Traditionalismul

-

In Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural. Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana. Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,

prin epitetele "sete uriasa". in sense tic. intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul. de la lupta cu lumea. iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale). poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti. trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi. Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu. Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica. alaturi de Nichifor Crainic. Verbele: "a lupta". soarta care trebuie sa ramana imuabila. Primele trei strofe surprind planul subiectiv.Iconografia mistica. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin. al naturii.a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine. "grozava cupa". evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale. vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus). cat si in sens material. "grozava cupa". In Gradina Ghetsemani. Oximoronul releva interiorizarea. tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere. reflectand clipa expierii sale.". "nu primea". incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa. Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata". asceza si prin credinta in Dumnezeu. Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului. fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra. ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala). in care Iisus insetat . Doctrina miracolului". la lupta cu sinele. Termenul de "pahar" . realizata in jurul metaforei simbol. teluricul.trebuie inteles atat in sens spiritual. singurul care decide atat soarte Fiului Sau. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins. in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc. autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii . cat si pe a muritorilor. iar ultima amplifica suferinta. temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari. "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil. "infama bautura". Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei . starea sufleteasca a lui Iisus. pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti.folosit atat in Biblie. implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii. Compozitional. pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine. cat si in poemul voiculescian . Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul. chiar mancand dintr-un "blid" cu el.Ion Pillat. care se rasfrange asupra planului exterior.

se observa conservarea prozodiei clasice .". Prezenta unor regionalisme: "sterlici". Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra. a rezistentei la ispita. Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". intareste sugestia mortii / imaginea. La nivel formal. "Si uliii de seara dau roate dupa prada". coordonanta a spiritualitatii romanesti. simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada". se framantau maslinii. proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural.christice: moartea trupului . expresii populare: "pe branci". Conjunctia adversative "dar". / Pareau ca vor sa fuga din loc.viata de apoi. in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii. Ultimul vers. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica).intensifica dramatismul. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica. thanatosului prin: simbolul "uliii". sa nu-l mai vada. "fara tihna" . fara tihna.