Sunteți pe pagina 1din 8

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC CURS POSTUNIVERSITAR PSIHOPEDAGOGIC

Stereotipuri, prejudeci, discriminare

STUDENT : ROCA IOANA CRISTINA

TRGU-MURE

2010

Stereotipuri, prejudeci, discriminare


Educaia intercultural reprezint, o topica important att la nivelul politicilor educaionale (promovate de agenii internaionale, ca de exemplu Consiliul Europei, Comunitatea European, Banca Mondial) dar i a practicilor educative (formale, nonformale i informale) propuse i promovate de diferitele sisteme naionale de nvmnt. Societatea contemporan este marcat de contextele geopolitice, economice, i culturale diverse. Fenomenele globalizrii i migraiei sunt actuale n ntreaga lume, are loc o intensificare a schimburilor si transformarilor pe toate planurile de la cel economic la cel social, cultural, educaional.... Europa contemporan nu mai poate fi neleas i tratat static, dintr-o perspectiv i cu o viziune ermetic, ci, n primul rnd n mod direct i deschis prin prisma acestor restructurri care au loc permanent, a schimbrilor politice, sociale, culturale, economice, tehnologice, ce par a fi singura constant a lumii dinamice n care trim. n construirea percepiei noastre despre cellalt intervin o serie de factori care reflect att propriile noastre raionamente, ct i anumite generalizri pe care, n mod indirect le prelum din societatea n care trim. Exist situaii diverse n care apar anumite efecte negative, convingeri subiective ale unui anumit individ sau grup cu privire la caracteristiile altui individ sau grup, perceput ca diferit fa de primul (grupul de apartenen). Altfel spus, se observ n acest caz o deteriorare sau construire a unei imagini deformate a realitii, apare o convingere sau o reprezentare preconceput asupra unor categorii de pesoane sau a unor indivizi care fac parte din acea catgorie. Sterotipul reprezint un ansamblu convingeri mprtite de un anumit grup/individ, pe baza unor scheme rigide de nelegere a altora, cu privire la caracteristicile personale sau trsturile de personalitate i de comportament ale unui anumit grup de persoane i implicit a indivizilor care aparin acelei categorii. Stereotipizarea este procesul prin care sunt emise etichetegeneralizatoare asupra unor grupuri, cliee care pleac de la anumite credine i valorizri particulare, accidentale. Datorit sereotipiilor apar prejudecile, i mai mult, apare discriminarea. Prin acest proces al stereotipizrii are loc o simpificare a

realitii care se organizeaz astfel pe categorii, potrivit unor caracteristici aparent comune. Astfel anumite imagini se transform n cliee/ etichete ca vor fi atribuite mai apoi situaiilor/ grupurilor/ persoanelor aparinnd categoriei iniiale de clasificare. Exist diverse exemple i experimente interesante n psihologia social, interetnic cu privire la natura stereotipurilor i modalitile de reducere a acestora. Unul dintre experimentele interesante de msurare psihologic a stereotipurilor a fost realizat n 1933 n USA de ctre Katz i Bradly (cf.Bourchis i Leyens 1997, p.p, 99-102) . Studenilor de la Princeston le-a fost cerut s prezinte trsturile cele mai caracteristice ale americanilor, negrilor, chinezilor, japonezilor, irlandezilor, italienilor, japonezilor evreilor i turcilor. Pe baza rspunsurilor a fost realizat o list cu 84 de trsturi de personalitate. Apoi au cerut altor studeni s aleag din lista complet cinci dintre cele mai reprezentative pentru fiecare categorie. Pe ling caracteristicile diverse s-a constatat c fiecrei categorii i corespund anumite caracteristici stabile care sunt de fapt rezultat al procesului de stereotipizare. Cteva din atributele asociate cu diverse categorii sunt: americani (albi) muncitori, inteligeni, materialiti/ americani (negri) superstiiosi, lenei, sim muzical / germani: tiinifici, muncitori, impasibili/ japonezi: inteligeni, muncitori, perfizi etc. Stereotipurile apar datorit modului de procesare a informaiei, i anume a ceea ce se definete n psihologia cognitiv drept fenomenul de accentuare a contrastului. Astfel, ce e neobinuit sau diferit de noi sau ne ateptm s fie altfel, este supus ntotdeauna fenomenului accenturii contrastului. Astfel, vom ine minte mai bine, sau vom transmite i altora mesajul pe care l-am primit. O experien de un anumit tip poate deforma realitatea, vom continua s judecm situaiile similare la fel cu cea care ne-a marcat judecata la momentul rspectiv. Un experiment de psihologie social, realizat deasemenea n Statele Unite a vizat interpretarea unei scene special regizate. Astfel un grup de studeni a vizionat un film despre o altercaie ntr-un metrou ntre un negru bine mbrcat i un alb care avea n mn un cuit. Sarcina lor a fost s vizioneze filmul (scurt) si apoi s povesteasc scena unei alte persoane care nu a vzut filmul, acre la rndul lor povestea unei tere persoane. Dup cteva repetri de acest gen, s-a constata c povestea era alta (evident cea reprodus prin intermediului telefonului fr fir) i anume, scena dintr-un metrou se referea la comportamentul agresiv al unui negru fa de un alb bine mbrcat.

Desigur astfel de stereotipuri apar i n contexte educaioanle, nu de multe ori suntem tentai s avem anumite prejudeci despre elevii lenei, indisciplinai etc. Evident, c uneori suntem afectai, poate n mod incontient de anumite stereotipuri care se propag n societate. Desigur sunt astfel de situaii diverse n care stereotipurile afecteaz percepiile noastre, de exemplu cnd analizm (critic sau mai puin critic un articol din ziar, o emisiune TV despre rromi) ; sau chiar comportamentul nostru (atitudinea noastr uneori incontient n situaii sociale ca de exemplu n tramvai cu un grup de rromi). Cum ne putem debarasa de stereotipuri, cum putem elimina clieele pe care le avem? Cteva soluii sunt de natur s ne ajute pentru a ne debarasa de stereotipuri nainte de a cunoate o cultur/ pesoan sau de a ne comporta ntr-o situaie: Examinai o situaie doar dup ce cunoatei toate detaliile, Judecai o persoan dup este, spune i face, (nu dup ce v-a transmis cineva sau Cutai s fii bine informat i ceea ce tii s fie pertinent, semnificativ, Eliminai ceea ce nu este esenial pentru a rezolva o situaie, Angajai-v i valorizai experienele de comunicare intercultural i contactele Fii deschis i tolerant, acceptai diversitatea.

dup ce v ateptai),

sociale pozitive,

Prejudecile i discriminarea strategii de eliminare/ control a acestora Prejudecata reprezint fenomenul respingerii celuilalt considerat drept membru al unui grup fa de care se manifest sentimente negative. Este mai degrab o predispoziie de a adopta un comportament negativ fa de un membru al unui grup pe baza unei generalizri eronate i rigide, fr a ine cont de trsturile i carcateristicile personale ale acelui individ.

Studiu de caz
Prejudecatile stupide ale profesorilor si parintilor fata de numele copiilor Anul trecut, un grup de cercetatori de la Universitatea Oldenburg, condus de profesoara Astrid Kaiser, a trimis la 2.000 de cadre didactice de la o Grundschule 4

(scoala elementara) germana, un chestionar anonim cu intrebari foarte directe cu privire la reactiile (atat personale, cat si didactice) provocate acestora de diferite nume de botez. Rezultatul a scos la lumina un snobism jenant. Adica numele traditionale (in Germania) de Jakob, Lucas, Simon, Maximilian, Alexander, Hannah, Sophie, Charlotte, Marie au fost asociate de marea majoritate a dascalilor interpelati figurii elevului bun, disciplinat si studios. Ca si cum Ion, Andrei sau Ana ar merita din oficiu o nota buna, in timp ce purtatorii unor nume mai putin comune, si de multe ori alese de parinti ca omagiu adus celebritatilor internationale, ar fi normal sa trezeasca la peste jumatate dintre invatatori o judecata negativa din oficiu. "Kevin nu este un nume: este un diagnostic", se spune ca ar fi raspuns (sub protectia anonimatului) unul dintre invatatorii germani la o intrebare a chestionarului menit a stabili daca exista intr-adevar nume de botez capabile sa genereze aprioric prejudecati. Mai exact, ce voia sa spuna dascalul era ca da, in prima zi de scoala, atunci cand deschide catalogul si da peste un Kevin, stie deja ca elevul respectiv va fi unul nedisciplinat si va avea rezultate proaste la invatatura. Iar invatatorul in cauza nu este nici pe departe un caz izolat: potrivit studiului realizat de cercetatorii de la Universitatea Oldenburg, in marea lor majoritate, dascalii pusi in fata unui nume iesit din comun au dat dovada de acelasi tip de prejudecata, generatoare fara doar si poate de discriminare. Prin urmare, dupa cum s-a dovedit in cazul cadrelor didactice germane interpelate, Kevin este un soi de sinonim al elevului-problema, dar si Angelina, Chantal, Mandy, Maurice, Justin se pare ca risca sa se pricopseasca cu o nota proasta chiar inainte de a deschide gura. Aceasta prejudecata este una cat se poate de ingrijoratoare, considera specialistii. E drept ca in lumea spectacolului, a celor faimosi, exista nume dintre cele mai bizare care nu i-au impiedicat pe purtatorii lor sa aiba succes si cel mai probabil nici n-o vor face de-acum inainte. Studiul german atinge insa un punct sensibil: din moment ce statisticile au dovedit ca cei care dau copiilor nume inspirate de celebritati sunt persoanele cu grad de instructie scazut si situatie economica precara, este clar ca discriminarea devine o chestiune de clasa sociala. Si in ultima instanta, o atitudine negativa a cadrelor didactice se rasfrange asupra rezultatelor la invatatura ale elevului discriminat. "Cred ca orizontul de asteptare se afla la baza tuturor rezultatelor. Dupa cum s-a demonstrat deja ca daca un antrenor nu crede in potentialul unui atlet, rezultatele acestuia nu sunt pe masura potentialului, consider si ca daca profesorii nu cred in potentialul elevilor si rezultatele acestora vor scadea", sustine Kaiser. Asadar, riscul ca micutii Kevin si Angelina fie marcati pentru totdeauna de consecintele acestei prejudecati este unul ridicat si problema se pare ca nu este doar una germana. Studii similare realizate in Statele Unite au produs rezultate nu foarte diferite. De altfel, mai cred specialistii, acest snobism al numelor este o realitate in toate societatile cu grad ridicat de imigratie si foarte influentate de modelele mediatice. Discriminarea Este comportamentul negativ sau tratamentul nefavorabil fa de anumii indivizi, membri ai unui anume grup social (sau de alt natur) despre care avem prejudeci, i

anume din cauza rasei, sexului, religiei, etniei sau cerinelor/ orientrilor speciale pe care le are. O posibil clasificare a formelor de discriminare poate fi urmtoarea: (1) discriminare oficializat - apare n acte oficiale, documente juridice (spre exemplu limitarea accesului unor categorii pentru anumite funcii - destul de rar, ns prezent n anumite situaii ca de exemplu limitarea aceesului forei de munc din noile state membre n Uniunea European); (2) discriminarea instituionalizat - nu exista prevederi explicite, ns sistematic se ncurajeaz informal discriminarea (de exemplu un elev nu este primit ntr-o anumit clas, o persoan nu este acceptat pe o poziie anumit datorit unor criterii rasiale sau a aparteneei la o anumit minoritate); i (3) discriminare situaional - depinde de perceptia personal a fiecruia de a se raporta la cellalt, a interaciona, a comunica etc. O alt categorizare poate fi fcut n relaie cu intensitatea manifestrii discriminrii. Avem de-a face, n principiu cu dou tipuri de discriminare (1) fia (rasism) care de obicei ia forme directe i este manifest i (2) subtil care vizez de obicei preferina pentru un anumit grup/ categorie, i anume acelea din care face parte individul. Discriminarea nu este doar un fenomen care ine de relaiile interetnice, din punct de vedere sociologic se vorbete i de o discriminare care este susinut de stratificarea social, puterea/ situaia economic sau prestigiul social. Discriminarea ntre sexe este, la fel o problem care pune probleme mai multor discipline ca psihologia, sociologia, educaia. Micrile feministe la fel ca discriminrii sunt frecvente n societatea contemporan. Referindu-ne la educaia intercultural rmnem la definirea, pe scurt, a principalelor tipuri de reacii discriminatorii, i anume: Rasismul teoria / ideologia care face apologia superioritii unei rase n comparaie cu alta, militnd pentru conservarea i necontaminarea rasei considerate privilegiate. Se bazeaz pe teoria inegalitii biologice i intelectuale a raselor umane promovnd idea superioritii unora fa de celelalte. Antisemitismul este acel tip de rasism care este dirijat contra evreilor. Apartheid discriminare rasiala care mparte oamenii dup culoarea pielii. alte curente de lupt mpotriva

Xenofobie sentimentul de aversiune faa de strini n general, fa de alte popoare. Tolerana atitudinea de a admite la cellalt/ ceilali o manier de gndire i aciune diferit de propria abordare, fr a avea prejudeci despre o anumit persoan/ grup sau cultur.

Exist o abordare empiric (factual, concret) interesant care a fost realizat n Belgia n cadrul campaniei All different all equal (1993) i care a ncercat stabilirea unor categorii n care se mparte populaia potrivit nclinaiilor spre discriminare. Astfel, s-a stabilit c se poate mpri populaia n urmtoarele categorii: A. persoane care au participat activ mai mult sau mai puin contra manifestrilor anti-rasiste B. cei care se consider tolerani dar nu au participat la astfel de aciuni C. cei care au nclinaii anti-rasiste ns nu au comis acte de discriminare rasist D. indivizi care i exprim n mod deschis atitudinea rasist B = 40% + A = 10% D = 10% C = 40% -

O alt cercetare, n Italia de aceast dat, realizat pe 2500 de tineri, relev aproximativ aceleai rezultate, de aceast dat n raport cu xenofobia: 20,9% se declara anti-xenofobi; 35,2% mai degraba neutri, 31,6 % instabili cu privire la xenofobie i 12,3% declarai xenofobi. Exist o serie de efecte perverse ale discriminrii, precum i strategii de eliminare, minimizare a efectelor acestora. Pot fi aduse n discuie cteva din strategiile celor care se simt discriminai, i anume: (1) situaia de resemnare, i acceptare a statusului (ex. copiii rromi care nu merg la coal i se consider victime ale societii, ntrind astfel clieele existente), (2) autodeprecierea sau profeiile care se auto-ndeplinesc, (3) emanciparea i implicit lupta contra prejudecilor negative (rromi cu studii superioare, integrai social etc). Este extrem de important s nelegem c nu este vorba doar de educarea

minoritilor ci n egal msur a majoritii, pentru a promova o politic a deschiderii, recunoaterii diferenelor i a diversitii

Bibliografie
1. Lect.dr. Nicoleta Elena Chioncel, Educaie interculturala- suport de

curs, Universitatea din Oradea, 2007.


2.

Liviu Plugaru, Mariela Pavalache, Educaie interculturala, Editura Psihomedia, Sibiu, 2007.