Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE Specializarea Inginerie si management

in alimentatie publica si agroturism

Page | 1

Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii

Marcu Adelina-Giorgiana Grupa 8315

de la leagan pana la mormant". educatia se referea doar la o etapa din viata omului. Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul socia! schitat de accelerarea schimbarilor. Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul. marile personalitati ale omenirii. precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. realizat de familie. considera ca si "batranii trebuie sa invete". Deci. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. nivelul crescut al aspiratiilor individuale. Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala. se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire. evolutia stiintelor. iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii". reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate specifica secolului nostru. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. pe tot parcursul vietii sale. evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii. mobilitatea profesiilor. au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului. Asadar. educatia ca proces de modelare a personalitatii. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educatie. igienico-sanitare. dinamismului. de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare. Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte externe sau interne. ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter . Dar. educatia permanenta devine o necesitate a societatii contemporane. In trecut. dar si ale individului. fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. sentimentul demnitatii personale. scoala. nevoia de incredere in viitor si in progres. necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate. criza modelelor relationale si de viata. Ca orice fenomen social. Incepand cu primit ani de viata. Seneca de exemplu. educatia are in mod implicit si un caracter istoric. Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale. Ea a aparut odata cu societatea. chiar si in aceste conditii. Mai nou.Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii Page | 2 Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii. sporirea timpului liber.

3. a activitatii profesionale consta in a provoca in constiinta educatului. apreciate critic la nivelul stiintelor educatiei considerate fundamentale. la nivelul oricarei activitatii de educatie / instruire: a) educatia morala. frumos. realizat / realizabil. Menirea scolii. 2. Numai o angajare completa in ceea ce intreprinde personalitatea este capabila sa devina forta motrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativ in procesul educational. Teoria si metodologia curriculumului – are ca obiect de studiu specific: proiectarea. b) educatia intelectuala. Teoria generala a instruirii (care include disciplina propuse in planul de invatamant al facultatii. O astfel Page | 3 de activitate a avut in vedere academicianul V. adevar aplicat / util. sintetizate. dezvoltat in functie de valorile pedagogice fundamentale evocate. a) Educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii realizabila prin intermediul valorilor etice care concentreaza toate dimensiunile binelui moral. care pot fi aplicate. vizeaza urmatoarele cinci continuturi generale ale educatiei. Pavelcu spunand ca: "nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte''. Pedagogia este stiinta socioumana care studiaza educatia la nivelul functiei si a structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice. in mod special. adevar. 4. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Didactica generala sau de Teoria si metodologia instruirii). principii si norme de actiune specifice. Acest cadru dimensional stabil. c) educatia tehnologica (aplicativa). Abordarea problemelor fundamentale ale pedagogiei presupune explicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului. la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. prin sistemul de cunostinte. e) educatia fizica. analizate. Teoria si metodologia cercetarii pedagogice – are ca obiect de studiu specific: evidentierea fundamentelor epistemologice ale domeniului si a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitatilor organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. nevoia de educatie.independent si ii cultiva increderea in sine. Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza de lansare". in mod obiectiv. realizarea si dezvoltarea activitatilor de educatie si instruire organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Teoria generala a educatiei (care include disciplinele propuse in planul de invatamant al facultatii. de perfectionare. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Fundamentele pedagogiei si Teoria educatiei). Educatia morala are ca obiectiv fundamental formarea- . care vizeaza descoperirea si valorificarea unor legitati. sanatate) care confera activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane un cadru dimensional stabil. priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua de educatie. prezente. In acest domeniu putem include: 1. Continuturile generale ale educatiei reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale (bine. d) educatia estetica.

unitar. educatia pentru democratie. capacitati si atitudini cognitive. educatia demografica. educatia fata de mass-media. precizie. determinat de corelatia pedagogica existenta intre "latura informativa" si "latura formativa" a educatiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice. tehnologica.deschis. educatia sanitara moderna. generale si specifice. obiectivitate. caracteriala. in mod special. a carei calitate de exemplaritate este valorificata la maximum in toate contextele si situatiile pedagogice posibile. Aceste continuturi generale ale educatiei reflecta liniile constante de evolutie a personalitatii umane.). . eficienta. Educatia fizica urmareste formarea constiintei fizice. mai ales in cadrul procesului de invatamant. determinat de aparitia periodica a unor "noi continuturi". constituind o premisa calitativa absolut necesara pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educatiei – educatia: morala. Educatia intelectuala are ca obiectiv Page | 4 fundamental formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice realizabila prin dobandirea unor cunostinte. educatia pentru tehnologie si progres. educatia casnica moderna. educatia pentru schimbare si dezvoltare. adaptabile la contextul propriu fiecarei etape istorice. cu o larga sustinere afectiva. estetica c) Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor stiintei aplicate. Educatia estetica nu se reduce deci la educatia artistica. motivationala. . in general. arta. de genul celor instituite in ultimele decenii la nivel de UNESCO: educatia ecologica. igienicosanitare. Ele au un caracter: . sportive. realizabila prin dobandirea si practica unei anumite culturi medicale. respectiv prin intermediul valorilor stiintei (rigoare. determinat de structura de organizare bio-psiho-socio-culturala a personalitatii.dezvoltarea constiintei morale care vizeaza optimizarea raporturilor omului cu lumea si cu sine. b) Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta". . Educatia intelectuala are un rol fundamental in cadrul oricarei activitati de formare-dezvoltare a personalitati. societate.dinamic.integral. productivitate. e) Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor sanatatii umane. exprimate in termeni de utilitate. fiecarei societati si comunitati. ordine. . d) Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent in natura.obiectiv. determinat de interdependenta existenta intre educatia intelectualamorala-tehnologica-estetica-fizica. legitate etc.

problematica educatiei ecologice este abordata simultan la nivelul biologiei. fizica.demersul transdisciplinar . . fizicii etc. Formele generale ale educatiei Formele generale ale educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate. . educatiei tehnologice / in invatamantul profesional etc.estetice – fizice / igienico-sanitare).). educatiei intelectuale / in Page | 5 invatamantul liceal. cu obiective institutionalizate la nivelul programelor scolare).abordarea problematicii "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare (de exemplu.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare. in cadrul unor lectii de sinteza.). educatia ecologica poate fi integrata la nivelul educatiei morale / in invatamantul primar. filosofie etc. succesiv sau simultan. economie. geografie. chimie. sociologie. concursuri scolare etc. geografiei.demersul infuzional .. in functie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiile specifice fiecarui sistem educational / de invatamant (de exemplu. in cadrul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane. integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei (de exemplu.morale tehnologice . dar si la nivelul educatiei: intelectuale . educatia ecologica abordata ca "modul" in cadrul biologiei. Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii: .abordarea "noilor educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice" propuse anual sau trimestrial/semestrial de "echipe de profesori" (de exemplu. Integrarea "noilor educatii" in programele scolare este realizata / realizabila pe baza a patru demersuri de proiectare a continutului instruirii: . abordarea problemelor globale ale educatiei ecologice din perspectiva unei echipe formata din profesori de biologie. educatia ecologica apare ca disciplina scolara integrata in planul de invatamant. cu obiective specifice dimensiunii educatiei intelectuale). chimiei. dezbateri tematice. seminarii etice.demersul modular . in invatamantul liceal."Noile educatii" "Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei.demersul disciplinar . .abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare distincte (de exemplu.

1988. Educatia formala dezvolta urmatoarele obiective generale. perfectibil. pag. sub indrumarea cadrelor didactice de specialitate. materiale de stimulare a invatarii etc. b) exersarea aptitudinilor si a atitudinilor umane intr-un cadru metodic stimulativ. in acelasi timp. universitara-postuniversitara. deschis. aprecieri. multiplicabile in continuturi specifice. cursuri universitare. programe.226).. centre de perfectionare etc. urmatoarele coordonate functionale. universitati. b) orientarea prioritara a "finalitatilor" spre parcurgerea "programei". calificative. favorabil reusitei pedagogice. c) aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de integrare scolara-postscolara. care asigura dirijarea constienta a raporturilor functional-structurale dintre "educator" si "educat" realizate intr-un context metodologic de predare-invatare-evaluare. George. d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase. b) criteriul organizarii: educatie realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala-nonformala). cursuri. educatie noninstitutionala / realizata implicit. realizata prin corelarea activitatii cadrelor didactice de diferite specialitati la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice". Educatia formala reflecta. pe niveluri si trepte de studii (scoli. educatie realizata doar pe baza unor influente Page | 6 implicite (educatia informala). operabile la nivel moral – intelectual – tehnologic – estetic – fizic: a) dobandirea cunostintelor fundamentale in interdependenta lor sistemica. materiale de invatare etc. Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor (si al influentelor) pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic.a) criteriul proiectarii: educatie institutionala / cu obiective specifice institutionalizate (educatia formala-nonformala). Educatia formala este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant.). programe. manuale scolare. manuale. realizata prin: note. valabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) proiectarea pedagogica organizata pe baza de planuri. profesionala. . c) invatarea scolara/universitara sistematica. pentru "asigurarea succesului unui numar cat mai mare de elevi si studenti" (Vaideanu. fara obiective specifice institutionalizate (educatie informala). caracterizari etc.) in cadrul unui proces de instruire realizat cu maximum de rigurozitate in timp si spatiu (plan.

intreceri. vizite. Activitatile de educatie nonformala au un caracter institutional. culturale etc. extradidactice sau extrascolare. cluburi.activitati periscolare. tabere. cu programe deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta . etc. radio-televiziune scolara. proiectat si realizat in timp si spatiu. cercuri interdisciplinare. neformalizata. universitati populare. competitii. cu deschideri speciale spre experiment si inovatie. organizate pentru valorificarea educativa a timpului liber: cu resurse traditionale: excursii. pe doua circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat in afara clasei: cercuri pe discipline de invatamant. ansambluri sportive.. actiunile si influentele sistemu-lui Page | 7 de invatamant.) si de expozitii etc. instruire asistata pe calculator.Educatia nonformala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia. estetic civic.la nivel general-uman.proiectarea pedagogica neformalizata.. Aceasta structura parcurge doua coordonate functionale specifice educatiei nonformale.evaluarea facultativa. discoteca. organizate in mediul socioprofesional. prioritar stimulative. mediateca. fara note sau calificative oficiale.. cursuri. coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocatie": sprijinirea elevilor si chiar a adultilor cu sanse reduse de acces la o scolaritate normala. Ele probeaza .activitati parascolare. direct si indirect. cercuri tematice / transdisciplinare. olimpiade scolare/universitare. profesional. .cu programe speciale de educatie permanenta etc. Educatia nonformala sprijina. reciclare.organizarea facultativa.. radio. televiziune scolara. stimularea dezvoltarii socioeconomice si culturale a personalitatii umane si a comunitatilor locale . activat prin "organisme scolare conexe". Structura actiunii educationale de tip nonformal are un plus de flexibilitate si de deschidere in raport cu influentele campului psihosocial care concentreaza si multiplica numeroase efecte centrale si secundare. . ca "solutii alternative" de perfectionare. dependente de stilul activitatii de formaredezvoltare a personalitatii.cateva note specifice: . sportiv. conferinte tematice . concursuri. instruire permanenta. cu accente psihologice. institutionalizate special la nivel de: presa pedagogica. neformalizata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale. cinema etc. . artistice. cu retele de programe nonformale etc. b) un circuit pedagogic situat in afara scolii: . vizionari de spectacole (teatru. cu resurse moderne: videoteca.in comparatie cu activitatile de educatie formala .

deosebite de institutiile mass-media specializate in educatie .Dezvoltarea educatiei nonformale angajeaza "noile mass-media" care intervin din ce in ce mai eficient. (micro)grup etc. organizate interdisciplinar. aflate. Institutionalizarea interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita "o abordare holistica". organizate de echipe pluridisciplinare). mediului social (cultural. religios etc. televiziune etc. (micro)grupurilor sociale. ciclu scolar etc. an. intr-o expansiune cantitativa greu controlabila. comunitatii (locale. realizabila pe doua coordonate pedagogice: o coordonata orizontala si o coordonata verticala In aceasta perspectiva pot fi proiectate mai multe modalitati de articulare a celor trei forme de educatie/instruire. Interdependenta formelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan individual si social.). cartier. radio. universitar etc. strada. bazate pe informatii provenite din mediul informal. nationale).) si organizate (provenite de la nivelul institutiilor mass-media care nu angajeaza raspunderi pedagogice explicite. la nivel didactic si extradidactic. Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care "ghideaza. realizabile in mediul scolar si extrascolar: lectii tematice. de la persoana la persoana" .). localitate. lectiile deschise (bazate pe informatii provenite din mediul informal. economic. exercitand "o functie integrativa de sin-teza a diferitelor experiente traite" . Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe terenul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalitatii.). informale) si nonformale". activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio- . avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale. completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n. foarte variata si inegala de la zi la zi. Educatia informala include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan Page | 8 asupra personalitatii de la nivelul familiei. Societatea contemporana extinde aria de influente a educatiei informale care este sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena. politic.n.Aceasta "masa informationala enorma" include un ansamblu de influente neorganizate. trimestru. radioteleviziunea. mass-mediei (presa scrisa.activitati de sinteza (capitol. (provenite din diferite medii sociale: familie. Interpretarile postmoderne – realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului – evidentiaza necesitatea integrarii educatiei informale in activitatea de proiectare a continutului instruirii in vederea valorificarii efective a resurselor informationale ale acesteia si a experientei de viata a elevului / studentului. sistemele de retele video si de calculatoare – cu profil scolar. urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scrisa. teritoriale. altfel.

excursii didactice etc. organizate la nivel didactic. Page | 9 . activitati educative / ore de dirigentie etc. activitati de invatare independenta. organizate in echipe interdisciplinar si pluridisciplinare (care valorifica informatiile de tip nonformal-informal).umane. activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful