3. Structura ierarhizat a reelelor de tip Ethernet Funcionarea reelelor Ethernet este reglementat de familia de protocoale IEEE 802.

3, care descrie funcionarea nivelului fizic i a aceluia de acces la mediu (MAC) pentru reelele de tip Ethernet. Arhitectura ierarhizat a reelelor ethernet poate fi modelat sub forma din figura 1:

Conform modelului ilustrat n figura 1, putem presupune c fiecare nod al reelei are trei nivele: fizic, legtur de date i aplicaie. Cel de-al doilea nivel al acestei arhitecturi (legtur de date) este compus din dou subniveluri: subnivelul MAC i subnivelul de control al legturii logice (LLC Logical Link Control). Aceste noduri sunt legate ?ntre ele prin intermediul unei magistrale (bus). Se poate considera c nivelele inferioare (fizic i MAC) reglementate de IEEE 802.3 sunt independente de nivelul aplicaie. Standardele IEEE 802 (1980)

metodele de adresare si definirea formatelor mesajelor pot fi usor specificate procedura pentru controlul accesului la mediu este dificil de specificat datorita dependentei de topologia retelei, de viteza de transmisiune si de suportul utilizat o serie de standarde care sa raspunda mai bine diversitatii acestor retele standardele IEEE 802 corespund unei implementari particulare a nivelelor 1 si 2 ale modelului OSI

4. Controlul accesului la mediu (MAC) Seria de standarde IEEE 802 mparte nivelul de legtur de date aa cum este el definit de modelul OSI n cele dou subnivele amintite mai sus : MAC i LLC. Subnivelul MAC n cazul familiei de protocoale 802.11 este responsabil pentru verificarea canalului pentru a constata dac acesta este "ocupat" (dac exist o transmisie n desfurare) i intrarea n transmisie ?n caz contrar, pentru constatarea apariiei unei coliziuni i implementarea msurilor ce trebuiesc luate ?ntr-o astfel de situaie.

Controlul accesului la mediul de transmisiune Tehnici de acces 1. CONTROLAT: alocare statica: FDM/TDM Frequency/Time Division Multiplexing alocare dinamica: A. control centralizat: polling B. descentralizat: jeton adresat/ neadresat pentru retele liniare/ inel 2. ALEATORIU

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu (a)

disponibilitatea completa a suportului de transmisiune pentru un sistem daca celelalte sisteme conectate n retea nu sunt pregatite sa transmita datorita accesului aleatoriu, pot surveni situatii de contentie - coliziuni, atunci cnd doua sau mai multe sisteme transmit n acelasi timp; mesajele care sunt n coliziune sunt pierdute si trebuie retransmise au fost propuse diferite metode pentru a reduce numarul conflictelor si pentru a le rezolva.

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu (b) Aloha n transe (Slotted Aloha)

se discretizeaza timpul n intervale egale si fiecare sistem are voie sa intre n emisie numai la nceputul unui astfel de interval daca apare o coliziune se va relua transmisia dupa un interval de timp aleatoriu, dar numai la nceput de transa.

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu (c) Acces aleatoriu cu ascultarea purtatoarei

Un sistem care este gata sa transmita asculta nti mediul de transmisiune si daca acesta este liber,va ncepe sa emita Coliziunea poate apare astfel: daca timpul de propagare ntre doua

sisteme din retea este si daca unul dintre aceste doua sisteme ncepe sa transmita, celalalt va detecta ocuparea mediului cu o ntrziere , interval n care poate si el sa nceapa emisia Variantele acestei tehnici se diferentiaza prin urmatoarele

caracteristici: - strategia urmata cnd se detecteaza mediul ocupat - modul n care sunt detectate coliziunile - strategia urmata dupa detectarea coliziunilor

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu cu ascultarea purtatoarei

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu cu ascultarea purtatoarei

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu cu ascultarea purtatoarei

Controlul accesului la mediul de transmisiune Accesul aleatoriu cu ascultarea purtatoarei

