Beton armat cu fibre de sticla

Materiale compozite armate cu fibre În figura de mai jos sunt prezentate diferite moduri de orientare a acestor fibre în interiorul matricei. Se ob in astfel materiale compozite cu caracteristici foarte bune de rezisten , rigiditate i raport ,,rezisten ± densitate´. Comportamentul mecanic al unui asemenea compozit depinde de: - propriet ile fiec rui component; - propor ia dintre componen i; - forma i orientarea fibrelor în raport cu direc ia de solicitare; - rezisten a mecanic a interfe ei matrice - fibr .

Fig.1 Fibrele sunt materiale macroscopic omogene, cu structur filiform , cu o lungime mare în raport cu dimensiunea transversal , care sunt men inute laolalt în diferite forma iuni morfologice prin intermediul unor for e secundare de coeziune. Fibrele constau din sute de filamente, fiecare filament având diametrul între 5÷15 micrometrii, permiþând a fi produse folosind maºini textile; de exemplu în cazul fibrelor de sticlã, sunt obþinute douã semiproduse aºa cum este arãtat în figura r.7.

elastic pân aproape de rupere. material celulozic. Principalele dezavantaje constau în valoarea mai redus a modulului de elasticitate. Rezisten ele mecanice ale compozitelor armate cu fibre din sticl sunt influen ate semnificativ de forma în care se folose te materialul de armare Fibrele de sticl au o comportare liniar . cu un modul de elasticitate E§ 7300[daN/mm²]. rezisten la întindere i compresiune. Fibrele din sticl se utilizeaz extensiv la armarea matricelor polimerice. Mai multe fibre r sucite sau împletite formeaz un fir. fiind caracterizate de o lungime mult mai mare în raport cu diametrul. rezisten la atac biologic. având ca principale avantaje costul relativ redus i rezisten e mecanice convenabile (rezisten la oc.Fibrele reprezint forma de baz sub care se poate prezenta un element chimic. compus chimic. fibrele de sticl au o rezisten la impact foarte bun . precum i aderen a necorespunz toare la matricea polimeric în prezen a apei. De asemenea. rezisten a nesatisf c toare la abraziune. Aderen a redus necesit folosirea unor agen i de cuplare pentru tratarea suprafe ei fibrelor. rezisten la ac iunea apei i la umiditate). Înt riturile sub form de fibre sau fire pot fi întregi (lungime foarte mare). Principalele trei tipuri de fibre folosite pentru consolidarea structurilor sunt carbon. polimeric etc. Aceste tipuri de fibre au densitate mai mare decât fibrele de carbon i cele de aramidice. calit i electrice bune. armaid i sticl . . rezisten la foc. sau t iate la anumite dimensiuni bine precizate.

Se obtin elemente cu calitati estetice deosebite. perfec ionându-se metodologia calculului de rezisten . Betoane armate cu fibr de sticl Tendin a spre construc ii cât mai u oare poate fi considerat una din principalele tr s turi ale dezvolt rii tiin ei i tehnicii în domeniu. Unul dintre aceste materialele care face o construc ie mai u oar este i sticla. exprimat prin raportul rezistenta la rupere/greutate specifica. Au o mare flexibilitate in alcatuirea unor elemente rationale cum sunt : -membranele cu dubla curbura . care este cu mult mai mare decat in cazul materialelor traditionale. a randamentului. care permit patrunderea luminii indirecte . Economie de materiale traditionale . Datorita greutatii reduse a materialelor compozite se pot realiza economii la manipulare. . Exista posibilitatea de repartizare a armaturii si de asociere a unor constituente individuale.plasandu-le pe primul loc. cat si dinamice .deci se obtin piese usoare . Imbunatatirea indicelui de calitate. Rezista la agenti agresivi de orice tip . Aceste componente sunt ieftine si se asociaza prin procedee simple. Se pot obtine elemente subtiri. Cheltuieli mici de intretinere si reparatii. Rezistenta la actiunea agentilor atmosferici . montaj si transport. iar incarcarile transmise la restul structurii sunt mai mici. astfel incat sa rezulte un material cu proprietatile dirijate dupa directiile cele mai solicitate . Numar redus de faze tehnologice.Avantajele materialelor compozite : Au caracteristici mecanice ridicate atat la actiuni statice. alc tuirea elementelor i structurilor. Capacitatea ridicata de amortizare a vibratiilor . conferind fibrelor de sticla au un excelent raport:performanta/pret. Precizie mare. Sticla este un borosilicat de aluminiu obtinut prin topirea unui amestec de SiO2Al2O3-CaO-MgO-BO3. Atragerea in circuitul economic a unor noi surse de materii prime.grad ridicat de finisare .majoritatea avand posibilitatea automatizarii .care sporesc gradul de confort si arhitectura prin forme si culori( mai ales compozitele cu matrice polimerica) . -panourile sandwici . translucide. concomitent cu tehnologiile specifice de ob inere i prelucrare a acestora. dintre care unele neexploatate pana in prezent . Siguranta mai mare in exploatare . Apar concep ii noi privind geometria formelor.Aplicarea în practic se face în m sura în care apar noi materiale de construc ie.ca material de armare a materialelor compozite. Au stabilitate chimica si rezistenta mare la temperaturi ridicate .

nu putrezesc si nu ard. De exemplu. Aceasta proprietate de tragere in fire a fost descoperita i.calciu . cedeaza foarte repede la deformarea plastica. cel mai bun raport rezistenta-greutate. fibre de sticl .e. Fibre de sticla cu bazosilicati . ciment. Matricea metalica. isi pastreaza aproximativ 50% din caracteristicile initiale. acesta din urma fiind mai elastic. compatibile.sodiu. Rezistenta la tractiune a fibrelor de sticla este mai mare pentru diametre mici (9÷15) m.determina pentru materialele plastice armate. Materialul compozit este un sistem creat prin asamblarea artificiala a doua sau trei componente. a unui component de armare si a unei mase de baza. Proiectarea panourilor BAFS pleaca de la o cunoa tere a propriet ilor sale de baz precum rezistenta la trac iune . GFRC este o form de beton care foloseste nisip fin. astfel incat.la armarea rasinilor. O alta caracteristica foarte importanta a BAFS-urilor este comportamentul anticoroziv. Fibre de sticla cu zirconiu.iar mai tarziu. si coeficientul mic de dilatare termica. panorile de BAFS cantaresc mai putin decat panourile de beton prefabricat din cauza grosimii reduse a fibrelor. materialele din fibre de sticla s-au folosit doar din prima jumatate a secolului al-XVIII-lea. sa se obtina caracteristicile si proprietatile dorite.Fibrele de sticla sunt in principal de 3 tipuri : Fibre casice-silice.In Romania debutul productie industriale a fibrelor de sticla a avut loc abia in anul 1975 la intreprindrea FIROS Bucuresti. Fibra de sticla din matricea de beton are un aspect de panouri de beton prefabricat. alti aditivi i alcalino-rezistent (AR). Multe modele de amestecuri . dar sunt diferite din alte puncte de vedere. Fibrele de sticla nu sunt higroscopice. corelate cu densitatea redusa. mai precis. Exista anumite diferente intre structurile metalice simple si cele compozite. armate cu fibre de sticla. avand ca aplicabilitate izolarea conductelor electrice. La temperatura de 370°C. la compresiune. împreun cu estim rile de comportament la fluaj. polimeri (de obicei un polimer acrilic). Compozitia chimica a fibrelor influenteaza proprietetile acestora. se pot obtine performante superioare. Proprietatile foarte bune ale fibrelor de sticla. insa fivrele sunt mai elastice si imbunatatesc comportamentul la deformare plastica. astfel incat prin introducerea unor oxizi. Cadrul cladirii devina mai economic din acest punct de vedere. la tratamentele termice i in conditii de umiditate. ap . de catre egipteni. Productia industriala a inceput dupa anul 1930 (in Anglia la Glasgow). îndoire i forfecare.n.

cum ar fi consolele cu consola. Avantajul utilizarii GFRC lui este limitat atunci când sunt facute piese obisnuite. Din punct de vedere comercial. Procesul de fabrica ie este similar. fie ca este obisnuit sau GFRC. f r fisuri. Panourile sunt considerate u oare. legate la un cadru de o el structural pe care se sprijin panoul i ofer puncte de conexiune pentru suspendare. de asemenea si rezistenta la încovoiere i întindere care îl fac superior beton obi nuit.Aceste panouri sunt considerate non-structurale. Panourile fa ad sunt în mod normal. În timp ce propriet ile structurale ale GFRC în sine sunt superioare betonului nearmat. GFRC este analog la tipul de fibra de sticla tocat utilizate pentru a forma obiecte precum b rci i alte corpuri complexe forme tridimensionale. blaturi vanitatea i alte elemente similare. În esen . BAFS este folosit pentru a face panouri mari. În timp ce se reduce greutatea din cauza grosimii. i alte conditii critice.primare sunt disponibile pe piata . . Scurt istoric aupra BAFS-urilor BAFS a fost ini ial dezvoltat în anii 1940 în Rusia. care sunt adesea folosite ca fa adele. dar toate se aseam n din pdv al ponderii elementelor in matericea de baza. în sensul c sunt concepute pentru a se sprijini pe propria lor greutate. dar GFRC este mult mai slab decât fibr de sticl . a intrat în utilizarea pe scar larg in forma actuala. proiectarea corecta a otelului armat va cre te în mod semnificativ puterea beton turnat. cantitatile mari de fibre ridica rezistenta trac iune. nu pentru c BAFS are o densitate semnificativ mai mic decât beton normal. iar con inut ridicat de polimer il face sa fie un beton flexibil. În timp ce rezistenta la compresiune a GFRC poate fi destul de mare (din cauza raportului dintre continutul redus de apa i con inutul ridicat de ciment). în care fisurile vizibile nu sunt tolerate. panouri de perete. din cauza grosimii materialului. dar numai în 1970. Propriet i structurale ale GFRC GFRC are o capacitate mare din cauza cantitatii mare de fibre de sticl AR i a cantitatii relativ mare de polimer acrilic. Aplica ii în cazul în care GFRC face mai mult sens sunt semineu înconjoar . usoare. Acest lucru este important atunci când puterea de încredere este necesar . este forte foarte mare.

necesitând incarcatura foarte mare de fibre. tridimensional (3D) consolidarea. orientarea fibrelor determin de asemenea eficienta cu . Primul este dezordonat. În scopul de a rezista la trac iune ( i pentru a preveni. În plus. Cum functioneaza fibrele GFRC utilizeaz fibre de sticl de inalta rezistent ca principal element a cresterii rezistentei la trac iune. Exist trei niveluri de armare. Fibra trebuie s fie rigid i suficient de puternic pentru a asigura rezisten a la trac iune necesara. Fibra de sticla este utilizata forte des la armarea betonului. care rezist fibra la înc rcarea sarcinii. trebuie s existe o cantitate suficient de fibre prezente. Acest nivel de fibre de armare este foarte ineficient. Fibra de armare în beton este un subiect care provoac frecvent confuzie i neîn elegere. foarte pu ine dintre fibrele de fapt. Acest lucru se întâmpl atunci când fibrele sunt amestecate în beton i betonul este turnat în forme. doar o mic parte din fibre orientate aleatoriu sunt orientate în direc ia cea bun . astfel. în medie. de amestecare i de turnare sunt similare sau identice cu celorlate tipuri de betoane armate. Fibra de armare este o metod comun utilizata pentru cre terea propriet ilor mecanice ale materialelor. care sunt utilizate in general in beton . mai ales în domeniul tiin ei materialelor. cu atat fibrele trebuie sa fie intr-o cantitate mai mare pentru a rezista sub sarcina. Fibra de sticl a fost mult timp elemtul de armare a betonului datorit propriet ilor lor fizice i de costul lor relativ sc zut.efortul de formare. Din cauza orientarii dezordonate i 3D. Aceasta descrie beton obi nuit cu fibre. Asta deoarece. . De obicei numai aproximativ 15% din fibre sunt orientate corect. inclusiv GFRC. Orientarea fibrelor este foarte important . sunt capabile s reziste la sarcini de trac iune care se dezvolt într-o anumit direc ie. Fibrele sunt distribuite uniform in intreaga masa a betonului . Cu cât este mai dezordonata. Este un subiect important. Matricea polimerica din beton serve te pentru a lega fibre i de a facilita preluarea sarcinii de la o fibr la alta. piesa de GFRC de rupere sau de fisurare).

Al treilea nivel de armare este monodimensional . Armarea este plasata în întregime în zona de trac iune. în conformitate cu forma . Este cea mai eficient form de consolidare pentru ca se foloseste acea cantitate de material pentru a rezista la sarcinile de trac iune. Fibrele sunt orientate aleatoriu într-un plan sub ire. De obicei 30% la 50% din fibre sunt orientate optim.In cel de-al doilea nivel. Deoarece fibrele sunt pulverizate în forme. Mijlocul de lespede este blatul unei astfel de zone . maximizând astfel eficien a f r a pierde consolidarea în zonele in care nu se genereaz solicitari de trac iune. bidimensional. ele se stabilesc plat.Prin acest mod grinzile structurale sunt destinate utilizarii o elului de armare.fibrele sunt orientate preferential.

6 mm. Doi polimeri acrilici de încredere sunt netezi-On duoMatrix-C i de Forton VF-774. Con inutul de fibre variaz .0. astfel încât o parte din apa amestecat provine din polimerul acrilic. Nisipul fin tinde s împiedice fluiditate în timp ce materialele mai grosiere tind s fug din sec iunile verticale i sara înapoi atunci când este pulverizat. ciment. Propor iile tipice sunt p r i egale în greutate de nisip i ciment.3 mm la 0. Superplastifiantii sunt adesea folosite pentru a cre te fluiditatea. ap .VCAS va îmbun t i prelucrabilitatea. De obicei VCAS este folosit la un nivel de 20% de înlocuire de ciment. dar scade prelucrabilitate. Pozzolans cum ar fi silice metakaolin fum. .3 . Acrylicul este optiunea principala printre polimerii EVA sau SBR. Cem-Fil Anti-Crak HP 12mm AR fibr de sticl este frecvent utilizata în aplica iile premix. polimeri. Raportul dintre apa si ciment din beton este de 0. Multe modele se amestec primare sunt disponibile pe diferite site-uri. dar toate asem n rile pondere în propor ii ingredient.35. deoarece materialul nu adera la suprafe ele verticale. . alti aditivi i alcalino-rezistent (AR). i VCAS pot fi folosite pentru a îmbun t i propriet ile GFRC. 15 kg de polimer plus 23 kg de ap se adaug pentru fiecare 100 kg de ciment. Cu toate acestea. Con inutul crescut de fibre creste rezistanta la solicitari. Cu toate acestea superplastifiantii foarte puternici se depun foarte greu pe suprafeteleverticale . Unele amestecuri pot sa aiba pana la 10% din greutate doar ciment. Cele mai multe polimeri acrilici utilizate în GFRC au con inut de solide variind de la 46% la peste 50%. deci o dat ce se usuca nu se va mai dizolva sau inmuia. Acrylic este nonrewettable. Acest lucru face ca g / c sa fie calcule dificile cu excep ia cazului în care raportul dintre con inutului de substan e solide de polimer este cunoscut . Cu un con inut de polimer substan e solide de 46%. polimerul acrilic se adaug . fibre si alti aditivi.GFRC ca si amestec de substante GFRC este o form de beton care foloseste nisip fin. Nisipul utilizat în GFRC ar trebui s aib o dimensiune medie care trece de la un ochi al sitei de 0. aproximativ 5% la 7% din greutatea de ciment. i nici nu va avea galben la expunerea la lumina soarelui. dar este. fibre de sticl . polimeri (de obicei un polimer acrilic). plus ap . în general.