3.3.4.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezintă o serie de avantaje, în raport cu alte tipuri de baraje, printre care: - se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă; - pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; - execuţia lor este simplă, nu necesită o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; - pot fi executate şi în zone cu condiţii climatice grele; - pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca baraje nedeversoare; - exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă. Barajele de greutate au însă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: - necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură capacitatea de rezistenţă a betonului; - coeficienţi de siguranţă reduşi; - consumuri mari de ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; - posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate. Aşa cum s-a arătat la începutul acestui paragraf în ţara noastră s-au realizat încă din 1909 două baraje de greutate pe râurile Rişca Mică şi Sadu-Sibiu. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje, printre acestea remarcând barajele: - Văliug, pe râul Bîrzava, construit tot în perioada 1909-1910, cu înălţimea de 27 m, permiţând o acumulare de 1,2 milioane m3 şi realizat din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment; - Scropoasa, construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomiţa; barajul înalt de 26 m, cu un volum de beton de 3000 m3, realizează acumularea Scropoasa, cu un volum de 550.000 m3, al uzinei hidroelectrice Dobreşti; - Izvorul Muntelui - Bicaz, construit în perioada 1955 - 1960 pe râul Bistriţa, având o înălţime de 127 m, un volum de beton de 1.625.000 m3, lungimea la coronament de 435 m şi realizând o acumulare de 1.230.000.000 m3, lacul având o lungime de 35 km, şi o suprafaţă de circa 35 hectare. În figura 3.15. se prezintă o vedere în plan şi o secţiune transversală prin acest baraj.

Fig.3.16. Barajul UHE Porţile de Fier I. Secţiune transversală.

Barajul Uzinei Porţile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial.Astfel de baraje s-au mai realizat în amenajările Bistriţa . Argeş .16.aval.aval. etc. Olt. a cărui secţiune transversală este redată în figura 3. . Dunăre.

Secţiune transversală.15 b. Barajul Izvorul Muntelui – Bicaz. 3.Nivel maxim Galerii de control Nivel minim Beton B1 Beton B4 Golire de fund Nivel maxim Nivel minim Beton B3 Beton B3 Beton B1 Fig. .

se rotunjesc sau se teşesc muchiile ascuţite.18. supraveghere şi întreţinere mai bună. Forma plotului poate fi diferită. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3. 3. La barajele cu rosturi lărgite α = 0.0. aşa cum se vede din figura 3. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi se numeşte coeficient de evidare. figura 3. valoarea maximă a efortului ce se poate obţine pe talpa de fundaţie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2.45 %. În acest fel a apărut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor.15 % faţă de un baraj de greutate. Mai mult . răcirea mai uşoară. ploturi semideschise aval (jumătate din gol este închis şi jumătate deschis spre aval.4.18 c). De exemplu. S-au realizat astfel baraje în care rosturile au căpătat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi lărgite).coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare.20) . care sunt baraje masive din beton.40 0. cuprinse între 0. 3.18 b). ceea ce reduce secţiunea activă şi conduce la eforturi mai mari.4.45 .4. în sensul că paramentul amonte este mai înclinat.3 şi 0. rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3. De obicei: λ1 = 0.3. Lăţimea unui rost lărgit poate atinge 3-5 m. Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari.17). sau la limită egal. iar cel aval mai puţin înclinat. cu pile şi bolţi etc). pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor. cu un coeficient admisibil ad Ks ≥ Ks (3. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai puţin solicitate decât cele exterioare. existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3. Barajele cu rosturi lărgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd goluri (figura 3.0.d.efort total la piciorul amonte să fie mai mare sau la limită egal cu zero am σ tot = ∑ σ jam ≥ 0 j=1 n (3.1.18 a).60. La aceste baraje se obţin economii de beton ce merg până la 10 . Înclinarea paramenţilor diferă faţă de cele de la barajele de greutate. Barajele cu rosturi lărgite. Coeficientul de evidare α are valori mai mari. eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezistenţă a betonului. Aceste baraje prezintă şi o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor. Barajele evidate realizează faţă de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare şi pot merge până la 40 .3 . menţinerea uscată a betonului. aceste baraje reprezintă o formă intermediară între barajele de greutate şi cele evidate. Dimensionarea barajelor evidate se face punând aceleaşi condiţii ca şi la barajele de greutate: . În practică. baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona centrală şi prelungite până la suprafaţa de fundaţie şi în sfârşit baraje descompuse (cu pile şi plăci.18.50. iar λ = 0. baraje evidate şi barajele descompuse În cazul barajelor de greutate.2.7.19) .1 .

crescând odată cu reducerea lui f şi mărirea lui α. rezultă imediat: A = ( λ + λ1 ) ⋅ H c ⋅ L1 ⋅ 1 − α ⋅ (1. permite să se determine λ şi λ1. trebuie să se ţină seama de existenţa golului. 3. a ariei.β ) 12 (3. în cazul plotului din figura 3.19) şi (3.. în calculul forţelor. .înclinarea paramentului amonte λ1 este influenţată de valoarea coeficientului de frecare f şi a celui de evidare α.17.β ) 3 [ ] L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H 3 3 c Iy = × 1 − α ⋅ (1. .20). momentelor de inerţie şi modulului de rezistenţă.18.eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât α este mai mare. Se menţionează următoarele: . Dacă se notează cu β raportul între lăţimea totală a plăcilor laterale şi baza plotului.β ) 6 ( λ + λ1 ) ⋅ H c 2 ⋅ Iy 2 [ ] Sistemul de ecuaţii. ce se obţine folosind condiţiile (3.Fig.a.27) [ ] Wy = Iy x max 2 L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H c 3 = = × 1 − α ⋅ (1. Baraj cu rosturi lărgite Deosebirea este că acum.

19 este arătată. . . construit în 1956.Fig.evacuarea mai uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de hidratare şi în timpul prizei betonului. Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3. . 3. pentru exemplificare. din Italia.supravegherea mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul central al barajului.18. datorită acţiunii drenante a golurilor. .mărirea stabilităţii la alunecare. datorită reducerii efortului de subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de roca cuprinsă în interiorul golurilor. care poate merge până la 40-45%. .folosirea mai eficientă a capacităţii de rezistenţă a betonului.reducerea subpresiunilor pe talpa de fundaţie. vederea în plan şi secţiunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d’Avio.economia de beton. situat la o altitudine foarte ridicată (2370 mdM) Barajele evidate au următoarele avantaje faţă de barajele de greutate: . .

etc). .20) . bolţi.volumul mare de cofraje şi manoperă mai pretenţioasă. . cupole. care preiau presiunea apei şi din contraforţi. pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie (figura 3. care măresc costul lucrării. Barajele descompuse (cu contraforţi) Barajele descompuse sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci.imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele de greutate. . 3.încărcări mai mari transmise terenului de fundaţie.dozaj mai mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de armătură.4.În acelaşi timp există însă şi o serie de dezavantaje cum ar fi: .3.

3. 1. Paramentul amonte este mult înclinat. BARAJE DESCOMPUSE Distanţa dintre contraforţi se stabileşte astfel încât încărcarea transmisă pe terenul de fundaţie să nu depăşească rezistenţele admisibile ale acestuia. Barajele descompuse se execută în general în văi al căror raport între deschidere şi înălţime este mai mare de 3.5 . arc 4.barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau cupole. pentru a mări componenta verticală a împingerii apei. pilă 2. . Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela că pot prelua deformaţii şi tasări diferite fiind .Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale şi a se asigura stabilitatea generală a construcţiei. .0. elemente de rigidizare FIG. . cupolă 5. Aceste baraje s-au dezvoltat odată cu utilizarea betonului armat. Eforturile transmise terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de două sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate.barajele cu contraforţi ciupercă.barajele cu elemente de retenţie sub formă de arce (baraje cu arce multiple).20. se folosesc grinzi de rigidizare care leagă contraforţii între ei.4. placă plană 3. Din categoria aceasta de baraje fac parte: . prin armarea elementelor de retenţie şi a contraforţilor.barajele cu elemente de retenţie sub formă de plăci plane (baraje în pile şi plăci).

realizată prin 33 de ploturi de 15 m lăţime. a b c d e FIG. lungimea la coronament de 500 m. terminat în 1963. Grosimea plăcii amonte variază de la 6.ciupercă construit în România este barajul Secul. cu arce multiple. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contraforţi . câteva secţiuni tip ale unor baraje descompuse.4 m. deschişi aval. cu înălţimea maximă de 80. Este format din 15 ploturi deschise aval. în consecinţă. În figura 3. c. iar în figura 3. SECŢIUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE a. în pile şi cupole. Astfel primul baraj cu contraforţi . în pile şi plăci. având înălţimea maximă de 49.ciupercă. fiind alcătuit din 14 ploturi cu lăţimea L = 10 m şi un coeficient de evidare α = 0. Şi în ţara noastră s-au realizat o serie de baraje de acest tip. cu contraforţi ciupercă.alcătuite din elemente independente.21 sunt prezentate spre exemplificare.5 m şi 200 m lungime la coronament. . pe râul Bârzava.5 m la bază. b.de la Poiana Uzului. Ele pot fi.21.1964 s-a executat barajul Strîmtori. până la 3 m la coronament. În perioada 1960 .65 m. fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje. e. El are o înălţime maximă de 38 m şi o lungime la coronament de 136 m.3.22. construite în zonele seismice. o vedere în plan şi secţiuni tip ale barajului cu contraforţi Roselend.d. pe râul Firiza.

1 – golire de fund.22.Fig. 4 – galerie de acces. b. detalii . Barajul Roselend: a – vedere în plan. 3 – case de vane. 5 – culee. 2 – aducţiune.3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful