Acceleratoare de particule

1

Introducere
‡ În 1911 fizicianul britanic Ernest Rutherford (1871-1937) a descoperit c atomul, invizibil cu ochiul liber, este format dintr-un nucleu minuscul înc rcat pozitiv aflat în interiorul unui nor de electroni înc rca i negativ. Acest Äsistem planetar´ era inut laolalt de for e magnetice. Mai târziu s-a demonstrat c nucleul atomului con ine neutroni neînc rca i electric, precum i protonii care îi confer înc rc tura pozitiv . Ei erau puternic lega i laolalt de o alt for puternic , dar 2 necunoscut în acea vreme.

când a bombardat nuclee de azot cu particule alfa produse pe cale natural . utilizând ocuri de energie electric . ‡ În 1931 dr. experimentele sale nu au putut face progrese. Inven ia sa a deschis drumul spre noi 3 experimente. deoarece aceste particule nu au energie suficient pentru a putea provoca asemenea reac ii nucleare cu majoritatea celorlalte nuclee. .‡ Rutherford a continuat prin producerea primei reac ii nucleare artificiale în anul 1919. Ernest Lawrence de la Universitatea din California a inventat ciclotronul. Din nefericire. Acest accelerator circular de particule era capabil s genereze particule înc rcate la o surs central i apoi s le accelereze spre exterior într-o mi care spiralat continu .

‡ Cei doi fizicieni au folosit un fascicul de protoni pentru a bombarda un element. Acesta lea permis s accelereze particule la viteze care s permit fisiunea-scindarea nucleului unui atom.Bombardarea elementelor În anul urm tor doi fizicieni britanici. ‡ 4 . Pe aceast cale oamenii de tiin nu doar c au produs mai multe elemente artificiale noi. au construit primul accelerator liniar. în acest caz litiul. electronii i nucleele atomilor mai u ori sunt particulele cel mai adesea accelerate în acest fel. Când un nucleu din litiul int absorbea un proton de bombardare. un element diferit. Protonii. Acest proces se nume te transmuta ie. fragmentele nucleare care rezultau formau nucleele de heliu. John Cockcroft i Ernest Walton. dar au reu it i s descopere particule subatomice.

Acceleratorul electrostatic. sau generatorul Van der Graaff. 5 . liniare i circulare. dar aplic un singur impuls fiec rei particule. folose te un voltaj foarte înalt. Acceleratoarele circulare ± ciclotroanele i sincrotroanele ± utilizeaz magne i puternici pentru a curba calea particulelor ce se deplaseaz în vitez . Acceleratorul liniar folose te câmpuri electromagnetice pentru a aplica un impuls particulelor ce se deplaseaz prin tuburi lungi i drepte numite tuburi de deriv .‡ Acum exist trei tipuri principale de acceleratoare: electrostatice.

este finan at de 19 ri. introdus în 1957. i dup 30 de ani acesta mai constituie înc o parte vital a unui complex uria de aparate. 6 care a intrat în func iune în iulie 1989. Facilit ile sale sunt utilizate de jum tate din speciali tii în fizic atomic din lume ± în total aproximativ 6. Sincrotronul s u protonic a urmat în noiembrie 1959. .‡ Laboratorul European de Fizic a Particulelor (CERN). dar scos din func iune în 1990. înfiin at în 1954.000 de cercet tori de la peste 500 de universit i i institu ii din peste 80 de ri. ‡ O realizare mai nou este acceleratorul de particule cu ciocniri de electroni-pozitroni (LEP). Primul accelerator al acestei organiza ii a fost un sincrociclotron.

7 .

8 .

fizicienii utilizeaz declan atoare. Apoi a notat num rul de particule pe care le-a urm rit. ‡ În aparatele de azi în fiecare secund se ciocnesc milioane de particule. ‡ Datele ob inute sunt înregistrate i monitorizate de aparate electronice sofisticate. Acestea sunt criterii prestabilite.Num r toarea ciocnirilor ‡ În experimentele sale inedite Ernest Rutherford utilizase ecrane fluorescente care îi permiteau s urm reasc direct sosirea particulelor înc rcate electric. înzestra i cu o tehnologie impresionant care Ävede´ particulele secundare. le urm re te progresul. Num rarea lor se face cu detectori speciali. care re in pentru analiz numai informa iile ce intereseaz . apoi sunt prelucrate de calculatoare performante. Deoarece aceste procese fizice sunt în mare parte bine în elese. Datele se acumuleaz atât de rapid încât informa iile provenite de la o singur coliziune umplu o carte de telefon. i fiecare ciocnire produce o pulverizare de sute de fragmente. Ele trebuie s finalizeze fiecare opera ie în câteva microsecunde. astfel încât detectorul s fie preg tit pentru 9 urm toarea coliziune. i le m soar propriet ile. .

Schema-accelerator liniar 10 .

000 ori mai mari decat diametrul unui atom si de 500 x 106 ori mai mari decat diametrul unui nucleu atomic 11 .5 miimi de milimetru. iar microscoapele.‡ Ochiul nu poate distinge obiecte mai mici de 6-7 miimi de milimetru. adica detalii de cca. 5. nu pot permite observarea dimensiunilor mai mici de 0.

12 . pentru investigarea proprietatilor fortelor nucleare. prin bombardarea nucleelor cu particule dotate cu energii suficient de mari pentru a putea patrunde nucleele atomice. In acest fel studiind modalitatile in care are loc o interactie. metodele care se folosesc si in prezent constau in principal din procese de ciocnire.‡ Pentru studierea particulelor subnucleare. precum si a fortelor care intervin. se pot determina caracteristicile corpurilor care au luat parte. in urma ciocnirii.

ramanand si in prezent principalul instrument de lucru in lumea microcosmosului.‡ Pentru a putea efectua experiente in lumea subatomica sunt necesare instalatii in care sa fie produse particule-proiectil.fascicule de energii din ce in ce mai mari. ‡ Astfel a aparut o noua ramura a fizicii nucleare. in care tehnicienii au un singur deziderat . au insotit cu mult succes pe fizicieni in cercetarile lor. apoi aceste particule sa fie organizate in fascicule de energii mari (adica sa fie accelerate) si sa aiba o posibilitate de a pune in evidenta rezultatele interactiilor (detectoare de particule). cea a acceleratoarelor. 13 . Aceste instalatii numite acceleratoare.

precum si nuclee ale unor elemente usoare sau medii. Totdeauna insa este vorba de particule ce poseda sarcini electrice. sunt totdeauna produsi fie prin intermediul unor anumite reactii nucleare. deutoni. pozitroni. Neutronii. protoni. astfel incat sa le aduca la un nivel energetic ridicat. 14 . fie prin bombardarea unor nuclee special alese cu proiectile convenabile. dupa caz : electroni. antiprotoni.‡ Particulele care sunt accelerate in aceste instalatii pot fi. in schimb. asupra carora pot actiona oportun forte electrice si magnetice.

cu acceleratoare moderne.‡ Energiile la care s-a ajuns in zilele noastre. De la instalatiile simple de accelerare. sunt de ordinul zecilor si sutelor de miliarde de electron-volti. care se intind pe zeci de hectare. care puteau fi asezate pe o masa de laborator. 15 . s-a ajuns in zilele noastre la instalatii complexe uriase. extrem de costisitoare.

din cauza costurilor pe care le presupun acceleratoarele. denumit protonoterapie.‡ Fascicule de protoni. Metoda. 16 . utilizarea acceleratoarelor de particule i în elegerea proceselor prin care radia iile interac ioneaz cu esuturile vii nu mai sunt apanajul exclusiv al fizicienilor. Dar.000 de oameni s-au tratat astfel. sunt folosite cu mult succes în tratamentul tumorilor. folose te aparatur i tehnologii care provin direct din laboratoarele de fizica nuclear . provenind de la acceleratoare de particule dedicate. tratamentul nu e pentru to i: doar 70.

dar pun în eviden i alte fenomene. 17 .Aplicatii in medicina ‡ Mii de acceleratoare func ioneaz la ora actual în întreaga lume. cunoscute sub numele de Äsurse de lumin ´. ajut la diagnosticarea medical . Fasciculele de particule pe care le genereaz sunt folosite pentru distrugerea tumorilor. În acceleratoare specializate. precum i la analiza i controlul proceselor de fabrica ie în industrie. particulele circul de-a lungul unui inel pentru a genera raze X str lucitoare care ilumineaz structuri biologice complexe.

18 .

Tratament ‡ De obicei. 19 . în tratamentul tumorilor se folose te. pe lâng chirurgie i chimioterapie. tratamentul cu diverse tipuri de radia ii (radioterapie) pentru distrugerea celulelor canceroase. uneori sunt folosite radia ii beta (electroni). sunt folosite radia ii gamma (fotoni) care provin (de obicei) din dezintegrarea unei surse radioactive de cobalt 60. De cele mai multe ori.

Este evident faptul c în cazul tumorilor localizate în zone vitale ± cum ar fi creierul sau ochiul ± aceast metod poate avea. Wilson i a fost aplicat pentru prima dat în 1954 la laboratorul de cercetare în fizica nuclear Lawrence Berkley National Laboratory (California. la Uppsala. care pot pune în pericol func ionarea organelor respective i. via a pacien ilor. Ideea de a folosi fasciculele de protoni în tratamentul tumorilor a fost propus în 1946 de c tre R.R. aceast metod a fost aplicat pentru prima dat în Suedia. ci i esuturile s n toase din regiunea tumoral . SUA). tehnica s-a perfec ionat i este aplicat cu succes în centrele de protonoterapie din întreaga lume. în acest fel. i efecte negative. pe lâng eventualele efecte pozitive. se utiliza un accelerator construit pentru cercet ri fundamentale în fizic . 20 . în 1957. afectând.‡ Aceste particule sunt absorbite pe tot parcursul lor c tre zona tumoral . implicit. În Europa. nu doar regiunea bolnav . La Uppsala. De atunci.

care poate fi dirijat acolo unde se afl tumoarea. se observ un maxim (o valoare de vârf) de transfer a energiei.‡ În graficul de mai jos este prezentat modul diferit în care protonii cedeaz energia esutului viu. cu verde este prezentat energia transferat de protoni. Cu albastru este prezentat curba de transfer a energiei fotonilor ± se vede clar c energia este transferat esutului viu pe tot parcursul. în compara ie cu fotonii. 21 .

22 .

23 .

intr-un experiment care a redat conditiile la mai putin de o secunda dupa nasterea universului.7 miliarde de ani. ‡ Prin acest experiment oamenii de stiinta au reusit sa genereze temperaturi de un milion de ori mai fierbinti decat centrul soarelui. Exploziile au fost atat de puternice. atunci cand a avut loc Big Bangul 24 . incat au creat o supa densa de particule subatomice. cu o viteza apropiata de cea a luminii. vazuta acum 13. Evenimentul s-a intamplat prin coliziunea ionilor de plumb.Dorinta oamenilor de stiinta de a recrea Big-Bangul ‡ Oamenii de stiinta de la Acceleratorul de particule LHC au reusit sa creeze un mini Big Bang.

25 .

26 .

27 .

28 .