Acceleratoare de particule

1

Introducere
‡ În 1911 fizicianul britanic Ernest Rutherford (1871-1937) a descoperit c atomul, invizibil cu ochiul liber, este format dintr-un nucleu minuscul înc rcat pozitiv aflat în interiorul unui nor de electroni înc rca i negativ. Acest Äsistem planetar´ era inut laolalt de for e magnetice. Mai târziu s-a demonstrat c nucleul atomului con ine neutroni neînc rca i electric, precum i protonii care îi confer înc rc tura pozitiv . Ei erau puternic lega i laolalt de o alt for puternic , dar 2 necunoscut în acea vreme.

Din nefericire. când a bombardat nuclee de azot cu particule alfa produse pe cale natural . ‡ În 1931 dr. Inven ia sa a deschis drumul spre noi 3 experimente. Acest accelerator circular de particule era capabil s genereze particule înc rcate la o surs central i apoi s le accelereze spre exterior într-o mi care spiralat continu . deoarece aceste particule nu au energie suficient pentru a putea provoca asemenea reac ii nucleare cu majoritatea celorlalte nuclee. Ernest Lawrence de la Universitatea din California a inventat ciclotronul.‡ Rutherford a continuat prin producerea primei reac ii nucleare artificiale în anul 1919. experimentele sale nu au putut face progrese. utilizând ocuri de energie electric . .

Acest proces se nume te transmuta ie. Pe aceast cale oamenii de tiin nu doar c au produs mai multe elemente artificiale noi. John Cockcroft i Ernest Walton. Când un nucleu din litiul int absorbea un proton de bombardare. în acest caz litiul. au construit primul accelerator liniar. ‡ Cei doi fizicieni au folosit un fascicul de protoni pentru a bombarda un element. electronii i nucleele atomilor mai u ori sunt particulele cel mai adesea accelerate în acest fel. Protonii.Bombardarea elementelor În anul urm tor doi fizicieni britanici. dar au reu it i s descopere particule subatomice. un element diferit. fragmentele nucleare care rezultau formau nucleele de heliu. ‡ 4 . Acesta lea permis s accelereze particule la viteze care s permit fisiunea-scindarea nucleului unui atom.

sau generatorul Van der Graaff. Acceleratoarele circulare ± ciclotroanele i sincrotroanele ± utilizeaz magne i puternici pentru a curba calea particulelor ce se deplaseaz în vitez . folose te un voltaj foarte înalt. Acceleratorul liniar folose te câmpuri electromagnetice pentru a aplica un impuls particulelor ce se deplaseaz prin tuburi lungi i drepte numite tuburi de deriv . 5 . Acceleratorul electrostatic. dar aplic un singur impuls fiec rei particule.‡ Acum exist trei tipuri principale de acceleratoare: electrostatice. liniare i circulare.

introdus în 1957. Sincrotronul s u protonic a urmat în noiembrie 1959. ‡ O realizare mai nou este acceleratorul de particule cu ciocniri de electroni-pozitroni (LEP). înfiin at în 1954.‡ Laboratorul European de Fizic a Particulelor (CERN). dar scos din func iune în 1990. . 6 care a intrat în func iune în iulie 1989. i dup 30 de ani acesta mai constituie înc o parte vital a unui complex uria de aparate. este finan at de 19 ri. Facilit ile sale sunt utilizate de jum tate din speciali tii în fizic atomic din lume ± în total aproximativ 6. Primul accelerator al acestei organiza ii a fost un sincrociclotron.000 de cercet tori de la peste 500 de universit i i institu ii din peste 80 de ri.

7 .

8 .

care re in pentru analiz numai informa iile ce intereseaz . Ele trebuie s finalizeze fiecare opera ie în câteva microsecunde.Num r toarea ciocnirilor ‡ În experimentele sale inedite Ernest Rutherford utilizase ecrane fluorescente care îi permiteau s urm reasc direct sosirea particulelor înc rcate electric. . Acestea sunt criterii prestabilite. ‡ În aparatele de azi în fiecare secund se ciocnesc milioane de particule. Datele se acumuleaz atât de rapid încât informa iile provenite de la o singur coliziune umplu o carte de telefon. apoi sunt prelucrate de calculatoare performante. ‡ Datele ob inute sunt înregistrate i monitorizate de aparate electronice sofisticate. astfel încât detectorul s fie preg tit pentru 9 urm toarea coliziune. le urm re te progresul. i fiecare ciocnire produce o pulverizare de sute de fragmente. i le m soar propriet ile. Deoarece aceste procese fizice sunt în mare parte bine în elese. înzestra i cu o tehnologie impresionant care Ävede´ particulele secundare. fizicienii utilizeaz declan atoare. Num rarea lor se face cu detectori speciali. Apoi a notat num rul de particule pe care le-a urm rit.

Schema-accelerator liniar 10 .

‡ Ochiul nu poate distinge obiecte mai mici de 6-7 miimi de milimetru. iar microscoapele. nu pot permite observarea dimensiunilor mai mici de 0. 5.000 ori mai mari decat diametrul unui atom si de 500 x 106 ori mai mari decat diametrul unui nucleu atomic 11 . adica detalii de cca.5 miimi de milimetru.

in urma ciocnirii. 12 . prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice. In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie. se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte. metodele care se folosesc si in prezent constau in principal din procese de ciocnire. pentru investigarea proprietatilor fortelor nucleare.‡ Pentru studierea particulelor subnucleare. precum si a fortelor care intervin.

‡ Pentru a putea efectua experiente in lumea subatomica sunt necesare instalatii in care sa fie produse particule-proiectil. au insotit cu mult succes pe fizicieni in cercetarile lor. cea a acceleratoarelor. Aceste instalatii numite acceleratoare. ramanand si in prezent principalul instrument de lucru in lumea microcosmosului.fascicule de energii din ce in ce mai mari. in care tehnicienii au un singur deziderat . 13 . ‡ Astfel a aparut o noua ramura a fizicii nucleare. apoi aceste particule sa fie organizate in fascicule de energii mari (adica sa fie accelerate) si sa aiba o posibilitate de a pune in evidenta rezultatele interactiilor (detectoare de particule).

sunt totdeauna produsi fie prin intermediul unor anumite reactii nucleare.‡ Particulele care sunt accelerate in aceste instalatii pot fi. 14 . in schimb. Totdeauna insa este vorba de particule ce poseda sarcini electrice. protoni. astfel incat sa le aduca la un nivel energetic ridicat. asupra carora pot actiona oportun forte electrice si magnetice. dupa caz : electroni. fie prin bombardarea unor nuclee special alese cu proiectile convenabile. precum si nuclee ale unor elemente usoare sau medii. antiprotoni. pozitroni. Neutronii. deutoni.

extrem de costisitoare. care puteau fi asezate pe o masa de laborator. De la instalatiile simple de accelerare. sunt de ordinul zecilor si sutelor de miliarde de electron-volti. cu acceleratoare moderne.‡ Energiile la care s-a ajuns in zilele noastre. care se intind pe zeci de hectare. 15 . s-a ajuns in zilele noastre la instalatii complexe uriase.

sunt folosite cu mult succes în tratamentul tumorilor. provenind de la acceleratoare de particule dedicate. folose te aparatur i tehnologii care provin direct din laboratoarele de fizica nuclear .000 de oameni s-au tratat astfel. tratamentul nu e pentru to i: doar 70. din cauza costurilor pe care le presupun acceleratoarele. 16 .‡ Fascicule de protoni. Dar. denumit protonoterapie. Metoda. utilizarea acceleratoarelor de particule i în elegerea proceselor prin care radia iile interac ioneaz cu esuturile vii nu mai sunt apanajul exclusiv al fizicienilor.

ajut la diagnosticarea medical . dar pun în eviden i alte fenomene. particulele circul de-a lungul unui inel pentru a genera raze X str lucitoare care ilumineaz structuri biologice complexe. cunoscute sub numele de Äsurse de lumin ´. precum i la analiza i controlul proceselor de fabrica ie în industrie. 17 . Fasciculele de particule pe care le genereaz sunt folosite pentru distrugerea tumorilor. În acceleratoare specializate.Aplicatii in medicina ‡ Mii de acceleratoare func ioneaz la ora actual în întreaga lume.

18 .

19 . uneori sunt folosite radia ii beta (electroni). sunt folosite radia ii gamma (fotoni) care provin (de obicei) din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60. tratamentul cu diverse tipuri de radia ii (radioterapie) pentru distrugerea celulelor canceroase. De cele mai multe ori.Tratament ‡ De obicei. pe lâng chirurgie i chimioterapie. în tratamentul tumorilor se folose te.

pe lâng eventualele efecte pozitive. Este evident faptul c în cazul tumorilor localizate în zone vitale ± cum ar fi creierul sau ochiul ± aceast metod poate avea. nu doar regiunea bolnav . 20 . În Europa. la Uppsala. care pot pune în pericol func ionarea organelor respective i. Ideea de a folosi fasciculele de protoni în tratamentul tumorilor a fost propus în 1946 de c tre R. se utiliza un accelerator construit pentru cercet ri fundamentale în fizic . De atunci. în 1957.‡ Aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor c tre zona tumoral . La Uppsala. în acest fel. tehnica s-a perfec ionat i este aplicat cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume. ci i esuturile s n toase din regiunea tumoral . SUA). afectând. implicit. aceast metod a fost aplicat pentru prima dat în Suedia. via a pacien ilor. i efecte negative.R. Wilson i a fost aplicat pentru prima dat în 1954 la laboratorul de cercetare în fizica nuclear Lawrence Berkley National Laboratory (California.

se observ un maxim (o valoare de vârf) de transfer a energiei. 21 . cu verde este prezentat energia transferat de protoni. în compara ie cu fotonii.‡ În graficul de mai jos este prezentat modul diferit în care protonii cedeaz energia esutului viu. care poate fi dirijat acolo unde se afl tumoarea. Cu albastru este prezentat curba de transfer a energiei fotonilor ± se vede clar c energia este transferat esutului viu pe tot parcursul.

22 .

23 .

‡ Prin acest experiment oamenii de stiinta au reusit sa genereze temperaturi de un milion de ori mai fierbinti decat centrul soarelui. atunci cand a avut loc Big Bangul 24 . intr-un experiment care a redat conditiile la mai putin de o secunda dupa nasterea universului. Exploziile au fost atat de puternice. vazuta acum 13. cu o viteza apropiata de cea a luminii. Evenimentul s-a intamplat prin coliziunea ionilor de plumb.Dorinta oamenilor de stiinta de a recrea Big-Bangul ‡ Oamenii de stiinta de la Acceleratorul de particule LHC au reusit sa creeze un mini Big Bang. incat au creat o supa densa de particule subatomice.7 miliarde de ani.

25 .

26 .

27 .

28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful