Traditionalismul

-

In Gradina Ghetsemani -

De Vasile Voiculescu

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei "Gandirea". Atitudinea traditionalista este mai veche in cultura noastra, iar ideologia cristalizata in perioada interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si poporanismul. Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian. Modernismul include, in sens larg, toate acele miscari artisitce, fundamentate sau nu ideologic, care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme, epoca ori curentul care le-au precedat. Traditionalismul pretuieste si apara traditia, inteleasa ca o suma de valori expuse pericolului alterarii si degradarii. Spiritual critic nu este exclus din atitudinea traditioanlista, numai ca el este "intors", de regula, impotriva tendintelor si valorilor moderne, ce aduc o eroziune si chiar o dezagregare a "vechiului". De fapt, ambele atitudini, sic ea traditionalista sic ea moderna, isi trag o mare parte din substanta lor din lupta uneia impotriva alteia, cu exagerari si extremisme de ambele parti. Specifice si definitorii pentru traditionalism sunt interesul si pasiunea pentru folclorul vazut ca un depozitar ideal al traditiilor unei comunitati. Traditionalismul romanesc nu face exceptie de la aceasta regula, completand-o insa cu idealizarea si conservarea in mit a trecutului national, mai ales a celui de factura rurala. Cel mai "intens" traditionalism l-a reprezentat insa, in cultura noastra, gandirismul, miscare literara (treptat politizata) dezvoltata in jurul revistei "Gandirea". Revista are printer colaboratori nume de prestigiu: Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Cezar Petrescu, Tudor Vianu, Gib Mihaescu, Mateiu Caragiale, cuprinzand fenomenul literar in toate aspectele sale: poezie, proza, teatru, cronici. Dupa primii 10 ani, in care publicatia este deschisa spre formule cultivate in literature europeana (simbolism, expressionism), se orienteaza spre absolutizarea autohtonismului, ortodoxismului si primitivismului rural. Gandirismul insista asupra specificulu religios, spre deosebire de orientarea traditionalista a lui Nicolae Iorga, care pune accentul pe specificul national in cultura romana. Poezia publicata in paginile revistei a surprins particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi (Lucian Blaga, Adrian Maniu,

singurul care decide atat soarte Fiului Sau. Iisus I s-a adresat lui Dumnezeu. "nu primea". incercarea de a schimba firea umana prin rugaciune.Ion Pillat. "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de inspiratie religioasa. implorandu-L sa-i dea taria morala "de-a bea paharul" intreg al amaraciunii si al suferintei. in clipa de ezitare a Fiului lui Dumnezeu. pe ucenicii sai sip e oamenii carora le-a facut numai bine. intr-o formulare lapidara de incipit: "Iisus lupta cu soarta si nu primea paharul. Compozitional. fireasca parere de rau ca paraseste existenta terestra. autorul fiind inclus de George Calinescu in gruparea "Ortodoxistii . dezvaluie lupta lui Iisus cu ispitele Diavolului si victoria sa asupra indoielii de sine.". vigoarea existentei rurale (Aron Cotrus). evocand momentul cand omul bea cupa amaraciunilor pe durata vietii sale. denota incercarea de a-I convinge pe ucenicii sai ca spiritual uman trebuie sa ramana neadormit si se cuvine sa vegheze asupra patimilor proprii. realizata in jurul metaforei simbol. teluricul.folosit atat in Biblie. temerea si chiar regretful ca va indura suferinte atat de mari. soarta care trebuie sa ramana imuabila. de la lupta cu lumea. Verbele: "a lupta". Termenul de "pahar" . Vasile Voiculescu) sau a elogiat elementarul.Iconografia mistica. iar ultima amplifica suferinta. "grozava cupa". Dramatismul este sugerat de valoarea de superlativ stilistic a epitetelor: "mana nendurata". Ruga biblica rostita pe Muntele Maslinilor poate avea urmatoarele semnificatii religioase si morale: in sens crestin. la lupta cu sinele. cat si in poemul voiculescian . in sense tic. Strofele a doua si a treia constituie a doua secventa poetica. prin epitetele "sete uriasa". poezia este alcatuita din patru strofe cu caracter descriptiv. al naturii. Prima strofa reda impotrivirea Omului in fata destinului. Poemul voiculescian evoca lupta Mantuitorului cu propria-I soarta si temerea Lui fireasca de a bea "paharul" suferintelor omenesti. Gestul ingenunchierii nu este al unui invins. Primele trei strofe surprind planul subiectiv. tristetea lui Iisus ca tradatorii Lui s-au aflat in imediata sa apropiere. in care Iisus insetat . chiar mancand dintr-un "blid" cu el. asceza si prin credinta in Dumnezeu. trecerea la o alta etapa a purificarii de patimi. reflectand clipa expierii sale. Oximoronul releva interiorizarea. supunerea deplina fata de hotararea Tatalui Ceresc. iar rezistenta la ispitire (cale a purificarii spirituale). In Gradina Ghetsemani. care se rasfrange asupra planului exterior. ci al rugaciunii (invocarea divinitatii si asceza spirituala). alaturi de Nichifor Crainic. "grozava cupa". cat si in sens material. "sempotrivea" exprima refuzul asumarii unui destin implacabil.a baut otetul ce i-a curmat sirul suferintelor. pentru infruntarea carora cere Divinitatii said ea o tarie morala deosebita si sa-L despovareze de limitele specific omenesti. cat si pe a muritorilor.trebuie inteles atat in sens spiritual. starea sufleteasca a lui Iisus. Versul "batandu-se cu moartea uitase de viata" concentreaza sensul luptei . "infama bautura". Doctrina miracolului".

proiectia suferintei interioare asupra cadrului natural. "Si uliii de seara dau roate dupa prada". a rezistentei la ispita. Conjunctia adversative "dar".intensifica dramatismul. "fara tihna" . thanatosului prin: simbolul "uliii". Imaginea apocaliptica este sugerata prin sintagma "vraistea gradinii". fara tihna. / Pareau ca vor sa fuga din loc. intareste sugestia mortii / imaginea. Prezenta unor regionalisme: "sterlici". Se utilizeaza personificarea si hiperbola pentru descrierea elementelor decorului: "Deasupra. Strofa a patra constituie ultima secventa poetica. Ultimul vers. se framantau maslinii. se observa conservarea prozodiei clasice . "In Gradina Ghetsemani" de Vasile Voiculescu este o poezie de tip traditionalist prin inspiratia religioasa (poezie iconografica). expresii populare: "pe branci". coordonanta a spiritualitatii romanesti. in strofele a-II-a si a-III-a sustine idea impotrivirii. simbolistica temporala "de seara" si aceea a gestului "dau roate dupa prada".viata de apoi. sa nu-l mai vada. La nivel formal.".christice: moartea trupului .