Sunteți pe pagina 1din 14

PRECIPITATIILE ATMOSFERICE

* Produsele de condensare si de sublimare a vaporilor de apa din atmosfera, care cad din nori si ajung pe suprafata terestra, alcatuiesc precipitatiile atmosferice. Precipitatiile sub forma de ploaie, burnita, ninsoare etc sunt fenomene complexe ale caror caracteristici sunt legate de structura microfizica, geneza si gradul de dezvoltare si diferitelor tipuri de nori.

Ele depind si de conditiile meteorologice generale, dintre care indicam: temperatura si umezeala stratului de aer traversat de picaturile de apa sau cristalele de gheata in cadere, de viteza curentilor convectivi, ascendenti etc. Regimul precipitatiilor atmoferice joaca un rol important in economia tarilor, influentand productia agricola prin repartitia cantitativa a apelor pe teritoriu, intensitatea si distributia lor in timp. Particularitatile si repartitia precipitatiilor depind direct de caracterul miscarilor aerului, respectiv de gradul de dezvoltare al convectiei termice, dinamice sau orografice, precum si de deplasarile advective. Tipurile principale de precipitatii atmosferice cad din norii formati de-a lungul zonelor frontale, din norii frontului cald, rece, precum si din norii

generati de curentii convectivi intensi. La statiile meteorologice se masoara cu regularitate cantitatea de apa cazuta din precipitatii in decurs de 24 ore sau in intervale mai mici de timp, apreciindu-se grosimea stratului de apa colectat in pluviometru, in mm. Fiecare unitate agricola are nevoie in activitatea sa curenta sa cunoasca cantitatea de apa pe care o primeste solul, pentru ca astfel sa se poata evalua stiintific elementele bilantului hidrologic local in care se dezvolta culturile. De asemenea, evaluarea productiei agricole si calcularea normelor de irigatii se fac in functie de aceste date. 1. Geneza picaturilor de apa din nori. Rolul condensarii si al coalescentei Dimensiunile particulelor lichide de apa din nori pot creste ducand la geneza picaturilor de ploaie care cad pe suprafata pamanatului. Procesele care duc la cresterea picaturilor din nori sunt: condensarea vaporilor de apa pe suprafata picaturilor contopirea sau coalescenta picaturilor ca urmare a ciocnirii picaturilor mici cu cele mari si unirea lor. Procesul de condensare a vaporilor de apa pe suprafata picaturilor poate avea loc numai in cazul suprasaturatiei. Viteza de crestere a picaturilor de apa este invers proportionala cu raza lor. Picaturile ici cres rapid, cele mari se maresc foarte lent. Procesul de condensare are loc numai in cazul prezentei nucleelor de condensare intr-un aee umed si racit. Chiar inainte ca umiditatea relativa sa atinga 100% incepe condensarea pe nucleele mai mari si mai active. Acestea cresc pana la picaturi noroase bine dimensionate, cand umezeala relativa este aproape de 100%. Marimile picaturilor sunt diferite. Diametrul unui nucleu activ este egal cu 0,001 mm. Condensarea pe o asemenea particula face ca in numai o secunda ea sa creasca pana la marimea unei mici picaturi noroase 0, 010mm. Numai prin procesul condensarii s-ar putea atinge dimensiunea unei picaturi mari de ploaie, in cateva zile. 2. Viteza de cadere a picaturilor Pentru ca picaturile din nori sa cada spre suprafata terestra ele trebuie sa atinga dimensiuni care sa le permita sa invinga forta curentilor ascendenti. Picatura de apa este accelerata in cadere de forta de gravitatea. Cu cat viteza de cadere creste, cu atat forta de frecare cu aerul inconjurator este mai mare. Viteza de cadere a picaturilor de ploaie diferite dimensiuni este data:

Cand norul este format din picaturi cu marimi diferite, vitezele lor de cadre variaza in limite foarte lartgi, fapt care da posibilitatea ca acestea sa se ciocneasca. In cazul in care diametrul unei picaturi creste de la 700 , viteza de cadere este in jur de 10m/sec. 3. Procesul de contopire sau de coalescenta Prin ciocnirea picaturilor mari cu cele mici si contopirea lor rezulta cresterea picaturilor din nori. Modul in care se produce ciocnirea unei picaturi mari cu una mai mica

In aceasta schita, se observa ca picatura mare L se cioocneste cu cea mica

s care se gaseste la distanta D de linia de cadere. Procesul se numeste captare directa. Exista si cazuri in care procesul de captare se realizeaza intr-un alt mod. Astfel, cand picaturile cad, liniile de curent diverg in partea lor posterioara si converg in cea anterioara. In acest mod, se produce captarea din urma.

4. Procesul de crestere a cristalelor de gheata Are loc in cazul in care aerul in miscarea sa convectiva ascendenta se raceste adiabatic pana ce umezeala relativa se apropie de 100%. Acest fapt permite condensarea vaporior de apa sau sublimarea lor la temperaturi sub -12 C. Apa lichida la temperaturi negative este cunoscuta sub numele de apa supraracita. Efectul Bergeron apare in procesul de crestere a cristalelor de gheata pe seama picaturilor supraracite, prin transfer permanent de vapori. Inca in 1946 s-au inceput experiente pentru exploatarea mecanismului Bergeron in scopul modificarii conditiilor de evolutie a sistemelor noroase mixte si prin aceasta modificare a vremii. Conditiile cele mai favorabile pentru formarea si caderea precipitatiilor atmosferice sub forma de ploaie si zapada sunt intalnite in norii cu structura mixta. In mod obisnuit, boabele de grindina au o forma sferica. In unele situatii, acestea au forme foarte neregulate, colturoase, conice sau cu o serie de exorescente. Ele se datoreaza spargerii prin inghet a boabelor de grindina aferice.

Mijloacele moderne de combatere si de prevenire a acestor fenomene meteorologice, folosite in ultimul timp si in tara noastra in unele regiuni viticole, vor permite ca in viitor acest fenomen cu evolutie destul de neregulata sa fie dirijat de om.
5. CLASIFICAREA PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE

a) Starea de agregare b) Durata si intensitatea c) Conditiile de geneza a) dupa starea de agregare se deosebesc precipitatiile lichide, solide (zapada, mazariche, grindina) si mixte sub forma de lapovita. b) dupa duprata si intensitate, se deosebesc trei tipuri si anume de lunga durata torentiale sau averse burnite.

Precipitatiile de lunga durata sunt generate de norii Nimbosratus si Altostratus care se extind pe suprafete intinse, insotind frontul cald. Precipitatiile sub forma de averse sunt generate de norii Cumulonimbus. Intensitatea averselor este mare, depasint 1 mm/min. Ele se declanseaza pe suprafete restranse de teren, atat sub forma lichida (vara), cat si sub forma solida (iarna). Precipitatii sub forma de burnita cad din norii Stratocumulus si Stratus. Picaturile de burnita sunt foarte bine, avand diametrul de 0, 02 0, 5 mm. c) dupa conditiile de geneza precipitatiile pot fi: - convective - frontale - orografice.

6. OSCILATIILE DIURNE SI ANUALE ALE PRECIPITATIILOR ATMOSFERICE

a) Oscilatii diurne seamana cu cele ale nebulozitatii. Valorile maxime sunt inregistrate in orele de dupa amiaza, iar cele minime noaptea deasupra uscatului. Regimul zilnic al precipitaiilor atmosferice are un aspect invers deasupra oceanelor. b) Oscilatiile anuale difera in functie de zona geografica si conditiile locale de relief. Din analiza datelor pluviometrice obtinute pentru diferite regiuni geografie, se pot diferentia mai multe tipuri de regim annual tipul ecuatorial tipul tropical tipul desertic tipul temperat tipul musonic
TIPUL ECUATORIAL se inregistreaza pentru regiunile situate intre

10 latitudine nordica si sudica. Regimul pluviometric ecuatorial se caracterizeaza prin caderea precipitatiilor convective in tot timpul anului, deci fara perioada secetoasa. Se individualizeaza totusi doua maxime si doua minime, decalate la 6 luni. Maximile sunt localizare dupa echinoctiile de primavara si toamna. Minimele sunt inregistrate dupa solstitiile de vara si iarna, datorita incalzirii mai putin intense a suprafetelor active si a aerului.
TIPUL TROPICAL se caracterizeaza printr-o perioada ploioasa la sostitiul de vara si una secetoasa. In timpul verii, la latitudinile tropicale,

incalzirea intensa duce la crearea unei zone de minima presiune care genereaza deplasarea prea aceasta a aerului umed ecuatorial, insotita de caderea de precipitatii. Zona de maxima incalzire si de presiune scazuta se deplaseaza in restul anului spre ecuator si apoi, in cealalta emisfera, locul acestuia fiind luat de aerul tropical uscat adus de alizeu.

TIPUL DESERTIC se inregistreaza in regiunile situate intre 20 si 30 latitudine nordica si sudica. Regimul anul al precipitatiilor se caracterizeaza prin cantitati reduse, sub 250 mm. Precipitatiile cad in mod neregulat. Pot trece si ani fara precipitatii, dar o singura aversa poate totaliza cantitati apreciabile de apa care inunda regiunea respectiva. Cauzele regimului desertic din regiunea subtropicala sunt legate de prezenta formatiilor barice de maxima presiune de origine dinamica de la aceste latitudini.

TIPUL REGIUNILOR TEMPERATE

oceanic continental mediteranean

Subtipul oceanic este inregistrat pe suprafetele oceanice si pe fasiile de litoral. El se individualizeaza prin cantitati de precipitatii relavi bogate in tot timpul anului, insa cu maxim iarna. Cantitati mai reduse cad vara, insa

fara o perioada secetoasa. Precipitataiile din timpul iernii sunt mai mari datorita activitatii ciclonice care se intensifica pe suprafetele acvatice mai calde. Subtipul continentat temperat cu maximum de precipitatii vara si minimum iarba este specific si pentru teritoriul tarii noastre.

Subtipul mediteranean se caracterizeaza prin seceta vara si precipitatii iarna. Totalurile anuale de apa provenite din precipitatii sunt moderate. Seceta de vara este conditionata de regimul anticiclonic subtropical care se extinde spre aceste regiuni. Iarna, precipitatiile sunt generate de activitatea ciclonica intensificata deasupra bazinului acvatic al Mediteranei si de adecvatia aerului maritim purtat de vanturile de V. Desfasurare intre latitudinile de 35 - 40 din cele doua emisfere, in special pe coastele vestice ale continentelor. TIPUL MUSONIC se inregistreaza in regiunile in care bat vanturile musonice, cu o perioada bogata in precipitatii in partea calda a anului (sase luni), cand aerul umed oceanic se deplaseaza spre uscats si o perioada secetoasa in lunile din partea rece a anului, cand se produce deplasarea aerului uscat continental spre minima oceanica. Tipul de regim musonic poate fi intalnit la diferite latitudini geografice, fiind generat de cauze circulatorii de mare amploare.
7. STIMULAREA ARTIFICIALA A PRECIPITATIILOR ATMSOFERICE

Cunoasterea aprofundata a conditiilor si a legilor care genereaza precipitatiile atmosferice a dat posibilitatea realizarii unor experimente pentru stimularea artificiala a acestora. Experimentele care s-au realizat pana acum pentur stimularea artificiala s-au orientat in doua directii:

a) actionare asupra norilor cu temperaturi negative, in care nu exista nuclee de gheata b) actionare asupra norilor cu temperaturi pozitive, in care turbulenta este slaba. In primul caz se actioneaza asupra norilor supraciti prin insamantarea lor cu bioxid de carbon, aer lichid sau azot. De asemenea, se foloesc substante cu structura cristalina, asemanatoare cu a cristalelor de gheata, cum sunt: iodura de argint, iodura de plumb. In al doilea caz de actioneaza asupra norilor cu temperaturi pozitive, pentru pulverizarea acestora cu apa racita. Experimentari au fost facute si in scopul actionarii asupra norilor prin intermediul undelor sonore si ultrasonore, a inducetii unui camp electric in nor si cu ajutorul particulelor radioactive. In Italia, lupta contra grindinei este organizata in 6.214 posturi fixe de observare si 11.125 rampe de lansare a rachetelor antigrindina. Pagubele produse de grindina se ridica annual la 25- 250 miliarde lire. Stimularea artificiala a precipitatiilor atmosferice va capata un camp larg de actiune pe masaura ce cunostintele noastre cu privire la geneza, dezvoltararea si repartitia diferitelor tipuri de precipitatii vor fi completate si aprofundate cu date noi obtinute cu ajutorul mijloacelor tehnice moderne si pe masura ce vom dispune de noi surse de energie pentru declansarea proceselor care stau la baza genezei norilor si a precipitatiilor.

Pentru caracterizarea regimului precipitaiilor se utilizeaz o serie de mrimi pluviometrice: cantitatea de precipitaii exprimat n mm grosime strat de ap sau l/m (un stratgros de 1 mm corespunde unei cantiti de ap de 1 litru repartizat uniform pe osuprafa de 1 m) intensitatea precipitaiilor red cantitatea de ap czut ntr-o unitate de timp peo unitate de suprafa(l/m/min). Dup intensitate, se deosebesc ploi toreniale inetoreniale; zi cu precipitaii ,este considerat acea zi n care au czut precipitaii n cantitimsurabile (>0,1 mm); cantitatea maxim de precipitaii czut n 24 de ore numrul zilelor cu anumite cantiti de precipitaii frecvena zilelor cu anumite forme de precipitaii (ploaie, zpad) Msurarea cantitii de ap, provenite din ploi i ninsori, se efectueaz cu pluviometrul iar pentru nregistrarea continu a cantitii de ap czut,

precum i aduratei i intensitii, se utilizeaz pluviograful .

Pluviometru

PLuviograf

Instrumente utilizate pentru determinarea precipitatiilor atmosferice a) Pluviometrul tip A. N. M.

Pe platformele meteorologice se gsesc ntotdeauna dou pluviometre, care sefixeaz pe laturile de est i de vest ale unui stlp vertical de lemn, n centrul platformeimeteorologice, pe acelai aliniament cu pluviometrul Tretyakov i pluviograful. Unul estedescoperit (pluviometru de serviciu), iar cellalt este de rezerv. n ultima perioad, lastaiile meteorologice exist un al treilea pluviometru numit pluviometru avertizor.

Un astfel de pluviometru este alctuit din: receptorul numit i corpul pluviometrului, are o suprafa receptoare pentru precipitaii egal cu 200 cm i este confecionat din tabl zincat. n interior, estemprit n dou ncperi, printr-o plnie sudat de pereii receptorului, la o distan degura acestuia de 15 cm, ce conduce precipitaiile n colector. colectorul rezervor cilindric din tabl, de forma unui trunchi de con, cu ocapacitate de 2,5 litri, putnd msura o cantitate de ap de 25 l/m. dispozitivul de zpad se utilizeaz numai n timpul sezonului rece, cu scopul dea mpiedica spulberarea zpezii de ctre vnt. Este format din dou buci de tablaezate n cruce, tiate oblic la partea lor inferioar, pentru a ptrunde n plnie. eprubeta pluviometric msoar apa colectat n pluviometru, este confecionatdin sticl, are diametrul interior gradat n 100 de diviziuni, marcate din 10 n 10 cu cifre.Distana dintre dou cifre consecutive constituie 1 mm nlimea coloanei de ap care aczut pe suprafaa de 200 cm. capacul pluviometrului se folosete la nchiderea suprafeei receptoare, nsituaia n care colectorul se scoate n vederea msurrii cantitii de ap acumulat nintervalul dintre observaii.Determinarea cantitii de ap rezultat n urma precipitaiilor lichide sau solide seface la orele 07 i 19 timp local, n toate zilele n care s-a produs hidrometeorul

b) Pluviometrul de tip Tretyakov

Este alctuit din: corpul pluviometric vas cilindric confecionat din tabl de zinc, terminat laextremitatea superioar printr-un inel de bronz cu muchie ascuit. n interiorul lui estesudat o diafragm tronconic al crei orificiu se nchide n semestrul cald cu o plnie pentru a reduce evaporarea apei colectate. capac pluviometrului se folosete la nchiderea suprafeei receptoare. ecranul protector alctuit din 16 lamele metalice tiate n form de trapezeechilaterale, are forma unui trunchi de con cu baza mare ndreptat n sus. trepiedul sau stlpul. eprubeta pluviometric

Aparate utilizate pentru determinarea precipitatiilor atmosferice


Pluviografele sunt aparate complexe, care, prin intermediul unor dispozitiveautomate, nregistreaz continuu cantitatea, durata i intensitatea precipitaiilor lichide.Cele mai utilizate sunt cele Fuess, Junkalor i model rusesc. Ele pot fi zilnice sausptmnale, dup cum execut tamburul cu mecanism de ceas o rotire complet.
a) Pluviograful model rusesc n alctuirea sa intr un receptor, un colector i nregistratorul.

Receptorul este un vas cilindric de metal, care se termin la partea inferioar cu o plnie, prin care precipitaiile sunt canalizate spre colector. n partea interioar acolectorului se gsete un recipient cilindric, care plutete deasupra coloanei de ap icare se ridic pe msur ce nivelul apei crete deasupra coloanei de ap i care se ridic pe msur ce nivelul apei crete.

Aceast micare antreneaz i prghia penieiinscriptoare.n cazul precipitaiilor lichide continue, cnd nivelul apei acumulate cretenencetat, penia va nscrie ntre valorile 0 i 10 ale pluviogramei o linie ascendent, maimult sau mai puin nclinat, n funcie de intensitatea ploii. Pluviograma este divizat pe vertical prin linii ce marcheaz cantitatea de apntre limitele de 0-10 mm, iar pe orizontal prin linii care indic timpul n ore i minute. nregistratorul este reprezentat de un tambur cu un diametru mai mare, pe care sefixeaz diagrama de precipitatii numita pluviograma.

a) Pluviograful tip Fuess

Se deosebete de pluviograful model rusesc prin dimensiunile sale mai reduse.Prin modul de construcie, pluviografele nu pot fi utilizate dect n sezonul cald,astfel c, toamna nainte de producerea ngheurilor, acestea se demonteaz, se cur ise pstreaz n magazia staiei meteorologice pn n primvar, cnd observaiile sereiau.Valorile obinute n urma msurtorilor efectuate se noteaz n tabelelemeteorologice TM-4. Regimul anual al precipitaiilor atmosferice se analizeaz cuajutorul sumelor lunare i anotimpuale, el indicnd modul de distribuie a precipitaiilor pe diferite perioade ale anului. Aceast distribuie se numete regim pluviometric, depinznd de circulaia general a atmosferei i de factorii geografici locali.