Elemente de drept comercial

UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU Facultatea de Ştiinţe Economice şi Calculatoare Master: Managementul organizaţiilor Marketing şi comunicare în afaceri

DREPT COMERCIAL

Lect. univ.dr. Nicolae SCUTEA

Pagina 1 din 24

Elemente de drept comercial

CUPRINS

1. Subiectele dreptului comercial. Comerciantii. 1.1. Calitatea de comerciant. Definitie. Prevederile codului comercial. Caracteristicile comerciantilor. Reglementari relevante 2. Comerciantii persoane juridice. Societatile comerciale 2.1. Cadrul legislativ 2.2. Grupurile de interes economic 2.3. Notiunea si caracterul juridic al societatilor comerciale 2.4. Capitalul social si patrimoniul societatii 2.5. Beneficii. Realizare si ditribuire 2.6. Formele societatilor comerciale. Clasificari 2.7. Etapele de constituire. Contractul de societate (actul constitutiv). Proceduri 2.8. Functionarea societatilor comerciale. Organe societare si competente. 2.9. Particularitati ale societatii pe actiuni 2.10. Particularitati in cadrul societatii cu raspundere limitata 3. Comerciantii persoane fizice. Noua reglementare 3.1. Legislatie aplicabila 3.2. Formele de organizare a activitatii economice de catre persoanele fizice 3.3. Constituirea si inmatricularea formelor de execrcitare a activitatii de catre persoanele fizice 4. Registrul comertului 4.1. Legislatie aplicabila 4.2. Organizare si functionare 4.2.1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate de ORC 4.2.2. Inregistrarea si verificarea cererilor 4.2.3. Solutionarea cererilor 4.2.4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor 4.2.5. Inscrierea de mentiuni 4.2.6. Cererile de radiere 4.2.7. Indreptarea erorilor materiale 4.2.8. Legitimarea procesuala activa 4.2.10. Taxe percepute de catre ORC

Pagina 2 din 24

în cazul încetării platilor pentru determinarea platii datoriei comerciale. Deşi codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante şi juridice comerciante. Reglementarea comerciantului: codul comercial in mod generic. Notiunea are un profund substrat juridic. Calitatea de comerciant. datoriile comerciale în bani produc donbânzi din ziua în care devin exigibile. considerate obligaţii profesionale ale acestora: înainte de începutul activităţii comerciale. comerciantul este obligat să ceară înmatricularea (inregistrarea) în Registrul Comercial. respectiv cei care actioneaza in relatiile comerciale. Legea instituie o prezumţie de comercialitate pentru toate actele săvârşite de un comerciant. Codul comercial roman.Elemente de drept comercial 1. nu dă o definiţie comerciantului. codebitorii sunt prezumaţi că s-au obligat solidar. Caracteristici. Calitatea de comerciant implică un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligaţii pentru comercianţi. precizând doar cine are calitatea de comerciant. sunt generic denumiti comercianti. comerciantul poate fi supus procedurii lichidării şi falimentului. are obligaţia să ţină registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operaţiunilor comerciale. SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL. Prevederile codului comercial. legea 26/1990 privind registrul comertului republicată şi modificată Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile la zi OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. legea comercială reglementează şi aşte categorii. judecătorul nu poate acorda termene de gratie în raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezultă din acestea se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege. Pagina 3 din 24 .. 1. fiind unul dintre conceptele cheiei ale dreptului comercial. este obligat să desfăşoare activităţi comerciale în condiţiile concurenţei loiale. Reglementari relevante Actorii scenei comerciale.1. COMERCIANTII. Articolul 7 prevede: „sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ (având comerţul ca profesiune obişnuită) şi societăţile comerciale”. Comercianţii sunt supuşi impozitului pe profitul realizat din activitatea comercială. la încetarea activităţii trebuie să ceară radierea înmatriculării din Registru. în cursul exercitării comerţului să ceară înscierea în acelaşi registru amenţiunii privind actele şi faptele comerciale. in vigoare. Actele comerciale închieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogării de la dreptul civil: în obligaţiile coemrciale. Deci au calitatea de comercianţi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară o activitate comercială cu caracter profesional. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.

11. • controlul gestiunii se face de către membrii grupului. din 26. etc. • asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate – obiectul de activitate. 2.2. COMERCIANTII PERSOANE JURIDICE. creanţe.industrie). Ea a fost modificată de la intrarea in vigoare de mai multe ori. Legea a fost republicata in actuala forma in M. • sediul GIE se poate muta şi în alt stat.of. aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial. de regulă membrilor lui. Distinct de această reglementare generală avem şi reglementări speciale ale unor societăţi comerciale ce activeaza in domenii speciale: societăţilor bancare. natură. care a modificat semnificativ legea 31/1990. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi. • nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european. muncă . Noţiunea şi caracterul juridic al societăţii comerciale: Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun. care hotărăşte cu unanimitate de voturi.1. precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii economice respective. cu scopul de a împărţi foloasele ce ar deriva din aceasta. • administrarea grupului revine. care reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. • răspunderea membrilor săi este solidară şi nelimitată.Elemente de drept comercial 2. Cadrul legislativ Legea 31/1990 reprezintă legea generală privind societăţile comerciale. elementele contractului de societate (speciale – ele rezultă din definiţie): • fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială. in dese randuri de maniera semnificativa. Trăsături GIE: se aseamănă cu societăţile de persoane (SNS. obligaţiuni sau alte titluri negociabile. • dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societăţilor comerciale şi pentru cauze specifice societăţii în nume colectiv. Grupurile de interes economic Prin legea 161/2003. • conducerea GIE se realizează de Adunarea Generală a membrilor grupului. SOCIETATILE COMERCIALE 2. • se poate constitui şi fără capital. societăţilor agricole. societatile de leasing. Pagina 4 din 24 . • nu poate emite acţiuni. care pot să desemneze şi cenzori.2006. s-au constituit grupurile de interes economic (GIE). cu excepţia cazului în care actul constitutiv prevede altfel. care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. 2. • capitalul social este împărţit în părţi de interese. societatile de valori mobiliare. societăţilor de asigurari si intermediarii in asigurari. • în cazul existenţei unui capital. constituite pe o perioadă determinată. iar activitatea economică a membrilor săi trebuie să se reopteze la activitatea principală a acesteia şi să aibă doar caracter accesoriu faţă de aceasta. dispunându-se radierea din registrul comerţului. SNC) – au caracter „intuitupersonae” • numărul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50.3.

asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite. mărci). în schimbul lui asociatul are dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi are obligaţia să suporte pierderile asumarea obligaţiei de aport se numeşte subscriere şi se naşte prin semnarea contractului de societate. de a aduce în societate un bun sau o valoare patrimonială. evaluarea se face de către asociaţi sau de către experţi. caracteristicile juridice ale contractului de societate: • plurilateral: participă două sau mai multe persoane. în numerar. sunt admise la toate formele de societăţi comerciale. • consensual Elemente specifice ale contractului de socieTate: Aportul este obligaţia pe care şi-o asumă fiecare dintre asociaţi. natură şi în industrie. • comutativ: întinderea obligaţiilor este cunoscută. aportul în industrie nu este cuprins în capitalul social. când aportul este în numerar. bunul devine proprietatea societăţii din momentul înmatriculării în registrul comerţului. bunul (imobilului) ce face obiectul aportului în natură trebuie evaluat în bani pentru a se putea stabili valoarea părţilor de interes (părţi sociale) sau acţiunilor în schimbul aportului. instalaţii) şi bunuri mobile corporale. legea interzice creanţele ca aport în societăţile comerciale pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni.4. aporturile în numerar sunt obligatorii pentru orice societate comercială. Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri imobile (clădiri. şi în limita aportului asociatul devine debitor al societăţii. Acesta se mai numeşte şi capital nominal şi are dublă semnificaţie – contabilă şi juridică. cât şi dreptul de folosinţă asupra bunului. Capitalul social şi patrimoniul societăţii a) Capitalul social este expresia valorică a totalităţii aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii. Pagina 5 din 24 . care se constituie prin subscripţie publică. asociiatul este obligat şi la plata dobânzii legale din ziua în care trebuia să se facă vărsământul. cum se face în condiţiile dreptului civil. sumele de bani sunt indispensabile începerii activităşii comerciale şi de aceea indiferent de forma juridică a societăţii comerciale. soluţia este aplicarea principiului potrivit căruia în comerţ dobânzile curg de drept din ziua în care devin exigibile 2. aportul în natură poate avea ca obiect şi bunuri mobile necorporale (creanţe. Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă s-o plătească într-un anumit termen. invenţii. legea nu cere ca aporturile să fie egale sau să aibă acelaşi obiect. efectuarea aportului se numeşte vărsarea capitalului. • titlu oneros: fiecare asociat urmmăreşte un scop patrimonial. acestea sunt interzise şi la SRL-uri. aportul în industrie trebuie evaluat şi precizat în actul constitutiv. obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economică. deoarece nu poate constitui un element al gajului (garanţiei) pentru creditorii societăţii. către societăţi se poate transmite atât titlul de proprietate. Aportul în industrie constă în munca sau activitatea pe care asociatul promite să o efectueze în societate. nu de la data chemării în judecată.Elemente de drept comercial • toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor. brevete. aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobândă. este permis numai asociaţilor în SCS şi asociaţilor în SCA.

Realizare si impartire Noţiunea de „beneficiu” a înregistrat o lărgire. Ca atare el este intangibil. el poate fi mărit sau micşorat în condiţii legale numai prin modificarea actului constitutiv. In legislatia romana se distinge urmatoarele tipuri de societati: Pagina 6 din 24 . în timp ce patrimoniul este o universalitate juridică de drepturi şi obligaţii. nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajaţi Din punct de vedere juridic capitalul social trebuie să fie real. este o cifră convenită de societate. pe când patrimoniul cuprinde elemente concrete. Cand este vorba de criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie să prevadă: partea fiecărui asociat din beneficii şi pierderi si. Capitalul nu are existenţă reală. plecând de la câştigul material. Contractul este nul. Capitalul este fix pe toată durata existenţei societăţii. adică presupune intrarea efectivă în patrimoniul societăţii a bunurilor care constituie aporturile asociaţiilor.Elemente de drept comercial Din punct de vedere contabil capitalul nu are o existenţă reală. pentru că terţii au luat cunoştinţă de acesta prin înmatriculare şi mai ales prin publicitatea contractului de societate. se diferentiaza in functie de modalitatea de asociere. să reprezinte beneficiile rămase după înregistrarea capitalului social. Condiţiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: a. Formele de societăţi comerciale: Legea 31/1990 reglementeaza mai multe forme ale societatilor comerciale. mai apoi. Dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. dividentele se vor plăti asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social vărsat. adică să se fi înregistrat un excedent. 2. raspunderea asociatilor sau transferul partilor sociale. b. El se deosebeste faţă de capitalul social prin aceea ca capitalul este expresia valorică a tutror aporturilor.5. trebuie să fie utile. veritabila garanţie a crediotrilor societăţii o reprezintă patrimoniul social. mergând până la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima în cazul societăţilor de asigurare mutuală). Patrimoniul societăţii cuprinde activul şi pasivul social. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociaţii s-au obligat să constituie societatea Capitalul vărsat reprezintă valoarea totală a aporturilor efectuate şi care au intrat în patrimoniul acesteia b). pentru că la dizolvarea societăţii trebuie restituit asociaţilor. dar limita urmăririi este dată de capitalul social. Din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societăţii. Beneficiile. modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine. In general criteriul de repartizare este – contribuţia asociaţilor la formarea capitalului social al societăţii. iar bunurile figurează la activ pentru că ele aparţin societăţii. patrimoniul este variabil în funcţie de rezultatele activităţii economice Deşi rolul capitalul societăţii este de a constitui gajul general al creditorilor societăţii. care in general. Dacă potrivit bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu există beneficii. capitalul este fix.6. iar în bilanţul societăţii capitalul este evidenţiat în pasiv. nu pot fi distribuite dividende asociaţilor. trebuie să fie reale. adică acele clauze menite să favorizeze unii asociaţi în detrimentul altora. adică o sumă mai mare decât capitalul social. 2.

iar răspunderea celor două categorii de asociaţi este la fel ca la SCS. care se va încheia în formă autentică. un caracter mixt. decesul unui asociat.7. dar cu dată certă. retragere. Clasificarea societăţilor comerciale: 1. de a redacta actul constitutiv. conţinând codul unic de înregistrare. incapacitate.este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. SRL . 3. fiind considerata a avea. 2. declanşează obligaţiile Biroului Unic: de a rezerva firma societăţii comerciale şi de a efectua în numele acesteia a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar. dar nu este obligatoriu. se admit aporturi în natură şi în numerar sunt societăţi cu caracter deschis transmiterea acţiunilor este reglementată în condiţii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante 2. Cererea tip.Elemente de drept comercial 1. iar acţionarii răspund în limita aportului. SA – este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. iar toţi asociaţii răspund în limita aportului lor. intrucat ea împrumută şi de la una şi de la alta. SCS – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. SNC – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor. Comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor. 5. se instituie la noi o procedură unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării societăţilor comerciale. Pagina 7 din 24 . Elementul esenţial nu mai este încrederea şi cunoaşterea reciprocă ci cota de capital investită. societăţi de capitaluri: se constituie dintr-un număr mare (nelimitat) de asociaţi. muncă.este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii. Unicitatea procedurală rezidă în aceea că în baza unei cereri de înregistrare se va obţine de la această instituţie – Biroul Unic – certificatul de înmatriculare comercială. 4. numerar etse o societate cu caracter restrictiv. Etapele de constituire Pentru prima data in anul 2001. aporturi în natură. prin ordonanta de urgenţă 76/2001. SCA . odată depusă. privind simplificarea unor formalităţi administrative. societăţi de persoane: se constituie dintr-un număr mic de asociaţi. pe baza cunoaşterii şi încrederii reciproce. 2. iar condiţiile de transmitere a părţilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. excludere. Etapele constituirii societăţii comerciale pot fi sintetizate astfel: Depunerea cererii tip de înregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi însoţită de documentele care dovedesc vărsămintele efectuate şi dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate). ca atare. Nota: Se admite ca SRL nu se încadrează în nici una dintre cele două categorii. fiind admis şi sub formă de înscris sub semnătură privată.

sau pe baza unei expertize). contract de societate şi statul în cazul societăţii pe acţiuni. b. la purtător sau prefernţiale). • clauze privind obiectul de activitate al societăţii. ori persoana din afara societăţii desemnată pentru realizarea acestor activităţi. • clauze privind numărul acţiunilor. în comandită pe acţiuni şi în cazul societăţilor cu răspundere limitată pluripersonale (cel puţin doi asociaţi). de a obţine de la judecătorul delegat de a încheierea de autorizaţii de funcţionare a societăţii comerciale. Actul constitutiv sau contractul de societate. a garanţiei şi a dreptului de reprezentare ale administratorilor. • clauze privind asociaţii ce administrează şi reprezintă societatea. denumirea. emblema. numai statut în cazul SRL unipersonale Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii în nume colectiv. Pagina 8 din 24 . comandită simplă şi cu răspundere limitată: • clauze prinvind identificarea asociaţilor (persoane fizice sau juridice). • clauze privind sediile secundare. agenţii. cu indicarea cetăţeniei. • clauze privind durata societăţii. • clauze privind capitalul social subscris şi cel vărsat. sediul şi dacă este cazul emblema societăţii. • clauze privind capitalul subscris şi cel vărsat. denumirea. • clauze privind avantajele acordate fondatorilor. cu precizarea domeniului şi activităţii principale. în cazul societăţii în nume colectiv şi comandită simplă. autorizaţiile şi acordurile necesare funcţionării. reprezentanţe. proprietarilor (cei care constituie societatea comercială) şi a cenzorilor că îndeplinesc cerinţele legii. • clauze privind durata societăţii. • clauze privind forma. • clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. • clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport în natură şi modul lor de ealuare. sucursale. numai contract de societate. la SRL se va menţiona numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat şi valoarea fiecăruia. • clauze privind participarea la beneficii şi pierderi. c. aportul fiecărui asociat. • clauze privind participarea la beneficii şi la pierderi. În funcţie de forma de societate actul constitutiv poate să fie: a.Elemente de drept comercial - de a redacta şi de a obţine declaraţia pe proprie răspundere a administratorilor. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii cu precizarea denumirii şi activităţii principale. valoarea lor nominală şi felul lor (nominative. • clauze privind forma. Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii pe acţiuni care se constituie prin subscripţie simultană şi societăţii în comandită simplă: • clauze privind identificarea acţionarilor. • clauze privind persoanele fizice sau juridice care administrează societatea. sediul. de a comunica încheierea judecătorului delegat către Oficiul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi apoi de a obţine toate avizele. valoarea aportului în natură şi modul de evaluare (conv.

Funcţionarea societăţiilor comerciale Functionarea societatilor comerciale este reglementata la modul general de normele legii 31/1990. doar pentru anumite situaţii excepţionale: • atunci când printre bunurile subscise ca aport în natură la capitalul social se află un teren. în contul societăţii şi care urmează să fie preluate de aceasta. să aleaga administratorii şi cenzorii. dizolvarea anticipată a societăţii. să modifice bilanţul. se ţine la sediul societăţii. în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar. înşelătorie. • forma juridică a societăţii implică răspunderea nelimitată a asociaţilor sau a unora dintre ei. mărirea sau micşorarea capitalului social. mutarea sediului. luarea deciziilor are la bază principiul majorităţii. precum şi pentru infracţiunile prevăzute de legea 31 din 1990 republicată şi modoficată. Forma actului constitutiv. schimbarea formei juridice a societăţii. ele au in multe cazuri in caracter supletiv fiind lasat la aprecierea asociatilor reglementarea anumitor aspecte intrasocietare. Adunarea Generală extraordinară – se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme ce solicită modificarea actelor constitutive ale societăţii. De aceea actul constitutiv dobandeste un rol esential in reglementarea raporturilor dintre asociati. pentru deliberarea acestei adunări este necesară prezenţa acţionarilor care reprezintă ¾ din capitalul social. Felurile Adunării Generale: 1. abuz de încredere. pentru SNC şi SCS nu se instituţionalizează Adunare Generală. forma autentică este cerută ca condiţie ad validitatem (pentru valabilitate). Pagina 9 din 24 . fie numai statut social. să fixeze dividendele. să aprobe. este obligată să discute. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească şi persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă. Adunarea Generală: organul de deliberare şi decizie al societăţii comerciale. în cazul SA şi SCA pentru validitatea deliberărilor adunării este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. 2. schimbarea obiectului de activitate. fals. 2. dare/luare de mită. clauze privind operaţiunile încheiate de fondatorii societăţii. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiat şi sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Semnatarii actului constitutiv. fuziunea cu alte societăţi. precum şi persoanele care au un rol determinant la constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori. uz de fals. fie numai contract de societatea. Contractul de societate se încheie de regulă sub forma înscrisului sub semnătură privată. Pentru constituirea valabilă fondatorii trebuie să depună la Biroul Unic declaraţie pe proprie răspundere că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.Elemente de drept comercial • • • clauze privind sediile secundare. legea 31/1990 reglementează Adunarea Generală numai în cazul SA. Organele de conducere ale societatii comerciale: adunarea generala si administratorii societăţii. delapidare. Adunare Generală ordinară – se întruneşte cel puţin o dată pe an.8. care şi el poate fi. iar votul să reprezintă cel puţin ½ din capitalul social. SCA şi SRL. • câns societatea comercială se constituie prin subscripţie publică. mărturie mincinoasă. dar cu dată certă. Cu toate aceastea. clauze privind modul de dizolvare şi lichidare.

în forma actuală prevede că o poate avea şi o persoană juridică. pentru SA şi SCA hotărârile sunt luate la RC şi publicate în Monitorul Oficial. Pagina 10 din 24 . în mod obişnuit o poate avea o persoană fizică. • se restituie la încetarea funcţiei de administrator şi nu exclude răspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societăţii. persoana juridică va desemna în mod obligatoriu un reprezentant persoană fizică. • pentru societăţile de capital – 4 ani. iar legea 31 pe 1990. Durata funcţiei de administrator: • pentru societăţile de persoane durata este desemnată de asociaţi. potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori. această interdicţie nu se aplică când cel ales în Consiliul de Administraţie este proprietar a cel puţin ¼ din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea menţionată. durata este de 2 ani. pentru SA şi SCA unicul administrator. după desemnarea lui se va încheia un contract de administrare cu societatea. pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociaţilor. legea nu reglementează un asemenea cumul. aceasta trebuie să-şi desemneze reprezentant o persoană fizică. s-a pus problema dacă un asociat poate cumula aceste funcţii cu calitatea de salariat al aceleiaşi societăţi comerciale în baza unui contract de muncă. De asemenea administratorii: • sunt desemnaţi la constituirea societăţiiprin actul constitutiv sau ulterior de către Adunarea Generală • administratorul persoană juridică este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociaţilor. şi SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societăţi. la expirare pot fi realeşi Garanţia administratorului: • trebuie depusă înainte de intrarea în funcţiune. dar nici nu-l interzice – nu este exclus. preşedintele Consiliului de Administraţie sau cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români. nu pot fi nici administratori.Elemente de drept comercial Actele adunarii generale: hotărârile Adunării Generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii. dăcă administrator este o persoană juridică. • caliatatea de asociat al administratorului: în prezent. condiţii cerute: • capacitatea: să aibă capacitate deplină de exerciţiu. prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii. dacă legea şi actul constitutiv nu prevăd restricţii. Administrarea societăţii: calitatea de administrator. Ele sunt obligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă. se permit cumulul restrictiv (SA şi SCA) şi considerăm că administratorii SNC. în orice formă de societate comercială administratorul poate fi asociat sau neasociat. • onorabilitatea: să aibă o moralitate • cetăţenie: poate fi desemnat un cetăţean român. • limitarea cumulului: o persoană. • suma nu poate fi mai mică decât valoarea nominală a 10 acţiuni sau decât dublul remuneraţiei lunare. dar această calitate o poate avea şi unul străin. potrivit legii nu poate funcţiona în mai mult de 3 Consilii de Administraţie. • dacă nu a fost stabilită prin contract. SCS.

• puterile administratorului sunt foarte largi. Răspunderea administratorilor este o răspundere contractuală care decurge din contractul de mandat. consiliul de administraţie: dacă sunt mai mulţi administratori. dacă prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii să lucreze împreună decizia se ia în unanimitate • în cazul SA şi SCA pluralitatea este organizată prin lege. Mandatul administratorului inceteaza prin una din urmatoarele imprejurari: • revocarea. SCS. pentru o societate de persoane controlul se realizează de toţi asociaţii cu excepţia celor care au calitatea de administratori. dar nu nelimitate. comitetul de direcţie: consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie. Natura juridică a raportului dintre administrator şi societatea comercială: • contract de mandat. Administratorii sun remuneraţi. administrare şi dispoziţie. condus de directorul societăţii.SRL poate avea unul sau mai mulţi cenzori. • pentru toate formele de societate comercială: actele juridice încheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societăţii. • pentru societăţile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea aparţine tuturor administratorilor. • incapacitate legala. Încetarea funcţiei de administraţie. dar cel puţin o dată pe lună. b. pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor. Controlul se exercită diferit: a. Desemnarea cenzorilor: • cenzorii sunt desemnaţi diferit: Pagina 11 din 24 . alţii de reprezentare. Reguli privind pluralitatea administratorilor • în cazul SNC. • unii au putere de administrare. dacă numărul asociaţilor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie. Consiliul se întruneşte ori de câte ori este nevoie.Elemente de drept comercial Numirea administratorului trebuie publicată publică. • renunţarea. iar răspunderea are ca temei culpa administratorilor • cenzorii societăţii realizează controlul actelor şi activităţii administratorilor. să angajeze societatea în raporturi cu terţii. b. societăţile SA şi SCA vor avea 3 cenzori şi 3 supleanţi dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Este un organ operativ care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână. • pot încheia acte de conservare. angajează societatea comercială. • pentru societăţile de capital: cei desemnaţi prin contractul de societate au putere de reprezentare. astfel: a. dar numai aceea a administratorilor împuterniciţi cu reprezentarea pentru care există obligaţia să depună la Registrul Comerţului semnăturile lor. • deces. Este un organ colegial condus de către un preşedinte care poate fi director general sau director al societăţii. SRL asociaţii pot desemna mai multi administratori.

Particularitati ale societatii pe acţiuni Este considerata a fi cea mai complexă şi evoluată formă de societate. • capitalul este divizat pe acţiuni (titluri negociabile şi transmisibile) • răspunderea asociaţilor este limitată (până la concurenţa capitalului subscris) Sociatetea pe actiuni se constituie in mod obişnuit (simultan) prin aporturile asociaţilor – toţi asociaţii sau prin subscripţie publică – contractul se semnează de fondatori. mandatul lor este de trei ani. cenzorii pot fi: persoane fizice asociaţi persoane fizice neasociaţi garanţia depusă de cenzori trebuie să reprezinte a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. Pentru SA cenzorii trebuie să fie acţionari. Aporturile: pot fi • în numerar • în natură • creanţe (pentru cea care se constituie prin subscripţie publică – nu) • să prevadă modul de evaluare Acţiunile: contractul trebuie să prevadă Pagina 12 din 24 . sunt remuneraţi cu indemnizaţie fixă. Drepturile cenzorilor: • au dreptul să participe la adunarea administratorilor fără drept de vot.9. Asociaţii: pot fi persoane fizice sau juridice şi numărul lornu poate fi mai mic de 5. Obligaţiile cenzorilor: • sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii. existând posibilitatea de a fi realeşi. • sunt obligaţi să verifice dacă bilanţul . Aspecte esentiale ale constituirii: Contractul: prin contract de societate şi statut – înscris unic. 2. Restul de capital urmează a fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societăţii.000 lei. ulterior sunt aleşi de adunarea generală ordinară. contul de profit şi pierdere sunt legal întocmite. • pot obţine în fiecare lună de la administrator o situaţie despre mersul operaţiunilor comerciale. La constituire capitalul vărsat de fiecare acţionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.Elemente de drept comercial • • • în cazul SA şi SCA sunt stabiliţi de către actele constitutive. • sunt obligaţi să facă inspecţii. Cenzorii pot lucra împreună dar şi separat. cu excepţia cenzorilor contabili. acte ce trebuie să prevadă identificarea acestora. Capitalul social: contractul de societate trebuie să prevadă capitalul social subscris şi vărsat şi minim 90. Răspunderea lor poate fi civilă. dar şi penală – răspunde penal pentru nerespectarea obligaţiilor societăţii. Caracterele societăţii pe actiuni pot fi sintetizate astfel: • societatea se constituie dintr-un număr minim de asociaţi numiţi acţionari.

elementele de identificare ale titularului acţiunii nu se înregistrează pe titlu ii. 6. prin formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor 2. fără drept de vot. La purtător: i. este un titlu de credit – constată drepturi şi obligaţii izvorâte din calitatea de acţionar 3. conferă drepturi diferite de cele ale titularilor acţiunilor ordinare. Pagina 13 din 24 . este un titlu reprezentativ al contribuţiei asociatului ce conferă posesorului calitatea de acţionar Caracterele acţiunii: a. 5. drepturile aferente acţiunii pot fi exercitate de persoane care posedă titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Acţiunile preferenţiale 1. valoare de emisie) – valoare reală Felurile acţiunilor: se împart în două categorii acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale Acţiunile ordinare după modul lor de transmitere sunt acţiuni nominative. este o fracţiune a capitalului social 2. 4.Elemente de drept comercial • • • • numărul valoarea nominală a acţiunilor cu specificarea – dacă sunt nominative sua la purtător valaoreanominală (de emisiune) nu poate fi mai mică de 1000 lei Modalităţi de constituire a societăţii: 1. nu pot fi titulari ai acestor acţiuni: reprezentanţii. sunt fracţiuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) c. 2. sunt cu dividend prioritar şi ca sumă şi ca timp. Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere câte un certificat de acţionar. titlar al acţiunii este posesorul ei iii. ele vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. desemnează un raport societar (dintre acţionar şi societate) 4. cenzorii societăţii. prin formarea capitalului cu contribuţia altor persoane dect cele ce iniţiază constituirea societăţii (fondatorii) formarea capitalului are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive deoarece iniţiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie întregul capital social şi să verse minimul cerut de lege. administratorii. Ei pot face ofertă de subscriere adresată oricărei persoane care doreşte să investească prin cumpărare de acţiuni. titluri negociabile (valoare nominală. 3. nu pot depăşi ¼ din capitalul social. sunt indivizibile d. Funcţionarea societăţii pe acţiuni Acţiunile emise de societate – noţiuni şi caractere: 1. fracţiuni ale capitalului social ce au o anumită valoare nominală b. la purtător Nominative: • identifică titularul acţiunii (cu elementele de identificare) • drepturile acţinii sunt exercitate numai de titularul ei • pot fi emise în formă materială (pe suport de hârtie) sau în formă dematerializată (prin înscriere în cont) acţiunile nominative în formă materială pot fi şi ca titluri cumulative pentru mai multe acţiuni/ un multiplu.

Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor. art. stabilit prin actul constitutiv al societatii. 1402). Obligaţia principala a actionarilor este de a efectua plata vărsămintelor. şi prin menţinerea făcută pe titlu. • de informare cu privire la desfăşurarea activităţii societăţii. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere. acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor. In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere. (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3. In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere. Transmiterea acţiunilor: se transmit în mod diferit după cum sunt acţiuni nominative sau acţiuni la purtător. membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Pagina 14 din 24 . acţiunile vor fi la purtător. În absenţa menţionării felurilor. Totodata. sunt întotdeauna nominative. se poate limita numărul voturilor pentru acţionarii care posedă mai mult de o acţiune. numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11. Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente. • la dividende. respectiv: • sistemul unitar si • sistemul dualist. 137 alin. Actiunilor nominative: dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite printr-o declaraţie făcută în registrul acţionarilor societăţii emitente. Administrarea societatilor comerciale pe actiuni Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni. La purtător: se transmite prin simpla tranzacţionare a acestora. există şi acţiuni proprii dobândite de societate (în mod excepţional) şi care nu dau dreptul la dividende iar exerciţiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedării lor de societate. acest drept este suspendat pentru acţionarii care nu au efectuat vărsămintele ajunse la scadenţă. • asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii. in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor Drepturile: • de a participa la adunarea generală a acţionarilor. acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. • dreptul la vot: se exercită acest drept proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă. Pentru cele emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată – această transmitere se realizează în condiţiile prevăzute de legea 52/1994. legea permite convertirea lor: a acţiunilor în acţiuni la purtător şi invers. Vânzarea prin ofertă publică se face potrivit legii 52/1994. Convertirea lor va putea fi hotărâtă de adunarea generală extraordinară. din care unul trebuie sa fie independent (art. nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. şi a acţiunilor ordinare în acţiuni preferenţiale şi invers.Elemente de drept comercial 7.

31/1990. • au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca. aceasta nu poate detine calitatea de administrator la 2 entitati simultan. Totodata. incredinteaza unui administrator organizarea. 2. contractul incheiat cu un nerezident este guvernat de legea romana. Administrarea societatilor difera in functie de tipul de societate. la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. Contractul de management se incheie in forma scrisa si se depune. a societatilor comerciale. in schimbul unei plati. administratorul beneficiaza de toate drepturile prevazute de Codul Muncii pentru salariatii angajati pe perioada nedeterminata. • dovedesc bonitatea fianciara prin acte. suspendat sau eliberat din functie decat in conditiile stabilite prin contractul de management. la Oficiul Registrului Comertului de pe raza teritoriala a sediului societatii. De asemenea. in termen de 15 zile de la numirea administratorului. stabilita in raport cu gradul de realizare a obiectivelor convenite in contractul de administrare. • sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul. Persoane fizice romane sau straine care: • au capacitatea de exercitiu deplina. O. Persoane juridice romane sau straine care: • au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale. • sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului. conducerea si gestionarea activitatii sale. stabilite potrivit legii. Pe perioada contractului. prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului. cum ar fi: regulile de administrare a societatilor unde statul detine 50% din capital difera de regulile de administrare a societatilor cu capital privat. in baza unui contract de administrare. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor. atestate prin acte oficiale. Potrivit normelor metodologice. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca. cu modificarile si completarile ulterioare. impreuna cu semnaturile managerilor. administratorul nu poate fi sanctionat. asigurari sociale si pensie. 49/1999 stabileste ca administrarea companiilor/societatilor nationale. In ceea ce priveste drepturile salariale ale managerului societatilor in care statul detine 50% din capitalul social. Pagina 15 din 24 . dupa cum urmeaza: • o indemnizatie lunara bruta care sta la baza drepturilor cuvenite privind vechimea in munca. Indiferent de tipul persoanei care administreaza societatea.U. • au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare.Elemente de drept comercial Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers. pot dobandi calitatea de manageri. • au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii. republicata. precum si a regiilor autonome de interes national sau local se face de catre persoane fizice sau juridice. cu posibilitatea de prelungire. in calitate de proprietar. pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. romane ori straine. nr.G. • sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora. managerul este platit prin acordul partilor. Contractul de management se incheie pe o perioada de maximum 4 ani. • participarea la profitul unitatii. 1371 alin. fizica sau juridica. urmatoarele categorii: 1. asa cum sunt definiti de Legea nr. Administrarea societatilor unde statul detine 50% din capitalul social Contractul de administrare din cadrul acestor societati este acordul prin care o persoana juridica. Art. membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare.

Legea societatilor comerciale vorbeste despre incheierea unor contracte de mandat cu managerii. mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. numita mandant. Particularitati ale Societatii cu răspundere limitată Acest tip de societate a apărut mai târziu în activitatea comercială deoarece este o societate care favorizează asocierea persoanelor (şi din acest punct de vedere se aseamănă cu societatea de persoane) care răspund în limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). Se pune totusi intrebarea: Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia? Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane. Retinem urmatoarele particularitati: • constituire: numărul minim este de doi. 2. In toate cazurile. fiind singurul tip de societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. insa legea nu interzice remunerarea. capitalul minim este de 2oo RON. numărul maxim este de 50 de asociaţi. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului. Potrivit art. ceea ce este stabilit pentru entitatile cu capital de stat poate constitui un indrumar pentru entitatile cu capital privat. O singură persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură SRL. alaturi de legea societatilor comerciale nu exista si o lege speciala care guverneaza contractele de administrare. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale. fara a fi supus vreunei forme speciale. in baza unei imputerniciri. in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor. posibil si licit. definitorii sunt clauzele contractuale convenite intre parti.Elemente de drept comercial Administrarea societatilor cu capital integral privat In cazul societatilor cu capital de stat. in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. nu are calitatea de reprezentant. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar. respectiv antreprenorul. aporturile pot fi în numerar şi în natură – munca şi creanţele nu pot constitui aport. iar salariatul. echivoce a procurii. ca la orice contract. Date fiind aceste caracteristici ale contractului de mandat. contracte de management. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat. Pagina 16 din 24 . Caracterele societăţii: Acest tip de asociere se bazează pe încrederea asociaţilor iar capitalul este împărţit pe părţi sociale. Referitor la intinderea contractului de mandat. mandatul poate fi special sau general. actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. majoritatea entitatilor incheie. respectiv de administrare cu societatea. Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit. respectiv directorii societatilor comerciale. in sensul legii nr. ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului.10. 31/1990. Cel mai adesea. 1536 din Codul civil. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. Desigur. In cazul societatilor cu capital privat.

b) cesiunea trebuie să îmbrace forma autentică. Moştenitorii asociatului decedat dobândesc părţile sociale. cenzorii societăţii: Legea 31/1990 prevede că dispoziţiile referitoare la cenzorii SA se aplică şi cenzorilor din SRL. Transmiterea poate fi cu titlu oneros. Transmitera părţilor sociale: Legea 31/1990 reglementează transmiterea părţilor sociale între asociaţi. aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari care să nu depăşească maximul legal. Moştenitorii devin titulari ai părţilor sociale.Elemente de drept comercial • • • • • părţile sociale: sunt fracţiuni de capital social. drepturi depline pe baza decesului asociatului. numărul părţilor sociale cuvenite fiecărui asociat este proporţional cu cota sa de participare la capitalul societăţii. şi tot atâţia supleanţi ca la SA. administrarea societăţii: SRL este administrată de unul sau mai mulţi administratori care pot fi asociaţi sau neasociaţi. către persoane străine de societate şi prin succseiune. d) cesiunea se înscrie în Registrul comerţului şi nu se poate realiza dacă a fost interzisă prin actul constitutiv. iar pentru luarea hotărârilor legea cere o dublă majoritate – majoritate în numărul asociaţilor şi în numarul părţilor sociale. formalităţile necesare constituirii: sunt cele cunoscute. un SRL cu un Pagina 17 din 24 . deci asociaţi în SRL. cât şi a societăţilor de capitaluri. Pentru SRL legea cere o dublă majoritate deoarece societatea îmbină atât caractere ale societăţii de persoane. aceştia în calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea părţilor sociale calculate conform ultimului bilanţ contabil aprobat . cu excepţia faptului că pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori. Este o majoritate calificată pe baza căreia se încheie contractul de cesiune. Dacă prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator deţine puterea de reprezentare a societăţii. Dacă cenzorii nu sunt desemnaţi prin actul constitutiv. Nu este nevoie de consimtământul asociaţilor deoarece fiind incheiată între persoane care au calitatea de asociaţi nu este lezat caracterul „intuitum personae” a societăţii. dar şi cu titlu gratuit. legea prezumă că dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator. Este posibil ca pe parcursul existenţei societăţii. au o valoare nominală egală. Transmiterea părţilor sociale pe cale succesorală:nu este posibilă dacă actul constitutiv nu permite altfel. Asociaţii exercită dreptul la vot în Adunarea Asociaţilor proporţional cu participarea la capitalul societăţii. se notifică societatea şi se înregistrează în Registrul Comerţului. controlul gestiunii îl poate realiza orice asociat care nu este administrator. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi: în absenţa unor condiţii speciale se aplică unele reguli generale: a) cesiunea presupune un contract de cesiune. funcţionarea : adunarea asociaţilor este organul de deliberare şi decizie. Fiecare parte socială dă dreptul la 1 vot. Cenzorii trebuie să fie asociaţi cu excepţia cenzorilor contabili. c) cesiunea trebuie notificată societăţii. Actul constitutiv se referă în realitate nu la trasmiterea părţilor sociale ci la continuarea societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. Cel mai adesea se realizează cu titlu oneros şi îmbracă forma cesiunii. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi şi persoane din afara societăţii: aceată cesiune este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii care reprezintă cel puţin ¾ din capitalul social. Dacă prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depăşi numărul de 50 de asociaţi. Se cere condiţia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor să fie contabil autorizat. Dacă s-a interzis continuarea societăţii cu moştenitori.

formele de organzare a activitatii economice prestate de catre persoanele fizice sunt: . intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale are dreptul sa faca acest lucru. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. Spre deosebire de persoana fizica autorizata si intreprinderea familiala. Constituirea si inmatricularea comerciantilor persoane fizice Pagina 18 din 24 . prevedea doua forme de organizare. folosind in principal forta sa de munca. organizata de un intreprinzator persoana fizica. Partea I nr.persoana fizica autorizata (PFA). intreprinderea economica fara personalitate juridica. 3.1. persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege. Formele de organziare a activitatii economice de catre persoane fizice Potrivit noilor reglementari aduse prin OUG 44/2008. ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial. NOUA REGLEMENTARE PRIVIND PFA.Elemente de drept comercial asociat să se transforme într-un SRL cu mai mulţi asociaţi prin transmiterea părţilor sociale către alte persoane care devin astfel asociaţi. respectiv persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale.intreprinderea individuala.intreprinderea familiala. in speta Legea 300/2004. . 3. INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI FAMILIALE 3. Sediul materiei: Infiintarea. care nu pot angaja alte persoane cu contract de munca. oranizarea si desfasurarea activitatii de catre comerciantii persoane fizice este actualmente reglementata de OUG nr. intreprinderea economica fara personalitate juridica. 328 din 25 aprilie 2008. Vechea reglementare.2. . intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. actualmente abrogata.3. COMERCIANTII PERSOANE FIZICE. organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa.

impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 Pagina 19 din 24 . 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale. In plus. 44/2008. pe baza autorizatiei emise de primaria competenta OUG nr. a intreprinderilor individuale si familiale. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile. de la data completarii cererii cu documentele solicitate.Daca socoteste indeplinite conditiile. La cererea motivata a solicitantului. respectiv cel de PFA. titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata. a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii. Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare. devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului.Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si. Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete. inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea. anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. cererea va fi respinsa. OUG nr.Elemente de drept comercial Pana la aparitia OUG nr. potrivit vechii reglementari. dupa caz. Actualmente procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului. precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale. directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal. continand codul unic de inregistrare. sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. autorizarea functionarii. se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate. daca este prezent. Nota: OUG nr. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. dupa caz. respectiv 5 zile lucratoare. Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc. urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare. Inregistrarea persoanei fizice autorizate. termenul de 15 zile poate fi prelungit. calculat de la data inregistrarii cererii sau. O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic.

Organizare si functionare Registrul comertului. republicata in M. precum si alte operatiuni care se mentioneaza in regsitrul comertului. Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in limba romana. − organizatiile cooperatiste.Of. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus. sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. 26/1990. Of. precum si alte persoane fizice sau juridice. Legislatie aplicabila in domeniu: Organizarea si activitatea Registrului Comertului estereglementata de Legea nr.2. − grupurile europene de interes economic cu caracter commercial.1. Potrivit legii. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun. Pagina 20 din 24 . este o institutie specifica economiei de piata. organizata in subordinea Ministerului Justitiei. cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel. prevazute in mod expres de lege. iar ca legislatie subsecventa prin Ordinul ministrului justitiei nr. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale.Elemente de drept comercial zile de la pronuntare sau de la comunicare. publicat in M. − companiile nationale si societatile nationale.02. sau. Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului. a activitatii respective. organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. 410 din 16 mai 2005 4. Sunt comercianti in sensul reglementarilor privind registrul comertului: − persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert. − societatile comerciale. au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului. dupa caz. − regiile autonome. dupa caz. 49/04. 4. finantata integral din venituri proprii. in traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene. nr. 26/1990 privind regsitrul comertului. inainte de inceperea comertului. comerciantii. nr. constituit in baza Legii nr. iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului. inainte de inceperea activitatii acestora. Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului.REGISTRUL COMERTULUI 4. prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni. institutie publica cu personalitate juridica. − grupurile de interes economic cu caracter commercial.1998.

rezolutia directorului oficiului registrului comertului si (c) certificatul de inscriere mentiuni. In cazul admiterii recursului. Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. dupa caz. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. referentul oficiului registrului comertului va inregistra cererea. se prezinta. pe propria raspundere sau. dupa caz. de catre referentul oficiului registrului comertului. precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta inregistrarea. 3. in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor. va putea solicita date sau acte in completare. daca este necesar. dupa caz. comerciantului i se inmaneaza dovada prevazuta anterior. oficiul registrului comertului inainteaza recursul instantei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. Recursul se depune si se mentioneaza in regitrul comertului unde s-a facut inregistrarea. dupa caz. directorului oficiului registrului comertului. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei. ele se vor indeparta pe loc de catre deponent. In termen de 3 zile de la data depunerii. (b) incheierea judecatorului delegat sau. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor In prezent. de un referent al Oficiului registrului comertului. a unei hotarari judecatoresti irevocabile. care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare. dupa caz. (e) incheierea de inregistrare a sucursalei. in afara de cazurile in care legea prevede altfel. 4. Solutionarea cererilor Cererea si actele doveditoare. 2. la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. (d) certificatul de inregistrare sau. iar in cazul sucursalelor infiintate in alte judete. urmatoarele documente: (a) incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare. se constata lipsa unor cerinte legale. insotite de listingul filei de registru. la sediul oficiului registrului comertului. Partea a IV-a. decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului. in cadrul fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic. va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit. numarul si data inregistrarii in registrul unic de intrare-iesire. certificatul de inscriere mentiuni. In aceasta situatie. comerciantului ori imputernicitului sau i se elibereaza. impreuna cu referatul de verificare. pentru a fi solutionate. in cazul solicitarii inscrierii mentiunilor privind modificarea actelor constitutive. pentru orice alte persoane interesate. iar deponentul insista ca cererea sa fie inregistrata in forma prezentata. dupa caz. la verificare. pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform legii. continand denumirea oficiului registrului comertului. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. Inregistrarea si verificarea cererilor Cererile si actele care le insotesc sunt verificate. Daca cererea si actele doveditoare sunt complete. (f) un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora. judecatorului delegat sau. in prezenta deponentului. se elibereaza deponentului dovada depunerii cererii. insotita de certificatul de inregistrare. in care se va mentiona si termenul de citare. In cazul in care.Elemente de drept comercial 1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau. in cazul solicitarii autorizarii si/sau a inregistrarii. Pagina 21 din 24 . Daca se constata erori materiale sau omisiuni.

a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor: (a) rezervarea firmei. locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert. pentru bunurile imobile sau a certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul. legea prevede obligatia comerciantului. In acest scop. firma. (f) indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului. marcile de fabrica. codul unic de inregistrare si. tarife. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi. (e) hotararea de divort a comerciantului. vanzarea. care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice. administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate. a dovezii intabularii. (b) numele si prenumele. codul numeric personal. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati.Elemente de drept comercial Solicitarea inregistrarii sau. a darii de data certa acestuia. denumirile de origine. prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert. actionar. care modifica elementele consemnate in resgitrul comertului. Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare Inregistrarea mentiunilor se poate Pagina 22 din 24 . (c) semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal care va fi data in forma prevazuta de lege (d) brevetele de inventii. dupa caz. pentru cetatenii straini. 5. (b) redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau. numele/denumirea. (h) hotararea de condamnare a comerciantului. a emblemei comerciantului. daca este cazul. va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat. a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social. organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept. in numele titularului cererii. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. Potrivit legii. dupa caz. efectuarea. de comert si de serviciu. precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului. codul numeric personal. Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip. comenzi. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului. la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta urmatoarele servicii. in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau fapte privitoare la comerciant. (i) orice modificare privitoare la actele. (d) obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social si (e) obtinerea. mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala. (c) redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor. dupa caz. oferte. dupa caz. Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. regia autonoma. va furniza toate datele necesare. precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in existente sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert. indicatiile de provenienta. precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri. precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare. dupa caz. sediul social. administrator. emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala. (g) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment. comerciant sau de imputerniciti ai acestora. daca este cazul. pentru cetatenii romani. seria si numarul pasaportului. de a cere inscrierea in regsitrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului. daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (a) donatia. faptele si mentiunile inregistrate. cetatenia. Inscrierea de mentiuni Dupa inregistrarea comerciantului. (f) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia.

cu mentiunea ramanerii irevocabile.G. oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite prin hotarare a Guvernului. hotararea de condamnare a comerciantului. 6.Elemente de drept comercial face si la cererea persoanelor interesate. nr. In acest scop. la organele emitente. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs. in prealabil. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru Pagina 23 din 24 . taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile efectuate sunt cele prevazute de H. deschiderea procedurii de reorganizare. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei. act aditional modificator. Taxele percepute de oficiul registrului comertului Pentru operatiunile efectuate. incheiere a judecatorului delegat. instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca. la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice. si de la comunicare. constatate in cuprinsul actelor emise de oficiul registrului comertului. In prezent. Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in resgitrul comertului. pentru partile lipsa. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. tribunalului din acel judet. 7. ulterior. 8. daca s-au produs din culpa personalului oficiului registrului comertului. administratorului sau cenzorului se vor inregistra din oficiu. indreptarea erorilor. pe cheltuiala partii care a introdus cererea. interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte. dupa care. Cererile introduse de Oficiul National al Registrului Comertului in temeiul legii. In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de oficiul registrului comertului (act constitutiv. iar termenul de recurscurge de la pronuntare. pentru partile prezente. Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului. hotarare judecatoreasca definitiva etc. nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar.). Partea a IV-a. Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale. Indreptarea erorilor materiale Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului se va intocmi o cerere de indreptare a acestora. Ligitimarea procesuala activa Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in regsitrul comertului. 9. va cere rectificarea erorilor la oficiul registrului comertului. in copie legalizata. iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet. comerciantul are obligatia sa solicite. Cererile de radiere Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune operata in regsitrul comertului in cazul in care prin hotarari judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea. instituire a curatelei acestuia. in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii.

Conform dispozitiilor Legii nr. astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Acest fond va fi virat in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.422/ 2006. se va constitui un fondul de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare. Pagina 24 din 24 . 1.Elemente de drept comercial operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful