PROIECT - Finantele intreprinderii

I.Analiza echilibrului financiar pe baza bilantului

Analiza financiara se ocupa cu activitatea de diagnosticarea a starii de performanta financiara a intreprinderii la inchierea unui exercitiu financiar-contabil. Analiza financiara isi propune sa stabileasca punctele tari si punctele slabe ale gestiunii financiare in vederea fundamentarii unei noi strategii de mentinere si dezvoltare intr-un mediu concurential. Analiza financiara face obiectul preocuparilor externe ale partenerilor economici si financiari-bancari pentru fundamentarea unor posibile actiuni de cooperare cu respectiva intreprindere. Sursa de date pentru analiza financiara o reprezinta documentele contabile de sintaza: bilantul, contul de rezultate si celelalte anexe la bilant. Analiza financiara urmareste sa evidenteze modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt (obiectiv al analizei pe baza de bilant) si treptele de acumulare baneasca, de rentabilitate ale activitati interprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de rezultate). Bilantul sintetizeaza starea patimoniala a intreprinderii la un moment dat, in timp ce contul de rezultate sintetizeaza fluxurile economice si financiare de intrare, de prelucrare si de iesire pe perioada considerata. 1. 1) Descrierea bilantului financiar. Situatia neta

Structura bilantului contabil se apropie tot mai mult de o prezentare functionala a datelor contabile in detrimentul unei prezentari dupa criterii financiara de lichiditate si de exigibilitate. In acest sens este necesara o tratare prealabila a datelor contabile pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiza financiara semnificativa si traditionala. Se ajunge astfel la constructia unui bilant financiar in care clasificarea elementelor de activ si pasiv se face exclusiv dupa criteriul lichiditatii (capacitatea de a fi transformat in monede sau lichiditati) si dupa criteriul exigibilitatii (dupa posibilitatea de fi scadente la un moment dat) . Lista principalelor rubrici ale activului si pasivului, in modelul unui bilant in sistemul prescurtat este urmatoarea: ACTIV -Imobilizari necorporale -Imobilizari corporale -Imobilizari financiare un an) PASIV -Capitaluri proprii -Provizioane pentru riscuri si cheltuieli -Datorii financiare (cu durata mai mare de

-Stocuri -Avansuri si aconturi -Creante -Valori mobiliare de plasament -Disponibilitati

-Datorii furnizori -Datorii fiscale -Datorii sociale

In sinteza un bilant financiar cuprinde doua parti cu o strinsa interdependenta a elementelor componente de activ cu elementele componente de pasiv : partea de sus a bilantului care reflecta echilibrul financiar pe termen lung cu imobilizari in activ carora le corespund capitaluri permanente in pasiv; partea de jos a bilantului care surprinde echilibrul financiar pe termen scurt in corespondenta cu datorii de exploatare si credite de trezorerie in pasiv. Posturile de bilant pun in evidenta doua reguli principale ale finantarii: nevoile permanente de alocare a fondurilor banesti se vor acoperi din capitaluri permanente, in special din capitaluri propii; nevoile ciclice se vor acoperi din surse ciclice. Diferenta dintre activele totale si datoriile totale contractate ne da o prima si principala evaluare a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda situatia neta respectiv averea neta a actionarilor , activul neangajat in datorii. Bilanturile succesive pe anii N si N+1 ale societatii comerciale sunt urmatoarele: DENUMIREA ELEMENTULUI DE BILANT IMOBILIZARI CORPORALE TERENURI CLADIRI SI CONSTRUCTII SPECIALE MASINI SI UTILAJE TITLURI DE PARTICIPARE ALTE TITLURI IMOBILIZATE CREANTE IMOBILIZATE STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE MARFURI AVANSURI CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE ALTE CREANTE TITLURI DE PLASAMENT DISPONIBILITATI TOTAL ACTIV CAPITAL SOCIAL PRIME LEGATE DE CAPITAL Anul N 1315350 504637,5 866137,5 109125 5829450 1811700 52875 6493575 1090387,5 31125 1298850 1531575 8899425 15163762,5 44997975 2331675 918000 Anul N+1 2065200 552000 1002150 229875 11496600 2318550 3055800 10367025 1394962,5 163500 1857600 2836425 6162937,5 6369375 49872000 2331675 918000

DIFERENTE DIN REEVALUARE REZERVE REZULTATUL REPORTAT REZULTATUL EXERCITIULUI PROVIZIOANE REGLEMENTATE PROVIZIOANE PT. RISCURI SI CHELTUIELI IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE FURNIZORI AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI ALTE DATORII (DE EXPLOATARE) TOTAL DATORII TOTAL PASIV

2916600 9539850 225000 3563850 801450 1065600 15370875 4375500 2471700 1417875 23635950 44997975

2916600 11858775 225000 3167700 725625 1674675 17888025 4944750 2138175 1083000 26053950 49872000

SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) - TOTAL DATORII(AN N) SN(n) = 44997975 - 23635950 = 21362025 SN(AN N) = TOTAL ACTIV(AN N) - TOTAL DATORII(AN N+1) SN(AN N+1) = 49872000 - 26053595 = 23818405 SN=23818405-21362025=1846950 Aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major al gestiunii financiare si anume maximizarea valorii capitalurilor propii. Cresterea situatiei nete este consecinta reinvestirii unei parti din profitul net si a altor elemente de acumulari (provizioane reglementate, subventii etc.). 2. Indicatorii echilibrului financiar

Fondul de rulment(FR) Fondul de rulment reprezinta o marja de siguranta sau de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului si care se utilizeaza pentru reluarea ciclului de exploatare respespectiv pentru asigurarea echilibrului financiar in partea de jos a bilantului. Fond de rulment este expresia realizari echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Relatia generala de calcul este: FR = Surse permanente Alocari permanente = (Capitaluri proprii+Datorii financiare) Imobilizari nete Categoriile de fond de rulment sunt urmatoarele: 1. fond de rulment brut; 2. fond de rulment net;

3. fond de rulment propriu; 4. fond de rulment strain. 1. Fond de rulment brut semnifica ansamblul de active circulante susceptibile de a fi transformate in moneda intr-un interval de 1 an. 2. Fond de rulment net reprezinta categoria de fond de rulment cu cea mai mare operationalitate si are semnificatia marjei de securitate financiara care se desprinde in partea superioara a bilantului. FRN= CP AI FRN (AN N) =36732900-10489275 =26243625 FRN (AN N+1)= 41706075-20720175=20985900 Sau: FRN=AC DTS FRN (AN N)= 34508700-8265075=26243625 FRN (AN N+1)= 29151825-8165925=20985900 Unde: FRN = fond de rulment CP=capitaluri permanente AI = active imobilizate AC = active circulante DST = datorii pe termen scurt FRN =20985900-26243625=-5257725 3. Fond de rulment propriu semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile proprii la constituirea marjei de siguranta financiara la dispozitia intreprinderii sau semnifica autonomia de care se poate bucura o intrprindere in ceea ce priveste finantarea investitiilor sale strategice. FRP = Cp - AI FRP (AN N)= 20296425-10489275 =9807150 FRP (AN N+1)= 22143375-20720175=1423200 sau : FRP = FRN DTL FRP (AN N)= 26243625 - 16436475 =9807150 FRP (AN N+1)= 20985900-19562700 =1423200

 FRP=1423200-9807150=-8383950 Unde: FRP =fond de rulment propriu Cp = capitaluri proprii DTL = datorii pe termen lung 4. Fondul de rulment strain semnifica contributia pe care si-o aduc capitalurile imprumutate la constituirea marjei de securitate financiara respectiv dependebta de capitalurile imprumutate in ceea ce proveste finantarea investitiilor sale strategice . FRS = CP - Cp FRS(AN N) = 36732900-20296425=16436475 FRS(AN N+1) = 41706075-22143375=19562700 Sau: FRS = FRN FRP FRS(AN N) = 26243625-9807150=16436475 FRS(AN N+1) =20985900-1423200=19562700 FRS=19562700-16436475=3126225 Concluzii: Fondul de rulment net este asigurat in cei doi ani din contributia mai ridicata a fondului de rulment strain. Aceasta semnifica faptul ca in asigurarea echilibrului financiar in partea de sus a bilantului, datoriile financiare au o pondere mai importanta. Fondul de rulment strain are o evolutie craescatoare ceea ce ne pune in garda in privinta efortului de indatorare pe care il face societatea comerciala. Fondul de rulmant propriu se gaseste intr-o perioada nefasta inregistrand o scadere in termeni absoluti de 8.383.950. aceste lucru semnifica o anumita diminuare a autonomiei in domeniul investitional si trebuie retinut de factorii de decizie ai respectivei societati comerciale. Nevoia de fond de rulment Nevoia de fond de rulment se defineste ca fiind necesarul de finantat ca urmare a reluarii neintrrupte aciclului de exploatare, aprovizionare, producere, desfacere ca urmare a reinnoiri stocurilor si a creantelor. NFR = Alocari ciclice - Resurse ciclice = [stocuri + creante] - DST NFR(AN N) = 10445512,5- 8265075 = 2180437,5 NFR(AN N+1) = 16619512,5-8165925= 8453587,5

 NFR=8453587,5-2180437,5=6273150 Nevoia de fond de rulment are valori pozitive, chiar apreciabile, dar acesta nu se poate aprecia favorabil deoarece este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Trezoreria neta.

Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de fond de rulmentatunci excedentul de finantare se regaseste sub forma unei trezorerii nete concretizata disponibilitati banesti ce se pot afla atit in conturile bancare cit si in casa. TN = FRN - NFR TN(AN N) =26243625-2180437,5=24063187,5 TN(AN N+1)=20985900-8453587,5=12532312,5 Sau: TN= NEVOI DE TREZORERIE- RESURSE DE TREZORERIE TN(AN N) =24063187,5-0=24063187,5 TN(AN N+1)= 12532312,5-0=12532312,5 TN=12532312,5-24063187,5=-11530875 O trezorerie neta pozitiva arata ca in urma activitatii desfasurate, se degaja un excedent de finantare, dar aceasta descreste foarte spectaculos de la un an la celalalt. II ANALIZA REZULTATELOR FIRMEI O firma concentreaza o complexitate de actiuni economice si financiare; prin urmare veniturile si cheltuielile sunt generate de trei domenii de activitate: Activitatea de exploatare care vizeaza sectoarela : industriale; investitionale; comerciale; prestari servicii. Activitati financiare - se refera in special la participatiile la capitalul altor firme precum si alte actiuni de plasament. Activitati exceptionale -se refera la : amenzi si penalitati; cesiunea unor elemente de activ.

A.

Solduri intermediare de gestiune (marjele de acumulare).

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori valorici privind volumul si rentabilitatea societatii.

Contul de rezultate al societatii comerciale pe doi ani consecutivi este: Indicatori CHELTUIELI DE EXPLOATARE Cumparari de marfuri Variatia stocurilor Alte cumparari si cheltuieli externe Impozite,taxe si varsaminte asimilate Salarii Cheltuieli sociale Amortismente asupra activului imobilizat Provizioane asupra activului circulant Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI FINANCIARE Dobanzi si cheltuieli asimilate Diferente negative de curs valutar Cheltuieli nete din cesiunea de VMP CHELTUIELI EXCEPTIONALE Din operatii de gestiune Din operatii de capital Amortismente si provizioane Participarea salariatilor la profit Impozit pe profit VENITURI DE EXPLOATARE Vanzari de marfuri Productia vanduta VENITURI FINANCIARE Din VMP Dobanzi si venituri asimilate Diferenta pozitiva de curs valutar Venituri nete din cesiunea de VMP VENITURI EXCEPTIONALE Din operatii de gestiune Din operatii de capital Reluari asupra provizioanelor exceptionale 1. Marja comerciala Marja comerciala e reprezentata ca sold pentru intreprinderile cu profil comercial reflectande rentabilitatea activitatii desfasurata de acel tip de intreprindere. An N+1 44629200 -3900600 19111950 372600 3849975 1544625 640050 105000 46950 1413825 750 4800 27075 669075 244275 2761875 69085350 2937000 27525 1793325 300 663975 10050 35887,5 135787,5 An N 36507525 178725 16949250 328950 3490725 1380450 639075 50775 14775 743400 85050 40875 7050 238425 300000 3075000 62710012,5 2517562,5 1561125 587400 37875 25500 155250

Vanzari de marfuri - Cost de cumparare al marfurilor vandute = Marja comerciala(MC) MC=28356750-26023762,5=2332987,5 2. Valoarea adaugata

Anul N+1 Anul N 69085350 62710012,5 40728600 36686250 28356750 26023762,5

Valoarea adaugata exprima crestera de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie indeosebi a factorilor munca si capital deasupra valorii materialelor, subansamblelor, serviciilor cumparate de firma. Marja comerciala +Productia vanduta =Productia exercitului Productia exercitului -Consumuri externe =Valoarea adaugata(VA) VA=12181800-11592075=589725 Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie peste valoarea consumurilor externe (de la terti). 3. Excedentul brut de exploatare Excedentul brut de exploatare exprima acumularea bruta din activitatea de exploatare admitind ca amortizarea si provizioanele sunt doar cheltuieli calculate si nu platite.Excedentul brut din exploatare exprima capacitatea potentiala de autofinantare a investitiilor din amoritizari, provizioane si profit. Valoarea adugata -Impozite,taxe si varsaminte asimilate -Cheltuieli de personal =Excedentul brut de exploatare(EBE) EBE=6414600-6391950=22650 4. Profit de exploatare Anul N+1 Anul N 12181800 11592075 -372600 -328950 -5394600 -4871175 6414600 6391950 Anul N+1 Anul N 28356750 26023762,5 2937000 2517562,5 31293750 28541325 31293750 -19111950 12181800 28541325 -16949250 11592075

Profitul de exploatare exprima marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare ca urmare a deducerii tuturor cheltuielilor atit a celor platite cit si a celor calculate din venituri exploatarii atit a celor incasabile cit si a celor de incasat. Excedentul brut de exploatare -Amortismente de exploatare -Provizioane de exploatare -Alte cheltuieli de exploatare =Profitul exploatarii(PE) PE=5622600-5687325=-64725 5.Profit curent Profitul curent este determinat atat de rezultatul exploatarii cat si de cel al activitatii financiare fiind prin urmare rezultatul activitatii curente. Anul N+1 Anul N 5622600 5687325 2485125 2148525 -1414575 -828450 6693150 7007400 Anul N+1 Anul N 6414600 6391950 -640050 -639075 -105000 -50775 -46950 -14775 5622600 5687325

Profitul exploatarii +Venituri financiare -Cheltuieli financiare =Profitul curent(PC) PC=6693150-7007400=-314250

6.Profit net Profitul net exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiare cu care sunt renumerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Profitul curent +Venituri exceptionale -Cheltuieli exceptionale -Participarea salariatilor -Impozitul pe profit =Profitul net(PN) PN=3167775-3564675=-396900 Anul N+1 Anul N 6693150 7007400 181725 218625 -700950 -286350 -244275 -300000 -2761875 -3075000 3167775 3564675

Concluzii: Societatea comerciala si-a crescut marja comerciala si valoarea adaugata , dar alte rezultate sunt descrescatoare: Profitul exploatarii s-a diminuat ca urmare a unei puternice cresteri a provizioanelor de exploatare si a altor cheltuieli de gestiune curente. Profitul curent , care este suma dintre profitul activitatilor de exploatare si financiare, este si el diminuat, ca urmare a reducerii mai mult decat sensibile rezultatelor activitatii financiare. Acest rezultat este retinut de analistii financiari. Profitul net al exercitiului este pozitiv dar in scadere (in termeni relativi). B. Capacitatea de autofinantare

Capacitatea de autofinantare reflecta potentialul financiar de crestere economica a intreprinderii, respectiv sursa financiara generata de activitatea industriala si comerciala a unei firme dupa scaderea tuturor cheltuielilor platibile la o noua scadenta. Capacitatea de autofinantare se poate calcla prin doua metode: Metoda deductiva Excedentul brut din exploatare +Venituri financiare incasate -Cheltuieli financiare +Venituri exceptionale incasate -Alte cheltuieli suportate -Cheltuieli exceptionale -Participarea salariatilor la profit -Impozit pe profit =Capacitatea de autofinantare(CAF) Anul N+1 Anul N 6414600 6391950 2485125 2148525 -1414575 -828450 10050 37875 -46950 -14775 -4800 -40875 -244275 -300000 -2761875 -3075000 4437300 4319250

Metoda aditiva Profitul net +Amortismente +Provizioane +Cheltuieli exceptionale calculate +Valoarea contabila a elementelor de activ cedate -Reluari ale provizioanelor -Venituri nete din cedarea elementelor de activ =Capacitatea de autofinantare(CAF) AN N+1 3167775 640050 105000 669075 27075 -135787,5 -35887,5 4437300 AN N 3564675 639075 50775 238425 7050 -155250 -25500 4319250

III ANALIZA CASH-FLOW-RILOR SI ELABORAREA TABLOULUI DE FINANTARE Tabloul de finantare

Pentru a surprinde fluxurile nete de trezorerie practica financiara a elaborat tabloul de finantare pe baza bilantului si a contului de rezultate. Bilantul descrie situatia intreprinderii la un moment dat ca rezultat al fluxurilor fizice si financiare, iar contul de rezultate inregistreaza cheltuielile si veniturile ocazionate de aceste fluxuri. Scopul acestui tablou este de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxului monetar de incasari si plati ale exercitiului incheiat. Ecuatia fundamentala pe care o explica tabloul de finantare este: TN=FR-NFR Se stabileste pe baza a doua bilanturi succesive : NR.CRT. ACTIV PASIV AN N+1-AN N AN N+1-AN N 1. 749850 0 2. 47362,5 0 3. 136012,5 0 4. 120750 2318925 5. 5667150 0 6. 506850 -396150 7. 3002925 -75825 10230900 1846950 8. 3873450 609075 9. 304575 2517150 10. 132375 569250 11. 558750 -333525 12. 1304850 -334875 13. -2736487,5 14. -8794387,5 -5356875 3027075 4874025 4874025

Pentru elaborarea taboului de finantare se parcurg doua etape : 1.Determinarea variatiei fondului de rulment ca urmare a modificarii structurii capitalului in partea superioara a bilantului;

2.Determinarea variatiei trezoreriei nete ca urmare a modificarii nevoii de fond de rulment; Prin intermediul tabloului de finantare se evidentiaza: fluxul de resurse financiare mobilizate de firma din: autofinantare, aport de capital; utilizarea acestor resurse financiare (alocari) pentru: investitii, plata dividendelor, rambursarea imprumutului; Tabloul de finantare

ALOCARI
Achizitii de active fixe Reduceri de propriu Dividende platite Rambursari ale datorie financiare I) VARIATIA FONDULUI DE Cresterea de stocuri si de creante Diminuarea datoriilor de exploatare Rambusari de credite de trezorerie II) VARIATIA TREZORERIEI ALOCARI 10230900

RESURSE FINANCIARE
CAF Aport nou de capital Imprumuturi pe termen mediu,lung Preturi de cesiune ale activelor fixe

RULMENT
Cresterea datoriilor de exploatare Credite noi de trezorerie Reduceri de stocuri Reduceri de creante

NETE
RESURSE 4319250 1846950 3126225

FR = Resurse - Alocari = -938475 6174000 99150 TN = 6074850

Excedentul de trezorerie al exploatarii(ETE) ETE reprezinta surplusul efectiv de trezorerie degajat de activitatea de exploatare si masoara capacitea firmei de a face fata nevoii de autofinantare a investitiilor privind cresterea firmei si a nevoii de rambursare a datoriilor financiare. EBE = venituri incasabile - cheltuieli platibile =(venituri incasate-cheltuirli platite)+(venituri de incasat-cheltuieli de platit)

EBE = (67594725-64030050)+(74689200-71521425)=6732450 EBE = ETE + NFR ETE = EBE - NFR ETE = 6732450-6273150=459300 Excedentul de trezorerie al exploatarii este destinat acoperii cheltuielilor financiare, rambursarii imprumutului financiar, plata impozitului si a dividendelor. Analiza cash-flow-rilor Intreaga activitate desfasurata de intrpeindere cuprinde doua categorii de operatiuni: - de gestiune - de capital Operatiunile de gestiune sunt cele mai insemnate si cu caracter recurent repetitiv in viata economica a intreprinderii. Operatiunile de capital vizeaza modificari in volumul si structura activelor si a pasivelor intrprinderii ca urmare a deciziilor de investitii si a celor de finantareluate de conducerea intreprinderii. Cash-flow-ul din exploatare si cash-flow-ul de gestiune Rezultatul operatiunilor de gestiune il constituie cash-flow-ul de gestiune. Deoarece marimea acestuia e determinata in cea mai mare parte de operatiunile de exploatare, el se evidentiaza cel mai frecvent ca si cash-flow din exploatare. Profitul exploatarii -Impozit pe profit +Amortizari =Cash-flow-ul expoatarii AN N+1 5622600 -2761875 1413825 4274550 AN N 5687325 -3075000 743400 3355725

Cash-flow-ul explatarii are semnificatia unei capacitati potentiale reiesite din contabilitate be baza contului de rezultate,pentru autofinantarea cresterii economice a intreprinderii si pentru remunerarea investitorilor de capital. Daca luam in considerare rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune atunci este mai corect sa determinam un cash-flow de gestiune. Venituri exceptioanale -Cheltuieli exceptionale =Rezultatul execeptional AN N+1 181725 -700950 -519225 AN N 218625 -286350 -67725

Excedentul brut din exploatare +Venituri financiare + Rezultat exceptional -Impozit pe profit = Cash-flow-ul de gestiune Cash-flow-ul disponibil(CFD)

6414600 2485125 -519225 -2761875 5618625

6391950 2148525 -67725 -3075000 5397750

Pentru cazul mai general cand se ia in calcul si rezultatul operatiunilor de capital, operatiuni ce determina modificari in volumul activelor si pasivelor intreprinderii, atunci remunerarea efectiva a investitorilor de capital se face la nivelul cash-flow-ului disponibil. In raport cu destinatiile sale cash-flow-ul disponibil la nivelul intreprinderii se compune din cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori. CFD=CFDactionari+CFDcreditori La randul lor cash-flow disponibil pentru actionari si cash-flow disponibil pentru creditori se calculeaza astfel: Profitul net -Variatia capitalurilor proprii = Cash-flow-ul disponibil pt.actionari Dobanzi -Variatia datoriilor = Cash-flow-ul disponibil pt.creditori Deci: Cash flow-ul disponibil pentru actionari 1717725 Cash flow-ul disponibil pentru creditori -1613250 = Cash flow-ul disponibil 104475 IV SISTEMUL DE RATE AL SOCIATATII COMERCIALE Rata de rentabilitate comerciala 1. Rata marjei comerciale se calculeaza dupa formula: Rmc=
MC V a n z a_rdie_ m a r f u r i
28356750 = 41% 69085350

3564675 -1846950 1717725 1413825 -3027075 -1613250

Rmcn+1=

Rmcn=

26023762 ,5 = 41 % 62710012 ,5

Interpretare: pune in evidenta startegia comerciala a intreprinderii analizate si apreciaza influenta constrangerii pietei si a politicii preturilor de vanzare. 2. Rata marjei brute de exploatare se calculeaza ca raport intre excedentul brut din explaotare si cifra de afaceri: Rmb= Rmbn+1= Rmbn=
EBE CA

6414600 = 9% 72022350

6391950 = 9% 65227575

Interpretare:masoara nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiara, de politiva de investitii, de incidenta fiscalitatii si a elementelor exceptionale si indica aptitudinea proprie a activitatii de exploatare de a degaja profit. 3. Rata marjei nete se calculeaza ca raport intre rezultatul net si cifra de afaceri: Rmn= Rmnn+1=
RN C A

3167775 = 4. 4% 72022350

3564675 = 5.4% 65227575 Interpretare: aceasta rata exprima eficienta globala a intreprinderii respectiv capacitatea sa de a realiza profit si de a rezista concurentei.

Rmnn=

4. Rata marjei nete de exploatare se calculeaza ca raport intre rezultatul exploatarii si cifra de afaceri: Rme=
P E C A

Rmen+1=

5622600 = 7.8% 72022350

Rmen=

5687325 = 8.7% 65227575

Interpretare: pune in evidenta eficienta activitatii de exploatare sub toate aspectele respectiv industrial, administrativ si comercial si de asemenea prezinta avantajul de a fi influentata de amortizari si provizioane devenind un rezultat net al exploatarii. 5. Rata marjei brute de autofinantare se calculeaza ca raport intre capacitatea de autofinantare si cifra de afaceri: Rmba=
CAF CA

Rmban+1= Rmban=

4437300 = 6.1% 72022350

Interpretare: Masoara surplusul de rezerve de care dispune intreprinderea pentru a-si asigura dezvoltarea si rambursarea actiunilor noi. 6. Rata marjei asupra valorii adaugate se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si valoarea adugata: Rmva= Rmvan+1=
EBE VA

4319250 = 6.6% 65227575

6414600 = 53% 12181800

Rmvan=

6391950 = 55% 11592075

Interpretare: Masoara rezultatul brut de care dispune intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de exploatare. Ratele de rentabilitate economica Aceste rate masoara eficieta mijloacelor materiale si financiare alocate intregii activitati a firmei. 1. Rata excedentului brut din exploatare se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si activul economic:

Reb =

EBE EBE = a ctiv e co n o m ic imobilizar i + NFR _

6414600

Rebn+1= 20720175 + 8453587 ,5 = 22 % Rebn=

6391950 = 50 % 10489275 + 2180437 ,5

Interpretare:Aceasta rata ofera o apreciere globala asupra rentabilitatii brute a capitalurilor investite si in plus prezinta avantajul ca nu este afectata de politica de amortizare. 2. Rata de rentabilitate economica se calculeaza ca raport intre EBIT si activul economic. Rec=
E B IT = a ctiv eco n o m ic _
7343475
=

v e _nt o t a cl eh e_ tlot t (aF l a _rda o b a sn_ iz m p _o pz _i pt r o) f i t e _ i i e a c t_ ie vc o n o m i c

Recn+1= 20720175 + 8453587 ,5 = 25 % Recn=

7383075 = 58 % 10489275 + 2180437 ,5

3. Rata profitului net se calculeaza ca raport intre profitul net si activul economic : Rpn =
PN PN = a ctiv eco n o m ic imobilizar i + NFR _
3167775 = 11 % 20720175 + 8453587 ,5 3564675

Rpnn+1=

Rpnn= 10489275 + 2180437 ,5 = 28 % Interpretare: aceasta rata exprima rentabilitatea neta de dobanzi si impozit a activului economic investit. 4. Rata rentabilitatii activului economic se calculeaza ca raport intre rezultatul exploatarii inainte de deducerea dobanzilor si a impozitului pe profit si activul total. Rae=
rez _ exp l activ _ total

Raen+1= Raen=

10868850 = 22% 49872000

10825800 = 24% 44997975

Interpretare: rezultatul exploatarii inainte de deducerea cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit reprezinta rezultatul curent inaintea deducerii impozitului pe profit, a dobanzilor si cheltuielilor asimilate. 5. Rentabilitatea activului economic brut se calculeaza ca raport intre excedentul brut din exploatare si activul total. Raeb=
E BE activ_ total

Raebn+1= Raebn=

6414600 = 13% 49872000

6391950 = 14% 44997975

6. Rata de rentabilitate economica bruta se calculeaza ca raport intre excedentul brut din explaotare si capitalul economic brut.

EBE c a p i ta el c o n o m b r u t _ _ ic

-pt. anul n+1: 47323237 ,5 = 14 % -pt. anul n:

6391950 = 17 % 37381762 ,5

6414600

Interpretare: nefiind perturbata de deciziile privind amortizarea aceasta rata e folosita frecvent in analiza externa deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderile apartinand aceluiasi sector indiferent de marimea lor sau de forma lor de proprietate.

7. Rata de rentabilitate economica neta se calculeaza ca raport intre rezultatul exploatarii si capitalul economic net.

-pt. anul n+1: -pt. anul n: 36742687 ,5 = 15 %

5687325

5622600 = 12 % 46683187 ,5

Interpretare: capitalul economic net semnifica faptul ca s-au dedus amortizarile si provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor.

Ratele de rentabilitate financiara 1. Rata de rentabilitate financiara

Aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, adica al plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea cumpararea actiunilor firmei. Se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalurile proprii
profit_ net capitaluri proprii _

-pt. anul n:

3564675 20296425

= 0,18

-pt. anul n+1:

3167775 = 0,14 22143375

Rentabilitatea financiara este prin urmare influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii firmei. Este de dorit ca rentabilitatea financiara sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pe piata capitalului de imprumut, pentru a face atractive actiunile intreprinderii si a creste cursul lor bursier. 2. Rata de rentabilitate financiara neta se calculeaza ca raport intre rezultatul net al intreprinderii si capitalurile proprii al acesteia. Din capitalurile proprii se exclud profitul nerepartizat.
rezu lta tul n et _ ca p italu ri p ro p rii _

3564675 = 0,17 20296425 225000 3167775 -pt. anul n+1: = 0,14 22143375 225000

-pt. anul n:

3. Rentabilitatea financiara a capitalurilor permanente se calculeaza dupa urmatoarea formula:

p r o f i_t nu el +t d o b a n z i c a p i t a_l pu r oi p+ ri imi p_rp e_ t e r .m l u n _gs i_ m d i u . _

-pt. anul n:
4308075 36732900

= 0,11

4581600 = 0,11 41706075 Interpretare: rentabilitatea astfel exprimata remunereaza capitalurile proprii prin acordarea dividendelor avand o dimensiune de remunerare a imprumuturilor prin plata dobanzilor.

-pt. anul n+1:

Ratele echilibrului financiar 1. Rata de finantare a imobilizarilor durabile si activele imobilizate brute. se calculeaza ca raport intre resursele

r e s u r_sdeu r a b i l e a c t i v iem o b i lei_ b rt u t e _ za

-resursele durabile sunt egale cu capitalurile permanente. -pt. anul n:
36732900 10489275

= 3,50

41706075 = 2,01 20720175 Interpretare: aceasta rata evidentiaza conditia de finantare a imobilizarilor. O valoare supraunitara semnifica faptul ca ansamblul imobilizarilor e finantat din resurse durabile respectiv din capitaluri permanente.

-pt. anul n+1:

2. Rata fondului de rulment propriu se calculeaza ca raport intre capitalurile proprii si activele imobilizate brute.

c a p i t a _up rrio p r i i l a c t i v iem o b i lei_ b rt u t e _ za

-pt. anul n:

20296425 10489275

= 1,93 = 1,07

-pt. anul n+1:

22143375 20720175

Interpretare: aceasta reprezinta o rata referitoare la finantarea proprie a imobilizarilor motiv pentru care se doreste ca acesta rata sa fie supraunitara. 3. Rata de finantare a nevoii de fond de rulment de exploatare se calculeaza dupa formula:
FR NFR

-pt. anul n:

26243625 = 40,44 648862 ,5 20985900 = 3,74 5617162 ,5

-pt. anul n+1:

Interpretare: aceasta rata evidentiaza proportia corespunzatoare din fondul de rulment care evidentiaza partea cea mai stabila a nevoiii de fond de rulment legata de exploatare. Ratele de lichiditate 1. Rata lichiditatii generale sau rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare se calculeaza ca raport intre activele circulante si datoriile exigibile pe termen scurt. a c ti v e i c u l a n te _c d a to _ ite r m _ s c u r t r i en -pt. anul n:
34508700 8265075

= 4,14

29151825 = 3,57 8165925 Interpretare: reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

-pt. anul n+1:

2.

Rata lichiditatii reduse se calculeaza astfel:

active circulante stocuri _ datorii term en scurt _ _

-pt. anul n:

34508700 6493575 = 3,39 8265075

29151825 1036025 = 3,44 8165925

-pt. anul n+1:

Interpretare:aceasta rata exprima capacitatea unei firme de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si din disponibilitati. 3. Rata lichiditatii imediate sau rata capacitatii de plata imediate se calculeaza cu formula:
disponibil itati DTS

-pt. anul n:

15163762 ,5 = 1,83 8265075

-pt. anul n+1:

6369375 = 0,77 8165925

Interpretare: caracterizeaza capacitatea de rambursaree instantanee a datoriilor tinand cont de incasarile existente. 4. Rata solvabilitatii pe termen lung se calculeaza astfel:
a ctiv_ to ta l da to rii to ta le _

-pt. anul n:

44997975 23635950

= 1,9 = 1,91

-pt. anul n+1: Ratele de indatorare

49872000 26053950

1.

Levierul =

d a to rii to ta le _ c a p ita_ p ro p riu l = 1,16

-pt. anul n:

23635950 20296425

-pt. anul n+1:

26053950 = 1,17 22143375

Acesta se interpreteaza si ca rata automoniei financiare a intreprinderii, respectiv daca angajamentele sale pe termen mediu si lung sunt suficient garantate prin capitalul propriu al firmei. 2. Rata datoriilor financiare se calculeaza astfel:
datorii finan ciare _ capitaluri p erm an ente _

-pt. anul n:

16436474 36732900

= 0,44 = 0,46

-pt. anul n+1:

Aceasta rata caracterizeaza gradul de indatorare al inreprinderii pe termen lung. Rata datoriilor financiare trebuie sa fie mai mica de 0,5; 3. Rata independentei financiare este data de formula: ca p ita lu _ p ro p rii ri ca p ita lu _ p erm a n e n te ri -pt. anul n:
20296425 36732900

19562700 41706075

= 0,56 = 0,54

-pt. anul n+1:

22143375 41706075

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata datoriilor financiare si masoara ponderea capitalurilor proprii in ansamblul resurselor permanente. In general aceasta rata trebuie sa fie superioara sau cel putin egala cu 0,5 din considerente impuse de norme bancarein relatiile de credit cu intreprinderea. 4. Rata capacitatii de imprumut se calculeaza astfel:

c a p ita lu_ p ro p rii ri d a to rii la _ te rm e n _

-pt. anul n:
20296425 16439475

= 1,23 = 1,13

-pt. anul n+1:

22143375 19562700

Interpretare: compara resursele proprii cu imprumuturile contractate pe termen lung. 5. Rata capacitatii de rambursare este data de formula:

i m p r u mi _up t eu tre r m _el u n g _ n CAF

-pt. anul n:
16436475 4319250

= 3,80 = 4,40

-pt. anul n+1:

19562700 4437300

Interpretare:exprima teoretic in numar de ani capacitatea intreprinderii de a rambursa in totalitate imprumuturile contarctatepe termen lung. Cu cat valoarea raportului e mai mica cu atat mai mare va fi capacitatea de rambursare. Rata capacitatii de rambursare exprima, in numar de ani, capacitatea intreprinderii de a rambursa datoriile financiare. Teoretic normele bancare impun un numar de 3 ani pentru rambursarea datoriilor financiare prin capacitate de autofinantare. 6. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este egala cu raportul:
cheltu ielifina ncia re _ EBE

-pt. anul n:

743400 = 0,12 6391950

1413825 6414600

-pt. anul n+1:

= 0,22

Interpretare:aceasta rata separa intreprinderile sanatoase de cele falimentare. In cazul in care aceasta rata e >60% intreprinderea inregistreaza probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre in stare de faliment. 7. Costul indatorarii se calculeaza astfel: ch eltu ieli fina n cia re _ im pru m u tu_rto ta le i -pt. anul n:
743400 23635950

= 0,031

-pt. anul n+1:

1413825 26053950

= 0,054

Ratele privind structura activului si a pasivului 1. Rata activelor imobilizate se calculeaza astfel:

a c tiv _ im o b ilizea t e a c tiv to ta l _

-pt. anul n:

20720175 44997975

= 0,46

-pt. anul n+1:

10489275 49872000

= 0,21

Interpretare: masoara ponderea elementelor patrimoniale aflate la dispozitia intreprinderii in mod permanent in totalul activului 2. Rata imobilizarilor corporale se calculeaza astfel:

im ob iliza _ corp ora le ir a ctiv_ total

-pt. anul n:

1315350 44997975

= 0,029

-pt. anul n+1:

Interpretare: fiind dependenta de specificul activitatii cat si de caracteristicile tehnice ale intreprinderii rata va inregistra valori diferite de la o ramura la alta. Pentru intreprinderile comparabile aceasta rata arata in ce masuraea va putea rezista unei crize economice siut fiind faptul ca o imobilizare ridicata a capitalurilor in active fixe implica riscul netransformarii rapide a acestora in lichiditati. 3. Rata imobilizarilor financiare se calculeaza cu formula: im o b iliza_ fin a n cia re ir ac tiv_ to ta l -pt. anul n:
7694025 44997975

2065200 49872000

= 0,041

= 0,17

16870950 = 0,33 49872000 Interpretare: ca masura a politicii de investitii financiare valoarea indicatorului este strans legata de marimea intreprinderii.

-pt. anul n+1:

4.

Rata activelor circulante se exprima astfel:

a c tiv _ c ir c u la n te e a c tiv to ta l _

-pt. anul n:

34508700 44997975

= 0,77

-pt. anul n+1:

29151825 49872000

= 0,58

Interpretare: aceasta rata este complementara cu rata activelor imobilizate. 5. Rata stocurilor se calculeaza astfel:
stocuri activ_ total

-pt. anul n:

6493575 44997975

= 0,14

-pt. anul n+1:

Interpretare: aceasta rata este influentata de natura activitatii intreprinderii si de lungimea ciclului ei de exploatare. 6. Rata activelor de trezorerie se calculeaza astfel: a c t i_v de e_ t r e z o r e r i e a c t_vo t a l it -pt. anul n:
24063188 44997975

10367025 49872000

= 0,21

= 0,53

-pt. anul n+1:

12532313 49872000

= 0,25

Interpretare: reflecta ponderea disponibilitatilor banesti si a valorilor mobiliare de plasament in patrimoniul intreprinderii. 7. Rata autonomiei financiare globale este data de formula: cap ita luri proprii _ p asiv_ to tal -pt. anul n:
20296425 44997975

= 0,45

22143375 = 0,44 49872000 Interpretare: este un indicator global referitor la autonomia finaciara a intreprinderii apreciata in ansamblul ei.

-pt. anul n+1:

8.

Rata de indatorare globala se calculeaza astfel:

da to rii to ta le _ pa siv_ to ta l

-pt. anul n:

23635950 44997975

= 0,52

-pt. anul n+1:

Interpretare : masoara ponderea datoriilor globale indiferent de durata si originea lor in patrimoniul intreprinderii. Prin natura ei aceasta rata este mai mica decat 1,si pe masura ce valoarea raportului se diminueaza autonomia financiara creste.

26053950 49872000

= 0,52