Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE Specializarea Inginerie si management

in alimentatie publica si agroturism

Page | 1

Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii

Marcu Adelina-Giorgiana Grupa 8315

Mai nou. Asadar. reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate specifica secolului nostru. evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educatie. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. evolutia stiintelor. de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare. au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului. educatia se referea doar la o etapa din viata omului. nevoia de incredere in viitor si in progres. iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii". Deci. Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale. Incepand cu primit ani de viata. criza modelelor relationale si de viata. Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte externe sau interne. In trecut. precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire. pe tot parcursul vietii sale. ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter . realizat de familie. Seneca de exemplu. mobilitatea profesiilor. considera ca si "batranii trebuie sa invete". chiar si in aceste conditii. Ca orice fenomen social. marile personalitati ale omenirii. educatia ca proces de modelare a personalitatii. Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul socia! schitat de accelerarea schimbarilor. educatia permanenta devine o necesitate a societatii contemporane. sentimentul demnitatii personale. necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate. nivelul crescut al aspiratiilor individuale. dinamismului. Dar. scoala. Ea a aparut odata cu societatea. de la leagan pana la mormant". Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul. Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii.Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii Page | 2 Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii. sporirea timpului liber. fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. dar si ale individului. igienico-sanitare. educatia are in mod implicit si un caracter istoric.

dezvoltat in functie de valorile pedagogice fundamentale evocate. e) educatia fizica. sanatate) care confera activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane un cadru dimensional stabil. 3. In acest domeniu putem include: 1. realizat / realizabil. in mod obiectiv. b) educatia intelectuala. prin sistemul de cunostinte. Pavelcu spunand ca: "nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte''. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Fundamentele pedagogiei si Teoria educatiei). Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza de lansare". vizeaza urmatoarele cinci continuturi generale ale educatiei. apreciate critic la nivelul stiintelor educatiei considerate fundamentale. Acest cadru dimensional stabil. sintetizate.independent si ii cultiva increderea in sine. Educatia morala are ca obiectiv fundamental formarea- . adevar. Menirea scolii. principii si norme de actiune specifice. realizarea si dezvoltarea activitatilor de educatie si instruire organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Didactica generala sau de Teoria si metodologia instruirii). Numai o angajare completa in ceea ce intreprinde personalitatea este capabila sa devina forta motrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativ in procesul educational. adevar aplicat / util. a) Educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii realizabila prin intermediul valorilor etice care concentreaza toate dimensiunile binelui moral. care vizeaza descoperirea si valorificarea unor legitati. prezente. d) educatia estetica. in mod special. Pedagogia este stiinta socioumana care studiaza educatia la nivelul functiei si a structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice. 2. Abordarea problemelor fundamentale ale pedagogiei presupune explicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului. Teoria generala a educatiei (care include disciplinele propuse in planul de invatamant al facultatii. la nivelul oricarei activitatii de educatie / instruire: a) educatia morala. de perfectionare. nevoia de educatie. la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. 4. Teoria generala a instruirii (care include disciplina propuse in planul de invatamant al facultatii. analizate. priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua de educatie. a activitatii profesionale consta in a provoca in constiinta educatului. frumos. care pot fi aplicate. Continuturile generale ale educatiei reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale (bine. Teoria si metodologia curriculumului – are ca obiect de studiu specific: proiectarea. c) educatia tehnologica (aplicativa). Teoria si metodologia cercetarii pedagogice – are ca obiect de studiu specific: evidentierea fundamentelor epistemologice ale domeniului si a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitatilor organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. O astfel Page | 3 de activitate a avut in vedere academicianul V.

. sportive. determinat de aparitia periodica a unor "noi continuturi". generale si specifice. fiecarei societati si comunitati. determinat de structura de organizare bio-psiho-socio-culturala a personalitatii. mai ales in cadrul procesului de invatamant. Educatia estetica nu se reduce deci la educatia artistica. exprimate in termeni de utilitate. .). de genul celor instituite in ultimele decenii la nivel de UNESCO: educatia ecologica. determinat de interdependenta existenta intre educatia intelectualamorala-tehnologica-estetica-fizica. Aceste continuturi generale ale educatiei reflecta liniile constante de evolutie a personalitatii umane. motivationala. a carei calitate de exemplaritate este valorificata la maximum in toate contextele si situatiile pedagogice posibile.dinamic. realizabila prin dobandirea si practica unei anumite culturi medicale. educatia sanitara moderna. respectiv prin intermediul valorilor stiintei (rigoare. arta. . educatia pentru tehnologie si progres. societate.dezvoltarea constiintei morale care vizeaza optimizarea raporturilor omului cu lumea si cu sine. legitate etc. unitar. b) Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta". caracteriala. adaptabile la contextul propriu fiecarei etape istorice. educatia demografica. Educatia intelectuala are un rol fundamental in cadrul oricarei activitati de formare-dezvoltare a personalitati. Ele au un caracter: . productivitate. tehnologica. igienicosanitare.integral. constituind o premisa calitativa absolut necesara pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educatiei – educatia: morala.deschis. .obiectiv. Educatia fizica urmareste formarea constiintei fizice. estetica c) Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor stiintei aplicate. educatia fata de mass-media. obiectivitate. d) Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent in natura. precizie. in mod special. determinat de corelatia pedagogica existenta intre "latura informativa" si "latura formativa" a educatiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice. ordine. eficienta. capacitati si atitudini cognitive. educatia pentru democratie. educatia pentru schimbare si dezvoltare. Educatia intelectuala are ca obiectiv Page | 4 fundamental formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice realizabila prin dobandirea unor cunostinte. educatia casnica moderna. in general. cu o larga sustinere afectiva. e) Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor sanatatii umane.

seminarii etice. educatia ecologica abordata ca "modul" in cadrul biologiei. dar si la nivelul educatiei: intelectuale ."Noile educatii" "Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei. in functie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiile specifice fiecarui sistem educational / de invatamant (de exemplu. geografiei.). .demersul disciplinar . educatiei intelectuale / in Page | 5 invatamantul liceal. educatia ecologica apare ca disciplina scolara integrata in planul de invatamant. .estetice – fizice / igienico-sanitare).. fizica.morale tehnologice . chimie. cu obiective institutionalizate la nivelul programelor scolare). Integrarea "noilor educatii" in programele scolare este realizata / realizabila pe baza a patru demersuri de proiectare a continutului instruirii: .demersul infuzional .demersul transdisciplinar .abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare. in cadrul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane. integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei (de exemplu. economie. abordarea problemelor globale ale educatiei ecologice din perspectiva unei echipe formata din profesori de biologie. concursuri scolare etc. Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii: . educatia ecologica poate fi integrata la nivelul educatiei morale / in invatamantul primar.). sociologie.demersul modular . problematica educatiei ecologice este abordata simultan la nivelul biologiei. Formele generale ale educatiei Formele generale ale educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate.abordarea "noilor educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice" propuse anual sau trimestrial/semestrial de "echipe de profesori" (de exemplu.abordarea problematicii "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare (de exemplu. geografie. cu obiective specifice dimensiunii educatiei intelectuale). fizicii etc. dezbateri tematice.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare distincte (de exemplu. in cadrul unor lectii de sinteza. filosofie etc. educatiei tehnologice / in invatamantul profesional etc. chimiei. succesiv sau simultan. . in invatamantul liceal.

caracterizari etc. Educatia formala este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant. favorabil reusitei pedagogice. manuale scolare. operabile la nivel moral – intelectual – tehnologic – estetic – fizic: a) dobandirea cunostintelor fundamentale in interdependenta lor sistemica. c) aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de integrare scolara-postscolara.a) criteriul proiectarii: educatie institutionala / cu obiective specifice institutionalizate (educatia formala-nonformala). calificative. b) exersarea aptitudinilor si a atitudinilor umane intr-un cadru metodic stimulativ. pentru "asigurarea succesului unui numar cat mai mare de elevi si studenti" (Vaideanu. profesionala. sub indrumarea cadrelor didactice de specialitate. multiplicabile in continuturi specifice. deschis. b) orientarea prioritara a "finalitatilor" spre parcurgerea "programei". realizata prin corelarea activitatii cadrelor didactice de diferite specialitati la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice". fara obiective specifice institutionalizate (educatie informala). manuale. educatie realizata doar pe baza unor influente Page | 6 implicite (educatia informala). cursuri. aprecieri. perfectibil. care asigura dirijarea constienta a raporturilor functional-structurale dintre "educator" si "educat" realizate intr-un context metodologic de predare-invatare-evaluare. in acelasi timp. Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor (si al influentelor) pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic. George. cursuri universitare. urmatoarele coordonate functionale. d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase. b) criteriul organizarii: educatie realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala-nonformala). materiale de invatare etc. Educatia formala dezvolta urmatoarele obiective generale. centre de perfectionare etc.226). Educatia formala reflecta.). programe. programe. valabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) proiectarea pedagogica organizata pe baza de planuri. universitati. materiale de stimulare a invatarii etc. 1988.. pe niveluri si trepte de studii (scoli. . universitara-postuniversitara.) in cadrul unui proces de instruire realizat cu maximum de rigurozitate in timp si spatiu (plan. pag. c) invatarea scolara/universitara sistematica. realizata prin: note. educatie noninstitutionala / realizata implicit.

b) un circuit pedagogic situat in afara scolii: .Educatia nonformala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia.organizarea facultativa. instruire permanenta. Structura actiunii educationale de tip nonformal are un plus de flexibilitate si de deschidere in raport cu influentele campului psihosocial care concentreaza si multiplica numeroase efecte centrale si secundare. . vizite. extradidactice sau extrascolare.activitati periscolare.. cursuri. mediateca. profesional. cinema etc. concursuri. radio. neformalizata. tabere. coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocatie": sprijinirea elevilor si chiar a adultilor cu sanse reduse de acces la o scolaritate normala. etc. universitati populare. Ele probeaza .cu programe speciale de educatie permanenta etc. cu programe deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta . cu accente psihologice. cu deschideri speciale spre experiment si inovatie. ansambluri sportive.. cu retele de programe nonformale etc. organizate pentru valorificarea educativa a timpului liber: cu resurse traditionale: excursii.proiectarea pedagogica neformalizata.activitati parascolare. Activitatile de educatie nonformala au un caracter institutional. intreceri. cu resurse moderne: videoteca. instruire asistata pe calculator.la nivel general-uman. . cercuri interdisciplinare. reciclare. artistice. ca "solutii alternative" de perfectionare. competitii.cateva note specifice: . fara note sau calificative oficiale. prioritar stimulative.. televiziune scolara..) si de expozitii etc. organizate in mediul socioprofesional. proiectat si realizat in timp si spatiu. sportiv. stimularea dezvoltarii socioeconomice si culturale a personalitatii umane si a comunitatilor locale . olimpiade scolare/universitare. direct si indirect. radio-televiziune scolara. cercuri tematice / transdisciplinare. vizionari de spectacole (teatru. dependente de stilul activitatii de formaredezvoltare a personalitatii. conferinte tematice . Aceasta structura parcurge doua coordonate functionale specifice educatiei nonformale. discoteca. culturale etc.in comparatie cu activitatile de educatie formala . . activat prin "organisme scolare conexe". Educatia nonformala sprijina. institutionalizate special la nivel de: presa pedagogica. actiunile si influentele sistemu-lui Page | 7 de invatamant. pe doua circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat in afara clasei: cercuri pe discipline de invatamant.evaluarea facultativa. cluburi. estetic civic. neformalizata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale.

comunitatii (locale. an. nationale).). foarte variata si inegala de la zi la zi. Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe terenul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalitatii. mass-mediei (presa scrisa. radio. la nivel didactic si extradidactic. deosebite de institutiile mass-media specializate in educatie .) si organizate (provenite de la nivelul institutiilor mass-media care nu angajeaza raspunderi pedagogice explicite. realizabile in mediul scolar si extrascolar: lectii tematice. informale) si nonformale". universitar etc. Institutionalizarea interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita "o abordare holistica". televiziune etc.n.activitati de sinteza (capitol. intr-o expansiune cantitativa greu controlabila. Interpretarile postmoderne – realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului – evidentiaza necesitatea integrarii educatiei informale in activitatea de proiectare a continutului instruirii in vederea valorificarii efective a resurselor informationale ale acesteia si a experientei de viata a elevului / studentului. cartier. avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale. Educatia informala include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan Page | 8 asupra personalitatii de la nivelul familiei. lectiile deschise (bazate pe informatii provenite din mediul informal. altfel. economic. exercitand "o functie integrativa de sin-teza a diferitelor experiente traite" . (provenite din diferite medii sociale: familie. de la persoana la persoana" . strada. organizate de echipe pluridisciplinare). Interdependenta formelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan individual si social. mediului social (cultural. (micro)grupurilor sociale. completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n. bazate pe informatii provenite din mediul informal. localitate. (micro)grup etc. trimestru. radioteleviziunea.Aceasta "masa informationala enorma" include un ansamblu de influente neorganizate. politic. Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care "ghideaza. organizate interdisciplinar.).). activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio- . sistemele de retele video si de calculatoare – cu profil scolar. religios etc. teritoriale. realizabila pe doua coordonate pedagogice: o coordonata orizontala si o coordonata verticala In aceasta perspectiva pot fi proiectate mai multe modalitati de articulare a celor trei forme de educatie/instruire.Dezvoltarea educatiei nonformale angajeaza "noile mass-media" care intervin din ce in ce mai eficient. urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scrisa. aflate. Societatea contemporana extinde aria de influente a educatiei informale care este sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena. ciclu scolar etc.

organizate in echipe interdisciplinar si pluridisciplinare (care valorifica informatiile de tip nonformal-informal).. Page | 9 . activitati de invatare independenta. activitati educative / ore de dirigentie etc.umane. organizate la nivel didactic. activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice. excursii didactice etc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful