* LOGISTICA *DEFINITIE: LOGISTICA MARFURILOR REPREZ UN CONCEPT MODERN CARE INLOCUIESTE SI INGLOBEAZA CONCEPTUL MODERN DE DISTRIB FIZICA A BUNURILOR.

MAI EXACT NIVELUL DE SERVIRE A CLIENTULUI,FIE INTERMEDIAR SAU FINAL,FIE PERS FIZICA SAU JURIDICA. *NATURA ACTIV LOGOSTICE LOGISTICA MARFUR ARE IN VEDERE PLANIFICAREA,CONTROLUL SI ACCELERAREA FLUXURILOR SI A TUTUROR INFORMATIILOR ASOCIATE ACESTUIA IN INTERIORUL INTREPRINDERILOR.IN CAZULL BUNURILOR,PROBLEMA CARE TREB REZOLVATA CU AJUTORUL LOGISTICII ESTE CUM SI CAND TREBUIE ACHIZITIONATE,DEPLASATA,STOCATE SI LIVRATE ACESTEA. *CARACTERUL LOGISTICII MARFUR.-O SERIE DE 4 DEFINITII. 1.PRIMA DEFINITIE A CONSILIUL DE MANAGEMENT LOGISTIC : PROCESUL DE PLANIFICARE,IMPLEMENTARE SI CONTROL,IN CONDITII DE EFICIENTA A CIRCULATIEI BUNURILOR,SERVICIILOR SI INFORMATIILOR ASOCIATE,DE LA PCTUL DE ORIGINE LA CEL DE CONSUM,CU SCOPUL SATISFACERII SOLICITAR. CLIENTILOR. 2. A DOUA DEF UNIVERSIT STANDFORD: LOGISTICA PRESUPUNE MANAGEM FLUXULUI DE MATERIALE,INFORMATII SI BANI INTR-O RETEA FORMATA DIN FURNIZORI,PRODUCATORI,DISTRIBUITORI SI CLIENTI 3.A TREIA DEF REVISTA FORTUNE 1994: LOGISTICA(MANAG LANT DE APROVIZ-LIVRARE)ESTE TRASEUL SINUOS SI DIFICIL PE CARE COMPANIILE DEPLASEAZA MATERIALE,COMPONENTE SI PRODUSE CATRE CLIENTII LOR 4.A PATRA DEF: MANAG LANT DE APROVIZ-LIVRARE(LOGISTICA)PRESUPUNE TOATE EFORTURILE IMPLICATE IN PRODUCEREA SI LIVRAREA UNUI BUN FINIT DE LA FURNIZORUL FURNIZORULUI LA CLIENTUL CLIENTULUI. CEA MAI COMPLEXA DEF A LOGISTICII ARATA CA ACEATSA ESTE UN TRIPLU PROCES DE PLANIFICARE,APROVIZIONARE SI ONORARE A COMENZII.

LOGISTICA TREBUIE CONSIDERATA O METODA DE CRESTERE A EFICIENTEI ACTIVIT UNEI FIRME PRIN CRESTEREA CALIT PRODUSELOR,PRIN REDUCEREA COSTURILOR REZULTATE DIN ACCELERAREA FLUXULUI DE BUNURI IN SISTEMUL LOGISTIC AL FIECARI FIRME PARTICIPANTE LA COMERCIALIZARE SI PRIN STAISFACEREA CLIENTULUI IN CONDITII DE TIMP,LOC,CALIT,CANTIT SI COST.LOGISTICA URMARESTE LIVRAREA MATERIALELOR SI A BUNURILOR IN CELE MAI BUNE CONDITII,MOMENT,LOC,CLIENTULUI CARE LA SOLICITAT SI LA CEL MAI CORECT COST. *MISIUNEA LOGISTICII MARF LOGISTICA ESTE DPV A CONTINUT UN MANAGEMNET AL CIRCUL BUNURILOR SI A RETELEOR IN CARE SE DESF ACESTA.ARE UN CARACER DINAMIC. MISIUNEA LOGIST MARFURILOR CONSTA IN LIVRAREA BUNURILOR SI SERVIC LA LOCUL,TIMPUL SI IN CONDITIILE SOLICITATEA DE CLIENT CU OBTINEREA UNII MAXIM DE PROFIT. *CONCEPTUL DE LOGISTICA are in vedere un process mult mal larg de planificare,implementare si control care incepe odata cu stabilirea marimii nevoilor consumatorilor carora le sunt destinate bunurile,in vederea aproviz si productiei,si se finaliz in momentul in care misiunea logisticii marfurilor este indeplinita.mai exact atunci cand bunul finit este pus la dispozitia unui utilizator/consummator intermediary sau final,locul si forma de prezentare dorita de respectivul utilizat/consumator.

*SISTEMELE LOGISTICE CIRCULATIA BUNURILOR IN EXISTENTA UNUI SISTEM LOGISTIC.LA NIVELUL ACESTUIA LOGISTICA ARE CA OBIECTIV MANAGEMENT SI ACCELERAREA RESPECTIVEI CIRCULATII OBTINEREA,DEPLASAREA,STOCAREA,TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA PRODUSELOR.ACESTE ACTIVIT AU LOC IN CADRUL LANTULUI DE APROVIZ LIVRARE CARE PRIN IMPLEMETAREA LOGISTICII CA METODA DE MANAGEM STRATEGIC AL FLUXULUI DE BUNURI SE TRANSF IN CANAL LOGISTIC. *CONCEPTUL DE SISTEM LOGISTIC

SISTEMUL LOGISTIC ARATA CA ESTE ANSAMBLUL RESURSELOR FIZICE,AL INFRASTRUCTURII INFORMATICE,AL PERSOANELOR SI PROCEDURILOR CARE FAC FLUXUL DE BUNURI SO TRANSMITEREA DE INFORMATII DE LA PCTUL DE ORIGINE-APROVIZ CU MATERII PRIME-PANA LA PCTUL DE UTILIZ/CONSUMRECEPTIA PRODUSELOR FINITE DE CATRE CLIENTII FINALI. O ALTA DEF ARATA CA SISTEM LOGISTIC ESTE UN ANSAMBLU DE FACILITATI LEGATE PRIN INTERMED TRANSPORTULUI. AGENTII ECONOMICI POT FI GRUPATI IN 3 CATEGORII:FURNIZORI DE MATERII PRIME,POROCESTAORI-PRODUCATORI,DISTRIBUITORI. NR FIRMELOR CARE ALCAT UN SISTEM LOGISTIC ESTE DEPENDENT DE CAPACITATEA ACESTORA DE A INDEPLINICELE PATRU FUNCTII FUNAMENTALE DE PRELUAEE,PROCESARE,TRANSPORT SI DISTRIB A MATERIILOR PRIME,MATERIALEOR SAI PRODUSELOR FINITE REZULTATE DIN ACESTEA,CATRE UTILIZAT/CONSUMATOR. *LANTUL DE APROVIZION-LIVRARE LANTUL DE APROVIZ-LIVRARE POATE FI DEFINIT CA UN SISTEM LOGISTIC COMPLEX IN CARE MATERIILE PRIME SUNT TRANSFORMATE IN PRODUSE FINITE SI DISTRIBUITE UTILIZAT/CONSUMAT FINALI.TRANSFORMAREA MATERIILOR PRIME SI DISTRIB BUNURILOR REZULTATE SE BAZEAZA PE CELE 4 FUNCTII FUNDAMENTALE SPECIFICE CIRCULATIEI BUNURILOR.

LA PRELUAREA SI LIVRAREA MATERIILOR PRIME POT PARTICIPA EXTRACTORII SAU PRODUCATORII LOR SI RESPECTIV PROCESATORII PRIMARI CARE AU FUNCTIA DE A PREGATI MATERIILE PRIME FIE PT UTILIZ/CONSUM DIRECT FIE PT PRELUCRAREA LOR IN CONTINUARE FARA INSA CA PREZENTA LOR SA FIE UNA OBLIGATORIE CI NUMAI DEPENDENTA DE SITUATIILE SPECIFICE. FUNCTIA DE PROCESARE/PRODUCTIE IN LANTL DE APROVIZ-LIVRARE ESTE INDEPLINITA IN GENERAL DE FIRMELE PRODUCATOARE,AL CAROR NR VARIAZA IN FUNCTIE DE COMPLEXIT PROCESELOR DE PRODUCTIE SPECIFICE DIVERSELOR RAMURI ECONOMICE.FUNCTIILE LOR POT FI PRELUATE SI DE CATRE CENTRELE DE DISTRIBUTIE SAU DISTRIBUITORI. FUNCTIE DE DISTRIBUTIE INCLUDE TRADITIONAL 3 CATEG DE UNITATI :CENTRELE DE DISTRIBUTIE(AGENTII DE VANZARE),UNITATI COMERCIALE CU RIDICATA SI CELE CU AMANUNTUL.IN ACEST FEL DESI DISTRIBUTIA TREB PLASATA LOGIC DUPA PRODUCTIE,UNITATILE SALE SPECIALIZATE POT FI AMPLASATE SI DIRECT IN CONTINUAREA FURNIZARII DE MATERII PRIME.IN ACEASTA SITUATIE FIE PRODUCATORII SUNT CONSIDERATI UTILIZ FINALI FIE RESPECTIVELE MATERII PRIME AJUNG DIRECT LA CONSUMATORII FINALI CUM ESTE IN CAZUL BUNURILOR ALIMENTARE. STRUCTURA LANTULUI DE APROVIZ-LIVRARE NU ESTE RIGIDA. *FLUXURILE IN LANTUL DE APROVIZIONARE-LIVRARE SE DESFAS.UN FLUX BUNURI SI MATERIALE,UNUL DE INFORMATII.
FLUXUL DE BUNURI-SE DESFAS DISPRE SURSELE DE MATERII PRIME CATRE CLIENTII FINALI,DAR SI INVERS.PRODUSELE DEPASITE FIZIC SI MORAL,PRODUS DEFECTE SAU NEFUNCTIONALE CARE SUNT RETURNATE PT REPARATIE SAU CASARE CIRCULA IN SENS INVERS SI ALCATUIESC DISTRIBUTIA INVERSA. FLUXUL DE INFORMATII SE DESF IN AMNBELE SENSURI,DESI SE ACCENTUEAZA COMPONENTA SA INVERSA FLUXULUI DE BUNURI,ADIK DISPRE CLIENT SPRE SURSA DE MATERII PRIME.ACEST FLUX CUPRINDE DATE CA:VANZARILE,COMENZILE CLIENTILOR,GARANTIA,MODUL DE UTILIZ A PRODUSELOR,INFORMATII DE MARKWTING NECESARE LOGISTICII. NICI UNUL DINTRE CELE 2 FLUXURI NU ESTE INSTANTANEU.PRODUCTIA NECESITA ANUMITE PERIOADE DE TIMP,INFLUENTATE DE NATURA PRODUSELOR REALIZATE,LIMITELE TEHNOLOGICE ALE UNIT DE PRODUCTIE,DURATA PRELUCRARILOR COMENZILOR SI EXPEDIEREA ACESTORRA LA NIVELUL

DISTRIBUTIEI.IN CELE 3 COMPON ALE CANALULUI LOGISTIC SE ADAUGA DURATA TRANSPORT MATERIILOR PRIME,MATERIALELOR SI MARFURILOR,INFLUENTATA DE CAPACITATEA MIJLOACELOR UTILIZATE SI DE DISTANTELE DINTRE AGENTII ECONOMICI IMPLICATI.LA RANDUL LOR INFORMATIILE NECESITA TIMP DE CULEGERE SI PRELUCRARE A DATELOR,ADMINISTRAREA ACESTORA DIN PUCNT DE VEDERE AL STOCARII SI DIRECTIOANRII CATRE DESTINATARI. DISTRIBUTIA INVERSA PRESUPUNE TIMPI DESTINATI PRELUARII,TRANSPORTARII,CASARII SI RECLICLARII BUNURILOR DEFECTE SAU RETURNATE. OBIECTUL LOGISTICII IN CADRUL LANTULUI DE APROVIZ LIVRARE IL REPR GESTIONAREA ACESTOR 2 FLUXURI IN SENSUL ACCELERARII LOR,PRIN REDUCEREA TIMPILOR DE STATIONAR A BUNURILOR SI INFORMATIILOR. CONCEPTUL DE LANT DE APROV LIVARE NU REUSESTE SA DEDINEASCA OBIECTUL LOGIST MARFURILOR SI MISIUNEA ACESTEIA=>UN CONCEPT INTEGARTOR,BAZAT STRUCTURAL PE CEL DE LANT DE APROV LIVARARE SI FUNCTIONAL PE MANAGEMN FLUXURILOR PRIN INTERMEDIUL SI PRINCIPIILE LOGISTICII=>CANAL LOGISTIC. *CANALUL LOGISTIC DIFERENTA DINTRE ACEST CONCEPT SI LANTUL DE APROV LIVRARE=>IMPLEMENTAREA LOGISTICII CA INSTRUMENT MANAGERIAL STRATEGIC UTILIZAT LA GESTIONAREA FLUXURILOR IN CADRUL LANTULUI SI EFECTELE APLICARII PRINCIPPIILOR ACESTEIA. OBIECTIVELE SALE =CRESTEREA EFICIENTEI,ORIENTAREA SPRE CLIENT *CRESTEREA EFICIENTEI-REZULTA DIN SCADEREA COSTURILOR PE CARE LE PRESUPUNE FLUXUL DE BUNURI PE LANTUL DE APROV LIVRARE PRINTRO ACTIUNE DIRECTA ASUPRA PRINCIPALELOR ACTIVIT GENERATOARE DE COSTURI.ELE PRESUPUN IN GENERAL STATIONAREA SI DEPLASAREA BUNURILOR SI MATERIALELOR. *ORIENTAREA SPRE CLIENT-PERMITE ATAT PLANSIFICAREA SUPERIOARA A ACTIVIT LOGISTICE CAT SI A PROCESELOR DIN CADRUL LANTULUI DE APROV LIVRARE.LOGISTICA TREB SA ASIGURE FINALIZAREA FLUXULUI DE BUNURI SI MATERIALE CU SATISFACEREA CLIENTULUI PARTIAL SAU FINAL PRIN PRISMA SOLICITARILKOR LEGATRE DE LOC,MOMENT,CALITATE SI COSTURI. DE AICI REZULTA O CRESTERE A PROFITATBILITATII ACTIVIT AGENTILOR ECONOMICI IMPLICATI,A VALORII TOTALE A OFERTEI INTREPRINDERII SI A VALORII OFERITE CLIENTULUI. *VALOAREA TOTALA A UNUI PRODUS SAU SERVICIU REPREZ PT CLIENT ANSAMBLUL BENEF PE CARE ACESTA LE ASTEAPTA DE LA RESPECTIVUL PRODUS SAU SERVICIU.VALOAREA OFERITA CLIENTULUI REPREZ DIFERENTA DINTRE VAL TOTALA PENTRU CLIENT SI COSTURILE GENERATE DE EVALUAREA,OBTINEREA SI UTILIZAREA BUNULUI. SE POATE CONSIDERA CANALUL LOGISTIC CA UN LANT AL VALORII.

ACESTA REPREZ UN INSTRUMENT ECON ACRE PERMITE INTELEGEREA DINAMICII COSTURILOR SI A DIRECTIILOR POTENTIALE DE DIFERENTIERE. CRESTEREA EFICIENTEI ACTIVIT PRIN INTERM LOGISTICII,COMPARATICV CU CONCURENTII DETERM UN AVANTAJ BAZAT PE COSTURI,IAR DESF ACTIV MAI BN DECAT CONCURENTII DETERM O FIFERENTIERE FATA DE ACESTIA.DE AICI POTENT DE CRESTERE A COMPETETIVIT PE CARE IL OFERA LOGISTICA. IN SINTEZA,CANALUL LOGISTIC REPERZ UN LANT DE PAROV LIVRARE AVAND CA SCOP LIVRAREA BUNURILOR SI ADMINISTRAREA CORESPUNZAT A FLUXULUI ACESTORA IN SENSUL INDEPLINIRII MISIUNII LOGISTICE.EL ASIG DISPONIBILIT SPATIALA SI TEMPORALA A BUNURIOLOR SI SERVICIILOR ASOCIATE,CONSTIT UN SISTEM PRINCIPAL DE ASIG SI CRESTERE A NIVELULUI DE SERVIRE A CLIENTILOR SI DE DIFERENTIERE SI CRESTERE A COMPETITIVITATII AGEBTILOR ECON. ROLUL CANALULUI LOGISTIC ESTE INDEPLINIT NUMAI ATUNCI CAND SORTIMENTUL DE BUNURI ESTE POZITIONAT FIZIC SI TEMPORAL SI ARE CONFIG CORESPUNZ TRANSFERULUI DE PROPRIETATE. *SISTEMUL LOGISTIC AL FIRMEI LA NIVELUL UNEI FIRME COMERCIALE SISTEMUL LOGISTIC INCLUDE:APROVIZ,ACTIVIT DE SUSTINERE SI DISTRIB FIZICA. *APROVIZ-INCLUDE ACTIVIT DE ACHIZITIE(PROCURARE,CUMPARARE)A BUNURILOR SI SERVICIILOR NECESARE INDEPLIN OBIECTIVELOR FIRMEI SI SE REFERA LA RELATIILE CE SE STABILESC INTRE FIRMA SI FURNIZORII EI.IN AFARA DE ACTIV DE ACHIZITIE,APROVIZ POATYE INCLUDE SI ACTIVIT DE TRANSPORT,GESTIUNE A STOCURILOR,DEPOZITATE ,MANIPULARE,GESTIUNE A INFORMATIIILOR. *ACTIVIT DE SUSTINERE A VANZARILOR SE REFERA LA FLUXURILE DE BUNURI SI MATERIALE DIN INTERIORUL FIRMEI,INTRE DIFERITELE STADII ALE PROCESELOR ECON SPECIFICE.PT PROCESATORI LOGISTICA ARE ROLUL DE ASIG A MATERIILOR PRIME,MATERIALELOR,PIESELOR,PRODUSELOR IN CURS D PRELUCRARE,IN CANTITATILE SI LA MOMENTUL NECESAR DESF ACTIVIT DE FABRICATIE.PT FIRMELE COMERCIALE SI DE DISTRIBUTIE,LOGISTICA URMARESTE ASIGURAREA DISPONIBILIT BUNURILOR LA MOMENTUL SOLICITARII ACESTORA DE CATRE CLIENTI CONFORM CU MISIUNEA SA,IN SPECIAL PRIN GESTIUNEA SI COORDONAREA APROVIZIONARII SI STOCARII RESPECTIV A INFORMATIILOR PRIVIND VANZARILE.PT AMBELE CATEG DE AG ECON,LOGISTICA URMARESTE ACCELERAREA FLUXURILOR INTERNE DE MATERII PRIME,MATERIALE,COMPONENTE,BUNURI SEMIFINITE SI FINITE,INFORMATII. *DISTRIBUTIA FIZICA SE AFLA LA INTERFATA DINTRE SISTEMUL LOGISTIC AL FIRMEI SI CLIENTII SAI,OPERATIUNILE SALE URMARIND SA PUNA BUNURILE LA DISPOZITIA ACESTORA.OBIECTIVELE DE MARKETING ALE COMERCIANTINLOR SI DISTRIBUITORILOR SAU ASTEPTARILE CONSUMATORULUI/UTILIZAT. FINAL SUNT INDEPLINITE PRIN OFERIREA DE UTILITATI DE FORMA,CANTITATE,TIMP SI LOC,IN SENSUL MISIUNII LOGISTICE.DISTRIB FIZICA POATE INCLUDE ACTIVIT DE TRANSPORT,DEPOZITARE,GESTIUNE A STOCURILOR,PRELUCRARE A COMENZILOR CLIENTILOR,AMBALARE,MANAGEM AL INFORMATIEI.

LA FEL CA SI STRUCT CANAL LOGISTIC,EFICIENTA FUNCTIONARII SISTEMULUI LOGISTIC AL UNEI FIRME PRESUPUNE ACCELERAREA FLUXURILOR INTERNE DE MATERII PRIME,BUNURI SI MATERIALE ECHIVALENTE CU O SCADERE A COSTURILOR INTERNE ALE FUNCTIONARII FIRMEI.CORELAREA CELOR 3 COMPONENTE ALE SISTEMULUI LOGISTIC,NECESARA CRESTERII EFICIENTEI,SE REALIZEAZA PRIN INTERM FLUXULUI DE INFORM.SCHIMBUL DE INFORM IN INTERIORUL FIRMEI SI CU PARTENERII COMERCIALI EXTERNI FACILITEAZA PLANIFICAREA SI CONTROLUL OPERATIUNILOR LOGISTICE PROPRII UNEI FIRME. OPERATIUNILE LOGISTICE FAC POSIBILA FUNCTIONAREA SISTEM LOGISTIC AL UNEI FIRME SI SE IMPART IN: *OPERATIUNI LOGISTICE PRIMARE=IMPLICATE IN MISCAREA FIZICA A BUNURILOR SI SERVICIILOR ASOCIATE SI INCLUDE:A)LOGISTICA INTERNA B)PRODUCTIA C)LOGISTICA EXTERNA D)MARKETINGUL SI VANZARILE E)SERVICII POSTVANZARE. LOGISTICA INTERNA=ORIENTATA SPRE INTERIORUL FIRMEI,ARE IN VEDERE RECEPTIA,MANIPULAREA MATERIALELOR,DEPOZITAREA,CONTROLUL STOCURILOR,PROGRAMAREA TRANSPORTULUI,RETURNARILE DE MARFURI LA FURNIZORI. PRODUCTIA=URMARESTE TRANSF MATERIILOR PRIME IN BUNURI SEMIFINITE SI FINITE,CEEA CE PRESUP ACTIVIT DE AMBALARE,ANSAMBLARE,INTRETINERE A ECHIPAMENTELOR,TESTARE,ADMINISTR UNIT DE PRODUCTIE.IN CAZUL comerciantilor si distribuitorilor ea presupune activit de conditionare si pregatire a produselor pentru comercializare. LOGISTICA EXTERNA=ORIENTATA SPRE EXTERIORUL FIRMEI,CONSTA IN DISTRIB PRODUSELOR FINITE SI CUPRINDE ACTIVIT DE DEPOZITARE SI MANIPULARE,UTILIZARE A MIJLOAELOR DE TRANSPORT,PRELUCRARE A COMENZILOR.IN CONTEXTUL DEZV ACTUALE A DISTRIBUT BAZATA PE FIRME SPECIALIZ,LOGISTICA EXTERNA A FIRMELOR PRODUCATOARE TINDE SA FIE PRELUATA DE FIRME TERTE CARE OFERA NUMEROASE AVANTAJE IN CCEA CE PREIVESTE POSIBILIT REDUCERII COSTURILOR AFERENTE. MARKETINGUL SI VANZARILE =AU IN VEDERE ACTIVIT DE PUBLICIT,MANAGEMENT AL FORTELOR DE VANZARE,STABILIREA PRETURILOR,ALEGEREA CANALELOR DE DISTRIB,DEZV RELATIILOR CU MEMRII DIN AVALUL CANALELOR DE MARKETING.APLEAREA LA DISTRIBUITORII SPECIALIZATI PERMITE TRANSMITEREA CATRE ACESTIA A MANAGEMENT FORTELOR DE VANZARE. SERVICIILE POSTVANZARE=URMARESC MENTINEREA SAU SPORIREA VALORII PRODUSULUI DUPA VANZARE,PRIN ACTIVIT DE INSTALAREA,REPARATII,TRAINING,FURNIZARE DE PIESE DE SKIMB,AJUSTARE A PRODUSLUI. OPERATIUNILE LOGISTICE DE SUSTINERE=LE SPRIJINA OPERATIUNILE PE CELE PRIMARE SI SE SPRIJINA RECIPROC.ELE SUNT ACHIZITIA(CUMPARAREA PRODUSELOR DE LA FURNIZORI SAU PRODUCATORI),DEZVOLTAREA TEHNOLOFICA(OBTINEREA DE CUNOSTINITE,PROCEDURI SI TEHNOLOGIE NECESARE ACTIVIT PRIMARE),MANAGEMENT RESURSELOR UMANE SI INFRASTRUCTURA FIRMEI.

ELABORAREA STRATEGIEI PRIVIND SURSELE DE ACHIZITIE VARIANTELE STRATEGICE SE STABIL PE BAZA: **NR SURSELOR=O FIRMA POATE ALEGE SA ACHIZITIONEZE FIECARE DINTRE BUNURILE PE CARE INTENTIONEAZA SA LE ACHIZITIONEZE DE LA UN A)FURNIZOR UNIC B)DOI FURNIZORI C)MAI MULTI FURNIZORI.DECIZIA ESTE LUATA PE BAZA UNOR ANALIZE BAZATE PE AVNATAJE SI DEZAVANTAJE PE TERMEN SCURT SI LUNG. ACHIZITIA DE LA UN FURNIZOR MIC=AVANTAJELE PE TERM SCURT AU IN VEDERE POSIBILIT OBTINERII UNOR PRETURI MAI REDUSE ,O COMUNICARE MAI BUNA CU FURNIZORUL. AVANTAJELE PE TERMEN LUNG SUNT=A) GRADUL MAI REDUS DE VARIATIE A CARACTERISTICILOR PRODUSUL DE LA UN LOT A ALTUL B)POSIBILIT IMBUNATATIRII PLANIFICARII SI CONTROLULUI PROCES LOGISTIC,O REDUCERE A STOCURILOR C)CRESTEREA POSIBILIT DE INOVARE,IN CEEA CE PRIVESTE PRODUSELE SI PROCESELE. DEZAVANTAJ PE TERMEN SCURT =A)CRESTEREA RISCURILOR IN APROVIZION PT CUMPARATOR B)O CALITATE MAI SCAZUTA A BUNURILOR ACHIZITIONATE. DEZAVANTAJ PE TERMEN LUNG = A)PIERDEREA POTENTIALA A ACCESULUI LA TENDINTELE PIETEI,LANSAREA PRODUSELOR NOI SI PRETURILOR B)CRESTEREA COSTURILOR BUNURILOR SI MATERIALELOR,URMARE A LIPSEI PRESIUNII CONCURENTIALE ASUPRA FURNIZORULUI UNIC C)EXPUNEREA LA PROBLEMELE DE SISTEM ALE FURNIZORULUI SI VULNERABILITATEA FATA DE SCADEREA PERFORMANTELOR ACESTUIA CEEA CE POATE DUCE LA INTARZIEREA LIVRARILOR,DEFICIENTE CALITATIVE,LA CRESTERI DE PRET SI DE COSTURI,LA NEONORAREA PROMISIUNILOR. ACHIZITIA DE LA 2 FURNIZORI=SE RECOMANDA CA ACESTIA SA AIBA PONDERI INEGALE IN VOLUMUL TRANZACTIILOR. ACHZITIA DE LA MAI MULTI FURNIZORI=AVANTAJELE PE TERM SCURT:A)CRESTEREA SIGURANTEI IN APROVIZON,PRIN EVITAREA DEPENDENTEI DE UN SG FURNIZOR B)CRESTEREA PRESIUNII COMPETITIVE INTRE FURNIZORI,C)POSIBILIT COMPARARII SI EVALUARII MAI USOARE A PERFORMANETLOR FURNIZORILOR. DEZAVANTAJE PE TERM SCURT=A)DIFICULT MENTINERII UNOR CONDITII DE LIVRARE UNICE,CAND SE CUMPARA CANTITATI MICI DE LA UN NR MARE DE FURNIZORI B)CRESTEREA COSTURILOR ADMINISTRAT,DATORITA RELATIILOR CU MAI MULTI FURNIZORI C)EXISTENTA RISCULUI APARITIEI RETICENTEI FURNIZORILOR DE A COMUNICA INFORMATII PRIVIND LOGISTICA PROPRIE DIN DORINTA DE A EVITA DIFUZAREA ACESTORA CATRE CONCURENTI.O ASTFEL DE SITUATIE POATE CREA DIFICULTATI IN PLANIFICAREA APROVIZ SI A ACTIVIT LOGISTICE ALE FIRMEI CUMPARATOARE. DEZAVANTAJ PE TRM LUNG=A)POSIBILIT APARITIEI NEMULTUMIRII UNORA DIN FURNIZORI CARE NU DORESC SA LIVREZE PRODUSELE PROPROO IN ACELEASI CONDITII CU CEILALTI FURNIZORI SI

CONCURENTI AI LOR CARE LIVREAZA PRODUSUL.POATE APAREA CAND DIFERENTELE DE PERFORMANTE DINTRE FURNIZORI SUNT MARI SI VINE DINSPRE FURNZIORII CU PERFORMANTA MAI MARE.

**APROPIEREA FURNIZORILOR=FIRMELE POT ALEGE SA ACHIZTIONEZE BUNURILE NECESARE DE LA:A)FURNIZORI LOCALI SI B)FURNIZORI AFLATI LA DISTANTE MAI MARI. CARACTERUL LOCAL AL UNEI SURSE DE ACHIZITIE E DEFINIT PRIN A)POSIBILIT UNEI COOPERARI SI COMUNICARI MAI STRANSE CU FURNZIROUL B)USURINTA SI COSTURILE MAI REDUSE ALE EFECTUARII TRANSPORTULUI C)OBTINEREA MAI RAPIDA A COMENZILOR URGENTE SAU SUPLIMENTARE **MARIMEA FURNIZORILOR=O FIRMA CUMPARATOARE SE POATE ORIENTA FIE SPRE A)FIRME FURNIZOARE MICI FIE SPRE B)FIRME FURNZIOARE MARI.ACEASTA SE APRECIAZA PE BAZA VOL TRANZACTIILOR EFECTUATE SI A CIFREI DE AFACERI. ACHIZITOA DE LA FIRME FURNIZOARE MICI=AVANTAJE:A)O ATENTIE MAI MARE A FURNIZOORULUI FATA DE SOLICIT CLIENTILOR,B)UN CARACTER MAI PERSONAL AL RELATIILOR. UN DEZAVANTAJ:CRESTEREA DEPENDENTEI FURNIZORULUI MIC DE TRANZACTIILE CU FIRMA CUMPARATOARE,CU EFECTE NEGATIVE ASUPRA CALITATII PRODUSELOR LIVRATE. ACHIZITA DE FIRME FURNIZOARE MARI=AVANTAJE:CAPACITATI DE PRODUCTIE CARE OFERA POSIBILITATEA ONORARII COMENZILOR SUPLIMENTARE SAU URGENTE SAU ACCESUL POTENTIAL LA ECHIPAMNETE SI CUNOSTIINTE SPECIALE. UN DEZAVANTAJ:PUTEREA DE NEGOCIERE MAI SCAZUTA A CLIENTULUI. **PIATA DE PROVENIENTA=ACHIZITOE A)DE LA FIRME DE PE PIATA INTERNA,B)DE LA FIRME DE PE PIATA EXTERNA. MOTIVE PT ACHIZITIA DE PE PIATA EXTERNA=A)INEXISTENTA PE PIATA INTERNA A BUNULUI CARE TREB ACHIZITOONAT,B)DISPONIBILIT REDUSA A ACESTUIA,C)DORINTA DE A AVEA ACCES LA BUNURI NOI,D)NIVELUL SCAZUT AL CALIT BUNURILOR OFERITE DE FURNIZORII EXTERNI. ACHIZITA DE LA FIRME DE PE PIATA EXTERNA-DIFICULTATI=COMUNICAREA DIFICILA SINTRE PARTI(DIFERENTE DE LIMBA,DISTANTE MARI,FUS ORAR,STILURI DE COMUNICARE DIFERITE),DIFICULT LA NEGOCIEREA CONTRACTELOR CA URMARE A SPECIFICULUI CULTURAL SI A STILURILOR DIFERITE DE NEGOCIERE.PROCESELE LOGISTICE POT FI AFECTATE DE COMPLEXITATEA ARANJAMENTELOR DE TRANSPORT INTERNATIONAL,DE INCERTITUDINEA LIVRARILOR LA TERMENELE STABILITE,DE DIFICULT PROCURARII PIESELOR DE SCHIMB CA SI DE PROCEDURILE GREOAIE DE RETURNARE A PRODUSELOR DEFECTE. STABILIREA RELATIILOR CU FURNIZORII *CRITERII DE CLASIFICARE RELATIA FURNIZOR-CUMPARATOR:

ORIZONTUL DE TIMP PREOCUPAREA PT CELALTA PARTE INCEREDREA INVESTITIILE IN RELATIE NATURA RELATIEI RELATIILE DINTRE FURNIZORI-CUMPARATORI SE IMPART IN : TRANZACTII UNICE=SCHIMBARI PE TERM SCURT. RELATII FUNCTIONALE-SERII DE SCHIMBARI INTRE CARE EXISTA O LEGATURA IN TIMP SI CARE UNA DIN PARTI POATE OBTINE AVANTAJE PE SEAMA CELEILATE. PARTENERIATUL RELATIONAL-CONSTA IN RELATII PE TERM LUNG ,INTERPERSOANLE SI BAATE PE INCEREDRE INTRE CUMPARATOR SI VANZATOR. PARTENERATE STRATEGICE-CONSTA IN RELATII PE TERM LUNG,IN CARE AMBELE PARTI INVESTESC PT PROFITUL COMUN. IDENTIFICAREA,EVALUAREA,SI SELECTIA FURNIZORILOR *SELECTIA FURNIZORILOR PRESUP DESFAS A UNUI PROCES DE IDENTIFICARE SI EVALUARE A CANDIDATILOR POTENTIALI.IDENTIFICAREA UNOR FURNIZORI NOI ESTE IMPUSA DE A)INCLUDEREA IN OFERTA FIRMEI A UNUI BUN NOU,B)CRESTEREA CERERII CLIENTILOR PROPRII PT UN ANUMIT PRODUS,C)SITUATIILE DE FORTA MAJORA APARUTE LA NIVELUL FURNIZORILOR ACTUALI AI FIRMEI CUMPARATOARE,D)SCADEREA PERFORM UNUI FURNIZOR ACTUAL SI INCAPACITATEA ACESTUIA DE A REMEDIA SITUATIA,E)COSTURILE TOTALE MULT PREA MARI,ASOCIATE CUMPARARII DE LA UN ANUMIT FURNIZOR,IN COMPARATIE CU TENDINTELE PIETEI SI OFERTELE CONCURENTILOR SAI,F)DIMIN DEPENDENTEI DE UN ANUMIT FURNIZOR,G)REORIENTAREA DE LA ACOPERIREA NEVOILOR PRIN FORTE PROPRII,SPRE CUMPARAREA DIN SURSE EXTERNE,H)EXTINDEREA UNEI LINII DE PRODUSE DIN GAMA OFERITA DE FURNIZORUL CURENT,I)IESIREA DIN AFACERI A UNUI FURNIZOR CURENT,J)APARITIA PE PIATA A UNOR BUNURI SAU MATERIALE DE SUBSTITUTIE MAI IEFTINE. PROCESUL DE IDENTIFICARE,EVALUARE,SELECTIA FURNIZORIL-ETAPE DE ACTIUNE: A)IDENTIFICAREA FURNIZORILOR EXISTENTI=SE STABILESTE O LISTA A FURNIZORILOR POTENTIALI. B)STABILIREA CRITERIILOR DE SELECTIE=SE FACE O LISTA A CRITERIILOR DE SELECTIE CARE PRECIZEAZA SI IMPORTANTA FIECARUI CRITERIU FOLOSIT IN PROCESUL DE EVALUARE A FURNIZORILOR POTENTIALI. C)ETAPA DE EVALUARE PRELIMINARA=ROL EXPLORATORIU,ESTE ELABORATA O LISTA A FURNIZORILOR CALIFICATI,PE BAZA INFORMAT OBTINUTE DIN AFARA FIRMELOR VIZATE.

D)EVALUARE DETALIATA=CONSTA IN STABILIREA FURNIZORILOR POTRIVITI,DIN PERSOPECTIVA NCESITATILOR CUMPARATORULUI,CU AJUTORUL UNOR CHESTIONARE SI PRIN VIZITE TEHNICE LA FURNIZORII ADECVATI. E)SELECTIA FURNIZORILOR=SE FACE LISTA FINALA A FURNIZORILOR APROBATI. *INFORMATII PORNIND DE LA SURSA DE PROVENIENTA,INFORMATIILE POT FI: INFORMATII PRIMARE INFORMATII SECUNDARE SURSELE DE OINFORMATII SE IMPART IN : SURSE PRIMARE INTERNE SI EXTERNE, SURSE SECUNDARE INTERNE SI EXTERNE SURSE PRIMARE INTERNE=SUNT REPREZ DE SPECIALISTI DE DOM PRODUCTIEI,FORTELE DE VANZARE,INGINERII,PERSONAL TEHNIC,PROIECTANTII. SURSE PRIMARE EXTERNE=SUNT REPREZ DE TARGURI SI EXPOZITII,AGENTI DE VAZARE SI CUMPARARE,DE POTENTIALI FURNIZORI. SURSE SECUNDARE EXTERNE=SUNT REPR DE CATALOAGELE COMERCIANTILOR,PUBLICATII TIP PAGINI AURII ,PUBLICATIILE DE SPECIALITATE,BAZE DE DATE,ANUARELE DE FIRME. SURSE SECUNDARE INTERNE =REPREZ DE BAZELE DE DATE PROPRII REFERIT LA FOSTII,ACTUALII SI POSIBILII FURNIZORI RESPECTIV DE NOTELE INTERNE PROPRII. ANUARELE FIRMEI SE UTILIZ PENTRU ACHIZIT PRODUSELOR NOI,A COMENZILOR OCAZIONALE SAU A PRODUSELOR NECESARE URGENT.PUBLICATIILE PAGINI AURII AU DEZAVANTAJ CA NU PREZ PT O ANUMITA ZONA SAU RAMURA,O IMAGINE DE ANSAMBLU A TUTORO FIRMELOR EXISTENTE SAU IERARHIEI LOR.PUBLICATIILE DE SPECIALITATE REPR O SURSA POTRIVITA DE INFOIRMATII PT PRODUSELE NOI APARUTE PE PIATA INTERNA SI MONDIALA. **EVALUAREA DETALIATA==PRESUPUNE URMARIREA UNOR ASPECTE A)FINANCIARE,B)DE STRATEGIE SI DE CULTURA ORGANIZ,C)TEHNOLOGICE. ASPECTE FINANCIARE=AU IN VEDERE PERFORMANTA ECONOM SI STABILIT FINANCIARA. STRATEG SI CULTURA ORGANZI=RSE REFERA LA INCREDEREA RECIPROCA,LA ATITUDINEA MANAGEMENT ,LA POLITICILE SI STRATEG FURNIZORULUI.

ASPECTELE TEHNOLOGICE=AU IN VEDERE CAPACIT FURNIZORULUI POTENTIAL DE A ATINGE,REALIZA SI RESPECTA PARAMETRII DE CALITATE SI FUNCTIONALITATE A PRODUSELOR CARE URMEAZA A FI ACHIZITIONATE. ASPECTE PRECUM:SOGURANTA FURNIZARII,REFERINTELE DE AFACERI SI BAZA DE CLIENTI A FURNIZORULUI POTENTIAL. **STABILIREA VARIANTELOR DE ACHIZITII VARIANTELE DE ACHIZITIE SE STABILESC IN FCTIE DE: CANTITATEA DE BUNURI SI DURATA INTERVAL DE LIVRARE A BUNURILOR. ACHIZITIA POATE FI :A)ZILNICA,B)IN FUNCTIE DE CERINTELE CURENTE,C)SPECULATIVA,D)SPECULATIVA. ACHIZITIA ZILNICA=SE CARACTERIZ PRIN CUMPARAREA DE CANTITATI MICI DE BUNURI SI COMENZI FRECVENTE. AVANTAJELE ACESTEI ACHIZITII:SCADEREA IMOBILIZA DE CAPITAL IN STOCURI,FLEXIBILITATEA IN SCHIMBAREA OFERTEI,PROTECTIA FATA DE VARIATIILE PRETURILOR. DEZAVANTAJE:CRESTEREA RISCULUI PRODUCERII RUOTURII DE STOC,CRESTEREA COSTURILOR DE TRANSPORT,IMPOSIBILIT VALORIFICARII REDUCERILOR DE PRET OFERITE DE FURNIZORI. ACHIZITIA IN FUCNTIE DE CERINTELE CURENTE=LANSAREA UNOR COMENZI MAI MARI,CU O FRECENTA REDUSA DE LIVRARE(TERMENE DE LIVRARE MAI LUNGI).VARIANTA ESTE RECOMANDATA PERIOADELOR DE STABILITATE A PRETURILOR. ACHIZITIA ANTICIPATA=CUMPARAREA IN AVANS FATA DE NECSITATILE CURENTE ALE FIRMEI CUMPARATOARE=>STOCURI MAI MARI DE BUNURI LA ACEASTA. AVANTAJE=REDUCEREA COSTULUI PRODUSELOR,DIMINUAREA COSTULUI DE TRANSPORT,EVITAREA EPUIZARII STOCULUI SI INTARZIEREA LIVRARILOR. DEZAVANTAJE=COSTUL MARE A STOCURILOR EXCESIVE.PIERDERI POTENTIALE DATORITA UZURII FIZICE SI MORALE A BUNURILOR,SCADEREA CERERII SI A PRETURILOR. ACHIZITIA SPECULATIVA=CUMPARAREA UNOR CANTITATI MARI DE PRODUSE,CU SCOPUL DE A PROFITA DE PE URMA SCADERII PRETURILOR,OBTINEREA PROFITULUI. DIN VANZAREA BUNURILOR ATUNCI CAND PRETUL ACESTORA CRESTE DIN NOU.ATUNCI CAND PRETUL ATINGE NIVELUL DORIT,FIRMA SPECULATOARE POATE REVIDE STOCURILE FORMATE. DEZAVANTAJ=STABILITATEA SAU SCADEREA IN CONTINUARE A PRETURILOR CARE POATE GENERA PIERDERI SUBTANTIALE. **TIPOLOGIA STOCURILOR

IN FUCNTIE DE MOTIVELE PT CARE BUNURLE SUNT ACUMULATE: =>STOC CICLIC,STOC IN TRANZIT,STOC DE SIGURANTA,STOC SPECULATIV,STOCURI NEVANDABILE,STOC MEDIU,STOC SEZONIER. *STOCUL CICLIC=REPERZ CANTITATEA DE BUNURI STOCATA IN VEDEREA COMERCIALIZARII SAU DESFASURARII FABRICATIEI IN PERIOADA DE REAPROVIZ,REZULTA DIN PROCESUL DE REAPROVIZ.ESTE DESTINAT SATISFACERII CERERII IN SPECIAL IN CONDITII DE CERTITUDINE. *STOCUL CICLIC MEDIU ESTE EGAL CU JUMTATE DIN MARIMEA COMENZII.REZULTA CA MARIMEA STOCULUI CICLIC POATE FI INFLUENTATA DE MARIMEA CERII,A COMENZII,A INTERVALULUI DE ONORARE A COMENZII DE CATRE FURNIZOR,DE CANTIT DE BUNURI COMANDATA.

*STOCUL DE TRANZIT=ESTE REPREZ DE BUNURILE AFLATE IN MISCARE DE LA O UNITATE LA ALTA SAU IN ASTEPTARE,IN MIJLOACELOR DE TRANSPORT. *STOCUL DE SIGURANTA=ESTE FORMAT DIN BUNURILE STOCATE IN SURPLUS FATA DE STOCUL CICLIC SI REPREZ MODALI DE PROTECTIE FATA DE INCERTITUDINEA CERERII SI A INTERVALULUI DE LIVRARE. *STOCUL SPECULATIV=REPREZ O CANTITATE DE BUNURI CARE NU ESTE DESTINATA DIRECT SATISFACERII CERERII CURENTE. *STOCURI NEVANDABILE=SUNT FORMATE DIN BUNURI CARE NU AU FOST SOLICITATE DE CLIENTI PT O ANUMITA PERIOADA DE TIMP DINCOLO DE CARE POT FI CONSIDERATE UZATE MORAL IN RAPORT CU PIATA SAU CEREREA CARORA LE-AU FOST DESTINATE LA BAZA. *STOCUL MEDIU=ESTE CONSTITUIT DIN MATERIILE PRIME,COMPON ,BUNURILE IN CURS DE PRELUCRARE SI CELE FINITE,PASTRATE DE REGULA INTR-UN SISTEM LOGISTIC.INTR-O PERIOADA DE TIMP DATA. **TIPOLOGIA DEPOZITELOR DEPOZITELE SE CLASIFICA IN: -TIPUL DE MARFA DEPOZITATA SI CONDITIILE DE DEPOZITARE->A) DEPOZITE PT PRODUSE GENERALE,B)DEPOZITE SPECIALIZATE. -ROLUL DEPOZITELOR,ELE POT FI:A)DESTINATE PASTRARII PE TERMEN LUNG(DEPOZITELE DE STOCARE);B)CENTRE DE DISTRIB. A)DEPOZITELE DE STOCARE ASIG COORDONAREA CERERII CU OFERTA SI PERMIT REDUCEREA COSTURILOR. B)CENTRELE DE DISTRIB-PUN ACCENTUL PE ACCELERAREA FLUXULUI DE BUNURI SI REDUCEREA LA MINIM A DURATEI DE DEPOZITARE.

-FORMA DE PROPRIETATE,DEPOZIT SE CLASIF IN:A)DEPOZITE PRIVATE,PUBLICE,CONTRACTUALE. *DEPOZITELE PRIVATE-SUNT DEPOZ AFLATE PE PRPRIETATEA SI MANAGEM FIRMEI CARE DETINE BUNURILE PATRATE SI MANIPULATE IN INTERIORUL SAU. *DEPOZITELE PUBLICE-SUNT DEPOZITE CARE APARTIN FIRMELOR SPECIALIZATE IN OPERATIUNI DE DEPOZITARE SI SAU LOGISTICE,CARE OFERA CONTRA COST SERVICII SPECIFICE CLIENTILOR INTERESATI.CEL MAI ADESEA PRODUCATORI SAU DISTRIBUITORI CU RIDICATA ELE POT FI CLASIFIC IN FUNCTIE DE TIPUL PRODUSELOR SI CONDITIILE DE DEPOZITARE:1)DEPOZITE DE PRODUSE GENERALE MANUFACTURATE,2)DEPOZITE DE PASTRARE LA RECE,3)DEPOZITE PT PRODUSE DE UZ CASNIC SI MOBILIER,4)DEPOZITE PT BUNURI SPECIALE,5)DEPOZITE PT PRODUSE NEAMBALATE.