1.

Introducere
Prezenta aerului in sistemele de conducte poate aduce probleme precum pierderea capacitatii de portanta,intreruperea curgerii,scaderea randamentului pompei sau turbinei,afecteaza proprietatile fluidului si mediul inconjurator in momentul eliberarii aerului in atmosfera. Astfel: *pungile de aer reduc sectiunea de curgere a conductei,ceea ce duce la scaderea sarcinii sistemului *proprietatiele fluidului(amestecul de apa cu aer) se modifica, in special densitatea si elasticitatea *prezenta aerului schimba regimul de curgere si conditiile de desprindere a stratului limita *bulele de aer dau moment vertical curgerii datorita fortei arhimedice,ceea ce poate afecta semnificativ campul de viteze *acumularea aerului in sisteme poate duce la ruperea curgerii si la efecte de curgereinversa.de exemplu,aerul patruns la saltul hidraulic,nu va putea fi transportat in aval odata cu curgerea fluidului,ci va fi eliminat fortat prin salt.Aceasta poate duce la vibratii si la avarii ale echipamentelor si poate provoca instabilitati ale suprafetei de curgere *prezenta aerului poate duce la scadera randamentului pompei si al turbinei .Mai mult, poate provoca variatiii mari de presiune *la conductele feroase prezenta aeului accelereaza pocesul de coroziune *aerul poate duce la interpretari eronate ale dispozitivelor de masurare *sistemele de racire,au aditivi anticorozivi si acestia fac sa creasca nivelul spumei din apa. Pentru a masura aerul care se gaseste in conducte este important sa intelegem numeroasele cai prin care aerul poate intra intr-un sistem de conducte: *printr-un racord de intrare sau admisie *pe la varasare: EX. deversarile in mare facute deasupra nivelului marii *prezenta vartejelor la intare sau admisie *turbulenta in rezervoare *crestera hidraulica-scurgerea intr-un sistem de conducte se poate schimba de la gravitatie la debit suplimentar si in aceste conditii se poate forma un salt hidraulic. *pomparea directa-a aerului intr-un sistem poate reduce presiunea in cavitate. *pompe- scufundarea insuficienta a pomper poate duce la intrarea aerului in sistem *linii de umplere sau golire- intrarea aerului se poate produce in timpul umplerii sau golirii conductelor.Miscarea aerului dealungul conductelor poate fi inceata in timpul umplerii,si acesta poate fi captat la puncte superioare in sistem. *formare de gaze prin activitate biologica. *la sectiunile cu presiune negativa aerul poate intra pe la garnituri si racorduri *presiune negativa la intrarea in conducta

2.Conditii
Curgerile mixte cu pungi mari de aer,sunt prezente in conductele hidrocentralelor,statiilor de pompare sau sistemelor de canalizare provocand multe situatii si accidente neplacute in timpul operatiunii.De exemplu: *aductiunea din Raul Mare ,unde din cauza admisiilor secundare (NETIS SI BODU) aerul este aspirat impreuna cu apa ceea ce duce la aparitia pungilor de aer care curg gravitational in amonte sau fortat in aval.Penetrarea acestor pungi de aer ar putea duce la avarii serioase asa cum sa intamplat in 1998 cand camera auxiliara a fost deteriorata din cauza cresterii violente a presiunii cand o mare punga de aer a fost eliberata. *vanele din statiile de pompare care blocheaza curgerea inversa a apei si opritea avalului bazinului,sunt prevazute cu supape de aer.Folosirea neadecvata a acestor supape poate duce la formarea pungilor de aer sau paote produce debite cu suprafata libera care scad eficienta pompei. *Aparitia pungilor de aer in canalizare se produce din cauza umplerii rapide cu apa ,in cazul unor precipitatii de mare intensitate peste valorile proiectate ale sistemului de conducte.Variatia mare de presiune provocata de aparitia si eliberarea pungilor de aer poate provoca daune majore in pompe,la fel ca incidentele din Minneapolis Minnesota State,USA si Edmonton,Alberta ,Canada.

Prin urmare ca sa evitam aceste probleme este important sa blocam aerul si sa si miscarea pungilor de aer cu viteza mare prin sistem. Daca asta nu este posibil pungile de aer trebuie scoase in afara sistemului.Costuri considerabile trebuie suportate pentru furnizarea supapelor de elibreare a aerului si camerelor de aer.Daca aerul acumulat poate fi mutat hidraulic in afara sistemului de conducte atunci economii mari pot fi facute.In prezent exista un numar mare de recomandari contradictorii pentru aprecierea cantitatii de aer ce poate di transportata printr`un sistem de conducte.

3.Ecuatii folosite.()
4.Influenta pungilor de aer asupra curgerilor intr-o conducta orizontala cu umplere rapida.
Observatiile rezultate in urma experimentelor fizice asupra unplerii rapide a unor conducte care au fost initial uscate poate duce la cresterea presiunii ,in special cand aerul se pierde. Experimentele au aratat ca sunt trei tipuri de modificare a presiunii intr-o conducta oriziontala cu umplere rapida,in functie de dimensiunea relativa a orificiului de scurgere. Cand nu se elibereaza aer sau dimensiunile orificiului sunt mici,efectele amortizarii pungii de aer impideica impactul coloanei de apa cu capatul tevii si formarea presiunilor mari.Totusi presiunea maxima experimentata poate fi incontinuare de pana la patru ori peste presiunea de curgere in amonte.In acest caz graficul oscilarii presiunii are o lunga perioada si varfiu presiunii ramane relativ constant pentru un volum dat al aerului initial si presiunea de urcare . Cand dimensiunea orificiului este foarte mare ,efectul amortizarii aerului dispare si coloana de apa poate sa aiba impact la capatul tevii inducand un soc hidraulic.In acest caz presiunea maxima scade odata cu cresterea dimensiunii orificiului,pana la un moment dat cand orificiul va fi prea mare si apa va iesi afara si va atenua efectul de cilcon. Pentru dimensiuni intermediare ale orificiului modelul oscilarii presiunii consta in oscilatii ale presiunii pe o perioada lunga(in timp ce pungile de aer persista) urmate de oscilatii ale presiunii pe peroada lunga (apare socul hidraulic).In acest caz,presiunea maxima observata creste rapid,astfel crescand si dimensiunea orificiului,din moment ce efectul de amortizare al pungilor de aer scade odata cu marirea vitezei de eliberare aerului. Presiunile maxime(pana la de 50 de ori mai mare decat presiunea de cadere),au fost observate la limita maxima a acestei regiuni intermediare,care sa intamplat la o marime a orificiului considerata normala. Daca capatul conductei este inchis sau dimensiunea orificiului este mica,coloana de apa contine o cantitate de aer neglijabila si se apropie de capatul conductei .Aerul prins la suprafata apei se comporta ca un absorbant de soc; de aceea, modelul general al oscilatiei presiunii are o perioada lunga.Daca orificiul este mare,coloana de apa trece mai repede de aer si frontul de apa este puternic .In acest caz,cantitatea de aer eliberata este semnificativa si acolo nu apare nici o punga de aer la suprafata de curgere.In timp ce coloana de apa ajunge la capatul conductei.Fara punga de aer ,efectul de amortizare dispare si coloana de apa poate sa intre mai usor pana la capatul tevii si induce o perioada scurta si rapida de soc hydraulic. Daca orificiul nu este indeajuns de mare incat sa permita o eliberare de aer semnificanta , frontul de apa contine o cantitate moderata de aer si este mai abrupt decat acela observat in cazul eliberarii slabe de aer,Dupa ce apa ajunge la capatul conductei,o anumita cantitate de aer este inca prinsa in timpul curgerii ca pungi de aer,si a caror prezenta face ca oscilatia presiunii sa aiba o perioada lunga si un model neregulat.Cand ultima punga de aer este eliberata socul hydraulic scurt si rapid predomina ,desi varful magntudinii a fost atenuata de efectul de amortizare al aerului. In cazul umplerii rapide a conductei orizontale care este plina partial, pentru situatii de eliberari slabe ale aerului, maximele presiunii cresc odata cu adancimea coloanei de apa deoarece volumul de aer initial este redus.Daca orificiul este mare ,coloana de apa este tulburata in special cand nivelul coloanei initial este mic;de aceeea pungile de aer raman

prinse si orificiul se poate infunda,rezultand o presiune a impactului mai scazuta la capatul conductei . Sitemul de conducte L nu altereaza din punct de vedere calitativ modelul oscilarii presiunii si varful maxim de presiune si efectul gravitatiei la reducerea presiunii este evident doar cand coloana initiala de apa este lunga si eliberarea de aer din conducta verticala este substantiala.Configuratia conductei T a fost aratata ca sa fim instare sa diminuam valul de presiune in timpul umplerii rapide, sis a dovedit a fi efficient in reducerea impactului presiunii cand cantitatea de aer eliberat era mare. Rezultatele experimentale sugereaza ca varfurile de presiune datoreza pungilor de aer prinse comprimarea si eliberarile sunt cu siguranta ridicate, indeajuns incat sa sufle capacul trapei si asta explica daunele severe.Pentru majoritatea capacelor trapelor,scurgerea aerului este neglijabila ( d/D~0,002 ).Deci,bazandu-ne pe rezultate ,o estimare a varfului presiuni(de trei ori valoarea presiunii de amonte) ar fi 400-500 kPa. Aceasta este cel putin o ordine a magnitudinii mai buna decat sarcinile pe care sistemele de canalizare urbane,tipice pentru care sunt proiectate. 5.Miscarea pungilor de aer in conducte inclinate Testele de laborator si studiile numerice in care aerul coboara in conducte inclinate la o rata de 0->22.5 grade(0-1/24). *aerul se misca liber in amontele condutelor inclinate sub propria flotabilitate fara curgeri .Vitezele pungilor de aer in amontele conductelor inclinate sunt asemanatoare cu vitezele pungilor de aer observate in avalul conductelor inclinate; *aerul se imprastie in mare masura de-a lungul conductelor fara curgere ; *o viteza critica este ceruta pentru a muta pungile de aer de-a lungul conductelor orizontale si in aval. Ecuatia pentru estimarea vitezei critice a curgerii pentru miscarea pungilor de aer obtinuta din experimente arata dependenta vitezei curgerii pe panta si marimea pungii de aer(si implicit pe diametrul conductei) Aceasta ecuatie a fost dezvoltata pe baza unui rand de marimi de pungi de aer si valorile maxime a vitezei critice associate cu fiecare dintre clasele pungilor de aer folosite. Pentru aplicatii practice este admisa aplicarea unui factor de siguranta , Sf (pentru care in principiu este sugerata o valoare de 1,1 ). Unde c = 0.45 pentru n<0.06 0.50 pentru 0.06<=n<0.12 0.57 pentru 0.12<=n<0.30 0.61 pentru 0.30<=n<2 Unde v este viteza minima necesara pentru deplasarea unei pungi de aer pe o conducta definite de parametrul n in josul conductei de inclinatie S si diametru D.

Unde Va este volumul pungii de aer. Aplicaraea acestei ecuatii urmeaza: *Inclinarea pantei de la 0 la 22.5 grade (1/2.4).Din alte cercetari experimentale reiese faptul ca relatia poate fi valida si pentru inclinari de pana la 40 grade si dincolo de aceasta inclinare viteza critica de curgere poate sa inceapa sa scada in inclinare in functie de relatia de putere . *pungile de aer cu volumul de 0.0005 l 5 l intro conducta cu diametrul de 150 mm.Pentru volume mai mari de pungi de aer viteza critica ceruta pentru miscarea pungilor nu va creste semnificativ (pentru ca pungile de aprox 5l sa fie rezonabile este necoie de c=0.61) *diametrul conductei de 150 mm . Dar luand in considerare cercetarile anterioare scara efectelor poate fi neglijata in pofida tensiuni de suprafata si rezultatele pot fi extinse si la conducte cu diametre mai mari.