Sunteți pe pagina 1din 6

PLANETApAMANT

Galaxia
7 J L n
A

genera., se poate spune ca

Universul estl! format din stele ~i viti. Dar stelele nu sunt riispdndite in spatiu la intdmplare, ci sunt grupate in insule" enorme de stele, galaxiile. )
telele pe care Ie vedem noaptea pe cer. ca ;;i Soarele, apaI1in galaxiei noastre, a Sistemului Ciii Lactee. Denumim Calea Lactee fa;;ia argintie pe care 0 putem vedea pe cer. Daca privim aceasta fa;;ie cu un ochean sau cu un telescop, atunci putem observa ca este alcatuita din miliarde de stele. Noi Insa vedem in realitate doar marginea sau seqiunea galaxiei. Galaxia Insa;;i este asemanatoare unui disc enorm care se "UInfla" la mijloc. Aceasta formatiune este denumita nucleu. se poate gasi in dreptul constelatiei

Sir William Herschel (1738 1822). pionierul astronomiei, descoperitorul planetei Uranus.

Centrul galaxiei noastre este inconjurat de mul1imi sferice de stele. Pot con1ine pana la un milion de stele batrane ro~ii, dar nu stele tinere.

c:

j
c:-

o
3 ..c:

.c
"C c:

~ ~

I zata
~
~
i3'

Imaginea panoramica a Caii Lactee, reali-

prin desenarea celor mai luminoase 7000 de stele ~i cartografierea distribu1iei norilor

galactid de pe fotografii.

Norul Magelan Mare, una dintre cele doua galaxii mai mid care se rotesc in jurul Sistemului Caii Lactee, este format din bra1e de spirala asemenea galaxiei noastre.

cu cea mai mare de a;;tri a Sistemului Caii Lactee. Nu ~ se poate privi In interiorul nucleului pentru ca ~ este Inconjurat de nori de praf foarte den;;i. In g. discullnconjuf'Jtor, stelele se gmpeaza In juml ~ anumitor brate de spirala ce pomesc din ~ nucleu. Galaxia noastr<1este una din galaxiile ~ spirala ale Universului. Asemanator cu alte ;X galaxii.;;i aceasta se rote;;te circular In Univers. ~ Pri\"it~1 e departe, poate fi \"~1zutaca 0 roata d

~ densitate

1!Saginarius CSagetatoruD,zona

de flacari, eu multe tepu;;e. (5peciali;;tii au definit cate\"a hrate de spirale de galaxie prin studierea raspandirii ;;i direetiei de mi;;care a stelelor. Cu ajutorul radioteleseoapelor au constatat pozitia norilor gazo;;i de hidrogen In bratele spiralei. Bratele apropiate de noi sunt hf'dtul Orion, hratul Carina ;;i s-a demonstrat ca exista ;;i un brat Centaurus. Aeeste brate se gasesc In constelatiile de la care au primit numele. ~
5

GALAXIA

Nori de hidrogen luminos in galaxia


se giise~te

noastrii. in zonele H II hidrogenul intr-o stare ionizatii, fierbinte.

Spectrul realizat cu un obiectiv de prisl11ii. Prisma descompune lumina. Elementele corespund cu liniile orizontale din spectru. .5 .c

~ '" &

o
~ ~

Un pas

important in cercetarea stelelor I-a constituit camera telescopicii Schmidt, Iii inventatii in 1975. Cu ajutorul Ientile lor corectoare, oglinzile sferice dau 0 relativ largii

.~ imagine

: de pe bolta cerului.

Dimensiunile galaxiei noastre


Galaxia noastra apartine gmpului de galaxii cu 0 dimensiune putin mai mare dedit in general. Contine aproximativ 100 de miliarde de stele, avand diametml de aproximativ 100000

de ani luminaJ

.'

care se nasc din asemenea nori contin ~i metale. Stelele caracteristice discului sunt tinere, fierbinti ~i contin 0 cantitate mare de metale. Astronomii Ie denumes\! stele de prima populatie.

Irn nucIeul Sistemului Cilii Lactee se afla in juml centmlui in 225 milioane de ani - 1 indeosebi stele batrane, ro~ii. Cele mai multe s-au format la na~terea galaxiei noastre, in an cosmic. J Asemenea stelelor care se grupeaza in urma unor explozii, acum 12 miliarde de anL galaxii, ~i galaxiiIe formeaza grupuri de Stelele din disc sunt cu mult mai tinere, galaxii. Galaxia noastra face parte din So~rele avand doar 5 miliarde de anL') (Stele Ie batrane, ro~ii ale nucIeului sunt formatiunea Grupul Local. Aici sunt incIuse ~i galaxiile vecine, Norul Maghelan Mic ~i . denumite stele de a doua populatie0 Mare, galaxii mici ~i dezordonate, dar ~i Compozitia lor difera de cea a stelelor din renumita galaxie Andromeda face parte din disc. S-au 'format din nori de hidrogen ~i heliu Grupul Local. ~i aceasta este 0 galaxie cu ~i inainte' sa intre in compozitia lor meta Ie organizare in spirala, dar putin mai mare rezultat~ din explozia supernovelor, aproape decat a noastra. _nu contineau metale. ~xista 0 diferenta vizibila intre nucIeul ~i lStele b,Urane, ro~ii se afla ~i in afara partii discul galaxiei. Stelele din disc sunt relativ bombate a nucIeului, ~i formeaza halouri tinere. Sunt foarte multe stele albastre, albesferice (zone luminoase circulare in jurul al~astre1 Unele dintre ele s-au format impregalaxiei)) In unele locuri asemenea stele se aduna (mai multe sute de mii) ~i formeaza un una, iar pe acestea Ie putem vedea ca pe ni~te formatiuni deschise; un exemplu elocvent il grup asemanator cu 0 manu~a de box constituie Pleiadele din Constelatia Taur deflumit multime sferica. LCelemai luminoase formatiuni de acest fel (Taums).~ortiunea dintre stelele discului este umpluta cu nori mari de gaz. Din astfel de sunt Omega Centauri ~i 47 Tucanae, care se nori se nasc stelele. Dupa caIcule se pot vedea ~i cu ochiul liber in emisfera presupune ca 10% din masa galaxiei este sud}ca. ) <In totalitate se cunosc 200 de asemenea constituita din astfel de nor() Norii de gaz ~i de praf pot contine Iljultimi sferice.1 materiale care s-au raspandit in spatiu in LIn mod ciudat stelele din multimile sferice ~i din halouri nu se rotesc impreuna cu timpul exploziei unor supernove. In aceste celelalte parti ale galaxiei. Au 0 traiectorie materiale se gasesc ~i metale, astfel ca stelele 6

lSoarele se afla in discul galaxiei, in bratul de spirala Orion, la 0 distanta de centml galaxiei de 30.000 de ani lumina ~i face 0 rotatie

in nucleu
proprie in juml centmlui galaxieL Se crede ca traiectoria lor s-a format odata cu na~terea galaxieL) (Cu ajutorul telescoapelor, astronomii pot patrunde adanc in interiorul galaxieL Au descoperit ca nucIeul contine inele de gaz care se invart ~i se largesc, unele dintre eIe avand temperaturi extrem de ridicate (10000 .C).) [yiteza inelelor de nori de gaz din apropierea centmlui galaxiei este foarte mare,) U'entm a mentine galaxia in formatiunea actuala este nevoie ca in centrul ei sa se afle un corp cu 0 masa enorm de mare - de aproximativ 5 milioane de ori mai mare decat masa Soarelui din sistemul nostm solar.} Din centrul galaxiei noastre sosesc ni~te semnale radio foarte puternice: se crede ca sursa lor este Sagitarius A. Tot aceasta zona emite ~i raze Roentgen. Dupa parerea astronomilor, doar 0 gaura neagra poate sa forteze un obiect sa emita 0 asemenea cantitate de energie. Aceasta este in concordanta Cll parerea I trebuie sa existe lIn corp ceresc de masa imensa care poate sllstine norii de gaze. Se crede ca in majoritatea galaxiilor in centrul lor se afla gallri negre.

Planeta Pamant 4 - SISTEMESOLARE Planeta Pamant 5 - SISTEMUL SOLAR

PLANETApAMAHT

Universul

EO a '" aiL, a.. ...... ..

1:1

III -it"'.:

lIP
'" UIfI

"

I,

a ..

II '

il '#'

Universut cuprinde tot ce exista - materie, spafiu, energie ~i timp. Include orice stea, planetii sau corp ceresc.
""ntinderea uria~a a Universului e de neconceput pentru mintea omeneasca, Partea vizibila a Cniversului se intinde pana la 1,6 cvadrili de kilometri, ~i nimeni nu ~tie cat ~i ce este in afara acesteia, Despre na~terea ~i evolutia Universului s-au elaborat numeroase teoriL Cea mai acceptata dintre acestea este teoria marii explozii (Big Bang). care presupune ca Universul a luat na~tere intr-o explozie uria~a, acum circa 15 miliarde de ani. Acest eveniment unic a dat na~tere nu numai materiei, ci ~i energieL spatiului ~i chiar timpuluL Nu are sens sa '"orbim despre

evenimente sau timpuri dinaintea marii explozii: n-a existat nimic -inaintea- eL Parerea astronomilor esre ci dupa explozia uria~i Universul a fost inimaginabil de fierbiilte, ~i s-au produs radiatii puternice. Dupa circa 10 secunde s-au malerializat particulele componente ale awmilor - protonii, neutronii ~i electronii. Atomii In sine - in principal hidrogenul ~i heli..: - s-au format cu milioane de ani In umLi. cind a scazut temperatura ~i masa uni' ersului a crescut enorm.

(La sud de Dzeta (~

Orionis se aflii cea\a


de centrul

Cap-de-Cal

3a dreapta

imaginii). Norul intunecat a primit numele de la forma ei asemanatoare cu un cap de cal. Norul iese 51 eo.riden\ii datoritii fondului luminos.

Radia~ia de fond
Daca marea explozie S-a pn..dus acum 15 miliarde de ani, Universu. dJ"trebui sa aiba temperatura de circa 311: adici trei grade peste temperatura 0 absc:\JL<i exact ceea ce cred astronomiL Prin imennediul radiotelescoapelor s-a receptioD.a1 radiatie de fond din orice direqie. ce cY'respunde unei temperaturi de 3K Se presupune ca acesta
~

""

reprezinta efecn.. ~at al marii explozii. i:; Univers. ware C"'~e prezinta 0 putere de atractie, nUIl1.i4 :~.a gravitationala. Ac~ forta este G c.raaensuci de baza a fiealn... corp, ~i eSte d;..-ea proportionala cu masa .~ Gravitau.. es:e ;of1a care mentine pe o~ corpurile a.stmru)(n.ce. Luna sta pe orbira ;;:n :oc sa se deplaseze Jibejurul Pamann in spatiu. Fnr... gr..,-itationala a Soarelui ~ pe orbira p..o.nele,e sistemului solar. -= Soarele la r.i.-xL. lui este tinut in pozitie ;iL fata de aIle ~e1e a. 0 forta de intensitate m......mai mare Soarele e<te de fapt 0 stea obi~nuira de marime ma..e ~ fel ca toate stelele, Soaree
~

UNIVERSUL

observata de telescopul spa\ial Hubble: in.centru este supernova 1987 A la distan\a de 170000 ani-lumina de noi care a explodat in 1987.

o Imagine

intinderea ei este inimaginabil de mare. In astronomie distantele se masoara pe baza vitezei luminii (300000 km/s), care este cea mai mare viteza cunoscuta. Unitatea de masura utilizata de astronomi este anul-lumina, adica distanta parcursa de lumina intr-un an. Acesta este de circa 9,46 mii de miliarde de kilometri. Cea mai apropiata stea este Proxima Centauri. Distanta ei fata de sistemul nostru solar este de 4,3 ani-lumina, adica noi 0 vedem cum era ea acum peste

-...

o lIustra\ie
Pamantul

dintr-o carte olandeza din secolul XVIII: Universul geocentric, adica cu Pamantul in centru. este exact in centru; in jurul apoi, pe sfere lui se rotesc planetele, exterioare, stelele.

este 0 sfera de gaze incandescente. Acest cuptor nuclear gigant emite 0 cantitate uria$a de lumina, caldura $i energii de alta natura. Soarele, impreuna cu planetele din jurul lui, formeaza sistemul solar. Restul stelelor par foarte mici fata de Soare, dar aceasta se datoreaza faptului ca sunt mult mai indepartate. Exista stele care au diametrul de sute de ori mai mare dedit al Soarelui.

Galaxii ~i stele
Astronomii stabilesc pozitia stelelor in functie de constelatii. Constelatia este un grup de stele, care se poate vedea noaptea intr-o anumita zona a cerului. Ele nu sunt neaparat apropiate intre ele. Galaxiile - adevarate insule de stele -, reprezinta grupari de stele de ordin superior. Sistemul solar face parte din galaxia numita "Calea Lactee". Calea Lactee nu este nici pe departe. cea mai mare galaxie, mai degraba una mijlocie, totu$i

00

Telescopul

spa\ial

Hubble

gata de

lansare in 1990 Universul diametrul

(sus). Acesta cerceteaza unei oglinzi cu

prin intermediul

de 2,4 m (dreapta).

1. Galaxia uria:jia

2. Palaria Sombrero M 104 este 0 galaxie in spirala. Con\ine cantita\i mid de gaze sau praf.

3. Galaxie tip spirala regulata. Bra\ele spiralei strans infa:jiurate 0 fac asemanatoare cu galaxia noastra.

4. Galaxie tip "spirala spedala". Sub efectul gravita\iei galaxiile se pot deforma.

TIPURI DE GALAXII

eliptica M87. aproape gaze sau praf.

Este

lipsita de

11

UNIVERSUL

in constela1iile

o Nori de gaze
"

"

Ophiucus :?i Scorpius. in dreapta, jos, se afla super-uria:?ul Antares, la stanga nebulozitate in jurul stelei Rho Ophiuci.

golurilor "albe". Se crede c:I acestea sunt locuri de unde materia iese spre a incepe 0 viatiI noua. in Univers exist:! ~i alte corpuri cere~ti misterioase, de exemplu cuasarii. Ace~tia par a fj centrii foarte lumino~i ai unor galaxii. Unii dintre ei sunt obiectele cele mai indepiIrtate din Univers. Lumina lor a pornit spre noi cu putin timp dupiI na~terea lumii. Se crede ciI energia emisiI de cuasari ar putea proveni

--

central se lnc:Ilze~te suficient - vorbim de ordinul milioanelor de grade -, iau na~tere reactii nucleare. Noua stea este inconjurat:! cu r:Im:I~itede gaze ~i praf. in cazul Soarelui, din aceste r:Im:I~ite s-au format planetele. Este aproape sigur c:I ~i in jurul altor stele s-au format planete, pe care soar putea s:I existe 0 oarecare form:I de viat:I. Acesta in sine reprezint:I 0 posibilitate extraordinar:I. Supernove Soarta unei stele depinde in mare m:Isur:I de masa ei. Dac:I 0 stea ca Soarele i(>iconsum:I "combustibilul" de hidrogen, nucleul de heliu se contract:I, iar straturile exterioare se extind. in aceast:! stare, stelele se numesc uria~e ro~ii. Straturile exterioare dispar cu timpul, ~i r:Imane doar nucleul mic alb - acesta este piticul alb. Steaua se r:Ice(>tetreptat, devine eventual pitic negru - 0 bucat:! mare de carbon. Stelele care au masa mult peste masa Soarelui sfar~esc mai dramatic. Pe m:Isur:I ce i~i epuizeaz:I combustibilul nuclear, devin super-uria(>e cu volumul mult mai mare decat cel al uria~ilor ro~ii. Apoi, sub efectul gravitatiei are loc colapsul nucleului, iar

grafica a gaurilor negre. Atraqia gravita1ionala este atat de puternica, incat nu poate scapa nici 0 radia1ie sau materie.

o Reprezentarea

mare incat nimic nu-i poate sc:Ipa, nici razele de luminiL Aceste spatii se numesc

G:Iuri Negre.
Din cauza naturii lor, giIurile negre nu sunt vizibile, dar astronomii cred ciI au reu~it siI localizeze cateva exemplare. Se cautiI stele duble sau multiple cu emisii puternice de radiatii X (Roentgen). Se presupune ca materia se scurge din stea in gaura neagriI pe o orbit:! in formiI de spiraliI. Fenomenul s-a detectat de "exemplu in constelatia Cygnus (LebiIda), care poartiI numele de Cygnus X-I. Unii oameni de ~tiintiI cred ~i in existenta

"

"
"

energia degajat:!fragmenteaz:Isteaua printr-o


explozie . imens:I. Acesta este starea de supernov:I. Supernovele str:Ilucesc 0 vreme de miliarde de ori mai puternic decat Soarele. in februarie 1987, pe P:Imant a fost vizibil:I ~i f:Ir:I telescop 0 supernov:I dintr-o galaxie vecin:I. De 383 de ani nu se mai v:Izuse un fenomen asem:In:Itor. Dup:I starea de supernov:I, in funqie de masa initial:I, r:Imane un corp ceresc de dimensiuni reduse, numit "stea de neutron". Diametrul s:Iu este de ordinul zecilor de kilometri, ~i se compune dintr-o mas:I compact:I de neutroni. Densitatea acestor stele dep:I~esc cu mult pe cea a piticilor albi.

Pe aceasta imagine radiologica, punctule1ul negru din centru reprezinta un pulsar, adica nucleul unei stele care a explodat acum 11 000 de ani. Se rote:?te de 13 ori pe secunda :?iemite lumina :?i unde radio. Benzile colorate reprezinta emisii de gaz :?ipraf.

numai de la giIurile negre. Pulsarii sunt la fel de fascinanti. Ei emit periodic impulsuri de energie la intervale regulate. Se presupune ciI acestea sunt stele neutronice cu revolutie rapidiI. Nimeni nu ~tie care va fj soarta finaliI a Universului. DupiI teoria Universului deschis, expansiunea va continua paniI cand toate stelele vor muri ~i toatiI energia va fi impriI~tiata in spatiu. Teoria Universului inchis presupune ciI la un moment dat Universul va incepe siI se contracte ~i paniI la urmiI 0 siI dispariI intr-un eveniment numit Big Crunch (Mare a contraqie), opusullui Big Bang. AceastiI stare poate provoca 0 nouiI explozie, ce ar putea crea un Univers nou, ~i astfel se poate genera un ~ir infinit de explozii ~i contraqii - un Univers oscilant.

o Imagine digitizata a 0unei stele care explodeaza, adica supernova,


luata de pe satelitul interna1ional Ultraviolet Explorer. .

Giiuri Negre
Uneori nucleul supernovelor se pr:Ibu~e~te cu 0 fort:I atat de mare incat materia dispare complet. Ce r:Imane este doar un spatiu cu gravitatie imens:I. Puterea ei este atat de z 4

Planeta noastriI 5

- SISTEMUL I SOLAR

Soarelui. Super-uria~ele au densitati foarte reduse. Urmeaza, ca ordine de marime, stelele uria~e, care au diametrul de 10 sau 100 de ori mai mare dedt eel al $oarelui. $i acestea au densitati reduse, dar nu ca superuria~ele. Majoritatea stelelor vizibile sunt de categorie mijlocie, cum este ~i Soarele. Acestea se mai numesc stele de serie principala. Marimea lor poate fi de zece ori mai mare sau mai mica dedt cea a Soarelui. Cele mai mici stele din seria principala sunt piticii ro~ii. Piticii albi, care reprezinta a 'doua categorie a stelelor mici, nu mai fac

parte din seria principala. Ace~tia sunt de marimea Pamantului ~i au lumini foarte
palide. Densitatea lor este extrem de mare

de la 100000 la 20 milioane de ori mai dense dedt apa. Astronomii sunt de parere ca numamllor poate atinge 5 milioane numai in Calea Lactee. S-au identificat pana in prezem doar dteva sute dintre ace~tia.

Via\a unei stele


Fiecare stea incepe viata ca nor de praf ~ hidrogen. Exista un numar foarte mare de astfel de nori in Uriivers. Formarea unei stele incepe, dnd,dintr-o oarecare cauza (nu se ~tie exact care), acest nor incepe sa se contracte datorita gravitatiei. in timp ce norul se contracta, incepe sa se invarta ~i centmllui se incalze~te. Cand temperatura nucleului

o Orionul (Cosa~ul),una din constela,iile cele mai vizibile. Cele mai stralucitoare
~ ro~iatica), z
stele ale Orionului sunt Betelgeuse (galbenRigel, Bellatrix ~i Theta Orionis.

'

'

patru ani. Chiar ~i lumina Soarelui are nevoie de opt minute ~i douazeci de secunde pentru a ajunge la noi. Calea Lactee arata ca 0 roata uria~a cu butuc proeminent. Contine sute de miliarde de stele. Soarele se afta la extremitatea ei, la circa 25 000 ani-lumina de centru, ~i are nevoie de circa 250 milioane de ani ca sa parcurga odata orbita in intregime. Galaxiile se indeparteaza intre ele ~i totodata de noi, de parca Universul ar fi in extindere. Acest fapt a inspirat teoria marii explozii.

Tipuri de stele
Stelele pot fi de multe tipuri. Aparitia ~i stingerea lor se masoanI in milioane de ani. Soarele nostru are circa 5 miliarde de ani, ~i dupa parerea astronomilor, mai are de trait inca atat pana sa inceapa sa moara. Soarele este 0 stea singulara, dar exist a stele dubie, formate din doua stele ce se invart una in jurul celeilalte. Exista ~i stele triple sau multiple. Cele mai mad stele se numesc superuria~e. De exemplu,. diametrul Antares-ului

o 0 serie de radiotelescoape o Po~iune


7. inso'itorul galaxiei tip vartej se leaga de galaxie prin aflux de materie.

(oglinzi parabolice) in New-Mexico (SUA). Cu acestea se capteaza undele radio emise de corpuri cere~ti.

este de 330 ori mai mare dedt diametml .


5. Tot spiral a, dar de aceasta data bra,ele nu sunt strans infa~urate. Nucleul central este mai mic.
6. La aceasta bra,ele infa~urate rota,ie strans indica rapida. galaxie

a Ciiii Lactee. Majoritatea stelelor vizibile de pe Terra fac parte din aceea~i galaxie din care facem parte ~i noi.

8. Galaxie spi,e.

spirala cu spiralei

Bra,ele

pornesc din extremitatea nucleului central.