P. 1
Sibiu 2008

Sibiu 2008

|Views: 205|Likes:
Published by Andrei Avram

More info:

Published by: Andrei Avram on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/11/2015

pdf

text

original

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

PROIECT DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAMŢ 2009

Sibiul –spatiu cultural europeean

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ

TEMA: ……………………………………………………

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAMŢ 2009
2

Sibiul –spatiu cultural europeean

CUPRINS
ARGUMENT CAPITOLUL I RESURSELE TURISTICE DIN ORASUL SIBIU I.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL………………………………….. I.1.1. RELIEF…………………………………………………………… I.1.2. CLIMA…………………………………………………………….. I.1.3. HIDROGRAFIE…………………………………………………… I.1.4. FLORĂ ŞI FAUNĂ………………………………………………… I.1.5. REZERVAŢII NATURALE……………………………………….. I.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC………………………………….

CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DE TURISM EUROLINES……………………………………………………… II.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM………………. II.1.1. PREZENTARE. OBIECT DE ACTIVITATE…………………….. II.1.2. PERSONAL. ORGANIGRAMĂ. COMPARTIMENTE…………. II.2. ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC…………………… II.3. CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE……………………………. II.4. ANALIZA DE PREŢ A PRODUSELOR TURISTICE……………………. II.5. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE……………………………. II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE…………………………………… II.5.2. RELAŢII PUBLICE………………………………………………… BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………. ANEXE…………………………………………………………………………………………….

3

Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. care coboară până deasupra Văii Cibinului. Vânturile dominante. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. din care face parte şi Sibiul. iar la munte 100 de zile. Altitudinea faţă de nivelul mării variază între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus. la munte.1. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. din vecinătatea insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar . cu frecvenţa cea mai mare.2Clima Localitatea se află în zona temperat-continentală. venit din nordul şi nord-vestul Europei. teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor. vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local „Mureşan”.1.oceanic) care aduce zăpadă şi ger. este supusă iarna unor invazii de aer rece şi umed. care mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi 24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). 20 km). a Munţilor Cindrel (cca.9 grade Celsius. cu influenţe termice datorate munţilor din vecinătate. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm. în depresiunea Cibinului. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte. 4 . cu valori minime în luna februarie (26. 1.Sibiul –spatiu cultural europeean Capitolul I 1. însă ferită de excese. sunt cele din nord-vest. este cald. Zona Transilvaniei.7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). până în luna mai. având importanţă pentru activităţile agricole. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie.1. Temperatura medie anuală este de 8. iar ultimele la începutul lunii aprilie. încă din luna septembrie. Patrimoniul turistic national al judetului Sibiu 1. topeşte zăpezile. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş. în special în depresiunile de la poalele munţilor.1Asezare geografica si relief Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. Fiind un vânt feohnic. În nord şi est. prin Dealul Guşteriţei. 15 km). străbătută de râul cu acelaşi nume.

Numărul mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. lacuri in foste saline (la Ocna Sibiului. Angelica archangelica. etc. etc. 528 specii de briofite si 459 specii de licheni. Dintre speciile de interes comunitar amintim: Echium russicum. iar la munte 100 de zile. Dicranum viride. cornutul (Cerastium transsilvanicum). 1. coada zmeului (Calla palustris). Alte specii sunt extrem de rare in Romania: patlagina uriasa (Plantago maxima). Negovanu. Flora inventariata a judetului Sibiu include 2. Stratul de zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş.455 specii de cormofite (63% din speciile din flora Romaniei). Trollius europaeus. habitate si specii salbatice datorita cadrului natural variat.1. Meesia longiseta. mixandrele (Erysinum transsilvanicum).4Flora si fauna Judetul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme. caldarusa (Aquilegia transsilvanica). Veronica baumgartenii etc. Oasa. angelica de balta (Angelica palustris). Lacul Fara fund. Buxbaumia viridis. Caltun. încă din luna septembrie.1. Gymnodenia conopsea. Lacu Doamnei. Bradeni. carpatica. gelidus. Ocna Pustie) sau lacuri amenajate in scopuri hidroenergetice cum sunt Gura Raului. Tozzia alpina ssp. Symphyandra wanneri. Avrig. Lacurile sunt prezente in numar mare cu o mare varietate de tipuri genetice: lacuri glaciare (Balea. apartinand la 637 genuri si 124 familii. Iezeru Mic. Veronica bachofenii. Crambe tataria. la munte. Campanula serrata.3Hidrografia Hidrografia este dominata de Olt. Neottia nidus-avis. până în luna mai. Iezeru Mare. etc. Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum. Primele zile de îngheţ apar cel mai devreme la munte. un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati. Listera ovata. telina salbatica (Apium nodiflorum). Drepanocladus vernicosus. cu afluentii sai iar o parte importanta a apelor este colectata de Mures prin Tarnave. printre care: romanita de munte (Achillea schurii). iar ultimele la începutul lunii aprilie. Doronicum carpaticum. Dintre cormofite. amareala siberiana (Polygala sibirica). osul iepurelui (Osonis repens). Podragu). Cirsium brachycephalum. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc. Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie. Angelica palustris.Sibiul –spatiu cultural europeean 1. Dianthus glacialis ssp. 5 . Botrychium matricariifolium.

Tilisca si Jina.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului . 26 specii de mamifere. Este situat in arealul comunelor Gura Rului. Suprafata: 9873. 89/2000 pentru conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice) si 110 specii in Conventia de la Bonn (Legea nr. 13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa). 12 specii de reptile. 1. 15 specii de amfibieni si 11 specii de pesti sunt listate in Conventia de la Berna. un numar de 194 de specii se gasesc in Directiva Pasari (75 de specii in Anexa I). Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Rasinari. 252 de specii se regasesc in Conventia de la Berna (Legea nr. Localizare: Muntii Cindrelului.1.9 ha.poteca de munte . 11 specii de amfibieni si 9 specii de pesti se regasesc in Directiva Habitate.. 8 specii de reptile. precum si de braconaj. Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina. Dintre cele 135 de specii de vertebrate. care au fost inventariate la nivelul judetului Sibiu. judetul Sibiu conserva 46 specii sunt de interes international si 22 specii de interes national. Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural Cindrel este relativ buna.apoi poteca DN1 Sibiu-Cristian. Dintre acestea conform ord. DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina . 45 de mamifere. Saliste Acces 1. Raportat la speciile listate in Ordin nr.Sibiul –spatiu cultural europeean Dintre cele 258 de specii ale avifaunei judetului Sibiu. geomorfologica si hidrografica.5Rezervatii naturale  Parcul natural Cindrel Zona protejata complexa de flora. 9 specii de lilieci se regasesc in anexele Conventiei de la Bonn. 81 de specii in Conventia de la Haga (Legea nr. Sibiu-Paltinis .1198/2005 122 specii sunt de interes international iar 46 specii sunt de interes national. Etajul alpin si subalpin al varfurilor Cindrelul (2244 m). 1198/2005. insa este afectata de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic. Tilisca.traseu marcat DJ106A Sibiu-Paltinis.Jina .apoi poteca 6 .si apoi pe poteca. altele decat pasarile. 2. 13/1998 privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice). fauna.

ntre Vrful Suru si Podagru. nsa este afectat de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic. Directia Silvica Sibiu Acces : 1.Cisnadie-Sadu DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului .Rau Sadului.N.Saua Cindrel DJ106N Saua Cindrel .Sadu. Suprafata: 6989. Starea de conservare a ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este relativ buna. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel .N.Sibiu. Arpas si orasului Avrig. Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului.Steflestiapoi poteca DJ 106C Sibiu . D.2 ha Administrator: Consiliie locale Avrig. fauna.Saua Cindrel.Cisnadie. Muntii Cindrelului. D.apoi poteca 4.Rozdesti .Avrig. Versantul nordic apartine ariei comunelor Racovita. Crtisoara. 1 (E 68) Sibiu.Selimbar. Porumbacu de Jos. de flora si fauna .Steflesti  Parcul natural Golul alpin Fagaras Zona protejata complexa geomorfologica. 1 (E 68) Sibiu. 1 (E 68) Sibiu.traseu marcat 3.Selimbar.traseu marcat  Padurea Dumbrava Zona protejata complexa de flora.Sibiul –spatiu cultural europeean 3.N.CartisoaraArpasu de Sus. nsa sunt afectate de pasunatul excesiv si de practicarea unui turism neecologic. Porumbacu. Include si rezervatia naturala Blea.Porumbacu de Sus.Steflesti.Selimbar. peisagistica si culturala.Avrig. precum si de braconaj. Arpasu de Jos. D.traseu marcat 2.Rozdesti. Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna. Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin 7 . hidrografica.Turnu Rosu. Pe lnga aceste elemente negative ale actiunii antropice.Gatu Berbecului. precum si de braconaj.

1. ridichioasa.Batrana. Arealul comunei Gura Rului.1 . floarea de colt. aproape de vrful Cindrel (2244 m). geomorfologica. Din Paltinis pe traseu montan Paltinis . cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt. de flora si fauna.Sibiul –spatiu cultural europeean taierile de crengi din copaci. bujor de munte. pentru foc.. Starea de 8 . Se ntinde ntre 1750 2205 m si 2205 m altitudine. spre Rasinari Suprafata: 993 ha Administrator: Directia Silvica Sibiu Acces : 1.troleibuz nr. afan. degitaret. capra neagra. Localizare: La S-V de municipiul Sibiu. Calea Dumbravii.Cindrel DJ106A Sibiu. pe versantul nordic al platoului Frumoasei.30 m adncime) si Iezerul Mic (1946 m alt.Batrina.Cindrel  Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea Rezervatie complexa. hidrografica de flora si fauna.7 m adncime).Paltinis. Cuprinde doua vai glaciare. 3 ha si 13.Paltinis  Iezerele Cindrelului Este o rezervatie mixta. Gura Rului Acces: Sibiu. precum si lacul cu acelasi nume Dintre elementele floristice specifice: jnepen. Cuprinde relieful alpin. Dintre elementele faunistice: capra neagra si acvila de stanca.str. prin distrugerea covorului vegetal etc. flora si fauna din circul glaciar Balea. Suprafata: 609.. Sibiu Piata Garii .pana la capatul liniei 2. hidrologica. smirdar. prundarasul de munte pasare alpina.6 ha Administrator: Consiliul local al com. ienupar.DJ106A Sibiu. geomorfologica. Sibiu . Reliefului alpin I se adauga elemente floristice si faunistice interesante: salcia pitica. de catre turistii neavizati.Paltinis ( 32 km).

Sibiul –spatiu cultural europeean conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului. Se nregistreaza si aici practicarea unui turism neecologic si a pescuitului n lac. Turnu Rosu Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de eroziune.Racovita . iar o serie de specii de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi.Crta. cu numeroase elemente minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate. la 20 km de Sibiu. Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti Este un monument al naturii cu valoare paleontologica. ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508). covorul vegetal s-a redus datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona. Suprafata: 180 ha Administrator: Consiliul local al com. strabatuta de cursul Vaii Sadului. varianta din dreptul statiei CFR Podul Olt spre Turnu Rosu 9 .Avrig. dinti de rechin. 1 (E 68) Sibiu . din care sunt colectate fragmente de catre diverse persoane si comercializate Acces: Statia CFR pe linia Sibiu . caldarea glaciara Blea. echinoderme. DJ .N. n aria comunei Crtisoara. Paltinu Mare (2398). care scot la zi depozite fosilifere.Selimbar.traseu montan cu coborare la Balea Lac . Cartisoara Acces: D. Localizare: Muntii Fagarasului. Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii . Capra (2439 m).Avrig se desprinde drum spre Cartisoara -pe Transfagararsan. Suprafata: 60 ha Administrator: Consiliul local al com. gasteropode.Podul Olt .Talmaciu .traseu montan Statia CFR .Valea Blii.Rmnicul Vlcea (201). numuluti. Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei.

Slimnic (15 km de Sibiu) . in extravilanul orasului Talmaciu. 10 . Sura Mare n ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa.patlagina uriasa (Plantago maxima). ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine). Localizare: Pe valea rului Sadu. intre Slimnic si Sura Mare.Sibiul –spatiu cultural europeean  Dealul Zakel .Talmaciu.5 ha afectate de alunecari de teren) Administrator: Consiliul local al com. suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la 11 la 5 ha.Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. negara. DN14 Sibiu. pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei. Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim : . Suprafata: 11 ha (din care 4. sachiz. Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare. iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt de strabatut 2 km 2. Valcea pana la Talmaciu. frasinel.Rezervatia de stepa din Valea Sarba Este o rezervatie complexa de flora si fauna caracteristica arealului de stepa euro-siberian.Sadu E81 Sibiu-Rm.  Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu Este o rezervatie botanica.coada zmeului (Calla palustris) . Suprafata: 20 ha Administrator: Consiliul local al orasului Talmaciu Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este mprejmuita si nu beneficiaza de paza. colilie. steluta vinata. Acces: 1. Din Talmaciu pe DJ pana la Sadu apoi pe poteca (aprox 3 km ). de tip complex) datorita fenomenelor de alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant. DJ14 Sibiu. Acces:Sibiu.amareala siberiana (Polygala sibirica). Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu. Dintre elementele care se gasesc aici enumeram: jales. 4 km. .

marmote. 11 . subalpin si montan superior.filiala Sibiu.Cisnadie Cisnadioara  Vulcanii noroiosi de la Hasag Monument al naturii cu valoare geologica (aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata in vreun fel. Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata. iar pe de alta parte accesul este dificil. 80% din caprele negre din Muntii Fagaras. . iar in zona se practica agricultura) Localizare: intre Hasag si Mndra.comuna Arpasul de Jos .Soseaua Sibiu . nu are paza si este degradata prin practicarea unui turism neecologic) Extravilan loc. pe valea Arpaselului.Sibiul –spatiu cultural europeean  Rezervatia naturala Arpasel Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului. este nsa puternic afectata de zgomotul datorat tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar Crtisoara Acces: Calea ferata Sibiu .9 ha Localizare: Pe Valea Argintului. 800 m S-V de satul Cisnadioara.traseu marcat  Calcarele cretacice de la Cisnadioara Monument al naturii cu valoare geologica.apoi pe Transfagarasan. statia Arpasul de Jos.Brasov . pe valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m) Suprafata: 732 ha Proprietar: RA Romsilva . Aici traiesc cca. ntre 1000 m si 2500 m altitudine. cervide.Brasov. Cisnadioara 0. pe raza comunei Loamnes. ursi.de tip paleontologic (aria protejata este afectata de pasunat. alaturi de Parcul natural Blea. la cca. Cuprinde etajul alpin. acvile de munte. Acces: Soseaua Sibiu . E68 . deoarece pe de-o parte beneficiaza de paza. Ocolul Silvic Arpas Este o rezervatie faunistica si de flora.

pe malul prului Lihoi.Dobra.Sibiul –spatiu cultural europeean Acces: Calea ferata Sibiu .0 ha  Canionul Mihaileni Monument al naturii cu valoare geologica. la cca.J. apoi poteca de munte 12 . apoi poteca marcata cu cruce rosie.J.5 ha Localizare: Pe raza comunei Jina. afluent al Sebesului. Sibiu . (nu este clar delimitata si nici indicata prin panouri) Suprafata: 0.J. Sebes – Bistra  Pintenii din Coasta Jinei Monument al naturii cu valoare geologica.Medias. datorita accesului dificil nu este afectata de activitati antropice) Suprafata: 1 ha Localizare: Pe raza comunei Jina.J. (nu este clar delimitata si se practica pasunatul) Suprafata: 15 ha Localizare: Localitatea Mihaileni. pe malul stang al paraului Calva. 1 km de centrul de comuna.Medias. Sebes .Jina. Acces: D.J.Mihaileni – Agnita  Masa Jidovului La Grumaji comuna Jina Monument natural cu valoare geologica. Seica Mare . n amonte de localitatea Dobra. Sibiu . (nu este delimitata si indicata. Acces: D. la cca 10 km sud de Sugag. halta Hasag Suprafata:1. D. pe malul drept al rului Sebes. Acces: D. D.

2 Patrimoniul turistic antropic Muzee si expozitii  Muzeul Brukenthal Muzeul de Istorie funcţionează într-un spaţiu reprezentativ pentru istoria locală a Sibiului: fosta primărie a oraşului. Clădirea Primăriei Vechi (cunoscută şi sub denumirea de Casa Altemberger după numele primarului în timpul căruia a început construcţia clădirii).Medias. Situat în colţul de sud-est al ansamblului.Ocna Sibiului 1. În perioada lui Lulay s-a ridicat un nou corp de clădire amplasat în partea de nord a complexului. Se mai numeste si Lacul Francisc sau Lacul Lemnelor. turnul-locuinţă este o construcţie de plan pătrat care se ridică pe înălţimea de trei etaje. Cea mai veche parte a clădirii este turnul-locuinţă a cărui construire a început la sfârşitul secolului al XV-lea de Thomas Altemberger. primar al oraşului între 1470-1491. este cel mai important ansamblu de arhitectură civilă gotică din Transilvania. statia Ocna Sibiului Soseaua Sibiu . iar apoi. Aripa de clădire alăturată spre nord este construită tot de Thomas Altemberger. S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775.Sibiul –spatiu cultural europeean  Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului Este un monument al naturii cu valoare geologica. din 1499. În 1545 clădirea a fost achiziţionată de oraş de la urmaşii lui Pempflinger în scopul transformării sale în primărie. n apropierea aleii ce duce la statia CFR. 13 . Suprafata: 0. Prezinta fenomenul de heliotermie. Acces: Calea ferata Sibiu . După moartea lui Altemberger (1491). în cea a lui Johannes Lulay.2 ha Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului. casa a ajuns în proprietatea lui Nicolaus Prol.

în 1984.mineralogie-petrografie (19.  Muzeul de Istorie Naturală Bazele muzeului au fost puse în 1849.ihtiologie (916) . ansamblul Primăriei Vechi s-a amplificat cu încă două corpuri de clădire în sud şi est. clădirea a intrat în restaurare datorită gradului avansat de degradare.000) . Colecţiile muzeului însumează peste 1.000. al XVI-lea. 14 .malacologie (510.000 piese) .reptile (467) . inaugurat în 1972.000) . Expoziţia de bază a muzeului este "Sistematica lumii animale". care din 1959 funcţiona la parterul Palatului Brukenthal. reprezintă.000 piese: . Muzeul de istorie.botanică (168. o raritate în peisajul muzeografic naţional.amfibieni (280) . din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale interne şi internaţionale.000) . Ansamblul a funcţionat ca primărie până în anul 1948. prin înfiinţarea Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale (Siebenbürgischer Verein für Naturwiessenschaften).ornitologie (5. Clădirea în care funcţionează în prezent muzeul a fost inaugurată în anul 1895.000) mamifere (1722)  Muzeul de Istorie a Farmaciei Muzeul de Istorie a Farmaciei. se mută în acest ansamblu arhitectonic. Între anii 1967-1984.al XVIII-lea.Sibiul –spatiu cultural europeean În perioada sec. prin profilul său.000) zoologia vertebratelor .entomologie (266.paleontologie (57.

Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii. Samuel Hanemann . ilustrând evoluţia ştiinţei si tehnicii farmaceutice. Colecţia numără aproape 1. mijloace de transport in comun traditionale. ce provin. "Emil Witting" şi Colecţia "Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale din Sibiu"  Muzeul Astra Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA. 15 .600 piese (sec.500 de piese. etc.900 piese. XVI-XIX). Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare si are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 10 km. Colecţia homeopatică numără 2. arme diverse şi accesorii de vânătoare. cu elemente gotice si renascentiste. instalatii de industrii taranesti.Sibiul –spatiu cultural europeean Clădirea care adăposteşte muzeul este un monument istoric de arhitectură. se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km de oras. trofee autohtone şi exotice. interioare de locuit pastrate in forma originala. din trei colecţii importante: "August von Spiess". a trăit şi a lucrat la Sibiu. considerat fondatorul doctrinei terapeutice homeopate. în cea mai mare parte. în perioada în care Samuel von Brukenthal era guvernator al Transilvaniei  Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare Muzeul a fost deschis pentru public în 1966 şi reorganizat în 1981 în Casa Spiess. Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului romanesc. precum si a medicinii din ţara noastră. datând din 1568 Colecţiile muzeului reunesc peste 6.

1936. de la plimbarile cu lotcile pe lac. pescuitul si vanatul prin gospodarii specifice precum stane. Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat. 1958. cu generozitate. de la vizitarea cu minicarurile. 1938. CD-uri. expozitional. Portile sale sunt deschise. din motive “ideologice”. facand astfel din muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasa si ospitaliera oferta turistica sibiana. In noua sa conceptie tematica. pliante. valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric al românilor din Transilvania. la oferta culinara traditionala la cârciumioara si hanul din muzeu si cazarea in spatiile din incinta (53 locuri). inspirate din universul satului traditional. intr-o conceptie moderna. 1937. Acestor sectoare li se adauga o expozitie de scluptura moderna in lemn. fondat la Sibiu. etc  Muzeul de locomotive cu aburi Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu aburi. pe aleile muzeului. cu opere realizate de reputati artisti romani si straini. Henschel . filme. cresterea animalelor. etc. 1906. 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885 1958 la uzinele: Domeniilor Resita . asigurandu-se ghidaje de specialitate. 1924 si 1929 si un plug de zapada cu aburi din anul 1924. educational). 1941. Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal). 1922. ghiduri. in anul 1905 si inchis in 1950. apicultura. in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul viitorului "Muzeu al Civilizatiei Transilvane "ASTRA".7 locomotive din anii 1933. in tot timpul anului. zi si noapte (pentru vizitele nocturne având un sistem de iluminat cu spoturi si efecte senzationale). crame. Muzeul este organizat in cinci mari sectoare cuprinzand grupe tematice aferente. a fost integrat Complexului National Muzeal "ASTRA" in anul 1990. careia ii sunt destinate 3 ha. la cele cu trasurile si saniile trase de cai. Cognomenul "ASTRA" se datoreaza continuarii. cherhanale.4 locomotive din anul 1949. muzeul sibian a devenit un adevarat “muzeu al civilizatiei populare traditionale din Romania”. novatoare. 16 . pe toate planurile (patrimonial. interdisciplinara.Sibiul –spatiu cultural europeean Sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura. 1952. Uzinele 23 August Bucuresti .5 locomotive din anii 1894.

Viena Neustadt .1 plug de zapada din anul 1906. Balwin din SUA . 1923 si 1943.2. fizician german originar din Romania (nascut la Sibiu). MAV Budapesta . Case memoriale 1. la maturitate H. Uzinele Malaxa Bucuresti .2 locomotive din anii 1908 si 1939. Machinenbauanstalt F. Fascinat in copilarie de romanul lui Jules Verne "De la Pamant la Luna". Siclim Suedia . Ardelt Eberswald . Borsig Berlin . Florisdorf Viena .1 macara cu abur din anul 1939. inainte ca zborul in Cosmos sa devina o 17 .2 locomotive din anii 1885 si 1896 (cele mai vechi exponate).1 locomotiva din 1890.2 locomotive din 1921 si 1923. Skoda Plzen .1 locomotiva din anul 1908. 7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii. acum o carte celebra. Chrzanow Polonia . Krupp Germania .1980). Oberth si-a elaborat lucrarea de diploma "Racheta in spatiul planetar". VGBH S. Schichau .1 macara cu abur din anul 1939. Soc.3 locomotive din anii 1914. Franco Belgiana Croyere . unul din intemeietorii astronauticii moderne.Sibiul –spatiu cultural europeean Schwartzkopff Berlin . Orestein Koppel Berlin .1 locomotiva din anul 1915. in care se trateaza complicatele probleme ale zborului in spatiu cu 40 de an. Hannoversche Linden .1 locomotiva din 1921.2 locomotive din 1911 si 1917.1 CASA MEMORIALA HERMAN OBERTH Muzeul este dedicat omului de stiin ta Hermann Oberth (1894 .1 locomotiva din anul 1930.1 locomotiva din 1930.1 locomotiva din anul 1949.1 locomotiva din 1920.

Pacala. intre altele. Colectia memoriala este adapostita in casa in care s-a nascut poetul Octavian Goga (1881 . la 1 aprilie se naste. o colectie a revistei literare "Luceafarul". fotografii de familie. Sibiului nr. tiparita la Sibiu. intaiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918. Adresa: Sibiu. in 1915. 15 COLECTIA MEMORIALA OCTAVIAN GOGA In 1881. Octavian Goga. Palate si castele  Palatul Brukenthal 18 . Medias Sos.1938). judetul Sibiu. Adresa: Sibiu. localitatea Rasinari.Sibiul –spatiu cultural europeean realitate. Sunt expuse: mobilier care a apartinut familiei Goga. la Rasinari. o monografie a Rasinarilor de V. caiete de scoala ale elevului Octavian Goga. biblioteca in care se afla.

Turnul catedralei. spaţii de recepţii şi serate muzicale. În 1914 a fost instalată marea orgă al bisericii. semn că oraşul avea drept de condamnare (ius gladii. construit în etape. Saloanele baroc. În faţa bisericii se găseşte statuia episcopului Georg Daniel Teutsch (1817-1893) ridicată în 1899. cu bolţi arcuite şi pietre funerare pe pereţii din nord. este unul dintre cele mai înalte în Transilvania.34 m. pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale. Biserici si manastiri Catedrala Evanghelică din Sibiu Biserica Evanghelică (în germană Evangelische Stadtpfarrkirche) este una dintre cele mai frumoase şi impresionante clădiri gotice din Transilvania. literal "dreptul sabiei"). între anii 1778-1788. Corul catedralei este la balcon pe latura de sud şi cuprinde o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în 1671 care a înlocuit prima orgă adusă la Sibiu în 1585. 19 . candelabrele din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII. cea mai mare orgă din sudestul Europei. cu o înălţime de 73. Interiorul bisericii este in stil gotic. păstrează piese originale ale Palatului: sobele în stil rococo şi neoclasic. Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnuleţe pe colţuri.Sibiul –spatiu cultural europeean Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România. iar în 1997 a fost complet renovată. tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental. A fost ridicată în 1520 pe locul unde exista o veche bazilică romanică încă din secolul 12.

la firma lui Constantin Babic şi în acelaşi an a fost introdusă lumina electrică şi a fost pictată cupola. Catedrala Ortodoxă din Sibiu Catedrala Ortodoxă din Sibiu a fost construită între anii 1902-1906 pe locul unei biserici greceşti din 1778 care până atunci servea drept catedrală episcopală. urmează spre vest un transept. situată în strada Reconstrucţiei nr. flancat la nord de o sacristie . pe un teren cumpărat de episcopul Inocen ţiu Micu-Klein. deasupra celor trei arcade susţinute de fascicole de câte patru coloane alipite. prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind o copie la scară redusă a bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. în vest a fost construit turnul masiv. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc. în colaborare cu bunul său prieten Arthur Coulin. se află un balcon cu alte mici coloane. cel care a aplicat pentru prima dată pictura cu ciment colorat. din trei nave. este cel mai vechi lăcaş de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma în Sibiu. Iconostasul şi stranele au fost confecţionate în Bucureşti. înglobat în cele din urmă într-un nartex format. apoi nava centrală şi cele două laterale. Pictura este executată de Octavian Smigelschi. La intrare. Biserica dintre Brazi din Sibiu Biserica dintre Brazi din Sibiu. Alte picturi au fost realizate de Ioan Köber şi Anastase Demian. cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee. La intrarea în catedrală se află plăcile cu inscripţiile ctitoriei. 17.Sibiul –spatiu cultural europeean Biserica este un amplu edificiu în stil gotic. 20 . care a pictat altarul şi horele laterale. cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. la rândul său. A fost ctitorită de Mitropolitul Ioan Meţianu şi a fost construită de către arhitecţii Virgil Nagy şi Iosif Kamner din Budapesta. Finanţarea construcţiei a fost făcută de episcopul Grigore Maior. Mozaicurile au fost executate la München.

David Urs de Margina. Din anul 1948 Biserica dintre Brazi şi casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română.260 de persoane şi până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcaşele ei de cult. Iosif Sterca-Şuluţiu (fiul lui Ioan Sterca-Şuluţiu). Ioan Raţiu. sibienii grecocatolici mai aveau în oraş alte două lăcaşe de cult (o biserică şi o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2. care au ales sa isi ofere serviciile sub aceasta marca recunoscuta. personalităţi de seamă ale culturii române transilvănene: • • • • • • George Bariţ.Următorul termen de judecată pentru restituirea bisericii a fost fixat pentru 31 martie 2008 la Tribunalul Sibiu. CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DE TURISM Y II. 21 . care refuză restituirea lor. Pe lângă Biserica dintre Brazi. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaş certificatul de urbanism nr.1. În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra 3. Alexandru Papiu-Ilarian. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu. folosită ca biserică protopopială. Alexandru Vaida-Voevod.685 de persoane.Sibiul –spatiu cultural europeean În jurul lăcaşului se află mormintele unor apărători şi binefăcători ai Bisericii Române Unite cu Roma. Compania noastra si-a castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind preocupata in permanenta sa ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM Eurolines Romania reprezinta un grup puternic ce include un numar mare de companii importante.

transferuri si excursii in toate orasele din Romania. amenajari interioare. cu un numar de 16 angajati. Eurolines Romania are implementat un sistem de management al calitatii ISO 9001: 2001. Fiind o agentie touroperatoare. servicii de taximetrie. a fost infiintata in 1995. iar de la inceputul activitatii si pana acum nu s-au inregistrat incidente rutiere. în anul 1997. infrumusetare si relaxare Essenza Club. vanzare bilete de autocar. Din reteaua de agentii EUROLINES Romania am ales agentia Piatra Neamt. Prin reteaua sa de distributie. prezenta in 30 de tari. transferuri si excursii in toate orasele mari. Dupa 10 ani de activitate. Eurolines Romania priveste cu incredere spre viitor! Organizatia Eurolines. Eurolines are placerea sa va prezinte diversele obiecte de activitate: vanzare bilete de avion pe curse regulate si zboruri charter. deservita de un personal deosebit din punct de vedere profesional. Grupul Eurolines Romania. Din cele 40 de agentii din Romania. 35 de agentii in orasele mari din tara si 6 agentii in Germania. inchirieri autocare. Prima firma din Grupul Eurolines. Compartimente MANAGEMENT 22 . ingrijire. solutii Web. Pentru rezultatele sale exceptionale. servicii de IT si logistica (aplicatii software. intermediere valori imobiliare. 17 sunt acreditate IATA. cazari in hoteluri de 2-5 stele. cazari in hoteluri de 2-5 stele. Touring Europabus Romania. de dimensiune medie. previziunile financiare pentru anul in curs depasind 700 miliarde lei.Sibiul –spatiu cultural europeean Eurolines Romania a reusit sa-si mentina si in 2004 pozitia de lider pe piata turismului si a transportatorilor de persoane din Romania. Organigrama. Personalul. asigurari de calatorie. este cea mai mare si cea mai de succes organizatie europeana a transportatorilor de persoane pe linii regulate. Internet si altele). la organizatia europeana Eurolines devenind astfel “Eurolines România”. o companie cu capital 100% romanesc. inchirieri masini. La acestea se adauga peste 300 de agentii revanzatoare raspandite pe tot cuprinsul tarii. Touring Europabus România a fost invitata sa adere. Activitatea Grupulului Eurolines Romania s-a extins in permanenta si in prezent ofera clientilor sai o gama larga de servicii. dintre care 5 agentii in Bucuresti. detine in prezent cea mai mare retea de agentii de turism din Romania. pe cele 5 continente. mesagerie si curierat rapid. grupul Eurolines reuseste sa integreze toate serviciile firmelor sale si sa le ofere clientilor din toata tara.

):  Personal cu functii de conducere.  Cunostintele. Eficacitatea utilizarii resurselor materiale.  Personal de ordine. Personal ethnic:  Personal cu functii de conducere. casieri. aptitudinile. etc. La selectia si incadrarea personalului se au in vedere pe anumite criterii de selectie cum ar fi:  Studiile atestate de certificate sau diplome.Sibiul –spatiu cultural europeean Secretariat Contabilitate Tiketing Marketing Departament turism Agenti tiketing Agenti turism Conceperea sistematica a unei firme implica abordarea resurselor umane in stransa interdependenta cu celelalte resurse: financiare. unde avem un cnum mare de munca vie.  Personal de executie. in special in domewniul turismului. In general.  Vechimea in munca. si informationale.  Personal de ingrijire. 23 .  Personal destinat vanzarilor.  Cunostinte suplimentare.  Personal ordinar. si comportamentul perrsoanei in cauza. Structura organizatorica a unei agentii de turism depinde de mai multi factori. Personalul administrative ( indeplineste sarcini de gestiune generala: contabili. o agentie de turism opereaza cu urmatoarele categorii de personal: 1. deprinderile. financiare si informationale depind intr-o masura hotaratoare de resursa umana. 2. materiale.  Postul detinut anterior. dintre care un rol important revine numarului de angajati si competentei acestora.  Recomandari.

 Incheie contracte cu prestatorii.  Agent ticketing:       Participa la incheierea contractului specific.  Referent de specialitate:  Elaboreaza programeaza programe turistice interne si externe. Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului. 24 . Intocmeste fisiere si rapoarte specifice. Personal specializat ( de asistenta turistica ):  Curierii. Rezerva si vinde bilete de avion. Dintre acestea evidentiem:  Directoral programe-operare:  Coordoneaza activitatea de realizare a programelor pentru incoming si outgoing.  Preia programe pentru vanzare. de volumul de activitate si specificul acesteia.  Difuzeaza comenzile si garficile de desfasurare a programelor. Atributiile personalului operativ din cadrul uneii agentii de turism sunt determinate de numarul de persoane. Intocmeste si verifica decontarile periodice cu transportorul.  Stimuleaza vanzarile.  Stabileste contingentele.  Tine evidenta vanzarilor.  Incheie contracte de prestatii. Tine evidenta incasarilor si a biletelor.  Efectueaza calculatia de prêt.  Incheie contracte de vanzare.  Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor.  Ghizii turistici.  Verifica calculatia de prêt.  Director de vanzari:  Coopereaza activitatea agentilor de turism.  Interpretii.  Intocmeste facturi pentru programele proprii.  “hostessas” ( asistentele turistice ).Sibiul –spatiu cultural europeean 3.

 Asigura derularea programului conform structurii prestabilite.  Furnizeaza informatii despre produsele oferite.  Se informeaza cu privire la structura grupului.  Incheie contractul cu turistul.  Face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitarile clientilor.  Incaseaza contravaloarea serviciilor.  Preauia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata.  Se preocupa pentru asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor contractuale pentru serviciile realizate de furnizori.  Gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate.  Emite biletul. Compartimente Biroul Secretariat colaboreaza cu: Biroul de Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Oficiul Traife si Documentatie Biroul Publicitate Biroul Difuzare si Fisier General Biroul de Dezvoltare colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Transportuti 25 .  Se documenteaza pentru a putea asigura informatiile specifice programului.  Ghidul de turism:  Se informeaza cu privire la structura si specificul programului.  Face rezervari in numele clientului.  Rezolva situatiile particulare aparute.  Intocmeste rapoarte.  Instrueste turistii in scopul eventualelor probleme.  Informeaza turistii asupra continutului programului.Sibiul –spatiu cultural europeean  Agentul de turism:  Ofera spre vanzare produsele agentiei.  Se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul.

etc. 26 . Culegerea informatiilor despre: • • Cerere: motivatii de calatorie.Sibiul –spatiu cultural europeean Biroul Trafic Accesoriu Oficiul Traife si Documentatie Biroul Publicitate Oficiul Difuzare si Fisier General Biroul Turism colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Trafic Accesoriu Biroul Trife si Documentatie Biroul Publicitate Biroul Trafic Accesoriu colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul de Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Traife si Documentare colaboreaza cu: Biroul Secretariat Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Secretariat Biroul Publicitate colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Biroul Secretariat Biroul Difuzare si Fisier General colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare Biroul Transporturi Biroul Turism Biroul Trafic Accesoriu Etapele conceperii produselor turistice Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. gusturi turistice. venituri disponibile. etc. categorie socio-profesionala. Oferta concurentei: produsele turistice oferite. varsta. preturile si tarifele practicate. timp liber.

daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot parcursul calatoriei etc. Determinarea (calculul) pretului produsului turistic: • • Pornind de la costul serviciilor de transport. alimentatia. 2. assigurari. baza materiala specifica si serviciilor oferite. contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului) 6. Lansarea produsului turistic pe piata – un sir de actiunii prin care agentia isi face cunoscute produsele pe plan local si international. Pentru aceasata agentia de turism: • • Incheie contracte. Datorita existentei unor obiective turistice cu un impact cultural major am decis ca vizitarea acestora sa se efectueze nu in cadrul unui program turistic strict ci mai degraba urmarind anumite itinerarii. 5. 4. alte servicii incluse in pachet. Publicitate prin mass-media. TVA.De aceea am realizat un program turistic variat si cu un continut bogat. 7. De la celelalte elemente de calcul conform legii (commission.Sibiul –spatiu cultural europeean • • Analiza propriei oferte comparative cu cea a concurentei. cazare. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei. alimentatie etc. mijloc de transport. Selectarea obiectivelor turistice. minute cu prestatorii directi de servicii turistice. 3. Conceperea produselor turistice Avem in vedere dorinta clientilor de a petrece timpul in mod agreabil ceea ce semnifica o diversitate cat mai mare a activitatilor desfasurate. Emite comenzile de rezervare. In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea intinerarului si intocmirea programului turistic. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) si asamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara) – realizate cu mult inainte de exprimarea cererii – in care tour-operatorul alege: destinatia. Competentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate. posibilitatile de acces in diferite zone. Excursia propusa Destinatia: SIBIU 27 . unitatile de cazare. serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie de tipologia clientelei si particularitatile cererii. afiselor turistice etc. pliantelor. conventii. Promovarea produsului turistic: • • Realizarea si distribuirea brosurilor.

apoi în perioada de pace. oamenii se întâlneau si se sfătuiau cum să apere cetatea în vremuri de restrişte. Aici. petrecute până la sfârşitul sec. Ea a fost vechiul centru comercial al cetăţii fortificate.lea. Construcţia a fost terminată în 1588. în acela&351.i spaţiu. Piaţa conservă cu mici modificări.transport autocar modern de 50 locuri . aspectul din secolul al XV. ca magazie de cereale şi cam pe la jumătatea veacului trecut ca muzeu de ştiinţe naturale. 28 . BACAU . al cărui nume provine de la numele clădirii alăturate care a fost sediul Sfatului Orăşenesc. XVIII. Spre exemplu turistii vor vizita : Ziua I • Piaţa Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioară.Sibiul –spatiu cultural europeean 1. Varianta I: Servicii incluse : . toate clădirile fiind monumente istorice. aer conditionat. • Remarcabil prin vechime şi stil arhitectural sunt şi casele din zona pieţei: Casa albastră pentru un timp. aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Dar în umbra acestor evenimente. turnul a fost complet restaurat.ONESTI – TG. se ascunde şi trecutul sumbru al decapitărilor. primul pod de fontă din ţară. instalatie audio –video. Casa Haller. • • Piaţa Mică este amplasată pe teritoriul cuprins în interiorul celei de-a doua centuri de fortificaţii ale oraşului. Orologiul acestui turn vestea în timpul Evului Mediu stingerea şi începutul veghii de noapte. Turnul a avut diferite întrebuinţări. spânzurărilor şi chiar arderilor pe rug. Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Între anii 1961-1962. era locul de întâlnire şi scena marilor festivităţi organizate cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. SECUIESC – BRASOV – FAGARAS – SIBIU – RASINARI – PALTINIS – SIBIU – MEDIAS – SIGHISOARA – ODORHEIUL SECUIESCMIERCUREA CIUC – COMANESTI – BACAU. dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual. Casa Reissner Turnul Sfatului. aici se dădeau reprezentaţii de teatru. mai întâi ca turn de apărare. construit în 1859. Ziua II • • Podul Minciunilor.

Sibiul –spatiu cultural europeean • Construcţiile din jurul Catedralei Evanghelice constituie valoroase vestigii de cultură aparţinând sec. aici se află Muzeul de Istorie. germană-austriacă (480). Aici a fost înmormântat şi Mihnea Vodă cel Rău. loan Raţiu. franceză şi spaniolă (20). În cadrul acestui muzeu sunt prezentate colecţii de numismatică (60.zidul a fost construit în secolul al XV-lea. Interiorul este modest. biserica a fost folosită şi ca loc de înmormântare a unor personalităţi sibiene.000 de monede antice greceşti şi romane. Ziua III • Mitropolia Ortodoxă construită între anii 1902-1906 după modelul Bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. în cadrul căruia se află Galeria de Artă cu cele două expoziţii de bază: Pinacoteca Brukenthal şi Galeria de Artă Naţională. arheologice.XVIII. medievale: ungureşti. cele mai importante sunt Casa Parohială şi Liceul Brukenthal. Biserica Catolică construită în stil baroc între anii 1726-1728 de către călugării iezuiţi. • Biserica Evanghelică este un edificiu în stil gotic. Pasajul Scărilor . domn al Ţării Româneşti. Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor. • • • Ziua IV • • Turnul Archebuzierilor. • Biserica Reformată construită în anul 1786. arme şi grafică documentară. Alexandru Papiu llarian. Biserica Ursulinelor Zidul Cetăţii şi turnurile de apărare . Turnul Pielarilor Muzeul Brukenthal. • Primăria veche a fost ridicată în 1470 de către comitele Thomas Altemberger şi este unul din cele mai frumoase monumente laice din Transilvania. ca a treia centură de fortificaţii. ucis şi înmormântat la Sibiu în 1510. Dintre acestea. 29 . Deosebit de valoros este inventarul mobil al bisericii. XV . germane). italiană (200 piese). În jurul bisericii se află o serie de morminte ale unor personalităţi ca: George Bariţiu. O perioadă. Ferula cuprinde 67 de pietre funerare. Pinacoteca ale cărei piese au fost achiziţionate de baronul Samuel Brukenthal (fost guvernator al Transilvaniei) cuprinde şcolile de pictură flamandă-olandeză (450 piese). transilvănene. de artă decorativă şi obiecte de breaslă. impus de austeritatea cultului. aparţinând stilului gotic. În prezent.i se mai spune şi "Zidul cu arce".

la 55 km de Sibiu într-o frumoasă regiune deluroasă. Patrimoniul său este reprezentat prin 127 monumente de arhitectură şi tehnica populară. 19. Fortificaţia din jurul bisericii . • • • Biserica Evanghelică "Sfânta Margareta".000. Turnul Clopotelor .colecţiile muzeului însumează peste 1. Ziua VI • Turnul Croitorilor . Muzeul de istorie naturală . paleontologie. Toate aceste obiective sunt cuprinse într-un itinerar cultural realizat de Serviciul Monumente Istorice al Marelui Ducat de Luxemburg şi Institutul European de Itinerarii Culturale. 30 .000 piese: colecţia de botanică. • • • Muzeul de arme şi trofee de vânătoare ce reflectă evoluţia ustensilelor şi armelor de vânătoare de-a lungul timpului şi pune în evidenţă varietatea vânatului. petrografie. mineralogie. zoologie. una dintre cele mai vechi farmacii din ţară.000 obiecte integrate funcţional celor 340 de construcţii originale transferate aici . • Municipiul Mediaş . instalaţii de industrii ţărăneşti (acţionate de energie umană. În aceasta clădire a funcţionat în jurul anului 1600 farmacia "La ursul negru". Colecţia numără peste 1.Sibiul –spatiu cultural europeean • Galeria de Artă Naţională numără peste 3000 de piese.nivelele inferioare sunt din piatră. eoliană). Ziua V • Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale. în colaborare cu Ministerul Culturii din România. aparţinând stilului gotic. însumând cca.menţionată în 1450. iar cele superioare din cărămidă. organizat cu începere din anul 1963 în Dumbrava Sibiului pe o suprafaţă de 96 ha.500 piese.aici poate fi văzut blazonul breslei croitorilor. situat la Luxemburg. ocupaţii tradiţionale.este al doilea oraş ca număr de locuitori şi ca pondere industrială din judeţul Sibiu. Se întinde pe Valea Târnavei Mari. Aparţine generaţiei de oraşe feudale.numită şi "Castelul" datează din aceeaşi perioadă cu biserica . animală sau naturală calorică. interioare de locuit. Muzeul se distinge prin caracterul său tematic special: ilustrarea civilizaţiei populare româneşti cu accent pe creaţia tehnică preindustrială. Acest itinerar face parte din programul "Itinerarii culturale" al Consiliului Europei. ornitologie Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o clădire monument istoric şi arhitectonic. cu elemente gotice şi renascentiste datând din 1568. Muzeul cuprinde: arhitectură. hidraulică. lucrări de referinţă ce ilustrează istoria artei româneşti din secolele XV-XX.

Empire. Aici s-a născut în 1796 marele luptător şi revoluţionar german.datează din sec.datează din sec. Se întâlnesc mai multe stiluri: gotic. al Renaşterii.este în centrul oraşului şi grupează o serie de construcţii din secolele XV .000 RON 3. al XVll-lea.XVII. CHELTUIELI DE TRANSPORT: 400 KM*1 RON =400 RON 2.Pentru o mai buna coordonare intre produsul oferta si produsul real se vor avea in vedere raspunsurile legate de cazare. CHELTUIELI DE CAZARE: 7 NOPTI * 40 PERSOANE * 150 RON = 42. al XV-lea.In cazul in care clientul este dezamagit se va incerca compensarea acestuia cu anumite bonusuri de fidelitate. Abia în 1721 franciscanii revin în ea reparând-o. al XVI-lea.200 RON 31 .000 RON 7 CINA *15 RON*40 PERSOANE = 4. Aici pot fi văzute multe case interesante prin arhitectura şi vechimea lor (casa Schuller. casa Rosenauer. Piaţa Regele Ferdinand .datează din sec.1699 a fost nefolosită. Biserica Ortodoxă . are influenţă barocă. Turnul Mariei . neoclasic.reprezentand reduceri de pret . CHELTUIELI CU MASA: 6 MIC DEJUN *15 RON*40 PERSOANE = 3. Casa memorială Stefan Ludwig Roth .Sibiul –spatiu cultural europeean • • • Clădirea Primăriei .600 RON 7 DEJUN*25 RON * 40 PERSOANE = 7.a fost construită în stil neoclasic. • Incheierea actiunii turistice Dupa incheierii actiunii turistice se va avea in vedere evaluarea gradului de satisfacere a clientului prin furnizarea unui chestionar menit sa colecteze informatii despre parerea clientilor privind calitatea produsului turistic achizitionat. • Ziua VII • Mânăstirea Franciscanilor .mese si internet daca este cazul. casa Schuster).în construcţie. Analiza de preţ Cheltuieli de organizare a excursiei: 1. Între 1543 . la subsol a fost o închisoare.transport.in cazul in care va apela in continuare la serviciile agentiei.

bronsuri.200 RON 1. Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct la locuinta. presa. Publicitatea este folosita pentru a atinge o intreaga gama de obiective ce pot include schimbari de atitudine sau construirea de imagini noi. Dezavantajul utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si necesitatea de a relua mesajele in cadrul unei companii publicitare pentru a avea efect. scrisori. cat si imbunatatirea vanzarilor.260.1. Principalele mijloace publicitare Forma scrisa este utilizata primordial in industria turistica. de a atrage noi clienti dispusi sa comercializeze produsele.A.160 RON 2. publicitate de pliante. fiind usor accesibila. afise. Audienta pote fi maxima. brosuri. Publicitatea are rolul:  De a imforma clientul  De a face cunoscut produsul  De a comvinge clientela si de a crea o opinie favorabila produsului turistic comercializat  De a stimula vanzarile. afise.2 ron PRET EXCURSIE 1 PERSOANA = 1961 RON PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE II.5. panouri.Sibiul –spatiu cultural europeean Total = 57.( 19%) = 3. reviste). mail.8 RON Total cheltuieli : 78. Ca elemente ale mass-media pot fi considerate: ghiduri de calatorie. Comision agentie ( 30%) = 17. iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza disponibilitatea de a retine imformatiile.V. reviste. Exemple: prospecte. harti. putand utiliza atat ilustratii cu efect emotional cat si text pentru prezentarea informatiilor. 32 . T. Publicitatea reprezinta orice forma de comunicare non-personala realizata prin intermediul massmedia si care prezinta detaliat un produs ce are un sponsor identificat. radio. MIJLOACE DE PUBLICITATE Mijloacele de publicitate Publicitate prin: presa ( ziare. anunturi.4 RON 3. ziare. Fonf de turism ( 3%) = 514.135. TV. TV. radio.

Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal. motelurilor. RELAŢII PUBLICE BIBLIOGRAFIE 33 .  Etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor. putem aminti:  Promovarea unor statiuni turistice prin oferirea unor premii in sejururi turistice acordate in cadrul unor concursuri (extrasezon). sacose. pixuri. diapozitive. tricouri imprimate cu emblema firmei. casete video.  Spectacole evocative de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice.5. etc.  Marcajele si indicatoarele de orientare turistica.Sibiul –spatiu cultural europeean Targurile si expozitiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat. pliante si imformatii din partea prestatorilor de servicii. Exemplu: calendare. Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agentii de turism cu ocazia unor evenimente deosebite (an nou. targuri) partenerilor si clientilor lor. in vederea largirii contactelor comerciale.2. pe langa acele mentionate. jubilee. Din formele de publicitate turistica utilizate. II. agende. nationale sau internationale. pentru prezentarea ofertei diferitilor agenti economici. brosuri. In turism se folosesc prezentari de harti.

Editura All . 4. F. Bucuresti. Bucuresti. – “ Tehnologia turismului”. Editura Economica. 2002 Minciu. 2001 Minciu. 2002 Stanciulescu G.ro 2. 7. 5. Google. Editura Uranus. Bucuresti. R. 2000 Stanciulescu G. 6. Edituta All. Editura Uranus. 2000 Nicolae Lupu – “Hotelul – economic si management”. 2000 – www. 3.“Economia turismului si mediului inconjurator”. 34 . – “ Tehnica operatiunilor de turism”. 8. Bucuresti.ro – www.Sibiul –spatiu cultural europeean 1.infoturism. – “Marcheting turistic”. – “Economia Turismului”.R. Bucuresti.BRAN . Editura Oscar Print. Bucuresti.

Sibiul –spatiu cultural europeean Anexe 35 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 36 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 37 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 38 .

Sibiul –spatiu cultural europeean 39 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->