Acceleratoare de particule

1

Introducere
‡ În 1911 fizicianul britanic Ernest Rutherford (1871-1937) a descoperit c atomul, invizibil cu ochiul liber, este format dintr-un nucleu minuscul înc rcat pozitiv aflat în interiorul unui nor de electroni înc rca i negativ. Acest Äsistem planetar´ era inut laolalt de for e magnetice. Mai târziu s-a demonstrat c nucleul atomului con ine neutroni neînc rca i electric, precum i protonii care îi confer înc rc tura pozitiv . Ei erau puternic lega i laolalt de o alt for puternic , dar 2 necunoscut în acea vreme.

‡ Rutherford a continuat prin producerea primei reac ii nucleare artificiale în anul 1919. experimentele sale nu au putut face progrese. deoarece aceste particule nu au energie suficient pentru a putea provoca asemenea reac ii nucleare cu majoritatea celorlalte nuclee. ‡ În 1931 dr. utilizând ocuri de energie electric . Acest accelerator circular de particule era capabil s genereze particule înc rcate la o surs central i apoi s le accelereze spre exterior într-o mi care spiralat continu . Inven ia sa a deschis drumul spre noi 3 experimente. când a bombardat nuclee de azot cu particule alfa produse pe cale natural . . Ernest Lawrence de la Universitatea din California a inventat ciclotronul. Din nefericire.

electronii i nucleele atomilor mai u ori sunt particulele cel mai adesea accelerate în acest fel. ‡ 4 . Pe aceast cale oamenii de tiin nu doar c au produs mai multe elemente artificiale noi. Acesta lea permis s accelereze particule la viteze care s permit fisiunea-scindarea nucleului unui atom. Protonii. dar au reu it i s descopere particule subatomice. un element diferit. ‡ Cei doi fizicieni au folosit un fascicul de protoni pentru a bombarda un element. au construit primul accelerator liniar.Bombardarea elementelor În anul urm tor doi fizicieni britanici. John Cockcroft i Ernest Walton. în acest caz litiul. fragmentele nucleare care rezultau formau nucleele de heliu. Când un nucleu din litiul int absorbea un proton de bombardare. Acest proces se nume te transmuta ie.

sau generatorul Van der Graaff. dar aplic un singur impuls fiec rei particule.‡ Acum exist trei tipuri principale de acceleratoare: electrostatice. Acceleratorul liniar folose te câmpuri electromagnetice pentru a aplica un impuls particulelor ce se deplaseaz prin tuburi lungi i drepte numite tuburi de deriv . Acceleratoarele circulare ± ciclotroanele i sincrotroanele ± utilizeaz magne i puternici pentru a curba calea particulelor ce se deplaseaz în vitez . liniare i circulare. 5 . folose te un voltaj foarte înalt. Acceleratorul electrostatic.

6 care a intrat în func iune în iulie 1989. dar scos din func iune în 1990. introdus în 1957.000 de cercet tori de la peste 500 de universit i i institu ii din peste 80 de ri. Sincrotronul s u protonic a urmat în noiembrie 1959. i dup 30 de ani acesta mai constituie înc o parte vital a unui complex uria de aparate.‡ Laboratorul European de Fizic a Particulelor (CERN). este finan at de 19 ri. ‡ O realizare mai nou este acceleratorul de particule cu ciocniri de electroni-pozitroni (LEP). Primul accelerator al acestei organiza ii a fost un sincrociclotron. Facilit ile sale sunt utilizate de jum tate din speciali tii în fizic atomic din lume ± în total aproximativ 6. . înfiin at în 1954.

7 .

8 .

astfel încât detectorul s fie preg tit pentru 9 urm toarea coliziune. Datele se acumuleaz atât de rapid încât informa iile provenite de la o singur coliziune umplu o carte de telefon. Acestea sunt criterii prestabilite.Num r toarea ciocnirilor ‡ În experimentele sale inedite Ernest Rutherford utilizase ecrane fluorescente care îi permiteau s urm reasc direct sosirea particulelor înc rcate electric. le urm re te progresul. Num rarea lor se face cu detectori speciali. apoi sunt prelucrate de calculatoare performante. ‡ Datele ob inute sunt înregistrate i monitorizate de aparate electronice sofisticate. care re in pentru analiz numai informa iile ce intereseaz . Deoarece aceste procese fizice sunt în mare parte bine în elese. Apoi a notat num rul de particule pe care le-a urm rit. Ele trebuie s finalizeze fiecare opera ie în câteva microsecunde. . fizicienii utilizeaz declan atoare. i le m soar propriet ile. ‡ În aparatele de azi în fiecare secund se ciocnesc milioane de particule. i fiecare ciocnire produce o pulverizare de sute de fragmente. înzestra i cu o tehnologie impresionant care Ävede´ particulele secundare.

Schema-accelerator liniar 10 .

5.000 ori mai mari decat diametrul unui atom si de 500 x 106 ori mai mari decat diametrul unui nucleu atomic 11 .5 miimi de milimetru. adica detalii de cca.‡ Ochiul nu poate distinge obiecte mai mici de 6-7 miimi de milimetru. nu pot permite observarea dimensiunilor mai mici de 0. iar microscoapele.

prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice. metodele care se folosesc si in prezent constau in principal din procese de ciocnire. precum si a fortelor care intervin.‡ Pentru studierea particulelor subnucleare. in urma ciocnirii. se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte. In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie. 12 . pentru investigarea proprietatilor fortelor nucleare.

‡ Astfel a aparut o noua ramura a fizicii nucleare. Aceste instalatii numite acceleratoare. 13 .‡ Pentru a putea efectua experiente in lumea subatomica sunt necesare instalatii in care sa fie produse particule-proiectil.fascicule de energii din ce in ce mai mari. au insotit cu mult succes pe fizicieni in cercetarile lor. in care tehnicienii au un singur deziderat . apoi aceste particule sa fie organizate in fascicule de energii mari (adica sa fie accelerate) si sa aiba o posibilitate de a pune in evidenta rezultatele interactiilor (detectoare de particule). ramanand si in prezent principalul instrument de lucru in lumea microcosmosului. cea a acceleratoarelor.

astfel incat sa le aduca la un nivel energetic ridicat.‡ Particulele care sunt accelerate in aceste instalatii pot fi. fie prin bombardarea unor nuclee special alese cu proiectile convenabile. 14 . sunt totdeauna produsi fie prin intermediul unor anumite reactii nucleare. Neutronii. precum si nuclee ale unor elemente usoare sau medii. protoni. in schimb. dupa caz : electroni. pozitroni. asupra carora pot actiona oportun forte electrice si magnetice. deutoni. antiprotoni. Totdeauna insa este vorba de particule ce poseda sarcini electrice.

cu acceleratoare moderne. 15 . care puteau fi asezate pe o masa de laborator. care se intind pe zeci de hectare. De la instalatiile simple de accelerare. sunt de ordinul zecilor si sutelor de miliarde de electron-volti. extrem de costisitoare.‡ Energiile la care s-a ajuns in zilele noastre. s-a ajuns in zilele noastre la instalatii complexe uriase.

folose te aparatur i tehnologii care provin direct din laboratoarele de fizica nuclear . din cauza costurilor pe care le presupun acceleratoarele. sunt folosite cu mult succes în tratamentul tumorilor. denumit protonoterapie. provenind de la acceleratoare de particule dedicate. Metoda. Dar. tratamentul nu e pentru to i: doar 70. 16 .‡ Fascicule de protoni. utilizarea acceleratoarelor de particule i în elegerea proceselor prin care radia iile interac ioneaz cu esuturile vii nu mai sunt apanajul exclusiv al fizicienilor.000 de oameni s-au tratat astfel.

17 . cunoscute sub numele de Äsurse de lumin ´.Aplicatii in medicina ‡ Mii de acceleratoare func ioneaz la ora actual în întreaga lume. dar pun în eviden i alte fenomene. precum i la analiza i controlul proceselor de fabrica ie în industrie. Fasciculele de particule pe care le genereaz sunt folosite pentru distrugerea tumorilor. ajut la diagnosticarea medical . În acceleratoare specializate. particulele circul de-a lungul unui inel pentru a genera raze X str lucitoare care ilumineaz structuri biologice complexe.

18 .

în tratamentul tumorilor se folose te. uneori sunt folosite radia ii beta (electroni).Tratament ‡ De obicei. pe lâng chirurgie i chimioterapie. sunt folosite radia ii gamma (fotoni) care provin (de obicei) din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60. 19 . De cele mai multe ori. tratamentul cu diverse tipuri de radia ii (radioterapie) pentru distrugerea celulelor canceroase.

Ideea de a folosi fasciculele de protoni în tratamentul tumorilor a fost propus în 1946 de c tre R. care pot pune în pericol func ionarea organelor respective i. În Europa. afectând. De atunci. la Uppsala. via a pacien ilor.‡ Aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor c tre zona tumoral .R. Este evident faptul c în cazul tumorilor localizate în zone vitale ± cum ar fi creierul sau ochiul ± aceast metod poate avea. pe lâng eventualele efecte pozitive. i efecte negative. în 1957. ci i esuturile s n toase din regiunea tumoral . SUA). în acest fel. Wilson i a fost aplicat pentru prima dat în 1954 la laboratorul de cercetare în fizica nuclear Lawrence Berkley National Laboratory (California. 20 . tehnica s-a perfec ionat i este aplicat cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume. se utiliza un accelerator construit pentru cercet ri fundamentale în fizic . implicit. nu doar regiunea bolnav . La Uppsala. aceast metod a fost aplicat pentru prima dat în Suedia.

‡ În graficul de mai jos este prezentat modul diferit în care protonii cedeaz energia esutului viu. care poate fi dirijat acolo unde se afl tumoarea. cu verde este prezentat energia transferat de protoni. se observ un maxim (o valoare de vârf) de transfer a energiei. în compara ie cu fotonii. 21 . Cu albastru este prezentat curba de transfer a energiei fotonilor ± se vede clar c energia este transferat esutului viu pe tot parcursul.

22 .

23 .

7 miliarde de ani. incat au creat o supa densa de particule subatomice. cu o viteza apropiata de cea a luminii. ‡ Prin acest experiment oamenii de stiinta au reusit sa genereze temperaturi de un milion de ori mai fierbinti decat centrul soarelui. Evenimentul s-a intamplat prin coliziunea ionilor de plumb. vazuta acum 13. intr-un experiment care a redat conditiile la mai putin de o secunda dupa nasterea universului.Dorinta oamenilor de stiinta de a recrea Big-Bangul ‡ Oamenii de stiinta de la Acceleratorul de particule LHC au reusit sa creeze un mini Big Bang. atunci cand a avut loc Big Bangul 24 . Exploziile au fost atat de puternice.

25 .

26 .

27 .

28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful