Violenta in familie

Violen a domestic este o amenin are sau provocare, petrecut n prezent sau n trecut, a unei r niri fizice n cadrul rela iei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi nso it de intimid ri sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care apar in victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte poten iale surse de sprijin; amenin ri f cute la adresa altor persoane semnificative pentru victim , inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplas rilor, telefonului i a altor surse de ngrijire i protec ie. Se nume te "violen a n familie" orice act v t m tor, fizic sau emo ional care are loc ntre membrii unei familii. Abuzul n interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, amenin ri i atacuri care n unele cazuri pot duce la

moartea unuia dintre parteneri.

Familia care constituie un teren de manifestare a violen ei domestice devine mai pu in transparent i deschis mediului social imediat: familia l rgit , vecinii, prietenii, colegii. Este evident izolarea social a acestor familii. Ele cap t o stigm n ochii celorlal i i n acela i timp un sentiment de stigm i culp care le face s se izoleze. So ul violent nu dore te ca so ia lui s ntre in rela ii sociale n cadrul c rora s - i poat m rturisi suferin a i eventual s poat primi un sprijin. Pe de alt parte, b rba ii violen i au ca i caracteristici de personalitate lipsa abilit ilor i a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violen i, a comunica, n mediul intim al c minului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe cel lalt, n vreme ce, la locul de munc r mne o rutin de rela ionare superficial cu ceilal i, un rol jucat n limitele orelor de serviciu.

Influen e asupra dezvolt rii copiilor

Func ia principal a familiei, cre terea copiilor, este distorsionat cu largi i dramatice consecin e n viitor. Perturbarea acestei func ii se petrece n general, ca o stare de boal cronic ce se acutizeaz n momentele evenimentelor de violen . Cercet rile arat c trauma copiilor care cresc ntr-o atmosfer de violen , chiar dac nu ei sunt victimele directe, este mai intens i cu consecin e mai profunde i mai de durat dect n cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor i neglij rii din partea p rin ilor

(Catheline, Marcelli, 1999).

Func iile parentale nu mai pot fi mplinite. O mam victim a violen ei so ului este mai pu in capabil s asigure ngrijirile de baz necesare copilului (hran , cas , igien , haine, s n tate fizic ) sau s -l protejeze pe acesta de r niri, accidente, pericole fizice sau sociale. Cople it de ru ine pentru ceea ce i se ntmpl , de sentimentul e ecului n cea mai important rela ie interpersonal , de teroare, de autoacuza ii ,femeia nu mai este capabil de a juca nici unul din rolurile impuse de via a familiei. n atmosfera de violen , copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt r mne ntr-o singur tate umplut doar de ipetele celor din jur. Aceast situa ie este probabil i explica ia num rului mare de accidente domestice ale c ror victime sunt copiii. Copiii care cresc n familii violente dezvolt comportamente i o condi ie fizic ce-i face u or de recunoscut. Ei prezint : y Probleme fizice, boli inexplicabile, expu i la accidente n cas fizic mai lent ; i n afara casei, dezvoltare

y Probleme emo ionale i mentale: anxietate m rit , sim mnt de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mnie, frica de r niri i moarte; y Probleme psihologice: nencredere n sine, depresie, comparare cu via a mai fericit a colegilor; y Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlal i, probleme cu somnul, enurezie, b t i, fuga de acas , sarcini la vrste mici, rela ii pentru a sc pa de acas , mutilare, consum de droguri i alcool, comportament defensiv cu minciuna; y Probleme colare - nencredere, eliminare, schimb ri bru te n performan ele colare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale; y Identificare cu eroi negativi. Un lucru mai pu in luat n considerare pn acum este faptul c n rndul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid i c pe primul loc n rndul cauzelor se afl climatul familial deteriorat i slaba comunicare n cadrul familiei.

Factorii violentei in familie si sfaturi de prevenire

Din pacate, violenta in familie exista inca si numeroase femei sunt afectate de ea. Factorii clasici determinanti ai violentei in familie se pot incadra in doua categorii mari: cauzali si favorizanti. Mai sunt acestia o realitate? Este o intrebare retorica, deocamdata.
1. Factorii cauzali se refera la:

Toleranta sociala fata de barbat, care se bazeaza pe intrebarea retorica: de ce sa schimbam starea de lucruri? Functionarea inca a acceptarii sociale referitor la dominatia barbatului asupra femeii. De timpuriu, rolurile sexuale se transmit din generatie in generatie. Acestea se refera la faptul ca barbatul este, prin definitie, dominator din aproape toate punctele de vedere, iar femeia trebuie sa fie supusa acestuia. O astfel de conceptie se aseamana patriarhatului, ca sistem autoritar.

2. Factorii favorizanti se refera la: saracie, alcool si droguri, stres si boli psihice. Efectele acestora sunt in primul rand psihologice si au consecinte pe termen lung, chiar si in situatia in care factorul declansator a fost incheiat sau inlaturat. Abuzul psihologic este devastator. A fost comparat cu tortura ostaticilor care sunt, in mod umilitor, privati de libertate sau de somn, fara a sti cand se vor manifesta din nou violentele.

Barbatii violenti folosesc amenintari sau comportamente menite sa produca teama: ridicarea vocii sau, dimpotriva, tacerea prelungita, cuvinte si actiuni care distrug imaginea, increderea si stima de sine, declanseaza probleme emotionale negative, cu un caracter cronic pentru femeie. Comportamentele violente, "tratamentele" primite din partea partenerilor, ce includ jigniri, acuze de infidelitate, invinovatire pentru ceea ce se intampla (in public sau in spatiul privat) determina imediat sau in timp, prin acumulare, acuze simptomatice ale stresului major, cu mai multe consecinte importante, cum ar fi: insomnii, pierdere sau crestere in greutate, nervozitate, iritabilitate, idei suicidare, care ar putea duce pana la depresie si anxietate. Pentru a crea un cadru mai mult sau mai putin justificativ al violentei in familie, s-au inventat anumite idei, cu valoare de prejudecata, fata de care nu pot sa nu-mi prezint parerea. Ele sunt numeroase. Iata-le insa pe cele mai frecvente: 1. Violenta caracterizeaza numai familiile sarace sau cu statut social scazut. Aceasta afirmatie a aparut ca urmare a faptului ca in foarte multe familii sarace au loc numeroase neintelegeri care pornesc in primul rand aici, de la lipsa mijloacelor de subzistenta pentru, nu de putine ori, familii numeroase, cu multi copii. Adevarul este ca violenta apare si in familiile instarite, insa acestea stiu s-o ascunda fata de anturaj. Concluzia este ca violenta poate aparea in toate familiile, indiferent de statutul social-economic. 2. Consumul de alcool determina violenta in familie. Intr-adevar, acesta ar putea constitui un facilitator al dezinhibitiei in comportament, insa in acest sens nu exista studii stiintifice care sa demonstreze clar acest lucru, in mod univoc si neconditionat. Exista barbati care, dupa consumul de alcool, sunt foarte simpatici, glumesc mult sau chiar adorm instantaneu. 3. Violenta nu poate fi controlata. Prin urmare, barbatii violenti nu-si pot controla violenta. Acest lucru nu este adevarat in totalitate, deoarece un comportament violent in familie inseamna si alte lucruri, cum ar fi: lipsa responsabilitatii, a inhibitiei de control, a cenzurii educationale, culturale si nu in ultimul rand religioase. Drept dovada, aceiasi barbati se comporta altfel, echilibrat la serviciu, cu prietenii sau colegii. Care ar putea fi oare explicatia? Faptul ca pe acestia nu trebuie sa-i domine si/sau sa-i controleze ca pe o "proprietate", asa cum procedeaza cu partenera. 4. Barbatii violenti sufera de o boala psihica.

Studii clinice nu sustin aceste afirmatii. Este adevarat ca violenta poate face parte din tabloul clinic al unor boli psihice, insa acestea presupun si alte componente patologice, care necesita tratament adecvat.

5. Barbatii sunt violenti deoarece asta au vazut de mici, in familia parentala.

Este adevarat ca in majoritatea cazurilor, modelele parentale conteaza foarte mult in formarea viitorului adult. Insa nu trebuie uitat ca, pana la a fi adult, mai parcurge o serie de "trasee" educationale si instructionale care ii pot schimba comportamentul vizat in familia parentala. De altfel, se poate constata statistic faptul ca un anumit procent dintre barbatii violenti provin din familii normale.
6. Femeile sunt cauza expresa a comportamentului violent al barbatului.

O asemenea presupunere este total gresita, deoarece, acestea, prin insasi constitutia lor, sunt mult mai fragile fizic, mai sensibile psihic - sa nu uitam ca sunt sau vor deveni mame, iar pentru acest lucru trebuie sa aiba o anumita structura de personalitate, speciala, care este in mod sigur paralela cu aceea de provocare a unui comportament violent. Explicatia ar putea fi, in cel mai rau caz, intr-o anumita situatie, dorinta de a se apara prin diferite modalitati de exprimare verbala sau comportamentala, determinate de frica sau teama de violenta.