.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. Adic . manifest ri spirituale etc. tip rituri. care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). începînd cu aceast perioad . Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401). Tot a a. Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul. m Transilvania. . în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic . cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV. ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. sculptur . broderie). care permite împ r irea cronologic a istoriei sale. corespunde. în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . opere originale etc). âneasc i Moldova.Este perioada primelor forma iuni politice române ti. Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). cu «epoc medieval » (feudal ). schimog ire. . odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te.za celor spuse mai sus. Moldova vania. s-a dezvoltat arta c (arhitectur . ci una «daco-roman ». In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc . p e :ic. pe . pictur . c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român. o îndrumeaz spre noi tenealiz ri. în via a Bisericii se observ mi care. adic a p L'porului român. socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600. drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : .schimbare în desf urarea istoriei. Deci cele dou criterii se folosesc împreun . condi ionîndu-se reciproc.

pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . In Transilvania. adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495).realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600. de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei. se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului. Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859. b) Din 1541 pîn în 1688/1691. cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma. cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. 1 c) Din 1 701 pîn în 1810. se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc . .. care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei».lîng subîmp r irile de ordin cronologic. secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui. respec tiv tefan cel Mare (1504). Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. pîn în 1821. în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. b) Secolul al XVI-lea. epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918. coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România. Moldova i Transilvania. corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688). urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810. întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. P e r i o a d a a p a t r a. d) Epoca «domniilor fanariote». la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu. Cronologic. adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . calvine i unite.

în 1929²30. edi ie îngrijit . Bucure ti. 1908. 7²8. notu. p. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e . POPESCU. .. nr. I 1RENEE MARROU. p. Dasc li de cuget i sim ire româneasc . POPESCU. 1981.fi e m istoria bisericeasc . S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ . Paris. B I B L I O G R A F I E . 1989. IOAN LUPAS. 276 p. Initiation ia critiqui-e edition. Introduclion d l'histoire. ANDREESCU. comentarii de Acad. Contesionalism . 1899 . . V. 20 p. Rolul Bisericii în trecuse. 1978. VIII.1 94 8. Rolul istoriei în în estinismului. 1987. 20 p. ed VI. CONSTANTIN C. Introducere în studiile istorice. Bucure ti. Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti. Paris. > a d a a_ _£Jja. în «Revista de istorie bisericeasc ». marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. 474 p. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. Bucure ti. . WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. 255 p. este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. > p. NICOLAE DOBRESCU. Cluj. în rev «Hrisovul». 2-e edition. N. LENOPOL. Roma. CH. Bucu422 p. 1TANTIN 1. XVl-j-419 p. JERZY TOPOLSK[.. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9. MARIO^ RUFFINI. 1977. Craiova. L'lrtloite ct ses met hades.. t3. d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i. LEON E. X)LAE DOBRESCU. TEODOR M. îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. lorga. 1967. an. 343. 384 p. L + 478 p.. în nOrieti-tiana Periodica». L. 63-154). . Franki61. TEODOR M. Con tiin a istoric . 5²59. 1980. JACQUES GOFF. Bucure ti.. an.isil v an i a. GIURESCU. 1956.-. ed. 1966. n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 .â< de la 1918 pîn azi. 490²530. Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. Introducere în studiile istorice (metodo±). AURELIAN SACERDO EANU. ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . p. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . 181²223. : istoriei. t efan Pascu Teodor. î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri. îndrum ri în cercet ri isterice. Traducere de Aura apu. ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. 259 p. Paris. e octist. Les principes iondamentaux de l'histoire. 1963.. TEODOR M POPESCU. ' I. 1960. 1927 . XVIII+ 1773 p.£Lfî. LANGLOIS.. zweit verbesserle Auflage. 575 p. fasc. p. . . Introducere. 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe.. sous la direction de Charles ruges. în voi. 1909. Paris. L'histoire et ses metliodcs. XXXII. ALEXANDRU TA. Originea . I. HALKIN. Bucure ti." III. 19²30 .. sous la direction de.. 1970. Introduction aux eiuc/es hlsloriques. p. . . Bucure ti. (litografiat). tiin i tehnic în istorie. Paris. ELENA PUHA CRISTIAN. Chvj-Napoca. HALPHEN.NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric. Bucure ti. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti.

c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es. pict ur . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor. dar noastr cu Bizan ul .u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . g f. ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l . i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » . S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e . este este o ra m u r a ei. arta biseric ea sc a t r . j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost.a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . istorice. încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân. u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite. -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce. A n ti m Ivir ea nu l etc. t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e . î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. brod erie. a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia. ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . # ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^. D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^. T ot a a . m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie. sin . va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . st u d ia t se p a rat d e i st oria român.f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a . Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea. dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i. D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice. cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) .^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril.C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. miniaturisU C .^ Qrtodoxe Rom âne. sculptu r . d .^ m ecu m en ic _. c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e .

c u r s d e Ist or i a art e i. fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t . ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ .

area d e l ocuri. D e si g u r . at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c. Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c . pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t.anu mite fapte. vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt. Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c .Jid-ro? ==_ cuvînt. ca r e . C h ili e et c. n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc.tione sj. e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s.. în car e sîn t tre cu t e or a e. A l t fe l s p u s. pâcpoj = scriu. î n t r e g u l e i sc h e l e t . stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne. s e n su l . în ist oria biserice asc . mi car ea.a p e t r e c u t . în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e.o g r e u .a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s . ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ). ti f r d e ac e st e a. )logia (xpovo? = timp. sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i. transmise "dlTt exte. U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. descriu) se ocup yarea. ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e . f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . tgrafia istoric ( ejxo? = popor. i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s . a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i . i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a . S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e . > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e. î n ca r e a u p t i m i t irtiri. n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific.a u e m i s d o c u m e n t e. . in st an el e d e ju d eîri c ea sc . pr e a m u l t e d a t e ar f a c e . pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l. i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta. au petrecut .

Hr. vo m i nd i ca.. su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) .ori gin ar din . l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 .Hr. pornind de la an ul 747 î. stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s).. de la 77 6 î. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u . C u t oat eroarea calculului sau. est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e. . d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e . d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st. a c e st si st e m c r o n o l o g i c s . T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. la gre ci (de 4 ani.. prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or. d e la 2 84 d. 7 5 3 sa u 7 5 4 î. Hr.Hr.a i m p u s . E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s. P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita. an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . adic din D obr ogea. d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina). fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a.. în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i. c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i. p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c. Hr. d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e. ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i. A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v . H r . ) . î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î . t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ».era olim piadelor.‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 . 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i . ) . P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re. nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei. Hr. lu ni. 1 6 i uli e .‡ era babilonian .de u r m rit. ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. g r ea c sa u r o m â n . în cele c e ur m ea z . O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î. Hr. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei. s pt m î ni i zil e. s a u 5 5 0 9 a ni. T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin .. H r.) . d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ). b) E ra cre tin . n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d.la A da m ».S cythia M in or.

2. egiptene. Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924). un eori. putem de o arheologie cre tin . . romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. Pe lîng acestea. Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . la cele mai multe . care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii. 4. Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582. mai des vîr it fa de cea din 1582. ea a luat în ultimul avînt deosebit. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii». în i reconstituirii trecutului. Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. în tr-o conferin inut la Constantinopol. la sup rafa a lui ². dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. cînd. ceea ce prive te calendarul. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial. a‡ monumentele epocii respective. în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. grece ti. descoperirea.cut reform calendaristic în anul 46 î.de la moartea lui. teologia (dpxcuo? = vechi. încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. care a f cut . cleci înc din evul mediu. europ en e. «anul Domnului». medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). 3. în timpul rigorie XIII. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian. rep rezenn monumente. «anul de la în». «anul de la na tere)).Hr.i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea. Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau. clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene.

potire etc).)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi. Mai nou.. c r mid . Paleografia (TOXAOUO? = vechi .cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. Pe bun dreptate. sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române. Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. descifrarea i transcrierea acestora. Epigrafia _(siti =pe. Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr. dar scrise de români . din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. minuscul etc. termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. ca piatra. spre deosebire de epigrafie. cu c utareT 7~transcrierea exact . Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text. Cea clasic ². de cunoa terea. mai cu seam funerare). codicologia (codex-is). precum i cum s-a scris (majuscul. Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. metalul edc. ceramic etc. care studiaz scrisul numai pe materiale tari. catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman . Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. îndeosebi în Dobrogea. tinde s se formeze o nou disciplin . Cea medieval . greac i român . lemnul. tencuial . 7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup .-pâcptw = scriu). o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . în lucrarea sa Paleographia graeca (1708). .parie din necropolele subterane.b) dup Constantin cel Mare. cu ce s-a scris (instrumentul de scris). sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr . care se ocup numai de manuscrisele vechi. cu inscrip ii în limbile slavon . cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici). lemn. Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris.

P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin . ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie. O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . lo maiica (lat. la . C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve. or ga r. p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr. u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . e ocu p . d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . ca sel or d o m nito ar e. d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o . i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i . p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r.t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e . p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. acp pa tarjs.e rj ri ve sc p e r o m ân i ). verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e . p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve.. o r a e l or e t c. di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor. D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ). adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec.r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or.l e ² . î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e. m în stirilor. fa m iliil or n o biliare. pîn în 18 6 3 ). diplo matica s. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. ° d i sci plin au x iliar a i st oriei. si giliu m = pecete). cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. o in sti tu ie. S te mel e ier ar hi lor a par. d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti .In tereseaz i pece ile 3r. 5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . lat.

u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . p r ec u m i c u e d it a r ea l or . 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu.tu r h er al dic pr o pri u -zi s . leg tu ra. tefa n. D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei. mu zicale . în mor mînt ri). F il olo gi a i lin g vi sti ca. ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. al au te nti c it ii l or . El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. C u aj u t or u l a ce st or a. IV) . ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . B u c u r e ti.‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ). cor e gra fice. d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc. p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii. c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. Nerva Hodo (voi. G. n ea m . vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti. fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or. E tn og rafia |i folcloru l. A n dr ei a gu na et c. al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. A nti m Ivir ea nu l. I² III) i Dan Sim onescu (voi. su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. al i n flu en el or su ferite. d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. create i r spî n d ite d e po po r. în p ri m ul rîn d. F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. f ol k l o r e . în alt sen s. cu ist ori a ei. X O O ? = cuvînt. S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz . l ai c e. = popor. pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. literare. A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . Etn ografia ( T 6 S O V O S . întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni. în tip riturile ve chi ² . >v . o b i ceiu ri e t c) . tip ar ). Bibliglagia² Cto i Xtov = carte . studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii. o bic ei urile la na ter e.O O . tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s. F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . n un t . h îrtia. Teod or B l el.

. revist de istorie. 223 p. nr 4. revist de XX. Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice. 1964. I²II. nr. în «ReStnograiie i Folclor». Emil Vîrtosu. 100²104. p. 1968. Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. IAN METZULESCU. nr. 5. sec X/V²XVII. XI. j S4CERDO EANU. 1972. Istorie. Bucure ti. Al. Introducere. dimensiune a istoriei.O. 184 p. PESCARU. 13²21 . XII²XV) . Sigiliile. TEFAN TEFANESCU.. p. Registrele parohiale lvunia. 1. 4²6. XX. ‡>. jraiia chirilic româneasc . Damian P. p. nr. 162²968 . AURELIAN SACERDO EANU. )LAE DR GANU. AURELIAN SACERDO EANU. an. p. TEFAN 'opula ie i societate. nenie privind istoria României. Cluj. 1974. 1982.R. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». Bucure ti. m rturii ale trecutului isto?ic. an. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare. Eledemogralic.. 1971. în B. XVII. EMIL VlRTOSU. 1966. Istorie i etnografie.. nr. nr. Bra ov. 1968. 356 p.'nr. Arhivistic . XX. 7²26 . p. 1. MOLDO VAN. p. Nume de Jocuri. 182 p. 1964. 1967. 13²25. p. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor». an. Bucure ti. Timi oara. p. D. XIII. 1945. an. în '«Revista Arhivelor». Demografia. 3²34. Cluj. 1966. îndrum ri i istorice. E. în «Revista de Statistic ». p. 933²946 . 508 p. 331 p. 1972.B. Etnografia i arhivistic . ETEGAN. ION VL DU 1U. Sigismund Jako. SIGISMUND JAKO i RADU . IV. Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. în «Studii». .. Bogdan. 1. 1946. su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti . M RIA DOGARU. nr. Scrierea latin in evul mediu. Paleogruiia român -chirilic . Din paleogrufia slavo-rom n . tiin social independent . DAN CERNOVODEANU. Bucure ti. 1975. 1.CU. HENRI H. Elemente de cronologie . p 21²47 . în voi. Istorie i demoqralie. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. 11. Dislavo-român ' Francisc Pali. 1. Topoistoire. 3 RBAT. 1976. 1928. XXV + 528 p! . în RRH. Bucure ti. AL. 9²10. IORGU 1ORonimia româneasc .. 3² 52 . IX.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. Dic ionar onomastic românesc. 528²588. 470 p. Sarcilor auxiliare ale istoriei. 1961. Bogdan. în G. 268 p. p.B. 5²6. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie. AL. XX. 7²8. 1965. p. nr. II + 178 p. 1956. 1968.iceasc în rile române. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. XI. an. 3²13 . nr. Heral. 1970. p. 52²60. voi. 1973. L. Sigilore'iorirc la Transilvania). 1966. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. Etnografic i istorie. Sub redac ia. 1962. CONîSCU. an.ograiia. OVIDIU BlRLEA. STAHL. )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric. Bucure ti. ALEXANTEI. 17²46. cultur Bucure ti. Bucure ti. 6. în «Revista de Statisti-IV. 1959²1961. Toponimie i istorie. nr. PETROVICI. STELIAN SCU. 203 p. nr. XI. (toate indic i î mai veche). Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti. 1967. 1963 346 p . 480²507. p. 1145²1161. 1966. 3AN PASCU. G. p.. tiin ele auxiliare ale istoriei. GRAUR. Elian. (studiile : Damian P. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . Etnografia româneasc . în «Observail-economic». Bucure ti. Album sigilo-cure ti. XCI1I. . an. an. TEFAN TEF )crr.. 171 p.

O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum. Pontica ² Constan a. Dacia. Studiul lor formeaz . Arheologia Moldo vei ² Ia i. Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev. rolul i importan a oamenilor în istorie.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. în elegînd prin aceasta. dup originea. scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general. Materiale i Cercet ri Arheologice. QÎîcîaTe" i particulare. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii. p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. caracterul i forma lor. PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale. altele sînt inedite. Vasile Pârvan.). o informa ie scris . Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor).a. Studii i Cercet ri de Istorie Veche. obiecte de cult etc). Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. Constantin Daicoviciu. * *" >‡" . începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . Dumitru Tudor . pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a. dar i în alte p r i ale rii. Acta Musei Napocensis. de" regula. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i.. Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . "obiectul cercet rilor erudi ilor. Sargetia ² Deva. Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor. Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). Ion Barnea.a. de arheologii români : Grigore Tocilescu. de regul . ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici.

). de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST. Leolercq. VI. 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. H. icat pîn acum doua. i. 1²2. Francois . et socii. cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . 1972. II. 11 voi. edi ie nou la 54²1910 (64 voi. p. Bucure ti. editat 'lyte Delehaye. Cele mai cunoscute sînt: J. 1979. cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice). Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. Boeckh (4 voi. apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . III cu 2 tomuri (Berlin. t. 1965. 1975²1977. Ausgew hlle traci *t en. nr. care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea). ed. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. Oxford. Socii Bollandiani. ed.d. pîn la pap a Inocen iu III. în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. R u hb ach. Bruxelles. . m îndeosebi CIL voi. ed . Les martyrs. Biblioteca Hagiographica Graeca. /oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii.‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. 1954. Pa-² 1911. Paris.. 1911. T iib i ngen. IV de G. I I I. III. 1873).B. 1902 . Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. II²III. din 1643. Anvers. Biblioteca Hagiographica Latina. The Acts iri&tian Martyrs. materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. Herbert Musurillo. ecl. Bruxelles. 1 92 9. I²III. ed. 1823²1877). Bucure ti. bruxelles. sec. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. Acta san ctoruin. 1949 . 1976. voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger. 1957 . 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a.

B u cu r e ti. Io an C o m an . olan de zi. a m eri cani. S i biu l. a. B u cu re ti. î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). V ie ile sfin ilor. în 18 07 ² 1 8 15. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. ar men i. su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor. N i c ol a e N e a g a. E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. 1 8 9 8 . fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. 12 v oi. it alieni. d e 3 8 2 vo l u m e. i alte edi ii m ai n oi. a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . liban ezi. cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul . S f. retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. M en i on m. î n ac ela i ti m p. 18 57 ² 1 8 6 6 . cl e ri ci i l ai ci. X V II. o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. u n vol u m m a si v in titu lat . ge r ma ni. voi. la B u cu r e t i. i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . Ioa n R rn u r e an u . L a acea st oper colab ore az catolici. co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ). b el g i en i. P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. text gr ec i tradu cer e latina. în 12 vo lu me. pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii). 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 . A ce a st c ole c ie u ria . In 1 98 7 a a p rut. ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. fie în t rad ucer e. pu blicate la mî n stirea N e am . în 1 9 7 9 . în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV . el ve i en i.a. ru i. D u m itr u F e ci or u . D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . N i c ol a e B a r b u . 1 98 2).). A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e. fie în li mbile originale. T e o d o r B od o g ae . F aaris. au strieci. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . 1 94 5. X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». între altel e. 1 682 ² 16 86 .Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). Ioa n C a sian . N iceta de R e me si an a. pr otestan i si or t o d o c i.. Ia i. S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. S o cr at e. cu 1 61 voi. O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. en gle zi. d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i.

î² . 1973). Martin. Pravila cea Ja Tîrgovi te. Lccl er cq . în 53 de volume. 1740. . Pidalionul de la Neam . Schwartz. Stras-irisLeipzig din 1914. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene. cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J. 2 voi. 2 voi. 1813. Ulyricum sacrum. J. Tot el Farlati. im Breisgau ² Bale. 8 voi. Paris. ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. 1962. 1759²1798.. Sibiu. 164 0. 1652. P. Petit. iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i.‡ Ed. Potli. Texte i studii se g sesc la C. Alberigo. Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H. dintre ortodoc i. continuat de J. Canoanele cu comentarii. Bucure ti. 1780²1819. iiai Mila . Oriens Christianus. P. 1961²1962). II. 3 voi. Conciliorum oecumenicoru m decreta. i L. Coleti. 1970. IV²VI. 27 . Acta Conciliorum oecumenicorum. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). 1852²1859 (grece te). II. de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed.. Ralli i M. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien. 6 voi. D.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. Mansi. Atena. Atena. La noi. acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. reeditat i continuat [902 de J. au ate canoane în Pravila cec mic . . 1907²1910 (reproducere fototehnic . Floren a ² Vene ia. 13 voi. 1871. traducere din sîrbe te... C. Arad. >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. J. voi. 1930²1931.. Buda. Govora. Vene ia. Prodi i H. voi. 1844. P. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor. Joannou. Enhiridion me de Andrei aguna. Paris-Leipzig.. Jedin. B. New York. Martyrolo/ricum. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec.

Izvoare scrise 1. B.a. Bucure ti. au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine. cronica mural de la Bucov . pe vase de ceramic . Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu. cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. cînd izvoarele scrise sînt mai s race. Izvoare epigraiice. constituind voi. pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice). 1885 . extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. P cuiul lui Soare în Dobrogea. cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV). în trecut. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor.O. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. care. pe lemn. în Inscrip ii din bisericile României (2 voi. 1903. Capidava. Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina. Wien. 1905²1908) i în Scrisori. D bîca în Transilvania.II. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos.. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n. aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. S p turile arheologice. Bucure ti. la noi. Dridu i Bucov în Muntenia.R. dup al doilea r zboi mondial. spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . 1892 . More ti.). Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice. Bucure ti. Datorit acestor s p turi arheologice.. Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate. efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea. Die Inschiiften aus der Bukowina. Some eni. Moldovene ti. XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). episcopul Ghenadie En oeanu. . piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i. 1906. pe c r mid sau tencuial . Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B.‡ Eugen Kozak. Bucure ti. i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi. PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr .

). Ia i. V ien a. ru disciplina n oa str . ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit. O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti . vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) . prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. M o sco va. Ieru sali m. 1359 ² ure ti.‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . :e din ele au fost î ns pu blicate. M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are. 1.) sau în arhi vele eparh iale. S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i. B u cu re ti. d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a. a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei. can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania. c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. B ucure ti. D u p d e e m i t e r e.la ra m ure ului (B ucu re ti. 1965. S ibiu.!. 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III. ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu . O ra ul B ucure ti. 1845² 1847). 26 voi.. i e xt e r n e . M u ntele A th os. precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta.. 19 09 ). într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 . B uc. 1862 ² 1864) . C rai ova etc. în diferi te arhi ve î i. d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i . ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. a. arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va. 5 voi. A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. e xterne. C luj. C o nsta n tin o pol . B ac u . ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice. N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. cu prin z to r d e hriso ave. 19 58. 0) . începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a). N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia.

între anii 1876²1942. Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. sub titlul Documente privind istoria României. în .. 1929²1939). 15 voi. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod.istoric a României. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502. 1906²1933) . 1906). G. au contribuit Alexandru Odobescu. Bucure ti. pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române.Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . Ioan Slavici. Bucure ti. 1905). Ion Nistor i al ii. Ia i. Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. li voi. Ia i. I. 2 voi. criticabil ) . 1943) . Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. dar totu i una din culegerile de b az ). La publicarea documentelor. Moldovei i rii Române ti. Gr. Bucure ti. Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor. Bucure ti. numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki. Ia i.. voi. Documente slavo-române. 2 voi. 1931²1932. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. neunitarii. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. între anii 1951²1960. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic.). 1940. Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. 1947).. dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. 6 (13). 1413² 1508. Pe ling acestea... Nicolae Densu ianu. In sfîr it. P. sub îngrijirea acad. Bucure ti. din care au ap rut 4 volume. Documente interne. 31 (34) voi. 25 voi. 1901²1916. 1913) . I. 1897²1902. Andrei O etea (1962²1974). Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. 1938). I²III. Ia i. Bucure ti. Ia i. Bucure ti. o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie. Panaitescis (Documentele rii Române ti. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. 1938. care a oferit primul fond de documente. Bucure ti. 1906²1933 i Surete i izvoade. Bucure ti. Nicolae Iorga.. Hurmuzaki. P. Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603. Bucure ti-Viena. Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. Bucure ti.. Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. Ia i. 1369²1490. 1864²1867) . intitulat Documente privitoare la istoria românilor. numit impr op riu a a. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie. 1933. în afar de E.‡ Damiian P.

(1387²1720). + 2 voi.. Cluj-Sibiu.. Hunedoara . 5 voi. 6 voi. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad . Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. 1951²1955). 2 voi.colec ia lui D. 4 voi. ara easc (11 voi. Bucure ti. Sturdza.).. colec ia Anul 1848 în Principatele Române. J. Bucure ti. Colescu-Va*tic. Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. Ghenadie Petrescu i J. Bucure ti. sub (titlul Documenta iae Historica. Mitropoii Române ti (1365²1890). index. ACte mente. celelalte se refer la a 1841²1859).. Bucure ti. 1913²1947 . în ultimii ani. Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României.. Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova. 1951²1960) i Transil6 voi. în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou .. Episcopia Buz u (1958). (1961). Documente istoria României. I. De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale.a.Culegerea este precedat de dou « de Introducere. 1952²1955. i dou volume de indici.sparate. Bucure ti. Do- . Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc . Maramure . Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci. volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti. 1957²1975. C. 1959² documente privind istoria României. Material pentru istoria Olteniei sub :i.. 5 voi. Bucure ti. Din aceast cauz . 1960. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti). Bucure ti. în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . pentru Moldova (11 voi. deosebit de utile pentru stustru. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. na Arge (1954). R scoala ranilor din 1907. a). fie la anumite evenimente. Episcopia Rîmnic (1951). Bucure ti. Silgomir. Bucure ti. R zboiul pentru indepen[ 0 voi. Bucure ti. cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. A. 1959² documente privind unirea Principatelor. Bra ov. R scoala din 1821. Moldova i Tran. 1944²1946. 3 voi. 1902²1910 . Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu.. 1951²1957). DimiSturdza. Bucure ti.. episcopii. 1962 . 4 voi.

1944.. Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. Ioan Micu Moldovah. 1918 la români. . Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar . Ioan Lupa . 1982. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie. secolele IV²XV. Blaj. Cit m aici pe Fr. Documente putnene.. Paris. Bucure ti. Istanbul. 2 voi. în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . Bucure ti. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra . Blaj. 1932²1936 (de V. Documente pentru limb i istorie. 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc. Ilarion Pu carin. mai ales unite..' Chi in u. 1889²1897. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici. III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. Bucure ti. 8 voi. La noi a publicat astfel de acte . Blaj. Sterie Stinghe. Grurhel). V. T. Bîrlad-Hu i. vind. Tudor Mateescu. 6 voi. 5 voi. Teodor B lan. fasc.i Sibiu. 3 voi. toate de Aurel Sava. Documente basarabene. Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-. Cern u i.. Bucure ti. 5 voi. George Potra. 1315².transilvane. IV Scriitori i acte bizantine. Laurent).cumcnte. de natur extern i publicate de cercet tori str ini. Documente privitoare la tre cutul românilor din chei. 1904²1915. Sibiu.. Cluj. 1948²1949 . Constahtiri Tomescu. 1937. Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani... Bucure ti. foc ani. voi. 1983-^² '. Teodor V. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. 6 voi. 1929²1931. 1961. 1975. Documente isto rice . 1947²1971 (de V. tefan Ciobanu i L. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român. 1901²1906. Bucure ti. 1911²1926. 2 voi:. I (381²715) i fasc. 2 voi. Bra ov. 2 voi. 2 vol. II (7151 ²1042). P c ian. bîri dene. Viena. Puiu. 1940. Boga.( Documente-.1402. P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae. Les Ades des Patriarches. tefan Berechet. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821).' Pentru Transilvania. Bucure ti.. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. Fasc. 1869²1872.. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877). ne intereseaz i alte colec ii de izvoare.. 1933²1942. 1869²1872. v fii afar de acestea. Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. : ! . 1928²1938.: Documente bucovinene.

C. ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . Popescu).auia.qui Athos. memorii. imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610. Documente i zawldovene ti de la Constantinopol.. 1948. catagrafii). 1378²1685.. de familie sau personale. II. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie. I. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice. Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce. cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. Bucure ti. prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an). statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805. republicat de Maleanu în 1928 . cu indicarea num rului credincio ilor. 2 voi. odat cu faptele. 1973 etc. zvoare narative (anale. 1913²1914. i anuerese (de grupare politic . . publicat de Eugen Gagyi in 1911. biografii. Documente politice. dar ei prezint . . note de c etc). iar în ara Româneasc i Moldova. Pentru vania. Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu). Bucure ti. ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. Ia i. Filitti: Din le Vaticanului I. Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu). cronici. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii. Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate.a. Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. de coinuni[ ic sau bisericeasc ). Bucure ti. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna. publicata de Jiculae M. Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia. 1937. 1933. de altfel ² unei critici.. Chi in u.

Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). Astfel. iar de P. P. prima scriere cu caracter laic la noi. Bucure ti.. Cronica moldo-polon . au ap rut xelativ tîrziu în rile române. episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i. Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie. Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. ..-.: ".. Bucure ti. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. P. Analele. 1959). Cronica moldo-german . a) Anale i cronici in limba slavon . numit de I. Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P. Panaitescu.Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974). Bogdan Letopise ul de la Bistri a.. Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini. P. redactat la curtea lui tefan cel Mare. ultima edi ie în 1979). pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o. considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. în 1982). cu variantele sale (Letopise ul de la Putna. Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963). Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea. numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960). tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. Redactate în limba slavon . mai nou de Mircea Scarlat). în ultima edi ie de Gabriel trempel. aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave. Panaitescu. 1895) i republicate de P. cu dou versiuni. Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei. Cro nica moldo-rus )..()t . ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : . P. b) Cronicile în limba român . în secolul XV.

Schiau i Livia B ot). A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României. scris de Gavriil"Protul. care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct.. lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români.. 1967). cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate.1659). egumen la Putna i apoi la Solea. Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului). . fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc . întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie . Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu. . i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G. mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile . In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc.onicile biserice ti.% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova. mai tîrziu. arhul arigradului. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie. p entru anii 1392²1633. cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei. prin anii 1517. 1963. Bucure ti. De i sînt opere cu caracter aghiografic. Bucure ti. de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j.rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. Mih il i Dan Zamfirescu în 1969). scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. i date privitoare la istoria Bisericii muntene. Nu este numai o oper :ica. ai a fost continuait . Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat . auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i. întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI.-7 îndemnul lui Neagoe Basarab. legate mai ales 1 Nifon. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te.1742).In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r . ci i una istoric .: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc .

. E mil Tu rdeanu. A ² C . Ni colae C o m a. a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se.. 19 59. B u cure ti. B u cure ti. a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut.. În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj. II. I. I. de Gabriel tre m pel. Nicoîaiasa. m . B ucure ti. 2 voi.. a a p r ut v oi. 194 3 . G. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i. B u cu r e ti. . ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice). 1903 ² 19 44 . frem pel. -‡». ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i . ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche. 19 44 . ro m a n e ti i g re ce ti. . I. voi. N er va H od o i D an S irnonescu.. B u cu re ti-C raiova. C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti. rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. P an aitescu. 4 voi.. P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-.. C aracas i G. O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei.. a or g a ni z rii bi se ri ce ti. v oi. B laj. 1 95 9 . S în t pu bl i cate foil e d e titlu.-de I. B u cure ti.* . d e P . ‡ . 'B ianu.. -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re. de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II).. M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc . B u cure ti. IV.. M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) .t--Q 1989). 19 8 6 i v oi. -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52). 19 07 ² 19 31/ voi.. Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). 3 v oi. est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i. Pra vila lui V asile L u pu (16 46 ).<-<‡. 3 voi. C r on icile. red. ied. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei. 18 44 ) etc. un el e p refe e.. red. 197 8 ² 19 87. în 1 98 4. D ² K . 1973. P.. 1909² 194 0.e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti.m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. 1508² 1830. Pid alion ul (N eam .. Gabriel tre m pel. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l. C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at. Tîrgovi te. voi. R . 1967 . B u cure ti.

Bezviconi. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981). din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. Condici de hirotonii de preo i au pu. : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . C l tori str ini despre rile române. episcopii. II. Bucure ti. Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul. mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. rom. 3 voi. Iorga. francez . Gh. Iorga. de Emilia Cioran în 1900. mitropolitul Tit Simedrea (R a . în 1924. 4 voi. echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. scrise arab (publicate în trad. a lui 'dec al Romanului. în 1886. a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. Negulescu (Ungrovlahia). 1947. de e En ceanu. de mitropolitul Antonie Pl m deal ). 1927²1949). ijlocul secolului al XVIII-lea. C l tori ru i în Moldova i a. .nsemnarue ae caiaiorie. alta în Vasile Radu în trad. coresponden a epi copuet al Rîmnicului. Istoria românilor prin ed. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. G.. de preotul Paul Mihail. S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. Bucure ti. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. Aurelian Sacerdo eanu). Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. Paris. publicat de N. Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi. apoi mitropolit.

I. Istoria bibliografiei româna. a eparh iilor. p. ILIE . vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. IV. îndrum ri în cercet ri istorice. d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a. 1945. 371 p.. CR CIUN i A. THEODORESCU. I. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. XVII²XL (cap. Bucure ti. altfel spu s. 1963. I. 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). B. î n sc u n ar e a. 1972. Bucure ti.. 1962. 1972. Bucure ti 1974. 1969²1974. 1975. Bucure ti. XL + 386 p. 471 p. LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. Bucure ti. 532 p. tom. î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. Bucure ti. voi. D e a c e ea . hi r ot on i a. XIX. i III. Bucure ti... 19.. PAUL SIMIONESCU. 431 p. Istoria României. în «Romanian Studies». a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. p..s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti). II. 1979²1984. 1974²1979. F ire t e. fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. XXXV + 512 p. .i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. voi. Enciclopedia istoriografiei române ti. 1970. 1980. m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . 1. 514 p. Bucure ti. 1978. 1985. V. 1944²1969. a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. 503 p. Izvoare). 454 p. Bucure ti. Bibliografia istoric a României. VI. este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t . Sec. 1970. I. Bucure ti. II. vut leg t uri cu B iserica. sec. e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i. T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. p. p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). 178²225 (deosebit de util). tom 5. Izvoare).. Bucure ti. 2 voi.60. XXXIX²LXVII (cap. d ec e su l un or i er a r hi . Istoria României. XIX. S i bi u . Bibliografia istoric a României. p. Leiden. Bucure ti. . sau ch iar ale un or laici care au a.

Astfel. introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu.. Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc . de via în care a tr it poporul român din Transilvania. precum i a celor dincolo de Dun re. via a biseriromânilor de pretutindeni. u in timp dup el. precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. în . datorate arhimandri-tolomei M z reanu. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria. 3. în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români.a a ilor «iluminismului românesc». Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742). Se remarc faptul c . cu tiri privitoare la aceast biseric . de i erau uni i. st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. care folosea i documente inedite. secolul al XVIII-lea. un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. despre «unia ia» din 31 i. Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor. iar în p artea a doua. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz . 1756²1821). intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri. Petru Maior (c. sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace.despre vl dicii români uni i din.1659). a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului.. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local . lucrurile i intimpl rile românilor.apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701.este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?. . care au avut oarecari leg turi cu po-stru. neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de .ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent .

1862). preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre. st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. Din aceste motive. Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. 1860. odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. Acrad ² 1822.De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . Sibiu ² 1811. cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. 1865). sîrbâ i român (Moscova. îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare. Bucure ti. a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit . Buz u i Arge ² 1836. Rîmnic ² 1837 etc). pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. In T r a n s i l v a n i a . care. în ara Româneasc . 1870). Sibiu. în 2 volume. în prima jum tate a secolului al XlX-lea. Sibiu. iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. la orîndul ei. Muntenia i Transilvania. în Moldova. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti. era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. In Banat. fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . 1871). Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. 1845). Alexandru GeanogluLesviodax.

iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). alt episcop. i aceste manuale i-au avut meritul lor. de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . precum i biografiile idici contemp orani cu el. Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . i-a r mas în manuscris). A adar. i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913). la monografii. trad. Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit. 1879. Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi. în special cu calvinismul în vea-I (1890). în 9 volume. s-a ajuns la monografia istoric . Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. membru onorar al Acadetnane. a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). I. membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . fie a sonalit i. slujind mult timp întul nostru teologic. Dionisie Romano etc. Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931).ortodoxe (Ia i. încît ² . Biserica : în lupt cu protestantismul. FiJaret II. Caracicoveamu). el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. fie a unei institu ii. > aceste încerc ri de sintez . în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875). Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX.. precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. rezerve ² mai pot s fie folosite i azi. care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. ast zi nu mai pot fi folosite. prin episcopul Mei-:. care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului.

a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord. în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922). La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. 1925²1928). 1906). Lugoj. 4 voi-. 1908) etc. între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri.a. au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915). In Biserica unit din Transilvania. amîndoi membri ai Academiei Române. precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. membru al Academiei Române. mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. Iri T r ansi 1 vani a. a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. între care i multe monografii. a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). închinate unor institu ii i personalit i. de Athanasie Mironescu. Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru. unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu. în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. mai tîrziu mitropolit al Ardealului. rom. re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. dar f r o valoare tiin ific deosebit . 1870) . «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) . mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. 1900). 1901). se num r Nicolae Popea (1826²1908). Intre istoricii de aici. care. Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874). Primul a publi- . membru onorar' al Academiei Române. Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). membru corespondent al Academiei Române.(1856²1931). Desigur. centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922). privind mai ales restaurarea ei din 1864. în B anat.

se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. Teologii i istoricii Bisericii încep cerce. cu multe reproduceri imente. 1902 . in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general.I. multe documente care inteBiserica. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe . descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre. 1908²1909. prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste».). în care au ap rut. Neam etc). 1904). Muntele Athcs etc).a1902). cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688. 1904). Dimitrie Onciul (1856²1923). tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre. Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918). un num r redus. monografiile unor mîn stiri (Hurezi. Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed. datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920). ed. de asemenea. I.M. Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904).a. cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul. loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). în care predomina stilul polemic.a. Carlovi . p ei. Filaret II.toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj. Cum era i firesc. II. cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului. Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom.000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. Intre ele. Silva u' lgradului (1902). Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc . Geoagiului. tenden ios. (Aihai Viteazul i Mii Ardealului. Sibiu. 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi. MitroSava Brancovici (1906) . Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov. tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. 1869²1872). Kiev. Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj. Moscova. raport m la cele aproximativ 24.‡ tefan cel Mare. Buda/"iena. iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic. 1855). Veniamin Costachi .ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti.a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909).

au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e. cu zeci de lucr ri. 1927) i Toma G. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x. la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ). P releg erile sale u ni versitare. într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni . car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ). autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri.R. S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele . D e ci. . B u d a pe st a i V i en a. care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . . în sch i mb. pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. At h os). C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei. p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M.O. pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. cu m u lte an exe docu m entare. Ieru sali m. u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne. p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . trad. fi e î n re vi st e. rom.: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B. d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it . precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti. A lexa nd ria.‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ). Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914). «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e. în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce.A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. 1971 ).din R s rit (C on st an tino pol. r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ). mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). P op escu (18 81 ² 19 63 ). D i ntr e a c e ti a. a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul. D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). fi e a p ar t e. A pu blicat.

întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701. Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi. 1911). tip rite între anii 1928²1946. care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c . iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni. ed. Multe din studiile sale de istorie biseri. s-a remarcat preotul Paul Mihail. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni. profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). în mod critic i obiectiv. ransilvania. I. premiat de Academia Român .osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. II. 1936). în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor..nt cuprinse în cele cinci volume de Studii. Horea Mure an (1907²1962) i al ii. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. în dou lucr ri (1912 i 1914). Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. Sibiu. conferin e i cornutorice. 1920²1930). cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie. despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea.. La Chi in u. te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII. Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). titularul de Istoria Bisericii Române. în zint . Ia i. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu. 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu. . de asemenea. storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). la care se adaug ri despre aguna.despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. u Dragomir a fost. I. precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII. Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj. au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962). Sibiu. 1935).

putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947). Bisericii sau a vechii culturi. Alexandru Lapedatu. Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local . Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine).La Arad. tel riescu. Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii. sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. Nicoiae lorga. Xenopol din Ia i . Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). D. . Nicoiae Caitojan. loan Bianu. La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie). în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. Victor Br tulescu. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ². Constantin C.. Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Gheorghe Bratianu. tefan Berechet (vechiul drept). Institutul de Istoiia românilor A. Elie D ianu. Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate. Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939). Gheorghe Bogdan-Duicâ. în Biserica unit . Ion D. Institutul de Istorie Na ional din Cluj. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. loan Filitti. Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). Petre P. Gebige Bal . loan Nistor.a. Ia i. M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Dan Simohescu. tefan Ciobanu. in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria. loan Moga (i'storie). Aurelian Sacerdo eanu. Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ). cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). Ilie Minea.. Sextil Pu cariu. Giurescu. a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947). consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu. Buletinul Comisiuftii. tefan Manciulea i Alexandru Cziple. Pe lîng ace ti ierarhi.a. Coriolan Petranu. Cluj i Cern u i.

L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974). . . . îndeplinit ea în via a poporului român. cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e .dun r en e). i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48. cu vind istoria românilor bihoreni. Milan esan (1910²1981).de. nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ). 1918. biserice ti. trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. Gheorghe Nou. reeditat la 1967). studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte.. apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. Sfânt. tefan Lup a (1905²1964). Bia Ardeal în secolul XVIII. ' asb i. Arge i Sf. !. Rayetzhammer. a [ui teologic din Bucure ti). Sinodul de la Ia i. -.‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. «Unia ia» din 1698²1701. pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre.‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri). rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821. întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu. ie ind la lumin rolul multiplu. 1957). cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor. sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud. tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti.1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf. a Institutului Teoy Sibiu). Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos. . Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi.m . ep iscop ul C alinic cel. profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. Paris. Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei. Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov. istoria unor m n stiri .' ! ibiu not m pe preo ii profesori -.pe. a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului. colile' din de Munte. cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain. Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller.cercet rile istoricilor cita i mai sus. cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) .

M Ierarhii i profesorii aminti i aci. Nicplae Stoicescu. Ion Iufu (manuscrisele slave). teologul Teo dor Manolache. episcopul Irineu Cr ciu- . Giurescu. Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii. I. Calendar de inim româneasc (Sibiu. 1985). D.: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. Virgil Molin. tefan Andreescu. : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. Ioana Cristache-Panait (art .a. de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova. 1985). sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. Sucevei. de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. (Craiova. episcopul Epifajiie Norocel.i i ‡ Mi ti opoli tul. «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». . în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». 19 1). apoi istoricii laici : Constantin C. 1983 i 1984). 1986). . Constantin Voicescu. Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. Ilie Georgescu. Epifanie Norocel al Buz ului . Mai mul i membri ai Sf. la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti. diac. aminti i mai sus. Ioan Spiru. 1984). o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti. Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi. «Mitropolia Ardealului^. ca i al i preo i cu preocup ri is torice. al Moldovei i. 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). vechile tip rituri). Ilie Gheorghi . George Potra. consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea.. preo ii Ioan R u escu. profesorii Institutului teologic din Bucure ti. fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit. Ion Barnea. <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». Tudor Mateescu. Scarlat Porcescu. profesorul Toma Bulat. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu. Gabriel Cocora. Ioan Ivan. Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu. Aurelian Sacerdo eanu. Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie. Dan Sirnonescu. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii». Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu. tef nescu (art ). 1988). «Mi' tropolia Moldovei i Sucevei».

Spi. Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. Alexanilescu-Bîrda. Bisericile de lemn din eparhia . litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus. Constantin D.politul Nestor Vomicescu. Marin Brani te. Gavriil Istrate. unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. Melchisedec te-Jman Ciorogariu. Sibiu (1981). cu. Dimitrie Buzatu. preotul Chirii Pisiscrise slave). Gheorghe Naghi i ici: I.a. De la Dun re la Mare (Gala i). tefan Gorovei i al ii. profesorul american Keith Hitchins i al ii. prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc . arhim.). cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de . Arad (1989). itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. Gheorghe Litiu. Radu Cre eanu. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei. monografiile unor eparhii . Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. Roman u (1986). Iacob Putneanul. pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L. Constantin Turcu. tefan Andreescu. de asemenea. re ianu. Constantin Rudneanu. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. (1977). apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora . Suciu. Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. ast list impresionant de nume i lucr ri.). cîteva monografii închinate ii de seam . Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. L udat. Dun rea de Jos (1977 i 1981). Nicolae Ivan). D. precum i istoricii laici : Dan Simonescu. M n stiri din Banat. Alexandru Gon a. A a . tefan so ul Ioan Beju. profesoBulat. Eugen Ar deanul etc. Dumitru B la a. Vasile Muntean. Au ap rut.i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. Grigore Urî escu. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). Atanasie Popa (manuscrise române ti). Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. Auredo eanu. preo ii Ioan Popescu-Gilieni. 2 voi. men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute.

ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). Gheorghe Cron (vechiul drept). 1970. Victor Spinei. Sorin Ulea. Petre . (o serie de studii despre Andrei aguna i altele). Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973. Nicolae Grigora . Gabriel trempel. Cu/nidava-Bra ov. Romanoslavica. istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). R zvan Theodorescu. publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia.sînt: Constantin C. tefan tef oiescu. Sargetia-Deva. Petre P. Xenopol» din Ia i. istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. Teodora Voinescu. Revue roumaine d'histoire. In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S. Panaitescu.d etc). Rcvue des etudes sud-est europeennes. Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. 192 p. De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. Marius Porumb i al ii. Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri).).U.). Dan Simonescu. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi. Gabriel epelea. preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. Ziridava-Ara. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961. cercet toarea german Krista Zach. tefan Pascu. punînd în lumin via a. 984 p.A. 799 p. revista de istorie. M ria Ana Musicescu.). 362 p. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ). Giurescu. Alexandru Du u. tefan Gorovei (Ia i). Ioana Cristache-Panait. D. Vasile Netea. * . N sturel (rela iile românoathonite etc). Nicolae Stoicescu. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). Cris/a-Oradea. Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974. Banafica-Re i a. O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . In acest r stimp. Ponfica-Constan a. preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii. Cristian Moisescu. .). Corma Nicolescu. In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. Virgil Cândea. Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca).

O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. Evolu ia gîndirii istorice romu70. AL. 1974. 1944²1969. kMVBEANU. Bucure ti.. în XIX. 377 p. 1990. ALEXANDRU I. Bucure ti. . 1978. CIUREA &CURARIU. 1969. 532 p. De la theologie orthodoxe origines nos jours. Bucure ti. 471 p. fia . Bucure ti. în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române.. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. 284²305 da 1948²1968). V. XI -_ J969_i974. p. 79 _ 1984. 1985. (cu o foarte bun introducere). Istorie i istorici în România interbelic . Bucarest. 355²381 ( i în voi. 1980.. activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a.. Enciclopedia istoriografiei rom Xi. nr. ZUB. ' ‡ n i. p. . £voiliei române. LUCIAN BOIA. p. P- '> . IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale. 3²4. VII. 1971. Bucure ti. Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic . POMPILIU TEODOR. L + 477 p. 1975. . Bucure ti. 1974²1979. 514 p. Bucure ti. 1976. 121²157) . 1968..

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie. In 146 i-a pierdut independen a Grecia.Hr. s-a constituit provincia. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus .Hr.Pannonia. Se tie c în secolele II²I î. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi.Hr. în anul 32 î. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^.sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei.cîi. Ungaria i nordul Iugoslaviei.Hr. In anul 16 î.Hr. In anul 46 d. transformate în 148 în provincie roman .I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege . In anul 15 d. Dup anul 9 d. în anul 59 î. s-a creat noua provincie roman Moesia.pîn la Dun re.Hr._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre.. au cucerit Macedonia iEpirul.. în sudul Dun rii. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi). care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei. In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) . anexat în curînd la Macedonia. trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. spre est (pe malul drept al Dun rii. au fost subjugate popula iile locale din Noricum. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior. romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia.Hr.Hr. apoi s-a transformat în provincie. sub numele de Hly ricum. Astfel în 168 î. i Pannonia Inferior.Hr. precum i a celor învecinate..(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei. iar în anii 12²-10 î. aproximativ Austria de azi. . ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180). desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor. romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. la vest.

P r i din Dacia. Ti mp de 150 de a ni d up . Cri ana.X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior. Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ . la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii. mat îns sub urma ii s i: Deceneu. tronul regatului dac a. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani. BlidaRo ie. Cu acesta.îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani. inclusiv Dobrpgea.. dul Dun rii. intrata suB supraveghere mili----.Hr. împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL. inuturi ca Maramure ul. ci au continuat s fie locuite de da- .i. provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al. cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia. Decebal a avut dou r zboaie. Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei. i mai de mult. în anul .Hr. regatul dac devenise o mare putere ² i în ace.).bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei. precum i Dobro-nul 297. Comosicujs.²I d. încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa. centrul regilor daci. 36.Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i . iar al doilea. ornai multe incursiuni în sudul Dun rii. Dun re.Statul roman ² sub Burebista (c. Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass. 101² 102. :olele I î. In .ii Burebista. amenin rii romane tot mai mari. Bani a).m mare pericol pentru . care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117). desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi». Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale. unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti. un talentat conduc tor de o ti i diplomat.Hr. formînd provincia Scyr.aJiulJi6_dJHr. în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e. fost ----i Decebal (87²106 d. marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista. dacii au luptat împotriva primejdiei romane.Ä. 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor».

tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. dup numele ora elor lor principale. colului IV). A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). dup expresia istoricului Eutropius. adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda). JDacia. desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa). noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis .a (Or ova). Sarmizegetusa. avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe. fiind un bastion înaintat al imperiului. a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia). Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior. Dacia era o provincie imperial . Deci.000 de oameni. au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. ale. armata aflat în Dacia num ra 30²40. i Legiunea VMacedonica. formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. Romula^ (Re ca). Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis.cii liberi (dacii mari. Oltenia. Ad Jfelgdiam (Mehadia). In anii 271²275. In afar de militari. Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte. Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman. cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii. Drobeta (Turnu Seyerm). unele credin e religioase i limba cuceritorilor. din a doua jum tate a se-. adine înfipt în lumea «barbar ». agricultori. însu indu. cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore». în scopul înt ririi elementului roman aici. provincia era locuit de o popula ie romanizat . numen).' . apoi.i cultura. costobocii. subordonat direct împ ratului. pentru supravegherea ordinii interioare. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman . din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano». Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa. Apulum (Alba Iulia). iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. obiceiurile. deci cam o zecime din totalul trupelor romane. într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat. Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn. carpii).

a pe- . Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. anul 58. în Epistola ii.ia roman în sudul-Dun rii. Crisius. mai la sud (cu capitala Sardica). împ r it curînd în acia Ripensis. ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. Germisara (Cigm u). viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î. Samus. se cunosc tiri înz toare. Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel. din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu. XV. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII). Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice. ^271²275. îmA. Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie. Tibiscus . Alutus.Hr.. Patavissa sau Potaissa (Turda).‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII. Po(Moigrad). huni. Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. comune mai iple a ez ri rurale . cris jn. T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. Micia (Ve el). 19). îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris. datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor».Hr. desf urat între neamurile p gîne. Napoca (Cluj). Prin anii 65²66. Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia.n (Zlatna). De pild . jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii. tindirea cre tinismului în Dacia. ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i. cu numele de Dacia. avari i slavi. popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i». Mai tîrziu. i Dacia Me:a. dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. lîng Dun re (cu capitala Ratiaria). cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ).urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad. i (Celei) i altele. Aquae (C lan). Satele erau de dou feluri : pagi. Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole. gepizi.).

1 2 ). su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. 2 1 d.e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti. l o a n A si a. epi sco pu l C r et ei ( Tit III. C a pa d o ci a i A si a. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c. L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce. di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ).² 17/1 8 d. H r. a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii. a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r. în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic . c l u g r u l E p il a n i e ( sec. în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a). D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III. D e pil d . c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . H r. a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n . îl in form a pe u n alt u cenic al s u.Hr.). 1 70 ² c. faptul c poetul O vi diu (43 î.Hr. episco pul E fe sul ui. T o m a. C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu. ca r e. d up spu sele tradi iei.înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. cu m a m ar tat i m a i su s. în lu cr area sa G eo g ra fia. se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i».. V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i. G e ogra ful gre c S tra b o (c. T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti. î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn . 10): D u p tr ad i i e. clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. A n d r ei S ci i a . viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi). In t o a m n a anului 66. cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. IV. u n d e -1 Tit. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. C e s m ai sp u n d e P a ve l. G al atia. D e fa pt. Ti m otei. 5 8 î -. ² c. d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i. R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i. a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I..). 5 ). B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c . 23 6). P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t.a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ». P otri viti m ej rad iti L. Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40). vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . B itin ia. N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr. u n d e i . în n or d u l G r e ci ei ). D e ase m e n e a.

a fost consemnat . în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure.Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei.onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit.R. Cu alte r ii i ceilal i Apostoli. cre tinismul românesc . El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor. istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. Dup ce a predicat în ceaici.). mai tîrziu. 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii.. din Scythia Minor.). fiind r stignit p e o cruce în form de X. locuite de greci. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. romani i geto-daci. rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii. care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat. în Tracia i Moesia. pîrîia ul Sfîntul Andrei . sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ). ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in. în sudul Dobrogei ².a. Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb. I . Tracia i Scythia». dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte. ajungînd în ora ul Patras. pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. eres-* apostolic . Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud. Dup un alt izvor. nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:.. ptat spre sud. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre. Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici. în Grecia.S. adic în sudul U. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare). . unde a martir. Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia.XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice». pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie.S.

Siria. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I. Pavel i Ioan. dintr-un pagus ‡² sat). De pild . unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli.tim J^ola i. suta ul Corneliu (Fapte X).Callatis. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I. Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. care vorbeau limba latin . i Legiunea V Macedonica. Egipt. insulele grece ti. F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini. Duxostorum. Tracia. Tracia. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia. Palestina. Grecia. înc de la sfîr itul secolului I. se pare pu ini i din Italia. Macedonia. Asia Mic . din Dacia' Pontic (To. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1.mis. prin aducerea de elemente romanizate. Histria . care în române te a dalt p gîn. la Potaissa. N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . la Apulum. Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini. apoi din Iliria. a avut loc o colonizare organizat a ei. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia. Prin osta i din a rmata roman .O. Dionysopolis. în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor. Egipt. Pannonia. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric. în care cre tinismul era larg r spîndit. Siria. romanizate mai de mult: Dalma ia. chiajr. mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar. . îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni.R. Gallia etc. Axiopolis etc). necre tinat. inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti.__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine. precum i numeroase trupe auxiliare. 2. Legiunea V Mace5 ² Istoria B. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus. Prin coloni ti. indica pe locuitorul de la ar . Dup cucerirea Daciei de c tre romani. dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . cele dou Moesii. în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina.

In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. 3 rin sclavi. la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . 'ri n n eg u st o ri. c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i. c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . pî n l a D u n r e g o ii. N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa». care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. a u iii cre tini. a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . în Filipi. e r au l sa i l a v at r . -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . 1 4 ² 1 5 ). N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . O n isim d in E pistol a limon). spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. di n P al esti n a. car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. M a c e d on i a. N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini. p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c . i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. d u p sa t i s f a . t o i a ce ti m i l it a ri. D a c e i e r au cr e ti n i. se st a bil e au a . C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x. înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. F a pte X V I. a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. e l e g r e c e t i. P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a. g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . T r a ci a . A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or. pre c u m .i a fo st ad u s . u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . Il i ri a .t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . c ol o n i ti sa u vet er a ni. e r a a d u s d i n Iliri a. d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e . i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m .

marele teolo g O rigen din Alexan dria (c. 1 4). 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or. d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I. D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. X X IV . D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s. Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. d aci. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei . în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n. g e r m a n i. scria c «nu exist nici un nea m. S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j. C a m în acela i ti m p.16 5). 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni.. c a r e. c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. pen tru c a s nu . 1 6 0 ² c. di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i.(J K E T I N E i p r e o i. P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. D in c el e ex pu se pîn aici. A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild . î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I. L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ». A st fel.i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat. bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci. car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e.. d i n i n i i a ti va . ad i c ne p er m i s . s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia.i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e. f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure. d eci cr e t inii n u . dacilor. iar în D ob r o ge a de azi. E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t . ori ginari din C a p ad ocia).o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i. sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. .î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni . ger m ani lor i sci ilor ». la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit». reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III.

n dispozi ia unei autorit i sup erioare. se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. Cu alte cuvinte. str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial.i ine adun rile într-un templu propriu. frîngerea predic (cf. 18. mai ales dintre greci. c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti. 17. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. XX. 14). dar dacoromâni. p. I Tim. a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. Iacov V. în Dacia iian». iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. deci cre tinii puteau de-a. 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale. 46. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian. Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. continuat sub Licinius. ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . 1²6 ? -‡ XXI. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. pe jniintite. mai ales în Scythia Minor.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune.i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice. Fapte II. f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . 5²9. V. S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea.ainte s . Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. încet i tainic. în prima jum tate a secolului IV. VI. «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc. care nu aveau posi-i de a. Fapte. Tit I. în cursul persecu iei cle ian. De altfel. Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). 201). s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- .

a f c u t p r i n l u p t e . P . un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i. C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici. c ci « p o po r u l de la sate. pe cale lent .i vech ile obiceiu ri. D e fa pt. m ilita ri. Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an . în asc un s. ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s . 1 9 6 9. N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » . cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. p strînd u . p o a t e c h i a r i e p i s c o pi .a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x.10 3). în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei. era mu lt apr opi at . c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s . prin mo r al a ei. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ». G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi. care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in . f iind ad us d e co lon i ti. fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice. p. B u cu r e ti. la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m . în se co lul IV . c a î n alt e p r i. du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor. n atu r al.c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e. z eu l su pre m a l d a c o . c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc. putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. gr ece ti. S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s . orientale i chiar a fricane. Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti. D e a c ee a. î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i .a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . el s. în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s. nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . n eg u sto ri i scla vi.i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p. P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i . . celtice. ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s. jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor).g e i l o r . P anaitescu . d e cr e tin ism. E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici. î n afa r d e a c ea st a. od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale.

în «Studii. VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . 813²828. Roma . Baden-Baden» pe anul 1976. Aux i christianisme daco-scythique. De ia Zalmoxis . Bu cure t i. în voi . Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. în G. 1. XXVI. an XXXVIII. ii în Dacii i cre tinarea români lor.. EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». 3²4. Bucure ti. PIPPIDI. II.-Han. în MA. Via a în Dacia Roman . îd. 1 9 ² 4 6 ) . JELI. 56 p.B. 350²363)-. ed. 256 p . 62²73. 2 ia 1906 (ed. in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. LV. MILAN ESAN. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen.53__gi4. 5. 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. D. 1937. nr.1157²1174 ( i în voi. Pages d'histoire. ed izi on e a na s ta t ica. M1HAIL MACREA. vezi i lui E. p 17 ²2 0) . Bucure ti. Cre ti narea românilor. Religia geto-dacilor. 634²050. (criticabil . VELCU. . 1975. 1918. Publie sous la direction de. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. RUSSU. COMAN. S N D U L ES C U. 1.. C. 1924). . Cre tinismul atic. în «Ortodoxia». 44 p. Bucure ti. p. I. / SPINKA. IOAN G. r u r e l i g i a g e t o . Zei. POPESCU SPINENI. N. Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. în «Almanahul parohiei ortodoxe . Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . XLVII. p. . 497²516. 1909²1910. (1934). IV. In jurul izvoarelor literare i'smu. Berlin. 1948. nr. (criticabil ). . Cern u i. Chicago. DOBRESCU. I. p.|_ 1 h . I²IV. an. voi. p. I²IV. Studii clasice». Paris. III. 1945²1947. 1979. C. LOZOVAN. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti. Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad. 110 + IV [ioas . 1²12. voi. Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours. azi dep it ). 1953.m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. Vechimea cre tinismului Ia români. 1911. credin e. practici m «Anuarul Inst. DAl CO V ICI U. CONDURACHI în B. 19 36. Confe-jre ti. 1934. 1974. Co ntribu i i la i st oria veche a României . 3 ( i în voi. sec. P.< VASILE PARVAN.. Vechimea cre tinismului în Dacia. de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u. V lenii de Munte. 1937. 61²139. p. 1980. 1944²1948. V. Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ². p. Blaj. p. 'ui da cor oman. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». an. 64 p. IOAN R MUREANU.O. 1962. Roumanie. 4. 1980. p . 1976. E. 1969. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman. 11²12. p. nr. Par is. Buc ure ti. 146²165 . p.. 74 p. Ed itura Acad emi ei. : IOAN N!U. i «Ca nd e la ». JACQUES ZEILLER. 1929. Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. 5²6. ERB NESCU. IV) . Scriitori din epoca str rom n . p. I.. acum dep it ). Bucur e t i. 64²8 4 ) . I. nr. ANTON D. an. I.R. Bucure ti. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . 3²125. în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie. an. a n . 1902. 1933. nr. Originea i vechimea cre tinismului la români.BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . p. 933. 1»67. p. .d a c i 1 o r v e z i : A L. an. I n j ur ul 'lui în Dacia. R e li gi un e a i. 1958. M. NICOLAESCU-PLOP OR. MIRCEA ELIADE. Bucure ti. j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. XVI + 223 p. a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. 435²444 ( i IFANIE NOROCEL. 1 9 8 6 . revist de istorie». nr. I. 20²55. A history oi Christianity in the Balkans.

L i m b a ro m â n . R o sett i. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. R o s etti ). la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c. î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. este o li mb l ati n . p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e. el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». D u p aca d . E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. Iv n escu ).m o e si c i a c on t i nu at. P ann onia. a ezate în spa iul carpato-du n re an . i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s.a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . toate fii nd d e ori gin e latin . « prin ori gin e. D ardania i M oesia. într-o an u mit regiu ne. stru ctur i vo ca bu l ar. i a r m a i tî r zi u. D ar cee a ce au ad u gat sla vii. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. esite «tran sfor m a r ea. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). A l. A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a. adic în D acia.M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o . n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . si nt a xa. li m ba latin . a tî t l a .

61²139. 634²650. p. V lenii de Munte. 1975. Originea i vechimea cre tinismului la români. Vechimea cre tinismului la români. . POPESCU SPINENI. C. IOAN G. DOBRESCU.. Bucure ti. Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. 1967.R. 256 p . In jurul iui în Dacia. B u c ur e t i .d a c i l o r v e z i : A L . I²IV. 1953. . 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. 1958. Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. XLVII. 146²165 . an. ed. ERB NESCU.B. 56 p. 1976. Scriitori «<n epoca str român . S Â N D U LE S C U . CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. XVI + 223 p. ru . Contribu ii la istoria veche a României. p. NICOLAESCU-PLOP OR. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân. N. nr. azi dep it ) . an. V.. 1. 1967 ( lucra r e fun da ment al ) . 3²4. CONDURACHI în B. I²IV. Contribu ii la stu-lismului daco-roman. Pages d'histoire. (criticabil .. id. nr. 1 9 8 6 . în «Studii. Cre tinarea românilor. Cre tinismul atic. 1902. I. nr. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu. ( criticabil ). 1944²1948. 4. 5²6. nr. 3²125. Publie sous la direction de. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie. Roma . 62²73. 11²12. II. în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976.' VASILE PARVAN. > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU.. Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours. I. _ |_ 1 h . LV. Studii clasice». Paris. 1 9 ² 3 46). Cern u i. I. p. vezi lui E. an XXXVIII. IOAN R MUREANU.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . revist de istorie». nr. Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. 1924). nr. p. p. an. p. 2 ia 1906 (ed. Par is. Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor.. DÂICOVICIU. COMAN. Bu cur e t i. I. I. Berlin. Bucure ti. 1974. p. 1937. p. Chicago. Blaj.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. Via a în Dacia Roman . E d i t ur a A c a d e mi e i . 1918. p . M1HAIL MACREA. n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. A history ol Christianity in t he Balkans. (1934). 1 12. B uc ure ti. PIPPIDI. 350²363). EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». 110 + IV . r r e l i g i a g e t o . VELCU. IV. 64 p. Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci. 1980. 1. an. în «Ortodoxia». Bucure ti. 1 «Candela». sec. 1929. Buc ure ti. p. 1948. i ( i în voi. v o i . I. acum dep it ) . M. JACQUES ZEILLER. : IOAN MU. 20²55. 1936. 1962. voi. p. în voi. R e l i gi u n e a .53_614 . p 17²20). 1934. 5. C. 1933. credin e. r p. r SPINKA. Zei.ioas . în MA. RUSSU. III. 1969. MILAN ESAN. 1911. an. 1909²1910. LOZOVAN.O. Bucure ti. 497²516. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. 1979. 813²828. Roumanie. p. D. ELI.. De la Zalmoxis -Han. VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. 1945²1947. XXVI. Vechimea cre tinismului în Dacia. Aux i christianisme daco-scYthique. E. an. 74 p. Confe-îre ti. î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK. Religia geto-dacilor. . practici în «Anuarul Inst. 44 p. în G. ANTON D. 1937. p. edizion e a nastat i ca. 19 80. 64²84) . MIRCEA ELIADE. 933. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . IV) .

singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii. iar m ai t îr zi u . p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . L i m b a ro m â n . adic în D acia. a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». toate fii nd d e ori gin e latin . sin ta xa. pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ). l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. li m ba latin . R o se tti). pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. « pri n ori gin e. în c e pri ve t e li m b a r o m ân . î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at.m o e si c i a c on t i nu at. i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i.a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. str u ctur i vo ca bu l ar. este o li mb latin . D ar ceea ce au ad u gat sla vii. R o setti. at î t l a . n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. A l. D u p a ca d . în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. a ezate în spa iul carpato-du n re an . este «tran sfor m a r ea. P an nonia. li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate.II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o . A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. într-o an u mit regiu ne. Iv ne scu ). D ardania i M oesia.

Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin . adic Pannonia. Superior i Moesia Inferior.ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos. un fel de judec tori e. dar au primit un sens nou. anume pentru exprima>r no iuni de credin .Panaitescu. C. dup o alt formulare. explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. bisearic . Xenopol. Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. Al. P. în teritoriul «caranic». O. Hasdeu. pentru s vîr irea cultului. Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . C. etînd aceste cuvinte. în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau. Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. D. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. iar altele au fost create pe loc. înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin . precum i zona sud[ învecinat . al cree tine. Rosetti. Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei. Iorga. N. cercet torii ² istorici. riu. Dardania. A. de-a lungul Dun rii. ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV. Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. Densusianu. ispit . Moldova). în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. beseric ). filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin . P. inclusiv în Dacia l rean . mîntuie te. îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. Giurescu). a cedat cre tinilor. P. = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . ermeni din lumea roman p gîn . Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. . prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313.

s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c.- . de und e î i au i numel e. ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . chi es a ( i t al . De f a pt . s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne. > -. Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti .a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) . Domne Deu s. pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu . Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) . de or i gi n e gr ec eas c .. Fapt e II. i ar î n veche a f or m p opul ar f r i . kyr kan ² suedez ). di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii. i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/. Cu t i mpul.a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . Desi gu r . Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . Dum n ez eu ( ar o m. î n l at i ne t e. î nt r u cî t ei nu voi au . î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut . du p cu m a m ar t at mai s us . s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop.a gen er al i zat .Xrjsia). el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n . C u t i mp ul . ) . C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s .e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus . veche i n voc a i e p gî n . 7²8 i 11). cap. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV. XX. chur ch ² engl. fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. -!. ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II. car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat . c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). i gr ej a ( por t ugh.a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne. 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ). i gl esi a (s pân. 11) . i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . Deci . . s ub n u mel e d e bas i l i ca. I V. aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV. pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. kxY. Ast fel. di n c ar e s . ) .. l a î nceput de or i gi ne gr eceas c . I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. nu mi t e b as i l i cae . d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². 46. tr ecut apoi î n limba l at i n . ) . t ot î n case par t icul ar e. di n acest cuvî nt . adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu. n o i u ne a s.

Al Rosetti. cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu. Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie.a. i meglenorom. Pentru a evita o acuza ie de arianism. Noel. cu Maica Domnului.)- .. vulg. Natale etc. dumireke) iin dies dominica. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns.1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. creation. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui). istrorom. Panaitescu . i ² prin extindere ² îns i s rb '. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte). Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la. duminic . u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV. termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui).a. Nicolae p. La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii. m). lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. meglenorom. ologia cuvîntului Cr ciun (arom. Sextil Pu cariu. Teodor Capidan. se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice. .) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. c rt-alosit în popor. în 1 st la mas cu Dumnezeu. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii. c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. provine din latinescul calatio (acuz. necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori. adic ziua Domnului.inic (arom. cr tsun. creîn lat. Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. pentru anun area lor din luna respectiv . ital. Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun.ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. între care : Pericle Vasile Pârvan. creatiun). P.

cale n d ae ). C u vîntul s rb to are (aro m. c a i f r a n c e z u l p â q u e s. în m e gle n o r o m â n : ru sal ). meglenorom. a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc . paste. meglenor o m. î n aro m. P entecote . F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r .a p u t u t î n l t u ra . care se pr zn uia pri m vara. p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e . ital. adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor. tru pe ti i su flete ti.a r e = a p z i. pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ). u r ri i p e -. la fel ‡. r at at a ). înt oc mai ca dies d o mini ca.a a d o pt a t i l e . d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului. ci l e . sl a vi i e t c. i în c r e ti n i s m . pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a. C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha. tr e ce r i. .) etc. pa ti . în grec.. D o m e nic a delle P al m e (ital.C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) . p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a. . fete . paste). î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . p o p u l a r P â q u e s fleurie s). d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . festa). zi a p o m en irii m o r il or.. c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e. istrorom. în ar o m â n : ar u sale. In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c . în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor. pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt. A stfel.v. cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e. In C azania lui V arl aa m. F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia). fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. C al e n d ele di n ia nu ari e. în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r. i t al i e n i i .oafq = cincize‡ci me (fra nc. i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. P ent ec oste). A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e.D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c. c orin d ).a d at u n c a r a c t e r c r e t i n . z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo . C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. într-o alt for m . paste. d e la pesah. ital.T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d . C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. a i n e ) . sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a .

ui a boteza (resp ectiv subst. a r posa (din ire) i altele. în timp ce la ara se religia pagin . cuvîntul cre tin. b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. i megl. p tezd . cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»).mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic). credin . .Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc. în unele p r i ale rii. în primele trei secole mai mult în ora e. Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu . legem). sub Aur elian. cînd cre tinismul a iqie oficial . a fost cu terranus ² ran ².înt (din monumen-tum . poman . cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn. în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri. Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. în sensul s u profan. c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s. Dup p r sirea Daciei. istr.. cum se numea Mîntuitorul în lgar . om de r itor într-un pagus (sat).. derivat din terra). care t ia i fierbea intestiificiilor). a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva. grecesc a trecut curînd în limba latin . comind sau comindare. Cre tin (arom.) i p rerea unor cercet tori. priveghere (din pervigilare).. în graiul or.dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest. în graiul vechi bisericesc. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. De aceea. b rbat. morw. în mersul s u biruitor cre tinismul . ca i înt sinonime cu cel de so . în secolul IV. terlic). ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium). ntul lege (arom. bates . eriv din forma latin vulgar chrestianus.‡ fede în ital.. botez).‡ megl. în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine. s-ar fi p strat v ini ial)- . la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom.. ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo.ntul p gîn (arom. pîngîn) vine din latinescul paganus. Cuvîntul acesta e chi. Crestus. Men io-iptul c pîn azi. din latin e te fi mtrat din limba greac .. leadze) deriv din lex (acuz. de la forma Chrestus. în latina vulgar monimenminte (ossamenta).. are de religie. ca i în cel popular de azi..

mîntuire. Treime (tres. A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere. forma ie popular str romîn . p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. cu ajutorul poporului de limb latin . vulg. adzun. în în elesul de a p stori). f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin . care avea în elesul de martor . ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom. din ap ² boteaz . l ca (de închinare. derivat din filius). din latinescul martyr-is. a ajuna (arom. a împ rt i... vulg. din acela i credo-ere). preft. din vulg. ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare. împ rt anie (in i partio-ire). vulg. fientia). în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare). minduire). încetarea mînc rii de ca . suflet (din suflo-are = a sufla. în ital. credin (din credoere. din facies-ei). credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. din adjuno-are). epiphanie .. împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. dar i v rgur din vulg. luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine. adormire (addormio-ire). pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. din fioeri.. a tr i. fiin (a lui Dumnezeu. vulg. celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). Fecioar (Maica Domnului. preut). istr. epifania. din locus sau vulg. în sensul de «univers»). cuvintele a mîntui. filianus = fiu spiritual. termen arhaic . istr. în sensul de revenire la via ). p resimi (postul Pa tilor. a se împeli a (pentru a se întrupa. fetiola = fat . pi. celelalte limbi romanice au derivate din Pater). form popular din verbul vivo-vivere. termen folosit pîn prin secolul XVII. Fiu (al lui Dumnezeu. C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. tria).. din guadragessima = patruzeci). poporan (din popularis-e. trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. inaltiare). fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . r scump rare (r s i comparo-are). virgula . sufflitus). martur (pentru martir.‡ tot a a fin. Tat (pentru Dumnezeu. eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup. locelius). brînz i lapte). vulg. din latinescul familiar tata . \ . impexium = împ r ie). Dup opinia unor teologi. Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav).Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc. credentia). din pellis = piele). «martor» al înv turii cre tine). în l are (in-altare. în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. altar fmegl. Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. din filius . cu sensul de enoria . episcop din episcopus (gr. la fel.. Boboteaz .

gen.. din peccatum). ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. i megl. minune (mirio. rug ciune (megl. samt . cer (arora. februarie sau f urar. p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar. Sînziene . i megl. Sînnicoar . nobrumar. .. De pild cuvîntul sâptâmin. din genuculum = genunchi). din corono-are). acuz. ingenuculaie. cruce (arom. nunti. ncurun . din juro-are). rug tsuni. din crux. octomb rie ² brum rel... (arom. nun. altarem). Actualele numiri ale lunilor. anzinuclu. Sîn înpe/tru. ancurun.. arom.. Sîngeorgiu.. a închina (arom. încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor. Martis (a lui Marte)... din comrnunico-are). i megl.‡ megl-.‡ megl. F pecat. 1. acuz. cuminic. acuz. Veneris (a Venerei).. asemen ea. iunie ² cire ar sau cire el.a. mi-nclin.. mai ² florar. martie ² mart sau m r i or. mi). Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. angil).gustar. paI. sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc. Andreilu). crutse... sîmtu . . istr. acuz. Sîmedru. rogationem].. lui Jupiter. Jovis). istr. Sîntoader. Mercurii (a lui Mercur). i oicat . i megl. dzur . sînt sfînt. nun.). Sîntilie... i). din acuz. o Ingenunchia (arom. a toca (tocco-are). din* ). Saturn (a lui SaSolis (a soarelui). din limba sînt la origine latine ti. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou. ndzinucled-z. s nt din sanctus. septemb rie ² r p ciune.iin altare.. Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate. din nuptiae sau nuntiae). a se ruga (rogo-are).. din caelum). din inclino-are). arom. luat din grecescul 6 OC SX OC. aprilie ² prier (în aro'rir). e (din credo-ere). sipt mîna .. prin sabbaitum i dominica (dies). p rinte (din parens. rug . a i (arom. Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum. iulie ² cuptor.. a cumineca (arom. i megl.‡ megl. timpl (templum). din angelus. decembrie ² undrea sau indrea. p cat (arom.megl. cu diminutivele nuna i n na ('arom. s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea.. zur. din vulg. Sîntam rie. tser. adic luna Sfîntuei (arom. In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine. istr. nunt (pi.. p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion.

ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . c l u g r . re m i ssi o (i e rt ar e ) . în D acia pr o pri u -zis . D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. i c o a n a e t c . A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² . d e alt fe l. A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc . cu m s -a î ntî m pl at. ecclesia ( bi seric ). mîn stire. resm re cti o(î n vi e r e) . ora tio (ru g ciu ne). D i m p ot ri v . p rin te). C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m. so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . care acti vau i în n o rd u l D un rii. diacon . ca r e s .s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i . virgo (fe cio ar ) etc. D e a lt fel.. a p o st ol. N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. f u r i n d u .a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it.a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i .T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n . in ca rn atio (întru pare). pre ot. t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i. pa te r (tat . pre scu ra. p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n. c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in . litu rgh ie. c u m vo m ar t a î n alt l o c. assu mp tio (în l are). lucru de stul de u o r d e î n f p t u it. D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar .m o. în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n . w u i . D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. crea tor m un cii (f c torul lu mi i). ep i sc op. ci ter m enii m en iona i mai sus. fid es (cr ed in ). evan g helie. prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t . a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». red e mp tio (r sc u m p rare). bi blie.

iar o p arte înc din secolele II i III. îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . la ca r e cei b uni vor cl ti i. Prin botez se îniau al i semeni ai lor. f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u. 'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor. care este un Tat drept i bun pentru -to i. adic numai în fosta rovincie Dacia Traian . c Fiul S u. red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV. Dovad slnt cuvintele din aromân . în orice caz în mare parte. \ j | '1 . care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî . Cre tinismul dabo-roman. Domostru lisus Hristos. ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora.. din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin). a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t .i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus.C o n c l u z i i : Din cele expuse. Pe cei p c to i. este cel mai bun argument pentru o cre nare. Ei se rugau lui Dumnezeu. meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. c ci nuri aceast popula ie putea s . a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t. Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic. ajunau miercurea i vinerea. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr . in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ). Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor. dac nu generala. entru exemplificare. in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei.

so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c .n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. îi cu n u n a hi cî legi. S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii. a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it.-iit 4 ztib. pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii. î i î n v a. c ar e le er a ca u n p rin t e. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d . vi e î m p r i a T a. su r orilor i p rin ilo H r p o sa i. D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. fac -se voi a T a. C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . i s. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt. F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t. Fl oriile. al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori. C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t . Lu mi n din lu min . at o t iito r ul. A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. sfin ea sc -se n u m el e T u. în care er au a ezate o se m intele fra il or.C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci.R. S întionu l.a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri. tî m pl i c ru ci. . a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . a p o i î i cu mi n e c a . D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. sfîn t . îi bote za. i ar n u f c u t. i în tr u u n a. C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e). C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ). C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m . C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. p rec u m în c er. i în t r u D u h u l S fî n t. Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . .O. f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. S în t m ria i altel e. D o m n u l d e vi a f c t or u l. C r ci u nu l. ce l p u i n o d at p e an . R u saliile. C ar ele e ti în ceru ri. în fa a c r or a se î n ch i n a u. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». c u alta r. S în gi or zu l. îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. *‡ ² isloria B. P astile sau În vi ere a D o m n ulu i. n sc u t. a a i pe p m î nt. în l area. i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. P r e ot ul l or.

G. XXXI + 510 p. Qlaube und Aber. A. 1945. 1938 nr.m. 1956. Rcligion. nr. 4 fasc. Bucure t i. 11 1264²1276 .R. CANDREA i O. topo-olclor i etimologie. Bucure ti. LXI.i 1910. i ed. an. Bucure ti. 1975. ROSETTI. XXV. în «Revue de linguistique roXXVII. p. în BOR. Cuvintele cre tine în limba român . 3 ²4.R. XI (XV). U. A. de CIHAC. Introducere în istoria limbii române. ADAMESCU. Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti. A ² Putea. MIHAESCU. Bucui l l . Bucure ti. FILatina dun rean . Iorgu Iordan. 3²12. imbii române. C. i. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . 1940. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român . p. nat). 2 voi. iua . magyars. 226 p. I. A. I. 1923²1927. LVI. 1973. în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J. Ia i. 1²4. nr. Limba latin . c r r i s p e c i a l e : G. 1925. 207²224. Bucure ti. p. 85²144). IOAN U. Romanica. DUMITRU ST NILOAE. 4 voi. româneasc ». Franlcfurt. Ele-aves. ION POPINCEANU. an.S. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. lui Sextil Pu cariu. PETRE . 264 p. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I. 1984. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I. ed. în MO. Niirnberg. Bucure ti. 343²359. Alexandru Graur Coteanu. Terminologia cre tin la români. Ia i. Dic ionatul enciclopedic ilustrat. an. Floriile i savMlia. 1971. ALEXANDRU PHILIPPIDE. Bucure ti. 802²822. Di ctionnaire d'etymologi e iane. c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. XXIV. PAPAHAGI. Istoria limbii române.S. XCVII. 1963. filologice i arheologice. IV. [n der rum nischen Sprache. Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna. CAPIDAN. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. I. nr. POPA-LISSEANU. ed. Buc. 2 voi. ia cre tinismului la români. 1902. Privire general . 217²266. în GB. XXIII. CONST. VIII. 563²590. Candrea. PASCU. 452²459. în B. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române. p. p. 363²377. 607²611 i an. XVI + 766 p. 119²164. ALEJANDRO CIORANESCU.R. omân I. Bucure t. în MO.). I. DicEtimologico Rumano.. 1907²1914. Dic ionarul limbii contemporane. Element e latine. G. 1964. . XIV + 457 p. PÂRVAN. 1955²1957. voi. . H. Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. X. Byck. Heideîberg 1905. I²II ( î n 5 voi. p. p. Buc. Bucure ti. nr. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman. a II-a r Buc. 1870²1879. I. NICULAE M. 1²2. IV NESCU. AL. IONESCU.. VI²XI (cu mai multe p r i). 1958. AEBISCHER. 1913²1944 i u . 1887.înBO~R. NICULAE M. 1968. 1883.L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes. c .O. POPESCU.. tom. LXIII. XL + 889 p. B LA A. Paris. Dic ionarul limbii room. TH. 182 p. De la pri. 1472 p. 1962 ( i în voi.) sub red. ( II) . sub red. an. . ed. 1882. Dictionnaire etymologique macedo-roumain. p. în voi. 312 p. 32 p. p. în ia lui Traian». P. Ba-i BOR. 1978. 1963. în general. ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. 1984 . 1985. p. D. Originea u. La teinisches.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. DICULESCU. Histoire de la langue roumaine rigines. nr. Argumentul filologic. ACADEMIA R. N STUREL. LAZ R INEANU. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. SEXTIL PU CARIU. ! II. . Etude de stratigraphie linguistique.. Bucure ti. nr.. an. nr. turcs. 1943.' lapriveghetoare. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. (îndeosebi p. ecclesia. 6²7. 7²8. IONESCU. dorice. Bucure ti. 1986) . 1960. XI. an. I. T. în MO. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. CHI U. 1926. CANDREA i GH. Dic ionarul etimoloimbii române. an. greco-modernes et albanais. Bucure ti 1961. DENSUSIANU. 82²83 nat). ( I ) + 829 p. p. . XVI + 223 p. 4²6. Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. 97²140. p. G. Incer-ipra semaseologiei române. 1980. 28²64.

In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. Septimiu Sever (193²211). Maximian. cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor. întîi cu titlul de cezar. In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare. Ele nu au fost conti nui. relatate în cartea Faptele Apostolilor. Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305). Antonin Piui (138²161). mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. Traian (98²117). i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. apoi de august. care au primit cununa muceniciei. Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). Valerian (253²260). Domi ian (81²96). spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i. Marcu Aureliu (161²180). Deciu (249²251). în ori ce caz. Maximin Tracul (235²238). încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea .III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. adic a lui Diocle ian. Hadrian (117²138). au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. dar. cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. Pentru o mai u oar conducere a imperiului. Ne intereseaz numai ultima persecu ie.

care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul.i cîte un cezar. Licinius (307²324).tului. imian pe Constan iu Chior. în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). scris prin 370²380. o lista ‡ din secolul VIII. Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. în acela i timp. impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². apoi august peste Occident. tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. care pot fi considerate drept primele . cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice». mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. C onstantin cel Mare 337).au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii. In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti. care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. Diocle ian a fost instigat mai muit riu. Primul. c mama acestuia era o p gîn convins . Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu. Din jqe cezar. în Orient ajunge poi august. împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. fiecare alegîndu. lezl n uirea persecu iei sale.i str mo i ai no tri daco-romani. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. o compila ie din secolul VII. S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre. prevedea d lâca urilor de cuît. Tot atunci. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident. Martirologiul numit mian. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor. Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . sub numele Scythia Minor. care st la baza calendarului ortodox de azi. fiul lui Constan iu Chior. interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. Acum a devenit provincie >gea de azi. în sfîr it. a Illiricului (capitala Sirmium). Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. clin 24 februarie 303. mul i au r mas necunoscu i. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat .

i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava.xiS-Mjir9XJi£.slaviiJ^â. ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior.«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris. Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei.: y!::. Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. Tot în Sirmium. ora c ruia. Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi. Ei au fost îneca i în rîul Sava. preo i. originari îns din ora ul Singidunum. prietenilor i ale guvernatorului Probus. în care i-a a ezat moa tele. în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce». . func ionari. cite i ². apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu.a.a. Dasius din Durostorum sau Axiopolis . rani. dup numele.. Zeiller. mul i solda i din armata roman . Moesia Superior. b rba i sau femei. P robu . -jy‡. prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic. Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie. în ziua de 26 martie 304. în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia. car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite. în ziua de 6 aprilie 304. de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox .s u. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian. t.. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic. Dardania i Dalma ia. Dacia Ripen-sis. diaconi.. . fie In alte împrejur ri. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei. Emilian din Durostorum . Astfel. Lup a . La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie.).). pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima.<-. negustori. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare. Moesia Inferior i Scythia Minor. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii. In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman . rudelor. iar alta în Sirmium. .?. zi în care se face i pomenirea lor. dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J.U. la 26 octombrie 413.

Baail/a. îs i Simplicius). Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307).ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. Se pare c to i au i anul 298. In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor. diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi). preolus. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu. diaconul Silvanus. Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra). în Bulgaria). între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului. în Sirmium. Maximus cite ul i . f c toare de minuni. sub împ ratul Licinius. Proba. Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. la zi Ni ). ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). la 29 au. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema . uci i într-o zi de eteranul luliu.1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros. la 27 mai. convertise. Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. la. mlae. pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic. a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus.1 Ozovia. localitate 'ling Durostorum. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re.25 decembrie fecioara Anastasia. boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . apoi cinci pietrari din carierele de piatr . Ace tia au fost: lectorul Hermogen. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. decapita i |je. Castorius. la 15 iunie. mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. au fost decapita i. men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion. iar la . osta ul Hesichius. Claudius.ta. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia).cagora de ling Sirmium (Simpronianus.

Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . Chirii. Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane. In Scythia Minor. prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif . într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). Chindeas (Chindeus) i Tasius. plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). au p îtimit moarte martiric .__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie). Zotic. episcopul Efrem al Tomisului. Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. Vatcrian. cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi).~TS"T3 s^pTeTîîbrie. Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. cu petreceri de tot felul. In Axiopolis (azi Hinog. prin anii 320²323. mort mai pe urm . ar fi murit aici ca martir. Astfel. originari din Asia Mic . înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. dup unele acte martirice. sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. Mai tîrziu au p timit Macrobiu. surghiuni i aici i ar i de vîi. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. decapita i. pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an. între care TTTeTTrlucian. unde se p streaz i azi . numit a saturnalelor. Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. descoperit în vara anului 1947.i îndeplineasc rolul. acesta a refuzat s . Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. deci el n-ar fi p timit. al treilea pare s fie dac). iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos. fie în alte localit i. lîng Cernavod ). Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . i Gordian. avînd cinci zile de pr znuire. m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi.^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie). Fra ii Argpij_^_pnLcisL.Dada Jprimii doi au nume romane.i permit orice pl ceri. C zînd sor ul pe Dasius. adic în Dobrogea de azi. Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului. probabil prin anul 303. iar în 579 la Ancona (Italia). J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus.

convertiri printre localnici. 3 altar. imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. cu semne incizate i vopsite în ro u. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion).i-tîn rulj u converii ^Asfiori. P rin ii lui Astion. într-un sarcofag de marmur . ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii. în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar . <DtXiTCoî). au ajuns în unde. pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. spre Im. cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. Iniyiis (azi Dunav ). Au . Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /. e de v rsare. într-o zi de 4 iunie. Kaaâotî. în dreapta i în stînga l zii. iar la Durostorum r rie. dar de mai mari.a ora ului. Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor. imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos.l . Al ii îi consider «misionari» în p r ile .tele din stînga. în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate. Zoticos. pleca i în c utarea lui. /it ca mormînt colectiv. s-au cre tinat. sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos. lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. sub o cruce asem n toare. au p timit într-o zi de . iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat .8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele. Tulcea). nu departe de vechiul Noviodunum. se g inscrip ii grece ti. sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. auzind de cele întîmpiate. "AfraXo .Gl£. 5 august. Ast. La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. 4 i 8 octombrie.

descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco . s-au mai g sit aici dou vase de ofrand . împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile. d dat un edict de toleran . Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. deci i al cre tinilor. precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri». în scopul cinstirii lor în fiecare an. Pe lîng resturi de oase. In a doua jum tate a secolului IV. pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i. poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251). Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. înainte de anii 298²305. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. prin care se proclama dreptul tuturor. ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. la începutul anului 313. Aceast simpl în irare de nume de martiri. la libertatea credin ei i a cultului. unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. In curînd îns . Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni. Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. la 30 aprilie. întîlnit în cîteva izvoare medievale. de drept i de . care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. c rora li se acorda libertate de cult. c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. din religie nepermis i persecutat . este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV.. s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba. Astfel. împ ratul Constantin cel Mare.Buz ului. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre. de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat .. situat în apropiere). Galeriu. a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). Murind în curînd. cre tinismul devine. Sub nivelul criptei martirice. In prim vara anului 311. în în elegere cu Licinius.

Prin -324. t. p. V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. Par is. cu episcopi. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a. Par is. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-.ALLARD. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. H. A fost b tut i apoi ars pe rug. nr. se zidesc biserici etc. ba chiar religie favorizat . QUES ZE1IXER. 2 voi. La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. diaconi etc. is. ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. 258²274). 2. Sfin ii din . IV + 667 p. an. înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. Les martyrs. se convoac sinoade ecumeniH ale. 277²291. Martirii dobrogeni. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. Capitolin. Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. p. 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). . HIPPOLYTE E. 1912. 1912.qio licita». LECLERCQ. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. (îndeosebi p. Astfel. preo i. la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). II. XXXI. Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. CAROL AUNER. 1918. 161²192. CAROL AUNER. fiul preiectului Durostorului i. Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. 3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER. tini au p timit moarte martiric la Tomis. I. 1908. :a Catolic ». din ordinul arului Traciei. Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. t. 53²128) . Br u xell es. BIBLIOGRAFIE: . în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine. o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . se întocmesc lucr ri teologice. curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton . deci poporul român s-a n scut cre tin.

Tulcea). în lumina m rturiilor istori ce.O. Bucarest. p. Nicolae B lan. Spiritualitate p. p. BAUMAN. 1989.. T. FRANCOIS HALKIN. p. IOAN PULPEA (R -MUREANU). nr. la p. 1938. p 219 ²228 . VI. Die cristlichen M rtyren am Ister. Antipa. LXII. p. Gala i. 704²727. Bucure ti. XII.O. t. p. revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel. nr. în «Pon tica».O. 34²62. 1979). an.. nr . P. jud. B a zi li ca c u I. 1. p. POPES-CU. 2. nr. Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi.O. 79²-95 .. p. Nicodim Patriarhul României. 547²564. 74 (trad. p. de Tulcea). an. PO-PESCU. 20².R. PETRE DI ACONU. în «Buletinul Monumentelor Istorice». în «Telegraful Român». p. 633²641 . 41²42 i 43²44 . în B. XLI.. 464²471 . Preo i de mir adormi i în Domnul. an. 1973. p. an. ENE BRANI TE. Les martyrs Epictetc et Astion. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. V. BAUMAN.. NETZHAMMER. DIACONU. LII. 17²26. 24. BARNEA. 5 ²6 . p. în ST. an. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul. în «Revista Catolic ». M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H . V.. ENE BRANI TE. 975²1011 . Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na».R. 1987. SIMION RELI. XVI. 1972. A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure.. nr. 6² 10). HIPPOLYTE DELEHAYE. VICTOR H. VICTOR H. O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. nr. XLI. an. FRANCOIS HALKIN. descoperit la Niculitel (jud. nr. 22 p. Bucure ti. 1934.R. 111² 126. 91. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. 1973. XCFV. Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. 75²117). 145²148 (reprodus i în voi. 699²709. în B. S. Tulcea. p. 1942. 27²25. p. I a n. extras din voi. I. Martiriul sim ului Dasius. Ka. p. . Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi. XXIV. BARNEA. Bucure ti. p. în SCIV. al lui R. 5²8 . p. H. NICULAE M. Martirii cre tini de la Niculitel . P. 189²202 + 16 fi g. RAYMUND NETZHAMMER. Jn «Dacia». Martiri cre tini in rile daco-romane. P. -. R. Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936. Bucure ti.. p. II. Sale Dr. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. 1971. p. nr. Un martyrium descoperit la Niculitel.Tracici i din Moesia. 1973. 1972. descoperi i în anul 1071. 1967. Sibiu. S. actului de Prof. LUP A. p. Sfin ii m r. IOAN R MUREANU. 5 80 ²5 86. 1977 (ed. N S TUREL. I. XCI. 1970. 133²207. 1974. în B. nr. 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare. p. 1973. ENE BRANI TE.. în «Dacia».O. 1973. în MO. 123²126 . în voi. . P. 1972. 1913. Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). 1. în B. --. martyrs Singidunum (Belgrade). în voi. nr. 3²5. 1. p. 1928. revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. XCI V. Attalos i Philippos. De la Dun re la Mare. în ST. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice. 125²140 F TEODOR M. 5²20). Bucure ti. 4 p. 1983. BARNEA. Les martyres de Du-rostorum. . 1981. Omagiu I.' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. 89. 1946. 1²2. I. BAU MAN. 78²84 . p. în Ana-lecta Bollandiana. în voi. în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. 1940.t.R. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi. în voi. 4²6. t. XIV. 1944. David Popescu. G.. I. 1²2. 4. marlyr sous Julien. Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor. p. p. R MUREANU. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep.. nr. 218²228. 5²45. Gala i. la Niculitel. XXVII.cmassis. în voi. 1²2. 204²212. Buz u. nr. MarUri cre tini la . NESTOR VORNICESCU. 1968. an. PGPALISSEANU. 3²4. p. 3²4. nr. Prinos I. 1913. Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. în SCIV. 19 76 . . 1975. 7²8. an. Constanta. p. 1²5 . Martyrion-ul de la Niculitel. nr. în RESEE. IOAN I. 85²95. Saint Emilien de Duros-torum.R. Epiktet und Astion. an. A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. BARNEA.. Bucure ti. XCII.R. p. epigratice i arheol ogice. Stin i i martiri la Tomis²Constan a. Hommagc d Gr.. an. 1972. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). 278 ²283. i^ u ^ ^ . 224²230 . p. II. Despre data p timirii lui Zotikos. an II. nr. nouvelle serie. B AUM A N. în Analecta Bollandiana. mitropolitul Ardealului. 3²4. p. 90. în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine». V. Sibiu. .O. 1954. XCI. IOAN R MUREANU. 1946. în B. în B. CONSTANTINESCU.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

au avut noi lupte cu imperiul roman. un. >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. în anii 69. Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re. întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. s ocupe Italia (493). mul 376. Mai ttîrziu.de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens. iar ostrogo ii au izbutit. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii. iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. De pild . La au contribuit mai mul i factori. île Athanaric. la gura Oltului. care era un val roicat acum. desr sfirate. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. au Hin rea. go ii au fost înfrîn i de huni. între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii. împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii. atacînd i învingînd pe go i. la Sucidava (azi Celei). De aceea. Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania. cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. iu. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. pentru treiscenii. Faptul c popula ia din Dacia . Dup a ezarea acia. pîn la «brazda lui Novac».numai în secolul IV. Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. a ajuns din nou sub st pînire roman . în cursul icesta i-a pierdut via a (378). în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. ipia muntean . Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic. N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . unde au întemeiat un regat. Constantin II. predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit .

care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia). a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei).vorbea limba latin . avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. Dacia Ripensis i Mediterranea. poate. i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. teritorii de limb latin . care se vorbea în aceste p r i. Se tie c în 332. Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. Dup o ipotez mai nou . S-a n scut în primul deceniu al secolului IV. Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie. Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i. dar nu în Antiohia. Ajungînd la Dun re. Ulfila. a înv at i limba latin . dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului. Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . ci la Conatantinopol. erau. Dardania. hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. cea de cite sau lector . c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. . Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». pentru c Moesia Supe rior. Cre tinarea go ilor. pe la mijlocul secolului III. Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. Prevalitania. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas). în anul 336. La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). . ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. deportat în « ara go ilor». Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. Moesia Inferior i Scythia Minor. unde s-a asimilat acestora. de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . care era un ortodox. num rul cre tinilor s-a înmul it. In genere se afirm c în anul 341. acum daco-romani. care ineau de prefectura Illyricului.‡ probabil de însu i Teofil. p rere care ni se pare mai apropiat de adev r. li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini. cu excep ia unor ora e. Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului. Probabil unul din p rin ii lui era got. fost al Nicomidiei. în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit . e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani.

itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich. din interese politice. Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. cum se nume te traduare la baz textul grec. . de c tre împ ratul Teodosie (379²395). o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c. care erau arieni. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . C u acest prilej. ma de spiritul limbii gote. fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo. l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. «Biblia gothica». cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod. a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit.ca cu însufle ire pe Hriistos. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . iar unde n-a g sit cuvinte potrivite. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². iceean i numai mai tîrziu. i a început i Bibliei în limba gotic . Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). Dup p rerea unor cercet tori. s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. ob inînd. din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. Ulfila a fost la început ortodox. în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. drept de azil din paratului Valens. mii 370²372 a izbucnit. Ulfila a început s pro. mei atît împ ratul cî. condu i de Fritigern. el a creat un alfabet propriu. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. au tre>esia. în nordul Dun rii. trimi înd misionari la cei din neamul s u. împreun cu un mare ona ionali cre tini. Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). o alt . fapt consemnat de ocrate i Sozomen.istoricii Socrate i Sozomen. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop. pentru cei de un neam cu el. a creat cuvinte noi.t i episcopul capitalei erau arieni. unde emat la un sinod. Cînd a fost cazul. dup al ii la Durostorum. pe cele grece ti. o activiitate misionar de 40 de ani. gotic. la st ruin ele lui Ulfila. unde i-a r rea evanghelizatoare.r e go ii cre tini nord-dun reni. care profit de situa ie pentru a le impune orerian .

i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u. timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr . în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. între ace tia. între care cunoa tem pe Uranius. care aminte te de unii martiri go i i per i . La rîndul s u. vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. un localnic. suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. Rezult . unul cu numele Eutihie. care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. din cele înf i ate pîn aici. 315²403). a hirotonit i el al i episcopi. Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens. Chirii al Ierusalimului. Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c. Probabil i-a sfîr it via a printre go i. cu titlul Epistula de Ude. Audius. R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens.uci i atunci). a fost continuat de ucenicii s i. Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . greac . cu unele date biografice. ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. i Silvanus. care trecuse în nordul Dun rii de dou ori. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. întrerupt în 348. originar din Mesopotamia. originar tot din Mesopotamia. între altele.Unul din ucenicii s i. nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric. Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. latin i got . între go i. Dup moartea acestora. înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. originar din Capadocia. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. Auxentius. Trecînd i în nordul Dun rii. via a i sfîr itul lui Ulfila). în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi. în jurul anilor 347²348. Din Izvoarele .

prin anii 370²372. un c lug r Arpila. tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. fost Sfîntul Nichita. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . rtiriul Sfîntului Sava. deducem c era ortodox. pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul. într-o zi eptembrie. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. ntr-o zi de 15 septembrie. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. care le-au transportat. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen. iar GaVellas. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. anonimi. ea sa este relatat de un izvor contemporan. dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. 7 femei i un altul. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. reîntor i în Gothia. au fost uci i cu pietre. s * -. la Cizic. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre. în anii urm tori. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. e afla o colonie de go i cre tini. cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia. în total 26 de martiri. precum i din alte acte martirice. Dulcilla a r mas acolo. Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. scris 3² 374. ca i martirii din calendarul got. îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric. care. c tre de e însu i actul s u martiric. Drept r zbunare. ars de viu.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul». ba i. pe malul asiatic al M rii de Marmara. p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici. i fiica ei Dulcilla. i anume despre Sfîntul Sava. cunoscu i cu nuin afar de al ii.. . so ia Dnduc tor got. cu ajure tinului Vellas. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia.iu din imperiu.

Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. a cincea zi dup Pa ti. oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. . Pe drum. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. cîntînd psalmi în biseric . care a ofensat pe Atharid însu i. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. arhiepiscopul Ce- . unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. credincios ortodox. aruncîndu-1 în adîncul apei. care tr ia în feciorie. Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. între p duri. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. substituite de ei celor jertfite idolilor. între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. la p stori ii s i.Din cuprinsul scrisorii. In fa a r spunsului lui Sava. adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). pe ascuns. cu o ceat de prigonitori. pentru a pr znui Pastile împreun . supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. In acela i timp. persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. al c rui nume nu-1 tim. Preotul Sansala i Sava au fost prin i. lucru pe care l-au refuzat. S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372. I-au prins un butuc de lemn dup gît. Din aceast pricin . dup cum ne spune actul s u martiric. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. fiind în vîrst de 38 de ani. Rhotes-theos. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. Sansala (Sansalas). neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp. La acestea. revenit între timp. care l-au alungat din sat. în «România» fPwpavta). peste Dun re. într-un sat din Muntenia de azi. ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. O z pad abundent a troienit îns drumul. reiese c Sava era grec de neam. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere. post i rug ciune. Aici 1-a g sit pe preotul Sansala. fie în Scythia Minor. Sfîntul Sava. iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. fie în Moesia. Acest lucru a sup rat pe p gîni. a sosit în sat Atharid. în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. la preotul Guttica (Guththicas).

deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului. ci lui u al Tesalonicului. Iar în cea de-a doua scrisoare. Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava. atmi'c ni. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan. lup toate probabilit ile. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne. Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia. este actul martiric al Sfîntului Sava. A a se face c prin 3 _ 374. au fost trimise în Capadocia. n. el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava. «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo).n. iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion. de fapt. în a c rei metropol .av£av) care ar fi Scythia Minor. Astfel. strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin . Mai mult. deci cu Vetranion. redaclimba greac . deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. Cercetînd îns cuprinsul lor. )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. care. 330²379).n.din Capadocia (c. tot un capadocian i probabil rud cu el. Era i firesc.) care este învecinat vostru» (Scythia Minor. era Vetranion sau Bretanio. Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. In acest caz. n. Iunius Soranus. n. în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului. iar de aici.n. episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare. care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului. termen rezervat clerului i în3i episcopilor. atestat în gur în scaun în anul 369. j timise Sfîntul Sava.). socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia. î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus. Kmq oniyiiu iiiiaat uou . Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j. data dup primirea darului. Probabil ele : la Tomis. .il).

p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România). precum i Sfîntul Vetranion. pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ). încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. dup cum îl arat i numele. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia. Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» . care aveau de asemenea nume latine.o.R. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia. apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens . fiind aici biserici. desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. în stîr it. considerat got. putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. 8 ² Istoria B. C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici. pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici. . î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. Mai mult chiar. Atît numele capadocian. originar poate tot din acele p r i.L UI J U A U U . acesta. ceea ce pare pu in probabil. . guvernatorul Iunius Soranus. cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). ' Ca o concluzie general .H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. se pot des prinde mai multe constat ri. O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. Despre Sansala. cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. . preo i. ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea. constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i. cu popula ia daco-roman . cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni. în primul rînd. s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman .u jertfit via a pentru Hristos. era got. se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor. amîndoi capadocieni.

anul XXI. Bucure ti. Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . 763²769 ( i extras : Bucure ti. 1053²1070 . p. note i comentarii de. 1972. în «Anuarul Inst. 1. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte. 245²255). . 1938. 180²193. 58 p.O. Bând. PETRE JREL. XXII. IOAN R MUREANU. 5 _ 30 . 273²301. E. c.O. Aspecte din vechea cre tin . 9²10. J. Bruxelles.O. în S. Stîntul Sava «Gotuh. primul preot cresroman atestat documentar. anul XII. 485²490. p. Auxence. La 1600 de ani cenicia sa. + reproduceri. KROGER. 1967. 121²152. 1911. 1925. IAN POPESCU. p. ER-Uliila.. în G. în M.. 7²8. 1938. Tr aducer i române ti i comentarii: G. Buz u.M.R. în B. t. Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi. p. 1986. . voi. 20²24. în MB.O. C. IOAN DINU. de Istorie Na ional ». col. Epistola Bisericii Gotiei. Biblia lui Wullila. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi. 3²i. Dr. 1979. 0²1891. p. KARL KURT KLEIN. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. CONSTANiICULESCU. nr. 3²1. în B. 1929.B. traducere. SIBIESCU. IV + 667 p. 1912.. 32.R. nr.. Ausgewâhlte m rtyreiakten.). Bucure ti.. 1972. 146²158 ( i în voi. 936²938. XXXI. I. IOAN IONESCU. p. Sansala. p. an. e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)".R. p. J. 231²258 din acela i volum). KURT SCH FERDIECK. IV²V). Patrologia greac . în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D. Oxford. IORGU STOIAN. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. {E. 357 extras: Cluj.R. C. an. XLI. A. nr. 146²150 (cu cele dou scrisori. an. 407²542). an. p. în «Ortodoxia». Paris. în II.R. nr. în române te). Migne. h. Saints de Thrace et de Mesie. voi. 1924²1925. p. (mai ales p.O. Buz u. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. Friederich Miiller». XC. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. 1888. Studii patristice. XV. p. Bucure ti. 370² -517. an. III i IV. VII 1. XVI + 223 p. 1979. V. 149²158) . 1918. J. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul. 1970. AcreJe martirice. IV. (p. s episcop arian de Durostor. ZEILLER. nr.. R. în M.R. nr. Pomenirea Stîntului martir tul. 1939.. 335²388. H. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). Les ades de Saint Sabas Ie Goth. "Wulfila. P. 1914. VASILE GH. irgenteus Upsaliensis». I. 1930. 1983. IONESCU.. Studiu introductiv. Citind martiriul Sava Gotul. III. EMIÎ. în «Analecta Bollandiana». p. 7²9. în «Analecta Bollandiana». 1883. SIBIESCU. 198. 90. Helt 2²3. 1970. 1972.. p. Histoire et arcMolo. 1969. VASILE PÂRVAN.O. 1984. LVI. mitropolitul Banatului. ZOTTU. Din istoria re[ gepizilor. Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia. p. (BHG²1607). KNOPF i G. 1898²1899. an.O. JOSEPH MANSION. în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique». Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor.. Ies Iu christianisme chez les Goths. în B. în B. XCVI. p. 134²139.. în B. în revista «Tomis» an. 169²180 . . în B. Tiibingen. NICOLAE (CORNEANU).. ER BIC EA NU. 1978. Timi oara.S. VASILE GH. !. p. în M. nr. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec. TEZXE. 1970.T. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec. p. 710²715 i 720²727. 1972.. ?7 (a se vedea i p. p. 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul. 5²6. 3²4. an. Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU. GHERASIM TIMUS. p. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. XXXI.O. p. XXIV. t. nr. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. p. 20 p. p 216²238) . 685²710.. 1966. ZEILLER. 1989. 556²568. Stîntul Sava martir got. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). IOAN RÂ-*U. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar.2' P311^²328-(voi. p. Stuttgart.P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . 175²185. .ESEE. Paris. 817²822. 550²558 ( i în voi.

lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia. înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. Astfel. în continuare. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii. Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. mai cu seam pe malul drept al Dun rii. situate între cele dou Moesii. Dacia Aurelian . Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. Dup cum s-a putut constata. Num rul: lor a crescut dup anul 313. La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. capitala D up . în 271²275. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. convie uind. preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . Sirmium (Mitrovi a).VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente. SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane. Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. s-a creat acolo o nou provincie. în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek). cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. Cre tinismul în sudul Dun rii. a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii.

In Superior : Singidunum (Belgrad). Durostorum. Martis i Oescus (Gigen). existau episcopii. amîndou în Iugole azi.P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. scriitori ti de limb latin . Dalma ia i Praevalitania. în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . Mar<bianop*olis. toate în Bulgaria de azi. dup cum doveele inscrip ii funerare. fost i re edin imperial în secolul IV. ca Irineu din Sirmium. la sud de No va e).mai îndep rtate de ora e. Pannonia r (Prima). încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40. azi toate în Iugoslavia. în Dardania : Scupi Î ). dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii. ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu. . a Ripensis : Aquae (Negotin. Nicopolis. în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). N ico polis (Nikiup. înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele . azi amîndou în Iugoslavia. Durostorum (Silistra). în Dacia Medii: Naisus (Ni ). p e Dun re). Ratiaria (Arcer). Sexanta Prista. precum i numele ierarhilor. Viminai. lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna). i Serdica sau Sardica (azi Sofia). Oescus. Sexanta (SexaPrista (Russe). pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . Castra Martis. Abrittus. mai [semnate. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi).quae. sau în imediata sa apropiere : Singidunum. în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii.ile .Hoa e aria de azi. Viminacium (Kostola ). în Iugoslavia). Remesiana (Bela Pelanca). îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a). i altele. Ratiaria. Tomis etc. Novae. polemi ti.Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. . în mediul rural.Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. a. Appiaria (Riahovo). ia. Ma rcia nop olis ). de care ne vom atf-uri capitol special. Unii au suferit moarte de martiri. Ulpiana (Lipljan). Moesia Superior. în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova . în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. Abritzgrad).

la. M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can . hor e pisc opii au fost în dre pt s .i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis. iar l atin e t e « vi sitat or e s». s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i). ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin . E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei. 2 al Si n. m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. ip od iac oni. D e aceea. deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. t ot u i. nu mi i i «e x rh i ». 2 al S in . di n L a od ice e a). diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot. 8 al S in . pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . IV ec. A n tioh ia. din S ar dî c a. can. ca n. S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). cu n o s c u t d e d a c o . A vea u i d reptul s partici pe. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). N e o ce zar e ee. d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat. C ateheza. la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. o r. I e c . inferiori h ore pisco pilor. can . în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i.r o m a n i i d e a i ci . d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. s vîr e au diferite sl uj b e. cu vot delib erati v. in stal au pr e o i. a fo st u u - .Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot). e xorci ti). se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . 13 al S in. s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. 5 7 al S i n. A u ap ru t în se colul IV i s-a u . c a n . s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . 6 al S i n . avîn d hirotoni e de e pi sc op i. c an . A n c ira . 13 al S i n. c an 1 0 a l S in . c a n. etc). aici. ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. II e c. E i hi rot on e au pr e o i. A n tio h ia d in 3 3 2 . pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat).l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e . 1 3 al S in. E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . în D a cia C arpatica. cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i.

Domm^djrjL^ijrjniuin. Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. nodul I ecumenic. iar nu f cut. care c Fiul este o creatur a Tat lui. unul n scut. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau. care l mureau jzp.. în «Via a împ ratului Constantin». care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii. car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum. . fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod.»). Pentru cercetarea acestei turi. Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). au cucerit go ii. din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis. n s cut.irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. prin Care toate s-au f cut. lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii. în toam na anului 3 25. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria. în Bulgaria).de faptul c sub Constantin cel Mare. Protogenes din Sardica. probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei». i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei. împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea. C el de o cu Tat l. î n a nul 325 . a fost exilat în p r ile Illyricului.. Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378. Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. pentru a. bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea.. care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV.. în timp ul î mp ratului Valens. scria ici schitanul nu lipsea din ceata» .

la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). augustul Galliei. Sinodul de la Sardica.-. noastre.) : iat. în Dacia Mediterranea. în care semiarienii. Unul din fiii s i. voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî). convocat de papa~TuTTu.o?).. în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei. ultimul ora al imperiului occidental. apropiat ca form de primul. aproape de Tracia. în Duminica Rusaliilor). au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun. în 335 s-a inut un sinod la Tyr. i ia Antiohia (341). Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade. .». prietenii s i. Constan iuT~âugustui Orientului. Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului. care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier. cu aprobarea celor doi augu ti.. la Alexandria (ortodox). inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la. a luat na tere o nou grupare eretic . unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T. . i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour. t In 338 s-au inut alte sinoade. au pus în circula ie un termen nou. început de împ ratul Constantin). Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare.^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . în drum spre Alexandria. botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. a arienilor modera i. la Viminacium. cu participan i în majoritate ortodoc i. de unde începea st pînirea lui Constan iu. Constantin II.. pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori. De pild . .. Sofia de azi). Au urmat alte fr mînt ri. în Germania).:. s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica. a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor. Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337. numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». dup numele c peteniei lor. > . unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. In felul acesta. participînd în majoritate.Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile. care au dus la convocarea unor sinoade locale. numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral .

adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi. în c de la Sinodul din T yr. Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui. în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin. unde i-au inut sinodul lor.iis.. Al ii erau din provinciile Orientului. capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV. apoi au p r sit ora ul.s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni.iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman. Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica. La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali. >dox). îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus. Marcel al i Asclepios din Gaza. i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia.auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-. Din M. în ciuda reorientalilor. au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. di n 3 35 . împreun cu Osius. Gallia. este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului. în Tracia.»esia Superior. Astfel. Spania i Africa. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. Episcopii i apuseni n-au voit. In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte. car e. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic.dirju-CQldQbau_Din Qâii. s nu fie admi i la lucr ri. episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni . i anume Atanasie al Alexandriei. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie.jdiQ Viminacium.. din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. preo i sau ere- .. Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru. amînluc tori ai Sinodului.

De pild . 13. 11 i 12"^!Tganrw îH-. pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. Sinodul a constatat. In aceste împrejur ri. El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele. afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop. hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele. prin actele lor de violen . cu acest prilej. rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale. P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane. LaMll Vilul luuiu>iior. 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. referitoare Œ»-> r. Deci. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade. Can.u figflg. Can. pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora. Can. iar Pastile anului 345 la Aquileea.i reocupe scaunul din Alexandria. J.. canoanele 1 . 2 . f r consim mîntul aceluia. Din p cate. Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus. pe semiarieni. Din toate acestea. în a doua jum tate a secolului IV. întemni rile slujitorilor Bisericii. inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J. 7. falsurile lor. la irepturile i datoriile lor. neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . Vasile cel Mare. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate..dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i. nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor. ' la alegerea episcopilor. fa de ereticii arieni. 8-a dovedit. rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. hot rîrile.361). CJJAS din Singjdjjr^urn. c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie. 1. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni. la episcopul Gauden iu. c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. pîn la moarte (-j. Sinodul de la Sardica n-a putut aduce . Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar . de asemenea. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . în vestul lilyriculm. vinov ia arienilor i a semiarienilor. incendierea unor biserici.

le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei. T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica.tuiui. care dep ea prin p rerile . P ave l din S a m o sat a. car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i. F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa. în frunte cu u n episco p ² . irna anului 350 ² 351 C onstan iu. a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u. cu exager ri. ". o aje. totodat . u m. augustul_Ori§jQ . . m et r o po l a Il l yri c ulu i. datorit a" vir -3 superioare. î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n . tri mi s î n .lini tea în B iseri c .: iri m u l rîn d.atia. i a p r ut n oi er e zi i. C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an . i Inl o ^fe. i1îT t"Tar*S ardica.i re edin a îcî. îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i. ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. cu nu me dsc op ate. d eci n ega existen a elem entului divin în El.. a de ven it pe n tr u li. A stfel. doctrina rului s u M arcel. pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene. A st fel. asc pac ea. tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e.rrfiinius de C izic. . N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os. S prijin i i de î m pa .'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s . C u toate acestea. t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean . A cest itotin reproducea. i-a stasdin a în S ir mi u m .j}n arian radical. F o t i n î n v a c Ii su s s .e xil.a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria. precu m i un nu m r m are n c i o i. c are. c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu . în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra. în care p st orise E uth eri us. care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III. acest S in od D deosebit im p ortan . îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m. în Gal.

au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV. care. care comb tea arianismul radical. pentru. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor. mai cuprinz toare. In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium. Dup moartea lui Constan iu II (361).daiaL>>.ixu.sale chiar i pe Arie.. care putea fi interpretat i în sens ortodox. s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului. Orient.u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic . secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius.cax£L. în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius.(361²363). cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium»..(. antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» . . ca formul oficial de credin în tot imperiul roman.?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»).sau «crezuL. adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium».<-. cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali. Valens i Ursacius.X)ccidejli4 al Iul la Seleucia. în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium. . uneori brutal.ilP^ '<::. s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene. unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej].Äa_condam_nat arianismul radical. Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin .Ä. al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii. acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol. Au fost convocate dou noi sinoade. în R s rit. Deci. care s mul umeasc toate grup rile cre tine. liaaile. Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius.22 mai 3 9}Äxai£. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS. care abjurase credin a cre tin . adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian . condus de episcopul locului. nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J.^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395)... Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura. Ultimele sinoade împotriva arienilor. Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium».. al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia. datorit amestecului direct. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit". care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor). a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul.V&te«««« i»JtJtrsaci. Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. ^y^iP f.a întrV 1 ^"" sinod la An cyra. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu . sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei.

A . din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene. dup moartea lui Germinius. datorit activit ii i Ulfila. din Dacia Carpatic " . i a Sfîntului Ambrozie al Milanului.^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului. Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r. De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei. sub conducerea îs din Sirmium. La scurt timp. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4.. mt numai la go i. îl.m Siagidto^.J. ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia. i. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a. în iulie JJS. Illyria.. . întrucât mentali. scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim. ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371). Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. .întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie. care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens. i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei. pretutindeni pe unde au trecut. a împ iatului Gra ian. De pild . cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic. : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor. convol ratul Gra ian la Aquileea. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii. care dumr.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. la care au participat un mare num r . i de unele sinoade inute i Spania. Au r mas arieni ens".»H-sLttRUt. care a prezidat lucr rile. s-au deschis lucr rile unui nou sinod. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni.e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m.m.ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381.ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. Cu toate acestea. lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu. precum i Valerian al Aguileii.

nosiis. O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot.: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf . Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat . fiind înlocuit.: jp Nfi']'fiiil . se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. Spania i Africa de Nord. priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp. nia. Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i. dar el a refuzat s pronun e o sentin . Printre al ii. ca i p stori ii lor.i. spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium.Pnir ' Arpq ja _ au jn . a luat în cercetare. preoitul pmiJ.. format pe Siricius al Romei de cele constatate. . l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. Deci. C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic .t. între care se num rau i mul i dacoromani. i din Aquileea. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd.î 11 Italia. Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ». au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i. cu ortodoxulMafcian. i nu un localnic. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. Gallia. la 378. la 381. din cele expuse. Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani. în cele din urm . De altfel. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei. deci i ei.i Moesia Inferior pîn în Italia. spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo. se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ.

41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M.. quo cclesiae. RAMUREANU. 1983.O. 1740. 1962. !5. d'apres Ies documents originaux. Tomus pri. p. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358. numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii.R. Leclercq.. 3²4. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. preo i. 1933. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I. IOAN I. care s despart pe fra i. nr. Roma. 1963. 224 p. E PÂRVAN. ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. + ilustr^ . Paris. la locuitorii care vorbeau limb latin . Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. în . Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. VIII + 1479 col. XVI. 541²544). 408²450 : LES-*NARD. 1967. E1LLER. Sinodul de la Sardica 3. ipodiaconi. RAMUREANU. an. p.. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN.P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it. in quatuor patriarchalus digestus. 222 p. p. schimburi ‡ila ie etc. 1964. 146²182. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain. La aceast ac iune au uit. 1973). nr. în mod «organizat». caeterique. RAMUREANU. nr. în S. 129²176 i 205²350). JACQUES ZEILLER. culturale. Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. (reproducere : Graz. 1239 p.. an. 266²316. în B. partea I²II. diaconi. I. copi. Oriens Christianus. L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. (îndeosebi p. praesules totius Orientis. 1958). Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381. 1918. IOAN I. 5²6. nr. + I p.. IV -fi :ione anastatica. 202 p. voi. XVI. CARL JOSEPH sloi/e des conciles. Belgrad. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV. 2. Sofia. Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. 7²8. p. îndeosebi p. Chicago. Paris. IOAN I. t. pe teritoriul de azi al rii noastre.) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii . Popescu. A history oi ChristianitY in the Balkans.T. MAT--JKA. care puteau trimite u or episcopi misionari. The Council of Serdica 343 A. 911.. XIV. p. 9²10... patriarchae. 1907 (revlew York. D. 8²73).

cre tinismul devenind religie de stat. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . ci i marii das c li ai cre tin t ii. prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean . pe încetul. pe drept cuvînt. care au luat atitudine împotriva arianismului. interzice rea sacrificiilor etc). VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit. culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. ruina. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau. în acela i timp. Erezia pnevmatomah . Se poate spune. M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423). împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. Sinodul II ecumenic. Sfin ii Vasile cel Mare. c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. Astfel. Cu toat pozi ia cre tinismului. împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. s-a continuat lupta împotriva p gînismului. cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395).: v. La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. p e deplin consolidat în imp eriul roman.

inclusiv a p nevmatomahilor. prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. e te_o creaat lui. Grigorie de Nazianz i ale altora. c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt. Din moment ce Arie îny jji .). LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». îndrepiotriva pnevmatomahîlor. semiarianul Macedonie (urmat.A I N l il iV Ianismului. Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi. Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor. în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea.unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/. jeea. Mai multe sinoade. împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ. ap robînd . In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului. idul a d at i ap te can oa ne. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<. a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric . Astfel. dup moartea sa.ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian .£i. nele celui mai de seam reprezentant al ei.e_-c Fiul. în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului. episcopul caterisit al tinopolului. i Nestorie cu adep ii lt parte. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor. era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai. pe de o parte. :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan». întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie.). Sinodul. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . Sinodul lll&cum&fiTc. iprin a împ ratului Teodosie II.I. n-au putut opri întinderea r t cirii. i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea. ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo. împreun cu al i adep i. ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare.. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. de iu al Nicomidiei).

Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc . ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a. trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc. care a semnat. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire. Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451. monofizitismului. ² singur i <puoi? =fire). depus de sinod i e x ila t. a fost absorbit cu totul de prima. Eutihie. Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului. luat la întrupare. care 1-a condamnat pe Eutihie. ^yun^^^rittus. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. ca al(170-leayparticipant. nu i omenesc. în anul 448. . cea dumnezeiasc . în exil). o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii. s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. cea divin a Fiului lui Dumnezeu. episcopul Timotei alTpmisului. i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie. liiodul IV ecumenic.O.3 .R. episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. i Ajargiajm^. La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. ipostatic . Sesizat de aceast nou înv tur . de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri. care a luptat împotriva lui Nestorie. M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat. din p r ile noastre. nu numai una moral . din nefericire" pierdute. Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i.6vo<. Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî). a c zut într-o erezie tocmai opus .cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman . dar o singur per soan . La Sinodul de la Efes au participat. tinop olului a convocat un sinod local. pentru c cea o meneasc . A ) f . Erezia ^pnofjzit . Prin urmare. In acela i timp. Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei. La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie.

P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. i lui D iosc or al riei. p e D o m n ul isu s H ri st os. i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) . m ati ca ad Fl avian u m . s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria. a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. C a eu. pe litoralul asiatic). prin mijloace silnice. C a o m . ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . neî m p r it i n ed esp r it». pr o ba bil. i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi . Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. Sinodul a tiz at p e E uti hi e. A c e st a . dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . î n a c el a i ti m p. d i n i n ut u ril e Î. fiind întru s m en ea T at lu i. D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat. ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ).a C alced on (în fa a C on stantin op olului. a m u r i t e va zi l e . ar e a d e D u m n e ze u . a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. C u t ot n u m r u l m a r e. C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . ca «eretic p eri cu los». V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni. p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i. L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. în j^u fi*. protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u . î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. dar ulterior. . recu n o scu t d r ept ort o d o x .i 4 4 9 . La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. P ri m ul a în fierat pe E u tihie. r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e.

A sia. P e r t ru s d m N o v ae . s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont. . T o a t e a c e st ea . S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ . i a c el o r d i n P a n n o n i a . î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. C on st an iin o p ol. T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . A l e xa n d ri a. Tr acia i « inu turil e bar b ar e ». ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^. a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. ca i «ce a ve ch e».S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. într-un fel sa u altul. bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii. p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. A st fel. 36 al Sin od ul ui trulan ) . M a rce l lu s di n N i c op ol i s. pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e. C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s. care au lu at part e. scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii.. C u a ce st e a. d e va st at d e h u n i î n 451. 2 8 al aceluia i S inod. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s.. A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n. R o ma. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . prin can. S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor. l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a. M o n o lil u s di n D ur o st or u m. ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni. M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l.

² . sci i . Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana. C. OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava). la scaunul s u. p e vatra vechiujlui ora roman.amîndou felurile Ä Lcej. Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin. Coman etc.). dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta. Ioan G. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina». R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi.Ni plei 1 Jjn_r alia. Varvan.« ^ ^ ^ baza acestor indica ii. Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur. i cei ce poart d ciulijfje. Radu Vulpe. ar fi r mas pierdut în istorie. episcopjalÄ. Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i. Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas. ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor. cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase».‡ al i tori au o atitudine rezervat ). s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta. pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». în Dacia Mediterranea. Giurescu. fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas. scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei. Azi. î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»). C.ntul Niceta de Remesiana. Ä ^ Ä ^ ^ ^ . a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor.a. în anii 398 i 402. . Alearg Iajjjâis-M&\u i. de pild . la predicile cu. unde î i desmisiunea evanghelizatoare. Nu se tie cînd i-a început p storia. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar .

DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei. can. este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii. i Samuil Micu i Petru Maior). c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te. 35 apostolic. In adev r. nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul»..» (dispozi ii asem n toare înt i în can. Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis. can. 22 al Sin. i nu prin unul mai îndep rtat. în poemul XVII. alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can. Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu. de vreme ce Sfîntul Pauîin. probabil i De jertfa mielului pascal) etc. din Cartagina). 48 al Sin.. can. din Antiohia. Pe lîng predica vorbit .i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. De psalmopractic-liturgic : De . îndeosebi catehetice. activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. 13 al Sin. în ce prive te originea sa. din Sardica. CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale. irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos). De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis). pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. trebuie s -1 socotim daco-roman. în lucr rile lor. Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman . «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta.C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. din Antiohia . 11 al Sin. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. în orice caz.

a p r î n d . M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e. iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci. u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii. a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. lu cr rile sale teol ogice. d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e. în M in eiu l ort o d o x. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i. d e st ul d e lu n g . li psit de d ate ist ori ce. care par s fi fost ad resate u nor i d. f r s se tie cînd. T e l ud m). se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. în ori c e c a z. în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. ren iu d e N o va e. eZeem o syng (D pspre milostenie). episc opul R o m ei. In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m . ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an. U lti ma d at er a a m i nt it 41 4. ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e. l a Î5 se pt e m b ri e. iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare.e credin cio i d aco-r om ani.P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e.o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. i ar l a 3 ap r ili e. a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). a c t i vi t a t e a > n ar . întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I. c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. D u mn ezeule. în M oesia Inferior. A :ut în rî nd ul sfin il or. N u - I .

Moesia Superior. Sp_ania i Britânnia. în anul 297. Roma i Africa. A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic). i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386.-. cu capitala. cu diecezele: Gallia.. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia). azi Trier. Dardania. cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium). Siria. Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis. în Germania). Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. unul în Occident^gltul în Orient. la Sar 'enn<errt *f>etiî. Fiecare provincie era . JJar in anul 303. cu capitala cînd la Tesalonic. dezorganizînd întreaga via politic . Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i. Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul..prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. cu diecezele : Egipt.de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. Asia. social i bisericeasc . Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic). A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma. Pont i Tracia.-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. Dacia Interior. " *In secolul IV. cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa). Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud.meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat . Dacia Mediterranea fu- . cînd la Sirmium. GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). durjj moartea lui Teodosie cel Mare. ulterior Mediolanum sau Ravenna).

devenit «mitropolit» al Daciei. In acest fel. scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital . iar cei din restul oradevin sufragani.i are scaunul în capitala administrative. care s-a numit midup numele re edin ei. întrucît aici a fost mult timp. începînd cu anul 381. râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa. IV.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. De aceea. în sec. Cu timpul. re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului. cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic.i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania). jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. capitala dieacia. iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . deci periul roman de R s rit. mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea. Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior. metropolis). prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare.U N IH A i. prin canonul 2. desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. A a au luat na tere difeopolii. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII. care intra în prefectura Orientului. în oastre. Provincia Moesia . episcopul Tomisului a ajuns i el it. i. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. au'îost . sub numele de Constantinopol. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. dup roclamînd. Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica. episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei. care.

care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus. a încredin at prima cauz . însu i Siricius.i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur. Hir^" ^. Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum. Episcopiile din Moesia Superior.dS. de pild . Condamnat cu depunerea din treapt . episcopilor Illyricului. II ecumenic. A primit un r spuns afirmativ. din cele dou Dacii i din Dardania. convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. nici s nu produc tulbur ri în Biserici. în ciuda can.C11. lîng Nola).dele din Constantinopol din 400 i 403. Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417). recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul. to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia. Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus». 2 al Sin. au nesocotit la început sistemul mitropolitan. sub pre edin ia celui din Alexandria. Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei). întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii.RafriMiai «S tru. într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc .. sinodului episcopilor egipteni. de i episcopul de Sardica. cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431). pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar .. iar cea de a doua.t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin. astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L.. Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil .».. la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei). din anul 424. Odat alipite la imperiul de R s rit. sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului. . adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur. care prevedea ca «episcopii s nu. spre judecare. De altfel.

Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. implicit.rp. Pnn^Co^^g^Jeodosian. prin anii 424²437. toate Bisericile din prefecicului.2 vreo trei decenii. De acum înainte. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei. cu data de 14 iulie 421. cu tirea prea cucernicului domn. erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori. rîr. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453). sa. f r s fie ales. se hot ra: «încetînd orice inova ie. Cu toate a ar tat favorabil. de_c.i supun Illyricul. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. deci. care se bucur de prerogativa Romei vechi». erigen i-a ocupat scaunul. cum erau cei din Roma i Tesalonic. Nefiind primit de credincio i. -es. îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie. ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic. «U ro^ oriatului. s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. care le-au inut n. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. care f cea parte din imp eriul de R s rit. dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit. dar la moartea sa. eful prea sfintei legi tantinopol. t. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. erau aunului din Constantinopol. încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial . i în toate provinciile Illyricului. Deci. prin scaunului din Constantinopol. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421. au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint. q i . p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor.ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte.

Sixt III al Romei (432²440) se adresa. în 531. se acordau scaunului din Constantinopol. care s-au men inut în parte i acum. Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf. p. marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox . atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. 372²373 i 381²382). Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican. i papa Bonifaciu II (530²532). Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean. în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului. Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '. ceea ce a r mas f r urmare... Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. . ca i disputele teologice ale timpului. Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. ca de vicarul s u. care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. pricinuite de unele popula ii migratoare. Concluzii: Din faptele prezentate aci. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene.Cu toate acestea. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. la care s-au angajat i ierarhii de aici.. Roma cea nou . rezult c în secolul V. rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî. în 437. Vechile scaune episcopale.~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni. din 451. atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». destituit de Epifanie al Constantinopolului. cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic. dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu. Les origines chretiennes. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental.

23²55. e Iui Laur enti u d e Nov ae. Ediatica. 1986. 5. 1979. 350 . p. 7²9. MATTHEW SPINKA. Wiirzburg. 1908.. 1969. an. 7²8. Dr. 1918. 7²8. herausgegeben von ALOYS GRiL-. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana. 173²492. p. 93²174. . d'apres Ies documents originaux. nr. Paris. în M. an. 1960. c o p i i l e s u d . Par is. IOAN G. p. 344²376) . 1967. Barnea în B. IV + 667 p.T. 1948.. XXI. 1400 p. nr. nr. Paris. 1933. ALEXE. nr. Iliricul între Roma i Bizan .N ESAN. p. COMAN.O. p. IOAN G. p. 1931 . Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. 202 p. repro-w York 1973. IOAN MIH LCESCU... 4. Jean Gribomont. p. p. Roma. Stud iu intr odu ct iv d e Pr. Bucure ti. 3 voi. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana. 141 p. nr. 200² 232 .. TEFAN C. Geschichte und Gegenwart. II.BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles. COMAN. A hisistianitY in thc Balkans. Bucure ti. LXVI. an. 9. 356²369 ( i i I. Sinodul III ecumenic din Bucure ti.Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana. 1951²1954. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres.. Bucure ti. II. XXVIII. în 1957. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu. Religia în R. D. 5²6. partea I²II. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. Scriitori Un epcca str român .O. OAN G.. nr. 1943.. V.O. Dr. 409²411).d HEINRICH BACHT. 3²4. M. 1951. nr. p. voi. 1938. : în M..R. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. an. Dumitra i Prof. Das Chalkedon. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. în B. ap rut la Blaj în \. p. «Ortodoxia» an. Leclercq. Chicago. 58²69 i nr. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER. Contribu ii la istoria veche o :d.d u n r e n e : JACQUES ZEILLER. 341²355 i nr. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman). 2²3. PIPP1DI. COMAN.A. S.R. 453²587) . Traducere d e Prof. Prof. XXXVIII. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te.T. p. 1942. III nr. 3²4. 1969. an. 1967 (îndeosebi p. p. Da vid Popescu i Prof.

o modest a ezare comercial . a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT.Hr. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte..VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. de coloni ti greci veni i din Milet.. înfloritor centru cultural i economic donian. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista. Prin anul 60 î..Hr.Hr. Dup anul 28 î. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia.). Intre anii 72'71²61 î. Cu timpul. Tomisul i celelalte. Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov). teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman . In timpul lm_Diodeiian_.Hr. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin. C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea .(284²305). trebuind sa accepte domina ia lor. dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud.Hr. sub numele de Scythia Minor. cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman. tiri despre ora ul Tomis..i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi. In aceste împrejur ri. întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani. In primele veacuri ale existen ei sale. In anul 8 î. fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia. r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î. ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea. importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î. Tomisul.Hr.

Ren scut în secolul VI. Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. care i-au dat numele Kiistendje. iar de la sfîr itul secolului XII. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. Callatis. Dec zut în a ate a secolului III. pustiindu-se cu timpul. Tomisul i-a p strat autonomia. rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului». cre tin în Tomis. încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor. de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre.u t acest lucru i la Tomis. o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis. Dionysopolis i Odessos. ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea . C tre mniei lui a c zut sub turci. în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. în cea a conduc torilor loam român.ascendent de natur economic . metropola regiunii. la sfîr itul secolului . devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol. îndeosebi sub îmstinian (527²565). azi Igli a. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis).[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare. Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei. ui imperiului roman. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. la Troesmis.[ i care s-au stabilit aici.Hr. ^comurîîîâte pontic ». De asemenea. rev enit sub st pînire român easc . în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos. între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp. de. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn. Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor.

C. înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus. fiindc refuzase prestarea serviciului militar. unde a p timit moarte demartir. s-au încre tinat i ei. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris. Argeu i Narcis. Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei. s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. Dup Evangelicus. N-ar fi . avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». Este atestat documentar abia în anul 369. pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie. Din aceast pricin . ca trimis de episcop ul Fcinon . dar în izvoare mai pu in sigure. ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin . iar prin 167/168 a fost. la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). De pild .^ ÄAr rezulta totu i c .îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian. Dup alte sinaxare. 3 (Titus). ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce.exclus ca însu i Sf. într-o zi de 2 sau 3 ianuarie.^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr . Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. în timpul lui Licinius. m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a. al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia. Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului. probabil în anul 320. Episcopia Tomisului. unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. au murit martiri tot ajunc. Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric . a fost chinuit i apoi aruncat în mare.I. Dup «Martirologiul ieronimian» îns .T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici. incompatibil cu slujba sa arhiereasc . Evangelicus. se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet. ar fi v p timit ca martir.

în relatarea faptelor de mai sus. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis). îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat. Dar exilul s u n-a durat mult.. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. g . poate chiar din Tomis. O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis. c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului. destul de neclar îns . oprindu-se..X/f. 7). de E^ ^bjai^âLCezareei (-j. episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin . împotriva r t cirii lui Arie. încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea). îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale. du-1 m rturisesc i sci ii în i i». Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e.340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî. Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. Dup o list a participan ilor. ra un aprig sus in tor al arianismului. cap. în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ». i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . De prezen a episcopului din îns s ne îndoim. dimpotriv . pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei. i la Tomis. Episcopul n-a primit. întîlnit în scaun în anul 369. c ci tot tul. Dup*9*^n^eierea p ciT. iar istoricul Teodoret. p strat fragmentar. Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins. adic dintre parti-i la sinod.la Tomis un episcop -rmMH&ele . ela i Sozomen. pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei. în drumul s u." s-a îndreptat spre Conapol. Prezen a lui este mat .in (cartea III.. nemul umi i de înlap storului lor. a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion. a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea. ci. a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). apoi a p r sit pe t. temîndu-se de o r scoal «a sci ilor». în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i.

azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. IV). . format din literele grece ti Hr(istos). A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu. Jos. ~ Istoria BOR.T bli a votiv de la Biertan . un disc cu monogramul lui Hristos în interior. cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui.j. Sibiu (sec.

c u se m n u l c ru c ii. u n c o p a c c u o p a s re .OM .Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). de sc o pe rit în T ra nsilva nia. In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e . H. V ² V I) . xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r. A z i d i sp r ut . cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. si m b o l u l D u h u l u i S fî n t . c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de .

Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec. cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. precum i cu o inscrip ie în jur. iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. . ref cut înainte de anul 518. IV).a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. avînd în centru chipul lui Hristos. cu monogramul lui Hristos. Amen. literele grece ti A i Q.

IV -V ). ^ si s i Fil i p po s. . c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s.In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . IV -V I). A tta lo s. ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c .

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

au activat i al i teologi de prestigiu.‡ ² £ . în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia». 117²135.viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum.. ) . introduction et notes. (voi. in MQ t ' J . în acela i timp. Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore. 1970. Martin i Grigorie de Tours. note i'. V. ‡-‡ >»l . p. JEAN DARROUZES. comentarii de Pr. 1904. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe.. an XXXIII. poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin. p. Ioan R mureanu. cit i în istoria întregii Biserici cre tine. 49 p. trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam .& . PÂRVAN. 1981. luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e. XII. t -l S » l Ua q '. Pe lîng ei. în rev. Salzburg. i f . Ca o concluzie general ..reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. Isidor de Sevilla etc». care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre. 573²599. prin Ilarie de Poitiers. . j vr . ' d E r s "'\ '.>'.). Prof. Coman. . l sînd opere scrise. ca Sf. 1891. Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». într-o perioad de mari dispute hristologice. P rin i i scriitori biserice ti). Actele martirice.: T ' . tr i e vi . . putem afirma c Episcopia Tomisului . Cre tin tatea în vechea Torni... traducere. la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat .) HAC. p. Texte critique. 1924.. Ioan Casian. altchristlichc omi. 1903 (trad. Sulpiciu Sever etc. .. rom. în acela i timp.'. Baia Mare. Ieronim. (Ioan G. 361). '. ‡ « i s it . 1982.( B I B L I O G R A F . . a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine. III. 372 p. C o n c l u z i i : Din cele prezentate. La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . V. XII + 768 p. Das. 1931. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte. Paris. Ortodoxia. iar poporul spaniol prin Pruden iu. E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER. V îf c w u : : . reiese c Episcopia Tomisului. Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea. 11 din colec ia. Bucure ti. n v -: . v i i v i uA'tîi '. ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice. iyo8 a s. 3. ca Teotim Filozoful i Ioan. LAURENT. 519²534 i XIV. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor.t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României). CARL DE BOOR. Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei. Paulin de Nola. cu aceea i limb . Bucure ti. nr. apreciate elogios de contemporanii lor. Pt ". ca Sfîntul Vasile cel Mare. 2.. Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. Ein Kirchengeschichte Studie. Studiu introductiv.

în voi. p. 1974. în B. 1965. XXIX. HENRI IRINEE MARROU. Paris. XIII. . «Sci ii». Centenarul îisericii Ortodoxe Române. 7. 71²94. irice ti din epoca str român . în S. 1945. p. nr. XX. 1947. 1961 i IOAN G. 437 AN POPESCU. 403²415 j A. Introduc-itin. p. 1979. 337²361. OMAN. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia..i an XXXVIII. 1. nr. 61²85).PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines». traduction et notes par Dom. Vie et doclle. 1981. XXII-e annee. an. p. Bucure ti. 1980.. XIII. în Ortodoxia.N CASIAN. -12. 3²4. COMAN. nr. IOAN G. Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N.. 552²569. 189²203. 63²83. 1984. XXXII.. nr. în voi. COMAN. nr. 1949. . an XXXIII. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique. 588²596: M. Texte latin revu. p. în BOR. 3. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. BOL ACOV-GHIMPU.O. Pichery. nr 3²4. p. . p. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei. în Byzantidka. IOAN G. p. Jean Cassien. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n. 376 p. Jean Cassien. (volumele 42. 1937. an XCVI.R. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI.T. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an. (voi. COMAN. 7²10. NICULAE ERBÂNESCU. COMAN. 784²796. Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . nr. Despre întruparea Domnului. col. 3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului. 7²8. p..titutions cenobitiques. 2. 531 p. 1955²1958. Tesalohic. 31²97). 7²8. în G. an. în S. Paris. Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. în Dictionnaire de spiritualite. 5²6. Introducere de Pr. De la Dun re la Mare. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes). 3MAN. Paris. P. în M.. 1969. IOAN G. COMAN. voi. nr.T. Bucure ti. 966²1026. 148 j EMILIAN POPESCU. nr. NESIICESCU. 27²84 ( i în voi. CAPPUYNS. XXV. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie. p. 115²123 (trad. JEAN . IOAN G. 590²605 ( i extras).19²27). Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). 1975. p. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. IOAN G. JEAN CLAUDE GUY. David Popescu. an. E. 153²172. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI. XXXIII. în M. Scriitori teologi în Scythia Minor. Craiova. nr. 1968. 327²353. în «Ortodoxia» an. 109 din colec ia Sources chre. 1987. i9( nr g²io. Prof. introduction. nr. 31. ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. La patrie de Jean Cassien. no. 1970.. XI. an. HS-GALL!1AR<D. t. p. Paris.B. 1. B. p. Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. p. p. COMAN. 1975. 1986. p. în «Orientalia iriodica».. t. în Klironomia. O. 1945. III. p. traduction et no-Claude Guy. A. ancez «Les Scyttes». Conlerences. 3. :u bogat bibliografie). XXVII. p. S. an XXXVII. _977 ‡ A. 1959 247 p. 1. 1985. arhiepiscopie autocetal . XXIX. A. 6. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien. Ioan traducere de Prof. EMILIAN POPESCU. Roma. i extras). II. an.B. 1977. rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. BOL ACOV-GHIMPU. în G. 44²83 i nr. an. 1978. începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul.

200²212. p. Nicolae Petrescu i Prof. XXVI. Si biu. GHEORGHE DR GULIN i AUG. în M. în S. în S. traducere de Prof. p.GHEORGHE DRAGULIN. lÄ p.. DUMITRU ST NILOAE. LXV.O.R. XXXIX. Ieromonahul Dionisie Smeritul. Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. âi. nr.O. XL.O. an XXXIX. Jean Cassien Marseille.O. 245²254. HENRI-IRBNEE MARROU. p. p. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. în M. Gheorghe Dr gulin. David Popescu. 11²12. IOAN PULPEA (R MUREANU). Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma. 'te nu'.. p. 7²8. 2. p. 182²205). 24²6a VASILE SIBIESCU. C lug rii sci i. nr. r M M- . Episcopul Valentinian de Tomis. nr.. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. nr. nr.. nr. 1²3. în B.T. 1936. Sibiu. 521²539. nr. XXXVIII. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». an XXXVII. DR GULIN. studiu introductiv de Pr. Dr. 24 p. «Ex/guus» sau «cel mic». 1936. 92²111.. 391²440. p. 3²4. an. 1945. an. în «Revue du Moyeu Age latin».O.O.. p. 1986. p. Încercare de întregire bio-bibliograiic . David Popescu. p. XXXVII. (extras din «Revista Teologic ». nr. Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. 5²6. Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*. an.T.. 5²26. an. David Popescu. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520). 199²244. 5. nr. Prof. traducere de Prof. Gheorghe Dr gulin. GHEORGHE DRAGULIN. . în M. 1986. Prof. 27²70. 76²125. I. 5²6. 9²10. nr. Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin . Dr. an XXXVII. nh "33 . 1987. an. Dumitru St niloae i traducere de Pr. 1947. 1988. 1985. în M. nr. 680²707 i nr. 3. 3²4. p. 1985.v. în M. p. 1985. 783²792.

pîn în prezent. itate provin de la Tomis.jud. aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI. plumb. Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin. icrip ii. metropola provinciei. . în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul. dut ars.*. mai ales pe monumentele funerare. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e. os.. Vasile Pârvan (1882²1927). Teodorescu.. Se cunosc.^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV. obiecte de cult i bazilici. mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a.. str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin. ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n. iar restul pe e metal (argint. sticl sau alte ma- . Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909). Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia. Via a cre tin din SjCjthia. M. Callatis (Mangalia). D.IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis. Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon. scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. iar restul de -fIstria). în rasului Gala i) i din alte p r i. bronz.

cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii.Peste un sfert din ele sînt în limba latin . probabil . descoperit Ia Constan a (sec. de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis. tot peatîtea latine ti. acum am ajuns printre cei drep i. Dumnezeule. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. cîteva biblice. «Ai mil Doamne». «Doamne ajut » etc. se elogiaz martirii. cu drep ii» (grece te. Chindeas i Tasius (Dasios). se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. IV²V). ^p calcar. Tomis). Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu.‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine. vi a de vie. porumbelul. «Simplicius. unul este gotic. La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . solda i etc. «Emanuel. Fi i s n to i.. func ionari. se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut . de cine m voi teme?» (grece te. «Pacea mea dau vou » (latine te). dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit . «Aici odihne te Heraclide. negustori. De HÎlJiL pa im ftlnr. Amin» (grece te). magistra i.. restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. Tomis) . în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. p unul. altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». Tomis). Aici zace. dou hunice etc. Callatis). mai mult de o treime sînt grece ti. «Pentru Theodule. O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. Tomis i Histria). de 51 ani. ofi eri. afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te. o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute. Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. «Lumin -via ». se. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. Tomis). «Harul lui Dumnezeu. so ia me'a. de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. Din numele întîlnite. avînd str mo i nobili. avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». fiica lui Aedesius. cu noi este Dumnezeu». Odihne te-o. fiul lui Casian. frunza de palmier i altele. Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii. trec torilor.

dateaz din secolul IV. vase etc. pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ . î Callatis men iona numele episcopului tefan. i. toate în relief. în adîncitura discului. f r anse de izbînd . _Amjja). în care se afl cîte o cruce. Pe ea este Mîntuitorul gol. între acestea. 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius». X^fT^Tocupind toat adîndiscului. discul a fost dus de sau de bulgari. prea cinstittll riostru episcop. _iar__o inscrip ie tme-fCavarna. Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat .22 kg. înainte de anul 518. de i unii au t s-o dateze. ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor. . în m rime supraomeneasc . de jur împr. între care i patru vase liturgice.eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. p s ri. a p^^ §x _fî^sec. în secolul II. iconom. Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). PtdîTsecoîud VII. Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. cu frunze. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma. i patru Dane circulare. Dup L unor speciali ti. avînd de fiecare :îte ase apostoli. figuri de animale. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. încadrat de literele A i 2.botezat sub fc^^. chiar V. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. Este din argint aurit. aflat acum în British Museum din Londra. de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6.deÄcjidad. Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. ss(imum) episc(opum) nbstrum. plac deji*to r-daracHaex& -4a. V I). Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. Obiecte paleocre tine.

pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul. la capetele bra elor ei cîte un pe te . deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge.în greutate de 50 kg.S. probabil un miel. Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV.tre i se pare unic pe un astfel de obiect. în picioare. o . Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine. dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale). O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas.nral are ca reprezentare un animal. avînd. iar c tre marginea interioar a chenarului. unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912. probabil.în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina. unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec. din lut ars. Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor. avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. Unul din el e. Se.S. la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli.‡ al doilea este prev zut cu o cruce. la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R. cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg. desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei. în centru. Pri- P . desigur Sfînta Fecioar M ria. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). Ucrainean ). Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina. descoperite la Con aj^ â. al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) . iar pe cealalt . Pe disc. trei p ezint interes p entru noi.

La Luciu ² jud.cruce cu bra e egale. cu o cruce masiv în partea su.O.R. în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz. Ialomi a.\ 11 ² Istoria B. .

C U Ig§ti). L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d .. înconjurat adesea de coloane. l a S îî f T t uî l i V I. '" ² -~.B u.galerie deschisa.a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e . .. o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ). p e l a 3 5 0 .ie : pri m a . în l oc uin d. s-a u d es c on a cu m. de Istqrie_. der c date az din sec ol ele V ² V I. în c a re s. « ._._ . d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis. t ( ' | . la intrarea unei ba-‡ -c lri. * ijU a -bfon z apar.iiia. a fost d esc op erit în 1 98 9 .. > : J 4 : 4t ‡. L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. Din pgefia od i ».. la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). i a r a ci n ce a . pe u n a ie. _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu.in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în . U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui. iar la. i a pa t r a. = . j le c ar e au s c o s . l a î n c ep u t u l se -V . de sigu r. . ‡ . A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * . su b C on st an i u. î de bronz. a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. Alta. fiin d cea e d i n D o b r o ge a. ----------------------------------------------------------------------------------------------.. lax. izili c i pa l e oc r e ti n e. \ . r o m i s. . î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r . La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 . ' . d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e. C on st a n a ) s .a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce . nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei." : epotire i alte obiecte liturgice. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi). a d ou a.£ru ci_ cu_ sidef (secolul III). 5).logic dia»C on staata. în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6. V o m c er c et a p e . cetate î nte m ei at de T raia n. (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei ). ele er a b azili ca d e m a ir mu r ... n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m . c o m p u s d i n alt a r. totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci.o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . dou a.L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 .el e ma i r e pr e ze n t ati ve . Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja. sus inul& de o colonad . aur i argint din secolele V -^-V T.5 0 m. o b az i l i c d e ci m i t i r .. care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e. d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi. pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e . situ at lîng m ar e. di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I. In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or .

î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii. pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. 8 0 m ) .iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. P e l at u r a d e v e s t . ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m). cu tr ei în c p eri. de di men siu ni m ai m a ri. l a d istan a d e 0. a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic . s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). P rin arhitect ura ei. dar i prin di m e n siu ni. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. fr î n gî n d u . L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. pe laturile d e n ord .7 0 m). vest i sud. N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt .j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r . î m p r it în t rei na ve. naosul.8 0 m X 13. D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os. ce a m ai ma r e (33. în M a ce d o n i a. A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. în tre n ao s i a b si d a altar u lui). pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. tran septul cu crip ta i absid a. A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ». în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul). ba ptislteriul. în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli). A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. od a t c u ba pti steriul. Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii. în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale).se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt . D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . E ste.D ob r ogea.si£iÄ]Viir. care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu. u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici. fa p t . în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) . ridic at în se co l u l V I. In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i. sau în for m d e T. car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m. i ar c ele l ate rale de cîte 4 m. A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s. ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m. n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e. 7 0 X 6. i mpoitani Ä i p_en.7 5 m u n ul de alt ul.

odat cu Marcandni). se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI. Deas up ra lor s e ta mas . C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI .. sub Anastasie I. avea trei nave i < tripartit. dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est.u for?}_ narthex. Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas . JQ ( ^gwT Tm i i II. la r s rit (cu cript ). TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI.. Ea îndeplinea func ia de capel particular . corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r. adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine. care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. ' " || acestea.. numit «forensis» sau «simpl ». simpl . cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. ci nu mai o parte din moa tele acestuia. loua jum tate a secolului IV. în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur . AJfe^sj^&^âgLi. era una de cimitir (basilica alis). stria. alta în a doua jum tate a secobazilic . în afara incintei. martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298. s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI. icea bazilic . ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore. i secolele V²VI. ‡ . M jjola^ rjn^j. terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior. Una din acestea cuprindea i o sal drept' i. O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre.în- f . f r narthex. S-a constatat. construit cel mai devreme în Constantin cel Mare.q privatg palate romane.re unii au numit-o «bazilica dubl ». trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular .

cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite. probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. situat la sud. sub împ ratul Anastasie I (491²518). prin ziduri. . ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ). A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la. în sensul lungimii. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane.|nceputul celui urm tor. ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . Prin latura lung de est. într-o a doua etap . Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud. transformat acum într-un somptuos atrium. Zidurile sînt groase de 0. ia r s rit printr-o absid . din care se scotea apa necesar pentru Liturghie. Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu).tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. m rginit de portice acoperite. cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it . botez etc. în trei . terminat . In adev r. cea dinspre est ca diaconicon. naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral . La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral). construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. Era pavat cu c r mid . Interiorul era împ r it. Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . i nu longitudinal. Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. Altarul. avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor). azi Garv n. în continuarea naosului sau a narthexului. în care se g sea i capela descris mai sus. s fi servit ca locuin unui episcop.ui se afla un pu . de mari dimensiuni. sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L. dat fiind importan a ora ului. Ia Dinogetia. ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor. N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri).70²0. In col ul SV al atriumul. ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. probabil la în ceputul secolului VI. la punctul numit «Bisericu a».80 m. în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar.

