrele sunt orientate preferential. bidimensional. Fibrele sunt orientate aleatoriu într-un plan sub ire. în conformitate cu forma .

Acrylic este nonrewettable. Propor iile tipice sunt p r i egale în greutate de nisip i ciment.3 . Nisipul utilizat în GFRC ar trebui s aib o dimensiune medie care trece de la un ochi al sitei de 0. alti aditivi i alcalino-rezistent (AR). fibre si alti aditivi. Acrylicul este optiunea principala printre polimerii EVA sau SBR. deoarece materialul nu adera la suprafe ele verticale. Cem-Fil Anti-Crak HP 12mm AR fibr de sticl este frecvent utilizata în aplica iile premix. Con inutul de fibre variaz . Pozzolans cum ar fi silice metakaolin fum.35.0. fibre de sticl . Acest lucru face ca g / c sa fie calcule dificile cu excep ia cazului în care raportul dintre con inutului de substan e solide de polimer este cunoscut . plus ap . Superplastifiantii sunt adesea folosite pentru a cre te fluiditatea. Nisipul fin tinde s împiedice fluiditate în timp ce materialele mai grosiere tind s fug din sec iunile verticale i sara înapoi atunci când este pulverizat. dar toate asem n rile pondere în propor ii ingredient.6 mm. Cele mai multe polimeri acrilici utilizate în GFRC au con inut de solide variind de la 46% la peste 50%. ap .VCAS va îmbun t i prelucrabilitatea.3 mm la 0. polimeri. Cu toate acestea superplastifiantii foarte puternici se depun foarte greu pe suprafeteleverticale . Unele amestecuri pot sa aiba pana la 10% din greutate doar ciment. Multe modele se amestec primare sunt disponibile pe diferite site-uri. Doi polimeri acrilici de încredere sunt netezi-On duoMatrix-C i de Forton VF-774. polimerul acrilic se adaug . deci o dat ce se usuca nu se va mai dizolva sau inmuia. aproximativ 5% la 7% din greutatea de ciment. polimeri (de obicei un polimer acrilic). . dar scade prelucrabilitate. în general. Cu un con inut de polimer substan e solide de 46%. ciment. astfel încât o parte din apa amestecat provine din polimerul acrilic. dar este. i VCAS pot fi folosite pentru a îmbun t i propriet ile GFRC. De obicei VCAS este folosit la un nivel de 20% de înlocuire de ciment. 15 kg de polimer plus 23 kg de ap se adaug pentru fiecare 100 kg de ciment.GFRC ca si amestec de substante GFRC este o form de beton care foloseste nisip fin. Raportul dintre apa si ciment din beton este de 0. i nici nu va avea galben la expunerea la lumina soarelui. Cu toate acestea. . Con inutul crescut de fibre creste rezistanta la solicitari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful