Sunteți pe pagina 1din 63

Curs 1 Contractele de vanzare-cumparare

Notiune : potrivit art 1650(1)(2) NCC v-c este acel contract prin care o parte numita vanzator, stramuta proprietatea unui bun, sau se obliga sa transmita proprietatea sau alt drept real celeilalte parti numita cumparator, care se obliga sa plateasca pretul. transmiterea proprietati tine de natura contractului si nu de esenta lui, motiv pentru care , contractul de vanzare- cumparare sa poate transmite si un alt drept real sau dezmembramant dreptului real precum si alte drepturi Ex: prin contracul de v-c se poate transmite dreptul de superficie Nu pot forma obiectul contractului de vanzare-cumparare: 1 drepturile personale nepatrimoniale 2 drepturile patrimoniale cu caracter personal ( dreptul de uz, abitatie)

Caractere juridice: contract sinalagmatic, intrucat prin incheierea sa, da nastere obligatiilor reciproce intre parti , fiecare contractant avand atat calitatea de creditor cat si pe cea de debitor Astfel , vanzatorului ii revine obligatia de a transmite dreptul de a garanta contra viciilor si contra evictiunii de a preda bunul , iar cumparatorului ii revine obligatia de a plati pretul , de a lua bunul in primire , de a suporta cheltuielile vanzarii este cu titlu oneros deoarece se urmareste obtinerea unui avantaj patrimonial este comutativ , adica existenta si intinderea obligatiilor este cunoscuta de parti inca din momentul incheierii contractului este consensual , deoarece poate fi incheiat prin simplu acord de vointa al partilor Exceptii : art 1244 in afara altor cazuri contractele de v-c trebuie sa fie incheiate in forma autentica, conventiile ce au ca obiect imobile ce trebuie sa fie inscrise in Cartea Funciara art 245- contractele electronice sunt supuse conditiilor de forma prevazuta de legea speciala ( contractele ce au ca obiect mostenirile) - vanzarea- cumpararea este un contract translativ, la care cu exceptia cazurilor prevazute de lege, odata cu realizarea acordului de vointa si independent de predarea bunului si plata pretului, are loc, la incheierea valabila a contractului , dar si a transferului de drept Pentru a opera transmiterea imediata trebuie indeplinte urmatoarele conditii: a) vanzatorul trebuie sa fie proprietarul lucrului vandut b) efectul translativ de proprietate se produce numai in cazul bunurilor individual-determinate
1

c) lucrul sa existe d) partile prin conventia lor sa nu fi amanat transferul dreptului de proprietate , pana la indeplinirea unui termen sau unei conditii.

In cazul bunurilor de gen , potrivit NCC etapa translativa de proprietate se produce in momentul individualizarii bunului care se face prin masurare , predare, prin care sa se asigure identitatea bunurilor ca fiind proprietatea cumparatorului. In cazul obligatiilor alternative care au ca obiect un bun din doua sau mai multe determinari, proprietatea se transmite in momentul alegerii prestatiei prin care se va stinge obligatia facultativa. In cazul obligatiei facultative care au ca obiect un singur bun , al doilea fiind ca o simpla posibilitate de plata , dreptul de proprietate , se transmite dupa cum este vorba despre un bun de gen sau un bun individula determinat In cazul bunurilor viitoare, transferul proprietatii poate opera din momentul in care bunurile au fost in stare de a fi predate cumparatorului. Opereaza transmiterea imediata a dreptului de proprietate atunci cand contractul nu are ca obiect drepturii reale asupra unui imobil cuprins in cartea funciara , intrucat transferul opereaza in momentul inscrierii in cartea funciara atat intre partii cat si fata de terti

Conditii de valabilitate: capacitatea partilor, consimtamantul, obiectul licit, cauza licita si morala NCC nu instituie si o anumita conditie de forma ca element constitutiv ci doar este mentionat faptul ca daca dispozitia legi ar impune-o sa respecte forma , motiv pentru care pune accent pe libertatea de vointa contractuala Consimtamantul -incheierea contractutului se face prin negocierea lui de catre parti sau prin acceptarea fara rezerve a unei oferte de a contracta. - trebuie sa fie dat in cunostiinta de cauza si in deplina libertate -sa nu fie alterat de vicii - sa fie serios - sa provina de la o persoana capabila - sa aprecieze consecintele juridice care urmeaza a se produce Leziunea art 1222 recunoscuta ca viciu de consimtamant cu conditia ca diferenta de prestatii sa nu depaseasca jumatate din valoarea pe care o avea la momentul incheierii contractului.

Curs 2

Promisiunea unilaterala de V-C(1327-NC


a) In situatia in care promitentul refuza incheierea contractului de V-C , beneficiarul promisiunii va avea

dreptul sa solicite executarea obligatiei da catre promitent sau poate solicita desfiintarea conventiei.
b) Daca bunul a fost vandut altei personae sau nu mai exista beneficiarul promisiunii are dreptul la daune

interese.
c) Daca bunul se mai gaseste in patrimoniul promitentului , instanta de judecata poate pronunta o hotarare

judecatoreasca care sa tina loc de contractual de v-c , actiunea putand fi introdusa in termen de 6 luni de la data cand contractual trebuia incheiat
d) Daca bunul piere, riscul il va suporta promitentul pentru ca ii este proprietar si intrucat nu a avut loc

transferul proprietatii.
e) Daca inainte ca promisiunea sa fie executata , creditorul sau instraineaza bunul sau constituie un drept

natural asupra lui, obligatia promitentului se considera stinsa.

Promisiunea bilaterala de V-C

= acel antecontract care , comparativ cu promisiunea unilaterala , da nastere la obligatii in sarcina ambelor partii de a incheia un contract de V-C
-

Daca promitentul vanzatorului nu-si respecta obligatia si vinde bunul altei personae, beneficiarul promisiunii nu poate solicita predarea bunului , intrucat nu a devenit proprietar , dar au posibilitatea sa solicite daune interese. Daca bunul se mai gaseste in patrimoniul promitentului vanzatorului, atunci in conditiile art 1669 , beneficiarul poate solicita instantei sa dea o hotarare care sa tina loc de contractul de V-C Actiunea este introdusa in 6 luni ( se prescrie) Cu privire la inscrierea in Cartea funciara , se prevede ca promisiunea de a incheia un contract avand ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real in legatura cu un imobil , se poate nota in Cartea funciara daca promitentul este inscris ca fiind titularul dreptului care face obiect promisiunii; iar antecontract prevede un termen in care urmeaza sa se incheie sub sanctiunea respingerii cererii de notare Notarea se poate face oricand in termenul prevazut sau stipulat in antecontract , dar nu mai tarziu de 6 luni de la expirarea lui. Promisiunea bilaterala se va putea radia daca cel indreptatit nu a solicitat instantei de judecata o hot care sa tina loc de contract de V-C in termen de 6 luni de la expirarea lui sau daca intre timp imobilul a fost definitiv adjudecat in cadrul unei vanzari silite de catre un tert care nu este tinut sa raspunda de obligatia promitentului.

Pactul de optiune: =act bilateral =Contractul prin care partile convin cu privire la contractual care urmeaza sa-l incheie , care naste obligatii in sarcina promitentului/emitentului declaratiei. = promitentul nu se mai angajeaza de a incheia in viitor contract ci acesta in mod anticipat si actual isi manifesta vointa la incheierea contractului subsecvent , astfel incat la data la care si beneficiarul va opta pentru incheierea acestuia, o data cu manifestarea, realizandu-se acordul de vointa ,cotractul ca fiind considerat incheiat. =2 elemente primul element care s-ar asemana cu oferta cuprinde continutul essential al actului proiectat , inclusiv consimtamantul promitentului , dar fara consimtamantul beneficiarului
Al doilea element se refera la contractual care urmeaza sa fie incheiat (intre promitent si

beneficiar) cu privire la mentiunea propunerii pe o anumita durata de timp conventiei din care ia nastere pentru beneficiar un drept contestativ de a incheia contractul Trebuie sa contina toate elementele esentiale pe care partile le convin Contractual se incheie prin exercitarea optiunii de catre beneficiar , in sensul acceptarii declaratiei de vointa facute de catre promitentul sau emitentul primisiunii

- In cazul in care vanzatorul urmeaza sa aiba ca obiect un imobil, este necesar: - - ca exprimarea consimtamantului sa fie facuta in forma autentica - - obligativitatea inscrierii dreptului in cartea funciara , ca formalitate ce marcheaza dobandirea dreptului natural , astfel incat transmiterea proprietatii sa aiba loc in momentul inscrierii in cartea funciara - daca vanzatorul refuza indeplinirea formalitatilor de publicitate , are la dispozitie actiunea in prestatie tabulara - in contractual de v-c , trebuie sa fie cuprinsa o clauza de inalienabilitate, in perioada cuprinsa intre data inchieieri contractului si data executarii optiunii neputandu-se dispune de bun, dar nici de pub in cartea funciara , atunci cand pactul are ca obiect drepturile tabulare. - inalienabilitatea este temporara ,iar pactul de optiune va fi supus in mod obligatoriu unui termen determinat prin continutul sau: a) nerespectarea clauzei atrage dupa sine faptul ca beneficiarul poate solicita anularea actului de instrainare b) nerespectarea de catre un tert nu acorda beneficiarului un drept de urmarire a bunului , ci numai daune interese cu privire la repararea prejudiciului cauzat.

Curs 3

Dreptul de preemptiune
-

Referire la dreptul de preemptiune( 1730 -1740 NCC) NCC limiteaza notiunea de preemptiune la contractual de v-c , desi si celelalte drepturi prioritare la incheierea unui alt tip de contract denumite de legatura dreptul de preferinta urmeaza regimul juridic similar dreptului de preemptiune.

Notiune: - titularul poate sa cumpere cu prioritate un bun


-

acel drept subiectiv civil conferit de lege anumitor categorii de persoane sau stabilit prin contract de a cumpara cu prioritate un bun atunci cand proprietarul lui s-a hotarat sa-l vanda la pret si in conditii legale cu tertii are la baza principiul prioritatii

=constituie o derogare de la principiul libertatii circulatiei bunurilor precum si de la principiul conform caruia proprietarul poate dispune in mod liber de bunul sau. Natura juridica: = are ca izvor legea+contractele/conventiile partilor astfel incat putem distinge intre un drept legal de preemptiune cat si un drept conventional de preemptinune.

Dreptul legal de preemtiune: -

instituit prin norme juridice imperative i se da caracter de ordine publica partile nu pot deroga prin conventie sau act juridic unilateral de la dispozitiile ce reglementeaza dreptul de preemtiune preemtorul nu poate renunta anticipat la dreptul sau de prioritate reprezinta o limitare a libertatii contractuale si a principiului autonomiei de vointa legea impune partenerului contractului se urmareste realizarea unui interes general care impune preemptorului exercitarea dreptului de preemptiune

Dreptul convetional de preemptiune:


-

satisfacerea unui interes particular avand in vedere in categoria concursului de preemptor se acorda prioritate titulatului dreptului legal atunci cand se afla in concurs cu titularii ai unor drepturi conventionale se stinge prin moartea preemptorului
5

daca a fost constituit pe o anumita perioada de timp, acesta se va realiza la termenul de 5 ani de la data constituirii

Caracter juridic: Conditii de exercitare:


-

nu poate fi instrainat este indivizibil

vanzatorul este obligat sa notifice de indata preemptorului cuprinsul contractului cu un tert notificarea sa cuprinda numele+ prenumele , descrierea bunului , sarcinile ce-l greveaza ,temeiul + conditiile vanzarii+locul unde se afla bunul preemptorul isi poate exercita dreptul prin comunicarea catre vanzator a acodului sau de a incheia contractul de v-c insotit de consemnarea pretului la dispozitia vanzatorului.

In cazul vanzatorului de bunuri mobile, termenul se executa in termen de 10 zile de la comunicarea catre preemtor a notificarii. In cazul vanzatorului de bunuri imobile , dreptul de preemptiune se va executa in termen de 30 de zile de la data comunicarii catre preemptor a notificarii.

Efecte:
1) v-c se considera incheiata intre preemptor si vanzator in conditiile cuprinse in contractul incheiat cu

tertul, iar aceasta se desfiinteaa retroactiv, vanzatorul fiind raspunzator pentru evictiune fata de tertul de buna credinta ,evictiune ce rezulta din exercitarea dreptului de preemptiune.
2) Daca exista concurs de preemptori , atunci contractul de V-C se considera incheiat dupa cum urmeaza: a) cu titularul dreptului legal de preemptiune atunci cand se afla in concurs cu titularii ai unor

drepturi conventionale.
b) cu titularul dreptului legal ales de vanzator cand se afla in concurs cu alti titulari ai drepturilor

legale de preemtiune
c) daca bunul e imobil cu titularul dreptului conventional care a facut mai intai in scris in cartea

funciara , atunci cand se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale
d) daca bunul e mobil, contractul e considera incheiat cu titularul dreptului conventional de

preemptiune care are data certa mai veche atunci cand se afla in concurs cu alti titulari ai unor drepturi conventionale de preemptiune
e) in cazul in care exista pluralitati de bunuri vandute,atunci dreptul de preemtiune se exercita in

privinta bunurilor cumparate impreuna cu alte bunuri pe un singur pret, vanzatorul putand pretinde de la preemptor numai o parte proportionala din acel pret Legea prevede anumite reguli specifice in cazul dreptului conventional de preemptiune in legatura cu un imobil ( se noteaza in Cartea funciara)
6

Daca notarea a fost facuta , nu este necesar acordul preemptorului pentru ca tertul cumparator sub conditia suspensiva sa-si poata inscrie dreptul in Cartea funciara in temeiul contractului de v-c incheiat cu proprietarul. Inscrierea in cartea funciara se face sub conditia suspensiva ca in termen de 30 de zile de la comnunicara incheierii prin care s-a dispus inscrierea, preemtorul sa nu notifice biroului de carte funciara dovada consemnarii pretului la dispozitia vanzatorului. In temeiul notificarii ,preemptorul poate cere radierea din cartea funciara a dreptului tertului si inscrierea dreptului sau daca preemtorul nu a facut notificarea in termen , dreptul de preemptiune se stinge si se radiaza din oficiu din cartea funciara Domeniul de aplicare: -art 1828 Instituie chiriasului un drept de preferinta la incheierea unui nou contract de inchiriere - art 1849 arendasul are dreptul de preemptiune cu privire la bunurile arendate -- instituie un drept de preemtiune in favoarea arendasului cu privire la bunurile agricole arendate ,drept care i se va executa conform regulilor generale - Art 1746 terenurile din fondul forestier , se pot vinde cu respectarea in ordine a dreptului de preemtiune al coproprietarilor sau vecinilor. -- in cazul vanzarii terenurilor forestiere proprietatea privata , se instituie in dreptul de preemptiune ce trebuie exercitat mai intai de catre coproprietar , apoi de catre vecini Legea 10/2001 art 17 instituie un drept de preemtiune pentru locatarii urmatoarelor : cele ocupate de institutii/unviversitatii de stat cele ocupate de unitatii sanitare + asistenta medicala cele ocupate de institutii publice cele ocupate de insititutii culturale cele ocupate de sedii ale partidelor politice legal inregistrate

Acestia isi pot exercita dreptul de preemptiune sub sanctiunea decadeii in termen de 90 de zile de la momentul primirii notificarii prin executorul judecatoresc
-

art 42 din lege imobilele cu alta destinatie decat cu cea de locuinta care nu se restituie persoanelor indreptatite se pot instrana iar detinatorii cu titlu valabil au drept de preemtiune asupra acestora. Statul are dreptul de preemptiune la cumpararea de padurii care constituie proprietate publica sau sunt limitrofe acesteia la pret legal si in conditii egale in fondul forestier

Vanzatorul are obligatia de a instiinta in scris administratia padurii proprietate publica cu privire la intentia de vanzare, iar statul isi va executa dreptul de preemptiune in 30 de zile de la instiintare( Codul Silvic)

OUG 52/1997- dreptul de preemptiune va fi prevazut daca interesul mentinerii sau dezvoltarii retelei de franciza necesita recunoasterea acestui drept L. 182/2000- protejarea patrimoniului cultural

Dreptul de preemptiune ( L. 33/1994 ) art 37 in cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat si expropriatul doreste instrainarea imobilului ,expropriatul are un drept prioritar la dobandire la un pret care nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata. Fostul proprietar al imobilului expropriat se bucura de dreptul prioritar la dobandire in toate situatiile in care expropriatorul intentioneaza sa instraineze imobilul respectiv Chiar daca instrainarea s-ar face cu titului oneros, fostul proprietar se bucura de acest drept de preemptiune nu la un pret egal , ci la un pret care nu poate depasi despagubirea actualizata

Capacitatea partilor contractului de V-C( 1180 NCC) -poate contracta orice persoana care nu este declarata incapabila de lege si nu e oprita sa incheie un anumit contract Art 1181 capacitatea de a contracta la disp gen cuprinse in Cartea I Persoanei
-

persoana incapabila de a contracta - nu-si pot exprima un consimtamant valabil in conditiile art 43 NCC ,minorii care nu au 14 ani si interzisii judecatoresti, caz in care actele se incheie prin reprezentantii lor in conditiile legii actele facute de cel lipsit de capacitatea de exercitiu /capacitate restransa, precum si cele facute de tutore fara autorizarea de tutela atunci cand este ceruta de lege , sunt lovite de nulitate relativa chiar fara dovedirea unui prejudiciu. Prin NCC , se instituie un regim specific ( caracterul nulitatii) este determinat de natura interesului ocrotit atata timp cat nu se cere dovada unei vatamarii. Acesta sanctiune nu este inlaturata de simpla declaratie a celui lipsit de capacitate de exercitiu./ restransa . in sensul ca e capabil sa contracareze doar in situatia in care incapabilului, folosind manopere dolosive , instanta putand , la partea indusa in eroare , sa considere contractul valabil incheiat daca apreciaza ca acesta ar reprezenta o sanctiune unilaterala. Privind capacitatea partilor, sediul materiei 1652;1656; NCC Regula capacitatea ( toti cei care au capacitate pot incheia contracte)

Minorii de 14 ani pot incheia singuri acte de consemnare +administrare+dispozitie de mica valoare cu caracter cuvenit Minorii de 16 ani au posibilitatea de a dobandii capacitatea de exercitiu anticipata
8

Incapacitatea de a cumpara(1653 NCC):


- (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici,

consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litigioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea. (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1): a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din dreptul de proprietate de la comostenitori sau coproprietari, dupa caz; b) cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fi devenit litigios; c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in legatura cu care exista dreptul litigios. (3) Dreptul este litigios daca exista un proces inceput si neterminat cu privire la existenta sau intinderea sa.

Curs 4 Incapacitati
1) incapacitatea de a cumpara- potrivit art 1654 NCC , au incapacitatea de a cumpara: a) mandatarii conventionali si cei legali imputerniciti de a vinde un bun . nu-l pot cumpara pentru ca ar

ajunge la conflict de interese intre mandatar si mandant , exceptand cu mandarul sine insusi b) partii, tutorii, curatorii nu pot cumpara bunurile pe care le reprezinta c) Functionarii publici si practicienii in insolventa ;executorii judecatoresti care ar putea influenta conditiile vanzarii facute sau care au ca obiect bunurii pe care le adiministeaza sau a caror adiministrare nu permite cumpararea acestor bunuri, sanctiunea fiind nulitatea absoluta intrucat incapacitatea uzitarii activitatii intre persoane care sunt investite cu autoritate publica
exista incapacitatea de a cumpara drepturile litigiare care sunt in competenta instantelor de

judecata in a carui circumstanta isi desfasoara activitatea judecatoreasca procurorii,grefierii,avocatii, notarii publici in cazul procurorilor , judecatorilor limita trecuta a incapacitatii este data de instanta de judecata in care iti desfasoara activitatea , adica in aria judecatorii unde se afla sediul
la avocatii, consilierii juridici, practicieni in insolventa s-ar intinde la nivelul intregii tarii,

intrucat nu pot desfasura activitatii in fata oricarei instante din tara. In cazul judecatorilor care isi exercita activitatea la ICCJ , interdictia isi are aplicabilitaea la nivelul intregii tari
9

Art 1653 (2) persoanele la alin 1 pot fi dobanditoare de drepturi litigioase :


a) la cumpararea drepturilor succesorale din a cotelor partii din dreptul de proprietate de la comostenitorii

sau coproprietarii dupa caz b) la cumpararea unui drept litigios in vederea indestularii unei creante care s-a nascut inainte ca dreptul sa fie litigios
c) la cumpararea care care s-a facut pentru apararea dreptului celui ce stapaneste bunul in legatura cu

care exista dreptul litigios

2) incapacitatea de a vinde ( 1655 NCC)

--Mandatarii ,parintii , turorii, etc. precum si alte persoane care ar putea influneta vanzarea , nu pot vinde bunurile proprii pentru un pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau exploatarea bunului sau a patrimoniului pe care il administreaza -- interdictia realizarii unor schimbari patrimoniale intre aceste persoane care au calitatea de vanzator si ale caror le reprezinta interesele -- sunt interzise contractele care in schimbul unei prestatii premise ale persoanelor aratate, cealalta persoana parte se obliga sa plateasca o suma de bani. Considerand ca legiutorul a urmarit sanctionarea persoanei imputernicite cu vanzarea unor bunuri care faciliteaza altei persoane cumpararea acestuia in consideratia obtinerii unui comision. Sanctiunea aplicabila celor carora le este interzis sa vanda sau sa cumpere consta in aceea ca ei nu pot cere anularea vanzarii nici in nume propriu nici in numele altei persoane pe care o serveste.

Cetatenii strainii + apatrizii nu pot dobandii asupra terenurilor ce sunt in conditiile legii speciale
prin legea 312/2005 cu privire la dobandirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor de catre

cetatenii straini+ apatrizi precum si de persoanele juridice straine se prevede situatia: 1) cetateanului unui stat membru UE ,apatridului cu domiciliul intr-un stat membru sau in Romania , precum si persoana fizica in conformitate cu legistlatia unui stat membu pot dobandii drepturi de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor, terenurilor forestiere la indeplinirea unui termen de 7 ani de la data aderarii la UE
2) cetateanului unui stat membru, apatrid cu domiciuluil intr-un stat membru sau Romania, pot dobandi

dreptul de proprietate asupra terenurilor in aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii romani si persoane juridice romanie, prin exceptie pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole, padurilor si terenurilor forestiere de la data aderarii, fermierii care desfasoara activitatii independente si sunt dupa caz cetatenii ai statelor membre , sau apatrizi cu domiciliul intr-un stat membru sau Romania si care-si stablilesc resedinta in Romania.
3) Cetatenii unui stat membru nerezident, apatridul nerezident in romania cu domiciliul intr-un stat membru

precum si persoana juridica nerezidentiata constituita in conformitate cu legistlatia unui stat membru pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru resedinte secundare , sedii secundare la indeplinirea unui termen de 5 ani de la data aderari
10

4) Cetatenii straini, apatrizi si persoane juridice apartinatoare statului care nu sunt membre UE sau Spatiului

Economic European, pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in conditiile reglementate prin tratate internationale pe baza de reciprocitate.

Obiectul in cazul contractului de V-C

- orice obiect al obligatiunii trebuie sa fie posibil , sa existe , sa fie, determinat sau determinabil, sa fie in circuitul civil Lucrul vandut sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa fie in circuitul civil, sa existe, sa fie determinat sau determinabil, sa fie in proprietatea vanzatorului Lucrul sa fie in circuitul civil: 1657 NCC-- orice bun poate fi vandut in mod liber daca vanzareal nu este interzisa sau limitata prin lege sau prin conventia partilor. Conform 1229 numai bunurile care sunt in comert pot face obiectul unei prestatii contractuale. Sunt scoase din circuitul civil, bunurile: a) care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma contracte si anume bunurile comune( res comunis) b) bunurile care fac parte din domeniul public al statului sau administratiei teritoriale nu pot forma obiectul contractului de vanzare cumparare, potrivit Constitutiei art 136 c) sub sanctiunea nulitatii absolute, nu pot fi instituite prin acte juridice inter-vivos, terenurile care sunt atribuite in temeiul art 18(1),20,39 din legea 18/1991, unor categorii de presoane ce nu au avut terenuri timp de 10 ani de zile , socotiti de la inceputul anului urmator celui care i s-a facut inscrierea
d) legea 10/2001 art 25 al.5 sub sanctiunea nulitatii absolute, pana la solutionarea procedurilor

administrative si dupa caz, judiciare, generate de lege , este interzisa instrainarea in beneficiul persoanei care actioneaza in judecata, a bunurilor aflate in circuitul civil
e) o derogare de la principiul liberei circulatii si a libertatii contractuale este reeglementata de legea

31/1996 prin care se arata ca nu pot forma obiectul vanzarii, bunurile care constituie monopol de stat in conditiile prevazute de lege adica contractul V-C urmareste sa se incheiei numai intre PF si PJ autorizate . Armele si munitiile nu pot fi instrainate decat in conditiile legii speciale , legea 295./2004 , modificata si completata prin legea 117/2011

11

Curs 5

Lcrul sa existe ( art 1658 NCC)


bunul trebuie sa existe in prezent= in momentul incheierii contractului de V-C sau sa poate sa existe in

viitor bunurile viitoare pot forma obiectul vanzarii


in sistemul in care bunul a pierit la momentul incheierii contractului , atunci contractul e lovit de nulitate

pentru lipsa de obiect(1659 NCC) Daca lucrul a pierit partial dupa momentul incheierii contractului, atunci cumparatorul are posibilitatea de a alege intre 2 facultatii: intre anularea vanzarii si reducerea pretului proportional cu partea care a pierit riscul pierii totale sau partiale a bunului inainte de incheierea contractului il suporta vanzatorul sau dupa incheierea contractului daca bunul a fost predat ,neoperand, transferul proprietatii il suporta vanzatorul Daca obiectul prestatiei vanzarii il formeaza bunul unitar, iar acesta nu a fost realizat/confectionat acest lucru nu afecteaza valabilitatea lucrului , dar vanzatorul va fi obligat la plata daunelor interese ca urmare a nerespectarii obligatiilor asumate , daca nu face dovada unei cauze care sa-l exonereze de raspundere. --Bunul vandut sa fie determinat sau determinabil sub sanctiunea nulitatii absolute bun determinat- se determina prin individualitatea lui; pin prezentarea caracterelor individuale (natura) sau orice alte elemte prin care poate fi identificat. -- Sa fie proprietatea vanzatorului.

Pretul sa indeplineasca conditiile: sa fie fixat in bani, sa fie determinat sau determinabil; sa fie sincer si serios 1) pretul care reprezinta obiectul prestatiei cumparatorului trebuie sa constea intr-o suma de bani pe care acesta o plateste vanzatorului -- 1660 NCC starea pretului in bun tine de esenta conctractului de V-C astfel incat in cazul in care se prevad in contract clauze prin care pretul este fixat prin alte prestatii sau bunuri + prestatii, atunci nu mai suntem in prezenta de V-C, ci de conctract de prestatii( intretinere) 2) 1660 NCC pretul este determinat cand partile in momentul incheierii contractului au stabilit precis suma de bani care urmeaza sa fie platita. Pretul e determinabil in conditiile art 1661 NCC cand partile nu au stabilit suma de bani in momentul incheierii contractului , dar au stabilit elementele cu ajutorul carora urmeaa sa fie fixat pretul in vederea executarii contractului , sau au stabilit un tert care urmeaza sa stabileasca pretul

12

Daca pretul se determina prin raportare la un factor de referinta iar acesta nu exista sau a incetat sa mai existe , atunci el se inlocuieste in absenta unei conventii contrare cu factorul de referinta cel mai apropriat Tertul care urmeaza a stabilit pretulnumit de parti sau se poate intampla sa fie una sau mai multe persoane in cazul in care persoanele desemnate nu stabilesc pretul in termenul prevazut de parti sau daca nu s-a prevazut un termen ( 6 luni) de la momentul incheierii contractului , atunci la cererea partilor interesate presedintele instantei de la locul incheierii contractului va desemna un expert pentru determinarea pretului de urgenta print-o incheierii definitiva in camera de consiliu. Remuneratia expertului se va stabili in cote egale de catre parti Daca pretul nu a fost stabilit intr-un termen de un an de la incheierea contractului, exceptand situatia in care partile au convenit alt mod de determinare a pretului , vanzarea este lovita de nulitate Daca contractul are ca obiect bunuri care sunt vandute in mod obisnuit de vanzator, se prezuma ca partile au avut in vedere pretul practicat in mod obisnuit de vanzator
Bunurile al caror pret este stabilit pe piete organizate sunt prezumate a fi fost comercializate la pretul

mediu aplicat in ziua incheierii contractului sau in ultima zi lucratoare pe piata cea mai apropiata de la locul incheierii contractului Daca pretul este stabilit prin legea unui act normativ, contractul isi va produce efecte chiar daca pretul nu e fixat de parti intrucat este fixat de lege. Sunt nule contractele de V-C care cuprind clauze in temeiul caruia se face mentiunea ca pretul e platit 3) prin pret sincer= pretul real care exprima valoarea bunului si pe care x+y l-au stabilit nu in mod fictiv , ci cu intentia de a fi platit - in cazul in care pretul este fictiv , atunci contractul este anulabil, dar contractul poate fi valabil ( donatiadaca rezulta din contract cu intentia x+y de a face o liberalitate) - pentru a considera a fi in prezenrta unui pret real , este necesar sa existe o proportie intre cuantumul stabilit de parti si valoarea reala a acestuia ,proportie care desi nu reprezinta o echivalenta trebuie sa excluda o disproportie vadita de valoare - suntem in prezenta leziunii cand x profitand de starea de nevoie sau lipsa de experienta/ cunostiinte a celeilalte parti, stipuleaza in formarea sa sau a unei terte o prestatie de o valoare mult mai mare decat valoarea propriei prestatii la momentul incheierii contractului.; acesta se determina in functie de scopul pentru care a fost incheiat contractul si in functie de natura acestuia. - daca unei parti i-a fost viciat consimtamantul prin leziune, poate cere anularea contractului sau reducerea obligatiei cu valoarea daunelor interese la care ar fi indreptatit. - actiunea in anulare este admisibila in cazul minorul , dar si in cazul majorului daca leziunea depaseste din valoarea pe care o avea la momentul incheierii contractului, prestatia promisa de partea lezata.

Cauza in contractul de V-C sa fie: sa fie licita

13

sa existe ( cazul in care lipseste cauza nulitatea relativa exceptie facand situatia in care contractul a fost gresit calificat) sa fie morala ( sa nu contravina bunurilor morale nulitatea absoluta daca este comuna partilor sau in cat contrar daca cealalta parte a cunoscut sau treb sa o cunoasca) existenta cauzei licite( imorale se prezuma pana la proba contrara dreptul la actiunea in anularea/reducerea obligatiilor se prescrie in termen de 2 ani de la momentul incheierii contractului.

Anulabilitatea contractului nu poate sa fie opusa pe cale de exceptie cand dreptul la actiune s-a prescris.

Efectele contractului de V-C - daca din continutul clauzelor prevazute in contract neclaritatea acestora sau faptul ca unele sunt indoielnice NCC art 1671 prevede ca aceste claue neclare sau indolienice trebuie intrebuintate in favoarea cumparatoruluii, sub rezerva regulilor aplicabile contractelor incheiate cu consumatorii si contractelor de adeziune. Obligatiile vanzatorului 1672 NCC
a) sa transmita proprietatea asupra bunului sau dupa caz categoria dreptului vandut

b) de predare a bunului precum si obligatia de garantare a bunului contra evictiunii sau contra viciilor ascunse ale bunului Obligatia de transmitere a proprietatii asupra bunului (1673 NCC): -

la vanzarea lucrului altuia cand vanzatorul cu obligatii trebuie sa procure bunul sau sa obtina consimtamantul proprietatii in vederea incheierii unui astfel de vanzari vanzatorul trebuie sa asigure transmiterea proprietatii , iar stramutarea proprietatii tot in conditiile art 1674 la vanzarea bunurilor mobile pentru ca dobanditorul previne proprietarul in momentul inscrierii in registrele de publicitate cand partile stabilesc prin conventia lor ca proprietatea sa fie transmisa odata cu predarea bunului riscul pierii fortuite a lucrului este suportat de proprietar; dar ca element de noutate in contractul de V-C care are ca obiect un bun individual determinat , chiar daca in principiu odata cu incheierea contractului trebuie transmisa si proprietatea, nu din acest moment trece asupra cumparatorului riscul pierii fortuite , transmiterea riscurilor fiind conditionata de predarea efectiva a bunui de la vanzator la cumparator.

Predarea lucrului vandut= punerea la dispozitia cumparatorului a bunului , fapt ce se poate executa printro atitudine pasiva din partea vanzatorului sau prin executarea unor fapte care sa confere posibilitatea cumparatorului de a intra in stapanirea bunului -

normele sunt supletive( partile pot, in mod liber, sa stabileasca continutul acestei obligatii) obligatia de predare cuprinde obligatia de consemnare a bunului pana la momentul implinirii termenului de predare . La momentul incheierii contractului se are in vedere starea naturala a bunului astfel incat

14

vanzatorul , sa depuna diligentele ca bunul sa fie predat in aceasta stare, raspunzand de orice culpa comisa cu ocazia conservarii bunului -

bunul este predat cu toate accesoriile lui+ documentele privind proprietatea+ folosinta lui predarea se face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului , lucru posibil numai daca suntem in prezenta bunurilor individuale determinate( cele de gen- la domiciliul vanzatorului) deoarece predarea este cherabila nu portabila data predarii: are loc potrivit termenului stabilit de parti, iar daca nu s-a prevazut , trebuie sa aiba loc imediat in cazul bunului imobil, se preda prin punerea la dispozitie a bunului , liber de orice alte bunuri ale vanzatorului in cazul bunului mobil- predarea are loc prin inmanarea tiltlurilor reprezentative ce contin bunurile incorporabile la momentul predarii bunului, cumparatorul trebuie sa verifice starea bunului potrivit uzantelor , iar in cazul in care bunul are vicii aparente, trebuie sa-l instiinteze pe vanzator daca se contesta starea bunului, presedintele instantei de la locul prevazut pentru exercitatea partii de predare, la cererea oricarei partii va desemna un expert in vederea constatarii starii bunului. Prin hotararea data putandu-se dispune sechestrarea /depozitarea lui daca pastrarea bunului produce pagube mari, atunci se poate dispune vanzarea bunului pe cheltuiala proprie in conditiile stabilite de instanta de judecata . Hotararea de vanzare va trebui comunicata inainte de punerea ei in executarea celeilalte parti/ reprezentant daca unul dintre ei se afla intr-o localitate situata in circumscriptia judecatoreasca care a pronuntat hotararea , iar in caz contrar, ea se va comunica in termen de 3 zile de la comunicare. Daca nu se plateste pretul de cumparator , vanzatorul are dreptul de retentie asupra bunului vandut care reprezinta o aplicatie de neexecutat a contractului Vanzatorul nu poate invoca aceasta exceptie in situatia in care a acordat cumparatorului un termen in vederea platii pretului, cheltuielile de predare cad in sarcina vanzatorului , iar cele de ridicare -cumparatorului

Curs 6

Vanzatorul are un drept de retentie si atunci cand a acordat cumparatorului un termen de plata, insa acesta a devenit insolvabil , astfel incat este in pericol de a pierde bunul. Daca , cumparatorul plateste o cautiune sau o garantie , potrivit careia la termen v-a plati pretul, atunci dreptul de retentie nu v-a mai exista si vanzatorul va trebui sa predea bunul. Reguli speciale in materia de vanzare bunuri imobile:

15

1) 1741 NCC- atunci cand se vinde un imobil , fara a isi arata suprafata pe un pret total , nici vanzatorul

nici cumparatorul nu pot cere rezolutiunea sau modificarea pretului pe motiv ca suprafata este mai mica decat au crezut
2) 1742 NCC atunci cand se vinde cu un anumit pret pe unitate de masura o suprafata dintr-un teren mai

mare , a carei intindere nu este determinata, cumparatorul poate cere stramutarea proprietatii numai dupa masurarea sau delimitarea suprafetei vandute 3) Daca se vinde un imobil cu indicarea suprafetei si pretului pe unitate de masura , iar suprafata este mai mica decat cea prevazuta in contract , atunci cumparatorul poate cere suplimentarea suprafei 4) Daca cumparatorul nu cere, sau vanzatorul nu poate sa suplineasca suprafata respectiva, atunci se poate solicita reducerea pretului corespunzator sau rezolutiunea continua , daca din cauza diferentei de suprafata , nu poate cumparatorul sa foloseasca bunul potrivit scopului pentru care a incheiat contractul 5) Daca suprafata este mai mare decat cea prevazuta in contract , iar excedentul depaseste a 20-a parte din suprafata convenita , cumparatorul v-a plati suplimentul de pret corespunzator , sau va putea cere rezolutiunea contractului
6) Daca se vand 2 sau mai multe imobile printr-un singur contract si un singur pret , iar intinderea unuia

este mai mare si a celuilalt mai mica , atunci diferentele se compenseaza Actiunea pentru suplimentu de pret , sau rezolutiunea se introduc in termen de un an de zile , termen ce curge de la momentul incheierii contractului sub sanctiunea decaderii, iar daca partile au stabilit o anumita data in vederea efectuarii masuratorii, termenul curge de la acest moment

Garantia contra evictiunii: evictiunea = pierderea totala sau partiala a proprietatii lucrului sau tulburarea cumparatorului in exercitarea dreptului de proprietate rezultand din valorificarea de catre un tert a unui drept asupra lucrului, drept ce exclude in tot sau in parte pe cel al cumparatorului Garantia contra evictiunii, provenite din fapte personale in virtutea lor, vanzatorul este tinut sa se abtina de la orice fapt sau act anterior sau posterior vanzarii care ar putea sapl impiedice pe cumparator in folosinta linistita a bunului. Nu prezinta relevanta daca este vorba de o tulburare de fapt sau una de drept . In situatia in care cumparatorul este tulburat sau amenintat cu asemenea tulburare el poate opune exceptia de garantie. Daca tulburarea provine de la un tert , vanzatorul are obligatia de a-l apara pe cumparator , iar daca nu va reusi, v-a trebui sa suporte consecintele evictiunii .pentru a se angaja raspunderea vanzatorului pentru evictiunea rezultata din fapta tertului , trebuie indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) vanzatorul sa fie gata pentru tulburarea de drept , care rezulta din exercitarea de catre un tert a unui drept cocurand cu cel al cumparatorului - impotriva tulburarilor de fapt, cumparatorul se va apara singur prin actiunile posesiei b) evictiunea sa aiba o cauza anterioara vanzarii
c) recunoasterea evictiunii de catre cumparator

Natura obligatiei contra evictiunii:


16

in cazul in care cumparatorul este amenintat de evictiune sau daca este actionat in judecata de tert, atunci trebuie sa solicite vanzatorului sa-si execute obligatia de a-l apara contra evictiunii a) cand evictiunea nu s-a produs, vanzatorul este tinut sa se abtina de la orice fapt care sa atraga posibilitatea tulburarii cumparatorului, in exercitarea prerogativelor impotriva tertului evingator
b) daca evictiunea este pe cale sa se produca, atunci vanzatorul are obligatia sa utilizeze toate mijloacele

care-i stau la dipozitie pentru a-l apara pe cumparator c) daca evictiunea s-a produs atunci ii revine obligatia de a plati toate pagubele suferite de cumparator

Efectele obligatiei contra evictiunii:


1) evictiunea totala cumparatorul trebuie sa restituie pretul platit , restituirea care trebuie sa fie integrala

daca are loc o scadere sau o crestere a valorii lucrului, cu exceptia cazului in care cumparatorul a tras anumite foloase din stricaciunile cauzate lucrului, fapt ce-l poate face pe vanzator sa reduca pretul Restituirea valorii fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le resituie tertului evingator Restituirea cheltuielilor de judecata atata ale procesului dintre cumparator si tert evingator cat si cele rezultant din procesul de chemare in garantie al vanzatorului. Daune interese, adica cheltuielile facute cu incheierea si executarea contractului de catre cumparator, precum si pierderile suferite si castigurile nerealizabile de catre cumparator din cauza evictiunii
deasemenea , vanzatorul este tinut sa restituie cumparatorului toate cheltuielile facute pentru lucrarile ce

au fost efectuare in legatura cu bununul cumparat sau vandut, fie ca aceste vanzarii sunt autonome sau sunt adaugate iar cu privire la cele adaugate se solicita numai cheltuielile necesare si utile deasemenea , daca vanzatorul a cunoscut cauza evictiunii la momentul incheieirii contractului atunci el este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile facute pentru efectuarea si ridicarea lucrarilor voluptoase
2) daca executarea este partiala , cumparatorul poate cere evictiunea contractului v-c , numai daca aceasta

evictiune este atata de importanta incat cumparatorul daca ar fi cunoscut nu ar fi cumparat daca cumparatorul nu are rezolutia , atunci are drept la valoarea partii pierdute prin evictiune
s-a instituit posibilitatea (art 1704) pentru cumparator de a inlatura el insusi evictiunea, prin plata unei

suma de bani , sau transmiterea proprietatii asupra altui bun , in beneficiul tertului evingator. Cumparatorul pastreaza dreptul sau de recurs impotriva vanzatorului care se poate libera de garantie prin plata pretului primit catre cumparator si cu dobanda aferenta legala , calculata de la data platii Prin plata valorii bunului predat plus cheltuielile aferente.

Garantia evictiunii contra viciilor bunului vandut: in cazul garantiei pentru vicii ascunse ale lucrului vandut , vanzatorul raspunde pentru acele deficiente calitative , care existatu la momentul predarii sale si care nu i-au fost cunoscute cumparatorulu si nici nu au putut fi descoperite de acesta prin mijloace obisnuite de verificare si care fac ca bunul sa nu mai poata fi
17

intrebunintat potrivit destinatiei sale, sau care fac ca intrebuintarea sa fie micsorata atat incat cumparatorul daca ar fi cunoscut nu ar fi cumparat pentru a se angaja raspunderea vanzatorului pentru vicii , viciile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1) viciul sa fie ascunsnu putea fi descoperit la momentul incheierii vanzatii de catre un cumparator prudent si vigilent 2) viciul sa fi existat in momentul incheierii contractului de vanzare cumparare 3) viciul sa fie grav, adica datorita lui , lucrul sa fie impropriu folosintei potrivit destinatiei, care sa I se micsoreze foarte mult intrebuintarea

Cunoasterea sau necunoasterea de catre vanzator la momentul incheierii contractului produce urmatoarele efecte: a) daca vanzatorul cunostea despre existenta viciilor, atunci acesta este obligat la plata dauneleor interse pentru repararea intregului prejudiciu b) daca vanzatorul nu cunostea , atunci este obligat sa restituie doar pretul si cheltuielile vanzarii
deasemenea in 1710 NCC cumparatorul poate cere dupa caz:

1) inlaturarea viciilor de catre vanzator 2) inlocuirea bunului cu un bun de acelasi fel fara vicii
3) reducerea corespunzatoare a pretului 4) rezolutiunea vanzarii

exista insa posibilitatea ca in 1710 (2) ca instanta de judecata , la cererea vanzatorurul , avand in vedere gravitatea viciilor si scopul pentru care contractul a fost incheiat, coroborand cu alte imprejurarii sa dispuna o alta masura stabilita de instanta in raport cu situatia de fapt
desemenea in conditiile art 1711, daca vanzarea are ca obiect mai multe bunuri, dar numai unele dintre

ele prezinta vici ascunse , iar aceste bunuri pot fi separate fata de celelalte , fara insa a se produce o paguba cumparatorului , atunci instanta de judecata poate dispune rezolutiunea contractului ,acesta desfiintandu-se in parte doar cu privire la bunurile cumparate
daca rezolutiunea contractului priveste bunul principal, atunci acesta atrage rezolutiunea contractului si

in privinta bunurilor accesorii.

Termenele in care pot fi intentate: cumparatorul ce a descoperit viciile ascunse ale lucrului, este obligat sa le aduca la cunostiinta vanzatorului , intr-un termen rezonabil , stabilit in raport cu imprejurarile existente , sub sanctiunea decaderii
18

in codul civil privind termenul de prescriptie , art 2517 prevede ca termenul general de prescriptie este de 3 ani ,iar in art 2531 se arata ca daca prin lege nu se prevede altfel, prescriptia dreptului la evictiune incepe sa curga:
a) in cazul bunul vandut sau unei lucrari executate, alta decat o constructie , termenul curge de la

implinirea unui an de la data predarii sau receptiei finale a bunului, in afara de cazul in care viciul a fost descoperit mai inainte de situatia in care prescriptia curge de la momentul descoperirii viciului
b) in cazul unei constructii , termenul curge de la implinirea de 3 ani de la data predarii sau receptiei finale

afara de situatia cand a fost descoperit mai inainte

Obligatia de garantie pentru buna functionare in cazul in care partile au convenit ca obligatia sa fie executata pe o anumita perioada de timp daca apar defectiunii in acest interval atunci vanzatorul are obligatia sa repare bunul pe cheltuiala sa de altfel, reparatia bunului constituie continutul obligatiei legale pentru buna functionare a bunului daca bunul nu poate fi reparat, sau daca necesita un interval care de timp in vederea repararii, atunci vanzatorul are obligatia sa inlocuiasca bunul atunci cand vanzatorul nu inlocuieste bunul intr-un termen rezonabil potrivit cu imprejurarile , cumparatorul poate obtine resituirea pretului in schimbul resituirii bunului; ca atare vanzatorul are la indemana 3 posibilitatii de reparare a prejudiciului suferit care nu raman la alegerea cumparatorului ci vanzatorul este cel care ar putea stabili care dintre cele 3 modalitatii este cea mai eficienta pentru cumparator reparatia nu va fi eficienta daca vanzatorul dovedeste ca bunul nu a fost folosit corespunzator de catre cumparator, cumparatorul are obligatia de a comunica vanzatorului intr-un termen rezonabil defectiunea bunului sub sanctiunea decadeii Obligatiile cumparatorului: sa preia bunul vandut sa plateasca pretul sa suporte cheltuielile vanzarii, daca prin contract nu s-au prevazut altele

Obligatia de plata a pretului- tine de esenta contractului de v-c , iar in conditiile lui 1720 NCC in lipsa de stipulatii contrare , cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la locul unde se afla bunul si momentul incheierii contractului si de indata ce proprietatea s-a transmis. Daca la momentul incheierii contractului bunul se afla in tranzit, plata pretului se face la locul care rezulta din uzante sau la locul destinatiei Cumparatorul are posibilitatea de a suspenda plata pretului , in cazul in care are cunostiinta de existenta vreunei cauze de evictiune, suspendare care se produce pana la momentul incetarii tulburarii aduse cumparatorului in exercitarea dreptului sau de proprietate , sau pana in momentul cand vanzatorul ofera o garantie corespunzatoare, suspendare care se face fara interventia instantei de judecata Deasemenea , debitorul poate fi pus in intaziere , fie printr-o notificare scrisa , prin care vanzatorul ii solicita executara de plata a pretului , fie prin cerere de chemare in judecata. Curs 7
19

Cumparatorul in condtiile art 1721, este obligat sa plateasca dobanda la pret pana la achitarea acesteia in urmatoarele situatii: 1) daca exista conventie in acest sens 2) daca bunul este producator de fructe, atunci dobanda se va plati din momentul dobandirii proprietatii, sau daca bunul nu este producator de fructe sau alte foloase, dobanda se va calcula din ziua predarii bunului
3) daca si din momentul punerii in intarziere a cumparatorului printr-o notificare dispozitiile art 1552

prevede ca debitorul poate fi pus in intarziere printr-o notificare scrisa prin care vanzatorul ii solicita executarea obligatiei, sau printr-o cerere de chemare in judecata. daca prin lege nu se prevede altfel, notificarea se va comunica cumparatorului prin executor judecatoresc, sau prin orice alt mijloc care asigura dovada comunicarii In cazul in care cumparatorul simte pericolul unei eventuale evictiuni, atunci are drept sa solicite suspendarea platii pretului pana in momentul in care vanzatorul va face sa inceteze evictiunea sau ii va da o cautiune daca nu s-a prevazut ca pretul va fi platit si in asemenea situatii.

Sanctionarea neplatii pretului: a) exista posibilitatea invocarii exceptiei de neexecutare b) executarea in natura a obligatiei c) rezolutiunea contractului

a) exceptia de neexecutare -- in conditiile art 1693 , in lipsa unui termen cumparatorul poate cere predarea

bunului de indata ce pretul este platit, iar vanzatorul are drept de retentie asupra lucrului pana la plata pretului , daca nu a fost acordat un termen de plata. b) Executarea silita a contractului este posibila ori de cate ori cumparatorul este solvabil actiunea de executare a vanzatorului, este personala si se prescrie in termenul general de prescriptie are loc in mod direct asupra bunurilor mobile, astfel incat vanzatorul poate depune in depozit bunul mobil, iar in caz de neexecutare a obligatiei de catre cumparator se va proceda la licitatie publica sau pe pretul curent ,daca lucrul are un pret legal sau la bursa sau in targ de catre o persoana autorizata iar pentru toate aceste cumparaturi trebuie sa fie instiintat vanzatorul are dreptul sa primeasca diferenta de pret dintre pretul pe care ar fi trebuit sa-l obtina si pretul realizat din a 2-a vanzare , precum si daune interese c) actiunea in rezolutie a vanzarii -- o actiune reala care nu urmareste pretul cumparat ci bunul si poate fi intentata impotriva persoanei in mana careia se afla bunul. in conditiile art 1550 cod civil, rezolutia poate fi dispusa la cerere din instanta de judecata sau dupa caz, poate fi declarata unilateral de catre persoana, poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului atunci cand
20

portile au convenit , cand debitorul se afla de drept in intarziere , cand debitorul nu a executat obligatiile in termenul prevazut prin punerea in intarziere. in cazul bunului mobil, are loc rezolutia de drept a contractului de v-c in cazul neexecutarii obligatiei , cumparatorul fiind de drept in intarziere, daca nu a platit nici pretul si nu l-a luat in primire. in cazul in care obiectul vanzarii il constituie bunurile supuse deteriorari rapide, cumparatorul se afla de drept in intarziere cu privire la preluarea lor in cazul in care nu le-a luat in primire la termenul prevazut, sau chiar daca pretul nu a fost platit sau cand a solicitat predarea dar nu a platit pretul. Alta situatie de rezolutie a vanzarii (art 1727 NCC) , apare in cazul in care vanzatorul si-a executat obligatia de predare si nu a obtinut pretul vanzarii in termen de 15 zile de la predare, poate sa declare rezolutiunea fara punere in interziere in cel mult 15 zile de la data cand trebuia sa aibe loc predarea si sa ceara resituirea bunului mobil vandut atata vreme cat bunul se afla in posesia cumparatorului si nu a suportat modificarii; astfel in art 2339 NCC creanta vanzatorului neplatita pentru pretul bunului mobil vandut unei persoane fizice se bucura de un privilegiu mobiliar, care se mentine pana la instrainarea , transformarea sau modificarea bunului , astfel incat daca actiunea in restituire nu a fost introdusa in conditiile stabilite de acesta , vanzatorul nu mai poate opune celorlalti creditorii ai cumparatorului , efectele rezolutiunii ulterioare a contractului pentru neplata pretului. In cazul bunurilor imobile art 1728 NCC daca prin contract s-a prevazut ca in situatia in care cumparatorul nu plateste pretul la termenul prevazut este de drept in intarziere , atunci cumparatorul poate plati si dupa scadenta atata timp cat nu a primit solicitarea de rezolutiune din partea vanzatorului.

Luare in primire a bunului de catre cumparator cumparatorul este obligat sa ia in primire lucrul vandut la termenul prevazut in contract sau din ziua cand a fost pus in intarziere si de asemenea este obligat sa suporte cheltuielile de predare si transportare de la locul predari in cazul in care cumparatorul nu-si executa obligatia de luare in primire , vanzatorul are posibilitatea de a depozita bunul la dispozitia si pe cheltuiala cumparatorului, sau de a-l vinde la licitatie publica sau pe pretul cuvenit vanzatorul are dreptul sa solicite cumparatorului despagubirii pentru eventualele cheltuieli de depozitare sau de transportare a bunului in cazul produselor ce se deterioreaza rapid si altor bunuri mobile , legea prevede rezolutiunea de drept a contractului in favoarea vanzatorului Obligatiile de suportare a cheltuielilor vanzarii art 1666 NCC cumparatorul are obligatia in lipsa de prevedere contrara sa plateasca toate cheltuielile vanzarii Tipuri de vanzare : 1) vanzarea bunurilor de gen 1678 NCC are ca obiect bunuri de gen

obiectul prestatiei il formeaza numai bunurile de gen care se vand intr-un gen limitat si pe cale de consecventa trebuie sa se procedeze la masurarea , cantarirea , numerotare pentru a se putea individualiza fie lucru fie pretul corespunzator
21

In legatura cu momentul incheierii valabilitatii a contractului , vanzarea este perfecta din momentul

acordului de vointa asupra careia partile au cazut cu privire la pretul prevazut Cu privire la tranferul proprietatii, vanzarea devine valabila din momentul in care lucrul vandut a fost individualizat
Pana in momentul individualizarii, vanzatorul ramane proprietar lucrului vandut

2) vanzarea pe incercate 1681 NCC este o vanzare incheiata sub conditie suspensiva de a incerca bunul de catre cumparator
vanzarea fiind sub conditie suspensiva , contractul este valabil incheiat din momentul realizarii acordului

de vointa , riscurile pieirii fotuie a bunului , cad in sarcina vanzatorului si ca atare pana la realizarea conditiei ,vanzatorul este proprietar sub conditie rezolutorie, iar dupa implinirea conditiei cumparatorul devine proprietar cu efect retroactiv in cazul in care durata de incercare nu a fost prevauta de catre parti si din uzante nu rezulta altfel , conditia se considera implinita in caul in care cumparatorul nu a declarat ca bunul este nesatisfcator in termen de 30 de zile de la predarea bunurilor in cazul in care prin contract, partile au prevzut ca bunul vandut urmeaza sa fie incercat , se prezuma ca s-a incheiat o vanzare pe incercate

3) vanzarea pe gustate 1682 NCC nu este vanzare sub conditie , pentru ca daca ar fi, atunci ar fi supusa unei conditii pur potestative si vanzarea ar fi nula, intrucat este lasata la aprecierea cumparatorului vanzarea este perfect valabila in momentul in care cumparatorul declara ca bunul corespunde gusturilor acestuia in codul civil privind termenul, se aplica aceleasi reglememtarii ca la vanzarea pe incercate

4) vanzarea in bloc 1679 NCC nu se produce la numarare, masurare, proprietatea fiind transmisa de la vanzator la cumparator in momentul realizarii actului de vointa au ca obiect o cantitate determinata de bunuri prin masa ei , iar pretul se stabileste global pe intreaga ei cantitate

5)

vanzarea bunului altuia 1683 NCC

22

acel contract prin care vanzatorul se asigura sa transmita proprietatea asupra bunului individual determinat de la titularul sau la cumparator Obiectul il formeaza bunul individual determinat

contractul este valabil incheiat din momentul in care spau intalnit vointele partilor bunul se afla in proprietatea unui tert vanzatorul se obliga sa transmita a asupra bunului catre cumparator obligatia vanzatorului se considera executata in momentul in care dobanditorul sau in momentul ratificarii vanzarii de catre proprietar, sau prin orice alt mijloc direct sau indirect prin care procura bunul cumparat in proprietatea sa cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului in caz de neexecutare a obligatiei de transmitere a proprietatii , avand loc restituirea pretului si eventualele daune interese in cazul in care vanzatorul are ca obiect un bun aflat in coproprietate si coproprietatea vanzatorului nu asigura trasmiterea proprietatii asupra intregului bun cumparat , acesta are posibilitatea de a opta in urmatoarele situatii: - fie sa solicite reducerea pretului proportional cu cota parte pe care nu a dobandit-o cu daune

interese - fie sa solicite rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi cunoscut ca vanzatorul nu este unicul proprietar - in cazul in care cumparatorul cunoscand ca vanzatorul nu este proprietarul intregului bun, atunci acesta nu poate solicita restituirea cheltuielilor necesare sau voluptorii.

Vanzarea prin plata pretului in rate (1755 NCC) acel contract prin care obligatia de plata a pretului este garantata cu rezerva dreptului de proprietate, cumparatorul dobandind proprietatea asupra bunului numai in momentul platii ultimei rate

Caracteristici: a) transferul dreptului de proprietate are loc in momentul achitarii ultimei transe din pret astfel incat transmiterea proprietatii se face sub conditie suspensiva b) riscul bunului il suporta cumparatorul de la momentul predarii bunului c) lipsa de stipulatie contrara, neplata unei singure rate care nu e mai mare de 1/8 din pret nu duce la rezolutia contractului , iar cumparatorul pastreaza beneficiul termenului pentru ratele succesive. daca are loc rezolutia contractului , vanzatorul trebuie sa restituie pretul pe care l-a primit pana la acel moment , dar este indreptatit sa retina o parte din suma platita sau achitata , care reprezinta o compensatie pentru folosirea bunului si sa solicite si vanzarea de daune interese
d) daca s-a convenit ca sumele incasate , cu titlu de rate sa ramana in tot sau in parte dobandite de catre

vanzator , instanta de judecata va putea reduce aceste sume prin aplicarea dispozitiilor cu privire la reducerea de catre instanta de judecata a cuantumului clauzei prevazute.
23

Vanzarea unei mosteniri (1747 NCC) acel contract prin care mostenitorul instraineaza dreptul sau succesoral unei persoane care poate fi tert sau comostenitor poate avea loc numai dupa momentul deschiderii succesiunii, intrucat daca are loc mai inainte , atunci suntem in prezenta unui pact asupra unei succesiuni viitoare, interzis sub sanctiunea nulitatii

Caracteristici: a) are ca obiect fie o cota parte supra unei universalitati fie o universalitate b) vazatorul este obligat sa-l garanteze pe cumparator de calitatea sa de mostenitor c) vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului tot ceea ce se gasea in mostenire la momentul deschiderii ei si cu tot ceea ce a dovedit vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului fructele percepute, creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala sau orice alt bun care inlocuieste un bun al mostenirii cheltuielile de moment precum si reparatiile - codul civil instituie prezumtia ca bunurilor de familie, cu valoare sentimentala, dar cu valoare economica neinsemnata, sa nu fie cuprinse in masa succesorala instrainata.

d) cumparatorul este obligat de a restitui vanzatorului datoriile si sarcinile achitate de acesta precum si

Curs 8 Vanzarea cu pact de rascumparare (1758 NCC)

24

Definitie acea varietate de vanzare care este incheiata sub conditie rezolutorie prin care vanzatorul isi rezerva dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis
-

in cazul termenului prevazut in vederea rascumpararii, acesta este de 5 ani, iar daca partile au convenit un termen mai mare , acesta se va reduce la 5 ani; daca optiunea nu a fost exercitata in intervalul de timp prevazut de lege atunci vanzarea se v-a consolida cu efect retroactiv.

Pentru a nu se ajunge ca urmare a incheierii unor astfel de contracte , legea a prevazut ca aceasta vanzare sa fie lovita de nulitate , daca diferenta dintre pretul rascumpararii si pretul platit pentru vanzare , depaseste nivelul maxim stabilit de lege pentru dobanzi. In vedea exercitarii optiunii, vanzatorul are obligatia sa restituie cumparatorului pretul, cheltuielile ce au fost facute pentru indreptarea contractului, cheltuielile necesare si utile in limita sporului de valoare; deasemenea vanzatorul care doreste sa-si exercite optiunea, trebuie sa-l notifice atat pe comparator cat si pe orice alta persoana care are calitatea de subdobanditor, caruia ii este opozabil dreptului de optiune. Cu privire la consemnul sumei de bani, se face la dispozitia cumparatorului sau dobanditorului in termen de o luna de la data notificarii sub sanctiunea decaderii din dreptul de exercitare al optiunii. Fiind o vanzare sub conditie rezolutorie, reluarea bunului operand cu efect retroactive atta impotriva cumparatorului cat si a tertilor dobanditorii de dreptul asupra lucrului vandut Exista o exceptie (art 1760 NCC) de la efectul retroactive, si anume ca vanzatorul va trebui sa respecte contractual de locatiunea consemnat de proprietar, sub conditie rezolutorie , dar nu pe un termen mai mare de 3 ori de la exercitarea optiunii.

Contractual de donatie:
985 NCC acel contract unilateral , solemn si cu titlu gratuit, prin care o parte numita donator

,isi micsoreaza in mod irevocabil si actual, patrimoniul cu un drept sporind in acelasi timp patrimoniul celeilalte persoane numita donator, fara a urmarii sa primeasca nimic in schimb. De esenta contractului de donator ca liberalitate va fi intotdeauna intentia liberala a donatorului (animus donandi)

Caractere juridice: a) Contractual unilateral nu creeaza obligatie decat pentru donator, donatarul nu se oblige fata de donator , revenindu-i doar obligatia de recunostiinta sau indatorire de multumire fata de acesta -exista posibilitatea ca acest contract sa devina bilateral, atunci cand donatia este afectata de sarcina, astfel incat donatarul va fi si el obligat in limita sarcinii prevazute b) cu titlu gratuit caracteristica donatorului consta in aceea ca donatorul isi micsoreaza patrimonial sau cu un bun, marind in acelasi timp patrimoniul donatarului cu acel bun, fara a urmarii un contra echivalent
25

- in contractual cu sarcina acesta este oneros in limita valorii sarcinii si este gratuit numai in limita bunurilor care depasesc valoarea sarcinii c) solem( 1011NCC)- donatia sub sanctiunea nulitatii absolute , trebuie sa fie incheiata prin inscris autentic; nerespectarea formei autentice este sanctionata cu nulitate absoluta care poate fi invocate de orice persoana interesata. d) translativ de proprietate are ca efect transmiterea unui drept de proprietate sau unui alt drept real principal sau de creanta - pentru validarea contractului nu este nevoia de predarea bunului, ci este suficient ca acordul de vointa sa imbrace forma ceruta de lege e) irevocabil prin instituirea principalelelor irevocabilitatii, legiuitorul a urmarit intarirea fortei obligatorii a contractului motivat de apararea interesului donatarului.

Interpretarea contractului de donatie: Operatieunea prin care se determina intelesul exact al clauzelor contractului ca urmare a cercetarii sau examinarii manifetate de vointa partilor in stransa corelatie cu vointa lor interna

Conditiile de validitate: Capacitatea partilor (987 NCC) donatia fiind un act de dispozitie=> ca toti cei care au capacitatea deplina de exercitare, daca legea nu prevede astfel pot face si primi donatie, in materie de donatie , regula este capacitatea iar exceptia- incapacitatea -pentru incheierea contractului de donatie , donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune cu titlu gratuit si donatorul capacitatea de a primii cu titlu gratuit; deasemenea si minorul care este casatorit mai inaintede 18 ani , prin casatorie dobandeste capacitatea deplina de exercitiu si implicit capacitatea de a dona; in ceea ce el priveste pe donator, acesta trebuie sa existe in momentul donatiei sau sa fie conceput la acea data si sa se nasca viu - minorii si interzisii au capacitatea de a primi, dar nu au exercitiul dreptului

Momentul cand capacitatea este ceruta:

Donatorul - trebuie sa fie capabil in momentul in care a facut oferta de donatie , in momentul in care acesta a fost acceptata de donator si in momentul primirii comunicarii actului de donatie Donatarul trebuie sa fie capabil in momentul acceptarii donatiei si nu al facerii acesteia -in momentul acceptarii donatarul trebuie sa fie in viata - daca inceteaza inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia , intrucat autorul lor nu le-a transmis nici un drept - pana in momentul primirii comunicarii, donatorul poate revoca donatia art 988 NCC minorii , indiferent de varsta nu pot dispune printr-un contract de donatie nici personal nici prin reprezentantii sai legali, iar instanta!!! de tutela nu poate infiinta aceste acte.
26

988(2) NCC sub sanctiunea nulitatii relative , nici chiar dupa dobandirea capacitatii deplina de exercitiu , persoanele nu pot dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant sau ocrotitot, inainte de a avea loc descarcarea de gestiune sau inainte ca socotelile sa fi fost date si incheiate !!! exceptie in cazutl ascendentului dispunatorului- interzisii judecatoresti nu pot face donatii

Incapacitatea de a primii donatii: Art 36 NCC dreptul copilului sunt recunoscute de la conceptiunea numai daca el se naste viu, prin interpretarea per a contraria , persoana neconceputa nu poate primii donatia, dar acest persoane (neconcepute) pot fi gratificate in mod indirect , spre exemplu prin liberalitati cu sarcini care sunt facute unor terte persoane capabile. Art 208+205 NCC orice persoana juridica poate primi donatii in conditiile dreptului comun la data actului de infiintare chiar si atunci cand liberalitatile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta Categorii de donatii facute statului : Donatiile facute ministerelor, altor organe sau institutii central care depind direct de guvern, precum si unitatilor bugetare care fac parte din acestea, se accepta de catre ministru sau conducatorului organului sau al institutiei central de stat Donatiile facute unitatilor administrative teriroriale se accepta de catre consiliul judetean sau al municipiului Bucuresti
Donatiile facute regiilor autonome, sau societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, se

accepta de catre conducatorul acestora.

Incapacitatii relative de a primii prin donatii: 990 NCC donatiile facute medicilor , farmacistilor precum si altor persoane care practica illegal medicina nu pot fi primate de la persoana pe care au tratat-o de o boala din cauza careia decedeaza; este relevant caracterul continut , repetat la asistentei medicale ce se acorda donatarului si nu calitatea de medic , farmacist Deasemenea este relevant ca donatorul sa decedeze datorita bolii de care a fost tratat. Per acontrario- daca donatorul moare din cauza altei boli, liberalitatea este valabila Acesta incapacitate se intemeiaza pe o prezumtie relativa de captatie si sugestie , rezultata din manoperele frauduloase ale unei persoane ,motiv pentru care divada contrara a vointei libere a donatorului este inadmisibila De la regula 990(1) , exista exceptii , care se justifica prin aceea ca este echitabila ca aceste categorii de persoane sa fie rasplatite pentru serviciile facute Sunt valabile donatiile facute sotilor, rudele in linie dreapta si colateral privilegiati Art 990(3) nu pot primi donatii preotii care au asistat pe donator d.p.d.v. religios si repetat sau continuu in cursul ultimei boli
27

Sanctiunea care se aplica- nulitatea relativa , iar in conditiile art.990 (4) termenul de prescriptive al actiunii in nulitate relative ,curge de la data la care mostenitorii au luat cunostiinta de existenta liberalitatii in cazul in care donatarul a decedat, daca n-a avut loc decesul donatarului , actiunea in anularea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de zile care curge de la data cand donatarul s-a insanatosit. Consimtamantul partilor contractului de donatie: dolul se manifesta sub forma captatiei si sugestiei eroarea poate fi retinuta cand are in vedere identitatea donatorului sau calitatea lui determinate in incheierea contractului de donatie. Promisiunea de a dona (art 1014 NCC) un antecontract de donatie , care da nastere unei obligatii de a face si care da dreptul la daune interese, la care este tinut promitentul donator , care nu-si respecta obligatia
Natura obligatiei este conform cu esenta contractului sic a atare, nerespectarea promisiunii de

catre donator , da nastere unei obligatii de dezdaunare a persoanei care a suferit un prejudiciu prin nerespectarea intentiei de a gratifica exprimata in forma ceruta de lege, adica forma autentica pentru actul valid. Legiuitorul nu face nici o precizare cu privire la modalitatea de evaluare a prejudiciului , astfel incat a trebuit sa-l raportam la efectul pe care donatia perfectata l-ar fi produs asupra patrimonului gratificatului Sanctiunea daunelor interese ,obliga subiectul de drept sa actioneze cu mai multa diligenta in circuitul civil 1014 (2)NCC- poate avea loc revocarea promisiunii de donatie , revocare care opereaza de drept , instant de judecata , trebuind sa constate faptul de ingratitudine reglementat de dispozitiile art 1023 NCC Obiectul contractului de donatie este format din bunurile mobile sau imobile, precum si din bunuri viitoare, bunurile viitoare putand forma obiectul contractului de donatie, cu exceptia succesiunilor redeschise.
Art 68NCC pot forma obiectul donatiei si prelevarea si transplantul de organe , tesuturi de

origine umana, dar numai cu acordtul scris ,liber, prealabil si expres al donatarului si numai dupa ce acesta a fost informat cu privire la riscurile pe care le supune intervention chirurgicala Donatorul poate reveni asupra consimtamantului determinat pana in momentul in care procedeaza la prelevare.

Curs 9

Conditiile de forma ale contractului de donatie


Contractual de donatie se poate incheia intre persoane prezente cat si intre absenti 28

-intre persoane prezente se incheie printr-un singur act, ambele partii fiind prezente simultan la incheierea contractului , contractual fiind valabil incheiat si producand efecte juridice din momentul exprimarii consimtamantului ambelor parti in forma autentica Consimtamantul partilor este de notat in momentul autentificarii actului nefiind suficient consimtamantul anterior luat si astfel incat valabililitatea autentificarii unui act este conditia de existenta chiar la momentul autentificarii , a consimtamantului partilor Contractual de donatie poate fi incheiat atat personal cat si prin mandatar; nerespecatarea formei autentica atrage nulitatea absoluta a contractului, astfel incat mandatul dat este unul special si trebuie dat in forma autentica intrucat cele doua acte alcatuiesc un tot indivizibil. Avand in vedere ca cerinta formei autentica este ceruta prin dispozitii imperative, dovada existentei unei donatii nu poate fi facuta prin martorii si nici printr-un inceput de dovada scrisa Cu privire la succesorii donatorului , sanctiunea ce se aplica este nulitatea relativa, pentru ca acestia pot confirma ca fiind valabila donatia autorului lor. Notarul care autentifica contractual de donatie are obligatia de a inscrie acest contract in Registru Notarial care se tine la nivel national.

Incheierea contractului de donatie intre absenti:


Cand donatia se incheie prin acte separate- acestea trebuie sa imbrace forma autentica

Momentul incheierii contractului este acela in care oferta de donatie este acceptata de catre donator si numai efectele contractului se produc de la comunicarea acceptarii donatiei catre donator Art 1013- oferta de donatie poate fi revocata pana la comunicarea acceptarii de catre donator , iar acceptarea ofertei poate fi comunicata donatorului si de mostenitorii donatarului Trebuie ca acceptarea ofertei sa se faca in timpul vietii donatarului ;daca donatorul decedeaza inainte de acceptare ,oferta devina caduca sic and acesta devine incapabil Art 1011 NCC daca obiectul donatiei il fomeaza bunurile mobile corpolente sau incorporale , este nec. sub sanctiunea nulitatii absolute intocmirea unui stat estimative in care sa fie trecute toate bunurile donate si care sa fie semnat atat de donator cat si de donator; statul estimativ trebuie sa cuprinda o descriere a fiecarui bun mobil precum si evaluarea lui. In cazul in care bunurile mobile alcatuiesc o universalitate, exprimarea descrierii are loc pe fiecare bun in parte ,iar evaluarea poate fi facuta in mod global. Statul estimative poate fi parte componenta contractului de donatie sau poate fi facut printr-un act separat fie intocmit sub forma autentica!!!!! fie sub forma privata

Principiile irevocabilitatii donatiilor:


Irevocabilitatea donatiilor nu este cea general prevazuta de 1270 NCC pentru toate contractele 1270 NCC o irevocabilitate de gradul I care rezulta din pricipiul potrivit careia un contract

incheiat in mod valabil, are pentru toate partile contractante putere de lege; dar in conformitate cu 1015 NCC irevocabilitatea donatiilor tine de esenta contractului de daune constituidu-se
29

intr-o conditie de valabilitate si infuentand nu numai efectele contractului ci si existenta irevocabilitatea este de gradul II Orice clauza sau conditie de a carei indeplinire depinde in mod exclusiv vointa donatorului care ar putea in mod direct sau indirect sa micsoreze sau sa desfiinteze liberalitatea, este incompatibila cu principiul irevocabilitatii atragand nulitatea absoluta; nulitatea absoluta sanctioneaza intregul contract , nu numai clauza incompatibila irevocabilitatii

Clauze incompatibile cu principiul inrevocabilitatii donarii: 15(2) donatia nu poate fi acceptata de o conditie pur potestativa , atragand nulitatea ei
Este nul contractual de donatie care cuprinde o clauza potrivit careia se impune donatarului

plata datoriilor pe care donatarul le-ar contracta in viitor daca valoarea maxima a acestora nu este determinat in contractual de donatie Donatorul isi rezerva dreptul de a dispune de un bun din cele donate sau de o suma determinate , donatarul este lovit de nulitate Clauza dreptului de denuntare unilaterala Clauze compatibile:
a) Termenul- prevazut in contractul de donatie , nu produce consecinte cu privire la dobandirea dreptului ci

numai cu privire la exercitarea lui. -

Plata datoriilor prezente cu data certa anterioara donatiei, nu atrag nulitatea contractului Intoarcerea conventionala a bunurilor donate pentru situatia in care donatorul decedeaza inaintea donatorului este permisa chiar daca are descendentii sau pentru caz de deces al donatarului sau al descendentilor sai Este permisa donarea facuta cu rezerva uzufructului sau a dreptului de abitatie in favoarea donatarului sau a unui tert

Donatia intre soti: -

1031 NCC bunurile proprii ale sotului donator pot forma obiectul donatiei intre soti sau parte din bunurile dobandite coproprietate cu un tert Sunt stabilite reguli speciale cu privire la donatia intre soti ,cea mai importanta reprezentand-o cea referitoare la faptul ca donatia incheiata intre soti poate fi revocata numai in timpul casatoriei acestiora.

Prin regula revocabilitatii donarea intre sotii se deroga chiar de la forta obligatorie a contractului: revocarea poate avea la contractul prin vointa unilaterala a sotului donator, indifferent de forma in care a fost realizata, numai in timpul casatoriei. Donatia devenind irevocabila numai in momentul in care casatoria inceteaza Revocarea poate fi expresa sau tacita : art 1332- in cazul in care casatoria este lovita de nulitate atunci nulitatea acesteia atrage si nulitatea donatiei , dar numai pentru sotul de rea credinta

30

Deasemenea, NCC 1030 donatiile facute viitorilor soti sub conditia incheierii casatoriei daca nu se indica aceasta conditie , donarea devina caduca Deasemenea 1033 prevede simulatia in cazul donatiilor intre soti, aratandu-se ca orice simulatie inncare donatia este contractul direct, este lovita de nulitate, avandu-se in vedere ca este facuta cu scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti.

Efectele contractului de donatie Donatorul- obligatii:


-

Predarea dupa momentul incheierii contractului bunul donat Obligatia de garantie- donatorul nu datoreaza garantie pentru vicii si evictiune avandu-se in vedere faptul ca donarea este cu titlu gratuit, dar donatarul poate totusi introduce actiune in garantie impotriva donatorului in urmatoarele situatii:
a) Daca a fost promisa expres garantia b) Daca evictiunea rezulta din faptul personal al donatorului

c) In caz de dol, daca acesta decurge dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul transmis ,imprejurarea pe care a cunoscuto si nu a comunicato donatorului la incheierea contractului. d) In cazul donatiei cu sarcina, in limita valorii sale

Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat, dar totusi daca a cunoscut viciile ascunse si nu l-a incunostiintat pe donator in momentul incheierii contractului, atunci donatorul este tinut sa repare prejudiciul ce s-a produs ca urmare a existentei acestor vicii. In cazul donarii cu sarcina , in limita valorii acesteia, donatorul raspunde pentru vicii la fel ca si vanzatorul.

Cauzele legale de revocare a donatiei 1) Revocarea pentru ingratitudine ( 1023-1027 NCC) Situatii cand intervine: a)atentat la viata donatorului , a unei persoane apropiate lui sau stiind ca alti intentioneaza sa atenteze si nu l-a instiintat b) faptele penale ,cruzimi sau injurii grave si aduse la cunostiinta de donator, donatarului c) daca donatarul in mod nejustificat refuza sa asigure alimente donatorului ajuns in limita valorii bunului donat tinandu-se seama de starea in care se afla bunul la momentul in care s-a incheiat contractul a) sa fi fost savarsit de catre donator, reprezinta relevanta daca acesta activitate in calitate de autor, coautor, instigator sau complice , relevant fiind ca actiunea este indreptata impotriva donatorului, donatarul trebuie sa fi actionat cu intentie directa, donatorul sa fi luat hotararea de a-l omora pe donator.

31

De asemenea, cand se procedeaza cu intentie ,donatarul atenteaza la viata unei persoane apropriate donatorului, legiuitorul neprevazand a se intelege prin persoana apropriata , astfel incat instanta de judecata este in masura sa stabileasca daca se revoca sau nu donatia, avandu-se in vedere situatia de fapt existenta, relatia nascuta intre donator si acea persoana precum si imprejurimile existente Se poate revoca donatia, donatarul cunoscand ca alte persoane intentioneaza sa atenteze la viata lui nu ia comunicat acestuia, adica putem spune ca suntem in prezenta unei fapte savarsite prin omisiune de donator In toate cele 3 situatii este necesar sa se faca dovada existentei intentiei , intentie manifestata in sensul de a omora sau incerca sa-l omoare pe donator sau o persona a acestuia In cazul in care donatarul este alienat mintal, atunci nu se va putea retine intentia comiterii faptei. b) Prin injurii grave se intelege un act de jignire a sentimetului de onoare si reputatie a donatorului, savarsirea cu intentie si suficient de grave pentru a putea conduce la revocarea donatiei Instanta de judecata este cea care apreciaza ca urmare a prezentarii situatiei de fapt gravitatea acesteia astfel incat contractul sa poata fi revocat.
c)

donatorul, in limta valorii bunului donat

Curs 10

Refuzul nejustificat de alimente 1023 => situatia in care donatorul ar fi avut nevoie si ar fi solicitat de la donator, care avand posibilitatea de a le acorda a refuzat fara temei Revocarea va opera numai daca donatorul nu avea rude sau alte persoane obligate prin lege si aflate in situatia de a acorda intretinere. Cuantumul valorii intretinerii nu trebuie sa depaseasca valoarea bunurilor donate , tinandu-se sema de starea in care se aflau acestea la momentul donatiei. Caracterele actiunii in revocare a donatiei o actiune strict personala , ea putand fi introdusa doar de donator adica de persona impotriva careia au fost savarsite cu intentie faptele de ingratitudine nu si de creditor; de asemenea nici succesorii mostenitorului nu pot introduce acesta actiune dar in mod exceptional acestia pot fi titulari ai actiunii in revocare daca donatorul a decedat inainte de solutionarea cauzei si de pronuntarea hotararii definitive in procesul pe care l-a deschis. Mostenitorii pot introduce actiunea si in cazul in care donatorul a decedat inainte de expirarea termenului in care actiunea ar putea fi intentata ; aceasta actiune poate fi introdusa in termen de un an de la data mortii donatorului cand donatarul a decedat fara sa aiba cunostiinta de cauza de ingratitudine Donatorul poate introduce actiunea in termen de un an de la data cand a aflat de fapta de ingratitudine Termenul este de prescriptie astfel poate fi supus suspendarii, intreruperii sau repunerii in termen.
32

Fiind o pedeapsa civila, actiunea in revendicare nu se poate produce de plin drept , astfel incat donatarul cunoscand faptul de ingratitudine il poate ierta pe donator .daca a trecut un an de la data savarsiri faptei Actiunea in revendicare nu poate fi revocata decat impotriva donatarului , iar daca acesta decedeaza inainte ca actiunea sa fi fost introdusa, ea se stinge neputand fi pornita impotriva mostenitorului donatarului; daca decesul donatarului s-a produs dupa momentul introducerii actiunii, ea poate fi continuata inainte impotriva mostenitorilor donatarului. Revocarea nu poate fi admisa decat impotriva acelor donatarii care se fac vinovatii de faptul de ingratitudine Acelor donatari care se fac vinovati de faptul de ingratitudine, fata de ceilalti donatari ramanand valabila si producandu-si efectele. Se consacra principiul restituirii in natura a bunului donat, adica este vorba despre o actiune in restituire sau in masura in care bunul nu poate fi returnat in natura, donatorul va fi obligat sa plateasca valoarea bunului la momentul solutionarii cauzei, astfel din momentul savarsirii faptei, donatarul trebuie sa fie considerat ca fiind de rea credinta

Revendicarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii Sarcina o obligatie impusa donatarului care daca accepta donatia, este tinut sa aduca la indeplinire; in caz de neexecutare donatorul poate cere revocarea acesteia. Sarcina prevazuta in contract trebuie sa fie posibil licita si morala, ca putand fi stipulate in favoarea oricareia dintre parti, sau in favoarea unui tert. In cazul in care sarcina a fost stipulate in favoarea donatarului, donatia este pur gratuita, dar totusi in caz de neexecutare ea poate fi revocata pe acest temei. Daca sarcina este impusa in favoarea donatorului sau a unui tert, atunci in masura sarcinii donatia nu mai este o liberalitate, ci devine un contract bilateral. Actiunea in revendicare pentru neexecutarea sarcinii poate fi intentata de donator, de mostenitorii acestuia sau chiar de creditorii donatorului. Termenul in care poate fi intentata este termenul general de prescriptie, adica 3 ani. Daca actiunea este admisa, atunci donatarul va fi obligat la restituirea bunurilor donate ca si reintoarcerea la donator, liber de orice drept ce au fost constituit asupra lor Tipurii de donatii:
1) Indirecte - exista situati in care o persoana doreste sa gratifice pe alta, dar nu prin intermediul

contractului de donatie in forma autentica, ci prin intermediul altui act juridic. In aceasta situatie are loc o donatie indirecta care presupune intentia de a gratifica din partea donatarului insa gratificarea are loc prin altact juridic decat donatia propriuzisa. Donatia trebuie sa indeplineasca toate conditiile de fond si forma ale actului prin care se realizeaza:
a) Renuntarea la un drept- in cazul in care renuntarea este facuta cu intentia de a gratifica, atunci suntem in

prezenta unei liberalitatii b) Remiterea de datorie- un mijloc voluntar de stingere a obligatiei, constand in renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cu consimtamantul expres al debitorului
33

c) Stimularea in favoarea unei terte persoane- acel contract prin care o persoana numita promitent se obliga

fata de alta persoana , stipulant sa execute o anumita prestatie in folosul unei terte persoane numita beneficiar care nu participa la incheierea contractului 2) Donatia deghizata=> este ascunsa sub forma unui act juridic diferit, cu titlu oneros
Este valabila daca donatorul avea capacitatea de a dispune cu titlu gratuit, iar donatorul de a primi o

liberalitate.
Produce efectele unei donatii obisnuite si in consecinta daca este ascunsa sub forma unui contract cu

titlu oneros, donatorul va putea cere revocare acesteia pentru ingratitudine, dupa ce in prealabil s-a stabilit prin intermediul simulatiei caracterul real al actului incheiat. Cat priveste forma contractului trebuie sa imbrace forma ceruta de lege pentru contractul pe care il deghizeaza.
3) Darul manual acea liberalitate intre vii, care consta in traditiunea materiala a unui bun mobil corporal

de la o persoana la alta , facuta cu intentia de a gratifica si accepta donatia Conditii darul manual trebuie sa indice conditiile de validitate ale contractului de donatie cu exceptia formei autentice la care se adauga traditiunea si bunurile care pot forma obiectul darului manual

Traditiunea nu este definita de NCC , fiind de esenta darului manual, de unde rezulta ca suntem in prezenta unui contract real , pot forma obiectul al darului manual bunurile cu valoare pana la 25 de mii de lei, plafonul valoric al bunului mobil corporal va fi actualizat periodic prin hotarare a guvernului Ca atare obiectul darului manual il poate forma numai bunurile mobile corporale, numai cele susceptibile de traditiune sau predare. De asemenea bunurile viitoare nu pot forma obiectul darului manual. De asemenea titlul la purtator , biletele la banca pot face obiectul darului manual intrucat creanta este incorporata in titlul si apartine purtatorului. Sunt interzise clauzele incompatibile cu principiile irevocabilitatii sub sanctiunea nultitatii absolute , dar este permisa clauza de intoarcere a bunului donat, in caz de predeces al donatorului sau donatarului, cat si al descendentilor sai fata de donator.

Contractul de locatiune:
Prin locatiune intelegem acel contract prin care una din parti numita locatar se obliga sa asigura celeilalte parti, locatar sau chirias, folosinta temporara a unui bun total sau partial in schimbul unei sume de bani numita chirie. Sediul materiei il formeaza art. 1777 NCC- 1823 NCC

In ceea ce priveste varietatile contractului de locatiune sunt : a) Contractul de inchiriere a locuintei (legea 114/1996 si 1824-1835 NCC) b) Contractul de arendare (1836-1850 NCC)
34

a) Contractul de inchiriere a locuinteleor Are obiect determinat si anume locuinta

b) Contractul de arendare
-

Obiectul acestuia il formeaza terenurile cu destinatie agricola (terenuri agricole productive, viile, livezile, plantatiile de hamei) care servesc nevoii productiei agricole, precum si animalele, constructiile de orice fel, masinile si utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Caractere juridice ale contractului de locatiune: -

este un act bilateral cu titlu oneros, pentru ca ambele parti urmaresc obtinerea unui avut patrimonial comutativ partile din momentul incheierii isi unesc intinderea si existenta obligatiei ce i le incumba consensual ia nastere de indata ce partile au convenit asupra bunului si pretului cu executare succesiva( in timp) contractul translativ de folosinta temporara asupra bunului ce formeaza obiectul locatiunii

In ceea ce priveste durata, daca partile n-au stipulate durata locatiunii in contract, in lipsa uzantelor, locatiunea se considera incheiata astfel:
a) pentru 1 an in cazul locuintelor nemobile

- a spatiilor pentru exercitarea activitatii unui profesionist b) durata corespunzatoare unitatii de timp pentru care s-a calculat chiria in cazul bunurilor mobile sau in cazul camerelor sau apartamentelor mobilate.
c) durata de timp a locatiunii imobilului in cazul bunurilor imobile puse la dispozitia locatarului pentru

folosinta unui imobil

Conditiile de validitate: 1) capacitatea partilor Locatiunea este in principal un act de administrare astfel incat partile trebuie sa aiba capacitatea ceruta de lege pentru a face acte de administrare In cazul minorilor intre 14-18 ani , ei pot incheia singuri contracte de locatiune, care nu ii prejudiciaza De asemenea poate fi incheiat contract de locatiune de oricare dintre soti, fara consimtamantul celuilalt intrucat se prezuma ca exista acel consimtamant In vederea imobilelor, daca termenul pentru care s-a incheiat contractul depaseste 5 ani, suntem in prezenta unui act de dispozitie si in consecinta partile trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie.

35

Poate incheia contract nu numai proprietarul bunului dat in functiune ci si uzufructarul cat si un locatar care poate incheia valabil un contract de locatiune avand ca obiect bunul detinut cu titlu de usufruct sau de locatiune. Codul civil extinde incapacitatea prevazuta la V-C (1653-1655) si in materia locatiunii, astfel sunt incapabil de a incheia contractul de locatiune, mandatarii, pentru bunurile care sunt insarcinatii sa le inchirieze , parintii , tutorii, curatorul, administratorul provizoriu pentru bunurile pe care le reprezinta, functii publice,practicienii in insolventa, executorii, precum si alta asemenea persoane care ar putea influenta conditiile locatiunii facute prin intermediul lor, sau care are ca obiect bunurile date in folosinta. 2) Obiectul Obiectul prestatiei locatorului - un bun mobil sau imobil , corporal sau incorporal, dar intrucat trebuie sa fie un individual determinat, neconsuptibil si care sa nu se distruga prin folosinta. Toate bunurile mobile si imobile pot face obiectul locatiunii daca nu rezulta contrariul din lege sau din natura bunului. Daca asemeni un bun viitor poate face obiectul locatiunii, exceptie facand bunurile dintr-o mostenire nedeschisa. De asemenea , bunul din domeniul public al statului ori unitatilor adiminstrative teritoriale, face obiectul locatiunii numai in conditiile legii speciale. De asemenea, bunurile coproprietate fortata, nu pot forma obiectul prestatiei locatorului decat impreuna cu bunul principal. 647 NCC o persoana nu poate fi obiect al locatiunii prestatotului -

bunurile pentru care legea prevede un regim special pot fi locatate sau divizate numai prin legea speciala locatiunea locatorului reprezinta pretul folosintei: chiria

*chiria = pretul pe care locatorul trebuie sa-l plateasca in schimbul folosintei totale sau partiale a bunului dat spre locatiune sau inchiriere. Se stabileste in bani si se fixeaza in raport cu persoana sau durata pentru care contractul de locatiune a luat fiinta si urmeaza sa fie executat Poate fi stabilit fie global fie pe unitati de timp, urmand sa fie platita potrivit conventiei partilor sau legii
Sa fie determinat sau determinant, adica partile sa stabileasca cuantumul acesteia la

momentul incheierii contractului si este determinabila atunci cand el este stabilit cu ajutorul anumitor elemente sau cand partile numesc un tert care urmeaza sa stabileasca cunatumul acesteia.
Sa fie sincera si serioasa, sa exprime pretul real si efectiv primit de locatar, intrucat daca ea

consta in sume derizorii atunci nu mai suntem in prezenta contractului de locatiune ci a contractului de comodat. Efectele contractului de locatiune Obligatiile locatorului(1786) => locatorul are obligatia:
36

1) Sa predea locatorului bunul inchiriat 2) Sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii 3) Sa asigure locatorului linistita si utila folosinta a bunului pe toata durata locatiunii; adica sa garanteze impotriva viciilor ascunse ori altor tulburari aduse folosintei bunului Obligatiile de predare: Locatorul este tinut de predarea lucrului dar in locatiune, la termenul stabilit de parti si cu cheltuiala locatorului; daca locatorul refuza primirea bunului , locatorul poate cere desfintarea contractului cu daune interese, care poate invoca exceptia pentru neexecutare sau poate cere executarea silita Presupune si predarea accesoriilor ce tin de acel bun si tin sa se faca intr-o stare corespunzatoare destinatiei pentru care a fost inchiriat
Predarea se va face la locul prevazut de parti in contract , iar daca nu exista o astfel de cauza,

atunci se va face la locul unde se afla bunul in momentul incheierii contractului Daca locatorul executa obligatia de predare cu intarziere atunci locatorul are posibilitatea de a solicita diminuarea corespunzatoare a chiriei proportional cu lipsa de folosinta Locatorul este obligat prin natura bunului si a contractului de a preda locatarului bunul inchiriat pentru ca acesta sa-l poata folosi netulburat pe toata durata locatiunii. Obligatiile de efectuare a reparatiilor: Locatorul este tinut in conditiile 1788 NCC , nu numai la predarea bunului ci si la intrebuintarea lui pe toata durata locatiunii , motiv pentru care trebuie sa efectueze toate reparatiile necesare pe toata durata locatiunii, daca bunul necesita astfel de reparatii Cu privire la reparatia de intretinere , ele trebuie facute de catre locatar, el raspunzand de deteriorarea bunului ce provine din lipsa de intretinere a acestora. Cand obligatia nu este indeplinita astfel incat bunul devine impropriu folosintei, locatorul poate solicita rezilierea contractului. Daca incheierea contractului se impune efectuarea reparatiilor necesare, acestea cad in sarcina locatorului iar acesta acesta desi i s-a adus la cunostiinta, totusi nu procedeaza la efectuarea lor de indata, atunci reparatiile pot fi facute de catre locatar pe cheltuiala sa, locatorul fiind obligat sa-i restituie acestuia din urma , sumele cheltuite , precum si dobanzile aferent acestora calculate fie de la data instiintarii locatorului , ori de la data efectuarii reparatiilor.

Obligatiile de garantie 1789 NCC Locatorul are si obligatia de garantie , trebuind sa garanteze pe locatar, atat impotriva tulburarilor aduse folosintei bunurilor cat si impotriva viciilor ascunse ale locului Locatorul raspunde sub un intuit aspect:
37

Detulburarile provenite din fapta sa Detulburarile provenite de la terti De viciile lucrului Locatorul este obligat sa se abtina de la orice fapt personal ce ar putea afecta folosinta lucrului, indifferent daca suntem in prezenta unei tulburari de drept sau de fapt Locatorul nu va putea pe toata durata locatiunii sa schimbe destinatia acesteia intrucat locatorul trebuie sa asigure intretinerea bunului pentru destinatiile prevazute

Locatorul nu raspunde de stingerea folosintei care rezulta din efectuarea unor reparatii dar conditia este ca acestea sa fie necesare si sa nu dureze mai mult de 10 zile.

In cursul executarii contractului, daca locatorul procedeaza la efectuarea reparatiilor necesare si urgente, atunci acestea se vor face: a) Fara nici o diminuare a chiriei, daca ele nu dureaza mai mult de 10 zile
b) Cu diminuarea chiriei , daca dureaza mai mult de 10 zile, pretul fiind scazut proportional cu t psi partea

de bun de care a fost lipsit locatorul c) Cu dreptul de a cere pentru locatar rezilierea contractului, daca prin efectuarea acestor reparatii, locatorul a fost lipsit in totalitate de folosinta bunului Codul civil reglementeaza obligatiile locatarului de a-i permite locatorului examinarea bunului care face obiectul locatiunii (1804) De asemnea, locatorul raspunde si pentru tulburarile rezultate din partea unui tert prin invocarea unui drept real asupra lucrului dat in locatiune, in aceasta situatie locatorul trebuie sa-l incunostiinteze pe locator intrucat numai acesta este in drept de a se apara contra asemenor tulburarii. 1759 NCC => daca locatorul nu-l instiinteaza pe locator de tulburarile provenite din partea tertului , acesta va fi tinut sa-l despagubeasca pe locator pentru toate prejudiciile provocate si rezultate ca urmare a lipsei de comunicare. Locatarul nu va fi obligat la despagubirii daca reuseste sa probeze ca locatorul nu ar fi avut castig de cauza sau desi cunostea despre tulburarea adusa, nu a actionat in nici un fel. Locatorul raspunde si de viiciile ascunse ale bunului dat in locatiune, dar numai pentru acelea care apar ulterior momentului incheierii contractului pentru ca locatorul este obligat sa asigure folosinta utila pe toata durata locatiuni Locatorul raspunde pentru viciile ascunse chiar daca nu le cunostea, locatia are vicii ascunse=> locatarul poate solicita o diminuare a pretului folosintei sau poate solicita rezilierea contractului sau cu daune pentru pagube aduse. Obligatiile locatarului 1796 NCC Sa ia in primire bunul dat in locatiune Sa plateasca chiria
38

Sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta Sa restituie bunul Trebuise sa foloseasca cu prudenta potrivit destinatiei stabilite in contract, intrucat acesta tine de esenta contactului In cazul in care locatarul nu-si indeplineste obligatia de a se ingriji de bun, atunci locatorul poate solicita rezilierea contractului cu daune si repunerea in situatia anterioara.

Bun proprietar => locatarul este tinut sa intretina bunul pe toata durata locatiuni, adica acestuia ii revine sarcina de a efectua toate reparatiile mici locative, de asemenea , locatarul este tinut sa raspunda si de pierderile sau sticaciunile provocate bunurilor de catre membri familiilor sale sau de sublocatar, precum si pentru fapta altor persoane carora li s-a ingaduit sa foloseasca bunul. Reparatiile privitoare la partile commune ale bunului, cad in sarcina proprietarului daca nu se face dovada ca acestea au fost pricinuite din culpa locatarului.

Plata chiriei => locatarul trebuie sa plateasca pretul folosintei la termenele prevazute in contract iar in lipsa acestora potrivit uzantelor. In cazul in care nu exista si uzante, si daca prin contract nu s-a prevazut nimic cu privire la plata chiriei, atunci aceasta se va plati astfel : 1) In avans , pentru toata durata contractului, in cazul in care nu depaseste o luna 2) In prima zi lucatoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este > 1 luna ,dar < 1 an 3) In prima zi lucratoare a fiecarui semestru, daca durata locatiunnii este de cel putin 1 an In cazul in care exista mai multi locatarii, obligatia de plata a chiriei este divizibila. Daca locatorul a decedat ,succesorii lui sunt obligati sa plateasca pe !!!!de care a beneficiat de folosinta bunului, iar daca locatorul a decedat, succesorii acestuia sunt indreptatiti sa modifice plata chiriei, iar in caz contrar rezilierea contractului. In caz de neexecutare a platii chiriei de locatar, locatorul poate cere fie executarea silita fie reziliere. Exista posibilitatea ca partile sa stipuleze prin contract un pact commission, in temeiul careia, in caz de neplata a chiriei, la termenele prevazute, contractul sa fie reziliat de drept, fara notificare sau cerere de chemare in judecata. 1798 NCC => consacra caracterul executoriu al contractului de locatiune incheiat in forma autentica sau sub semnatura privata si inregistrat la administratia financiara, acesta constituind titlu executoriu pentru plata chiriei potrivit termenelor si modalitatilor stabilite in contract. Daca inre parti nu exista contract de locatiune, proprietarul imobilului ocupat de un tert nu poate solicita chiria , dar poate solicita echivalentul pentru lipsa folosintei in temeiul executarii fara justa cauza. Daca pe parcursul executarii contractului ,preturile suporta cresterea sau scaderea fata de pretul prevazut in contract, atunci conform teoriei impreviziunii (1271 NCC) partile sunt tinute sa-si execute obligatiile chiar daca executarea lor devine sau a devenit imposibila in sensul ca e mult mai dar cu toate acestea , partile au obligatia sa negocieze in vedera adaptarii sau incetarii contractului, iar daca executarea devine excesiv de oneroasa pentru una dintre ele, ca urmare a unor schimbarii exceptionale a imprejurarilor:
39

1) Care au survenit dupa incheierea contractului


2) Care nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor(locatar) in mod rezonabil in

momentul incheierii contractului. 3) Debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea fi considerat ca si-ar fi asumat acest risc in mod rezonabil 4) Debitorul a incercat intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii echitabile a contractului In cazul in care partile nu reusesc sa convina asupra neg sau incetarii contractului , intr-un termen rezonabil atunci instanta de judecata poate dispune:
a) Adaptarea contractului pentru a imparti in mod echitabil pierderile si beneficiile rezultate ca urmare a

schimbarii imprejurarilor care au aparut intre parti


b) Incetarea contractului la momentul si in conditiile stabilite de catre aceasta ( instanta de judecata)

Curs 12

Obligatiile de restituire a bunului dat in locatiune: Dupa incetarea contractului, locatorul are obligatia de a restitui locatorului bunul locatat, cu toate accesoriile sale si potrivit inventarului facut, in lipsa de invetor si pana la proba contrara, se prezuma ca locatarul a primit bunul in stare buna ,potrivit destinatiei sale
Obligatia de restituire si consum pana la momentul restituiri presupune angajarea raspunderii

locatorului pentru toate degradarile si pierderile pe care bunul le suporta datorita culpei sale , precum si a membriilor sai de familie sau a sublocatorului Restul bunului poate fi solicitat fie prin o actiune personala rezultata din contract, fie printr-o actiune in revendicare
1823 NCC in situatia in care locatorul a facut imbunatarii bunului primit in locatiune,

atunci locatorul are drept de a pastra lucrarile adaugate pe durata locatiunii , si nu poate fi obligat la despagubiri decat daca locatorul a efectuat aceste lucrarii , cu consimtamantul sau acordul prealabil al locatorului in cazul inexistentei consimtamantului,locatorul poate cere aducerea bunului in starea existenta la momentul inchieierii contractului, precum si plata de despagubire pe orice paguba produsa bunului de catre locatar.
De asemenea locatarul nu raspunde daca bunul instrainat s-a dereteriorat datorita fortei

majore, sau cazului fortuit, locatorul fiind cel ce raspunde intrucat el este proprietarului bunului, si se acorda regula res per domino. 1882 NCC locatorul raspunde de pagubele cauzate locatorului prin incendiu daca nu face dovada ca acesta a izbucnit dintr-un caz fortuit Daca exista mai multi locatari fiecare va raspunde pentru paguba pricinuita de incendiu

40

Contractul de sublocatiune si recesiune: Locatarul in temeiul contractului de locatiune , poate sa incheie in temeiul contractului de sublocatiune, in care se transmite dreptul sau de folosinta unui tert, total sau partial numai cu conditia: 1) Sublocatiunea sa nu fie interzisa prin contractul principal 2) Sublocatiunea sa nu fi convenit in conditiile care sa contravina conditiile din contractul principal 3) Interdictia de a incheia un contract de sublocatiunea are in vedere atata sublocatiunea totatala cat si partiala
In cazul bunului mobil este neexecutabil acordul scris al locatorului

In cazul nerespectarii in contractul de sublocatiune a conditiilor aratate locatorul va putea solicita executarea obligatiei sau rezilierea contractului principal de locatiune cu daune interese Produce efecte fata de locatar chiar daca aceasta nu este parte contractanta in contractul de sublocatiune , astfel incat locatarul il poate constrage pe sublocatar la executarea obligatiilor prevazute in contractul de sublocatiune , astfel locatorul are actiunea directa impotriva sublocatarului , cu privire la situatia in care nu plateste chiria cuvenita in momentul locatiuni, situatie in care locatorul il poate urmarii pe sublocatar, pana la concurenta chiriei pe care are fata de locatarul principal.

Cesiunea locatiunii: 1805 NCC => locatorul poate sa-si cedeze dreptul sa de folosinta catre un tert ,atunci obiectul cesiunii il formeaza drepturile locatorului Are loc in aceleasi conditi ca locatiunea, dar cesiunea contractului si acceptrea ei de catrea contractantul cadat, trebuie sa fie facuta in forma ceruta de lege
Locatarul! Garanteaza existenta dreptului de folosinta din momentul cesiunii Daca locatarul a subinchiriat contractul sau, in conditiile in care a fost interzis prin contractul principal

se poate solicita rezilierea contractului pentru neexecutarea obligatiilor.


De asemenea cesionarul dobandeste dreptutile si este tinut de obligatia locatarului inzvorata din

contractul de locatiune.
Interdictia de a incheia un contract de sublocatiune o include si pe aceea de a ceda locatiunea pe cand

interdictia de a ceda locatiunea nu o include pe cea de a incheia o sublocatiune 1277 NCC un contract incheiat pe o perioada nedeterminata poate fi denuntat unilateral de oricare din parti intr-un termen rezonabil, inseamna ca locatarul daca nu are termen poate fi incheiat unilateral

41

Termenul de preaviz => intervalul de timp cuprins intre momentul manifestarii de vointa privitor la desfacerea contractului si momentul in care contractul inceteaza ca urmare a denuntarii , termen ce poate fi stabilit de lege sau de parti prin conventia lor.
Variaza in functie de natura bunului dat in locatiune in functie de obiceiul locului, iar scopul

consta in aceea ca da posibilitatea locatorului sau locatarului da a-si gasi un alt locatar sau bun de inchiriat = actiunea unilaterala de vointa care conduce la incetarea contractului fara a fi nevoie de acceptarea celeilalte parti. Dupa expirarea termenului de preaviz contractul inceteaza putand fi incheiat un contract cu consimtamantul ambelor parti 1276 NCC denuntarea unilaterala nu produce efecte cu privire la prestatiile executate sau care se afla in curs de executare , iar daca s-a prevazut o prestatie in schimbul denuntarii, aceasta produce efecte numai atunci cand prestatia este executata.

Expirarea termenului contractului de locatiune: daca prin contractul s-a prevazut un termen , locatiunea va inceta la implinirea acesteia , fara a mai fi nevoie de vreo instiintare prealabila in acest sens
la expirarea termenului, contractul incheiat pe perioada determinate si constatat prin inscris

autentic sau sub sematura privata, si inregistrat la administratia financiara, cealalta parte refuza resituirea bunului , contractul constituie titlu executoriu cu privire la obligatiile locatorului de restituire a bunului dat in locatiune.
Dupa expirarea termenului in care locatorul continua sa foloseasca bunul fara a fi impiedicat

de locator, atunci cand se condidera reinnoita prin tacita relocatiune chiar daca partile n-au convenit in acest sens. Tacita locatiune conduce la o prelungire a contractului in aceleasi conditii in care a fost incheiat, dar se va socoti ca fiind un non contract de locatiune, incheiat fara termen
-

Daca contractul initial a fost insotit de garantii, relocatiunea ia nastere inclusiv cu aceste garantii In cazul tacitei relocatiuni contractul urmeaza sa inceteze prin denuntare unilaterala

Rezilierea contractului intervine in cazul in cand una din partile contractante nu-si respecta obligatiile prevazute in contract
Neexecutarea obligatiilor trebuie avuta in vedere cu privire la obligatiile principale prin care

s-ar aduce o vatamare celeilalte partii Primirea lucrului totala/partial Primirea totala => contractul se desface de drept intrucat locatorul nu mai poate asigura locatorului folosinta bunului , reprezentand relevanta cauza pieirii acesteia Daca bunul a pierit din culpa locatarului, acesta va fi obligat sa suporte pe langa desfacerea contractului si daune interese in vederea acoperirii pagubelor cauzate locatorului

42

Daca bunul este doar deteriorat locatorul va continua , locatorul avand obligatia sa efectueze

reparatiile necesare pentru mentinerea bunului in stare corespunzatoare de folosinta sau intrebunintare Primirea partial => locatarul poate cere fie o reducere a pretului corespunzator cu partea pierita, fie rezilierea contractului daca partea care a pierit este atata de importanta incat bunul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei prevazute in contract

Problema daunelor interese se rezolva in functie de culpa partii care a cauzat sau provocat pieirea in parte a bunului dat in locatiune

Desfiintarea titulului locatarului: Are ca efect incetarea contractului intrucat locatorul nu mai poate asigura folosinta Titlul locatului poate fi rezolubil , sau rezolvit
Legea cunoaste cateva exceptii de la aceasta regula care consta in faptul ca locatiunea isi va

putea produce efectele si dupa desfiintarea titlului locatorului pe durata prevazuta de parti fara insa a se depasi numarul de zile de la data desfiintarii , dar numai daca locatarul a fost de buna credinta la incheierea contractului. 715(3) => contractul de locatiune incheiat de uzufructar, ramane in vigoare timp de 3 ani de la data stingerii uzufructului Contractul incheiat de tertul dobanditor al imobililui impotecar, chiar daca este evins cu conditia ca contractul sa fi fost incheiat cu buna credinta si cu daca certa anterioara inscrierii.

Efectul instrainarii lucrului: Cand bunul care a format obiectul prestatiei locatorului a fost instrainat, locatiunea nu inceteaza , cumparatorul fiind obligat sa respecte contractul de locatiune a) In cazul imobilului inscris in cartea funciara b) Daca data certa a locatiuni este anterioara datei certe a vanzarii in cazul imobilelir nescrise in CF c) Daca locatarul a indeplinit formalitatile de publicitate in cazul imobilelor supuse public ,daca bunul se afla in folosinta locatarului la data vanzarii, in cazul celorlalte bunuri d) Daca partile convin, locatiunea poate inceta daca bunul dat in locatiune a fost vandut; astfel cumparatorul are obligatia sa-l instiinteze pe locatar despre vanzarea intervenita, iar contractul de locatiune va inceta dupa expirarea unui termen de 2 ori mai mare deat termenul de preaviz prevazut pentru denuntarea unilaterala, aceasta pentru a putea obtine incetarea contractului de locatiune. Locatorul careia i s-a adus la cunostiinta incetarea contractului ca urmare a vanzarii bunului , cu respectarea prevederilor legale, nu va avea dreptul la despagubiri, nici impotriva locatorului, nici impotriva cumparatorului.

43

Moartea locatorului 1820 NCC => locatiunea nu inceteaza prin moartea locatarului sau locatorului; daca contractul se incheie pe perioada determinate , mostenitorii pot denunta contractul in termen de 60 de zile care incepe sa curga de la moartea locatarului si existenta locatiuni.

Curs 13

Dreptul la mostenire 953 NCC- mostenirea= trasmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta
Cel despre al carui mostenire este vorba se numeste defunct sau decujus!!, fiind o apreciere

din formula dreptului roman is decesius successionis Persoanele care urmeaza sa dobandeasca patrioniul lasat de catre defunct poarta denumirea de mostenitor *masa succesorala= se intrebuinteaza in sensul de transmitere a patrimoniului unei persoane fizice decedata , dar si pentru a desemna patrimoniul transmis din cauza de moarte.

Felurile mostenirii: 955 NCC => mostenire legala si testamentala, legiuitorul prevede si posiblilitatea coexistentei mostenii legale cu cea testamentara, daca si posibilitatea coexistentei calitatii de mostenitor legal, cu cea de mostenitor testamental

1) Mostenirea legala = transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii la persoanele in ordinea si regulile prevazute de lege Persoanele ce dobandesc mostenirea in temeiul legii, se numesc mostenitori legali , universali, cu vocative sau chemare la intregul patrimoniu lasat de catre defunct Rezerva succesorala=> se va culege in toate cazurile cu titlu universal, iar mostenitorii legali nu pot avea vocatie numai la bunurile singular( ut singuli) 2) Mostenirea testamentara => atunci cand transmiterea patrimoniului defunctului are loc potrivit actului de ultima vointa al acestuia , vointa manifestata prin testament Persoanele desemnate de catre testator sa culeaga mostenirea lasata de defunct in totalitate sau in parte, poarta denumirea de mostenitori testamentari sau legatari

44

Legataru are vocatie la intregul patrimoniul lasa de defunct cu titlu universal, are vocatie la o fratie!! din patrimoniul lasat, si cu titlu particular , cu vocatie la bunuri private singular.

Coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara 995(2)=> cele 2 tipuri de mosternire nu se exclud reciproc ,ci dimpotriva ele pot coexista astfel: Cand testatorul a facut mai multe legate cu titlu particular, patrimoniul defunctului se transmite in temeiul legii mostenitorii legali, doar ca acestia vor fi tinuti fata de legatarii cu titul particular sa execute legatele Daca testatorul a facut unul sau mai multe legate cu titlu universal, legate care nu epuizeaza masa succesorala atunci impartirea mosternirii va fi testamentala in limitele legatelor, iar pentru ceea ce ramane va fi legal Daca testatorul a instituit prin testamen mai multi legatori universali, astfel incat prin legatele respective se epuizeaza intreaga masa succesorala sau daca testatorul a instituit unul sau mai multi legatorii universali , atunci impartirea mostenirii va fi numai testamentala. Daca exista numai mostetitori rezervatarii care beneficiaza de o parte din mostenire impotriva vointei defunctului si prin legatele facute s-a adus atingere rezervelor succesorale a acestuia, acestia vor beneficia de rezerva succesorala , iar pentru partea de mostenire ramasa , impartirea se va face potrivit regulilor de la mostenirea testamentala.

Caracterele judiciare ale transmiterii mostenirii: Din definitia mostenirii=> aceasta imbraca urmatoarele caracteristici: a) O transmisiune mortis cauza b) O transmisiune universala c) O transmisiune unitara d) O transmisiune indivizibila

a) Transmisiunea mortis cauza ( pentru cauza de moarte)


-

Se produce doar ca urmare a mortii constatate fizic sau declarate judecatoresti ale unei persoane fizice

Normele ce guverneaza transmiterea succesorala sunt aplicabile nu numai persoanei fizice ci si persoanei juridice sau statului in situatia in care acestia se prezinta in calitate de dobanditori ai patrimoniului defuncutlui b) Este universal pentru ca are ca obiect intregul patrimoniu al defunctului , adica totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoarea economica , adica patrimoniul acestuia privit ca universalitate juridical Nu intra in patrimoniul succesoral drepturile si obligatiile nepatrimoniale; drepturile patrimoniale care se sting in momentul mortii titularului lor precum si obligatiilor patrimoniale legate de o calitate personala a defunctului

45

c) Transmisiunea unitara=> mostenita in intregul ei se transmite la mostenitorii legali sau la legato , dupa aceleasi norme juridice neprezentand relevanta natura bunurilor , originea si provenienta lor *Exceptie: in cazul sotului supravietuitor cand nu vine in concurs cu descendentii va mostenii alaturii de cota legal ace se cuvine mobillui si obiectele de uz casnic care au fost afectate folosintei comune Art 167 CM in caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate pana la data decesului sunt platite , in ordine sotului supravietuitor , copiilor majori ai defunctului, sau parintilor acestuia; daca nu exista nici una din aceste categorii de persoane, drepturile salariale sunt platite altor mostenirorii in conditiile textului de lege. Art 120 legea 263/2010 sistemul unitar de pensii publice potrivit caruia sumele neincasate de catre pensionar reprezentand pensia pe luna in care a avut loc decesul sau dupa caz drepturi la restante la pensia, cuvenite si neincasate pana la deces, se platesc sotului supravietuitor, copiilor, parintilor sau in lipsa acestora celorlalti mostenitorii in conditiile dreptului comun *indemnizatia de concediu se aplica tot ord 167 CM , fiind ridicata in aceeasi oridine

d) Tramsmiterea indivizibila in sensul ca acceptarea sau renuntarea la mostenire are caracter indivizibil

neputand avea ca obiect numai o parte din mostenire; adica fiecare mostenitor trebuie sa accepte potrivit chemarii sale la mostenitor, ori sa renunte la mostenire Exceptie: legea 112/1995 ( legea caselor nationalizate)=> mostenitorul fostului proprietar al imobilului cu destinatia de locuinta trecut in proprietatea statului sunt socotiti de drept acceptatii ai mostenirii de la depunerea cereri pentru restituirea in natura

Legea 10/2001 => prevede aceeasi situatie ca si in Lg.112/1995 Succesorii care dupa 6 martie 1945 nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare pentru bunurile care au format obiectul legii

*1102 NCC mostenitorul care in baza legii sau a testamentului , cumuleaza doua vocatii sau mai multe are pentru fiecare dintre ele un drept distinct de mostenire; legatorul chemat la mostenire si ca mostenitori legali, isi va putea exercita optinea din aceste calitati. Daca desi nu a fost incalcata rezerva dupa testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal, atunci acesta va putea opta ca legatar. Curs 14

Deschiderea mostenirii= se produce efectul juridic al transmiterii mostenirii


-

Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia Presupune existenta a doua coordonate: data deschiderii mostenirii si locul

a) Data deschiderii mostenirii intrucat mostenirea se deschide in momentul decesului unei persoane fizice ,data deschiderii mostenirii coincide cu momentul mortii acestuia astfel incat persoana care pretinde ca are drepturi la mostenirea celei decedate , fie in calitate de mostenitor legal fie testamentar, trebuie sa faca dovada existentei sala dupa momentul mortii celui a carui mostenire o pretinde.

46

Dovada mortii se face cu certificat de deces , eliberat dupa intocmirea actului de deces ca urmare a constatarii fizice a mortii, sau cu actul de deces completat pe baza hotararii judecatoresti declarative de moarte ramasa definitiva care cuprinde data stabilita de instanta de judecata ca fiind data a mortii In cazul persoanelor disparute ,se prezuma ca acestea sunt in viata si ca atare atata timp cat nu exista o hotarare declarativa de moarte a disparutului , nu se poate discuta de momentul acesteia
-

Daca cel declarant mort este in viata se poate solicita instantei judecatoresti anularea hotararii declarative de moarte iar daca se va face dovada ca o alta data decat cea inscrisa in hotararea declarativa de moarte este data mortii, atunci instanta de judecata va rectifica data mortii stabilite prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva.

Importanta datei deschiderii mostenirii : -

In functie de ea stabilesc persoanele care sunt chemate la mostenirea lasata de defunct, stabilesc capacitatea succesorala precum si drepturile ce li se cuvin din acesta mostenire. De la acesta data incepe sa curga termenul de prescriptie al dreptului de optiune succesorala care este de un an art.1103 NCC Din acest moment se pune problema validitatii actelor juridice care privesc mostenirea In functie de data se stabileste momentul transmiterii mostenirii la mostenitor Din acest moment incepe divizarea succesorala ( la pluralitate de succesorii 4 copii de ex. ) Se stabileste legea care se va aplica pentru devolutiunea (importanta) mostenirii in cazul unui conflict de legii succesorale

Locul deschiderii mostenirii: Mostenirea se dechide la ultimul domiciliu al defunctului Art 89 NCC domiciliul unei persoane este acolo unde acesta declara ca isi are locuinta principala
a) Pentru minor daca a dobandit capacitate deplina de exercitiu atunci domiciliul este la parintii sai sau

la acela dintre parintii la care locuieste statornic. b) Daca parintii nu se inteleg sau au domicilii separate instanta de tutela va decide care este domiciliul minorului avand in vedere interesele acestuia c) Daca minorul sau persoana pusa sub interdictie judecatoreasca se afla sub tutela , domiciliul acestuia va fi la reprezentant
d) Daca minorul este lipsit de ocrotire si supus unor masurii de protective speciala, domiciliul acestuia

va fi la acesta sau la persoana carora le-a fost dat in plasament e) Daca ultimul domiciliu al defunctului nu e cunoscut sau nu se afla pe teritoriul tarii noastre ,mostenirea se va deschide la locul unde se afla circumscriptia notarului public sesizat primul cu conditia ca acolo sa se gaseasca cel putin un bun imobil

47

f) Daca nu are bunuri imobile atunci locul deshiderii mostenirii se afla in circumscriptia primului notar

public sesizat ,cu conditia ca acolo sa se gaseasca bunuri mobile.


g) Daca nu are bunul pe terenul tarii noastre atunci mostenirea se ca deschide in circumscriptia

primului notar public sesizat. Dovada ultimului domiciliu se va face cu certificatul de deces sau dupa caz cu hotararea declarativa de moarte ramasa definitive . Aceasta prevedere creeaza dezavantaj ca daca in termenul mentionat in certificatul de deces nu sunt concordante atunci pot aparea probleme legate de competenta teritoriala a instantei Importanta locului:
-

In functie de loc, determinam organele campetente territorial sa solutioneze problemele ce pot aparea in legatura cu mosteniera astfel , secretarul Consiliului Local poate cere deschiderea procedurii succesorale notariale. Desemenea se stabileste si biroul notarial ce urmeaza sa dezbate mostenirea lasata de defunct Se stabileste si instanta de judecata care este competenta sa solutioneze cererile care privesc mostenirea cereri privind redirectionarea liberalitatilor excesive, privind aportul donatiilor , privind petitia de ereditate ,cereri privind partajul succesoral , tabularea certificatului mostenitor

Conditiile generale ale dreptului de a mostenirii: Orice mostenitor indifferent ca e mostenitor legal sau testamentar, pentru a putea culege din mostenirea lasata de defunct ,trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

1) Sa aiba capacitate succesorala 975(1) 2) Sa nu fie nedemn 960 NCC 3) Sa aiba vocatie la mostenire 962 NCC O persoana poate mostenii daca (1075) exista la momentul deshiderii mostenirii; orice persoana care exista in momentul mostenirii are capacitate succesorala; dovada existentei incumba celui care pretinde ca este mostenitor si care urmeaza sa culeaga mostenirea lasata. Dovada existentei se va face in functie de momentul deshiderii mostenirii

Probleme ce privesc mostenirea prin transmitere si prin reprezentare:


a) Prin retransmitere reglementata de art 1105 NCC , mostenitorii celui care a decedat fara a fi exercitat

dreptul de optiune succesorala il exercita separat fiecare pentru partea sa in termenul aplicabil dreptului de optiune privind mostenirea autorului lor => mostenitorul definitiv trebuie sa fie in viata in momentul decesului
b) Prin reprezentare - reprezentantul trebuie sa fie decedat la momentul deschiderii succesiunii,

reprezentantii , urcand in locul si gradul reprezentantului si culegand cota ce i s-ar fi cuvenit acestuia daca ar fi fost in viata la momentul deschiderii succesiunii.

Persoanele care au avut capacitate succesorala :


48

Persoana fizica in viata, disparute, concepute dar nenascute la momentul succesiunii, persoane juridice

1) Persoana fizica in viata => au capacitate sucesorala fara a se face diferente de rasa , este suficient sa se faca dovada ca exista
-

nu reprezinta relevanta durata vietii mostenitorului dupa momentul deschiderii succesiunii, iar daca se poate face cu actele de stare civila, iar in cazul mostenirii prin retransmitere trebuie facuta dovada decesului mostenitorului care a fost in viata la data deshiderii mostenirii cu dovada certificatului de deces al acestuia si cu actele de stare civila ale celui ce mosteneste prin retransmitere

2) Persoanele disparute => o capacitate succesorala provizorie, intrucat acestea se considera ca sunt in viata la momentul deschiderii succesiunii, atata timp cat nu a intervenit o hotarare judecatoreasca declarativa ramasa definitiva si neprezentand relevanta daca exista sau nu o hotarare de disparitie.
-

capacitatea succesorala a disparitiei se desface retroactiv daca se constata fizic sau prin hotarare judecatoreasca definitive declarative de moarte ca acesta nu mai exista la data deschiderii mostenirii astfel incat tot ceea ce a primit disparutul din mostenire se va restitui mostenitorilor care au fost inlaturatii prin prezenta disparutului sau ale cotelor parti micsorate.

Curs 15 3 ) Mai au capacitate succesorala persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii succesiunii. Art. 36 Drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune dar, numai daca el se naste viu. Art. 412 :Timpul legal al conceptiunii
(1) Intervalul de timp cuprins intre a trei suta si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi.

Fiind vorba de fapte materiale, cel ce pretinde mostenirea in numele copilului trebuie sa dovedeasca prin orice mijloace de proba admise de lege, data conceptiei copilului, situarea acestuia inainte de momentul deschiderii succesiunii. Prin mijloace proba stiintifice se poate face dovada conceptiei copilului intr-o anumtia perioada de timp (art. 412 alin. 2).

4. De asemenea au capacitate succesorala si persoanele juridice. Au capacitate de a dobandi mostenirea in temeiul testamentului lasat de catre defunct, bunurile mostenirii fiind dobandite de la data cand persoana juridica dobandeste personalitate juridica in conditiile legii, adica de la data inregistrarii, daca sunt supuse inregistrarii, iar pentru celelalte persoane juridice de la data actului de dispozitie care le infiinteaza sau de la data autorizarii infiintarii sau la oricare alta cerinta. Legea recunoaste persoanei juridice o capacitate de folosinta anticipata, ca atare si capacitate succesorala anticipata de la data actlui de infiintare, in masura in care bunurile care formeaza obiectul legatului lasat de testatar sunt necesare pentru ca persoana juridica sa ia fiinta in mod legal.
49

Prin art. 208 suntem in fata unei exceptii de la art. 205 C.Civ. potrivit caruia persoanele juridice supuse inregistrarii pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii de la data actului de infiintare, numai in masura necesara ca persoana sa ia fiinta. Astfel C.Civ. recunoaste persoanelor juridice capacitatea de a mosteni inainte de dobandirea personalitatii juridice, si chiar daca liberalitatea nu este necesara pentru a luat fiinta in mod legal.

Persoanele care nu au capacitate succesorala :


1. persoanele fizice decedata inainte de momentul deschiderii succesiuni 2. persoanele juridice care au incetat sa mai aiba fiinta - art. 957 alin. 2 persoana care decedeaza in acelasi moment fara a se putea stabili ca una a supravietuit celeilalte. Ca sa fim in prezenta unor astfel de persoane trebuie indeplinite urmatoarele conditii: 1. Sa fie vorba de 2 sau mai multe persoane 2. Sa fi decedat in acelasi timp 3. Sa nu se poata stabili ca una a supravietuit celeilalate.

Vocatia la mostenire :
- 962 C.Civ. pentru ca o persoana fizica sau juridica sau statul sa poata culege in tot sau in parte mostenirea lasata de catre o persoana fizica decedata nu este suficient sa aiba capacitatea de a mosteni ci, este absolut necesar ca alaturi de capacitate sa existe si chemarea la mostenire, fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de defunct. Legea confera vocatie la mostenire rudelor defunctului in anumite limite, inclusiv rudenia rezultata din adoptie, sotului supravetuitor si statului prin comuna, oras etc. De asemenea vocatia la mostenire in temeiul testamentului poate exista oricarei persoane desemnate de catre testatar prin testament facut de acesta si recunoscut de lege. - art 405 C.civ.; art. 971 C.Civ.; art. 970 C.civ.

Vocatia succesorala generala si concreta la mostenire


Vocatia generala reprezinta vocatia eventuala sau potentiala a unor persoane de a culege mostenirea lasata de catre defunct. In acest sens avem vocatia succesorala legala a rudelor defunctului in linie dreapta fara limita de grad sai in linie colaterala pana la gradul 4, inclusiv. Vocatia concreta reprezinta acea vocatie potrivit careia rudele defunctului viu pot in mod efectiv sa culeaga din mostenirea acestuia, vocatia concreta presupunand indeplinirea a 2 conditii:
50

1. cel ce are vocatie concreta, sa aiba vocatie generala la mostenirea defunctului 2. cel ce are vocatie concreta sa nu fie inlaturat de la mostenire de un alt succesibil chemat de lege in rang preferabil sau de un legatar In cazul mostenirii legale, functioneaza principiul reciprocitatii vocatiei legale la mostenire atat in sens pozitiv cat si in sens negativ. In sens pozitiv, potrivit acestui principiu daca o ruda are chemare la mostenirea altei rude si aceasta din urma are chemare la mostenirea celei dintai. In sens negativ, daca un mostenitor nu are chemare la mostenirea altui succesibil sau mostenitor, nici acesta din urma nu are chemare la mostenirea celui dintai. Casatoria putativa vocatie unilaterala

Nedemnitatea succesorala
Reprezinta decaderea succesibilului din dreptul de a mosteni pe defunct fie in temeiul legii, fie in temeiul testamentului lasat de acesta, inclusiv din dreptul de a culege rezerva succesorala ce i se cuvine conform legii, intrucat se face vinovat de vreuna dintre faptele grave prezentate expres de catre legiuitor si savarsite impotriva defunctului sau a unui succesibil al acestuia. Art. 960 C.Civ. 1) Nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala, cat si de la cea testamentara. (2) Posesia exercitata de nedemn asupra bunurilor mostenirii este considerata posesie de rea-credinta. (3) Actele de conservare, precum si actele de administrare, in masura in care profita mostenitorilor, incheiate intre nedemn si terti, sunt valabile. De asemenea, se mentin si actele de dispozitie cu titlu oneros incheiate intre nedemn si tertii dobanditori de buna-credinta, regulile din materia cartii funciare fiind insa aplicabile.

Caractere juridice : - se aplica in cazul faptelor expres si limitativ prezentate de lege atat in domeniul mosteniri legale, cat si in domeniul mostenirii testamentare. - efectele nedemnitatii succesorale pot fi inlaturate prin testament sau printr-un act notarial de catre ce ce lasa mostenirea dar numai daca nu a avut loc reabilitarea nedemnului, amnistia intervenita dupa condamnare, gratierea sau prescriptia executarii pedepsei. - produce efecte doar in privinta autorului faptei - sanctiunea nedemnitatii succesorale fiind prevazuta pentru faptele savarsite cu intentie, mostenitorul trebuie sa fi actionat cu discernamant - domeniul de aplicare al nedemnitatii succesorale nu poate fi extins la alte mosteniri, nedemnul fiind inlaturat de la mostenirea persoanei fata de care a savarsit fapta Cazurile de nedemnitate succesorala :
51

Legiuitorul face distinctie intre nedemnitatea succesorala de drept si nedemnitatea succesorala judiciara reglementand pentru fiecare tip de nedemnitate succesorala anumite cazuri expres si limitativ prezentate.

a) Nedemnitatea succesorala de drept art. 958 C.Civ. Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea Conditii : 1. 2. mostenitorul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe cel ce lasa mostenirea fapta sa fi fost savarsita cu intentie

3. mostenitorul in principiu sa fi fost condamnat penal in calitate de autor, coautor, instigator, complice pentru omor sau tentativa de omor 4. daca inainte de condamnare a fost abilitat, amnistiat, a decedat sau sanctiunea penala s-a prescris, nedemnitatea succesorala opereaza daca fapta a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila ramasa definitiva Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de data deschiderii mostenirii a unei infractiuni cu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care daca mostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.

Curs 16

Conditiile nedemnitatii:
-

nedemnul sa-l fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un succesibil, care daca ar exista la momentul deschiderii mostenirii l-ar inlatura de la mostenire pe nedemnitate ,acesta facand parte dintr-o clasa sau grad preferabil sau fiind legatar universal, iar faptuitorul numai mostenitor legal rezervatar nedemnul sa fi pus in executare sau sa-l fi omorat pe un succesibil care daca a existat la data deschiderii mostenirii,iar in limita faptuitorului vocatia la mostenire fiind comostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad sau sot supravietuitor sau legato universal cu titlu universal sau cu titlu particular iar faptuitorul mostenitor legal fapta sa fi fost savarsita cu intentie in principiu mostenitorul sa fi fost condamnat penal

Nedemnitatea succesiunii intervine si in cazul existentei unei hotararii civile definitive Regimul juridic al nedemnitatii succesiunii de drept:

52

poate fi constatata oricand, la cererea oricarei persoane interesate , comostenitor, mostenitor

subsecvent, creditor al mostenitorului ,creditorul mostenitorului subsecvent, legator, donator sau din oficiu de catre instantade judecata sau de catre ndemnul insusi Opereaza opi legis, instanta judecatoreasca sau notarul doar constata cazul de nedemnitate succesorala

Nedemnitatea judiciara 959 NCC 1) Persoana condamnata penal pentru savarsirea cu intentie impotriva celui ce lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori dupa caz a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei. Intra in sfera acestei notiunii vatamarea corporala grava , vatamarea corporala simpla dar care depinde de zilele de ingrijire medicale

Cauze de violenta morala : amenintare santajul, lipsirea de libertate, marturia mincionasa Intra si faptele savarsite cu intentie depasita: loviri cauzatoare de moarte, violul care a avut ca urmare moarte victimei

2) Persoana care cu rea credinta a ascuns , a alterat , a distrus sau a falsificat testamenul defunctului Acest caz de nedemnitare judecatoreasca, priveste mostenirea testamentara, comparative cu celelalte situatii care au in vedere atat mostenirea legala cat si testamentara pornind de la ideea ca persoana trebuie sa fie libera ,sa dispuna asupra patrimoniului succesoral prin testament Testamentul va dobandi o importanta mai mare in situatia mostenitorilor rezervatari
3) Persoana care prin dol sau violenta l-a impiedicat pe cel ce lasa mostenirea sa intocmeasca , sa modifice

sau sa revoce testamentul In CC. prin termenul de constatare a nedemnitatii judiciare, conditiile sunt diferite fata de nedemnitatea de drept astfel, declararea nedemnitatii succesorale este lasata de legiuitor la latitudinea instantei de judecata 959(4) NCC => in cazul in care condamnarea pentru savarsirea cu intentie impotriva celui despre a carei mostenire este vorba , a unor fapte grave de violenta fizica sau mutilare sau unor fapte ca a avut ca scop moartea victimei, este impiedicat prin decesul autorului faptei prin amnistie sau prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea succesorala se poate declara daca acele fapte au fost constatate si prin hotarare judecatoreasca civila definitive.

Regimul juridic: Se poate constata numai dupa momentul succesiunii Actiunea in declararea nedemnitati succesorale poate fi introdusa de o persoana ce are calitatea de succesibil , iar daca nu exista nici un succesibil de orice persoana care are un interes in constatarea nedemnitatii succesorale , interesul putand avea comuna, orasul sau dupa caz municipiul in a carei raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii. Actiunea in declararea nedemnitatii succesorale se exercita in termen de un an care incepe sa curga de regula de la data deschiderii mostenirii
53

Exceptie => cand termenul incepe sa curga: a) De la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare daca se pronunta dupa data deschiderii mostenirii
b) De la data cand a aparut cauza care impiedica condamnarea daca a intervenit dupa momentul

deschiderii succesorale in situatia in care nu s-a putut realiza condamnarea faptuitorului pentru savarsirea cu intentie a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, sau a unor fapte ce au avut ca urmare moartea victimei , pentru ca a intervenit decesul,amnistia acesteia sau prescriptia reaspunderii penale, iar nedemnitatea succesorala a fost constatata printr-o hotarare judecatoreasca civila definitive
c) De la data cand succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate succesorala daca aceasta data

este ulterioara momentului dechiderii succesiunii in cazul alterarii, ascunderii ,distrugerii sau falsificarii cu rea credinta a testamentului lasat de defunct sau impiedicarii prin dol sau violenta a testatorului sa-l intocmeasca , sa-l modifice ori sa-l revoce. Termenul de un an este un termen de decadere. Introducerea actiunii in declarearea nedemnitatii succesorale constituie un act de asteptare tacita a mostenirii de catre succesibilul reclamant Efectele nedemnitatii succesorale judecatoresti si de drept pot fi inlaturate prin iertarea nedemnului care trebuie sa intervina in deplina cunostiina de cauza legatul trebuind sa cuprinda o clauza expresa de iertare!!! Efectele nedemnitatii succesorale fata de nedem: Avand in vedere ca titlul de mostenire al nedemnului este desfiintat de la data deschiderii mostenirii, el nu mai poate reclama cota parte din mostenire ce , s-ar fi cuvenit ca mostenire legala si nici rezerva succesorala Acesta cota de mostenire va fi culeasa de catre succesibili care ar fi venit la mostenirea alaturii de nedemn sau de catre cei pe care prezenta nedemnului i-ar fi inlaturat; inlaturarea de la mostenire a nedemnului va profita comostenitorii dupa caz sau mostenitorii legali subsecventi sau legatarilor sau donatarilor daca nedemnul era rezervatar Daca inainte de momentul constatarii nedemnitatii succesiunii , nedemnul a intrat in posesia bunurilor care alcatuiesc patrimoniul succesoral, atunci va fi obligat sa le restituie persoanelor indreptatite sa culeaga succesiunea Restituirea se va face de regula in natura, iar daca nu mai este posibil acest lucru intrucat bunul a pierit, atunci nedemnul fiind considerat posesor de rea credinta si de drept pus in intarziere va trebui sa plateasca despagubirii de la data intrarii in folosinta bunul respectiv. Daca bunul este producator de fructe,nedemnul este considerat posesor de rea credinta, de la data deschiderii mostenirii si este obligat sa le restituie de la data folosirii bunurilor mostenirii. Restituirea se va face in natura, iar daca nedemnul le-a consumat se va restitui valoarea lor. Pentru sumele incasate de nedemn, de la debitotul mostenirii, nedemnul va fi obligat sa plateasca dobanzi din ziua incasarii dreptului. Daca nedemnul a facut cheltuieli in vederea achitarii in vederea unei datorii de cheltuieli! atunci persoana indreptatita sa aleaga mostenitorul defunctului va trebui sa inapoieze nedemnului aceste cheltuieli
54

Art 965 NCC => nedemnul poate fi reprezentat chiar daca la data deschiderii mostenitorul se afla in viata; reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentant sau a renuntat la mostenirea sau a fost dezmostenit.

Efectele nedemnitatii fata de tert:


-

Produce efecte asupra descendentilor nedemnilor acestora,putand culege din succesiunea lasata de catre defunct prin reprezentare, culegand cota parte ce se cuvine nedemnului daca nu ar fi fost vinovat de vreuna din faptele prevzute la 958-959 NCc

Curs 17 Actele de conservare si de administrare a bunurilor ce fac parte din masa succesorala, se vor mentine daca profita adevaratilor mostenitori Actul juridic are ca obiect un bun imobil Actele de dispozitie a bunurilor mobile corporale se mentin daca dobanditorul posesor este de buna credinta. Actele de dispozitie care au ca obiect bunuri mobile se mentin daca este vorba de un act cu titlu oneros(v-c), daca tertul este de buna credinta daca se invoca regimul C.F si daca este vorba de o eroare comuna Potrivit art 901(1)=> instituie o prezumtie irevendicabila (absoluta, de nerasturnat) a dreptului tabular inscris pe numele unei persoana ,adica daca in C.F. s-a inscris un drept real in folosul unei persoane ,se prezuma ca dreptul respectiv exista in folosul lui Deasemenea eroarea comuna si invincibila provine si din eliberarea certificatului de mostenitor , paratului posesor de buna sau rea credinta Art 1131=> ceea ce priveste relatiile dintre mostenitorul aparent si tertul dobanditor, se aplica si dispozitiile art 960(3) adica se vor mentine actele de dispozitie Mostenirea legala: Transmiterea patrimoniului defunctului in temeiul legii la persoanele in oridinea si cotele prevazute de catre lege Alaturi de cele 3 conditii analizate, mostenitorul legal trebuie sa indeplineasca si alte conditii precum :sa fie acceptat mostenirea lasata de catre defunct sis a nu fi fost exendat!!!(dezmostenit)

Principiile generale ale devolutiunii legale ale mostenirii Exceptiile de la aceste principii. Art. 964 legiuitorul reglementeaza pentru impartirea mostenirii legale 3 principii: 1) Principiul venirii la mostenirea in ordinea claselor de mostenitor sau principiile prioritatii date de mostenitor 2) Principiul proximitatii gradului de rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa
55

3) Principiul egalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si acelasi grad

Legiuitorul utilizeaza doua criterii tehnico juridice si anume casa de mostenitor si gradul de rudenie cu ajutorul carora urmeaza sa se determine vocatia efectiva la mostenire a rudelor prin stabilirea celor 3 principii generale Prin clasa de mostenitor = o categorie de rude care pot exclude de la mostenire o alta categorie de rude (descendentii inlatura ascendentii si privilegiatii) Grad de rudenie= rudele de grad mai apropriat cu defunctul , inlatura rudele de grad mai indepartat (fiul defunctului(gr 1) inlatura nepotul defunctului(gr 2) Principiul proximitatii = mostenitorul de grad mai apropriat inaltura de la mostenire pe succesibilii de grad mai indepartat ,acestia capatand vocatie succesorala concreta la mostenirea lasata de defunct (regula)=> exista exceptie adica !!! cand la mostenire vin mostenitorii din aceeasi clasa dar de grade diferite Exceptie: a) clasa a 2-a de mostenitori b) reprezentarea succesorala Principiul egalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa si de acelasi grad => toti mostenitorii de acelasi grade din launtrul aceleiasi clase, vor culege in cote egale , mostenirea lasata de catre defunct.

Exceptii: a) impartirea pe tulpina b ) impartirea pe linii De la principiul venirii la mostenire, legiuitorul prin art 964, insituie o exceptie si anume situatia exceledarii!!! unui mostenitor rezervatar dintr-o clasa prioritara care concureaza cu un succesibil dintr-o clasa subsecventa, astfel incat exceledatul ar urma sa aiba vocatie la partea rezervata , iar succesivii din clasa subsecventa iar reveni un titul de succesor legal ,cota disponibila
a) In situatia incare la succesiune vin mostenitorii prin reprezentare succesorala , se va imparti pe

merit( catre tulpinii produce ramura, in atatea parti se va impartii mostenirea) b) Linia maternal paterna

- jumatate la mama ,jumatate la tata fiecare jumatate se imparte la toti care au acelasi tata sau mama
Schema succesiuni legale:
Clasa I( copii,D) Defunct Gr1 Tata Copil 1 Nepot 1 copil 2 nepot 2 frate gr 2 sora gr 2(D) sot supravietuitor gr2 mama clasa II (fratii- surorii D)

56

Suc 1

suc 2

N gr 3 Stranepoti gr 4

Clasa III (bunicii D) Bunic-----------------bunic T -----------N D---- sot supravietuitor

clasa IV ( unchi si matuse) var -----verisoara primara unchi------matusa T ----------N D--- sot supravietuitor

Curs 18 Reprezentarea succesorala 965 NCC reprezentarea succesorala = reprezinta urcare in grad a unor mostenitorii legal de un grad mai indepartat numit reprezentant, care in termenul legii urmeaza sa culeaga partea din mostenire ce i se cuvenea ascendentului sau de grad mai apropriat cu defunctul care la momentul deschiderii succesiuniii era decedat sau nedem sau era renuntator
Vine sa inlature consecintele negative sau injuste ale principiului proximitatii gradului de

rudenie intre mostenitorii din aceeasi clasa si principiul egalitatii intre mostenitor din aceeasi clasa si de acelasi grad 966 al (1) reprezentarea succesorala este admisa in privinta descendentilor copiilor defunctului si in privinta descendentilor din frati si surori ai defunctului intrucat reprezentarea deroga de la principiile devolutiunii legale a mostenirii, iar dispozitiile care o prevad sunt de stricta interpretare Astfel, nici un alt mostenitor in afara celor prevazute de lege , nu pot culege prin reprezentare din mostenirea defunctului. Art 967 - (1) Poate fi reprezentata persoana lipsita de capacitatea de a mosteni, precum si nedemnul, chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii. (2) Pentru a veni prin reprezentare succesorala la mostenirea defunctului, reprezentantul trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale pentru a-l mosteni pe acesta. (3) Reprezentarea opereaza chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentat sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit de el

57

In ceea ce priveste reprezentantul, acesta trebuie sa fie mort la momentul deshiderii succesiunii , sa fie nedemn chiar si atunci cand se afla in viata, sau sa fi reuntat la succesiune sau sa fi fost dezmostenit.

Conditii pentru persoana reprezentantului Sa indeplineasca aceleasi conditii pe care orice succesibil le indeplineste pentru a putea culege din mostenirea lasata de defunct : sa aiba capacitate succesorala; sa fie nedemn; sa aiba vocatie succesorala (sa fie ruda cu cel care il mosteneste, rudenie rezultata fie din filiatia fireasca fie din filiatia civila) Reprezentarea nedemnului a avut in vedere ca descendentii acestora, sa nu aiba de suferit . Ca atare, poate fi reprezentat si nedemnul chiar aflat in viata la data deschiderii mostenirii si chiar daca renunta la mostenire, reprezentarea operand chiar daca reprezentantul este nedemn fata de reprezentant sau a renuntat la mostenirea lasata de acesta ori a fost dezmostenit. (967 (1-3) Interdictia reprezentarii persoanelor in viata la data deschiderii mostenirii, mai are drept consecvent ca reprezentarea succesorala nu poate opera ,,per saltum sau ,,o nussuce mendio, adica opereaza numai din grad in grad, trecand prin toate gradele intermediare

Caracteristicile reprezentarii succesorale:


-

Daca sunt indeplinite conditiile atat in persoana reprezentantului, cat si a reprezentatului, reprezentarea succesorala opereaza in toate cazurile la infinit, de drept si imperativ Potrivit legii , reprezentarea e admisa in toate cazurile, adica nu numai cand unu sau mai multii descendentii ai unui copil decedat al defunctului, vin la mostenire in concurs cu alti descendenti in viata ai defunctului de grad mai apropriat, dar si atunci cand descendentii copilului sau copiilor decedati ai defunctului sunt de acelasi grad

Efectele produse de reprezentarea succesorala 968 NCC => in cazurile in care reprezentarea succesorala opereaza,partajul mostenirii se face pe tulpina; aceasta inseamna ca reprezentantii unei persoane, indiferent de numarul lor, vor lua din mostenire parte a ce i sar fi cuvenit ascendentul reprezentat, daca ar fi fost in viata la momentul cand s-a deschis succesiunea ca atare de drept cand pretinde mai multe din mostenire , dar nici de a lua mai putin decat i s-ar fi cuvenit.

Mostenitorii ce culeg din reprezentare , dobandesc nu numai drepturii dar si obligatii in raport cu vocatia lor succesorala raspunzand pentru posibilul mostenirii in limta pasivului succesoral sau propriului patrimoniu. Efectul particular al reprezentantului succesiuni art 969 NCC: - Copiii nedemnului conceputi inainte de deschiderea mostenirii de la care nedemnul a fost exclus vor raporta la mostenirea acestuia din urma bunurile pe care le-au mostenit prin reprezentarea nedemnului, daca vin la mostenirea lui in concurs cu alti copii ai sai, conceputi dupa deschiderea mostenirii de la care a fost inlaturat nedemnul. Raportul se face numai in cazul si in masura in care valoarea bunurilor primite prin reprezentarea nedemnului a depasit valoarea pasivului succesoral pe care reprezentantul a trebuit sa il suporte ca urmare a reprezentarii.
58

Curs 19

Clasa I de mostenitori descendenti defunctului : copiii acestuia si urmasilor in linie dreapta la nesfarsit(fara limita de grad) . Pot provenii din casatorie, din afara casatoriei,din adoptie , din alta casatorie. Nu prezinta relevanta faptul ca descendentii sunt dintr-o casatorie nula sau anulabila, art 305 NCC Ori de cate ori descendentii de grad I vin singuri la mostenire se va face in mod egal pe capete . Toti trebuie sa fie in viata la data mostenirii. Daca sunt descendenti care vin prin reprezentare atunci impartirea se va face pe tulpina. Daca descendenti vin la mostenirea defunctului in concurs cu sotul supravietuitor , se va acorda intai cota sotului supravietuitor(1/4), iar celelalte vor fi culese in mod egal de descendenti de grad intai, iar daca se vine prin reprezentare impartirea se va face pe tulpini ,respectiv ramuri. In cazul reproducerii umane asistate in categoria descendentilor intra si copiii rezultati prin reproducere umana asistat medical cu tert donator. Legaturile de rudenie se nasc intre copil si parintii acestuia(un barbat si o femeie/o femeie singura), niciodata neputand lua nastere legatura de rudenie intre copil si tertul donator.

Caracterele juridice ale dreptului la mostenire al descendentilor: Pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentanti Sunt mostenitori rezervatari Sunt obligati sa raporteze donatiile primate de la defunct in timpul vietii, ori de cate ori vin in concurs cu sotul supravietuitor Sunt mostenitori sezinari( pot intra in stapanirea de fapt a mostenirilor fara a fi nevoie sa solicite eliberarea certificatului de mostenire) In conditiile art 1149 ncc descendentul care vine la mostenire prin reprezetant are obligatia sa raporteze donatia primita de descendentul sau , pe care il reprezinta, chiar daca nu la mostenire.

Clasa a II a : ascendentilor privilegiati si a colateralilor privilegiati, clasa mixta- ascendenti privilegiati si colateralilor privilegiati- care vin la mostenire ori de cate ori exista mostenitori de clasa I-a sau exista dar nu pot mosteni pentru ca nu indeplinesc condiitiile. Poarta denumirea de privilegiati pentru ca inlatura de la mostenire pe ceilalti ascendenti care sunt ordinary si care fac parte din clasele subsecvente III si IV

59

a) Ascendenti privilegiati: Parintii defunctului mama si tatal , care pot proveni din casatorie , din afara casatoriei , din adoptie Vocatia succesorala are si tatal din afara casatoriei,precum si parinti firesti au in cazul ..!!!precum si sotul mamei caer a adoptat copilului acesteia , precum si adoptatorii indifferent de felul adoptiei. Au vocative la mostenirea defunctului care a rezultat din reproducere umana calitatea de ascendant privilegiat barbatul si femeia sau femeia singura care au consimtit in conditiile legi la acesta metoda Tertul donatot nu poate mosteni neavand vocative
Au vocatie ascendenti privilegiati ai acestuia care si ei au fost rezultati prin aceeasi metoda a

reproducerii umane asistata.

Cand ascendenti privilegiati vin singuri la mostenire ei vor culege intreaga masa succesorala impartita in mod egal in functie de numarul acestora. Daca ascendenti privilegiati vin la mostenire alaturi de sotul supravietuitor ei vor culege din mostenire Daca ascendenti privilegiati vin la mostenire alaturi de sotul supravietuitor si colateralii privilegiati, intai acordam cota sotului supravietuitor, apoi cota ascendentilor privilegiatilor in functie de numarul lor, iar ceea ce ramane se va imparti intre colateralii privilegiati. Daca exista un singur parinte, el va culege din ceea ce a ramas dupa ce acordam sotului , iar daca exista 2 sau mai multi parinti acestia vor culege din ce a ramas , dup ace vom acorda cota sotului. Daca ascendenti privilegiati vin impreuna cu colaterali privilegiati, atunci se va acorda cota ascendentilor in functie de numarul lor, iar restul se va imparti intre colaterali privilegiati.

Caracaterele juridice ale dreptului la mostenire: Pot veni la mostenire numai in nume propriu Sunt mostenitori rezervatari Nu sunt obligati sa raporteze donatiile primate in timpul vietii Sunt mostenitori sezinari

b) Colateralii privilegiati Fratii si surorile precum si descendentii acestora pana la gradul IV inclusive
60

Provin din casatorie, din afara casatoriei, din casatorii diferite sau din adoptia deplina

Clasa a 2-a de mostenitori Cand colaterali privilegiati vin in concurs cu sotul supravietuitor ,intai acodram cota sotului supravietuitor,din rest acordam cota parintilor in functie de numar la ,sau din ce ramane,dupa care se acorda cota colateralilor privilegiati in mod egal in cazul in care sunt rezultati din aceeasi parinti, in nume propriu sau pe tulpina cand vin prin reprezentare In cazul impartirii pe linii ,fratii buni vor culege dupa ambele linii .adica atat dupa linia maternal cat si dupa linia paterna ,iar fratii consanexini si respective,uterine, vor culege numai dupa linia care ii reprezinta. Daca fratii rezultati din parinti diferiti ,vin in concurs atat cu sotul supravietuitor cat si cu ascendenti privilegiati, atunci se va acorda intai cota sotului supravietuitor care este 1/3 ,din ce ramane vom acorda cota parintilor in functie de numarul lor (1/4, ) iar ceea ce ramane se va imparti pe cele 9 linii ,dividia maternis si dividia paternis, frati consangvini culegand numai pe linia tatalui(sau consangeni),frati uterine culegand numai dupa linia mamei iar frati buni vor culege pe ambele linii(m.t) Impartirea pe linii va opera ori de cate ori exista frati sau descendenti din frati si surori din parinti diferiti ,fie ca exista numai frate bun consangvin, fie ca exista numai frate bun uterin, fie ca exista si frate sangvin cat si uterine Pot veni la mostenire in nume propriu sau prin reprezentare; nu sunt mostenitori rezervatari, sezinari!!! obligati la raportul donatiilor; sunt obligati doar descendenti intre ei si descendenti in raport cu sotul supravietuitor Clasa a 3-a de mostenitori Ascendenti ordinari care vin la mostenire ori de cate ori defunctul nu are mostenitori din primele 2 clase sau cei existenti nu pot sau nu vor sa vina la mostenire Fac parte rudele in linie drepta cu exceptia parintilor acestuia adica bunicii, strabunicii. Fara limita de grad , care provin din casatorie , din afara casatoriei, pana la adoptie Impartirea mostenirii se va face in mod egal prin aplicarea pricipiului legalitatii intre mostenitori din aceeasi clasa si acelasi grad Daca descendenti oridinari vin in concurs cu sotul supravietuitor , intai se va acorda cota sotului supravietuitor de dupa care din rest se va imparti in mod egal la cati ascendenti ordinari sunt. Caracterele juridice ale dreptului la mostenire a ascendentilor: Pot veni la mostenire numai in nume propriu nu si prin reprezentare; nu sunt mostenitori rezervatari , nu sunt mostenitori sezinari, nu sunt obligati la raportul donatiei Clasa a 4-a de mostenitori( a colateralilor ordinari)
61

Vin la mostenire ori de cate ori exista mostenitori din clasele anterioare sau acestia nu pot sau nu vor sa culeaga mostenirea; ei pot proven din casatorie,din afara casatoriei, din casatorii diferitesau din rudenia civila, rezultat al adoptiei In cazul adoptiei cu efecte restranse , colaterali ordinary ai defunctului adoptat se vor recruta prin rudele firesti Din clasa a 4-a fac parte rudele colaterale ale defunctului pana la grupa a 4-a inclusive cu exceptia colateralilor privilegiati, adica unchi si matusi, veri primary si frati si surorile bunicilor defunctului Impartirea mostenitorilor intre colaterali ordinari:
Sunt chemati la mostenire in ordinea gradelor de rudenie( potrivit principiului proximitati gradului de

rudenie) unchi si matusile inlaturand verii primari si frati si surorile bunicilor Cand vin singuri la mostenire , se apica principiul legalitatii intre mostenitorii din aceeasi clasa. Cand vin impreuna cu sotul supravietuitor se stabileste mai intai cota ce se cuvine acestuia (3/4) , restul impartindu-se intre colaterali oridinari, potrivit celor doua principii( proximitatii si egalitatii) Caracterele juridice ale dreptului la mostenire a colateralilor ordinari: Numai in nume propriu ( fara reprezentant) Nu sunt mostenitorii sezinari Nu sunt mostenitori rezervatari Nu sunt obligati la raportul donatiilor Codul Civil reglementeaza drepturile succesorale ale sotului supravietuitor, in dispozitiile art 970-974, astfel incat sotul supravietuitor nu inlatura nici un mostenitor din nici o clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la mostenire de nici un mostenitor, el venind in cocurs cu fiecare clasa de mostenitori Pentru a putea culege din mostenirea defunctului sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile generale pe cae le indeplineste orice mostenitor legal, precum si o conditie speciala si anuma sa aiba calitatea de sot la momentul deschiderii succesiunii. Desfacerea casatoriei ( art 382(1) )NCC
Mentinerea calitatii de sot care ne arata ca actul casatoriei este desfacut din ziua cand hotararea prin care

s-a pronuntat divortul, a ramas definitive. Ca atare , atata timp cat nu a intervenit o hotarare definitiva de divort, sotul in viata pastreaza aceasta calitate si il poate mosteni pe sotul dansului. Pana la aceasta data, calitatea de sot se pastreaza chiar daca moartea a intervenit in cazul procesului de divort sau dupa pronuntarea inainte ca sa devina divortat!!! Desfiintarea :

62

Calitatea de sot se pierde si ca urmare a desfaceri casinciei, in urma constatarii de catre instanta de judecata a nulitatii casatoriei , potrivit dispozitiilor prevazute de codul civil
Nulitatea poate intervenii la bigamie, alienatie , debilii mentali ,incheierea casatoriei intre personae de

acelasi sex, fictivitate casatoriei, neindeplinirea cerintelor cu privire la incheierea nevalabile ,lipsa varstei.

63