Sunteți pe pagina 1din 128

TOI DIFERII-TOI EGALI

Campania Toi diferii toi egali Xenofobia, antisemitismul i intolerana urmresc s-i uneasc pe aceti oameni i s ncurajeze lupta mpotriva tuturor formelor de intoleran. Problemele rasismului i ale intoleranei au fost n capul listei de discuii a celor 32 de lideri politici, membrii ai Consiliului Europei, care s-au ntlnit n 1993 la Summitul de la Viena. Ei au hotrt un plan comun de aciune care, mpreun cu campania, viza cooperarea membrilor de stat n domeniul legislaiei i al educaiei pentru a combate rasismul, xenofobia, anti-semitismul i intolerana ( vezi Anexa 1 ). Campania e sprijinit n totalitate de cele 2 platforme europene pentru organizaiile non-guvernamentale de tineret : CENIC i ECB. E important faptul c aceste teme sunt rspndite n lumea ntreag, motiv pentru care UNESCO a hotrt ca anul 1995 s fie declarat Anul internaional al toleranei. Campania urmrete s mobilizeze toate sectoarele societii pentru obinerea toleranei, egalitii, demnitii, drepturilor omului i a democraiei i s ofere un stimul pentru anii urmtori. Astfel de inte nu pot fi atinse ; sunt mai degrab procese continue care necesit implicarea noastr a tuturor. Acest pachet educaional Tinerii nu pot nelege propria lor poziie i astfel nici nu pot fi contieni de ea i nu o pot controla fr a nelege circumstanele internaionale i naionale din lumea ce-i nconjoar. Educaia intercultural poate uura acest proces. Dorim s asigurm materiale toaretice i practice care s fie folosite de educatori, antrenori, tineri muncitori i profesori n educaia informal. Am reuit s dezvoltm experiena ctigat cu producia Extraterestrul 93 Organizaiile de tineret combtnd Rasismul e Xenofobia , publicat de Directoratul de Tineret n 1993. Pachetul nu e o tez academic i am ncercat s-o facem s fie uor de citit. Profesionitii experimentai vor gsi aici idei noi, dar cel mai indicat ar fi s fie folosit de cei care sunt la nceput de drum n lucrul cu tinerii n acest domeniu. Dei vorbim de tineri, acest pachet i activitile propuse pot fi adaptate i pentru grupuri cu alte vrste n mprejurrile educaiei neoficiale. Partea A. Partea A cuprinde o viziune general situaiei actuale din Europa i dezbate problema introducerii educaiei intelectuale. Observm dezvoltrile istorice, politice i economice care au determinat formarea societilor. Dup definirea ctorva concepte-cheie continum cu analiza bazelor educaiei interculturale. Bibliografia de la sfrit v va da sugestii pentru a putea afla mai multe informaii. ntrebrile sunt puse strategic n text pentru a face ca problemele s par mai reale i s ofere sugestii pentru temele de dezbatere cu grupurile de tineri. Partea A pregtete contextul pentru abordarea educaional conturat n partea B. Partea B. Partea B conine metodele i activitile care trebuie folosite n educaia intercultural a tinerilor. Urmrind descrierea pe larg a metodologiei vei gsi o serie de activiti care sunt bazate n principal pe munca de grup. Bazndu-se pe experien,

explornd noi probleme, partea B ncurajeaz tinerii s nceap aceast aciune. n formarea acestui pachet s-au fcut eforturi pentru a fi siguri c l putei folosi n cel mai bun mod pentru munca d-voastr privind activitile educaionale. Putei ncepe s citii de la orice capitol dorii. V rugm s analizai ceea ce citii i s-l adaptai situaiei d-voastr. Sperm c tinerii, cu ajutorul acestui pachet vor nelege mai bine cauzele rasismului i ale intoleranei i vor reui s cunoasc rolul existenei lor n societate. Prin procesul de educaie intercultural urmrim s i ajutm pe tineri s valorifice diferenele dintre oameni, culturi i viziuni asupra vieii; aceasta ne determin s trim i s lucrm npreun n spirit cooperativ, i s construim o societate nou i linitit unde demnitatea const n egalitate . Capitolul care se refer la realizarea scopurilor acestui pachet educaional i metodele de lucru Care e scopul publicrii unui astfel de pachet educaional ? Ne-am consultat cu participanii la campanie i rspunsurile lor au fost clare: activitatea educaional trebuie s constituie baza campaniei dac se dorete s aib un efect de durat; n Europa e nevoie de materiale educaionale accesibile care s sprijine acest proces. Factorul care distinge acest pachet educaional de altele este acela care a fost conceput i scris n cadrul acestei companii de ctre o echip multicultural format din oameni experimentai n lucrul cu tinerii. Credem c e important s descriem unele procese implicate n dezvolterea acestei aciuni pentru a pune n eviden unele provocri i probleme pe care d-voastr le putei gsi n ncercarea de cooperare intercultural. Coordonarea unui grup att de larg rspndit nu e deloc uoar; comunicarea prin telefon sau fax nu funcioneaz totdeauna, ntlnirile generale sunt costisitoare i presiunea evident a timpului poate fi non-eficient . Echipa de producie care s-a ntlnit pentru prima dat n septembrie 1994 la Centrul European de Tineret din Strasbourg a fost alctuit din: Pat Brander, Baccles, Marea Britanie antrenor i scriitor Carmen Cardenas, Madrid, Spania Equipo Claves Philippe Crosnier de Bellaistre, Berlin, Germania antrenor Mohammed Dhalech, Glaucester, Marea Britanie CEMYC, reprezentant al Grupului Conductor European al Campaniei Rui Gomes, Strasbourg, Frana meditator, EYC Erzsebet Kovacs Budapesta, Ungaria antrenoare Mark Taylor , Strasbourg, Frana antrenor i scriitor Juan de Vicente Abad , Madrid , Spania Colectivul AMANI Toi membrii au participat la conceperea acestei publicaii. Din pcate, din cauza unor motive personale i profesionale, dou persoane din grup n-au putut participa la a doua ntlnire, susinut n decembrie 1994 la Cento Eurolatinamericano de Juventud n Mollina , Spania. Munca noastr a provocat conflicte constructive ntre membrii grupului : Cum putem corela / asocia experienele, definiiile, ideologiile i practica noastr educaionaldiferit Ct de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminrii i ale intoleranei? Cum vedem realitile diferite ale tuturor culturilor i rilor europene? Cum corelm analizele noastre diferite ale acestor cauze? De ce nu exist termen exact pentru cuvntul intercultural n lb. maghiar? E aceasta englez britanic sau englez internaional?

De ce nu putei vorbi spaniola? Cum ar trebui s fie structurat pachetul educaional? E posibil s elaborm simplu concepte fr a fi simpliti? i o ntrebare foarte practic: ct informaie se cere pentru descrierea unei metode sau activiti ? Gsirea rspunsurilor la aceste ntrebri a necesitat un nalt grad de implicare din partea tuturor membrilor i abilitatea de a le exprima n moduri ct mai creative. Doar d-voastr putei decide dac am ajuns sau nu la o form de sinergie intercultural. Am decis s folosim publicaia celor de la Equipa Claves i Cruz Roja Juventud : ntr-o lume de difereneo lume diferit ca suport de baz pentru partea A. Mare parte a fost total reformulat i rescris, inndu-se seama de diversitatea realitilor din Europa. Inventarea i adaptarea metodelor pentru partea B ne-a ajutat pe noi, ca echip, s nelegem mult mai bine unde vrem s ajungem i cum s ajungem acolo. Deseori am ajuns la definiii complet neateptate aceste cltorii au contribuit la formarea concluziei c educaia intercultural e un proces infinit. Dezbaterile despre valorile pe care pachetul ar trebui s le aib la baz, ne-au condus la concluzia c pachetul trebuie s favorizeze ncurajeze: moduri de a nva i de a experimenta diferena i discriminarea o viziune nou sau diferit asupra societii cutarea i angajarea pentru respectul egal al tuturor membrilor societii indicii i ci de aciune i schimbare Toi am fost contieni de faptul c educaia intercultural e limitat i pentru a fi eficient are nevoie de sprijinul politic i economic. n cadrul Planului de Aciune de la Viena, sunt propuneri ce vin n sprijinul acestui proces. Vom putea evalua seriozitatea acestor angajamente doar n anii ce urmeaz campaniei. Terminologia un cuvnt de avertisment Cuvintele au putere . Cuvintele reprezint valori. n funcie de context cuvintele i pot schimba nelesul, chiar dac fac parte din aceeai limb. Am ncercat s explicm contextele i nelesurile cuvintelor pe care le folosim. Acest ntreg domeniu al relaiilor interculturale este foarte politicizat deoarece cuvintele nu pot fi nelese ca atare n afara contextului lor socio-economic. n funcie de experiena i de comprehensibilitatea dvoastr, vei observa c nu ai fi folosit niciodat aceleai cuvinte sau expresii ntr-o astfel de publicaie. V sugerm s renunai la judecat pentru puin timp i s v ntrebai, dup prerea d-voastr, de ce unele cuvinte sau fraze sunt greite i s cutai s le nlocuii. Acest pachet educaional va fi tradus n mai multe limbi i n timp ce vor fi luate msurile pentru a-i asigura acurateea, acest proces i schimb nelesurile / sensurile. Provocator, nu-i aa ?

Partea A
Conceptele cheie i datele de baz ale educ. interculturale.
Cap. 1. Provocri, probleme i originea lor Teme valorificarea diferenei lumea e mprit din punct de vedere economic n Nord i Sud continentul nostru n continu schimbare oamenii n continu micare reacia noastr n faa schimbrilor nevoia de noi rspunsuri i noi situaii Realitatea societii n care trim : Diferena Oamenii sunt diferii din mai multe puncte de vedere i pot fi deosebii cu ajutorul mai multor criterii: dup gen, vrst, trsturi fizice, orientare sexual, personalitete, hobbyuri, modul de via, concepii, etc. n cadrul acestui pachet ne concentrm asupra diferenelor culturale, sociale i etnice. Suntem preocupai de interaciunea dintre oamenii diferii, dintre culturile i modurile lor de via i de relaiile dintre majoritile i minoritile din societile n care trim. Punctele de vedere, ideile, valorile i comportamentele diferite vor fi punctele de plecare n aceast munc, i vom ncerca s ajungem la un rezultat comun. Prin interaciunea diferenelor e posibil s gsim noi soluii i s stabilim noi principii de aciune. Toate acestea se bazeaz pe demnitate egal i drepturi pentru toi. Astfel de probleme sunt mai clare dac ne gndim la cazurile oamenilor aparinnd altor societi sau ri, dar e necesar s ne preocupm de ceea ce se ntmpl n propriul nostru spaiu geografic. Ne considerm diferii de cei ce s-au nscut i cei ce triesc n ara noastr i al cror stil de via i cultur difer de ale noastre. Scopul nostru suprem e s descoperim cum putem face ca diferenele acestea s ne fie de folos. De-a lungul istoriei, valuri de imigrani au venit peste Europa i azi, ea este cminul multor popoare diferite. Acest lucru ne face viaa mult mai interesant i incitant i deasemenea mai complicat. Aceasta e realitatea sec. 21: trim n societi multiculturale.

Diferenele dintre oameni nu sunt vzute ca bunuri , ele conduc mai mult spre suspiciune i respingere. Trim ntr-o lume confuz. Uneori prem c devenim mai apropiai . Unii dintre noi care avem acces la televiziunea prin satelit sau la internet, avem posibilitatea s contactm

persoane de pe cealalt parte a planetei, n doar cteva secunde; totui distanele dintre noi sunt foarte mari. Nu ne bucurm de aceste societi multiculturale precum ar trebui; ele sunt un fenomen care ne mbogete cunotinele i pe care nu ne putem permite s-l neglijm. Din pcate , prezena oamenilor diferii ntr-o ar poate duce la dezinteres i indiferen dac nu chiar la discriminare i intoleran. ntr-o societate, minoritile sunt discriminate din toate punctele de vedere: al utilizrii serviciilor publice, angajare, al respectrii i organizrii politice, al accesului n instituiile educative, etc. Intolerana duce deseori la violen i n cazuri extreme la conflicte armate. Conform Departamentului de cercetare a pcii i conflictului din cadrul Universitii Uppsala, Suedia, ntre 1989 i 1994 au existat cel puin 90 de conflicte armate n ntreaga lume. Dintre acestea, doar 4 au fost ntre state, celelalte 86 au avut loc n interiorul statelor. Ele au inclus i rzboie civile, conflicte etnice, politice, religioase i teritoriale. Aproape fiecare ar s-a format prin mbinarea mai multor culturi. n Europa, numai Islanda poate fi considerat o ar mono-cultural. i chiar i acolo lucrurile se schimb. Dac diversitatea e caracteristic societilor n care trim, atunci de ce nu-i tolerm pe cei care sunt diferii de noi? Evident, nu exist doar un singur rspuns la aceast ntrebare i nici acest pachet educaional nu poate s ofere unul complet, lund n considerare toate aspectele care trebuie atinse. Totui, ne poate ajuta s clarificm unele probleme ce apar pe parcursul explorrii originii acestor noi societi multiculturale a cror apariie nu a fost att de neateptat pe ct pare. ntrebare : Cnd ai auzit pentru prima dat expresia societate multicultural? Ce nsemna pentru d-voastr atunci ? Ce nseamn acum ? Societile multiculturale actuale sunt n mare parte consecina proceselor politice i economice. n Europa, dezvoltarea societilor multiculturale a fost mult mai evident dup cel de-al doilea rzboi mondial. pentru c separarea ideologic ntre E i V a crescut. Au avut loc mari micri de mase populare n cadrul Uniunii Sovietice i n afara ei. Regenerarea economic a rilor nordice i centrale, ( mai ales Marea Britanie, Frana, Germania i Olanda ) a determinat creterea cererilor de muncitori. n timpul anilor 50 i 60 au avut loc dou tipuri de migraii. Prima dat cei care spun suntem aici pentru c voi ai fost acolo. Imigrarea dinspre colonii i ex-colonii i cuprindea pe cei care se ntorceau n ara mam i pe indivizii din diferite grupuri etnice, de ex. : Marea Britanie India, Frana Algeria, Olanda Indonezia. n al doilea rnd rile cele mai puternic industrializate au inceput s recruteze oameni din sudul Europei ( Spania, Portugalia, Italia; Grecia, Iugoslavia, Turcia ) i din alte ri vecine. Ei s-au integrat n piaa de munc a rilor destinatare/primitoare ca angajai n munca manual, i ca o regul, erau primii n mod prietenos. Eraunecesari .

ntrebare : Ce fel de migraii au avut loc n sau din ara d-voastr ntre anii 1950 i 1970 ? Criza economic nceput n anii 1973 a schimbat situaia. Creterea preului petrolului, de neconceput pn atunci, au determinat / ajutat la dezvoltarea noii tehnologii i a formelor

de producie. n consecin lipsa locurilor de munc era prezent n fiecare ar industrializat. Acest lucru i-a afectat n principal pe cei mai slabi ai sistemului de producie, adic pe cei ce aveau meserii mai puin necesare, n special imigrani stini. Primirea prietenoas iniial s-a transformat n fric i suspiciune: nu mai avem nevoie de voi . Strinii erau nvinuii pentru problemele economice i pentru c luau slujbele populaiei gazd. n anii 50, 60 muli emigrani s-au ntors n ara lor natal dei acestea se confruntau cu crize economice. Unul din efectele mai puin bine cunoscute ale schimbrilor masive din cadrul Europei Centrale i de Est n ultimii ani a fost ntoarcerea forat a muncitorilor i studenilor n ri ca Vietnam, Mozambiq, Cuba. N-a mai fost nevoie de ei. De la sfritul anilor 70 Europa a devenit o destinaie important pentru noul val migrator format de popoarele sud-mediteraneene, aa numitele ri din Lumea a 3-a . Aceast imigrare nu a mai fost iniiat de rile europene, ca n anii 50, 60, ci de situaia social, economic i politic precar a majoritii rilor lumii.

Nord-Sud, o ntrebare de inechilibru.


Sistemul economic internaional. De-a lungul istoriei lumea a fost subiectul multiplelor separri. Romanii au mprit lumea n Imperiul Roman i n Lumea Barbar; dup cltoria lui Columb oamenii vorbeau de Lumi Noi i de Lumi Vechi ; o perdea de fier a fost construit pentru a mpri Europa de Vest de cea de Est la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial i mai nou, auzim acum vorbindu-se de lumea de nord i lumea de sud. ntrebare : Ce alte mpriri v putei imagina ? Aceast difereniere ntre Nord i Sud nu se refer la poziia geografic a rilor pe planet ci la o situaie economic i politic mult mai complex. Doar o mic parte din locuitorii planetei se bucur de avantajele acestei mici lumi la care ne-am referit :dezvoltrile tehnologice i nivelurile de consum, care depesc nevoile primordiale. Termenii Nord i Sud sunt generalizri i exist de fapt multe diferene ntre rile care fac parte din acelai grup. Dar nu se poate nega faptul c adevrata frontier ce separ Nordul de Sud e srcia. Dei ea exist i n rile de Nord, situaia sracilor de aici e privilegiat n camparaie cu cea a celor din Sud. ntrebare : Care e prerea d-voastr despre srcie? Ci oameni cunoatei care sunt n aceast situaie ? Folosind statisticile citate de Equipo Claves n 1990: din 159 de membri ai Naiunilor Unite din acea perioad, doar 16 erau considerate dezvoltate; celelalte 143 erau considerate subdezvoltate. O ar subdezvoltat nseamn o ar care nu-i poate impune propria dezvoltare; trebuie s depind economic i cultural de alte ri. ntrebare : Ce nseamn dezvoltare? Cine stabilete criteriile de dezvoltare?

Situaia srciei nu a aprut fr motiv; n multe cazuri rile care se confrunt cu aceast problem au mai multe resurse naturale dect celelalte i n plus, au fost prospere din punct de vedere economic n trecut. Deci, care e cauza acestei nedrepti? Se poate spune c situaia acestor ri se datoreaz sistemului internaional care domin politic i mai ales economic lumea. Un inechilibru la a crui meninere participm toi. Dup cel de-al doilea rzboi mondial actuala situaie economic internaional a fost creat de un nr. mic de ri nordice. Aceste ri au impus reguli i au creat structuri care reflectau interesele lor proprii ( de ex. Fondul Monetar Internaional; Banca Mondial, etc. ) i au folosit fonduri care nu le aparin. Pe scurt : au alctuit un sistem conform cruia dezvoltarea celor puini era bazat pe srcirea majoritii. ntre anii 1959 i 1990 ctigul pe persoan s-a triplat n rile bogate, dar situaia celor srace nu prea s-a mbuntit. Multe forme subtile de dependen au devenit norme, i forma principal de expresie (exprimare) poate fi gsit n conceptul de datorii externe, care mpovreaz cele mai multe ri aflate n curs de dezvoltare. rile din sud s-au vzut blocate ntr-un sistem ce propune exploatarea i vnzarea resurselor primare pentru a putea plti mainile i tehnologia. ntrebare: E dificil pentru o ar ca Philippine s se dezvolte cnd trebuie s plteasc 47% din bugetul de stat pentru datorii naionale? Cine credei c e responsabil pentru aceasta? Ce efect ar avea asemenea datorii n ara d-voastr? Inechitatea sistemului economic , rzboaiele civile (Ruanda, El Salvador), dezastreale naturale (cutremure), foametea i creterea nivelului populaiei (mai ales n Africa) particip la crearea unei situaii dramatice. Creterea numrului de locuitori a dus la luarea unei decizii dureroase i traumatizante: prsirea cminelor, emigrarea sau cererea de azil. Se face acest lucru pentru a supravieui, dei se cunosc dificultile vieii ntr-o ar strin. ntrebare: Care credei c e diferena ntre migrant, refugiat i persoan care nu mai aparine nicieri? n decembrie 1994 nalta Comisie pentru Refugiai a Naiunilor Unite era responsabil de un numr de 23 milioane de refugiai, (n 1974 cifra era de 2, 4 milioane) la care se adaug 25 milioane de persoane fr cmin. V putei imagina ce nseamn aceste cifre n termenii tragediei umane?i mai mult, atenia ne-a fost distras de la Nord pentru a privi spre Sud:mai exact n Europa am fost preocupai de noi nine.

Est-Vest noua cutare pentru echilibru.


Feele schimbtoare ale Europei. Ce este Europa? Unde ncepe? Unde se sfrete? Cte ri cuprinde ea? Cine poate pretinde c e european? Exist o cultur european? Cine e interesat? ncercrile de a rspunde la aceste ntrebri au devenit mai dificile de la sfritul le 1989. Uniunea Sovietic a disprut; timp de 3 ani de zile Iugoslavia s-a aflat n rzboi; unificarea Germaniei; independena Republicii Cehe i Slovace; consecinele tuturor acestor tranziii au fost imprtante.

Care au fost schimbrile cele mai importante ce au avut loc n ara d-voastr ncepnd cu anul 1989? Dei Strasbourgul e mai aproape din punct de vedere geografic de Praga dect de Paris va trece un timp pn distana s se reduc n minile noastre. Astfel de schimbri majore provoac multe emoii: sperane pentru un Cmin European Comun, cu frontierele deschise; frica valurilor masive de migrani; sperana unor noi naiuni; frica nmuliri conflictelor. Relaiile dintre state i oamenii care preau stabilite o dat, trebuie s fie acum renegociate. (chiar i rapoartele pot fi distruse), cum s-a ntmplat de exemplu cu Cipru sau Islanda de N ncepnd cu anii 60. Felul n care ne privim reciproc e complicat de versiunile diferite ale Europei pe care o construim. E adevrat c forele care sunt n favoarea intergrrii europene ntmpin multe dificulti. Se observ c rile cuprind popoare cu diferite istorii i valori. Nu doar unitile economice trebuie mbinate pentru beneficiile economice. De ex. Expansiunea Uniunii Europene s-a dovedit a nu fi att de simpl pe ct s-a crezit. ntrebare: Suedia; Austria i Finlanda au votat de curnd s se alture Uniunii Europene. De ce credei c majoritatea valorilor din Norvegia au fost mpotriv? Numrul membrilor Consiliului Europei a crescut de la 23 la 34 de state ntre 1989-1995 i nc este cel mai mare forum de cooperare ntre rile Europei. Aceasta se datoreaz Organizaiei pentru Securitate i Cooperare n Europa (OSCE) care numr peste 50 de membri incluznd SUA i Canada. Astfel de instituii au roluri diferite dar totui au ceva n comun: caut soluii europene pentru problemele ce ni se ivesc acum, la nceput de secol 21. Guvernele i industria nu sunt singurele care i mresc intensitatea i metodele cooperrii n Europa. Uniunile comerciale, organizaiile de tineret i proiectele culturale lucreaz pentru a da Europei un aspect uman ntrebare: Ce alte forme de cooperare european cunoatei? Ce realizri i ce probleme avei? Destul de interesant, nu toi locuitorii Europei se simt europeni. Vom vorbi despre identitate n capitolul 2, dar aici merit s fie pus ntrebarea : e posibil s avem identitate european? Cooperarea unor ri duce, logic, la excluderea altora. Frontierele dintre anumite ri europene dispar pe cnd cele ntre ele i rile din apropiere se ntresc. Un exemplu relevant este situaia Acordului Schengen: e un acord inter-guvernamental care urmrete desfiinarea controalelor vamale ntre rile incluse, acordarea vizelor, sprijin n prevenirea infraciunilor, operaiuni de cercetare i schimb de informaii privind persoanele care cer azil. Acordul a fost ratificat de parlamentele Germaniei, al Luxemburgului, al Belgiei, al Franei, al Olandei i al Spaniei pentru acceptarea Italiei, Greciei, Portugaliei, i Austriei. n ziua n care Acordul a intrat n vigoare, n 1995, la frontiera Germaniei cu Polonia erau cozi interminabile. Intrebare: Deoarece frontierele Europei sunt tot mai bine pzite s-ar putea crede c se construiete o fortrea Europa. Ct de mult suntei de acord cu aceast constatare? Fiind trecute n revist cteva din evoluiile majore de pe continentul nostru i relaiile cu alte pri ale lumii, e timpul s analizm mai ndeaproape ce se ntmpl pe pmnt.

Minoritile n Europa Atenie! Minoritatea ntr-un loc poate fi foarte uor majoritate n alt loc. NTREBARE: Cnd o minoritate nu este minoritate?Cnd constituie o elit puternic?Suntei de acord? Minoritile locale Approve n fiecare ar exist minoriti tradiionale :grupuri etnice care triesc acolo de secole dar care au caracteristici , obiceiuri i felul de via diferite de ale majoritii. Pot fi date multe exemple;am dat i noi cteva. Istoria Europei este suprancrcat de micri expansioniste, de conflicte religioase i militare. Toate acestea au provocat mutaii de popoare i de culturi. Cavalerii normanzi din secolul al XI-lea au reuit s pun stpnire pe teritorii ndeprtate ca Britania, Spani i Sicilia;forele Imperiului Otoman au drmat zidurile Vienei n 1529 i n 1683;Lituania era cel mai mare stat al Europei n secolul paisprezece. (Trebuie s fim ateni cu asemenea evenimente istorice;de exemplu, cel mai mare stat european n secolul paisprezece poate fi considerat Polonia i nu Lituania-acest fapt este i azi un motiv de disput. ) Dup cum observ Richard Hill , oraul Ilok , n estul Croaiei, este un exemplu al schimbrii n timp:n 1992 populaia numra 3000 de srbi, un an mai devreme 3000 de croai, 500 de srbi i 1900 de slovaci descendeni ai migratorilor din secolul al XIX-lea. n 1930 muli locuitori erau germani i evrei. n perioada Imperiului Otoman Ilok era o aezare musulman. i nainte a fost catolic. NTREBARE:Cunoatei vreun ora din apropiere cu o istorie asemntoare? n Spania minoritile tradiionale sunt italienii i gitanos, care de altfel sunt minoriti etnice n multe alte ri, comunitile musulmane, evreieti i hinduse care locuiesc n Ceuta i Melilla. n Suedia minoritatea finlandez este remarcabil. n Turcia aproximativ 17% din populaie sunt kurzi. Aproximativ 9% din populaia Romniei sunt maghiari. Pn n 1980 se prea c Iugoslavia este unul din cele mai bune exemple de convieuire panic a mai multor popoare. In acest moment e greu s aflm ct de adevrat era aceast imagine sau n ce msur erau mascate inechitile. Ceea ce este evident este complexitatea relaiilor dintre sloveni, bosnieni, croai, musulmani, srbi, macedonieni, romni, bulgari, maghiari, albanieni, greci, muntenegreni i igani-acetia fiind doar cei menionai n census-ul din 1991. NTREBARE:De ci oameni e nevoie pentru a forma un grup minoritar? Slovenii, care au fost minoritate n cadrul fostei Federaii Iugoslavia, sunt acum majoritari n Slovenia, cu 87, 6% din populaie. Declaraiile de independen i mprirea teritoriilor dup rzboaie au avut un rol extraordinar n formarea minoritilor. Dup dezmembrarea Uniunii Sovietice , 25 de milioane de rui triau nafara Federaiei Ruse-adic n Estonia , Lituania i Latvia-i au fost recunoscute ca minoriti ale statelor independente nou formate. n 1920 prin Tratatul de la Trianon dou treimi din teritoriu i o treime din populaia Ungariei au fost luate;muli dintre locuitorii satelor i oraelor respective nu s-au mutat. Descendenii lor triesc acum n Republica Sloven, nRomnia i n fosta Iugoslavie. Hotrrea de a recunoate sau a numi un grup minoritate este o problem fundamental i

un pericol. E periculos pentru c poate duce la creterea discriminrii i a separrii. Pe de alt parte poate duce la creterea drepturilor i a responsabilitilor unui anumit grup. Nu exist nici un stat european n care s se vorbeasc aceeai limb de ctre toi locuitorii, dei este impus o singur limb oficial. Limba are un rol foarte mare n cultura unui popor. Din aceast cauz , n ultimele decenii, minoritile au cerut s fie recunoscute n mod oficial, s se nfiineze coli n limba lor i s beneficieze de dreptul de a-i nfiina media proprie(publicaii, radio, televiziune). NTREBARE:Ce alte drepturi ar trebui s fie acordate minoritilor? Consiliul Europei a analizat situaia minoritilor naionalenc din 1949, primul an de existen. Dei prin acest termen se nelege referirea la acele popoare care au fost obligate s se stabileasc n alt ar sau care s-au trezit aparinnd altei ri din cauza modificrii granielor, e greu de stabilit un consens pentru termenul minoritate naional. Declaraia Summitului de la Viena din anul 1993(vezi anexa 1)a ncurajat protecia minoritilor de acest gen. n consecin, membrii de stat au hotrt o abordare pragmatic a situaiei, n cadrul Conveniei pentru protecia minoritilor naionale , adoptat n noiembrie 1994:convenia nu cuprinde nici o definiie a minoritii naionale, oferind posibilitatea fiecrui caz s fie tratat conform circumstanelor specifice ale statului respectiv. Statele care semneaz i ratific aceast convenie se oblig s permit minoritilor nnaionale pstrarea identitii, n special a religiei, a limbii, a obiceiurilor i a tradiiei culturale. Auto-definirea e de asemenea foarte important i astfel c prin Articolul 3 se acord indivizilor dreptul de a alege ntre a aparine sau nu unei minoriti naionale. NTREBARE:ara n care trii a semnat aceast convenie? Emigrani, imigrani , refugiai Definirea exact a termenilor e dificil. n multe ri europene se vorbete deemigrani ca fiind indivizi originari din alt ar;exist chiar Forumul pentru Emigrani, nfiinat de Comisia Comunitilor Europene. n Manchester, tinerii englezi deintori de paapoarte, care sunt de origine jamaican i ai cror prini s-au nscut n Marea Britanie, sunt surprini s afle c acest Forum este pentru ei. Unii vorbesc de imigrani, alii de muncitori oaspei iar unele rapoarte ale Consiliului Europei i numescgrupuri de populaii strine. Majoritatea emigranilor vin pentru a rmne n ara respectiv i muli dintre ei sunt ceteni naionali ai rii n care locuiesc. NTREBARE:Dac un cuplu strin are un copil n ara dumneavoastr, e i copilul strin? De multe ori nu se pot compara dou situaii din ri diferite. Aproape prin definiie, imigranii ilegalisunt foarte numeroi , dar din punctul de vedere al politicienilor lipsii de scrupule ei sunt foarte uor de estimat. (E ca i conceptul de majoritate tacit-pt c este tacit, oricine are dreptul s vorbeasc. )Nu oamenii sunt ilegali , ci sistemul legal i numete aa. Dac se adaog aici i faptul c fiecare ar are legi i ritm diferit pentru a rezolva cu bine aceast problem, atunci se pare c statisticile trebuie privite foarte atent. Chiar i cele cteva pe care le prezentm n acest pachet educaional.

10

NTREBARE:Unde sepot gsi aceste informaii?Cine le utilizeaz? Ne-am referit mai devreme la diferite feluri de migrare n Europa. Pn la nceputul acestui deceniu cauza principal a imigraiei a fost reunificarea familiilor muncitorilor emigrani care au plecat n anii 60 i 70. Italia Portugalia i Spania au devenit de curnd ri de imigrare, nainte fiind de emigrare. Frana Italia i Spania sunt destinaiile principale ale imigranilor care vin din Africa de Nord. n cele mai multe ri populaia strin este stpnit de cteva grupuri originare:de exemplu, n 1990 n Frana 39% din populaia strin erau originari din Algeria, Maroc i Tunisia;n Elveia 32% erau italieni;n Olanda 29% erau turci. La o conferin a Consiliului Europei n 1991 pe tema migraiei s-a anticipat c n decurs de trei ani aproape 20 de milioane de oameni din rile fostei Uniuni Sovietice vor emigra spre vest. Nu s-a ntmplat acest lucru, dar astfel de preziceri au fcut s sporeasc sprijinul public n efectuarea controalelor mai riguroase privind imigrarea n Europa de Vest. NTREBARE: Care este diferena ntre refugiat i cei care cer azil? n ultimul deceniu a crescut numrul refugiailor i al celor ce cer azil n ntreaga lume. Conform unei statistici , acest numr a crescut n Europa cu pn la 980% n perioada 19831992:de la 70000 la 685700. Erau originari din lumea ntreag, ns majoritatea veneau din Europa de est i din Turcia. Numrul celor ce se refugiaz sau cer azil n Europa este aproape 5% din numrul total al refugiailor din ntreaga lume. Aceast imens micare a refugiailor n Europa a fost determinat n principal de conflictul dintre Croaia i BosniaHeregovina. Conform datelor naltei Comisii pentru Refugiai , refugiaii au ajuns n urmtoarele ri: Germania:309. 449 Suedia:76. 189 Austria:55, 000 Olanda:42, 253 Turcia:33, 817 Frana:15, 918 Marea Britanie:8. 027 Totui au rmas 3 milioane de refugiai n fosta Iugoslavie. NTREBARE. n 1951 Convenia Naiunilor Unite de la Geneva a elaborat legi i proceduri pentru acceptarea celor care cer azil. Cum le-a respectat ara dumneavoastr?

Adresarea legal de BUN VENIT! celor din exterior


n funcie de locul n care trieti, de naionalitate i de statutul financiar i-e uor sau greu s te mui i s lucrezi ntr-o ar european. Dac ai cel puin 100000de dolari n banc nu vei ntmpina mari probleme n obinerea vizei sau a permisului de rezident pentru majoritatea rilor. Multe ri au renunat la vizele acordate strinilor care se afl deja n interiorul rii. De exemplu , cineva care i viziteaz familia folosind viz turistic i dorete s rmn;aceast persoan trebuie s prseasc ara respectiv i s cear o nou viz. Companiilor de transport le-au fost impuse reguli stricte , pentru a avea sigurana c transport doar pasageri care au dreptul de a intra ntr-o

11

anumit ar. Compania care nu respect cheltuielile repatrierii pasagerilor n cauz.

regulile risc s fie nchis i s suporte

NTREBARE:Care este diferena ntre o viz i American Express? Dac nu lucrai ntr-o companie transnaional , vei ntmpina probleme destul de mari n obinerea permisiunii de a lucra i de a tri ntr-una din rile din cadrul Teritoriului Economic European (EEA). Dar locuitorii acestor ri se pot muta relativ uor dintr-o ar n alta. Regulile sunt doar formulate diferit, esena este aceeai. pentru a putea locui legal ntr-una din aceste ri sunt necesare urmtoarele: Un permis de rezident. Acesta l putei obine dac avei deja un permis de lucru. Un contract de munc cu o societate recunoscut. Fr acesta nu putei obine permisul de munc. Permisul de munc va putea fi acordat doar dac cel ce v angajeaz dovedete c nimeni altcineva nafar de dumneavoastr nu poate ndeplini slujba respectiv. Procedurile oficiale i ntrzierea acordrii permiselor de munc i mpiedic pe angajatori s ncerce s angajeze persoane originare din rile lumii a treia. Dac ntre timp ncepei s lucrai nainte de a fi primit oficial permisiunea, riscai s fii imediat expulzat din ar. Unele infraciuni pot fi comise doar de strini. Legile se schimb i este responsabilitatea dumneavoastr s v asigurai c v conformai. NTREBARE:Ci oameni vin s locuiasc i s lucreze n ara n care traiti? Totdeauna exist excepii la regul. n Europa Central i de Est, i mai ales n Germania, migrarea permanent din ultimii ani a fost asociat cu ntoarcerea anumitor grupuri etnice ntr-o ar considerat drept cmin , unde li s-a acordat automat dreptul de a rmne. Cteva exemple ar fi:austriecii de naionalitate german, turcii de naionalitate bulgar, grecii de naionalitate pontic i maghiarii de naionalitate romn. CARE ESTE RSPUNSUL NOSTRU LA TOATE ACESTEA? Am vzut cteva aspecte ale societii n care trim. n acelai timp suntem obligai s convieuim i totui s trim separat. Imaginea Europei s-a schimbat dramatic n ultimele decenii i astzi n societile multiculturale ntmpinm mult mai multe probleme dect nainte. Un model demn de urmat La simpozionul din 1993 care a pregtit Campania toi diferii-toi egali a fost prezentat noua cercetare care punea ntr-o lumin nou provocrile pe care le ntmpinm. Aceast cercetare a respectat sugestia Belgiei ca populaia s fie mprit n patru grupri principale, i anume: A:oameni care sunt deja contieni de problemele provocate de rasism i care s-au implicat mai mult sau mai puin n activitile anti-rasiste(aproximativ 10%)

12

B:aceia care sunt tolerani, dar care nu s-au implicat(nc) n activitile anti-rasiste(aprox. 40%) C:cei care au tendine rasiste, dar care nu comit acte rasiste(aprox. 40%) D:rasitii care se manifest deschis(aprox. 10%) Aceste valori reprezentative pentru Belgia nu sunt n mod obligatoriu valabile n ntreaga Europ, dar activitii anti-rasiti ai altor ri confirm faptul c aceste cifre sunt apropiate de estimrile fcute de ei. Ei sunt de prere c n categoriile A i D procentul tinerilor e mai mare. NTREBARE :Credei c aceast statistic e valabil pentru ara dumneavoastr? Chiar dac proporiile nu sunt la fel, este un model pentru a putea analiza situaia din ara dumneavoastr. Poate fi folositor n formarea unor strategii menite s se adreseze anumitor grupuri n timpul mediatizrii i al alegerii metodelor educaionale. ncercm oare s infiltrm tolerana ntre persoanele care sunt incluse n categoria B, vom lucra cu cei din gupul A pentru a ne fi confirmate unele presupuneri, etc. Putem s dm un exemplu recent:ziarul La Republica din 19 mai 1995 a efectuat un raport pentru a afla prejudecile tinerilor italieni;au fost intervievate 2500 de persoane. Aciunea a fost condus de Institutul pentru Cercetare Social din Milano;rezultatele au fost grupate astfel: A:xenofobi-12, 3% B:instabili-31;6% C:neutri-35, 2% D:antixenofobi-20, 9% Aceste rezultate pot fi comparate cu cele din Belgia, dar mai important e faptul c terminologia e complet diferit. Rasismul, anti-semitismul, xenofobia i intolerana au forme diferite n Europa i e posibil s le descoperii sub forma altor definiii sau analize de grup. Vom puncta chestiunile implicate n definirea acestor termeni n capitolul urmtor. DACATUNCI Pt a putea rezuma acest capitol, avem nevoie de rspunsuri noi la situaiile noi n care ne aflm. DAC societile multiculturale sunt o realitate i vor rmne aa i n viitor. DAC exploatarea mulimii se face n scopul sprijinirii societilor privilegiate. DAC n lumea n care trim i care este din ce n ce mai mic i mai interdependent , foarte puine probleme pot fi controlate i ne vor afecta mai devreme sau mai trziu. DAC rile i/sau statele sunt contiente de faptul c nu pot rmne izolate. . DAC credem n drepturi umane egale pentru toi ATUNCI aciunile noastre trebuie s aduc schimbarea. ATUNCI rspunsul nostru nu poate fi de aa manier nct s-i neglijeze pe ceilali. ATUNCI rspunsul nostru nu poate fi dominant sau superior. ATUNCI trebuie s ne tratm reciproc n mod egal-chiar dac facem parte din societi sau culturi diferite, sau suntem minoriti sau majoriti ntr-o anumit ar. ATUNCI discriminarea din cadrul sistemului economic internaional trebuie eliminat, altfel srcia i marginalizarea vor continua s existe la nivel global. ATUNCI trebuie s ne strduim s nelegem i s modificm prejudecile i stereotipurile.

13

Pe scurt, trebuie s gsim o modalitate de a schimba societile multiculturale n societi interculturale.

CAPITOLUL 2 NELEGEREA DIFERENEI I A DISCRIMINRII Teme: Cultura Eu , noi, ei Limitele noastre Imagini De la discriminare la rasism ntrebri i rspunsuri posibile Definire, ilustrare, explicaie-ncercm s le ndeplinim pe toate trei aici. Fii ateni la ce vei constata pe parcursul acestui capitol. Dac nu suntei de acord cu ceva, sau considerai c argumentul nu este destul de serios, notai prerile dumneavoastr i sugerai soluii.

DE LA SOCIETI MULTICULTURALE LA SOCIETI INTERCULTURALE La prima vedere termenii societate multicultural i societate intercultural par asemntori, dar nu sunt sinonime. Deci cum i putem diferenia?V oferim cteva date de baz: SOCIETILE MULTICULTURALE:grupuri cu naionalitate, religie, cultur i etnie diferite trind pe acelai teritoriu DAR nu au tangen n mod obligatoriu unele cu altele. O societate n care diferenele sunt deseori privite negativist iar discriminarea este bine justificat. Minoritile sunt tolerate n mod pasiv, dar nu sunt acceptate sau luate n considerare. Chiar i n cazurile n care exist legi pentru a se evita aceast situaie ele nu au ntotdeauna puterea necesar. SOCIETILE INTERCULTURALE:Grupuri cu naionaliti , culturi etc. diferite, convieuind n acelai teritoriu, care i recunosc reciproc valorile i modurile de via, i sunt n relaii bune unele cu altele. Vorbim aici de un proces de toleran , i de meninere a bunelor relaii;aici toi sunt la fel de importani, nu exist superioritate sau inferioritate, oameni buni sau ri. Intercultura este un proces i nu o int .

14

S VORBIM DESPRE CULTUR Brbaii i femeile nu sunt doar propriile persoane;ei sunt regiunea n care s-au nscut, apartamentele din ora sau fermele unde au fcut primii pai, jocurile din copilrie, povetile pe care le-au auzit, mncarea pe care au mncat-o, colile pe care le-au absolvit, sporturile pe care le-au practicat, poeii pe care i-au citit i Dumnezeul n care au crezut. (W. Somerset Maugham. Muchia de cuit) NTREBARE:Ce nseamn pentru dumneavoastr cuvntul cultur? Exist sute de definiii ale culturii, una mai lung i mai complicat dect alta. Primul lucru care ne vine n minte este ceea ce vedem pe paginile de cultur ale ziarelor:balet, oper , cri, muzic i alte activiti intelectuale sau artistice. Noi prezentm cultura dintr-o perspectiv mult mai larg. Noi suntem preocupai de valorile i sistemele de comportament care le permite oamenilor s se bucure de lumea nconjurtoare. A nelege ce este cultura nseamn a analiza multe aspecte ale vieii. Unele sunt evidente , dar pentru altele trebuie s cercetai mai mult pentru a le afla. : Ce nseamn bine i ru? Cum sunt structurate familiile? Care este relaia dintre un brbat i o femeie? Cum este perceput timpul? Care tradiii sunt importante? Care limbi sunt vorbite? Ce reguli guverneaz consumaia mncrurilor i a buturilor? Cum este distribuit informaia? Cine are puterea n mini i cum a obinut-o? Care sunt reaciile la alte culturi? Ce este nostim? Ce rol are religia?

Lista ar putea fi i mai lung i oricnd poate fi completat. E important de menionat c memrii aceleiai culturi dau aproape aceleai rspunsuri la aceste ntrebri-e normal s fie aa. Ei se comport n acelai fel, au parte de aceleai informaii i judec lucrurile n acelai mod. Acest lucru se poate observa mai bine cnd avei tangen cu o alt cultur sau cnd mergei n strintate. Culturile sunt schimbtoare , deci i ntrebrile i rspunsurile se modific de-a lungul timpului. NTREBARE:Alegei una din ntrebrile de mai sus. Care ar fi rspunsul bunicilor dumneavoastr? Diferenele care exist ntre culturi arat efortul pe care fiecare societate l face pentru a face fa unei anumite realiti. Aceast realitate const n:a)cadrul geografic, )cadrul social, adic celelalte grupuri de indivizi cu care intr n contact , c)cadrul metafizic, care caut sensul vieii.

15

NTREBARE:Dac exist culturi diferite , nseamn c unele sunt mai bune dect altele? Chiar i n cadrul culturilor exist unii care nu se conformeaz normelor obinuite , i acetia constituie sub-culturile. Membrii sub-culturilor sunt adesea victimele intoleranei. De exemplu homosexualii, lesbienele, unele secte religioase i numeroasele sub-culturi ale tinerilor. Aceti indivizi se pot distinge prin limbaj, mbrcminte, muzica pe care o ascult i prin manifestrile lor. NTREBARE:Din care sub-cultur facei parte? CUNATEI-V PROPRIA CULTUR:UN LUCRU FOARTE NORMAL Ne natem ntr-o anumit cultur , i n timpul primelor etape ale vieii o cunoatem. Despre acest proces se vorbete de multe ori ca de o socializare. Fiecare societate le transmite membrilor si sistemul de valori punnd accent pe cultura respectiv. Copiii nva semne i simboluri ale cror semnificaii se schimb n mod arbitrar de la o cultur la alta. Fr acest proces copilul ar fi ca i inexistent ntr-o anumit cultur. Dm un exemplu banal:imaginaiv ce s-ar putea ntmpla n cazul n care copilul n-ar nelege semnificaia culorii roii a semaforului. Familia, coala, prietenii i mass-media, mai ales televiziunea-trebuie s contribuie la socializarea copiilor, i de multe ori noi nici nu ne dm seama c facem parte din acest proces. NTREBARE:De unde au fost cele mai mari influene n socializarea dumneavoastr? Fiecare persoan este o combinaie de cultur, caracteristici individuale i experien proprie. Acest proces evolueaz dac trii n preajma altor culturi. De exemplu, ca imigrant din a doua generaie, putei nva cultura dumneavoastr de origine n cadrul culturii rii n care trii . IDENTITATEA Cine sunt eu?Ce sunt?Identitatea este ca i cultura, are multe aspecte, unele vizibile , altele mai puin vizibile. pentru o mai bun nelegere a acestei probleme, imaginai-v c suntei o ceap. Fiecrui strat i corespunde o parte diferit a identitii dumneavoastre. NTREBARE:Care sunt cele mai importante lucruri prin care v recunoatei identitatea?Scriei cinci, ncepnd cu cea mai important. Unele dintre ele se vor referi la: Rolul pe care l are n viaa dumneavoastr fiica, prietenul, elevul de la coal, brutarul; Stilul de mbrcminte, preferinele muzicale; Locul n care v-ai nscut i cel n care locuii acum Dac aparinei sau nu unei minoriti Genul Religia

16

Ceea ce nu suntei i ce nu vrei s fii: o femeie, un socialist, un francez, un alcoolic. Identitate nu nseamn doar modul n care ne percepem noi nine. Deseori nu ne place cum ne eticheteaz cei din jur. Continund analogia vegetal:ce se ntmpl dac o ceap o numete pe alta bulb de lalea?S ne amintim de unul din subietele capitolului anterior:etichetatreaunor indivizi ca grup minoritarde ctre alii. Cine suntem noi?i cine sunt ei?Identitatea noastr social opereaz cu valori i simboluri. mprim oamenii n grupuri pentru c se pare c e nevoie s simim c suntem diferii. Avem nevoie s ne punem n valoare grupul din care facem parte , ceea ce ne face pe noi s credem c suntem valoroi. Pericolul const n nerecunoaterea calitilor celor ce nu fac parte din grupul nostru. Oprimarea persoanelor le neag orice posibilitate de existen. NTREBARE:Numii dou lucruri pe care un strin le-ar asocia cu ara dumneavoastr;de exemplu:Elveia = ceasuri i bnci;Rusia = vodc i cciuli de blan. Sunt aceste lucruri importante pentru identitatea dumneavoastr? NTREBARE:O naiune este o cultur? TOI TRIM CU IMAGINI Dup cum am vzut identitatea unei persoane nu se poate rezuma doar la cteva caractristici, dei de multe ori tindem s lum n considerare doar aspectele limit sau denaturate. Aceasta se datoreaz faptului c rspunsurile diferitelor grupuri de oameni sunt rezultatul unui sistem complicat al puterii i al relaiilor sociale. pentru a putea gsi soluiile potrivite trebuie s analizm rolul stereotipurilor, al prejudecilor i al etnocentrismului. Stereotipurile Stereotipurile sunt de fapt credinele i modurile de gndire mprtite de un anumit grup de oameni. Stereotipul este un ansamblu de trsturi ce caracterizeaz un grup n funcie de comportament, obiceiuri etc. Scopul stereotipurilor este de a simplifica realitatea:aa sunt ei. efii sunt tirani;aceti oameni sunt lenei, ceilali punctuali;cei din partea aceea a oraului sunt periculoi-civa probabil c sunt, dar toi?Uneori ne folosim de stereotipurile grupului cruia i aparinem pentru a fi crezui c suntem mai puternici dect alii sau superiori lor. (sau poate pentru a ne scuza pentru greelile noastre-ce pot s fac?toi suntem aa)Stereotipurile sunt bazate de obicei pe anumite contacte sau imagini acumulate n timpul colii, prin mass-media sau acas, pe care le generalizm pentru toi cei ce au legtur cu ele. NTREBARE:S-a afirmat c avem nevoie de stereotipuri pentru a supravieui. Ct de utile credei c sunt ele? n limbajul actual e dificil s facem diferena ntre stereotipuri i prejudeci.

17

Prejudecile Prejudecata este imaginea pe care ne-o facem despre o persoan fr a o cunoate cu adevrat. Prejudecile pot fi negative sau pozitive. Prejudecile fac parte din procesul nostru de socializare i greu pot fi modificate sau eradicate. Deci este important s tim c le avem. pentru a nelege mai bine acest concept, putei ncerca s vedei ct de bine v cunoatei prietenii. Avem prieteni potrivii pentru diferite ocazii, cu care ieim la un film, cu care ne plimbm, care ne ajut la teme, cu care jucm fotbal, sau cu care mergem la concerte. tim noi ce muzic le place prietenilor notri cu care jucm fotbal?Sau mcar bnuim?S presupunem e ceva obinuit i uor. Dac e att de simplu s facem presupuneri despre prietenii notri, atunci v nchipuii ct de uor i putem judeca greit pe cei pe care nu-I cunoatem. NTREBARE:De ce credei c prejudecile sunt greu de schimbat? Prejudecile i stereotipurile ne ajut s nelegem realitatea;cnd realitatea nu corespunde prejudecilor noastre e mai uor s interpretm n alt fel realitatea dect s ne schimbm prejudecata. Ele vin n completarea datelor pe care le deinem. Siang Be demonstreaz acest lucru punnd publicul s asculte urmtorul pasaj: Maria a auzit maina cu ngheat venind pe strad. i-a amintit de banii pe care i avea de la ziua ei i a dat buzna n cas. Acest pasaj se poate interpreta astfel:Maria e un copil, ea i dorete ngheat, fuge nuntru s ia nite bani ca s poat cumpra ngheata. Dar de unde reiese acest lucru? ncercai s schimbai unul din substantivele acestui pasaj(de ex. bani cu puc) i vedei ce se ntmpl.

Prejudeci i stereotipuri de despre alte grupuri culturale De multe ori ne formm prejudecile i stereotipurile despre alte grupuri culturale n mod incontient-dar ele au o origine i un scop: S ne ajute s ne evalum propria cultur S evalum alte culturi i stiluri de via S stpnim modelul relaiilor pe care cultura noastr le menine cu alte culturi. S avem o explicaie pentru tratarea i discriminarea celor ce aparin altor culturi. ETNOCENTRISMUL Judecile, evalurile i explicaiile noastre sunt puternic influenate de etnocentrismul nostru. Acesta nseamn c noi credem c rspunsul nostru e cel corect i celelalte sunt greite, c valorile i stilurile noastre de via sunt universale, propice pentru toat lumea, i doar ceilali sunt prea inculi ca s neleag acest lucru. Simplul contact cu persoanele ce fac parte din alte culturi ne stimuleaz prejudecile, i etnocentrismul nu ne permite s vedem altceva dect ceea ce vrem noi s vedem. Unii poate au preri bune despre noi, dar

18

de obicei suntem orbii de prejudecile i stereotipurile negativiste pe care le avem , i astfel i respingem . CORELND IMAGINILE CU EFECTELE LOR Aceast reacie de respingere se manifest sub forma discriminrii, a intoleranei, a xenofobiei, a rasismului i a anti-semitismului. Puterea este un element important n relaiile dintre culturi(i subculturi), iar aceste reacii se nrutesc cnd exist majoriti i minoriti. discriminarea xenofobia intolerana anti-semitismul rasismul rasismul e un mit rasismul e o ideologie rasismul e bine fixat n istorie rasismul se poate schimba Discriminarea Discriminarea este prejudecata concret. Grupurile sunt etichetate ca fiind diferite i , n consecin sunt discriminate. Cei ce fac parte din aceste grupuri sunt izolai, sunt lsai s triasc n condiii mizere, sunt lipsii de orice drepturi, au cele mai rele slujbe sau nu le au deloc, nu au voie s intre n localuri, sunt suspectai la controalele fcute de poliie. NTREBARE:Putei da i alte exemple de discriminare? n cadrul grupurilor minoritare exist persoane care au luptat mpotriva discriminrii, i uneori au fost sprijinii de membri ai majoritii. Ei susineau c pentru a fi egalitate e necesar promovarea msurilor ce mpiedic discriminarea negativist. NTREBARE: Aceste msuri se mai numesc aciune pozitiv. Putei sugera cteva aciuni pozitive necesare pentru combaterea formelor de discriminare menionate mai sus?(Un exemplu ar putea fi oferirea unor spaii, dar innd cont i de prerile lor, pentru igani sau migratori, pentru a le fi i lor satisfcute nevoile. ) Xenofobia Termenul provine dintr-un cuvnt grecesc ce nseamn team de strini. Avem un exemplu clar de cerc vicios:Mi-e fric de cei ce nu sunt ca mine pentru c nu-i cunosc i nui cunosc pentru c mi-e fric de ei. Xenofobia, ca i rasismul i discriminarea se datoreaz prejudecilor i stereotipurilor, dei la baza ei stau nesigurana i frica de cel de lng tine. Deseori aceast fric de cel de lng tine se transform n respingere, ostilitate sau violen mpotriva locuitorilor altor ri sau mpotriva minoritilor. Xenofobia a fost folosit de persoane importante i puternice pentru a-i protejaara de influenele din exterior, dup cum putem observa la fostul preedinte Ceauescu, dictatorul absolut al Romniei, cruia i plcea s-l citeze pe poetul Mihai Eminescu: Cel care este apropiat strinilor s fie mncat de cini

19

casa lui s fie atins de risip iar numele lui s nu fie recunoscut. NTREBARE:Xenofilia este dragostea pentru strini. Putei schimba poezia n aa fel nct s exprime acest lucru? Intolerana Intolerana nseamn lipsa de respect fa de credinele i prerile altora. Aceasta se vede cnd cineva nu-i permite altcuiva s se comporte ntr-un anume fel sau s aib preri diferite de ale lui. Intoleran nseamn c unii sunt exclui sau respini din cauza credinelor religioase, a sexului, a felului de a se mbrca sau de a-i aranja prul. NTREBARE:Cnd considerai c e potrivit s fii intolerant? Anti-semitismul Ansamblul de prejudeci, xenofobie i intoleran fa de poporul evreu se numete antisemitism. Aceast form de intoleran religioas duce att la discriminarea indivizilor , ct i la persecutarea evreilor ca grup. Cea mai groaznic manifestare anti-semit a fost n timpul lui Hitler i al ideologiei naziste a puritii rasiale. ase milioane de evrei au murit n lagrele de concentrare n timpul Holocaustului. Unii istorici au ncercat, nfricoai, s dovedeascfaptul c lagrele de concentrare nu au existat sau c nu au fost att de groaznice pe ct se credea. NTREBARE:Ce ai nvat despre Shoah la coal?Ce forme anti-semite exist azi? Rasismul ntrebare:Cnd ai folosit sau ai auzit pe cineva folosind termenul rasist? Urmrile rasismului sunt terifiante, chiar i cuvntul rasism e nfricotor. Nu e uor de definit rasismul . Rasismul se bazeaz pe ideea c anumite abiliti i trsturi umane sunt determinate de ras , i c exist rase superioare i inferioare. pentru a accepta aceasta , trebuie s credem c exist rase umane diferite. Formele rasismului se schimb de-a lungul timpului . Cel mai periculos este conceptul de superioritate superioritatea unui grup de oameni fa de altul. Dac ncepem s credem asemenea lucruri, atunci nseamn c sprijinim activ sau tacit: uciderea a 400000 de igani din timpul regimului nazist masacrarea i distrugerea a comuniti ntregi din fosta Iugoslavie sub pretextul cureniei etnice avantajul anumitor grupuri n obinerea locurilor de munc Europa pentru europeni, Frana pentru francezi, Rusia pentru rui etc. Algeria e ara algerienilor-atunci de ce nu merg toi acoloetc. trimiterea scrisorilor cu bomb organizaiilor pentru azil ajutorul pentru dezvoltare care mai mult blocheaz dect ajut

20

Acest pachet educaional se bazeaz pe eliminarea tuturor acestor teorii i consideraii. Specia e cea uman. Exist o singur ras:cea uman. Punct. NTREBARE:Ai considera aceste exemple ale consecinelor acceptrii superioritii ca fiind rasiste?Da nu, atunci ce sugerai? Ceea ce urmeaz sunt cteva idei i explicaii privitoare la conceptul de rasism. Rasismul e un mit Rasa e mai mult mit social dect fenomen biologic. Mitul rasa a provocat forte mari daune umane i sociale. n ultimii ani au pierit muli oameni i a existatmult suferin din aceast cauz. Rasismul mpiedic devenirea a milioane de oameni , din care muli ar putea fi de un real folos societii. Dezbatere pe tema rasei, UNESCO, Paris, iulie 1950 l citm pe Julian Huxley n Noi , europenii, 1935, ca replic la propaganda rasist nazist :Rasismul e un mit, i nc un mit periculos. Este o masc pentru scopurile economice egoiste . S-a ajuns la concluzia c rasismul poate fi privit ca discriminare a unui grup de ctre altul, discriminare ce se bazeaz pe prejudecile referitoare la trsturile fizice. S-a accentuat faptul c rasismul este o ncercare de a diviza n mod greit rasa uman i c nu are nici o baz tiinific real. Pe Pmnt a existat doar o singur ras:RASA UMAN;mai mult , se poate crede c eti de acord cu ideile grupurilor i teoreticienilor rasiti doar folosind termeni ca discriminare rasial sau relaii rasiale. [Micarea tinerilor i a studenilor pentru naiuni unite, Coexistena multirasial n Europa, Sesiunea de studii, EYC, 1983] Rasismul e o ideologie n discuiile n care subiectul principal este respingerea activ a strinilor, termenul de ostilitate fa de strinieste cel mai folosit -rar se folosete termenul de rasism. Noi dorim s folosim termenulrasism nu pentru c exprim mai bine caracterul puternicei acuzaii politice i morale, ci pentru c e mult mai clar din punct de vedere istoric i analitic-n comparaie cu ali termeni-i pentru c spune ceva despre mprejurrile i cauzele respingerii i ale urii fa de strini. Rasismul e construcie pur ideologic;e o ideologie pentru c nu exist rase. Nu exist legturi ntre trsturile fizice sau morale i calitile sau posibilitile indivizilor care s confirme acest lucru. Acceptarea termenuluiraseste motivat ideologic i bine fixat cultural-este important pentru protejarea structurilor actuale de conducere: Rasismul determin inechitile sociale, contradiciile i excluderile s apar n mod natural, i nu s depind de factorii sociali. Inechitile sociale i nedreptile sunt astfel acceptate din punct de vedere politic i cultural , iar cei afectai le cred ca fiind soarta. Acele grupuri care sunt deosebite prin trsturile rasiale sunt presupuse a fi cauza crizelor economice i sociale;ele distrag atenia de la cauzele reale ale crizelor i deci sunt suprtoare pentru societate. Neo-rasismul nu se mai bazeaz n principal pe trsturile fizice , el mai degrab pornete de la diferenele culturale. Discuiile pe tema superioritii nu mai sunt de actualitate, i n

21

locul lor se accentueaz ideea culturii unui popor sau a mai multor naiuni ca fiind absolut obligatorie pentru identitatea lor care ar putea fi pus n pericol de amestecul social sau cultural. (JUSOS IN DER SPD, ASYL STATT ABSCHRECKUNG ARGUMENTUL 5, BONN, 1992) Rasismul este bine fixat n istorie E important s distingem ntre manifestaiile rasiste diferite ntr-o ar. ri ca Regatul Unit, Frana i Belgia , adic naiunile imperialiste cu o istorie a colonismului se subscriu ideologiei rasiste care este evident legat de exploatare i subjugare a negrilor pentru cauza dezvoltrii capitalismului de vest. Antropologii i biologii , urmai mai trziu de sociobiologi, au sugerat motive i explicaii tiinifice n problema tratrii negrilor ca specie subuman. S-a crezut c indivizii de o anumit culoare au trsturi genetice i sociale care nu pot fi schimbate. Aceasta a condus la credina larg rspndit c popoarele africane sunt inferioare rasei albe caucaziene, din punct de vedere moral, intelectual i social i astfel c nu li s-au acordat aceleai drepturi ca i albilor. Erau tratai ca sclavi, ca bunuri, sau ca i proprieti personale i erau folosii ca for de munc n scopul mbogirii. [Conffederaia european a cluburilor de tineret, Rasismul n Europa-provocare pentru activitatea tinerilor, Sesiunea de Studii, EYC, Octombrie 1989] Rasismul poate schimba Rasismul nu e acelai lucru cu prejudecata rasial, discriminarea sau ura. RASISM nseamn a avea puterea s ndeplinim practici discriminatorii prin intermediul instituiilor majore ale societii n care trim. Pe cnd prejudecata este prerea sau sentimentul nefavorabil creat dinainte, fr cunoatere, gnd sau raiune. Rasism = Putere + Prejudecat RASISM este i evident i ascuns. El ia dou forme strns legate:rasismul individual i rasismul instituional. Primul const n acte secrete ale indivizilor, care pot provoca moarte, rnire sau distrugerea proprietii. Cea de-a doua form nu este att de evident. Cele mai relevante exemple pot fi gsite n modelul caselor, n separarea colilor i a bisericilor, n angajrile discriminatorii i n cursuri/manuale care ignor rolul minoritilor etnice. Rasismul poate fi privit i sub aspectul cultural. Rasismul cultural exist cnd facem tot ce se poate pentru a impune tradiiile noastre culturale altora, distrugnd ntre timp culturile lor, ceea ce duce la etnocentrism. Tendina de a privi nefavorabil culturile strine , rezultat al sentimentului inerent de superioritate, este ETNOCENTRISMUL. Rasismul cultural = Putere + Etnocentrism [Federaia internaional a tineretului liberal i radical, Unii-v:IFLRY mpotriva rasismului i a xenofobiei, 1986] NTREBARE:Ce credei acum?

22

UNDE PLECM DE AICI? Dac ar trebui s crem realiti interculturale , am avea mult de lucrat la stimularea: atitudinilor noastre personale i sistemelor de control i de putere care sunt rezultate ale inechitii Comunicarea dintre culturi cere mult timp i experien. Apropirea intercultural nu depinde numai de sufletul deschis ale poporului, ci i de politicieni , care trebuie s adopte o serie de msuri pentru a facilita acest proces. Fr a fi prea severi i lund lista urmtoare ca model pentru comportarea noastr, observm c totui e necesar s parcurgem anumite etape, cum ar fi: 1. S acceptm ideea c toi suntem la acelai nivel;s acceptm egalitatea drepturilor, valorilor i a abilitilor;nlturarea rasismului i a discriminrii. 2. S ne strduim s ne cunoatem mai bine unii pe alii;S ne angajm n discuii unii cu ceilali, s cunoatem culturile altor popoare, s fim interesai de ei, de modul lor de via. 3. S lucrm mpreun, s ne ajutm reciproc. 4. S comparm i s facem schimb de puncte de vedere, s experimentm ideile altora, s acceptm ctitica reciproc, s ajungem s fim de comun acord, s lum decizii mpreun. Ce rol poate avea educaia intercultural aici?n capitolul urmtor vei gsi cteva idei

CAPITOLUL 3 EDUCAIA INTERCULTURAL:O APROPIERE BENEFIC DE DIFEREN Ne intereseaz: descoperirea relaiilor mecanisme i resurse coala nafara colii etape ale procesului intercultural activiti DE UNDE PROVINE EDUCAIA INTERCULTURAL? Noi-ca autori ai acestui pachet educaional-am ncercat s fim foarte ateni cu folosirea termenilor multiculturali intercultural. Nu am ales aceast terminologie ntmpltor;e chiar subversiv;noi nu ne jucm cu cuvintele. Dorim s v stimulm ideile i aciunile i sperm ca i dumneavoastr s le stimulai pe ale noastre. Reaciile educaionale la societatea multicultural

23

Aa cum am vzut n capitolul 1, ritmul schimbrii n societile noastre a crescut brusc n ultimele decenii. ntrunirile diferitelor culturi constituie un factor major i este i rezultatul acestor schimbri. n acelai timp m observat c i n cadrul culturilor dominante exist persoane care nu se conformeaz regulilor i care aparin sub-culturilor. Ei trebuie s beneficieze de anumite drepturi, i impun respect i recunoaterre. Reaciile guvernamentale la aceste schimbri au fost diferite. Din anii 60 ncoace unele ri au demarat programe educaionale speciale destinate copiilor minoritilor i ai imigranilor nou-sosii. n funcie de contextul politic i cultural, sistemele educaionale erau menite s ating mai multe scopuri, cum ar fi: asigurarea c copiii imigranilor se pot ntoarce n ara lor de origine i c sunt capabili s se adapteze uor sistemelor sociale i educaionale de aici. copiii minoritilor s fie inclui n clasa dominant a unei ri , iar identitatea lor cultural s dispar astfel definitiv-ceea ce se numete proces de asimilare. Mai pe scurt, vorba maximei latineti, parafrazat:Cnd eti la Roma, gndete, simte , crede i f ca un roman. s i ajutm pe copiii minoritilor s se acomodeze n clasa predominant dar n acelai timp s-i pstreze identitatea cultural proprie-ceea ce nseamn proces de integrare. Cnd eti n mijlocul societii romane trebuie s te compori ca i romanii;dar poi gti ce doreti cnd eti acas, dac i nchizi geamurile. Diferite forme i moduri de abordare ale educaiei au aprut prin determinare reciproc. Ele erau bazate pe credina c superioritatea implicit a culturii predominante , care se credea c nu poate fi afectat de contactul cu altele. Schimbarea trebuia s vin numai din partea lor. Trebuie adugat aici i faptul c marea majoritate a imigranilor nu s-au ntors n rile lor de origine i observm c asemenea lucruri nu corespund realitii actuale. i nu au prea multe n comun cu scopurile educaiei interculturale. Descoperirea altora nseamn descoperirea unei relaii, nu a unei piedici (ClaudeLevi-Strauss) Percepiile societii multiculturale au evoluat gradat. Culturile nu stau una lng cealalt ca ntr-un mozaic fr a exercita vreo influen una asupra celeilalte, nici ca ntr-un amalgam n care toate se reduc la cel mai ordinar numitor. Educaia intercultural propune procese care s permit legturi reciproce i s desfiineze barierele. Exist legturi i mai strnse cu alte filozofii educaionale, cum ar fi educaia pentru drepturile omului , educaia antirasist i educaia pentru dezvoltare. Deci este normal dac gsii aici elemente pe care le-ai mai ntlnit i n alte domenii. Am nvat multe din experienele educaionalitilor multiculturali. Dar am ales folosirea termenului intercultural pentru c, dup cum observ MICHELINE REY, n sensul complet implic obligatoriu: interaciune schimb desfiinarea barierelor recipricitate solidaritate obiectiv

24

EDUCAIA INTERCULTURAL: UN PROCES EDUCAIONAL SOCIAL pentru ca o societate s devin cu adevrat intercultural trebuie ca fiecare grup social s poat tri n condiii de egalitate privind cultura, modul de via sau originea. Aceasta nseamn nu numai felul n care reacionm la interaciunea cu alte culturi , ci i cum ne comportm cu minoriti ca homosexualii sau oamenii incapabili/invalizi care sunt discriminai i intolerai prin multe feluri. Mai multe puteri-social, economic, politictrebuie s se alieze pentru formarea acestei societi. Educaia intercultural este unul din factorii principali care ne ajut s beneficiem de avantajele oferite de societile multiculturale. Scopul principal al educaiei interculturale trebuie s sprijine baza legturilor reciproce ntre societile diferite i grupurile culturale diferite. Acest scop nseamn: s fim contieni c diversitatea se bazeaz pe egalitate i nu este o scuz pentru marginalizare s facem un efort pentru a recunoate identitile culturale diferite i s promovm respectul minoritilor s rezolvm conflictele pe cale panic Se poate s ne imaginm o societate intercultural care s se ocupe doar de una din prile implicate, fie majoritatea, fie minoritatea. Nevoile majoritilor i cele ale minoritilor sunt diferite dar interrelaionate. n cazul celor mai multe grupuri minoritare , mai ales cnd acestea sunt rezultatul procesului de imigrare, prima lor nevoie este promovarea unei serii de cunotine i abiliti. Fr posibilitatea comunicrii ntr-o limb cumun tuturor , de exemplu, e greu, chiar imposibil s supravieuim n societate. n cazul grupurilor majoritare prima lor obligaie e s priveasc dincolo de normele acceptate . pentru noi toi e necesar s nelegem rolul pe care l au relaiile puternice n societate i efectul lor asupra relaiilor interculturale. Aceste nevoi au obiective diferite. n cazul grupurilor sociale majoritare scopurile educaiei interculturale sunt: s asigure o mai bun nelegere a realitii unei lumi interdependente i s ncurajeze aciunea coerent cu aceast realitate s depeasc prejudecile negative i stereotipurile etnice s favorizeze o evaluare pozitiv a diferenei i a diversitii s caute i s pun n eviden asemnrile s creeze atitudini i comportamente pozitive fa de indivizi din alte societi sau culturi s pun n aplicare principiile de solidaritate i curaj civil n cazul grupurilor minoritare scopurile educaiei interculturale coincid cu cele ale majoritii;ei , ns mai trebuie s nvee s triasc n mijlocul societii majoritare fr a-i pierde identitatea culturii proprii. Tinerii:o resurs esenial pentru educaia intercultural.

25

Dei educaia intercultural trebuie s se desfoare n ntreaga societate, ea este preocupat mai mult de relaiile copiilor i ale tinerilor. Justificm aceast prioritate prin faptul c ei vor fi, n mare parte, viitorii ceteni ai societilor interculturale. Ei sunt i un mijloc important de comunicare cu adulii , de exemplu i pot face s realizeze necesitatea schimbrii. Acestea fiind spuse, e evident c exist mesaje importante pentru aduli aici. Educaia intercultural a copiilor i a tinerilor se desfoar n dou moduri principale: i ajut s dobndeasc capacitatea de a recunoate inechitatea, nedreptatea, rasismul, stereotipurile i prejudecile s le ofere informaiile i posibilitile care i pot ajuta s stimuleze i s ncerce schimbarea acestor mecanisme, oridecteori le ntlnesc. Educaia e la fel de necesar n coli ct i nafara lor.

26

DOU FELURI DE INTERCULTURALITATE 1. EDUCAIA INTERCULTURAL OFICIAL Educaia intercultural oficial cuprinde programe academice care se dezvolt n cadrul colii i nu numai. Dup familie, coala este agentul principal de socializare prin care copiii primesc educaia academic i nva despre codul lor cultural. Acest cod cultural trebuie s fie deschis altor culturi , religii i moduri de via. Deci, fr sprijinul activ al colii, rezultatele efortului de a introduce educaia intercultural sunt diminuate . Din acest motiv am introdus cteva idei din acest domeniu aici, dei acest pachet educaional este destinat n principal educaiei neoficiale. Educaia intercultural pretinde colii s desfoare un proces de nnoire i de lrgire a viziunii copiilor. Principiul pe care se bazeaz coala este egalitatea tuturor. Aacum, educaia intercultural colii ca , mai mult de att, s promoveze recunoaterea i respectul pentru diferenele culturale. coala ar trebui s fac eforturi pt: crearea oportunitilor sociale i educaionale egale pentru copiii ce aparin grupurilor culturale minoritare spijinirea ideii c diferenele culturale trebuie s se opun discriminrii aprarea i dezvoltarea pluralismului n societate a ajuta copiii s foloseasc n mod constructiv conflictele, cutnd puncte i idei comune . coala , ca agent al educaiei interculturale, are rol dublu:att n grupurile i culturile minoritare , ct i n cele majoritare. Pt grupurile i culturile minoritilor Rolul colii de a ntmpina, de a acomoda i de a include grupurile minoritare este unic. n acest caz, educaia intercultural ar trebui s promoveze programe pentru satisfacerea necesitilor principale ale grupurilor minoritare pentru a-i ctiga recunoaterea n cadrul societii. Aceste programe se bazeaz pe cultura prncipal, dar accept schimbarea i trebuie s le permit copiilor s neleag codul cultural al societii dominante i s-i ctige autonomia i ncrederea n sine n cadrul acestei societi. Ultimul aspect trebuie s includ: Informaii despre ceea locul n care te afli i relaiile umane de aici nelegerea ideii cultural- specifice a timpului nelegerea relaiilor economice, mai ales a acelora de care depinde existena oamenilor Cunotine despre mediul nconjurtor i despre asociaiile extracolare care ar putea fi de folos nelegerea sistemului politic i a modului n care pote fi folosit.

27

Pt grupurile i culturile majoritare Copiii i tinerii din grupurile majoritii trebuie s nvee cum s convieuiasc n mod plcut Urmtoarele elemente interculturale trebuie introduse n programa colar: Respingerea ideii etnocentrismului i a ideii posibilitii stabilirii unei ierarhii a culturilor S fie luate n considerare cu obiectivitate i respect-trsturile culturilor diferite ce convieuiesc ntr-un anumit spaiu Lrgirea viziunii asupra lumii a copiilor, mai ales acolo unde sunt puine minoriti i coala nsi? E evident c coala trebuie s-i reconsidere poziia. De multe ori transmite stereotipuri negativiste. Trebuie s existe o comunicare constructiv ntre cei care sunt implicai n procesul de educare (profesori, copii, prini, administratori, autoriti locale), despre cum trebuie s funcioneze coala. Inteniile bune nu sunt de ajuns, trebuie s existe i aciune. Dm i noi cteva recomandri: Educaia intercultural trebuie s fie unul din factorii cheie n pregtirea profesorilor;cea mai bun modalitate este petrecerea unui timp n mijlocul altei culturi Manualele i celelalte materiale didactice ar trebui s fie revizuite , s se inspire din altele, pentru ca elevii s nvee s accepte i s considere normale perspectivele i punctele de vedere diferite-cum este descris btlia de la Waterloo n manualele mai multor ri diferite ?care ar sau regiune a lumii se afl n centrul hrilor ? Dificultile ce trebuie depite n acest proces al schimbrii n cadrul colii sunt mari , dar i ctigurile sunt pe msur. Dac dorii mai multe informaii putei consulta cartea lui Antonio Perotti:The Case For Intercultural Education, care ofer o imagine extraordinar a experienei din ultimii douzeci de ani ai Consiliului Europei n colaborare cu educaionalitii. 2. EDUCAIA INTERCULTURAL NEOFICIAL Obiectivele educaiei interculturale neoficiale coincid cu cele ale educaiei oficiale. Diferena const n metodele de lucru i operatorii lor. Procesele educaiei interculturale pot fi numite nvare intercultural. Este o observaie important pentru c se refer la unul din cele mai importante principii dup care ne ghidm n acest proiect. Cei ce se ocup de educaia neoficial lucreaz cu tinerii n cluburi de tineret, n centre de informare pentru tineri, n timpul activitilor de dup coal, pe strad, n timpul schimburilor internaionale de experien ntre tineri, de-a lungul ntregului spectru european. Muli dintre ei sunt voluntari, sacrificndu-i timpul liber pentru aceast munc, deoarece sunt contieni de importana ei. Totui, aceast list nu-i cuprinde pe toi cei implicai n organizarea activitilor de educare neoficial a tinerilor. Cei mai buni operatori sunt tinerii nii, , educndu-se reciproc. [Aceast modalitate, cunoscut ca

28

educare a semenului, este descris mai pe larg n Domino, publicaie a campaniei toi diferii-toi egali] Educaia neoficial are mai multe caracteristici prin care se distinge de cea oficial: Educaia neoficial nu este obligatorie, ca i coala care de multe ori i face pe elevi s aib o reacie de respingere fa de unele teme Cei ce se ocup de educaia neoficial trebuie s fie foarte creativi pentru a menine interesul participanilor deoarece lumea comercial ofer multe alternative atractive Legturile cu participanii sunt mult mai strnse, i de aceea comunicarea se face mai uor Subiectele sunt adaptate nevoilor i realitii participanilor Exist o mai mare libertate n alegerea obiectivelor i a modalitilor de lucru Metodologia activ a educaiei neoficiale determin creterea numrului participanilor Totui, educaia neoficial nu poate exista fr cea oficial. Activitaile descrise n partea B pot fi folosite i n coli, dar noi ne-am gndit c ar fi mult mai potrivite pentru educaia neoficial a tinerilor. Descriem aici mai amnunit aceste activiti. S LUCRM CU TINERII-UN PROCES CONTINUU Indiferent de vrst , oamenii care ntmpin problemele ce apar n societatea multicultural nu pot trece brusc de la ignoran la contiina critic i la aciune. Aceasta se poate ntmpla printr-un proces de educaie intercultural, neoficial de aceast dat, n timpul cruia se pot ndeplini o serie de activiti i iniiative. Educaia intercultural trebuie s le permit tinerilor s descopere natura i modul de aciune al rasismului, al intoleranei, al xenofobiei i al anti-semitismului. Descoperirea individual poate determina aciune colectiv;doar noi putem facilita acest proces. Aciunea sistemului politic i economic este i ea necesar. Am ales s comparm procesul educaiei interculturale cu o cale ce are mai multe etape care sunt n acelai timp la fel de interesante i provocatoare. Acestea sunt: i)S te imaginezi ca fcnd parte din afar ii)s nelegi lumea din care faci parte iii)s fii la curent cu alte realiti iv)s percepi n mod pozitiv diferenele v)s favorizezi atitudini, comportamente i atitudini pozitive Putei considera oricare etap ca fiind mai important dect celelalte. Aceste etape pot fi parcurse n orice ordine, doar c trebuie tratate individual. i)s te imaginezi ca fcnd parte din afar n educaia intercultural pornim de la reflectarea asupra noastr nine i asupra realitii proprii. Idei i cuprins: Realitatea noastr social i cultural: S restabilim ceea ce credem c e bine i ce e ru n cadrul realitii noastre Obiceiurile noastre, felul de a gndi, stilul de via etc. sunt doar un rspuns posibil pentru lume:exist i altele , care nu sunt nici mai bune, nici mai rele , ci doar diferite

29

Prezentarea realitii noastre celor care nu o cunosc ne ajut s dobndim o alt perspectiv. Reaciile fa de alte realiti sociale i culturale n care trim: Prejudecile e stereotipurile din cadrul societii noastre fa n fa cu cele ale altor societi. De ce apar prejudecile i stereotipurile? De ce exist prejudeci i stereotipuri negativiste i pozitiviste? Influena prejudecilor i a stereotipurilor asupra comportamentului oamenilor. Discriminarea:un fenomen arbitrar: Oricine poate fi discriminat ntr-un fel sau altul De ce exist discriminare? Cum se manifest? ii)s nelegem lumea n care trim Societile, rile diferite nu pot evolua dac sunt izolate unele de altele. Idei i cuprins: Trim ntr-o lume independent: Societile au nevoie una de cealalt. Europa nu este o planet!(slogan preluat de la Centrul Nord-Sud al Consiliului Europei) Responsabilitate mprit: n general sistemul economic de care depindem i determin pe muli s-i prseasc ara, pentru a putea supravieui. iii)s fim la curent cu alte realiti Originea respingerii altor culturi, moduri de via sau societi care sunt diferite de ale noastre , se afl n frica de necunoscut. De aceea educaia intercultural, dorete n primul rnd familiarizarea i cunoaterea altor culturi. Aceast familiarizare trebuie s se bazeze pe nelegerea realitilor ce difer de a noastr. Idei i cuprins: Ce tim despre alte culturi i alte moduri de via? Cum am aflat ceea ce tim despre alte culturi Ct de realist gndim, i cte idei preconcepute avem. Ct de mult punem la ndoial informaiile i imaginile pe care le primim prin intermediul mass-mediei_ Cum putem afla cum e s te afli n pielea altuia? Nu exist culturi superioare sau inferioare: Fiecare cultur e rezultatul unei realiti diferite n fiecare cultur exist aspecte pozitive din care putem nva i aspecte negative pe care le putem critica-de unde tim care sunt acestea? A fi diferit nu nseamn a fi ru , ci a nu fi la fel: Ce face ca diferena dintre oameni s fie considerat un lucru ru? iv)s percepem n mod pozitiv diferenele

30

Ce ne poate determina s privim diferena dintr-o perspectiv pozitiv? Idei i cuprins: Propria noastr cultur e un amestec de diferene: Realitatea social i cultural n care trim este rezultatul unui amestec al diferenelor. Nu credem c aceste diferene ne mpiedic s trim mpreun. Diferenele dintre culturi sunt un lucru pozitiv: Relaiile i legturile ntre culturile diferite sunt benefice att pentru indivizi , ct i pentru societile din care acetia fac parte. Pot fi de asemenea surse de amuzament i bucurie. Fiecare societate i cultur are ceva de nvat i de oferit totodat celorlalte. Cum putem evita judecarea aparenelor ? Cum s nvm s trim cu sentimentul nesiguranei(temporare) pe care acest proces ni-l provoac? Cum folosim oportunitile pe care ni le ofer astfel de ntlniri pentru a descoperi noi laturi ale identitii noastre? v)s favorizm atitudini, valori i comportamente pozitive Toate aceste etape se bazeaz pe promovarea valorilor: drepturile umane, recunoaterea, acceptarea, tolerana activ, respectul, solidaritatea i rezolvarea pe cale panic a conflictelor. Dac ne strduim s favorizm aceste atitudini atunci ne va fi mai uor s avem un comportament uman fa de alii. Dar trebuie s inem cont de faptul c ele trebuie s existe n paralel cu caliti ca onestitatea, cooperarea, comunicarea i spiritul critic. TIMP DE GNDIRE Educaia intercultural nu este un program nchis ce se repet continuu far modificri. Spectrul activitilor posibile este foarte larg, i noi ne ntrebm tot timpul ce facem i de ce facem. Nu exist o formul magic prin care succesul s fie garantat. pentru a ti unde i cum s fixm limitele activitii educaionale neoficiale interculturale trebuie s inem seama de urmtorii factori: Coninutul i mrimea activitii pe care o desfurm. Exist un proverb spaniol care rezum foarte bine aceast idee:nu putem avea pretenia s vnm un elefant cu o undi de pescuit. mprejurrile n care vom lucra i limitele pe care acestea ni le impun. motivele participanilor difer n funcie de ceea ce vor s obin. Nivelul relaiilor i al familiarizrii cu tinerii cu care vom lucra. Dac i cunoatem bine i tim c putem conta pe ei pentru un timp mai ndelungat suntem avantajai n atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus. Tactica de lucru trebuie schimbat dac avem de-a face cu tineri pe care nu-i cunoatem. Nivelul participrii la activitate. Dac se simt responsabili pentru rezultatele activitii ntreprinse este mult mai bine dect dac simt c au avut doar o participare pasiv. Pe de alt parte trebuie s inem cont i de faptul c:

31

Activitile izolate au efecte limitate. Educaia intercultural e preocupat de valori, atitudini i comportament. Deci, ar fi bine dac fiecare activitate s-ar desfura mai pe larg. Temele activitilor trebuie s fie luate din viaa de zi cu zi a participanilor. Scopul nostru este stimularea unor atitudini pozitive n propriul nostru mediu i crearea unei legturi ntre el i restul lumii. Felul n care se desfoar activitatea educaional intercultural neoficial depinde de participani i de posibilitile noastre de abordare. Am sugerat aici i am elaborat unele principii referitoare la activitile descrise n partea B, dar e imposibil s fixm nite reguli riguroase.

Ca un mic rezumat, amintim: Pornind de la o metodologie activ i dinamic operm cu procese mijloace de informare, analiz i critic a realitii prin care participanii vor afla cum s: colaboreze n viaa de zi cu zi cu indivizi ce aparin altor culturi i cum s se foloseasc de relaiile pe care le au cu acetia n aciunile individuale sau colective.

PARTEA B ACTIVITI, METODE, I MIJLOACE 1. CUPRINS 2. INTRODUCERE 3. ABORDAREA EDUCAIONAL 4. REALIZAREA UNUI PROGRAM EDUCAIONAL INTERCULTURAL 5. ACTIVITI 6. MERITE

32

2. INTRODUCERE Activitile din acest capitol se adreseaz tuturor celor care lucreaz cu tineri(peste 14 ani)sau cu aduli nafara colii sau se ocup de educaia neoficial abordnd teme ca egalitatea, rasismul, xenofobia, anti-semitismul i intolerana. Aceast parte poate fi folosit n mai multe mprejurri. De exemplu, de ctre o persoan care lucreaz cu tinerii, sau de un lider de grup, membru al bisericii sau profesor. Putei lucra dup un program stabilit sau doar ocazional, cu un grup restrns sau mai mare n care nu toi se cunosc prea bine. Membrii grupului pot fi fie numai femei , fie numai brbai sau i una i alta , pot fi de aceeai cultur, religie , ri sau diferii. Oricare ar fi situaia, exist ndrumtoare care s v ajute s v punei n aplicare ideile i s adaptai activitile pentru dumneavoastr i pentru grupul cu care lucrai. Cum s folosim acest pachet Pachetul se poate folosi oricum dorii dumneavoastr. Fiecare activitate se poate desfura individual, dar noi recomandm mbinarea a dou sau mai multe n cadrul programului pentru a fi mai eficiente. V recomandm ca nainte de a ncepe s avei o imagine general a acestui proiect i s vedei cum v putei folosi de el. Citii partea A pentru ca s v dai seama de scopul exerciiilor. Tot aici gsii informaiile necesare referitoare la subiectele de dezbatere , pentru a putea rspunde la ntrebrile ce se ivesc pe parcursul discuiilor. Activitile sunt prezentate ncepnd de la nivelul 0 pn la 3, dup gradul de dificultate. Cele de la nivelul 0 sunt activiti introductive scurte, foarte simple, menite s stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu s pretind dezbaterea riguroas a lui. Activitile de la cel mai nalt nivel, 3, sunt mai lungi i cer munca serioas a unui grup i mult pricepere, concentrare i cooperare a participanilor, i de asemenea o pregtire mult mai ndelungat i mai atent. n acelai timp ofer o nelegere mult mai larg i mai profund a publicaiilor. Am convenit s structurm activitile conform celor patru teme ale procesului educaional: G activiti care vor favoriza o atmosfer de grup plcut i care vor consolida dinamica grupului i cumunicarea. I activiti n care vor fi folosite imaginile pe care ni le-am format despre anumite culturi, ri diferite de ale noastre. M activiti care se vor ocupa de mecanismele sociale, economice, culturale sau educaionale care funcioneaz n spatele situaiilor de discriminare, respingere, excludere i marginalizare. A activiti care ncurajeaz schimbarea social bazat pe egalitate i acceptarea diferenei. Putei ncepe cu activiti care se bazeaz pe imagini, apoi s continuai cu cele referitoare la mecanismele de excludere i s ajungei lamodalitile n care trebuie s acionai. Oricum, o dat ce ai nceput i participanii v pun ntrebri, e mult mai bine s v nchipuii activitile ca o reea pe care o putei folosi n orice ordine.

33

Ideea era s descriei ct mai exact fiecare lucru sau idee urmtoare. Specificm c acestea sunt doar nite date informative, iar dumneavoastr putei adapta i folosi materialul cum dorii pentru a ndeplini cerinele. Indiferent cu ce grup ai lucra, e de preferat s ncepei cu ceva de actualitate sau cu ceva ce ar interesa pe oricare dintre participani. Ar trebui s v folosii de ideile din acest proiect pentru a-i ajuta pe ceilali s cunoasc mai bine problemele ce se discut i pentru a ctiga empatia celor implicai. Nu e de ajuns ca numai noi, individual, s nelegem, ci trebuie s ajutm la construirea unei societi interculturale n care diversitatea i diferena sunt respectate i demnitatea individului este ncurajat i celebrat. Aceste aplicaii sunt un rezultat important al activitilor acestui pachet. Doar c tim de existena acestor publicaii nu e ndeajuns, trebuie s lum i noi parte la ndeplinirea lor. De aceea educaia intercultural ar trebui vzut ca o parte a unui larg proces de educaie care are la baz Educaia pentru ceteniepunnd accent pe solidaritate, toleran, responsabilitate, curaj, i respect. Ea se bazeaz i contribuie la experienele Drepturilor Omului i La educaia global i pace.

3. Abordarea educaional
Activitile acestui proiect sunt menite s v permit s lucrai la publicaiile educaiei interculturale din dou perspective:a participrii i a muncii de grup. Alegerea unei abordri active nu nseamn c tinerii sunt vizai de aciunile noastre, ci c pe ei ne bazm. Utilizarea acestui proiect nseamn mai mult a lucra cu oamenii dect a lucra pentru ei. Scopul nostru principal este de a-i ncuraja pe oameni s-i controleze aciunile , i deci s i le nsueasc. Munca de grup e un mijloc bun de a dobndi o mai bun nelegere a experienei, a cunotinei, a atitudinilor i a abilitilor lor i de a i le nsui mai bine. n acest fel procesul muncii de grup este mijlocul prin care se asigur faptul c tot ceea ce individul nva va avea un impact social dincolo de cel personal. Educaia intercultural(descris mai pe larg n partea A)e un proces social cu ajutorul cruia oamenii se familiarizeaz mai bine cu propria cultur i cu ideea interdependenei culturilor, i respect diferena, dac ea se datoreaz culturii, religiei, orientrii sexuale, fondului etnic, naionalitii, statutului social, abilitilor sau incapacitilor. Astfel oamenii apreciaz cultura lor n contextul unei lumi mai mari ntr-un fel care le permite s neleag , s pun n valoare i s pe cei care sunt diferii, i s colaboreze pentru o lume mai bun i mai egal. Educaia intrcultural implic folosirea unor aspecte ale naturii umane cum ar fi atitudinile, sentimentele, percepiile i experienele. Ele nu pot fi atinse doar teoretic, ci este nevoie de experiment. De exemplu, dac vrem s ntrim solidaritatea tinerilor cu imigranii nu ajunge doar s i informm despre situaia lor sau s le prezentm statistici i exemple. Trebuie ca tnrul s neleag i s simt profund c imigrarea nu se ntmpl n mod accidental , c e posibil ca stilul lor de via s-i foreze s imigreze i c rile de origine ale imigranilor nu sunt srace ci au fost srcite. Acelai lucru se ntmpl i n cazul homofobiei i al discriminrii populaiei romilor:n loc s inem tot felul de discursuri ar trebui s le dm oamenilor ansa de a simi cum e s fii permanent supus prejudecii i discriminrii. Prin aceasta ns nu se ncearc diminuarea importanei datelor eseniale ce sunt necesare pentru a depi prejudecile i stereotipurile bine fixate , de ex. faptul c populaia romilor nu triete n corturi i n atre i c are un stil informal de via perfect normal, sau c homosexualii au existat n toate societile i culturile.

34

Oamenii vor putea nelege situaia, doar dac apelm la experiena , cunotinele i sentimentele lor. De aici ncolo vor putea nva s se adapteze realitilor culturale i personale diferite i apoi s dobndeasc noi cunotine i viziuni. Acesta este stilul nostru de lucru, nu numai dintr-o perspectiv teoretic ci avnd ca baz experiena de via i latura sentimental. n acelai timp , nu trebuie s uitm c pentru a ctiga valorile promovate de educaia intercultural , solidaritate, respect i empatie trebuie s contribuim la dezvoltarea unor caliti cum ar fi comunicarea, cooperarea i analiza critic. Putem s rezumm sarcina educaional pe care o ndeplinim n trei cuvinte:Gnd , Sentiment i Fapt ;vom lucra cu Capul, cu Mintea i cu Minile. S lucrm cu tineri Faptul c ne folosim de dinamica grupului care particip presupune c munca noastr se bazeaz pe unele principii fundamentale: 1. Faptul c pornim de la ceea ce oamenii tiu deja , de la prerile i experienele lor i determin s caute i s descopere mpreun idei i experiene noi. Toi avem idei i opinii legate de viaa noastr de zi cu zi pe care le-am dobndit de la familiile noastre, de la cei din jur, din proprie experien, din ce am citit, din coal, de la TV sau de la radio, din discuiile i schimburile punctelor de vedere cu alte persoane, i din propriile noastre reflecii. Toate acestea formeaz un filtru prin care noi percepem realitatea. De aceea dumneavoastr, ca animator al grupului, nu trebuie s ignorai aceast realitate i s o folosii ca o baz pentru noile experiene. 2. Faptul c noi i ncurajm pe tineri s participe la discuii i s nvee ct mai mult unii de la alii. Fiecare din noi are permanent ceva de nvat i de artat . Munca de grup ne ntrete capacitatea de a nva;ne permite s experimentm idei noi i s analizm datele noi pe care le primim i astfel s promovm propria dezvoltare. Mai mult, cnd oamenii particip activ la ceva, ca n cazul nostru la educaia intercultural, se vor simi mult mai responsabili i se vor implica mai mult. 3. Faptul c ne gndim tot timpul cum ar putea fi transpuse experienele concrete ale educaiei interculturale n aciuni simple dar eficiente care s justifice refuzul procesului de marginalizare, discriminare i excludere Educaia intercutural nu se face numai la un nivel intelectual ci implic i un proces de lucru cu persoana ca individ sau ca membru al societii. Scopul nostru este deci accentuarea laturii practice a educaiei interculturale , adic s fim siguri c tinerii pot beneficia de ceva concret referitor la vieile lor de zi cu zi, lucru posibil doar cu ajutorul grupului. Pt a putea continua munca noastr cu tinerii (recurgnd la munca n echip i la abordarea activ)ne bazm pe instrumentul principal:activitile. Acestea constituie mijloacele pe care le folosim pentru a facilita controlul tinerilor asupra experienei intelectuale i sentimental/emoional. E important s realizm c activitile nu se limiteaz doar la ele nsele, ci sunt un pretext , sunt cheia aflrii a ceea ce este ntr-adevr important , un proces obinuit de nvare bazat pe schimbul de opinii i experiene, pe descoperirea noilor dimensiuni ale realitii, pe crearea de alternative i pe contiina existenei rasismului, a xenofobiei, a intoleranei i a anti-semitismului. Activitile din acest pachet au fost create pentru a fi folosite n procesul de nvare a grupului. Felul n care le vei folosi dumneavoastr depinde de vrsta, de interesele i de

35

capacitile tinerilor din grup i de spaiul i timpul pe care le avei la dispoziie;totui ele sunt menite s v permit o desfurare a programului dumneavoastr n funcie de ordinea etapelor procesului metodologic: G indic activitile care ajut la formarea i consolidarea grupului. Ele vor contribui la crearea unei atmosfere plcute n grup i vor ncuraja comunicarea i dinamica grupului. Presupun existena sprgtorilor de ghea. n cazul n care participanii nu vor avea discuii serioase , nu vor participa activ , nu vor face schimb de cunotine i nu se vor implica n procesul i n dinamica muncii grupului(capacitatea de a lucra cu alii pentru un ctig comun , n spiritul respectului reciproc i al cooperrii) , unele activiti de la nivelurile superioare li se vor prea grele sau chiar imposibile. Activitile incluse n acest pachet s-au desfurat n cadrul Educaiei Interculturale. Se bazeaz pe respect reciproc ntre indivizi, pe credina c toi nvm din experien i c acest tip de nvare este amuzant, plcut i benefic i favorizeaz dezvoltarea individului i cea social. Dac acestea nu sunt pe deplin nelese, atunci apar dificulti i conflicte pentru c oamenii sunt provocai s exploreze gndurile i sentimentele pe care le au fa de prejudeci, credine i viziuni asupra lumii. O munc de grup de calitate asigur mediul sigur de cercetare a acestor probleme. I indic activitile ne vor oferi o cunoatere a imaginii noastre despre oamenii ce aparin unor culturi, ri sau clase diferite de ale noastre. E important s folosim aceste imagini pentru c exist o legtur strns ntre imagini sau stereotipuri i prejudeci sau discriminare. Dac nu tim de unde provin ele i cum s le lum nu putem ti ce influen au asupra noastr i asupra felului n care percepem lumea. Dac vrem s putem strpi rasismul i intolerana , atunci primul pas care trebuie fcut este s percepem aceste imagini ca atare-adic imagini ce au de obicei puin a face cu realitatea. M indic activiti care le permit oamenilor s descopere i s analizeze motivele sociale , economice , culturale sau educaionale care determin discriminarea, excluderea, respingerea sau marginalizarea. Dac nu suntem capabili s s recunoatem cauzele care detemin excluderea i discriminarea , atunci nu vom putea niciodat s le strpim sau s le schimbm. Trebuie s avem o imagine general a intereselor financiare, a puterii i a politicii la nivel local, naional sau global , care se afl la baza conflictelor dintre oameni. Puini i-ar prsi cminurile dac nu ar fi obligai de rzboi, foamete, lipsa unui loc de munc, sau de persecutarea religioas. Lupta pentru un loc de munc, pentru o cas, pentru serviciile medicale i educaie i-a ridicat pe oameni unii mpotriva celorlali. Trebuie s ne punem ntrebarea de ce situaia global este aa cum este i de ce este att de greu s o refacem. A indic activiti care ne arat cum putem aciona, individual sau n grup , pentru aschimbarea social bazat pe solidaritate, respect, acceptarea diferenei i a schimbului liber de idei. Va fi fost inutil parcurgerea/folosirea acestui pachet dac nu se vd nite schimbri ca rezultat. Schimbarea e rezultatul principal al activitilor. Aplicarea poate s se fac la nivel personal, de exemplu s fim mai contieni de existena noastr i de viziunea ce o avem asupra lumii i de importana aciunilor noastre. Aplicaie pot fi considerate lucrurile pe care le fac la nivel local membrii unei comuniti pentru sprijinirea minoritilor sau a celor diferii;sau poate fi colaborarea n cadrul unei organizaii la nivel local, naional sau internaional pentru o lume intercultural mai corect i mai tolerant. Englezii au unele proverbe:Nimeni nu a greit mai mult ca acela care nu a fcut nimic pentru c ar fi putut face doar un picsau :Pt a strbate o mil trebuie s faci primul pas.

36

Asfel de proverbe exist n toate limbile i sfatul nostru este s v facei o colecie proprie. Vei gsi i alte sugestii care s v ajute s punei n aplicare alfabetul campaniei. 4. Dezvoltarea unui program/plan de educaie intercultural Trebuie s fim contieni c realitatea difer de la o ar la alta. V recomandm s adaptai activitile la situaia acutal a rii, zonei sau oraului dumneavoastr. Dac exemplele date sau ntrebrile propuse n scopul evalurii nu sunt relevante n cazul situaiei grupului cu care lucrai, trebuie s gsii altele potrivite. Foarte puine dintre activiti pot fi la fel de bine folosite /eficiente n mai multe ri sau chiar n grupuri. n afar de adaptarea din punctul de vedere al limbajului , al diferenelor sociale i culturale dintre grupuri sau de nivelul de familiarizare cu temele, dumneavoastr va trebui s adaptai ideile cuprinse n acest pachet propriei situaii. Dup cum am menionat i mai sus, succesul abordrii noastre educaionale se bazeaz pe folosirea propriei experiene a paricipanilor, pe sentimentele , atitudinile, capacitile i cunotinele lor. Nu v ngrijorai!Nu va trebui s schimbai ntrega activitate!n cele mai multe cazuri va trebui s adaptai evaluarea i discuia situaiei grupului cu care lucrai pentru a rspunde cerinelor campaniei. De exemplu, dac dorii s dezbatei problema toleranei religioase , n unele ri discuiile se pot rezuma la relaia dintre musulmani i cretini. n altele ar fi mai potrivit s se discute despre anti-semitism sau despre relaiile dintre catolici i ortodoci. Deoarece subiectele propuse spre discuie de ctre aceast campanie exist n toate rile , dei sub forme diferite, ele ar putea fi cel mai bine adaptate dac s-ar apropia de situaiile participanilor. Sfaturile pentru operator/animatorcuprind cteva idei care v vor ajuta s adaptai att tema respectiv , ct i metoda de lucru. Sfaturi pentru operatiri /animatori Cnd lucrm cu tinerii trebuie s ne gndim la echilibrul dintre scopurile noastre n educaia intercultural i cele referitoare la dezvoltarea grupului nsui. Una din principalele noastre obligaii ca animatori este s crem i s meninem o atmosfer plcut n grup i, pe ct posibil s le ncurajm creativitatea i aspiraiile. Acest lucru i va ajuta pe participani s simt c munca lor nu e de prisos i duce la concluzii i experiene interesante. Discuii principale/ndrumtoare Discuiile sunt elementul principal al procesului de educare. Dup fiecare activitate trebuie s v facei timp , orict de puin, pentru a face unele observaii;v sugerm cteva idei care s v ghideze n aceste discuii. Trebuie s v asigurai c toi membrii grupului pot participa dac doresc De exemplu: crearea unei atmosfere plcute de lucru care s permit tuturor s se exprime liber i s fie ascultat. Trebuie s acordai timp oamenilor s se cunoasc ntre ei, s aib ncredere unii n alii i s creeze condiii pentru ca toat lumea s se simt bine. Invitai-i pe participani s-i prezinte prerile i s-i relateze experienele n legtur cu problemele n discuie.

37

Folosii cuvinte, expresii i limbaj comun grupului, facei referiri la cazuri i ntmplri recente , apropiate participanilor. Corelai-le cu vieile lor. Rezistai conflictelor Se poate s se iveasc unele conflicte n timpul desfurrii activitilor. Trebuie s fii pregtii. Le pretindem oamenilor s cerceteze subiectele dificile i provocatoare , ncurajndu-i s -i exprime prerile i s gndeasc n mod critic. Aceasta face parte din procesul educaiei interculturale, dar nu e deloc uor i poate fi foarte stresant. Situaiile care pot cauza conflictele i ntrerup procesul educaional trebuie evitate pe ct posibil. Ca animator al grupului trebuie s cunoatei fiecare membru i orice emoie sentimental ce ar putea fi declanat de o anumit activitate sau de o anumit aluzie. Asigurai-v c toi tiu c nu sunt niciodat obligai s relateze despre ei mai mult dect vor. Dai-le timp participanilor s se destind naintea oricrei activiti , i apoi s i intre i, la sfrit s-i ias din rol. Dai-le timp pentru discuii i concluzii Trebuie s fii pregtii s facei fa conflictelor ce pot aprea ntre participani pentru c avem de-a face cu probleme legate de propriile noastre sentimente , experiene i valori. Nu intrai n panic!Cnd avem de-a face cu asemenea probleme , inevitabil ne implicm emoional. Conflictele nu sunt neaparat de natur negativ, numai s nu pierdei controlul asupra situaiei. V dm cteva sfaturi care s v ajute la rezolvarea cu bine a conflictelor, fr amplificarea tensiunilor existente sau blocarea desfurrii aciunii: Facei-v timp pentru discuii i concluzii. Dac e cazul prelungii-l. Ajutai la clarificarea poziiilor , prerilor i intereselor fiecruia , domolii tensiunea existent n grup, de exemplu cerei-le tuturor s ocupe loc sau s discute timp de 3 minute n grupulee, s analizeze discuia etc. etc. Sftuii-i pe toi s fie ateni la cce vorbesc ceilali. Punei accent pe ceea ce i leag pe oameni , nu pe ceea ce i separ. Cutai consensuri. Determinai-i s fie preocupai de probleme comune mai mult dect s-i compromite sau s-i schimbe situaia. cutai soluii pentru rezolvarea problemei fr a rencepeconflictul oferii-v s discutai n particular cteodat cu cei implicai Dac se ivesc conflicte mai serioase care genereaz tensiuni i blocarea desfurrii activitii grupului, ar fi mai bine s amnai rezolvarea ei pentru o alt ocazie. Este mult mai bine i mai util acest procedeu. Prin amnarea rezolvrii conflictului le lsai timp celor implicai s reflecte asupra situaiei i s vin cu noi abordri sau soluii. Oricum, trebuie s menionm c niciodat nu trebuie ignorat, ascuns sau respins un conflict. Ascunderea de conflict, ca i struul cu capul n nisip, e inutil i de multe ori constituie atitudinea cea mai nepotrivit. Evaluarea sau revizuirea Deseori nu reflectm n mod critic asupra experienelor noastre dar pur i simplu simim c e bine sau ru ceea ce s-a ntmplat. Evaluarea sau revizuirea sunt elemente eseniale ale procesului de nvare i insistm s existe o perioad, dup fiecare activitate , n care s se discute despre ce s-a nvat i despre cum se coreleaz cu viaa , comunitatea i universul lor. V sugerm s parcurgei aceast etap ntrebndu-i pe participani:

38

ce s-a ntmplat n timpul activitii i cum s-au simit ce au nvat despre ei nii i cu ce au rmas din problemele discutate n timpul activitii , i n fine cum pot merge mai departe folosind ceea ce au nvat. Revizuirea nu trebuie s se fac neaparat prin discuii. Putei folosi alte metode , ca limbajul semnelor, desene, sculpturi etc. Exist n bibliografia aferent acestui pachet cri despre aceste metode de revizuire. V sugerm ca dup fiecare etap s v facei timp pentru a revizui ce s-a ntmplat pe parcurs. Facei cteva observaii despre: cum a decurs activitatea din punctul dumneavoastr de vedere:pregtire, atingerea scopurilor etc. cu ce au rmas participanii i care sunt rezultatele, ce vor face ei acum, ca urmare a participrii la activitate? Procesul de evaluare i revizuire nu se termin aici!Obinerea unei reacii a fost un factor esenial n constituirea acestui pachet aa cum este n forma actual, dar munca nu s-a terminat. Aceast schi va fi reactualizat la sfritul acestei campanii i vom ine cont de observaiile dumneavoastr legate de experiena utilizrii lui. Deci, v rugm s completai i s napoiai formularul de evaluare pe care l vei gsi la sfritul crii. 5. ACTIVITI Activitile din acest capitol au fost experimentate i aplicate mai multor grupuri din diferite ri. Oricum trebuie s recunoatem c rezultatele difer de la un grup la altul, aa c putem oferi indicaii referitoare doar la timp, mrimea grupului, nivelul de aptitudini necesar etc. pentru a v putea orienta puin. Dac avei ndoieli acordai mai mult timp evalurii i revizuirii. Activitile au fost clasificate dup patru teme. Activitile sunt mprite pe niveluri, de la 0 la 3 , pentru a indica nivelul aptitudinilor conversaionale, al nelegerii i al capacitilor necesare pentru a putea participa la activitile experimentale. Cele de la nivelul 0 sunt activiti introductive , scurte i foarte simple, menite s stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu s pretind dezbaterea riguroas a lui. Activitile de la cel mai nalt nivel, 3, sunt mai lungi i cer munca serioas a grupului, pricepere, concentrare i cooperare a participanilor i de asemenea o pregtire mult mai ndelungat i mai atent. n acelai timp ofer o nelegere mult mai larg i mai profund a subiectelor. 6. MERITE Activitile din cadrul acestui pachet au fost adunate dup o sptmn de munc intelectual, de discuii i experimente la Ceulaj(Centrul Eurolatinoamerican din Juventud) din Mollina, n Spania. Am lucrat mpreun la dezvoltarea ideilor ce ne-au fost sugerate. Nu e uor s-i aminteti de unde i-a venit ideea;unele le-am luat din cri, altele le-am auzit de la alii sau n timpul perioadelor de pregtire. Din acest motiv nu poi acorda ntotdeauna meritele necesare surselor originale. Ne cerem scuze, deci tuturor persoanelor sau

39

organizaiilor care merit mulumirile noastre i ale cror nume le-am omis. Vom ncerca s rectificm i mai mult aceast situaie la finalul proiectului. Meritele sunt ale urmtoarelor organizaii cu ajutorul crora autorii au dobndit experiena necesar pentru promovarea activitilor acestui proiect: Centrul European de Tineret al Consiliului Europei, Stasbourg Colectivul AMANI, Madrid Equipo Claves, Madrid The Woodcraft Folk, Marea Britanie Centrul de Educare a Adulilor Norwich, Marea Britanie The Northfolk Youth and Community Service, Marea Britanie Publicaiile din care ne-am inspirat n mod special sunt: Educaia intercutural. Analiz i rezolvare a conflictelor, Colectivo AMANI i Educaia tinerilor, Paseo de la Castellana, 101, 2. isbn:8478841296 ntr-o lume a difereneloro lume diferit, Equipo Claves i Cruz Roja Juventus Racetracks, Serviciul Educaiei , Greenwich, Londra, Marea Britanie ISBN 1898443009 Alte merite speciale sunt acordate pe parcursul prezentrii activitilor. Activitatea Nivelul Tema la care se refer Alfabetul aciunilor 0 A Antonio i Ali 1 I Baloanele 1 G A Cultionary 1 I Drag prietene. . 3 G M A Domino 1 G Visuri 2 G I M A Eurojoke contest 3 I M Euro-rail a la carte 2 I Fiecare imagine are o poveste 2 I M A Primele impresii 1 I Forarea cercului 1 I M Ghici cine vine la cin 3 I M Aspectul istoric 1 G M n cartierul nostru 3 M A Insula 3 M F-o! 2 M Knysna albastr 1 G I Etichete 2 I M Limita 20 3 M Alctuirea tirilor 3 I M A i eu 1 G Prejudecile media 3 I M A Copilria mea 1 G I Povestea mea 1 G M Vacana naional 1 Cel fr pereche exclus 1 G Unu e egal cu unu 1 G Calea spre dezvoltare 2 M Eroi personali 1 I A

40

Portrete Refugiaii Regulile jocului n cutarea asemnrilor Fcnd discriminare Povestirile lumii Diversitatea urmelor Copacul vieii Ce vezi? Unde stai? Viitorul alb Sprgtorii de ghea Modaliti de a ncepe lucrul

2 2 3 1 2 1 3 2 1 3 2 0 0

I M I M A M G M A G I I M M I M M A I M G G I

Un alfabet al aciunilor pentru aceast campanie A este pentru aciunea anti-semitism Beste pentru a fi informat C pentru a combate opresiunile, pentru cooperare i grij D pentru diversitate i diferen E pentru egalitate F pentru festival, familie i prietenie G pentru cretere Hpt umanitate i combaterea homofobiei I pentru NVAREA INTERCULTURAL J pentru dreptate K pentru perseverena ncercrii i nerenunare L pentru nvarea altei limbi M pentru a v hotr N pentru c nimeni nu e perfect O pentru a vedea opresiunile P pentru participarea n cadrul comunitii locale Q pentru a pune ntrebri i a nu considera nimic de la sine neles R pentru respectarea celor diferii S pentru a ncepe acum T pentru toleran U pentru a fi unic V pentru a pune n valoare diferena W pentru formarea unei lumi mai corecte X pentru campania mpotriva xenofobiei Y pentru curajul de a fi tu nsui Z pentru zebre, deoarece nu poi spune nici c e alb , nici c e neagr Ce nseamn pentru dumneavoastr aceast campanie? Putei folosi acest alfabet intercultural la nceputul discuiei sau ca un ghid pentru aciunile pe care le facei pentru a nltura xenofobia, rasismul, intolerana i anti-semitismul. Facei o fotocopie mai mare , s fie ca un poster i putei aduga ideile proprii.

41

ANTONIO I ALI
Nivelul 1-tema 1 Se spune c pentru a-i putea folosi creativitatea trebuie s fii singur. Ai ncercat vreodat s compunei o poveste cu 10 persoane sau mai multe n jur?Avei ocazia s ncercai! Temele Stereotipurile Scopuri Explorarea imaginii pe care o avem despre oamenii altor culturi, grupuri sociale etc. S vedem cum aceste imagini condiioneaz ateptrile noastre legate de oameni ce aparin altor grupuri Timpul 30 min. Numrul membrilor grupului 8-10. Not:grupurile mai mari pot fi remprite Pregtire O minge Foaie i pix pentru observator O panoplie i marker Instruciuni 1. Oamenii trebuie s stea n cerc. 2. Unii dintre ei sunt observatori. Ei trebuie s stea nafara cercului i s scrie povestea . 3. Membrii grupului vor compune mpreun o poveste. Au nevoie de o minge. 4. Spunei:Aceasta este povestea lui Antonio, un tnr din Madridi pasai mingea la un membru al grupului i punei-l s continue cu urmtoarele cteva propoziii, i apoi s paseze mingea la altcineva. 5. Continuai n acest mod pentru ca povestea s fie scris n mod cooperativ. 6. dup 10 sau 12 rotaii cerei mingea i spunei:Antonio l cunoate pe Ali, un biat marocan , care are i el o povestei pasai mingea napoi n cerc pentru a se ncepe povestea lui Ali. 7. Desfurai activitatea n timp de10-15 minute. Concluzii i evaluare Cerei observatorilor s citeasc notiele pe care le-au fcut despre povestiri. Apoi cerei membrilor grupului s spun cum au neles povestea vieilor diferite ale celor doi , Antonio i Ali, i comentai legtura cu imaginile pe care noi le avem despre aceti tineri din Madrid i Maroc. Notai principalele observaii pe panoplie.

42

ntrebai de unde provin aceste imagini. S-a gndit cineva n aa fel la Spania i Maroc?De ce?De ce nu ? Sfaturi pentru animator E cel mai bine dac povestea e creat n mod spontan i ntr-un ritm rapid. n acest caz observatorului i va fi greu s noteze tot. Atunci poate s existe un al doilea observator sau se poate nregistra povestea pe o caset. E important ca activitatea s fie prezentat la nceput ca o simpl creaie a unei poveti cooperative. Numele personajelor i va ndruma pe membrii grupului spre tema pe care dorii s o abordai. De exemplu, dac dorii s tratai problema imigranilor, alegei nume asociate n mod tradiional cu majoritatea i imigranii. Dac vrei s v referii la femei i brbai, alegei nume feminine i masculine. Aceast activitate se potrivete oriunde unde exist discriminare , fapt evident din prima propoziie a povestirii:aceasta e povestea lui Frank, un tnr homosexualsauAceasta este povestea Mariei, care are un handicap fizic;comparai povestea cu cea a unei persoane din clasa principal. Alternative 1. mprii grupul n dou subgrupe i fiecare din ele s lucreze la o singur poveste. Apoi, comparai-le. Acest schimb are avantajul c participanii nu se ateapt ca povetile s fie comparate. Trebuie ca participanii s fie mprii la ntmplare n subgrupe. 2. Formai dou subgrupe i fiecare din ele s scrie o biografie sau un moment important din viaa unui personaj al povestirii. Apoi comparai cele dou. Sugestii Dac v plac povetile i surprizele citiiPovetile lumii Dac Ali tria n Antoniois cum s-ar fi simit ca aparinnd minoritii i cum s-ar fi simit Antonio n aceast ipostaz?ncercai Foreaz cercul

BALOANE
Nivelul 1 Temele G i A Pt a ne mplini visurile trebuie s nlturm piedicile. mpreun putem face ca visurile noastre s devin realitate. Temele Cele alese de grup Scopuri Crearea unei atmosfere plcute n grup Observaii legate de modurile n care se manifest nedreptile, discriminarea i excluderea ndemnarea grupului s acioneze n mod pozitiv i s urmeze activitile Timp 20-30 min Mrimea grupului 10-40 persoane Pregtire

43

2 baloane pentru fiecare participant 2 buci de a(de 50 cm)pt fiecare Instrumente de scris Un set de etichete i creioane Un spaiu pentru notie ncperea trebuie s fie destul de mare pentru ca participanii s aib loc s fug n jurul ei , iar n mijloc s nu existe scaune i mese.

Instruciuni 1. Participanii trebuie s se gndeasc n cteva clipe n ce fel de societate ar dori s triasc i s prezinte una sau dou trsturi ale acesteia 2. S scrie cele dou trsturi pe o etichet i s le lipeasc pe peretele pentru notie. 3. Acum, fiecare s se gndeasc la dou lucruri, obstacole, care i mpiedic s corespund celor dou trsturi ale societii ideale. 4. mprii instrumentele de scris, cte dou baloane i dou buci de a fiecruia i spunei-le s scrie pe baloane cele dou obstacole cu litere mari. 5. Fiecare trebuie s spun cele dou cuvinte pe care le-au scris pe baloane. 6. Spunei-le c acum au posibilitatea s elimine aceste dou obstacole. Fiecare s-i lege cte un balon la fiecare picior. Cnd toat lumea e gata , spunei-le c pentru a elimina obstacolele trebuie s sar pe baloane pentru a le sparge. (Pt a fi i mai mult haz i spirit de competiie, sugerai-le participanilor s ncerce s sparg baloanele celorlali n timp ce le apr pe ale lor. ) 7. Dai semnalul pentru nceperea jocului. Concluzii i evaluare ncepei prin a-i ntreba pe participani dac le-a plcut activitatea i cum s-au simit. Continuai cu ntrebri ca: De ce exist obstacole care sunt att de greu de trecut?De unde provin? Credei c exist oameni care ntmpin mai multe piedici dect alii?Cine sunt aceia? i putem ajuta s le depeasc? Sfaturi pentru animator Activitatea merge foarte bine mn n mn cu activitatea Visuri, deoarece sunt interesate de subiecte asemntoare. Jucai Baloanedup ce grupul a terminat de prezentat visurile fiecruia. Jocul Baloanele este interesant datorit atmosferei distractive create de plcerea spargerii baloanelor . Acest element trebuie s fie nelipsit. n loc de baloane putei folosi prezervative. Sunt mai greu de spart i, astfel, dorina de a le sparge e mai incitant. n unele grupuri folosirea prezervativelor reprezint o ncurajare pentru abordarea subiectelor tabu, cum ar fi sexul sau SIDA. Dar, avei grij c n unele situaii pot fi contra-productive. O form simpl a acestei activiti poate fi folosit pentru revigorarea grupului. Sugestii Idei pentru ce urmeaz s facei n mod concret v vin pe parcurs. Un rezultat posibil poate fi plnuirea unei activiti specifice care le-ar plcea participanilor pentru a colabora la eliminarea piedicilor. O alt soluie ar fi munca pentru realizarea unui anumit aspect al societii ideale. Putei continua cu activitatea Drag prietene, care v ofer posibilitatea de a analiza i mai profund prerile i sentimentele referitoare la subiectele abordate.

44

CULTIONARY
Nivelul 1 tema 1 Care este prima dumneavoastr impresie despre cineva din alt ar? Cum ai transpune-o ntr-un desen? Dac v place desenul atunci v va plcea i mai mult cultionary Teme Imagini, stereotipuri i prejudeci Scopuri: S ne folosim i s analizm stereotipurile i prejudecile S ne folosim de imaginile pe care le avem despre grupurile minoritare S nelegem cum acioneaz stereotipurile Pregtirea O list cu lucrurile pe care trebuie s le deseneze participanii O panoplie i marker pentru a nota rezultatele Foi de hrtie A4 i creioane Scotch sau ace de gmlie pentru expunerea desenelor Timp 45 min-2 ore(depinde de mrimea grupului) Numrul participanilor Orici Instruciuni 1. E nevoie de echipe de trei sau patru persoane 2. Echipele s-i ia foile de hrtie i creioanele i s se izoleze de celelalte 3. Chemai cte un membru din fiecare echip i dai-le cte un cuvnt 4. Ei se ntorc n echip i ncep s deseneze cuvntul, n timp ce ceilali ncearc s-l ghiceasc. Trebuie s fac numai desene;nu sunt permise cuvinte su numere. Nu se vorbete, ci doar se confirm rspunsul corect. 5. Cerei altui membru al echipei s deseneze. Facei n aa fel nct fiecare s aib ocazia s deseneze mcar o dat. 6. La sfrit grupurile trebuie s-i expun desenele , i astfel interpretrile i imaginile diferite ale aceluiai cuvnt pot fi comparate i discutate. Concluzii i evaluarea Facei asta n grupuri mici (pot fi aceleai echipe. ) ntrebai participanii dac activitatea li s-a prut dificil i s argumenteze. Cerei-le s se uite la desenele expuse i s compare imaginile i modurile diferite n care cuvintele au fost interpretate. ntrebai-i dac imaginile corespund realitii i ntrebai-i pe cei ce le-au desenat de ce au ales aceste imagini. ntrebai-i de unde ne vin ideile acestor imagini , dac sunt pozitive sau negative i ce efecte ar putea avea asupra relaiilor noastre cu cei implicai

45

Sfaturi pentru animator Dac grupul este mai mic CULTIONARY poate fi jucat ntr-un singur grup, o persoan trebuie s deseneze i primul care ghicete desenul este urmtorul Fii contieni c exist persoane care nu se consider destul de talentai i aceast activitate li se va prea dificil. Asigutai-i c d-voastr nu suntei interesai de opere de art i ncurajai-i pe toi s deseneze. Activitatea e menit s nlture orice stereotip pe care l avem despre ali oameni , strinii i minoritile fiind incluse. Este foarte creativ i plin de haz. Oricum este important ca activitatea s nu se limiteze doar la desene i s determine grupul s reflecte asupra riscurilor create de existena stereotipurilor, i mai ales asupra originii imaginilor pe care ni le facem. Toat lumea are nevoie de stereotipuri pentru a putea fi n legtur cu mediul i cu oamenii din jur. Fiecare dintre noi avem stereotipuri, lucru nu numai inevitabil ci i necesar. Deci oricealuzie la participanii cu stereotupuri trebuie evitat. Trebuie s fim contieni c stereotipurile sunt doar imagini i presupuneri care au de multe ori puine n comun cu realitatea. Faptul c suntem contieni de existena stereotipurilor i a riscurilor pe care le provoac ne ajut s evitm apariia prejudecilor ce duc la discriminare. E interesant de observat faptul c nu ne formm o imagine stereotip despre o persoan cu care nu prea avem tangen. De exemplu, gndii-v la un stereotip pe care l avei despre cineva din Slovenia, San Marino sau Bhutan . Dac avem vreunul poate fi doar c sunt oameni simpatici. Deci, sugerm s includei n lista de cuvinte care s fie desenate un exemplu de o naionalitate cel puin care este minoritar n ara dumneavoastr i una care nu este i cu care grupul are mai mult sau mai puin contact direct. Cerei-le oamenilor s mediteze la diferenele dintre stereotipuri i posibilele cauze ale acestora. O alt problem care trebuie atins este originea stereotipurilor. Poate fi analizat rolul educaiei colare, al familiei, al mass-mediei i al grupului format din membri cu aceleai drepturi. Pt CULTIONARY: Regulile i ideile pentru care echipele trebuie s fac desenele trebuie adaptate contextului naional i cultural al grupului. Cuvintele incluse n lista de mai jos sunt doar sugestii pe care dumneavoastr le putei adapta. De exemplu, dac dorii s folosii imagini ale unei anumite naionaliti nu le putei permite juctorilor s deseneze steaguri sau monede-ar fi prea uor. Pe de alt parte , pentru a evita ghicirea prea rapid prin simpla asociere a ce urmeaz , alternai descrierea minoritii cu alte cuvinte referitoare la concepte, obiecte sau oameni care nu au nimic de-a face cu aceste subiecte adic de exemplu, dac cerei descrierea unui maghiar, a unui romn i a unui franceze e mai bine s ncepei cu maghiarul , urmat de rasism sau minoritate i doar apoi romnul urmat de prieten naintea francezului. Acest lucru va aduga varietate, va stimula competiia i va face activitatea mai hazlie.

46

Sugestii pentru cuvintele ce s fie desenate: Rasism, . diferen. , educaie. , discriminare. , anti-semitism. , refugiai, . conflict, . european, . naionalist(din ara n care se desfoar activitatea). un ran. , srcie, . un musulman. , un homosexual, . european, . egalitate, . o persoan depistat pozitiv cu HIV. , un igan, . un japonez. , un rus. , un african, drepturile omului, media, . un turist. , solidaritate, . un nevztor. , refugiere. , iubire, un arab , un moldovean. Sugestii ncurajai membrii grupului s afle mai multe despre felul n care sunt folosite stereotipurile n mass-media i n reclame, i despre reaciile lor fa de aceste stereotipuri. Cerei-le ca pe data urmtoare s vin cu exemple. Ne formm imagini despre oameni i culturi nu numai din desene i scrieri, ci i din muzic. Putei ncerca Knysna Blue pentru a explora aceste imagini muzicale. n mod alternativ , dup ce v-ai gndit la stereotipuri , s-ar putea s dorii s continuai s explorai efectul lor i al etichetrii oamenilor. Dac e aa folosii Etichete

DRAG PRIETENE .
Nivelul 3 Temele G, M, A Toi avem preri, idei i sentimente pe care am vrea s le mprtim dar uneori ne este greu s vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate mai bun pentru a exprima ceea ce gndim. Teme Cele legate de tema edinei Scopuri ncurajarea participanilor n exprimarea viziunilor i a sentimentelor Promovarea empatiei i a nelegerii mai multor puncte de vedere despre o anumit tem ncurajarea participanilor crora le este mai greu s vorbeasc n faa altora nceperea discuiilor despre solidaritate, egalitate i respect reciproc

Timpul Aceast activitate ar trebui s se desfoare pe parcursul a unei zile sau dou, i s fie inclus ntr-un program mai larg Partea A:30 min Partea B:15 min Partea C:30min Partea D:45 min. Mrimea grupului De la 5 la 30 Pregtire Creioane i hrtie Acces la xerox

47

Instruciuni Partea A Alegei doi sau trei participani i cerei-le s scrie o scrisoare unui alt membru al grupului despre un anumit subiect, De exemplu despre a aparine minoritii, despre rasism, Europa, nedreptate etc. Scrisorile trebuie s se termine cu o invitaie la pentru rspuns, de exemplu Ce credei despre aceasta?, M putei ajuta?, Care e prerea dumneavoastr? Partea B La nceputul edinei urmtoare cerei-le delor ce au scris scrisorile s le citeasc grupului. Partea C Cerei-le celor crora le-au fost adresate scrisorile s scrie rspunsurile. Partea D La sfritul edinei sau la urmtoarea, trebuiesc citite rspunsurile date la scrisori. Concluzii i evaluare ntrebai-i pe cei care au scris scrisorile ce au nvat din aceast activitate , i apoi pe ceilali membri ai grupului ce au nvat ascultndu-i. Apoi continuai discuia despre subiectele scrisorilor. Sfaturi pentru animator Aceast activitate ofer posibilitatea de a se gndi n modul cel mai limpede la ceea ce simt sau ce vor s spun despre un subiect. Ofer de asemenea, celor care au dificulti n exprimarea oral posibilitatea de a contribui la discuiile din cadrul grupului. n acest fel activitatea ajut la crearea unor sentimente pozitive n grup i favorizeaz nelegerea personal. E util i n cazurile cnd exist conflicte n grup. Acest tip de exerciiu se potrivete oricrui fel de grup dar d rezultate bune mai ales n grupurile internaionale. Temele scrisorilor ar trebui s fie legate de scopurile edinei. De exemplu. dac tema este violena atunci putei porni de la un eveniment recent , un conflict ntre grupurile de tineret, un atac violent asupra cuiva, un raid al poliiei n tabra iganilor sau migratorilor Partea A:Alegerea primilor care trebuie s scrie ar trebui fcut n funcie de diversitatea grupului De exemplu, o persoan minoritar i una majoritar;persoane aparinnd minoritilor diferite;un brbat i o femeie;etc. E important ca cei care scriu scrisorile s se tie care sunt , pentru a nu-i scrie reciproc , ci s vizeze ali membri ai grupului. Participanii trebuie s tie c scrisorile trebuie s fie ct mai personale posibil , dar n acelai timp trebuie lsai s decid singuri n ce fel s fac lucrul acesta. n acest caz personal nseamn c participanii s asocieze subiectele cu situaia lor , sau c acestea li se potrivesc. /le sunt utile. . Activitatea presupune i o dificultate, aceea c unii participani ar putea simi c nu pot scrie . Ei trebuie s fie ncurajai. E foarte folositor s dai fiecrui membru al grupului fotocopii ale scrisorilor scrise n partea A.

48

SUGESTII Scriei despre ceva ce v preocup. Trimitei le autoritilor, politicienilor sau ziarelor locale corespunztoare. Asigurai-v c prerile dumneavoastr sunt cunoscute i ajut la nfptuirea schimbrii. Nu e uor s scrii scrisori. Poate fi foarte dificil s redai exact ceea ce vrei s spui, trebuie s-i alegi cu mare grij cuvintele. Dac suntei interesat putei ncercaViitorul alb, care este o activitate prin care se exploreaz originea cuvintelor i cum, prin asocieri, li se poate schimba sensul .

DOMINOURI
Nivelul 1 tema G tii juca domino?Haidei s jucm domino cu corpurile noastre. Teme Orice vrei dumneavoastr Scopuri ncurajarea contactului fizic S-i ajutm pe oameni s ajung s se cunoasc reciproc S i facem contieni de faptul c ntr-un grup exist diferene ntre indivizi tot aa cum exist lucruri comune. Timpul 10 min Mrimea grupului Orici Pregtire Nu e nevoie de materiale speciale O list cu caracteristici posibile n cazul n care juctorii nu au idei Un spaiu mare Instruciuni 1. O persoan din grup ncepe s se gndeasc la dou trsturi personale pe care le dezvluie apoi celolali, cum ar fi:Sunt fat i am doi frai;apoi, cine e fat o ine de mna dreapt , de exemplu, pe prima persoan , i altcineva care are doi frai o ine de mna stng 2. Chemai pe altcineva din grup care s aib una din aceste trsturi s in mna dreapt sau stng a primei persoane(n funcie de trstura pe care o au n comun)i apoi s adaoge o trstur proprie a prii rmase libere. De exempluSunt fat i am ochi cprui;iar cine are ochi cprui merge n partea respectiv etc. 3. Toi membrii trebuie s ia parte astfel c n final va fi un cerc n care toat lumea e legat de toat lumea. 4. Dac vreo trstur nu mai exist la nimeni altcineva n grup i domino nu se mai potrivete, atunci alegei alta , astfel nct lanul s fie continuat. Sfaturi pentru animator Trsturile date sunt doar exemple;fiecare poate alege sau ncepe cu orice caracteristic le place, fie ea vizibil sau nu. E important ca membrii grupului s aib actualmente contacte fizice, ceea ce favorizeaz existena unui sentiment de grup mai puternic. Felul n care trebuie s aib loc acest contact

49

fizic este prin atingerea minilor, a capului , a picioarelor etc. Juctorii pot sta jos sau n picioare. Dac trsturile ncep s se repete, cerei-le participanilor s vin cu idei noi. E foarte bine dac trsturile nu sunt prea simple. Ele pot fi vizibile(culoarea hainelor sau a prului), invizibile sau personale(hobbiuri, mncarea favorit, cntecele favorite n timpul duului) sau altele legate de un anume subiect(credsimt. despre minoriti, brbai, femei, igani sau migratori, evrei etc. ) Acest joc trebuie s se desfoare repede, pentru ca oamenii s nu se plictiseasc ateptnd s se pun n locul potrivit. Formarea unui cerc revigoreaz sentimentul de grup. Se pot inventa i alte forme de a fi jucat. Dac activitatea se desfoar la nceputul edinei sau are rolul de sprgtor de ghea, v sugerm s v alturai participanilor i s jucai mpreun cu ei. Acest lucru ajut la spargerea barierelor. SUGESTII Domino va fi demonstrat c nu putem cunoate ntreaga personalitate a omului doar cu ajutorul vzului. Totui, cnd ntlnim pentru prima dat oamenii i judecm bazndu-ne pe ceea ce vedem. FolosiiPrimele impresii pt a explora ceea ce vedem i pentru a afla dac toi vedem la fel.

VISURI
Nivelul 2 tema G I M A O caracteristic pa care toi oamenii o avem este abilitatea de a visa i de a ne imagina un viitor mai bun. Aceast activitate ntrete simul egalitaii n cadrul grupului cu ajutorul mprtirii viziunilor i a visurilor noastre. TEME Egalitatea mai presus de originea etnic i cultural Solidaritate i empatie ntre membrii grupului SCOPURI Accentuarea egalitii n cadrul grupului Generarea solidaritii i a empatiei i crearea unei atmosfere plcute n grup ncurajarea cooperrii Cunoaterea reciproc TIMPUL 1 or MRIMEA GRUPULUI ntre 6 i 40 PREGTIRE panoplie i marker-cte un set pentru fiecare grup participant INSTRUCIUNI 1. Organizarea acestei activiti va depinde de mrimea grupului. Dac grupul e mediu(10 oameni)lucrai cu el ca ntreg. Dac e mai mare facei grupe de cte 5-6. 2. Dai-le cinci minute s reflecteze asupra viitorului n termenii familiei, slujbelor, hobbiurilor, dezvoltrii personale, drepturilor civile etc.

50

3. Apoi cerei-le s-i dezvluie aspiraiile i visurile i s argumenteze. ar trebui s scrie sau , de preferat s deseneze , trsturile comune pe un afiier , de exemplu faptul c au un servici, copii, cas etc. 4. Cerei fiecrui grup s-i prezinte desenele sau concluziile tuturor celorlali. 5. Continuai prin a le cere s menioneze idividual sau pe grup , 3 lucruri care i mpiedic s-i ating aspiraiile i 3 care lucruri concrete pe care ei, ca i grup , le-ar putea face pentru a vedea o parte din visurile lor mplinit. Concluzii i evaluare ncepei prin a-i ntreba ce au simit n timpul activitii i ce le-a plcut. Continuai cu alte ntrebri: V-a surprins ceva? Considerai c toat lumea are dreptul de a-i mplini aspiraiile? Credei c unii au mai multe anse dect alii?Cine sunt acetia i de ce sunt favorizai;este corect? Cum v putei sprijini reciproc pentru a nvinge piedicile i pentru a v ndeplini visurile? SFATURI pentru ANIMATOR Activitatea ofer grupului sau individului posibilitatea de a-i exprima clar visurile sau de a gsi soluii pentru a rezolva mpreun lucrurile. Insistm s specificm aceast abordare colectiv pentru a depi deficienele individuale, cum ar fiNu tiu s fac asta sau astaNu am ceea ce-mi trebuie. . . Activitatea e mai eficient dac viziunile sunt asociate n mod creativ. Dac participanii ntmpin greuti la desenat putei folosi tehnicile colajului, folosind reviste vechi, foarfec i lipici. n mod alternativ putei invita persoane crora s le prezentai viziunea dumneavoastr sub forma unei scurte piese(schi). Orice alt metod prin care faciliteaz expresia creativ i spontan este de preferat comunicrii scrise sau orale. Dac grupul este multicultural este mai uor s facei referiri la rasism, xenofobie i anti semitism. De altfel, ntrebarea Credei c toat lumea are dreptul de a-i ndeplini visurile?ar trebui s contribuie la direcionarea discuiei i a refleciilor n acest sens. SUGESTII ncercai activitatea Baloanept a favoriza apariia sentimentelor pozitive n grup. Gndii-v la ceva concret pentru a se realiza ideile participanilor fcute cunoscute n timpul activitii sau planificai o alt edin pentru a gsi soluiile practice.

EUROJOKE CONTEST
Nivelul 3 tema I M E doar un rset!Ce conteaz c e glum irlandez sau belgian? TEME Stereotupurile i prejudecile Cum este folosit umorul pentru a menine sau pentru a provoca apariia unuei prejudeci Responsabilitatea personal n faa situaiilor cu care nu suntem de acord SCOPURI Explorarea bazelor umorului nostru

51

S fim contieni de efectul pe care l au glumele asupra noastr i asupra celor la care se refer S discutm despre temerile care se ascund n glumele pe care le spunem TIMPUL 45 min MRIMEA GRUPULUI Orici PREGTIRE Adunai mai multe glume potrivite pentru grupul dumneavoastr incluznd : Cele mpotriva vegetarienilor, bogailor, evreilor, politicienilor, starurilor, strinilor, homosexualilor, oamenilor cu deficiene. . Cele despre subiectele tabu Calambururi i jocuri de cuvinte Farse i glume practice fcute unuia dintre membri Caricaturi. Vei avea nevoie de o plrie De o foaie mare de hrtie sau de o panoplie i de un instrument de scris pentru a marca scorurile. INSTRUCIUNI 1. Scriei glumele pe bucele de hrtie i punei-le n plrie. 2. Toat lumea trebuie s stea ntr-un cerc;fiecare i ia un bileel din plrie i citete sau mimai gluma ntregului grup. 3. Ceilali participani evalueaz gluma acordnd note de la 1 la 10 4. Cnd hotri dumneavoastr sau dup fiecare trei glume cerei juctorilor s voteze prin ridicarea minii. 5. Marcai scorurile pe panoplie Concluzii i evaluare Discutai despre ce au simit juctorii n timpul jocului i apoi ntrebai-I: Care glum a fost cea mai bun i de ce?care a primit cele mai puine voturi i de ce? Cum v simii cnd suntei victima unei glume sau cnd se refer la ceva ce v preocup? Care feluri de glume sunt cele mai bune? Ce face ca o glum s fie inacceptabil? Ce e ru n a spune glume rasiste sau despre sex? Cum reaconai cnd cineva spune o glum ofensiv: Zmbii politicos Rdei pentru c i prietenii dumneavoastr rd Afirmai c nu se cuvine Prsii grupul fr a spune nimic? SFATURI Alegerea glumelor este important deoarece v permite s avei control asupra activitii care v-ar putea scpa uor din mn. Alegei att glume utile sau mai puin utile. Caricaturile pot fi cea mai bun surs de glume care s ne ajute s nvm ceva bun despre noi nine i despre lume. Ferii-v de glume care i-ar putea rni adnc pe unii membri ai grupului. Ar putea fi instructiv dac ai include glume, mai ales practice , mpotriva membrilor grupului.

52

SUGESTII Colecionai caricaturi i glume pe care s le mprii ntre voi. Alegei un loc permanent n care s le expunei. Sau creai propriile caricaturi sau glume pe care s le distribuii i altor grupuri i organizaii. ncercai s le publicai n ziarul local sau n publicaia organizaiei. Observai cum discriminm unele grupuri i apoi le considerm pe ele vinovate de acest lucru. Folosii F-o! n mod alternativ explorai metodele n care ai face fa cel mai bine situaiilor dificile, folosii Fcnd discriminare.

EURO-RAIL A LA CARTE
Nivelul 2 tema I Nimeni nu este rasist dar Aceast activitate se refer la perceperea prejudecii folosind o situaie de zi cu zi:cltoria cu trenul. Temele: Prejudecile i limitele toleranei Imagini i stereotipuri despre minoriti diferite. SCOPURI Provocarea stereotipurilor i a prejudecilor pe care le are participantul despre alte persoane sau minoriti, i despre imaginile i asocierile pe care le propune textul. Reflectarea asupra percepiilor pe care le au diferii participani despre minoriti. Dezvoltarea contiinei de sine privind limitele toleranei. Confruntarea evalurilor i a stereotipurilor participanilor. TIMP 90 min-2 ore MRIMEA GRUPULUI Minin 5, maxim 40 PREGTIRE Cte o copie a listei cu activiti fiecrui participant. Un instrument de scris pentru fiecare. INSTRUCIUNI 1. Dai cte o copie a listei cu activiti fiecrui participant. 2. Descriei pe scurt scenariul i rugai-i s citeasc descrierea persoanelor care cltoresc cu trenul. 3. Acum cerei-le s aleag fiecare cte trei oameni cu care le-ar plcea cel mai mult s cltoreasc i trei cu care nu le-ar plcea deloc. 4. Dup ce au ales, s se grupeze n grupuri de cte patru sau cinci pentr: A-i dezvlui alegerile i motivele care i-au determinat. A compara alegerile fcute i argumentele i pentru a vedea dac exist asemnri. A se decide prin consens asupra unei liste comune(trei favorii i trei nefavorii). 5. fiecare grup i prezint concluziile i argumentele. Ar trebui de asemenea s menioneze n ce cazuriau fost mai multe diferene de opinie. Concluzii i evaluare Concluziile i discuia se vor baza pe lucrrile grupului. Compararea rezultatelor diferite e o metod bun pentru a ncepe discuia.

53

Putei continua cu ntrebri de genul: Ct de realist sunt prezentate situaiile? A avut cineva din grup o experien asemntoare n viaa real? Care sunt factorii principali care v-au determinat s luai deciziile individuale? n cazul n care grupul nu a reuit s ajung la concluzii comune argumentai. Ce a fost cel mai dificil?Ce v-a mpiedicat s ajungei la un consens? Care stereotipuri sunt evocate n lista pasagerilor?Exist stereotipuri n descrierile date sau doar n mintea i imaginaia noastr?De unde provin aceste imagini? Cum v-ai simi dac nimeni nu ar dori s stea n acelai compartiment de tren cu dumneavoastr? SFATURI pentru ANIMATOR Lista pasagerilor e foarte lung i va fi dificil pentru grupuri s formeze o list comun , cceea ce nseamn c le putei acorda mai mult timp att indivizilor ct i grupurilor. Dac dorii putei reduce lista la 10-14 pasageri i s o adaptai situaiei locale sau naionale a grupului cu care lucrai. E important ca unele descrieri ale pasagerilor s corespund minoritilor familiare grupului, incluznd i minoritile invizibile cum ar fi homosexualii, persoanele cu deficiene, persoanele infestate cu virusul HIV etc. n cele mai multe cazuri grupurile nu vor reui s altuiasc o list comun. Nu punei accent pe acest aspect al activitii , mai ales pentru c poate duce la un consens fals. E la fel de interesant s analizezi motivele care au fcut dificil ajungerea la un consens ntr-o problem ca aceasta. E important ca fiecare s respecte prerile celorlali i s nu i condamne pentru viziunile personale. Dac alegerile cuiva par ndoielnice, e mult mai util s se iscute motivele care lau determinat s le fac dect s l ntrebai despre deciziile personale. De fapt i participanii i dumneavoastr, ca animator, vei fi pui n posturi dificile:aceast activitate poate fi uor transformat ntr-o edin de condamnare!De aceea s nu lsai ca discuia s devieze spre ideea ci mai degrab s insistai asupra faptului c toi avem prejudeci. E la fel de important s se discute i s se exploreze faptul c descrierile pasagerilor sunt foarte sumare , c tim foarte puin despre personalitatea i condiia lor. Dar nu este acesta modul normal n care reacionm la informaiile din ziare i de la televiziune, din conversaii i ntlniri cu oameni pentru prima dat? SUGESTII Aceast activitate poate fi urmat de Primele impresii sau de Ce vezi?. n mod alternativ ntrebai. -v pe dumneavoastr niv ct de mult tii despre cum e s fii refugiat sau imigrant i s fii supus prejudecii i discriminrii, folosind activitateaRefugiatul Scenariul Urcai n trenul Deer Vallez Expresspt a cltori timp de o sptmn de la Lisabona spre Moscova. Avei loc la cuet, cu nc trei persoane. Cu care din urmtorii ai prefera s cltorii? 1. Un soldat srb din Bosnia 2. Un broker financiar elveian foarte gras 3. un DJ italian care pare s aib muli dolari 4. o femeie african care vinde produse din piele 5. un tnr artist depistat pozitiv cu HIV 6. Un Roma man din Ungaria eliberat din nchisoare 7. Un naional basc care cltorete regulat n Rusia 8. Un rapper german care are un stil de via foarte schimbtor

54

9. Un ctre la acordeon, orb, din Austria 10.Un student ucrainian care nu vrea s mearg acas 11.O romnc de vrst medie, care nu are viz i are un copil de 1 an n brae 12.Un feminist olandez agresiv i tare pe poziie 13.Un suedez chel aflat sub influena alcoolului 14.Un lupttor din Belfast care pare s mearg la un meci de fotbal 15.O prostituat polonez din Berlin 16.Un fermier francez care vorbete numai francez i are un co plin cu brnz puternic mirositoare 17.Un refugiat kurd care triete n Germania i acum se ntoarce din Libia INSTRUCIUNI 1. Alegei individual trei persoane cu care ai prefera s cltorii i trei cu care nu. Avei la dispoziie 15 minute. 2. n grupuri mai mici prezentai-v alegerea i discutai cu ceilali ce motive ai avut. Apoi ncercai s ajungei prin consens la o list comun cu cei trei favorii i cu cei trei nefavorii. Avei 45 de min pentru aceasta. 3. Apoi fiecare grup i prezint concluziile , urmate de concluzii i de o evaluare a exerciiului.

FIECARE DESEN SPUNE O POVESTE


Nivelul 2 tema I M A Uneori vedem cceva care ni se pare foarte simplu. Dar uitndu-ne din alt punct de vedere vedem altceva. TEME Percepiile au la baz i depind de experiena, cultura , ateptrile noastre anterioare etc. Deciziile sunt deseori luate pe baza unor date limitate SCOPURI S artm felul n care imaginile noastre despre alii influeneaz interpretarea comportamentului lor. S fim contieni de felul n care completm golurile cunotinei noastre. S fim contieni de influena i puterea pe care o au imaginile pe care ni le-am creat, asupra oamenilor. TIMPUL 30 min MRIMEA GRUPULUI Orici PREGTIRE Alegei un desen care se leag de tema edinei sau campaniei pe care o desfurai. Tiai desenul n aa fel nct fiecare parte s spun o poveste, iar cnd le unii s fie o poveste diferit Lipii cele dou jumti pe foi separate Facei copii cu fiecare jumtate pentru fiecare participant

55

Hrtie i creioane pentru fiecare participant INSTRUCIUNI 1. Spunei-le participanilor c vor primi fiecare un desen i , individual, s scrie despre ce cred c e desenul respectiv, cine sunt personajele, ce se ntmpl, unde se petrece aciunea etc. 2. Dai-i fiecrui participant prima jumtate a desenului, i n decurs de 5 min s scrie povestea 3. Acum cerei-le s schimbe ntre ei povetile. Dac grupul e mare se poate mpri n grupuri de cte 6 sau 8 persoane. 4. Acum dai-le cea de-a doua jumtate a desenului i cerei-le s treac n revist impresiile despre ceea ce au vzut. Concluzii i evaluare Discuia ar trebui s favorizeze o analiz a modalitilor n care ne organizm i revizuim datele pe care le avem. V vor ajuta urmtoarele ntrebri: Despre ce credei c a fost imaginea? Cine erau persoanele din imagine? Unde se aflau ei? Ce fceau? De ce erau acolo? De ce v-ai gndit la anumite lucruri(i nu la altele)? Imaginea a fost interpretat diferit de membrii grupului? V-ai schimbat prerea cnd ai vzut ntreaga imagine? n realitate, cnd se ntmpl ceva sau cnd vedem doar o parte din imagine ncercm totui s-i dm un neles. Ce se ntmpl dac mai trziu privim din nou imaginea ntr-un context mai larg i ne schimbm punctul de vedere? V rzgndii sau rmnei la prerea iniial? De ce e greu s recunoatem c ne-am rzgndit? SFATURI ncercai s gsii imagini sau desene potrivite pentru grup i relevante pentru viaa lor, sau care se refer la un anumit subiect pe care dorii s-l discutai. SUGESTII ncurajai pe toat lumea s promit s ncerce s fie mult mai critici i mai contieni de cea ce spun oamenii, de ceea ce citesc sau de ce vd, mai ales de imaginile tirilor i ale reclamelor. Facei-v timp n edina urmtoare pentru a-i lsa pe participani s v spun ce surprize au avut i cu ce au rmas. Aceast activitate se coreleaz foarte bine cu Ce vedei?, n care participanii se uit la imaginile de pe hrtie i se pretind a fi redactorii care scriu articolele

PRIMELE IMPRESII
Nivelul 1 tema 1 Prima impresie poate fi foarte neltoare. Ea este foarte important, i e foarte uor s faci presupuneri greite la adresa celor pe care nu-i cunoti.

56

TEME Identitatea personal Stereotipia Felul n care ne formm preri despre oameni, dispunnd de foarte puine date adevrate. SCOPURI Compararea felurilor n care oamenii au prime impresii diferite Explorarea faptului c experienele anterioare nuaneaz primele noastre impresii. S fim mai contieni de felul n care impresiile noastre ne influeneaz comportamentul fa de ceilali. TIMPUL 30 min MRIMEA GRUPULUI 4-12 participani PREGTIRE Alegei imagini din reviste cu oameni care au fee interesante/ocante/diferite. Lipii figurile pe o foaie de hrtie i lsai spaiu mult dedesubt. Va trebui s avei cte o foaie pentru fiecare participant. Cte un creion la fiecare INSTRUCIUNI 1. Juctorii trebuie s stea n cerc;le dai tuturor cte o foaie. 2. Cerei-le s se uite la imgine i s noteze LA CAPTUL PAGINII prima impresie despre persoana din imagine . 3. Apoi s ndoaie captul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris i s o dea persoanei urmtoare. 4. Urmtorul scrie i el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe care a primit-o , ascunde ceea ce a scris i d mai departe foaia. 5. Acest procedeu se repet pn cnd toi participanii au vzut toate imaginile. 6. Acum desfacei foile i lsai-i pe toi s compare primele impresii diferite. Concluzii i evaluarea Discutai despre ce s-a ntmplat i cu ce ai rmas: Ca grup? Ce v-a surprins? Pe ce v-ai bazat primele impresii? Prezentai exemple de situaii n care v-ai format o prim impresie complet greit despre cineva. Care a fost rezultatul? Ce ne spune aceast activitate despre noi nine? SFATURI nainte de a ncepe fii siguri c toat lumea nelege instruciunile. E bine s artai cum trebuie scris i ndoit foaia. Foile trebuie s circule repede, nu trebuie lsat prea mult timp de gndire. Primele impresii se cer. Evitai alegerea figurilor celebritilor sau ale persoanelor cunoscute.

57

ncercai s gsii figuri ct mai variate:de vrste , culturi, etnii diferite, cu talente sau defecte etc. S fii pregtii pentru argumentri dure ale atitudinilor. n funcie de mrimea grupului , comentariile pot s nu fie totdeauna anonime. ALTERNATIVE Dac grupul e mai mare ar fi bine s folosii un retroproiector. Fiecare participant va scrie prima lui impresie pe o bucat de hrtie numerotat , iar dumneavoastr le vei aduna i le vei citi la final. SUGESTII Introducei cteva lucruri noi n grupul sau n organizaia cu care lucrai , care s v ofere posibilitatea aflrii mai multor chestiuni despre oamenii care sunt diferii;de exemplu invitai un speaker, prezentai filme strine sau organizai seri culturale cu muzic din alte ri. Dac preferai s lucrai cu imagini ale oamenilor atunci ncercaiPortrete i explorai prerile pe care le avei despre persoane considerate ratate sau mplinite din punct de vedere social. Dac dorii s folosii tehnica imaginilor pe care le avem despre persoanele strine Antonio i Aliv vine n ajutor.

FOREAZ CERCUL
Nivelul 1 tema I M Dorii s v simii ca aparinnd unei minoriti sau majoriti?Aceast activitate este una adecvat. TEME Relaiile minoritate/majoritate Mecanismele politice i sociale care determin divizarea societii SCOPURI S vedem cum e s aparinem minoritii sau majoritii Analiza strategiilor folosite pentru a fi acceptai de grupul majoritar S realizm cnd ne convine s aparinem minoritii sau majoritii. TIMPUL 40 MIN MRIMEA GRUPULUI 6-8 persoane ntr-un cerc PREGTIRE Hrtie i creioane pentru observatori Ceas sau cronometru INSTRUCIUNI 1. mprii grupul n subgrupr de cte 6 sau 8 persoane. 2. Fiecare subgrup trebuie s-i aleag observatorul i persoana din afar/outsiderul. 3. Ceilali juctori s stea umr lng umr n aa fel nct s nu fie loc liber ntre ei. 4. Persoana din exterior trebuie s ncerce s intre n cerc , i nu e lsat de cei care formeaz cercul. 5. Observatorul trebuie s noteze toate strategiile pe care le folosesc cei din cerc i outsiderul, i s cronometreze timpul.

58

6. Dup dou sau trei minute , indiferent c a reuit sau nu s intre n cerc , outsideruleste nlocuit. 7. Activitatea se termin cnd toi participanii care au dorit , au forat cercul. Concluzii i evaluarea Discutai cu toat lumea ce s-a ntmplat i cum s-au simit. ncepei cu ntrebrile urmtoare: Cum v-ai simit cnd erai n cerc? Cum v-ai simit ca outsider? Cei care au reuit s intre n cerc se simt altfel dect cei care nu au reuit? ntrebai-i pe observatori: Ce strategii au folosit outsiderii? Ce strategii au folosit cei din cerc pentru a-i mpiedica pe ceilali s intre? Apoi ntrebai-i pe toi: Cnd v simii n minoritate sau ca outsidern viaa real i cnd apreciai faptul c facei parte din grup sau din majoritate? Care sunt cele mai puternice grupuri ale societii noastre?i care sunt cele mai slabe? Cercul reprezint privilegiile, banii, puterea, munca . Ce metode adopt grupurile minoritare pentru a avea acces la acestea?Cum i apr majoritate statutul? SFATURI Ar fi bine s le dai indicaii concrete observatorilor, adic s noteze: ce vorbesc oamenii din cadrul cercului ntre ei i cu outsiderul. Ce fac cei din cerc pentru a nu-l lsa pe outsider s intre. Ce spune outsiderul. Ce face outsiderul. Aceast activitate presupune mult energie din partea celor care particip. n principiu, nu ar trebui s existe agresiune, doar dac relaiile dintre participani nu sunt prea prietenoase. nainte de evaluare se recomand ca participanii s fie lsai s discute neoficial despre ceea ce s-a ntmplat. ALTERNATIVE Dac sunt mai multe grupuri care particip , se poate ca ficare dintre ele s-i pun un nume. Acest lucru va revigora sentimentul identitii grupului. Se poate ca outsiderul s aparin altor grupuri. LA sfritul etapei outsiderul trebuie s se ntoarc la grupul lui, chiar dac a reuit sau nu s rup cercul. Acest fapt accentueaz sentimentul singurtii pe care l are outsiderul. SUGESTII Sugerai-le participanilor s spun cum i-ar putea controla mai bine comportamentul i cnd ar putea, fr s vrea, s i exclud pe unii din grup. De exemplu, exist reprezentani din toate departamentele comunitii locale care s fac parte din grupuri , cluburi, societi sau organizaii locale?Dac ar dori ar putea face parte?Ce i mpiedic?Ce i-ar ncuraja s se alture lor?Gsii soluia potrivit pentru a oferi tuturor posibilitatea de a participa. Fiind trecute n revist mecanismele de excludere i motivele pentru care excludem persoanele care sunt diferite de noi, poate v-ar plcea s ncercai activitatea Domino, , pentru a ntri sentimentul de grup i pentru a explora trsturile pe care le avem ca fiine umane, sau ncercaiS cutm asemnri i s descoperim diversitatea, pentru a explora

59

felul n care fiecare dintre noi este un amestec de trsturi pe care le au i ali oameni, dar nu toi, i pentru a celebra diferena.

GHICI CINE VINE LA CIN?


Nivelul 3 tema I M I-ai vzut vreodat pe Spencer Tracy i pe Katherine Hepburn cinnd mpreun?Probabil ai fost prea mici cnd a aprut filmul. Dar niciodat nu e prea trziu! Aceast activitate se poate desfura sub forma unei scenete. TEME Stereotipuri, prejudeci i discriminare. Transmiterea prejudecii cu ajutorul procesului de socializare i educaie. Cum s rezolvm conflictul. SCOPURI Analiza mesajelor pe care le-am primit de la familie despre oameni cu un fond cultural i social diferit de al nostru. Analiza valorilor care se ascund n spatele acestor mesaje. S fim contieni de rolul pe care l are familia n transmiterea valorilor societii TIMPUL 45 min MRIMEA GRUPULUI Minim8 persoane PREGTIRE Copii ale role-cardurilor Hartie si pixuri pentru observatorii speciali. INSTRUCTIUNI 1. Explicati grupului ca acesta este un exercitiu pentru explorarea rolului familiei in transmiterea de imagini despre persoanele care apartin altor grupuri sociale sau culturale. 2. Cereti 4 voluntari pentru roluri (de preferat 2 voluntari de acelasi sex )si alti 4 care sa fie observatori speciali. Restul grupului raman observatori generali. 3. Spuneti fiecarui observator sa-l observe pe un voluntar si sa ia aminte de toate argumentele folosite. Hotarati cine poate sa observe. 4. Dati fiecarui voluntar cartea de joc si lasati-i 2-3 minute sa-si intre in rol. 5. Pregatiti scena:puneti 4 scaune in semicerc si spuneti-le ca aceasta este camera de zi a unei case si va vor asista la o discutie in familie. Dati semnalul exemplu bateti din palme, pentru a incepe exercitiul.

60

6. Va trebui sa va hotarati cat va dura exercitiul depinzand de cat de bine se desfasoara. 15 minute e de ajuns. Dati un semnal clar pentru a indica sfarsitul exercitiului. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepeti examinarea intrebandu-i pe actori cum s-au simtit. Apoi fiecare observator va citi argumentele folosite de fiecare actor pentru a-i convinge pe ceilalti. Urmati o discutie generala cu toti. Puteti intreba: Au fost argumentele asemanatoare cu cele pe care le-ati auzit in familiile voastre? Ar fi existat vreo diferenta daca in loc sa fie de culoare prietenul sa fie de aceeasi rasa cu fata? Ar fi fost lucrurile diferite daca, in loc ca fata sa-si aduca prietenul acasa baiatul ar fi adus fata acasa? Ce s-ar fi intamplat daca fata ar fi spus ca are o relatie cu o alta fata? Dar daca baiatul si-ar fi prezentat iubitul? Credeti ca asemenea conflict e normal in zilele noastre, sau e ceva trecut? Vi s-a intamplat acest lucru sau cunoasteti pe cineva care s-a confruntat cu o asemenea provocare? SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE Daca grupul este deja familiar cu acest tip de exercitii nu mai sunt nevoie de instructiuni, dar e important de mentionat ca jocul unui rol e diferit de interpretarea lui. In jocul unui rol suntem noi insine prezentand un rol sau atitudine predeterminata; interpretarea unui rol inseamnaca intrupam un personaj diferit de persoana noastra. De aceea nu e o problema de dramatizare ci de reprezentare si explorare a unei atitudini sau a unui rol. Daca credeti ca rolurile sunt prea formative sau ca nu au nici o legatura cu realitatea pe care o prezentati puteti face singuri cartile de joc care sa contina patru atitudini normale tipice pentru familiile din cultura voastra. Daca doriti sa adaptati ideea si sa scrieti si alte roluri o puteti face. Activitatea e adaptabila culturii si realitatii sociale a participantilor. Daca o persoana de culoare e considerata a fi exotica pentru faptul ca in zona nu exista oameni de culoare, atunci prietenul fetei poate fi musulman sau daca familia e catolica, introduceti un evreu. SUGESTII pentru URMARE/CONTINUARE Daca vreti sa explorati in continuare reactiile si atitudinile oamenilor de diferite nationalitati prestati activitatea "eurorail a la carte". Cat de intelegatori si deschisi sunteti cu oamenii car sunt diferiti?Descoperiti cat de dificil poate fi in practica sa fi atat de tolerant pe cat vrei. CARTILE DE JOC(a fi copiate pentru participanti) FIICA Ai hotarat sa-ti infrunti familia si spune-le ca vrei sa te muti cu prietenul tau de culoare. Situatia Incepeti exercitiul. Iti anunti familia ca vrei sa locuiesti cu prietenul tau, care e de culoare. Incearca sa-ti aperi hotararea si argumenteaza ca vrei sa iei o pozitie pentru a te opune prejudecatilor fata de relatiile dintre tinerii de origine diferita. MAMA Fiica ta are un prieten de culoare cu care are o relatie foarte apropiata. SITUATIA Va iubiti fiica foarte mult dar nu intelegeti cum a putut sa va faca un asemenea lucru. Va sprijiniti sotul in tot ce zice. Nu va amenintati fiica, mai degraba va e mila de durerea pe care v-o provoaca. Credeti ca baiatul de culoare o abandoneaza si va suferi mult. FRATELE MAI MARE Sora ta are un prieten de culoare cu care are o relatie stransa. SITUATIA

61

In principiu nu-ti pasa daca sora ta iese cu un prieten de culoare si de fapt tu aperi dreptul oamenilor de a fi liberi. in relatiile cu alti oameni. Totusi, cand mama iti spune ca e probabil sa-ti abandoneze sora, incepi sa te gandesti sa ar putea sa se foloseasca de ea. Iti arati grija si vrei sa-ti aperi sora. TATAL Fiica d-voastra are un prieten de culoare cu care are o relatie foarte stransa. SITUATIA D-voastra reprezentati autoritatea in casa, nu sunteti de acord cu relatia fiicei voastre. Reprezentati tendinta generala moral si va pasa de ce spun oamenii. Nu va considerati rasist, dar faptul ca fiica d-voastra se marita cu baiat de culoare e ceva diferit. Ganditi-va la un tata sever si argumentati precum el ar face.

LINIA ISTORIEI
NIVELUL 1 TEMA G&M Studierea si predarea/invatarea istoriei e intotdeauna inclinata spre etnocentrism, nationalism si cateodata xenofobie. In timp ce joaca un rol important in socializare si identitate istoria, datorita felului in care e predata/invatata, deseori intareste prejudecatile si stereotiopiile asupra unor popoare si tari. Educatia inter-culturala ar trebui sa promoveze o interpretare a istoriei care sa tina cont de perspective diferite. Nu exista niciodata un singur adevar, acest fapt e adevarat pentru istorie spre deosebire de alte discipline. Ascultand-o sau citind-o istoria altora ne ajuta sa ne intelegem propria istorie. PROBLEME DIVERSE DE DISCUTAT/ADRESAT Citiri diferite ale istoriei si interpretari diferite ale evenimentelor istorice. Etnocentrism si nationalism Empatia si promovarea unei viziuni asupra lumii mai largi. SCOPURI Explorarea diferitelor perceptii ale istoriei si ale predarii/invatarii istoriei. Cautarea unor similaritati in sistemele noastre educationale Cresterea curiozitatii si empatia despre istoriile si culturile altor popoare. Generarea unei abordari critice asupra istoriei noastre PREGATIREA Desenati un calendar care sa dateze din 1500 pana in prezent pe o tabla mare sau pe cateva hartii Ace si banda/caseta TIMP 30 minute-1ora MARIMEA GRUPULUI Orice marime INSTRUCTIUNI Fiecare participant sa se gandeasca la 5 date istorice care sunt foarte importante pentru tara sau cultura lor si sa-si scrie numele pe calendar langa fiecare an.

62

Dupa ce toata lumea a facut acest lucru, intrebati de ce aceste date sunt importante, ce reprezinta si de ce le-a ales. EVALUARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna daca au gasit date sau evenimente surprinzatoare sau daca eraufamiliare cu toate. Daca citeva evenimente nu sunt familiare pentru cativa participanti, numiti-i pe cei care le-au inregistrat sa le explice. Discutati cum si de ce invatam despre anumite evenimente din istoria noastra si nu din alte istorii. SFATURI CARE FACILITEAZA LUCRURILE E probabil ca acest tip de exercitiu sa mearga mai bine cu grupuri mai tinere decat mai in varsta. E potrivit pentru grupurile multiculturale dar poate fi bun si pentru cele monoculturale. In acest caz, e interesant de reflectat de ce ne a mintim anumite date si nu altele, ssi ce ne influenteaza. E preferabilsa scrii numele pe calendar decat sa vina fiecare sa si-l scrie. VARIATII Activitatea poate fi adaptata si folosita su un calendar pe un an. Persoanele sa marcheze sarbatorile importante serbate de anumite tari, culturi, religii diferite. SUGESTII pentru CONTINUARE Sa fi constient de faptul ca ce iti spun persoanele sa-r putea sa nu fie intreaga poveste. Dezvolta-ti o abordare critica fata de ce auzi si citesti. Pune-le intrebari! Preluam atitudini fata de altii, nu numai din ce invatam formal, de exemplu in orele de istorie, dar si ceea ce invatam neoficial, prin preluarea unor informatii din ceea ce spun sau fac anumite personaje si in special din glumele pe care le spun. Daca esti interesat sa vezi etnocentrismul perpetuat in glume foloseste "Concursul Eurojokes".

IN BLOCUL NOSTRU
NIVELUL 3 TEMA M&A Atitudinile rasiale conduc nu numai la atacuri violente asupra strainilor sau refugiatilor dar si la discriminare in adaposturi sau la locurile de munca si in alte aspecte ale vietii de zi cu zi. Aceasta activitate este un exercitiu/joc. ASPECTE DE DISCUTAT Conflictele dintre oameni de culturi diferite pot fi rezolvate intr-un mod pozitiv. Analiza conflictelor si felulin care le tratam e diferita depinzand de originea sociala si culturala a persoanelor in cauza. Interesele noastre pot deforma felul in care percepem problema si o putem agrava. SCOPURI: Analiza atitudinii noastre fata de persoanele din grupuri sociale si culturale diferite. Explorarea strategiilor de rezolvare a problemei. Reflectarea asupra limitelor de toleranta. Reflectarea asupra relatiei dintre discriminare si conflicte de interese. TIMP 1h 1/2-2 ore

63

MARIMEA GRUPULUI -minim 10 persoane max 25 PREGATIREA copii ale cartilor de joc copii ale notitelor observatorului copii ale foii:indici pentru gasirea unei solutii pixuri si foi pentru ca observatorii sa ia notite INSTRUCTIUNI 1. Spusele grupului ca vor prezenta o situatie reala, apoi cititi urmatoarele: "Exista un bloc in apropiere . Unul dintre apartamente e inchiriat unui grup care are deseori musafiri de acasa si organizeaza frecvent petreceri. Cativa vecini, in special cei care locuiesc in apartamente apropiate de cel al studentilor sunt deranjati si se plang ca studentii si prietenii lor fac zgomot, nu-i lasa sa doarma si nu au grija de cladire. Vecinii au organizat o sedinta pentru a incerca sa rezolve aceasta problema. " 2. Voluntarii sa joace rolul vecinilor. E nevoie de minimum 6 si max 9. Restul participantilor sunt observatori. 3.Impartiti cartile de joc intre voluntari si dati observatorilor copii ale Notitelor Observatorilor. 5 minute sunt necesare pentru ca persoanele sa stie ce trebuie sa faca. 4. Reamintiti voluntarilor ca scopul e sa descopere o solutie pentru probleme apoi sa inceapa jocul. 5. Discutia sa continue 10 min si si apoi fara intrerupere fiecare participant va primi o copie a indiiilor pentru gasirea unor solutii. Jocul sa continue inca 10 min. Totusi, jocul se poate intrerupe sau prelungi dupa necesitate. EVALUARE SI CHESTIONARE Toti paricioantii sa se stranga intr-un grup pentru discutii care ar trebui impartit in 2 parti: 1. EXERCITUL/JOCUL Discutati ce s-a intamplat in joc folosind ca si ghid urmatoarele intrebari: a)Ce au inregistrat observatorii s care au fost impresiile lor fata de joc/exercitiu? b)care a fost parerea actorilor?Le-a fost dificil sa-si intre in rol, ce li s-a parut ca a fost mai greu si ce a fost mai simplu? Participantii u perceput vreo diferenta dintre faza I si faza a II-a, adica dupa ce actorii au primit indiciile pentru gasirea solutiei. c)Ce argumente au fost aduse si au fost bazate pe fapte, motive sau emotii? d)A fost usor sa-si gaseasca argumente pentru sau impotriva studentilor? e)De unde au adus argumente? f)S-a rezolvat problema si toata lumea a fost multumita de rezultat? g)A fost o solutie corecta sau o parte a trebuit sa cedeze mai mult decat cealalta? h)Care au fost solutiile alternative? 2. SITUATIA IN VIATA REALA Odata ce toata lumea a vorbit, grupul ar trebui ajutat in analiza si reflectarea problemelor. Poti lansa dezbaterea prin adresarea de intrebari precum: Jocul a reflectat vreo realitate?Care au fost similaritatile si care diferentele?A fost ceva exagerat? Care dintre personaje a reflectat cel mai bine atitudinile din societatea noastra?

64

Cand facem fata unui conflict care implica persoane din medii culturale diferite, cautam o solutie care e buna pentru toti sau incercam sa ne impunem punctul de vedere si sa neglijam pe cei care gandesc altfel? Cat de mult e conflictul legat de neintelegerile din cultura decat de alte lucruri precum interese personale si economice? A trecut cineva print-un asemenea experiment?Care au fost circumstantele?Daca nu ti s-a intampalt inca, de ce nu? SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA Fii atent cum ecurge jocul pentru ca ceea ce se intampla va afecta modul in care facilitezi, spre exemplu sa nu folosesti cartile de joc, indiciile pentru gasirea unei solutii si mai departe, cand conduci situatia sa te hotarasti cum sa balansezi discutia dintre analizarea dinamicii grupului, procesele grupului care ia decizii si raportarea problemelor la realitate. Ia nota ca exista 2 carti de joc "Indicii in gasirea solutiei", prima carte pentru "scaun " si a doua pentru cei care joaca. Cel care primeste prima carte va depinde de ceea ce s-a intamplat in joc. Daca s-a ales in mod democratic ca o anumita persoana sa prezideze sedinta, atunci acea perosoana primeste cartea I, daca nu o primeste conducatorul comitetului rezident. Gasirea solutiei pentru problema si luarea deciziilor sunt procese dificile. Persoanele trebuie sa stie sa comunice, sa fie sensibili la nevoile altora, si sa aiba imaginatie si incredere incat sa poata explora problemele in mod cinstit. E mai usor cand persoanele discuta despre interesele lor si incearca sa gaseasca un teren comun sau consens pentru castigul comun astfel incat fiecare persoana sa-si satisfaca nevoile si un castig in rezultat. Din nefericire tot mai multe persoane comenteaza de pe o pozitie pe care va trebui sa o abandoneze cu retineri, si sa faca compromisuri astfel incat in final toata lumea are senzatia ca a pierdut ceva in lc sa castige. E important ca in timpul evaluarii trebuie sa faci grupul sa fie constient desi sa faca diferente intre atitudinile pe care le adoptam fata de straini sau de persoanele care sunt diferite si modul in care tratam problemele de zi cu zi care implicaabilitati de comunicare si interpretare. SUGESTII pentru CONTINUARE Participantii sa ia in considerare, in lumina a ceea ce au invatat din aceasta activitate, care sunt pasii pe care-i pot face pentru a imbunatati relatiile dintre diferite grupuri care locuiesc in comunitati locale. Pune planul in actiune. Daca vrei sa continui problema despre identitatea nationala poti folosi activitatea SARBATOARE NATIONALA. In mod alternativ, daca esti interesat in explorarea prejudecatilor si a conflictului din familii incearca GHICI CINE VINE LA CINA. Cartile de joc(a fi copiate pentru participanti) TINERII STRAINI Vorbesti si intelegi limba tarii in care te afli foarte bine, dar nu intelegi de ce vecinii sunt suparati. In opinia ta, tu si prietenii tai studenti va comportati normal. Nu vrei sa-ti parasesti apartamentul sub nici o forma. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR Apartamentul tau e departe de cel in care traiesc studentii straini. Personal nu te deranjeaza. Dar nu-ti plac strainii si nu vrei ca ei sa locuiasca in blocul in care stai. TANARA(25-30 ani) Traiesti singura si ti-e teama de studenti pentru ca par a fi ciudati si diferiti fata de tine. O PERSOANA TANARA

65

Esti si tu student. Nu cunosti bine problema, dar vrei sa te muti in apartamentul in care stau studentii. REFUGIAT Esti si tu strain, desi esti dintr-o alta tara decat cea din care sunt ceilalti. Tu si cu familia ta nu prea aveti de-a face cu alte persoane din bloc. Nu ai avut nicio problema cu nimeni in ciuda faptului ca te simti cam izolat. CUPLU MAI IN VARSTA(acest rol trebuie jucat de 2 oameni) Amandoi suntei constienti de probleme datorita carora multi oameni isi parasesc tara si incep o alta viata altundeva. Sprijiniti o organizatie care ajuta tarile in curs de dezvoltare. VECHIUL SOMER Nu esti de acord cu politicile care permit strainilor sa vina si sa lucreze in tarata. Esti de parere ca strainii care vin in tara sa aiba statut de turisti. PROPRIETARUL CLADIRII Strainii si-au platit chiria la timp si nu vrei sa pierzi venitul din acel apartament. Dar nu itiprea plac strainii si vezi acest conflict ca o posibilitate de a mari chiria pentru studentii straini. Pe de alta parte, ai posibilitatea de a le inchiria alt apartament la periferia orasului. NOTELE OBSERVATORILOR Slujba ta ca si observator e sa privesti foarte atent ce se intampla si sa iei note pentru discutia de la sfarsitul jocului. LUCRURILE DE NOTAT SUNT: Isi respecta jucatorul randul la vorbit sau se baga altii sau toti incearca sa vorbeasca deodata, sau 1 sau 2 persoane incearca sa impuna parerea? Incearca cineva sa se impuna si sa faciliteza intalnirea? Ce fel de argumente folosesc jucatorii? S-a schmbat atitudinea jucatorilor si comportamentul lor dupa ce au primit "Indicii pentru gasirea unei solutii"? PRIMA CARTE-INDICII pentru GASIREA UNEI SOLUTII Aceasta carte e pentru persoanele care prezideaza intalnirea Nota:Daca pana acum in joc nu a fost aleasa in mod democratic o persoana atunci Conducatorul Comitetului Rezidentilor 1. Prezidarea:Ai fost ales in mod democratic sa prezidezi sedinta/intalnirea, continua sa faci lucrul acesta. Urmeaza mai jos indiciile. 2. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR Pana acum intr-un joc nimeni n-a fost ales sa prezideze intalnirea, deci sugereaza ca intalnirea are nevoie de un presedinte si ca acesta ar trebui ales in mod democratic. Propune ca tu sa fi acesta datorita pozitiei tale de leader la Comitetul Rezidentilor. Daca ceilalti sunt de acord pastreaza cartea si foloseste indiciile pentru presedinte de mai in jos. Daca altcineva e ales da-i cartea lui si ia-i cartea acestuia in schimb. INDICII pentru PRESEDINTELE INTALNIRII E datoria ta sa pastrez ordinea si sa facilitezi intalnirea. Trebuie sa te asiguri ca: -toata lumea are sansa de a vorbi; -persoanele isi respecta dreptul sa vorbeasca; -daca e necesar, stabiliti olimita de timp pentru fiecare contributie si nu-i lasati sa depaseasca limita; -nu permiteti limbajul abuziv si asigurati-va ca nu deviaza de la subiect; -incercati sa limitati discutia sau sa o mentineti pe o linie pozitiva; -tineti-i pe pozitii, scopul e sa gasiti solutia la problema; CARTEA A DOUA-INDICII pentru GASIREA SOLUTIILOR

66

Fiecare jucator sa primeasca aceasta carte, cu exceptia Presedintelui. Gandeste-te ce poti face cu rolul tu, pentru a putea gasi o solutie. Ascultati im mod activ si respectati dreptul fiecaruia de a vorbi. Incearca sa legi ceea ce spui cu ceea ce s-a spus. Cand e randul tau sa vorbesti incepe cu un rezumat a ceea ce s-a spus inainte. Fa deosebire intre fapte si opiniile tale. Nu devia de la subiect, concentreaza-te asupra problemei studentilor si asupra necesitatii de a gasi o solutie, nu aduce alte argumente, opinii sau idei pe care le-ai avea.

INSULA
NIVELUL 3-TEMA M De-a lungul istoriei toate socitetatile au imprumutat si adoptat anumite lucruri unele de la celelalte. Cand se intalnesc diferite culturi exista mari posibilitati pentru profitul comun. Am putea recunoaste acest fapt daca ne-ar fi usor sa vedem dincolo de prejudecati si etnocentrism. SUBIECTE DE DISCUTAT Intelegerea "diferentei" e un pas necesar pentru a-l respecta si recunoaste. Profitul tolerantei si a adaptabilitatii. Celebrarea diversitatii. SCOPURI Cresterea informarii felului in care cultura ne afecteaza viata si atitudinile Stimularea discutiei despre felul in care oamenii care au culturi diferite comunica si interactioneaza. Explorarea tabu-urilor culturale si a limitelor tolerantei. Stimularea discutiei despre posibilitatile care ni se deschid ca rezultat al cooperarii interculturale. TIMP 2 ore MARIMEA GRUPULUI 10-16 persoane A JOCULUI Exista o insula unde traiesc 2 triburi. Tribul "y" traieste in regiunile montane si tribul "z" traieste langa coasta. Coexista unii langa altii si rareori iau contact unii cu ceilalti. Cele 2 triburi au limba si culturi diferite, chiar daca pentru fiecare trib balonul are o semnificatie speciala. In tribul "y" considera valoroase diversele tipuri de baloane pentru scopuri religioase si incearca sa gaseasca cat mai multe tipuri, forme si culori posibile. Tribul "z" foloseste, in special cel rotund si rosu pentru scoprui medicale. Recent, cei din tribul "z" sufera de o boala ciudata pentru care, dupa cum spune o legenda, exista un leac, un tip rar de balon care poate fi gasit intr-un loc necunoscut de pe insula. Din fericire pentru ei exista o harta care a fost lasata mostenire, si ei sunt siguri ca ii vor conduce spre balonul de care au nevoie. Din nefericire, harta a fost distrusa intr-un razboi, tribul "z" are numai o parte, legenda spune ca tribul "y" are cealalta parte. Scopul jocului e ca tribul "y" trebuie sa-si apere balonul si tribul "z" sa gaseasca medicamentul de care au nevoie. Totusi, ca siin viata reala, participantii isi vor da seama ca existe rezultate neasteptate. PREGATIREA A. pentru CREAREA CULTURII GRUPULUI

67

-pixuri si hartii; -fotocopii cu notele pentru trib; B. pentru SEDINTA/INTALNIRE -bauturi, cesti si biscuiti destui pentru toata lumea C. pentru CAUTARE -harta care sa arate locul unde este ascuns balonul sa fie taiata in 4 buc. -5 baloane rotunde rosii; -alte 3 baloane de marimi si culori diferite. ex:unul galben rotund, unul lung si verde, altul lung si albastru. -alte 2 baloane similare, dar diferite de celelalte (posibil prezervative) ascunse intr-un loc secret -ata pentru legarea baloanelor. Banda pentru a lipi baloanele pe perete o cutie cu "echipament" cere sa contina ace, foarfece, ruj rosu, banda INSTRUCTIUNI Jocul are 3 etape. In partea A cele 2 triburi invata despre cultura lor. In partea B cele 2 triburi se intalnesc si invata sa comunice in limbile lor si in partea C triburile cauta baloanele. 1. Asigurati-va ca totul e pregatit. 2. Imparte grupul in 2 si citeste tabelele jocului si fa o privire de ansamblu asupra jocului PARTEA A. CELE DOUA TRIBURI INVATA DE CULTURA LOR SI ASEAZA LIMBAJUL PROPRIU. 3. Trimite cele grupuri la locuri opuse din camera(reprezentand dealurile si coasta) 4. Inmaneaza copiile rolurilor fiecarui trib si pixuri cu hartii pentru a lua notite. 5. Spine-le ca trebuie sa se hotarasca asupra unui nume pentru trib, sa invete regulile culturii lor si sa creeze un limbaj special PARTEA B. CELE DOUA GRUPURI SE INTALNESC. ACEASTA E O OPORTUNITATE pentru EI DE A INVATA CUM SA COMUNICE SI SA COOPEREZE UNII CU ALTII PRIN IMPARTIREA HRANEI SI A BAUTURII. 7. Dati tribului A biscuitii si tribului B bautura cu cestile. 8. Cele doua grupuri sa vina in centrul camerei(reprezentand terenul neutru) 9. Spuneti-le ca simularea incepe acum. De acum toata lumea trebuie sa-si intre in rol, adica sa foloseasca limbajul si cultura tribului lor PARTEA C. CAUTAREA BALOANELOR. 10. Spuneti-le grupurilor ca acum au 45 de min. Tribul "z"poate incepe negocierile pentru partea de harta care lipseste si sa incerce sa gaseasca baloanele ascunse. EVALUARE SI CHESTIONARE Discutati despre ce s-a intamplat si treceti apoi la ceea ce s-a invatat oamenii si felul in care simularea se apropie de viata reala. A fost greu sa folosesti si sa intelegi limbile? Cum ati comunicat in timpul cautarii? Ati folosit una sau ambele limbi? Ati folosit semne? Ce neintelegeri au fost? Cum ati rezolvat problema deschiderii baloanelor tribului "y"? Cine a facut-o? Ce parere aveti despre inlaturarea tabuurilor culturale? Care sunt triburile culturale din societatea noastra? Ce functii au? Care sunt lucrurile pe care le folosim in viata de zi cu zi care se trag din alte tari

68

sau continente? Va puteti imagina sa traiti numai din ce provine din tara si cultura noastra? De ce e importanta cultura pentru noi? E importanta cultura pentru tine? De ce? Ce ne impiedica sa intelegem alte culturi? Puteti sa dati un exemplu din trecut sau din prezent in care doua culturi s-au adaptat una cu cealalta si au avut vreun castig? In ziua de azi exista multe exemplede conflicte intre culturi. Hotarati-va asupra unui exemplu pe care sa-l discutati: Ce aduce culturile in conflict? Cine castiga si cine pierde in conflict? Ce pierd oamenii prin faptul ca isi deschid cultura? Ce au de castigat? INDICII pentru CEL CARE USUREAZA LUCRURILE Inainte de a incepe, citeste toate instructiunile pentru ca sa sti ce au de facut jucatorii. Timpul jocului trebuie stabilit de tine Puteti folosi prezervative care sa reprezinte baloanele ascunse in primul rand pentru ca au forma diferite fata de cele traditionale si in al doilea rand pentru ca prezervativele reprezinta pentru anumite persoane un subiect tabu. Folosirea przervativelor poate duce la testarea limitelor de toleranta a unor participanti. Mai mult, in timpul discutiei se poate ridica problema SIDA si a discriminarii fata de persoanele care au virusul HIV. Gaseste un loc potrivit pentru a ascunde baloanele deosebite(prezervative) dar nu le umflati. Desenati o harta pentru a identifica locul dar asigurati-va ca locul nu poate fi identificat numai pe o jumatate de harta sau 1/3 din ea. Impartiti foaia in 4 buc. Tribul "z" va primi 2 parti. Impartiti celelalte 2 buc. si puneti cate o buc. in fiecare din cele 2 baloane pe care tribul "y" le va primi. Umfla cele 8 baloane colorate si leaga-le cu o sfoara astfel incat sa fie dezumflate fara a pati ceva. Lipeste cele 4 baloane rotunde pe perete la un capat al holului(coasta unde traieste tribul "z"), lipeste celelate 4 baloane pe perete la celalalt capat(dealurile unde traieste tribul "y"). Lasa cele 2 jumatati ale hartii pentru tribul "z" intr-un plic la capatul camerei. Aseaza cutia cu echipament im mijlocul camerei. Nu specifica pentru ce ar putea fi folosite obiectele. S-ar putea sa fie sau nu folosite in joc, participantii sa decida cum isi inventeaza cultura si regulile. Adaugati alte obiecte daca credeti ca sunt folositoare ex:lupa daca harta prea mica, o torta daca aceasta e ascunsa intr-un loc intunecos, o cheie cu care sa se deschida cutia in care se afla harta. Ajutand tribul s invete o limba si sa-si dezvolte cultura: -Acesta e o ocazie pentru participanti sa fie creativi; -Daca grupul se gaseste ca e dificil sugerati ca ei sa inlocuiasca consoanele cu o singura litera ex:in engleza "l" si "r"sunt bune. Alte sugesti:sa spuna cuvinte invers sau sa inceapa fiecare cuv cu o anumita litera. -Asigurati-va ca toti membrii vorbesc limba fluent si ca grupul isi cunoaste cultura. INTALNIREA Prin faptul ca un trib primeste biscuiti si celalalt bautura vei crea o oportunitate pentru participanti sa invete limba celuilalt. Jucatorii trebuie sa comunicE daca trebuie sa-si rezolve problemele intr-un mod comun si satisfacator. CAUTAREA Exista mai multe rezultate posibile care depind de capacitatea de a negocia de temperament si de importanta valorilor culturale a participantilor Daca jocul se intrerupe, poti interveni cu unul sau mai multe replici. Scenariul poate fi urmat: -jucatorii trebuie observe bucatile de hartie din baloanele tribului "y"; -trebuie sa vada daca e posibil sa retraga bucatile de harta dar sa respecte baloanele tribului "y";

69

-o alta observatie atenta poate arata ca baloanele nu pot fi taiate, dezumflate sau umflate din nou. Totusi, membrii tribului B trebuie sa negocieze atent pentru a-i convinge pe cei din tribul "y" sa incalce tabuurile culturale adica atingerea baloanelor si tribul "y" poate hotari ca cel care va face trea ba aceasta va purta un nas rosu si trebuie sa fie calificat sa "umble in cerc". Acesta este un alt tabu de invins. -nu pare sa existe un avantaj, pentru tribul "y" daca-iajuta pe cei din tribul "z" deoarece tribul "z" are doar baloane rosii si tribul "y" are deja unul din ele. Totusi, se va dovedi in final ca tribul "y" poate castiga pentru ca exista 2 baloane ascunse si tribul "z" le poate imparti. SUGESTII pentru CONTINUARE Invatarea si cresterea sunt parti ale procesului continuu de educare interculturala. Dar nu vom culege recolta numai daca muncim la acest proces. ceea ce poti face e sa organizezi un festival intercultural si sa inviti oameni din comunitatile locale. Sa vina si sa imparta hrana, bautura, muzica, dans, jocuri, etc. Nu e intotdeauna asa de usor pe cat vrem noi sa fie sau sa acceptam felul oamenilor care sunt diferiti. Daca vrei sa experimentezi cum te-ai simti daca a-i calatori cu trenul impreuna cu alti oameni care au obiceiuri si traditii diferite de ale tale, incearca "Euro-Rail a la Carte" CARTILE DE JOC(copiate pentru participanti) CARTEA DE JOC pentru TRIBUL Y Locuiesti pe o insula pe care traieste alt trib. Cele doua triburi coexista dar au 2 culturil care rareori se intalnesc. LIMBA TA Trebuie sa inventezi un limbaj simplu pe care sa-l folosesti de-alungul jocului Asigura-te ca tot grupul o foloseste cu eficienta. CULTURA TA Pretuiesti diversitatea baloanelor din motive religioase si incearca sa gasesti cat mai multe forme , culori si tipuri. Baloanele sunt considerate sacre si nimeni nu trebuie sa le atinga, daca o fac sunt pedepsiti. Cei care le pot atinge sunt cei care au fost antrenati pentru a face ritualul umblarii in cerc. In acest ritual persoana aleasa trebuie sa poarte nasul rosu si sa balanseze un balon de nas in timp ce umbla in cerc. Trebuie sa ainventezi si alte aspecte ale culturii inclusiv un nume pentru trib, un un fel de a saluta si reguli pentru organizare sociala de exemplu cine ia decizii si cine vorbeste in numele grupului. CARTEA DE JOC pentru TRIBUL Z Locuiesti pe o insula care e ocupata de un alt trib. Cele 2 triburi coexista dar au 2 limbi si culturi diferite si rareori se intalnesc. LIMBA TA Trebuie sa inventezi un limbaj special pe care sa-l folosesti de-alungul jocului. Asigura-te ca tot grupul il foloseste cu eficienta. CULTURA TA Sunteti o comunitate sociabila si pacifista. Cand va salutati va frecati nasurile. Din acest motiv daca nu ai nasul curat acest fapt e considerat un fapt antisocial. Pretuiesti baloanele rosii si rotunde pe care le folosesti in medicina. Baloanele rosii sunt rare. Trebuie sa inventezi alte aspecte ale culturii tale inclusiv un nume pentru trib si reguli pentru organizarea sociala de ex cine ia decizii si cine vorbeste in numele grupului

70

FA-O
NIVELUL 2 TEMA M Cateodata altor persoana le plac parintii, sefii, adultii si sunt limitati. . . dar nu suntem si noi? Aceasta activitate e o simulare. SUBIECTE DE DISCUTAT Discriminarea fata de oamenii diferiti Mecanismele care mentin minoritatile intr-o pozitie subprivilegiata SCOPURI Sa experimentezi discriminarea Sa analizezi cum facem discriminari fata de anumite grupuri sociale si in ace lasi timp le invinovatim pentru pozitia in care se afla Sa vezi cum sa ajuti la pastrarea structurilor sociale nedrepte. TIMP 60 min MARIMEA GRUPULUI max40 Trebuie sa imparti participantii in subgrupe PREGATIREA 4 bucati hartie mari 4 reviste vechi 4 foarfeci 4 pachete de pixuri cu pasta colorata 4 tuburi de lipici optional, 4 setrui de bucati:ata , lana, nasturi, agrafe pentru hartie pixuri si hartie pentru observatori ceas INSTRUCTIUNI 1)Imparte jucatorii in 4 grupe si roaga fiecare grup sa stea intr-un colt al camerei unde pot lucra 2)Fiecare grup sa numeasca un observator pentru a nota ce fac sau spun membrii grupului. 3)Spune ca vei da fiecarui grup materialesi instructiuni despre ce vor face. 4)Du-te la prima grupa, da-le un set de materiale si spune-le:"Aveti o buc. de hartie, o revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Primavara. Aveti 20 de minute. Puteti incepe cand vreti. " 5)Du-te la grupa a doua, da-le un set de materiale si spune:"Aveti o buc. de hartie, o revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Vara. Aveti 20 de min. Puteti incepe cand vreti. 6)Du-te la grupa a treia, da-le un set de materiale si spune-le:"Aveti o buc de hartie, o revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Toamna. Aveti 20 de min. Incepeti cand vreti. 7)Du-te la ultimul grup, da-le un set de materiale si spune-le:"Mso flosamd loerabtbz losnise bauqvxa poyeks seioamanas snjundo laverza losifalitone. Aveti 20 de min. Incepeti cand vreti. " 8)In timp ce grupurile lucreaza, du-te in jurul lor, incurajeaza-i pe primul, pe al doilea si pe al treilea, dar dezaproba al patrulea grup pentru ca nu fac ceea ce lea-i spus.

71

9)Dupa 20de min, opreste activitatea si spune-le grupurilor sa inmaneze colajele daca primul grupul nu a terminat mai lasa-i 3, 4 min. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe cu o runda cu cei care au jucat. Intreaba-i ce parere au despre cum au lucrat impreuna, au participat toti? Continua cu observatorii. Intreaba-i ce s-a intamplat in fiecare grup. Implica pe toti, intr-o discutie despre legaturile cu realitatea. Vedeti vreo legatura cu realitatea? Cine e in al patrulea grup din societatea noastra? Cum tindem sa invinovatim victimele injustitiei sociale? Cum reactioneaza cei care se considera victime ale injustitiei sociale? Reactioneaza ca cei din al patrulea grup? INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE Daca lucrezi cu cativa oameni, adapteaza jocul si creeaza 2 subiecte, primul grup cu instructiuni clare, al doilea cu instructiuni confuze. O alternanta in folosirea prop. fara sens e sa le dai instructiuni potrivite rostite foarte repede sau in alta limba. Fii constient ca aceasta activitate poate genera reactii puternice din partea membrilor grupului IV din cauza frustrarii sau a neintelegerii instructunilor. Uneori se supara pe cel care inlesneste lucrurile, si pleaca, alteori isi indreapta frustrarea spre alte grupuri si ii impiedica sa-si termine lucrul;alteori isi retin sentimentele si isi pasteaza agresiunea pentru mai tarziu. De aceea sugeram unrmatoarele: -asigurati-va ca grupurile sunt formate la intamplare pentru a evitaca cineva din grup sa se simta victima; -inainte de a incepe evaluarea spune-le clar ca aceasta este o simulare si nu tebuie sa ne iesim din roluri. -e important sa lasi timp in timpul evaluarii pentru ca fiecare sa-si exprime sentimentele inainte de a analiza ce s-a intamplat. Daca sentimentele nu sunt exprimate ele vor iesi la iveala mai tarziu si evaluarea va fi dificila. VARIATII Daca vrei sa fie mai provocator sau daca nu ai materialele pune grupurile sa faca o scurta schema. Acest lucru e mai stresant pentru grupul IV care va trebui sa joace si sa nu para stupid. SUGESTII pentru CONTINUARE Uita-te la grupul din societatea noastra cum ii vezi pe cei care i-ai descrie ca ratati, din punct de vedre social. si pe cei care sunt invingatori din punct de vedere social? Explora acest lucru prin "Portrete". Alternativ poti trece la jocul "Drumul spre dezvoltare", care scoate la iveala multe mecanisme prin care sistemul economic prezent face discriminari fata de majoritatea oamenilor care traiesc in sud pentru a pastra pozitia privilegiata a celor din nord.

KNYSNA BLUE
NIVELUL INTAI. TEMA G&I Muzica reprezinta un mijloc excelent pentru a ne apropia de celelalte culturi, dar poate fi purtatoarea unor stereotipi si partiniri. Aceasta activitate permite o patrundere in stereotipiile culturale prin folosirea muzicii intr-un mod mai simplu si relaxant.

72

SUBIECTE DE DISCUTAT -stereotipuri si imagini pe care le avem despre muzica altor tari; -dominatia culturala si influenta produselor masei culturale cosmopolitane asupra gesturilor noastre muzicale; SCOPURI -cresterea curiozitatii despre muzica altor tari si popoare; -provocarea stereotipilor si prejudecatilor despre muzica din surse non-europene; -cresterea curiiozitatii despre alte popoare, culturi, muzica, si limba; -provocarea etnocentrismului in muzica si in alte produse culturale; -intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini placute in grup; TIMP -5+10 min. MARIMEA GRUPULUI -oricare PREGATIREA -selecteaza o bucata muzicala sa un cantec dintr-un album dintr-o cultura minoritara sau din alt continent; -daca poti tradu cuvintele(daca se poate), fa copii pentru participanti; -ai nevoie de un casetofon; INSTRUCTIUNI 1. Gaseste timp potrivit pentru aceasta activitate, de ex. la inceputul sesiunii sau dupa o pauza 2. Spune-le grupului ca vei pune muzica si ei vor incerca sa ghiceasca de unde este. 3. Daca muzica contine cuvinte, spune grupului sa-si imagineze ce se spune. 4. Pune muzica pentru 3-4 minute. 5. Spune-le participantilor ca pot discuta despre muzica cu un prieten daca vor, dar sa nu spuna ce au ghicit. Le pot nota daca vor. 6. La sfarsitul sesiunii, pune muzica din nou si invita participantii sa spuna ce au ghicit. 7. Spune-le raspunsul. 8. Daca aicuvintele, da-le o copie si pune muzica din nou. Spune-le sa urmareasca cuvintele. Pot canta daca vor. 9. Continua cu evaluarea si la sfarsitul sesiunii incheie cu alte melodii. EVALUARE Daca consideri ca e bine, poarta alte discutii. Participantii sa spuna daca au fost surprinsi de originea muzicii, daca le-a placut, daca a fost dificil sa ghiceasca de unde se trage si de ce, etc. Daca participantii spun ca muzica nu le-a fost cunoascuta, dar le-a placut, intreaba-i de ce nu au ascultat acest gende muzica pana acum. pentru ca nu se asculta la adio?Dece nu se asculta la radio? INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA Alegerea muzicii e foarte importanta pentru succesul activitatii. Functioneaza mai bine daca se asculta o parte a muzicii unde exista cuvinte si mai incolo pune toata piesa, inclusiv cuvintele. In acest fel, participantii nu se concentreazaasupra cuvintelor imediat. Muzica aleasa trebuiesa emane o atitudine pozitiva in camera si asupra grupului indiferent de origine. Fii pregatit sa furnizezi informatii despre muizca ascultata, despr dimensiunea culturala si cat de populara e in tara de origine.

73

O asemenea activitate merge bine cand muzica aleasa nu e evident straina:deseori asociem muzica clasica cu jazzul din America de Nord siEuropa, in timp ce o buna parte este cautata de artisti din medii diferite. Muzica si alte forme de expresie culturala precum dansul sau arta e un mod excelent de apropiere de alte culturi dar fii atent ca poate sa aiba stereotipuri si partiniri. "Knysna Blue", titlul acestei activitati, e de asemenea titlul unui album si cantec sud-african Abdulah Ibsahim. Daca nu sti cu ce muzica sa incepi acesta este un bun inceput, "Knysna Blue" a lui Abdulah Ibsahim. Enja Records SUGESTII pentru CONTINUARE Aceasta activitate, atata timp cat introduce muzica din alte medii culturale, poate fi urmat de faptul ca participantii pot aduce muzica de alta origine pentru grupuri. Totusi, fii atent ca acest lucru sa nu se transforme intr-o competitie despre muzica preferata. Muzica traditionala, dansul, arta si poveatitul, sunt forme de arta cu radacini in cultura lor.Cateodat eliminam povestitul si povestea din folclor pentru ca le consideram ca fiind pentru copii. Totusi, poti intreba multe depsre cultura din ele. Incearca! Incearca sa ghicesti de unde se trag povesti din POVESTI ALE LUMII. O sa fii surprins!

ETICHETE
NIVELUL 2-TEMA H I&M Conteaza ce spun si ce gandesc altii de tine? SUBIECTE DE DISCUTAT Efectele stereotipizarii SCOPURI -exploararea relatiei dintre ceea ce astepata de la noi si cum ne comportam -cresterea informarii efectului comportamentului nostru asupra altora. -discutarea efecteor stereotipizarii oamenilor TIMP -45 min. MARIMEA GRUPULUI 10 persoane PREGATIREA -etichete simple si albe care se lipesc de 5 cm/2cm 1/ persoana din grup. -scrie o caracteristica a fiecarei etichete ex:iresponsabili, spiritual, prost, destept, neindemanatic. -hotaraste o munca pentru grup ex. sa deseneze un poster impreuna, sa organizeze un eveniment, sa mute mobila sau sa aiba o discutie, de ex. intreaba:Daca ar veni in orasul nostru o trupa frumoasa ai vrea sa mergi sa-i vezi? INSTRUCTIUNI 1)Pune o eticheta pe fruntea fiecarui jucator dar ei nu trebuie savada ce scrie pe ele. 2)Explica munca grupului:Spune-le clar ca dupa ce intreprind munca trebuie sa-i trateze pe fiecare dupa eticheta. De ex. :daca cineva are eticheta"lenes" pe fruntea lui, toata lumea trebuie sa-l trateze ca si cum ar fi lenes(dar fara a rosti cuvantul de pe eticheta)(a nu se permite acest lucru). Jucatorii trebuie sa faca eforturi pentru a-si continua activitatea si sa-i

74

trateze pe ceilalti dupa cum spune eticheta 4. La sfarsit jucatorii pot ghici, dar nu acesta este scopul principal al jocului EVALUARE E important ca jucatorii sa aiba timp sa spuna ce au de zis. Incepe prin a intreba daca au putut ghici eticheta si apoi treci la alte aspecte ale activitatii Cum s-au simtit fiecare persoana in timpul activitatii? A fost greu sa-i tratezi dupa eticheta? S-a cumportat cineva dupa eticheta, adica cel care era etichetat ca si "spiritual" a spus glume si s-a comportat mai increzator?S-au persoana lenesa s-a comportat ca atare si nu si-a ajutat participantii? Cum ii etichetam pe oameni in viata reala?Cum ii afecteaza si cum ne afecteaza felul in care ii consideram? In viata de zi cu zi pe cine numim dupa eticheta? Sunt valide? INDICII pentru CEL CARE FACILITEZA SITUATIA Ai grija cum grupezi oamenii cu caracteristici. De ex, daca un membru al grupului e mai lenes nu e bine sa-i dai aceasta eticheta. Scopul jocului nu e sa descoperim pareri personale despre ceilalti din grup. Acest lucru poate fi destructiv si trebuie evitat. Sa fii constient ca acset joc poate genera emotii puternice. SUGESTII pentru CONTINUARE Fii atent la cine ce face, incearca sa rotesti rolurile si responsabilitatile si presupune si e bun la un anumit punct? Poate vrei sa mergi mai departe la activitatea IN BLOCUL NOSTRU si sa examinezi o problema comuna cauzata de etichetare si stereotipizare si incearca sa explorezi cai de gasire a unei solutii fericite. Altenativ, daca ati discutat despre etichetarile pe care le facem asupra imigrantilor care vin sa traiasca in comunitatea noastra poate veni sa folosesti. REFUGIATII pentru a afla mai multedespre realitatea situatiei. Aceasta activitatea e bazata pentru ideea fondata in Pachetul Resurselor Curiculare:culturi si moduri de viata, serviciul educational Dorset, Dorset, Anglia.

LIMITA 20
NIVELUL 3 TEMA M Limita 20 este o activitate care ajuta participantii sa exploreze discriminarea si excluderea. E distractiv de jucat, dar cere o pregatire buna. 3 echipe trec prin runde diferite a jocului competitiv. SUBIECTE DE DISCUTAT -inegalitatea sanselor in viata, putere, discriminare si excludere -solidaritate, competitie, injustitie -relatia majoritate-minoritate SCOPURI -expresivitatea injustitiei si a discrminarii -descoperirea si toleranta -reflectarea asupra excluderii, relatia majoritate-minoritate, handicapuri sociale si competitie. TIMP 2h 1/2-3 ore

75

MARIMEA GRUPULUI minimum 5 max 35 CONTINUTURI -Pregatire -Privire de ansamblu asupra jocului -Instructiuni -Jocul propriu-zis -runda 1-Vanarea cozii dragonului -runda 2-Sarpele cu clopotei -runda 3-Spargerea balonului -runda 4-sarpele cu clopotei -runda 5-sansa -runda 6-sarpele cu clopotei -runda 7-soapte chinezesti -runda 8-sarpele cu clopotei EVALUARE SI CHESTIONARE Etape ale evaluarii Instructiuni pentru juriu Regulule pentru participanti Sugestii pentru cel care faciliteaza lucrurile Sugestii pentru continuare PREGATIREA Aceasta activitate trebuie pregatita cu atentie. Studiaza instructiunile si descrierea rolului juriului pentru ca sa sti exact cum sa joci Trebuie sa pregatesti: Un pachet de carti de joc pe care sa le folosesti pentru a imparti persoanele in grupuri. Pregateste pachetul pentru ca fiecare jucator sa aiba cate o carte, foloseste doar inimi, diamante si spade. daca ai un numar impar de jucator atunci inimile sa fie in grupul cel mai mare. tabele cu o grila desenata pentru a inregistrarea scorurilor dupa fiecare runda tabelele sa fie pregatite cu regulule jocului 3 copii cu instructiunile pentru juriu 1 persoana cu fiecare membru etichete adezive cu semne pentru fiecare membru al echipei(spade, inimi si diamante) 3 batiste pentru coada dragonilor 2 seturi de chei pentru runda sarpele cu clopotei 2 batiste sau ceva similar pentru a lega la ochi participantii in runda sarpele cu clopotei vopsea rosie pentru fata(daca nu este rujul este bun) lungimea sforilor pentru legarea bratelor drepte a celor care vor fi handicapati. 5baloane umflate 3bucati de hartie si creioane(pt soapte chinezesti) un desen a formei soaptei chinezesti pentru juriu un clopotel pentru juriu ceas sau cronometru spatiu larg pentru ca echipele sa se desfasoare

76

PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA JOCULUI Jucatorii sunt impartiti in 3 echipe pentru a concura in rundele jocurilor scurte Juriul apreciaza performantele echiopelor si tine scorul. Scopul e ca fiecare echipa sa castige 20 de puncte-LIMITA 20- la sfarsitul rundei 8 daca nu vor iesi din joc. jucatorii nu stiu dar de fapt exista 8 runde(+una cu handicap)si competitia e aranjata/masluita. Totusi ei afla la sfarsit ca regulile nu au fost corecte si ca 1 echipa are sanse mari si ca au fost favorizati de catre juriu. Rundele 1, 2, si 3 sunt proiectate sa dea o impresie asupra oportunitatilor egale si a competitiei corecte in timpul construirii identitatii de grup si a spiritului echipei. Dupa runda 3 exista o runda cu handicap in timpul careia participantii experimenteaza injustitia pentru prima data. Runda 4 da din nou impresia corectitudinii. Runda 5 se pare ca ofera echipelor sansa imbunatatirii scorului, daca acest lucru e o iluzie. De fapt invinsii vor ramanr tot mai in spate si ivingatorii tot mai in fata. Rundele6, 7, 8 sunt jjucate asa incat la sfarsitul rundei 8 sa existe o mare diferentaintre scorulgrupurilor. 1 sau 2 grupe vor ajunge la limita de scor 20, ceea ce inseamna ca sunt in afara jocului. pentru a sprijini procesul jocului, jucatorii nu trebuie sa stie ca jocul se termina dupa runda 8, altfel se pot retrage. Rundele 2, 4, 6, 8 sunt rundele sarpele cu clopotei. Aceste runde le da jucatorilor senzatia de oportuonitati egale pentru ca sunt runde unde scorurile sunt obiective si cinstite. Totusi sunt in intregime cinstite pentru ca grupul care pierde va avea un dezavantaj pentru ca nu va avea posibilitatea sa vaneze si daca va reusi sa inscrie, va pierde un jucator. Dupa aceasta, in timpul evaluarii trebuie sa existe timp suficient pentru discutarea emotiilor si a comportamentului jucatorilor in timpul jocului si legaturile cu realitatea. INSTRUCTIUNI Nu spune ca LIMITA 20 e un joc despre discriminare si excludere, ca jocul e mani pulat si ca va dura 8 runde. 1. Spuneti-le ca e un joc competitiv si ca grupurile trebuie sa aiba cel putin 20 de puncte la sfarsitul rundei 8 daca nu, vor iesi din competitie. 2. Alege 2 oameni care vor fi in juriu(alege persoane care sunt buni actori si sunt respectati de ceilalti membrii). Da-le foaia cu instructiunile si trimite-i sa citeasca in alta camera. 3. Imparte-i pe ceilalti in 3 grupe, fiecare persoana trebuie sa-si aleaga o carte de joc 4. Spune-le jucatorilor sa-si ia eticheta care se lipeste , care sa contina logo-ul grupului si pune-o pe tricourile lor ca sa se poata vedea cu usurinta 5. Spune fiecarui grup sa-si gaseasca un loc din camera care sa fie baza lor. Da-le 5 minute sa-si gaseasca un nume pentru echipa lor si sa-si gaseasca un slogan sau un motto. Le poti spune sa-si aleaga un cantec pentru echipa(scopul principal e sa creezi un spirit de echipa si sa ridici entuziasmul jocului) 6. Explica regulamentul cu tabelul 7. Pune in tema juriul si asigura-te ca inteleg ce trebuie sa faca apoi cheama-i in -l explice camer 8. Incepe competitia. PREZENTAREA JOCULUI RUNDA 1 VANAREA COZII DRAGONULUI 1. Spune-le jucatorilor din fiecare echipa sa stea in linie, fiecare sa tina talia celeilalte persoane din fata 2. Ultimul jucator din linie isi baga coada dragonului(batista)in pantaloni sau fusta(fig. 1) 3. Spune fiecarui grup ca trebuie sa prinda cat mai multe cozi de dragon. Numai persoana din fata dragonului poate prinde cozile

77

4. Cand grupul e gata, dati semnalul de plecare-Porniti!-. Dupa un minut striga ti Stop! 5. Cere-ti juriului sa dea scorul si sa-l explice. Da-le timp suficient pentru a scrie scorul in tabel INDICII Juirul va da scorul:spase 3, inimi2, diamante1 RUNDA 2:SARPELE CU CLOPOTEI 1. Toti jucatorii inclusiv juriul sa stea in cerc 2. Spune-le ca fiecare grup va juca impotriva altui grup. Cineva din grupul care va conduce(cel care cel mai mare scor)vaneaza pe cineva din grupul cu al doilea scor mare. Apoi cineva din al doilea grup cu scor mare vaneaza pe cineva din ultimul grup si in sfarsit, cineva din primul grup vaneaza pe cineva din ultimul grup. 3. Leaga la ochi si pe vanator si pe victima si da-i fiecaruia un set de chei. 4. Spune ca atunci cand vanatorul zornaie cheile, victima trebuie sa raspunda prin zornaitul cheii lui 5. Fiecare vanatoare dureaza 45 de secunde si ambii participanti pot zornai cheile doar de 3 ori 6. Imediat ce participantii sunt gata, da semnalul de incepere. Opreste actiunea dupa 45 de secunde 7. Dupa fiecare vanatoare spune cu voce tare cine e invingatorul. Asigura-te ca juriul noteaza scorul. Daca victima e atinsa de vanator, atunci grupul vanatorului are un punct. Daca victima scapa dupa 45 de secunde, atunci grupul lor are 1 punct si jucatorul pleaca din grupul sau in cel al vanatorului. 8. E important sa se pastreze linistea in timpul jocului. INDICII NOTA:In timpul rundei: 1 jucator din grupul spadelor il vaneaza pe unul din cel al inimii 1 jucator din grupul inimii il vaneaza pe cel din grupul diamantelor 1 jucator din grupul spadelor il vaneaza pe 1 din grupul diamantelor Grupul diamantelor e in dezavantaj pentru ca nu au ocazia sa vaneze E important sa-i rotesti pe cei legati la ochi inainte de a incepe jocul pentru a-i dezorienta si astfel sa le ingreuneze munca. Daca grupul e mic asigura-te ca cercul e destul de mare pentru spatiu si sa permita jucatorii sa se miste. RUNDA 3:SPARGEREA BALOANELOR 1. Spune-le jucatorilor din fiecare echipa sa se intinda pe burta, unul langa altul intr-o linie inchisa de atingerea umerilor. Grupul trebuie pozitionat asa in cat fiecare grup sa formeza o parte a unui triunghisi capul fiecarui participant sa fie pe partea imaginata a triunghiului 2. Explica-le ca fiecare echipa trebuie sa tina baloanele in centrul triunghiului si departe de ei. 3. Cand grupurile sunt gata pune baloanele in mijloc(de la 3 la 5 baloane)si da semnalul de incepere tare si clar. 4. Jocul sa tina exact un minut. 5. Juriul sa-si justifice decizia si sa dea scorurile. Asigura-te ca scorurile sunt inregistrate pe tabel. 6. Juriul sa adune scorul fiecarei echipe si sa-l anunte fiecaruia. INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE Scorul acestei runde:spade5, inimi1, diamante0

78

RUNDA CU HANDICAP 1. Spune-le ca grupul cu cel mai mare scor(spadele!)trebuie sa distribuie handicapuri grupului celuilalt. 1 grup sa aiba nasurile vopsite in rosu, celalalt sa aiba mana dreapta legata a spate. 2. Spune-le celor din grupul spade sa decida cine sa primeasca handicapul si sa anunte decizia motivand-o 3. Da-le vopseaua si sforile si spune-le sa-si indeplineasca sarcina. 4. Explica-le ca handicapurile vor ramane pana la sfarsitul jocului. RUNDA 4. SARPELE CU CLOPOTEI 1. Da-ti instructiunile de mai sus cu exceptia faptului sa castigatorul fiecarei vanatori are 2 puncte. 2. Dupa runda juriul sa anunte scorul. RUNDA 5 SANSA 1Explica ca cel care va castiga runda i se va tripla scorul pe care il are, a doua echipa va primi scorul dublu si scorul echpei a treia va fi inmultit cu 1, adica ramane acelasi. 2. Fiecarea grup sa argumenteze de ce merita sa i se tripleze sau dubleze scorul 3. Fiecarea grup sa primeasca 2 minute pentru a-si pregati argumentele 4. Fiecare echipa are un minut pentru a-si prezenta argumentele, la inceput cei din grupa spade, apoi cei din inimi, la urma cei din grupul diamantelor. 5. Juriul sa aiba timp sa justifice decizia si sa anunte scorul. INDICII Scorurile acestei runde:x3spade, inimix2, diamantex1 RUNDA 6. SARPELE CU CLOPOTEI 1. Instructiunile sa fie ca cele de mai sus cu exceptia faptului ca in aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 3 puncte 2. Dupa runda juriul sa anunte scorul RUNDA 7. SOAPTE CHINEZESTI 1. Spune-le jucatorilor sa stea in echipe unul in spatele celuilalt pe podea. 2. Pune in tema juriul. Spune-le ca vor arata un desen simplu(ex fig. 3)unui membru din grupul diamante. 3. Rand pe rand, invita fiecare jucator din fiecare rand sa ia instructiunile de la juriu si apoi sa se reintoarca la echipa. 4. Spune-le sa foloseasca un deget pentru ca sa refaca desenul pe spatele jucatorului care sta in fata lui. Acesta la randul lui va reface ceea ce a simtit pe spatele persoanei din fata lui si asa mai departe pana la punctul in care s-a ajuns la persoana de la capatul randului care va desena pe o hartie care va ajunge la juriu. 5. E important sa fie liniste in timpul acestei runde. 6. Juriul sa anunte scorul. INDICII Scorul acestei runde:spade3, inimi2, si amante1. RUNDA8. SARPELE CU CLOPOTEI. Instructiunile sa fie ca cele de mai sus cu exceptia faptului ca in aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 4 puncte. Spune-le participantilor ca aceasta e ultima sansa sa schimbe echipele si sa se mute intr-un grup mai bun daca vor sa continue jocul si daca sunt intr-un grup care nu a atins inca limita 20. Dupa runda juriul trebuie sa anunte scorul. Va mai anunta ca echipele care nu au atins limita de 20 de puncte trebuie sa iasa din joc. Juriul sa felicite cele mai bune echipe

79

JOCUL SE TERMINA Da-le cateva minute pentru ca sa se vada reactia participantilor si anunta ca de fapt jocul sa terminat. EVALUARE SI CHESTIONARE Evaluarea e partea vitala a jocului LIMITA 20. E absolut esential sa reflectezi asupra comparatiilor care pot fi facute cu discriminarea si injustitia care au loc in viata reala. Evaluarea grupurilor mai mari e mai dificila. Daca mai mult de un facilitator e prezent, evaluarea trebuie facuta in grupuri mici si la final aduna-i pe toti pentru comentarii. ETAPELE EVALUARII 1. Aspecte emotionale 2. Transparenta jocului 3. Aspecte ale dinamicii grupului 4. Legatura cu realitatea 1. ASPECTE EMOTIONALE Adu-ti aminte de pasii principali ai jocului si pune-le participantilor urmatoarele intrebari: Cum va-ti simtit in joc?Cum vi s-au schimbat emotiile? A avut cineva sentimente negative?Ce le-a cauzat? Cum s-au simtit cei din grupul spadecand au distribuit handicapurile? Cum s-au simtit cei din simtit cei din grupurile inimi si diamante cand erau handicapati? Cum s-a simtit juriul cand era atat de puternic? 2. TRANSPARENTA Explicati regulule ascunse ale jocului. 3. DINAMICA GRUPULUI Vorbiti despre ce s-a intamplat: Te-ai simtit solidar cu ceilalti jucatori? Cineva care a schimbat grupul in timpul rundelor Sarpele cu clopotei :Ce inseamna sa fi un outsider intr-un grup nou?Si ce inseamna sa-ti parasesti grupul initial? Ce inseamna pentru tine cand te apuci de ceva ce nu-ti place? In ce situatii ti s-a parut usor sau greu sa te aperi, sa-ti aperi sentimen tele sau actiunile? Te-ai opus sau ai pus in discutie cadrul jocului?Daca nu, de ce nu? 4. LEGATURA CU REALITATEA Vezi aspecte ale jocului care se leaga de realitate? De exemplu aspecte ale puterii, competitiei, transparentei, oportunitatii egale handicapurilor, minoritatilor, injustitiei, adaptarii situatiei? Care grup, din tara sau orasul tau, se afla intr-o pozitie care poate fi comparata cu ceea a celor din grupul dinamite sau inimi? In care situatie sunt victimele invinovatite pentru situatia lor? Ce trebuie facut ca regulile jocului sa se schimbe? Ce trebuie facut sa imbunatatesti sau sa sprijini minoritatile din societatea noastra? INSTRUCTIUNI pentru JURIU(sa fie copiate pentru membrii juriului) Nu spune numanui despre aceste instructiuni Limita 20 e un joc manipulant, deci e clar de la inceput cine va fi Treaba ta e sa dai impresia grupului ca ei sunt intr-o competitie reala, cu o sansa reala de a castiga, si ca vei distribui scorul dupa criterii obiective si corecte. Jucatorii cred ca competitia va dura pana va exista un castigator, si ca sa nu fie descalificati trebuie sa aiba 20 de puncte la sfarsitul rundei 8. Participan tii nu stiu acest

80

lucru dar jocul se termina oricum dupa runda 8. Datoria ta e sa motivezi grupurile sa continue si sa capete puncte. Foloseste un clopotel pentru ca sa atragi atentia cand trebuie sa anunti ceva si justifica-ti deciziile RUNDA1:VANATOAREA COZII DE DRAGON Observa grupul in timpul jocului La sfarsitul rundei anunta scorul:spade3, inimi2, diamante1. Inregistreaza scorurile Iti poti justifica motivele pentru decizia ta dupa modul in care a evoluat jocul: "grupul spade a jucat cel mai dur, grupul diamante nu a luat in serios jocul, grupul spade a fost mai elegant, un grup a fost mai galagios, a existat sau nu spiritul grupului". In general si acesta e cazul rundelor impare, vei tinde sa--i invinovatesti pe cei din grupul diamante pentru punctajul slab de exemplu, sunt lenesi, nu loaca corect sau nu respecta regulile, nu sunt politicosi sau ca sunt intr-un grup mai mic. RUNDA2. SARPELE CU CLOPOTEI Distibutia jocului in aceste runde nu e manipulata. Datoria ta e sa inregistrezi punctele anuntate. Castigatorul vanatorii are un punct. RUNDA 3. SPARGEREA BALOANELOR Nu te grabi sa deliberezi si sa justifici scorul argumentand cu motive similare, cum ai facut in runda 1. Te poti preface ca judecata iti e bazata pe criterii obiective de exemplu grupul spade au spart baloanele de mai multe ori, nimeni nu a numarat si nu vei putea argumenta! Da urmatoarele scoruri:spade5, inimi1, diamante0. RUNDA CU HANDICAPURI Ajuta-l re facilitator daca are nevoie. RUNDA 4. SARPELE CU CLOPOTEI In aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 2 puncte. Inregistreaza scorurile anuntate. RUNDA 5. SANSA Fiecare echipa va primi un minut pentru ca sa te convinga, sa convinga juriul ca trebuie sa li se dubleze sau tripleze scorul. Prima data asculta toate apelurile apoi anunta scorul. pentru a mentine suspansul ar fi bine ca in totalul pe care il faci daca ai face comentarii despre toate discursurile si apoi sa anunti scoru rile. Tipul argumentelor poate fi ca pentru celelalte runde dar sa cuprinda referin te pentru prezentarea indemnarilor de exemplu:neconvingerea, daca nu e bine imbracat discursul nu a fost structurat, sau s-au facut greseli gramaticale. Trupleaza scorul celor din grupul spade, dubleaza-lpe cel din grupul inimi si in multeste-lpe cel al grupului diamante cu 1 adica sa aiba acelasi scor. RUNDA 6. SARPELE CU CLOPOTEI In aceasta runda, castigatorul fiecarei echipe are 3 puncte. RUNDA7. SOAPTE CHINEZESTI Facilitatorul iti va da o bucata de hartie cu un desen simplu Arata-l membrului din grupul spade si din grupul inimi, dar nu-l arata celui din grupul diamante, descrie-l in cuvinte. Fao discret asa incat jucatorii sa nu observe ca sunt tratati diferit. Asigura-te ca nici un alt jucator sa nu vada desenul. Observa grupurile in timpul jocului La sfarsitul rundei anunta scorurule rundei:spade3, inimi2, diamante1. Noteaza scorul in tabel. Din nou motiveaza scorul. De exemplu spade a descris desenul cu acuratete, la grupul diamante a durat mult, 1 grup nu a tacut. RUNDA8. SARPELE CU CLOPOTEI Castigatorul fiecarei vanatori are 4 puncte.

81

Nu uita sa aduni totalul Foarte important:Adu-ti aminte ca participantii nu stiu ca jocul se termina dupa runda! Revizuieste progresul in competitie La sfarsitul rundei 8 1 sau 2 grupe care nu au limita de scor 20 va fi desca lificata. Felicita-i pe cei din grupul spade pentru efortul lor si pentru scorul excelent si pe ceilalti pentru energie si efort. Facilitatorul va anunta ca jocul a ajuns la final REGULI pentru PARTICIPANTI Copiaza urmatoarele reguli pe tabel si citeste-le participantilor inainte de a incepe jocul LIMITA 20 UN JOC DE COMPETITIE SI FAIR-PLAY Rundele impare:juriul va distribui un total de 6 puncte Rundele pare(sarpele cu clopotei): in a doua runda echipa castigatoare primeste 1 punct in a patra runda echipa castigatoare primeste 2 puncte in a sasea runda echipa castigatoare primeste 3 puncte in a opta runda echipa castigatoare primeste 4 puncte Runda 5 e runda sansei!Iti poti dubla sau tripla scorul!Pana la runda 8 grupele care nu au 20 de puncte sut descalificate. Joaca cu fair-play, spirit de echipa, distractie! Cel mai bun sa castige! SUGESTII pentru FACILITATOR Incurajeaza juriul tot timpul si sprijina-le deciziile in special daca jucatorii se indoiesc de judecata. E posibil ca 1 sau mai multe grupe sa opreasca jocul dupa cateva runde pentru ca li se pare incorect. Incurajeaza-i sa joace dar nu-i forta. Daca jocul se intrerupe acest lucru e bun pentru evaluare. Te poti concentra a supra unor intrebari precum "de ce ai oprit jocul? Cine a vrut sa continue?" Poti sa schimbi unele reguli daca grupurile insista, asigura-te ca e o grija colectiva si nu o cerere individuala. Consulta-te cu juriul in aceasta problema. Jocul functioneaza bine daca regulile sunt schimbate incet, ca exemple dati posibilitatea celor din grupul diamantesa vaneze in rundele Sarpele cu clopotei pe ici pe colo. Nu schimba justitia structurata, dar echipele pot avea senzatia ca lucru rile se imbunatatesc. Acesta e un punct bun pentru chestionare. Munca facuta de echipa poate fi schimbatadaca gasesti inlocuitor. Dar adu-ti aminte ca rundele Sarpele cu clopotei sunt corecte(sunt incorecte in sensul ca grupul diamante nu vaneaza niciodata, dar acest lucru poate fi schimbat). Rundele impare se joaca cu viteza, confuzia si nerabdarea din joc pentru a preveni ca un rezultat ca un rezul tat clar sa fie vizibil si rezultatele pot fi prezentate ambiguu. Ceea ce contea za sunt rundele impare. Unele dintre activitatile propuse pentru competitie nu sunt potrivite pentru anumite persoane cu incapacitati. Munca trebuie adaptata in acest sens. SUGESTII pentru CONTINUARE Viata nu e corecta, dar pot s-o faci putin corecta. De ce poti cumpara produse care sunt comercializate si pentru care producatorii primesc un salariu. Ceaiul si cafeaua sunt disponibilie precum si hainele si produsele din hartie. Inrinda sarpele cui clopotei participantii se pot muta dintr-un grup in altul care e invingator. De asemenea si in viata reala unii se muta din tara de origine pentru a-si face o viata mai buna, intr-alta mai buna si cu multe oportunitati. E xista multe motive pentru care imigrantii si refugiatii trebuie sa-si paraseasca tara, acest lucru fiind dificil pentru ei. Dar ce stii tu cum e sa fi refugiat? Daca vrei sa afli , incearca REFUGIATUL LIMITA 20 e tradusa si adaptata dintr-un original german creat de Anamaria Fridli din "Brot fur alles", Elvetia. E folosit aici cu permisiunea

82

lor. Brot fur alles alte jocuri educationale in franceza si germana. (Brot fur alles, str. Mission nr. 21, CH-4003 BASEL)

REALIZAREA INFORMATIEI/STIRII
NIVELUL 3, TEMA I, M, A. Cat de bun e un reporter? Aceasta e o activitate cu exercitiu de interpretare SUBIECTE DE DISCUTAT Cum sunt interpretate diferit aceleasi evenimente de diferiti oameni Promovarea unei viziuni mai largi asupra vietii SCOPURI experienta prezentarii unui eveniment dezvoltarea si intelegerea felului in care prezentarea devine partinitoare constienta asupra modului in care perceptiile noastre pot deveni deformate TIMP 90 de minute MARIMEA GRUPULUI 10 PREGATIREA tabele si pixuri banda pentru inregistrarea tabelelor INSTRUCTIUNI 1. Imparte grupul in doua 2. Un grup sa lucreze impreuna pentru a dezvolta un exemplu de 5 minute bazat pe un incident sau eveniment. Poate fi un eveniment real sau unul inventat care sa implice conflictul dintre 2 grupuri cu culturi si vieti diferite. 3. Cand sunt gata, primul grup sa prezinte schita grupului 2 care joaca rolul de reporteri tv care prezinta un eveniment. 4. Imediat ce schita e gata, cere reporterilor sa paraseasca camera. Da-le 5 minute sa se gandeasca la ceea ce au vazut si sa-si prezinte raportul ca si cum ar face-o la stiri. Nu au voie sa ia notite sau sa comunice unii cu altii. 5. Cheama reporterii in camera pe rand. Fiecare are 3 minute pentru a face reportajul 6. Inregistreaza fiecare reportaj pe tabel separat 7. Odata ce si-au spus reportajul, reporterii pot sta sa asculte si celelalte reportaje, dar sa nu faca nici un comentariu. 8. In final, dupa ce toti au terminat, pune-i sa asculte banda 9. 9. Particpantii sa compare reportejele si sa discute despre ce au invatat. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe prin a intreba reporterii: Ce ti s-a parut mai usor de tinut minte?Ce a fost cel mai greu? Ce ai face daca nu ti-ai aduce aminte de ceva? Intreaba actorii:

83

Au fost omisiuni semnificante in reporteje? Au prezentat reporterii rapoarte concrete despre evenimente? Deschide-ti discutia cu toata lumea: Ce astepti la stiri?Doar un reportaj despre evenimente sau si comentarii sipareri? Spun cu exactitate reporterii ceea ce e comentariu si ceea ce e fapt? Cat de increzatoare sunt stirile de la tv? SUGESTII pentru FACILITATOR Fii pregatit sa oferi informatii si exemple de evenimente care fost partinitoare Optional:Mentine activitatea prin folosirea unui cadru care sa reprezinte tv-ul si ceva care sa reprezinte microfonul reporterilor VARIATII Reporterii repezinta jurnalisti de la ziare diferite, de exemplu un ziar de aripa dreapta, unul de stanga, un ziar de scandal, un corespondent strain din alta ta ra care sa reprezinte evenimentul/stirea. In timpul discutiei vorbiti despre diferenta dintre reportaje si daca diferitele puncte de vedere au influentat reportajul PUNE INTREBAREA Ce influenta au proprietarii, cei care fac reclama, legaturile cu partidele politice, asupra a ceea ce se transmite si intelegerea stirilor? SUGESTII pentru CONTINUARE In urmatoarea sesiune uita-te la ziarul local si uita-te la stirile de la tv si discuta cat de concret e reportajul, care evenimente au fost musamalizate si care lasate pe dinafara?Daca crezi ca exista vreo lipsa de informare scrie o scrisoare editorului. Daca oamenii vor sa exploreze subiectul partinirii din media du-te la activitatea PARTINIRI IN MEDIA. Fii constient ca nu numai informatiile din presa si tv sunt partinitoare;istoria invatata de noi la scoala e de asemenea partinitoare, nationalista si etnocentrista. Uitati-va la LINIA ISTORIEI

SI EU
NIVELUL 1 TEMA G Toti suntem fiinte unice si de neinlocuit, neori unicitatea noastra ne face sa ne simtim mandrii, cateodata timizi, rusinati. Totusi, toti suntem fiinte omenesti acest lucru ne apropie unul de celalalt. SUBIECTE DE DISCUTAT Diferentele dintre oameni si lucrurie pe care le au in comun SCOPURI Sa te cunosti unul cu celalalt in grup Sa aratam ca toti suntem difreiti Sa aratam ca totusi suntem egali TIMP 30 de minute MARIMEA GRUPULUI 10-12

84

PREGATIREA Acelasi numar de scaune ca si participantii INSTRUCTIUNI 1. Formati un cerc in care fiecare sta pe scaun 2. Fiecare participant sa se gandeasca la un fapt special sau o caracteristica pe care o considera unica si nu au impartit-o cu nimeni din grup 3. Alege o persoana care sa inceapa. Ei spun trasatura unica de exemplu"Am vizitat Turcia de 3 ori" 4. Daca nimeni nu impartaseste aceasta caracteristica, atunci persoana urmatoare isi spune trasatura unica. 5. Daca cineva impartaseste aceasta trasatura trebuie sa strige"Si eu"si sa stea in poala celui care si-a spus trasatura. Daca mai multi oameni impartasesc aceasta trasatura, stau unul in poala celuilalt. Apoi toata lumea se duce la loc si cel care spune trasatura trebuie sa incerce sa spuna o caracteristica unica pentru ei. Cand reusesc, urmeaza cealalta persoana din cerc sa spuna. 6. Prima runda se termina cand toata lumea a spus ceva care sa-i diferentieze de ceilalti. 7. Acum incepe runda a doua. Aceasta runda implica cautarea unor caracteristici impartasite de toti din grup. 8. Ia un scaun si spune celui care va zice sa stea in mijlocul cercului. Terbuie sa se gandeasca la ceva care e impartasit de toata lumea din cerc. Spune-le sa rosteasca ce este, de exemplu "Imi place muzica" 9. Toti cei care impartasesc acest lucru trebuie sa se ridice si sa se mute pe un alt scaun in timp ce striga"Si eu". Persoana din mijloc trebuie sa gaseascaun scaun, si altcineva va ramane in mijloc care va spune mai departe. EVALUARE SI CHESTIONARE Vorbiti despre joc si felul in care s-au simtit, apoi puneti intrebari: Ce a fost mai usor, gasirea lucrurilor care ne separa de altii, sau gasirea lucrurilor pe care le impartasim? In viata reala cand ne place sa ne simtim unici si diferiti si cand ne place sa ne simtim la fel cu ceilalti? Gandeste-te la caracteristicile pe care le-ai ales;lucrurile care te-au separat de grup, le poti avea in comun cu altii din alte grupuri? Lucrurile care au fost comune pentru toti, pot fi comune pentru toata lumea? In cazul in care prea multe caracteristici au fost mentionate, poti intreba "Ce inseamna faptul ca toti avem ochi, inima si stomac? INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate tebuie jucata repede. Le poti spune participantilor ca au 10 secunde sa se gandeasca. pentru a mentine jocul e important ca numarul participanti lor sa nu depaseasca 10-12. Daca lucrezi cu un numar mai mare poti crea 2, 3 sub grupe. In timpul celei de-a doua runde e posibil ca afirmatii ca" e si brate"sa fie spuse de mai multe ori. Le poti spune participantilor sa se gandeas ca la caracteristici, sau poti vorbi despre acest lucru in evaluare. Activitatea se poate desfasura si fara scaune, oamenii pot sta pe jos dar nu e asa de confortabil. E recomandabil sa faci parte din grup ca orice participant. SUGESTII pentru CONTINUARE Cine si ce suntem e dat(a) de experienta noastra de viata. Diferite experiente formeaza oameni in moduri diferite dar credem ca experientele comune afecteaza sau influenteaza

85

oamenii in mod diferit. Poti explora felul in care evenimentele au format membrii grupului tau folosind POVESTEA MEA.

PARTINIRI IN MEDIA
NIVELUL 3 TEMELE I, M, A. O activitate interesanta si larga pentru ca grupul sa lucreze la rolul mediei in raspandirea stereotipiei, prejudecatilor si partinirii. SUBIECTE DE DISCUTAT Stereotipuri si prejudecati:cum sunt multiplicate si raspandite in societate Calitatea, cantitatea si informatia:manipulare, idei, abuz si lipsa de informare Imagini despre oameni si grupuri "diferite"datorita stereotipiei si generalizarii Dificultatile de care ne lovim in schimbarea imaginii si a perceptiilor Mecanismul "tap ispasitor"social. Tendinta de a invinovati pe altii pentru probleme le sociale fara a analiza toate cauzele. SCOPURI A da posibilitatea participantilor sa exploreze imaginile pe care majoritatea societatii o are asupra oamenilor din culturi, origini, minoritati diferite. A observa ca nu toate culturile diferite de a noastra au o imagine sociala negativa. A analiza rolul mass mediei in crearea si dezvoltarea stereotipiilor si prejudecatilor sociale. TIMP PARTEA A 2 1/2 ORE PARTEA B O SAPTAMANA PARTEA C 2 1/2 ORE MARIMEA GRUPULUI minim 10 , maxim 25 de persoane, participantii sa fie de peste 13, 14 ani PREGATIREA PARTEA A:tabel, marker PARTEA B:depinde de resursele disponibile. Materialele care pot fi folosite in acest tip de activitate sunt variate:ziare, reviste, inregistrari video a programelor tv, radio. E posibil sa faci aceasta activitate doar cu ziare, reviste pe care le pot aduce participantii. PARTEA C:Pt plenar:tabel sau o tabla mare, markere sau creta. INSTRUCTIUNI Aceasta activitate e impartita in 3 etape: PARTEA A:PREGATIREA 1. Imparte participantii in grupuri de 4-6 oameni 2. Explica-le ca in timpul cursului de saptamana viitoare, vor analiza diferite elemente din mass media:tv, radio, si in special, presa scrisa pentru a afla cum strainii sau persoanale diferite sunt descrise 3. Discuta exact ce trebuie sa caute participantii si de ce trebuie se fie consitenti:de exemplu limba folosita(sunt ei luptatori pentru libertate sau teroristi)timpul sau spatiul alocat acestor

86

stiri, prioritatea pe care o au, adica e cap de afis sau nota in subsolul paginii si verifica cum sunt tratati sau descrisi oa menii dupa originea lor. Ce fel de fotografii sau alte imagini sunt folosite. 4. Fa o lista cu tipurile de media cu care vei lucra ai da-le grupului. In functie de membrii grupului si de cuostintele tale , poti opta intre faptul ca poti da grupurilor toata sarcina sau ca poti cere fiecarui grup sa trateze un mediu adica o echipa lucreaza cu ziarele care apar zilnic, alta echipa cu revistele saptamanale, alta cu tv-ul, alta cu radioul. PARTEA B:MUNCA IN DOMENIU Grupurile sa primeasca o saptamana pentru a-si indeplini cercetarea si sarcinile. PARTEA C:CONCLUZII 1. In plenar fiecare grup sa-si prezinte rezultatele cercetarii si documentarii Da-ti-le fiecarui grup 20 de minute. 2. Noteaza principalele descoperiri ale fiecarui grup in tabel sau pe tabla. EVALUARE SI CHESTIONARE Odata ce rezultatele sau stabilit, fa un rezumat despre informatia raportata de de fiecare grup. Incearca sa punctezi informatiile cel mai comune precum si cele care pot fi contradictorii. Discutia poate continua cu intrebari precum: Care sunt trasaturile principale prin care minoritatile se grupeaza in jurul nostru si sunt trasate in media? Exista minoritati sau grupuri de straini care sunt descrisi in mod pozitiv? Exista altele care sunt descrise in mod negativ? Imaginile prezentate sunt bazate pe fapte si date, sau pe presupuneri si prejudecati? Cum sunt construite imaginile, din cunostintele reale despre acele grupuri si minoritati, sau prin stereotipuri sau manipularea informatiei? SUGESTII pentru FACILITATOR PARTEA A:Exista avantaje si dezavantaje in ambele optiuni. Cerinta ca grupul sa acopere raza va cere un efort mai mare si organizare a muncii, cerand fiecarei echipe sa se ocupe de 1 mediu va limita viziunea globala a fiecarui grup, dar va fi mai usor sa organizezi si sa permiti oamenilor sa abordeze subiectul cu o mai mare adancime. Din moment ca o mare parte din aceasta activitate se face intr-o saptamana, introdu activitatea(partea A)la sfarsitul unei sesiuni, dar rezerva o intreaga sesiune pentru adunarea rezultatelor(partea C). E recomandabil sa faci aceasta activitate cu participantii care se cunosc si au experienta cu lucrul in grup de exemplu membrii unui grup de tineret sau organizatii. Depinzand de cat de bine te cunosti cu participantii si cu situatia, popti schimba timpul indicat pentru activitate. De exemplu daca activitatea are loc in timpul vacantelor scolare, timpul necesar pentru lucrul pe camp poate fi redus la trei zile, similar poate fi extins daca circumstantele o cer. SUGESTII pentru CONTINUARE Potrivit muncii prestate de echipe poti propune sa organizezi un grup care "sa pazeasca"pt a revizui media pentru exemple de reportajsau distorsiuni rele. Se pot scrie scrisori colective la ziare, tv sau radio, oricand se gasesc exemple de discriminare impotriva cuiva sau impotriva unor minoritati. Daca vrei sa explotezi in continuare relatiile dintre idei, cuvinte si imagini, un mod distractiv de a o face este "cultionary". In mod alternativ, s-ar putea sa-ti placa "DRUMUL SPRE DEZVOLTARE", care ridica multe probleme sociale, economice si politice in media.

87

COPILARIA MEA
NIVELUL1 TEME G SI M Exista un copil in fiecare dintre noi si bineinteles ca toti am avut o copilarie. Cum a fost? Privind la copilaria cuiva e un mod interesant de a-i intelege si respecta pe ceilalti. SUBIECTE DE DISCUTAT Egalitate si diversitate Similaritati culturale si diferentele intre oameni Asa-zisele "diferente culturale" nu sunt numai culturale dar si economice, politice SCOPURI -sa invatam despre felul in care fiecare din noi a crescut -sa intelegem diferentele sociale si economice care sustin fiecare fiecare persoana si societate -sa generam empatia si intelegerea intre membrii grupului TIMP 45 min MARIMEA GRUPULUI Oricare PREGATIREA Nici o pregatire specialadoar grupul sa mai fi lucrat impreuna. INSTRUCTIUNI 1. Expune scopurile si telurile activitatii 2. Spune-le oamenilor sa se grupeze in 4 sau 6 si sa discute de ce au facut in copilaria lor. Intrebari sugerate: La ce varsta te-ai dus la scoala? Cine mai traia in familia ta? Teai dus duminica la scoala sau ai avut alt tip de educatie religioasa? Ai muncit cand ai fost copil? Ce jocuri iti placeau si ce povesti ascultai? Care erau preferatle tale? A trebuit sa ai grija de fratii si surorile tale? EVALUARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna ce au considerat ca a fost interesant si sa compare diferitele copilarii, influentele relative si mediul social sau politic are a prelevat asupra lor. Persoanele sa reflecte asupra copilariei lor si sa spuna daca copii din vecinatatea lor au avut aceleasi experiente? INDICII pentru FACILITATOR Scopul principal al acestei activitati e ca participantii sa-si dea seama ca nu toata lumea are aceleasi sanse in viata, si chiar daca sunt vecini, au crescut in conditii diferite. Mai mult. Mai mult, se sustine faptul ca diferenta nu vine din culoarea pielii sau religie. Fii atent! Acest exemplu nu trebuie sa se transforme intr-o sesiune pentru analiza psihologica falsa. Scopul e sa se observe ca, datorita mediului familiilor noastre, conditiilor sociale si economice, locului in care ne-am nascut sau am crescut, avem experiente si perceptii diferite ale vietii si a lumii din jurul nostru. Aceste conditii pot influenta diferenta asa cum o face cultura. De fapt fac parte din cultura noastra, la fel ca si religia, limba sau cu loarea pielii. Tipul de intrebari puse in evaluare trebuie adaptate felului de oameni din grup, de exemplu nu are rost sa intrebi cum e sa ai culoarea pielii diferita daca toata lumea e alba? Nimeni nu trebuie sa se simta tensionat cand dezvaluie ceva care i-ar face sa se simta

88

incomozi. Aceasta activitate e mai interesanta daca participantii isi ilustreaza comentariile cu fotografii sau desene. SUGESTII pentru CONTINUARE "COPILARIA MEA" se combina bine cu "Povestea Mea"care implica identificarea evenimentelor publice si aflarea ce ai facut, sau unde ai locuit cand aceasta s-a intamplat? Daca vrei sa vezi relatiile din familie si cum atitudinile pot varia dupa rol si varsta, incearca "Ghici cine a venit la cina?"

POVESTEA MEA
NIVELUL 1 TEMA G&M Viata noastra e formata din experiente. Totusi suntem marcati de anumite evenimente mai mult decat altii. Aceasta activitate compara experientele si exploreaza diversitatea si similaritatile din grup SUBIECTE DE DISCUTAT Povesti despre viata Diversitate culturala Lucruri care influenteaza viata participantilor legate de tara, cultura, religie sau familie. SCOPURI Cresterea curiozitatii si empatiei despre cultura altor participanti. Generarea unor abordari culturale a istoriei noastre Crearea constiintei diversitatii asupra istoriei europene. PREGATIREA Un calendar pe o tabla sau pe o bucata mare de hartie. Trebuie marcata in ani si sa inceapa su anul nasterii celui mai in varsta participant, si sa se termine cu anul curent. TIMP 30 de minute -1ora MARIMEA GRUPULUI -oricare INSTRUCTIUNI 1. Fiecare participant sa se gandeasca la 3 evenimente publice care le-au marcat viata, si sasi scrie numele in dreptul anului in care au avut loc evenimen tele. Acestea pot fi politice, istorice, sportive sau muzicale. 2. Persoanele sa spuna de ce le considera importante, ce reprezinta si de ce le-au ales. DISCUTARE SI CHESTIONARE Participantii sa spuna daca au fost surprinsi sau socati de oricare evenimente sau date si daca au fost familiari cu toate. E interesant de discutat cum si de ce le dam importanta anumitor evenimente mai mult decat altora. INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate se poate desfasura cu orice grup si poate sa inceapa referindu-se la domiciliu. Daca lucrezi cu un grup local aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa-si dea seama, chiar daca locuiesc pe aceeasi strada, oamenii le da importanta acelorasi evenimente. Einteresant de observat ca un anumit eveniment a marcat o majoritate de participanti indiferent de originea lor sau educa

89

tia lor -"toti suntem egali". Intr-un grup multicultural e bine sa ridici curiozitatea asupra trecutului recent si influentelor culturale si sa-i incurajezi sa-si respecte mai mult crezurile si convingerile. Calendarul poate fi mai colorat daca participantii adauga poze(o poza polaroid e buna)sau un desen in dreptul anului nasterii lor. Intr-un seminar sau curs, agata calendarul undeva unde poate sta pe toata durata si fa referiri la el. Aceasta activitate se poate continua cu "Copilaria Mea" SUGESTII pentru CONTINUARE Suntem formati nu numai unde locuim, dar si de evenimente, si de familiile noastre si istoria lor. Cat de multe stii de unde sa trag parintii si bunicii tai?. Poate esti ungur sau spaniol, dar poti sa tragi din mai multe nationalitati. Descopera mai mult folosind "copacul vietii".

SARBATOAREA NATIONALA
NIVELUL 1 TEMA I&M Prin schimbul de informatii despre eroii lor nationali, participantii ajung sa se cunoasca mai bine si sa observe diferentele culturale si istorice SUBIECTE DE DISCUTAT Eroii ca elemente si simboluri ale socialismului sa a culturii nationale Interpretari diferite ale istoriei Diferente si legaturi dintre oameni din culturi diferite si medii etnice SCOPURI Participantii sa devina constienti de persperctvele diferite a evenimentelor istorice impartasite si a eroilor asociate cu ele. Cresterea curiozitatii participantilor despre istorie si eroii din alte culturi Sa fie critici cu istoria lor nationala Sa lucreze la o viziune universala a istoriei Sa reflecteze asupra predarii/invatarii istoriei si a rolului eroilor TIMP 90 DE MINUTE MARIMEA GRUPULUI Orice marime intre 10-40 participanti PREGATIREA tabele si markere hartie si creion pentru participanti INSTRUCTIUNI 1. Daca grupul e mare, imparte participantii in grupuri de 5-6 2. Spune-le sa se gandeasca fiecare la eroii nationali, in specia la cei pe care ii apreciaza sau de care sunt mandri. E important sa se precizeze in special daca grupul e multi-cultural, faptul ca eroii nu trebuie sa faca parte din istoria tarii in care locuiesc, ei pot fi atat din tara de origine cat si din tara parintilor lor. Da-le 5 minute. 3. Fiecare membru al grupului sa-si spuna alegerea, si sa spuna de ce sunt sau au fost importanti acei eroi pentru tara lor. Da-le timp suficient pentru schimbul de informatii si de interogare.

90

4. Fiecare grup sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si care a fost realizarea lor. In plenar, fiecare grup sa-si prezinte tabelul celuilalt gr. EVALUARE SI CHESTIONARE Trebuie notat care eroi, daca sunt, sunt mentionati de mai mult de o data. Intreaba-i daca lea placut aceasta activitate si apoi discuta, punand urmatoarele intrebari: A fost cineva surprins de eroii mentionati?De ce? Toata lumea a auzit de eroii mentionati? pentru ce sunt faimosi eroii nationali?Ce valori umane reprezinta? De ce ii apreciem mai mult pe altii? Unde am invatat sa-i respectam, si de ce? Credeti ca daca ar trai azi valorile si actiunile lor i-ar face eroi? INDICII pentru FACILITATOR Daca grupul e multi-cultural e interesant sa compui grupurile in functie de ori ginea participantilor. In al doilea rand, daca timpulsi atmosfera sunt potrivite, grupul poate face o schita despre un eveniment istoric care a facut pe cineva faimos. Poate fi adaugat un element de competitie intrebandu-i pe ceilalti despre identitatea eroului. Principiul din spatele activitatii, ca eroii traiesc in tr-un cadru cultural si specific national functioneaza mai bine daca grupul e multi-cultural. Diferentele de sex si varsta sunt intersante de asemenea. Poti contribui la activitate prin cautarea unor nou notiuni. Daca multi eroi nationali sunt asociati cu un razboi sau o lupta, atunci e interesant sa prezinte imagini ale eroului din punctul de vedere al celeilalte parti. Se poate intampla ca toti eroii sa fie barbati. Daca e asa e interesant sa intrebi de ce si sa legi evaluarea cu subiecte despre sexism sau discriminare. VARIATII O variatie interesanta ar fi sa impartasesti sarbatorile nationale diferite in diferite culturi si tari. De ce e o anumita zi considerata sarbatoare nationala? SUGESTII pentru CONTINUARE Alte activitati care exploreaza subiecte relationatesunt "Linia istoriei"si "Povestea Mea". Daca lucrezi cu "Eroi Personali"poti compara eroii din ziua de azi cu cei din trecut. Daca vrei o alta activitate incearca"Drumul spre Dezvoltare" si exploreaza fortele economice si politice care fac istorie in prezent.

EXCEPTIA
NIVELUL1-TEMA G Cine vrea sa fie in grupul lui? SUBIECTE DE DISCUTAT Relatia majoritate-minoritate Discriminare SCOPURI Sa discuti despre diferite grupuri din societate Cresterea constiintei despre prejudecati si discriminare

91

Incurajarea empatiei cu experinta nesupuneii si excluderii TIMP 10 minute MARIMEA GRUPULUI 16+ PREGATIREA Adezive colorate. De exemplu, pentru un grup de 16 pers vei avea de 4 albastre, 4 rosii, 4 galbene, 3 verzi si unul alb. INSTRUCTIUNI 1. Lipeste un abtibild pe fruntea jucatorului. Jucatorul trebuie sa stie ce culoare este. 2. Spune-le jucatorilor sa intre intr-un grup cu ceilalti care au acelasi adeziv colorat 3. Nimeni nu trebuie sa vorbeasca, pot comunica nonverbal. EVALUARE SI CHESTIONARE Ajuta-i sa-si exploreze sentimentele despre ce au facut si ce au invatat: Ce-ai simtit in momentul in care te-ai intalnit cu cel care are aceeasi culoare ca tine? Ce a simtit persoana cu adeziv impar? I-ai ajutat sa se organizeze in grupuri? Carui grup apartii de exemplu:ehipei de fotbal, scoala sau biserica? Poate oricine sa se alature grupului? In societatea noastra cine sunt cei ramasi afara? INDICII pentru FACILITATOR Fii atent la cine primeste adezivul alb. Poti manipula compozitia grupului ultim, dar sa nu fie evident. Lasa-i sa creada ca adezivele au fost intamplare. Aceasta activitate poate fi folosita ca si spargator de gheata si sa-i faci pe oamnei sa se grupeze pentru alta activitate. VARIATII 1. Foloseste adezive colorate dar nu-l lasa pe cel care va fi exceptia, toti vor fi in grup. 2. Pregatirea ca si pentru variatia 1. Spune-le sa se organizeze, dar in grup sa nu fie decat o persoana cu o culoare, adica vei ajunge cu un "multi-grup". 3. Foloseste puzzle facut din poze care va stimula discutia. INDICII Lipeste foile pe card inainte de a le taia. SUGESTII pentru CONTINUARE Revizuieste politica membrilor grupului sau organizatiei. Se poate inscrie oricine?Ce poti face ca organizatia ta sa fie deschisa oricui?Fiind exceptia nu inseamna ca am fost exclusi, uneori alegem sa stam deoparte si sa fim diferiti. Daca vrei sa vezi ce inseamna sa fi individ poti folosi "1=1"

1 EGAL CU 1
NIVELUL 1 TEMA G Toti suntem diferiti, uneori suntem mandri ca suntem diferiti si ne place s-o aratam. Alteori preferam sa ascundem acest lucru pentru ne temem de respingere sau pentru ca vrem sa fim ca ceilalti.

92

SUBIECTE DE DISCUTAT -identitatea personala -calitatile fiintei umane -toti suntem diferiti, dar suntem egali SCOPURI -sa-i cunoastem si sa-i acceptam pe toti din grup -sa aratam ca suntem diferiti -sa aratam ca suntem egali -sa reflectam asupra felului in care ne formam identitatea TIMP Partea A:30 min Partea B:30 min Partea C:20 min Discutia:20 min MARIMEA GRUPULUI -oricare PREGATIREA -creta si o lista cu trasaturi caracteristice pentru Partea A -hartii si creioane colorate si ace sau banda pentru Partea B INSTRUCTIUNI Aceasta activitate constain 3 mini-activitati care au fos legate pentru a-i face pe particpanti sa exploreze diferentele dintre ei, sa ne gandim ce ne face pe fiecare unici si sa impartasim unele lucruri pe care le avem in comun. PARTEA A:DIFERENTE 1. Asigura-te ca ai destul spatiu si ca camera e destul de goala. 2. Spune-le participantilor ca trebuie sa-si imagineze o linie in mijlocul camerei impartind-o in 2 jumatati. Stati pe linie. 3. Spunele sa stea la un capat al camerei si spune"Trece peste linie cel care poarta pantaloni". 4. Dupa ce au trecut linia spune alta caracteristica "Trec linia cei carora le place sa gateasca". 5. Odata ce s-au incalzit, poti include multe caracteristici "Trec linia cei care au prieteni homosexuali sau lesbiene". PARTEA B. UNICITATEA 6. Spune grupurilor sa se gandeasca la tricourile pe care le poarta, in special cei care au inscrise sloganuri legate de subiect. Le poarta pentru ca le place desenul, sau vor sa arate ca sprijina o anumita cauza? 7. Spune-le ca fiecare persoana va desena un slogan pentru tricoul lor, un slogan ca re-i dezvaluie si care spune cine sunt. 8. Imparte hartie si creioane grupurilor si da-le 15 minute sa deseneze sloganul. 9. Cand au terminat, spune-le sa lipeasca sau sa prinda cu ace sloganul de tricoul lor, si sa se plimbe prin camera pentru ca sa se vada ceea ce au desenat. PARTEA C. CAUTAREA LUCRURILOR PE CARE LE AU IN COMUN. 10. Spune-le jucatorilor sa-si gaseasca un partener si sa identifice 3 lucruri pe care le au in comun, un lusru pe care il fac intotdeauna, il simt sau il gandesc, al doilea, un lucru pe care il fac cateodata, il simt sau gandesc, al treilea un lucru pe care nu-l fac, simt sau gandesc niciodata.

93

11. Spune-le perechilor sa-si gaseasca alta pereche care are aceleasi caracteristici. Daca nusi gasesc vreo pereche, atunci vor forma un grup de 4 si vor cauta noi caracteristici pe care le impartasesc. 12. Cere echipelor din 4 sa formeze altele din 8 si sa repete negocierile. Activitatea e terminata cand toti participantii formeaza un singur grup si au gasit 3 lucruri pe care le au in comun. 13. Daca grupul e foarte mare, verifica daca impartasesc aceleasi caracteristici, cerandu-le sa stea in cerc, si odata ce caracteristica e mentionata, cei care o au se ridica in picioare. Daca cineva nu "se potriveste", incearca cu alte caracteristici. EVALUARE SI CHESTIONARE Intreaba-i daca le-a placut activitatea si discutati despre ceea ce au invatat. Cum te-ai simtit cand ai trecut linia de unul singur? Cum te-ai simtit cand ai aratat ca esti o persoana unica? Cum a fost cand ai vazut ca ai atatea caracteristici ca si restul echipei? In viata de zi cu zi, cand ne place sa fim unici si diferiti, si cand ne place sa fim la fel sau egali cu ceilalti? Spune-le participantilor sa impartaseasca experienta lor: A trebuit sa-ti ascunzi identitatea pentru a fi acceptat? Ai simtit ca sa facut discriminare daca erai deosebit sau ca erai asociat cu altcineva? Cand a trebuit sa renunti la o parte din identitatea ta pentru a fi acceptat in grup? INDICII pentru FACILITATOR In partea A incearca sa gasesti calitati personale care nu sunt impartasite de restul grupului, dart care nu sunt prea intime. Pot fi curiozitati personalede e xemplu:felul in care iti speli dintii, sau canti sub dus. Cand grupul s-a incalzit, treci la experiente personale, intreaba daca cineva s-a simtit discriminat, cine are un prieten imigrant(tigan sau calator), sau daca au prieteni homosexuali, care au trait in alta tara, daca au relatii cu emigranti sau cu persoane imobilizatein scaunul cu rotile. Treci mai departe la placeri personale, dorinte, sentimente. Din moment ce caracteristicile din prima parte trebuie sa fie speciale, trebuie sa pregatesti o lista inaintea i nceperii activitatii. Alege caracteristici potrivite grupului si in functie de ceea ce sti despre praticipanti. Alternativ roaga membrii grupului sa sugereze caracteristicile, dar fii atent ca grupul se cunoaste si nimeni nu va incerca asa rusineze pe nimeni. In timpul partii a doua si a treia depinde de fiecare persoana sa identifice caracteristicile. Sugeram sa te alaturi grupului asa incat sa urmaresti mai bine procesul. SUGESTII pentru CONTINUARE Organizeaza o sesiune in care persoanele pot picta sau sa-si imprime tricourile Poti folosi desene proprii sau sa creezi desen pentru campanie sau pentru oricare alt subiect. Alte activitati la care ai putea trece :"Copilaria Mea", sa vezi diferi tele experiente pe care le-au avut fiecar, in copilarie, cine suntem azi, sau "E roii Personali", sa vezi de ce ne admiram eroii.

DRUMUL SPRE DEZVOLTARE


NIVELUL 2 TEMA M De-alungul istoriei au existat miscari/migrari ale popoarelor in toata Europa , avand o constantaamestecare a diferitelor grupuri, rase sau culturi. De aceea dimensiunea multi-

94

culturala a societatilor de azi nu e un fenomen recent. Totusi, azi ne lovim de rasism, xenofobie, antisemitism, intoleranta. Victimele rasismului si a xenofobiei sunt de obicei imigrantii si refugiatii, si de asemenea e subliniata ideea ca cresterea rasismului si a xenofobiei e rezultatul crizei economice globale, si ca problema e prin urmare economica. Aceasta poate fi o parte din argumentare dar nu e singura. Exista legaturi clare intre modelul dominant al dezvoltarii economice si miscarile imigrantilor si a refugiatilor dar etnocentrismul si nationalismul agresiv poate fi o cauza a imigrarii. Aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa inteleaga cum relatiile economice dintre nord si sud ii forteaza pe oameni sa-si paraseasca tara de origine, si felul in care tarile europene bogate contribuie la deplasarea oamenilor, prin perpetuarea echilibrului dintre relatiile dintre nord si sud. SUBIECTE DE DISCUTAT Relatiile dintre N si S si dezechilibrul care-i guverneaza Interdependenta dintre oameni si tari si dintre N si S Modele de dezvoltare si consecinta lor Relatiile economice si un factor care contribuie la dezvoltarea rasismului si a xenofobiei Solidalitate, egalitate si istoria lumii SCOPURI Dezvoltarea intelegerii ca dezechilibrul dintre N si S e unul din factorii care-i forteaza pe oameni sa caute conditii mai bune in alte tari. Intelegerea interdependentei dintre popoare si tari Intelegerea rasismului si a xenofobiei ca parte a problemei globale TIMP 2 ore in total, 75 de minute pentru joc, 45 pentru evaluare. MARIMEA GRUPULUI minim 4, maxim 40 PREGATIREA Echipament necesar pentru fiecare echipa: tabla pentru joc(o fotografie marita e buna) 4 jetoane mari(facute din carton, 2 cm in diametru), 1 galben si 3 de diferite cu lori:maro, albastru, verde. 1 zar fotocopiaza si taie bucata de carton. Daca e posibil pune-le intr-o cutiuta. 70 de boabe de fasole uscata, bucati de macaroane pentru a servi ca simbol(sa reprezinte resursele) INSTRUCTIUNI 1. Imparte participantii in 4 grupe. pot juca individual daca grupul e mic. 2. Imparte jetoanele intre grupe :pune jetoanele intr-o caciula si pune pe cine va din fiecare grupa sa ia unul. In acest fel fiecare va avea o culoare aleasa la intamplare 3. Imparte pastaii de fasole. Da echpei cu culoarea galbena 7, ehipelor care au culoarea maro, verde si albastru 21 de pastai de fasole fiecareia(aceste distributii corespund cu distributia resurselor naturale intre tarile din N si S) 4. Fiecare membru al echipei va arunca zarul sa vada cine incepe 5. Citeste regulamentul jocului 6. Asigura-te ca toata lumea stie ce sa faca, apoi sa inceapa jocul.

95

EVALUARE SI CHESTIONARE La sfarsit spune fiecarei echipe sa priveasca inapoi la drumul parcurs, la patratele la care sau oprit si sa vada ce s-a intamplat acolo. Daca exista vreun patrat la care nu s-a oprit nici o echipa, citeste cartonasul sa le spui ce s-ar fi intamplat. Continua cu o discutie despre cum s-au simtit jucatorii si ce au invatat: Cum ti s-a parut sa fi"galben"? Cum ti s-a parut sa fi"verde", "maro"sau "albastru"? Exista similaritati intre acest joc si realitate? Pe cine reprezinta jetonul galben?Si pe ceilalti?Putem spune ca cei reprezen tati de jetonul galben sunt prezenti numai in N? Cei care reprezinta celelalte jetoane se gasesc numai in S? Cine beneficiaza atat in N cat si in Sde sistemul din lume? Putem vorbi de un "model de dezvoltare dominant", care poate servi ca cel mai bun in toate situatiile, tarile sau popoarele? Care sunt caracteristicile in functie de acest joc, modelului de dezvoltare prezent? E acesta un model realizabil in sensul ca ii serveste in practica pe toti barbatii si femeile, si pe toatte popoarele din lume?I n viitor ar putea fi posibil un model de dezvoltare care ar putea fi aprobat?cum ar fi acesta? Care sunt legaturile dintre aceasta situatie si atitudinile rasismului si a discriminarii?E cinstit sa spui, de exemplu ca imigrantii vin in tara noastra pentru a ne lua banii si resursele? INDICII pentru FACILITATOR Cand se joaca in grup, e mai bine sa existe grupuri de 4 oameni si un maxim de 8 pe grupa. La patratul 49 grupul cu culoarea galbena poate schimba regulile ori cum vor ei. E de presupus ca vor sa schimbe regulile pentru avantajul lor. Le pot face pe celelalte echipe sa se intoarca la start, sa le ia toti pastaii de fasole si sa faca celelalte echipe sa rateze urmatoarele 3 ture. Daca schimba regulile pentru a face ca lucrurile sa fie cinstite, subliniaza ca acest lucru e greu de realizat din punct de vedere politic, pentru ca vor trebui sa convinga electoratul. Va fi o politica nepopulara si vor trebui sa explice cum vor intentiona sa o aplice evitand tensiunile sociale. SUGESTII pentru CONTINUARE Fa o lista cu lucrurile pe care le poti face pentru a imbunatati situatia economica din sud Fa o lista cu lucrurile pe care le face pentru a imbunatati situatia de acasa, de exparticipa la dezvoltarea proiectelor locale, sprijina afacerile locale, boicoteaza firmele care se comporta imoral. Ia aminte cat sti de problema din acest joc. Gasesti ca e greu sa obtii informatii independente si ca stirile nu sunt intreaga poveste? Poti explora aceste lucruri in "Partiniri media" si "Realizarea stirlor" REGULILE pentru JOC Explica-le ca exista jocuri in care regulile nu sunt la fel pentru toata lumea. Aceasta se intampla si in acest joc. Avantajele si dezavantajele drumului spre dezvoltare sunt diferite pentru echipe diferite. Poate parea nedrept, dar nu noi am inventat regulile, noi le-am copiat, cat de corect posibil din realitate. Sansa hotaraste cine cu ce culoare joaca. In realitate, acest lucru nu e determinat de sansa ci de factori geografici, economici sau culturali care au stabilit ostacolele si posbilitatile ca fiecare tara si popor se vor intalni pe drumul spre dezvoltare. 1. Acest joc se joaca ca oricare altul care are nevoie de tabla de joc. 2. Spune-le echipelor sa arunce zarul pe rand si apoi sa mute atatea patrate cate numere arata pe zar. 3. Spune-le ca instructiunile scrise in caseta cu litere sunt instructiunile pentru echipele care joaca cu simbolul galben si cele scrise cursiv sunt pentru echipele care joaca cu simboluri maro, verde si albastru.

96

4. Daca ajungi pe un patrat de actiune ia cartonul cu actiunea corespunzatoare si urmeaza instructiunile. 5. Prima data cand o echipa ajunge pe un patrat cere-le sa citeasca instructiunile de pe cartonas. ei trebuie sa citeasca instructiunile care sunt relevante pentru ei. 6. Spune-le jucatorilor ca trebuie sa urmeze instructiunile sa mute sau/si sa plateasca precum e dictat. 7. Daca o echipa nu are pastai de fasole pentru ca le-au dat trebuie sa imprumute de la echipa care are mai multe si cat mai repede sa le dea inapoi. 8. Regulamentul jocului nu poate fi schimbat numai cu acordul tuturor grupurilor sau daca exista un ordin special pentru a fi oprit pe unul din cartoanele de actiune. CARTOANE pentru ACTIUNE Patratul 3-"Colonizatorii si cei colonizati" Patratul 7-"Sanatate pentru dezvoltare" Patratul 10-"Explozia populatei" Patratul 12-"Razboi si violenta" Patratul 16-"Revolutia urbana" Patratul 18-"Barbati, Femei si Foamea" Patratul 21-"Economia neoficiala si somajul ascuns" Patratul 24-"Educatia pentru dezvoltare" Patratul 27-"O gaura in atmosfera" Patratul 30-"Revolutia tehnologica" Patratul 34-"Sfarsitul ideologiei" Patratul 37-"La sfarsit exista intotdeauna FMI" Patratul 40-"Ajutorul dezvoltarii internationale " Patratul 42-"O cultura de educatie globala " Patratul 44-"Noi migratii, noi segregatii" Patratul 46-"Taierea padurilor si extinctia speciilor" Patratul 49-"Un nou ordin. . . pentru cel care vrei sa ordoni " Patratul 52-"Moartea" Patratul 54-"Dezvoltarea" PATRATUL 3-COLONIZATORII SI CEI COLONIZATI In trecut(si poate si in prezent, dar sub alte forme)tara ta i-a colonizat pe altii de la care ai bogatii si materiale brute. Poti inainta un patrat si sa culegi un pastati de fasole de la fiecare echipa. In trecut(si poate si in prezent dar sub alte forme), tara ta a fost colonizata de altii. Ti-au luat bogatiile si materialele brute. Echipa ta e mai departe de telul dezvoltarii si trebuie sa dai un pastai de fasole echipei cu simbolul galben. PATRATUL 7-SANATATE SI DEZVOLTARE Ai adus un nivel de dezvoltare care iti da posibilitate sa ai un nivel de sanatate, o rata a mortalitaii copiilor redusa, putine epidemii, durata de viata lunga Poti inainta pe un alt patrat. Nivelul de intretinere a sanatatii e redus sau nu exista. Holera, SIDA si alte boli impreuna cu o rata a mortalitaii copiilor ridicata si durata de viata redusa, afecteaza o proportie ridicata a populatiei care te impiedica sa-ti indeplinesti telul dezvoltarii. Da inapoi doua patrate. PATRATUL 10-EXPLOZIA POPULATIEI Ai reusit sa controlezi rata nasterilor, astfel pastrand rata cresterii populatiei stabila sau la un nivel descrescator. De aceea te bucuri de un nivel bun de standard al vietii. Du-te 2

97

patratele inainte. Ai nivele ridicate de crestere a populatiei si nivele scazute de crestere economica si de aceea, intampini probleme mai mari in necesitatile de baza a mai multor oameni. Du-te inapoi 2 patrate, indepartandu-te de dezvoltare. PATRATUL 12-RAZBOI SI VIOLENTA Ai o puternica industrie a armelor. Vanzarea armelor altor tari inseamna ca devii bogat. Fiecare echipa iti da 3 pastai de fasole si te muti cu un patrat. Tensiunile sociale interne si abuzul drepturilor omului si represiunea cu care merge mana in mana duce la razboi de gherile, razboi civil, razboiul cu tarile vecine. Un nr mare de oameni au cautat refugiu in alta parte. Datorita problemelor de securitate trwbuie sa ai o armata mare si un buget militar ridicat. Da 2 pastai de fasole echipei cu culoare galbena si nu avansezi 2 ture. PATRATUL 16. REVOLUTIA URBANA Orasele mari au devenit centre industriale si financiare de importanta majora cu profituri mari si speculatii financiare. Muta-te 3 patrate. Saracirea satelor a fortat pe multi fermieri sa migreze la oras crescand astfel arii intinse de mizerie in cocioabele din orase. Lipsa de oportunitati inseamna ca-ti pierzi muncitorii cei mai buni si oamenii de stiinta care emigreaza in tari unde munca, salariul, si conditiile de viata sunt mai bune. Da inapoi 2 patrate. PATRATUL 18. BARBATI, FEMEI SI FOAME Imbunatatirile in productia de hrana va asigura multa. Desi efectele pe termen lung a colorantilor folositi in producerea hranei sunt necunoscuti, e adevarat ca hrana e intotodeauna disponibila. De aceea te poti duce mai departe cu un patrat. Totusi, daca trebuie sa faci fata surplusurilor, dintre care trebuie sa distrugi pentru a nu ruina piata, stai pe loc. Seceta, folosirea abuziva a solului, proasta folosirea a mijloacelor de cultivare a pamantului, si faptul ca trebuie sa vinzi aproape tot ce produci pentru a plati datoria tarii, face ca pastrarea hranei sa fie acuta si creste astfel foametea. Ramai pe loc o tura. PATRATUL 21. ECONOMIA NEOFICIALA SI SOMAJUL ASCUNS Automatizarea si restructurarea industriei mareste nivelul somajului. Trebuie sa consacri resursele pentru subdivizarea somajului. Din acest motiv du-te cu un patrat inapoi, pentru ca beneficiile globale ale comertului cresc, stai pe loc. absenta, imbatranirea sau distrugerea bazei industriale si criza din productia agricola inseamna ca populatia fara slujba si economia ilegala creste. Du-te inapoi 2 patrate. PATRATUL 24. EDUCATIA pentru DEVOLTARE Un sector mare a populatiei are acces la educatia de nivel superior si secundar care favorizeaza dezvoltarea. De asemenea beneficiezi din oferirea de locuri in Institutiile de Educatie Superioara studentilor straini carora le ceri taxe mari. Vin cauza lipsei de oportunitati de acasa si deseori raman pentru a contribui la economie. Muta-te inainte un patrat si ia un pastai de fasole de la fiecare echipa. Analfabetismul si lipsa educatiei pentru majoritatea populatiei inseamna ca te duci inapoi 4 patrate. PATRATUL 27. GAURA IN ATMOSFERA Industriile polueaza mediul, de ex prin extragerea materialelor brute, prin poluare cauzata in timpul procesului si prin depozitarea deseurilor. Ca rezultat, stratul de ozon e distrus are loc schimbul de clima si alte catastrofe ca o consecinta a dezvoltarii. Vrei sa protejezi mediul si gasesti ca costurile extractiei sunt prea mari sau procesele prea poluante. Iti transferi uzinele industriale in tari slab dezvoltate si ii explorezi resursele naturale. Da inainte doua patrate. Faci fata dezastrelor naturale ca o consecinta a distrugerii mediului. Ceata e mai deasa si

98

mai lunga. Industriile poluante se instaleaza in tara ta, resursele naturale sunt exportate in alte tari. Muta-te cu un patrat inapoi. PATRATUL 30. REVOLUTIA TEHNOLOGICA Revolutia tehnologica iti da posibilitatea pentru dezvoltare. Piata de export pentru noile tehnologii sunt profitabile. Fiecare echipa iti da 2 pastai de fasole si inainteaza 1 patrat. Revolutia tehnologica trece pe langa tine. Da inapoi 3 patrate sau poti cumpara noi tehnologii de la fiecare echipa care joaa cu jetonul galben. Orice vrei sa cumperi te va costa 3 pastai de fasole. PATRATUL 37. LA FINAL EXISTA INTOTDEAUNA FONDUL MONETAR INTERNATIONAL FMI iti acopera politicile economice si iti sprijina politicile de investitie de cumparare de intreprinderi publice si serviciile tarilor straine ca o contributie la "dezvoltarea" lor. Aceste masuri iti ofera profituri substantiale. Fiecare echipa iti da 2 pastai ca raspalta a investitiei tale. Da inainte 2 patrate. FMI impune o politica economica de ajustare structurala. Trebuie sa-ti vinzi intreprinderile si serviciile publice. Somajul creste si sectoare mari ale populatiei cad sub linia saraciei. Da-i echipei cu jeton galben 2 pastai ca rasplata pentru interesul fata de datoria straina a ta. Da inapoi 2 patrate. PATRATUL 40. AJUTORUL DE DEZVOLTARE INTERNATIONALA Trebuie sa imparti im mod egal 1% din pastaii de fasole(daca trebuie sa le tai fa-o) alaturate organizarii de ajutor de dezvoltare internationala pentru a discuta situatia globala si da inainte 1 patrat. Ai primit niste pastai de fasole de la echipa cu jeton galben ca si un imprumut dezinteresat pentru dezvoltare. Trebuie sa te hoatrasti sa-i cheltui pe bunuri si echipament cumparat de ei. Da inainte 1 patrat, daca din moment ce va trebui sa platesti 2 pastai ca dobanda pe datoria ta echipei cu jetonul galben, stai pe loc. Nu uita sa platesti 2 pastai de fasole. PATRATUL 42. O CULTURA DE COMUNICARE GLOBALA Revolutia cumpararii si dezvoltarea industriei audio-vizualului permit valorilor sociale si culturale sa se extinda in lume. Simultan bursa creste astronomic. Da-i inainte 2 patrate si primeste de la fiecare echipa 1 pastai pentru a plati produsele si serviciile informationale. Revolutia comunicarii inseamna ca cultura occidentala si valorile devin "pervasive". . . . Iti pierzi identitatea culturala in timp ce modelele de dezvoltare si comunicare care nu au de-a face cu cultura si istoria devin acce pentru ati. Stai pe locul tau, satnd in fata TV si stai o tura. PATRATUL 44. NOI MIGRARI, NI SEGREGARI Imigrarea crescandaa oamenilor saraci din tarile din sud care cauta o viata mai buna te forteaza sa aloci noi resurse pentru a trata cu imigrantii care ajung in tara voastra. Daca vrei sa te muti cu un patrat, trebuie sa-i dai fiecarei echipe 1 pastai de fasole "ca ajutor". Cresterea emigrarii spre tarile nordice inchide"golirea creierului" a celor care sunt inzestrati si calificati academic. Da inapoi 3 patrate. PATRATUL 46. TAIEREA PADURII SI EXTINDEREA SPECIILOR Nivelele ridicate de consumatie te forteaza sa explorezi in alte regiuni ale planetei. Acest lucru contribuie la disparitia unor arii extinse de paduri si numeroase specii de animale sau plante. Daca ai jucat in interesul tuturor echipelor si nu numai in interesul tau, da inapoi cateva patrate, imparte banii pentru a corecta greseli anterioare si schimba regula jocului. Dar, din moment ce nu e asa se fac lucrurile intr-o lume competitiva, si pentru ca inca mai ai timp si ocazie da inainte cu un patrat.

99

Resursele naturale sunt exploatate si nu primesti nici un profit care sa-ti permita sa te dezvolti. Se intinde despadurirea, clima se schimba si creste foametea Incerci sa faci tot ce poti pentru ca sa-ti protejezi mediul, dar institutiile internationale iti critica politicile legate de mediu. Da inapoi 1 patrat si da un pastai de fasole echipei cu jeton galben. PATRATUL 49. O NOUA ORDINE. . . pentru CARE VREI SA O ORDONI Poti schimba regulile jocului cum vrei pentru a-ti da posibilitatea sa-ti ajungi telul cat mai repede posibil. daca orice alt jucator sau echipa protesteaza sau vrea sa se bage in noua ordine a lucrurilor, trebuie sa-ti dea pastaii de fasole Da- inainte 2 patrate. Incearca sa te adaptezi noii ordini si nupune rezistenta, cu putin noroc noua ordine creata nu se va indrepta prea mult de drumul spre dezvoltare. Ca precautie stai o tura. PATRATUL 52. MOARTEA Riscul unei regresii economice e o amenintare serioasa fata de modelul tau de dezvoltare. Daca nu vrei sa incepi jocul din nou de la 0, singura obtiune e sa storci ultima picatura din echipa si sa iei 2 pastai de fasole de la fiecare, si nimeni nu poate spune ca ai avantaj, da inapoi cu un patrat. Caderea pretului materialelor brute si cresterea dobanzii ratelor pe datoria ta, provoaca o regresi une economica severa. Da inapoi cu o decada, sau incepe de la inceputul drumului spre dezvoltare. PATRATUL 54. DEZVOLTAREA Esti norocos ca ai jetonul galben. Ai atins telul dezvoltarii. Poti fi sigur ca toate celelalte echipe sunt departe de acest tel si ca orice ai face, nimeni nu va putea sa-l ajunga. E sigur ca tu detii si controlezi banii si resursele si ca nu a mai ramas mai nimic de la ceilalti. Viata e placuta pentru tine. Totusi exista a menintari pentru tine in viitor:resursele naturale se degradeaza, aerul e poluat la fel si apa;iar pamantul se transforma in desert. Foametea si disperarea cresc in multe locuri din lume. Cativa imigranti incearca sa scape de mizerie pentru a ajunge intr-un loc confortabil, dezvoltat. Dar bucura-te de dezvoltare pana mai poti. Daca ai un simbol altul decat cel galben, ori ai avut un noroc incredibil, sau ai trisat. Altfel, e imposibil pentru cineva care nu are jetonul galben sa atinga acest nivel al jocului pentru ca dezvoltarea e pastrata doar pentru cei privilegiati. Daca multi ar ajunge la acest nivel, ar fi necesar sa imparta resursele limitate si cei care se bucura de beneficii ar renunta la ele. Acest lucru ar fi putin probabil pentru ca ei, cei putini, stabilesc regulile jocului.

EROI PERSONALI
NIVELUL 1-TEMA I&A Toti ii respectam si ii admiram pe cei care ne inspira. Uneori ei sunt niste modele pentru noi. Prin schimbul de pareri, daca eroii personali, chiar daca traiesc sau au murit, participantii pot ajunge sa se cunoasca mai bine si sa cunoasca mai bine diferitele culturi. SUBIECTE DE DISCUTAT -eroi ca elemente si simboluri a socializarii si culturii; -interpretari diferite ale istoriei si preferinte si gusturi personale diferite; -diferentele si lucrurile in comun intre oamenii cu culturi diferite si medii etnice diferite; SCOPURI -participanti sa fie constienti de diferentele si similaritatile din grup;

100

-cresterea curiozitatii participantilor despre eroii altor persoane; -sa se cunoasca mai bine in grup; -sa fie critici cu etnocentrismul(intelegerea modelului cultural dominant vs. acela al minoritatii); -sa reflecte asupra rolului predarii/invatarii istoriei si asupra mediei ca semne; TIMP 90 min MARIMEA GRUPULUI oricare intre 10-40 participanti PREGATIREA -tabele si markere -hartie si creioane pentru participanti INSTRUCTIUNI 1. Daca grupul e mare imparte participantii in grupuri de 5, 6 oameni. 2. Pune-i sa se gandeasca la 3 oameni pe care ii considera eroi personali. 3. Dupa 5 min pune-i sa-si spuna parerile si sa spuna pentru ce-i admira. Sa fie timp suficient si pentru intrebari. 4. Pune-i sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si, daca se poate, domeniul in care au devenit faimosi, ex:sport, muzica, cultura, politica. 5. In plenar, pune-i sa-si prezinte tabelul fiecarei echipe. EVALUARE SI CHESTIONARE Noteaza care eori, daca sunt, sunt mentionati mai mult de 1 data. Participantii sa spuna daca le-a placut aceasta activitate si sa discute urmatoarele intrebari: Au existat eroi necunoscuti? Spune de ce. A existat un curent in termeni nationali sau de sex?Daca da, de ce toti eroii sunt de aceeasi nationalitate, mediu cultural sau gen?Sunt eori nationali sau straini? De ce ii apreciem pe unii mai mult ca pe ceilalti? Crezi ca eroii tai sunt universali? De ce sau de ce nu? INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate poate fi mai interesanta, daca participantii sunt pusi in tema inainte astfel incat sa aduca fotografii, albume sau extrase din ziare. Ca si alterantiva, colecteaza ziare sau reviste, in special cele pentru tineri si lasa-le pentru participanti in camera. Principiul, in spatele activitatii, precum alegerea eroilor e relativa si depinde de cultura noastra, functioneaza mai bine daca grupul e multi-cultural. Se dovedesc interesante si diferentele de varsta si sex. Aceasta activitate pare similara cu "Sarbatoare Nationala", dar la o privire atenta vei vedea diferente significante in felul in care sunt abordate scopurile SUGESTII pentru CONTINUARE Identifica un erou, fie local, fie national sau international care crezi ca ar trebui sarbatorit. Pregateste o sarbatorire si invita-i pe ceilalti. Eroul poate fi cineva care a dat dovada de tarie de caracter sau a realizat ceva special combatand rasismul, xenofbia, antisemitismul, sau poate cineva care a contribuit la lupta impotriva altor probleme precum intoleranta fata de persoanele care au SIDA. Persoanele care s-au purtat eroic fata de prejudecati si discriminare au aratat curaj fata de ceea ce au avut de spus. Ai curajul sa spui ce crezi?Ce parere ai despre lucruri?Ai vreo parere?Incearca "Cum stai".

101

PORTRETE
NIVELUL 2 TEMA I&M Poti suntem egali, dar unii sunt mai egali ca altii. Toti suntem diferiti, dar unii sunt mai diferiti de altii. De ce? SUBIECTE DE DISCUTAT -identificarea succesului social cu cel economic -felul in care factorii economici si sociali au miscorat sau au ridicat posibilitatea succesului social. SCOPURI -identificarea si analiza bazei de discrminare TIMP Aprox. 2 ore MARIMEA GRUPULUI -min 10 oameni-max 24 PREGATIREA -bucati mari de hartie si markere colorate; -pixuri si bucati de hartie(A4) pentru notite; -banda pentru lipirea pozelor pe perete; INSTRUCTIUNI 1. Imparte participantii in grupuri de lucru de min 6/grup. Daca e posibil sa fie un numar par de grupe si nu mai multe de 4. 2. Spune-le jumatatii de grup ca trebuie sa produca"poze identikit"despre cineva pe care-l considera "castigator social" in societatea lor. Spune celorlalte grupe sa faca "poze identikit" despre cineva pe care-l considera "invins social". 3. Fiecare sa inceapa facand o lista a caracteristicilor personale de ex:nivelul socialeconomic, educatia, profesia sau ocupatia, sexul, grupul etnic, obiceiuri, activitati din timpul liber si hobby-urile, felul de a se imbraca, pareri, idei si valori, mediul familial, felul de viata, tipul de casa, zona de interes. 4. Spune grupurilor sa deseneze o poza identikit a persoanei sale pe o coala de hartie. Acest desen trebuie sa includa toate caracteristicile pe care le-au inclus pe lista. E important ca poza/desenul sa fie reprezentatie grafica si sa nu se foloseasca cuvinte. pentru aceasta activitate-40 min. 5. Grupurile sa-si schimbe desenele, astfel incat grupul care a trebuit sa deseneze "un castigator" sa schimbe cu cei care au desenat un "invins" si sa le interpreteze. pentru aceasta activitate 15 min. 6. Pune pozele pe perete astfel incat sa le vada toata lumea. 7. In plenar, fiecare grup trebuie sa-si prezinte interpretarea desenului primit. Grupul care a facut desenul original nu trebuie sa faca comentarii la acest nivel.

102

8. Odata ce toate grupurile sia-u facut interpretarea, grupul care si-a realizat desenul poate face comentarii daca vor sa adauge ceva. pentru aceasta activitate 30 min. EVALUARE SI CHESTIONARE Pt discutie sa existe 30 min. Grupurile sa identifice si sa discute criteriile prin care societatea atribuie succesul si esecul social. Urmatoarele intrebari pot face discutia mai usoara: Care sunt trasaturile principale a succesului? Si care sunt acelea ale esecului? Care sunt cauzele, "radacinile"succesului si esecului? Ce factori deter mina diferenta? Sunt persoane care reprezinta in "poza identikit" mai prezente in anumite grupuri sociale, straturi sau clase decat in altele? Au oamenii aceleasi oprtunitati in toate grupurile si sectoarele sociale de a avea succes? Cine sunt in pozitii mai favorizate si cine in mai putin favorizate? INDICII pentru FACILITATOR Unii participanti vor gasi dificila desenarea "pozei identikit" pentru ca vor spune ca nu sunt bunila desen. Ii poti incuraja si spune-le ca nimeni nu caita capodopere ci doar o forma de comunicare alta decat vorbirea. Trebuie sa le dai indicii cine sa fie reprezentate corect grafic sau vizual. In discutii, subliniaza ideea ca daca indentificam succesul social cu cel economic trebuie sa ne dam ca persoana care are succes nu e neaparat aceea care atinge dezvoltarea personala sau experienta cea mai inalta, ci doar aceea care reuseste sa acumuleze sau sa castige avutiile. Exista o zicala in Anglia:"Banii nu inseamna tot". Ia in vedere ce poate face societatea in legatura cu factorii sociali si economici care micsoreaza posibilitatea "succesului social" precum lipsa de educatie sau marginalizarea datorita factorilor precum culoarea pielii sau apartenenta la o minoritate. pentru a continua poti identifica si analiza baza discriminarii si excluderii oamenilor sau grupurilor diferite datorita culturii, originii, orientarii sexuale, limbii, ceea ce insemna ca de la inceput cateva grupuri sociale sunt dezavantajate in comparatie cu altele. SUGESTII pentru CONTINUARE Castigatorii sociali pot avea succes in anumiti termeni, dar ii consideram eroi oamenii pe care ii admiram?Care sunt eroii tai si care sunt calitatile pe care le admiri la ei?Te poti uita la "Eroi Personali". Daca ti-a placut sa interpretezi "poza identikit"poti interpreta si altele in "Ce Vedem?"

REFUGIATII
NIVELUL 2-TEMELE I, M, A Un refugiat ar vrea sa aiba problemele tale. Ce stim noi despre problemele care i-au fortat altii sa-si paraseasca tara, familia casa si slujba pentru ca sa traiasca intr-o tara unde nu sunt doriti? PROBLEME DE DISCUTAT Problema refugatilor si a celor care cauta aziluri; Empatia fata de oamenii fara casa; Stereotipuri, prejudecati si xenofobie fata de straini; SCOPURI Intelegerea realitatii cu care fac fata refugiatii si imigrantii; Generarea curiozitatii problemelor pe care le au in tara gazda; Promovarea empatiei si solidaritatii fata de situatia refugiatilor si imigrantilor;

103

Analizarea problemelor excluderii si integrarii si perceptiile noastre despre oamenii si tarile diferite; Introducerea discutiei despre dezechilibrul dintre nord si sud si relatiiile lor cu problemele zilnice ale oamenilor;

PREGATIREA Facilitatorul trebuie sa aiba intelegere fata de motivul care i-au impins pe oameni sa imigreze sau sa caute azil. Vei gasi informatii in partea A. Fa copii la inceputul povestii sau fi pregatit sa le spui participantilor(numele, originea refugiatilor sau a imigrantilor ar trebui sa se potriveasca cu circumstantele). Ia contactul cu cineva care e refugiat sau imigrant, daca nu e posibil, cu un NGO care lucreaza cu ei. Tabel si pixuri. INSTRUCTIUNI 1. Citeste tare sau da-le copii ale urmatoarei povestiri: "Miriam e refugiata in orasul tau. A ajuns acum 2 zile din tara sa unde s-a temut pentru viata sa datorita circumstantelor economice(sau crezurilor politice)" 2. Sa se formeze grupuri de 4 sau 6 persoane si sa scrie o poveste scurta sau un articol despre cum Miriam si-a parasit tara si cum e sa traiasca aici. Ganditiva: -Cum e viata lui Miriam aici? -Ce dificultati intampina? -Cum e suportata(sau nu)? -Cum invata limba? -Poate lucra si ce fel de slujba? -Crezi ca e usor pentru ea? -Ce parere are despre noi? -Ce crezi ca a trebuit sa faca pentru ca sa ajunga in oras? -Cum a calatorit? -Unde a gasit bani? -Care au fost procedurile administrative? -Ce a lasat in urma? 3. Fiecare grup sa-si prezinte povestea sau raspunsul la intrebari. Noteaza principalele puncte facute de fiecare echipa. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe discutia invitand fiecare grup sa reflecteza asupra concuziilor lor, in special intreband care au fost presupunerile "reale" sau "ireale". Daca discutia se impotmoleste potipune intrebari ca "Crezi ca a fost corect?"Cunosti pe cineva care a trecut sau trece prin experiente similare?Ti-ai inchipuit ca ti se poate intampla? Grupurile sa se gandeasca ce pot face sa-isprijine pe refugiati sau imigranti din orasul lor, sau de ce alt sprijin au nevoie pentru a se integra in societate. INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitatea e potrivita pentru grupurile locale pentru ca poate genera solidaritate si actiune. Dar functioneaza si cu un grup international daca accentul e pus pe cresterea constiintei comparand diferite structuri legale. Continua bine cu "Etichete" e esential sa fi bine informat si sa ai informatii relevante si actuale. Daca rolul tau de facilitator poti oferi anumite informatii despre refugiatii din

104

tara/orasul tau. In acest caz e util sa le dai copii sau figuri grafice sau tabele despre refugiatii din diferite tari pentru a face comparatie. Date si informatii despre refugiati pot fi obtinute cu usurinta de la Comitetul Campaniei Nationale sau birourile nationale sau sa se ia contactul cu Comisarul Inalt al Natiunilor Unite de Refugiati(CINUR) sau UNICEF precum si de la NGO umanitare, ex;Crucea Rosie, Amnesty International. VARIATII 1. Decat sa se scrie stiri, grupurile mai bine sa "dramatizeze" sau sa se faca o scurta schita despre un episod in timpul plecarii lui Miriam din tara sa sau sosirea ei in oras. 2. Cheama un refugiat sau imigrant in discutia ta. Daca e posibil cheama pe cineva din orasul tau. Invita-i sa le spuna grupurilor de ce si-a parasit tara de origine cum au calatorit si ce li s-a intamplat pe drum. Continua cu intrebarile si raspunsurile. Aveti nevoie de mai mult timp pentru aceasta optiune. 3. Citeste o poveste. Daca nu e usor sa gasesti un refugiat sau un imigrant care le-ar putea ajuta, o alternativa e sa citesti sau sa distribui o poveste despre un refugiat real. SUGESTII pentru CONTINUARE Programeaza timpul pentru o sesiune urmatoare pentru lucrarea la ideile dezvoltarii in aceasta activitate si decide ce atitudine practica si reala poate lua grupurile pentru a-i sprijine pe imigrantii locali. Fii activ in promovarea bunelor relatii din tara ta. Uneori e dificil sa sti cum sa reactionezi intr-o situatie cand vezi ca se face discriminare. Se intampla tot timpul, in autobuse, in magazine, pe strada-dar cum reactionezi? Exploreaza acest lucru in "Impartirea Discriminarii". In mod alternativ daca vrei sa vezi cum e bazata cunostiinta noastra despre alte persoane pe informatii partiale foloseste "Fiecare poza spune o poveste".

105

REGULILE JOCULUI
NIVELUL 3-TEMA M Toate organizatiile trebuie sa aiba reguli si membrii trebuie sa tina unul la altul. Dar, tot timpul sunt corecti unii cu ceilalti?Sunt corecti fata de minoritate? SUBIECTE DE DISCUTAT Relatiile majoritate-minoritate Putere si autoritate Excluderea minoritatilor de la accesul la resurse si oportunitati SCOPURI Inceperea discutiei despre regulile din societate si situatia majoritatilor si minoritatilor Experimentarea discriminarii Experimentarea puterii si lipsei de putere TIMP 2 ore, o sesiune. Stabileste limita. MARIMEA GRUPULUI oricare PREGATIREA -etichete de hartie colorate cu 2 culori diferite ex, galben si verde; -banda si ace; -scrie o lista cu 6-8 reguli potrivite pe o bucata de hartie, de ex. PERSOANE CU ETICHETE VERZI -nu trebuie sa stea pe scaun -sa nu stea impreuna cu mai mult de o persoana -nu trebuie sa vorbeasca cu "un galben" numai daca acesta i se adreseaza -nu trebuie sa aiba acces la echipament fara permisiune speciala PERSOANELE CU ETICHETE GALBENE -au prioritate la tabel si la alte jocuri cu tabele -au prioritate in alegerea muzicii -au acces liber la orice echipament de care au nevoie -au dreptul la bautura gratuita sau ciocolata la sfarsitul sesiunii daca tin la reguli INSTRUCTIUNI 1. Imparte etichetele la intamplare si spune-le sa le poarte tot timpul. Toti din grup trebuie sa aiba una. 2. Pune regulamentul pe un loc proeminent si spune-le ca trebuie sa fie observate fara exceptie. Aceasta sesiune trebuie sa fie cat se poate de normala. EVALUARE SI CHESTIONARE Asigura-te ca au timp destul pentru chestionare. Intreaba ce parere au despre joc si ce au invatat. Intreaba: Cum te-ai simtit ca "galben" sau "verde"? Care a fost cel mai bun/rau lucru cand ai fost "galben" sau "verde"?

106

A incercat cineva sa-si schimbe eticheta? Ce tipuri de discriminare se intampla in viata de zi cu zi? Cine are puterea sa faca reguli? Cat de democratica e organizarea organizatia ta? Ce poti face ca sa promovezi democratia in organizatia ta, in comunitatea locala, in societatea ta la nivel regional sau national? INDICII pentru FACILITATOR Pregateste regulile cu grija inainte pentru a pastra controlul asupra jocului. Fii atent cine e in care grup. Poate vrei sa manipulezi conducerea fiecarui grup dar jucatorii nu trebuie sa sti acest lucru. Aceasta activitate poate genera emotii puternice. Acest tip de activitate se potriveste in cursuri si seminarii. E important sa aiba o limita bine definita de ex 2 ore sau o sesiune si ca inainte de evaluare participantii sa-si iasa din rol. Daca vrei sa adancesti problema minoritatemajoritate poti aranja astfel incat sa existe o majoritate de oameni cu etichete galbene si minoritate cu altele verzi. SUGESTII pentru CONTINUARE Revizuie regulile grupului sau organizatiei. Sunt corecte pentru fiecare membru? Sunt potrivite pentru fiecare care vrea sa intre in organizatie sau grup?Uita-te la cine regulile si cine detine puterea si vezi daca pot fi impartasite. Poti intreba cum ar fi o societate mai corecta sau cum ar fi o societate ideala si gandeste-te ce ne opreste sa o realizam. O poti asocia cu "BALOANE"

CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA DIVERSITATII


NIVELUL 1-TEMA G Cat de usor e sa gasesti pe cineva care gandeste si are sentimente similare cu ale tale? SUBIECTE DE DISCUTAT -identitatea personala; -acceptarea si celebrarea activitatii; -toti suntem diferiti si egali; SCOPURI Descoperirea diversitatii din grup. Dezvoltarea capacitatii de comunicare. Sa ajungi sa-i cunosti pe toti si sa dezvolti un sentiment pozitiv in grup TIMP: 20 minute PREGATIREA -copii ale hartiei si pixuri 1 pe persoana INSTRUCTIUNI Fiecare jucator sa completeze intrebarile. Si sa gaseasca pe cineva cu aceleasi raspunsuri la toate intrebarile. Daca nu gasesti pe nimeni, spune-le sa incerce sa gaseasca pe cineva cu care sa imparta 4 caracteristici, daca nu pot atunci pe cineva cu 3 sau 2.

107

EVALUARE SI CHESTIONARE Intreaba-i daca le-a placut aceasta activitate si de ce?Intreaba-i apoi ce au invatat. Apoi intreaba: Cati au gasit pe cineva cu 5, 4, 3, 2, 1 trasaturi in comun? Cate diversitati de religie , gusturi in muzica sau cui nu-i plac animalele, sau au bautura favorita sunt in grup? Daca sunteti un grup atat de divers cum veti lucra impreuna? SUGESTII pentru CONTINUARE Oamenii care sunt diferiti sunt deseori discriminati. Daca vrei sa vezi cum e sa faci parte din majoritate incearca "CEL IMPAR AFARA" sau "KNYSNA BLUE" pentru a te relaxa si sa asculti muzica sa afli mai multe despre gusturile muzicale ale altora din grup si sa exploreze imaginea culturala pe care o castigi prin muzica. CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA DIVERSITATII Scrie raspunsurile la raspunsurile de mai jos si incearca sa gasesti pe cineva din grup care are aceste raspunsuri. Daca nu reusesti gaseste pe cineva cu care ai 4, 3, 2 caracteristici in comun, sau esti unic? M-am nascut in Religia mea e Sunt alergica la Nu-mi place Muzica favorita e

IMPARTASIREA DISCRIMINARII
NIVELUL 2-TEMA M&A A fost ingrozitor, a fost o situatie jenanta, n-am stiut ce sa fac. SUBIECTE DE DISCUTAT -Manifestarea prejudecatii si a discriminarii din societate; -Cum sa tratezi anumite situatii? SCOPUL -Sa fii mai constient de discriminarea din zilele noastre; -Promovarea empatiei cu cei care sunt discriminati -Sa-i ajute pe oameni sa devina mai "assertive" TIMP 45 de minute MARIMEA GRUPULUI Oricare. Daca grupul e mare imparte-l pentru discutie in sase, opt, grupuri. PREGATIRE tabel si marker INSTRUCTIUNI 1. Fiecare persoana sa se gandeasca la o situatie cand au fost discriminati sau o situatie in care au vazut acest caz. 2. Fiecare persoana sa-si descrie situatia grupului. 3. Scrie toate situatiile pe tabel si spune grupului sa aleaga o situatie pentru discutie.

108

4. Spune persoanei a carei situatii a fost aleasa sa descrie in detaliu ce s-a intamplat. 5. Apoi vorbiti despre: -Cum s-a ivit situatia si ce s-a intamplat de fapt; -Cum s-a simtit persoana discriminata; -Cum s-a simtit persoana care a facut discrminarea; -Cum au raspuns si ce s-a intamplat dupa incident; 7. La final intreaba grupul ce ar fi putut face in aceeasi situatie si sa gaseasca alte cai de raspundere. EVALUARE SI CHESTIONARE Vorbiti despre discriminare in general. Care sunt cel mai comune motive pentru care oamenii fac discriminare?Datorita varstei, culorii pielii sau datorita hainelor pe care le porti? De ce altii fac discriminare fata de persoane diferite? Unde au invatat acest comportament? Cat de important e sa provoci discriminarea? INDICII pentru FACILITATOR Persoanele sa se gandeasca la situatia reala dar trebuie sa le spui ca nimeni nu trebuie sa se simta tensionat daca spun ceva care-i fac sa se simta disconfortant. De obicei, persoanele discuta despre discriminarea negativa dar pot fi ridicate si problemele discriminarii negative. VARIATII 1. Foloseste jocul pentru a explora situatia. Cere o pereche sau un grup sa interpreteze situatia la timp ce altii vorbesc. Cere apoi observatorilor sa sugereze raspunsuri alternative la situatii. 2. Cere tuturor sa scrie un rezumat al situatiei pe hartie. Pune hartiile in palarie. Fiecare persoana apoi sa-si aleaga o bucata de hartie. Fiecare persoana sa citeasca ce au pe hartie. Fiecare sa incerce sa ghiceasca sentimentele celorimplicati. SUGESTII pentru CONTINUARE Organizeaza un antrenament 'aasertivness 'pt a te ajuta sa dezvolti indemnarile pentru tratarea situatiilor dificile. Oamneii fac discriminari fata de altii care sunt diferiti cand e in interesul lor, dar in acest timp le place multe din lucrurile aduse de straini precum pizza. , kebabul sau muzica jazz sau reggae. Daca vrei sa descoperi "amprente" straine du-te la 'Trailing diversity'. In mod alternativ incearca "Limita 20" pentru distractie.

109

POVESTIRI ALE LUMII


NIVELUL 1-TEMA G&I Povestirile sunt cele mai interesante si mai relevante expresii ale culturii. Ancorate in istorie, transmise verbal, sunt purtatoarele morale ale culturii. Aceasta activitate foloseste povestirile pentru a explora perceptiile(si stereotipurile)pe care le-am putea avea despre culturi diferite. SUBIECTE DE DISCUTAT -perceptii si imagini pe care le avem despre alte culturi si despre cultura noastra. -etnocentrism si stereotipie. SCOPURI -cresterea curiozitatii despre povestea altor culturi si popoare -provocarea stereotipurlor si prejudecatilor despre valorile altor culturi -cresterea curozitatii despre alte popoare, culturi, muzica sau limba -intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini pozitive ingrup TIMP 60-90 de minute PREGARTIREA Alegeti toate sau cateva povestiri si o copie a "versiunii A" pentru fiecare participant. Pregateste copii a povestirii intregi pentru a fi impartite la final, inclusiv daca vrei, copii ale celor originale in limba originala. MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE pentru MAMA SA VITREGA IARNA VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA? VERSIUNEA A VERSIUNEA COMPLETA INSTRUCTIUNI 1. Fiecare participant sa primeasca o copie a povestilor(versiune A) si da-le 15 minute pentru a le citi. 2. Fiecare participant sa incerce sa ghiceasca de unde vin povestile. Ar fi mai bine sa le dai participantilor o raza din care sa citeasca precum Europa de sud , Europa de nord, Europa centrala, Europa de est, Africa, Orientul Mijlociu, America de sud, Asia, America de nord. 3. Persoanele sa se grupeze in grupuri de 4-6 pentru ca sa-si schimbe parerile si sa discute motivele. 4. Fiecare grup sa gaseasca o decizie comuna despre originea fiecarei povesti. Da-le 30-45 de minute pentru acesta discutie. 5. In plenar fiecare grup sa-si prezinte concluziile si motivele. Acest lucru va duce la alte discutii dupa cum oamenii reevalueaza incercarile si alte grupuri aduc alte idei sau sugestii.

110

6. Trebuie sa te decizi cand sa pui punct discutiei apoi da intreaga versiune a povestii(inclusiv in limba originara)sau citesti intreaga versiune si spune de unde e versiunea. EVALUARE SI CHESTIONARE Daca crezi ca e bine, incepe discutia intreband participantii daca le-au placut povestea si daca au fost surprinsi de origini, daca li s-a parut dificil si daca s-au simtit bine. INDICII PENRTU FACILITATOR Povestile exprima valori fundamentale si aceeasi poveste poate fi in versiuni diferite din alte tari datorita variatiilor in conditii geografice si climatice in religie sau in valori. Activitatea merge mai bine daca participantii trec peste circumstantele practice stricte(precum climatul sau daca exista un anumit animal intr-o regiune data)si sa vada anumite valori transmise de poveste. SUGESTII pentru CONTINUARE O activitate in continuare, in special intr-un grup multicultural, e sa le spui anumitor participanti sa aduca povesti din tara lor intr-o sesiune viitoare. Ar fi un mod interesant sa apropii diferite generatii. Daca iti place sa citesti povesti, poate iti place sa te si joci "Limita 20". Daca iti place sa faci colaje poti incerca portrete. POVESTIRI-VERSIUNEA A(copiata si impartita) MISTRETUL SALBATIC SI ORB A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo a zarit doi pui de mistret mergand unul in spatele celuilalt. Vanatorul a ochit si-a impuscat cel de al doilea mistret dar s-a intamplat ceva care l-a surprins. Conducatorul a fugit iar ce de al doilea nu stia ce sa faca. A fost abandonat stand cu ceva ce parea sa fie o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a apropiat cu grija, crezand ca mistretul salbatic il va ataca observat ca sta unde s-a oprit fara sa-si urmeze prietenul. vanatorul s-a apropiat pentru a vedea mai bine. A observat ca ceea ce parea a fi o nuia uscata era de fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca glontul atinse coada conducatorului sau si o taiase. A luat mistretul salbatic, l-a dus acasa si tot timpul tinand in gura coada. Acasa, vanatorul l-a hranit si l-a ingrijit foarte bine. E ciudat chiar si animalele arata consideratie pentru creaturile din neamul lor. N-ar trebui si noi, cei inzestrati cu inteligenta sa avem grija de parintii nostri si prietenii care au nevoie de ajutor? POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA LUI VITREGA. W. X. era un barbat care a trait mai demult. Mama sa adevarata a murit si tatal sau s-a recasatorit cu o femeie a sarui nume de familie era Z. Prin urmare ea a devenit mama lui WX. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe WX, si obisnuia sa-l defaimeze pe WX in fata tatalui sau. Cu timpul tatal a inceput si el sa-si displaca fiul. WX era bun si recunoscator parintilor. Intr-o iarna, vremea era foarte rea, ningea puternic, de multe ori ningea toata ziua. Era atat de rece, incat dupa ce ningea, raul din apropiere, care curgea atat de cristalin, era acum tacut si inghetat. Oamenii stateau acasa din pricina frigului, la fel si animalele, rareori ieseau afara. Pamantul era acoperit in intregime cu zapada. Intr-o zi mama vitrega a lui WX s-a hotarat ca vrea peste proaspat si ia spus fiului sau vitreg S-a gandit:-De unde pot face rost de peste proaspat daca ninge toata ziua si raul a inghetat?Cum s-a spus inainte, WX era un fiu recunoscator si a icsit in imensitatea alba sa gaseasca peste. WX a cautat timp indelungat, dar cum sa gaseasca peste proaspat?Intr-un final s-a dus in aval. Pamantul era tare si vantul batea. Era atata de frig

111

incat tremura Acum WX statea acolo uitandu-se la rul inghetat si s-a gandit: -Nu ma pot duce acasa cu mana goala cand mama mea vrea peste. Ce sa faca? WX s-a gandit si tot gandit, dar nu a gasit o solutie. In final a izbucnit in lacrimi e disperare. Cu cat plangea mai mult cu atat ii curgea lacrimile. In final s-a format o gaura in gheata care acoperea raul. Au inviat datorita caldurii lacrimilor lui WX. Foarte bucuros, Wx a ridicat pestii si l-a dus acasa la mama lui. Ca si WX, nu trebuie sa renuntam la speranta. PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARILE A fost odata un stejar batran in care traiau multi porumbei. toata ziua zburau sa-si caute mancare , dar seara se intorceau sa-si petreaca seara in stejar. Intr-o zi porumbeii erau plecati, ca de obicei. Dintr-o data, un porumbel mic a spus: -Uite, uite cate seminte!Cat de multa mancare este pe pamant! Celalalt porumbel i-a dat dreptate si a zburat sa se stabileasca acolo, dar un porumbel batran a spus: -Stop!Nu zbura acolo!Cum de acolo exista asa multe seminte? -N-are importanta!a spus alt porumbel:Hai sa mergem sa mancam impreuna! Intregul stol a zburat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca, in timp ce le urmarea miscarile de la distanta. Dupa ce s-au saturat, au vrut sa plece de acolo, dar n-au putut. Au fost prinsi in plasa celui care prin de pasari si au strigat in disperare: -Ajutor!Am fost prinsi!Ajutor! Porumbelul batran a spus: -Linistiti-va! Dar unul din porumbei a spus: -Priviti, cineva se indreapta spre noi. E cel care prinde pasari si vine sa ne prinda. Porumbelul batran a spus: -Calmati-va. Ridicati-va de la pamant deodata si puteti ridica si plasa. Intreg stolul a ridicat putin plasa. Apoi porumbelul cel batran a spus, in timp ce le arata copacul: -Va puteti stabili aici. Un prieten de-al meu sta aici, un soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in plasa asa ca porumbeii au fost liberi. Intreg stolul a multumit soricelului. CUM SI-A CAPATAT IEPURELE DE CAMP COADA CEA SCURTA. In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l a jute. Le-a pregatit o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea era tentata sa guste din miere inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat:-Helo!Helo!-Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a spus lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul unde lupul ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la iepure. -Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu gura pana la urechi. -Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie vulpea. Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat:-Helo!Helo!-Ce e acum?a intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun. A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere. Dar s-a intors cu oala goala si a strigat:-Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns ingratios:-Iepurele a mancat toata mierea in timp ce

112

dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins si a reusit sa-i muste coada. Dar din fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din urma ca sa-i suceasca gatul. De atunci, iepurele are o coada scurta. POVESTIRILE-VERSIUNEA COMPLETA MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo, a zarit 2 mistreti salbatici, unul in fata celuilalt. Vanatorul a ochit si l-a impuscat pe cel de-al doilea, dar s-a intamplat ceva care l-a uimit:cel din fata a fugit, in timp ce celalalt nu stia ce sa faca. statea acolo cu ceva care parea a fi o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a apropiat cu grija, crezand ca mistretul il va ataca. Aobservat ca statea unde se oprise, fara a-si urma prietenul. Vanatorul s-a apropiat pentru a se uita mai bine. A observat ca, ceea ce parea o nuia uscata, era de fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca glontul atinsese coada celui din fata taindu-i-o. A luat mistretul orb si l-a dus acasa tot timpul purtandin gura coada taiata. In casa lui, vanatorul l-a hranit si a avut grija de el. E ciudat. Chiar si animalele manifesta respect pentru creaturi. N-ar trebui ca noi, cei inzestrati cu ratiune, sa avem grija de parintii nostri, prietenii nostri care au nevoie de ajutor? (Aceasta poveste e din Tigrea-Etiopia, Africa) POVESTEA LUI WANG XIANG CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA SA VITREGA. Wang Xiang era un om care a trait in timpul dinastiei Jin. Mama s-a murit si tatal sau s-a recasatorit cu o femeie a carei nume era Zhu. Prin urmare, a devenit mama vitrega a lui Wang Xiang. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe Wang Xiang, obisnuia sa-l defaimeze in fata tatalui sau. Timpul trecea si tatal incepuse sa-l displaca si el. Fiul era bun si recunoscator parintilor in ciuda acestui fapt Intr-o iarna, vremea era foarte rea, ningea puternic zile in sir. Era atat de frig incat dupa ninsoare, raul din apropiere care era atat de cristalin, era inghetat Oamenii stateau in casa, la fel si animalele. Pamantul era tot acoperit cu zapada Intr-o zi mama vitrega a lui Wang Xiang s-a hotarat ca vrea crap proaspat la cina si i-a spus fiului vitreg. El s-a gandit:-De unde pot aduce crap proaspat daca ninge tot timpul si raul e inghetat? Dupa cum s-a spus, Wang Xiang era un fiu recunoscator, asa ca s-a dus repede sa caute peste. Wang Xiang a cautat mult, dar unde sa gaseasca peste?S-a dus in aval. Pamantul era tare si rece, vantul batea puternic. era atat de frig incat tremura. Acum Wang Xiang statea holbandu-se la raul inghetat gandindu-se: -Nu ma pot duce acasa cu mana goala, daca mama vrea peste. Ce sa faca?Wang Xiang s-a gandit si s-a tot gandit, dar nu a gasit o solutie. Intr-un final a izbucnit in lacrimi de disperare, curgandu-i pe obraz. Cu cat palngea mai mult cu atat erau mai multe lacrimi. Intr-un final a observat o groapa in gheata care acoperea raul. Dintr-o data doi crapi au zburat pe gheata langa gaura. Au inviat datorita caldurii din lacrimile lui Wang Xiang. Foarte entuziasmat Wang Xiang a luat pestii si i-a dus acasa la mama lui vitrega. Acesta minune a fost explicata mai tarziu. A fost un rezultat al simtului datoriei lui Wang Xiang. (Poveste originala chineza) PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI Intr-o jungla a existat un stejar in care traiau mai multi porumbei. Toata ziua acestia zburau sa caute hrana dar seara se intorceau in stejar. Intr-o zi porumbeii zburau dupa hrana ca de obicei. Dintr-o data un porumbel mic a zis: -Uite cate seminte!Cat de multa mancare se afla pe pamant. Ceilalti porumbei i-au dat dreptate si au zburat intr-acolo dar

113

porumbelul batran a spus: -Stati!Nu zburati acolo. Cum se face ca exista seminte in mijlocul junglei? -Nu conteaza, a spus alt porumbel. Haideti sa mancam impreuna. Tot stolul a plecat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca. Dupa aceasta porumbeii au vrut sa zboare dar nu au putut. Au fost prinsi in plasa celui care prinde pasari, si zbierau cu disperare: -Ajutor!Am fost prinsi! Porumbelul batran a raspuns: -Linistiti-va! Dar un alt porumbel a strigat: -Priviti!Cineva se indreapta spre noi. E cel care prinde pasari. Porumbelul intelept a spus: -Linistiti-va. Ridicati-va de la pamant, astfel ridicati si plasa. Stolul a ridicat putin plasa. Acum porumbeii au incercat si au reusit sa ridice plasa astfel incat sa zboare. Porumbelul intelept a zburat primul si ceilalti l-au urmat. Au zburat mult, pana au ajuns la un copac. Porumbelul intelept le-a spus in timp ce le arata copacul: -Va puteti aseza aici. Un prieten bun de-al meu sta aici, un soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in plasa, astfel porumbeii s-au eliberat Tot stolul i-a multumit soricelului. (aceasta poveste e din India) CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA SCURTA In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l ajute. Le-a pregatit o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea e ra tentata sa guste din miere inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat: -Helo!Helo! -Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a spus lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul unde lupul ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la iepure. -Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu gura pana la urechi. -Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie vulpea. Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat: -Helo!Helo!-Ce e acum?a intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun. A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere. Dar s-a intors cu oala goala si a strigat: -Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns ingratios: -Iepurele a mancat toata mierea in timp ce dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins si a reusit sa-i muste coada. Dar din fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din urma ca sa-i suceasca gatul. De atunci, iepurele are o coada scurta.

DIVERSITATEA URMELOR
NIVELUL 3 TEMA I&M Dimensiunea multiculturala a societatilor noastre e exprimata in multe forme. Amprentele altor culturi sunt peste tot, astfel incat nicimacar nu le observam cateodata. AceasTa

114

activitate permite participantilor sa urmareasca semnele fenomenului multi-culturalsi sa observe mediul social din jurul lor. SUBIECTE DE DISCUTAT -traim intr-o lume interdependenta;tarile noastre depind una de cealalta. -in fiecare societate gasim indicii ale prezentei diferitelor culturi. -relatia dintre culturile diferite si recunostiinta ca influenta comuna asupra fiecaruia ne imbogateste. SCOPURI -Participantii sa aiba posibilitatea sa identifice influenta asupra altor culturi in societatea lor si contributiile facute. -Sa pretuiasca valorilein mod pozitiv. TIMP Partea A:planificarea activitatii:30 min; Partea B:urmarirea:2-2h 1/2 Partea C:raportul-1 h Partea D:expunerea (optional);daca poti colecta poze, filme, inregistrari, trebuie sa acorzi mai mult timp pregatirii si expunerii. MARIMEA GRUPULUI :min 10-max25 oameni PREGATIREA -pt partea A ai nevoie de hartie, pixuri si table si markere de diferite culori; -pt partea B materialele cerute depind de resursele disponibile. Pot fi folosite camere video, casetofoane. Daca nu se prinde, participantii sa fac o lista de "amprente" pe care le-ar putea intalni. -pt partea D daca participantii pot face fotografii sau inregistrari aranjeaza spatiu si timp pentru ca acestea sa fie auzite. INSTRUCTIUNI PARTEA A:PLANIFICAREA 1. Imparte participantii in grup cu max 6 persoane/grup. 2. Spune-le ca trebuie sa exploreze mediul local(sate, resedinte de judet, orase) si sa caute "amprente" de la alte tari si culturi si sa faca o lista si sa le docementeze cu poze, inregistrari audio-video(sau sa faca o lista daca grupul nu prea are resurse). 3. Cauta unele zone unde oamenii ar putea gasi "amprente". Gastronomic:mancaruri, conidmente, din alte culturi care nu sunt folosite in mancarea lor, restaurantele din strainatate, bauturi. Imbracaminte si moda:haine care se trag din alte tari si culturi, pantofi sau haine facute in strainatate si importate. Muzica:uita-te la programele muzicale la statiile de radio locale. Asculta muzica din alte tari in locuri publice precum cafenele, baruri sau discoteci. Cauta locuri specializate in muzica din anumite zone sau tari. Massmedia:cumpara diferite canale TV din programe straine incorporate in programele lor. Limba:cuvinte din alte tari pe care le folosesti in viata de zi cu zi. PARTEA B-URMARIREA 1. Cere grupului sa planifice un moment in timpul saptamanii viitoare cand pot petrece 2 ore explorand mediul(sate, resedinte de judet, orase)si sa caute "amprente" din alte tari si culturi. PARTEA C:PREZENTAREA 1. Fiecare grup sa-si prezinte concluziile cercetarii lor si sa faca un rezumat a lucrarilor gasite.

115

2. Ajuta-i sa-si gaseasca un logo cu documentarea"amprentelor". Acest lucru ii va ajuta sa obtina o viziune globala a muncii colorate facute in timpul partii B EVALUARE SI CHESTIONARE Prezentarile trebuie sa se termine cu o discutie. Poti facilita evaluarea cu intrebari precum: Au fost surprize? Ce inseamna faptul ca exista atat de multe "amprente" din alte tari si culturi in jocul nostru? Cum pretuim faptul ca exista o cunoastere crescanda despre alte culturi si societati cand aceasta cunoastere e partiala si superficiala? Ce ne aduce aceasta cunoastere?Care ii sunt limitele? Ar fi folositor sa o marim? Cum am putea face acest lucru? Poti descoperi anumite modle sau curente in "amprente"?Vin mai mult din anumite tari decat din altele?De ce? INDICII pentru FACILITATOR E important sa motivezi grupurle astfel incat sa le placa activitatea?De ce poti stimula oamenii comparand cercetarile cu o poveste cu detectivi, o calatorie de descoperire sau de aventuri. E important sa subliniezi ca cercetarile trebuie sa fie un efort colectiv. In discutii incearca sa punctezi: -ca traim intr-o lume interdependenta si ca tarile depind una de cealalta. In fiecare societate exista dovezi ale prezentei altor culturi. -revolutia tehnologica si de comunicare ne ofera posibilitati enorme pentru schimbul si de cunostiinte pentru schimbul cultural si de cunostiinte. -relatia dintre diferite culturi si influenta comuna ne imbogateste -contributiile fiecarei culturi ar trebuui apreciate ca atare si nu in contextul tarii sau societatii din care se trag. Daca e posibil si daca participantii vor, poti chema oamenidin alte tari sau culturi(relationate cu descoperirile)sa vada logourile, de ex un DJ de la o statie de radio locala, cineva din asociatia minoritatii locale, cineva care lucreaza intr-un magazin. SUGESTII pentru CONTINUARE Poate vrei sa-ti impartasesti logo-urile cu altii. Invita persoane din grupurile locale sau organizatii. E usor sa acceptam lucrurile care ne plac din alte culturi precum mancarea, Sau bautura, dar deseori oamenii care vin nu sunt atat de ospitalieri. Ce se intampla cand vecinii tai au obiceiuri diferite si nu e usor sa te intelegi cu ei? Poti explora cateva probleme "In Blocul nostru". In mod alternativ, daca esti interesat de ce s-ar putea intampla cand se intalnesc cu 2 culturi, incearca jocul "Insula"

COPACUL VIETII
NIVELUL 2-TEMA M De un de venim? De vin parintii si bunicii nostri? In aceasta activitate participantii isi exploreaza arborele genealogic si daca rudele au fost straini.

116

SUBIECTE DE DISCUTAT -nationalismul si puritate etnica; -empatia fata de straini, imigranti si refugiati; -identitatea personala si nationala; SCOPURI -participantii sa fie constienti de mediul cultural si real al lor; -intelegerea relatiei dintre noi si lume; -generarea empatiei fata de alti oameni care au calatorit sau emigrat in alte tari si fata de minoritati; -lucrul la identitatea participantilor si perceptiilor asupra lumii -cresterea curiozitatii despre cultura noastra si a lor -observarea prejudecatilor si partinirilor sociale si culturale; TIMP Partea A:planificarea activitatii:30 min; Partea B:cercetarea-o zi sau o saptamana depinde de timpul disponibil; Partea C:impartasirea copacului familiei:30-60 min, depinde de marimea grupului Evaluarea:30 min; MARIMEA GRUPULUI :3-20 persoane PREGATIREA un exemplu de copac al familiei; INSTRUCTIUNI Partea A 1. Explica grupului conceptul de arbore genealogic. 2. Intreaba-i daca s-au gandit vreodata sa-si faca arborele genealogic sau daca cineva din familie are unul. 3. Spune-le participantilor sa mearga acasa si sa discute cu parintii lor si sa incerce sa-si deseneze copacul. 4. Discutati despre ce fel de lucruri ar trebui sa-si intrebi familia, de ex daca au existat: -rude au emigrat in alta tara sau s-au mutat in alt oras; -rude care au venit din alta tara ca si emigranti sau refugiati sau refugiati sau s-au casatorit in familie; -rude care sunt membrii unei minoritati(rasiale, religioase, sexuale) sau daca s-au casatorit cu cineva care face parte din minoritate; PARTEA B 1. Da participantilor timp(de la 1 zi->1 saptamana, depinde de cat timp ai, sa-si faca copacul) PARTEA C Spune-le participantilor sa-si impartaseasca descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru poate fi facut in diverse moduri: 1. Participantii sa-si arate copacul, punctand pana unde in timp se intinde. Daca vor, pot spune care rude s-au mutat in strainatate sau au venit din alta tara. E important ca participantii sa dezvaluie numai ce vor(nimeni nu trebuie sa se simta presat in dezvaluirea faptelor) sau, 2. Participantii nu-si arata copacul, dar discuta despre lucrurile gasite despre familia lor pe care nu le-au stiut.

117

EVALUARE SI CHESTIONARE Depinzand de marimea grupului, aceasta activitate poate fi facuta prima data in grupuri mai mici. Fiecare grup soune lucruri comune pe care le-au descoperit. Spune-le sa raspunda la intrebari precum: De ce s-au mutat rudele tale in alta tara?(sau au imigrat) Crezi ca e normal sa ridici bariere fata de nevoile oamenilor de a gasi alte oportunitati in alte tari? Te-ai gandit sa te muti in alta tara? Daca da, cum ai vrea sa fi tratat la sosire? Cum te-ai simti daca nu ai putea sa:iti practici religia, sa vorbesti limba ta, sau sa ai drepturi mai putine decat alte persoane? INDICII pentru FACILITATOR Cateva intrebari sau descoperiri pot fi personale, sau se poate intampla ca rude le participantilor sa nu vrea sa le spuna copiilor lor lucruri pe care le considera neplacute sau dezonorante, de ex:cineva care e homosexual, sau a fost in inchisoare. Din acest motiv trebuie sa te asiguri ca nimeni nu e presat sa spuna mai mult decat trebuie. De asemenea, trebuie sa existe o atmosfera de incredere in interiorul grupurilor, care permite distantei sa fie pusa deoparte. Altfel, participantii pot fi retinuti in impartasirea anumitor lucruri despre familiile lor care ar putea duce la excludere. trebuie sa fi pregatit sa le dai idei in alcatuirea copacului genealogic. Daca vrei sa fie competitie, spune-le ca, cu cat mai departe se duce arborele, cu atat e mai bine. Aceasta activitate e potrivita pentru ca participantii sa fie constienti de faptul ca, de-alungul istoriei, oamenii s-au mutat intotdeauna in alta tara. Cele mai bune exemple sunt miscarile de colonizare, dar si in europa oamenii s-au mutat tot timpul:evreii si romanii au fost nevoiti sa-si paraseasca tara, razboaiele au cauzat mutari ale oamenilor pentru ca sa se mute si granitele. Spre deosebire de mutari, nu trebuie sa uitam mutarile de sezon ale oamenilor de ex:plecarea in vacantele de vara in alte tari, sau plecatul la munca in timpul recoltei. Se intampla deseori ca tinerii nu sunt constienti de mediul familiei lor. Putem fi mandrii de trecutul nostru ca natiune, dar nu suntem constienti de faptul ca stramosii nostri au venit din alta tara, sau au emigrat in alte continente. daca aceasta mutare a oamenilor e normala, atunci de ce miscarile si existenta altor persoane in tara noastra e ceva negativ si trebuie prevenit? SUGESTII pentru CONTINUARE Daca ti-a placut aceasta activitate, uita-te la istoria tarii tale in"Linia Istoriei". E interesant pentru ca ceea ce invatam in scoli e aproape intotdeauna bazat pe punctele de vedere nationaliste si etnocentriste ale majoritatii.

CE VEZI?
NIVELUL 1 TEMA G&M Se spune ca o poza buna valoreaza cat 1000 de cuvinte. SUBIECTE DE DISCUTAT Perpetuarea stereotipurilor si prejudecatilor prin media. Folosirea si utilizarea proasta a imaginilor pentru a da informatii si pentru a evoca raspunsuri emotive

118

SCOPURI Sa explorezi felul in care sunt folosite pozele in presa. Sa-ti dezvolti capacitatile de analiza critica. TIMP 45 de minute MARIMEA GRUPULUI 6+ PREGATIREA Aduna 5 sau 6 poze din reviste si ziare si pune-le pe o bucata mare de hartie. Hartie, pixuri si lipici. Ace sau banda pentru a atasa pozele pe perete. INSTRUCTIUNI 1. Pune pozele pe perete. 2. Da-le participantilor bucati de hartie simpla si spune-le sa se uite la fiecare poza pe rand si sa scrie 2 titluri, unul pozitiv, altul negativ. 3. Cand toata lumea e gata, lipeste titlurile sub poze. 4. compara titlurile. CHESTIONARE SI EVALUARE Discutati despre ceea ce s-a intamplat in activitate si ce au invatat oamenii. Cate interpretari au existat pentru fiecare poza? Au existat persoane diferite care au vazut lucruri diferite in aceeasi poza? Cand citesti ziare si reviste, la ce te uiti prima data, la poze sau la titlul de articol? In ce proportie arata pozele adevarul a ceea ce s-a intamplat intr-o situatie? Cum folosesc editorii pozele pentru a transmite o informatie, pentru a starni vreo emotie, sau pentru a provoca simpatii? INDICII pentru FACILITATOR Incearca sa gasesti poze care pot fi interpretate in moduri diferite. De ex:o poza a site-ului calatorului cu 10 nivele. O persoana poate "vedea"numai gunoaie le lasate in urma la 2 nivele in timp ce alta persoana poate vedea 8 parti curate. SUGESTII pentru CONTINUARE Fii mia constient de felul in care sunt folosite pozele din ziare, in reclame sau in caritate. Provoaca grupurile sa vada cine poate gasi poza care a fost folosita in modul cel mai poiztiv, si alta care a fost folosita in modul cel mai inselator. Dupa ce s-au uitat la pozele din presa, poti explora felul in care jurnalistii prezinta sitrile, incercand singuri "Realizarea stirilor"

CUM/UNDE STAI?
NIVELUL 3 TEMA M&A Ce credem noi despre rasism si discriminare?Cat de capabili suntem noi sa ne a apram punctul de vedere si sa-i intelegem pe ceilalti? SUBIECTE DE DISCUTAT Rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta. Responsibilitatea propriilor actiuni.

119

SCOPURI Provocarea vederilor participantilor si a opiniilor lor despre rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta. Cresterea constiintei rolului pe care participantii il joaca ca membrii ai socitatii Participantii sa-si impartaseasca gandurile si opiniile Distrugerea barierelor comunicarii si incurajarea tuturor in exprimarea opinii lor. Participantii trebuie sa fie constienti cat de rapiiz trebuie sa fim in luarea unor decizii si apoi cat de mult ii luam apararea. MARIMEA GRUPULUI 10-40 de oameni TIMP 1 ORA PREGATIREA Tabel si markere, sau un proiector O lista cu constatari Inaintea inceperii activitatii scrie constatarile pe tabel. INSTRUCTIUNI 1. Spune-le participantilor sa isi imagineze ca intr-o parte a camerei exista un minus(-), si ca in partea opusa exista un plus(+) 2. Spune-le ca vei citi constatarile si ca cei care nu sunt de acord cu aceasta sa se mute in partea unde se afla (-). Aceia care sunt de acord sa se mute in partea cu (+). Cei care nu au pareri sau sunt indecisi sa stea la mijloc, dar nu vor putea vorbi. 3. Citeste prima constatare 4. Odata ce toata lumea sta in pozitia aleasa, spune-le celor de la perete, pe rand, sa le explice celorlalti de ce si-au ales pozitia respectiva. Ei trebuie sa convinga si restul grupului ca au dreptate, si prin urmare, ceilalti sa li se alature. Da-le intre 5 si 8 minute. 5. Dupa ce toata lumea a vorbit spune-le celor care vor sa-si schimbe pozitia, sa o faca daca vor. 5. Citeste apoi cealalta constatare si repeta procesul. 6. Odata ce toate constata rile s-au discutat, treci la evaluare. EVALUARE SI CHESTIONARE Incepe cu urmatoarele intrebari: Cum te-ai simtit in timpul exercitiului? A fost dificil sa alegi?De ce? A fost greu sa stai in mijlocul camerei si sa nu poti vorbi? Ce fel de argumente au fost folosite, cele bazate pe un fapt, sau acelea care au declansat emotii? Care au fost mai eficiente? Exista comparatii intre ceea ce au facut oamenii si au spus in timpul acestui exercitiu, si intre realitate? Sunt valide constatarile? A fost util exercitiul? INDICII pentru FACILITATOR Pt a facilita participarea, poti invita membrii care sunt retinuti in a-si spune opinia. In acelasi mod spune celui care intervine prea des, sa aiba rabdare. Constatarile sunt neaparat controversate. E important sa explice acest lucru la sfarsitul evaluarii. Poti dezvolta discutia pe diferite punct: In ciuda ambiguitatii exista un anumit adevar in constatari. Explica faptul ca in comunicare, oameni diferiti inteleg lucruri diferite in acelasi context. E normal ca oamenii sa gandeasca in mod diferit. Nu e neaparat o atitudine pozitiva

120

sau negativa. ceea ce e mai important e sa stii si sa intelegi cauzele care au motivat pozitia. Incearca sa punctezi legatura cu realitatea vietii. Deseori ne gandim numai la un aspect al problemei. Se intampla ca deseori sa fim rugati sa sprijinim o problema, dar nu avem intotdeauna sansa sa ne gandim de ce sa facem acest lucru. Poti spune grupului sa se gandeasca cum afecteaza acest lucru democratia. Cat de mult ascultam argumentele altora? Cat de bine ne spunem punctul de vedere Cu cat de vagi suntem sca atat suntem mai ambigui si riscam sa nu fim intelesi. Cat de consistenti suntem in parerile is opiniile noastre? SUGESTII pentru CONTINUARE Nu e usor sa te impui si sa fi ascultat, cateodata e chiar periculos. Dar nu trebuie sa te simti singur, sunt si altii care vor o lume mai buna. Exista intotdea una ceva ce poti face. Gandeste-te cum poti imbunatati vietile minoritatilor din comunitatea ta si cum poti sprijini drepturile oamenilor din tara ta, sau din strainatate, si ia o atitudine indiferent cat e de mica. Daca vrei sa grabesti activitatea care ii imparte pe oameni in grupuri si in acelasi timp care ridica probleme despre izolare, incearca"Exceptia". Te poti gandi mai mult de ce nu se fac oamenii auziti. Cine are puterea si de ce nu asculta? "regulile jocului" EXEMPLE DE CONSTATARI MUSULMANII NU PREA SE POT INTEGRA IN SOCIETATILE EUROPENE. NATIONALISM INSEAMA RAZBOI. BARBATII SUNT MAI RASISTI DECAT FEMEILE. E MAI BINE SA FII DE CULOARE DECAT HOMOSEXUAL. ROMANII(TIGANII) SUNT SINGURII EUROPENI ADEVARATI. TINERII SUNT pentru FRONTUL ATACURILOR RASISTE. IMIGRANTII FURA CASELE SI SLUJBELE. IUBIREA REZOLVA ORICE PROBLEMA. VIITORUL ALB NIVELUL 2 TEMA M. Ce imagini asociezi sintagmei"viitor alb"? Ce imagini asociezi sintagmei"viitor negru"? Daca spunem ca viitorul e negru inseamna ca nu e de bine. In scoala v-au spus profesorii "ca veti primi o nota proasta pentru acest lucru"?Ceea ce au vrut sa spuna e ca nu era o nota buna!E negru asociat cu lucruri proaste-si prin asociere oamenii de culoare sunt rai? SUBIECTE DE DISCUTAT Felul in care sunt transmisa valorile prin limba. Stereotipuri si prejudecati Pericolul utilizarii limbii intr-un mod critic. SCOPURI Sa fii constient ca limba nu e lipsita de valori. Sa fii constient de felul in care limba poate reflecta discriminarea impotriva minoritatilor. Sa stii sa apreciezi importanta folosirii limbajului non-discriminant. TIMP 45 de minute MARIMEA GRUPULUI orice numar care poate fi impartit in grupe de 6-8 persoane. PREGATIREA o bucata mare de hartie si markere pentru grupuri o copie marita a tabelului agatat unde toti il pot vedea. INSTRUCTIUNI 1. Imparte grupurile in subgrupe de 6-8 presoane

121

2. Spune fiecarui grup sa gaseasca loc in camera pentru ca sa poata lucra. 3. Da o bucata de hartie si un marker fiecarui grup si spune-le sa copieze urmatorul tabel: + 0 4. Explica-le ca aceasta activitate e despre limba pe care o folosesc, si ca trebuie sa se gandeasca la expresii care cuprind cuvinte precum:alb, negru, indian, romani(tigani), evreu, arab, rus. In timp ce ei se gandesc la expresii, gandeste-te cum sunt folosite aceste cuvinte. Daca sintagma are sonotatie pozitiva, scrie-o in prima coloana, daca are conotatie neutra, sscrie-o in a doua, si daca are conotatie negativa, in a treia. De exemplu expresia"viitorul e"negru", se refera la un viitor nesigur si tulburat, deci pune-l in a treia coloana. In Anglia se vorbeste despre "vara indiana", cand vremea e buna la inceputul toamnei. Indian se pune in coloana intai. pentru aceasta activitate e nevoie de 15 minute. 5. Grupele sa se uite la sintagmele din coloana a treia, cele cu conotatii negati ve, si sa sugereze expresii alternative. Scrieti-le in coloana a patra, care se poate intitula"limba alternativa" 6. Daca grupurile au terminat, spune fiecarui grup sa citeasca expresiile pe care le-au gasit. EVALUARE SI CHESTIONARE Evaluarea trebuie centrata in jurul expresiilor gasite: Care a fost coloana cea mai plina? Ce fel de cuvinte gasim in coloanele 1, 2, 3? Daca limba nu e neutra, ce valori reflecta limba noastra despre cultura noastra si a altora? E important sa folosesti limbajul care nu are conotatii negative despre alte culturi?De ce? Daca da, ar trebui sa schimbam limba? INDICII pentru FACILITATOR Daca grupul e international, e interesant sa imparti participantii in grupe dupa limba natala, pentru a face o analiza comparativa. Cateodata, dezbaterea care are loc dupa activitate, se transforma intr-una despre "limba corecta din punct de vedere politic". Nu acesta e scopul activitatii, ci sa se reflecteze de ce e mai comun sa dai conotatii pozitive cuvantului "alb" dacat cuvantului "negru", sau "tigan", si vice-versa. Totusi daca se pune intreba rea, mai bine o tratezi decat sa o ignori. Unii participanti spun ca atunci cand spun "E intr-o dispozitie neagra", adica intr-o dispozitie proasta, nu se gandesc la persoane de culoare si nu fac discriminari. In acest caz e bine sa diferentiezi atitudinile personale de valorile transmise de limba. Foarte des folosim sintagme fara sa fim constienti de originea lor si prin urmare de valorile pe care le implica. Aceasta e o dezbatere si milara discutiei despre limbajul sexist din multe expresii. SUGESTII pentru CONTINUARE Spune tuturor sa fie constienti de felul in care folosesc limba si de felul in care il folosesc altii, cand vorbesc, in media sau in publicitate. Fa o competitie pentru a gasi exemple de sintagme care sunt folosite in mod intentionat pentru a face discriminari, sau pentru a gasi originea sintagmelor folosite normal. Poti sa te uiti la rolul mediei in transmiterea sau perpetuarea prejudecatii in "Partiniri Media"sau daca iti plac cuvintele sau calambururile, uita-te la "Concursul Eurojoke"pt a explora implicatiile zicerii de glume, atat cui le spunem, cat si impotriva cui le zicem.

SPARGATORI DE GHEATA

122

NIVELUL 0 TEMA G Urmatoarele secvente sunt activitati scurte si distractive pentru energizarea grupului. Sunt utile atunci cand incepi sa lucrezi cu un grup nou pentru a dezvolta o atmosfera buna interiorul grupului, si la inceputul unei sesiuni pentru a "incalzi" oamenii. Activitatile au fost impartite in 2 sectiuni. Prima e o colectie de activitati menite a incalzi atmosfera, si a dezvolta o atmosfera pozitiva in interiorul grupului, iar a doua contine altele, care la fel ca incalzirea, ii ajuta sa se cunoasca intre ei, si sa inceapa sa lucreze la problemele campaniei. Trebuie subliniat faptul ca toti au intentionat sa fie veseli pentru ai face pe oameni sa lucreze impreuna inainte de a trece mai departe. Acestea sunt doar sugestii. Daca cunosti altele le poti folosi. Daca incepi activitatea cu un grup nou, sugeram ca dupa 1 sau 2 spargatori de gheata, sa incerci activitati care ajuta la construirea grupului si la munca cu imagini de exemplu:"Visuri", Exceptia", "Si eu", Cautarea similaritatilor si descoperirea diversitatii", sau "1Egal cu 1". LISTA ACTIVITATILOR ADUC O SCRISOARE pentru . . ITI FAC SEMN CU OCHIUL PODUL CINE A INCEPUT? 4 SUS BINGO-UL UMAN SALUTURI SECTIUNEA 1 Scopurile urmatoarelor activitati sunt: incurajarea interactiunii incalzirea grupului dezvoltarea capacitatilor de comunicare incurajarea oamenilor pentru a lucra cooperant distractia Cand grupul e incalzit, treci la unul din spargatorii de gheata, sau la una din activitatile listate mai sus.

ADUC O SCRISOARE pentru . .


PREGATIREA Scaune mai putine decat numarul participantilor TIMP 5-10 minute MARIMEA GRUPULUI 20-30 INSTRUCTIUNI 1. Aranjeaza scaunele in forma de cerc. 2. participantii sa stea pe scaune iar cei care nu au unul, sa stea in mijloc. 3. Persoana din mijloc sa spuna ceva de genul:"Aduc o scrisoare pentru aceia ce . . . poata ochelari(. . . au facut un dus in dimineata aceea. . . , poarta pantaloni. . . , pentru aceia care poarta ceas, sau orice, in functie de imaginatia lor. ) 4. Toti cei care poarta ochelari trebuie sa schimbe scaunele, in timp ce persoana din mijloc foloseste aceasta oportunitate ca sa aduca un scaun pe care sa stea. 5. Persoana care e in mijloc sa aduca alta scrisoare.

123

6. Opreste jocul dupa 5, 10 minute sau cand toata lumea a vorbit si cand toata lumea a schimbat locul. ITI FAC SEMN CU OCHIUL TIMP 10-15 minute MARIMEA GRUPULUI 5-15. Enevoie de un numar impar pentru acest joc PREGATIREA Scaune, acestea sa fie jumatate+1 din numarul participantilor. INSTRUCTIUNI 1. Aranjeaza scaunele in forma de cerc. 2. Imparte partiicpantii in 2 grupe. 3. Persoanele din grupul mai mic sa stea pe scaune(unul din scaue sa fie gol) 4. Persoanele din al doilea grup sa stea in spatele fiecarui scaun(si in spatele scaunului gol va sta cineva) 5. Spune-le ca persoana care sta in spatele scaunului gol trebuie sa incerce sa cheme o persoana care sta joc, facandu-i cu ochiul. Persoana caruia semnul e adresat trebuie sa incerce sa se mute pe scaunul gol fara sa fie atins de persoana care sta in spatele lui. Daca e atins, atunsi se reintoarcs la loc, iar cel care face semnul cu ochiul sa incerce sa faca semn altcuiva. 6. Daca reuseste sa se mute, atunci persoana care sta acum in spatele scaunului gol va fi urmatorul care va face semn. 7. Explica-le inca o regula:persoana caruia ii este adresat semnul, nu trebuie sa-l ignore, ei trebuie sa incerce sa sa mute. INDICII pentru FACILITATOR Aceasta activitate e distractiva daca e jucata repede.

PODUL
TIMP aprox. 15 minute MARIMEA GRUPULUI 10-20(e nevoie de un numar par de jucatori) PREGATIREA Un loc gol Acelasi numar de scaune ca si participantii+2 INSTRUCTIUNI 1. Imparte jucatorii in grupuri egale. 2. Aranjeaza scaunele in 2 randuei fata in fata, la distanta de 1 sau 2 metri. Fiecare rand trebuie sa aiba atatea scaune cati participanti sunt intr-o echipa plus unu. liniile trebuie sa aiba aceeasi lungime. 3. Fixeaza un punct in camera care sa fie punctul termimal, la egala distanta de cele doua linii de scaune. Ultimul scaun, care e cel mai departe de linia finala trebuie sa fie gol. 5Explica-le cum se joaca:persoana care sta cel mai aproape de scaunul gol trebuie sa-l ridice si sa-l dea persoanei urmatoare din echipa care-l da la urmatorul, si asa mai departe pana la sfarsitul liniei. Scaunele trebuie date in mana Cand scaunul ajunge la ultimul membru al echipei, acesta il pune jos, sta pe el, si ceilalti membrii ai echipei muta inainte un scaun. Incep prin mutarea scaunului urmator pana la capat si se repeta pana cand intrecerea e castigata deprima echipa care ajunge la final cu scaunul gol. 6. Da semnalul de inceput de joc.

124

INDICII pentru FACILITATOR. Jucatorii trebuie sa stea pe scaun tot timpul. Daca cineva cade, iese din joc, si echipa lui trebuie sa paseze 2 scaune.

CINE A INCEPUT?
TIMP 10-15 MINUTE MARIMEA GRUPULUI 10-20 PREGATIREA spatiu gol ceas sau un cronometru INSTRUCTIUNI 1. Cere ca un voluntar sa paraseasca camera. 2. Spune restului de grup sa stea in cerc. 3. Hotareste cine va fi conducatorul. Spune-le sa inceapa o actiune(sa-si scarpine burtile, sa faca din mana, sa-si miste capul, sa simuleze cantatul la un instrument. . . )si spune celorlalti sa faca la fel. 4. Spune conducatorului sa schimbe actiune des, si toata lumea trebuie sa faca la fel. 5. Cheama inapoi voluntarul si spune-le sa stea in mijlocul cercului si sa ghiceasca cine e conducatorul. Au 3 minute si 3 incercari. Daca nu reusesc, trebuie sa faca ceva distractiv. 6. Daca persoana ghiceste, persoana care a fost conducatorul paraseste camera si grupul cauta un nou conducator. Si tot asa pana la sfarsitul jocului. INDICII pentru FACILITATOR Din moment ce timpul e un factor presant, e important sa-l folosesti pentru a grabi dinamica jocului, spunand lucruri precum:"A trecut deja un minut si prietenul nostru e confuz", "vor reusi sa ghiceasca? 4 SUS MARIMEA GRUPULUI 10+ TIMP 5-10 minute PREGATIREA scaune, unul pentru fiecare persoana. INSTRUCTIUNI 1. Spune tuturor sa stea in cerc. 2. Explica-le ca regula jocului e ca 4 oameni trebuie sa stea la oricine, si ca nici un jucator nu trebuie sa stea mai mult de 10 secunde, desi pot sta mai putin daca vor. 3. Jucatorii nu trebuie sa comunice intre ei, ci ca toti din grup trebuie sa vada ce se intampla si sa-si imparta responsabilitatea ca sa se asigure ca 4 oameni nici mai mult, nici mai putin, stau la oricine. INDICII pentru FACILITATOR Va dura catva pana cand persoanele sa-si intre in ritm, dar odata ce se intampla acest lucru, vor avea un ritm bun in statul in picioare sau sezutul si vor lucra bine impreuna. Ii poti intreba pe jucatori cand au stiut sa stea jos? SECTIUNEA 2 Scopul acestor spargatori de gheata e sa: sa incalzeasca grupul

125

sa se cunoasca unul cu altul sa-i incurajezi sa lucreze cooperant sa introduci cateva idei despre campanie sa incurajezi interactiunea sa se simta bine

BINGO-UL UMAN
TIMP 20 de minute MARIMEA GRUPULUI 8+ PREGATIREA Fa copii a chestionarului de mai jos, una pe persoana creioane-unul pe persoane INSTRUCTIUNI Explica-le ca scopul e ca fiecare persoana sa vorbeasca cu cat mai multe persoane diferite, pentru a afla ceva despre fiecare persoana si sa scrie un nume diferit in fiecare cutiuta. BINGO-UL UMAN Gaseste pe cineva din grup care sa intrebe:"Esti cineva care. . . ?" Incearca sa gasesti un nume diferit pentru fiecare cutiuta: si-a vopsit sau si-a decorat recent casa ii place sa gateasca a calatorit intr-o alta tara europeana traieste impreuna cu alti membrii ai familiei citeste in mod regulat ziarele isi face singur(a) hainele are animale canta la un instrument muzical are parinti sau bunici carec s-au nascut intr-o alta tara poate vorbi orice limba esperanto a calatorit in afara Europei INDICII pentru FACILITATOR Daca vrei sa ai o discutie despre ce au gasit, incepe prin a-i intreba daca le-a placut. Apoi discuta despre diversitatea aptitudinilor si intereselor din grup, si ce interese culturale pot detecta in felul in care oamenii au raspuns. De ex:Exista un numar egal de barbati si femei care gstesc si fac haine?Dar nu o fa prea dificila-treci la alta activitate care ii va da oamenilor posibilitatea sa vada similaritatile si diferentele de ex:"1 Egal cu 1 " SALUTURI TIMP 15 minute MARIMEA GRUPULUI 10+ PREGATIREA Fa copii ale foilor, taie cutiile rotund si pune bucatile de hartie intr-o caciula. Vei avea nevoie de un "salut"pe persoana. INSTRUCTIUNI Spune participantilor ca fiecare sa ia o bucata de hartie si sa ae amestece in cercul din camera si sa se salute cu altul spunandu-si numele si folosind actiunea descrisa pe foaie. Saluta cealalta persoana imbratisand-o sau sarutand-o de 3 ori alternativ pe obrajii Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 2 ori pe fiecare obraz

126

Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 4 ori pe obraji alternativ. Saluta cealalta persoana tinandu-ti mainile in pozitie de rugaciune si apleaca-te in fata. Saluta cealalta persoana frecandu-va nasurile Saluta cealalta persoana printr-o imbratisare calda. Saluta cealalta persoana printr-o strangere de mana foarte ferma. In timp ce saluti cealalta persoana, pastreaza o distanta de 2 picioare intre voi si dati-va mana, dar cu o strangegr usoara. INDICII pentru FACILITATOR Acesta e menit sa fie un spargator de gheata vesel si il poti folosi cu un grup de oameni care nu se cunosc prea bine. Punem accent pe faptul ca nu incurajam stereotipia. O discutie scurta despre reactiile oamenilor trebuie sa se opuna oricarei tendinte de stereotipie si poate fi un pas folositor pentru activitatea urmatoare. Poti intreba: Puteti ghici de unde sunt diferitele saluturi? Pana la ce punct sunt ele stereotipuri?De ex:Toti germanii isi strang mana puternic? Cu care salut te-ai simtit comfortabil/necomfortabil si de ce? Te-ai aflat intr0o situatie jenanta cand in alta tara, cineva te-a salutat cu caldura sarutandu-te de 3 ori si te-ai comportat neindemanatic si ai dat inapoi pentru ca nu ai stiut codul social? Treci la alta activitate care exploreaza stereotipuri precum"Primele Impresii" Nota:Jucatorii vor intreba de unde sunt obiceiurile. Spune-le sa ghiceasca, daca nu raspunsurile sugerate sunt:Cand saluti cealalta persoana pastreaza o distanta de 2 picioare intre voi si dati-va mainile, dar numai cu o strangere usoara(Anglia) Saluta caelalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 3 ori pe obraz alternativ(Olanda/Belgia) Saluta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 2 ori pe obraz alternativ(Portugalia/Spania) Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o se 4 ori pe obraz alternativ(Parizienii) Saluta cealalta persoana tinandu-ti mainile in pozitie de rugaciunesi apleaca-te inainte(Japonia) Saluta cealalta persoana frecandu-va nasurile(inuit) Saluta cealalta persoana imbratisand-o cu caldura(Rusia/Palestina) Saluta cealalta persoana printr-o strangere de mana puternica(Germania)

FELURI IN CARE INCEPE MUNCA LA TEMA CAMPANIEI


NIVELUL0 TEMA G Aceasta activitate a fost scrisa pentru oamenii din toata Europa care se intalnesc intr-o diversitate de locuri. Anumiti oameni vor lucra cu grupuri care s-ar putea sa aiba nevoie de activitati simple care nu cer aptitudini de discutie. Urmatoarele activitati pot fi puncte de inceput utile pentru a ajuta la stimualrea intrebarilor si la inceperea discutiei despre problemele campaniei. Odata ce persoanele din grup se arata interesati, treci la activitatile mai simple din sectiunea 1, de ex:ceva la nivelul 1 pentru a incepe munca la asemenea imagini precum"1 Egal cu 1", "Primele impresii"sau "Cultionary" SCOPURI sa se furnizeze informatii sa se incurajeze interactiunea si cooperarea sa se stimuleze interesul pentru probleme

127

TIMP variabil MARIMEA GRUPULUI oricare INDICII pentru FACILITATOR Foloseste si adapteaza ideile de mai jos pentru a se potrivi oamenilor din grup In orice discutie incearca sa discuti despre: ce au spus oamenii si ce au facut ce au invatat de la exercitiu si felul in care ceea ce au invatat are de lega tura cu viata lor, cu comunitatea si cu lumea.

1.POSTERE
Gaseste poze ale oamenilor care sunt diferiti intr-un anumit fel, lipeste-le pe bucati mari de hartie si scrie sub ea o propozitie neterminata. Alege acea propozitie pentru ai face pe participanti sa se gandeasca la problema pe care vrei sa o ridici, de ex:"Sunt din. . . ". "Mancarea mea favorita e . . . ". "Muzica mea preferata e. . . ". "Numele meu e. . . ". Spunele sa termine propozitia. In mod alternativ spune le sa-si scrie sugestiile pe postere. O alternativa e sa aduni poze cu persoane care sunt faimoase pe plan local, national sau international care se impotrivesc rasismului, care lupta impotriva vi olentei, care promoveaza libertatea si spune persoanelor sa-si spuna numele si pentru ce sunt faimosi.

2. MANCARURI DIFERITE-GUSTURI DIFERITE


Daca vinzi snacksuri in clubul tau, cumpara o varietate care vin din alte culturi. Vinde sucuri cu embleme in alte limbi. Incearca sa-i faci pe oameni sa incerce diferite mancaruri.

3. REVISTE NOI-LIMBAJE NOI


Adu reviste de tineret in alte limbi. Lasa-le imprejur pentru ca tinerii sa le ia, fadin aceasta o oportunitate pentru ca ei sa-si dea seama de oamenii care sunt diferiti.

4. JOCURI
Adu mai multe jocuri din alte tari. Din nou, intrebarile sensibile, vor face sa creasca curiozitatea despre alte culturi.

5. INTREBARI SI CHESTIONARE
1. Proiecteaza si fotocopiaza cercetarile cuvintelor, de ex gasirea numelor diferitelor festivaluri culturale raspandirea 2. Cat de mult vrei?chestionare despre persoane faimoase care au promovat toleranta, de ex Mahatma Ghandi a fost faimos pentru ca a)a fost un fotbalist, b)a fost conducatorul luptei de independenta indiene si c)a fost prim-ministrul Pakistanului(raspuns b). Olaf Palme a fost a)primul prim-ministru de culoare suedez, b)un om de stiinta care a dovedit ca toti suntem o rasa umana si c)a castigat Premiul Nobel pentru pace(raspuns c). Intrebari in care sa potrivesti propozitia: Fa liste cu mancaruri traditionale si cu tara lor de origine. Spune-le sa deseneze o linie intre mancare si tara de unde vine. ex. spaghetti. . . . . . Spania paella. . . . . . . . . Scotia.

128