Elemente de drept comercial

UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU Facultatea de Ştiinţe Economice şi Calculatoare Master: Managementul organizaţiilor Marketing şi comunicare în afaceri

DREPT COMERCIAL

Lect. univ.dr. Nicolae SCUTEA

Pagina 1 din 24

Elemente de drept comercial

CUPRINS

1. Subiectele dreptului comercial. Comerciantii. 1.1. Calitatea de comerciant. Definitie. Prevederile codului comercial. Caracteristicile comerciantilor. Reglementari relevante 2. Comerciantii persoane juridice. Societatile comerciale 2.1. Cadrul legislativ 2.2. Grupurile de interes economic 2.3. Notiunea si caracterul juridic al societatilor comerciale 2.4. Capitalul social si patrimoniul societatii 2.5. Beneficii. Realizare si ditribuire 2.6. Formele societatilor comerciale. Clasificari 2.7. Etapele de constituire. Contractul de societate (actul constitutiv). Proceduri 2.8. Functionarea societatilor comerciale. Organe societare si competente. 2.9. Particularitati ale societatii pe actiuni 2.10. Particularitati in cadrul societatii cu raspundere limitata 3. Comerciantii persoane fizice. Noua reglementare 3.1. Legislatie aplicabila 3.2. Formele de organizare a activitatii economice de catre persoanele fizice 3.3. Constituirea si inmatricularea formelor de execrcitare a activitatii de catre persoanele fizice 4. Registrul comertului 4.1. Legislatie aplicabila 4.2. Organizare si functionare 4.2.1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate de ORC 4.2.2. Inregistrarea si verificarea cererilor 4.2.3. Solutionarea cererilor 4.2.4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor 4.2.5. Inscrierea de mentiuni 4.2.6. Cererile de radiere 4.2.7. Indreptarea erorilor materiale 4.2.8. Legitimarea procesuala activa 4.2.10. Taxe percepute de catre ORC

Pagina 2 din 24

Reglementarea comerciantului: codul comercial in mod generic. legea 26/1990 privind registrul comertului republicată şi modificată Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile la zi OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. judecătorul nu poate acorda termene de gratie în raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezultă din acestea se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege. Calitatea de comerciant. SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL. sunt generic denumiti comercianti. legea comercială reglementează şi aşte categorii. precizând doar cine are calitatea de comerciant. Calitatea de comerciant implică un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligaţii pentru comercianţi. la încetarea activităţii trebuie să ceară radierea înmatriculării din Registru. în cursul exercitării comerţului să ceară înscierea în acelaşi registru amenţiunii privind actele şi faptele comerciale. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.1. Comercianţii sunt supuşi impozitului pe profitul realizat din activitatea comercială. fiind unul dintre conceptele cheiei ale dreptului comercial. comerciantul poate fi supus procedurii lichidării şi falimentului. Caracteristici. COMERCIANTII. respectiv cei care actioneaza in relatiile comerciale. nu dă o definiţie comerciantului. în cazul încetării platilor pentru determinarea platii datoriei comerciale.Elemente de drept comercial 1. este obligat să desfăşoare activităţi comerciale în condiţiile concurenţei loiale.. are obligaţia să ţină registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operaţiunilor comerciale. Articolul 7 prevede: „sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ (având comerţul ca profesiune obişnuită) şi societăţile comerciale”. comerciantul este obligat să ceară înmatricularea (inregistrarea) în Registrul Comercial. Prevederile codului comercial. Pagina 3 din 24 . 1. codebitorii sunt prezumaţi că s-au obligat solidar. Deşi codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante şi juridice comerciante. datoriile comerciale în bani produc donbânzi din ziua în care devin exigibile. Notiunea are un profund substrat juridic. considerate obligaţii profesionale ale acestora: înainte de începutul activităţii comerciale. in vigoare. Legea instituie o prezumţie de comercialitate pentru toate actele săvârşite de un comerciant. Codul comercial roman. Deci au calitatea de comercianţi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară o activitate comercială cu caracter profesional. Reglementari relevante Actorii scenei comerciale. Actele comerciale închieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogării de la dreptul civil: în obligaţiile coemrciale.

• în cazul existenţei unui capital. 2. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial. • sediul GIE se poate muta şi în alt stat. care hotărăşte cu unanimitate de voturi. creanţe. SOCIETATILE COMERCIALE 2. care reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice.of. SNC) – au caracter „intuitupersonae” • numărul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50. 2. Cadrul legislativ Legea 31/1990 reprezintă legea generală privind societăţile comerciale. dispunându-se radierea din registrul comerţului. COMERCIANTII PERSOANE JURIDICE. aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar. obligaţiuni sau alte titluri negociabile. de regulă membrilor lui. • nu poate emite acţiuni. care a modificat semnificativ legea 31/1990.1. s-au constituit grupurile de interes economic (GIE). care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. cu excepţia cazului în care actul constitutiv prevede altfel. • se poate constitui şi fără capital.3. • conducerea GIE se realizează de Adunarea Generală a membrilor grupului. muncă . societatile de valori mobiliare. in dese randuri de maniera semnificativa.11. elementele contractului de societate (speciale – ele rezultă din definiţie): • fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială. iar activitatea economică a membrilor săi trebuie să se reopteze la activitatea principală a acesteia şi să aibă doar caracter accesoriu faţă de aceasta. natură. • controlul gestiunii se face de către membrii grupului. precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii economice respective. cu scopul de a împărţi foloasele ce ar deriva din aceasta. etc.Elemente de drept comercial 2. constituite pe o perioadă determinată. Ea a fost modificată de la intrarea in vigoare de mai multe ori. care pot să desemneze şi cenzori. • asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate – obiectul de activitate. Legea a fost republicata in actuala forma in M. • nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european. din 26. Trăsături GIE: se aseamănă cu societăţile de persoane (SNS. societăţilor de asigurari si intermediarii in asigurari. • administrarea grupului revine. Distinct de această reglementare generală avem şi reglementări speciale ale unor societăţi comerciale ce activeaza in domenii speciale: societăţilor bancare. Pagina 4 din 24 . în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi.2006. • răspunderea membrilor săi este solidară şi nelimitată. • dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societăţilor comerciale şi pentru cauze specifice societăţii în nume colectiv. societăţilor agricole.industrie).2. Grupurile de interes economic Prin legea 161/2003. societatile de leasing. • capitalul social este împărţit în părţi de interese. Noţiunea şi caracterul juridic al societăţii comerciale: Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun.

în numerar. obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economică. efectuarea aportului se numeşte vărsarea capitalului. nu de la data chemării în judecată. cât şi dreptul de folosinţă asupra bunului. când aportul este în numerar. este permis numai asociaţilor în SCS şi asociaţilor în SCA. Capitalul social şi patrimoniul societăţii a) Capitalul social este expresia valorică a totalităţii aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii. natură şi în industrie.4. Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă s-o plătească într-un anumit termen. Acesta se mai numeşte şi capital nominal şi are dublă semnificaţie – contabilă şi juridică. sunt admise la toate formele de societăţi comerciale. caracteristicile juridice ale contractului de societate: • plurilateral: participă două sau mai multe persoane. Pagina 5 din 24 . aportul în industrie trebuie evaluat şi precizat în actul constitutiv. aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobândă.Elemente de drept comercial • toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor. • consensual Elemente specifice ale contractului de socieTate: Aportul este obligaţia pe care şi-o asumă fiecare dintre asociaţi. • comutativ: întinderea obligaţiilor este cunoscută. mărci). aportul în industrie nu este cuprins în capitalul social. şi în limita aportului asociatul devine debitor al societăţii. legea interzice creanţele ca aport în societăţile comerciale pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni. aportul în natură poate avea ca obiect şi bunuri mobile necorporale (creanţe. de a aduce în societate un bun sau o valoare patrimonială. • titlu oneros: fiecare asociat urmmăreşte un scop patrimonial. în schimbul lui asociatul are dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi are obligaţia să suporte pierderile asumarea obligaţiei de aport se numeşte subscriere şi se naşte prin semnarea contractului de societate. cum se face în condiţiile dreptului civil. acestea sunt interzise şi la SRL-uri. invenţii. către societăţi se poate transmite atât titlul de proprietate. Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri imobile (clădiri. bunul (imobilului) ce face obiectul aportului în natură trebuie evaluat în bani pentru a se putea stabili valoarea părţilor de interes (părţi sociale) sau acţiunilor în schimbul aportului. evaluarea se face de către asociaţi sau de către experţi. legea nu cere ca aporturile să fie egale sau să aibă acelaşi obiect. asociiatul este obligat şi la plata dobânzii legale din ziua în care trebuia să se facă vărsământul. Aportul în industrie constă în munca sau activitatea pe care asociatul promite să o efectueze în societate. deoarece nu poate constitui un element al gajului (garanţiei) pentru creditorii societăţii. brevete. soluţia este aplicarea principiului potrivit căruia în comerţ dobânzile curg de drept din ziua în care devin exigibile 2. care se constituie prin subscripţie publică. bunul devine proprietatea societăţii din momentul înmatriculării în registrul comerţului. instalaţii) şi bunuri mobile corporale. asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite. sumele de bani sunt indispensabile începerii activităşii comerciale şi de aceea indiferent de forma juridică a societăţii comerciale. aporturile în numerar sunt obligatorii pentru orice societate comercială.

In legislatia romana se distinge urmatoarele tipuri de societati: Pagina 6 din 24 . capitalul este fix. mergând până la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima în cazul societăţilor de asigurare mutuală). Ca atare el este intangibil. în timp ce patrimoniul este o universalitate juridică de drepturi şi obligaţii.5. Cand este vorba de criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie să prevadă: partea fiecărui asociat din beneficii şi pierderi si. Din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societăţii. mai apoi.6. Condiţiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: a. se diferentiaza in functie de modalitatea de asociere. Realizare si impartire Noţiunea de „beneficiu” a înregistrat o lărgire. Formele de societăţi comerciale: Legea 31/1990 reglementeaza mai multe forme ale societatilor comerciale. nu pot fi distribuite dividende asociaţilor. iar bunurile figurează la activ pentru că ele aparţin societăţii. dividentele se vor plăti asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social vărsat. In general criteriul de repartizare este – contribuţia asociaţilor la formarea capitalului social al societăţii. Beneficiile. b. să reprezinte beneficiile rămase după înregistrarea capitalului social. care in general. adică să se fi înregistrat un excedent. Capitalul este fix pe toată durata existenţei societăţii. Capitalul nu are existenţă reală. adică o sumă mai mare decât capitalul social. pentru că terţii au luat cunoştinţă de acesta prin înmatriculare şi mai ales prin publicitatea contractului de societate. Contractul este nul. veritabila garanţie a crediotrilor societăţii o reprezintă patrimoniul social. El se deosebeste faţă de capitalul social prin aceea ca capitalul este expresia valorică a tutror aporturilor. adică presupune intrarea efectivă în patrimoniul societăţii a bunurilor care constituie aporturile asociaţiilor. dar limita urmăririi este dată de capitalul social. trebuie să fie reale. Dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. pe când patrimoniul cuprinde elemente concrete. plecând de la câştigul material. el poate fi mărit sau micşorat în condiţii legale numai prin modificarea actului constitutiv.Elemente de drept comercial Din punct de vedere contabil capitalul nu are o existenţă reală. 2. este o cifră convenită de societate. pentru că la dizolvarea societăţii trebuie restituit asociaţilor. adică acele clauze menite să favorizeze unii asociaţi în detrimentul altora. Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociaţii s-au obligat să constituie societatea Capitalul vărsat reprezintă valoarea totală a aporturilor efectuate şi care au intrat în patrimoniul acesteia b). raspunderea asociatilor sau transferul partilor sociale. iar în bilanţul societăţii capitalul este evidenţiat în pasiv. patrimoniul este variabil în funcţie de rezultatele activităţii economice Deşi rolul capitalul societăţii este de a constitui gajul general al creditorilor societăţii. nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajaţi Din punct de vedere juridic capitalul social trebuie să fie real. Patrimoniul societăţii cuprinde activul şi pasivul social. modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine. 2. Dacă potrivit bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu există beneficii. trebuie să fie utile.

Cererea tip. decesul unui asociat. 4. Comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. un caracter mixt. iar acţionarii răspund în limita aportului.este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii. muncă. SA – este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. declanşează obligaţiile Biroului Unic: de a rezerva firma societăţii comerciale şi de a efectua în numele acesteia a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar. Elementul esenţial nu mai este încrederea şi cunoaşterea reciprocă ci cota de capital investită. iar răspunderea celor două categorii de asociaţi este la fel ca la SCS. numerar etse o societate cu caracter restrictiv. se admit aporturi în natură şi în numerar sunt societăţi cu caracter deschis transmiterea acţiunilor este reglementată în condiţii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante 2. aporturi în natură. retragere. conţinând codul unic de înregistrare. fiind considerata a avea. incapacitate.Elemente de drept comercial 1. privind simplificarea unor formalităţi administrative. SCS – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. dar cu dată certă.este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. Nota: Se admite ca SRL nu se încadrează în nici una dintre cele două categorii. societăţi de persoane: se constituie dintr-un număr mic de asociaţi. SNC – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor. dar nu este obligatoriu. Pagina 7 din 24 . Etapele de constituire Pentru prima data in anul 2001. intrucat ea împrumută şi de la una şi de la alta. prin ordonanta de urgenţă 76/2001. iar condiţiile de transmitere a părţilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment. care se va încheia în formă autentică. SRL . fiind admis şi sub formă de înscris sub semnătură privată. SCA . 3. de a redacta actul constitutiv. excludere. societăţi de capitaluri: se constituie dintr-un număr mare (nelimitat) de asociaţi. 5. Clasificarea societăţilor comerciale: 1. ca atare. Etapele constituirii societăţii comerciale pot fi sintetizate astfel: Depunerea cererii tip de înregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi însoţită de documentele care dovedesc vărsămintele efectuate şi dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate). odată depusă. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. iar toţi asociaţii răspund în limita aportului lor. Unicitatea procedurală rezidă în aceea că în baza unei cereri de înregistrare se va obţine de la această instituţie – Biroul Unic – certificatul de înmatriculare comercială. pe baza cunoaşterii şi încrederii reciproce. se instituie la noi o procedură unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării societăţilor comerciale.7. 2. 2.

• clauze privind capitalul subscris şi cel vărsat. de a obţine de la judecătorul delegat de a încheierea de autorizaţii de funcţionare a societăţii comerciale. reprezentanţe. • clauze privind forma. În funcţie de forma de societate actul constitutiv poate să fie: a. proprietarilor (cei care constituie societatea comercială) şi a cenzorilor că îndeplinesc cerinţele legii. sediul. a garanţiei şi a dreptului de reprezentare ale administratorilor. în comandită pe acţiuni şi în cazul societăţilor cu răspundere limitată pluripersonale (cel puţin doi asociaţi). sediul şi dacă este cazul emblema societăţii. de a comunica încheierea judecătorului delegat către Oficiul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi apoi de a obţine toate avizele. valoarea aportului în natură şi modul de evaluare (conv. • clauze privind capitalul social subscris şi cel vărsat. la SRL se va menţiona numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat şi valoarea fiecăruia. aportul fiecărui asociat. autorizaţiile şi acordurile necesare funcţionării. • clauze privind participarea la beneficii şi pierderi. cu indicarea cetăţeniei. în cazul societăţii în nume colectiv şi comandită simplă. cu precizarea domeniului şi activităţii principale. ori persoana din afara societăţii desemnată pentru realizarea acestor activităţi. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii cu precizarea denumirii şi activităţii principale. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii. b.Elemente de drept comercial - de a redacta şi de a obţine declaraţia pe proprie răspundere a administratorilor. • clauze privind persoanele fizice sau juridice care administrează societatea. sucursale. contract de societate şi statul în cazul societăţii pe acţiuni. • clauze privind durata societăţii. Actul constitutiv sau contractul de societate. • clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. numai statut în cazul SRL unipersonale Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii în nume colectiv. c. • clauze privind sediile secundare. • clauze privind forma. Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii pe acţiuni care se constituie prin subscripţie simultană şi societăţii în comandită simplă: • clauze privind identificarea acţionarilor. denumirea. • clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport în natură şi modul lor de ealuare. • clauze privind asociaţii ce administrează şi reprezintă societatea. • clauze privind avantajele acordate fondatorilor. la purtător sau prefernţiale). • clauze privind numărul acţiunilor. • clauze privind participarea la beneficii şi la pierderi. sau pe baza unei expertize). • clauze privind durata societăţii. agenţii. numai contract de societate. denumirea. Pagina 8 din 24 . valoarea lor nominală şi felul lor (nominative. comandită simplă şi cu răspundere limitată: • clauze prinvind identificarea asociaţilor (persoane fizice sau juridice). emblema.

fals. mărirea sau micşorarea capitalului social. 2. ele au in multe cazuri in caracter supletiv fiind lasat la aprecierea asociatilor reglementarea anumitor aspecte intrasocietare. dar cu dată certă. abuz de încredere. Contractul de societate se încheie de regulă sub forma înscrisului sub semnătură privată. clauze privind operaţiunile încheiate de fondatorii societăţii. pentru deliberarea acestei adunări este necesară prezenţa acţionarilor care reprezintă ¾ din capitalul social. precum şi persoanele care au un rol determinant la constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori. Organele de conducere ale societatii comerciale: adunarea generala si administratorii societăţii. Felurile Adunării Generale: 1. De aceea actul constitutiv dobandeste un rol esential in reglementarea raporturilor dintre asociati. Forma actului constitutiv. legea 31/1990 reglementează Adunarea Generală numai în cazul SA. este obligată să discute. înşelătorie. fie numai statut social. dare/luare de mită. schimbarea formei juridice a societăţii.Elemente de drept comercial • • • clauze privind sediile secundare. Pagina 9 din 24 . Adunare Generală ordinară – se întruneşte cel puţin o dată pe an. în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar.8. iar votul să reprezintă cel puţin ½ din capitalul social. pentru SNC şi SCS nu se instituţionalizează Adunare Generală. • forma juridică a societăţii implică răspunderea nelimitată a asociaţilor sau a unora dintre ei. Adunarea Generală: organul de deliberare şi decizie al societăţii comerciale. delapidare. fie numai contract de societatea. să aprobe. schimbarea obiectului de activitate. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiat şi sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. luarea deciziilor are la bază principiul majorităţii. să fixeze dividendele. 2. • câns societatea comercială se constituie prin subscripţie publică. în cazul SA şi SCA pentru validitatea deliberărilor adunării este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. uz de fals. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească şi persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă. Funcţionarea societăţiilor comerciale Functionarea societatilor comerciale este reglementata la modul general de normele legii 31/1990. care şi el poate fi. Pentru constituirea valabilă fondatorii trebuie să depună la Biroul Unic declaraţie pe proprie răspundere că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. fuziunea cu alte societăţi. să modifice bilanţul. mutarea sediului. mărturie mincinoasă. Cu toate aceastea. Semnatarii actului constitutiv. clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. forma autentică este cerută ca condiţie ad validitatem (pentru valabilitate). SCA şi SRL. Adunarea Generală extraordinară – se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme ce solicită modificarea actelor constitutive ale societăţii. în contul societăţii şi care urmează să fie preluate de aceasta. precum şi pentru infracţiunile prevăzute de legea 31 din 1990 republicată şi modoficată. dizolvarea anticipată a societăţii. se ţine la sediul societăţii. doar pentru anumite situaţii excepţionale: • atunci când printre bunurile subscise ca aport în natură la capitalul social se află un teren. să aleaga administratorii şi cenzorii.

legea nu reglementează un asemenea cumul. iar legea 31 pe 1990. dar nici nu-l interzice – nu este exclus. după desemnarea lui se va încheia un contract de administrare cu societatea. s-a pus problema dacă un asociat poate cumula aceste funcţii cu calitatea de salariat al aceleiaşi societăţi comerciale în baza unui contract de muncă. se permit cumulul restrictiv (SA şi SCA) şi considerăm că administratorii SNC. potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori. Ele sunt obligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă. aceasta trebuie să-şi desemneze reprezentant o persoană fizică. prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii. şi SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societăţi. • limitarea cumulului: o persoană. persoana juridică va desemna în mod obligatoriu un reprezentant persoană fizică. această interdicţie nu se aplică când cel ales în Consiliul de Administraţie este proprietar a cel puţin ¼ din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea menţionată. pentru SA şi SCA unicul administrator. SCS. dar această calitate o poate avea şi unul străin. • dacă nu a fost stabilită prin contract. • suma nu poate fi mai mică decât valoarea nominală a 10 acţiuni sau decât dublul remuneraţiei lunare.Elemente de drept comercial Actele adunarii generale: hotărârile Adunării Generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii. Administrarea societăţii: calitatea de administrator. în forma actuală prevede că o poate avea şi o persoană juridică. Durata funcţiei de administrator: • pentru societăţile de persoane durata este desemnată de asociaţi. preşedintele Consiliului de Administraţie sau cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români. condiţii cerute: • capacitatea: să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Pagina 10 din 24 . durata este de 2 ani. dăcă administrator este o persoană juridică. pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociaţilor. • se restituie la încetarea funcţiei de administrator şi nu exclude răspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societăţii. la expirare pot fi realeşi Garanţia administratorului: • trebuie depusă înainte de intrarea în funcţiune. • caliatatea de asociat al administratorului: în prezent. De asemenea administratorii: • sunt desemnaţi la constituirea societăţiiprin actul constitutiv sau ulterior de către Adunarea Generală • administratorul persoană juridică este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociaţilor. pentru SA şi SCA hotărârile sunt luate la RC şi publicate în Monitorul Oficial. dacă legea şi actul constitutiv nu prevăd restricţii. • onorabilitatea: să aibă o moralitate • cetăţenie: poate fi desemnat un cetăţean român. potrivit legii nu poate funcţiona în mai mult de 3 Consilii de Administraţie. nu pot fi nici administratori. • pentru societăţile de capital – 4 ani. în orice formă de societate comercială administratorul poate fi asociat sau neasociat. în mod obişnuit o poate avea o persoană fizică.

Natura juridică a raportului dintre administrator şi societatea comercială: • contract de mandat. • incapacitate legala. • deces. dar cel puţin o dată pe lună. b. Desemnarea cenzorilor: • cenzorii sunt desemnaţi diferit: Pagina 11 din 24 . administrare şi dispoziţie. Este un organ colegial condus de către un preşedinte care poate fi director general sau director al societăţii. b. Este un organ operativ care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână. Încetarea funcţiei de administraţie. • puterile administratorului sunt foarte largi. Consiliul se întruneşte ori de câte ori este nevoie. • unii au putere de administrare. SRL asociaţii pot desemna mai multi administratori. angajează societatea comercială. comitetul de direcţie: consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie. consiliul de administraţie: dacă sunt mai mulţi administratori.SRL poate avea unul sau mai mulţi cenzori. Mandatul administratorului inceteaza prin una din urmatoarele imprejurari: • revocarea. Răspunderea administratorilor este o răspundere contractuală care decurge din contractul de mandat. pentru o societate de persoane controlul se realizează de toţi asociaţii cu excepţia celor care au calitatea de administratori. astfel: a. • pentru societăţile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea aparţine tuturor administratorilor. • pentru toate formele de societate comercială: actele juridice încheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societăţii. societăţile SA şi SCA vor avea 3 cenzori şi 3 supleanţi dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor. SCS. • renunţarea. • pot încheia acte de conservare. condus de directorul societăţii. Administratorii sun remuneraţi. dar numai aceea a administratorilor împuterniciţi cu reprezentarea pentru care există obligaţia să depună la Registrul Comerţului semnăturile lor. dar nu nelimitate.Elemente de drept comercial Numirea administratorului trebuie publicată publică. alţii de reprezentare. să angajeze societatea în raporturi cu terţii. dacă numărul asociaţilor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie. dacă prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii să lucreze împreună decizia se ia în unanimitate • în cazul SA şi SCA pluralitatea este organizată prin lege. Reguli privind pluralitatea administratorilor • în cazul SNC. iar răspunderea are ca temei culpa administratorilor • cenzorii societăţii realizează controlul actelor şi activităţii administratorilor. • pentru societăţile de capital: cei desemnaţi prin contractul de societate au putere de reprezentare. Controlul se exercită diferit: a.

Caracterele societăţii pe actiuni pot fi sintetizate astfel: • societatea se constituie dintr-un număr minim de asociaţi numiţi acţionari. mandatul lor este de trei ani. • sunt obligaţi să verifice dacă bilanţul . dar şi penală – răspunde penal pentru nerespectarea obligaţiilor societăţii. Aporturile: pot fi • în numerar • în natură • creanţe (pentru cea care se constituie prin subscripţie publică – nu) • să prevadă modul de evaluare Acţiunile: contractul trebuie să prevadă Pagina 12 din 24 . cu excepţia cenzorilor contabili. Obligaţiile cenzorilor: • sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii.9. Răspunderea lor poate fi civilă. • pot obţine în fiecare lună de la administrator o situaţie despre mersul operaţiunilor comerciale. • sunt obligaţi să facă inspecţii. Particularitati ale societatii pe acţiuni Este considerata a fi cea mai complexă şi evoluată formă de societate. Restul de capital urmează a fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societăţii. ulterior sunt aleşi de adunarea generală ordinară.Elemente de drept comercial • • • în cazul SA şi SCA sunt stabiliţi de către actele constitutive. Aspecte esentiale ale constituirii: Contractul: prin contract de societate şi statut – înscris unic. Capitalul social: contractul de societate trebuie să prevadă capitalul social subscris şi vărsat şi minim 90. • capitalul este divizat pe acţiuni (titluri negociabile şi transmisibile) • răspunderea asociaţilor este limitată (până la concurenţa capitalului subscris) Sociatetea pe actiuni se constituie in mod obişnuit (simultan) prin aporturile asociaţilor – toţi asociaţii sau prin subscripţie publică – contractul se semnează de fondatori. La constituire capitalul vărsat de fiecare acţionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. sunt remuneraţi cu indemnizaţie fixă. contul de profit şi pierdere sunt legal întocmite.000 lei. Pentru SA cenzorii trebuie să fie acţionari. 2. Drepturile cenzorilor: • au dreptul să participe la adunarea administratorilor fără drept de vot. Asociaţii: pot fi persoane fizice sau juridice şi numărul lornu poate fi mai mic de 5. existând posibilitatea de a fi realeşi. cenzorii pot fi: persoane fizice asociaţi persoane fizice neasociaţi garanţia depusă de cenzori trebuie să reprezinte a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. acte ce trebuie să prevadă identificarea acestora. Cenzorii pot lucra împreună dar şi separat.

nu pot depăşi ¼ din capitalul social. Pagina 13 din 24 . Funcţionarea societăţii pe acţiuni Acţiunile emise de societate – noţiuni şi caractere: 1. titlar al acţiunii este posesorul ei iii. elementele de identificare ale titularului acţiunii nu se înregistrează pe titlu ii. 4. la purtător Nominative: • identifică titularul acţiunii (cu elementele de identificare) • drepturile acţinii sunt exercitate numai de titularul ei • pot fi emise în formă materială (pe suport de hârtie) sau în formă dematerializată (prin înscriere în cont) acţiunile nominative în formă materială pot fi şi ca titluri cumulative pentru mai multe acţiuni/ un multiplu. cenzorii societăţii. fără drept de vot.Elemente de drept comercial • • • • numărul valoarea nominală a acţiunilor cu specificarea – dacă sunt nominative sua la purtător valaoreanominală (de emisiune) nu poate fi mai mică de 1000 lei Modalităţi de constituire a societăţii: 1. 3. este o fracţiune a capitalului social 2. desemnează un raport societar (dintre acţionar şi societate) 4. prin formarea capitalului cu contribuţia altor persoane dect cele ce iniţiază constituirea societăţii (fondatorii) formarea capitalului are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive deoarece iniţiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie întregul capital social şi să verse minimul cerut de lege. este un titlu de credit – constată drepturi şi obligaţii izvorâte din calitatea de acţionar 3. Ei pot face ofertă de subscriere adresată oricărei persoane care doreşte să investească prin cumpărare de acţiuni. fracţiuni ale capitalului social ce au o anumită valoare nominală b. prin formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor 2. nu pot fi titulari ai acestor acţiuni: reprezentanţii. Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere câte un certificat de acţionar. titluri negociabile (valoare nominală. valoare de emisie) – valoare reală Felurile acţiunilor: se împart în două categorii acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale Acţiunile ordinare după modul lor de transmitere sunt acţiuni nominative. este un titlu reprezentativ al contribuţiei asociatului ce conferă posesorului calitatea de acţionar Caracterele acţiunii: a. sunt fracţiuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) c. 6. drepturile aferente acţiunii pot fi exercitate de persoane care posedă titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Acţiunile preferenţiale 1. sunt cu dividend prioritar şi ca sumă şi ca timp. ele vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. La purtător: i. conferă drepturi diferite de cele ale titularilor acţiunilor ordinare. administratorii. 2. sunt indivizibile d. 5.

sunt întotdeauna nominative. Convertirea lor va putea fi hotărâtă de adunarea generală extraordinară. 137 alin. acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor Drepturile: • de a participa la adunarea generală a acţionarilor. legea permite convertirea lor: a acţiunilor în acţiuni la purtător şi invers. stabilit prin actul constitutiv al societatii. se poate limita numărul voturilor pentru acţionarii care posedă mai mult de o acţiune. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere. Vânzarea prin ofertă publică se face potrivit legii 52/1994. şi a acţiunilor ordinare în acţiuni preferenţiale şi invers. art. Totodata. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor. acţiunile vor fi la purtător. 1402). există şi acţiuni proprii dobândite de societate (în mod excepţional) şi care nu dau dreptul la dividende iar exerciţiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedării lor de societate. in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar. Actiunilor nominative: dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite printr-o declaraţie făcută în registrul acţionarilor societăţii emitente. Administrarea societatilor comerciale pe actiuni Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni. În absenţa menţionării felurilor. • dreptul la vot: se exercită acest drept proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă. • la dividende. La purtător: se transmite prin simpla tranzacţionare a acestora. • de informare cu privire la desfăşurarea activităţii societăţii. acest drept este suspendat pentru acţionarii care nu au efectuat vărsămintele ajunse la scadenţă.Elemente de drept comercial 7. din care unul trebuie sa fie independent (art. • asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii. Pagina 14 din 24 . (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3. respectiv: • sistemul unitar si • sistemul dualist. In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere. Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente. Pentru cele emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată – această transmitere se realizează în condiţiile prevăzute de legea 52/1994. acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor. In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere. şi prin menţinerea făcută pe titlu. Obligaţia principala a actionarilor este de a efectua plata vărsămintelor. Transmiterea acţiunilor: se transmit în mod diferit după cum sunt acţiuni nominative sau acţiuni la purtător. nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor.

