Sunteți pe pagina 1din 5

Venetia - Piata San Marco

Piata San Marco esta principala piata din Veneta. Aceasta era numita de Alfred De Musset camera de desen a Europei. Este unul din putinele spatii urbane ale Europei unde vocile umane domina zgomotul traficului motorizat, care este pastrat in limitele canaleor Venetiei. Este singurul spatiu din Venetia care este numit "piazza", restul fiind numite "campi" indiferent de marime. Ca principalul centru urban si de intalnire al Venetiei, este extrem de populara intre turisti forografi si porumbei. Acest spatiu este singurul, care, la Venetia, poarta numele de Piazza. [] Toate celelalte spatii libere ale venetiei, piete in inteles urbanistic, se numesc campo, (la plural campi), sau, cand sunt mai mici, in virtutea aceluiasi proces lincvistic, campiello (la plural campielli). (Gheorghe Curinschi-Vorona) Piata San Marco este formata din doua spatii adiacente: piata care contine Biserica San Marco , Turnul Orologiu ,Procuratii Noi si Procutatii Vechi; Turnul Campanil face lecatura cu piateta care contine Biblioteca si Palatul Dogilor. Piata are forma trapezoidala, largindu-se catre biserica San Marco, si creeaza o perspectiva care da senzatia de marire a bisericii (si apropiere), oferindu-i astfel un aspect monumental, si care domina pe orizontala compozitia. Pentru a evidentia mai mult Biserica, si a percepe mai bien volumul, aceasta rupe frontul si patrunde in planul pietei. Basilica San Marco [] constituie, prin caracterul static al volumului sau, comparabil cu neclintirea priamidelor, nucleul organizator al ansamblului [](Gheorghe Curinschi-Vorona) Forma trapezoidala a pietei, cu laturile divergente fata de monumentul dominant lasa impresia ca acesta este mai aproape de centrul pietei, ca este adus mai in fata. [] Pentru a evidentia mai mult biserica San Marco, aceasta se detaseaza de fundalul pietei, intrand in spatiul pietei, volumul ei fiind astfel mai bine valorificat. (Radu Laurian)

Dominanta verticala este Turnul Campanil, care face parte din ambele spatii, astfel dirijand circulatia din piateta catre piata si invers. Turnul se opune biserici San Marco nu doar prin forma ci si prin ornamente, acesta avand o tratare mai sobra , fata de biserica care este mai bogata in forme si detalii. Acesta joaca rol de pivot intre cele doua spatii, delimitand vizual biserica San Marco de palatul Dogilor. [] sobrietatea de tratare a Campanilei se opune cu multa forta bisericii San Marco si palatului Dogilor care, sobrietatea de tratare a Campanilei contrasteaza cu biserica care are forme variate si detalii bogate. [] Campanila joaca rol de pivot in imbinarea spatiilor si mascheaza vederea spre palatul Dogilor, care, daca ar fi privit simultan cu biserica, i-ar neutraliza in parte efectul dominant. (Radu Laurian) []campanilul fixeaza compozitia celor doua spatii adiacente, dirijand parca sensul girator al miscarii pietonilor din Piazzetta in Piazza San Marco si invers. (Gheorghe Curinschi-Vorona) Patruderea in piateta se face din spre canalul Grande. Din acest punct Turnul este privit de la un unghi de 45 de grade. In consecinta privirea este dirijata catre acesta , al carui caracter monumental este subliniat. [] Campanila este cuprinsa intr-un unghi vertical de vedere de 45 de grade. Intr-o astfel de situatie se forteaza oarecum privirea, factorul emotiv s eintensifica [] (Radu Laurian) Latura descihsa a piatetei este delimitata de doua coloane din granit care dirijeaza priviera spre biserica San Giorgio Maggiore, si, in acelasi timp, au rolul de a spori contrastul dintre verticale si orizontale. Coloanele de granit [] participa la concurenta verticalelor si la efectele de contrast intre orizontalele si verticalele ansamblului. (Gheorghe Curinschi-Vorona) [] cele doua coloane care conduc si incadreaza vederea exterioara spre biserica San Giorgio Maggiore. (Radu Laurian)

Desi elementele pietei San Marco difera ca proportii si inaltime si stil, ele dau un caracter unitar pietei. Volumele se afla intr-un echilibru perfect si diversitatea nu deranjeaza, ci dimpotriva, este unul din factorii care echilibreaza aceste volume. Din punct de vedere al stilurilor arhitecturale, Vorona sustine ca fatadele originale ale cladirilor dadeau un caracter mai unitar pietei. Cladirile preiferice ale pietei erau marginite de un dublu sir de galerii deschise ca arcade sprijinite pe coloane de piatra de Istria. Repetarea acestui element dadea pietei San Marco un caracter unitar, poate, chiar mai inchegat decat cel actual, cand aceeasi idee plastica este realizata prin aportul unor stiluri si epoci diferite. (Gheorghe Curinschi-Vorona) Aici intalnim un exemplu clasic de realizare aa unitatii unui ansamblu cu ajutorul contrastelor. Diferentierea in tratarea contrastanta a diverselor elemente prezinta un aspect unitar datorita echilibrului dintre volume, unitatii de inaltime al elementelor secundare, proportiei elementelor si valorii dominantei, careia ii sunt subordonate celelalte parti care formeaza ansamblul. (Radu Laurian)

Bibliografie Laurian, Radu Probleme de estetica oraselor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1962 Curinschi-Vorona, Gheorghe Venetia, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982 Student Ciurea Victor Grupa 21 A

PIATA SAN MARCO, VENETIA

Bibliografie Laurian, Radu Probleme de estetica oraselor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1962 Curinschi-Vorona, Gheorghe Venetia, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1982

Student Grupa

Ciurea Victor 21 A