Biologie Portofoliu

Cuprins y Referate y Imagini ale Sistemului Nervos y Fise de lucru y Teste

Sistemul Nervos
Sistemul nervos:este format din elemente care sunt preocupate ,receptia stimulilor,transmiterea impulsurilor,sau pentru activarea mecanismelor muschilor. Receptarea stimulilor este functia speciala a celulelor senzoriale.Elemente ale sistemului nervos sunt celulele numite neuroni,acestia sunt capabili numai de o activitate inceata si generalizata,desi pot fi si unitati conductoare foarte eficiente. Raspunsul specific al unui neuron-impulsul neuronic-si capacitatea unei cellule sa fie stimulata fac aceaste cellule ca fiind unitati care transfera informatia dintr-o parte a corpului in alta. Desi multe animale-celulare au un fel de sistem nervos,complexitatea organizarii difera considerabil intre diferitele animale. Sisteme Vertebrate: Animalele vertebrate au o sira a spinarii foarte osoasa precum si a craniului unde partea centrala a sistemului nervos este situat. Creierul este o parte a sistemului nervos locat in craniu ,maduva spinarii se afla in sira spinarii.Creierul si sira spinarii sunt una in continuarea alteia printr-o deschidere a craniului ,ambele fiind si in contact cu alte parti ale corpului prin nervi.Distinctia facuta dintre sistemul nervos central si sistemul nervos periferic este bazata pe locurile pe care le ocupa diferit desi apartiinand acceluiasi sistem.Unele din procesele corpurilor conduc impresii si altele conduc raspunsurile nervilor ,numite reflexe,precum acelea cauzate de durere. In piele exista celule de diferite tipuri numiti receptori ,fiecare este senzitiv in modul sau special la un anumit stimul.Terminatiile de nervi sunt liberi si sunt activati direct.Neuronii activati trimit impulsuri in sistemul nervos central si in alte regiuni unde alte celule care au axoni se extind in periferie.Impulsurile sunt trimise mai departe la muschii efectori dupa ce au fost procesate.Nervii cranieni sunt de la cap si gat trecand prin deschiderea in craniu(cap).

Nervii spinali sunt acei nervi asociati cu sira spinarii si trec prin deschiderile in coloana vertebrala.Ambele specii de nervi spinali si craniali consista de un numar mare de de impulsuri ducand mesajul afara cat si la sistemul nervos central. Nervii craniali si spinali sunt facuti perechi :numarul in oameni-12si 31,respectiv,Nervii cranieni sunt distribuiti capului si gatului si alte done a corpului cu o singura exceptie,al 10-lea nerv cranial numit vagus .

Reteaua de nervi: Pentru a aproviziona structurile din gat ,vagusul este distribuit structurelor aflate in piept si abdomen.Vederea,auzul si senzatia vestibulara ,si gustul este mijlocit la o secunda ,sapte sau opt nervi cranieni respectiv.Nervii cranieni mai mijlocesc si functiile motorii ale capului ,ochilor,fetei,limbii cat si muschii folositi in mestecat si inghitit. Dupa ce ies din vertebre ,nervii spinali sunt distribuiti regiunilor trunchiului si a membrelor. Neurologia este stiinta care studiaza si trateaza boliile sistemului nervos.

www.preferate.ro

Migrene
Migrena este o durere de cap vasculara severa, care este resimtita mai puternic pe partile laterale ale capului, dar poate sa apara deasemenea doar intr-o singura parte. Vasele de sange de pe cap aprovizioneaza scalpul si creierul cu sange. Migrenele apar atunci cand aceste vase de sange se dilata si se strang, facand ca vasele sa se adanceasca si apoi sa se ingusteze rapid. Fibrele durerii din peretii vaselor sanguine devin iritate si nervii din jurul vaselor sanguine elibereaza substante chimice, trimitand semnale de durere la creier. Cauza migrenelor nu este clara, dar oamenii de stiinta au constatat modificari ale fluxului sanguin si anumite schimbari biochimice. Migrenele reprezinta un tip comun de dureri de cap cronice. O migrena clasica este precedata de o aura, care consta intr-un grup de simptome de avertizare care indica aparitia unei migrene. Migrenele apar frecvent la femei, acestea pot fi cauzate de modificari hormonale, asociate cu ciclul menstrual. Medicul ar trebui sa observe daca simptomele migrenei sunt severe, persistente, recurente sau insotite de alte simptome. Medicatia preventiva, precum si evitarea factorilor care au starnit o migrena in trecut pot reduce numarul aparitiilor acestora. Migrenele sunt cauzate de o largire si ingustare rapida a peretilor vaselor de singe in creier si cap, ceea ce duce la iritarea fibrelor din peretii vasele de singe. Astfel apare durerea. Printre cauzele care favorizeaza migrenele se afla lipsa poftei de mincare, schimbarile de vreme, perioadele menstruale, oboseala, administrarea de contraceptive, stresul emotional, dar si unele alimente, cum ar fi branza, nucile, fructele de avocado, mincarea tratata cu nitrati, ciocolata, emolientii pentru carne si bauturile alcoolice. De multe ori, in aparitia migrenei, intervine factorul ereditar . Daca migrena nu are caracteristicile obisnuite, ea poate fi cauzata de o malformatie vasculara cerebrala.

http://www.informatiamedicala.ro

Cerebelul
Cerebelul sau creierul mic este o por iune a sistemului nervos central. Se afl n cutia cranian n partea inferioar , posterioar a acesteia. Este pozi ionat n spatele trunchiului cerebral. Se compune din emisferele cerebeloase care se prezint ca dou p r i laterale dispuse de o parte i de alta a unei por iuni mediane care le leag i care se nume te vermis. Cele dou p r i laterale numite emisfere cerebeloase sunt alc tuite din doi lobi: lobul anterior (paleocerebel) i lobul posterior (neocerebel). Vermisul este unit de asemenea cu o por iune alungit numit lob floculonodular (arhicerebel). Din punctul de vedere al ordinei cronologice de apari ie n specia uman cea mai veche forma iune este arhicerebelul, apoi urmeaz paleocerebelul i neocerebelul. Cerebelul este legat de trunchiul cerebral prin pedunculi cerebelo i, la trei nivele anatomice ale acestuia. Astfel pedunculii inferiori leag bulbul de cerebel, pedunculii mijlocii leag puntea de cerebel, iar pedunculii superiori fac leg tura ntre mezencefal i cerebel. Pedunculii cerebelo i sunt compu i din fibre aferente i fibre eferente (de proiec ie). Aspectul exterior este definit de o suprafa t iata de adncituri paralele de m rimi diferite. Adnciturile mici creeaz lamele, adnciturile mijlocii delimiteaz lobuli iar cele mai mari separ lobi ai cerebelului. an urile cele mai adnci sunt an ul primar i an ul postero-lateral. an ul primar las n fa lobul anterior al cerebelului. ntre an ul primar i an ul postero-lateral se situeaz lobul posterior. Functiile cerebelului 1.Arhicerebelul are rol in pastrarea echilibrului static si dinamic. 2.Pareocerebelul regleaza tonusul muscular. 3.Neocerebelul coordoneaza miscari fine comandate de scoarta cerebrala.

http://ro.wikipedia.org

Emisferele Cerebrale
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a Sistemului Nervos Central. Acestea sunt separate prin fisura interemisferica si sunt legate in partea bazala prin formatiuni de substanta alba. Fiecare emisfera cerebrala are trei fete: convexa sau externa, mediana sau interna si bazala. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate de numeroase santuri. Unele mai adanci delimiteaza lobi, iar altele superficiale delimiteaza girusuri sau circumvolutii cerebrale. Structural, emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si substanta alba la interior. Procesul de invatare are loc la nivel cortical. Substratul morfologic al acestuia nu este inca precizat. Se presupune ca invatarea implica formarea unor conexiuni sinaptice intre neuroni. O alta ipoteza ar fi ca impulsul nervos ar activa anumite sisteme enzimatice in neuronii prin care trece, producand sinteza unor proteine care ar constitui suportul invatarii si al memoriei. Memoria sta la baza procesului invatarii, care este o activitate complexa ce implica, in afara memoriei, si alte procese cerebrale.

http://mademan.go.ro/

Trunchiul cerebral
Trunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte, si mezencefal (pedunculi cerebrali, coliculi cvadrigemeni). Are aspectul unei coloane longitudinale cu doua fete: posterioara si antero-laterala. Imaginile alaturate reprezinta cele doua fete. Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omoloage celor medulare sau proprii fiecarui etaj. Substanta cenusie (corpurile neuronilor) este situata in interiorsi fragmentata in numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie. Functia reflexa a trunchiului cerebral se realizeaza prin centrii din substanta cenusie, la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala. In bulb: (acesta realizeaza legatura propriu-zisa cu meduva) reflexele secretorii si motorii digestive, respiratorii si adaptative cardiovasculare, precum si cel de deglutitie. In punte:(puntea se observa mai bune in a doua im: agine) reflexele salivar, lacrimal, respiratorii si cardiovasculare (reflexe vegetative), precum si masticator, de clipire si mimica (reflexe somatice). In mezencefal: reflexele pupilar fotomotor si de acomodare la distanta (vegetative) relrexele statice si statochinetice, legate de mentinerea pozitiei corpului. Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba care conecteaza emisferele cerebrale cu maduva, si astfel cu tot corpul.

http://mademan.go.ro/