Traditionalismul

-

In Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural. Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana. Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,

". Primele trei strofe surprind planul subiectiv. asceza si prin credinta in Dumnezeu. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa. Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica. dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei . de la lupta cu lumea. cat si in sens material. Oximoronul releva interiorizarea. Compozitional. starea sufleteasca a lui Iisus.Iconografia mistica. alaturi de Nichifor Crainic. prin epitetele "sete uriasa". incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune. "infama bautura". chiar mancand dintr-un "blid" cu el. realizata in jurul metaforei simbol. cat si pe a muritorilor. "grozava cupa". cat si in poemul voiculescian . "grozava cupa". Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul. Termenul de "pahar" . Verbele: "a lupta". teluricul. temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari.a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere. al naturii. autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii . pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine. Doctrina miracolului". intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul. reflectand clipa expierii sale. Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu. poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv.trebuie inteles atat in sens spiritual. supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins. Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti. soarta care trebuie sa ramana imuabila. in sense tic. pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti. care se rasfrange asupra planului exterior. trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi. in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii. la lupta cu sinele. iar ultima amplifica suferinta. In Gradina Ghetsemani. singurul care decide atat soarte Fiului Sau. iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale). vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus).Ion Pillat. in care Iisus insetat . ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala).folosit atat in Biblie. "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil. Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata". "nu primea". Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului. evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale. fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra.

Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra. a rezistentei la ispita. intareste sugestia mortii / imaginea.viata de apoi. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica. thanatosului prin: simbolul "uliii". coordonanta a spiritualitatii romanesti. Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". La nivel formal. "fara tihna" . Prezenta unor regionalisme: "sterlici".". fara tihna. "Si uliii de seara dau roate dupa prada".christice: moartea trupului . expresii populare: "pe branci". proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii. Conjunctia adversative "dar". se observa conservarea prozodiei clasice . sa nu-l mai vada. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica). Ultimul vers.intensifica dramatismul. simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada". se framantau maslinii. / Pareau ca vor sa fuga din loc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful