Elemente de drept comercial

UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU Facultatea de Ştiinţe Economice şi Calculatoare Master: Managementul organizaţiilor Marketing şi comunicare în afaceri

DREPT COMERCIAL

Lect. univ.dr. Nicolae SCUTEA

Pagina 1 din 24

Elemente de drept comercial

CUPRINS

1. Subiectele dreptului comercial. Comerciantii. 1.1. Calitatea de comerciant. Definitie. Prevederile codului comercial. Caracteristicile comerciantilor. Reglementari relevante 2. Comerciantii persoane juridice. Societatile comerciale 2.1. Cadrul legislativ 2.2. Grupurile de interes economic 2.3. Notiunea si caracterul juridic al societatilor comerciale 2.4. Capitalul social si patrimoniul societatii 2.5. Beneficii. Realizare si ditribuire 2.6. Formele societatilor comerciale. Clasificari 2.7. Etapele de constituire. Contractul de societate (actul constitutiv). Proceduri 2.8. Functionarea societatilor comerciale. Organe societare si competente. 2.9. Particularitati ale societatii pe actiuni 2.10. Particularitati in cadrul societatii cu raspundere limitata 3. Comerciantii persoane fizice. Noua reglementare 3.1. Legislatie aplicabila 3.2. Formele de organizare a activitatii economice de catre persoanele fizice 3.3. Constituirea si inmatricularea formelor de execrcitare a activitatii de catre persoanele fizice 4. Registrul comertului 4.1. Legislatie aplicabila 4.2. Organizare si functionare 4.2.1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate de ORC 4.2.2. Inregistrarea si verificarea cererilor 4.2.3. Solutionarea cererilor 4.2.4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor 4.2.5. Inscrierea de mentiuni 4.2.6. Cererile de radiere 4.2.7. Indreptarea erorilor materiale 4.2.8. Legitimarea procesuala activa 4.2.10. Taxe percepute de catre ORC

Pagina 2 din 24

judecătorul nu poate acorda termene de gratie în raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezultă din acestea se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege. Notiunea are un profund substrat juridic. considerate obligaţii profesionale ale acestora: înainte de începutul activităţii comerciale. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. în cazul încetării platilor pentru determinarea platii datoriei comerciale.Elemente de drept comercial 1. Reglementari relevante Actorii scenei comerciale. SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL. COMERCIANTII. la încetarea activităţii trebuie să ceară radierea înmatriculării din Registru. Legea instituie o prezumţie de comercialitate pentru toate actele săvârşite de un comerciant. datoriile comerciale în bani produc donbânzi din ziua în care devin exigibile. Articolul 7 prevede: „sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ (având comerţul ca profesiune obişnuită) şi societăţile comerciale”. legea 26/1990 privind registrul comertului republicată şi modificată Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile la zi OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. legea comercială reglementează şi aşte categorii. respectiv cei care actioneaza in relatiile comerciale. sunt generic denumiti comercianti. are obligaţia să ţină registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operaţiunilor comerciale.. Reglementarea comerciantului: codul comercial in mod generic. codebitorii sunt prezumaţi că s-au obligat solidar. Prevederile codului comercial. Deci au calitatea de comercianţi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară o activitate comercială cu caracter profesional. este obligat să desfăşoare activităţi comerciale în condiţiile concurenţei loiale. Pagina 3 din 24 . in vigoare. Calitatea de comerciant.1. Caracteristici. Codul comercial roman. nu dă o definiţie comerciantului. comerciantul este obligat să ceară înmatricularea (inregistrarea) în Registrul Comercial. în cursul exercitării comerţului să ceară înscierea în acelaşi registru amenţiunii privind actele şi faptele comerciale. Calitatea de comerciant implică un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligaţii pentru comercianţi. Actele comerciale închieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogării de la dreptul civil: în obligaţiile coemrciale. 1. Deşi codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante şi juridice comerciante. comerciantul poate fi supus procedurii lichidării şi falimentului. precizând doar cine are calitatea de comerciant. Comercianţii sunt supuşi impozitului pe profitul realizat din activitatea comercială. fiind unul dintre conceptele cheiei ale dreptului comercial.

• asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate – obiectul de activitate. Legea a fost republicata in actuala forma in M. Cadrul legislativ Legea 31/1990 reprezintă legea generală privind societăţile comerciale. cu excepţia cazului în care actul constitutiv prevede altfel. muncă . SNC) – au caracter „intuitupersonae” • numărul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50. obligaţiuni sau alte titluri negociabile. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi. • administrarea grupului revine. • nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european. SOCIETATILE COMERCIALE 2. societatile de leasing. care pot să desemneze şi cenzori.2.11. din 26. care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. iar activitatea economică a membrilor săi trebuie să se reopteze la activitatea principală a acesteia şi să aibă doar caracter accesoriu faţă de aceasta. aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar. Distinct de această reglementare generală avem şi reglementări speciale ale unor societăţi comerciale ce activeaza in domenii speciale: societăţilor bancare. 2.3.1. • se poate constitui şi fără capital. etc. societăţilor de asigurari si intermediarii in asigurari. dispunându-se radierea din registrul comerţului.of. Pagina 4 din 24 . societatile de valori mobiliare. Trăsături GIE: se aseamănă cu societăţile de persoane (SNS. • conducerea GIE se realizează de Adunarea Generală a membrilor grupului. • dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societăţilor comerciale şi pentru cauze specifice societăţii în nume colectiv. creanţe. Grupurile de interes economic Prin legea 161/2003. in dese randuri de maniera semnificativa.industrie). societăţilor agricole. elementele contractului de societate (speciale – ele rezultă din definiţie): • fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială. COMERCIANTII PERSOANE JURIDICE.2006. constituite pe o perioadă determinată. precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii economice respective.Elemente de drept comercial 2. care a modificat semnificativ legea 31/1990. 2. • capitalul social este împărţit în părţi de interese. Noţiunea şi caracterul juridic al societăţii comerciale: Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun. natură. • răspunderea membrilor săi este solidară şi nelimitată. s-au constituit grupurile de interes economic (GIE). • nu poate emite acţiuni. de regulă membrilor lui. care hotărăşte cu unanimitate de voturi. • sediul GIE se poate muta şi în alt stat. • în cazul existenţei unui capital. • controlul gestiunii se face de către membrii grupului. Ea a fost modificată de la intrarea in vigoare de mai multe ori. cu scopul de a împărţi foloasele ce ar deriva din aceasta. care reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial.

nu de la data chemării în judecată. bunul devine proprietatea societăţii din momentul înmatriculării în registrul comerţului. în schimbul lui asociatul are dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi are obligaţia să suporte pierderile asumarea obligaţiei de aport se numeşte subscriere şi se naşte prin semnarea contractului de societate. când aportul este în numerar. • consensual Elemente specifice ale contractului de socieTate: Aportul este obligaţia pe care şi-o asumă fiecare dintre asociaţi. mărci). Capitalul social şi patrimoniul societăţii a) Capitalul social este expresia valorică a totalităţii aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii. aportul în industrie nu este cuprins în capitalul social. Acesta se mai numeşte şi capital nominal şi are dublă semnificaţie – contabilă şi juridică. aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobândă. invenţii. către societăţi se poate transmite atât titlul de proprietate. Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri imobile (clădiri. sunt admise la toate formele de societăţi comerciale. natură şi în industrie. obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economică. soluţia este aplicarea principiului potrivit căruia în comerţ dobânzile curg de drept din ziua în care devin exigibile 2. asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite.Elemente de drept comercial • toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor. legea nu cere ca aporturile să fie egale sau să aibă acelaşi obiect. cât şi dreptul de folosinţă asupra bunului. asociiatul este obligat şi la plata dobânzii legale din ziua în care trebuia să se facă vărsământul. şi în limita aportului asociatul devine debitor al societăţii.4. caracteristicile juridice ale contractului de societate: • plurilateral: participă două sau mai multe persoane. Aportul în industrie constă în munca sau activitatea pe care asociatul promite să o efectueze în societate. sumele de bani sunt indispensabile începerii activităşii comerciale şi de aceea indiferent de forma juridică a societăţii comerciale. Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă s-o plătească într-un anumit termen. legea interzice creanţele ca aport în societăţile comerciale pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni. • comutativ: întinderea obligaţiilor este cunoscută. aporturile în numerar sunt obligatorii pentru orice societate comercială. este permis numai asociaţilor în SCS şi asociaţilor în SCA. acestea sunt interzise şi la SRL-uri. instalaţii) şi bunuri mobile corporale. evaluarea se face de către asociaţi sau de către experţi. efectuarea aportului se numeşte vărsarea capitalului. în numerar. aportul în industrie trebuie evaluat şi precizat în actul constitutiv. de a aduce în societate un bun sau o valoare patrimonială. aportul în natură poate avea ca obiect şi bunuri mobile necorporale (creanţe. brevete. Pagina 5 din 24 . deoarece nu poate constitui un element al gajului (garanţiei) pentru creditorii societăţii. • titlu oneros: fiecare asociat urmmăreşte un scop patrimonial. care se constituie prin subscripţie publică. cum se face în condiţiile dreptului civil. bunul (imobilului) ce face obiectul aportului în natură trebuie evaluat în bani pentru a se putea stabili valoarea părţilor de interes (părţi sociale) sau acţiunilor în schimbul aportului.

adică acele clauze menite să favorizeze unii asociaţi în detrimentul altora. adică presupune intrarea efectivă în patrimoniul societăţii a bunurilor care constituie aporturile asociaţiilor. trebuie să fie utile. iar bunurile figurează la activ pentru că ele aparţin societăţii. adică o sumă mai mare decât capitalul social. b. Din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societăţii. Dacă potrivit bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu există beneficii. pentru că la dizolvarea societăţii trebuie restituit asociaţilor. Capitalul este fix pe toată durata existenţei societăţii. Cand este vorba de criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie să prevadă: partea fiecărui asociat din beneficii şi pierderi si. Patrimoniul societăţii cuprinde activul şi pasivul social.5. mergând până la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima în cazul societăţilor de asigurare mutuală). plecând de la câştigul material. pentru că terţii au luat cunoştinţă de acesta prin înmatriculare şi mai ales prin publicitatea contractului de societate. El se deosebeste faţă de capitalul social prin aceea ca capitalul este expresia valorică a tutror aporturilor. Condiţiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: a. capitalul este fix. veritabila garanţie a crediotrilor societăţii o reprezintă patrimoniul social. Capitalul nu are existenţă reală. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociaţii s-au obligat să constituie societatea Capitalul vărsat reprezintă valoarea totală a aporturilor efectuate şi care au intrat în patrimoniul acesteia b). trebuie să fie reale. Ca atare el este intangibil. se diferentiaza in functie de modalitatea de asociere. Dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. patrimoniul este variabil în funcţie de rezultatele activităţii economice Deşi rolul capitalul societăţii este de a constitui gajul general al creditorilor societăţii. dividentele se vor plăti asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social vărsat. raspunderea asociatilor sau transferul partilor sociale. să reprezinte beneficiile rămase după înregistrarea capitalului social. Contractul este nul. el poate fi mărit sau micşorat în condiţii legale numai prin modificarea actului constitutiv. dar limita urmăririi este dată de capitalul social. în timp ce patrimoniul este o universalitate juridică de drepturi şi obligaţii. nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajaţi Din punct de vedere juridic capitalul social trebuie să fie real. nu pot fi distribuite dividende asociaţilor. Formele de societăţi comerciale: Legea 31/1990 reglementeaza mai multe forme ale societatilor comerciale. care in general. Realizare si impartire Noţiunea de „beneficiu” a înregistrat o lărgire.Elemente de drept comercial Din punct de vedere contabil capitalul nu are o existenţă reală. mai apoi. modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine. In general criteriul de repartizare este – contribuţia asociaţilor la formarea capitalului social al societăţii. este o cifră convenită de societate.6. adică să se fi înregistrat un excedent. pe când patrimoniul cuprinde elemente concrete. In legislatia romana se distinge urmatoarele tipuri de societati: Pagina 6 din 24 . 2. Beneficiile. iar în bilanţul societăţii capitalul este evidenţiat în pasiv. 2.

Clasificarea societăţilor comerciale: 1. Nota: Se admite ca SRL nu se încadrează în nici una dintre cele două categorii. fiind considerata a avea.7. decesul unui asociat. muncă. Unicitatea procedurală rezidă în aceea că în baza unei cereri de înregistrare se va obţine de la această instituţie – Biroul Unic – certificatul de înmatriculare comercială. 4. intrucat ea împrumută şi de la una şi de la alta. 2. numerar etse o societate cu caracter restrictiv. declanşează obligaţiile Biroului Unic: de a rezerva firma societăţii comerciale şi de a efectua în numele acesteia a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. SRL . Elementul esenţial nu mai este încrederea şi cunoaşterea reciprocă ci cota de capital investită. iar toţi asociaţii răspund în limita aportului lor. 5. Etapele constituirii societăţii comerciale pot fi sintetizate astfel: Depunerea cererii tip de înregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi însoţită de documentele care dovedesc vărsămintele efectuate şi dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate). SNC – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor. Comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor. Pagina 7 din 24 . incapacitate.este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii. odată depusă. SCA . 3. ca atare.Elemente de drept comercial 1. iar condiţiile de transmitere a părţilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment. excludere. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. 2. Etapele de constituire Pentru prima data in anul 2001. iar răspunderea celor două categorii de asociaţi este la fel ca la SCS. dar cu dată certă. Cererea tip. SCS – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. pe baza cunoaşterii şi încrederii reciproce. care se va încheia în formă autentică. societăţi de capitaluri: se constituie dintr-un număr mare (nelimitat) de asociaţi. aporturi în natură. conţinând codul unic de înregistrare. fiind admis şi sub formă de înscris sub semnătură privată.este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. prin ordonanta de urgenţă 76/2001. un caracter mixt. privind simplificarea unor formalităţi administrative. iar acţionarii răspund în limita aportului. de a redacta actul constitutiv. societăţi de persoane: se constituie dintr-un număr mic de asociaţi. se instituie la noi o procedură unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării societăţilor comerciale. dar nu este obligatoriu. SA – este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. se admit aporturi în natură şi în numerar sunt societăţi cu caracter deschis transmiterea acţiunilor este reglementată în condiţii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante 2. retragere.

cu indicarea cetăţeniei. agenţii. Pagina 8 din 24 . • clauze privind capitalul subscris şi cel vărsat. În funcţie de forma de societate actul constitutiv poate să fie: a. c. la SRL se va menţiona numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat şi valoarea fiecăruia. proprietarilor (cei care constituie societatea comercială) şi a cenzorilor că îndeplinesc cerinţele legii. • clauze privind durata societăţii. reprezentanţe. • clauze privind forma. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii. comandită simplă şi cu răspundere limitată: • clauze prinvind identificarea asociaţilor (persoane fizice sau juridice). în comandită pe acţiuni şi în cazul societăţilor cu răspundere limitată pluripersonale (cel puţin doi asociaţi). • clauze privind asociaţii ce administrează şi reprezintă societatea. b. • clauze privind numărul acţiunilor. • clauze privind participarea la beneficii şi pierderi. de a obţine de la judecătorul delegat de a încheierea de autorizaţii de funcţionare a societăţii comerciale. a garanţiei şi a dreptului de reprezentare ale administratorilor. • clauze privind capitalul social subscris şi cel vărsat. • clauze privind persoanele fizice sau juridice care administrează societatea. în cazul societăţii în nume colectiv şi comandită simplă. valoarea aportului în natură şi modul de evaluare (conv. • clauze privind forma. autorizaţiile şi acordurile necesare funcţionării. denumirea. • clauze privind durata societăţii. sediul. sau pe baza unei expertize). • clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport în natură şi modul lor de ealuare. valoarea lor nominală şi felul lor (nominative. cu precizarea domeniului şi activităţii principale. aportul fiecărui asociat. • clauze privind sediile secundare. Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii pe acţiuni care se constituie prin subscripţie simultană şi societăţii în comandită simplă: • clauze privind identificarea acţionarilor. • clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. Actul constitutiv sau contractul de societate. emblema. sediul şi dacă este cazul emblema societăţii. numai statut în cazul SRL unipersonale Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii în nume colectiv. sucursale. contract de societate şi statul în cazul societăţii pe acţiuni. numai contract de societate. la purtător sau prefernţiale). de a comunica încheierea judecătorului delegat către Oficiul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi apoi de a obţine toate avizele. • clauze privind avantajele acordate fondatorilor. • clauze privind participarea la beneficii şi la pierderi. denumirea.Elemente de drept comercial - de a redacta şi de a obţine declaraţia pe proprie răspundere a administratorilor. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii cu precizarea denumirii şi activităţii principale. ori persoana din afara societăţii desemnată pentru realizarea acestor activităţi.

Elemente de drept comercial • • • clauze privind sediile secundare. care şi el poate fi. mărturie mincinoasă. • câns societatea comercială se constituie prin subscripţie publică. Contractul de societate se încheie de regulă sub forma înscrisului sub semnătură privată. în contul societăţii şi care urmează să fie preluate de aceasta. fals. uz de fals. schimbarea formei juridice a societăţii. pentru deliberarea acestei adunări este necesară prezenţa acţionarilor care reprezintă ¾ din capitalul social. Pagina 9 din 24 . să aleaga administratorii şi cenzorii. Organele de conducere ale societatii comerciale: adunarea generala si administratorii societăţii. legea 31/1990 reglementează Adunarea Generală numai în cazul SA. în cazul SA şi SCA pentru validitatea deliberărilor adunării este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. să fixeze dividendele. fuziunea cu alte societăţi. Forma actului constitutiv. fie numai statut social. dizolvarea anticipată a societăţii. este obligată să discute. delapidare. să aprobe. Pentru constituirea valabilă fondatorii trebuie să depună la Biroul Unic declaraţie pe proprie răspundere că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. abuz de încredere. precum şi persoanele care au un rol determinant la constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiat şi sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. clauze privind operaţiunile încheiate de fondatorii societăţii. Funcţionarea societăţiilor comerciale Functionarea societatilor comerciale este reglementata la modul general de normele legii 31/1990. să modifice bilanţul. dar cu dată certă. dare/luare de mită. Adunare Generală ordinară – se întruneşte cel puţin o dată pe an. Semnatarii actului constitutiv. se ţine la sediul societăţii. înşelătorie. • forma juridică a societăţii implică răspunderea nelimitată a asociaţilor sau a unora dintre ei. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească şi persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă. schimbarea obiectului de activitate. doar pentru anumite situaţii excepţionale: • atunci când printre bunurile subscise ca aport în natură la capitalul social se află un teren. pentru SNC şi SCS nu se instituţionalizează Adunare Generală. mutarea sediului. în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar. mărirea sau micşorarea capitalului social. Cu toate aceastea. Adunarea Generală: organul de deliberare şi decizie al societăţii comerciale. luarea deciziilor are la bază principiul majorităţii. De aceea actul constitutiv dobandeste un rol esential in reglementarea raporturilor dintre asociati. Felurile Adunării Generale: 1. SCA şi SRL. clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. 2. 2. precum şi pentru infracţiunile prevăzute de legea 31 din 1990 republicată şi modoficată. fie numai contract de societatea. ele au in multe cazuri in caracter supletiv fiind lasat la aprecierea asociatilor reglementarea anumitor aspecte intrasocietare. Adunarea Generală extraordinară – se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme ce solicită modificarea actelor constitutive ale societăţii. iar votul să reprezintă cel puţin ½ din capitalul social.8. forma autentică este cerută ca condiţie ad validitatem (pentru valabilitate).

în forma actuală prevede că o poate avea şi o persoană juridică. • pentru societăţile de capital – 4 ani. • onorabilitatea: să aibă o moralitate • cetăţenie: poate fi desemnat un cetăţean român. pentru SA şi SCA unicul administrator. se permit cumulul restrictiv (SA şi SCA) şi considerăm că administratorii SNC. această interdicţie nu se aplică când cel ales în Consiliul de Administraţie este proprietar a cel puţin ¼ din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea menţionată. • limitarea cumulului: o persoană.Elemente de drept comercial Actele adunarii generale: hotărârile Adunării Generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii. iar legea 31 pe 1990. nu pot fi nici administratori. dar nici nu-l interzice – nu este exclus. potrivit legii nu poate funcţiona în mai mult de 3 Consilii de Administraţie. durata este de 2 ani. dacă legea şi actul constitutiv nu prevăd restricţii. dar această calitate o poate avea şi unul străin. • caliatatea de asociat al administratorului: în prezent. aceasta trebuie să-şi desemneze reprezentant o persoană fizică. Pagina 10 din 24 . la expirare pot fi realeşi Garanţia administratorului: • trebuie depusă înainte de intrarea în funcţiune. prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii. De asemenea administratorii: • sunt desemnaţi la constituirea societăţiiprin actul constitutiv sau ulterior de către Adunarea Generală • administratorul persoană juridică este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociaţilor. pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociaţilor. • se restituie la încetarea funcţiei de administrator şi nu exclude răspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societăţii. Durata funcţiei de administrator: • pentru societăţile de persoane durata este desemnată de asociaţi. • suma nu poate fi mai mică decât valoarea nominală a 10 acţiuni sau decât dublul remuneraţiei lunare. potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori. persoana juridică va desemna în mod obligatoriu un reprezentant persoană fizică. după desemnarea lui se va încheia un contract de administrare cu societatea. în orice formă de societate comercială administratorul poate fi asociat sau neasociat. s-a pus problema dacă un asociat poate cumula aceste funcţii cu calitatea de salariat al aceleiaşi societăţi comerciale în baza unui contract de muncă. dăcă administrator este o persoană juridică. preşedintele Consiliului de Administraţie sau cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români. şi SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societăţi. legea nu reglementează un asemenea cumul. Ele sunt obligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă. SCS. în mod obişnuit o poate avea o persoană fizică. • dacă nu a fost stabilită prin contract. Administrarea societăţii: calitatea de administrator. pentru SA şi SCA hotărârile sunt luate la RC şi publicate în Monitorul Oficial. condiţii cerute: • capacitatea: să aibă capacitate deplină de exerciţiu.

alţii de reprezentare. dacă prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii să lucreze împreună decizia se ia în unanimitate • în cazul SA şi SCA pluralitatea este organizată prin lege. • unii au putere de administrare. comitetul de direcţie: consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie. societăţile SA şi SCA vor avea 3 cenzori şi 3 supleanţi dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. • renunţarea. Consiliul se întruneşte ori de câte ori este nevoie. SRL asociaţii pot desemna mai multi administratori. dar cel puţin o dată pe lună. Este un organ colegial condus de către un preşedinte care poate fi director general sau director al societăţii. Este un organ operativ care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână. pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor. Mandatul administratorului inceteaza prin una din urmatoarele imprejurari: • revocarea. consiliul de administraţie: dacă sunt mai mulţi administratori. condus de directorul societăţii. Administratorii sun remuneraţi. Desemnarea cenzorilor: • cenzorii sunt desemnaţi diferit: Pagina 11 din 24 . dar nu nelimitate. SCS.Elemente de drept comercial Numirea administratorului trebuie publicată publică. Controlul se exercită diferit: a. Natura juridică a raportului dintre administrator şi societatea comercială: • contract de mandat. b. iar răspunderea are ca temei culpa administratorilor • cenzorii societăţii realizează controlul actelor şi activităţii administratorilor. pentru o societate de persoane controlul se realizează de toţi asociaţii cu excepţia celor care au calitatea de administratori. • incapacitate legala. • pentru toate formele de societate comercială: actele juridice încheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societăţii. b. să angajeze societatea în raporturi cu terţii. dacă numărul asociaţilor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie.SRL poate avea unul sau mai mulţi cenzori. angajează societatea comercială. • puterile administratorului sunt foarte largi. Reguli privind pluralitatea administratorilor • în cazul SNC. dar numai aceea a administratorilor împuterniciţi cu reprezentarea pentru care există obligaţia să depună la Registrul Comerţului semnăturile lor. administrare şi dispoziţie. • pentru societăţile de capital: cei desemnaţi prin contractul de societate au putere de reprezentare. • pot încheia acte de conservare. Răspunderea administratorilor este o răspundere contractuală care decurge din contractul de mandat. • pentru societăţile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea aparţine tuturor administratorilor. astfel: a. • deces. Încetarea funcţiei de administraţie.

Elemente de drept comercial • • • în cazul SA şi SCA sunt stabiliţi de către actele constitutive. Caracterele societăţii pe actiuni pot fi sintetizate astfel: • societatea se constituie dintr-un număr minim de asociaţi numiţi acţionari.000 lei. La constituire capitalul vărsat de fiecare acţionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. Asociaţii: pot fi persoane fizice sau juridice şi numărul lornu poate fi mai mic de 5. Răspunderea lor poate fi civilă. mandatul lor este de trei ani. ulterior sunt aleşi de adunarea generală ordinară. Particularitati ale societatii pe acţiuni Este considerata a fi cea mai complexă şi evoluată formă de societate. cu excepţia cenzorilor contabili. Pentru SA cenzorii trebuie să fie acţionari.9. • pot obţine în fiecare lună de la administrator o situaţie despre mersul operaţiunilor comerciale. Drepturile cenzorilor: • au dreptul să participe la adunarea administratorilor fără drept de vot. Aporturile: pot fi • în numerar • în natură • creanţe (pentru cea care se constituie prin subscripţie publică – nu) • să prevadă modul de evaluare Acţiunile: contractul trebuie să prevadă Pagina 12 din 24 . 2. Restul de capital urmează a fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societăţii. existând posibilitatea de a fi realeşi. sunt remuneraţi cu indemnizaţie fixă. Obligaţiile cenzorilor: • sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii. acte ce trebuie să prevadă identificarea acestora. • sunt obligaţi să verifice dacă bilanţul . • sunt obligaţi să facă inspecţii. • capitalul este divizat pe acţiuni (titluri negociabile şi transmisibile) • răspunderea asociaţilor este limitată (până la concurenţa capitalului subscris) Sociatetea pe actiuni se constituie in mod obişnuit (simultan) prin aporturile asociaţilor – toţi asociaţii sau prin subscripţie publică – contractul se semnează de fondatori. Capitalul social: contractul de societate trebuie să prevadă capitalul social subscris şi vărsat şi minim 90. Cenzorii pot lucra împreună dar şi separat. contul de profit şi pierdere sunt legal întocmite. cenzorii pot fi: persoane fizice asociaţi persoane fizice neasociaţi garanţia depusă de cenzori trebuie să reprezinte a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. dar şi penală – răspunde penal pentru nerespectarea obligaţiilor societăţii. Aspecte esentiale ale constituirii: Contractul: prin contract de societate şi statut – înscris unic.

este un titlu de credit – constată drepturi şi obligaţii izvorâte din calitatea de acţionar 3. nu pot depăşi ¼ din capitalul social. fără drept de vot. prin formarea capitalului cu contribuţia altor persoane dect cele ce iniţiază constituirea societăţii (fondatorii) formarea capitalului are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive deoarece iniţiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie întregul capital social şi să verse minimul cerut de lege.Elemente de drept comercial • • • • numărul valoarea nominală a acţiunilor cu specificarea – dacă sunt nominative sua la purtător valaoreanominală (de emisiune) nu poate fi mai mică de 1000 lei Modalităţi de constituire a societăţii: 1. Ei pot face ofertă de subscriere adresată oricărei persoane care doreşte să investească prin cumpărare de acţiuni. 5. este un titlu reprezentativ al contribuţiei asociatului ce conferă posesorului calitatea de acţionar Caracterele acţiunii: a. 2. drepturile aferente acţiunii pot fi exercitate de persoane care posedă titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Acţiunile preferenţiale 1. 6. Funcţionarea societăţii pe acţiuni Acţiunile emise de societate – noţiuni şi caractere: 1. valoare de emisie) – valoare reală Felurile acţiunilor: se împart în două categorii acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale Acţiunile ordinare după modul lor de transmitere sunt acţiuni nominative. conferă drepturi diferite de cele ale titularilor acţiunilor ordinare. desemnează un raport societar (dintre acţionar şi societate) 4. La purtător: i. la purtător Nominative: • identifică titularul acţiunii (cu elementele de identificare) • drepturile acţinii sunt exercitate numai de titularul ei • pot fi emise în formă materială (pe suport de hârtie) sau în formă dematerializată (prin înscriere în cont) acţiunile nominative în formă materială pot fi şi ca titluri cumulative pentru mai multe acţiuni/ un multiplu. sunt cu dividend prioritar şi ca sumă şi ca timp. prin formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor 2. titlar al acţiunii este posesorul ei iii. ele vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. sunt indivizibile d. 3. administratorii. sunt fracţiuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) c. cenzorii societăţii. fracţiuni ale capitalului social ce au o anumită valoare nominală b. Pagina 13 din 24 . Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere câte un certificat de acţionar. nu pot fi titulari ai acestor acţiuni: reprezentanţii. titluri negociabile (valoare nominală. elementele de identificare ale titularului acţiunii nu se înregistrează pe titlu ii. 4. este o fracţiune a capitalului social 2.

există şi acţiuni proprii dobândite de societate (în mod excepţional) şi care nu dau dreptul la dividende iar exerciţiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedării lor de societate. şi a acţiunilor ordinare în acţiuni preferenţiale şi invers. acest drept este suspendat pentru acţionarii care nu au efectuat vărsămintele ajunse la scadenţă. acţiunile vor fi la purtător. In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor Drepturile: • de a participa la adunarea generală a acţionarilor. (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3. Pentru cele emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată – această transmitere se realizează în condiţiile prevăzute de legea 52/1994. Transmiterea acţiunilor: se transmit în mod diferit după cum sunt acţiuni nominative sau acţiuni la purtător. Administrarea societatilor comerciale pe actiuni Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni. La purtător: se transmite prin simpla tranzacţionare a acestora. Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente. acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor. legea permite convertirea lor: a acţiunilor în acţiuni la purtător şi invers. acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. Obligaţia principala a actionarilor este de a efectua plata vărsămintelor. şi prin menţinerea făcută pe titlu. 137 alin. Convertirea lor va putea fi hotărâtă de adunarea generală extraordinară. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor. Vânzarea prin ofertă publică se face potrivit legii 52/1994. • de informare cu privire la desfăşurarea activităţii societăţii. din care unul trebuie sa fie independent (art.Elemente de drept comercial 7. nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. 1402). Pagina 14 din 24 . • asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii. În absenţa menţionării felurilor. Totodata. art. sunt întotdeauna nominative. membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. respectiv: • sistemul unitar si • sistemul dualist. • la dividende. numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11. in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar. • dreptul la vot: se exercită acest drept proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii. Actiunilor nominative: dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite printr-o declaraţie făcută în registrul acţionarilor societăţii emitente. se poate limita numărul voturilor pentru acţionarii care posedă mai mult de o acţiune. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere. stabilit prin actul constitutiv al societatii. In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere.

membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare. contractul incheiat cu un nerezident este guvernat de legea romana. a societatilor comerciale. Persoane fizice romane sau straine care: • au capacitatea de exercitiu deplina. asigurari sociale si pensie. pot dobandi calitatea de manageri. la Oficiul Registrului Comertului de pe raza teritoriala a sediului societatii. • participarea la profitul unitatii. in calitate de proprietar. cu modificarile si completarile ulterioare. cu posibilitatea de prelungire. asa cum sunt definiti de Legea nr. stabilita in raport cu gradul de realizare a obiectivelor convenite in contractul de administrare. Contractul de management se incheie pe o perioada de maximum 4 ani. Art. Indiferent de tipul persoanei care administreaza societatea. Administrarea societatilor unde statul detine 50% din capitalul social Contractul de administrare din cadrul acestor societati este acordul prin care o persoana juridica. urmatoarele categorii: 1. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor. prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului. De asemenea. • sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora. atestate prin acte oficiale. suspendat sau eliberat din functie decat in conditiile stabilite prin contractul de management. Totodata. 49/1999 stabileste ca administrarea companiilor/societatilor nationale. Pagina 15 din 24 . in baza unui contract de administrare. stabilite potrivit legii. • sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului. • au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca.G. in termen de 15 zile de la numirea administratorului. aceasta nu poate detine calitatea de administrator la 2 entitati simultan. Potrivit normelor metodologice. 31/1990. managerul este platit prin acordul partilor.Elemente de drept comercial Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers. romane ori straine. incredinteaza unui administrator organizarea.U. cum ar fi: regulile de administrare a societatilor unde statul detine 50% din capital difera de regulile de administrare a societatilor cu capital privat. Administrarea societatilor difera in functie de tipul de societate. 1371 alin. dupa cum urmeaza: • o indemnizatie lunara bruta care sta la baza drepturilor cuvenite privind vechimea in munca. in schimbul unei plati. Persoane juridice romane sau straine care: • au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale. pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. • sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul. Pe perioada contractului. • dovedesc bonitatea fianciara prin acte. In ceea ce priveste drepturile salariale ale managerului societatilor in care statul detine 50% din capitalul social. conducerea si gestionarea activitatii sale. impreuna cu semnaturile managerilor. Contractul de management se incheie in forma scrisa si se depune. fizica sau juridica. la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. • au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca. O. nr. • au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare. republicata. administratorul nu poate fi sanctionat. administratorul beneficiaza de toate drepturile prevazute de Codul Muncii pentru salariatii angajati pe perioada nedeterminata. 2. precum si a regiilor autonome de interes national sau local se face de catre persoane fizice sau juridice.

echivoce a procurii. respectiv de administrare cu societatea. 2. Cel mai adesea. capitalul minim este de 2oo RON. In cazul societatilor cu capital privat. Particularitati ale Societatii cu răspundere limitată Acest tip de societate a apărut mai târziu în activitatea comercială deoarece este o societate care favorizează asocierea persoanelor (şi din acest punct de vedere se aseamănă cu societatea de persoane) care răspund în limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). 1536 din Codul civil. mandatul poate fi special sau general. fiind singurul tip de societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri. Legea societatilor comerciale vorbeste despre incheierea unor contracte de mandat cu managerii. Caracterele societăţii: Acest tip de asociere se bazează pe încrederea asociaţilor iar capitalul este împărţit pe părţi sociale. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale. 31/1990. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat. Date fiind aceste caracteristici ale contractului de mandat. respectiv directorii societatilor comerciale. nu are calitatea de reprezentant. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar. insa legea nu interzice remunerarea. in baza unei imputerniciri. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului. actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. contracte de management. Desigur. definitorii sunt clauzele contractuale convenite intre parti. Se pune totusi intrebarea: Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia? Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane. In toate cazurile. Pagina 16 din 24 . fara a fi supus vreunei forme speciale. O singură persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură SRL. ceea ce este stabilit pentru entitatile cu capital de stat poate constitui un indrumar pentru entitatile cu capital privat. numita mandant. respectiv antreprenorul. in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens. numărul maxim este de 50 de asociaţi. Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit. majoritatea entitatilor incheie. ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. Retinem urmatoarele particularitati: • constituire: numărul minim este de doi. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor. Potrivit art. posibil si licit. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. in sensul legii nr. aporturile pot fi în numerar şi în natură – munca şi creanţele nu pot constitui aport. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive.10. iar salariatul. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. Referitor la intinderea contractului de mandat. mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. alaturi de legea societatilor comerciale nu exista si o lege speciala care guverneaza contractele de administrare.Elemente de drept comercial Administrarea societatilor cu capital integral privat In cazul societatilor cu capital de stat. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise. ca la orice contract.

aceştia în calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea părţilor sociale calculate conform ultimului bilanţ contabil aprobat . funcţionarea : adunarea asociaţilor este organul de deliberare şi decizie. iar pentru luarea hotărârilor legea cere o dublă majoritate – majoritate în numărul asociaţilor şi în numarul părţilor sociale. Moştenitorii asociatului decedat dobândesc părţile sociale. cenzorii societăţii: Legea 31/1990 prevede că dispoziţiile referitoare la cenzorii SA se aplică şi cenzorilor din SRL. Dacă cenzorii nu sunt desemnaţi prin actul constitutiv. Dacă prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator deţine puterea de reprezentare a societăţii. Transmiterea poate fi cu titlu oneros. Se cere condiţia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor să fie contabil autorizat. legea prezumă că dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator. Este posibil ca pe parcursul existenţei societăţii. b) cesiunea trebuie să îmbrace forma autentică. Transmitera părţilor sociale: Legea 31/1990 reglementează transmiterea părţilor sociale între asociaţi. controlul gestiunii îl poate realiza orice asociat care nu este administrator. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi: în absenţa unor condiţii speciale se aplică unele reguli generale: a) cesiunea presupune un contract de cesiune. d) cesiunea se înscrie în Registrul comerţului şi nu se poate realiza dacă a fost interzisă prin actul constitutiv. Dacă s-a interzis continuarea societăţii cu moştenitori. Pentru SRL legea cere o dublă majoritate deoarece societatea îmbină atât caractere ale societăţii de persoane. se notifică societatea şi se înregistrează în Registrul Comerţului. deci asociaţi în SRL. cât şi a societăţilor de capitaluri. dar şi cu titlu gratuit. Asociaţii exercită dreptul la vot în Adunarea Asociaţilor proporţional cu participarea la capitalul societăţii. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi şi persoane din afara societăţii: aceată cesiune este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii care reprezintă cel puţin ¾ din capitalul social. Fiecare parte socială dă dreptul la 1 vot. cu excepţia faptului că pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori. au o valoare nominală egală. administrarea societăţii: SRL este administrată de unul sau mai mulţi administratori care pot fi asociaţi sau neasociaţi. şi tot atâţia supleanţi ca la SA. Este o majoritate calificată pe baza căreia se încheie contractul de cesiune. aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari care să nu depăşească maximul legal. numărul părţilor sociale cuvenite fiecărui asociat este proporţional cu cota sa de participare la capitalul societăţii. către persoane străine de societate şi prin succseiune. Nu este nevoie de consimtământul asociaţilor deoarece fiind incheiată între persoane care au calitatea de asociaţi nu este lezat caracterul „intuitum personae” a societăţii.Elemente de drept comercial • • • • • părţile sociale: sunt fracţiuni de capital social. formalităţile necesare constituirii: sunt cele cunoscute. c) cesiunea trebuie notificată societăţii. Cenzorii trebuie să fie asociaţi cu excepţia cenzorilor contabili. Transmiterea părţilor sociale pe cale succesorală:nu este posibilă dacă actul constitutiv nu permite altfel. drepturi depline pe baza decesului asociatului. Dacă prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depăşi numărul de 50 de asociaţi. un SRL cu un Pagina 17 din 24 . Actul constitutiv se referă în realitate nu la trasmiterea părţilor sociale ci la continuarea societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. Cel mai adesea se realizează cu titlu oneros şi îmbracă forma cesiunii. Moştenitorii devin titulari ai părţilor sociale.

INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI FAMILIALE 3. organizata de un intreprinzator persoana fizica. 3. organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. COMERCIANTII PERSOANE FIZICE. ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial. . care nu pot angaja alte persoane cu contract de munca.Elemente de drept comercial asociat să se transforme într-un SRL cu mai mulţi asociaţi prin transmiterea părţilor sociale către alte persoane care devin astfel asociaţi. prevedea doua forme de organizare. 3. intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale are dreptul sa faca acest lucru. oranizarea si desfasurarea activitatii de catre comerciantii persoane fizice este actualmente reglementata de OUG nr. in speta Legea 300/2004. Vechea reglementare. Spre deosebire de persoana fizica autorizata si intreprinderea familiala.intreprinderea individuala.intreprinderea familiala. persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege. actualmente abrogata.1.3. intreprinderea economica fara personalitate juridica. .persoana fizica autorizata (PFA). Partea I nr. Sediul materiei: Infiintarea. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. 328 din 25 aprilie 2008. intreprinderea economica fara personalitate juridica.2. NOUA REGLEMENTARE PRIVIND PFA. Constituirea si inmatricularea comerciantilor persoane fizice Pagina 18 din 24 . Formele de organziare a activitatii economice de catre persoane fizice Potrivit noilor reglementari aduse prin OUG 44/2008. formele de organzare a activitatii economice prestate de catre persoanele fizice sunt: . folosind in principal forta sa de munca. respectiv persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale.

44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale.Daca socoteste indeplinite conditiile. La cererea motivata a solicitantului. In plus. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului. dupa caz. urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare. O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic. impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 Pagina 19 din 24 . autorizarea functionarii. de la data completarii cererii cu documentele solicitate. anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale. Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare. pe baza autorizatiei emise de primaria competenta OUG nr. inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea. sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special. Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete. respectiv 5 zile lucratoare. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate. respectiv cel de PFA. directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate. potrivit vechii reglementari. Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii. dupa caz. Actualmente procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului. a intreprinderilor individuale si familiale. cererea va fi respinsa.Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si. codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile. precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal. 44/2008. Nota: OUG nr. daca este prezent. a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare. continand codul unic de inregistrare. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata.Elemente de drept comercial Pana la aparitia OUG nr. calculat de la data inregistrarii cererii sau. OUG nr. Inregistrarea persoanei fizice autorizate. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale. termenul de 15 zile poate fi prelungit.

este o institutie specifica economiei de piata. Potrivit legii. Sunt comercianti in sensul reglementarilor privind registrul comertului: − persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert. inainte de inceperea comertului. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus. 410 din 16 mai 2005 4. precum si alte operatiuni care se mentioneaza in regsitrul comertului. au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului. − societatile comerciale. Legislatie aplicabila in domeniu: Organizarea si activitatea Registrului Comertului estereglementata de Legea nr. iar ca legislatie subsecventa prin Ordinul ministrului justitiei nr. − regiile autonome. − organizatiile cooperatiste. − grupurile de interes economic cu caracter commercial.1.2. organizata in subordinea Ministerului Justitiei. prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni. Astfel. finantata integral din venituri proprii.Organizare si functionare Registrul comertului. 26/1990. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. in traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene. inainte de inceperea activitatii acestora. a activitatii respective. − grupurile europene de interes economic cu caracter commercial. organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Pagina 20 din 24 . comerciantii. publicat in M. 49/04. iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului. nr. nr. institutie publica cu personalitate juridica. 4. dupa caz. cu modificarile si completarile ulterioare. republicata in M. 26/1990 privind regsitrul comertului. sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Of. Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in limba romana. constituit in baza Legii nr.1998. sau. precum si alte persoane fizice sau juridice. dupa caz.REGISTRUL COMERTULUI 4. Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului.02. − companiile nationale si societatile nationale. Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului. prevazute in mod expres de lege.Elemente de drept comercial zile de la pronuntare sau de la comunicare.Of.

va putea solicita date sau acte in completare. judecatorului delegat sau. (e) incheierea de inregistrare a sucursalei. Pagina 21 din 24 . la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. Solutionarea cererilor Cererea si actele doveditoare. se elibereaza deponentului dovada depunerii cererii. in cazul solicitarii autorizarii si/sau a inregistrarii. directorului oficiului registrului comertului. Inregistrarea si verificarea cererilor Cererile si actele care le insotesc sunt verificate. dupa caz. Partea a IV-a. (f) un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora. referentul oficiului registrului comertului va inregistra cererea. se prezinta. pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform legii. Daca cererea si actele doveditoare sunt complete. In termen de 3 zile de la data depunerii. de catre referentul oficiului registrului comertului. dupa caz. a unei hotarari judecatoresti irevocabile. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. in afara de cazurile in care legea prevede altfel. comerciantului ori imputernicitului sau i se elibereaza. oficiul registrului comertului inainteaza recursul instantei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. (b) incheierea judecatorului delegat sau. Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. dupa caz. dupa caz. pe propria raspundere sau. numarul si data inregistrarii in registrul unic de intrare-iesire. pentru a fi solutionate. in care se va mentiona si termenul de citare. iar deponentul insista ca cererea sa fie inregistrata in forma prezentata. dupa caz. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau. se constata lipsa unor cerinte legale. Daca se constata erori materiale sau omisiuni. daca este necesar. In cazul in care. in cazul solicitarii inscrierii mentiunilor privind modificarea actelor constitutive.Elemente de drept comercial 1. insotite de listingul filei de registru. 4. certificatul de inscriere mentiuni. in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei. Recursul se depune si se mentioneaza in regitrul comertului unde s-a facut inregistrarea. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta inregistrarea. la sediul oficiului registrului comertului. ele se vor indeparta pe loc de catre deponent. rezolutia directorului oficiului registrului comertului si (c) certificatul de inscriere mentiuni. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor In prezent. in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor. in prezenta deponentului. 3. pentru orice alte persoane interesate. la verificare. decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului. dupa caz. 2. in cadrul fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic. iar in cazul sucursalelor infiintate in alte judete. care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare. urmatoarele documente: (a) incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare. va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. In cazul admiterii recursului. In aceasta situatie. impreuna cu referatul de verificare. (d) certificatul de inregistrare sau. de un referent al Oficiului registrului comertului. continand denumirea oficiului registrului comertului. insotita de certificatul de inregistrare. comerciantului i se inmaneaza dovada prevazuta anterior.

Potrivit legii. codul numeric personal. care modifica elementele consemnate in resgitrul comertului. de a cere inscrierea in regsitrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului. data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal. vanzarea. (f) indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului. faptele si mentiunile inregistrate. precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului. emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala. cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor: (a) rezervarea firmei. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. (c) semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal care va fi data in forma prevazuta de lege (d) brevetele de inventii. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. 5. dupa caz. de comert si de serviciu. care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice. (b) redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau. prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert. indicatiile de provenienta. comerciant sau de imputerniciti ai acestora. autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat. a darii de data certa acestuia. a dovezii intabularii. (h) hotararea de condamnare a comerciantului. (i) orice modificare privitoare la actele. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. cetatenia.Elemente de drept comercial Solicitarea inregistrarii sau. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi. dupa caz. organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept. dupa caz. va furniza toate datele necesare. pentru cetatenii romani. la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta urmatoarele servicii. (g) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment. tarife. precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in existente sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert. comenzi. precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare. marcile de fabrica. locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert. administrator. (f) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia. codul numeric personal. denumirile de origine. seria si numarul pasaportului. actionar. In acest scop. va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. pentru cetatenii straini. Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip. (b) numele si prenumele. daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala. Inscrierea de mentiuni Dupa inregistrarea comerciantului. daca este cazul. Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. legea prevede obligatia comerciantului. efectuarea. a emblemei comerciantului. precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri. pentru bunurile imobile sau a certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul. administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (a) donatia. dupa caz. Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare Inregistrarea mentiunilor se poate Pagina 22 din 24 . numele/denumirea. a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social. in numele titularului cererii. daca este cazul. sediul social. (d) obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social si (e) obtinerea. codul unic de inregistrare si. firma. in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau fapte privitoare la comerciant. dupa caz. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului. oferte. regia autonoma. (c) redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor. (e) hotararea de divort a comerciantului. mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala.

8. pentru partile lipsa. nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar. iar termenul de recurscurge de la pronuntare. Cererile introduse de Oficiul National al Registrului Comertului in temeiul legii. va cere rectificarea erorilor la oficiul registrului comertului. nr. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs. cu mentiunea ramanerii irevocabile. In prezent. la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice. in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. ulterior. taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile efectuate sunt cele prevazute de H. la organele emitente. Partea a IV-a. instituire a curatelei acestuia. 9. Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. indreptarea erorilor. incheiere a judecatorului delegat. constatate in cuprinsul actelor emise de oficiul registrului comertului. pentru partile prezente. Taxele percepute de oficiul registrului comertului Pentru operatiunile efectuate. In acest scop.). hotarare judecatoreasca definitiva etc. oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite prin hotarare a Guvernului. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru Pagina 23 din 24 . si de la comunicare. Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de oficiul registrului comertului (act constitutiv. Indreptarea erorilor materiale Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului se va intocmi o cerere de indreptare a acestora. Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale. in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte. pe cheltuiala partii care a introdus cererea.Elemente de drept comercial face si la cererea persoanelor interesate. iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet. act aditional modificator. daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in resgitrul comertului. 7.G. interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. 6. administratorului sau cenzorului se vor inregistra din oficiu. Cererile de radiere Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune operata in regsitrul comertului in cazul in care prin hotarari judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei. hotararea de condamnare a comerciantului. in prealabil. Ligitimarea procesuala activa Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in regsitrul comertului. comerciantul are obligatia sa solicite. in copie legalizata. instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca. deschiderea procedurii de reorganizare. daca s-au produs din culpa personalului oficiului registrului comertului. tribunalului din acel judet. dupa care.

astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Acest fond va fi virat in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. Conform dispozitiilor Legii nr.422/ 2006. 1.Elemente de drept comercial operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale. Pagina 24 din 24 . se va constitui un fondul de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare.