Sunteți pe pagina 1din 28

1967/10.13.

Sa se decida daca exista un p N astfel ncat produsul


1 2 3 . . . 2
pn
sa reprezinte un numar ntreg, pentru orice n N

.
Solut ie. Raspunsul este negativ.

In produsul 1 3 . . . 2
k
= (2
k
)! ecare al
doilea factor se divide prin 2, ecare al patrulea prin 4, ecare al optulea prin
8 etc. Daca adunam numarul factorilor care se divid prin 2, prin 4, prin 8 etc.,
obt inem:
2
k
2
+
2
k
4
+
2
k
8
+ . . . +
2
k
2
k
= 2
k
1.
Deci descompunerea numarului (2
k
)! n factori primi cont ine exact 2
k
1 factori
egali cu 2. Astfel (2
k
)! = N
k
2
2
k
1
, ude N
k
nu se divide prin 2. Atunci, pentru
orice numar ntreg p avem
2
p2
k
+1
(2
k
1)! = 123. . .(2
k
1)2
p2
k
+1
= N
k
2
k
2
2
k
1
2
p2
k
+1
= N
k
2
pk
si exista un numar natural s astfel ncat numarul N
s
2
ps
nu este ntreg,
deoarece N
s
nu se divide prin 2.
1968/9.14. Printre 8 monede de aceeasi forma exista una falsa, care se
deosebeste de una veritabil a prin greutate. Avand la dispozit ie o balant a cu
brat e egale si fara greutat i marcate si, efectuand cel mult trei cantariri, sa se
ae moneda falsa.
Solut ie. Moneda falsa poate mai grea sau mai usoara decat moneda veri-
tabila.

Impart im toate cele 8 monede n doua gramajoare a cate patru monede
ecare.
Prima cantarire (determinam n care gramajoara se aa moneda falsa): luam
cele patru monede din prima gramajoara si punem cate doua pe ecare din
talerele cantarului. Daca cantarul se echilibreaza, moneda falsa se aa n a
doua gramajoara, n caz contrar n prima. Notam cu A gramajoara cu moneda
falsa.
A doua cantarire: luam cate trei monede din ecare gramajoara si le punem
pe talerele cantarului (pe un taler sunt numai monede veritabile). Avem doua
cazuri:
1) Daca cantarul se echilibreaza, moneda ramasa n A este falsa si prin a
treia cant arire determinam daca ea este mai grea sau mai usoara.
2) Daca cele trei monede din A sunt mai grele sau mai usoare decat celelalte
trei monede, atunci printre aceste trei monede din A se aa moneda falsa
si ea este respectiv, mai grea sau mai usoara. Prin a treia cantarire, din
aceste trei monede aam moneda falsa (punand doua monede pe talerele
cantarului).
1
1973/10.22 Sa se demonstreze ca daca progresia aritmetica cu primul ter-
men a si rat ia d = 0 cont ine o progresie geometrica, atunci
a
d
Q.
Solut ie. Admitem ca termenii progresiei aritmetice a+pd, a+qd, a+rd sunt
n acelasi timp si trei termeni consecutivi ai progresiei geometrice (p, q, r N).
Atunci
(a + qd)
2
= (a + pd)(a + rd).
Daca 2q p r = 0, obt inem ca numarul
a
d
=
rpq
2
2qpr
este rat ional. Sa aratam
ca 2q p r = 0. Daca 2q p r = 0, d = 0, atunci din p = q m, r = q + n
(m, n Z

) avem 2q p r = mn = 0, de unde m = n. Atunci


(a + qd)
2
= (a + pd)(a + rd) = (a + qd nd)(a + qd + nd) = (a + qd)
2
n
2
d
2
.

Insa aceasta egalitate este adevarata numai daca d = 0, contradict ie.


1975/9.26. Toate cifrele numerelor 2
1975
si 5
1975
sunt scrise n sir. Sa se
ae numarul cifrelor din sir.
Solut ie. Daca u si v reprezinta numarul cifrelor numerelor 2
1975
si respectiv
5
1975
, atunci
10
u1
< 2
1975
< 10
u
si 10
v1
< 5
1975
< 10
v
.

Inmult ind cele doua relat ii rezulta ca 10


u+v2
< 10
1975
< 10
u+v
. Ca urmare,
u + v 2 < 1975 < u + v. Deci u + v = 1976.
1977/8.31. Din 101 monede 50 sunt false. Fiecare moneda falsa difera la
greutate de cea veritabila cu un gram. Avand la dispozit ie un cantar cu doua
talere si cu indicator n grame, sa se determine printr-o singura cantarire daca
o moneda luata la ntamplare este falsa sau veritabila.
Solut ie. Separam o moneda, iar celelalte ramase le punem cate 50 pe talere
cantarului. Fie m
1
si m
2
, respectiv n
1
si n
2
numarul monedelor false mai grele
si respectiv, mai usoare de pe cele doua talere. Indicatorul cantarului arata
diferent a (n grame) a greutat ii de pe talere. Notam cu d greutatea monedei
veritaile si calculam (n grame) indicat ia cantarului. Obt inem
(50d + m
1
n
1
) (50d + m
2
n
2
) = m
1
+ n
2
(m
2
+ n
1
).
Aceasta diferent a are aceeasi paritate ca si expresia m
1
+ n
2
+ m
2
+ n
1
, care
poate egala cu 49 (daca moneda separata este falsa) sau cu 50 (daca moneda
separata este veritabila). Astfel daca cantarul indica un numar impar de grame,
atunci moneda separata este falsa, iar daca indica un numar par, atunci moneda
2
separata este veritabila.
1977/9.32. O foaie de hartie a fost mpart ita n cinci bucat i. S-au luat
cateva din aceste bucat i si, din nou, ecare s-a rupt n alte cinci bucat i. Dupa
efectuarea acestui procedeu de cateva ori, doua persoane au numarat toate
bucat ile si au obt inut urmatoarele rezultate: 1976 si respectiv 1977. Cel put in
unul dintre rezultatele date nu este corect. Care anume?
Solut ie. La ecare procedeu (o bucata de hartie se rupe n 5 part i), numarul
de bucat i de hartie creste cu 4. Cum init ial era o bucata de hartie, dupa n
procedee se vor obt ine 1 + 4n bucat i. Din numerele date, doar numarul 1977
poate reprezentat sub aceasta forma. Deci raspunsul 1976 este gresit.
1977/10.33. Pentru orice numar natural nenul n, notam cu a
n
ultima cifra
a numarului n
n
. Sa se ae daca fract ia zecimala innita 0, a
1
a
2
a
3
. . . este un
numar rat ional.
Solut ie. Se stie ca ultima cifra a numerelor (10s+q)
m
si q
m
este aceeasi, ori-
care ar s, q N

. Pe de alta parte, pentru orice q {0, . . . 9} si t N numerele


q
m
si q
m+4t
au ultima cifra identica. Fie n un numar natural cu ultima cifra
u(n). Atunci numerele (n+20)
n+20
, n
n+20
si [u(n)]
n+20
au ultima cifra identica.
Pe de alta parte, numerele n
n
, [u(n)]
n
si [u(n)]
n+20
au si ele ultima cifra iden-
tica. Ca urmare, numerele n
n
si (n + 20)
n+20
au ultima cifra identica, oricare
ar n N

. Rezulta ca sirul (a
n
) este 20-periodic, iar numarul 0, a
1
a
2
. . . a
n
. . .
este rat ional. Se poate arata ca numarul dat este 0, (14765636901636567490).
1979/8.35. Se spune c a un bilet de autobuz este cu noroc daca numarul
lui (format din sase cifre) are urmatoarea proprietate: suma primelor trei cifre
este egala cu suma celorlalte trei cifre. Sa se demonstreze ca suma tuturor nu-
merelor cu noroc se divide la numarul miraculos 13.
Solut ie. Pentru ecare numar cu noroc a
1
a
2
a
3
a
4
a
5
a
6
exista un singur
numar cu noroc b
1
b
2
b
3
b
4
b
5
b
6
astfel ncat suma lor sa e egala cu 999999.
Deoarece numarul 999999 se divide cu 13, suma tuturor numerelor cu noroc
se divide cu 13.
1982/9.46. Numarul A are 1982 de cifre nenule. Toate numerele obt inute
din A, prin permutarea cifrelor sale, se divid prin 7. Sa se demonstreze ca toate
cifrelel lui A sunt egale cu 7.
3
Solut ie. Numarul 111111 se divide cu 7. Deoarece 1982 = 6 330 +2 rezulta
ca numarul q = 111 . . . 11
. .
1982 cifre
nu se divide cu 7. Astfel, numarul qn (1 n < 10) se
divide cu 7 daca si numai daca n = 7. Presupunem ca doua cifre x si y (x > y)
ale numarului A sunt distincte. Atunci putem obt ine numerele abc . . . xy si
abc . . . yx care se disting numai prin permutarea ultimelor doua cifre. Conform
ipotezei, ecare dintre aceste numere se divid cu 7, deci si diferent a lor, 9(xy),
se divide cu 7. Aceasta armat ie este valabila doar n doua cazuri: x = 8, y = 1
sau x = 9, y = 2.
Pentru primul caz rezulta ca toate celelalte cifre ale numarului A trebuie sa e
egale cu 8 sau cu 1. Se observa ca orice numar A format din 1982 de cifre de
8 sau 1 nu se divide cu 7.

Intr-adevar, n caz contrar, numarul A q, format
numai din cifre de 0 si 7, se divide cu 7. Rezulta ca si numarul q se divide cu 7,
ceea ce nu este adevarat.

In mod analog se demonstreaza ca numarul A format
din 1982 de cifre de 9 si 2 nu se divide cu 7. Rezulta ca numarul A din enunt
poate avea doar toate cifrele egale, A = nq (1 n < 10). Din astfel de numere
numai A = 7q = 77 . . . 7 se divide cu 7.
1982.8.48. Sunt date 1983 de greutat i marcate cu masele de 1g, 2g, . . .,
1983g. Sa se formeze din toate aceste greutat i trei gramezi cu mase egale.
Solut ie. Oricare sase greutat i de tipul a + 1, a + 2, a + 3, a + 4, a + 5,
a +6 pot repartizate n trei gramajoare cu mase egale astfel (a +1) +(a +6),
(a + 2) + (a + 5) si (a + 3) + (a + 4). Deoarece numarul 1983 nu se divide prin
6, divizam greutat ile de 1g, 2g, . . ., 9g n trei gramajoare (de exemplu, astfel:
1+5+9=2+6+7=3+4+8), iar restul de 1974 greutat i pot divizate n grupuri
de cate sase.
1983/10.50. Fie n (n > 3) numere reale distincte aranjate pe un cerc.
Fiecare numar este egal cu produsul numerelor vecine. Sa se ae numarul n.
Solut ie. Conform ipotezei, cunoscand doua numere consecutive a si b pe
cerc, putem aa si celelalte numere a, b,
b
a
,
1
a
,
1
b
,
a
b
. Numerele se repeta peste 6
pozit ii si, deci, numarul n, n > 3, este un divizor al lui 6. Prin urmare, n = 6.
cazul n = 6 se realizeaza daca luam a = 2, b = 3.
1984/10.54. Fie numerele naturale nenule a, b, c si d astfel ncat ab = cd.
Sa se demonstreze ca a + b + c + d este un numar compus.
4
Solut ie. Din condit ia ab = cd si din unicitatea descompunerii canonice
rezulta ca a si b pot scrise astfel: a = a
c
a
d
, b = b
c
b
d
, unde a
c
b
c
= c si
a
d
b
d
= d. Atunci a+b+c+d = a
c
a
d
+b
c
b
d
+a
c
b
c
+a
d
b
d
= (a
d
+b
c
)(a
c
+b
d
).
Ca urmare, numarul a + b + c + d este compus.
1986/8.2. Exista numere ntregi nenule x, y, z, t astfel ncat 24
x
25
y
27
z

30
t
= 1?
Solut ie. Copiem relat ia sub forma 2
3x
3
x
5
2y
3
3z
2
t
3
t
5
t
= 1 sau
2
3x+t
3
x+3z+t
5
2y+t
= 1. Obt inem sistemul:
_

_
3x + t = 0
x + 3z + t = 0
2y + t = 0
echivalent cu 3x = x+3z = 2y = t. De aici rezulta ca x se divide prin 3 si prin
2. Sistemul are o innitate de solut ii ntregi x = 6k, y = 9k, z = 4k, t = 18k,
unde k Z. De exemplu, pentru k = 1 numerele ntregi x = 6, y = 9, z = 4 si
t = 18 satisfac ecuat ia data.
1986/9.7. Suma a 1986 numere ntregi distincte este egala cu zero. Sa se
demonstreze ca printre aceste numere exista doua a caror diferent a se divide
prin 1986.
Solut ie. Fie a
1
, . . . , a
1986
numerele date. Fiecare dintre acestea poate
scris sub forma a
i
= 1986x
i
+ r
i
, unde x
i
Z, 0 r
i
1985. Daca admitem
contrariul armat iei problemei obt inem ca tot i termenii r
i
sunt distinct i si suma
lor va 1 + 2 + . . . + 1985 = 993 1985. Dar atunci suma
a
1
+ . . . + a
1986
= 1986(x
1
+ . . . + x
1986
) + 993 1985 = 1986k + 993 1985 = 0,
ceea ce contrazice condit ia problemei.
1986/10.12. Sa se demonstreze ca numarul 111 . . . 11
. .
1986
222 . . . 22
. .
1986
poate
scris ca produs de doua numere naturale consecutive.
5
Solut ie. Fie a = 111 . . . 11
. .
n
. Atunci
111 . . . 11
. .
n
222 . . . 22
. .
n
= 10
n
a + 2a = a(9a + 3) = 3a(3a + 1), n N

.
1986/10.13. Se stie ca, oricum am mpart i 33 de pietre n doua gramezi
a cate 17 si respectiv 16 pietre, putem lasa 15 pietre n ecare gramada astfel
ncat ambele gramezi sa e de aceeasi greutate. Sa se demonstreze ca printre
aceste 33 de pietre exista cel put in 31 de aceeasi greutate.
Solut ie. Ordonam pietrele n ordinea cresterii greutat ii lor. Punemn prima
gramada cele mai usoare 17 peitre, iar n a doua cele mai grele 16 pietre. Notam
greutat ilor din prima gramada prin a
i
, iar din a doua prin b
j
si obt inem
a
1
a
2
a
3
. . . a
17
b
1
b
2
. . . b
16
.
Conform ipotezei, putem lua din aceste gramezi trei pietre cu greutat ile a
p
, a
q
si b
r
astfel ncat suma celor 15 numere a
i
ramase sa e egala cu suma celor 15
numere b
j
ramase.

Insa, deoarece orice termen al primei sume nu este mai mare
decat oricare termen din a doua suma, rezulta ca toate aceste 30 de numere sunt
egale ntre ele (le notam prim m). Presupunem ca nu exista n ambele gramezi
pietre de greutatea m. Atunci am avea
a
1
a
2
< m = a
3
= . . . = a
17
= b
1
= . . . = b
15
< b
16
.
Formam alte gramezi din 17 numere: a
17
, b
1
, . . . , b
16
si din 16 numere: a
1
, a
2
, . . . , a
16
.
Prin analogie, n gramada a doua exista 15 pietre de greutatea m. Ca urmare,
a
2
= m, contradict ie.
1987/8.3. Dintre patru monede de 1,2,3 si 5 copeici una este falsa si se
deosebeste de cele veritabile prin greutate. Este posibil ca, avand la dispozit ie
un cantar cu talere, fara greutat i marcate, prin numai doua cantariri sa aam
moneda falsa, daca monedele veritabile au greutat i de respectiv 1g, 2g, 3g si 5g?
Solut ie. Prima cantarire: monedele de 1c si de 2c pe un taler si cea de 3c
pe celalalt.
A doua c antarire: monedele de 2c si 3c pe un taler si cea de 5c pe celalalt.
Ment ionam ca ordinea efectuarii acestor doua cantariri nu are important a. Se
poate obt ine una dintre urmatoarele opt variante.
1) 1c + 2c = 3c 2) 1c + 2c = 3c 3) 1c + 2c < 3c 4) 1c + 2c > 3c
2c + 3c < 5c 2c + 3c > 5c 2c + 3c = 5c 2c + 3c = 5c
5) 1c + 2c < 3c 6) 1c + 2c < 3c 7) 1c + 2c > 3c 8) 1c + 2c > 3c
2c + 3c < 5c 2c + 3c > 5c 2c + 3c < 5c 2c + 3c > 5c.
6

In ecare dintre aceste cazuri putem identica moneda falsa si putem sti, daca
aceasta este mai grea sau mai usoara decat cea veritabila.
Raspuns:
1) Moneda falsa este cea de 5 copeici si este mai grea decat cea veritabila.

In urmatoarele cazuri monedele false sunt:


2) 5c - mai usoara.
3) 1c - mai usoara.
4) 1c - mai usoara.
5) 2c - mai usoara.
6) 3c - mai grea.
7) 3c - mai usoara.
8) 2c - mai grea.
1987/9.8. Din 1987 de numere distincte s-au format toate diferent ele poz-
itive ale doua numere posibile si s-au obt inut 1986 de rezultate distincte. Sa
se demonstreze ca numerele init iale, aranjate n ordine crescatoare, formeaza o
progresie aritmetica.
Solut ie. Ordonam toate cele 1987 de numere n ordine crescatoare astfel:
a
1
< a
2
< . . . < a
1987
. Daca scadem cel mai mic numar din toate celelalte
numere obt inem urmatoare diferent e pozitive:
0 < a
2
a
1
< a
3
a
1
< . . . < a
1986
a
1
< a
1987
a
1
.
Diferent ele
0 < a
3
a
2
< a
4
a
2
< . . . < a
1986
a
2
< a
1987
a
2
sunt distincte si coincid cu primele. De aici rezulta ca
a
2
a
1
= a
3
a
2
= a
4
a
3
= . . . = a
1987
a
1986
= d,
adica sirul a
1
, . . . , a
1987
este o progresie aritmetica.
1988/8.2.

Intr-o luna, Petrica si Ionel au luat 20 de note ecare si au avut
aceeasi medie. Numarul de note de cinci, de patru, de trei si de doi, luate de
Petrica, este egal respectiv cu numarul de note de patru, de trei, de doi si de
7
cinci, luate de Ionel. Cate note de cinci a luat Ionel?
Solut ie. Notam cu x
5
, x
4
, x
3
si x
2
numarul notelor de cinci, de patru, de trei
si respectiv de doi. Deoarece media lor generala este aceeasi, rezulta ca cei doi
elevi au acelasi numar total de puncte:
_
x
5
+ x
4
+ x
3
+ x
2
= 20
5x
5
+ 4x
4
+ 3x
3
+ 2x
2
= 5x
4
+ 4x
3
+ 3x
2
+ 2x
5

_
x
5
+ x
4
+ x
3
+ x
2
= 20
3x
5
x
4
x
3
x
2
= 0
4x
5
= 20.
Deci x
5
= 5. Astfel Ionel a luat 5 note de cinci.
1988/9.8. Pentru un numar natural nenul n prima cifra a numerelor 2
n
si
5
n
este aceeasi. Sa se ae aceasta cifra.
Solut ie. Notam cu a prima cifra comuna a numerelor 2
n
si 5
n
. Presupunem
ca numarul 2
n
are nca s cifre, iar numarul 5
n
are nca t cifre. Atunci a 10
s
<
2
n
< (a+1) 10
s
si 1 10
t
< 5
n
< (a+1) 10
t
. Prin nmult irea acestor inegalitat i
obt inem a
2
10
s+t
< 10
n
< (a+1)
2
10
s+t
sau a
2
< 10
nst
< (a+1)
2
. Deoarece
1 a 9, avem 1 < 10
nst
< 10
2
, ns t = 1 si a
2
< 10 < (a +1)
2
. Ultima
inegalitate este adevarata numai pentru a = 3.

Intr-adevar, 2
5
= 32, 5
5
= 3125.
1988/10.15. Sirul nit de numere reale a
1
, . . . , a
n
se nlocuieste cu sirul
|a
1
b|, . . . , |a
n
b|, unde b este ales arbitrar. Sa se demonstreze ca, efectuand
cateva transformari de acest fel, putem obt ine un sir, n care tot i termenii sunt
egali cu zero.
Solut ie. Sirul de numere egale cu zero poate obt inut folosind urmatoarele
doua proprietat i:
1. Exista un numar b pentru care doi termeni distinct i ai sirului se pot trans-
forma n termeni egali (b este semisuma acestor termeni).
2. Dupa ecare pas, termenii egali ai sirului raman egali.
1989/8.3. Din sirul numerelor naturale impare s-au exclus numarul 1 si
numerele divizibile cu 3. Numerele ramase formeaza un sir crescator (a
n
)
nN
.
Sa se demonstreze ca a
n
> 3n pentru orice n N

.
Solut ie. Sirul obt inut 5,7,11,13,17,19,. . . consta din numere de forma 6k 1
sau 6k + 1, unde k N

. Avem a
2k1
= 5 + 6(k 1) = 6k 1 > 3(2k 1) si
8
a
2k
= 7 + 6(k 1) = 6k + 1 > 3 2k.
1989/9.6. Sa se ae cel mai mic numar natural divizibil cu 7, care la
mpart irea cu oricare dintre numerele 2,3,4,5 si 6, da restul 1.
Solut ie. Notam cu a = 7k numarul cautat. Din enunt rezulta ca a = 60p+1
(deoarece [2, 3, 4, 5, 6] = 60). Deci 7k = 60p + 1. Prin vericare gasim cea mai
mica vaoare naturala p = 5 pentru care numarul 60p + 1 se divide prin 7. Deci
a = 301.
1990/10.9. Fie un lant cu 1990 de inele. Fiecare inel cantareste 1g. Ce
numar minim de inele trebuie desfacute pentru ca, din part ile obt inute, inclusiv
inelele desfacute, sa putem forma greutat i de 1g, 2g, . . ., 1990g?
Solut ie. Daca desfacem n inele, atunci vom obt ine nca cel mult n+1 bucat i.
Cele n inele desfacute de cate 1g asigura cantarirea greutat ilor de la 1 la n grame.
Ca sa e satisfacute cerint ele problemei trebuie sa avem n+1 bucat i de lant de
greutat i egale cu n+1, 2(n+1), 4(n+1),. . ., 2
n
(n+1). Atunci greutatea totala
a tuturor part ilor de lant este egala cu
n + (n + 1) + 2(n + 1) + . . . + 2
n
(n + 1) = 2
n+1
(n + 1) 1 1990.
Prin vericare directa aam cel mai mic numar natural n = 7. Conform celor
ment ionate se desfac 7 inele cu numerele: 9, 26, 59, 124, 253, 510, 1023.
1991/10.6. O sedint a a nceput ntre orele 9 si 10 dimineat a si s-a ncheiat
ntre orele 6 si 7 seara, cand minutarul si acul ce indica ora si-au schimbat
locurile. Sa se determine cu exactitate de o secunda cat timp a durat sedint a.
Solut ie. Presupunem ca sedint a a nceput la ora 9 si (30 + x) minute (0 <
x < 5) si s-a terminat la ora 18 si (45 + y) minute (0 < y < 5). Deoarece
minutarul se roteste cu o viteza de 12 ori mai mare decat cea a acului ce indica
ora, obt inem sistemul
_
12 = 30 + x
12x = 45 + y.
De aici gasim x = 3
141
143
si y = 2
119
143
. Deci sedint a a nceput la ora 9 si 33
141
143
minute si s-a terminat la orele 18 si 47
119
143
minute si a t inut aproximativ 9 ore
13 minute si 51 secunde.
9
1991/10.8. Se stie ca polinomul f(X) = 2X
3
60X
2
+ aX, unde a Z,
pentru trei valori naturale consecutive ale argumentuli ia trei valori ntregi con-
secutive. Sa se ae aceste valori ale polinomului.
Solut ie. Fie f(n) = m, f(n + 1) = m + 1, f(n + 2) = m + 2. Atunci
f(n + 2) + f(n) = 2f(n + 1),
echivalent cu
2(n+2)
3
60(n+2)
2
+a(n+2)+2n
3
60n
2
+an4(n+1)
3
+120(n+1)
2
2a(n+1)2a(n+1) = 0.
Rezulta n = 9. Relat iile f(9) = m, f(10) = m+1 capata forma 9a3402 = m,
10a 4000 = m + 1. De aici gasim a = 599, m = 1989. Valorile cerute ale
polinomului sunt: 1989, 1990, 1991.
1992/9.2. Sa se demonstreze ca suma a doua fract ii ireductibile poate un
numar ntreg, doar daca numitorii lor sunt egali.
Solut ie. Fie
a
b
si
c
d
fract ii ireductibile
_
(a, b) = (c, d) = 1
_
si
a
b
+
c
d
= n, unde
n este un numar ntreg. Atunci ad + bc = nbd. De aici rezulta ca b se divide
prin d si d se divide prin b, deci b = d.
1993/9.13. Se stie ca m =
_
5
_
3

k este un numar natural par si k N

.
Sa se ae ultimele patru cifre ale numarului k.
Solut ie. Avem m
8
= 5
4
3
2
k. Prin urmare, k trebuie sa e de forma 5
4
3
6
p
8
,
unde numarul p = 2r este par. Atunci k = 5
4
3
6
(2r)
8
= 3
6
2
4
r
8
1000. Deci
ultimele patru cifre ale numarului k sunt zerouri.
1994/8.1. Sa se demonstreze ca 5
n
are nu mai mult de k cifre, daca si
numai daca numarul 2
n
are nu mai put in de n k + 1 cifre.
Solut ie. Se stie ca daca numarul 2
n
cont ine p cifre, atunci 10
p1
< 2
n
< 10
n
.

In condit iile problemei avem 10


nk
< 2
n
, echivalent cu 10
n
< 10
k
2
n
, adica
5
n
< 10
k
si numarul 5
n
are cel mult k cifre.
1994/10.9. Pentru care numere naturale nenule n numerele 1, 2, . . . , 4n
nu pot divizate n n grupuri de cate 4 astfel ncat n ecare grup un numar sa
10
e media aritmetica a celorlalte trei?
Solut ie.

