Sunteți pe pagina 1din 5

De efectul calmant al muzicii ar trebui s profit m n fiecare zi. Sunetele muzicale pot fi folosite ns i ca terapie n diverse boli.

Afl n continuare cum ne poate fi ea de folos.


Gr be te cre terea bebelu ilor prematuri Chiar din primele zile de via , muzica poate avea efecte miraculoase. Dac ascult muzic timp de 30 de minute pe zi, bebelu ii n scu i prematur se vor dezvolta mai repede, dup cum sus in cercet torii de la Universitatea Tel Aviv, din Israel. Cu o condi ie: melodiile trebuie s apar in compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart. Tot cu ajutorul muzicii, copiii pot nv a mai repede s vorbeasc . Sunetele i cuvintele din melodii i ajut s articuleze mai u or cuvinte i s - i dezvolte vocabularul. Vine de hac stresului i depresiei Potrivit speciali tilor, muzica modific undele cerebrale i frecven a cardiac i, n acela i timp, stimuleaz produc ia de endorfine, substan e cunoscute ca hormoni ai fericirii i o scade pe cea de cortizol, hormon al stresului. Toate aceste modific ri pe care le induc sunetele muzicale ne influen eaz st rile fizice i psihice. Ea ac ioneaz ca un calmant pentru sistemul nervos, tratnd st rile de agita ie, nevrozele, insomnia i depresiile. Dac ai avut o zi solicitant sau dac ai emo ii naintea unui examen, te vei sim i mai bine dac vei asculta muzic timp de o jum tate de or . ns nu orice fel de muzic , ci una armonioas , cu un tempo u or. Cea cu un tempo alert cre te frecven a b t ilor cardiace i presiunea sngelui, ceea ce induce sau agraveaz stresul i agita ia. Aceast muzic este indicat celor care au nevoie de energie i este contraindicat hipertensivilor i cardiacilor. Este un bun sedativ Efectul calmant al muzicii nu se limiteaz la suferin ele psihice. Am recurge mai rar la medicamentele pentru durere dac am folosi efectele terapeutice ale muzicii atunci cnd avem o suferin fizic . Am evita astfel efectele secundare ale pastilelor i am avea mai pu in team de doctori i de ace. Speciali tii au descoperit, de exemplu, c gravidele care ascult muzic n timpul travaliului au nevoie de doze cu pn la 50% mai mici de calmante. Analizele dureroase sau opera iile sunt i ele suportate mai u or cnd se recurge la terapia prin muzic . Acest efect a fost constatat de curnd de c tre cercet torii canadieni, n urma unui studiu efectuat pe bebelu i care sufereau de diverse afec iuni sau care au fost supu i unor interven ii chirurgicale. Cele mai bune rezultate le-au dat muzica de camer i cntecele de leag n. De toate aceste propriet i curative te po i bucura chiar la tine acas sau po i cere ajutorul unui specialist n terapii complementare. Tehnica este mai eficient n acest caz pentru c specialistul aplic metoda innd seama de diferitele efecte ale genurilor muzicale, pe care le coreleaz cu suferin ele pacien ilor.

Meloterapie
Virtu ile terapeutice ale muzicii sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri. Drumul ncepe cu incanta iile i ritmurile folosite de triburile primitive, care alungau spiritele rele. S-a folosit mult i muzica clasic , cu care s-au realizat i experimentele cu plante i animale, care au demonstrat afinitatea acestora cu muzica armonioas i respingerea muzicii dizarmonioase, tip hard-rock. n China antic se compunea muzic pentru armonizarea fiec rui organ. Se folosea un anumit instrument pentru interpretarea buc ilor muzicale specifice organelor, astfel: pentru rinichi, tobele, pentru pl mni - clopotele, pentru inim instrumentele cu coarde, iar pentru ficat flautul. De asemenea, exist unii autori medici care au scris chiar farmacopei muzicale, recomandnd cte o bucat muzical clasic n tratamentul unei afec iuni. Foarte apreciate n aceste farmacopei sunt crea iile lui Mozart. Ele sunt prescrise pentru afec iuni n sfera ORL (faringo-amigdalite), boli ale tiroidei, boli ale ficatului, vezicii biliare i pancreasului. Tot pentru bolile hepato-biliare, dar i pentru cele cardio-pulmonare se recomand muzica lui Hndel. Iar lista poate continua... Dr. Bernie Siegel, chirurg preocupat de psiho-oncologie, folose te n timpul interven iilor chirurgicale muzic , pentru relaxarea pacientului i a echipei operatorii. ntr-adev r, s-au constatat modific ri ale mi c rilor respiratorii, ale tensiunii arteriale i ale pulsului, dup audierea diferitelor buc i muzicale. Meloterapia este indicat n tratamentul bolilor psihice nevroze, psihoze (inclusiv la copii) sau al unor afec iuni neurologice - poate ameliora handicapul psihic, de exemplu sechelele dup encefalit . Alte indica ii mai sunt: insomnia, st rile de nelini te, depresie, stres, pentru nl turarea st rilor de oboseal . Ea are i proprietatea de a stimula creativitatea i se recomand , a adar, i pentru omul s n tos. Ce fel de muzic s folosim? n general, este bine s fie o muzic armonioas . n func ie de preferin ele fiec ruia, putem folosi muzica clasic , dar i muzica electronic (compozitori precum Vangelis, Klaus Schulze, Isao Tomita, Kitaro etc.) sau, pur i simplu, sunete din natur . Sunetul unui izvor, zgomotul furtunii care se ndep rteaz sau un cntec de privighetoare pe care le putem nregistra chiar noi ntr-o vacan la munte, ne vor face cu siguran s uit m de multe probleme i s ne relax m.

vindecarea prin muzica Mai n detaliu se recomand : pentru calmarea sistemului nervos, Concertul nr. 5 pentru pian i orchestr de Beethoven i Uvertura Operei Parsifal de Wagner; pentru destindere psihic i relaxare, Sonata pentru flaut, alto i harp i Clar de lun de Claude Debussy, Nocturnele de Chopin, Apocalipsa animalelor de Vangelis; pentru combaterea oboselii i surmenajului, Poemul simfonic Vltva de Smetana, Diminea a de Grieg; pentru tratarea st rilor depresive, Carnavalul de Dvorak; pentru tratarea st rilor de agita ie, Oda bucuriei de Beethoven, Corul pelerinilor de Wagner; pentru nevrozele astenice i tulbur rile vegetative, Mica serenad i Simfonia a 4-a de Mozart; pentru calmarea suferin elor dup tragedii, Concertul de violoncel de Dvorak i Patetica de Ceaikovski .exemple de sonoterapie : Pentru relaxare Claude Debussy - Sonata pentru pian si harpa Nicolo Paganini - Concert nr. 4 in Re Minor Piotr Ilici Ceaikovsky - Uvertura operei "Frumoasa din padurea adormita" Pentru liniste interioara Ludwig van Beethoven - Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata pentru violoncel si orchestra in sol minor)

Franz Schubert - "Rosamunda"' "Ave Maria" Piotr Ilici Ceaikovsky - "Lacul lebedelor" Robert Schumann - "Reverie" Wolfgang Amadeus Mozart - Concert nr. 21 pentru pian si orchestra Pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale Wolfgang Amadeus Mozart - "Don Juan" Franz Lizst - "Rapsodie maghiara" Pentru surmenaj intelectual Johann Sebastian Bach - "Fugile" Pentru ameliorarea unor dureri fizice Ludwig van Beethoven - "Pastorala" Maurice Ravel - "Bolero" Frederick Chopin - Concert nr. 1 in Mi Minor Pentru stimularea si energizarea organismului Giuseppe Verdi - Marsul din opera "Aida" Johann Sebastian Bach - Brandenburgicele Lista ar putea continua, desigur... cu siguranta, tu vei descoperi si alte arii celebre, care te vor ajuta sa treci peste anumite stari negative si chiar sa te redescoperi. Auditie placuta! http://www.muzicoterapie.ro/

Terapia prin muzica [Meloterapia] Originile meloterapiei Putem vorbi de muzica ca maniera de terapie inca din vremuri antice. In Egiptul Antic muzica, asociata cu plimbari ori miscari ritmice, era folosita ca mod de eliberare dar si tratament. La fel, grecii se foloseau de muzica pentru a trata diferite stari nepotrivite cu starea de sanatate a unei persoane, muzica fiind folosita inclusiv de zeii care esuau in diferite activitati intreprinse. Exista si astazi triburi in Africa, Asia si Australia care recurg la muzica pentru tratarea diferitelor tipuri de boli. Se considera ca vibratiile pe care muzica le emite pot da stari care sa fie acceptate de indivizii perturbati fie la nivel fizic fie la nivel psihic. Fiecare entitate umana vibreaza pe anumite frecvente exacte iar dezechilibrele genereaza in organism vibratii opuse, necooncordante cu cele care au menirea de a armoniza o persoana. Acesta este motivul pentru care muzica este aleasa diferit, in functie de sex, varsta, dezvoltare intelectuala, educatie.

Meloterapia si valoarea ei terapeutica S-a demonstrat ca exista anumite bucati muzicale care au o valoare terapeutica foarte mare. Astfel: - pentru calmarea si relaxarea organismului, eliminarea starilor de agresivitate si stres: Debusy (Sonata pentru flaut, alto si harpa, Clar de luna), Nocturnele lui Chopin sau Vangelis (Apocalips al animalelor);

- pentru calmarea sistemului nervos, stari de surmenaj si oboseala: Bethoven (Oda bucuriei), Grieg (Dimineata), Wagner (Uvertura la opera Parsifel sau Corul pelerinilor); - in tratarea nevrozelor astenice si a tulburarilor vegetative: Mozart; - pentru bebelusii aflati in faza intrauterina sau nou-nascuti: Brahms (Cantec de leagan);

S-a facut un studiu, concluzia fiind ca aceasta piesa muzicala (Cantec de leagan Brahms) este una dintre cele bine receptate bucati muzicale de catre copii. S-a demonstrat ca harpa are puteri vindecatoare inedite, fiind folosita mai ales in cazul problemelor de inima. Cercetarile au aratat ca regleaza frecventa batailor inimii. Dar si pianul are aceleasi efecte asupra persoanelor.

Meloterapia ca tratament pentru boli

Meloterapia a devenit una dintre cele mai eficiente maniere de tratare a bolilor afectului. In combinatie cu terapia comportamentala, foarte multi pacineti ajunsi in stari grave la spitale de psihiatrie au fost tratati prin intermediul acestei metode. Muzica este foarte eficienta la copii atunci cand sunt agitati, cand nu se gaseste motivul pentru care plang, acestia fiind foarte receptivi la sunetele emise de diferite instrumente. In plus, muzica este o maniera de dezvoltare spirituala. Nu intamplator, trecerea spre meditatie si rugaciune este facilitata de incantatii sau diferite bucati muzicale cantate in mod repetitiv pentru o perioada mai indelungata de timp. Cercetarile au demonstrat ca muzica grabeste dezvoltarea creierului, ducand si la extinderea memoriei si la armonizarea celor doua emisfere cerebrale. Este bine, totusi, sa nu se exagereze, mai ales cand vine vorba de muzica foarte zgomotoasa. Chiar daca este o forma de exprimare specifica anumitor varste sau stari afective, efectele pot fi si inverse, generand o stare de agresivitate si disconfort psihic crescut. Excesul, ca tot ce este consumat in cantitati prea mari, poate duce la tendinta de autoizolare si refugiu in muzica, impiedicand o dezvoltare sociala normala.