Rolul Factorilor Genetici asupra Turismului

Factorii demografici
Turismul este o creatie umana, rezultata din nevoia de recreere. Deci, preutindeni si n toate timpurile, omul a reprezentat principalul element al aparitiei si dezvoltarii turismului. Cresterea numarului de locuitori ai planetei a determinat sporirea treptata a numarului de turisti; astfel turismul s-a generalizat treptat ca fenomen social. De la 1,8 mld. loc. n 1920 numarul locuitorilor globului a depasit 6 mld. la sfrsitul anului 2000. Dupa al doilea razboi mondial, ca urmare a industrializarii si urbanizarii a crescut nivelul de trai al populatiei si s-a produs explozia demografica. Aceasta a fost mai accentuata n tarile n curs de dezvoltare. Cresterea numerica a populatiei, n special a populatiei urbane, a dus la cresterea numarului de turisti. n 1950 ponderea populatiei urbane pe glob era de 29%, ajungnd n 2000 la 50%. n tarile n curs de dezvoltare, proportia populatiei urbane a crescut de la 17 la 39%, iar n tarile dezvoltate de la 54 la peste 76%. Ariile cele mai urbanizate, n 2000, sunt Europa (75%), America de Nord (75%) si America de Sud (73%). Aceasta arata ca procesul de urbanizare este n plina dezvoltare n toate tarile de pe glob, ceea ce contribuie la cresterea rezervei de turisti. n functie de marimea asezarilor urbane creste si numarul turistilor care se deplaseaza pe distante mici. n anul 2000, numarul oraselor milionare a trecut de 300, ele fiind emitatori importanti de turisti (si receptori de asemenea). Structura populatiei pe grupe de vrsta influenteaza volumul fluxurilor turistice, alegerea locului de destinatie, a perioadei deplasarii, a mijloacelor de transport utilizate si a tipului de turism. Statisticile arata ca n ultimii ani a crescut ponderea grupei de vrsta cuprinsa ntre 15 si 24 de ani. De asemenea, dupa al doilea rzboi mondial, creste substantial participarea grupei de vrsta de peste 65 ani. Aceasta se explica prin cresterea sperantei medii de viata n toate tarile emitatoare de turisti (n Europa de Vest, peste 80 de ani), existenta timpului liber, cresterii veniturilor, mbnatatirea conditiilolr de sanatate, n final cresterea nivelului de trai. Structura pe grupe de vrsta influenteaza balanta timpului de ocupare a bazelor turistice. Grupa vrstnica asigura ocuparea bazelor de tratament si cura balneara n

perioadele extrasezonale, cnd si preturile sunt mai mici. Adultii si tineretul (elevi si studenti) participa la activitatile turistice n timpul concediilor de odihna si n perioada vacantelor, cnd sunt solicitate bazele de cazare din regiunile litorale si montane. innd cont de gradul de mobilitate al populatiei tinere si de dorinta de cunoastere, este necesara crearea unor conditii optime de practicare a turismului, de vizitare att a obiectivelor naturale, ct si a celor culturale si istorice. n acelasi sens, trebuie adaptate bazele de cazare oferite, apelndu-se la moteluri, hanuri, cabane, campinguri, tabere pentru tineret etc. Turismul practicat de grupa vrstnica este orientat catre activitatile de recreere si ngrijire a sanatatii si mai putin de vizitare. Organizarea transportului se face diferentiat pe grupe de vrsta. O atentie deosebita se acorda transportului si serviciilor oferite grupei vrstnice, dornica de mai mult confort. Tot mai multi turisti, n special din tarile dezvoltate, prefera transportul cu autoturisme (pe care la nchiriaza) sau cu microbuze (10-20 locuri). Structura profesionala a turistilor constituie un factor semnificativ pentru tipurile de turism practicat:  se obesrva o participare mai mare a celor cu studii superioare (profesori, medici, ingineri etc.) si cu studii medii, dect a celor ce presteaza o munca fizica (muncitori necalificati, agricultori)  dorinta spre calatorie este n raport cu veniturile obtinute de familie;  calatoria depinde de locul si rolul ocupat n ramurile de activitate, de durata concediilor si de repartitia acestora n timpul unui an calendaristic. n circulatia turistica apar doua extreme: dorinta spre calatorie ajunge la nivel maxim la liberii profesionisti si intelectuali (75-80%), si cote minime la populatia agricola (5-10%). Structura profesionala a populatiei influenteaza adaptarea fizionomiei unei asezari turistice la cerintele ei specifice, si invers, anumite tipuri de dotari atrag anumite grupe profesionale si sociale de turisti.

Factorii economici
Transformarea necesitatii de practicare a turismului n realitate depinde de resursele financiare ale populatiei, n conditiile existentei timpului liber. Astfel, factorul economic se impune n geneza turismului prin veniturile reale si cresterea duratei concediilor platite. Partea din veniturile personale (familiale) ramasa la dispozitia fiecarui membru al societatii dupa achitarea cheltuielilor curente (locuinta, hrana, mbracaminte, taxe si impozite, transport etc) poate fi luata n seama pentru practicarea turismului pe masura puterii lor de cumparare (n functie de crize, inflatie etc) Perioada postbelica se remarca prin cresterea veniturilor populatiei tarilor dezvoltate, n modificarea structurii consumurilor si cheltuielilor. Se constata o crestere a cheltuielilor pentru activitati culturale, ngrijirea sanatatii si turism. Participarea persoanelor la acitvitatea turistica se diferentiaza dupa venitul pe locuitor din fiecare tara si dupa categoria sociala din care fac parte. Astfel n Italia, intelectualii si functionarii participa cu peste 50% la circulatia turistica, muncitorii cu 20%; n SUA, persoanele cu venituri sub 3000 USD/luna, practica turismul n proportie de 25%. Tipul si formele de turism depind de marimea venitului. Persoanele cu venituri mari practica turismul de lunga durata si la distante mari, cu mijloace de transport rapide si confortabile. Persoanele cu venituri mici participa la turism de scurta durata, la distanta scurta si pe ct posibil la utilizarea unor baze de cazare si servicii ieftine, eventual n extrasezon. Dupa estimarile ONU si UIOOT, venitul mediu pe locuitor la nivel mondial a atins n anul 2000, 1700 USD, dublu fata de 1975 (853USD). Cele mai mari venituri medii pe locuitor sunt n America de Nord si Europa vestica (5000-6000 USD), Australia si Noua Zeelanda (4300 USD), urmate la mare distanta de tarile din America de Sud (695 USD), Asia (575 USD), Africca (277 USD). Venitul national influenteaza fenomenul turistic, prin furnizarea mijloacelor necesare populatiei pentru practicarea lui, prin stimularea investitiilor, prin dezvoltarea unei baze tehnico-materiale proprii.

Factorii socio-culturali
Acestia au o importanta decisiva n dezvoltarea turismului. Din factorii sociali decurge raportul dintre timpul productiv si neproductiv al omului. Cresterea timpului neproductiv ofera sanse practicarii turismului. Timpul neproductiv poate fi constrns si util. Timpul neproductiv constrns se consuma cu activitati cotidiene: circulatie, activitati casnice, cumparaturi etc. Timpul neproducitv util se consuma pentru: pregatire profesionala (cursuri, biblioteci, pregatire individuala etc.); ridicarea nivelului de cultura generala (citit literatura, ascultat muzica, vizitarea unei expozitii); activitati sportive (alergari, gimnastica, tenis etc.); activitati destinate manifestarilor sociale (ntruniri), culturale (teatru, cinema). Din punct de vedere social, timpul liber este supus cerintelor si conditiilor unei perioade istorice. Repartitia timpului liber n cursul unui an este importanta pentru delimitarea tipurilor de turism si a modului de amenajare al teritoriului. Timpul liber apare n urmatoarele perioade:  n timpul saptamnii (dupa orele de munca);  la sfrsitul saptamnii (week-end);  n sarbatorile legale;  n perioada concediilor anuale si a vacantelor. Un rol important n dezvoltarea turismului revine concediilor platite. Acestea se acorda n majoritatea tarilor n mod diferentiat (n totalitate sau fractionat). Existenta concediilor platite a contribuit la transformarea turismului ntr-un fenomen de masa si la intensificarea turismului international. n functie de durata timpului liber utilizat pentru turism, apar trei categorii principale:

*Turismul ocazional, din timpul saptamnii, dupa orele de munca. Se practica la distanta mica sau la imediata apropiere. *Turismul de recreere se practica la sfrsitul saptamnii (fiind numit si turism de week-end), cu durata de pna la 2 1/ 2 zile. n functie de mijloacele de transport folosite, se desfasoara la distante diferite de locul de resedinta (de preferinta pna la 150 km). Perfectionarea mijloacelor de transport si a rutelor atrag tot mai multi turisti, cu posibilitati financiare la distante mai mari. *Turismul de recreere si ngrijirea sanatatii se desfasoara n perioada concediilor si a vacantelor anuale, cu o durata mai mare si la orice distanta. n aceasta categorie se practica turismul intern si international. Analiza evolutiei timpului n tarile dezvoltate arata schimbari n urmatoarele directii:  micsorarea timpului productiv (4-5 zile de munca pe saptamna; ziua de munca de 6-8 ore);  cresterea timpului liber la sfrsit de saptamna (2 1/ 2-3 zile);  cresterea duratei concediilor anuale (de la 2 la 4 saptamni; se prevede sa creasca la 10 saptamni n viitor);  fractionarea concediilor anuale (2-4 pe an), este motivata de faptul ca un singur concediu pe an determina o perioada ndelungata de uzura a fortei de munca, dar si de necesitatea corelarii cu vacantele elevilor si studentilor;  largirea posibilitatilor de optiune n alegerea perioadei de afectuare a concediilor. Cunoasterea acestor aspecte reprezinta o conditie determinata pentru dezvoltarea turismului. Cresterea timpului liber va duce la conservarea sanatatii populatiei, la sporirea gradului de cultura si de educatie.

Factorii politici
Acestia trebuie judecati prim prisma ideoligiilor si practicilor politice, dar si prin situatii conjuncturale favorabile (pace si ntelegere ntre popoare) sau nefavorabile (razboaie, conflicte armate, tensiuni internationale). Politica economica a statelor influenteaza turismul n mod direct prin: liberalizarea circulatiei persoanelor si simplificarea formalitatilor de trecere a frontierelor de stat, prin formalitatile de eliberare a vizelor turistice, prin facilitati bancare (unificarea monedelor) si vamale. Situatiile de instabilitaete politica, recesiunile economice, crizele (energetice, alimentare, de apa) determina restrngerea ariei activitatilor turistice si intensitatea fenomenului turistic. Turismul contribuie la colaborarea si la dezvoltarea economica a statelor. Stabilitatea politica este foarte importanta, ca si masurile de securitate. Cel mai cautat circuit turistic al europenilor si japonezilor n SUA (San Diego Zoo - Grand Canyon Disneyland - Florida - San Francisco) a fost afectat prin fragmentarea lui dupa 11 septembrie 2001.

Factorii psihologici
Acestia se manifesta ca urmare a constientizarii rolului omului n natura si n societate. Pe masura dezvoltarii societatii, omul si manifesta tot mai mult dorintele de utilizare a timpului liber. Dorinta de a pleca n alte locuri dect cele cunoscute zi de zi, curiozitatea de a vedea alte peisaje (de aici si expresia des ntlnita de exprima dorinta de a "schimba peisajul"), nevoia de deconectare si de eliberare de mediul n care munceste, stau la baza miscarii turistice. Exista si alte cauze care determina miscarea turistica: "prestigiul social", moda de a vizita anumite locuri, imitarea altor persoane cu anumite posibilitati materiale, considerente

religioase, manifestari sportive etc. Exista si factori inhibatori ai miscarii turistice: starea sanatatii, relatiile tensionate din familie, sedentarismul, vrsta niantata, starea vremii si nu n ultimul rnd, costurile etc. Motivatiile pentru turism sunt diferite:  motivatii sociale, dorinta de evadare din peisajul obisnuit, de cunoastere a altor oameni si grupuri sociale, nevoia de a se convinge singur de ceea ce aude sau citeste, nevoia de a imita pe altii, aspiratia la cultura etc.  motivatii familiale: nevoia membrilor familiei de a fi mpreuna n alte peisaje dect cele cotidiene, nevoia de a participa la educarea copiilor, relaxarea de rigorile vietii familiale zilnice care devine uneori constrictiva;  motivatii personale:nevoia de a iesi din automatismul cotidian, de a practica alte activitati, recreative (plimbari, sport), de restabilire a echilibrului nervos. Exista, de aesmenea, nevoia de a scapa de presiuni (familiale sau colective), de cunoastere si aspiratie spre realizarea personala. Factorii psihologici sunt influentati de nivelul veniturilor, de cresterea preturilor, dar si de calitatea serviciilor turistice. Asa cum am mentionat, factorii care conditioneaza activitatile turistice se combina diferit n timp si spatiu, astfel nct unul dintre ei devine determinant pentru o anumita perioada. Pentru acelasi spatiu, se manifesta rolul determinant al unui factor n functie de dezvoltarea celorlalti. Factorul politic devine donminant doar n situatii de crize, conflicte politice (atacuri teroriste, atacuri armate, instaurarea unor dictaturi).