Sunteți pe pagina 1din 3

21.11.

2011

Parlamentul
Este institutia cu cvea mai mare reprezentativitate.Din pucntul de vedere al structurii Parlamentul este unul bi-cameral consacrata prin constitutia din 1991, ambele camere fiind alese prin vot universal, in mod direct, egal si liber exprimat. Putem retine trei elemente dinstinctive intre cele doua camere ale Parlamentului: Varsta pe care o persoana trebuie sa o aiba pentru a fii aleasa respectiv 23 de ani impliniti in ziua votului pentru Camera Deputatilor si 33 de ani impliniti in ziua votului pentru Senat. Numarul mai mic al senatorilor, numarul membrilor celor doua camere fiind prevazut prin lege ordinara in functie de numarul populatiei si in functie de norma de reprezentare. Numai in gandul deputatilor regasim reprezentanti ai minoritatilor nationale, respectiv pentru fiecare categorie cate un deputat, acest mandat neregasinduse in cazul senatului. Dupa revizuirea constitutiei din 2003 s-a creat un alt tip de diferentiere intre cele doua camere si anume diferentierea in cadrul procedurii de legiferare, dar nu s-a instituit o diferentiere pe competenta sau criteriul reprezentativitatii. In prezent Camera Deputatilor dispune de 327 de deputat si 18 reprezentanti ai minoritatilor nationale, iar Senatul dispune de 140 de senatori. Durata mandatului este de 4 ani.Acest termen poate fi prelungit in caz de razboi sau catastrofa naturala.Dupa efectuarea primei convocari a Parlamentului nou ales are loc validarea mandatelor astfel : fiecare camera isi alege un birou de varsta, alcatuit din decanul de varsta al membrilor camerei si 4 secretari desemnati din randul celor mai tineri membri.Acest birou isi incheie activitatea dupa consitutirea legala a celor doua camere.Constituirea legala a camerelor are loc in momentul desemnarii biroului parlamentar si alegerile presedintilor camerei. Fiecare camera isi desfasoara activitatea in baza regulamentului propriu astfel la inceputul fiecarei sesiuni, cele doua camere isi aleg biroul permanent, iar presedintii camerelor au un mandat de 4 ani. Din punct de vedere al structurii camerelor, la nivelul camerei deputatilor si senatului se organizeaza grupurile parlamentare formate din cel putin 5 deputati, respectiv 5 senatori, avand la baza criteriul apartenentei politice. Comisiile parlamentare sunt organizate pe diferite domenii, iar in caz de necesitate se pot organiza grupuri de ancheta sau grupuri speciale.Activitatea camerelor se desfasoara inauntrul celor doua sesiuni anuale : februarieiunie, septembrie-decembrie; ori in cadrul unor sesiuni extraordinare la cererea presedintelui, a birourilor parlamentare sau cel putin o treime din numarul deputatilor sau senatorilor. Activitatile se pot desfasura in sedinte ori in sedinte comune ale celor doua camere. In ceea ce priveste grupurile parlamentare, conform regulamentului Constitutional, formarea grupurilor nu este obligatorie ci una facultativa, astfel deputatii si senatorii pot sa se inscrie sau nu in grupurile constituite. Biroul parlamentar al camerei deputatilor este condus de presedintele camerei respective si este compus din cei 4 vicepresedinti si cei 4 secretari in fiecare camera si 4 chestori in camera deputatilor, respectiv 2 chestori in cazul senatorilor. Durata mandatului in cazul membrilor biroului parlamentar este diferentiata; presedintele are un mandat de 4ani, iar membrii doar pt. Sesiunea parlamentara pentru care au fost alesi. Presedintele camerei este ales prin vot secret la propunerea grupului parlamentar de catre membrii camerei deputatilor sau senatului. Biroul parlamentar este un organ de lucru tehnic, politic si administrativ al camerei. Comisiile parlamentare pot fii de doua categorii : permanente si temporare.

Comisiile permanente sunt organe interne ale camerelor constituite pe diferite domenii de lucru dintr-un numar de deputati sau senatori astfel incat fiecare membru al Parlamentului sa faca parte dintr-o comisie parlamentara. Camerele permanente pregatesc lucrarile si dezbaterile plenului camerei neavand o putere decizionala, dar avand dreptul sa intocmeasca rapoarte, analize sau propuneri pe diferite domenii de specialitate. Comisiile temporare se constituie in baza hotararii camerelor si ele pot imbraca diferite forme si pot servi scopului pentru care au fost alcatuite. Cele mai cunoscute forme ale acestor comisii temporare ar fi comisiile de ancheta, comisiile speciale de lucru sau comisiile de mediere. Comisiile de mediere se constituie la propunerea presedintelui celor doua camere, atunci cand pe parcursul procedurii legislative, una dintre camere prezinta amendamente sau modificari importante in ceea ce priveste proiectele de lege adoptate de cealalta camera.
28.11.2011

Parlamentul Romaniei
Din punct de vedere al functionarii, Parlamentul este o institutie care avand un mandat functioneaza inauntrul unei legislaturi in cadrul sesiunilor ordinare si extraordinare luand deciziile in cadrul sedintei.Cele mai importante componente ale votului sunt cvorumul necesar luarii unei decizii si majoritatea impusa de legi.Parlamentul Romaniei in mod obisnuit lucreaza cu un cvorum general de jumatate + 1 din totalul membrilor camerei deputatilor sau senatului si cu o majoritate apsoluta care reprezinta jumatate + 1 din numarul total de membrii. In situatii exceptionale majoritatea necesara adoptarii unei decizii poate sa fie o majoritate calificata de 2/3 ori de 4/5. Caracteristicile votului in Parlament : Votul exprima o majoritate democratica Votul este personal si direct Votul este egal Este un vot universal ( din aceasta cauza si aptinerea este o modalitate de exprimare a pozitiei) Votul este public Functiile Parlamentului Functia deliberativa de luare a unor decizii ( functia legislativa) Parlamentul adopta legi constitutionale, organice si ordinare, hotarari (regulamentul celor doua camere) si motiuni prin care Parlamentul da aprobari sua luari de pozitii (motiunea de cenzura) Functia de reprezentare Functia de directionare a politicilor externe Functia de control - Parlamentul exercita control asupra guvernului, asupra avocatului poporului si asupra activitatii presedintelui din acest punct de vedere avand posibilitatea suspendarii din functie a presedintelui pentru fapte si incalcari ale constitutiei.Asupra guvernului prin votul de investire a guvernului, Parlamentul isi castiga dreptul in ceea ce priveste adoptarea motiunii de cenzura adica a votului de neincredere si de demitere a guvernului.Pe langa aceasta procedura Parlamentul in plen sau in oricare dintre camere are posibilitatea sa adopte motiuni simple impotriva membrilor guvernului, aceste motiuni avand un caracter politic si ne avand ca si consecinta demiterea ministrului respectiv.Alte proceduri de control asupra guvernului

ar fii intrebarile si interpelarile respectiv solicitarile de informatii sau date din partea ministerelor sau guvernului. In cazul functiei legislative avem mai multe etape Initiativa legislativa : drept de initiativa legislativa are guvernul, toti deputatii si senatorii, 100 000 de cetateni, presedintele romaniei nu are drept de initiere legislativa. Intocmirea unui raport sau a unei pozitii asupra initiativei (aceasta se intampla inauntrul comisiilor de specialitate ale parlamentului). Sesizarea camerei competente : conform prevederilor constitutiei in functie de obiectul initiativei legislative. Dezbaterea proiectului de lege in cadrul celor doua camere : dezbaterea are mai multe etape, are loc o debzatere generala dupa care o dezbatere pe articole a proiectului si in final un vot general asupra intregului proiect. Dezbaterea inauntrul plenului parlamentului adica vorbim despre camere reunite ale senatului si camerei deputatilor in cazul in care proiectul adoptat in cele doua camere prezinta diferente semnificative. Promulgarea si publicarea legii, aceasta faza nu mai tine de Parlamentul Romaniei, promulgarea legii este o functie a presedintelui, iar dupa promulgare proiectul de lege se transmite monitorului oficial spre publicare. Cu ocazia promulgarii legii adoptate de parlamen, presedintele romaniei are dreptul de a retrimite legea parlamentului spre reviziuire in conditiile in care ar putea contine elemente prin care se incalca constitutia ori legea are o implicatie asupra valabilitatii actor acte normative importante. In condtitiile in care parlamentul retransmite reviziuit sau nu proiectul de lege, presedintele romaniei are obligatia de a promulga legea respectiva. Publicarea in monitorul oficial : in principiu daca legea nu contine alte prevederi, intrarea in vigoare are loc la 3 zile de la publicarea in monitorul oficial.

S-ar putea să vă placă și