In orice astfel de grup {a, b, c, d} suma numerelor se divide prin
4 (ntr-adevar, daca 3a = b + c + d, atunci a + b + c + d = 4a). Rezulta ca
suma 1 + 2 + . . . + 4n = 2n(4n + 1) se divide prin 4, ceea ce implica n = 2k.
Numerele 1, 2, . . . , 8k pot divizate n modul cerut, deoarece din opt numere
consecutive a + 1, . . . , a + 8 putem forma doua grupuri de cate patru numere
conform condit iei din enunt :
3(a + 4) = (a + 1) + (a + 3) + (a + 8) si 3(a + 5) = (a + 2) + (a + 6) + (a + 7).
1994/10.10. Numerele 1, 2, . . . , n sunt asezate n aceasta ordine pe un
cerc. Se taie numarul 1, apoi ecare al 15-lea (la ecare noua parcurgere a
cercului toate numerele, inclusiv cele taiate, se numara n continuare). Cate
numere vor ramane netaiate, daca
a) n = 1000;
b) n = 1994?
Solut ie.
a) Deoarece 1000 10 (mod 15, dupa primele trei rotat ii pe cerc vor taiate
toate numerele care se divid prin 5 (200 de numere). Dupa aceasta, numere
noi taiate nu vor mai . Raman 800 de numere netaiate.
b) Deoarece 1994 1 (mod 15), rezulta ca dupa cateva rotat ii (15 rotat ii)
pe cerc vor taiate toate numerele. Deci, nu vor ramane numere netaiate.
1994/8.17. Sa se ae toate numerele prime de trei cifre cu produsul cifrelor
egal cu 567.
Solut ie. Deoarece 567 = 3
4
7, rezulta ca cifrele numarului sunt 9, 9 si 7.
Unicul numar prim cu aceste cifre este 997.
1994/9.21. Sa se demonstreze ca orice numar natural are un multiplu cu
suma cifrelor egala cu un numar impar.
Solut ie. Fie m = a
1
. . . a
n
. Putem considera a
n
1. Fie b
i
= 9 a
i
,
1 i n. Daca numarul n este impar, atunci numarul
A = (10
n
1)m = a
1
a
1
. . . (a
n
1)b
1
b
1
. . . b
n1
(b
n
+ 1)
11
are suma cifrelor egala cu 9n. Daca numarul n este par, atunci numarul
A = (10
n+1
1)n = a
1
a
1
. . . (a
m
1)9b
1
b
2
. . . b
n1
(b
n
+ 1)
are suma cifrelor egala cu 9(n + 1).
1994/9.22 Sa se rezolve n numere prime ecuat ia x
4
+ y
2
= 1994.
Solut ie. Ultima cifra a unui numar prim poate 1, 2, 3, 5, 7, sau 9, a
patratului lui respectiv 1, 4, 9, 5, 9 sau 1, a puterii a patra respectiv 1, 6, 1, 5,
1 sau 1. Numarul 1994 admite reprezentarea ceruta, daca x are ultima cifra 5.
Deci x = 5. Gasim y = 37 si ambele numere sunt prime.
1994/10.25. Numerele naturale a si b au cate 95 de divizori. Poate avea
numarul ab 1994 de divizori?
Solut ie. Un numar natural are un numar impar de divizori daca si numai
daca este un patrat perfect. Produsul a doua patrate perfecte este de asemenea
un patrat perfect. Rezulta ca ab nu poate avea 1994 de divizori.
1994/11.29. Sa se ae cel mai mic numar natural care poate scris ca
suma a 9, suma a 10 si suma a 11 numere naturale consecutive.
Solut ie. Fie
n = (x 4) + (x 3) + . . . + (x + 4) = 9x
= (y 4) + (y 3) + . . . + (y + 5) = 5(2y + 1)
= (z 5) + (z 4) + . . . + (z + 5) = 11z.
Obt inem sistemul format din ecuat iile
_
9x = 11z
9x = 10y + 5
care are, pentru numere naturale x 5, y 5, z 6 solut ia minima x = 55,
y = 49, z = 45. Numarul cerut este 495.
1995/8.6. Sa se arate ca pentru orice numar natural m > 1 exista m nu-
mere compuse impare consecutive prime ntre ele.
12
Solut ie. Exemplu: (2m + 1)! + 3, (2m + 1)! + 5, . . ., (2m + 1)! + 2m + 1.
1995/7.22 Sunt scrise la rand 2000 de cifre. Oricare doua cifre vecine
formeaza un numar care se descompune n produs de trei numere prime dis-
tincte. Sa se ae cifra situata pe locul 1938.
Solut ie. Numerele naturale de doua cifre, scrise n baza 10, care se descom-
pun n produs de trei numere prime distincte, sunt: 2 3 5 = 20, 2 3 7 = 42,
2 3 11 = 66, 2 3 13 = 78, 2 5 7 = 70. Rezulta ca toate cifrele scrise sunt
egale cu 6.
1995/7.23. La o mas a sunt cat iva baiet i si cinci fete. S-au adus 30 de
prajituri. Mai ntai, ecare fata i-a servit pe tot i baiet ii cunoscut i cu cate o
prajitura, apoi, ecare baiat le-a servit pe toate fetele necunoscute cu cate o
prajitura (se presupune ca daca A cunoaste B si B cunoaste A). S-a constatat
ca toate prajiturile au fost mpart ite. Cat i baiet i erau la masa?
Solut ie. Fie n numarul baiet ilor. Atunci exista 5n perechi fata-baiat.
Fiecare prajitura corespunde unei perechi. Deci 5n = 30 si n = 6.
1995/8.26. Sunt scrise la rand 2000 de cifre. Oricare doua cifre vecine
formeaza un numar care se descompune n produs de patru numere prime. Sa
se ae cifra situata pe locul 1935.
Solut ie. Numerele naturale de doua cifre, scrise n baza 10, care se descom-
pun n produse de patru numere prime sunt 2 2 2 2 = 16, 2 2 2 3 = 24,
2 2 2 5 = 40, 2 3 3 3 = 54, 2 3 3 5 = 90, 3 3 3 3 = 81. Deci, toate
cifrele scrise sunt egale cu 8.
1996/7.1 Numarul de trei cifre abc se divide cu 37. Sa se demonstreze ca
suma bca + cab se divide cu 37.
Solut ie. Armat ia rezult a din abc+bca+cab = 111(a+b+c) = 373(a+b+c)
1996/8.5. Cate numere de 9 cifre de forma abcde1996 se divid cu 1996?
13
Solut ie. Presupunem ca 1996 | abcde1996. rezulta ca 499 | abcde. Cel mai
mare numar de cinci cifre, care se divide cu 499, este 99800, iar cel mai mic este
10479. Deci, 10479 499n 99800 sau 21 n 200. Exista 180 de numere.
1996/8.6. Polinomul f(X) = X
n
+a
1
X
n1
+. . . +a
n
, cu coecient i ntregi,
are o radacina rat ionala r. Sa se demonstreze ca r este un numar ntreg si pen-
tru orice m ntreg, f(m) este divizibil cu r m.
Solut ie. Fie fract ia ireductibila r =
b
s
, s N

si f(r) = 0. Atunci
b
n
+ a
1
b
n1
s + a
2
b
n2
s
2
+ . . . + s
n
= 0.
Rezulta ca s | b
n
, ceea ce implica s = 1. Deci r Z. Avem f(X) = (Xr)g(X),
unde g este un polinom cu coecient i ntregi, de unde rezulta ca (r m) | f(m),
oricare ar m Z.
1996/10.13. Fie n = 2
13
3
11
5
7
. Sa se ae numarul divizorilor numarului
n
2
, care sunt mai mici decat n si care nu sunt divizori ai numarului n.
Solut ie. Numarul divizorilor numarului n
2
este egal cu (26+1)(22+1)(14+
1) = 9315. Pentru orice divizor d al lui n
2
mai mic decat n exista divizorul
n
2
| d mai mare decat n. Rezulta ca numarul divizorilor mai mici decat n este
egal cu (9315 1) : 2 = 4657. Numarul divizorilor numarului n mai mici decat
n este egal cu (13 + 1)(11 + 7)(7 + 1) 1 = 1343. Deci, numarul divizorilor
cerut i este 4657-1343=3314.
1996/11.20. Printre n monede, identice dupa forma, mai put in de jumatate
sunt false si se deosebesc de cele adevarate prin greutate (monedele veritabile
au aceeasi greutate). Sa se demonstreze ca prin cel mult n 1 cantariri cu aju-
torul unei balant e cu talere, fara greutat i, se poate depista cel put in o moneda
veritabila.
Solut ie. Daca m este numarul monedelor veritabile, atunci m
_
n
2
+ 1

.
Aranjam monedele n rand si notam cu a
i
greutatea monedei i = 1, n. Cantarim
monedele 1 si 2, 1 si 3 etc. pana gasim moneda s cu a
s
= a
1
. Eliminam mon-
edele 1 si s. Daca moneda 2 nu a fost eliminata, cantarim monedele 2 si s + 1,
2 si s + 2 etc. pana gasim moneda t cu a
t
= a
2
. Eliminam monedele 2 si t.
Apoi cantarim monedele 3 cu t + 1 etc. Daca la o etapa sunt eliminate doua
14
monede vecine, apoi procedeul continua prin cantarirea urmatoarelor doua mon-
ede. Procedeul se nalizeaza dupa cantarirea ultimei monede n sir.

In ecare
pereche eliminata cel put in o moneda este falsa. Deci raman n sir cel put in
n 2(n m) = 2m n 1 monede, toate ind veritabile. Ment ionam ca
numarul de cantariri nu depaseste n 1.
1996/9.29. Sa se demonstreze ca, pentru orice numar natural n, numarul
2
n
+ n
2
este divizibil cu 5 daca si numai daca numarul 2
2
2
n
+ 1 este divizibil
cu 5.
Solut ie. Daca n este un multiplu al lui 5, atunci nici 2
n
+n
2
, nici n
2
2
n
+1 nu
este divizibil cu 5. Daca 5 nu divide n, atunci 5 divide n
4
1 = (n
2
1)(n
2
+1).
Daca 5 divide n
2
1, atunci scriem n
2
2
n
+ 1 = (2
n
1)(n
2
1) + (2
n
+ n
2
).
Daca 5 divide n
2
+ 1, atunci scriem n
2
2
n
+ 1 = (2
n
+ 1)(n
2
+ 1) (2
n
+ n
2
).
Din ultimele doua egalitat i rezulta armat ia din enunt .
1997/7.1. Sa se gaseasca cel mai mare numar natural d, care divide orice
numar de forma n(n + 1)(2n + 1), pentru orice n N.
Solut ie. Pentru n = 1 obt inem numarul 1 2 3 = 6, deci d 6. Sa aratam ca
d = 6 divide orice numar de forma data a
n
= n(n + 1)(2n + 1), n N. Pentru
orice n N numarul n(n + 1) este par si 2 | a
n
. Daca n = 3k, k N atunci
3 | a
n
. Daca n = 3k + 1, k N, atunci 2 | (2n + 1) iar daca n = 3k + 2, k N
atunci 2 | (n + 1). Astfel 3 | a
n
. Deoarece a
n
se divide cu numerele prime 2 si
3, rezulta ca a
n
se divide cu 6, oricare ar n N.
1997/7.4. Fie M o submult ime a mult imii A = {1, 2, . . . , 50} astfel ncat
suma oricaror doua numere distincte din M nu se divide cu 7. Ce numar maxim
de elemente poate avea M?
Solut ie. Consideram
A = A
0
A
1
. . . A
6
,
unde A
i
reprezinta clasa numerelor din A congruente cu i modulo 7, i = 0, 6.
Toate clasele cont in cate [50/7] = 7 elemente, cu except ia clasei A
1
, care cont ine
8 elemente. Submult imea M nu cont ine doua numere, unul din A
k
si altul din
A
7k
(1 k 3), deoarece suma lor se divide cu 7. Din aceleasi considerente
M nu cont ine mai mult dec at un element din clasa A
0
. Astfel mult imea M va
avea un numar maxim de s elemente, daca vom include n M clasa A
1
, cate o
clasa din ecare pereche (A
1
, A
5
), (A
3
, A
4
) si un element din A
0
. Prin urmare,
15
s = 8 + 2 7 + 1 = 23.
1997/8.8. Fie M o submult ime a mult imii A = {1, 2, . . . , 547} astfel ncat
suma oricaror doua numere distincte din M nu se divide cu 42. Ce numar
maxim de elemente poate avea M?
Solut ie. Consideram partit ia
A = A
0
A
1
. . . A
41
,
unde A
i
, i = 0, 41 este clasa numerelor din A congruente cu i modulo 42. Toate
clasele cont in cate [547/42] = 13 elemente cu except ia clasei A
1
, care cont ine
14 elemente. Submult imea M nu cont ine doua numere, unul din A
k
si altul din
A
42k
(1 k 20), deoarece suma lor se divide cu 42. Din aceleasi consider-
ente M nu cont ine mai mult decat cate un element dinc lasele A
0
si A
21
. Astfel,
mult imea M va avea un numar maxim s de elemente, daca vom include n M
clasa A
1
, cate o clasa din ecare pereche (A
k
, A
42k
), 2 k 20 si cate un
element din A
0
si A
21
. Prin urmare s = 14 + 19 13 + 1 + 1 = 263.
1997/9.9 Sa se gaseasc a numerele naturale n astfel ncat numerele n + 200
si n 269 sa e cuburi de numere naturale.
Solut ie. Fie n +200 = m
3
si n 269 = k
3
, m, k N. Atunci m
3
k
3
= 469
sau (m0k)(m
2
+ mk + k
2
) = 469 (1). Deoarece 469 = 1 469 = 7 67 si
mk < m
2
+ mk + k
2
, ecuat i a (1) se reduce la urmatoarele doua cazuri:
a)
_
mk = 1
m
2
+ mk + k
2
= 469,
b)
_
mk = 7
m
2
+ mk + k
2
= 67.
Sistemul a) are solut ie n numere naturale m = 13, k = 12. Se obt ine n = 1997.
Sistemul b) nu are solut ii naturale. Deci numarul cerut este 1997.
1997/11.20. Fie numarul natural n, n 2 si mult imea A = {1, 2, . . . , n}.
Notam cu S(n) numarul natural maxim, pentru care exista o submult ime M a
lui A, avand S(n) elemente, astfel ncat suma oricaror doua numere din M nu
se divid cu 42. Se stie ca S(n) = 2997. Sa se gaseasca numarul n.
Solut ie. Fie n = 42p + r, cu p, r N si 0 r < 42. Consiedram partit ia
A = A
0
. . . A
41
, unde A
i
, 0 i 41, este clasa numerelor din A congru-
ente cu i modulo 42. Daca r = 0 atunci toate clasese cont in cate p elemente.
16
Daca r > 0, atunci clasele A
1
, . . . , A
r
cont in cate p + 1 elemente, iar celelalte
clase au cate p elemente. Submult imea M nu are doua numere, unul din A
k
si
altul din A
42k
(1 k 20), deoarece suma lor se divide cu 42. Din aceleasi
considerente M nu cont ine mai mult decat cate un element din clasa A
0
si A
1
.
Astfel, mult imea M va avea un numar maxim de elemente daca vom include n
M clasele A
k
, 2 k 20, si cate un element din A
0
si A
21
. Daca r 20, atunci
S(n) = 20(p + 1) + 1 + 1 = 1997 sau 20(p + 1) = 1995, ceea ce este imposibil
pentru p N. Daca 0 r < 20 atunci S(n) = r(p + 1) + (20 r)p + 2 = 1997
sau r + 20p = 1995. Rezulta ca 5 | r si r = 5q, cu 0 q < 4.

Inlocuim si
obt inem q + 4p = 399 si q 1 (mod 4). Deci q = 3, r = 14, p = 99. Prin
urmare, n = 42p + r = 4173.
1997/7.21. Se considera 1997 numere naturale pare consecutive. Sa se
demonstreze ca printre oricare 41 numere, alese n mod arbitrar dintre ele, se
gasesc doua, a caror diferent a pozitiva este mai mica decat 100.
Solut ie. Fie numerele a
1
= 2k, a
2
= 2k + 2, . . ., a
1997
= 2k + 3992, unde
k este un numar natural. Atunci a
1997
a
1
= 3992. Fie b
1
< b
2
< . . . < b
41
patruzeci si unu de numere arbitrar alese din sirul (a
k
). Demonstram prin
reducere la absurd. Presupunem ca nu exista doua numere distincte b
i
, b
j
astfel
ncat |b
i
b
j
| < 100. Atunci |b
i
b
j
| 100, pentru orice i, j si
b
41
b
1
= (b
41
b
40
) + (b
40
b
39
) + . . . + (b
2
b
1
) 40 100 = 4000.
Obt inem contradict ie, deoarece b
41
b
1
a
1997
a
1
= 3992. Astfel, pre-
supunerea este falsa. Prin urmare, exista doua numere b
i
si b
j
cu proprietatea
ceruta.
1997/7.23. Fie a si b numere ntregi pozitive. Sa se demonstreze ca a
2
+b
2
se divide cu ab daca si numai daca a = b.
Solut ie. Daca a = b atunci a
2
| 2a
2
. Presupunem ca ab | (a
2
+ b
2
). daca
(a, b) = d > 1 atunci a = a
1
d, b = b
1
d, cu (a
1
, b
1
) = 1, a
1
, b
1
N

. relat ia
ab | (a
2
+ b
2
) se reduce la a
1
b
1
| (a
2
1
+ b
2
1
). Rezulta ca a
1
| b
2
1
si a
1
| b
1
. Analog
b
1
| a
1
. Ca urmare, a
1
= b
1
si a = b.
1997/9.30 Fract ia 0, a
1
a
1
. . . se formeaza dupa urmatoarea regula: cifrele a
1
si a
2
sunt arbitrare, iar ecare dintre celelalte cifre este egala cu restul mpart irii
la 10 a sumei celor doua cifre precedente. Sa se demonstreze ca fract ia obt inuta
este periodica.
17
Solut ie. Fie fract ia 0, a
1
a
2
. . . cu proprietatea enunt ata. Luam 101 perechi de
cifre consecutive din fract ie: (a
1
, a
2
), (a
2
, a
3
), . . ., (a
101
, a
102
).

In virtutea prin-
cipiului lui Dirichlet, exista doua perechi de cifre identice (a
i
, a
i+1
) si (a
j
, a
j+1
)
cu a
i
= a
j
si a
i+1
= a
j+1
. Fie j > i. Stiind ca oricare doua cifre consecutive de-
terminan mod univoc cifra care urmeaza, se arata prin induct ie ca a
k+ji
= a
k
,
pentru orice k N cu k i. Prin urmare, fract ia data este periodica.
1997/10.36. Se considera sirul (a
n
)
nN
, a
n
=
_
n
1

+
_
n
2

+. . .+
_
n
n

, n N

,
unde [x] reprezinta partea ntreaga a numarului x. Sa se arate ca a
n
= 2+a
n1
daca si numai daca n este un numar prim.
Solut ie. Scriem egalitatea a
n
= 2 + a
n1
(1) sub forma
_
n
1
_
+
_
n
2
_
+ . . . +
_
n
n
_
= 2 +
_
n 1
1
_
+
_
n 1
2
_
+ . . . +
_
n 1
n 1
_
.
Dupa reducerea termenilor obt inem
_
n
2
_
+
_
n
3
_
+ . . . +
_
n
n 1
_
=
_
n 1
2
_
+
_
n 1
3
_
+ . . . +
_
n 1
n 1
_
(2).
Observam ca
_
n
k


_
n1
k

pentru orice 2 k n 1 si deci obt inem


_
n
2
_
+
_
n
3
_
+ . . . +
_
n
n 1
_

_
n 1
2
_
+
_
n 1
3
_
+ . . . +
_
n 1
n 1
_
(3).
Presupunem adevarate egalitat ile (1) si (2). Daca n este un numar compus si
n = ab, 2 a < n, atunci
_
n
a

= b >
_
n1
a

= b 1. Ca urmare, inegalitatea
2 este stricta, ceea ce contrazice (2). Reciproc, e n un numar prim. Atunci
pentru orice 2 k < n avem n = kt + r, cu t, r N si 0 < r < t.

In acest caz
_
n
k

= t =
_
n1
k

. Ca urmare, egalitat ile (2) si (1) sunt adevarate.


1998/9.6. Fie numarul A
n
= 2
2n
_
2
2n+1
1
_
, unde n N

.
a) Pentru n impar sa se ae ultima cifra n scrierea zecimala a lui A
n
.
b) Sa se arate ca n cazul a) penultima cifra este 2.
Solut ie.
a) Fie n = 2k+1. Atunci A
2k+1
= 2
4k+2
(2
4k+3
1). Ultima cifra anumarului
2
4k+2
este 4. Ultima cifra a numarului 2
4k+3
este 8, iar ultima cifra a
numarului 2
4k+3
1 este 7. Rezulta ca ultima cifra a numarului A
2k+1
este 8.
18
b) Sa aratam ca numarul A
2k+1
28 se divide cu 100. Numarul a
2k+1
28 =
2
2
(2
8k+3
2
4k
7) se divide cu 4. Dar
2
8k+3
2
4k
7 = 8(2
8k
1) (2
4k
1) = (2
4k
1) [8(2
4k
1) + 15].
Deoarece numarul 2
4k
1 se divide cu 5, rezulta ca numarul (2
4k
1)
[8(2
4k
1) +15] se divide cu 100. Penultima cifra a numarului A
2k+1
este
2.
1998/7.21.

In timp ce n elevi dormeau, lor li s-a adus o cutie cu bomboane.
Primul elev s-a trezit, a luat o bomboana si nca a zecea parte din rest. Al doilea
elev s-a trezit, a luat doua bomboane si nca a zecea parte din rest etc. Ultimul
elev s-a trezit, a luat n bomboane si nca a zecea parte din rest. S-a constatat
ca astfel s-au terminat toate bomboanele si ca ecare elev a luat acelasi numar
de bomboane. Cat i elevi si cate bomboane au fost?
Solut ie. Deoarece, dupa ce ultimul elev a luat a zecea parte din rest, bom-
boanele s-au terminat, rezulta ca restul a devenit nul. Deci ultimul elev a luat
n bomboane si n =
9
10
x, unde x este restul precedent. Astfel x =
10n
9
, iar
1
10
x =
n
9
. Deci penultimul elev a luat
_
n 1 +
n
9
_
bomboane, la fel ca si ul-
timul. Prin urmare avem n 1 +
n
9
= n, de unde n = 9. Deci au fost 9 elevi si
9 9 = 81 bomboane.
1998/7.23. Fie numarul A = a
1
a
1
. . . a
n1
a
n
si B = a
1
a
2
. . . a
n1
+ 4a
n
,
unde a
1
, . . . , a
n
sunt cifrele numarului A. Sa se demonstreze ca daca B se divide
cu 13, atunci si A se divide cu 13.
Solut ie. Fie A = 10a + b si B = a + 4b. Consideram diferent a 10B A =
10(a + 4b) (10a + b) = 39b. Deoarece (10, 13) = 1, rezulta ca numarul B se
divide cu 13 daca si numai daca numarul A se divide cu 13.
1998/9.26. Sunt date 1998 greutat i de masa, respectiv, 1g, 2g, . . ., 1998g.
Pentru ce valori ale lui n {2, 3, 4, 5} mult imea tuturor greutat ilor poate
divizata n n part i de aceeasi masa?
Solut ie. Deoarece masa totala 1 +2 +. . . +1998 =
19981999
2
(g) nu se divide
cu 2, 4 si 5, rezulta ca pentru n = 2, 4, 5 raspunsul este negativ.

In cazul n = 3
o partit ie posibila este A = {n | n = 6k + 1 sau n = 6k + 6, 0 k 332},
B = {n | n = 6k+2 sau n = 6k+5, 0 k 332}, C = {n | n = 6k+3 sau n =
6k + 4, 0 k 332}.
19
1999/7.2. Sa se gaseasca toate numerele n de patru cifre astfel ncat suma
cifrelor numarului n sa e egala cu 2027 n.
Solut ie. Vom cauta un numar n = a
1
a
2
a
3
a
4
= 10
3
a
1
+ 10
2
a
2
+ 10a
3
+ a
4
astfel ncat a
1
+ a
2
+ a
3
+ a
4
= 2027 n si 1 a
1
9, 0 a
i
9 (i = 2, 3, 4).
Prin nlociure obt inem 1001a
1
+ 101a
2
+ 11a
3
+ 2a
4
= 2027. Rezulta ca a
1
poate lua doar valorile 1 sau 2. Daca a
1
= 1 atunci 101a
2
+11a
3
+2a
4
= 1026,
urmeaza a
2
= 9 si analog 11a
3
+ 2a
4
= 117 implica a
3
= 9 si a
4
= 9. Prin
analogie, daca a
1
= 2, atunci a
2
= 0, a
3
= 1, a
4
= 7. Astfel pentru numarul n
obt inem doua valori: 1999 si 2017.
1999/10.10. Fie un numar natural astfel ncat numarul 2n
2
are 28 divizori
distinct i, iar numarul 3n
2
are 24 divizori distinct i. Cat i divizori distinct i are
numarul 6n
2
?
Solut ie. Se stie ca pentru orice numar natural m cu descompunerea canonica
m = p

1
1
. . . p

k
k
numarul divizorilor distinct i ai numarului m este egal cu
d(m) = (
1
+ 1) . . . (
k
+ 1) (se demonstreaza lesne prin induct ie n raport
cu numarul k de factori primi). Scriem descompunerea canonica a numarului
n = 2

p
2
1
1
. . . p
2
k
k
, unde p
1
, . . . , p
k
sunt factori primi distinct i si diferit i
de 2 si 4 cu exponent ii ntregi 0, 0,
i
1 (i = 1, k). Atunci, numarul
divizorilor distinct i ai lui 2n
2
= 2
2
1
+1
3
2
p
2
1
1
. . . p
2
k
k
este egal cu
d(2n
2
) = (2 + 2)(2 + 1)(2
1
+ 1) . . . (2
k
+ 1),
d(3n
2
) = (2 + 1)(2 + 2)(2
1
+ 1) . . . (2
k
+ 1),
d(6n
2
) = (2 + 2)(2 + 2)(2
1
+ 1) . . . (2
k
+ 1).
Notam cac = (2
1
+ 1) . . . (2
k
+ 1). Din condit iile problemei avem
_
(2 + 2)(2 + 1)c = 28
(2 + 1)(2 + 2)c = 30.
Numarul c este divizor comun al numerelor 28 si 30, n plus, c nu este par. Deci
c = 1. Sistemul
_
(2 + 2)(2 + 1)c = 28
(2 + 1)(2 + 2)c = 24
are solut ia n numere naturale = 1, = 3. Rezulta ca d(6n
2
) = (2+2)(2 +
2) = 32.
1999/8.21. Sa se arate ca diferent a dintre produsul tuturor numerelor nat-
urale pare nenule care nu depasesc 2000 si produsul tuturor numerelor naturale
20
impare care nu depasesc 1999 se divide cu 2001.
Solut ie. Sa aratam ca diferent a 2 4 6 8 . . . 1998 20001 3 5 7 . . . 1999
se divide cu 2001 = 3 667. Primul produs cont ine 6 si 1334, deci se divide cu
3 667. Al doilea produs cont ine factorii 3 si 667 si de asemenea se divide cu
2001. Prin urmare si diferent a acestor produse se divide cu 2001.
2000/7.3.

In mult imea numerelor naturale se considera submult imile A
1
=
{1}, A
2
= {2, 3, 4}, A
3
= {5, 6, 7, 8, 9} etc (n continuare, ecare submult ime
este formata din urmatoarele numere consecutive, avand cu doua elemente mai
multe decat submult imea precedenta). Pentru ecare submult ime A
n
notam cu
b
n
media aritmetica a elementelor sale. Sa se arate ca numarul
2000
b
2
1
+
2000
b
3
1
+ . . . +
2000
b
2000
1
este un numar prim.
Solut ie. Din ipoteza rezulta ca mult imea A
n
= {(n 1)
2
+ 1, (n 1)
2
+
2, . . . , n
2
}. Astfel b
n
= n
2
n + 1. Prin urmare
2000
b
2
1
+
2000
b
3
1
+ . . . +
2000
b
2000
1
= 2000
_
1
1 2
+
1
2 3
+ . . . +
1
1999 2000
_
= 2000
_
1
1
2
+
1
2

1
3
+ . . . +
1
1999

1
2000
_
= 1999,
care este un numar prim.
2000/8.5. Sa se determine toate numerele naturale a pentru care a
2000
1
este divizibil cu 10.
Solut ie. Fie m ultima cifra a numarului a si b = a
2000
1. Atunci 10 | b,
echivalent cu 10 | (m
2000
1). Imediat rezulta ca m nu poate 0,2,4,5,6 sau
8. Celelalte valori m veric a ultima relat ie. Pentru m = 1 este evident. Pen-
tru m = 3 avem 3
2000
1 = 81
500
1, divizibil cu 10. Pentru m = 7 avem
7
2000
1 = 2401
500
1, divizibil cu 10. Pentru m = 9 avem 9
2000
1 = 81
1000
1,
divizibil cu 10. Deci a este orice numar natural, a carui ultima cifra este 1,3,7
sau 9.
21
2000/8.7. Fie numerele ntregi m, n 2. Sa se arate ca daca numarul
m + n 1 divide m
2
+ n
2
1, atunci m + n 1 nu este prim.
Solut ie. Numarul m + n 1 divide numarul (m + n 1)(m + n + 1) =
m
2
+ n
2
1 + 2mn. Daca m + n 1 este prim si divide m
2
+ n
2
1, atunci el
divide 2mn si este un divizor al unuia dintre numerele 2, m sau n. Contradict ia
provine datorita faptului ca m + n 1 este mai mare decat oricare dintre nu-
merele 2, m sau n.
2000/9.10. Numerele ntregi a, b, c verica relat i a a + b + c = 0. Sa se
arate ca numarul 2a
4
+ 2b
4
+ 2c
4
este un patrat perfect.
Solut ie.
a
4
+ b
4
+ c
4
= a
2
(b + c)
2
+ b
2
(a + c)
2
+ c
2
(a + b)
2
= 2a
2
b
2
+ 2a
2
c
2
+ 2b
2
c
2
+ 2a
2
bc + 2ab
2
c + 2abc
2
= 2(a
2
b
2
+ b
2
c
2
+ a
2
c
2
) + 2abc(a + b + c)
= 2(a
2
b
2
+ b
2
c
2
+ c
2
a
2
)
= (a
2
+ b
2
+ c
2
)
2
a
4
b
4
c
4
.
Prin urmare, 2a
2
+ 2b
4
+ 2c
4
= (a
2
+ b
2
+ c
2
)
2
.
2000/11.41. Fie p un numar natural nenul si funct ia f : N

, denita
pentru orice n N

prin f(n) = a
p
1
+ . . . + a
p
m
, unde a
1
, . . . , a
m
sunt cifrele
n scrierea zecimala a lui n. Sa se arate ca orice sir de numere naturale nenule
(b
k
)
kN
cu proprietatea b
k+1
= f(b
k
), k N are un numar nit de elemente
distincte.
Solut ie. Fie sirul (b
k
)
kN
cu proprietatea b
k+1
= f(b
k
), unde f este funct ia
din enut . Daca n = a
1
. . . a
m
(un numar de m cifre) atunci f(n) = a
p
1
+. . .+a
p
m
<
m10
p
. Sa aratam ca exista m
0
N astfel ncat daca numarul n are nu mai mult
de m (m m
0
) cifre, atunci si f(n) are nu mai mult de m cifre.

Intr-adevar,
oricare ar p N

, exista m
0
N astfel ncat pentru orice m m
0
avem
10
m
> m 10
p
. Prin urmare, daca numarul n are nu mai mult de m (m m
0
)
cifre, atunci f(n) < m 10
p
< 10
m
. Astfel numarul f(n) are si el nu mai mult
de m cifre. Rezulta ca oricare ar termenul b
0
N sirul (b
k
)
kN
este marginit
(ca margine superioara se poate lua M = max{10
m
0
, 10
s
}, unde s este numarul
cifrelor n scrierea zecimala a lui b
0
). Prin urmare, sirul (b
k
)
kN
are doar un
numar nit de termeni distinct i.
22
2001/8.8. Sa se gaseasca toate numerele ntregi care pot reprezentate sub
forma de fract ie
(a+b)(b+c)(c+a)
abc
, cu a, b, c numere naturale relativ prime doua
cate doua.
Solut ie.Avem
(a + b)(b + c)(c + a)
abc
= n (a + b)(b + c)(c + a) = nabc.
Distingem doua cazuri:
1) Presupunem ca a = b. Din (a, b) = 1 rezulta a = b = 1 si 2(1 + c)
2
= nc.
Deoarece (1 + c, c) = 1, rezulta ca c | 2 si c = 1 sau c = 2. Pentru c = 1
obt inem n = 8, iar pentru c = 2 obt inem n = 9.
2) Presupunem ca numerele a, b si c sunt distincte, a < b < c. Deoarece
(b + c, c) = 1 si (a + c, c) = 1, rezulta ca c | (a + b). Dar a + b < 2c, deci
a + b = c. Analog deducem ca b | (a + c) si b | (2a + b). Deci b | 2a. Din
0 < a < b si (a, b) = 1 rezulta ca b = 2, a = 1. Prin urmare c = 3 iar
n = 10.
Numerele cerute sunt 8, 9 si 10.
2001/12.23. Sa se determine toate polinoamele P(X) cu coecient i reali
pentru care P(x
2
) = P(x) P(x 1), oricare ar x R.
Solut ie. Dintre polinoamele constante P(X) = c doar polinoamele P(X) = 0
si P(X) = 1 verica relat ia din enunt .
Presupunem ca polinomul neconstant P(X) verica relat ia ment ionata. Fie
o radacina a sa. Din P(
2
) = P() P( 1) rezulta ca si
2
,
4
,
8
, . . . sunt
radacini ale polinomului P. Deoarece polinomul P are un numar nit de ra
dacini, rezulta ca = 0 sau || = 1. Pe de alta parte, din P(( + 1)
2
) =
P( + 1) P() rezulta ca si ( + 1)
2
, ( + 1)
4
, ( + 1)
8
, . . . sunt radacini ale
polinomului P, ceea ce implica + 1 = 0 sau | + 1| = 1.
Daca A = {0} {z C : |z| = 1} si B = {1} {z C : |z + 1| = 1},
intersect ia
A B =
_
0, 1,
1
2

3
2
i,
1
2
+

3
2
i
_
reprezinta valorile posibile ale radacinilor polinomului P. Observam ca 0 si -1
nu sunt radacini ale polinomului P (n caz contrar, din rat ionamentele prece-
dente ar rezulta ca si 1 este o radacina, contradict ie). Deoarece polinomul P are
coecient i reali, el pate avea simultan numai radacinile
1
2

3
2
i si
1
2
+

3
2
i.
Dar acestea sunt radacinile polinomului X
2
+X+1, Rezulta ca polinomul P(X)
23
este de forma (X
2
+X +1)
n
, n N

. Se verica lesne ca orice polinom de acest


tip satisface condit ia din enunt (deoarece z
1
1
= z
2
, z
2
2
= z
1
, z
1
+ z
2
= 1).
2001/7.28. Sa se arate ca orice numar natural nenul k admite reprezentarea
k =
mn+1
m+n
cu numerele naturale m si n.
Solut ie. Din
mn+1
m+n
= k rzulta ca mn + 1 = km + kn sau m =
kn1
nk
. Daca
n = k + 1, atunci m = k
2
+ k 1. Numerele m si n verica relat ia init iala.
2001/8.32. Fie S mult imea numerelor ntregi pozitive x pentru care exista
numere ntregi pozitive y si m, care verica relat ia y
2
2
m
= x
2
.
a) Sa se gaseasca toate elemenetele mult imii S.
b) Sa se gaseasca toate numerele ntregi x astfel ncat x S, x + 1 S.
Solut ie.
a) Sa aratam ca S = {x | x = 2
p
2
q
, p > q 0; p, q N}. Daca
y
2
2
m
= x
2
, atunci urmeaza
y
2
x
2
= 2
m
(y x)(y + x) = 2
m
.
Rezulta sistemul
_
y x = 2
q
y + x = 2
p
.
De aici obt inem ca 2x = 2
p
2
q
, de unde x = 2
p1
2
q1
, cu p > q 1
si p + q = m. Deci x S.
Reciproc, daca x S atunci x = 2
p
2
q
cu p > q 0. Luam m = p+q +2
si y = 2
p
+ 2
q
si obt inem y
2
2
m
= x
2
.
b) Presupunem ca x, x + 1 S. Daca x este impar, atunci x = 2
p
1,
x+1 = 2
p
= 2
p+1
2
p
cu p 1. Daca x este par, atunci x+1 este impar
si x+1 = 2
p
1, x = 2
p
2, cu p 2. AStfel, numerele cerute x au forma
x = 2
p+1
, p 1 sau x = 2
p
2, p 2.
2001/11.41. Sa se demonstreze ca suma tuturor numerelor naturale de la 1
la n (n > 1) divide produsul lor daca si numai daca numarul n+1 este compus.
Solut ie. Avem 1 + 2 + . . . + n =
n(n+1)
2
. Atunci (1 + 2 + . . . + n) divide n!
daca si numai daca (n + 1) divide 2 (n 1)!.
Daca n + 1 este un numar par, n + 1 = 2k, k 2, atunci k = n + 1 l n 1
si deci numarul n + 1 = 2k se divide cu 2 (n 1)!.
24
Daca n + 1 este un numar impar compus si n + 1 = pq cu p q, atunci
3 p q < 2q (p 1)q = pq q = (n + 1) q < n 1. Rezulta ca numarul
n + 1 = pq divide 2 (n 1)!.
Daca n + 1 este un numar prim (n + 1 > 2) atunci n + 1 nu divide 2 (n 1)!.
1993/B6. Mult imea {1, 2, 3, . . . , 2n1, 2n} este divizatan doua submult imi
disjuncte {a
1
, . . . , a
n
}, {b
1
, . . . , b
n
} astfel ncat a
1
< a
2
< . . . < a
n
si b
1
> b
2
>
. . . > b
n
. Sa se demonstreze ca
|a
1
b
1
| +|a
2
b
2
| + . . . +|a
n
b
n
| = n
2
.
Solut ie. Consideram submult imile date A = {1, 2, . . . , n}, B = {n + 1, n +
2, . . . , 2n}. Observam ca dintre orice pereche de numere (a
s
, b
s
) unul dintre
ele apart ine submult imii A, iar altul apart ine submult imii B.

Intr-adevar, daca
a
s
, b
s
A, atunci numerele a
1
< . . . < a
s1
< a
s
si b
s
> b
s+1
> . . . > b
1
apart in
lui A. Ajungem la contradict ie, deoarece obt inem s+n(s1) = n+1 numere
distincte, care apart in unei mult imi de n elemente. Analog se arata ca numerele
a
s
, b
s
nu pot apart ine ambele submult imii B. Prin urmare
|a
1
b
1
| +|a
2
b
2
| + . . . +|a
n
b
n
| =
2n

i=n+1
i
n

i=1
i = n
2
.
1994/B2. Sa se arate ca orice numar rat ional x Q

admite o reprezentare
de forma x =

1
1!
+ . . . +

n
n!
, unde n N

,
i
Z, 0
i
< i, i = 1, n,
n
= 0.
Solut ie. Fie
1
= [x] (partea ntreaga a numarului x), x =
1
+ r
1
, cu
0 r
1
< 1. Notam
1
= [2r
1
] si r
2
= 2r
1

2
. Atunci 0
2
< 2 si
0 r
2
< 1. Prin analogie pentru orice n 2 notam
n+1
= [(n + 1)r
n
] si
r
n+1
= (n + 1)r
n

n+1
. Prin induct ie se arata ca pentru orice n 2 avem
r
n
= n!
_
x

1
1!


2
2!
. . .

n
n!
_
, 0
n
< n, 0 r
n
< 1.
Deoarece x este un numar rat ional nenul si
i
Z, pentru orice i 1, rezulta
ca exista n N

astfel nc at r
n
= 0 si
n
= 0, ceea ce implica reprezentarea
ceruta.
1997/B3. Sa se demonstreze ca orice numar natural n, n > 1, are un
multimplu, care este mai mic decat n
4
si a carui scriere n baza 10 are cel mult
patru cifre distincte.
Solut ie. Pentru orice numar natural n exista k N astfel ncat 2
k1
n <
2
k
. Daca k 6 atunci n < 2
6
= 64 si numarul 2n verica condit iile din enunt
25
(cont ine cel mult trei cifre). Fie k > 6. Notam cu S mult imea tuturor numerelor
naturale care cont in cel mult k cifre numai de 0 si 1. Atunci mult imea S are 2
k
elemente si deoarece 2
k
> n se pot gasi n S doua numere A si B (a > b) a caror
diferent a se divide prin n. Din structura numerelor a si b rezulta ca numarul
a b nu poate avea doar cifre de 0,1,8 sau 9.

In plus,
a b a
k1

i=1
10
i
< 10
k
< 1, 6
5
10
k1
< 1, 6
k1
10
k1
= (2
k1
)
4
n
4
.
Numarul a b verica condit iile din enunt .
1997/B11. Fie P(X) un polinom cu coecient i reali astfel ncat |P(n)|
1
n
,
pentru orice n N

. Sa se arate ca P(n) Z, n N

.
Solut ie. Demonstram urmatoarea armat ie de un caracter mai general.
Lema. Daca P(X) este un polinom cu coecient i reali astfel ncat exista un sir
de numere ntregi (m
n
)
nN
si > 0 cu proprietatea |P(n) m
n
|

n
, pentru
orice n N

, atunci P(n) Z, pentru orice n N

.
Demonstram prin induct ie duoa gradul polinomului P(X).
1) Daca gradP = 0, atunci P(x) = c, x R si din |c m
n
|

n
, n N

m
rezulta ca m
n
= c, n N

. Deci constanta c este un numar ntreg.


2) Fie armat ia adevarata pentru orice polinoame Q(X) cu gradQ k. Fie
P(X) un polinom de grad (k + 1) pentru care exista sirul (m
n
). Atunci
polinomul Q(X) = P(X + 1) P(X) de grad k cu sirul (m
n+1
m
n
)
verica aceeasi proprietate:
|Q(n)(m
n+1
m
n
)| = |(P(n+1)m
n+1
)(P(n)m
n
)|

n + 1
+

n
<
2
n
.
Din presupunerea inductiva rezulta ca Q(n) Z, n N

. Ca urmare,
P(n) P(1) = Q(n 1) + Q(n 2) + . . . + Q(1)
este un numar ntreg, si P(n) Z, n N

, n 2.

In acelasi timp si
numarul P(1) p(n) + m
n
este un numar ntreg si
|P(1) (P(1) P(n) + m
n
)| = |P(n) m
n
|

n
, n N

,
ceea ce implica faptul ca numarul P(1) este ntreg. Deci P(n) Z, n
N

.
1999/B9. Fie P(X) un polinom neconstant cu coecient i rat ionali astfel
ncat, oricare ar numarul rat ional q, ecuat ia P(X) = q nu are solut ii irat ionale.
Sa se arate ca P(X) este un polinom de gradul ntai.
26
Solut ie. Presupunem ca polinomul P(x) verica condit iile problemei. Exista
un numar rat ional nenul r astfel ncat polinomul
r P(x) = a
0
x
n
+ a
1
x
n1
+ . . . + a
n
, a
0
= 0,
are tot i coecient ii ntregi. Atunci
Q(x) = a
n1
0
r P
_
x
a
0
_
= x
n
+ a
1
x
n1
+ a
0
a
2
x
n2
+ . . . + a
n1
0
a
n
este unitar si are tot i coecient ii ntregi. Polinomul Q(x), ca si P(x), verica
condit iile problemei.
Pentru orice numar prim p, sucient de mare, ecuat ia Q(x) = p + Q(0) are
o solut ie reala pozitiva unica > 1, care n virtutea ipotezei este un numar
rat ional. Deoarece Q este un polinom unitar, este un numar ntreg. Cum
divide Q() Q(0) = p si > 1, rezulta ca = p.
Astfel, exista o innitate de valori ntregi p astfel ncat Q(p) = p + Q(0). Prin
urmare Q(x) si deci P(x) sunt polinoame de gradul ntai.
1999/BJ3. Pe tabla este scris un numar de noua cifre nenule si distincte.
Sa se arate ca se pot sterge cel mult sapte cifre astfel ncat numarul format din
cifrele ramase sa e un patrat perfect (de exemplu, din numarul 214567893 se
pot obt ine patratele perfecte 16, 25, 169 etc).
Solut ie. Evident, ecare dintre cele noua cifre apare exact o data n numar.
Daca cifra 1 precede (se aa mai la stanga de) cifra 6, atunci stergem toate cele-
lalte sapte cifre si obt inem p atratul perfect 16. Problema se rezolva analog daca
cifra 4 precede 9, sau cifra 6 precede 4. Daca nici unul dintre aceste cazuri nu
are loc, atunci cifra 9 precede 4, care precede 6, care precede 1. Eliminand toate
celelalte sase cifre, n afara de 9, 6 si 1, obt inem patratul perfect 961 = 31
2
.
2000/B4. Fie S mult imea numerelor naturale ale caror cifre n sistemul de
numerat ie 4 apart in mult imii {0, 1}.
a) Sa se arate ca daca x S, y S, x = y, atunci
x+y
2
/ S.
b) Fie T o mult ime de numere naturale astfel ncat S T, T = S. Sa se
arate ca exista elemente x T, y T, x = y astfel ncat
x+y
2
T.
Solut ie.
a) Presupunem, prin absurd, ca exista x, y S, x = y, astfel ncat
x+y
2
S.
Rezulta ca numarul x+y n sistemul de numerat ie 4 cont ine doar cifre de
27
0 sau 2. Pe de alta parte, daca x, y S si x = y, atunci numarul x +y n
sistemul de numerat ie 4 cont ine cel put in o cifra de 1, contradict ie. Deci
presupunerea este fals a si
x+y
2
/ S, oricare ar x, y S cu x = y.
b) Este sucient sa aratam ca pentru orice x / S exista y, z S astfel ncat
x = 2z y. Fie x / S, x =
n

i=0
x
i
4
i
, cu x
i
{0, 1, 2, 3}. Notam t =
n+1

i=1
4
i
si v = t + x =
n+1

i=0
v
i
4
i
cu v
i
{0, 1, 2, 3}. Pentru ecare v
i
putem alege
y
i
, z
i
{0, 1} astfel ncat v
i
= 2z
i
y
i
+ 1.
Fie y =
n+1

i=0
y
i
4
i
si z =
n+1

i=0
z
i
4
i
. Prin construct ie, y, z S. Atunci
2z y =
n+1

i=0
(2z
i
y
i
) 4
i
=
n+1

i=0
(v
i
1) 4
i
= v t = x.
Prin urmare, oricare ar submult imea T, astfel ncat S T, T = S,
pentru orice x T S exista y, z S T astfel ncat x = 2z y.
2001/BJ8. Fie numerele naturale a, b, c astfe, ncat c > b > a > 0. Sa
se arate ca printre oricare 2c numere naturale consecutive exista trei numere
distincte x, y, z astfel ncat abc divide xyz.
Solut ie. Vom demonstra o armat ie mai puternica, si anume ca numerele
x, y si z pot alese astfel ncat a divide x, b divide y si c divide z. Fie date 2c
numerE: k, k +1, . . . , k +2c 1. Printre primele c numere k, k +1, . . . , k +c 1
exista un numar u divizibil cu a, un numaru v divizibil cu b si un numar w
divizibil cu c. Distingem trei cazuri:
1) Numerele u, v si w sunt distincte. Atunci luam x = u, y = b si z = c.
2) Numerele gasite sunt egale u = v = w. Atunci numerele x = u + a,
y = v + b, z = w + c sunt trei numere distincte din mult imea data si ele
sunt divizibile cu a, b si c respectiv.
3) Doar doua numere coincid, de exemplu u = v = w. Daca u + a = w,
luam x = u + a ,y = v, z = w. Daca u + a = w, atunci luam x = u,
y = v + b = u + b = w, z = w. Analog se studiaza celelalte coincident e
posibile.
28