P. 1
baraje de greutate

baraje de greutate

|Views: 790|Likes:
Published by revolutie

More info:

Published by: revolutie on Jan 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/18/2014

pdf

text

original

3.3.4.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezintă o serie de avantaje, în raport cu alte tipuri de baraje, printre care: - se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă; - pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; - execuţia lor este simplă, nu necesită o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; - pot fi executate şi în zone cu condiţii climatice grele; - pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca baraje nedeversoare; - exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă. Barajele de greutate au însă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: - necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură capacitatea de rezistenţă a betonului; - coeficienţi de siguranţă reduşi; - consumuri mari de ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; - posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate. Aşa cum s-a arătat la începutul acestui paragraf în ţara noastră s-au realizat încă din 1909 două baraje de greutate pe râurile Rişca Mică şi Sadu-Sibiu. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje, printre acestea remarcând barajele: - Văliug, pe râul Bîrzava, construit tot în perioada 1909-1910, cu înălţimea de 27 m, permiţând o acumulare de 1,2 milioane m3 şi realizat din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment; - Scropoasa, construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomiţa; barajul înalt de 26 m, cu un volum de beton de 3000 m3, realizează acumularea Scropoasa, cu un volum de 550.000 m3, al uzinei hidroelectrice Dobreşti; - Izvorul Muntelui - Bicaz, construit în perioada 1955 - 1960 pe râul Bistriţa, având o înălţime de 127 m, un volum de beton de 1.625.000 m3, lungimea la coronament de 435 m şi realizând o acumulare de 1.230.000.000 m3, lacul având o lungime de 35 km, şi o suprafaţă de circa 35 hectare. În figura 3.15. se prezintă o vedere în plan şi o secţiune transversală prin acest baraj.

Fig.3.16. Barajul UHE Porţile de Fier I. Secţiune transversală.

Astfel de baraje s-au mai realizat în amenajările Bistriţa .16.aval. Dunăre.aval. Olt. Argeş . . Barajul Uzinei Porţile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial. etc. a cărui secţiune transversală este redată în figura 3.

Secţiune transversală. Barajul Izvorul Muntelui – Bicaz.Nivel maxim Galerii de control Nivel minim Beton B1 Beton B4 Golire de fund Nivel maxim Nivel minim Beton B3 Beton B3 Beton B1 Fig.15 b. . 3.

eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezistenţă a betonului. pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor. valoarea maximă a efortului ce se poate obţine pe talpa de fundaţie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2. cuprinse între 0.2. sau la limită egal.4. în sensul că paramentul amonte este mai înclinat.45 .18 a).18.19) . Barajele cu rosturi lărgite. Înclinarea paramenţilor diferă faţă de cele de la barajele de greutate.18 b). De exemplu. Coeficientul de evidare α are valori mai mari. aşa cum se vede din figura 3.efort total la piciorul amonte să fie mai mare sau la limită egal cu zero am σ tot = ∑ σ jam ≥ 0 j=1 n (3.45 %. În practică.7.15 % faţă de un baraj de greutate.1 . Dimensionarea barajelor evidate se face punând aceleaşi condiţii ca şi la barajele de greutate: . ploturi semideschise aval (jumătate din gol este închis şi jumătate deschis spre aval. răcirea mai uşoară.40 0. aceste baraje reprezintă o formă intermediară între barajele de greutate şi cele evidate.3 şi 0.4.3. figura 3.0. 3. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai puţin solicitate decât cele exterioare. S-au realizat astfel baraje în care rosturile au căpătat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi lărgite). Aceste baraje prezintă şi o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor. supraveghere şi întreţinere mai bună. baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona centrală şi prelungite până la suprafaţa de fundaţie şi în sfârşit baraje descompuse (cu pile şi plăci.50.18 c). cu pile şi bolţi etc). De obicei: λ1 = 0. baraje evidate şi barajele descompuse În cazul barajelor de greutate. iar λ = 0. existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3.0. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3. ceea ce reduce secţiunea activă şi conduce la eforturi mai mari. cu un coeficient admisibil ad Ks ≥ Ks (3. La barajele cu rosturi lărgite α = 0.4.20) . Barajele evidate realizează faţă de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare şi pot merge până la 40 . În acest fel a apărut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor. Forma plotului poate fi diferită.d.17).60.18. Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari. 3. Mai mult . care sunt baraje masive din beton.1. menţinerea uscată a betonului. La aceste baraje se obţin economii de beton ce merg până la 10 . rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3. iar cel aval mai puţin înclinat. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi se numeşte coeficient de evidare.coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare.3 . se rotunjesc sau se teşesc muchiile ascuţite. Lăţimea unui rost lărgit poate atinge 3-5 m. Barajele cu rosturi lărgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd goluri (figura 3.

permite să se determine λ şi λ1.18.Fig.β ) 6 ( λ + λ1 ) ⋅ H c 2 ⋅ Iy 2 [ ] Sistemul de ecuaţii.a. 3. . momentelor de inerţie şi modulului de rezistenţă.19) şi (3. Dacă se notează cu β raportul între lăţimea totală a plăcilor laterale şi baza plotului.înclinarea paramentului amonte λ1 este influenţată de valoarea coeficientului de frecare f şi a celui de evidare α. a ariei. trebuie să se ţină seama de existenţa golului. Baraj cu rosturi lărgite Deosebirea este că acum.. în cazul plotului din figura 3.β ) 3 [ ] L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H 3 3 c Iy = × 1 − α ⋅ (1.20).27) [ ] Wy = Iy x max 2 L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H c 3 = = × 1 − α ⋅ (1.17. Se menţionează următoarele: .β ) 12 (3. crescând odată cu reducerea lui f şi mărirea lui α. în calculul forţelor.eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât α este mai mare. ce se obţine folosind condiţiile (3. . rezultă imediat: A = ( λ + λ1 ) ⋅ H c ⋅ L1 ⋅ 1 − α ⋅ (1.

19 este arătată. pentru exemplificare. Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3. construit în 1956. datorită acţiunii drenante a golurilor.18. . situat la o altitudine foarte ridicată (2370 mdM) Barajele evidate au următoarele avantaje faţă de barajele de greutate: . . care poate merge până la 40-45%. . 3.evacuarea mai uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de hidratare şi în timpul prizei betonului.mărirea stabilităţii la alunecare.folosirea mai eficientă a capacităţii de rezistenţă a betonului. . . din Italia. .Fig.supravegherea mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul central al barajului.economia de beton. datorită reducerii efortului de subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de roca cuprinsă în interiorul golurilor.reducerea subpresiunilor pe talpa de fundaţie. vederea în plan şi secţiunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d’Avio.

.3.încărcări mai mari transmise terenului de fundaţie.imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele de greutate. pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie (figura 3. cupole.4. Barajele descompuse (cu contraforţi) Barajele descompuse sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci. care măresc costul lucrării. bolţi.volumul mare de cofraje şi manoperă mai pretenţioasă.20) . . .În acelaşi timp există însă şi o serie de dezavantaje cum ar fi: .dozaj mai mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de armătură. 3. care preiau presiunea apei şi din contraforţi. etc).

. prin armarea elementelor de retenţie şi a contraforţilor. pentru a mări componenta verticală a împingerii apei. pilă 2. Barajele descompuse se execută în general în văi al căror raport între deschidere şi înălţime este mai mare de 3. arc 4. . Din categoria aceasta de baraje fac parte: . Aceste baraje s-au dezvoltat odată cu utilizarea betonului armat. Eforturile transmise terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de două sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate.barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau cupole. Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela că pot prelua deformaţii şi tasări diferite fiind . elemente de rigidizare FIG. Paramentul amonte este mult înclinat. BARAJE DESCOMPUSE Distanţa dintre contraforţi se stabileşte astfel încât încărcarea transmisă pe terenul de fundaţie să nu depăşească rezistenţele admisibile ale acestuia.0.5 .4. 3.Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale şi a se asigura stabilitatea generală a construcţiei.barajele cu elemente de retenţie sub formă de plăci plane (baraje în pile şi plăci). 1. . cupolă 5.20.barajele cu contraforţi ciupercă. placă plană 3.barajele cu elemente de retenţie sub formă de arce (baraje cu arce multiple). se folosesc grinzi de rigidizare care leagă contraforţii între ei.

21. realizată prin 33 de ploturi de 15 m lăţime.5 m şi 200 m lungime la coronament. Şi în ţara noastră s-au realizat o serie de baraje de acest tip. pe râul Bârzava. construite în zonele seismice. câteva secţiuni tip ale unor baraje descompuse. deschişi aval.alcătuite din elemente independente. cu contraforţi ciupercă.3. lungimea la coronament de 500 m.21 sunt prezentate spre exemplificare. . o vedere în plan şi secţiuni tip ale barajului cu contraforţi Roselend. iar în figura 3. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contraforţi .4 m. Este format din 15 ploturi deschise aval. terminat în 1963. cu arce multiple. Ele pot fi. c. în pile şi plăci. fiind alcătuit din 14 ploturi cu lăţimea L = 10 m şi un coeficient de evidare α = 0. fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje. El are o înălţime maximă de 38 m şi o lungime la coronament de 136 m. Grosimea plăcii amonte variază de la 6. având înălţimea maximă de 49. e.de la Poiana Uzului.ciupercă. b. până la 3 m la coronament.1964 s-a executat barajul Strîmtori. În figura 3. În perioada 1960 . a b c d e FIG.d.22.ciupercă construit în România este barajul Secul. cu înălţimea maximă de 80.65 m. Astfel primul baraj cu contraforţi .5 m la bază. SECŢIUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE a. în consecinţă. în pile şi cupole. pe râul Firiza.

22.3.Fig. 5 – culee. 1 – golire de fund. Barajul Roselend: a – vedere în plan. 2 – aducţiune. detalii . 3 – case de vane. b. 4 – galerie de acces.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->