Acceleratoare de particule

1

Introducere
‡ În 1911 fizicianul britanic Ernest Rutherford (1871-1937) a descoperit c atomul, invizibil cu ochiul liber, este format dintr-un nucleu minuscul înc rcat pozitiv aflat în interiorul unui nor de electroni înc rca i negativ. Acest Äsistem planetar´ era inut laolalt de for e magnetice. Mai târziu s-a demonstrat c nucleul atomului con ine neutroni neînc rca i electric, precum i protonii care îi confer înc rc tura pozitiv . Ei erau puternic lega i laolalt de o alt for puternic , dar 2 necunoscut în acea vreme.

‡ În 1931 dr. deoarece aceste particule nu au energie suficient pentru a putea provoca asemenea reac ii nucleare cu majoritatea celorlalte nuclee. Acest accelerator circular de particule era capabil s genereze particule înc rcate la o surs central i apoi s le accelereze spre exterior într-o mi care spiralat continu .‡ Rutherford a continuat prin producerea primei reac ii nucleare artificiale în anul 1919. când a bombardat nuclee de azot cu particule alfa produse pe cale natural . utilizând ocuri de energie electric . . Din nefericire. Inven ia sa a deschis drumul spre noi 3 experimente. Ernest Lawrence de la Universitatea din California a inventat ciclotronul. experimentele sale nu au putut face progrese.

John Cockcroft i Ernest Walton. Pe aceast cale oamenii de tiin nu doar c au produs mai multe elemente artificiale noi. Când un nucleu din litiul int absorbea un proton de bombardare. un element diferit. Acest proces se nume te transmuta ie. fragmentele nucleare care rezultau formau nucleele de heliu. electronii i nucleele atomilor mai u ori sunt particulele cel mai adesea accelerate în acest fel. ‡ Cei doi fizicieni au folosit un fascicul de protoni pentru a bombarda un element. Protonii. ‡ 4 . în acest caz litiul. dar au reu it i s descopere particule subatomice. Acesta lea permis s accelereze particule la viteze care s permit fisiunea-scindarea nucleului unui atom.Bombardarea elementelor În anul urm tor doi fizicieni britanici. au construit primul accelerator liniar.

Acceleratorul liniar folose te câmpuri electromagnetice pentru a aplica un impuls particulelor ce se deplaseaz prin tuburi lungi i drepte numite tuburi de deriv .‡ Acum exist trei tipuri principale de acceleratoare: electrostatice. liniare i circulare. dar aplic un singur impuls fiec rei particule. folose te un voltaj foarte înalt. sau generatorul Van der Graaff. Acceleratorul electrostatic. 5 . Acceleratoarele circulare ± ciclotroanele i sincrotroanele ± utilizeaz magne i puternici pentru a curba calea particulelor ce se deplaseaz în vitez .

. Facilit ile sale sunt utilizate de jum tate din speciali tii în fizic atomic din lume ± în total aproximativ 6. Primul accelerator al acestei organiza ii a fost un sincrociclotron. 6 care a intrat în func iune în iulie 1989.000 de cercet tori de la peste 500 de universit i i institu ii din peste 80 de ri. este finan at de 19 ri. introdus în 1957. Sincrotronul s u protonic a urmat în noiembrie 1959. ‡ O realizare mai nou este acceleratorul de particule cu ciocniri de electroni-pozitroni (LEP). i dup 30 de ani acesta mai constituie înc o parte vital a unui complex uria de aparate. dar scos din func iune în 1990. înfiin at în 1954.‡ Laboratorul European de Fizic a Particulelor (CERN).

7 .

8 .

‡ În aparatele de azi în fiecare secund se ciocnesc milioane de particule.Num r toarea ciocnirilor ‡ În experimentele sale inedite Ernest Rutherford utilizase ecrane fluorescente care îi permiteau s urm reasc direct sosirea particulelor înc rcate electric. apoi sunt prelucrate de calculatoare performante. Datele se acumuleaz atât de rapid încât informa iile provenite de la o singur coliziune umplu o carte de telefon. . Num rarea lor se face cu detectori speciali. astfel încât detectorul s fie preg tit pentru 9 urm toarea coliziune. fizicienii utilizeaz declan atoare. Apoi a notat num rul de particule pe care le-a urm rit. i le m soar propriet ile. înzestra i cu o tehnologie impresionant care Ävede´ particulele secundare. ‡ Datele ob inute sunt înregistrate i monitorizate de aparate electronice sofisticate. Deoarece aceste procese fizice sunt în mare parte bine în elese. care re in pentru analiz numai informa iile ce intereseaz . Acestea sunt criterii prestabilite. le urm re te progresul. Ele trebuie s finalizeze fiecare opera ie în câteva microsecunde. i fiecare ciocnire produce o pulverizare de sute de fragmente.

Schema-accelerator liniar 10 .

000 ori mai mari decat diametrul unui atom si de 500 x 106 ori mai mari decat diametrul unui nucleu atomic 11 . adica detalii de cca.‡ Ochiul nu poate distinge obiecte mai mici de 6-7 miimi de milimetru. 5.5 miimi de milimetru. nu pot permite observarea dimensiunilor mai mici de 0. iar microscoapele.

se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte. in urma ciocnirii. pentru investigarea proprietatilor fortelor nucleare. precum si a fortelor care intervin.‡ Pentru studierea particulelor subnucleare. prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice. 12 . In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie. metodele care se folosesc si in prezent constau in principal din procese de ciocnire.

fascicule de energii din ce in ce mai mari. ramanand si in prezent principalul instrument de lucru in lumea microcosmosului. ‡ Astfel a aparut o noua ramura a fizicii nucleare. apoi aceste particule sa fie organizate in fascicule de energii mari (adica sa fie accelerate) si sa aiba o posibilitate de a pune in evidenta rezultatele interactiilor (detectoare de particule). cea a acceleratoarelor.‡ Pentru a putea efectua experiente in lumea subatomica sunt necesare instalatii in care sa fie produse particule-proiectil. au insotit cu mult succes pe fizicieni in cercetarile lor. Aceste instalatii numite acceleratoare. in care tehnicienii au un singur deziderat . 13 .

dupa caz : electroni. astfel incat sa le aduca la un nivel energetic ridicat. sunt totdeauna produsi fie prin intermediul unor anumite reactii nucleare. fie prin bombardarea unor nuclee special alese cu proiectile convenabile. pozitroni. precum si nuclee ale unor elemente usoare sau medii. deutoni. in schimb. Totdeauna insa este vorba de particule ce poseda sarcini electrice. protoni. Neutronii. antiprotoni. 14 . asupra carora pot actiona oportun forte electrice si magnetice.‡ Particulele care sunt accelerate in aceste instalatii pot fi.

sunt de ordinul zecilor si sutelor de miliarde de electron-volti. cu acceleratoare moderne. 15 . De la instalatiile simple de accelerare. extrem de costisitoare. care se intind pe zeci de hectare. care puteau fi asezate pe o masa de laborator. s-a ajuns in zilele noastre la instalatii complexe uriase.‡ Energiile la care s-a ajuns in zilele noastre.

denumit protonoterapie. Metoda. provenind de la acceleratoare de particule dedicate. utilizarea acceleratoarelor de particule i în elegerea proceselor prin care radia iile interac ioneaz cu esuturile vii nu mai sunt apanajul exclusiv al fizicienilor. folose te aparatur i tehnologii care provin direct din laboratoarele de fizica nuclear . tratamentul nu e pentru to i: doar 70. sunt folosite cu mult succes în tratamentul tumorilor. 16 . din cauza costurilor pe care le presupun acceleratoarele.000 de oameni s-au tratat astfel. Dar.‡ Fascicule de protoni.

cunoscute sub numele de Äsurse de lumin ´. particulele circul de-a lungul unui inel pentru a genera raze X str lucitoare care ilumineaz structuri biologice complexe. precum i la analiza i controlul proceselor de fabrica ie în industrie. 17 . dar pun în eviden i alte fenomene. Fasciculele de particule pe care le genereaz sunt folosite pentru distrugerea tumorilor. ajut la diagnosticarea medical .Aplicatii in medicina ‡ Mii de acceleratoare func ioneaz la ora actual în întreaga lume. În acceleratoare specializate.

18 .

tratamentul cu diverse tipuri de radia ii (radioterapie) pentru distrugerea celulelor canceroase. pe lâng chirurgie i chimioterapie. sunt folosite radia ii gamma (fotoni) care provin (de obicei) din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60. 19 . în tratamentul tumorilor se folose te. uneori sunt folosite radia ii beta (electroni).Tratament ‡ De obicei. De cele mai multe ori.

în acest fel. care pot pune în pericol func ionarea organelor respective i. La Uppsala. 20 . Este evident faptul c în cazul tumorilor localizate în zone vitale ± cum ar fi creierul sau ochiul ± aceast metod poate avea. implicit. se utiliza un accelerator construit pentru cercet ri fundamentale în fizic . aceast metod a fost aplicat pentru prima dat în Suedia. SUA). ci i esuturile s n toase din regiunea tumoral . nu doar regiunea bolnav . afectând. Wilson i a fost aplicat pentru prima dat în 1954 la laboratorul de cercetare în fizica nuclear Lawrence Berkley National Laboratory (California. În Europa. via a pacien ilor.‡ Aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor c tre zona tumoral . la Uppsala. Ideea de a folosi fasciculele de protoni în tratamentul tumorilor a fost propus în 1946 de c tre R. în 1957. pe lâng eventualele efecte pozitive.R. tehnica s-a perfec ionat i este aplicat cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume. De atunci. i efecte negative.

21 .‡ În graficul de mai jos este prezentat modul diferit în care protonii cedeaz energia esutului viu. Cu albastru este prezentat curba de transfer a energiei fotonilor ± se vede clar c energia este transferat esutului viu pe tot parcursul. care poate fi dirijat acolo unde se afl tumoarea. cu verde este prezentat energia transferat de protoni. în compara ie cu fotonii. se observ un maxim (o valoare de vârf) de transfer a energiei.

22 .

23 .

incat au creat o supa densa de particule subatomice. atunci cand a avut loc Big Bangul 24 .7 miliarde de ani. vazuta acum 13. intr-un experiment care a redat conditiile la mai putin de o secunda dupa nasterea universului. Evenimentul s-a intamplat prin coliziunea ionilor de plumb.Dorinta oamenilor de stiinta de a recrea Big-Bangul ‡ Oamenii de stiinta de la Acceleratorul de particule LHC au reusit sa creeze un mini Big Bang. Exploziile au fost atat de puternice. cu o viteza apropiata de cea a luminii. ‡ Prin acest experiment oamenii de stiinta au reusit sa genereze temperaturi de un milion de ori mai fierbinti decat centrul soarelui.

25 .

26 .

27 .

28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful