Sunteți pe pagina 1din 1

.,!

pastral fragmentar l4l de capitole. De fapt, s-au p6strat pdr{i din carteaXV qi XVI. Printre fragmentele pdstraa. sectiunea aproape complet[ gi cea mai valoroasd este Cena Trimalchionis. . Cap. 1-25 - aventuri ale naratorului gi ale altor personaje picareqti, . cap. 26-82 - Ospi{ul lui Trimalchio - cena Trimalchionis, bancheui somptuos al bogatului libert. . Cap. 83-f41 - aventurile lui Eumolpus, bdtrdn poet aventurier. Romanul latin apare intr-o perioadd caracterizat[ printr-o profundi uizd c

[SUgInCfUL ROMANULUI:

Romanul cuprinde 20 de cdr{i, din care

s-u

valorilor sociale, morale, religioase.j Conform teoriei esteticianului George Lukacs, despre aparilia romanuiu (numit de el: epopee degradatd), personajele tomanului sunt qi ele caracterizm printr-o crizi puternicd de identitate, in sensul cd nu existi acea coezittne intre indivizii-personaje $i societatea din care fac parte; valorile sociale nu sunt cele h care aspird ei. De aceea se comportd ca niEte instriinali, schimb0ndu-Ei merru mediul de vial6, care ii respinge, se afld in peregrindri continue, care s-ar pute& interpreta ca incerciri pe drumul autocunoa$terii qi al ciutdrii de sine. PERSONAJELE EPICE, departe de a fi inutile, au o func{ionalitate bir stabilita in cadrul societSlii lor: aceea de a-i apira libertatea. Achilles, Aiar, Agamemnon etc. au menirea de a-;i apdra cetatea, chiar cu prelul vielii lor. Ele po( fi clasificate printr-un singur epitet, care definegte calitatea lor fundamentalI. Putem spune-: ,,viteazul Achilles" sau ,,piosul Aeneas". tr lfnnSONeJELE ROMAN{UL[II aparlin unei categorii sociale investite cu statut ambiguu. Aceast6 ambiguitate se ffaduce prin lipsa elementului divin din rolnan" in timp ce eroul epic este coordonat de divinitate in toate ac{iunile sab constructive, personajul romanului este un alienat, care cautd doar pldcerea & moment, la banchete Ei orgii, in maniera wui carpe diem aproape hedonist. REALITATE $I FICTIUNE. Romanul prezinti o viziune complexd 9i asupra lumii. Fin obsevator al realitdlii, Petronius igi plaseaz6 personajele in lmpenala pana ta qlterlopa oe penlena incepind variate, ihcepiind de la curtea imperiald p0n6 la lumea i4terlopd de la periferia rrol gi din provincii, cu moralurile gi limbajul sdu specific.JNu se poate spune, tott4i, Satyriconul este o operd realisti, inlelegdnd prin aceasta cI ar reda ca o fotografie realitililor epocii. Realist in capacitatea sa de a observa detaliile, autorul in realitatea, creeazdun univers fic{ional, dar cu elementele verosimilului. in roman apar diverse parodii: - a stilurilor literare, a speciilor literare (a eposului, a tragediei, a romanului - a multor cligee din romanul erotic grec: peregriniri pe mare, pove$tl iubire, scene de gelozie, certuri gi impdcdri nea$teptate; - a modei banchetelor filozofice. SATYRIKON-UL - ROMAN DE AVENTURI. Universul romanului inchis in limitele fdurite ale unor personaje pitoregti, amuzante, picare;ti. TotuSL cursul nar6rii acestor aventuri, Petronius schileazd o frescd a societSlii secol pCfu. qi mai ales a valorilor care il caraclerizeazdqi, pornind de la filosofia

Hu