4.1 CSMA-CD Funcionarea sa poate fi descris ntr-o manier gradual dup cum urmeaz: A. Procedur principal

1. cadru pregtit pentru transmisie (o staie are date de transmis). 2. ascultarea mediului de transmisie: este mediul ocupat? Dac da, staia trebuie s atepte un interval predefinit (9.6s n reelele Ethernet de 10Mbps). 3. dac mediul este liber, se ncepe transmisia cadrului. 4. verificarea apariiei unei coliziuni: dac apare o coliziune, trebuie adaptat procedura de retransmisie prevzut n acest caz (se sare la procedura descris n seciunea B). 5. terminarea cu succes a transmisiei. B. Procedura gestionare a situaiilor de coliziune 1. continuarea transmisiei astfel nct s se ating dimensiunea minim a pachetului. 2. dac este vorba despre un pachet pentru care s-a atins numrul maxim de retransmisii posibile, atunci se abandoneaz transmisia. 3. dac nu s-a atins numrul maxim de retransmisii, se calculeaz o perioad de ateptare nainte de a se ncerca din nou efectuarea unei retransmisii. 4. se reia procedura principal, ncepnd cu primul pas. Detalii despre modul n care se implementeaz fiecare dintre aceste etape sunt furnizate n cele ce urmeaz.

Detectarea coliziunii Nivelul fizic al protocolului 802.3 folosete tehnica de codare Manchester, pentru care este impus apariia unei transmisii la mijlocul intervalului de bit. n acest tip de codare, un "1" este reprezentat printr-o tranziie de la nivel pozitiv de tensiune la nivel negativ, ?n tip ce tranziia n sens contrar codeaz un "0". Astfel, examinarea evoluiei n timp a tensiunii electrice de pe cablul de transmisie va permite detectarea prezenei unei purttoare. Dac o asemenea transmisie este detectat, staia care are date de transmis va continua s monitorizeze canalul. Cnd transmisia n desfurare se ncheie, staia ce are date de transmis i va transmite cadrele, continund n acelai timp s asculte canalul pentru a putea detecta apariia unei eventuale coliziuni a propriei transmisii cu o alt transmisie. Deoarece semnalele codate Manchester au n cazul reelelor Ethernet un nivel mediu de 1V DC, existena unei coliziuni va duce la prezena pe cablul de transmisie a unei tensiuni medii de 2V. Astfel, interfaa de reea a unei staii va putea detecta aceast coliziune prin monitorizarea nivelului de tensiune al semnalului codat Manchester care este transmis prin canal. n cazul n care se detecteaz o coliziune pe durata transmisiei, staia va nceta transmisisa cadrului de date i va ncepe transmisia unui cadru special (ce poate avea ntre 32 i 48 de bii) (terminologia n limba englez este de "jam pattern") pentru a indica tuturor celorlalte entiti din reea apariia unei coliziuni.
( , ), , . , (. 4.10). , - . (. 4.11). , .

() , . , , , . .

Apariia unor situaii de conflict (pachete de coliziune, coliziuni), care a dus la informaiile transmise este denaturat, eventual n dou cazuri.

 Cnd lansa transferul simultan dou sau mai multe abonai, atunci cnd reeaua este liber (Figura 4.10). Aceast situaie este destul de rar, dar nc destul de posibil. Cnd lansa transferul simultan dou sau mai multe abonai dup eliberarea din reea (Figura 4.11). Aceast situaie este cel mai tipic, deoarece n momentul n care un pachet are un utilizator ar putea fi foarte bine cteva aplicaii noi de transfer de la ali abonai. Metodele existente pentru gestionarea schimb aleatoare (arbitrajul) difer n modul n care acestea ar mpiedica eventualele conflicte sau rezolvarea aprut deja. Nici un conflict nu ar trebui s ncalce de schimb, toi abonaii trebuie, n cele din urm, pentru a transmite pachetele lor. n dezvoltarea unor reele locale au fost elaborate mai multe soiuri de schimb aleatoare de management.

. 4.10.

. 4.11.

, ( , CSMA/CD), , , . , ( ) . , . , . 4.12. Pentru orice schimb de management care utilizeaz n mod aleatoriu de detectare a conflictelor (n special, pentru CSMA / CD), se pune ntrebarea, ceea ce ar trebui s fie durata minim a pachetului pentru a gsi toate conflictul a nceput s treac de abonai. Deoarece semnalul pentru orice mediu fizic nu se extinde instantanee, i de reea la scar larg (diametru de reea),

intarzierea de propagare pot fi zeci sau sute de microsecunde. n plus, informaii despre evenimentele care au loc simultan abonaii nu sunt diferite de la un moment dat. Pentru a calcula durata minim a pachetului trebuie s se refere la Fig. 4.12.

. 4.12. L , V . , 1 , 2 3 1 . 2 , 1. 3 , L/V. 3 2 L/V 3 ( ). 2 , 2 ( ), . , 2L/V, ( ). PDV (Path Delay Value). .

, , ( ). ( ) . (. 4.13). . .
Las-L - lungimea total a reelei, V - viteza de propagare a semnalului n cablului folosit. De exemplu, un abonat a terminat sale de transport, precum i abonaii 2 i 3, a vrut s treac n timpul abonat de transport 1 i ateptat pentru eliberarea de reea. Dup eliberarea abonatului reelei 2 va transmite de ndat, deoarece este situat chiar lng abonat 1. Abonatul 3, dup eliberarea din reeaua nva despre eveniment i va ncepe transmiterea lor pe un interval de timp de transmitere a

semnalului de-a lungul lungimea reelei, adic ntr-un timp L / V. Acest pachet de trei abonat ajunge la abonat 2 este nc un interval de timp L / V dup abonat de transport 3 (calea semnalului invers). n acest moment, pachetul de abonat de transfer 2 nu vor fi finalizate, n caz contrar abonatul 2 nu va ti niciodat despre coliziunea pachete (de conflict), care va fi trimis pachetul greit. Se pare c pachetul de lungimea minim permis n reea trebuie s fie 2L / V, care este egal cu de dou ori timpul de propagare a semnalului pe toat lungimea de reea (sau calea cea mai mare lungime n reea). Acest timp se numete timp dual sau circulare, ntrzierea semnalului n reea sau PDV (Cale Delay Valoare). Slot acelai timp, poate fi privit ca o msur universal a simultaneitatea toate evenimentele din reea. Dup cum sa observat deja, semnalul n codul Manchester a fost ntotdeauna o component constant egal cu jumtate din amplitudinea semnalului (n cazul n care una dintre cele dou niveluri de semnal zero). Cu toate acestea, n cazul unei coliziuni din dou sau mai multe pachete (de conflict), aceast regul nu va rula. Componenta constanta a semnalului totale n reeaua va fi n mod necesar mai mare sau mai mic dect jumtate din durata (fig. 4.13). Deoarece pachetele sunt ntotdeauna diferite una de cealalt i, n plus, sa mutat n raport cu reciproc n timp. Acest nivel de ieire component constant a limitelor stabilite i determin fiecare adaptor de reea, n prezena unor reele concurente.

. 4.13. , , (. 4.14). Coliziune problem de detectare este considerabil simplificat, dac nu de autobuz real, ca fiind echivalente cu o stea pasive (Figura 4.14).

. 4.14. , , , . , () . , . .
n plus, fiecare abonat este conectat la un hub-ul central, de regul, doua cabluri, fiecare dintre care transmite informaii n direcia sa. n timpul de livrare a pachetului cu un abonat doar nevoia de a controla, i nu dac vine n acest moment pentru a contracara cablu (receptor), un alt pachet. Dac un contra-pachet ajunge, acesta va fi detectat de coliziune. n mod similar, detecteaza coliziuni i hub.

Functiile MAC
Creaza cadrul de formatul corespunzator. Controleaza procesul de acces a statiei de lucru la mediul de transmisie Face adresarea statiilor in retea Copie cadrele destinate statiei date in memoria buffer si aduce la cunostinta subnivelului LLC si blocului de control al statiei de venirea cadrului dat. Genereaza CRC si controleaza la statie daca corespunde valoarea sa.

Nivelul MAC primeste cadrul de la nivelul LLC , adauga la el adresa sursa, umple cimpul de date cu octeti de umplere pina la marimea minima

admisibila, daca este necesar si apoi determina suma de control, o amplaseaza in cimpul corespunzator. Dupa aceasta cadrul se transmite la nivelul fizic.

Ethernet. Notiuni generale. Functionare

Este cel mai utilizat in zilele noastre standart de retele locale. Numarul total de retele ce functioneaza in baza protocolului Ethernet in timpul de fata este de citeva milioane. Modalitatea de funcionare a reelelor Ethernet se bazeaz pe ptotocolul CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access with Collision Detection). Ideea de baz este simpl: o staie din reeaua Ethernet poate trimite pachete de date in reea atunci cand nu exist alte pachete de date care circul in reea (reeaua este liber). In caz contrar, staia care dorete s transmit pachete de date in reea ateapt pan cand reeaua devine liber, exact ca o persoan care dorete s intre intr-o conversaie i ateapt politicoas ca alt persoan s termine de vorbit.

Cadrul Ethernet (IEEE 802.3)

Dimensiunea maxima a cadrului: 1500 bytes. (Aceasta lungime dicteaza n cte cadre va fi mprit mesajul. Un mesaj lung va fi impartit n cadre, care vor fi transmise pe rnd. La staia receptoare, dupa ce ajung toate cadrele, ele sunt recombinate pentru a obine mesajul.) Semnificatia cmpurilor cadrului:

Antet (Preambul) asigur componentelor din reea timpul necesar detectrii prezenei semnalului i citirii semnalului nainte de sosirea datelor. SFD (Start Frame Delimiter) 8 bii ce indic nceputul cadrului. Date conine datele furnizate de ctre nivelul superior (pachetul IP) i numarul de bii din cmpul DATA. PAD - dac cadrul este mai mic dect dimensiunea minima = 46 bytes (de exemplu este ultimul cadru al unui mesaj lung) atunci acest cmp va fi umplut cu informaie pn cnd va atinge dimensiunea minim a cadrului de 46 de bytes. FCS (Frame Check Sequence) -pe baza unui algoritm matematic calculeaza CRC (Cyclical Redundancy Check) pentru intregul coninut al cadrului.

Formatele cadrelor Ethernet. Istoric

In practica retelelor Ethernet la nivelul legaturi de date se utilizeaza cadrele a 4 diferite formate. Aceasta este legat de lunga perioada

istorica de dezvoltare a Ethernetului. Tehnologia si primele standarde in baza Ethernet au fost create de compania Xerox in anul 1970. Din aceasta cauza de la inceput acesta era un simplu standart al unei singure firme ce se ocupa cu crearea dispozitivelor de retea, nefiind legitimate de nici un comitet de standartizare. In 1980 un standart asemanator a fost creat de IEEE (Institutul inginerilor in electronica si radioelectronica), care este o organizatie de standardizari in domeniul retelelor de calculatoare locale. Acest standard se numea IEEE 802.3. Aproximativ tot in acel timp, un grup de firme, producatori de placi de retea, in care intrau Xerox Corporation, DEC si Intel au creat Ethernet versiunea 2 Ethernet 2.

Tipuri cadre Ethernet

In continuare voi descrie toate aceste tipuri de cadre Ethernet. Unul si acelasi tip de cadru Ethernet poate avea citeva denumiri utilizate dupa cum se vede mai departe:

Cadrul 802.3/LLC (cadrul 802.3/802.2 sau cadrul Novell 802.2); Cadrul Raw 802.3 (sau cadrul Novell 802.3); Cadrul Ethernet DIX (sau cadrul Ethernet 2); Cadrul Ethernet SNAP.

Toate aceste tipuri de cadre pot conine n plus i o etichet (englez: tag) de tipul IEEE 802.1Q, folosit la identificarea VLAN-ului. Aceast extensie mrete dimensiunea maxim a cadrului cu 4 octei, pn la 1522 octei.

Formatul cadrului Ethernet folosit n prezent

Formatul celor 4 tipuri de cadre Ethernet

Ethernet IEEE 802.3

Prima regiune din cadrul dat este preambulul (Preamble) care consta din 7 octeti de sincronizare 10101010. Ea indic staiilor receptoare sosirea unui cadru i permite sincronizarea nivelului fizic cu fluxul de bii recepionat; Urmatorul cimp reprezinta delimitatorul de cadru (Start-offrame-delimiter, SFD) care consta dintr-un octet 10101011. Aceasta combinatie de biti ne indica ca urmatorul octet este primul header al cadrului.

Adresa destinatiei (Destination Address, DA) poate avea lungimea de 6 octeti. Primul bit al octetului superior al adresei destinatiei ne indica daca adresa este una individuala sau de grup. Acest identificator se amplaseaza in primii 3 baiti ai adresei. De unicitatea celorlalti 3 octeti a adresei raspunde firma producatoare. 24 de biti, oferiti producatorului pentru alocarea adreselor pentru produsele sale, permit de a aloca 16 milioane de adrese pentru un singur identificator de organizatie.

Adresa sursei (Source Address, SA) este un cimp de 6 octeti, ce contine adresa hostului ce a trimis cadrul. Primul bit a adresei intotdeauna are valoarea 0. Lungimea (Length, L) cimp de 2 octeti, ce determina lungimea cimpului de date in cadru. Cimpul de date (Data) poate sa contina de la 0 la 1500 de octeti. Insa daca lungimea cimpului este mai mica de 46 octeti, atunci se utilizeaza urmatorul cimp cimpul de umplere, pentru a mari marimea cadrului pina la minima admisibila de 46 octeti. Cimpul de umplere (Padding) consta dintr-un asa un numar de octeti, care ar oferi lungimea minima a cimpului de date de 46 octeti. Aceasta se face pentru ca mecanismul de detectare a coliziunilor sa functioneze correct. Cimpul sumei de comtrol (Frame Check Sequence, FCS) Este o secven pe 32 de bii indicand valoarea unui cod CRC (Cyclic Redundancy Check) calculat de ctre nivelul MAC surs, i recalculat de ctre nivelul MAC destinaie, pe baza adreselor surs i destinaie i a campului de date utile. Dac secvena CRC calculat la recepie nu corespunde cu cea primit, acest lucru semnalizeaz apariia unor erori in cadrul de transmisie.

Cadrul Raw 802.3/Novell 802.3

Cadrul raw 802.3, denumit si cadrul Novell 802.3 este cadrul subnivelului MAC standardului 802.3, insa fara de cadrul subnivelului LLC incorporat. Compania Novell mult timp nu utilizacimpul cadrului LLC in a sa sistema de operare NetWare din cauza lipsei necesitatii identificarii tipului informatiei, introdusa in cimpul de date; - acolo tot timpul se afla pachetul protocolului IPX, mult timp fiind singurul protocol nivelului retea in sistemul de operare NetWare. Odata cu aparitia necesitatii identificarii protocolului de nivel superior, compania Novell a inceput sa utilizeze posibilitatea incapsularii in cadrul subnivelului MAC a cadrului LLC, adica sa utilizeze cadrele standard 802.3/LLC. Asa tip de cadru compania il numeste acum cadrul 802.2.

Cadrul Ethernet DIX/Ethernet 2

Cadrul Ethernet DIX denumit si cadrul Ethernet 2, are o structura ce coincide cu structura cadrului Raw 802.3, insa cimpul Lungimea cadrului la Raw 802.3 in cadrul Ethernet DIX se foloseste in calitate de cimp ce indica tipul protocolului. Acest cimp, aici avind denumirea de Type(T) sau EtherType, se utilizezeaza pentru aceleasi scopuri, ca si cimpul DSAP si SSAP a cadrului LLC pentru indicarea tipului protocolului nivelului superior.

Cadrul SNAP

Pentru inlaturarea problemelor ce tine de incompatibilitatea codurilor tipurilor protocoalelor comitetul 802.2 a continuat standartisarea cadrelor Ethernet. In rezultat a aparut cadrul SNAP (SubNetwork Access Protocol, protocolul de acces la subretele). Cadrul Ethernet SNAP reprezinta o extindere a cadrului 802.3/LLC prin introducerea a unui header adaugator a protocolului SNAP, ce consta din 2 parti: OUI si Type. Cimpul Type este de 2 octeti ai repeta dupa format si functii indeplinite cimpul Type a cadrului Ethernet 2. Cimpul OUI (Organizationally Unique Identifier) determina identificatorul organizatiei, care controleaza codurile protocoalelor in cimpul Type.

Determinarea formatului cadrului Ethernet

Pentru a deosebi un format de cadru de altul se verifica mai intii valoarea cimpului tipul protocolului/ lungimea cadrului (al 13 si 14 octet din antet). Daca valoarea scrisa acolo este mai mare de 0x05FE (valoarea maxima a lungimii cadrului), inseamna ca este cadru Ethernet 2. Daca nu se continua verificarea. Daca primii 2 octeti au valoarea 0xFFFF rezulta ca acesta este cadrul Ethernet 802.3. In caz contrar atunci este cadrul de tip 802.2 iar noua ne ramine de vazut daca este cel simplu Ethernet 802.2 sau Ethernet SNAP. Daca este SNAP atunci valoarea primului octet ca si celui de al doilea este 0xAA.