3.3.4.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezintă o serie de avantaje, în raport cu alte tipuri de baraje, printre care: - se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă; - pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; - execuţia lor este simplă, nu necesită o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; - pot fi executate şi în zone cu condiţii climatice grele; - pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca baraje nedeversoare; - exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă. Barajele de greutate au însă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: - necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură capacitatea de rezistenţă a betonului; - coeficienţi de siguranţă reduşi; - consumuri mari de ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; - posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate. Aşa cum s-a arătat la începutul acestui paragraf în ţara noastră s-au realizat încă din 1909 două baraje de greutate pe râurile Rişca Mică şi Sadu-Sibiu. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje, printre acestea remarcând barajele: - Văliug, pe râul Bîrzava, construit tot în perioada 1909-1910, cu înălţimea de 27 m, permiţând o acumulare de 1,2 milioane m3 şi realizat din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment; - Scropoasa, construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomiţa; barajul înalt de 26 m, cu un volum de beton de 3000 m3, realizează acumularea Scropoasa, cu un volum de 550.000 m3, al uzinei hidroelectrice Dobreşti; - Izvorul Muntelui - Bicaz, construit în perioada 1955 - 1960 pe râul Bistriţa, având o înălţime de 127 m, un volum de beton de 1.625.000 m3, lungimea la coronament de 435 m şi realizând o acumulare de 1.230.000.000 m3, lacul având o lungime de 35 km, şi o suprafaţă de circa 35 hectare. În figura 3.15. se prezintă o vedere în plan şi o secţiune transversală prin acest baraj.

Fig.3.16. Barajul UHE Porţile de Fier I. Secţiune transversală.

16. Barajul Uzinei Porţile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial. Olt. .aval.Astfel de baraje s-au mai realizat în amenajările Bistriţa . a cărui secţiune transversală este redată în figura 3. Dunăre. Argeş .aval. etc.

Nivel maxim Galerii de control Nivel minim Beton B1 Beton B4 Golire de fund Nivel maxim Nivel minim Beton B3 Beton B3 Beton B1 Fig. 3. Barajul Izvorul Muntelui – Bicaz.15 b. . Secţiune transversală.

baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona centrală şi prelungite până la suprafaţa de fundaţie şi în sfârşit baraje descompuse (cu pile şi plăci. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi se numeşte coeficient de evidare.3 şi 0. rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3. Forma plotului poate fi diferită.3. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai puţin solicitate decât cele exterioare. se rotunjesc sau se teşesc muchiile ascuţite. menţinerea uscată a betonului. aşa cum se vede din figura 3. cuprinse între 0.d. Înclinarea paramenţilor diferă faţă de cele de la barajele de greutate. 3. iar cel aval mai puţin înclinat.45 %.20) . Aceste baraje prezintă şi o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor.18.18 b).4.1.coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare.18 c). figura 3. eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezistenţă a betonului.4. sau la limită egal.45 . cu pile şi bolţi etc). care sunt baraje masive din beton. supraveghere şi întreţinere mai bună. în sensul că paramentul amonte este mai înclinat. ceea ce reduce secţiunea activă şi conduce la eforturi mai mari.0.18. La barajele cu rosturi lărgite α = 0.0.4. pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor. La aceste baraje se obţin economii de beton ce merg până la 10 . baraje evidate şi barajele descompuse În cazul barajelor de greutate.18 a). Lăţimea unui rost lărgit poate atinge 3-5 m. Barajele cu rosturi lărgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd goluri (figura 3. Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari.60. Dimensionarea barajelor evidate se face punând aceleaşi condiţii ca şi la barajele de greutate: . 3.15 % faţă de un baraj de greutate.efort total la piciorul amonte să fie mai mare sau la limită egal cu zero am σ tot = ∑ σ jam ≥ 0 j=1 n (3. Barajele evidate realizează faţă de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare şi pot merge până la 40 . S-au realizat astfel baraje în care rosturile au căpătat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi lărgite). Coeficientul de evidare α are valori mai mari. răcirea mai uşoară.2. Mai mult . De exemplu.3 .40 0.19) . Barajele cu rosturi lărgite. În practică. De obicei: λ1 = 0. aceste baraje reprezintă o formă intermediară între barajele de greutate şi cele evidate. cu un coeficient admisibil ad Ks ≥ Ks (3.7.1 . valoarea maximă a efortului ce se poate obţine pe talpa de fundaţie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2. ploturi semideschise aval (jumătate din gol este închis şi jumătate deschis spre aval.50. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3. iar λ = 0. În acest fel a apărut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor.17). existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3.

β ) 6 ( λ + λ1 ) ⋅ H c 2 ⋅ Iy 2 [ ] Sistemul de ecuaţii. . Baraj cu rosturi lărgite Deosebirea este că acum. ce se obţine folosind condiţiile (3. în cazul plotului din figura 3.β ) 3 [ ] L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H 3 3 c Iy = × 1 − α ⋅ (1. trebuie să se ţină seama de existenţa golului.eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât α este mai mare.. rezultă imediat: A = ( λ + λ1 ) ⋅ H c ⋅ L1 ⋅ 1 − α ⋅ (1. crescând odată cu reducerea lui f şi mărirea lui α.20).18. în calculul forţelor. permite să se determine λ şi λ1.27) [ ] Wy = Iy x max 2 L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H c 3 = = × 1 − α ⋅ (1.a. Se menţionează următoarele: .β ) 12 (3.19) şi (3. .Fig. 3. momentelor de inerţie şi modulului de rezistenţă.17.înclinarea paramentului amonte λ1 este influenţată de valoarea coeficientului de frecare f şi a celui de evidare α. a ariei. Dacă se notează cu β raportul între lăţimea totală a plăcilor laterale şi baza plotului.

Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3. construit în 1956. . . datorită reducerii efortului de subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de roca cuprinsă în interiorul golurilor. . .18. care poate merge până la 40-45%. din Italia. vederea în plan şi secţiunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d’Avio.19 este arătată. datorită acţiunii drenante a golurilor.reducerea subpresiunilor pe talpa de fundaţie. pentru exemplificare. . 3.supravegherea mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul central al barajului.mărirea stabilităţii la alunecare.Fig. situat la o altitudine foarte ridicată (2370 mdM) Barajele evidate au următoarele avantaje faţă de barajele de greutate: .economia de beton.folosirea mai eficientă a capacităţii de rezistenţă a betonului.evacuarea mai uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de hidratare şi în timpul prizei betonului. .

care măresc costul lucrării. etc). . Barajele descompuse (cu contraforţi) Barajele descompuse sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci. .4. bolţi.În acelaşi timp există însă şi o serie de dezavantaje cum ar fi: .încărcări mai mari transmise terenului de fundaţie.volumul mare de cofraje şi manoperă mai pretenţioasă. pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie (figura 3.3. care preiau presiunea apei şi din contraforţi.20) .dozaj mai mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de armătură. cupole.imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele de greutate. 3. .

barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau cupole.5 . arc 4. prin armarea elementelor de retenţie şi a contraforţilor. se folosesc grinzi de rigidizare care leagă contraforţii între ei. BARAJE DESCOMPUSE Distanţa dintre contraforţi se stabileşte astfel încât încărcarea transmisă pe terenul de fundaţie să nu depăşească rezistenţele admisibile ale acestuia.4. .20. Din categoria aceasta de baraje fac parte: . elemente de rigidizare FIG. Barajele descompuse se execută în general în văi al căror raport între deschidere şi înălţime este mai mare de 3. cupolă 5. Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela că pot prelua deformaţii şi tasări diferite fiind .barajele cu elemente de retenţie sub formă de arce (baraje cu arce multiple). . Aceste baraje s-au dezvoltat odată cu utilizarea betonului armat.0. . pilă 2. 3. placă plană 3.barajele cu contraforţi ciupercă.Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale şi a se asigura stabilitatea generală a construcţiei. pentru a mări componenta verticală a împingerii apei. Paramentul amonte este mult înclinat. 1. Eforturile transmise terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de două sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate.barajele cu elemente de retenţie sub formă de plăci plane (baraje în pile şi plăci).

e. construite în zonele seismice. Ele pot fi. fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje. în consecinţă.21 sunt prezentate spre exemplificare. iar în figura 3. fiind alcătuit din 14 ploturi cu lăţimea L = 10 m şi un coeficient de evidare α = 0. SECŢIUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE a. pe râul Firiza. cu arce multiple. El are o înălţime maximă de 38 m şi o lungime la coronament de 136 m. Şi în ţara noastră s-au realizat o serie de baraje de acest tip.1964 s-a executat barajul Strîmtori.4 m. câteva secţiuni tip ale unor baraje descompuse. realizată prin 33 de ploturi de 15 m lăţime. o vedere în plan şi secţiuni tip ale barajului cu contraforţi Roselend. Este format din 15 ploturi deschise aval. b. lungimea la coronament de 500 m. a b c d e FIG. având înălţimea maximă de 49.ciupercă. În perioada 1960 .5 m la bază. Grosimea plăcii amonte variază de la 6.3. În figura 3.21. c.22.ciupercă construit în România este barajul Secul.5 m şi 200 m lungime la coronament. deschişi aval. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contraforţi . în pile şi cupole. cu înălţimea maximă de 80. pe râul Bârzava. Astfel primul baraj cu contraforţi .65 m. până la 3 m la coronament.d.alcătuite din elemente independente. cu contraforţi ciupercă.de la Poiana Uzului. în pile şi plăci. terminat în 1963. .

2 – aducţiune. 5 – culee.Fig.3. 3 – case de vane. detalii . 1 – golire de fund. 4 – galerie de acces.22. Barajul Roselend: a – vedere în plan. b.