Nasterea Domnului Iisus Hristos

Cam cu o mie cinci sute de ani nainte de venirea Domnului n trup, tria n Mesopotamia, n tara cea dintre dou ruri, Tigru si Eufrat, care se mai chema pe atunci "Poarta lui Dumnezeu", un mare vrjitor pe care-l chema Valaam. El era dintr-o regiune numit Petor. Tot n vremea aceea, poporul lui Israel era n pustie, si ajunsese n pmntul amoreilor. Dup ce l-a btut pe Sihon, mpratul amoreilor, trecuse n pmntul Vasanului. Acolo l-a btut pe Og, mpratul lor, si mare groaz a bgat n popoarele de dincolo de Iordan si din pmntul lui Moab, care era dincoace de Iordan, desi poporul nc nu trecuse Iordanul. mprtia lui Moab, care era lng poalele Muntelui Carmel si lng Ierihon, avea pe atunci un mprat cu numele Balac. Si acesta, cnd a vzut c poporul lui Israel - cruia i ajuta Dumnezeu n vremea aceea, c era singurul popor ce se nchina adevratului Dumne-zeu, ia tar dup tar si popor dup popor, si a ajuns lng hotarele lui, a fost cuprins de mare spaim si grij. De aceea mpratul Balac a strns boierii curtii sale din Madiam si a zis: Poporul acesta mnnc acum totul mprejurul nostru, cum mnnc boul iarba cmpului (Numerii 22, 4). Deci, sftuindu-se ei si socotind c nu vor putea tine piept unui popor care se arat asa de puternic, au hotrt c nu este altceva mai bun de fcut dect s cheme n ajutor pe Valaam din Petor. C la popoarele pgne era mare credint n acest vrjitor pe vremea aceea. Atta credint aveau n acel mare vrjitor, nct l socoteau ca pe un dumnezeu. Si a trimis Balac mpratul o delegatie peste Eufrat n Mesopotamia, cu mari daruri si cu mare cinste la Valaam din Petor, s vin s-i ajute cu farmecele sale, s bat pe poporul lui Israel, c dac nu, tara lor va fi pierdut. Si l-a dus pe vrful muntelui Peor si acolo i-a fcut jertfe. Dar Valaam, n loc s blesteme poporul lui Israel a nceput s prooroceasc cele despre nasterea lui Iisus, zicnd: Ct sunt de frumoase slasurile tale si astfel Valaam a proorocit de trei ori bine pentru Israel, despre steaua care trebuia s se arate n vremea nasterii Mntuitorului. Acestea s-au ntmplat cu 1500 de ani nainte de venirea Mntuitorului, pe vremea lui Moise, cnd tria Balac, mpratul Moa-bului. De atunci traditia aceasta era n tot pmntul Persiei si n pmntul unde se afl astzi Irakul si Iranul. Si asa, din traditie n traditie, a ajuns proorocia aceasta, pe care o istoriseste dumnezeiasca Scriptur, pn n vremea nasterii lui Iisus Hristos. Si s-a artat steaua n Egipt, n Persia si n alte prti cu doi ani mai nainte. Cnd au vzut magii o stea att de mare, care nu-si mai fcea drumul ca si celelalte, de la rsrit la apus, ci venea de la miazzi la miaznoapte, stiind si proorocirea lui Valaam. n Persia, magi se numeau cei mai mari filozofi si astronomi, ghicitori n stele sau astrologi. Ei aveau crti vechi rmase de la Valaam si de la alti naintasi si stiau, din traditia de un mileniu si jumtate, c se va arta o stea neobisnuit, o stea fcndu-si drumul altfel, nu asa cum i-a zis Ziditorul de la nceput, si atunci ,,Se va naste un mprat care va mprti toat lumea. Si pndeau, c erau astronomi, s vad cnd va aprea steaua care s-si fac drumul ei, nu asa ca toate celelalte. Oare nu te-ai speria s vezi acum o stea c vine de la miazzi spre miaznoapte? Acum ai zice c e satelit, c seamn cu stelele, dar atunci nu erau sateliti. Deci se stia c acesta este un semn minunat nemaintlnit. "Oare ce-i cu steaua aceasta? O fi steaua despre care a spus Valaam din Petor!". Si de ce a aprut steaua cu doi ani mai nainte de nastere? A fost o rnduial dumnezeiasc s se arate cu doi ani mai nainte, ca s aib ei cnd se pregti pentru o cltorie lung, din Persia pn n Ierusalim, cci trebuiau s mearg peste 1000 de km, si pe atunci nu era att de usor ca acum.

Si cei trei mari filosofi si magi au pornit cu cmilele ncrcate cu hran si cu daruri, s-L gseasc pe mpratul lumii. Patru au pornit, dar numai trei au ajuns. Unul din ei cu numele Artavan, fiind mpiedicat de diavolul, n-a putut s vin s se nchine Mntuitorului n Betleem, ci a ajuns mai trziu, cnd Hristos era rstignit pe Cruce. Cu 700 de ani nainte de venirea Domnului, Proorocul Isaia, evanghelistul Vechiului Testament, a spus la capitolul 7, versetul 14: Iat, fecioara n pntece va lua si va naste fiu si vor chema numele lui Emanuel, ce se tlcuieste, cu noi este Dumnezeu. Satana a nteles, prin gura acestui prooroc, c o fecioar va zmisli n chip negrit la plinirea vremii, prin lucrarea lui Dumnezeu, si din ceasul acela a nceput s pndeasc pe toate fecioarele cte erau pe fata pmntului, s afle care din ele va naste fr brbat, ca s pun piedici planului mntuirii neamului omenesc. Cci, dac o afla poporul avnd n pntece nefiind logodit, o ucidea cu pietre, dup legea lui Moise. Dar satana s-a nselat, c nu poate el niciodat s mpiedice lucrarea lui Dumnezeu si s ntrzie taina mntuirii. C zice dreptul Iov: El (Dumnezeu) destram planurile celor vicleni... El prinde pe ntelepti n istetimea lor si sfatul celor nseltori ies prost (Iov 5, 12-13). De aceea Dumnezeu Si-a artat ntelepciunea si prudenta, cnd a dat logodnic Fecioarei, ca s cread toat lumea si nsusi satana c este femeie ca toate femeile, si el (satana) s nu bnuiasc c ea este fecioara cea din veci asteptat si aleas s nasc pe Mesia. Iar a doua pricin a fost si mai tainic. Sfntul Grigorie Teologul si Marele Vasile spun c s-a dat logodnic fecioarei, ca nu cumva satana, cunoscnd de la nceput taina mntuirii, s nu intre n lupt cu Hristos. Cci Hristos trebuia s ptimeasc, s fie batjocorit, ocrt, schingiuit, rstignit si la urm s fie omort, si satana stia c noi prin rnile Lui ne vom vindeca. Toate acestea erau prezise de Isaia, care a zis: Dar El a luat asupr-Si durerile noastre si cu suferintele noastre S-a mpovrat... si prin rnile Lui noi toti ne-am vindecat (53, 4-5). Iat ce trebuia s ptimeasc El, conductorul lumii, de la om! Si dac ar fi stiut satana c aceast fecioar are s nasc pe Hristos, nu avea oare s fug departe de El? Ar fi luat lui Hristos orice prilej de a fi ocrt si batjocorit si omort, ca s nu se implineasc n felul acesta mntuirea lumii, care trebuia s vin prin Cruce. Atunci satana n-avea s mai ntrte pe evrei, pe farisei, pe crturari. N-avea s-l mai fac vnztor pe Iuda; nu apela la Pilat, nici la Irod, s-L prigoneasc. Dar de ce? Ca nu cumva s biruie Hristos si s ne mntuim noi! Dar asa, necunoscnd taina, a nceput s-L prigoneasc chiar dup botez, socotind c-i un drept sau un prooroc. Dar cu cti oameni nu se luptase el de attea mii de ani! Cu cti patriarhi, cu cti drepti, cu cti fctori de minuni, care au nviat si mortii? El stia c trebuia s vin proorocul prezis de Moise, dar nu stia c va veni n persoana lui Hristos. Iat, deci, cele dou pricini pentru care a pus Dumnezeu logodnic lng Preacurata Fecioar Maria. Si Iosif, cnd a vzut c Maica Domnului are n pntece, s-a ntristat. El stia c a luat pe aceast fecioar din mna proorocului Zaharia, s-i pzeasc fecioria nestricat si s-o pzeasc cu totul n nvttura Sfintelor Scripturi. Si cnd a vzut-o grea, a nceput a se spimnta. S-a mhnit Iosif, gndind cum se poate ca o fecioar de 15 ani, curat si preasfnt, pe care a luat-o din Sfnta Sfintelor, pe care a hrnit-o Arhan-ghelul Gavriil 12 ani, ncredintat lui ca unui om btrn si vduv, cum se poate deci ca aceast cmar a tainelor, aceast floare a raiului si a cerului, s fie acum grea? Cine a nselat-o pe Maria? Cine a gresit cu dnsa? Cum de s-a ncumetat cineva s se apropie de un vas al Duhului Sfnt? Acestea erau ntrebrile pe care bietul si dreptul Iosif si le punea, mhnindu-se dup dreptate. Avea dreptul s se mhneasc, fiindc toat grija de a o pzi era asupra sa. "M tem gndea el - c de voi spune lui Zaharia aceasta, o s m mustre, c de ce n-am pzit-o; iar dac va afla poporul, pe dnsa o va ucide cu pietre. Si cugetnd el acestea, iat ngerul Domnului i s-a artat n vis, grind: Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, c ceea ce s-a zmislit ntr-nsa este de la Duhul

Sfnt. Iar Iosif a primit aceste cuvinte ca si cum nsusi Dumnezeu. Si asa, ntrit de nger, Iosif a luat-o! Si zice mai ncolo Scriptura: si n-a cunoscut-o pe ea pn cnd a nscut pe Fiul Su cel Unul-Nscut, caruia I-a pus numele Iisus. Betleemul, numit n vechime si Efrata, se mai chema si cetatea lui David, cci ntr-nsa sa nscut si s-a uns ca mprat marele strmos al Mntui-torului, dup trup. Dar s-a mai numit si "Casa Pinii", de ctre fericitul patriarh Iacov, care, pscndu-si turmele oilor sale pe acele locuri, mai nainte a vzut si a proorocit c acolo avea s se pogoare si s Se nasc Pinea cea vie care Sa pogort din cer, Domnul nostru Iisus Hristos. Dar unde se afl Betleemul? n Palestina. Este o cetate mic, la jumtatea cii ntre Ierusalim si Hebron, unde s-a nscut Sfntul Ioan Boteztorul si unde Avraam a vorbit la stejarul Mamvri cu cei trei ngeri, mai bine-zis cu Sfnta Treime. Acolo era Betleemul! Deci, cnd a venit Iosif n Betleemul Iudeii cu Maica Domnului, mplinindu-se nou luni, tocmai atunci a sosit vremea de nastere. Si atunci, aflndu-se n Betleem, cutau un loc unde s poat naste. N-a voit s vin s se nasc n palatele cezarilor Romei sau la faraonii Egiptului, unde era numai aur, ci ntr-o iesle simpl, ntr-o pester. Era o pester cu iesle pentru vite, care avea cam 20-30 de picioare ltime, unde se adposteau vitele de cldura mare. Era pestera unde David nchidea oile cnd era pstor. Deci Mntuitorul a voit s Se nasc chiar n pestera unde David, strmosul Su dup trup, a trit. N-a ales palatele din Roma, nici pe cele din Persia, ci pestera lui David, ca s-si arate smerenia chiar de la nceput, de la nastere. Si S-a nscut Hristos noaptea, la miezul noptii si n pester, ca s arate c El a venit s aduc lumin, s risipeasc ntunericul, si a venit s risipeasc ntunericul din pesterile iadului si ntunericul pcatului de pe fata pmntului. strluceasc n toate prtile cu razele soarelui dumnezeirii Sale. Dar stiti n care zi a sptmnii S-a nscut Hristos? "S se fac lumin" si a fost lumin! (Facerea 1, 3). Ziua nti a sptmnii, Duminica sau "Ziua soarelui"! Duminica S-a nscut Hristos; Duminica S-a botezat, cum arat Sfintii Printi de la Soborul IV Ecumenic. Duminica a nviat din morti (Matei 28, 1). Duminica a turnat Hristos din Duhul Sfnt peste Sfintii Si ucenici si Apostoli. Duminica Sfintii Apostoli fceau Sfnta Liturghie. Tot Duminica s-a descoperit si Apocalipsa, c Sfntul Evanghelist Ioan zice: Am fost n duh n zi de Duminic (1, 10). Iat dar, cte sunt legate de ziua Duminicii! De aceea a sfintit Dumnezeu ziua Duminicii si cu nasterea Sa. Magii, cnd au ajuns n Iudeea, s-au dus la stpnitorul Irod si au ntrebat unde este mpratul care S-a nscut. Si ntelegnd Irod c n Iudeea si anume n Betleem se va naste Hristos, cu mare viclesug le-a spus magilor: Mergeti si cercetati cu de-amnuntul despre Prunc si, dac l veti afla, vestiti-mi si mie, ca, venind si eu, s m nchin Lui (Matei 2, 8). S-au dus deci magii, apoi s-au nchinat cu mare bucurie si cinste Domnului nostru Iisus Hristos, si I-au adus daruri: aur, smirn si tmie. Aur, ca unui mprat, tmie, ca unui Dumnezeu si smirn ca unui mort (muritor). Si lund nstiintare n vis s nu se mai ntoarc la Irod, au pornit napoi pe alt cale. Irod, vznd c a fost batjocorit, s-a umplut de mare furie si de mare tulburare. Si aducndu-si aminte de cele spuse de magi, c steaua s-a artat cu doi ani mai nainte, a trimis ostasi n Betleemul Iudeii si n jur, s taie toti pruncii de doi ani si mai jos, c numai asa va fi sigur de uciderea acelui mprat, Care este Hristos. Dar nainte de aceasta, ngerul Domnului se art lui Iosif n vis si-i spuse: Scoal-te, ia pruncul si pe mama Lui si fugi n Egipt si stai acolo pn ce-ti voi spune, fiindc Irod are s caute Pruncul ca s-L omoare (Matei 2, 13).Iat ce s-a ntmplat. Sculndu-se Iosif a luat Pruncul si pe

mama Lui si au fugit n Egipt. Si au stat acolo, dup mrturia unor sfinti si a unor mari istorici, sapte ani, c Irod a domnit 13 ani, cum arat marele istoric evreu Iosif Flaviu. Si S-a dus Mntuitorul n Egipt pentru dou pricini: prima ca s mplineasc proorocia lui Osea: Din Egipt am chemat pe Fiul Meu (Osea 11, 1; Matei 2, 15), precum trebuia s plineasc la vreme si proorocia despre rstignire, hrnirea cu otet, trestia si toate celelalte. Dar si pentru alt pricin s-a fcut aceasta: n secolele II-IV dup Hristos au iesit niste erezii numite gnostice: montanistii, arienii si altele. Si o seam din ei au nlucit c Hristos S-a nscut nu dup fire, ci dup nlucire. Deci, dac nu S-ar fi ascuns Hristos, acesti eretici ar fi nlucit c El nu ar fi fost si om dup trup, ci numai Dumnezeu, care dup nlucire S-a ntrupat. Dar dac a fugit de sabia lui Irod, El a fugit ca om, ca s arate c poart si fire omeneasc si c sabia l-ar fi tiat. Deci a fcut aceasta ca s se foloseasc Biserica mai trziu. A fugit deci ca s mplineasc proorocia care spune c din Egipt am chemat pe Fiul Meu si ca s arate c purta trup si S-a ferit cu firea Sa omeneasc de sabia lui Irod. Iar dup ce au stat ei sapte ani n Egipt, Iosif, primind porunc n vis, a luat Pruncul si pe mama Lui si a venit n prtile Galileii, n pmntul lui Israel (Matei 2, 21-22). Si ducndu-se n Galileea, s-au asezat n cetatea Nazaret. Dar de ce au venit tocmai la Nazaret? Ca s se mplineasc Scriptura, care zice:...Nazarinean se va chema. Dar de la Sfintii Printi aflm c cuvntul nazarinean nu exist n toat Scriptura. Atunci de ce se zice: Si a venit si a locuit n orasul Nazaret, ca s se mplineasc ceea ce s-a spus prin prooroci, c Nazarinean se va chema (Matei 2, 23). Deci cuvntul "Nazarinean" nu-l gsesti n toat Scriptura, dar s-a pstrat prin traditie, din proorociile lui Enoh. Asa spun dumnezeiestii Printi. Asadar, suntem datori s ne ferim n vreme de primejdie, dup a noastr putere; iar al doilea, c unele proorocii despre Mntuitorul le-au adus Sfintii Evanghelisti din Sfnta Traditie, care este mai veche dect Sfnta Scriptur. Acestea ar fi de spus despre Nasterea Mntuitorului Iisus Hristos. Mai nainte de toate s luam exemplu bunttii Mntuitorului nostru Iisus Hristos si Preacuratei si Preasfintei Fecioare Maria.

Ionescu Andreea Maria Clasa a XI-a D