3.3.4.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezintă o serie de avantaje, în raport cu alte tipuri de baraje, printre care: - se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă; - pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; - execuţia lor este simplă, nu necesită o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; - pot fi executate şi în zone cu condiţii climatice grele; - pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca baraje nedeversoare; - exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă. Barajele de greutate au însă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: - necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură capacitatea de rezistenţă a betonului; - coeficienţi de siguranţă reduşi; - consumuri mari de ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; - posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate. Aşa cum s-a arătat la începutul acestui paragraf în ţara noastră s-au realizat încă din 1909 două baraje de greutate pe râurile Rişca Mică şi Sadu-Sibiu. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje, printre acestea remarcând barajele: - Văliug, pe râul Bîrzava, construit tot în perioada 1909-1910, cu înălţimea de 27 m, permiţând o acumulare de 1,2 milioane m3 şi realizat din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment; - Scropoasa, construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomiţa; barajul înalt de 26 m, cu un volum de beton de 3000 m3, realizează acumularea Scropoasa, cu un volum de 550.000 m3, al uzinei hidroelectrice Dobreşti; - Izvorul Muntelui - Bicaz, construit în perioada 1955 - 1960 pe râul Bistriţa, având o înălţime de 127 m, un volum de beton de 1.625.000 m3, lungimea la coronament de 435 m şi realizând o acumulare de 1.230.000.000 m3, lacul având o lungime de 35 km, şi o suprafaţă de circa 35 hectare. În figura 3.15. se prezintă o vedere în plan şi o secţiune transversală prin acest baraj.

Fig.3.16. Barajul UHE Porţile de Fier I. Secţiune transversală.

Astfel de baraje s-au mai realizat în amenajările Bistriţa . a cărui secţiune transversală este redată în figura 3.aval. Olt. Argeş . etc. Dunăre.aval. Barajul Uzinei Porţile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial. .16.

3. . Barajul Izvorul Muntelui – Bicaz. Secţiune transversală.Nivel maxim Galerii de control Nivel minim Beton B1 Beton B4 Golire de fund Nivel maxim Nivel minim Beton B3 Beton B3 Beton B1 Fig.15 b.

se rotunjesc sau se teşesc muchiile ascuţite. sau la limită egal. Lăţimea unui rost lărgit poate atinge 3-5 m. Înclinarea paramenţilor diferă faţă de cele de la barajele de greutate. Barajele evidate realizează faţă de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare şi pot merge până la 40 .15 % faţă de un baraj de greutate. În practică. răcirea mai uşoară. iar λ = 0.60. pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor.20) . cu un coeficient admisibil ad Ks ≥ Ks (3. Aceste baraje prezintă şi o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor.efort total la piciorul amonte să fie mai mare sau la limită egal cu zero am σ tot = ∑ σ jam ≥ 0 j=1 n (3.1 . ploturi semideschise aval (jumătate din gol este închis şi jumătate deschis spre aval. Barajele cu rosturi lărgite. cuprinse între 0. De obicei: λ1 = 0.0. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai puţin solicitate decât cele exterioare. baraje evidate şi barajele descompuse În cazul barajelor de greutate. aşa cum se vede din figura 3. Barajele cu rosturi lărgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd goluri (figura 3. cu pile şi bolţi etc). ceea ce reduce secţiunea activă şi conduce la eforturi mai mari.d.4.45 .7.40 0.18 b). Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi se numeşte coeficient de evidare. 3. 3. La aceste baraje se obţin economii de beton ce merg până la 10 . menţinerea uscată a betonului. supraveghere şi întreţinere mai bună.coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare.3 .18 a).2.18 c). existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3. Coeficientul de evidare α are valori mai mari.19) . Forma plotului poate fi diferită. iar cel aval mai puţin înclinat.4. valoarea maximă a efortului ce se poate obţine pe talpa de fundaţie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2. De exemplu. La barajele cu rosturi lărgite α = 0. În acest fel a apărut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor.0. S-au realizat astfel baraje în care rosturile au căpătat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi lărgite). care sunt baraje masive din beton.50.17).1. figura 3.45 %. Mai mult .3 şi 0. Dimensionarea barajelor evidate se face punând aceleaşi condiţii ca şi la barajele de greutate: . în sensul că paramentul amonte este mai înclinat. baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona centrală şi prelungite până la suprafaţa de fundaţie şi în sfârşit baraje descompuse (cu pile şi plăci. eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezistenţă a betonului. rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3.4.18.3.18. aceste baraje reprezintă o formă intermediară între barajele de greutate şi cele evidate.

eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât α este mai mare.Fig.. 3. în cazul plotului din figura 3. . Se menţionează următoarele: . permite să se determine λ şi λ1.β ) 12 (3. Dacă se notează cu β raportul între lăţimea totală a plăcilor laterale şi baza plotului.β ) 6 ( λ + λ1 ) ⋅ H c 2 ⋅ Iy 2 [ ] Sistemul de ecuaţii.27) [ ] Wy = Iy x max 2 L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H c 3 = = × 1 − α ⋅ (1.β ) 3 [ ] L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H 3 3 c Iy = × 1 − α ⋅ (1. trebuie să se ţină seama de existenţa golului. . a ariei.20). ce se obţine folosind condiţiile (3.18.a. Baraj cu rosturi lărgite Deosebirea este că acum. rezultă imediat: A = ( λ + λ1 ) ⋅ H c ⋅ L1 ⋅ 1 − α ⋅ (1. în calculul forţelor.17.înclinarea paramentului amonte λ1 este influenţată de valoarea coeficientului de frecare f şi a celui de evidare α. momentelor de inerţie şi modulului de rezistenţă.19) şi (3. crescând odată cu reducerea lui f şi mărirea lui α.

Fig.evacuarea mai uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de hidratare şi în timpul prizei betonului. din Italia.19 este arătată. . vederea în plan şi secţiunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d’Avio.economia de beton.18. . . datorită reducerii efortului de subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de roca cuprinsă în interiorul golurilor. .supravegherea mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul central al barajului. pentru exemplificare. datorită acţiunii drenante a golurilor. Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3. 3. construit în 1956. . .mărirea stabilităţii la alunecare. care poate merge până la 40-45%.folosirea mai eficientă a capacităţii de rezistenţă a betonului.reducerea subpresiunilor pe talpa de fundaţie. situat la o altitudine foarte ridicată (2370 mdM) Barajele evidate au următoarele avantaje faţă de barajele de greutate: .

20) .dozaj mai mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de armătură.încărcări mai mari transmise terenului de fundaţie. 3.4. Barajele descompuse (cu contraforţi) Barajele descompuse sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci. etc). bolţi.imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele de greutate. care măresc costul lucrării. pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie (figura 3.În acelaşi timp există însă şi o serie de dezavantaje cum ar fi: . cupole. . .3.volumul mare de cofraje şi manoperă mai pretenţioasă. . care preiau presiunea apei şi din contraforţi.

. pentru a mări componenta verticală a împingerii apei. Aceste baraje s-au dezvoltat odată cu utilizarea betonului armat. 3. prin armarea elementelor de retenţie şi a contraforţilor. elemente de rigidizare FIG. Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela că pot prelua deformaţii şi tasări diferite fiind . Din categoria aceasta de baraje fac parte: .barajele cu elemente de retenţie sub formă de arce (baraje cu arce multiple). Barajele descompuse se execută în general în văi al căror raport între deschidere şi înălţime este mai mare de 3. placă plană 3. arc 4.20. . Paramentul amonte este mult înclinat. BARAJE DESCOMPUSE Distanţa dintre contraforţi se stabileşte astfel încât încărcarea transmisă pe terenul de fundaţie să nu depăşească rezistenţele admisibile ale acestuia.5 . pilă 2. se folosesc grinzi de rigidizare care leagă contraforţii între ei. Eforturile transmise terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de două sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate. 1. cupolă 5.4.Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale şi a se asigura stabilitatea generală a construcţiei.0.barajele cu contraforţi ciupercă. .barajele cu elemente de retenţie sub formă de plăci plane (baraje în pile şi plăci).barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau cupole.

în consecinţă. în pile şi cupole.1964 s-a executat barajul Strîmtori. terminat în 1963. construite în zonele seismice. Grosimea plăcii amonte variază de la 6. lungimea la coronament de 500 m. fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje. fiind alcătuit din 14 ploturi cu lăţimea L = 10 m şi un coeficient de evidare α = 0. El are o înălţime maximă de 38 m şi o lungime la coronament de 136 m.3. SECŢIUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE a. o vedere în plan şi secţiuni tip ale barajului cu contraforţi Roselend. e.de la Poiana Uzului.alcătuite din elemente independente. având înălţimea maximă de 49.ciupercă construit în România este barajul Secul.5 m la bază. realizată prin 33 de ploturi de 15 m lăţime. Ele pot fi. cu contraforţi ciupercă. a b c d e FIG. pe râul Firiza. în pile şi plăci. . câteva secţiuni tip ale unor baraje descompuse. b.ciupercă. Astfel primul baraj cu contraforţi .21. până la 3 m la coronament. pe râul Bârzava. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contraforţi . În figura 3. iar în figura 3. Este format din 15 ploturi deschise aval.22.d. cu arce multiple.4 m. c. În perioada 1960 .5 m şi 200 m lungime la coronament.65 m. deschişi aval. Şi în ţara noastră s-au realizat o serie de baraje de acest tip.21 sunt prezentate spre exemplificare. cu înălţimea maximă de 80.

3.22. 1 – golire de fund.Fig. b. Barajul Roselend: a – vedere în plan. 5 – culee. 3 – case de vane. 4 – galerie de acces. detalii . 2 – aducţiune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful