P. 1
Acceleratoare

Acceleratoare

|Views: 40|Likes:
Published by Roxana Vaduva

More info:

Published by: Roxana Vaduva on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPTX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/21/2012

pdf

text

original

Acceleratoare de particule

1

Introducere
‡ În 1911 fizicianul britanic Ernest Rutherford (1871-1937) a descoperit c atomul, invizibil cu ochiul liber, este format dintr-un nucleu minuscul înc rcat pozitiv aflat în interiorul unui nor de electroni înc rca i negativ. Acest Äsistem planetar´ era inut laolalt de for e magnetice. Mai târziu s-a demonstrat c nucleul atomului con ine neutroni neînc rca i electric, precum i protonii care îi confer înc rc tura pozitiv . Ei erau puternic lega i laolalt de o alt for puternic , dar 2 necunoscut în acea vreme.

când a bombardat nuclee de azot cu particule alfa produse pe cale natural . Ernest Lawrence de la Universitatea din California a inventat ciclotronul. experimentele sale nu au putut face progrese. Inven ia sa a deschis drumul spre noi 3 experimente. utilizând ocuri de energie electric . Acest accelerator circular de particule era capabil s genereze particule înc rcate la o surs central i apoi s le accelereze spre exterior într-o mi care spiralat continu . ‡ În 1931 dr.‡ Rutherford a continuat prin producerea primei reac ii nucleare artificiale în anul 1919. . Din nefericire. deoarece aceste particule nu au energie suficient pentru a putea provoca asemenea reac ii nucleare cu majoritatea celorlalte nuclee.

au construit primul accelerator liniar. Protonii. în acest caz litiul. electronii i nucleele atomilor mai u ori sunt particulele cel mai adesea accelerate în acest fel. dar au reu it i s descopere particule subatomice. Când un nucleu din litiul int absorbea un proton de bombardare.Bombardarea elementelor În anul urm tor doi fizicieni britanici. fragmentele nucleare care rezultau formau nucleele de heliu. ‡ Cei doi fizicieni au folosit un fascicul de protoni pentru a bombarda un element. John Cockcroft i Ernest Walton. ‡ 4 . Acesta lea permis s accelereze particule la viteze care s permit fisiunea-scindarea nucleului unui atom. Pe aceast cale oamenii de tiin nu doar c au produs mai multe elemente artificiale noi. Acest proces se nume te transmuta ie. un element diferit.

Acceleratorul electrostatic. Acceleratoarele circulare ± ciclotroanele i sincrotroanele ± utilizeaz magne i puternici pentru a curba calea particulelor ce se deplaseaz în vitez . folose te un voltaj foarte înalt. dar aplic un singur impuls fiec rei particule. liniare i circulare.‡ Acum exist trei tipuri principale de acceleratoare: electrostatice. sau generatorul Van der Graaff. 5 . Acceleratorul liniar folose te câmpuri electromagnetice pentru a aplica un impuls particulelor ce se deplaseaz prin tuburi lungi i drepte numite tuburi de deriv .

6 care a intrat în func iune în iulie 1989. ‡ O realizare mai nou este acceleratorul de particule cu ciocniri de electroni-pozitroni (LEP). înfiin at în 1954. Sincrotronul s u protonic a urmat în noiembrie 1959.000 de cercet tori de la peste 500 de universit i i institu ii din peste 80 de ri. Primul accelerator al acestei organiza ii a fost un sincrociclotron. dar scos din func iune în 1990. i dup 30 de ani acesta mai constituie înc o parte vital a unui complex uria de aparate. Facilit ile sale sunt utilizate de jum tate din speciali tii în fizic atomic din lume ± în total aproximativ 6. introdus în 1957.‡ Laboratorul European de Fizic a Particulelor (CERN). . este finan at de 19 ri.

7 .

8 .

fizicienii utilizeaz declan atoare. apoi sunt prelucrate de calculatoare performante. Acestea sunt criterii prestabilite. . i fiecare ciocnire produce o pulverizare de sute de fragmente. i le m soar propriet ile. astfel încât detectorul s fie preg tit pentru 9 urm toarea coliziune. le urm re te progresul. Apoi a notat num rul de particule pe care le-a urm rit. Num rarea lor se face cu detectori speciali.Num r toarea ciocnirilor ‡ În experimentele sale inedite Ernest Rutherford utilizase ecrane fluorescente care îi permiteau s urm reasc direct sosirea particulelor înc rcate electric. înzestra i cu o tehnologie impresionant care Ävede´ particulele secundare. ‡ Datele ob inute sunt înregistrate i monitorizate de aparate electronice sofisticate. care re in pentru analiz numai informa iile ce intereseaz . Ele trebuie s finalizeze fiecare opera ie în câteva microsecunde. Deoarece aceste procese fizice sunt în mare parte bine în elese. Datele se acumuleaz atât de rapid încât informa iile provenite de la o singur coliziune umplu o carte de telefon. ‡ În aparatele de azi în fiecare secund se ciocnesc milioane de particule.

Schema-accelerator liniar 10 .

000 ori mai mari decat diametrul unui atom si de 500 x 106 ori mai mari decat diametrul unui nucleu atomic 11 . nu pot permite observarea dimensiunilor mai mici de 0.‡ Ochiul nu poate distinge obiecte mai mici de 6-7 miimi de milimetru. iar microscoapele. 5.5 miimi de milimetru. adica detalii de cca.

pentru investigarea proprietatilor fortelor nucleare. In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie. 12 . in urma ciocnirii. se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte. metodele care se folosesc si in prezent constau in principal din procese de ciocnire.‡ Pentru studierea particulelor subnucleare. prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice. precum si a fortelor care intervin.

fascicule de energii din ce in ce mai mari. ‡ Astfel a aparut o noua ramura a fizicii nucleare.‡ Pentru a putea efectua experiente in lumea subatomica sunt necesare instalatii in care sa fie produse particule-proiectil. au insotit cu mult succes pe fizicieni in cercetarile lor. Aceste instalatii numite acceleratoare. apoi aceste particule sa fie organizate in fascicule de energii mari (adica sa fie accelerate) si sa aiba o posibilitate de a pune in evidenta rezultatele interactiilor (detectoare de particule). ramanand si in prezent principalul instrument de lucru in lumea microcosmosului. in care tehnicienii au un singur deziderat . cea a acceleratoarelor. 13 .

pozitroni. in schimb.‡ Particulele care sunt accelerate in aceste instalatii pot fi. protoni. antiprotoni. fie prin bombardarea unor nuclee special alese cu proiectile convenabile. dupa caz : electroni. astfel incat sa le aduca la un nivel energetic ridicat. 14 . deutoni. asupra carora pot actiona oportun forte electrice si magnetice. sunt totdeauna produsi fie prin intermediul unor anumite reactii nucleare. precum si nuclee ale unor elemente usoare sau medii. Neutronii. Totdeauna insa este vorba de particule ce poseda sarcini electrice.

sunt de ordinul zecilor si sutelor de miliarde de electron-volti. care se intind pe zeci de hectare. extrem de costisitoare. cu acceleratoare moderne. 15 . s-a ajuns in zilele noastre la instalatii complexe uriase. care puteau fi asezate pe o masa de laborator. De la instalatiile simple de accelerare.‡ Energiile la care s-a ajuns in zilele noastre.

sunt folosite cu mult succes în tratamentul tumorilor. 16 . utilizarea acceleratoarelor de particule i în elegerea proceselor prin care radia iile interac ioneaz cu esuturile vii nu mai sunt apanajul exclusiv al fizicienilor. Dar. denumit protonoterapie. folose te aparatur i tehnologii care provin direct din laboratoarele de fizica nuclear . tratamentul nu e pentru to i: doar 70. Metoda.000 de oameni s-au tratat astfel.‡ Fascicule de protoni. provenind de la acceleratoare de particule dedicate. din cauza costurilor pe care le presupun acceleratoarele.

În acceleratoare specializate. Fasciculele de particule pe care le genereaz sunt folosite pentru distrugerea tumorilor. dar pun în eviden i alte fenomene. ajut la diagnosticarea medical . 17 . cunoscute sub numele de Äsurse de lumin ´. precum i la analiza i controlul proceselor de fabrica ie în industrie. particulele circul de-a lungul unui inel pentru a genera raze X str lucitoare care ilumineaz structuri biologice complexe.Aplicatii in medicina ‡ Mii de acceleratoare func ioneaz la ora actual în întreaga lume.

18 .

sunt folosite radia ii gamma (fotoni) care provin (de obicei) din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60. tratamentul cu diverse tipuri de radia ii (radioterapie) pentru distrugerea celulelor canceroase.Tratament ‡ De obicei. uneori sunt folosite radia ii beta (electroni). 19 . în tratamentul tumorilor se folose te. pe lâng chirurgie i chimioterapie. De cele mai multe ori.

aceast metod a fost aplicat pentru prima dat în Suedia. pe lâng eventualele efecte pozitive. Ideea de a folosi fasciculele de protoni în tratamentul tumorilor a fost propus în 1946 de c tre R. Wilson i a fost aplicat pentru prima dat în 1954 la laboratorul de cercetare în fizica nuclear Lawrence Berkley National Laboratory (California. nu doar regiunea bolnav . se utiliza un accelerator construit pentru cercet ri fundamentale în fizic . 20 .R. Este evident faptul c în cazul tumorilor localizate în zone vitale ± cum ar fi creierul sau ochiul ± aceast metod poate avea. i efecte negative. La Uppsala. în acest fel. afectând.‡ Aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor c tre zona tumoral . implicit. În Europa. care pot pune în pericol func ionarea organelor respective i. via a pacien ilor. tehnica s-a perfec ionat i este aplicat cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume. De atunci. în 1957. la Uppsala. SUA). ci i esuturile s n toase din regiunea tumoral .

Cu albastru este prezentat curba de transfer a energiei fotonilor ± se vede clar c energia este transferat esutului viu pe tot parcursul. se observ un maxim (o valoare de vârf) de transfer a energiei.‡ În graficul de mai jos este prezentat modul diferit în care protonii cedeaz energia esutului viu. care poate fi dirijat acolo unde se afl tumoarea. cu verde este prezentat energia transferat de protoni. 21 . în compara ie cu fotonii.

22 .

23 .

atunci cand a avut loc Big Bangul 24 .7 miliarde de ani. Exploziile au fost atat de puternice. intr-un experiment care a redat conditiile la mai putin de o secunda dupa nasterea universului.Dorinta oamenilor de stiinta de a recrea Big-Bangul ‡ Oamenii de stiinta de la Acceleratorul de particule LHC au reusit sa creeze un mini Big Bang. cu o viteza apropiata de cea a luminii. vazuta acum 13. incat au creat o supa densa de particule subatomice. ‡ Prin acest experiment oamenii de stiinta au reusit sa genereze temperaturi de un milion de ori mai fierbinti decat centrul soarelui. Evenimentul s-a intamplat prin coliziunea ionilor de plumb.

25 .

26 .

27 .

28 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->