In Gradina Ghetsimani de v Voiculescu

Traditionalismul

-

In Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural. Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana. Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,

realizata in jurul metaforei simbol. incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune. pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine. Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului. la lupta cu sinele. ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala). Termenul de "pahar" . Verbele: "a lupta". pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti. evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale. iar ultima amplifica suferinta.Iconografia mistica. Primele trei strofe surprind planul subiectiv. de la lupta cu lumea. cat si in sens material. in care Iisus insetat . starea sufleteasca a lui Iisus. vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus). teluricul. Doctrina miracolului". Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti. poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul. "grozava cupa". asceza si prin credinta in Dumnezeu. chiar mancand dintr-un "blid" cu el. soarta care trebuie sa ramana imuabila. "infama bautura". iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale). Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata". Compozitional. Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica. reflectand clipa expierii sale. singurul care decide atat soarte Fiului Sau. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin. cat si in poemul voiculescian . "nu primea". in sense tic. trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi. Oximoronul releva interiorizarea. "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil.folosit atat in Biblie. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei . tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere. al naturii. cat si pe a muritorilor. In Gradina Ghetsemani. "grozava cupa".trebuie inteles atat in sens spiritual. dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine. fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra. Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul. in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. care se rasfrange asupra planului exterior. temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari. Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu.a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii.Ion Pillat. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa. prin epitetele "sete uriasa". supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc.". alaturi de Nichifor Crainic. autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii . implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei.

proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. coordonanta a spiritualitatii romanesti. expresii populare: "pe branci". Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra. se framantau maslinii. Conjunctia adversative "dar". La nivel formal. simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada".".christice: moartea trupului . / Pareau ca vor sa fuga din loc. sa nu-l mai vada. thanatosului prin: simbolul "uliii". se observa conservarea prozodiei clasice . in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica). "fara tihna" . "Si uliii de seara dau roate dupa prada". Prezenta unor regionalisme: "sterlici". Ultimul vers.intensifica dramatismul. intareste sugestia mortii / imaginea. Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". a rezistentei la ispita.viata de apoi. fara tihna.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful