Elemente de drept comercial

UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU Facultatea de Ştiinţe Economice şi Calculatoare Master: Managementul organizaţiilor Marketing şi comunicare în afaceri

DREPT COMERCIAL

Lect. univ.dr. Nicolae SCUTEA

Pagina 1 din 24

Elemente de drept comercial

CUPRINS

1. Subiectele dreptului comercial. Comerciantii. 1.1. Calitatea de comerciant. Definitie. Prevederile codului comercial. Caracteristicile comerciantilor. Reglementari relevante 2. Comerciantii persoane juridice. Societatile comerciale 2.1. Cadrul legislativ 2.2. Grupurile de interes economic 2.3. Notiunea si caracterul juridic al societatilor comerciale 2.4. Capitalul social si patrimoniul societatii 2.5. Beneficii. Realizare si ditribuire 2.6. Formele societatilor comerciale. Clasificari 2.7. Etapele de constituire. Contractul de societate (actul constitutiv). Proceduri 2.8. Functionarea societatilor comerciale. Organe societare si competente. 2.9. Particularitati ale societatii pe actiuni 2.10. Particularitati in cadrul societatii cu raspundere limitata 3. Comerciantii persoane fizice. Noua reglementare 3.1. Legislatie aplicabila 3.2. Formele de organizare a activitatii economice de catre persoanele fizice 3.3. Constituirea si inmatricularea formelor de execrcitare a activitatii de catre persoanele fizice 4. Registrul comertului 4.1. Legislatie aplicabila 4.2. Organizare si functionare 4.2.1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate de ORC 4.2.2. Inregistrarea si verificarea cererilor 4.2.3. Solutionarea cererilor 4.2.4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor 4.2.5. Inscrierea de mentiuni 4.2.6. Cererile de radiere 4.2.7. Indreptarea erorilor materiale 4.2.8. Legitimarea procesuala activa 4.2.10. Taxe percepute de catre ORC

Pagina 2 din 24

SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL. Codul comercial roman. Reglementari relevante Actorii scenei comerciale. nu dă o definiţie comerciantului. judecătorul nu poate acorda termene de gratie în raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezultă din acestea se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege. în cazul încetării platilor pentru determinarea platii datoriei comerciale. comerciantul poate fi supus procedurii lichidării şi falimentului. Pagina 3 din 24 . este obligat să desfăşoare activităţi comerciale în condiţiile concurenţei loiale. are obligaţia să ţină registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operaţiunilor comerciale. Deşi codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante şi juridice comerciante. respectiv cei care actioneaza in relatiile comerciale. Deci au calitatea de comercianţi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară o activitate comercială cu caracter profesional.Elemente de drept comercial 1.1. Reglementarea comerciantului: codul comercial in mod generic. Comercianţii sunt supuşi impozitului pe profitul realizat din activitatea comercială. legea 26/1990 privind registrul comertului republicată şi modificată Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile la zi OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. comerciantul este obligat să ceară înmatricularea (inregistrarea) în Registrul Comercial. Caracteristici. in vigoare. Notiunea are un profund substrat juridic. în cursul exercitării comerţului să ceară înscierea în acelaşi registru amenţiunii privind actele şi faptele comerciale. Prevederile codului comercial. codebitorii sunt prezumaţi că s-au obligat solidar. sunt generic denumiti comercianti. considerate obligaţii profesionale ale acestora: înainte de începutul activităţii comerciale. Articolul 7 prevede: „sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ (având comerţul ca profesiune obişnuită) şi societăţile comerciale”. Calitatea de comerciant. precizând doar cine are calitatea de comerciant. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. Actele comerciale închieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogării de la dreptul civil: în obligaţiile coemrciale. Calitatea de comerciant implică un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligaţii pentru comercianţi. 1. legea comercială reglementează şi aşte categorii. la încetarea activităţii trebuie să ceară radierea înmatriculării din Registru. COMERCIANTII. Legea instituie o prezumţie de comercialitate pentru toate actele săvârşite de un comerciant. fiind unul dintre conceptele cheiei ale dreptului comercial.. datoriile comerciale în bani produc donbânzi din ziua în care devin exigibile.

precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii economice respective. Legea a fost republicata in actuala forma in M. • se poate constitui şi fără capital. cu excepţia cazului în care actul constitutiv prevede altfel. Noţiunea şi caracterul juridic al societăţii comerciale: Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun.3. • nu poate emite acţiuni. care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. in dese randuri de maniera semnificativa. • administrarea grupului revine. • dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societăţilor comerciale şi pentru cauze specifice societăţii în nume colectiv. SOCIETATILE COMERCIALE 2. Cadrul legislativ Legea 31/1990 reprezintă legea generală privind societăţile comerciale. muncă .industrie). SNC) – au caracter „intuitupersonae” • numărul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50. societăţilor de asigurari si intermediarii in asigurari. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi. de regulă membrilor lui. 2. constituite pe o perioadă determinată. creanţe. Grupurile de interes economic Prin legea 161/2003. • conducerea GIE se realizează de Adunarea Generală a membrilor grupului. Ea a fost modificată de la intrarea in vigoare de mai multe ori. care a modificat semnificativ legea 31/1990. Distinct de această reglementare generală avem şi reglementări speciale ale unor societăţi comerciale ce activeaza in domenii speciale: societăţilor bancare.11. etc.Elemente de drept comercial 2. natură. Trăsături GIE: se aseamănă cu societăţile de persoane (SNS. • răspunderea membrilor săi este solidară şi nelimitată. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial.2. societăţilor agricole. dispunându-se radierea din registrul comerţului. societatile de leasing. societatile de valori mobiliare. • sediul GIE se poate muta şi în alt stat. 2. • controlul gestiunii se face de către membrii grupului.2006.of. cu scopul de a împărţi foloasele ce ar deriva din aceasta. • capitalul social este împărţit în părţi de interese.1. • nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european. care reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. s-au constituit grupurile de interes economic (GIE). care hotărăşte cu unanimitate de voturi. iar activitatea economică a membrilor săi trebuie să se reopteze la activitatea principală a acesteia şi să aibă doar caracter accesoriu faţă de aceasta. elementele contractului de societate (speciale – ele rezultă din definiţie): • fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială. COMERCIANTII PERSOANE JURIDICE. aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar. din 26. • în cazul existenţei unui capital. obligaţiuni sau alte titluri negociabile. care pot să desemneze şi cenzori. Pagina 4 din 24 . • asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate – obiectul de activitate.

aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobândă. efectuarea aportului se numeşte vărsarea capitalului. sumele de bani sunt indispensabile începerii activităşii comerciale şi de aceea indiferent de forma juridică a societăţii comerciale. • comutativ: întinderea obligaţiilor este cunoscută. acestea sunt interzise şi la SRL-uri. obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economică. evaluarea se face de către asociaţi sau de către experţi. sunt admise la toate formele de societăţi comerciale. natură şi în industrie. Aportul în industrie constă în munca sau activitatea pe care asociatul promite să o efectueze în societate. şi în limita aportului asociatul devine debitor al societăţii. aportul în industrie trebuie evaluat şi precizat în actul constitutiv. aportul în natură poate avea ca obiect şi bunuri mobile necorporale (creanţe. în schimbul lui asociatul are dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi are obligaţia să suporte pierderile asumarea obligaţiei de aport se numeşte subscriere şi se naşte prin semnarea contractului de societate. mărci). legea interzice creanţele ca aport în societăţile comerciale pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni. Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri imobile (clădiri. Pagina 5 din 24 .Elemente de drept comercial • toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor. de a aduce în societate un bun sau o valoare patrimonială. • titlu oneros: fiecare asociat urmmăreşte un scop patrimonial.4. Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă s-o plătească într-un anumit termen. legea nu cere ca aporturile să fie egale sau să aibă acelaşi obiect. cum se face în condiţiile dreptului civil. aporturile în numerar sunt obligatorii pentru orice societate comercială. caracteristicile juridice ale contractului de societate: • plurilateral: participă două sau mai multe persoane. Capitalul social şi patrimoniul societăţii a) Capitalul social este expresia valorică a totalităţii aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii. asociiatul este obligat şi la plata dobânzii legale din ziua în care trebuia să se facă vărsământul. cât şi dreptul de folosinţă asupra bunului. când aportul este în numerar. Acesta se mai numeşte şi capital nominal şi are dublă semnificaţie – contabilă şi juridică. către societăţi se poate transmite atât titlul de proprietate. invenţii. care se constituie prin subscripţie publică. bunul (imobilului) ce face obiectul aportului în natură trebuie evaluat în bani pentru a se putea stabili valoarea părţilor de interes (părţi sociale) sau acţiunilor în schimbul aportului. brevete. în numerar. • consensual Elemente specifice ale contractului de socieTate: Aportul este obligaţia pe care şi-o asumă fiecare dintre asociaţi. bunul devine proprietatea societăţii din momentul înmatriculării în registrul comerţului. soluţia este aplicarea principiului potrivit căruia în comerţ dobânzile curg de drept din ziua în care devin exigibile 2. instalaţii) şi bunuri mobile corporale. asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite. este permis numai asociaţilor în SCS şi asociaţilor în SCA. deoarece nu poate constitui un element al gajului (garanţiei) pentru creditorii societăţii. nu de la data chemării în judecată. aportul în industrie nu este cuprins în capitalul social.

El se deosebeste faţă de capitalul social prin aceea ca capitalul este expresia valorică a tutror aporturilor. trebuie să fie reale. se diferentiaza in functie de modalitatea de asociere. în timp ce patrimoniul este o universalitate juridică de drepturi şi obligaţii. el poate fi mărit sau micşorat în condiţii legale numai prin modificarea actului constitutiv. nu pot fi distribuite dividende asociaţilor. In legislatia romana se distinge urmatoarele tipuri de societati: Pagina 6 din 24 . Ca atare el este intangibil. 2. In general criteriul de repartizare este – contribuţia asociaţilor la formarea capitalului social al societăţii. dar limita urmăririi este dată de capitalul social. Formele de societăţi comerciale: Legea 31/1990 reglementeaza mai multe forme ale societatilor comerciale. capitalul este fix. patrimoniul este variabil în funcţie de rezultatele activităţii economice Deşi rolul capitalul societăţii este de a constitui gajul general al creditorilor societăţii. adică acele clauze menite să favorizeze unii asociaţi în detrimentul altora. adică presupune intrarea efectivă în patrimoniul societăţii a bunurilor care constituie aporturile asociaţiilor. iar în bilanţul societăţii capitalul este evidenţiat în pasiv. Condiţiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: a. veritabila garanţie a crediotrilor societăţii o reprezintă patrimoniul social. mergând până la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima în cazul societăţilor de asigurare mutuală). pentru că la dizolvarea societăţii trebuie restituit asociaţilor. mai apoi. Contractul este nul. trebuie să fie utile. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociaţii s-au obligat să constituie societatea Capitalul vărsat reprezintă valoarea totală a aporturilor efectuate şi care au intrat în patrimoniul acesteia b). pe când patrimoniul cuprinde elemente concrete. 2. plecând de la câştigul material.5. adică o sumă mai mare decât capitalul social. care in general. Realizare si impartire Noţiunea de „beneficiu” a înregistrat o lărgire.Elemente de drept comercial Din punct de vedere contabil capitalul nu are o existenţă reală. raspunderea asociatilor sau transferul partilor sociale. Dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. Dacă potrivit bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu există beneficii. adică să se fi înregistrat un excedent. Beneficiile. Capitalul nu are existenţă reală. Capitalul este fix pe toată durata existenţei societăţii. nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajaţi Din punct de vedere juridic capitalul social trebuie să fie real. Patrimoniul societăţii cuprinde activul şi pasivul social. Din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societăţii. este o cifră convenită de societate. modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine. dividentele se vor plăti asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social vărsat. pentru că terţii au luat cunoştinţă de acesta prin înmatriculare şi mai ales prin publicitatea contractului de societate. b. iar bunurile figurează la activ pentru că ele aparţin societăţii. Cand este vorba de criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie să prevadă: partea fiecărui asociat din beneficii şi pierderi si.6. să reprezinte beneficiile rămase după înregistrarea capitalului social.

societăţi de capitaluri: se constituie dintr-un număr mare (nelimitat) de asociaţi. se instituie la noi o procedură unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării societăţilor comerciale. Etapele constituirii societăţii comerciale pot fi sintetizate astfel: Depunerea cererii tip de înregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi însoţită de documentele care dovedesc vărsămintele efectuate şi dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate). intrucat ea împrumută şi de la una şi de la alta. dar nu este obligatoriu. muncă. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. prin ordonanta de urgenţă 76/2001. Unicitatea procedurală rezidă în aceea că în baza unei cereri de înregistrare se va obţine de la această instituţie – Biroul Unic – certificatul de înmatriculare comercială. excludere. numerar etse o societate cu caracter restrictiv. SRL . aporturi în natură. declanşează obligaţiile Biroului Unic: de a rezerva firma societăţii comerciale şi de a efectua în numele acesteia a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar. SNC – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor.este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii. iar răspunderea celor două categorii de asociaţi este la fel ca la SCS. de a redacta actul constitutiv. dar cu dată certă. Etapele de constituire Pentru prima data in anul 2001. retragere. un caracter mixt. pe baza cunoaşterii şi încrederii reciproce. 2. 2. Elementul esenţial nu mai este încrederea şi cunoaşterea reciprocă ci cota de capital investită. se admit aporturi în natură şi în numerar sunt societăţi cu caracter deschis transmiterea acţiunilor este reglementată în condiţii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante 2. Comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor.Elemente de drept comercial 1. incapacitate. Clasificarea societăţilor comerciale: 1. SCS – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. privind simplificarea unor formalităţi administrative. 5. Nota: Se admite ca SRL nu se încadrează în nici una dintre cele două categorii. iar acţionarii răspund în limita aportului. iar condiţiile de transmitere a părţilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment. SA – este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. Cererea tip. SCA . 3. ca atare. iar toţi asociaţii răspund în limita aportului lor. fiind considerata a avea. societăţi de persoane: se constituie dintr-un număr mic de asociaţi. care se va încheia în formă autentică. odată depusă. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. Pagina 7 din 24 .este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni.7. fiind admis şi sub formă de înscris sub semnătură privată. conţinând codul unic de înregistrare. decesul unui asociat. 4.

Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii pe acţiuni care se constituie prin subscripţie simultană şi societăţii în comandită simplă: • clauze privind identificarea acţionarilor. • clauze privind participarea la beneficii şi la pierderi. numai statut în cazul SRL unipersonale Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii în nume colectiv. în comandită pe acţiuni şi în cazul societăţilor cu răspundere limitată pluripersonale (cel puţin doi asociaţi). Pagina 8 din 24 . • clauze privind asociaţii ce administrează şi reprezintă societatea. la purtător sau prefernţiale). denumirea. sau pe baza unei expertize). În funcţie de forma de societate actul constitutiv poate să fie: a. în cazul societăţii în nume colectiv şi comandită simplă. • clauze privind sediile secundare. sediul şi dacă este cazul emblema societăţii. valoarea lor nominală şi felul lor (nominative. de a obţine de la judecătorul delegat de a încheierea de autorizaţii de funcţionare a societăţii comerciale. proprietarilor (cei care constituie societatea comercială) şi a cenzorilor că îndeplinesc cerinţele legii. valoarea aportului în natură şi modul de evaluare (conv. sediul. • clauze privind durata societăţii. • clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport în natură şi modul lor de ealuare. cu precizarea domeniului şi activităţii principale. c. b. Actul constitutiv sau contractul de societate. ori persoana din afara societăţii desemnată pentru realizarea acestor activităţi. la SRL se va menţiona numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat şi valoarea fiecăruia. numai contract de societate. cu indicarea cetăţeniei. contract de societate şi statul în cazul societăţii pe acţiuni. • clauze privind capitalul social subscris şi cel vărsat. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii cu precizarea denumirii şi activităţii principale. comandită simplă şi cu răspundere limitată: • clauze prinvind identificarea asociaţilor (persoane fizice sau juridice). de a comunica încheierea judecătorului delegat către Oficiul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi apoi de a obţine toate avizele.Elemente de drept comercial - de a redacta şi de a obţine declaraţia pe proprie răspundere a administratorilor. agenţii. denumirea. • clauze privind forma. • clauze privind durata societăţii. • clauze privind forma. reprezentanţe. • clauze privind participarea la beneficii şi pierderi. sucursale. • clauze privind capitalul subscris şi cel vărsat. • clauze privind persoanele fizice sau juridice care administrează societatea. • clauze privind avantajele acordate fondatorilor. • clauze privind numărul acţiunilor. a garanţiei şi a dreptului de reprezentare ale administratorilor. emblema. • clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii. autorizaţiile şi acordurile necesare funcţionării. aportul fiecărui asociat.

Cu toate aceastea. este obligată să discute. fuziunea cu alte societăţi. Felurile Adunării Generale: 1. Semnatarii actului constitutiv. schimbarea obiectului de activitate. 2. Organele de conducere ale societatii comerciale: adunarea generala si administratorii societăţii. pentru deliberarea acestei adunări este necesară prezenţa acţionarilor care reprezintă ¾ din capitalul social. dar cu dată certă. clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. dare/luare de mită. 2. în cazul SA şi SCA pentru validitatea deliberărilor adunării este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. fie numai contract de societatea. fie numai statut social. iar votul să reprezintă cel puţin ½ din capitalul social. dizolvarea anticipată a societăţii. care şi el poate fi. precum şi persoanele care au un rol determinant la constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori. clauze privind operaţiunile încheiate de fondatorii societăţii. fals. Adunare Generală ordinară – se întruneşte cel puţin o dată pe an. în contul societăţii şi care urmează să fie preluate de aceasta. se ţine la sediul societăţii. uz de fals. Adunarea Generală: organul de deliberare şi decizie al societăţii comerciale. ele au in multe cazuri in caracter supletiv fiind lasat la aprecierea asociatilor reglementarea anumitor aspecte intrasocietare. abuz de încredere. SCA şi SRL. mărirea sau micşorarea capitalului social. Pagina 9 din 24 . Contractul de societate se încheie de regulă sub forma înscrisului sub semnătură privată. să modifice bilanţul. doar pentru anumite situaţii excepţionale: • atunci când printre bunurile subscise ca aport în natură la capitalul social se află un teren.8. legea 31/1990 reglementează Adunarea Generală numai în cazul SA. • forma juridică a societăţii implică răspunderea nelimitată a asociaţilor sau a unora dintre ei. să fixeze dividendele. înşelătorie. • câns societatea comercială se constituie prin subscripţie publică. delapidare. De aceea actul constitutiv dobandeste un rol esential in reglementarea raporturilor dintre asociati. să aleaga administratorii şi cenzorii. mărturie mincinoasă. forma autentică este cerută ca condiţie ad validitatem (pentru valabilitate). Funcţionarea societăţiilor comerciale Functionarea societatilor comerciale este reglementata la modul general de normele legii 31/1990. schimbarea formei juridice a societăţii. luarea deciziilor are la bază principiul majorităţii. Adunarea Generală extraordinară – se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme ce solicită modificarea actelor constitutive ale societăţii. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească şi persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiat şi sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. Forma actului constitutiv. pentru SNC şi SCS nu se instituţionalizează Adunare Generală. în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar.Elemente de drept comercial • • • clauze privind sediile secundare. să aprobe. mutarea sediului. Pentru constituirea valabilă fondatorii trebuie să depună la Biroul Unic declaraţie pe proprie răspundere că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. precum şi pentru infracţiunile prevăzute de legea 31 din 1990 republicată şi modoficată.

s-a pus problema dacă un asociat poate cumula aceste funcţii cu calitatea de salariat al aceleiaşi societăţi comerciale în baza unui contract de muncă. • se restituie la încetarea funcţiei de administrator şi nu exclude răspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societăţii. • dacă nu a fost stabilită prin contract. iar legea 31 pe 1990. Durata funcţiei de administrator: • pentru societăţile de persoane durata este desemnată de asociaţi. condiţii cerute: • capacitatea: să aibă capacitate deplină de exerciţiu. se permit cumulul restrictiv (SA şi SCA) şi considerăm că administratorii SNC. în forma actuală prevede că o poate avea şi o persoană juridică. această interdicţie nu se aplică când cel ales în Consiliul de Administraţie este proprietar a cel puţin ¼ din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea menţionată. • limitarea cumulului: o persoană. nu pot fi nici administratori. după desemnarea lui se va încheia un contract de administrare cu societatea. • caliatatea de asociat al administratorului: în prezent. legea nu reglementează un asemenea cumul. aceasta trebuie să-şi desemneze reprezentant o persoană fizică. Ele sunt obligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă. pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociaţilor. şi SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societăţi. potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori. • pentru societăţile de capital – 4 ani. dăcă administrator este o persoană juridică. persoana juridică va desemna în mod obligatoriu un reprezentant persoană fizică. prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii. SCS. De asemenea administratorii: • sunt desemnaţi la constituirea societăţiiprin actul constitutiv sau ulterior de către Adunarea Generală • administratorul persoană juridică este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociaţilor. în mod obişnuit o poate avea o persoană fizică. Administrarea societăţii: calitatea de administrator. dar această calitate o poate avea şi unul străin. Pagina 10 din 24 . în orice formă de societate comercială administratorul poate fi asociat sau neasociat. dacă legea şi actul constitutiv nu prevăd restricţii. • onorabilitatea: să aibă o moralitate • cetăţenie: poate fi desemnat un cetăţean român. pentru SA şi SCA hotărârile sunt luate la RC şi publicate în Monitorul Oficial. preşedintele Consiliului de Administraţie sau cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români. pentru SA şi SCA unicul administrator. dar nici nu-l interzice – nu este exclus. potrivit legii nu poate funcţiona în mai mult de 3 Consilii de Administraţie. • suma nu poate fi mai mică decât valoarea nominală a 10 acţiuni sau decât dublul remuneraţiei lunare.Elemente de drept comercial Actele adunarii generale: hotărârile Adunării Generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii. la expirare pot fi realeşi Garanţia administratorului: • trebuie depusă înainte de intrarea în funcţiune. durata este de 2 ani.

Este un organ colegial condus de către un preşedinte care poate fi director general sau director al societăţii. Este un organ operativ care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână. Încetarea funcţiei de administraţie. Mandatul administratorului inceteaza prin una din urmatoarele imprejurari: • revocarea. societăţile SA şi SCA vor avea 3 cenzori şi 3 supleanţi dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. dacă prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii să lucreze împreună decizia se ia în unanimitate • în cazul SA şi SCA pluralitatea este organizată prin lege. • unii au putere de administrare. consiliul de administraţie: dacă sunt mai mulţi administratori. • incapacitate legala. SRL asociaţii pot desemna mai multi administratori. b. Natura juridică a raportului dintre administrator şi societatea comercială: • contract de mandat. alţii de reprezentare. • renunţarea. angajează societatea comercială. • pot încheia acte de conservare. • pentru toate formele de societate comercială: actele juridice încheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societăţii. • pentru societăţile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea aparţine tuturor administratorilor.SRL poate avea unul sau mai mulţi cenzori. astfel: a. dar nu nelimitate. dacă numărul asociaţilor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie. iar răspunderea are ca temei culpa administratorilor • cenzorii societăţii realizează controlul actelor şi activităţii administratorilor. SCS. • pentru societăţile de capital: cei desemnaţi prin contractul de societate au putere de reprezentare. pentru o societate de persoane controlul se realizează de toţi asociaţii cu excepţia celor care au calitatea de administratori. • deces. comitetul de direcţie: consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie. Desemnarea cenzorilor: • cenzorii sunt desemnaţi diferit: Pagina 11 din 24 . Consiliul se întruneşte ori de câte ori este nevoie. Administratorii sun remuneraţi.Elemente de drept comercial Numirea administratorului trebuie publicată publică. b. dar numai aceea a administratorilor împuterniciţi cu reprezentarea pentru care există obligaţia să depună la Registrul Comerţului semnăturile lor. Reguli privind pluralitatea administratorilor • în cazul SNC. să angajeze societatea în raporturi cu terţii. Controlul se exercită diferit: a. pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor. administrare şi dispoziţie. condus de directorul societăţii. • puterile administratorului sunt foarte largi. dar cel puţin o dată pe lună. Răspunderea administratorilor este o răspundere contractuală care decurge din contractul de mandat.

Pentru SA cenzorii trebuie să fie acţionari. mandatul lor este de trei ani. Particularitati ale societatii pe acţiuni Este considerata a fi cea mai complexă şi evoluată formă de societate. Cenzorii pot lucra împreună dar şi separat. Aspecte esentiale ale constituirii: Contractul: prin contract de societate şi statut – înscris unic. Drepturile cenzorilor: • au dreptul să participe la adunarea administratorilor fără drept de vot. Răspunderea lor poate fi civilă. sunt remuneraţi cu indemnizaţie fixă. acte ce trebuie să prevadă identificarea acestora. • capitalul este divizat pe acţiuni (titluri negociabile şi transmisibile) • răspunderea asociaţilor este limitată (până la concurenţa capitalului subscris) Sociatetea pe actiuni se constituie in mod obişnuit (simultan) prin aporturile asociaţilor – toţi asociaţii sau prin subscripţie publică – contractul se semnează de fondatori. cu excepţia cenzorilor contabili. Restul de capital urmează a fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societăţii. Asociaţii: pot fi persoane fizice sau juridice şi numărul lornu poate fi mai mic de 5.9. ulterior sunt aleşi de adunarea generală ordinară. Obligaţiile cenzorilor: • sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii. La constituire capitalul vărsat de fiecare acţionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.000 lei. Capitalul social: contractul de societate trebuie să prevadă capitalul social subscris şi vărsat şi minim 90. • sunt obligaţi să verifice dacă bilanţul . 2. Caracterele societăţii pe actiuni pot fi sintetizate astfel: • societatea se constituie dintr-un număr minim de asociaţi numiţi acţionari. • sunt obligaţi să facă inspecţii. existând posibilitatea de a fi realeşi. cenzorii pot fi: persoane fizice asociaţi persoane fizice neasociaţi garanţia depusă de cenzori trebuie să reprezinte a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. Aporturile: pot fi • în numerar • în natură • creanţe (pentru cea care se constituie prin subscripţie publică – nu) • să prevadă modul de evaluare Acţiunile: contractul trebuie să prevadă Pagina 12 din 24 .Elemente de drept comercial • • • în cazul SA şi SCA sunt stabiliţi de către actele constitutive. dar şi penală – răspunde penal pentru nerespectarea obligaţiilor societăţii. contul de profit şi pierdere sunt legal întocmite. • pot obţine în fiecare lună de la administrator o situaţie despre mersul operaţiunilor comerciale.

nu pot fi titulari ai acestor acţiuni: reprezentanţii. Ei pot face ofertă de subscriere adresată oricărei persoane care doreşte să investească prin cumpărare de acţiuni. cenzorii societăţii. 2. prin formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor 2. este un titlu de credit – constată drepturi şi obligaţii izvorâte din calitatea de acţionar 3. este un titlu reprezentativ al contribuţiei asociatului ce conferă posesorului calitatea de acţionar Caracterele acţiunii: a. la purtător Nominative: • identifică titularul acţiunii (cu elementele de identificare) • drepturile acţinii sunt exercitate numai de titularul ei • pot fi emise în formă materială (pe suport de hârtie) sau în formă dematerializată (prin înscriere în cont) acţiunile nominative în formă materială pot fi şi ca titluri cumulative pentru mai multe acţiuni/ un multiplu. titluri negociabile (valoare nominală. sunt fracţiuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) c. 6. administratorii. conferă drepturi diferite de cele ale titularilor acţiunilor ordinare. titlar al acţiunii este posesorul ei iii. La purtător: i.Elemente de drept comercial • • • • numărul valoarea nominală a acţiunilor cu specificarea – dacă sunt nominative sua la purtător valaoreanominală (de emisiune) nu poate fi mai mică de 1000 lei Modalităţi de constituire a societăţii: 1. sunt cu dividend prioritar şi ca sumă şi ca timp. este o fracţiune a capitalului social 2. Pagina 13 din 24 . drepturile aferente acţiunii pot fi exercitate de persoane care posedă titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Acţiunile preferenţiale 1. nu pot depăşi ¼ din capitalul social. Funcţionarea societăţii pe acţiuni Acţiunile emise de societate – noţiuni şi caractere: 1. prin formarea capitalului cu contribuţia altor persoane dect cele ce iniţiază constituirea societăţii (fondatorii) formarea capitalului are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive deoarece iniţiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie întregul capital social şi să verse minimul cerut de lege. ele vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. fără drept de vot. 4. sunt indivizibile d. 5. 3. desemnează un raport societar (dintre acţionar şi societate) 4. Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere câte un certificat de acţionar. elementele de identificare ale titularului acţiunii nu se înregistrează pe titlu ii. fracţiuni ale capitalului social ce au o anumită valoare nominală b. valoare de emisie) – valoare reală Felurile acţiunilor: se împart în două categorii acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale Acţiunile ordinare după modul lor de transmitere sunt acţiuni nominative.

Pagina 14 din 24 . sunt întotdeauna nominative. • dreptul la vot: se exercită acest drept proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă. acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor. membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Obligaţia principala a actionarilor este de a efectua plata vărsămintelor. • asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii. există şi acţiuni proprii dobândite de societate (în mod excepţional) şi care nu dau dreptul la dividende iar exerciţiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedării lor de societate. şi a acţiunilor ordinare în acţiuni preferenţiale şi invers. Totodata. 137 alin. Actiunilor nominative: dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite printr-o declaraţie făcută în registrul acţionarilor societăţii emitente. şi prin menţinerea făcută pe titlu. acţiunile vor fi la purtător. Convertirea lor va putea fi hotărâtă de adunarea generală extraordinară. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor. 1402). Pentru cele emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată – această transmitere se realizează în condiţiile prevăzute de legea 52/1994. Administrarea societatilor comerciale pe actiuni Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni. (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3. Transmiterea acţiunilor: se transmit în mod diferit după cum sunt acţiuni nominative sau acţiuni la purtător. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor Drepturile: • de a participa la adunarea generală a acţionarilor. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii. nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. acest drept este suspendat pentru acţionarii care nu au efectuat vărsămintele ajunse la scadenţă. legea permite convertirea lor: a acţiunilor în acţiuni la purtător şi invers.Elemente de drept comercial 7. din care unul trebuie sa fie independent (art. In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere. in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar. numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11. La purtător: se transmite prin simpla tranzacţionare a acestora. Vânzarea prin ofertă publică se face potrivit legii 52/1994. se poate limita numărul voturilor pentru acţionarii care posedă mai mult de o acţiune. În absenţa menţionării felurilor. • de informare cu privire la desfăşurarea activităţii societăţii. In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere. Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente. art. stabilit prin actul constitutiv al societatii. acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. respectiv: • sistemul unitar si • sistemul dualist. • la dividende.

49/1999 stabileste ca administrarea companiilor/societatilor nationale. nr. Administrarea societatilor unde statul detine 50% din capitalul social Contractul de administrare din cadrul acestor societati este acordul prin care o persoana juridica. Persoane fizice romane sau straine care: • au capacitatea de exercitiu deplina. • au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii. 31/1990. 1371 alin. • sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora. • sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul. a societatilor comerciale. aceasta nu poate detine calitatea de administrator la 2 entitati simultan. • au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare. O. in baza unui contract de administrare. la Oficiul Registrului Comertului de pe raza teritoriala a sediului societatii. cu posibilitatea de prelungire. suspendat sau eliberat din functie decat in conditiile stabilite prin contractul de management. Potrivit normelor metodologice. administratorul nu poate fi sanctionat. prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului. in schimbul unei plati. Contractul de management se incheie pe o perioada de maximum 4 ani. fizica sau juridica. republicata. • dovedesc bonitatea fianciara prin acte. De asemenea. asigurari sociale si pensie. asa cum sunt definiti de Legea nr. dupa cum urmeaza: • o indemnizatie lunara bruta care sta la baza drepturilor cuvenite privind vechimea in munca. in calitate de proprietar.G. Art. contractul incheiat cu un nerezident este guvernat de legea romana. membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare. romane ori straine. atestate prin acte oficiale. administratorul beneficiaza de toate drepturile prevazute de Codul Muncii pentru salariatii angajati pe perioada nedeterminata. stabilite potrivit legii. conducerea si gestionarea activitatii sale. • sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului. urmatoarele categorii: 1. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor. In ceea ce priveste drepturile salariale ale managerului societatilor in care statul detine 50% din capitalul social. • au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca. cum ar fi: regulile de administrare a societatilor unde statul detine 50% din capital difera de regulile de administrare a societatilor cu capital privat. pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. stabilita in raport cu gradul de realizare a obiectivelor convenite in contractul de administrare. impreuna cu semnaturile managerilor. • participarea la profitul unitatii. Pagina 15 din 24 . Administrarea societatilor difera in functie de tipul de societate. managerul este platit prin acordul partilor. 2. Contractul de management se incheie in forma scrisa si se depune. in termen de 15 zile de la numirea administratorului. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca.Elemente de drept comercial Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers. la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. Indiferent de tipul persoanei care administreaza societatea. cu modificarile si completarile ulterioare. pot dobandi calitatea de manageri. Persoane juridice romane sau straine care: • au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale.U. precum si a regiilor autonome de interes national sau local se face de catre persoane fizice sau juridice. Totodata. Pe perioada contractului. incredinteaza unui administrator organizarea.

capitalul minim este de 2oo RON. O singură persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură SRL. fara a fi supus vreunei forme speciale. 1536 din Codul civil. definitorii sunt clauzele contractuale convenite intre parti. numita mandant. insa legea nu interzice remunerarea. respectiv antreprenorul. Cel mai adesea. Potrivit art. respectiv de administrare cu societatea.Elemente de drept comercial Administrarea societatilor cu capital integral privat In cazul societatilor cu capital de stat. majoritatea entitatilor incheie. Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit. fiind singurul tip de societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. Particularitati ale Societatii cu răspundere limitată Acest tip de societate a apărut mai târziu în activitatea comercială deoarece este o societate care favorizează asocierea persoanelor (şi din acest punct de vedere se aseamănă cu societatea de persoane) care răspund în limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). ceea ce este stabilit pentru entitatile cu capital de stat poate constitui un indrumar pentru entitatile cu capital privat. Retinem urmatoarele particularitati: • constituire: numărul minim este de doi. 31/1990. in baza unei imputerniciri. Legea societatilor comerciale vorbeste despre incheierea unor contracte de mandat cu managerii. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise. mandatul poate fi special sau general. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor. in sensul legii nr. echivoce a procurii. in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri.10. Se pune totusi intrebarea: Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia? Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane. In cazul societatilor cu capital privat. Caracterele societăţii: Acest tip de asociere se bazează pe încrederea asociaţilor iar capitalul este împărţit pe părţi sociale. iar salariatul. In toate cazurile. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar. aporturile pot fi în numerar şi în natură – munca şi creanţele nu pot constitui aport. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului. Pagina 16 din 24 . actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. contracte de management. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. alaturi de legea societatilor comerciale nu exista si o lege speciala care guverneaza contractele de administrare. posibil si licit. Desigur. Date fiind aceste caracteristici ale contractului de mandat. 2. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. ca la orice contract. numărul maxim este de 50 de asociaţi. in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens. Referitor la intinderea contractului de mandat. mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. respectiv directorii societatilor comerciale. nu are calitatea de reprezentant.

Se cere condiţia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor să fie contabil autorizat. legea prezumă că dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator. dar şi cu titlu gratuit. b) cesiunea trebuie să îmbrace forma autentică. Dacă prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depăşi numărul de 50 de asociaţi.Elemente de drept comercial • • • • • părţile sociale: sunt fracţiuni de capital social. un SRL cu un Pagina 17 din 24 . numărul părţilor sociale cuvenite fiecărui asociat este proporţional cu cota sa de participare la capitalul societăţii. Cenzorii trebuie să fie asociaţi cu excepţia cenzorilor contabili. Este o majoritate calificată pe baza căreia se încheie contractul de cesiune. funcţionarea : adunarea asociaţilor este organul de deliberare şi decizie. cât şi a societăţilor de capitaluri. aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari care să nu depăşească maximul legal. cu excepţia faptului că pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori. Dacă cenzorii nu sunt desemnaţi prin actul constitutiv. formalităţile necesare constituirii: sunt cele cunoscute. Moştenitorii devin titulari ai părţilor sociale. Cel mai adesea se realizează cu titlu oneros şi îmbracă forma cesiunii. Actul constitutiv se referă în realitate nu la trasmiterea părţilor sociale ci la continuarea societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. Transmiterea poate fi cu titlu oneros. d) cesiunea se înscrie în Registrul comerţului şi nu se poate realiza dacă a fost interzisă prin actul constitutiv. iar pentru luarea hotărârilor legea cere o dublă majoritate – majoritate în numărul asociaţilor şi în numarul părţilor sociale. Transmiterea părţilor sociale pe cale succesorală:nu este posibilă dacă actul constitutiv nu permite altfel. administrarea societăţii: SRL este administrată de unul sau mai mulţi administratori care pot fi asociaţi sau neasociaţi. c) cesiunea trebuie notificată societăţii. către persoane străine de societate şi prin succseiune. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi: în absenţa unor condiţii speciale se aplică unele reguli generale: a) cesiunea presupune un contract de cesiune. Nu este nevoie de consimtământul asociaţilor deoarece fiind incheiată între persoane care au calitatea de asociaţi nu este lezat caracterul „intuitum personae” a societăţii. controlul gestiunii îl poate realiza orice asociat care nu este administrator. au o valoare nominală egală. aceştia în calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea părţilor sociale calculate conform ultimului bilanţ contabil aprobat . şi tot atâţia supleanţi ca la SA. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi şi persoane din afara societăţii: aceată cesiune este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii care reprezintă cel puţin ¾ din capitalul social. Dacă prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator deţine puterea de reprezentare a societăţii. se notifică societatea şi se înregistrează în Registrul Comerţului. deci asociaţi în SRL. Pentru SRL legea cere o dublă majoritate deoarece societatea îmbină atât caractere ale societăţii de persoane. Asociaţii exercită dreptul la vot în Adunarea Asociaţilor proporţional cu participarea la capitalul societăţii. Dacă s-a interzis continuarea societăţii cu moştenitori. Moştenitorii asociatului decedat dobândesc părţile sociale. cenzorii societăţii: Legea 31/1990 prevede că dispoziţiile referitoare la cenzorii SA se aplică şi cenzorilor din SRL. drepturi depline pe baza decesului asociatului. Transmitera părţilor sociale: Legea 31/1990 reglementează transmiterea părţilor sociale între asociaţi. Este posibil ca pe parcursul existenţei societăţii. Fiecare parte socială dă dreptul la 1 vot.

328 din 25 aprilie 2008. intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale are dreptul sa faca acest lucru. persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. intreprinderea economica fara personalitate juridica.1. folosind in principal forta sa de munca.3. .intreprinderea familiala. actualmente abrogata.2. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI FAMILIALE 3. NOUA REGLEMENTARE PRIVIND PFA.Elemente de drept comercial asociat să se transforme într-un SRL cu mai mulţi asociaţi prin transmiterea părţilor sociale către alte persoane care devin astfel asociaţi. Vechea reglementare. organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. 3. Partea I nr.intreprinderea individuala. 3. prevedea doua forme de organizare. Sediul materiei: Infiintarea. ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial. oranizarea si desfasurarea activitatii de catre comerciantii persoane fizice este actualmente reglementata de OUG nr.persoana fizica autorizata (PFA). Formele de organziare a activitatii economice de catre persoane fizice Potrivit noilor reglementari aduse prin OUG 44/2008. . in speta Legea 300/2004. COMERCIANTII PERSOANE FIZICE. care nu pot angaja alte persoane cu contract de munca. Spre deosebire de persoana fizica autorizata si intreprinderea familiala. organizata de un intreprinzator persoana fizica. Constituirea si inmatricularea comerciantilor persoane fizice Pagina 18 din 24 . respectiv persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale. intreprinderea economica fara personalitate juridica. formele de organzare a activitatii economice prestate de catre persoanele fizice sunt: .

autorizarea functionarii. OUG nr. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale. cererea va fi respinsa. potrivit vechii reglementari. impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 Pagina 19 din 24 . continand codul unic de inregistrare. devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului. termenul de 15 zile poate fi prelungit. sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. dupa caz. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate. urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare. O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate. Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. respectiv cel de PFA. anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. Nota: OUG nr. Actualmente procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului. dupa caz. titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata. codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile. respectiv 5 zile lucratoare. inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea. Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal. Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc. In plus.Daca socoteste indeplinite conditiile. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. a intreprinderilor individuale si familiale. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. daca este prezent. calculat de la data inregistrarii cererii sau. de la data completarii cererii cu documentele solicitate. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii. La cererea motivata a solicitantului.Elemente de drept comercial Pana la aparitia OUG nr. precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. Inregistrarea persoanei fizice autorizate. pe baza autorizatiei emise de primaria competenta OUG nr. se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare.Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale. a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare. 44/2008.

comerciantii. cu modificarile si completarile ulterioare. 49/04. este o institutie specifica economiei de piata. iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului. prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni. 26/1990 privind regsitrul comertului.1998. Astfel. Pagina 20 din 24 . − organizatiile cooperatiste. 410 din 16 mai 2005 4. Sunt comercianti in sensul reglementarilor privind registrul comertului: − persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert. precum si alte operatiuni care se mentioneaza in regsitrul comertului. dupa caz. publicat in M. constituit in baza Legii nr. dupa caz. Legislatie aplicabila in domeniu: Organizarea si activitatea Registrului Comertului estereglementata de Legea nr. organizata in subordinea Ministerului Justitiei. inainte de inceperea comertului.Of. − grupurile europene de interes economic cu caracter commercial.2. nr.Elemente de drept comercial zile de la pronuntare sau de la comunicare. − grupurile de interes economic cu caracter commercial. finantata integral din venituri proprii. 26/1990. 4. au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului. Potrivit legii. Of. nr. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun. − regiile autonome. a activitatii respective. inainte de inceperea activitatii acestora. Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in limba romana. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale.REGISTRUL COMERTULUI 4. Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului. institutie publica cu personalitate juridica. republicata in M.Organizare si functionare Registrul comertului. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus. sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. sau. iar ca legislatie subsecventa prin Ordinul ministrului justitiei nr. − societatile comerciale. − companiile nationale si societatile nationale. precum si alte persoane fizice sau juridice. prevazute in mod expres de lege. organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.1. Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului.02. in traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene.

dupa caz. se elibereaza deponentului dovada depunerii cererii. pentru orice alte persoane interesate. in cazul solicitarii inscrierii mentiunilor privind modificarea actelor constitutive. dupa caz. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului. in care se va mentiona si termenul de citare. iar in cazul sucursalelor infiintate in alte judete. in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor. dupa caz. va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. In cazul in care. daca este necesar. rezolutia directorului oficiului registrului comertului si (c) certificatul de inscriere mentiuni. judecatorului delegat sau. Inregistrarea si verificarea cererilor Cererile si actele care le insotesc sunt verificate. a unei hotarari judecatoresti irevocabile. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor In prezent. ele se vor indeparta pe loc de catre deponent. 3. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau. referentul oficiului registrului comertului va inregistra cererea. Recursul se depune si se mentioneaza in regitrul comertului unde s-a facut inregistrarea. numarul si data inregistrarii in registrul unic de intrare-iesire. se constata lipsa unor cerinte legale. pentru a fi solutionate. in afara de cazurile in care legea prevede altfel. directorului oficiului registrului comertului. insotite de listingul filei de registru. de catre referentul oficiului registrului comertului. dupa caz. se prezinta. iar deponentul insista ca cererea sa fie inregistrata in forma prezentata. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. in prezenta deponentului. impreuna cu referatul de verificare. Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. in cadrul fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic. dupa caz. comerciantului i se inmaneaza dovada prevazuta anterior. Daca cererea si actele doveditoare sunt complete. de un referent al Oficiului registrului comertului. la sediul oficiului registrului comertului. In cazul admiterii recursului. certificatul de inscriere mentiuni. urmatoarele documente: (a) incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare. pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform legii.Elemente de drept comercial 1. 2. dupa caz. (e) incheierea de inregistrare a sucursalei. (b) incheierea judecatorului delegat sau. (f) un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora. precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta inregistrarea. la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. Partea a IV-a. pe propria raspundere sau. Pagina 21 din 24 . In aceasta situatie. (d) certificatul de inregistrare sau. in cazul solicitarii autorizarii si/sau a inregistrarii. care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare. comerciantului ori imputernicitului sau i se elibereaza. In termen de 3 zile de la data depunerii. continand denumirea oficiului registrului comertului. 4. la verificare. oficiul registrului comertului inainteaza recursul instantei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit. va putea solicita date sau acte in completare. Daca se constata erori materiale sau omisiuni. insotita de certificatul de inregistrare. Solutionarea cererilor Cererea si actele doveditoare.

(c) redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor. vanzarea. (f) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia. sediul social. precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor: (a) rezervarea firmei. 5. (h) hotararea de condamnare a comerciantului. Potrivit legii. in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau fapte privitoare la comerciant. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi. locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert. va furniza toate datele necesare. In acest scop. a emblemei comerciantului. prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert. cetatenia. codul numeric personal. comerciant sau de imputerniciti ai acestora. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (a) donatia. daca este cazul. Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare Inregistrarea mentiunilor se poate Pagina 22 din 24 . oferte. a dovezii intabularii. autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat. actionar. care modifica elementele consemnate in resgitrul comertului. seria si numarul pasaportului. (f) indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului. de comert si de serviciu. (g) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. (c) semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal care va fi data in forma prevazuta de lege (d) brevetele de inventii. va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. dupa caz. Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip. efectuarea. daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala. marcile de fabrica. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. (e) hotararea de divort a comerciantului. dupa caz. la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta urmatoarele servicii. Inscrierea de mentiuni Dupa inregistrarea comerciantului. a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. faptele si mentiunile inregistrate. dupa caz. emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala. de a cere inscrierea in regsitrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului. regia autonoma. a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social. comenzi. (i) orice modificare privitoare la actele. precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri. codul numeric personal. administrator. pentru bunurile imobile sau a certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul.Elemente de drept comercial Solicitarea inregistrarii sau. firma. dupa caz. dupa caz. codul unic de inregistrare si. Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. pentru cetatenii straini. administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate. precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in existente sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert. organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept. care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice. numele/denumirea. legea prevede obligatia comerciantului. indicatiile de provenienta. data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal. precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare. daca este cazul. (b) numele si prenumele. pentru cetatenii romani. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului. a darii de data certa acestuia. (b) redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau. mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala. tarife. (d) obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social si (e) obtinerea. in numele titularului cererii. denumirile de origine.

6. va cere rectificarea erorilor la oficiul registrului comertului. si de la comunicare. In prezent. daca s-au produs din culpa personalului oficiului registrului comertului. ulterior. deschiderea procedurii de reorganizare. iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet. taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile efectuate sunt cele prevazute de H. incheiere a judecatorului delegat. instituire a curatelei acestuia. Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului. pentru partile prezente. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului.G. la organele emitente. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei. interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. indreptarea erorilor. in copie legalizata. administratorului sau cenzorului se vor inregistra din oficiu. act aditional modificator. oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite prin hotarare a Guvernului.). hotarare judecatoreasca definitiva etc. in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte. Indreptarea erorilor materiale Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului se va intocmi o cerere de indreptare a acestora. tribunalului din acel judet. in prealabil. Cererile introduse de Oficiul National al Registrului Comertului in temeiul legii. la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice. Partea a IV-a. iar termenul de recurscurge de la pronuntare. Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale. 8. instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca. constatate in cuprinsul actelor emise de oficiul registrului comertului. In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de oficiul registrului comertului (act constitutiv. comerciantul are obligatia sa solicite. Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. cu mentiunea ramanerii irevocabile. hotararea de condamnare a comerciantului. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru Pagina 23 din 24 . Ligitimarea procesuala activa Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in regsitrul comertului.Elemente de drept comercial face si la cererea persoanelor interesate. nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar. In acest scop. Taxele percepute de oficiul registrului comertului Pentru operatiunile efectuate. in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. Cererile de radiere Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune operata in regsitrul comertului in cazul in care prin hotarari judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea. daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in resgitrul comertului. pentru partile lipsa. dupa care. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs. 9. pe cheltuiala partii care a introdus cererea. nr. 7.

Elemente de drept comercial operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale. astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Pagina 24 din 24 . Conform dispozitiilor Legii nr. Acest fond va fi virat in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. se va constitui un fondul de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare.422/ 2006. 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful