Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE Specializarea Inginerie si management

in alimentatie publica si agroturism

Page | 1

Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii

Marcu Adelina-Giorgiana Grupa 8315

nevoia de incredere in viitor si in progres. Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul socia! schitat de accelerarea schimbarilor. realizat de familie. nivelul crescut al aspiratiilor individuale. de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare. scoala. educatia permanenta devine o necesitate a societatii contemporane. Incepand cu primit ani de viata. evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii. Dar. au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului. educatia are in mod implicit si un caracter istoric. dar si ale individului. Ca orice fenomen social. fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. Seneca de exemplu. sentimentul demnitatii personale. Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale. chiar si in aceste conditii. Deci. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educatie. precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. criza modelelor relationale si de viata. sporirea timpului liber. reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate specifica secolului nostru. Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul. necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate. mobilitatea profesiilor. In trecut. se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire. ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter . de la leagan pana la mormant".Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii Page | 2 Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii. dinamismului. iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii". Mai nou. Ea a aparut odata cu societatea. Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte externe sau interne. igienico-sanitare. evolutia stiintelor. educatia se referea doar la o etapa din viata omului. educatia ca proces de modelare a personalitatii. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. considera ca si "batranii trebuie sa invete". pe tot parcursul vietii sale. Asadar. marile personalitati ale omenirii.

realizarea si dezvoltarea activitatilor de educatie si instruire organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. adevar aplicat / util. e) educatia fizica. de perfectionare. 2. d) educatia estetica. dezvoltat in functie de valorile pedagogice fundamentale evocate. prin sistemul de cunostinte. c) educatia tehnologica (aplicativa). sintetizate. la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Abordarea problemelor fundamentale ale pedagogiei presupune explicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului.independent si ii cultiva increderea in sine. care pot fi aplicate. In acest domeniu putem include: 1. care vizeaza descoperirea si valorificarea unor legitati. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Fundamentele pedagogiei si Teoria educatiei). sanatate) care confera activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane un cadru dimensional stabil. in mod special. analizate. Pavelcu spunand ca: "nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte''. a) Educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii realizabila prin intermediul valorilor etice care concentreaza toate dimensiunile binelui moral. O astfel Page | 3 de activitate a avut in vedere academicianul V. priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua de educatie. prezente. Continuturile generale ale educatiei reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale (bine. a activitatii profesionale consta in a provoca in constiinta educatului. b) educatia intelectuala. frumos. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Didactica generala sau de Teoria si metodologia instruirii). nevoia de educatie. Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza de lansare". apreciate critic la nivelul stiintelor educatiei considerate fundamentale. Pedagogia este stiinta socioumana care studiaza educatia la nivelul functiei si a structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice. Menirea scolii. Acest cadru dimensional stabil. Teoria generala a educatiei (care include disciplinele propuse in planul de invatamant al facultatii. vizeaza urmatoarele cinci continuturi generale ale educatiei. Numai o angajare completa in ceea ce intreprinde personalitatea este capabila sa devina forta motrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativ in procesul educational. 4. Teoria si metodologia cercetarii pedagogice – are ca obiect de studiu specific: evidentierea fundamentelor epistemologice ale domeniului si a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitatilor organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Educatia morala are ca obiectiv fundamental formarea- . la nivelul oricarei activitatii de educatie / instruire: a) educatia morala. Teoria generala a instruirii (care include disciplina propuse in planul de invatamant al facultatii. realizat / realizabil. 3. Teoria si metodologia curriculumului – are ca obiect de studiu specific: proiectarea. principii si norme de actiune specifice. in mod obiectiv. adevar.

. Ele au un caracter: . . Educatia intelectuala are un rol fundamental in cadrul oricarei activitati de formare-dezvoltare a personalitati. educatia sanitara moderna.dinamic. e) Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor sanatatii umane. estetica c) Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor stiintei aplicate. igienicosanitare.deschis. sportive. de genul celor instituite in ultimele decenii la nivel de UNESCO: educatia ecologica. realizabila prin dobandirea si practica unei anumite culturi medicale. caracteriala. educatia fata de mass-media. educatia demografica.dezvoltarea constiintei morale care vizeaza optimizarea raporturilor omului cu lumea si cu sine. arta. Educatia fizica urmareste formarea constiintei fizice. educatia pentru tehnologie si progres. b) Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta". a carei calitate de exemplaritate este valorificata la maximum in toate contextele si situatiile pedagogice posibile. legitate etc. fiecarei societati si comunitati. motivationala. in mod special. determinat de corelatia pedagogica existenta intre "latura informativa" si "latura formativa" a educatiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice. constituind o premisa calitativa absolut necesara pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educatiei – educatia: morala. obiectivitate. societate. respectiv prin intermediul valorilor stiintei (rigoare. cu o larga sustinere afectiva. ordine. d) Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent in natura.obiectiv. unitar. educatia pentru schimbare si dezvoltare.integral. educatia pentru democratie. Educatia intelectuala are ca obiectiv Page | 4 fundamental formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice realizabila prin dobandirea unor cunostinte. mai ales in cadrul procesului de invatamant. exprimate in termeni de utilitate. adaptabile la contextul propriu fiecarei etape istorice. determinat de interdependenta existenta intre educatia intelectualamorala-tehnologica-estetica-fizica. Aceste continuturi generale ale educatiei reflecta liniile constante de evolutie a personalitatii umane. Educatia estetica nu se reduce deci la educatia artistica. . determinat de aparitia periodica a unor "noi continuturi". . determinat de structura de organizare bio-psiho-socio-culturala a personalitatii. productivitate. educatia casnica moderna. tehnologica. precizie. in general. capacitati si atitudini cognitive. generale si specifice. eficienta.).

Integrarea "noilor educatii" in programele scolare este realizata / realizabila pe baza a patru demersuri de proiectare a continutului instruirii: . in cadrul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane. chimie. fizicii etc. .abordarea "noilor educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice" propuse anual sau trimestrial/semestrial de "echipe de profesori" (de exemplu. geografie."Noile educatii" "Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei.morale tehnologice .). seminarii etice. educatia ecologica poate fi integrata la nivelul educatiei morale / in invatamantul primar. educatiei tehnologice / in invatamantul profesional etc.demersul infuzional .estetice – fizice / igienico-sanitare). geografiei.demersul transdisciplinar .demersul disciplinar .). . in cadrul unor lectii de sinteza. . succesiv sau simultan. chimiei. fizica.abordarea problematicii "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare (de exemplu. Formele generale ale educatiei Formele generale ale educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare. Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii: . educatiei intelectuale / in Page | 5 invatamantul liceal. educatia ecologica apare ca disciplina scolara integrata in planul de invatamant. in functie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiile specifice fiecarui sistem educational / de invatamant (de exemplu.. economie. cu obiective specifice dimensiunii educatiei intelectuale). filosofie etc. in invatamantul liceal. dar si la nivelul educatiei: intelectuale .abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare distincte (de exemplu. integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei (de exemplu. educatia ecologica abordata ca "modul" in cadrul biologiei. problematica educatiei ecologice este abordata simultan la nivelul biologiei.demersul modular . cu obiective institutionalizate la nivelul programelor scolare). concursuri scolare etc. sociologie. dezbateri tematice. abordarea problemelor globale ale educatiei ecologice din perspectiva unei echipe formata din profesori de biologie.

Educatia formala dezvolta urmatoarele obiective generale.226). perfectibil. manuale scolare. b) orientarea prioritara a "finalitatilor" spre parcurgerea "programei". pag. d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase. George. in acelasi timp. sub indrumarea cadrelor didactice de specialitate.a) criteriul proiectarii: educatie institutionala / cu obiective specifice institutionalizate (educatia formala-nonformala). profesionala. urmatoarele coordonate functionale. cursuri universitare. Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor (si al influentelor) pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic. cursuri. Educatia formala reflecta.) in cadrul unui proces de instruire realizat cu maximum de rigurozitate in timp si spatiu (plan. programe. operabile la nivel moral – intelectual – tehnologic – estetic – fizic: a) dobandirea cunostintelor fundamentale in interdependenta lor sistemica. programe. educatie noninstitutionala / realizata implicit. c) invatarea scolara/universitara sistematica. b) criteriul organizarii: educatie realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala-nonformala). pentru "asigurarea succesului unui numar cat mai mare de elevi si studenti" (Vaideanu. realizata prin: note. centre de perfectionare etc. educatie realizata doar pe baza unor influente Page | 6 implicite (educatia informala). c) aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de integrare scolara-postscolara. universitati. deschis. aprecieri. calificative. care asigura dirijarea constienta a raporturilor functional-structurale dintre "educator" si "educat" realizate intr-un context metodologic de predare-invatare-evaluare. materiale de stimulare a invatarii etc. multiplicabile in continuturi specifice. fara obiective specifice institutionalizate (educatie informala).).. pe niveluri si trepte de studii (scoli. Educatia formala este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant. caracterizari etc. 1988. b) exersarea aptitudinilor si a atitudinilor umane intr-un cadru metodic stimulativ. universitara-postuniversitara. manuale. realizata prin corelarea activitatii cadrelor didactice de diferite specialitati la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice". materiale de invatare etc. valabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) proiectarea pedagogica organizata pe baza de planuri. . favorabil reusitei pedagogice.

reciclare.) si de expozitii etc. tabere. profesional. Activitatile de educatie nonformala au un caracter institutional. neformalizata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale. institutionalizate special la nivel de: presa pedagogica. pe doua circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat in afara clasei: cercuri pe discipline de invatamant..proiectarea pedagogica neformalizata. .la nivel general-uman.activitati periscolare.cu programe speciale de educatie permanenta etc. conferinte tematice . prioritar stimulative. radio-televiziune scolara. cercuri tematice / transdisciplinare. Ele probeaza . etc.. intreceri. . mediateca. competitii. instruire asistata pe calculator.. coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocatie": sprijinirea elevilor si chiar a adultilor cu sanse reduse de acces la o scolaritate normala. cu programe deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta . cinema etc. extradidactice sau extrascolare. vizite. olimpiade scolare/universitare.. stimularea dezvoltarii socioeconomice si culturale a personalitatii umane si a comunitatilor locale . universitati populare.evaluarea facultativa. organizate pentru valorificarea educativa a timpului liber: cu resurse traditionale: excursii. cu accente psihologice. Structura actiunii educationale de tip nonformal are un plus de flexibilitate si de deschidere in raport cu influentele campului psihosocial care concentreaza si multiplica numeroase efecte centrale si secundare. cursuri. ansambluri sportive. vizionari de spectacole (teatru.cateva note specifice: . Aceasta structura parcurge doua coordonate functionale specifice educatiei nonformale. sportiv. concursuri. dependente de stilul activitatii de formaredezvoltare a personalitatii. cercuri interdisciplinare. discoteca. Educatia nonformala sprijina. fara note sau calificative oficiale. organizate in mediul socioprofesional. estetic civic. culturale etc. neformalizata. .organizarea facultativa. cu resurse moderne: videoteca. b) un circuit pedagogic situat in afara scolii: . proiectat si realizat in timp si spatiu. cu retele de programe nonformale etc. cluburi. radio.activitati parascolare. direct si indirect.in comparatie cu activitatile de educatie formala . actiunile si influentele sistemu-lui Page | 7 de invatamant. televiziune scolara. instruire permanenta. ca "solutii alternative" de perfectionare. cu deschideri speciale spre experiment si inovatie. artistice.Educatia nonformala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia. activat prin "organisme scolare conexe".

Dezvoltarea educatiei nonformale angajeaza "noile mass-media" care intervin din ce in ce mai eficient. (micro)grupurilor sociale. avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale.) si organizate (provenite de la nivelul institutiilor mass-media care nu angajeaza raspunderi pedagogice explicite. informale) si nonformale". localitate. Societatea contemporana extinde aria de influente a educatiei informale care este sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena. urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scrisa.n. exercitand "o functie integrativa de sin-teza a diferitelor experiente traite" . nationale). sistemele de retele video si de calculatoare – cu profil scolar. teritoriale. mass-mediei (presa scrisa. trimestru. an. la nivel didactic si extradidactic. organizate interdisciplinar. (micro)grup etc. radio. televiziune etc. de la persoana la persoana" . ciclu scolar etc. economic. intr-o expansiune cantitativa greu controlabila. completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n. religios etc. organizate de echipe pluridisciplinare). Educatia informala include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan Page | 8 asupra personalitatii de la nivelul familiei. bazate pe informatii provenite din mediul informal. activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio- . Institutionalizarea interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita "o abordare holistica". mediului social (cultural.). foarte variata si inegala de la zi la zi. Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe terenul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalitatii.). universitar etc. (provenite din diferite medii sociale: familie. politic. comunitatii (locale. lectiile deschise (bazate pe informatii provenite din mediul informal. Interpretarile postmoderne – realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului – evidentiaza necesitatea integrarii educatiei informale in activitatea de proiectare a continutului instruirii in vederea valorificarii efective a resurselor informationale ale acesteia si a experientei de viata a elevului / studentului. strada. deosebite de institutiile mass-media specializate in educatie . Interdependenta formelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan individual si social. aflate.). realizabile in mediul scolar si extrascolar: lectii tematice. cartier. realizabila pe doua coordonate pedagogice: o coordonata orizontala si o coordonata verticala In aceasta perspectiva pot fi proiectate mai multe modalitati de articulare a celor trei forme de educatie/instruire. altfel. radioteleviziunea. Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care "ghideaza.Aceasta "masa informationala enorma" include un ansamblu de influente neorganizate.activitati de sinteza (capitol.

. activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice.umane. Page | 9 . organizate in echipe interdisciplinar si pluridisciplinare (care valorifica informatiile de tip nonformal-informal). organizate la nivel didactic. activitati educative / ore de dirigentie etc. activitati de invatare independenta. excursii didactice etc.