P. 1
Ed Moral Civica La Prescolari

Ed Moral Civica La Prescolari

|Views: 1,302|Likes:
Published by Corina Goja

More info:

Published by: Corina Goja on Jan 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2013

pdf

text

original

COORDONATE ALE EDUCAŢIEI MORAL CIVICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR

1.Definirea conceptului Specificul educaţiei moral civice este determinat, pe de o parte, de particularităţile moralei ca fenomen social, care-i conferă conţinutul, iar, pe de altă parte, de condiţiile sociopsihologice ce sunt implicate în realizarea ei. Raportarea la societate şi raportarea la subiect, iată cele două cadre de referinţă indispensabile fundamentării pedagogice a educaţiei morale. Morala, ca fenomen social, reflectă relaţiile ce se stabilesc între oameni, în ipostaza lor de subiecţi reali ce se află în interacţiune, într-un context social delimitat în spaţiu şi timp. Ea ne apare ca o formă a conştiinţei sociale. Natural că nu tot ceea ce ţine de raporturile sociale în profunzimea lor reprezintă obiect al moralei. Este vorba doar de acele relaţii care anterior au fost asimilate de conştiinţa socială şi se referă la interacţiunea dintre oameni, ca subiecţi reali. Caracterul normativ al moralei se impune sub forma unor modele ideale de comportare ce acţionează din exterior asupra oamenilor, în vederea adoptării şi realizării unor relaţii ce se înscriu în perimetrul idealului moral promulgat de societate. Morala reflectă deci, atât manifestări ale relaţiilor concrete dintre oameni, manifestate prin comportament, precum şi sensul lor ideal, respectiv cum ar trebui să se realizeze aceste relaţii. ,,Morala reflectă întotdeauna acea latură a acţiunii umane în care se întruchipează relaţiile omului faţă de alţi oameni şi faţă de sine însuşi, în care se rezolvă contradicţiile dintre oameni, dintre om şi societate” (T. Huszar). Conţinutul moralei sociale se concretizează în idealul moral, valorile, normele şi regulile morale. Idealul moral este o prefigurare a sensului general al comportamentului în funcţie de imperativele sociale. Valorile morale reflectă anumite cerinţe, exigenţe generale ce se impun comportamentului uman în virtutea idealului moral, iar normele şi regulile morale sunt considerate ca fiind modele sau prototipuri de comportare morală elaborate de societate şi aplicabile unei situaţii date. Acestea din urmă se pot exprima sub formă de interdicţii sau permisiuni. Viitorii cetăţeni ai unei Europe unite se vor deosebi de alte generaţii , motiv pentru care finalitatea actului învăţării va fi oarecum diferită: un cetăţean capabil să se adapteze cu uşurinţă noului, tolerant, iubitor de oameni, de natură, pragmatic şi capabil să convieţuiască în bune condiţii alături de alte persoane care nu îi semănă întru totul (religie, rasă, cultură etc.) Cetăţenia înseamnă în acelaşi timp un statut şi un rol. Ca statut juridic şi politic, cetăţenia reprezintă ansamblul de drepturi şi libertăţi pe care statul le acordă cetăţenilor săi, un echilibru între drepturi şi îndatoriri, un contract civic între stat şi individ - ca subiect al dreptului, norme legale care definesc apartenenţa la un organism politic, loialitatea cetăţeanului faţă de statul care îl protejează şi îi acordă drepturi civice, asigurarea accesului la viaţa publică şi participarea civică. Ideea educaţiei moral civice a apărut în mintea adulţilor atunci când aceştia au simţit nevoia să transmită urmaşilor experienţa dobândită, cu scopul de a-i forma pentru viaţă, ca buni cetăţeni.

Grădiniţa – cadru favorabil de educare moral-civică Esenţa educaţiei morale constă în crearea unui cadru adecvat interiorizării componentelor moralei sociale în structura personalităţii morale a copilului. printr-un amplu sistem educativ o educaţie desăvârşită. psihice. Formarea conştiinţei morale este un proces lung şi anevoios. Întregul proces educativ trebuie condus cu grijă. abilitatea de a îndeplini diferite sarcini. atât de importantă pentru dezvoltarea personalităţii. al valorilor. forme de organizare. se impune cu necesitate ca acestea să fie însoţite de anumite trăiri afective. intelectuală. dorinţa de cunoaştere şi atenţia. Vârsta preşcolară. cu afecţiune pentru copil şi în concordanţă cu etapa de dezvoltare în care se află el.2. elaborarea şi stabilizarea pe această bază a profilului moral al acestuia în concordanţă cu imperativele societăţii moderne. Educaţia îi favorizează o adaptare mai uşoară la mediul social. iar transformarea acestuia în conduită presupune corelarea tuturor componentelor sale fundamentale: obiective. ca suport energetic. memoria. În acest sens. de a-şi dezvolta personalitatea şi creativitatea. desprinderea elementelor de bază. Copilul îşi dezvoltă aptitudinile sale în raport cu mediul în care trăieşte. de a face faţă următoarei etape din viaţa lor şcolară. sculptură. de a respecta anumite reguli de comportare în grup şi astfel sunt ajutaţi să colaboreze mai bine cu cei din jur şi să aibă iniţiativă. izbutind prin farmecul cântecelor sale să înduioşeze inimile oamenilor. componenta cognitivă şi cea afectivă fiind indispensabile în formarea conştiinţei morale. Aceasta este însă numai o legendă. Îmbinarea tuturor acestora într-un sistem. aşa încât primele noţiuni educative le primeşte în familie. Celor mici li se îmbogăţeşte vocabularul. mijloace. socială şi a personalităţii). Ea se străduieşte să creeze condiţiile necesare unei dezvoltări normale pe toate planurile (dezvoltare fizică. metode de evaluare. Există. Principalele forme prin care se realizează sarcinile educaţiei morale sunt: procesul de învăţământ. Grădiniţa reprezintă pentru mulţi copilaşi posibilitatea de a socializa. reguli generale de educaţie. artistice. metode. solicită din partea educatorilor înţelegere şi tact. în aria geografică europeană începe cu Orfeu. care gândeşte şi acţionează în spiritul cerinţelor şi exigenţelor moralei sociale. pentru apărarea lui. normelor şi regulilor pe care aceasta le incumbă. îşi dezvoltă aptitudinile fizice. Comunică mai mult şi nu în cele din urmă. La grădiniţă. puterea de concentrare. Pentru ca aceste cunoştinţe să se transforme în conduite. să facă mici experimente în domeniul ştiinţei. dezvoltarea limbajului. matematică. deoarece copilul reprezintă o individualitate ce trebuie educat în conformitate cu particularităţile sale psihice. care trebuie respectate în toate cazurile. eroul care a fost un educator original. . jocul şi activităţile extradidactice. scopul fundamental al educaţiei morale constă în formarea individului ca subiect moral. al idealului. Istoria educaţiei. copiii deprind normele de conduită civilizată. Primele şcoli au avut ca scop educativ pregătirea copiilor pentru a deveni buni cetăţeni. unitatea aspectului teoretic cu cel practic şi fundamentarea actului educaţional pe principii ştiinţifice reprezintă baza unei educaţii morale corespunzătoare. fără a-i depăşi capacitatea de înţelegere. dar nu şi suficiente. pentru ca şcoala să consolideze şi să adauge. desigur. apoi în colectivitate preşcolară. Grădiniţa de copii este instituţia de învăţământ căreia îi revine rolul decisiv în educarea şi instruirea copiilor preşcolari. li se dezvoltă gândirea. Copiii din grădiniţă sunt provocaţi prin intermediul jocului să participe la diferite activităţi din domenii diferite: pictură. pentru conducerea statului şi buni militari. conţinut.

Aceste sarcini sunt: educarea trăsăturilor pozitive de caracter (dragostea pentru . deoarece brusc sau aproape brusc va descoperi faptul că nu va mai sta cu mama toată ziua. La intrarea în grădiniţă . cu fermitate totodată. copilul este orientat spre ceea ce trebuie să facă şi să devină într-un context social. că trebuie să împartă jucăriile cu ceilalţi şi că nu i se vor îndeplini nicidecum toate poftele. nu putem lăsa copilul să se orienteze singur în multitudinea de fapte şi atitudini ce se manifestă în jurul său. cu simţul umorului. Modificarea deprinderilor este o muncă anevoioasă. aptă să comunice eficient cu copiii. au ca şi consecinţă apariţia unei atitudini constante de politeţe şi respect faţă de cei din jur. Printr-o muncă educativă constantă şi susţinută. Trebuie lăudat când reuşeşte să se descurce singur. priceperile şi deprinderile fireşti vârstei lor. de a asculta pe ceilalţi când vorbesc. Necesitatea de a începe educarea cât mai de timpuriu este justificată şi de faptul că la vârsta preşcolară se formează cu cea mai mare uşurinţă automatismele ce stau la baza deprinderilor de comportare. sau de a îndeplini cerinţele adultilor fără comentarii inutile. atât de strâns legaţi de mamă la vârsta aceasta. Se adaugă treptat conturarea sentimentului de apartenenţă la acest spaţiu geografic. Să ne imaginăm aşadar o persoană prietenoasă. capabilă să-şi evalueze cu obiectivitate posibilităţile şi capacităţile.3. când îşi respectă programul sau deprinderile sănătoase. Continuând procesul de socializare început în familie. ceea ce este permis de ceea ce nu este permis. şi trebuie să i se explice de ce este trimis la grădiniţă. Personalitatea acesteia. Făcând saltul de la mediul familial la cel instituţionalizat. modul de a gândi şi de a acţiona influenţează hotărâtor atmosfera şi mediul în care se formează copilul. De pildă. în aşa fel încât aceştia să-şi însuşească cu uşurinţă cunoştinţele. În această instituţie educatoarea îndrumă copiii să diferenţieze binele de rău. familiarizarea cu fapte şi evenimente deosebite din istoria poporului român. cu o fire deschisă. lasă că la grădiniţă o să vezi tu ce înseamnă să asculţi!” pentru că vor avea reticenţă numai la auzul cuvântului “grădiniţă”. Copilul trebuie încurajat cu multă răbdare şi înţelegere. calmă. Rolul educatoarei în formarea trăsăturilor de caracter ale preşcolarilor Primele zile pot provoca haos în sufletul celui mic. Copiii nu trebuie minţiţi sau ameninţaţi cu grădiniţa. grădiniţa oferă preşcolarului cadrul de valorificare a potenţialului psiho–social . iubindu-şi profesia şi lumea atât de imprevizibilă a copilăriei. care trebuie să constituie pentru educatoare puncte de plecare pentru întreaga muncă educativă. ci este necesar să organizăm o ambianţă pozitivă. părinţii trebuie să le facă trecerea mai lină şi mai pe înţelesul copilului. înţelegătoare. Educatoarea este cel mai important actor de pe scena vieţii preşcolarului. deprinderea de a mulţumi ori de câte ori primeşte ceva. Educarea caracterului copiilor preşcolari presupune realizarea a trei sarcini fundamentale. de durată şi îi marchează pe cei mai mulţi copii. De aceea. fără a-i întrerupe. veselă. relaţional. cea de a saluta. aceste componente se transformă treptat în trăsături relativ stabile ale personalităţii sale. De aceea. copilul se află în perioada celor mai bogate acumulări cantitative şi calitative . şi cu cât copilaşul creşte cu atât îi vor schimba mai greu obiceiurile. nu trebuie să li se spună “ei. Mulţi părinţi renunţă. dar mai ales cu infinită dragoste. O persoană echilibrată. dar de această etapă se vor lovi şi anul următor sau peste doi ani. să suporte încă 20 sau 30 de copii educaţi mai mult sau mai puţin până în acest moment. relaţia cu “doamna” are un impact decisiv asupra copilului. În acelaşi timp. că nu el este “centrul universului” şi că trebuie să asculte de cineva străin. atitudinile.

necinstea. prieteni. puritatea morală etc. Educaţia pentru om şi societate se desfăşoară în cadrul unui proces interdisciplinar zilnic cuprinzând forme de organizare multiple. Jocurile didactice : „Te rog să–mi dai !”.. educarea însuşirilor voliţionale şi înlăturarea defectelor de voinţă şi de caracter. sesizând legătura între membrii familiei şi relaţiile ce se stabilesc între aceştia. timiditatea. Trăsăturile manifestate de copii nu au stabilitate. răutatea. Cele negative. dezordinea. „ Nuieluşa de alun ” etc. deprinderea de a fi ordonat. înşelăciunea. linguşirea. colectivul de copii marcând pozitiv personalitatea fiecăruia . . Acest loc privilegiat este acum ocupat de informaţie. indiscreţia. făţărnicia. delicateţea. lupta împotriva lor. O mai bună estimare a situaţiei are în vedere transformarea calitativă a societăţii omeneşti. cele pozitive pot fi accentuate. „Ce lipseşte de la masă ?”. deprinderile de autonomie personală în activităţi zilnice ca: spălat. sentimentul datoriei. civilizat. bunul simţ. În termeni filozofici ea presupune că nu mai acordăm materiei rolul esenţial în univers. independenţa. sinceritatea. ordinea. Se consideră că există o vârstă de aur a copilăriei plasată undeva între 4 şi 5 ani. Poveştile. constituie o bună ocazie pentru copii de a-şi aprofunda manifestările afective faţă de colegi. adulţi.a.a. îngâmfarea. Această schimbare este mai mult decât o schimbare de tip mecanic a sistemului de referinţă. „ În vizită ”. modestia. În cadrul activităţilor de observare: „Copilul”. ura. invidia. neglijenţa. aprofundează nivelul cunoaşterii relaţiilor interumane generând atitudini pozitive faţă de familie .Împreună cu familia” etc. sociabilitatea. hoţia. copiii îşi însuşesc şi consolidează cunoştinţe şi deprinderi sociale. Dacă o comparăm cu trecerea de la gândirea geocentrică la cea heliocentrică. au consolidat normele de comportare. egoismul. „ De-a pietonii ” ş. ce trebuie frânate prin activităţile de educaţie moral civică ar fi: pasivitatea. lăudăroşenia. înlăturate. dispreţul. lenea. înţelegând sarcinile şi drepturile pe care la au . insultarea. „Când . Copiii de astăzi sunt cetăţenii societăţii informatice. spiritul critic şi autocritic. grădiniţă. conştiinciozitatea. cinstea. colectivismul. optimismul şi încrederea în forţele proprii. tergiversarea. povestirile create: „ Prietenul meu ”. Prin intermediul muncii educative. cât şi cele din cadrul activităţilor de dezvoltare personală consolidează cunoştinţele. prietenia. generozitatea. . Lecturile după imagini : „De ziua bunicii”. devotamentul. în grupurile de copii.). dezvoltă comportamente adecvate diverselor situaţii de interacţiune socială . „Acasă” etc. îmbrăcat. recunoştinţa. politeţea. imprudenţa. Ei trebuie să gândească şi să acţioneze în alt fel decât au făcut-o părinţii lor. Jocurile de rol: „ De-a familia ”. „ Scrisoare de la mare”. blândeţea. Jocurile şi activităţile pe arii de stimulare. „Fapte bune”. neascultarea. discreţia. al mândriei patriotice. „Camera copilului”. umanismul. hărnicia. Memorizările : „Doi fraţi cuminţi”. disciplina. punctualitatea. punându-l pe copil să interacţioneze respectând regulile grupului. activităţi de dezvoltare personală şi activităţi pe domenii experienţiale cuprinzând toate domeniile de activitate. obrăznicia. delăsarea etc. servit masa. contribuie la precizarea locului în familie. iar cele negative diminuate şi treptat. caracterizată prin capacitatea maximă de dezvoltare a creierului. respectul. curajul. cum şi cui oferim flori” ş. „Obiecte de uz personal” etc. realizăm numai parţial dimensiunea schimbării la care suntem martori. „Familia mea”. viclenia. principialitatea. consolidează deprinderile sociale .adevăr. Activitatea educaţională în grădiniţă se desfăşoară sub cele trei forme de organizare : jocuri şi activităţi didactice alese. nerecunoştinţa.

Nu va mai dura mult şi vom constata fie o ridicare a grădiniţelor la nivelul universităţilor. Prin implicarea educatoarei în jocurile copiilor aceasta îi poate pune în faţa unei situaţii problemă (joc de rol “În vacanţă”. Acestea sunt: imitaţie şi exemplu.Două cuvinte magice indică natura raporturilor copilului cu mediul său fizic înconjurător. În cadrul activităţilor frontale. afective şi senzorio-motorii – cel mai greu de definit şi de operaţionalizat sunt cele afectiv-emoţionale. Activităţile liber creative permit preşcolarilor să aducă în jocurile lor realitatea . O bună definire şi operaţionalizare a obiectivelor poate determina eficienţa actului educativ în toate etapele sale: proiectare. Obiective vizate în cadru activităţilor de educaţie pentru om şi societate Dintre cele trei categorii de obiective precizate în taxonomia lui Bloom – cognitive. Rudolf Steiner spunea: . De multe ori sute de cuvinte nu reuşesc să facă înţeles ceea ce un exemplu concret convinge într-o clipă. cântece: Prietenii mei. esenţial în educaţia preşcolarului. care nu greşeşte.educarea limbajului (poveşti . Pentru a se scoate în evidenţă aspectul social. jocuri de rol. cunoştinţe despre normele de comportament civilizat. Aceştia pot constitui pentru copii adevărate exemple. prin discuţii cu părinţii preşcolarilor. aşa nu!) -activitate artistico plastică. cu o mare putere de influenţă asupra copiilor. personalităţi din diverse domenii de activitate etc. prin temele propuse. Natura. mediul de viaţă. siguranţa că nu greşesc. dansuri specifice anumitor zone culturale etc.” Pentru copii. Tot în cadrul activităţilor liber creative desfăşurate le alegerea copiilor . valoarea lor emoţională. concretă. îl ajută să perceapă realitatea vie. De aceea. creare de poveşti) . picturi. le dă încredere. În alegerea modelelor comportamentale de orice tip se va ţine cont de: conţinutul acestora. Democraţia participativă în sistemul de învăţământ preşcolar presupune implicarea celor instruiţi în alegerea temelor propuse de educatoare. capacitatea de receptare şi experienţa de viaţă a copiilor. omul matur este persoana care ştie totul. prin participare directă (discuţii de grup) sau indirect. popoare etc: . care are experienţă multă. preşcolarii îşi exersează toleranţa . existenţa unor alte culturi. accesibilitate.. modelaj etc. Vom avea atunci parte de grădiniţe asemănătoare cu cele din Occident.Singura soluţie pe care societatea actuală o poate oferi viitorilor adulţi este un învăţământ preşcolar corespunzător în acest scop.educatie fizică : jocuri sportive.problematizarea : copilul de lângă camera ta este de culoare. 4. se preferă denumirea de obiective socio-afective. tot prin intermediul jocului . reprezentanţi ai autorităţii locale. Aşa da. fie o deschidere a universităţilor pentru preşcolari. comunicarea şi alte trăsături de caracter necesare unui viitor cetăţean democratic. imitarea lui îl încântă. colaje. Exemplul are o mare putere de influenţă asupra copiilor datorită caracterului său intuitiv. . desfăşurare şi evaluare. organizare. poezii. . modele comportamentale. activitate practică : desene. profesori. Animalele. cum reacţionezi ? ). copiii dobândesc. înţelegerea . semnificaţia pe care o au pentru copii.educatie pentru om şi societate (discuţii. El se adresează în mod nemijlocit simţurilor copilului.

religie care definesc portretul spiritual al poporului român. prietenii.să cunoască şi să aplice reguli referitoare la igiena personală.să se prezinte. geografie. OR 2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. societate).să-şi cunoască responsabilităţile în microgrupul din care face parte. .să manifeste grijă şi toleranţă faţă de personae cu nevoi speciale. Din acestea derivă cele de referinţă şi apoi cele operaţionale.să conştientizeze consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale asupra sa şi a celorlalţi. grădiniţă. personaje şi situaţii cunoscute. Exemple de comportamente: .să-şi adapteze comportamentul la diferite situaţii. . a mediului înconjurător. .Cunoaşterea unor elemente de istorie. . .Obiectivele cadru pentru această categorie de activitate sunt: . performanţa elevului şi factorul timp.să-şi prezinte membrii familiei.să înveţe să aştepte într-o situaţie dată. OR 3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.să accepte şi să respecte regulile de convieţuire în grup. .să asculte şi să respecte alte păreri. . Exemple de comportamente: .să dobândească autonomie în activitatea zilnică.să respecte normele de convieţuire în viaţa socială. . .să cunoască şi să respecte reguli referitoare la circulaţia rutieră. vecinii. educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi. . .Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi. să se descrie. OR 1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. . Exemple de comportamente: . . colegii. .să manifeste spirit de echipă şi să colaboreze la realizarea unei activităţi în comun.să accepte şi să ofere sprijin.să cunoască şi să aplice reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur.să-şi aprecieze propriul comportament în raport cu persoane. precum şi reguli de securitate personală. .Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate. . care ţin cont de conţinuturi. .

bazată pe exersarea în acte pozitive. ele pot fi relizate pe întreg parcursul anului. OR 5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte.să accepte diversitatea de opinii şi atitudini. .să cunoasca adresa la care locuieşte (domiciliul). concomitent cu învăţarea autocontrolului. toleranţă. bazată pe explicarea conceptelor şi normelor de conduită. imn) şi să manifeste respect faţă de acestea. Exemple de comportamente: .să cunoască numele capitalei ţării noastre. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi. . stemă.OR 4: Să trăiască în relaţie cu cei din jur stări afective pozitive. culturale şi istorice.să cunoască numele ţării de origine şi al localităţii natale. să participa afectiv la sărbătorile laice şi religioase ale familiei şi ale comunităţii. . Aceste obiective şi modalităţile de realizare a lor nu se limitează la o singură disciplină. . . armonie. . . împletită cu convingerea afectivă. la toate categoriile de activitate.să exprime atitudini pozitive faţă de ţară şi popor.să manifeste sinceritate. . Un factor de reuşită în realizarea lor este apelarea la convingerea raţională. .să aibă atitudini tolerante faţă de alte persoane care aparţin diferitelor confesiuni şi/sau categorii minoritare. bazată pe intuirea sentimentelor. . încredere. religioase.să manifeste dezacord faţă de atitudinile negative. pe formarea deprinderilor şi obişnuinţelor.să cunoască însemnele ţării (steag.să descrie şi să recunoască evenimente importante tradiţionale. Exemple de comportamente: . dar şi cu convingerea voliţională. .să facă distincţia dintre o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare. să manifeste prietenie.să cunoască şi să respecte tradiţiile culturale naţionale şi minoritare. .să respecte promisiunile făcute.

. Bucureşti. Bucureşti. Junimea. Condiţiile dezvoltării şi cunoaşterii personalităţii copilului. Coresi.D. Ed. E.. Neşteanu. R. Ed. Ed. M. M. Educaţia şi cultivarea democraţiei. metode pentru preşcolari.(1983). Preferinţa interpersonală. Tucicov. Iacob. Dumitrana. V. (2000).D. A. în Psihologia educaţiei şi dezvoltării. Bucureşti.7/1990.. Cunoaşterea copilului preşcolar. (1982)... S. E. De la individualitate la personalitate. Ed. Bucureşti. Coresi.(2000). Iaşi. Radu. Bucureşti: Revista învăţământului preşcolar.)..P. A. Bucureşti.Educaţia morală”. E.. nr. Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi Regulamentul învăţământului preşcolar. Compania. Copilul. T..D. a Imprimeriilor Coresi. nr.Condiţiile formării noţiunilor. (1981). Dumitrana. Bucureşti...A. (1990). Editura V&I Integral. Bucureşti. nr. 1-2/1994. (1983). Coresi. Bucureşti. (1998). Saifer. familia şi grădiniţa.J. Copilăria-fundament al personalităţii. D. Pedagogia Waldorf şi educaţia preşcolară. E. Ed. (1995).P. 11/1984. L. (1992). . (coord. Educaţia în anul 2000. 1-2/2001.Particularităţi ale formării conştiinţei şi conduitei morale a copiilor”. Educaţia în anul 2001. nr. Didactica modernă. Revista învăţământului preşcolar. Cluj-Napoca.. 1-2/2000. Ed. nr. în Probleme fundamentale ale pedagogiei. . . Grama. Ed. Bucureşti..V. Kristen. Verza.P. I. Bucureşti. (1997). A. Ed.. în Modernizarea învăţământului primar. Maturizarea personalităţii.. Dima... .S.). Ionescu. Dacia. Toma. Ştiinţifică. convingerilor şi atitudinilor morale în raport cu comportamentul”. Coresi.BIBLIOGRAFIE Alexandru. I. Ed. Bucureşti. Revista de pedagogie. Academiei. Chircev... Revista învăţământului preşcolar... Preda.. Rudică. Comportamentul moral al elevilor..M.(coord.

SATU-MARE COORDONATE ALE EDUCAŢIEI MORAL-CIVICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR REFERAT – TEORIA ŞI PRACTICA EDUCAŢIEI MORAL-CIVICE PROFESOR CUC SORIN STUDENT BORTEŞ (DRĂGAN) ANTOANETA DELIA SATU-MARE.P. 2009 .UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIO-UMANE CATEDRA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI SPECIALIZAREA P.P.I.

Grădiniţa. 4. Repere bibliografice. viitorii cetăţeni ai Europei unite. Obiective vizate în cadrul activităţilor de educaţie pentru om şi societate. în care banul dictează şi aproape orice se poate vinde şi cumpăra. Rolul educatoarei în formarea trăsăturilor de caracter ale preşcolarilor. 5. Am pus în practică şi am experimentat cu succes la grupele şi clasele la care am predat această problematică. 2. în care tinerii cu greu îşi pot găsi rostul. Definirea conceptelor. 3. Trăim într-o societate în care valorile morale s-au demonetizat. . că această vârstă este decisivă în conturarea viitoarei personalităţi a omului. în funcţie de vârsta pe care o aveau copiii.cadru favorabil de educare moral-civică. că acum apar şi se dezvoltă trăsăturile de voinţă şi caracter. De aceea îmi doresc să pot face ceva pentru generaţia de mâine.COORDONATE ALE EDUCAŢIEI MORAL-CIVICE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR Cunoscând faptul că vârsta preşcolară este favorabilă formării deprinderilor de comportare civilizată. pentru ca drumul lor spre integrare în viaţa socială să fie mai neted. drumul spre împlinire şi în care viaţa spirituală se deteriorează treptat. CUPRINS: 1. în raport cu eficienţa educativă a fiecărui aspect. dându-i pondere diferită. am dorit să studiez şi să aprofundez această temă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->