P. 1
In Gradina Ghetsimani de v Voiculescu

In Gradina Ghetsimani de v Voiculescu

|Views: 27|Likes:
Published by Gabriela Alina

More info:

Published by: Gabriela Alina on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/04/2012

pdf

text

original

Traditionalismul

-

In Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural. Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana. Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,

la lupta cu sinele.Iconografia mistica. Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul. soarta care trebuie sa ramana imuabila. Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata". intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul.". pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti. cat si pe a muritorilor. iar ultima amplifica suferinta. trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi. tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere. in sense tic. Oximoronul releva interiorizarea. teluricul. "grozava cupa". implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. reflectand clipa expierii sale. alaturi de Nichifor Crainic. in care Iisus insetat . Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu. In Gradina Ghetsemani. poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. Doctrina miracolului". "infama bautura". "nu primea". in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. "grozava cupa". Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica. temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari. pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins. ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala).Ion Pillat. dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine. Primele trei strofe surprind planul subiectiv. incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune. denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii.a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale. Verbele: "a lupta". care se rasfrange asupra planului exterior. "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa. cat si in poemul voiculescian . Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului. iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale). al naturii. fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra. de la lupta cu lumea. Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti. vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus). realizata in jurul metaforei simbol. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei . supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc. prin epitetele "sete uriasa". starea sufleteasca a lui Iisus. Termenul de "pahar" . asceza si prin credinta in Dumnezeu. Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin.trebuie inteles atat in sens spiritual. Compozitional. cat si in sens material. singurul care decide atat soarte Fiului Sau. chiar mancand dintr-un "blid" cu el. autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii .folosit atat in Biblie.

Prezenta unor regionalisme: "sterlici". se observa conservarea prozodiei clasice .viata de apoi. coordonanta a spiritualitatii romanesti. se framantau maslinii.". Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra. sa nu-l mai vada. intareste sugestia mortii / imaginea. "Si uliii de seara dau roate dupa prada". fara tihna. in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii. Conjunctia adversative "dar". / Pareau ca vor sa fuga din loc. expresii populare: "pe branci". "fara tihna" . proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". La nivel formal. a rezistentei la ispita. thanatosului prin: simbolul "uliii".intensifica dramatismul. simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada". "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica). Strofa a patra constituie ultima secventa poetica.christice: moartea trupului . Ultimul vers.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->