romane ori straine. • au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii. Totodata. conducerea si gestionarea activitatii sale. in calitate de proprietar. Pe perioada contractului. • sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului. Potrivit normelor metodologice.Elemente de drept comercial Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers. incredinteaza unui administrator organizarea. O. cu modificarile si completarile ulterioare. cum ar fi: regulile de administrare a societatilor unde statul detine 50% din capital difera de regulile de administrare a societatilor cu capital privat. Art. 31/1990. Administrarea societatilor difera in functie de tipul de societate. administratorul nu poate fi sanctionat. Pagina 15 din 24 . prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului. contractul incheiat cu un nerezident este guvernat de legea romana. pot dobandi calitatea de manageri. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca. Indiferent de tipul persoanei care administreaza societatea. la Oficiul Registrului Comertului de pe raza teritoriala a sediului societatii. De asemenea. • au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca. urmatoarele categorii: 1. Persoane juridice romane sau straine care: • au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale. in schimbul unei plati. atestate prin acte oficiale. • sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul. a societatilor comerciale. 1371 alin. la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. managerul este platit prin acordul partilor. republicata. membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare. fizica sau juridica. pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. suspendat sau eliberat din functie decat in conditiile stabilite prin contractul de management. • participarea la profitul unitatii. Persoane fizice romane sau straine care: • au capacitatea de exercitiu deplina. in termen de 15 zile de la numirea administratorului.G. In ceea ce priveste drepturile salariale ale managerului societatilor in care statul detine 50% din capitalul social. asa cum sunt definiti de Legea nr. dupa cum urmeaza: • o indemnizatie lunara bruta care sta la baza drepturilor cuvenite privind vechimea in munca. • dovedesc bonitatea fianciara prin acte. asigurari sociale si pensie.U. stabilita in raport cu gradul de realizare a obiectivelor convenite in contractul de administrare. aceasta nu poate detine calitatea de administrator la 2 entitati simultan. Contractul de management se incheie in forma scrisa si se depune. administratorul beneficiaza de toate drepturile prevazute de Codul Muncii pentru salariatii angajati pe perioada nedeterminata. • au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare. precum si a regiilor autonome de interes national sau local se face de catre persoane fizice sau juridice. in baza unui contract de administrare. 49/1999 stabileste ca administrarea companiilor/societatilor nationale. Contractul de management se incheie pe o perioada de maximum 4 ani. 2. • sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora. impreuna cu semnaturile managerilor. nr. stabilite potrivit legii. Administrarea societatilor unde statul detine 50% din capitalul social Contractul de administrare din cadrul acestor societati este acordul prin care o persoana juridica. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor. cu posibilitatea de prelungire.

Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. respectiv de administrare cu societatea. ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. echivoce a procurii. In cazul societatilor cu capital privat. Caracterele societăţii: Acest tip de asociere se bazează pe încrederea asociaţilor iar capitalul este împărţit pe părţi sociale. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. Legea societatilor comerciale vorbeste despre incheierea unor contracte de mandat cu managerii. 1536 din Codul civil. nu are calitatea de reprezentant. fiind singurul tip de societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. O singură persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură SRL. Date fiind aceste caracteristici ale contractului de mandat. Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit. alaturi de legea societatilor comerciale nu exista si o lege speciala care guverneaza contractele de administrare. Potrivit art. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale. 2. in sensul legii nr.10. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. 31/1990. numărul maxim este de 50 de asociaţi. Referitor la intinderea contractului de mandat. mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. contracte de management. capitalul minim este de 2oo RON. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. respectiv antreprenorul. aporturile pot fi în numerar şi în natură – munca şi creanţele nu pot constitui aport. Pagina 16 din 24 . Desigur. respectiv directorii societatilor comerciale. in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise. posibil si licit. majoritatea entitatilor incheie. insa legea nu interzice remunerarea. Se pune totusi intrebarea: Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia? Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane. in baza unei imputerniciri. ca la orice contract. Cel mai adesea. numita mandant. fara a fi supus vreunei forme speciale. mandatul poate fi special sau general. ceea ce este stabilit pentru entitatile cu capital de stat poate constitui un indrumar pentru entitatile cu capital privat. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului. in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar. iar salariatul. Particularitati ale Societatii cu răspundere limitată Acest tip de societate a apărut mai târziu în activitatea comercială deoarece este o societate care favorizează asocierea persoanelor (şi din acest punct de vedere se aseamănă cu societatea de persoane) care răspund în limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). definitorii sunt clauzele contractuale convenite intre parti. In toate cazurile. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor. Retinem urmatoarele particularitati: • constituire: numărul minim este de doi.Elemente de drept comercial Administrarea societatilor cu capital integral privat In cazul societatilor cu capital de stat.

deci asociaţi în SRL. Pentru SRL legea cere o dublă majoritate deoarece societatea îmbină atât caractere ale societăţii de persoane. Actul constitutiv se referă în realitate nu la trasmiterea părţilor sociale ci la continuarea societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. Este posibil ca pe parcursul existenţei societăţii. aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari care să nu depăşească maximul legal. controlul gestiunii îl poate realiza orice asociat care nu este administrator. Dacă cenzorii nu sunt desemnaţi prin actul constitutiv. Transmiterea poate fi cu titlu oneros. Moştenitorii asociatului decedat dobândesc părţile sociale. b) cesiunea trebuie să îmbrace forma autentică. administrarea societăţii: SRL este administrată de unul sau mai mulţi administratori care pot fi asociaţi sau neasociaţi. Asociaţii exercită dreptul la vot în Adunarea Asociaţilor proporţional cu participarea la capitalul societăţii. Cel mai adesea se realizează cu titlu oneros şi îmbracă forma cesiunii. aceştia în calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea părţilor sociale calculate conform ultimului bilanţ contabil aprobat . c) cesiunea trebuie notificată societăţii. cu excepţia faptului că pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori. Se cere condiţia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor să fie contabil autorizat. către persoane străine de societate şi prin succseiune. se notifică societatea şi se înregistrează în Registrul Comerţului. cenzorii societăţii: Legea 31/1990 prevede că dispoziţiile referitoare la cenzorii SA se aplică şi cenzorilor din SRL. un SRL cu un Pagina 17 din 24 . legea prezumă că dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator. numărul părţilor sociale cuvenite fiecărui asociat este proporţional cu cota sa de participare la capitalul societăţii. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi şi persoane din afara societăţii: aceată cesiune este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii care reprezintă cel puţin ¾ din capitalul social. şi tot atâţia supleanţi ca la SA. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi: în absenţa unor condiţii speciale se aplică unele reguli generale: a) cesiunea presupune un contract de cesiune. dar şi cu titlu gratuit. Cenzorii trebuie să fie asociaţi cu excepţia cenzorilor contabili. au o valoare nominală egală. iar pentru luarea hotărârilor legea cere o dublă majoritate – majoritate în numărul asociaţilor şi în numarul părţilor sociale. Dacă s-a interzis continuarea societăţii cu moştenitori. Dacă prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depăşi numărul de 50 de asociaţi. Este o majoritate calificată pe baza căreia se încheie contractul de cesiune. Transmiterea părţilor sociale pe cale succesorală:nu este posibilă dacă actul constitutiv nu permite altfel. Nu este nevoie de consimtământul asociaţilor deoarece fiind incheiată între persoane care au calitatea de asociaţi nu este lezat caracterul „intuitum personae” a societăţii. Dacă prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator deţine puterea de reprezentare a societăţii. formalităţile necesare constituirii: sunt cele cunoscute.Elemente de drept comercial • • • • • părţile sociale: sunt fracţiuni de capital social. cât şi a societăţilor de capitaluri. drepturi depline pe baza decesului asociatului. funcţionarea : adunarea asociaţilor este organul de deliberare şi decizie. Fiecare parte socială dă dreptul la 1 vot. d) cesiunea se înscrie în Registrul comerţului şi nu se poate realiza dacă a fost interzisă prin actul constitutiv. Moştenitorii devin titulari ai părţilor sociale. Transmitera părţilor sociale: Legea 31/1990 reglementează transmiterea părţilor sociale între asociaţi.

. Spre deosebire de persoana fizica autorizata si intreprinderea familiala. oranizarea si desfasurarea activitatii de catre comerciantii persoane fizice este actualmente reglementata de OUG nr. Vechea reglementare. 3. Constituirea si inmatricularea comerciantilor persoane fizice Pagina 18 din 24 . NOUA REGLEMENTARE PRIVIND PFA. intreprinderea economica fara personalitate juridica. prevedea doua forme de organizare. actualmente abrogata. 328 din 25 aprilie 2008. care nu pot angaja alte persoane cu contract de munca. COMERCIANTII PERSOANE FIZICE. Formele de organziare a activitatii economice de catre persoane fizice Potrivit noilor reglementari aduse prin OUG 44/2008. formele de organzare a activitatii economice prestate de catre persoanele fizice sunt: .intreprinderea familiala. 3. in speta Legea 300/2004. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. intreprinderea economica fara personalitate juridica. .persoana fizica autorizata (PFA).1. organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. Partea I nr.2. INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI FAMILIALE 3. organizata de un intreprinzator persoana fizica. Sediul materiei: Infiintarea. ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial.intreprinderea individuala.3. intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale are dreptul sa faca acest lucru. respectiv persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale. folosind in principal forta sa de munca.Elemente de drept comercial asociat să se transforme într-un SRL cu mai mulţi asociaţi prin transmiterea părţilor sociale către alte persoane care devin astfel asociaţi. persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate.

Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc.Daca socoteste indeplinite conditiile. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale. impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 Pagina 19 din 24 . Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare. precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. a intreprinderilor individuale si familiale. dupa caz. dupa caz. OUG nr. cererea va fi respinsa. devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului. sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Nota: OUG nr. O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic. titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata. Inregistrarea persoanei fizice autorizate. codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile. termenul de 15 zile poate fi prelungit. continand codul unic de inregistrare. autorizarea functionarii. respectiv cel de PFA. directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate. Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. de la data completarii cererii cu documentele solicitate. In plus.Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si. urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare. calculat de la data inregistrarii cererii sau. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea. Actualmente procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului. a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare. pe baza autorizatiei emise de primaria competenta OUG nr. Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete. daca este prezent. se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. La cererea motivata a solicitantului. respectiv 5 zile lucratoare. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate. potrivit vechii reglementari. anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. 44/2008.Elemente de drept comercial Pana la aparitia OUG nr.

26/1990 privind regsitrul comertului. finantata integral din venituri proprii. iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului. − companiile nationale si societatile nationale. a activitatii respective.REGISTRUL COMERTULUI 4. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun. comerciantii. Legislatie aplicabila in domeniu: Organizarea si activitatea Registrului Comertului estereglementata de Legea nr. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. sau. organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. − organizatiile cooperatiste. Sunt comercianti in sensul reglementarilor privind registrul comertului: − persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert.Elemente de drept comercial zile de la pronuntare sau de la comunicare.2. institutie publica cu personalitate juridica. inainte de inceperea comertului. Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului. iar ca legislatie subsecventa prin Ordinul ministrului justitiei nr.02. este o institutie specifica economiei de piata. in traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene. republicata in M. au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului. nr.Organizare si functionare Registrul comertului. Pagina 20 din 24 . Astfel. precum si alte persoane fizice sau juridice. organizata in subordinea Ministerului Justitiei. 49/04. 410 din 16 mai 2005 4.Of. prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni. − grupurile europene de interes economic cu caracter commercial.1. Potrivit legii. nr. constituit in baza Legii nr. Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului. 26/1990. publicat in M. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus. precum si alte operatiuni care se mentioneaza in regsitrul comertului. Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in limba romana. dupa caz. dupa caz. − grupurile de interes economic cu caracter commercial. − regiile autonome. 4. sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. cu modificarile si completarile ulterioare. prevazute in mod expres de lege.1998. inainte de inceperea activitatii acestora. − societatile comerciale. Of.

continand denumirea oficiului registrului comertului. la verificare. iar deponentul insista ca cererea sa fie inregistrata in forma prezentata. numarul si data inregistrarii in registrul unic de intrare-iesire. dupa caz.Elemente de drept comercial 1. oficiul registrului comertului inainteaza recursul instantei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. rezolutia directorului oficiului registrului comertului si (c) certificatul de inscriere mentiuni. 4. Daca se constata erori materiale sau omisiuni. referentul oficiului registrului comertului va inregistra cererea. pentru orice alte persoane interesate. Partea a IV-a. Solutionarea cererilor Cererea si actele doveditoare. urmatoarele documente: (a) incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare. pentru a fi solutionate. in cazul solicitarii inscrierii mentiunilor privind modificarea actelor constitutive. precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta inregistrarea. se prezinta. va putea solicita date sau acte in completare. Pagina 21 din 24 . dupa caz. In cazul admiterii recursului. Recursul se depune si se mentioneaza in regitrul comertului unde s-a facut inregistrarea. ele se vor indeparta pe loc de catre deponent. (d) certificatul de inregistrare sau. in prezenta deponentului. (f) un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora. dupa caz. a unei hotarari judecatoresti irevocabile. 2. comerciantului i se inmaneaza dovada prevazuta anterior. Daca cererea si actele doveditoare sunt complete. decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului. in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor. In aceasta situatie. dupa caz. in cazul solicitarii autorizarii si/sau a inregistrarii. dupa caz. directorului oficiului registrului comertului. dupa caz. Inregistrarea si verificarea cererilor Cererile si actele care le insotesc sunt verificate. 3. de catre referentul oficiului registrului comertului. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. comerciantului ori imputernicitului sau i se elibereaza. In cazul in care. in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit. (e) incheierea de inregistrare a sucursalei. pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform legii. (b) incheierea judecatorului delegat sau. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor In prezent. in afara de cazurile in care legea prevede altfel. insotita de certificatul de inregistrare. se constata lipsa unor cerinte legale. impreuna cu referatul de verificare. se elibereaza deponentului dovada depunerii cererii. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau. in care se va mentiona si termenul de citare. In termen de 3 zile de la data depunerii. in cadrul fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic. iar in cazul sucursalelor infiintate in alte judete. care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei. la sediul oficiului registrului comertului. va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. daca este necesar. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. judecatorului delegat sau. certificatul de inscriere mentiuni. pe propria raspundere sau. de un referent al Oficiului registrului comertului. insotite de listingul filei de registru.

(c) semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal care va fi data in forma prevazuta de lege (d) brevetele de inventii. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (a) donatia. pentru cetatenii straini. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert. data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal. 5. (c) redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor. comenzi. codul numeric personal. care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice. precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare. care modifica elementele consemnate in resgitrul comertului. (b) redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau. la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta urmatoarele servicii. efectuarea. pentru bunurile imobile sau a certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul. daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala. Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip. administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri. daca este cazul. Inscrierea de mentiuni Dupa inregistrarea comerciantului. prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert. precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in existente sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert. (b) numele si prenumele. numele/denumirea. sediul social. cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor: (a) rezervarea firmei. legea prevede obligatia comerciantului. de a cere inscrierea in regsitrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului. dupa caz. a darii de data certa acestuia. in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau fapte privitoare la comerciant. cetatenia. emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala. firma. seria si numarul pasaportului. precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului. faptele si mentiunile inregistrate. pentru cetatenii romani. dupa caz. regia autonoma. daca este cazul. codul numeric personal. actionar. a emblemei comerciantului. tarife. (d) obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social si (e) obtinerea. administrator. (g) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment. de comert si de serviciu. (f) indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului. (i) orice modificare privitoare la actele. va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului. marcile de fabrica. mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala. a dovezii intabularii. (h) hotararea de condamnare a comerciantului. Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare Inregistrarea mentiunilor se poate Pagina 22 din 24 . (f) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia. Potrivit legii.Elemente de drept comercial Solicitarea inregistrarii sau. comerciant sau de imputerniciti ai acestora. dupa caz. a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social. autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat. denumirile de origine. codul unic de inregistrare si. In acest scop. Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. indicatiile de provenienta. dupa caz. in numele titularului cererii. vanzarea. va furniza toate datele necesare. a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi. oferte. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. dupa caz. (e) hotararea de divort a comerciantului. organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept.

). deschiderea procedurii de reorganizare. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs. Indreptarea erorilor materiale Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului se va intocmi o cerere de indreptare a acestora. 6. indreptarea erorilor. Partea a IV-a. in prealabil. nr. pentru partile lipsa. In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de oficiul registrului comertului (act constitutiv. cu mentiunea ramanerii irevocabile. pe cheltuiala partii care a introdus cererea. constatate in cuprinsul actelor emise de oficiul registrului comertului. 9. hotarare judecatoreasca definitiva etc. administratorului sau cenzorului se vor inregistra din oficiu. interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale. taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile efectuate sunt cele prevazute de H. pentru partile prezente. daca s-au produs din culpa personalului oficiului registrului comertului. 8. Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului. in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. Taxele percepute de oficiul registrului comertului Pentru operatiunile efectuate. tribunalului din acel judet. Cererile de radiere Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune operata in regsitrul comertului in cazul in care prin hotarari judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea. In prezent. instituire a curatelei acestuia. in copie legalizata. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru Pagina 23 din 24 . act aditional modificator. la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice. instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca. si de la comunicare.Elemente de drept comercial face si la cererea persoanelor interesate. in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte. Ligitimarea procesuala activa Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in regsitrul comertului. ulterior. Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet. Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei. comerciantul are obligatia sa solicite. oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite prin hotarare a Guvernului. 7. incheiere a judecatorului delegat. va cere rectificarea erorilor la oficiul registrului comertului. daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in resgitrul comertului.G. iar termenul de recurscurge de la pronuntare. la organele emitente. Cererile introduse de Oficiul National al Registrului Comertului in temeiul legii. Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar. dupa care. In acest scop. hotararea de condamnare a comerciantului.

Conform dispozitiilor Legii nr.422/ 2006. Acest fond va fi virat in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. 1. se va constitui un fondul de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare. Pagina 24 din 24 .Elemente de drept comercial operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale. astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful