P. 1
Rolul Educatiei in Formarea Personalitatii

Rolul Educatiei in Formarea Personalitatii

|Views: 3,475|Likes:
Published by Adelina Marcu

More info:

Published by: Adelina Marcu on Jan 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/18/2013

pdf

text

original

Universitatea De Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE Specializarea Inginerie si management

in alimentatie publica si agroturism

Page | 1

Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii

Marcu Adelina-Giorgiana Grupa 8315

Asadar. Incepand cu primit ani de viata. nivelul crescut al aspiratiilor individuale. Comenius sustine ca "pentru fiecare om viata este o scoala. Deci. evolueaza si se schimba in functie de transformarile ce se produc in cadrul societatii. sporirea timpului liber. In trecut. educatia ca proces de modelare a personalitatii. chiar si in aceste conditii. scoala. mobilitatea profesiilor. ii formeaza deprinderile si priceperile indispensabile unui caracter . dinamismului. Fiinta umana este in mare masura rezultatul vointei proprii. Seneca de exemplu. educatia are in mod implicit si un caracter istoric. societate are ca scop pregatirea educatului pentru educatie. se pun bazele prin formarea in familie a unor deprinderi de autoservire. de comportare civilizata si a celor legate de activitatile scolare. au insistat pe ideea ca educatia este necesar sa se exercite asupra individului. precum si de cresterea gradului de democratizare a vietii sociale. Scopul fundamental al educatiei permanente este de a mentine si de a imbunatati calitatea vietii si progresul. Pregatirea pentru educatie se realizeaza prin intreg procesul educational. Ca orice fenomen social. de la leagan pana la mormant". marile personalitati ale omenirii. reprezentand un principiu teoretic si actional care incearca sa ordoneze o realitate specifica secolului nostru. Mai nou. Autoeducatia evidentieaza faptul ca omul nu reprezinta un produs inert al unor forte externe sau interne. Se poate spune ca educatia care precede autoeducatia ofera tanarului directia devenirii sale. educatia permanenta devine o necesitate a societatii contemporane. igienico-sanitare. nevoia de incredere in viitor si in progres. realizat de familie. sentimentul demnitatii personale. Ea a aparut odata cu societatea. educatia se referea doar la o etapa din viata omului. fapt datorat ritmului lent de dezvoltare a societatii. considera ca si "batranii trebuie sa invete". pe tot parcursul vietii sale. Cel mai important criteriu care impune si justifica educatia permanenta este factorul socia! schitat de accelerarea schimbarilor. dar si ale individului. criza modelelor relationale si de viata. iar Nicolae lorga precizeaza ca "invatat este omul care se invata necontenit pe dansul si invata necontenit pe altii".Rolul educatiei in dezvoltarea personalitatii Page | 2 Prin educatie se urmareste formarea unei personalitati in concordanta cu cerintele obiective ale societatii. necesitatea educatiei este impusa si de o serie de factori individuali cum ar fi necesitatea integrarii dinamice a omului in societate. Dar. evolutia stiintelor.

sanatate) care confera activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane un cadru dimensional stabil. realizat / realizabil. b) educatia intelectuala. Numai o angajare completa in ceea ce intreprinde personalitatea este capabila sa devina forta motrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativ in procesul educational. dezvoltat in functie de valorile pedagogice fundamentale evocate. Acest cadru dimensional stabil. frumos. in mod special. a activitatii profesionale consta in a provoca in constiinta educatului. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Fundamentele pedagogiei si Teoria educatiei). c) educatia tehnologica (aplicativa). vizeaza urmatoarele cinci continuturi generale ale educatiei. 4. adevar. adevar aplicat / util. la nivelul oricarei activitatii de educatie / instruire: a) educatia morala. Teoria si metodologia cercetarii pedagogice – are ca obiect de studiu specific: evidentierea fundamentelor epistemologice ale domeniului si a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitatilor organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. realizarea si dezvoltarea activitatilor de educatie si instruire organizate la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. care vizeaza descoperirea si valorificarea unor legitati. apreciate critic la nivelul stiintelor educatiei considerate fundamentale. Teoria si metodologia curriculumului – are ca obiect de studiu specific: proiectarea. Educatia pregateste autoeducatia intr-un sens dublu: ofera o "baza de lansare". 2. prezente. Continuturile generale ale educatiei reprezinta ansamblul valorilor pedagogice fundamentale (bine. care pot fi aplicate. a) Educatia morala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a constiintei morale a personalitatii realizabila prin intermediul valorilor etice care concentreaza toate dimensiunile binelui moral. de perfectionare. Pavelcu spunand ca: "nu exista o sursa mai bogata in satisfactii decat aceea de te simti opera propriei tale personalitati si sculptor al propriei tale fiinte''. In acest domeniu putem include: 1. nevoia de educatie. sintetizate. colegiului sau liceului de specialitate sub numele de Didactica generala sau de Teoria si metodologia instruirii). analizate. priceperi si deprinderi se stimuleaza nevoia continua de educatie. d) educatia estetica. Teoria generala a instruirii (care include disciplina propuse in planul de invatamant al facultatii. Menirea scolii. principii si norme de actiune specifice. Educatia morala are ca obiectiv fundamental formarea- . la nivelul sistemului si al procesului de invatamant. Teoria generala a educatiei (care include disciplinele propuse in planul de invatamant al facultatii. Abordarea problemelor fundamentale ale pedagogiei presupune explicarea si intelegerea conceptelor de baza ale domeniului. Pedagogia este stiinta socioumana care studiaza educatia la nivelul functiei si a structurii sale specifice prin metodologii de cercetare specifice.independent si ii cultiva increderea in sine. O astfel Page | 3 de activitate a avut in vedere academicianul V. in mod obiectiv. prin sistemul de cunostinte. e) educatia fizica. 3.

Aceste continuturi generale ale educatiei reflecta liniile constante de evolutie a personalitatii umane. in mod special. b) Educatia intelectuala reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii "prin stiinta si pentru stiinta". adaptabile la contextul propriu fiecarei etape istorice. educatia pentru democratie. . unitar. e) Educatia fizica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii prin intermediul valorilor sanatatii umane. arta. in general. constituind o premisa calitativa absolut necesara pentru realizarea celorlalte dimensiuni ale educatiei – educatia: morala. educatia pentru tehnologie si progres. . determinat de aparitia periodica a unor "noi continuturi". capacitati si atitudini cognitive. determinat de structura de organizare bio-psiho-socio-culturala a personalitatii. ordine. mai ales in cadrul procesului de invatamant. d) Educatia estetica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului existent in natura. . productivitate. educatia demografica. Ele au un caracter: .dezvoltarea constiintei morale care vizeaza optimizarea raporturilor omului cu lumea si cu sine. fiecarei societati si comunitati. . caracteriala. Educatia intelectuala are ca obiectiv Page | 4 fundamental formarea-dezvoltarea constiintei stiintifice realizabila prin dobandirea unor cunostinte.obiectiv.deschis. educatia pentru schimbare si dezvoltare. de genul celor instituite in ultimele decenii la nivel de UNESCO: educatia ecologica. educatia sanitara moderna. educatia casnica moderna.integral. cu o larga sustinere afectiva. eficienta. respectiv prin intermediul valorilor stiintei (rigoare. motivationala. educatia fata de mass-media. precizie. legitate etc. Educatia intelectuala are un rol fundamental in cadrul oricarei activitati de formare-dezvoltare a personalitati. a carei calitate de exemplaritate este valorificata la maximum in toate contextele si situatiile pedagogice posibile. tehnologica. exprimate in termeni de utilitate. generale si specifice. realizabila prin dobandirea si practica unei anumite culturi medicale. Educatia fizica urmareste formarea constiintei fizice. determinat de corelatia pedagogica existenta intre "latura informativa" si "latura formativa" a educatiei intelectuale-morale-tehnologice-estetice-fizice. igienicosanitare. sportive.). estetica c) Educatia tehnologica reprezinta activitatea de formare-dezvoltare a personalitatii umane prin intermediul valorilor stiintei aplicate. determinat de interdependenta existenta intre educatia intelectualamorala-tehnologica-estetica-fizica.dinamic. societate. Educatia estetica nu se reduce deci la educatia artistica. obiectivitate.

fizica. .demersul infuzional .). in functie de particularitatile acestora dar si de "ciclurile vietii" si de conditiile specifice fiecarui sistem educational / de invatamant (de exemplu.demersul disciplinar . in cadrul activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane. cu obiective institutionalizate la nivelul programelor scolare). cu obiective specifice dimensiunii educatiei intelectuale).). abordarea problemelor globale ale educatiei ecologice din perspectiva unei echipe formata din profesori de biologie.morale tehnologice . chimiei. educatia ecologica apare ca disciplina scolara integrata in planul de invatamant. . chimie. educatiei intelectuale / in Page | 5 invatamantul liceal. Integrarea "noilor educatii" in programele scolare este realizata / realizabila pe baza a patru demersuri de proiectare a continutului instruirii: . concursuri scolare etc. in invatamantul liceal.demersul transdisciplinar . sociologie. dezbateri tematice. in cadrul unor lectii de sinteza. filosofie etc.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare distincte (de exemplu. seminarii etice. problematica educatiei ecologice este abordata simultan la nivelul biologiei.abordarea "noilor educatii" la nivelul unor "sinteze stiintifice" propuse anual sau trimestrial/semestrial de "echipe de profesori" (de exemplu.abordarea "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare. dar si la nivelul educatiei: intelectuale . Formele generale ale educatiei Formele generale ale educatiei reprezinta ansamblul actiunilor si al influentelor pedagogice desfasurate. Clasificarea formelor educatiei angajeaza doua categorii de criterii: . . educatia ecologica abordata ca "modul" in cadrul biologiei. educatiei tehnologice / in invatamantul profesional etc.estetice – fizice / igienico-sanitare).demersul modular . educatia ecologica poate fi integrata la nivelul educatiei morale / in invatamantul primar. economie. succesiv sau simultan."Noile educatii" "Noile educatii" sunt adaptabile la nivelul fiecarei dimensiuni a educatiei.abordarea problematicii "noilor educatii" in cadrul unor discipline scolare (de exemplu. integrate la nivelul unor trepte scolare dar si la nivelul unor dimensiuni ale educatiei (de exemplu. fizicii etc. geografie. geografiei..

profesionala. valabile la nivelul sistemului si al procesului de invatamant: a) proiectarea pedagogica organizata pe baza de planuri. educatie noninstitutionala / realizata implicit. centre de perfectionare etc. in acelasi timp. favorabil reusitei pedagogice. fara obiective specifice institutionalizate (educatie informala).a) criteriul proiectarii: educatie institutionala / cu obiective specifice institutionalizate (educatia formala-nonformala). realizata prin: note. manuale scolare. pag. aprecieri. deschis. Educatia formala este organizata institutional in cadrul sistemului de invatamant. programe.). caracterizari etc. George.) in cadrul unui proces de instruire realizat cu maximum de rigurozitate in timp si spatiu (plan. pe niveluri si trepte de studii (scoli. c) aplicarea instrumentelor de evaluare sociala la diferite niveluri si grade de integrare scolara-postscolara. pentru "asigurarea succesului unui numar cat mai mare de elevi si studenti" (Vaideanu. realizata prin corelarea activitatii cadrelor didactice de diferite specialitati la nivelul metodologic al unei "echipe pedagogice". programe. perfectibil. b) orientarea prioritara a "finalitatilor" spre parcurgerea "programei". b) criteriul organizarii: educatie realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala-nonformala). materiale de stimulare a invatarii etc. Educatia formala reflecta. cursuri. Educatia formala dezvolta urmatoarele obiective generale. care asigura dirijarea constienta a raporturilor functional-structurale dintre "educator" si "educat" realizate intr-un context metodologic de predare-invatare-evaluare. cursuri universitare. materiale de invatare etc. . calificative. manuale. sub indrumarea cadrelor didactice de specialitate. Educatia formala reprezinta ansamblul actiunilor (si al influentelor) pedagogice proiectate institutional prin structuri organizate sistemic. universitati. 1988. b) exersarea aptitudinilor si a atitudinilor umane intr-un cadru metodic stimulativ. multiplicabile in continuturi specifice. universitara-postuniversitara. operabile la nivel moral – intelectual – tehnologic – estetic – fizic: a) dobandirea cunostintelor fundamentale in interdependenta lor sistemica. educatie realizata doar pe baza unor influente Page | 6 implicite (educatia informala).. urmatoarele coordonate functionale. d) evaluarea pe criterii socio-pedagogice riguroase. c) invatarea scolara/universitara sistematica.226).

instruire permanenta.proiectarea pedagogica neformalizata.activitati periscolare. cercuri interdisciplinare. institutionalizate special la nivel de: presa pedagogica.cateva note specifice: .) si de expozitii etc. competitii. sportiv. actiunile si influentele sistemu-lui Page | 7 de invatamant. Activitatile de educatie nonformala au un caracter institutional.. olimpiade scolare/universitare. cursuri. cu accente psihologice. instruire asistata pe calculator. neformalizata cu profilare dependenta de optiunile elevilor si ale comunitatilor scolare si locale. discoteca.activitati parascolare. extradidactice sau extrascolare. cluburi. prioritar stimulative. vizite. stimularea dezvoltarii socioeconomice si culturale a personalitatii umane si a comunitatilor locale . reciclare. cu deschideri speciale spre experiment si inovatie. ansambluri sportive. Structura actiunii educationale de tip nonformal are un plus de flexibilitate si de deschidere in raport cu influentele campului psihosocial care concentreaza si multiplica numeroase efecte centrale si secundare. concursuri. televiziune scolara... direct si indirect. fara note sau calificative oficiale. activat prin "organisme scolare conexe". estetic civic. mediateca. cercuri tematice / transdisciplinare. Aceasta structura parcurge doua coordonate functionale specifice educatiei nonformale. artistice.la nivel general-uman. cu programe deschise spre interdisciplinaritate si educatie permanenta . proiectat si realizat in timp si spatiu. Educatia nonformala sprijina. etc. . b) un circuit pedagogic situat in afara scolii: . radio. pe doua circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat in afara clasei: cercuri pe discipline de invatamant. Ele probeaza . vizionari de spectacole (teatru.Educatia nonformala completeaza educatia formala intr-un cadru institutionalizat situat in afara sistemului de invatamant dar si in interiorul acestuia. .. profesional. dependente de stilul activitatii de formaredezvoltare a personalitatii. tabere. . coordonate prezentate uneori ca obiective generale "de vocatie": sprijinirea elevilor si chiar a adultilor cu sanse reduse de acces la o scolaritate normala. neformalizata. universitati populare. organizate in mediul socioprofesional. culturale etc. organizate pentru valorificarea educativa a timpului liber: cu resurse traditionale: excursii. cu resurse moderne: videoteca.in comparatie cu activitatile de educatie formala . conferinte tematice . ca "solutii alternative" de perfectionare.organizarea facultativa. cinema etc.cu programe speciale de educatie permanenta etc. cu retele de programe nonformale etc. radio-televiziune scolara. intreceri.evaluarea facultativa.

organizate de echipe pluridisciplinare).activitati de sinteza (capitol.) si organizate (provenite de la nivelul institutiilor mass-media care nu angajeaza raspunderi pedagogice explicite. strada. avand o capacitate rapida de receptare a tuturor influentelor pedagogice informale. informale) si nonformale". trimestru. bazate pe informatii provenite din mediul informal. (micro)grupurilor sociale. urmare a unor progrese tehnologice permanente: presa scrisa. radioteleviziunea. nationale).). an. mass-mediei (presa scrisa. aflate. universitar etc. de la persoana la persoana" . Interpretarile postmoderne – realizabile din perspectiva paradigmei curriculumului – evidentiaza necesitatea integrarii educatiei informale in activitatea de proiectare a continutului instruirii in vederea valorificarii efective a resurselor informationale ale acesteia si a experientei de viata a elevului / studentului. radio. Educatia informala include ansamblul influentelor pedagogice exercitate spontan Page | 8 asupra personalitatii de la nivelul familiei. Interdependenta formelor de educatie asigura cresterea potentialului pedagogic al activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane in plan individual si social. religios etc. altfel. completeaza si corecteaza achizitiile obtinute prin intermediul educatiei ocazionale (n. Institutionalizarea interdependentelor dintre cele trei forme ale educatiei solicita "o abordare holistica". Societatea contemporana extinde aria de influente a educatiei informale care este sustinuta de "o masa informationala enorma ca volum dar eterogena. Interpretarile clasice evidentiaza rolul prioritar al educatiei formale care "ghideaza. comunitatii (locale. teritoriale. organizate interdisciplinar.Aceasta "masa informationala enorma" include un ansamblu de influente neorganizate.). foarte variata si inegala de la zi la zi. (provenite din diferite medii sociale: familie. exercitand "o functie integrativa de sin-teza a diferitelor experiente traite" . realizabile in mediul scolar si extrascolar: lectii tematice. (micro)grup etc. lectiile deschise (bazate pe informatii provenite din mediul informal. activitati interdisciplinare in domeniul stiintelor socio- . sistemele de retele video si de calculatoare – cu profil scolar. deosebite de institutiile mass-media specializate in educatie . ciclu scolar etc. intr-o expansiune cantitativa greu controlabila. politic. economic. cartier. realizabila pe doua coordonate pedagogice: o coordonata orizontala si o coordonata verticala In aceasta perspectiva pot fi proiectate mai multe modalitati de articulare a celor trei forme de educatie/instruire. Interpretarile moderne evidentiaza posibilitatea preluarii unor prioritati si pe terenul educatiei nonformale care ofera un camp motivational mai larg si mai deschis procesului de formare-dezvoltare a personalitatii.n.Dezvoltarea educatiei nonformale angajeaza "noile mass-media" care intervin din ce in ce mai eficient. televiziune etc. mediului social (cultural.). la nivel didactic si extradidactic. localitate.

organizate in echipe interdisciplinar si pluridisciplinare (care valorifica informatiile de tip nonformal-informal).. organizate la nivel didactic. activitati educative / ore de dirigentie etc.umane. activitati de invatare independenta. excursii didactice etc. activitati extradidactice si/sau extrascolare de tip cercuri stiintifice. Page | 9 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->