Elemente de drept comercial

UNIVERSITATEA ROMÂNO-GERMANĂ DIN SIBIU Facultatea de Ştiinţe Economice şi Calculatoare Master: Managementul organizaţiilor Marketing şi comunicare în afaceri

DREPT COMERCIAL

Lect. univ.dr. Nicolae SCUTEA

Pagina 1 din 24

Elemente de drept comercial

CUPRINS

1. Subiectele dreptului comercial. Comerciantii. 1.1. Calitatea de comerciant. Definitie. Prevederile codului comercial. Caracteristicile comerciantilor. Reglementari relevante 2. Comerciantii persoane juridice. Societatile comerciale 2.1. Cadrul legislativ 2.2. Grupurile de interes economic 2.3. Notiunea si caracterul juridic al societatilor comerciale 2.4. Capitalul social si patrimoniul societatii 2.5. Beneficii. Realizare si ditribuire 2.6. Formele societatilor comerciale. Clasificari 2.7. Etapele de constituire. Contractul de societate (actul constitutiv). Proceduri 2.8. Functionarea societatilor comerciale. Organe societare si competente. 2.9. Particularitati ale societatii pe actiuni 2.10. Particularitati in cadrul societatii cu raspundere limitata 3. Comerciantii persoane fizice. Noua reglementare 3.1. Legislatie aplicabila 3.2. Formele de organizare a activitatii economice de catre persoanele fizice 3.3. Constituirea si inmatricularea formelor de execrcitare a activitatii de catre persoanele fizice 4. Registrul comertului 4.1. Legislatie aplicabila 4.2. Organizare si functionare 4.2.1. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate de ORC 4.2.2. Inregistrarea si verificarea cererilor 4.2.3. Solutionarea cererilor 4.2.4. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor 4.2.5. Inscrierea de mentiuni 4.2.6. Cererile de radiere 4.2.7. Indreptarea erorilor materiale 4.2.8. Legitimarea procesuala activa 4.2.10. Taxe percepute de catre ORC

Pagina 2 din 24

Articolul 7 prevede: „sunt comercianţi aceia care fac fapte de comerţ (având comerţul ca profesiune obişnuită) şi societăţile comerciale”. Reglementari relevante Actorii scenei comerciale. legea comercială reglementează şi aşte categorii. Pagina 3 din 24 .Elemente de drept comercial 1. considerate obligaţii profesionale ale acestora: înainte de începutul activităţii comerciale. Reglementarea comerciantului: codul comercial in mod generic. in vigoare. la încetarea activităţii trebuie să ceară radierea înmatriculării din Registru. are obligaţia să ţină registre comerciale (de contabilitate) pentru consemnarea operaţiunilor comerciale. Notiunea are un profund substrat juridic. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale.. legea 26/1990 privind registrul comertului republicată şi modificată Legea 31/1990 a societatilor comerciale cu modificarile la zi OUG 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. judecătorul nu poate acorda termene de gratie în raporturile comerciale dovada drepturilor ce rezultă din acestea se poate face cu orice mijloc de probă admis de lege. Actele comerciale închieiate de un comerciant sunt supuse unor reguli speciale derogării de la dreptul civil: în obligaţiile coemrciale. datoriile comerciale în bani produc donbânzi din ziua în care devin exigibile. respectiv cei care actioneaza in relatiile comerciale. COMERCIANTII. Calitatea de comerciant implică un statut juridic diferit de cel al necomerciantului: Legea instituie anumite obligaţii pentru comercianţi. Legea instituie o prezumţie de comercialitate pentru toate actele săvârşite de un comerciant. comerciantul poate fi supus procedurii lichidării şi falimentului. Codul comercial roman. Deşi codul comercial face referiri numai la persoane fizice comerciante şi juridice comerciante. Calitatea de comerciant. comerciantul este obligat să ceară înmatricularea (inregistrarea) în Registrul Comercial. Prevederile codului comercial. Deci au calitatea de comercianţi persoanele fizice şi juridice care desfăşoară o activitate comercială cu caracter profesional. este obligat să desfăşoare activităţi comerciale în condiţiile concurenţei loiale. în cursul exercitării comerţului să ceară înscierea în acelaşi registru amenţiunii privind actele şi faptele comerciale. codebitorii sunt prezumaţi că s-au obligat solidar. Comercianţii sunt supuşi impozitului pe profitul realizat din activitatea comercială. sunt generic denumiti comercianti. precizând doar cine are calitatea de comerciant.1. în cazul încetării platilor pentru determinarea platii datoriei comerciale. nu dă o definiţie comerciantului. Caracteristici. SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL. fiind unul dintre conceptele cheiei ale dreptului comercial. 1.

Noţiunea şi caracterul juridic al societăţii comerciale: Societatea este un contract prin care două sau mai multe persoane se învoiesc să pună ceva în comun. SNC) – au caracter „intuitupersonae” • numărul de membrii GIE nu poate fi mai mare de 50.1. 2. Legea a fost republicata in actuala forma in M.11.2006.3. natură. aportul membrilor poate fi de orice fel (numerar. care hotărăşte cu unanimitate de voturi. cu excepţia cazului în care actul constitutiv prevede altfel. care a modificat semnificativ legea 31/1990. • nu poate fi membru al altui grup de interes economic sau grup european. • administrarea grupului revine. • răspunderea membrilor săi este solidară şi nelimitată. Grupurile de interes economic Prin legea 161/2003. Pagina 4 din 24 . iar activitatea economică a membrilor săi trebuie să se reopteze la activitatea principală a acesteia şi să aibă doar caracter accesoriu faţă de aceasta. creanţe. muncă . • capitalul social este împărţit în părţi de interese. precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii economice respective. în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor săi. societatile de leasing. • asociaţii se obligă să desfăşoare împreună o activitate – obiectul de activitate. societăţilor de asigurari si intermediarii in asigurari. dispunându-se radierea din registrul comerţului. care reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane fizice sau juridice. Distinct de această reglementare generală avem şi reglementări speciale ale unor societăţi comerciale ce activeaza in domenii speciale: societăţilor bancare. Ea a fost modificată de la intrarea in vigoare de mai multe ori. constituite pe o perioadă determinată.industrie). • dizolvarea GIE intervine pentru cauze comune societăţilor comerciale şi pentru cauze specifice societăţii în nume colectiv.of. SOCIETATILE COMERCIALE 2. Trăsături GIE: se aseamănă cu societăţile de persoane (SNS. Grupul de interes economic este persoană juridică cu scop patrimonial. de regulă membrilor lui. etc.2. • nu poate emite acţiuni. in dese randuri de maniera semnificativa. COMERCIANTII PERSOANE JURIDICE. • sediul GIE se poate muta şi în alt stat. din 26. elementele contractului de societate (speciale – ele rezultă din definiţie): • fiecare asociat se obligă să pună în comun o valoare patrimonială. care pot să desemneze şi cenzori. societatile de valori mobiliare. societăţilor agricole. obligaţiuni sau alte titluri negociabile. • conducerea GIE se realizează de Adunarea Generală a membrilor grupului.Elemente de drept comercial 2. • se poate constitui şi fără capital. • în cazul existenţei unui capital. cu scopul de a împărţi foloasele ce ar deriva din aceasta. Cadrul legislativ Legea 31/1990 reprezintă legea generală privind societăţile comerciale. care poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant. s-au constituit grupurile de interes economic (GIE). • controlul gestiunii se face de către membrii grupului. 2.

aportul în industrie nu este cuprins în capitalul social. caracteristicile juridice ale contractului de societate: • plurilateral: participă două sau mai multe persoane. Capitalul social şi patrimoniul societăţii a) Capitalul social este expresia valorică a totalităţii aporturilor asociaţilor care participă la constituirea societăţii. soluţia este aplicarea principiului potrivit căruia în comerţ dobânzile curg de drept din ziua în care devin exigibile 2. deoarece nu poate constitui un element al gajului (garanţiei) pentru creditorii societăţii. aportul asociatului la capitalul social nu este purtător de dobândă. asociatul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele pricinuite.4. legea interzice creanţele ca aport în societăţile comerciale pe acţiuni şi societăţile în comandită pe acţiuni. aportul în industrie trebuie evaluat şi precizat în actul constitutiv. este permis numai asociaţilor în SCS şi asociaţilor în SCA. care se constituie prin subscripţie publică. obiectul aportului poate fi orice bun cu valoare economică. asociiatul este obligat şi la plata dobânzii legale din ziua în care trebuia să se facă vărsământul. acestea sunt interzise şi la SRL-uri. în numerar. legea nu cere ca aporturile să fie egale sau să aibă acelaşi obiect. invenţii. Acesta se mai numeşte şi capital nominal şi are dublă semnificaţie – contabilă şi juridică. în schimbul lui asociatul are dreptul să participe la împărţirea beneficiilor şi are obligaţia să suporte pierderile asumarea obligaţiei de aport se numeşte subscriere şi se naşte prin semnarea contractului de societate. Aportul în natură are ca obiect anumite bunuri imobile (clădiri. sunt admise la toate formele de societăţi comerciale. Aportul în numerar are ca obiect o sumă de bani pe care asociatul se obligă s-o plătească într-un anumit termen. Pagina 5 din 24 . bunul devine proprietatea societăţii din momentul înmatriculării în registrul comerţului. mărci). • consensual Elemente specifice ale contractului de socieTate: Aportul este obligaţia pe care şi-o asumă fiecare dintre asociaţi. şi în limita aportului asociatul devine debitor al societăţii. aportul în natură poate avea ca obiect şi bunuri mobile necorporale (creanţe. efectuarea aportului se numeşte vărsarea capitalului. brevete. Aportul în industrie constă în munca sau activitatea pe care asociatul promite să o efectueze în societate. bunul (imobilului) ce face obiectul aportului în natură trebuie evaluat în bani pentru a se putea stabili valoarea părţilor de interes (părţi sociale) sau acţiunilor în schimbul aportului. de a aduce în societate un bun sau o valoare patrimonială.Elemente de drept comercial • toţi asociaţii participă la realizarea şi împărţirea beneficiilor. nu de la data chemării în judecată. când aportul este în numerar. • comutativ: întinderea obligaţiilor este cunoscută. instalaţii) şi bunuri mobile corporale. aporturile în numerar sunt obligatorii pentru orice societate comercială. sumele de bani sunt indispensabile începerii activităşii comerciale şi de aceea indiferent de forma juridică a societăţii comerciale. cum se face în condiţiile dreptului civil. • titlu oneros: fiecare asociat urmmăreşte un scop patrimonial. cât şi dreptul de folosinţă asupra bunului. natură şi în industrie. evaluarea se face de către asociaţi sau de către experţi. către societăţi se poate transmite atât titlul de proprietate.

Beneficiile. 2. Din punct de vedere juridic capitalul constituie gajul pentru creditorii societăţii. pentru că la dizolvarea societăţii trebuie restituit asociaţilor.6. Realizare si impartire Noţiunea de „beneficiu” a înregistrat o lărgire. trebuie să fie reale. In legislatia romana se distinge urmatoarele tipuri de societati: Pagina 6 din 24 . Capitalul subscris reprezintă valoarea totală a aporturilor pentru care asociaţii s-au obligat să constituie societatea Capitalul vărsat reprezintă valoarea totală a aporturilor efectuate şi care au intrat în patrimoniul acesteia b). Cand este vorba de criterii de repartizare: actul constitutiv trebuie să prevadă: partea fiecărui asociat din beneficii şi pierderi si. adică acele clauze menite să favorizeze unii asociaţi în detrimentul altora. Capitalul este fix pe toată durata existenţei societăţii. modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor Legea interzice clauzele leonine. Dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel. Formele de societăţi comerciale: Legea 31/1990 reglementeaza mai multe forme ale societatilor comerciale. Patrimoniul societăţii cuprinde activul şi pasivul social. In general criteriul de repartizare este – contribuţia asociaţilor la formarea capitalului social al societăţii. în timp ce patrimoniul este o universalitate juridică de drepturi şi obligaţii. nu pot fi distribuite dividende asociaţilor. se diferentiaza in functie de modalitatea de asociere. plecând de la câştigul material. adică să se fi înregistrat un excedent. Contractul este nul. este o cifră convenită de societate. dividentele se vor plăti asociaţilor în proporţie cu cota de participare la capitalul social vărsat. dar limita urmăririi este dată de capitalul social. capitalul este fix. mergând până la evitarea unei pierderi sau realizarea unei economii (ultima în cazul societăţilor de asigurare mutuală). trebuie să fie utile. pe când patrimoniul cuprinde elemente concrete. b. 2. Ca atare el este intangibil. El se deosebeste faţă de capitalul social prin aceea ca capitalul este expresia valorică a tutror aporturilor. adică presupune intrarea efectivă în patrimoniul societăţii a bunurilor care constituie aporturile asociaţiilor. raspunderea asociatilor sau transferul partilor sociale. să reprezinte beneficiile rămase după înregistrarea capitalului social. patrimoniul este variabil în funcţie de rezultatele activităţii economice Deşi rolul capitalul societăţii este de a constitui gajul general al creditorilor societăţii. pentru că terţii au luat cunoştinţă de acesta prin înmatriculare şi mai ales prin publicitatea contractului de societate. Dacă potrivit bilanţului şi contului de profit şi pierdere nu există beneficii. Condiţiile de repartizare: pentru a fi repartizate beneficiile: a. el poate fi mărit sau micşorat în condiţii legale numai prin modificarea actului constitutiv. iar în bilanţul societăţii capitalul este evidenţiat în pasiv. iar bunurile figurează la activ pentru că ele aparţin societăţii. veritabila garanţie a crediotrilor societăţii o reprezintă patrimoniul social. Capitalul nu are existenţă reală.5.Elemente de drept comercial Din punct de vedere contabil capitalul nu are o existenţă reală. nu poate fi folosit pentru plata dividentelor pentru angajaţi Din punct de vedere juridic capitalul social trebuie să fie real. care in general. adică o sumă mai mare decât capitalul social. mai apoi.

prin ordonanta de urgenţă 76/2001. conţinând codul unic de înregistrare. Elementul esenţial nu mai este încrederea şi cunoaşterea reciprocă ci cota de capital investită. SCA . Clasificarea societăţilor comerciale: 1. dar cu dată certă. se admit aporturi în natură şi în numerar sunt societăţi cu caracter deschis transmiterea acţiunilor este reglementată în condiţii favorabile clauzele de dizolvare sunt irelevante 2. Nota: Se admite ca SRL nu se încadrează în nici una dintre cele două categorii. Comanditarii răspund numai până la concurenţa aportului lor. declanşează obligaţiile Biroului Unic: de a rezerva firma societăţii comerciale şi de a efectua în numele acesteia a vărsămintelor reprezentând aportul în numerar. de a redacta actul constitutiv. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. decesul unui asociat. Cererea tip. 4. SRL . un caracter mixt. 3. muncă. iar toţi asociaţii răspund în limita aportului lor. fiind admis şi sub formă de înscris sub semnătură privată. se instituie la noi o procedură unică de înregistrare şi autorizare a funcţionării societăţilor comerciale.este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni.este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii. iar răspunderea celor două categorii de asociaţi este la fel ca la SCS. retragere. societăţi de capitaluri: se constituie dintr-un număr mare (nelimitat) de asociaţi. Etapele constituirii societăţii comerciale pot fi sintetizate astfel: Depunerea cererii tip de înregistrare la Biroul Unic (aceasta va fi însoţită de documentele care dovedesc vărsămintele efectuate şi dreptul de proprietate asupra bunurilor aportate). 2. aporturi în natură. fiind considerata a avea. SCS – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi. pe baza cunoaşterii şi încrederii reciproce. iar acţionarii răspund în limita aportului. ca atare. dar nu este obligatoriu. Etapele de constituire Pentru prima data in anul 2001. 5. care se va încheia în formă autentică. SA – este societatea al cărei capital este împărţit pe acţiuni. 2. SNC – este societatea ale cărei obligaţii sociale sunt garantate cu patrimoniul societăţii şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor. intrucat ea împrumută şi de la una şi de la alta. numerar etse o societate cu caracter restrictiv. Unicitatea procedurală rezidă în aceea că în baza unei cereri de înregistrare se va obţine de la această instituţie – Biroul Unic – certificatul de înmatriculare comercială. incapacitate. iar condiţiile de transmitere a părţilor sociale sunt restrictive dizolvarea se face prin : faliment. excludere. Pagina 7 din 24 .7. Obligaţiile sunt garantate cu patrimoniul societăţii. privind simplificarea unor formalităţi administrative. societăţi de persoane: se constituie dintr-un număr mic de asociaţi. odată depusă.Elemente de drept comercial 1.

denumirea. în comandită pe acţiuni şi în cazul societăţilor cu răspundere limitată pluripersonale (cel puţin doi asociaţi). b. de a obţine de la judecătorul delegat de a încheierea de autorizaţii de funcţionare a societăţii comerciale. a garanţiei şi a dreptului de reprezentare ale administratorilor. agenţii. comandită simplă şi cu răspundere limitată: • clauze prinvind identificarea asociaţilor (persoane fizice sau juridice). • clauze privind persoanele fizice sau juridice care administrează societatea. sediul şi dacă este cazul emblema societăţii. Actul constitutiv sau contractul de societate. numai contract de societate. cu indicarea cetăţeniei. la purtător sau prefernţiale). valoarea aportului în natură şi modul de evaluare (conv. sediul. autorizaţiile şi acordurile necesare funcţionării. • clauze privind sediile secundare. numai statut în cazul SRL unipersonale Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii în nume colectiv. • clauze privind obiectul de activitate al societăţii. • clauze privind durata societăţii. sucursale. • clauze privind numărul acţiunilor. aportul fiecărui asociat. • clauze privind capitalul social subscris şi cel vărsat. • clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. denumirea. • clauze privind forma. • clauze privind valoarea bunurilor aduse ca aport în natură şi modul lor de ealuare. reprezentanţe. • clauze privind forma. Pagina 8 din 24 . la SRL se va menţiona numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat şi valoarea fiecăruia.Elemente de drept comercial - de a redacta şi de a obţine declaraţia pe proprie răspundere a administratorilor. Conţinutul actului constitutiv în cazul societăţii pe acţiuni care se constituie prin subscripţie simultană şi societăţii în comandită simplă: • clauze privind identificarea acţionarilor. de a comunica încheierea judecătorului delegat către Oficiul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice şi apoi de a obţine toate avizele. cu precizarea domeniului şi activităţii principale. • clauze privind asociaţii ce administrează şi reprezintă societatea. • clauze privind durata societăţii. • clauze privind participarea la beneficii şi pierderi. • clauze privind avantajele acordate fondatorilor. contract de societate şi statul în cazul societăţii pe acţiuni. În funcţie de forma de societate actul constitutiv poate să fie: a. proprietarilor (cei care constituie societatea comercială) şi a cenzorilor că îndeplinesc cerinţele legii. • clauze privind participarea la beneficii şi la pierderi. valoarea lor nominală şi felul lor (nominative. sau pe baza unei expertize). • clauze privind obiectul de activitate al societăţii cu precizarea denumirii şi activităţii principale. în cazul societăţii în nume colectiv şi comandită simplă. • clauze privind capitalul subscris şi cel vărsat. c. emblema. ori persoana din afara societăţii desemnată pentru realizarea acestor activităţi.

uz de fals. Forma actului constitutiv. SCA şi SRL. schimbarea obiectului de activitate. mărturie mincinoasă. fals. Adunare Generală ordinară – se întruneşte cel puţin o dată pe an. De aceea actul constitutiv dobandeste un rol esential in reglementarea raporturilor dintre asociati. forma autentică este cerută ca condiţie ad validitatem (pentru valabilitate). precum şi persoanele care au un rol determinant la constituirea societăţii sunt consideraţi fondatori. se ţine la sediul societăţii. delapidare. 2. Felurile Adunării Generale: 1. clauze privind operaţiunile încheiate de fondatorii societăţii. Organele de conducere ale societatii comerciale: adunarea generala si administratorii societăţii. luarea deciziilor are la bază principiul majorităţii. să aleaga administratorii şi cenzorii.Elemente de drept comercial • • • clauze privind sediile secundare. mărirea sau micşorarea capitalului social. fuziunea cu alte societăţi. pentru deliberarea acestei adunări este necesară prezenţa acţionarilor care reprezintă ¾ din capitalul social.8. Semnatarii actului constitutiv. să modifice bilanţul. în cazul SA şi SCA pentru validitatea deliberărilor adunării este necesară prezenţa acţionarilor care să reprezinte cel puţin jumătate din capitalul social. dare/luare de mită. fie numai contract de societatea. 2. să aprobe. • câns societatea comercială se constituie prin subscripţie publică. în contul societăţii şi care urmează să fie preluate de aceasta. pentru SNC şi SCS nu se instituţionalizează Adunare Generală. iar votul să reprezintă cel puţin ½ din capitalul social. înşelătorie. în cel mult trei luni de la încheierea exerciţiului financiar. Contractul de societate se încheie de regulă sub forma înscrisului sub semnătură privată. Funcţionarea societăţiilor comerciale Functionarea societatilor comerciale este reglementata la modul general de normele legii 31/1990. Adunarea Generală extraordinară – se întruneşte ori de câte ori este nevoie a se lua o hotărâre în probleme ce solicită modificarea actelor constitutive ale societăţii. care şi el poate fi. Pentru constituirea valabilă fondatorii trebuie să depună la Biroul Unic declaraţie pe proprie răspundere că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. să fixeze dividendele. clauze privind modul de dizolvare şi lichidare. Nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile prin hotărâre judecătorească şi persoanele care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiat şi sub forma unui înscris unic denumit act constitutiv. legea 31/1990 reglementează Adunarea Generală numai în cazul SA. ele au in multe cazuri in caracter supletiv fiind lasat la aprecierea asociatilor reglementarea anumitor aspecte intrasocietare. Pagina 9 din 24 . precum şi pentru infracţiunile prevăzute de legea 31 din 1990 republicată şi modoficată. abuz de încredere. schimbarea formei juridice a societăţii. Adunarea Generală: organul de deliberare şi decizie al societăţii comerciale. • forma juridică a societăţii implică răspunderea nelimitată a asociaţilor sau a unora dintre ei. fie numai statut social. Cu toate aceastea. este obligată să discute. dizolvarea anticipată a societăţii. dar cu dată certă. mutarea sediului. doar pentru anumite situaţii excepţionale: • atunci când printre bunurile subscise ca aport în natură la capitalul social se află un teren.

dacă legea şi actul constitutiv nu prevăd restricţii. preşedintele Consiliului de Administraţie sau cel puţin jumătate din numărul administratorilor vor fi cetăţeni români. legea nu reglementează un asemenea cumul. iar legea 31 pe 1990. nu pot fi nici administratori. • pentru societăţile de capital – 4 ani. potrivit legii nu poate funcţiona în mai mult de 3 Consilii de Administraţie. durata este de 2 ani. • limitarea cumulului: o persoană. pentru SRL se admite cumulul cu aprobarea asociaţilor. în mod obişnuit o poate avea o persoană fizică. Administrarea societăţii: calitatea de administrator. în orice formă de societate comercială administratorul poate fi asociat sau neasociat. în forma actuală prevede că o poate avea şi o persoană juridică. De asemenea administratorii: • sunt desemnaţi la constituirea societăţiiprin actul constitutiv sau ulterior de către Adunarea Generală • administratorul persoană juridică este numit prin actul constitutiv sau ales de Adunarea Asociaţilor. • onorabilitatea: să aibă o moralitate • cetăţenie: poate fi desemnat un cetăţean român. SCS. potrivit legii persoanele car nu pot fi fondatori. prin care se stabilesc drepturi şi obligaţii. Ele sunt obligatorii chiar şi pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau care au votat împotrivă. pentru SA şi SCA unicul administrator. persoana juridică va desemna în mod obligatoriu un reprezentant persoană fizică. dar nici nu-l interzice – nu este exclus. condiţii cerute: • capacitatea: să aibă capacitate deplină de exerciţiu. pentru SA şi SCA hotărârile sunt luate la RC şi publicate în Monitorul Oficial. • dacă nu a fost stabilită prin contract. dăcă administrator este o persoană juridică. după desemnarea lui se va încheia un contract de administrare cu societatea. • suma nu poate fi mai mică decât valoarea nominală a 10 acţiuni sau decât dublul remuneraţiei lunare. • se restituie la încetarea funcţiei de administrator şi nu exclude răspunderea administratorului pentru eventualele pagube aduse societăţii. aceasta trebuie să-şi desemneze reprezentant o persoană fizică. şi SRL nu pot avea calitaea de administratori la mai multe societăţi. această interdicţie nu se aplică când cel ales în Consiliul de Administraţie este proprietar a cel puţin ¼ din totalul acţiunilor sau este administrator al unei societăţi ce deţine pătrimea menţionată. se permit cumulul restrictiv (SA şi SCA) şi considerăm că administratorii SNC.Elemente de drept comercial Actele adunarii generale: hotărârile Adunării Generale sunt obligatorii pentru toţi asociaţii. Pagina 10 din 24 . Durata funcţiei de administrator: • pentru societăţile de persoane durata este desemnată de asociaţi. • caliatatea de asociat al administratorului: în prezent. la expirare pot fi realeşi Garanţia administratorului: • trebuie depusă înainte de intrarea în funcţiune. s-a pus problema dacă un asociat poate cumula aceste funcţii cu calitatea de salariat al aceleiaşi societăţi comerciale în baza unui contract de muncă. dar această calitate o poate avea şi unul străin.

dar nu nelimitate. angajează societatea comercială. dar cel puţin o dată pe lună. dar numai aceea a administratorilor împuterniciţi cu reprezentarea pentru care există obligaţia să depună la Registrul Comerţului semnăturile lor. dacă prin contractul de societate s-a stabilit ca administratorii să lucreze împreună decizia se ia în unanimitate • în cazul SA şi SCA pluralitatea este organizată prin lege. • pentru toate formele de societate comercială: actele juridice încheiate de administratorul care are calitatea de reprezentant al societăţii. pentru o societate de persoane controlul se realizează de toţi asociaţii cu excepţia celor care au calitatea de administratori.SRL poate avea unul sau mai mulţi cenzori. Încetarea funcţiei de administraţie. societăţile SA şi SCA vor avea 3 cenzori şi 3 supleanţi dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Este un organ operativ care se întruneşte cel puţin o dată pe săptămână. SCS. • unii au putere de administrare. • deces. • puterile administratorului sunt foarte largi. comitetul de direcţie: consiliul de administraţie poate delega o parte din puterile sale unui comitet de direcţie. dacă numărul asociaţilor trece de 15 numirea cenzorilor e obligatorie. • incapacitate legala. Consiliul se întruneşte ori de câte ori este nevoie. • pot încheia acte de conservare. Reguli privind pluralitatea administratorilor • în cazul SNC. pentru o societate de capitaluri (inclusiv SRL) controlul este destinat cenzorilor. • pentru societăţile de capital: cei desemnaţi prin contractul de societate au putere de reprezentare. • pentru societăţile de persoane: dreptul de a reprezenta societatea aparţine tuturor administratorilor. Desemnarea cenzorilor: • cenzorii sunt desemnaţi diferit: Pagina 11 din 24 .Elemente de drept comercial Numirea administratorului trebuie publicată publică. consiliul de administraţie: dacă sunt mai mulţi administratori. să angajeze societatea în raporturi cu terţii. b. • renunţarea. Mandatul administratorului inceteaza prin una din urmatoarele imprejurari: • revocarea. astfel: a. Controlul se exercită diferit: a. Administratorii sun remuneraţi. Răspunderea administratorilor este o răspundere contractuală care decurge din contractul de mandat. condus de directorul societăţii. Natura juridică a raportului dintre administrator şi societatea comercială: • contract de mandat. Este un organ colegial condus de către un preşedinte care poate fi director general sau director al societăţii. alţii de reprezentare. iar răspunderea are ca temei culpa administratorilor • cenzorii societăţii realizează controlul actelor şi activităţii administratorilor. administrare şi dispoziţie. b. SRL asociaţii pot desemna mai multi administratori.

Capitalul social: contractul de societate trebuie să prevadă capitalul social subscris şi vărsat şi minim 90. Răspunderea lor poate fi civilă. existând posibilitatea de a fi realeşi. ulterior sunt aleşi de adunarea generală ordinară. Pentru SA cenzorii trebuie să fie acţionari. sunt remuneraţi cu indemnizaţie fixă. 2. Restul de capital urmează a fi vărsat în termen de 12 luni de la înmatricularea societăţii. Caracterele societăţii pe actiuni pot fi sintetizate astfel: • societatea se constituie dintr-un număr minim de asociaţi numiţi acţionari. • capitalul este divizat pe acţiuni (titluri negociabile şi transmisibile) • răspunderea asociaţilor este limitată (până la concurenţa capitalului subscris) Sociatetea pe actiuni se constituie in mod obişnuit (simultan) prin aporturile asociaţilor – toţi asociaţii sau prin subscripţie publică – contractul se semnează de fondatori.Elemente de drept comercial • • • în cazul SA şi SCA sunt stabiliţi de către actele constitutive.9. Obligaţiile cenzorilor: • sunt obligaţi să supravegheze gestiunea societăţii. Aporturile: pot fi • în numerar • în natură • creanţe (pentru cea care se constituie prin subscripţie publică – nu) • să prevadă modul de evaluare Acţiunile: contractul trebuie să prevadă Pagina 12 din 24 . • pot obţine în fiecare lună de la administrator o situaţie despre mersul operaţiunilor comerciale. cenzorii pot fi: persoane fizice asociaţi persoane fizice neasociaţi garanţia depusă de cenzori trebuie să reprezinte a treia parte din garanţia cerută pentru administratori. • sunt obligaţi să facă inspecţii. contul de profit şi pierdere sunt legal întocmite. Drepturile cenzorilor: • au dreptul să participe la adunarea administratorilor fără drept de vot. Particularitati ale societatii pe acţiuni Este considerata a fi cea mai complexă şi evoluată formă de societate. Aspecte esentiale ale constituirii: Contractul: prin contract de societate şi statut – înscris unic. cu excepţia cenzorilor contabili. Cenzorii pot lucra împreună dar şi separat. mandatul lor este de trei ani. acte ce trebuie să prevadă identificarea acestora. Asociaţii: pot fi persoane fizice sau juridice şi numărul lornu poate fi mai mic de 5. La constituire capitalul vărsat de fiecare acţionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.000 lei. dar şi penală – răspunde penal pentru nerespectarea obligaţiilor societăţii. • sunt obligaţi să verifice dacă bilanţul .

este un titlu reprezentativ al contribuţiei asociatului ce conferă posesorului calitatea de acţionar Caracterele acţiunii: a. prin formarea capitalului cu contribuţia altor persoane dect cele ce iniţiază constituirea societăţii (fondatorii) formarea capitalului are loc în acelaşi timp cu încheierea actelor constitutive deoarece iniţiatorii nu au resurse financiare pentru a subscrie întregul capital social şi să verse minimul cerut de lege. elementele de identificare ale titularului acţiunii nu se înregistrează pe titlu ii. Ei pot face ofertă de subscriere adresată oricărei persoane care doreşte să investească prin cumpărare de acţiuni. valoare de emisie) – valoare reală Felurile acţiunilor: se împart în două categorii acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale Acţiunile ordinare după modul lor de transmitere sunt acţiuni nominative. fracţiuni ale capitalului social ce au o anumită valoare nominală b. titlar al acţiunii este posesorul ei iii. Pagina 13 din 24 . este o fracţiune a capitalului social 2. 5. sunt cu dividend prioritar şi ca sumă şi ca timp. prin formarea capitalului social prin aporturile asociaţilor 2. drepturile aferente acţiunii pot fi exercitate de persoane care posedă titlu (conform articolului 1909 Cod civil) Acţiunile preferenţiale 1. sunt fracţiuni egale ale capitalului social (dar care pot conferi titularilor drepturi diferite) c. nu pot fi titulari ai acestor acţiuni: reprezentanţii. conferă drepturi diferite de cele ale titularilor acţiunilor ordinare. 6. Funcţionarea societăţii pe acţiuni Acţiunile emise de societate – noţiuni şi caractere: 1. 4. 2. este un titlu de credit – constată drepturi şi obligaţii izvorâte din calitatea de acţionar 3. desemnează un raport societar (dintre acţionar şi societate) 4. cenzorii societăţii. sunt indivizibile d. administratorii. la purtător Nominative: • identifică titularul acţiunii (cu elementele de identificare) • drepturile acţinii sunt exercitate numai de titularul ei • pot fi emise în formă materială (pe suport de hârtie) sau în formă dematerializată (prin înscriere în cont) acţiunile nominative în formă materială pot fi şi ca titluri cumulative pentru mai multe acţiuni/ un multiplu. fără drept de vot. La purtător: i. nu pot depăşi ¼ din capitalul social. ele vor avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare. Societatea poate elibera din oficiu sau la cerere câte un certificat de acţionar. titluri negociabile (valoare nominală. 3.Elemente de drept comercial • • • • numărul valoarea nominală a acţiunilor cu specificarea – dacă sunt nominative sua la purtător valaoreanominală (de emisiune) nu poate fi mai mică de 1000 lei Modalităţi de constituire a societăţii: 1.

şi prin menţinerea făcută pe titlu. In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere. acţiunile neplătite în întregime sunt întotdeauna nominative. 1402). • de informare cu privire la desfăşurarea activităţii societăţii. In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere. există şi acţiuni proprii dobândite de societate (în mod excepţional) şi care nu dau dreptul la dividende iar exerciţiul dreptului la vot este suspendat pe durata posedării lor de societate. Convertirea lor va putea fi hotărâtă de adunarea generală extraordinară. in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar.Elemente de drept comercial 7. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere. Administrarea societatilor comerciale pe actiuni Legea societatilor comerciale stabileste 2 sisteme de organizare a societatilor comerciale pe actiuni. Transmiterea acţiunilor: se transmit în mod diferit după cum sunt acţiuni nominative sau acţiuni la purtător. Pentru cele emise în formă dematerializată şi tranzacţionate pe o piaţă organizată – această transmitere se realizează în condiţiile prevăzute de legea 52/1994. La purtător: se transmite prin simpla tranzacţionare a acestora. numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11. din care unul trebuie sa fie independent (art. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii. (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3. Drepturile şi obligaţiile acţionarilor Drepturile: • de a participa la adunarea generală a acţionarilor. • dreptul la vot: se exercită acest drept proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă. nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor. Totodata. legea permite convertirea lor: a acţiunilor în acţiuni la purtător şi invers. art. sunt întotdeauna nominative. se poate limita numărul voturilor pentru acţionarii care posedă mai mult de o acţiune. acest drept este suspendat pentru acţionarii care nu au efectuat vărsămintele ajunse la scadenţă. şi a acţiunilor ordinare în acţiuni preferenţiale şi invers. Actiunilor nominative: dreptul de proprietate asupra acţiunilor se transmite printr-o declaraţie făcută în registrul acţionarilor societăţii emitente. • asupra părţii cuvenite din lichidarea societăţii. 137 alin. Obligaţia principala a actionarilor este de a efectua plata vărsămintelor. respectiv: • sistemul unitar si • sistemul dualist. membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. • la dividende. stabilit prin actul constitutiv al societatii. În absenţa menţionării felurilor. Pagina 14 din 24 . Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente. Vânzarea prin ofertă publică se face potrivit legii 52/1994. acţiunile vor fi la purtător. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor.

precum si a regiilor autonome de interes national sau local se face de catre persoane fizice sau juridice. suspendat sau eliberat din functie decat in conditiile stabilite prin contractul de management. Totodata. managerul este platit prin acordul partilor. • sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora. aceasta nu poate detine calitatea de administrator la 2 entitati simultan. De asemenea. • participarea la profitul unitatii. • sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului. Indiferent de tipul persoanei care administreaza societatea. atestate prin acte oficiale. contractul incheiat cu un nerezident este guvernat de legea romana. nr. urmatoarele categorii: 1. Potrivit normelor metodologice. fizica sau juridica. a societatilor comerciale. la Oficiul Registrului Comertului de pe raza teritoriala a sediului societatii. Administrarea societatilor unde statul detine 50% din capitalul social Contractul de administrare din cadrul acestor societati este acordul prin care o persoana juridica. Pe perioada contractului. membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare. 2. 31/1990. stabilita in raport cu gradul de realizare a obiectivelor convenite in contractul de administrare. in calitate de proprietar. cu modificarile si completarile ulterioare. pe baza unor obiective si criterii de performanta cuantificabile. Contractul de management se incheie pe o perioada de maximum 4 ani. stabilite potrivit legii. impreuna cu semnaturile managerilor. cu posibilitatea de prelungire.G. in baza unui contract de administrare. In ceea ce priveste drepturile salariale ale managerului societatilor in care statul detine 50% din capitalul social. in termen de 15 zile de la numirea administratorului. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor.U. O. republicata. 49/1999 stabileste ca administrarea companiilor/societatilor nationale. administratorul nu poate fi sanctionat. Persoane juridice romane sau straine care: • au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale. in schimbul unei plati. Administrarea societatilor difera in functie de tipul de societate. asigurari sociale si pensie. cum ar fi: regulile de administrare a societatilor unde statul detine 50% din capital difera de regulile de administrare a societatilor cu capital privat. Persoane fizice romane sau straine care: • au capacitatea de exercitiu deplina. • dovedesc bonitatea fianciara prin acte. administratorul beneficiaza de toate drepturile prevazute de Codul Muncii pentru salariatii angajati pe perioada nedeterminata. Art. • sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul. 1371 alin. incredinteaza unui administrator organizarea. la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar. prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului. romane ori straine. Pagina 15 din 24 . • au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare. • au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca. Contractul de management se incheie in forma scrisa si se depune. • au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii.Elemente de drept comercial Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers. conducerea si gestionarea activitatii sale. asa cum sunt definiti de Legea nr. pot dobandi calitatea de manageri. dupa cum urmeaza: • o indemnizatie lunara bruta care sta la baza drepturilor cuvenite privind vechimea in munca. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca.

mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. capitalul minim este de 2oo RON. fiind singurul tip de societate care presupune posibilitatea unui singur asociat. In cazul societatilor cu capital privat. Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros. mandatul poate fi special sau general. in baza unei imputerniciri. in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri. insa legea nu interzice remunerarea. Desigur. mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar. iar salariatul.Elemente de drept comercial Administrarea societatilor cu capital integral privat In cazul societatilor cu capital de stat. Date fiind aceste caracteristici ale contractului de mandat. Se pune totusi intrebarea: Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia? Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane. Referitor la intinderea contractului de mandat. Cel mai adesea. in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale. Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului. contracte de management.10. respectiv de administrare cu societatea. 1536 din Codul civil. Particularitati ale Societatii cu răspundere limitată Acest tip de societate a apărut mai târziu în activitatea comercială deoarece este o societate care favorizează asocierea persoanelor (şi din acest punct de vedere se aseamănă cu societatea de persoane) care răspund în limita aportului (se asemenea cu o societate de capitaluri). respectiv antreprenorul. O singură persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură SRL. in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens. nu are calitatea de reprezentant. ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului. ceea ce este stabilit pentru entitatile cu capital de stat poate constitui un indrumar pentru entitatile cu capital privat. echivoce a procurii. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor. alaturi de legea societatilor comerciale nu exista si o lege speciala care guverneaza contractele de administrare. Legea societatilor comerciale vorbeste despre incheierea unor contracte de mandat cu managerii. actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise. definitorii sunt clauzele contractuale convenite intre parti. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive. el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza. Pagina 16 din 24 . Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar. posibil si licit. fara a fi supus vreunei forme speciale. respectiv directorii societatilor comerciale. Potrivit art. Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat. 31/1990. Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit. ca la orice contract. Retinem urmatoarele particularitati: • constituire: numărul minim este de doi. Caracterele societăţii: Acest tip de asociere se bazează pe încrederea asociaţilor iar capitalul este împărţit pe părţi sociale. numita mandant. numărul maxim este de 50 de asociaţi. aporturile pot fi în numerar şi în natură – munca şi creanţele nu pot constitui aport. in sensul legii nr. 2. majoritatea entitatilor incheie. In toate cazurile.

aceştia vor fi obligaţi să desemneze un număr de titulari care să nu depăşească maximul legal. Moştenitorii asociatului decedat dobândesc părţile sociale. Este posibil ca pe parcursul existenţei societăţii. aceştia în calitatea lor de titulari au dreptul la contravaloarea părţilor sociale calculate conform ultimului bilanţ contabil aprobat . legea prezumă că dreptul de a reprezenta societatea aparţine fiecărui administrator. drepturi depline pe baza decesului asociatului. Cel mai adesea se realizează cu titlu oneros şi îmbracă forma cesiunii. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi şi persoane din afara societăţii: aceată cesiune este permisă numai dacă a fost aprobată de asociaţii care reprezintă cel puţin ¾ din capitalul social. Dacă s-a interzis continuarea societăţii cu moştenitori. Transmiterea poate fi cu titlu oneros. funcţionarea : adunarea asociaţilor este organul de deliberare şi decizie. Transmitera părţilor sociale: Legea 31/1990 reglementează transmiterea părţilor sociale între asociaţi. şi tot atâţia supleanţi ca la SA. Fiecare parte socială dă dreptul la 1 vot. controlul gestiunii îl poate realiza orice asociat care nu este administrator. Cenzorii trebuie să fie asociaţi cu excepţia cenzorilor contabili. un SRL cu un Pagina 17 din 24 . Se cere condiţia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor să fie contabil autorizat. se notifică societatea şi se înregistrează în Registrul Comerţului. Dacă cenzorii nu sunt desemnaţi prin actul constitutiv. deci asociaţi în SRL. Actul constitutiv se referă în realitate nu la trasmiterea părţilor sociale ci la continuarea societăţii cu moştenitorii asociatului decedat. iar pentru luarea hotărârilor legea cere o dublă majoritate – majoritate în numărul asociaţilor şi în numarul părţilor sociale. Nu este nevoie de consimtământul asociaţilor deoarece fiind incheiată între persoane care au calitatea de asociaţi nu este lezat caracterul „intuitum personae” a societăţii. formalităţile necesare constituirii: sunt cele cunoscute. Dacă prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator deţine puterea de reprezentare a societăţii. numărul părţilor sociale cuvenite fiecărui asociat este proporţional cu cota sa de participare la capitalul societăţii. Cesiunea părţilor sociale între asociaţi: în absenţa unor condiţii speciale se aplică unele reguli generale: a) cesiunea presupune un contract de cesiune. d) cesiunea se înscrie în Registrul comerţului şi nu se poate realiza dacă a fost interzisă prin actul constitutiv. Este o majoritate calificată pe baza căreia se încheie contractul de cesiune. Transmiterea părţilor sociale pe cale succesorală:nu este posibilă dacă actul constitutiv nu permite altfel.Elemente de drept comercial • • • • • părţile sociale: sunt fracţiuni de capital social. b) cesiunea trebuie să îmbrace forma autentică. către persoane străine de societate şi prin succseiune. Moştenitorii devin titulari ai părţilor sociale. cenzorii societăţii: Legea 31/1990 prevede că dispoziţiile referitoare la cenzorii SA se aplică şi cenzorilor din SRL. Pentru SRL legea cere o dublă majoritate deoarece societatea îmbină atât caractere ale societăţii de persoane. cu excepţia faptului că pentru SRL nu se impune plafonul minim de 3 cenzori. cât şi a societăţilor de capitaluri. Dacă prin urmare a transmiterii succesorale s-ar depăşi numărul de 50 de asociaţi. c) cesiunea trebuie notificată societăţii. administrarea societăţii: SRL este administrată de unul sau mai mulţi administratori care pot fi asociaţi sau neasociaţi. dar şi cu titlu gratuit. Asociaţii exercită dreptul la vot în Adunarea Asociaţilor proporţional cu participarea la capitalul societăţii. au o valoare nominală egală.

prevedea doua forme de organizare. Constituirea si inmatricularea comerciantilor persoane fizice Pagina 18 din 24 . INTREPRINDERILE INDIVIDUALE SI FAMILIALE 3.3.2. Formele de organziare a activitatii economice de catre persoane fizice Potrivit noilor reglementari aduse prin OUG 44/2008. organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa. in speta Legea 300/2004.intreprinderea individuala. persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege.1. organizata de un intreprinzator persoana fizica. . ordonanta ce a fost publicata in Monitorul Oficial.intreprinderea familiala. oranizarea si desfasurarea activitatii de catre comerciantii persoane fizice este actualmente reglementata de OUG nr. Partea I nr.Elemente de drept comercial asociat să se transforme într-un SRL cu mai mulţi asociaţi prin transmiterea părţilor sociale către alte persoane care devin astfel asociaţi. formele de organzare a activitatii economice prestate de catre persoanele fizice sunt: . intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale are dreptul sa faca acest lucru. COMERCIANTII PERSOANE FIZICE. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate. . Sediul materiei: Infiintarea.persoana fizica autorizata (PFA). care nu pot angaja alte persoane cu contract de munca. actualmente abrogata. Spre deosebire de persoana fizica autorizata si intreprinderea familiala. NOUA REGLEMENTARE PRIVIND PFA. Vechea reglementare. 328 din 25 aprilie 2008. intreprinderile individuale si intreprinderile familiale. folosind in principal forta sa de munca. 3. intreprinderea economica fara personalitate juridica. 3. respectiv persoanele fizice autorizate si asociatiile familiale. intreprinderea economica fara personalitate juridica.

Termenul va fi comunicat solicitantului pe loc. Cererea de inregistrare in Registrul Comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertului de pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional. codul unic de inregistrare de la Registrul Comertului dupa alte 3-5 zile. se acorda un termen de maximum 15 zile pentru completarea acestora. dupa caz. cererea va fi respinsa. Daca documentele depuse in sustinerea cererii sunt incomplete. Actualmente procedura este preluata in intregime de Registrul Comertului. 44/2008. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale. impotriva rezolutiei directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal se poate formula plangere in termen de 15 Pagina 19 din 24 . Noua reglementare prevede ca certificatul de inregistrare. autorizarea functionarii. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. dupa caz. a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului Registrului Comertului de pe langa tribunal. urmand ca evidentele sa fie inscrise la administratiile financiare. sau prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. OUG nr. potrivit vechii reglementari. de la data completarii cererii cu documentele solicitate. precum si luarea in evidenta de catre autoritatea fiscala competenta. termenul de 15 zile poate fi prelungit. Termenul de emitere a acestui document este de 3 zile lucratoare de la primirea documentatiei complete Vechea reglementare Autorizatiile se obtineau de la primarie in aproximativ 10 zile de la depunerea cererii. inmatricularea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale in registrul comertului si inregistrarea fiscala a acestora se facea. 44/2008 a stabilit preluarea in intregime de catre registrul comertului a procedurii de inregistrare si de autorizare a persoanelor fizice autorizate. Nota: OUG nr.Termenul de eliberare a certificatului de inregistrare si. devine documentul care atesta inregistrarea in Registrul Comertului. daca este prezent. continand codul unic de inregistrare. respectiv 5 zile lucratoare. 44/2008 nu se aplica profesiilor liberale si activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale. La cererea motivata a solicitantului. Inregistrarea persoanei fizice autorizate. titular de intreprindere individuala sau membru al unei intreprinderi familiale pentru care a fost autorizata. In plus. 44/2008 nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special. pe baza autorizatiei emise de primaria competenta OUG nr. anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii. a intreprinderilor individuale si familiale. a certificatului de inscriere de mentiuni este de 3 zile lucratoare.Elemente de drept comercial Pana la aparitia OUG nr.Daca socoteste indeplinite conditiile. prin directorii oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. In cazul in care nu sunt indeplinite conditiile legale. calculat de la data inregistrarii cererii sau. O persoana poate avea cate un singur certificat de inregistrare pentru statutul juridic. respectiv cel de PFA. directorul va dispune inregistrarea in Registrul Comertului si autorizarea functionarii persoanei fizice autorizate.

Elemente de drept comercial zile de la pronuntare sau de la comunicare. in traducere certificata in una dintre limbile oficiale ale statelor membre ale Uniunii Europene. Pagina 20 din 24 . Documentele depuse in sustinerea cererilor de inregistrare prevazute mai sus se redacteaza in limba romana. Astfel.1998. republicata in M. Comerciantii pot solicita si asigurarea publicitatii actelor prevazute mai sus. au obligatia sa ceara inmatricularea in registrul comertului. 26/1990 privind regsitrul comertului. inainte de inceperea comertului. finantata integral din venituri proprii. Legislatie aplicabila in domeniu: Organizarea si activitatea Registrului Comertului estereglementata de Legea nr. − regiile autonome. Sunt comercianti in sensul reglementarilor privind registrul comertului: − persoanele fizice si asociatiile familiale care efectueaza in mod obisnuit acte de comert. organizata in subordinea Ministerului Justitiei. constituit in baza Legii nr. 26/1990. Plangerea se depune la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla sediul profesional al solicitantului si se judeca in conditiile dreptului comun. publicat in M. sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege. Registrul central al comertului se tine de catre Oficiul National al Registrului Comertului. dupa caz. Potrivit legii. Of. nr.1. iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului.2. − grupurile europene de interes economic cu caracter commercial. 49/04. precum si alte operatiuni care se mentioneaza in regsitrul comertului. 591/C din 15 aprilie 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Oficiului National al Registrului Comertului si a oficiilor registrului comertului de pe langa tribunale. Registrul comertului se tine de catre oficiul registrului comertului. a activitatii respective. prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului si inscrierea de mentiuni. sau. − societatile comerciale. nr. dupa caz. 410 din 16 mai 2005 4. prevazute in mod expres de lege. − companiile nationale si societatile nationale. − grupurile de interes economic cu caracter commercial. 4. inainte de inceperea activitatii acestora.02.Organizare si functionare Registrul comertului. organizat in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. comerciantii. − organizatiile cooperatiste. cu modificarile si completarile ulterioare.REGISTRUL COMERTULUI 4. este o institutie specifica economiei de piata. institutie publica cu personalitate juridica. precum si alte persoane fizice sau juridice. iar ca legislatie subsecventa prin Ordinul ministrului justitiei nr.Of.

numarul si data inregistrarii in registrul unic de intrare-iesire. la sediul oficiului registrului comertului. 3. Incheierile judecatorului delegat privitoare la inmatriculare sau la orice alte inregistrari in registrul comertului sunt executorii de drept si sunt supuse numai recursului. decizia instantei de recurs va fi mentionata in registrul comertului. pentru a fi solutionate. se elibereaza deponentului dovada depunerii cererii. judecatorului delegat sau. care nu afecteaza cerintele de fond ale cererii si ale actelor doveditoare. dupa caz. Daca se constata erori materiale sau omisiuni. oficiul registrului comertului inainteaza recursul instantei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. In termen de 3 zile de la data depunerii. (b) incheierea judecatorului delegat sau. referentul oficiului registrului comertului va inregistra cererea. dupa caz. dupa caz. in cazul solicitarii inregistrarii in registrul comertului a cooperativelor de consum si a cooperativelor de credit. in prezenta deponentului. iar in cazul sucursalelor infiintate in alte judete. pentru a se constata daca sunt complete si intocmite conform legii. va intocmi referatul cu obiectiunile sale si va prezenta dosarul judecatorului delegat si/sau directorului oficiului registrului comertului. se prezinta. In aceasta situatie. 4. Inregistrarea si verificarea cererilor Cererile si actele care le insotesc sunt verificate. la verificare. (e) incheierea de inregistrare a sucursalei. Pagina 21 din 24 . Daca cererea si actele doveditoare sunt complete. Solutionarea cererilor Cererea si actele doveditoare. in cadrul fiecarui oficiu al registrului comertului de pe langa tribunal se constituie cate un Birou unic. de un referent al Oficiului registrului comertului. a unei hotarari judecatoresti irevocabile. in vederea obtinerii inregistrarii si autorizarii functionarii comerciantilor. se constata lipsa unor cerinte legale. (f) un exemplar al cererilor in care certificatul este inclus pe ultima pagina a acestora. Recursul se depune si se mentioneaza in regitrul comertului unde s-a facut inregistrarea. pe propria raspundere sau. Dupa efectuarea inregistrarilor in registrul comertului. directorului oficiului registrului comertului. va putea solicita date sau acte in completare. (d) certificatul de inregistrare sau. in care se va mentiona si termenul de citare. dupa caz. Inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor In prezent. precum si data limita de eliberare a documentelor care atesta inregistrarea. daca este necesar. Partea a IV-a. urmatoarele documente: (a) incheierea judecatorului delegat si certificatul de inregistrare. impreuna cu referatul de verificare. Efectuarea si controlul operatiunilor efectuate in registrul comertului Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau. in afara de cazurile in care legea prevede altfel. dupa caz. In cazul in care. Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei. insotite de listingul filei de registru. insotita de certificatul de inregistrare.Elemente de drept comercial 1. iar deponentul insista ca cererea sa fie inregistrata in forma prezentata. 2. in cazul solicitarii autorizarii si/sau a inregistrarii. In cazul admiterii recursului. de catre referentul oficiului registrului comertului. rezolutia directorului oficiului registrului comertului si (c) certificatul de inscriere mentiuni. Motivele de recurs se depun la instanta cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. pentru orice alte persoane interesate. certificatul de inscriere mentiuni. in cazul solicitarii inscrierii mentiunilor privind modificarea actelor constitutive. comerciantului i se inmaneaza dovada prevazuta anterior. continand denumirea oficiului registrului comertului. ele se vor indeparta pe loc de catre deponent. la curtea de apel in a carei raza teritoriala se afla sediul sucursalei. comerciantului ori imputernicitului sau i se elibereaza. dupa caz.

legea prevede obligatia comerciantului. data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice. organizatia cooperatista sau comerciantul persoana fizica sau asociatie familiala are un drept. de comert si de serviciu. precum si orice alt act prin care se aduc modificari inregistrarilor in existente sau care face sa inceteze firma ori fondul de comert. cetatenia. comenzi. (b) numele si prenumele. a varsamintelor reprezentand aportul in numerar la capitalul social. (d) obtinerea evaluarii prin expertiza a bunurilor subscrise ca aport in natura la capitalul social si (e) obtinerea. indicatiile de provenienta. 5. (i) orice modificare privitoare la actele. In acest scop. daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala. precum si inscrierea mentiunilor corespunzatoare. dupa caz. dupa caz. In registrul comertului se vor inregistra mentiuni referitoare la: (a) donatia. In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii va fi eliberat certificatul de inregistrare a comerciantului. mentiunea se va face numai in registrul unde este inscrisa sucursala. a darii de data certa acestuia. (c) semnatura imputernicitului/reprezentantului fiscal care va fi data in forma prevazuta de lege (d) brevetele de inventii. (g) deschiderea procedurii de reorganizare judiciara sau de faliment. codul numeric personal. care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu. faptele si mentiunile inregistrate. dupa caz. denumirile de origine. pentru cetatenii romani. codul unic de inregistrare si. (f) indrumare pentru completarea corecta a cererii de inregistrare a comerciantului. a emblemei comerciantului. Inregistrarea in registrul comertului se opereaza in termen de 24 de ore de la data pronuntarii incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. in cursul exercitarii comertului pot interveni unele acte sau fapte privitoare la comerciant. precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri. la cererea si pe cheltuiala titularului cererii Biroul unic are obligatia de a presta urmatoarele servicii. va achita taxele si tarifele aferente operatiunilor pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantului. numele/denumirea. daca este cazul. care modifica elementele consemnate in resgitrul comertului. in numele titularului cererii. regia autonoma. administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care il fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate. oferte. marcile de fabrica.Elemente de drept comercial Solicitarea inregistrarii sau. dupa caz. pentru cetatenii straini. a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert. prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert. pentru bunurile imobile sau a certificatului constatator al sarcinilor cu care este grevat bunul. Inscrierea de mentiuni Dupa inregistrarea comerciantului. efectuarea. sediul social. Aceste modificari trebuie aduse la cunostinta celor interesati. de a cere inscrierea in regsitrul comertului a unor mentiuni privind actele si faptele intervenite in cursul exercitarii comertului. emblema si alte semne distinctive asupra carora societatea comerciala. va furniza toate datele necesare. Potrivit legii. administrator. (b) redactarea actului constitutiv si obtinerea autentificarii sau. Comerciantul are obligatia sa solicite inregistrarea in registrul comertului a mentiunilor in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiei de inregistrare Inregistrarea mentiunilor se poate Pagina 22 din 24 . autorizarii functionarii comerciantului la Biroul unic din cadrul oficiului registrului comertului se face de catre asociat. cu privire la cererea de inregistrare si autorizare a comerciatilor: (a) rezervarea firmei. codul numeric personal. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi. (f) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia. precum si cea de impartire a bunurilor comune pronuntate in cursul exercitarii comertului. tarife. daca este cazul. firma. care cuprinde si codul unic de inregistrare atribuit de Ministerul Finantelor Publice. Solicitantul va completa cererea de inregistrare tip. comerciant sau de imputerniciti ai acestora. vanzarea. dupa caz. seria si numarul pasaportului. actionar. (e) hotararea de divort a comerciantului. a dovezii intabularii. (h) hotararea de condamnare a comerciantului. (c) redactarea si obtinerea declaratiei pe propria raspundere a fondatorilor.

si de la comunicare. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs. comerciantul are obligatia sa solicite. interesul fiind prezumat si constand in respectarea cerintelor generale ale activitatii comerciale.Elemente de drept comercial face si la cererea persoanelor interesate. ulterior. tribunalului din acel judet. pentru partile prezente. instanta va comunica oficiului registrului comertului hotararea judecatoreasca. Hotararea de punere sub interdictie a comerciantului. Taxele percepute de oficiul registrului comertului Pentru operatiunile efectuate. la organele emitente. dupa care. Cererea se depune si se mentioneaza in registrul comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. 6.G. hotarare judecatoreasca definitiva etc. 913/2004 privind aprobarea taxelor si tarifelor pentru Pagina 23 din 24 . in prealabil. administratorului sau cenzorului se vor inregistra din oficiu. in termen de 15 zile de la data primirii copiei legalizate a hotararii irevocabile referitoare la aceste fapte si acte. cu mentiunea ramanerii irevocabile. oficiul registrului comertului percepe taxe si tarife stabilite prin hotarare a Guvernului. instituire a curatelei acestuia. In prezent. hotararea de condamnare a comerciantului. pentru partile lipsa. daca s-au produs din culpa personalului oficiului registrului comertului. iar termenul de recurscurge de la pronuntare. Ligitimarea procesuala activa Oficiul National al Registrului Comertului are legitimare procesuala activa si poate interveni in orice proces privind inregistrari in regsitrul comertului. deschiderea procedurii de reorganizare. Oficiul registrului comertului va efectua radierea si va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei. in copie legalizata. In cazul in care s-au constatat erori materiale in cuprinsul altor acte decat celor emise de oficiul registrului comertului (act constitutiv. iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet. in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. act aditional modificator. In acest scop. Cererile introduse de Oficiul National al Registrului Comertului in temeiul legii. incheiere a judecatorului delegat. la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice. indreptarea erorilor. 7. Cererile de radiere Poate face cerere de radiere orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune operata in regsitrul comertului in cazul in care prin hotarari judecatoresti au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea. taxele si tarifele percepute de catre oficiul registrului comertului pentru operatiunile efectuate sunt cele prevazute de H. Indreptarea erorilor materiale Daca se constata ca sunt erori materiale in cuprinsul actelor aflate in dosarul comerciantului se va intocmi o cerere de indreptare a acestora. va cere rectificarea erorilor la oficiul registrului comertului. nr. Indreptarea se face fara plata vreunei taxe daca erorile materiale. In termen de 3 zile de la data depunerii oficiul registrului comertului inainteaza cererea tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului. 8. Faptul ca mentiunile pot fi inregistrate si la cererea altor persoane sau din oficiu nu scuteste pe comerciant de obligatia de a cere efectuarea lor. nu sunt supuse taxei de timbru si nici timbrului judiciar. Partea a IV-a. daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in resgitrul comertului. constatate in cuprinsul actelor emise de oficiul registrului comertului.). pe cheltuiala partii care a introdus cererea. 9.

1. se va constitui un fondul de lichidare prin aplicarea unui procent de 20% la taxele percepute de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale pentru operatiunile de inregistrare. astfel cum a fost modificata prin Hotararea Guvernului nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Acest fond va fi virat in contul Uniunii Nationale a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. Conform dispozitiilor Legii nr.422/ 2006.Elemente de drept comercial operatiunile efectuate de oficiile registrului comertului de pe langa tribunale. Pagina 24 din 24 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful