baraje de greutate

3.3.4.

Avantajele şi dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezintă o serie de avantaje, în raport cu alte tipuri de baraje, printre care: - se pot construi în văi având secţiuni transversale foarte variate ca formă; - pot fi realizate în condiţii geologice mai puţin bune; - execuţia lor este simplă, nu necesită o manoperă costisitoare şi se poate folosi intens mecanizarea; - pot fi executate şi în zone cu condiţii climatice grele; - pot fi executate atât ca baraje deversoare, cât şi ca baraje nedeversoare; - exploatarea barajelor de greutate este relativ simplă. Barajele de greutate au însă şi o serie de dezavantaje, cum ar fi: - necesită volume mari de beton, fără a utiliza în suficientă măsură capacitatea de rezistenţă a betonului; - coeficienţi de siguranţă reduşi; - consumuri mari de ciment şi agregate, precum şi o durată de execuţie mare; - posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisuraţii avansate. Aşa cum s-a arătat la începutul acestui paragraf în ţara noastră s-au realizat încă din 1909 două baraje de greutate pe râurile Rişca Mică şi Sadu-Sibiu. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje, printre acestea remarcând barajele: - Văliug, pe râul Bîrzava, construit tot în perioada 1909-1910, cu înălţimea de 27 m, permiţând o acumulare de 1,2 milioane m3 şi realizat din zidărie de piatră brută cu mortar de ciment; - Scropoasa, construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomiţa; barajul înalt de 26 m, cu un volum de beton de 3000 m3, realizează acumularea Scropoasa, cu un volum de 550.000 m3, al uzinei hidroelectrice Dobreşti; - Izvorul Muntelui - Bicaz, construit în perioada 1955 - 1960 pe râul Bistriţa, având o înălţime de 127 m, un volum de beton de 1.625.000 m3, lungimea la coronament de 435 m şi realizând o acumulare de 1.230.000.000 m3, lacul având o lungime de 35 km, şi o suprafaţă de circa 35 hectare. În figura 3.15. se prezintă o vedere în plan şi o secţiune transversală prin acest baraj.

Fig.3.16. Barajul UHE Porţile de Fier I. Secţiune transversală.

etc. Argeş . a cărui secţiune transversală este redată în figura 3.16.aval. Olt.Astfel de baraje s-au mai realizat în amenajările Bistriţa .aval. Dunăre. Barajul Uzinei Porţile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial. .

3.15 b.Nivel maxim Galerii de control Nivel minim Beton B1 Beton B4 Golire de fund Nivel maxim Nivel minim Beton B3 Beton B3 Beton B1 Fig. Barajul Izvorul Muntelui – Bicaz. . Secţiune transversală.

În practică.18. Înclinarea paramenţilor diferă faţă de cele de la barajele de greutate.3 . Aceste baraje prezintă şi o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor. Raportul dintre lăţimea unui rost şi lăţimea totală L1 a plotului se notează cu α şi se numeşte coeficient de evidare.efort total la piciorul amonte să fie mai mare sau la limită egal cu zero am σ tot = ∑ σ jam ≥ 0 j=1 n (3. De exemplu. aceste baraje reprezintă o formă intermediară între barajele de greutate şi cele evidate.45 .4.7. Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din lărgirea rosturilor devin mult mai mari.45 %. Coeficientul de evidare α are valori mai mari. Mai mult .18 a). cu pile şi bolţi etc). eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezistenţă a betonului. sau la limită egal.1 .3.20) . ceea ce reduce secţiunea activă şi conduce la eforturi mai mari. La barajele cu rosturi lărgite α = 0. ploturi semideschise aval (jumătate din gol este închis şi jumătate deschis spre aval.50.1.d.2.17). în sensul că paramentul amonte este mai înclinat. Dimensionarea barajelor evidate se face punând aceleaşi condiţii ca şi la barajele de greutate: . menţinerea uscată a betonului. Barajele cu rosturi lărgite. Barajele cu rosturi lărgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale căror feţe laterale se prevăd goluri (figura 3. În acest fel a apărut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor. Barajele evidate realizează faţă de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare şi pot merge până la 40 . iar λ = 0. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai puţin solicitate decât cele exterioare. pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor. Forma plotului poate fi diferită. valoarea maximă a efortului ce se poate obţine pe talpa de fundaţie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2. se rotunjesc sau se teşesc muchiile ascuţite.4.15 % faţă de un baraj de greutate. 3.18 b). figura 3. De obicei: λ1 = 0.18 c). iar cel aval mai puţin înclinat. baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona centrală şi prelungite până la suprafaţa de fundaţie şi în sfârşit baraje descompuse (cu pile şi plăci. rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3. 3.4.0.coeficientul de stabilitate la alunecare să fie mai mare. existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3. care sunt baraje masive din beton.40 0.0. S-au realizat astfel baraje în care rosturile au căpătat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi lărgite). supraveghere şi întreţinere mai bună.60. cuprinse între 0.18. cu un coeficient admisibil ad Ks ≥ Ks (3. aşa cum se vede din figura 3.19) . Lăţimea unui rost lărgit poate atinge 3-5 m. răcirea mai uşoară.3 şi 0. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3. La aceste baraje se obţin economii de beton ce merg până la 10 . baraje evidate şi barajele descompuse În cazul barajelor de greutate.

β ) 6 ( λ + λ1 ) ⋅ H c 2 ⋅ Iy 2 [ ] Sistemul de ecuaţii.eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât α este mai mare.înclinarea paramentului amonte λ1 este influenţată de valoarea coeficientului de frecare f şi a celui de evidare α.17.19) şi (3.β ) 12 (3. .β ) 3 [ ] L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H 3 3 c Iy = × 1 − α ⋅ (1.18. 3. în calculul forţelor. rezultă imediat: A = ( λ + λ1 ) ⋅ H c ⋅ L1 ⋅ 1 − α ⋅ (1.20).. .Fig. permite să se determine λ şi λ1.a. ce se obţine folosind condiţiile (3. Se menţionează următoarele: . în cazul plotului din figura 3.27) [ ] Wy = Iy x max 2 L1 ⋅ ( λ + λ1 ) ⋅ H c 3 = = × 1 − α ⋅ (1. crescând odată cu reducerea lui f şi mărirea lui α. a ariei. momentelor de inerţie şi modulului de rezistenţă. Dacă se notează cu β raportul între lăţimea totală a plăcilor laterale şi baza plotului. trebuie să se ţină seama de existenţa golului. Baraj cu rosturi lărgite Deosebirea este că acum.

folosirea mai eficientă a capacităţii de rezistenţă a betonului. .economia de beton. datorită acţiunii drenante a golurilor. situat la o altitudine foarte ridicată (2370 mdM) Barajele evidate au următoarele avantaje faţă de barajele de greutate: .evacuarea mai uşoară a căldurii ce se degajă în procesul de hidratare şi în timpul prizei betonului. .Fig.supravegherea mai uşoară în timpul exploatării şi executarea mai comodă a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii prin golul central al barajului. . Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3.18. din Italia. datorită reducerii efortului de subpresiune şi a rezistenţei suplimentare date de roca cuprinsă în interiorul golurilor. . . 3. construit în 1956.reducerea subpresiunilor pe talpa de fundaţie. vederea în plan şi secţiunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d’Avio. pentru exemplificare. care poate merge până la 40-45%.19 este arătată.mărirea stabilităţii la alunecare. .

care măresc costul lucrării. cupole. care preiau presiunea apei şi din contraforţi.3. etc). . .În acelaşi timp există însă şi o serie de dezavantaje cum ar fi: . bolţi.dozaj mai mare de ciment şi utilizarea unor cantităţi sporite de armătură.încărcări mai mari transmise terenului de fundaţie. 3.volumul mare de cofraje şi manoperă mai pretenţioasă.4. pe care se reazemă elementele de retenţie şi care transmit sarcina terenului de fundaţie (figura 3.imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele de greutate. Barajele descompuse (cu contraforţi) Barajele descompuse sunt baraje alcătuite din elemente de retenţie de diferite forme (plăci.20) . .

Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale şi a se asigura stabilitatea generală a construcţiei. .barajele cu elemente de retenţie sub formă de plăci plane (baraje în pile şi plăci).barajele cu contraforţi ciupercă.0. . 3. cupolă 5. . pentru a mări componenta verticală a împingerii apei. Eforturile transmise terenului de fundaţie cresc şi ajung să fie de două sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate. elemente de rigidizare FIG.5 . prin armarea elementelor de retenţie şi a contraforţilor.20.barajele cu elemente de retenţie sub formă de arce (baraje cu arce multiple).barajele cu elemente de retenţie din bolţi sau cupole. Paramentul amonte este mult înclinat. Aceste baraje s-au dezvoltat odată cu utilizarea betonului armat. 1. pilă 2. Din categoria aceasta de baraje fac parte: . placă plană 3. Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela că pot prelua deformaţii şi tasări diferite fiind . se folosesc grinzi de rigidizare care leagă contraforţii între ei.4. Barajele descompuse se execută în general în văi al căror raport între deschidere şi înălţime este mai mare de 3. arc 4. BARAJE DESCOMPUSE Distanţa dintre contraforţi se stabileşte astfel încât încărcarea transmisă pe terenul de fundaţie să nu depăşească rezistenţele admisibile ale acestuia.

pe râul Firiza. în pile şi plăci.3. Ele pot fi. iar în figura 3. o vedere în plan şi secţiuni tip ale barajului cu contraforţi Roselend. . e.21 sunt prezentate spre exemplificare. Astfel primul baraj cu contraforţi . cu înălţimea maximă de 80.1964 s-a executat barajul Strîmtori. având înălţimea maximă de 49. câteva secţiuni tip ale unor baraje descompuse. lungimea la coronament de 500 m. fiind alcătuit din 14 ploturi cu lăţimea L = 10 m şi un coeficient de evidare α = 0.ciupercă construit în România este barajul Secul. Este format din 15 ploturi deschise aval.5 m şi 200 m lungime la coronament. Grosimea plăcii amonte variază de la 6.22.de la Poiana Uzului. Şi în ţara noastră s-au realizat o serie de baraje de acest tip. El are o înălţime maximă de 38 m şi o lungime la coronament de 136 m.d. terminat în 1963.ciupercă. b.alcătuite din elemente independente. fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje. în pile şi cupole.65 m.21. În figura 3.5 m la bază. realizată prin 33 de ploturi de 15 m lăţime. până la 3 m la coronament. cu arce multiple. pe râul Bârzava. în consecinţă. deschişi aval. construite în zonele seismice. În perioada 1960 .4 m. c. cu contraforţi ciupercă. SECŢIUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE a. a b c d e FIG. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contraforţi .

detalii . 3 – case de vane. Barajul Roselend: a – vedere în plan. b. 2 – aducţiune.22.Fig. 4 – galerie de acces. 5 – culee. 1 – golire de fund.3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful