3.3.4.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezintă o serie de avantaje, în raport cu alte tipuri de baraje, printre care: - se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă; - pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; - execuţia lor este simplă, nu necesită o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; - pot fi executate şi în zone cu condiţii climatice grele; - pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca baraje nedeversoare; - exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă. Barajele de greutate au însă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: - necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură capacitatea de rezistenţă a betonului; - coeficienţi de siguranţă reduşi; - consumuri mari de ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; - posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate. Aşa cum s-a arătat la începutul acestui paragraf în ţara noastră s-au realizat încă din 1909 două baraje de greutate pe râurile Rişca Mică şi Sadu-Sibiu. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje, printre acestea remarcând barajele: - Văliug, pe râul Bîrzava, construit tot în perioada 1909-1910, cu înălţimea de 27 m, permiţând o acumulare de 1,2 milioane m3 şi realizat din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment; - Scropoasa, construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomiţa; barajul înalt de 26 m, cu un volum de beton de 3000 m3, realizează acumularea Scropoasa, cu un volum de 550.000 m3, al uzinei hidroelectrice Dobreşti; - Izvorul Muntelui - Bicaz, construit în perioada 1955 - 1960 pe râul Bistriţa, având o înălţime de 127 m, un volum de beton de 1.625.000 m3, lungimea la coronament de 435 m şi realizând o acumulare de 1.230.000.000 m3, lacul având o lungime de 35 km, şi o suprafaţă de circa 35 hectare. În figura 3.15. se prezintă o vedere în plan şi o secţiune transversală prin acest baraj.

Fig.3.16. Barajul UHE Porţile de Fier I. Secţiune transversală.

Astfel de baraje s-au mai realizat în amenajările Bistriţa . Argeş . Dunăre. . Barajul Uzinei Porţile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial. Olt.aval.aval.16. etc. a cărui secţiune transversală este redată în figura 3.

Barajul Izvorul Muntelui – Bicaz. . Secţiune transversală.Nivel maxim Galerii de control Nivel minim Beton B1 Beton B4 Golire de fund Nivel maxim Nivel minim Beton B3 Beton B3 Beton B1 Fig. 3.15 b.

pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor. rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi se numeşte coeficient de evidare. supraveghere şi întreţinere mai bună.3 . care sunt baraje masive din beton. Dimensionarea barajelor evidate se face punând aceleaşi condiţii ca şi la barajele de greutate: . valoarea maximă a efortului ce se poate obţine pe talpa de fundaţie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2. În practică. 3.50. De obicei: λ1 = 0.0. ploturi semideschise aval (jumătate din gol este închis şi jumătate deschis spre aval.coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare. cuprinse între 0. cu un coeficient admisibil ad Ks ≥ Ks (3. La barajele cu rosturi lărgite α = 0.2.4. baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona centrală şi prelungite până la suprafaţa de fundaţie şi în sfârşit baraje descompuse (cu pile şi plăci. în sensul că paramentul amonte este mai înclinat.17). Barajele evidate realizează faţă de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare şi pot merge până la 40 . se rotunjesc sau se teşesc muchiile ascuţite. De exemplu.4. Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari. Înclinarea paramenţilor diferă faţă de cele de la barajele de greutate. Barajele cu rosturi lărgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd goluri (figura 3.20) . figura 3. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3.1 .4.19) .45 %.7. În acest fel a apărut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor. aceste baraje reprezintă o formă intermediară între barajele de greutate şi cele evidate.18 c).18 a).d. Barajele cu rosturi lărgite. eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezistenţă a betonului. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai puţin solicitate decât cele exterioare. iar cel aval mai puţin înclinat.18.efort total la piciorul amonte să fie mai mare sau la limită egal cu zero am σ tot = ∑ σ jam ≥ 0 j=1 n (3. S-au realizat astfel baraje în care rosturile au căpătat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi lărgite).0.3 şi 0. sau la limită egal. existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3.1. La aceste baraje se obţin economii de beton ce merg până la 10 . răcirea mai uşoară.60. Aceste baraje prezintă şi o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor.15 % faţă de un baraj de greutate. cu pile şi bolţi etc).45 .18.3.40 0. menţinerea uscată a betonului. iar λ = 0. 3. Forma plotului poate fi diferită. aşa cum se vede din figura 3. Mai mult . Lăţimea unui rost lărgit poate atinge 3-5 m.18 b). Coeficientul de evidare α are valori mai mari. baraje evidate şi barajele descompuse În cazul barajelor de greutate. ceea ce reduce secţiunea activă şi conduce la eforturi mai mari.

β ) 6 ( λ + λ1 ) ⋅ H c 2 ⋅ Iy 2 [ ] Sistemul de ecuaţii. Dacă se notează cu β raportul între lăţimea totală a plăcilor laterale şi baza plotului.înclinarea paramentului amonte λ1 este influenţată de valoarea coeficientului de frecare f şi a celui de evidare α. rezultă imediat: A = ( λ + λ1 ) ⋅ H c ⋅ L1 ⋅ 1 − α ⋅ (1. trebuie să se ţină seama de existenţa golului. momentelor de inerţie şi modulului de rezistenţă. în calculul forţelor.β ) 3 [ ] L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H 3 3 c Iy = × 1 − α ⋅ (1.β ) 12 (3. . a ariei.27) [ ] Wy = Iy x max 2 L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H c 3 = = × 1 − α ⋅ (1.18.. crescând odată cu reducerea lui f şi mărirea lui α. în cazul plotului din figura 3. . 3.Fig.19) şi (3. Baraj cu rosturi lărgite Deosebirea este că acum. permite să se determine λ şi λ1.17. Se menţionează următoarele: .20). ce se obţine folosind condiţiile (3.a.eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât α este mai mare.

Fig. .19 este arătată. . datorită reducerii efortului de subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de roca cuprinsă în interiorul golurilor. vederea în plan şi secţiunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d’Avio. care poate merge până la 40-45%. construit în 1956. . .supravegherea mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul central al barajului.evacuarea mai uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de hidratare şi în timpul prizei betonului. situat la o altitudine foarte ridicată (2370 mdM) Barajele evidate au următoarele avantaje faţă de barajele de greutate: . . datorită acţiunii drenante a golurilor.economia de beton. pentru exemplificare. din Italia.mărirea stabilităţii la alunecare. .reducerea subpresiunilor pe talpa de fundaţie. Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3. 3.folosirea mai eficientă a capacităţii de rezistenţă a betonului.18.

care preiau presiunea apei şi din contraforţi.dozaj mai mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de armătură. bolţi.În acelaşi timp există însă şi o serie de dezavantaje cum ar fi: . .4. cupole.încărcări mai mari transmise terenului de fundaţie. .imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele de greutate. etc).3. pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie (figura 3. Barajele descompuse (cu contraforţi) Barajele descompuse sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci. care măresc costul lucrării. . 3.20) .volumul mare de cofraje şi manoperă mai pretenţioasă.

. prin armarea elementelor de retenţie şi a contraforţilor. placă plană 3. Eforturile transmise terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de două sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate.4. se folosesc grinzi de rigidizare care leagă contraforţii între ei. arc 4. elemente de rigidizare FIG.0. .barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau cupole.5 . pentru a mări componenta verticală a împingerii apei. Aceste baraje s-au dezvoltat odată cu utilizarea betonului armat.barajele cu elemente de retenţie sub formă de plăci plane (baraje în pile şi plăci). BARAJE DESCOMPUSE Distanţa dintre contraforţi se stabileşte astfel încât încărcarea transmisă pe terenul de fundaţie să nu depăşească rezistenţele admisibile ale acestuia. Paramentul amonte este mult înclinat. Barajele descompuse se execută în general în văi al căror raport între deschidere şi înălţime este mai mare de 3. 1. pilă 2.barajele cu contraforţi ciupercă. cupolă 5.barajele cu elemente de retenţie sub formă de arce (baraje cu arce multiple).20. Din categoria aceasta de baraje fac parte: . .Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale şi a se asigura stabilitatea generală a construcţiei. Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela că pot prelua deformaţii şi tasări diferite fiind . 3.

5 m şi 200 m lungime la coronament. SECŢIUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE a. În perioada 1960 .3. până la 3 m la coronament. iar în figura 3.65 m.22. câteva secţiuni tip ale unor baraje descompuse. Ele pot fi. c. . fiind alcătuit din 14 ploturi cu lăţimea L = 10 m şi un coeficient de evidare α = 0. cu înălţimea maximă de 80. realizată prin 33 de ploturi de 15 m lăţime.alcătuite din elemente independente. În figura 3. Grosimea plăcii amonte variază de la 6. în pile şi cupole. Şi în ţara noastră s-au realizat o serie de baraje de acest tip.ciupercă.4 m.ciupercă construit în România este barajul Secul. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contraforţi . Astfel primul baraj cu contraforţi . Este format din 15 ploturi deschise aval. deschişi aval. o vedere în plan şi secţiuni tip ale barajului cu contraforţi Roselend. terminat în 1963. cu arce multiple. cu contraforţi ciupercă. lungimea la coronament de 500 m. în consecinţă.1964 s-a executat barajul Strîmtori. în pile şi plăci. pe râul Bârzava. b.d. e. pe râul Firiza. construite în zonele seismice.21.5 m la bază. fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje.de la Poiana Uzului. El are o înălţime maximă de 38 m şi o lungime la coronament de 136 m.21 sunt prezentate spre exemplificare. a b c d e FIG. având înălţimea maximă de 49.

3 – case de vane.22. 5 – culee.3.Fig. detalii . 1 – golire de fund. 4 – galerie de acces. 2 – aducţiune. Barajul Roselend: a – vedere în plan. b.