Traditionalismul

-

In Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural. Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana. Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,

iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale).Ion Pillat. implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil. Doctrina miracolului". pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine. prin epitetele "sete uriasa". trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi. soarta care trebuie sa ramana imuabila. cat si pe a muritorilor. cat si in sens material. "grozava cupa". Termenul de "pahar" . autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii . Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata". evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale. Oximoronul releva interiorizarea. iar ultima amplifica suferinta. in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine. cat si in poemul voiculescian . al naturii. intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul. pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti. de la lupta cu lumea. fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra. ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala). "nu primea". Gestul ingenunchierii nu este al unui invins. starea sufleteasca a lui Iisus. Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa. "infama bautura". temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari. alaturi de Nichifor Crainic. Compozitional. asceza si prin credinta in Dumnezeu. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin. Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul. Primele trei strofe surprind planul subiectiv. in sense tic. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei . "grozava cupa". Verbele: "a lupta". realizata in jurul metaforei simbol.trebuie inteles atat in sens spiritual.folosit atat in Biblie. denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii. Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti. tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere. chiar mancand dintr-un "blid" cu el. vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus). care se rasfrange asupra planului exterior.". teluricul.Iconografia mistica. in care Iisus insetat .a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune. reflectand clipa expierii sale. la lupta cu sinele. In Gradina Ghetsemani. supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc. Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica. singurul care decide atat soarte Fiului Sau. Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu.

a rezistentei la ispita. "fara tihna" . proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. La nivel formal. expresii populare: "pe branci". intareste sugestia mortii / imaginea. Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii".viata de apoi.intensifica dramatismul.". "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica). Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra. / Pareau ca vor sa fuga din loc. fara tihna. sa nu-l mai vada. Conjunctia adversative "dar". se observa conservarea prozodiei clasice . se framantau maslinii. Ultimul vers. thanatosului prin: simbolul "uliii". simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada".christice: moartea trupului . "Si uliii de seara dau roate dupa prada". in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica. Prezenta unor regionalisme: "sterlici". coordonanta a spiritualitatii romanesti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful