Sunteți pe pagina 1din 19
-144- NOTIUNL BEX SI ARMAT Fel = Bot materia: oi 2 Betonul este o piatr&é artificial’ de constructie, ob- finuté in urma int&ririd unui amestec bine omogenizat din agre- gate, lianti (de obicei ciment) gi sp, luate in anumite propor— $id. Initial amestecul este o mask plastic’ consistentA, denumi— +& beton proappits dup& intirirea pasted de ciment amestecul se transform’ intr-o mas% solid&, namit&’ beton simplu. Betonul simplu, ca gi piatra naturald, rezistk bine la compresiune gi la usurd, der le intindere are resistente de lo.. oel5 ord mai mioi. Betonul armat se objine prin asocieres rational& a betonului simplu ou arwituri din ofel sub form& de bare, plase seu profile, care conlucreas& ou betonul gi au rolul de a pre~ lua eforturile de intindere seu de e wri resistenjele zonelor comprimate (fig.9.1). ¥ig.9.1 — Rolul araitarilor @lenentele din beton ax mate a ~ grind de beton simples b ~ grindé beay c - stilp 285 1 - son& intinsi; 2 - soni comprimaté; 3 - axa neutré; 4 = fisuriy 5 — arm&tard intinsis 6 ~ armitur&é com primatai. Conlucrarea dintre ofel gi beton este asigurati deoa— rece t - intre betonul int&rit gi armiturile din ojel spare Aderenja ({nclegtarea) gi freceres, care asiguri deformarea si- multend a celor dons materiale; ~ betonul g4 ofelul prezinti coeficienti de dilatare termick foarte apropiayl (0,0l...0,014%0 , respectiv 0,012%0), astfel ci la variatii obignuite de teaperaturd nu se produc lu- nectri (desprinderi) ale arm&turii in beton 5 = betonal compact, cu conjinut suficient de ciment protejeaz& armiturile impotriva cerosiuai gi a focului. Qe1el - Avantajele gi dezavantajele betonulus a — Betonul 91 betonal armat au o largi intrebuinyare in practick detorits unor avantaje insemnate 1 durabilitate ma— - 145 - rej rezistenA La foc si la agenti atmosferioi; comportare ba- n& mb sarcini statice gi dinamice; necesitd materiale ugor 46 procurat (aisip, pietris, platra spartk); permite reslizarea unor forme constructive gi arbitecturals variate; necesith eheltuieli de fntrepinere reduse tn comparayie cu alte aate— dale. b - Dezevantejele principale sint ; greutate propric ridicatS; conductivitate termict gi acuabicd mare; necesita consua important de cofraje, sanopard oi dnrate cari de execu- yie pe gantier (dezavantej in were parte oliminat prin folosi- rea elemantelor prefabricate). 9.2.2 - Bo: tilizare « betonulud Im censtructii ue folosesc : beton turnat monolit, elenente prefabricate gi elemente precomprimate. 5. Betonm) monolit este turaat direct pe gantier in cofraje (tipare), realisindu-se elementele stracturdlor de re— zistenta ale cladirilor (stilpi, grinzt, planges, fundatii eta), precum 61 elewente magive (baraje, giduri de sprijin, fundayis de magini), lucréri speciale (rezerveare, silozuri, plicit curbe subjixi pentra acoperiguri) sau lucréri de arth (poduri, via~ dacte, taneluri etc), f&r&i a wai necesita lucriri ulterioare de inbinare. b. Elementele prefabricate se executd in intreprin. deri specielizate (fabrici, ateliere) sau pe poligoane de gan- tier, in tot timpul analui, urmind a fi trensportate pe gantier unde se aonteazs si se imbing pentru realizerea structurilor, dlementele de dimenoiunt 91 greutéyi mari, care preziata atfi- eultati la transport se executa pe platforme in apropierea lo— cului de montaj gt sint denumite alemente pretarnate. Franspor— tul ci montarea elementelor prefabricate necesit® utilaje speq etale. Din elementa prefabricate se pot realize 1 fundafii, stilpd, grinzi, planges, pereti, acoperiguri etc. ¢. glementele din beton precoaprimat se executi din beteans de marcd ridicataé $i oteluri de inaltd rezistenta. Prin- eipiul precomprimirii consti in aplicarea - prin intermediul ar maturii - 9 umd sistem de solicitari initiale de comprestane aoupre elewentului de beton urwat, astfel incit in arma aolicd~ tirdlor din exploatare eforturile resultante nd fie nunai de coupresiune, sen gi ge intindere cu valori reduse. In acest aod Sectiunea de beton este utilizeta in intregime, -14%6 - Bforturile de precomprimare se realizeas& gi se tran- suit betonulud prin doug sisteme t - Prin preintindere, care const’ in intinderea arai- turdi din ofel de inalt& resisteny% sub form de bare sau fire, in limitele sonei elastice, inainte de tumnarea betonzlui gi fixarea in postamente (culei) eeu tipare.Dupk turnares gi inti- rirea betonului eruitura se deblocheast din sistenul de ancoraj, canté si-gi revind le starea initials 91 transfert betonalai e- forturi de compresiune. Ca urmare a adeziunii gi frecirii care aper intre arakturi g4 betonul int&rit rezult% elementele cu stare initials de eforturi, respectiv beton precomprimat cu ar maturd preintins&’ (fig.9.2.a). 2 = Fasele execuyies —— @ He. ——__ © Sleaentelor de beton = precomprinat. & = ou aeaitind prea b= ou. srabeart post EB, | EEA BD stint » care 1 ¥ fl const&é din intinderea ar- mAturii dup& turnarea gi int&rirea betonului; fn acest caz armitura se monteazk in canale special prevdsute la executia piesei din beton, se intinde ¢u prese speciale gi se blocheaz& la capetele elementului cu dispo- gitive de ancorare care rimin fixate pe element, transferaiad in acest fel eforturi de compresiune betonului int&rit (f1g-9.2.b). Betonul precomprimat prezint& o serie de avantaje teh- nico - economice importante t economii de materiale, in special de ofel (cu 60%); reducerea greut&étii proprii a elementelor (cu 5oee.60%)5 liming pericolul fisuririi in exploatare gi prin a~ ceasta se evit&’ posibilitatea corod&rii arm&turilor; permite Yealizarea unor piese de dimensiuni mari prin asamblarea prin precomprimare a unor elemente componente mici etc. 9.2 ~ Matextale Zolosite 1a preparares betonulus 9+2e1-Agmegatele pot £1 de naturk orgamicK eau anorge- niod (mineralk), naturale sau artificiale : pletrig, platré spar &, ergil& expandath (granulit), zgurk, degeuri ceremice, rune- gus, talag, cflyi etc. Dapi densitatea aparenta agregatele pot fi: grele (in

S-ar putea să vă placă și