Acceleratoare de particule

1

Introducere
‡ În 1911 fizicianul britanic Ernest Rutherford (1871-1937) a descoperit c atomul, invizibil cu ochiul liber, este format dintr-un nucleu minuscul înc rcat pozitiv aflat în interiorul unui nor de electroni înc rca i negativ. Acest Äsistem planetar´ era inut laolalt de for e magnetice. Mai târziu s-a demonstrat c nucleul atomului con ine neutroni neînc rca i electric, precum i protonii care îi confer înc rc tura pozitiv . Ei erau puternic lega i laolalt de o alt for puternic , dar 2 necunoscut în acea vreme.

Din nefericire. ‡ În 1931 dr. . Ernest Lawrence de la Universitatea din California a inventat ciclotronul. Acest accelerator circular de particule era capabil s genereze particule înc rcate la o surs central i apoi s le accelereze spre exterior într-o mi care spiralat continu . experimentele sale nu au putut face progrese.‡ Rutherford a continuat prin producerea primei reac ii nucleare artificiale în anul 1919. când a bombardat nuclee de azot cu particule alfa produse pe cale natural . Inven ia sa a deschis drumul spre noi 3 experimente. deoarece aceste particule nu au energie suficient pentru a putea provoca asemenea reac ii nucleare cu majoritatea celorlalte nuclee. utilizând ocuri de energie electric .

electronii i nucleele atomilor mai u ori sunt particulele cel mai adesea accelerate în acest fel. Pe aceast cale oamenii de tiin nu doar c au produs mai multe elemente artificiale noi. Protonii. Când un nucleu din litiul int absorbea un proton de bombardare. ‡ 4 . fragmentele nucleare care rezultau formau nucleele de heliu. în acest caz litiul. dar au reu it i s descopere particule subatomice.Bombardarea elementelor În anul urm tor doi fizicieni britanici. John Cockcroft i Ernest Walton. Acesta lea permis s accelereze particule la viteze care s permit fisiunea-scindarea nucleului unui atom. ‡ Cei doi fizicieni au folosit un fascicul de protoni pentru a bombarda un element. Acest proces se nume te transmuta ie. un element diferit. au construit primul accelerator liniar.

Acceleratorul liniar folose te câmpuri electromagnetice pentru a aplica un impuls particulelor ce se deplaseaz prin tuburi lungi i drepte numite tuburi de deriv . Acceleratoarele circulare ± ciclotroanele i sincrotroanele ± utilizeaz magne i puternici pentru a curba calea particulelor ce se deplaseaz în vitez . sau generatorul Van der Graaff. Acceleratorul electrostatic. 5 . dar aplic un singur impuls fiec rei particule.‡ Acum exist trei tipuri principale de acceleratoare: electrostatice. folose te un voltaj foarte înalt. liniare i circulare.

înfiin at în 1954. ‡ O realizare mai nou este acceleratorul de particule cu ciocniri de electroni-pozitroni (LEP). Primul accelerator al acestei organiza ii a fost un sincrociclotron.‡ Laboratorul European de Fizic a Particulelor (CERN). introdus în 1957. Sincrotronul s u protonic a urmat în noiembrie 1959. Facilit ile sale sunt utilizate de jum tate din speciali tii în fizic atomic din lume ± în total aproximativ 6. . dar scos din func iune în 1990. i dup 30 de ani acesta mai constituie înc o parte vital a unui complex uria de aparate. 6 care a intrat în func iune în iulie 1989.000 de cercet tori de la peste 500 de universit i i institu ii din peste 80 de ri. este finan at de 19 ri.

7 .

8 .

le urm re te progresul. Acestea sunt criterii prestabilite. . apoi sunt prelucrate de calculatoare performante. i fiecare ciocnire produce o pulverizare de sute de fragmente.Num r toarea ciocnirilor ‡ În experimentele sale inedite Ernest Rutherford utilizase ecrane fluorescente care îi permiteau s urm reasc direct sosirea particulelor înc rcate electric. fizicienii utilizeaz declan atoare. Datele se acumuleaz atât de rapid încât informa iile provenite de la o singur coliziune umplu o carte de telefon. Apoi a notat num rul de particule pe care le-a urm rit. Deoarece aceste procese fizice sunt în mare parte bine în elese. i le m soar propriet ile. astfel încât detectorul s fie preg tit pentru 9 urm toarea coliziune. Ele trebuie s finalizeze fiecare opera ie în câteva microsecunde. ‡ Datele ob inute sunt înregistrate i monitorizate de aparate electronice sofisticate. Num rarea lor se face cu detectori speciali. înzestra i cu o tehnologie impresionant care Ävede´ particulele secundare. care re in pentru analiz numai informa iile ce intereseaz . ‡ În aparatele de azi în fiecare secund se ciocnesc milioane de particule.

Schema-accelerator liniar 10 .

iar microscoapele.5 miimi de milimetru. 5.000 ori mai mari decat diametrul unui atom si de 500 x 106 ori mai mari decat diametrul unui nucleu atomic 11 . nu pot permite observarea dimensiunilor mai mici de 0.‡ Ochiul nu poate distinge obiecte mai mici de 6-7 miimi de milimetru. adica detalii de cca.

metodele care se folosesc si in prezent constau in principal din procese de ciocnire. In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie. 12 . pentru investigarea proprietatilor fortelor nucleare. se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte. in urma ciocnirii. prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice.‡ Pentru studierea particulelor subnucleare. precum si a fortelor care intervin.

in care tehnicienii au un singur deziderat . cea a acceleratoarelor. ‡ Astfel a aparut o noua ramura a fizicii nucleare. apoi aceste particule sa fie organizate in fascicule de energii mari (adica sa fie accelerate) si sa aiba o posibilitate de a pune in evidenta rezultatele interactiilor (detectoare de particule). Aceste instalatii numite acceleratoare. 13 .fascicule de energii din ce in ce mai mari.‡ Pentru a putea efectua experiente in lumea subatomica sunt necesare instalatii in care sa fie produse particule-proiectil. ramanand si in prezent principalul instrument de lucru in lumea microcosmosului. au insotit cu mult succes pe fizicieni in cercetarile lor.

astfel incat sa le aduca la un nivel energetic ridicat. pozitroni. antiprotoni. fie prin bombardarea unor nuclee special alese cu proiectile convenabile. sunt totdeauna produsi fie prin intermediul unor anumite reactii nucleare. in schimb. protoni. deutoni. asupra carora pot actiona oportun forte electrice si magnetice. dupa caz : electroni. Totdeauna insa este vorba de particule ce poseda sarcini electrice. Neutronii.‡ Particulele care sunt accelerate in aceste instalatii pot fi. precum si nuclee ale unor elemente usoare sau medii. 14 .

care puteau fi asezate pe o masa de laborator. extrem de costisitoare. sunt de ordinul zecilor si sutelor de miliarde de electron-volti. De la instalatiile simple de accelerare. care se intind pe zeci de hectare. 15 . s-a ajuns in zilele noastre la instalatii complexe uriase.‡ Energiile la care s-a ajuns in zilele noastre. cu acceleratoare moderne.

folose te aparatur i tehnologii care provin direct din laboratoarele de fizica nuclear . utilizarea acceleratoarelor de particule i în elegerea proceselor prin care radia iile interac ioneaz cu esuturile vii nu mai sunt apanajul exclusiv al fizicienilor. provenind de la acceleratoare de particule dedicate. denumit protonoterapie. 16 .‡ Fascicule de protoni. din cauza costurilor pe care le presupun acceleratoarele.000 de oameni s-au tratat astfel. Metoda. sunt folosite cu mult succes în tratamentul tumorilor. tratamentul nu e pentru to i: doar 70. Dar.

Aplicatii in medicina ‡ Mii de acceleratoare func ioneaz la ora actual în întreaga lume. cunoscute sub numele de Äsurse de lumin ´. particulele circul de-a lungul unui inel pentru a genera raze X str lucitoare care ilumineaz structuri biologice complexe. 17 . precum i la analiza i controlul proceselor de fabrica ie în industrie. ajut la diagnosticarea medical . dar pun în eviden i alte fenomene. Fasciculele de particule pe care le genereaz sunt folosite pentru distrugerea tumorilor. În acceleratoare specializate.

18 .

Tratament ‡ De obicei. sunt folosite radia ii gamma (fotoni) care provin (de obicei) din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60. uneori sunt folosite radia ii beta (electroni). în tratamentul tumorilor se folose te. pe lâng chirurgie i chimioterapie. De cele mai multe ori. 19 . tratamentul cu diverse tipuri de radia ii (radioterapie) pentru distrugerea celulelor canceroase.

De atunci.‡ Aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor c tre zona tumoral . 20 . Ideea de a folosi fasciculele de protoni în tratamentul tumorilor a fost propus în 1946 de c tre R. În Europa.R. în 1957. se utiliza un accelerator construit pentru cercet ri fundamentale în fizic . nu doar regiunea bolnav . pe lâng eventualele efecte pozitive. SUA). i efecte negative. în acest fel. aceast metod a fost aplicat pentru prima dat în Suedia. Este evident faptul c în cazul tumorilor localizate în zone vitale ± cum ar fi creierul sau ochiul ± aceast metod poate avea. La Uppsala. implicit. tehnica s-a perfec ionat i este aplicat cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume. Wilson i a fost aplicat pentru prima dat în 1954 la laboratorul de cercetare în fizica nuclear Lawrence Berkley National Laboratory (California. care pot pune în pericol func ionarea organelor respective i. via a pacien ilor. la Uppsala. afectând. ci i esuturile s n toase din regiunea tumoral .

se observ un maxim (o valoare de vârf) de transfer a energiei.‡ În graficul de mai jos este prezentat modul diferit în care protonii cedeaz energia esutului viu. cu verde este prezentat energia transferat de protoni. care poate fi dirijat acolo unde se afl tumoarea. Cu albastru este prezentat curba de transfer a energiei fotonilor ± se vede clar c energia este transferat esutului viu pe tot parcursul. în compara ie cu fotonii. 21 .

22 .

23 .

vazuta acum 13. ‡ Prin acest experiment oamenii de stiinta au reusit sa genereze temperaturi de un milion de ori mai fierbinti decat centrul soarelui.Dorinta oamenilor de stiinta de a recrea Big-Bangul ‡ Oamenii de stiinta de la Acceleratorul de particule LHC au reusit sa creeze un mini Big Bang. Exploziile au fost atat de puternice.7 miliarde de ani. atunci cand a avut loc Big Bangul 24 . intr-un experiment care a redat conditiile la mai putin de o secunda dupa nasterea universului. cu o viteza apropiata de cea a luminii. incat au creat o supa densa de particule subatomice. Evenimentul s-a intamplat prin coliziunea ionilor de plumb.

25 .

26 .

27 .

28 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful