Sunteți pe pagina 1din 8

Beton armat cu fibre de sticla

Materiale compozite armate cu fibre n figura de mai jos sunt prezentate diferite moduri de orientare a acestor fibre n interiorul matricei. Se ob in astfel materiale compozite cu caracteristici foarte bune de rezisten , rigiditate i raport ,,rezisten densitate. Comportamentul mecanic al unui asemenea compozit depinde de: - propriet ile fiec rui component; - propor ia dintre componen i; - forma i orientarea fibrelor n raport cu direc ia de solicitare; - rezisten a mecanic a interfe ei matrice - fibr .

Fig.1 Fibrele sunt materiale macroscopic omogene, cu structur filiform , cu o lungime mare n raport cu dimensiunea transversal , care sunt men inute laolalt n diferite forma iuni morfologice prin intermediul unor for e secundare de coeziune. Fibrele constau din sute de filamente, fiecare filament avnd diametrul ntre 515 micrometrii, permind a fi produse folosind maini textile; de exemplu n cazul fibrelor de sticl, sunt obinute dou semiproduse aa cum este artat n figura r.7.

Fibrele reprezint forma de baz sub care se poate prezenta un element chimic, compus chimic, material celulozic, polimeric etc, fiind caracterizate de o lungime mult mai mare n raport cu diametrul. Mai multe fibre r sucite sau mpletite formeaz un fir. nt riturile sub form de fibre sau fire pot fi ntregi (lungime foarte mare), sau t iate la anumite dimensiuni bine precizate. Principalele trei tipuri de fibre folosite pentru consolidarea structurilor sunt carbon, armaid i sticl . Fibrele din sticl se utilizeaz extensiv la armarea matricelor polimerice, avnd ca principale avantaje costul relativ redus i rezisten e mecanice convenabile (rezisten la oc, rezisten la ntindere i compresiune, rezisten la foc, rezisten la atac biologic, calit i electrice bune, rezisten la ac iunea apei i la umiditate). De asemenea, fibrele de sticl au o rezisten la impact foarte bun . Aceste tipuri de fibre au densitate mai mare dect fibrele de carbon i cele de aramidice. Principalele dezavantaje constau n valoarea mai redus a modulului de elasticitate, rezisten a nesatisf c toare la abraziune, precum i aderen a necorespunz toare la matricea polimeric n prezen a apei. Aderen a redus necesit folosirea unor agen i de cuplare pentru tratarea suprafe ei fibrelor. Rezisten ele mecanice ale compozitelor armate cu fibre din sticl sunt influen ate semnificativ de forma n care se folose te materialul de armare Fibrele de sticl au o comportare liniar , elastic pn aproape de rupere, cu un modul de elasticitate E 7300[daN/mm].

Avantajele materialelor compozite : Au caracteristici mecanice ridicate atat la actiuni statice, cat si dinamice ; Imbunatatirea indicelui de calitate, a randamentului, exprimat prin raportul rezistenta la rupere/greutate specifica, care este cu mult mai mare decat in cazul materialelor traditionale,deci se obtin piese usoare ; Exista posibilitatea de repartizare a armaturii si de asociere a unor constituente individuale, astfel incat sa rezulte un material cu proprietatile dirijate dupa directiile cele mai solicitate ; Rezista la agenti agresivi de orice tip ; Siguranta mai mare in exploatare ; Capacitatea ridicata de amortizare a vibratiilor ; Rezistenta la actiunea agentilor atmosferici ; Au stabilitate chimica si rezistenta mare la temperaturi ridicate ; Au o mare flexibilitate in alcatuirea unor elemente rationale cum sunt : -membranele cu dubla curbura ; -panourile sandwici ; Precizie mare,grad ridicat de finisare ; Se obtin elemente cu calitati estetice deosebite,care sporesc gradul de confort si arhitectura prin forme si culori( mai ales compozitele cu matrice polimerica) ; Economie de materiale traditionale ; Atragerea in circuitul economic a unor noi surse de materii prime, dintre care unele neexploatate pana in prezent ; Numar redus de faze tehnologice,majoritatea avand posibilitatea automatizarii ; Se pot obtine elemente subtiri, translucide, care permit patrunderea luminii indirecte ; Datorita greutatii reduse a materialelor compozite se pot realiza economii la manipulare, montaj si transport, iar incarcarile transmise la restul structurii sunt mai mici; Cheltuieli mici de intretinere si reparatii.

Betoane armate cu fibr de sticl Tendin a spre construc ii ct mai u oare poate fi considerat una din principalele tr s turi ale dezvolt rii tiin ei i tehnicii n domeniu.Aplicarea n practic se face n m sura n care apar noi materiale de construc ie, concomitent cu tehnologiile specifice de ob inere i prelucrare a acestora. Apar concep ii noi privind geometria formelor, alc tuirea elementelor i structurilor, perfec ionndu-se metodologia calculului de rezisten . Unul dintre aceste materialele care face o construc ie mai u oar este i sticla. Sticla este un borosilicat de aluminiu obtinut prin topirea unui amestec de SiO2Al2O3-CaO-MgO-BO3. Aceste componente sunt ieftine si se asociaza prin procedee simple, conferind fibrelor de sticla au un excelent raport:performanta/pret,plasandu-le pe primul loc,ca material de armare a materialelor compozite.

Fibrele de sticla sunt in principal de 3 tipuri : Fibre casice-silice,sodiu,calciu ; Fibre de sticla cu bazosilicati ; Fibre de sticla cu zirconiu. Aceasta proprietate de tragere in fire a fost descoperita i.e.n. de catre egipteni, materialele din fibre de sticla s-au folosit doar din prima jumatate a secolului al-XVIII-lea. Productia industriala a inceput dupa anul 1930 (in Anglia la Glasgow), avand ca aplicabilitate izolarea conductelor electrice,iar mai tarziu,la armarea rasinilor.In Romania debutul productie industriale a fibrelor de sticla a avut loc abia in anul 1975 la intreprindrea FIROS Bucuresti. Fibrele de sticla nu sunt higroscopice, nu putrezesc si nu ard. La temperatura de 370C, isi pastreaza aproximativ 50% din caracteristicile initiale. Proprietatile foarte bune ale fibrelor de sticla, corelate cu densitatea redusa,determina pentru materialele plastice armate, cel mai bun raport rezistenta-greutate. Rezistenta la tractiune a fibrelor de sticla este mai mare pentru diametre mici (915) m. Compozitia chimica a fibrelor influenteaza proprietetile acestora, astfel incat prin introducerea unor oxizi, se pot obtine performante superioare. Materialul compozit este un sistem creat prin asamblarea artificiala a doua sau trei componente, mai precis, a unui component de armare si a unei mase de baza, compatibile, astfel incat, sa se obtina caracteristicile si proprietatile dorite. Proiectarea panourilor BAFS pleaca de la o cunoa tere a propriet ilor sale de baz precum rezistenta la trac iune , la compresiune, ndoire i forfecare, mpreun cu estim rile de comportament la fluaj, la tratamentele termice i in conditii de umiditate. Exista anumite diferente intre structurile metalice simple si cele compozite, armate cu fibre de sticla. Matricea metalica, cedeaza foarte repede la deformarea plastica, insa fivrele sunt mai elastice si imbunatatesc comportamentul la deformare plastica, acesta din urma fiind mai elastic. O alta caracteristica foarte importanta a BAFS-urilor este comportamentul anticoroziv, si coeficientul mic de dilatare termica. Fibra de sticla din matricea de beton are un aspect de panouri de beton prefabricat, dar sunt diferite din alte puncte de vedere. De exemplu, panorile de BAFS cantaresc mai putin decat panourile de beton prefabricat din cauza grosimii reduse a fibrelor. Cadrul cladirii devina mai economic din acest punct de vedere. GFRC este o form de beton care foloseste nisip fin, ciment, polimeri (de obicei un polimer acrilic), ap , alti aditivi i alcalino-rezistent (AR), fibre de sticl . Multe modele de amestecuri

primare sunt disponibile pe piata , dar toate se aseam n din pdv al ponderii elementelor in matericea de baza.

Scurt istoric aupra BAFS-urilor BAFS a fost ini ial dezvoltat n anii 1940 n Rusia, dar numai n 1970, a intrat n utilizarea pe scar larg in forma actuala. Din punct de vedere comercial, BAFS este folosit pentru a face panouri mari, usoare, care sunt adesea folosite ca fa adele.Aceste panouri sunt considerate non-structurale, n sensul c sunt concepute pentru a se sprijini pe propria lor greutate. Panourile sunt considerate u oare, din cauza grosimii materialului, nu pentru c BAFS are o densitate semnificativ mai mic dect beton normal. Panourile fa ad sunt n mod normal, legate la un cadru de o el structural pe care se sprijin panoul i ofer puncte de conexiune pentru suspendare.

Propriet i structurale ale GFRC GFRC are o capacitate mare din cauza cantitatii mare de fibre de sticl AR i a cantitatii relativ mare de polimer acrilic. n timp ce rezistenta la compresiune a GFRC poate fi destul de mare (din cauza raportului dintre continutul redus de apa i con inutul ridicat de ciment), este forte foarte mare, de asemenea si rezistenta la ncovoiere i ntindere care l fac superior beton obi nuit. n esen , cantitatile mari de fibre ridica rezistenta trac iune, iar con inut ridicat de polimer il face sa fie un beton flexibil, f r fisuri. GFRC este analog la tipul de fibra de sticla tocat utilizate pentru a forma obiecte precum b rci i alte corpuri complexe forme tridimensionale. Procesul de fabrica ie este similar, dar GFRC este mult mai slab dect fibr de sticl . n timp ce propriet ile structurale ale GFRC n sine sunt superioare betonului nearmat, proiectarea corecta a otelului armat va cre te n mod semnificativ puterea beton turnat, fie ca este obisnuit sau GFRC. Acest lucru este important atunci cnd puterea de ncredere este necesar , cum ar fi consolele cu consola, i alte conditii critice, n care fisurile vizibile nu sunt tolerate. Aplica ii n cazul n care GFRC face mai mult sens sunt semineu nconjoar , panouri de perete, blaturi vanitatea i alte elemente similare. Avantajul utilizarii GFRC lui este limitat atunci cnd sunt facute piese obisnuite. n timp ce se reduce greutatea din cauza grosimii,

efortul de formare, de amestecare i de turnare sunt similare sau identice cu celorlate tipuri de betoane armate.

Cum functioneaza fibrele GFRC utilizeaz fibre de sticl de inalta rezistent ca principal element a cresterii rezistentei la trac iune. Matricea polimerica din beton serve te pentru a lega fibre i de a facilita preluarea sarcinii de la o fibr la alta. Fibra de armare n beton este un subiect care provoac frecvent confuzie i nen elegere. Fibra de armare este o metod comun utilizata pentru cre terea propriet ilor mecanice ale materialelor. Este un subiect important, mai ales n domeniul tiin ei materialelor. Fibra de sticla este utilizata forte des la armarea betonului. n scopul de a rezista la trac iune ( i pentru a preveni, astfel, piesa de GFRC de rupere sau de fisurare), trebuie s existe o cantitate suficient de fibre prezente. n plus, orientarea fibrelor determin de asemenea eficienta cu , care rezist fibra la nc rcarea sarcinii. Fibra trebuie s fie rigid i suficient de puternic pentru a asigura rezisten a la trac iune necesara. Fibra de sticl a fost mult timp elemtul de armare a betonului datorit propriet ilor lor fizice i de costul lor relativ sc zut. Orientarea fibrelor este foarte important . Cu ct este mai dezordonata, cu atat fibrele trebuie sa fie intr-o cantitate mai mare pentru a rezista sub sarcina. Asta deoarece, n medie, doar o mic parte din fibre orientate aleatoriu sunt orientate n direc ia cea bun . Exist trei niveluri de armare, care sunt utilizate in general in beton , inclusiv GFRC. Primul este dezordonat, tridimensional (3D) consolidarea. Acest lucru se ntmpl atunci cnd fibrele sunt amestecate n beton i betonul este turnat n forme. Fibrele sunt distribuite uniform in intreaga masa a betonului . Aceasta descrie beton obi nuit cu fibre. Din cauza orientarii dezordonate i 3D, foarte pu ine dintre fibrele de fapt, sunt capabile s reziste la sarcini de trac iune care se dezvolt ntr-o anumit direc ie. Acest nivel de fibre de armare este foarte ineficient, necesitnd incarcatura foarte mare de fibre. De obicei numai aproximativ 15% din fibre sunt orientate corect.

In cel de-al doilea nivel,fibrele sunt orientate preferential, bidimensional. Fibrele sunt orientate aleatoriu ntr-un plan sub ire. Deoarece fibrele sunt pulverizate n forme, ele se stabilesc plat, n conformitate cu forma . De obicei 30% la 50% din fibre sunt orientate optim.

Al treilea nivel de armare este monodimensional .Prin acest mod grinzile structurale sunt destinate utilizarii o elului de armare. Este cea mai eficient form de consolidare pentru ca se foloseste acea cantitate de material pentru a rezista la sarcinile de trac iune. Armarea este plasata n ntregime n zona de trac iune, maximiznd astfel eficien a f r a pierde consolidarea n zonele in care nu se genereaz solicitari de trac iune. Mijlocul de lespede este blatul unei astfel de zone

GFRC ca si amestec de substante GFRC este o form de beton care foloseste nisip fin, ciment, polimeri (de obicei un polimer acrilic), ap , alti aditivi i alcalino-rezistent (AR), fibre de sticl . Multe modele se amestec primare sunt disponibile pe diferite site-uri, dar toate asem n rile pondere n propor ii ingredient. Propor iile tipice sunt p r i egale n greutate de nisip i ciment, plus ap , polimeri, fibre si alti aditivi. Con inutul de fibre variaz , dar este, n general, aproximativ 5% la 7% din greutatea de ciment. Unele amestecuri pot sa aiba pana la 10% din greutate doar ciment. Con inutul crescut de fibre creste rezistanta la solicitari, dar scade prelucrabilitate. Cem-Fil Anti-Crak HP 12mm AR fibr de sticl este frecvent utilizata n aplica iile premix. Raportul dintre apa si ciment din beton este de 0.3 - 0.35. Cu toate acestea, polimerul acrilic se adaug , astfel nct o parte din apa amestecat provine din polimerul acrilic. Acest lucru face ca g / c sa fie calcule dificile cu excep ia cazului n care raportul dintre con inutului de substan e solide de polimer este cunoscut . Cu un con inut de polimer substan e solide de 46%, 15 kg de polimer plus 23 kg de ap se adaug pentru fiecare 100 kg de ciment. Acrylicul este optiunea principala printre polimerii EVA sau SBR. Acrylic este nonrewettable, deci o dat ce se usuca nu se va mai dizolva sau inmuia, i nici nu va avea galben la expunerea la lumina soarelui. Cele mai multe polimeri acrilici utilizate n GFRC au con inut de solide variind de la 46% la peste 50%. Doi polimeri acrilici de ncredere sunt netezi-On duoMatrix-C i de Forton VF-774. Nisipul utilizat n GFRC ar trebui s aib o dimensiune medie care trece de la un ochi al sitei de 0,3 mm la 0,6 mm. Nisipul fin tinde s mpiedice fluiditate n timp ce materialele mai grosiere tind s fug din sec iunile verticale i sara napoi atunci cnd este pulverizat. Pozzolans cum ar fi silice metakaolin fum, i VCAS pot fi folosite pentru a mbun t i propriet ile GFRC.VCAS va mbun t i prelucrabilitatea. De obicei VCAS este folosit la un nivel de 20% de nlocuire de ciment. Superplastifiantii sunt adesea folosite pentru a cre te fluiditatea. Cu toate acestea superplastifiantii foarte puternici se depun foarte greu pe suprafeteleverticale , deoarece materialul nu adera la suprafe ele verticale.