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

apoi ceie nacium i Aquae. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . Episcopia din Oescus.P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava. apoi alta în stil gotic. in ei fiind oameni înv a i. Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. preo i. era situat chiar în fa a ei. au fost permanente. o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad. unde exista o veche . autori de lucr ri teologice. prin hirotonii de preo i i diaconi. Peste ea s-au ridicat. au in secolele IV²VI. care ar trebui ectuate aici. trebuie . 535 Justiniana Prima.i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. cu l cae rug ciune i obiecte de culi. jud. N-ar fi exclus s . apoi Tesalonic.i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. îl. în cadrul «romani . lica din Morisena. cu episcopi sj. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i.rene» sau «carpato-balcanice». deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. prin sfin iri de l ca-. avînd un baptis-iou cripte. Timi ). Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . p e care arheologii . pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus. horepiscopi. Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud. o biseric izantin sau ro manic. desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii. pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii. S p turile arheologice.e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. mai tîrziu. au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. mai ales c ora ul Oescus.

) sau în alte p r i. acestea disp ruser din fosta provincie (can. 1923. în «Cahiers Archeologiques». PARGOIRE. L'Eglise bizantine de 527 â 847. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. POPOVICI. p. Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN. La site de Justiniana Prima. p. 299²304. 40²48 . A.. I. pricinuite de diferitele erezii. . Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines. BOSCOVICI. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale. 49²63. Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima. 1967 (îndeosebi p. dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac . bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . 1951. 1911. 1948. Bucure ti. La rîndul lor. Roma. fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. 53²65. în «Cahiers Archeologiques». KONDIC et V. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ). Tsa- . D. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . credincio ii erau oameni simpli. unde se folosea limba greaca. în ce prive te preo ii. dar i din ofrandele credincio ilor. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. 377²406) . Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. Edizione anastatica. Paris. p. IlI-e edÄ Paris. Paris. GRABAR. J. V. t. loan Casian etc. trimi i fie de episcopii sud-dun reni. Paris. PETCOVICI. p. III. Les touilles de Tsaritchin Grad. cum am ar tat. V. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur .explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. Paris. 1930. cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor. II. Paris. în schimb. III. în ce prive te portul (costumul). vor fi activat aici o seam de horepiscopi. R. p. JACQUES ZEILLER. în Melanges Diehl. IV + 667 p. ori. JACQUES ZEILLER. 6 al Sin. XVI + 222. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). Totu i. 1948. De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. 1918. unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul. a a cum f cuse i marele apostol Pavel.

Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI). + 150 fig. 7²8.. I. 1976. p. p. 1. 1962.. COTO MAN.ad. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. JDOR. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. 1948. GH. Ia i. Wien. ALEXANDRU A. 1974.R. 84²92.. HANS-DIETER DOPMANN. în Miscellanea Bulgarica. p. MUNTEANU. nr. XIV. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. în S. 3²5. ‡matik von Justiniana Prima. în B. an. p. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea. nr. TEFAN. + 4 pi. AN LUP A. . p. în ta. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena. + 1 h. Bucure ti. Belgrade. 1979. 441²470. 65²70. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. în S. nr. OCTAVIAN TOROPU. an. 293²349. La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox.T. XXXIX. TUDOR. }. p.T. 5. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. VI. EMANOIL BÂBU . 1977. 1987. 264 p. . Justiniana Prima în lumina noilor în S. 249²311. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian .O. 25 p. 1966.T. 815²837. p. 1987. i²lO. 70 p. Craiova. p. 1968. Sucidava. POPESCU. 469²485.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. popula ie nomad de neam turanic. hunii au fost distru i de gepizii germanici. din Transilvania pîn la Marea Adriatic . reprezentînd mult timp o for militar de temut. Dup moartea lui Attila (453). succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. originari din centrul Asiei. Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . Uneori singuri. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. . au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re. în a doua jum tate a secolului VI. în 447. în urma incursiunilor lor. toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr . împreun cu slavii. între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava. mai ales în< prima jum tate a secolului V. care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. anul 567 de avari i longobarzi. Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. cu numele Trasaric. alteori. numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. A eza i în Cîmpia Panonic . jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. înfrîn i în. sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. arian.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. aTTTreP*"* cut. de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania.. în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit. Ace tia au declan at. în urma lor. Se cunoa te i un episcop al lor. au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. avarii.

izvoarele literare i arheolo'. avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române. poate tot din cauza atacuivarilor. c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. frate» (la Theofilact : retorna). O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI. prin vechimea a e- . Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7.nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . descoperit la Odyssos. Abia la sfîr itul secolului VIII. E xpresia a produs panic între i. igra ia slavilor. avari). Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII. un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian. prin sup erioritatea numeric . vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. Ace tia. Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima.e i-a prezentat-o episcopul de acolo. s -i icvara din spatele catîrului. refugiindu-se la C onstantinop ol. î i p r sise re edin a. în 591. J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . avarii trus definiti\r Sucidava. comanTraciei). > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. Prin anii 599²600. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani. fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre. a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . Un alt soldat. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. puternicul centru militar. care au crezut c este vorba de o retragere. i . gepizi. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. în ce prive te slavii. huni. mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602.

î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n . cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ).{ d i n ca r e .s. pe c are l -a u c u c erit.b i z a n ti n . c ar e a r m a s p e l o c . . i ar o a lt p ar t e î n s e m n at . de origin e sla v . a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . l o c î n a n u l 6 0 2 . u n j u d e. prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . în ac ela i ti m p. D eci. î n p arte. t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol. cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m .a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii. sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior. î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i. de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit . care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . Äa vn . m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii. i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . C u ti m p u l. P rin a e zar e a sla vil or aici. ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r . sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . D ardania. a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. j u p a n s a u c n e az . O pri m ma re² pen etra ie a. A a. D acia R ipen si s i M edi terr an e a. f r a f o lo si i ele m e nt e latine. c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui. P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ». ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i . iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i.z rii i or ganiz rii l or. a ce e a di n sp r e a pu s. u n e o ri ch i a r er e dit a r . d ar î m pru m utat de la ger m a ni. î n ac e l a n . po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat .

a. existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. uniuni de ob ti. unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re. tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. ?ezarea lor în Peninsula Balcanic . Cronica preotului leea ² Muntenegru . în timui Boris I (852²889). Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie. în regiuiei de azi.a st pînitoare. recunos-i imperiul bizantin. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX.na tere primele forma iuni p olitice. dar fara rezultat. Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. pu ini la num r.' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar. resturi de goji Ite neamuri «barbare». rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). _a_c zut într-o lupt . care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii. cnezate ».Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia). a ezate mai de mult pe aceste teritorii. La ace tia se ad uga u greci. care formau . care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. Dar în contact cu popula ia romanizat de aici. însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . atît slavii cît i protobulgaî gîni. în p rima jusecolului VII i protobulgarii. pentru ca în 813 s asenstantmopolul. a avut loc de slavizare lenta a acestora. ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. ‡a ia bulgarilor. prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat. venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . în care . oare alt dat imperiului roman de r s rit. prin unirea lor. Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac . indiferent de originea lor etnic . la formarea unor state române ti. cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi. condus de un «han» (hagan). C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor.

²²²~. cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- . Metodie (n. a slujit în armata Dizantina. a f cut studii superioare la Constantinopol.. Culegeri din Apostol. grec i ebraic. Ace ti doi fra i. fie cu for a. Psaltirea). siavi i popula ia autohton romanizat . 811).iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin. Dup o scurt orientare spre Roma (JI. dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic . în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril. " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. Prin 851²852. mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav . care ie-a trimis. de al ii."timp de'Cî iva ani. a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia.i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit. apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»). a]un'g"ind comandant fl] armato]». Liturghierul. Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare. El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic». Dup cî iva ani. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului. slavi. a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor. c ci. prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). întors acas . luînd numele na ului s u. Dup p rerea unor cercet tori. 827). s-a___retjras. j11i. Fratele « w-ffi-ai mic.g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera.ân .66^-1169). originari din Tesalonic. sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam. Îndat dup savîr irea acestui mare act. iar pe de alt parte. dup ce a studiat în ora ul natal.. numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn . cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav . a introdus cre tinismul.. s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u. Evanghelie. condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav . el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. Consfantui (n. fie pe cale pa nic . P^jdjiJZJPMlS.. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. în 870. prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop. rn BulQt aria_Pup zece ani. Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar.-ace tia au ie it biruitori. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic». un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif.___«_Ä Aici.

67²872). cu 43^jia_£Bm»e-.§58. sîrb . cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia. dup ceT^U sJarT^impinainte. pentru specifice limbii slave.--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei. Alfabetul este mai simplu. care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia.go inrUi^rrmj nul 863. care sa dujitori ai Bisericii morave.V U -A 1 V J ve). în Crimeea. desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. In 867 s-au îndreptat spre Panonia. care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei. a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -. ‡e anul . Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. a 1 4 februarie 869. traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german.din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici. pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad. care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic . au numit pe cei . Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus). au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8. Constantin a i cele ve nice. ile slave moderne : rus . care se împ otri- i . la Roma. Reîntorcîndu-se în Moravîa. glagolitic. sub numele de Chirii. precum i de români. între anii 863² e au tradus -noi p zti.glagolitic. Boemia i Panonia. p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^. ucrainean . Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor. intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur. T . auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt.au Evanghelia glagoli i. din alfabetul ." ecînd la R oma. El st la baza alfabetelor unora. creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave. iar alfabetul lor.§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. unde st incipele Kocel.. bulgar .. a fost nonahism.

au__fo cucerite.. Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893).Rpn<?pan 1 -a.P. care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate.«. Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi». "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare. Sub arul Petru (927²969).--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. s-a des vîr it slavizarea bulgarilor.u 1 gar\f{Jp a-?. de.qL. Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris. Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav». unii dintre ei.Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia. cultura slav . pe p mînt românesc. s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n ..-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi . Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor. ajuns_episcop la Ohrida^Constantin. De aici. înceteaz existen a statului bulgar. La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ). In anul 971. A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i. Pentru bogata lor activitate misionar . de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum. Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- .j. creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re). în felul acesta. a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave. Serbia.. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri. iar în . expansiuuQ.\ . devenit apoi Dristra). între carey Climent. precum i Dobro gea noastr . în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie. precum i în nordul Dun rii. Kaum. în 893).^Œ" teritorial . iar dup 984 la Ahrida (Ohrida). ~» partna-. patriarhul din Constantin0p. prin secolul X.1018 Va ii II². Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor. Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie. ajuns episcop la Preslav.fidPIUâJlLJR1 1]] acesta. acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima. Mji.bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc. 927).vea la introducerea limbii slave în Biseric .5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4). care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. el a i a ezat capitala la Preslav._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes. partea r s ritean a Bulgariei de azi.C. fiul lui Simeon. Bulgaria.

prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. adic la sîrbi i la ru i. în spri-tezei sale. Panaitescu. a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. n-ar fi îng duit acest lucru. as de ei. sp re vest i sp re nord. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. îitul bizantino-slav la români. c ci regii catolici ai Ungariei. A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. din centrul cultural de sslav. chiar i dup încre tinarea lor. P. P. în felul acesta. ca form superioar de manifestare spiritual . care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri. Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . aducînd. cu ierarhi de neam grec. Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar. >up opinia profesorului P. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. ca i episcopii latini din ilvania. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . Panaitescu).arhiepiscopal bulgar. Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie. i nu limba în eleas numai de autohtoni. a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. i care i-au asimilat.

p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or . afir m . M . S t re d o vs ki (se c. î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i. ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d .O. D ri str a.a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i . n . ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei. D acia.flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. N u s e p o a t e a d m i t e c s . -.b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e. f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e). ' < . d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i. n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia. e vi tî n d c e l e d e a p u s. au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve . Ist ori c ul m o r a v J. c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»). D e fa pt . pre cu m i a alfa betulu i chirilic.e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . D e al t f el. G. X V III). a d i c U n g ar i a d e a zi. O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re. ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o. R il a et c ). cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii. în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. P resla v. S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i. D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8. Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » . d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia. U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e.j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^. e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. i D al m a ia». de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i. h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav .gr.a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci. ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. î n n ord u l D un r ii.R.ge r m an ic d e ac ol o. fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor.

i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o . A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 . u n i i p r e o i su d . Prin intr. 1 97 8. ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in .cace. m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia. N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . în A n g lia. î n el e s. (D u mitru St nil oae. în li m b a vo r bit d e p o p or . In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . ad ic germ an a. a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l ... In fe l u l ac e st a . X X X . a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i. . nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ». ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po. p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e.din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi. î n > u n rii. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e. c c i s . ceh ii i cr oa ii. li m ba ofi ci al a f o st cez . R o m ei. au ad opilt li m b a latin .ftduceifi. în rile locuite d e ro m ân i. in fl u en . R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v. fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a. 4 . j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. p. an. d at orit st pînirii bizantin e. n r. r e sp e cti v « bi za ntin » . 5 99 ).1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei. prin latinitate. resiglez a. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz. a dic în ro . ca i m a i în a in te.anî.a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u. O rto d o xia. folosea ea îns i în eulUil ei.d e l a n oi .b u l g a r al A s a n e t i l o r . P ol one zii. nec on fun u m ea sla v . s . în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa.a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . i a 3. r î at 'î i m d f a p t u l '. _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». L a noi.a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc .o. fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ». d u p c u c eri re a n or m a n d . de i de ori gin e sla v . d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at. iar pri n ortod o xie. .

f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . troi (tr oj ka) . cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie). maica.~ micenicuT fV mu ceni a). m olitvelnic ( m olit viniku ). t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . sti h o a v n â ( sti h o vi n a). vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). st ra n (str an a). preacista). V o vi dcnie . cea slov (ceasoslo vu l). a. nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a). pra znic (prazdnicu). î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). pred oslovie (predislovie).K I U . d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . sla v. a ispiti (ispitat i). ( m o ti) .----------------------. PZ £J22Y. a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) . în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e . so b o r fs b or u ). post (postu). jer i (jr tva). felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. sla yjL (sla va ). stih (stihu). stare (star e i.I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. stihir (siîhira). Ji pi cjti p i cu ) . fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. slujb (sluj ba). S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin .sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. m irea n ( mir en inu ). T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i . pra pur^ (praporu). in oQ Sl U.(In trarea în B iseric ). nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ). pre £QjL-(prestoli). a.| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. ta in (îaina).Prlnni'? (propovedaniie).i~ ~ trm iovât i). sfîntjj>viati). d in po kr o vu ). a sfi n i ( s ve n ti ti ). pra vil (pravilo). car e p ri ve sc cre di n a. sfe tanie (osvia teniie). d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a.² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² .- « IS E . au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- .( B u n a vestir e ). D e a se m e n e a.‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi. d ver d(d viri). car e au r m as pîn azi. a isp i (uspasiti). St reteni e (întî m pin area D om nu lui). vece rn ie ( ve c er n i a ) . ut re n ie (ut ren ia). a. poma n ^ (po m en u). m olitv ( m olit va). projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. . A n u mi i t er m e ni d o g m a tici . P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare. a tî rn o si E o n o s a ti ) . a m ilu. din pogribaniie). pri n ritul bi z an tin o. Maica Precista (bul. nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ». litur gici . îrc o vni c ( r ko v m i îc u). star i). od jdii (odejd a). a se c i (kaiti). Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). pro hod (proh odu). a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ).

fi e d ir ect d i n g r ec e t e. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti. "sc him ni c. for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ). lî n g P l o i e ti. chiv o t. t ra pe z . la rîn du l lor. c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. iero m o n ah . S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7. care a re stit u i i c o a n e l or . la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext. o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e . i di n s e c ol u l a l X -l e a. p ro ld. care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e. . în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i. di sc. e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. cu disp ozi iu ni disciplinare. siha st ru .bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I. a n ti m i s. m i r. p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli. c ci :a. î if. s . Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). l a B u c o v. egu m en . P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . D e p il d . în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a.c ult u r al ». mitrop olit. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1. i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s. p e care ei. D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i." rhiereu.b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice. cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l. î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r. ci nu ma i m e m b rii clerulu i. m etoc. S i n od u l V I e cu m e n i c. pa ra clis. exa rh . î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d. at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . h or e p i spr e o i. A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o . [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ). ci i o i e r a r h i e a sc . s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin . sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t. at e st at e d o c u m e n t a r .a. le lu aser din B izan . n u m i t i t r ul a n. p oti r. a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n.

C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri. în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) . cu riscuri. I Ti m . III.s l a v o . c ee a c e est e d e n e c on ce pu t.X I 197 A poi. a art ei c r e tin e. A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii. t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o.o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur . d e n oi l e sl u j b e. în secolele IV ² V II. ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e .a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi . d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e. a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ). d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r . !^ ^ V i l---.b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e . precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult . 2 ). n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n . ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii. o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ). ace ste pr o bl e m e. prin ca n o an ele l or. d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. trebuie s a ve m în vedere faptul c . Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii. D ar . c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c .pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ». D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i.^ ii^ ^ K J l ^ r . de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. Si n oa dele ec u m en ice i l ocale. B an atul. a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l . In a c el a i ti m p. a ic oa n el or. T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . pe car e n u le . a m o a t el or etc. de cin stire a sfin il or. cît d e pu in . în B u l g a ri a d e a zi. cu pri m ejdu irea vie ii. d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e. m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei.

m a i a l e s î n t r e a n i i 1. cu ort i fi cate. e d e al t p ar t e . mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on . A ce st uia îi vo r fi d at. ca i a sî r bi l o r . du p 86 3. iar r o m â nii. cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t . t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a. c u lo c uri în t rite. ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. cu bi serici. d u p 9 7 1 . cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare. c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or . ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. > g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. D ar. a bu lgar ilor. cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). f r ca a ce a st a on l m u . A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. d a c n u c a e pi sc o p . cr e tina i cu ase . o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II.r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p. s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or. d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. s . l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i . N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar .i ai b a. n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e . în cre tina i al » î n 8 6 4 . î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . cn ej i sau voie vo zi. p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc .apt e î n a i n t e. ?area de episc opii slave în su dul Du n rii. pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. avîn d în frun te d uci.

V a lui. P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e . De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn. v a se d e lu t lu cr at e la r oat . s . î n M o l d o v a . V aslui. svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i. la Poian. M u rg e ni. Fu nd u Her fci -B oto ani.a u d e sc o p e r i t . Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i). P o d e ti." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a.Y. c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . pr oba bil în pa rt ea d e n or d . A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a. O T8 amen fatft.a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ .4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . lucrat d in bron z. a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c . i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l. d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m . M rtu rii arh e ol o gice cre tin e. ^ ^ o d e y fi . vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . ^ Ji " " """"" . In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e. t oat e în ju d. d e tradi ie dacica.S roi c g m .ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci. în ati t u d i n e d e o r an t . c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu . br. d i n se c ol e l e I X ² X I I.«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine. d i n r o c v u l c a n i c .V a sl u i . or ^ de gr o pe rite la . în zo n a N i cu li el . 1 n H Sucea va. V III ² IX ). P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t. T lîng T g. amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la . S erda riz . In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I). d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt.G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z. en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc.a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l. . """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z. descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV.G al aii (sec.a. de tip sirian. Secuiesc (secolele V I² IX ).G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia).

MILAN ESAN. 1961. N. 71²106. 1969). MIH IL . + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) . dac el n-a avut a ez ri temeinice. 23. Les Slaves. din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. 1963. Praha. 1965. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. slavi. Mefhode. r i l i M e t o d i e : FR. m. cu ora e înflorii st pîniri întinse. BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. Cyrillo-Methodiana. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. 1970. Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . ENRICA FOLLIERI ² I. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813. -15 . ANGHELOV. MICHEL LASCARIS et A. . t i n a r e a b u l g a r i l o r : V. 1970. Hattiesburg-Mississippi. Tradi iile cirilometodiene. Tesalonic. Byzance et Rome au '. 1964. 1. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine. XXXIII. Ia diliusion . G. 1918. p/l05²211. DAMIAN P. în Byzantion. fasc. P. XIII. în The Slavic Review. 863²1963. 1²3. Traduit de l'anglais par avlevski. 470 p. MICHAEL LACKO. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. p. bulgari. 59²83. s. X + 443 p. Cambridge. La date de la conversion des Bulgures. LUBOR NIEDERLE. cumani i i. pecenegi. F. nr. Cu toate acestea. 3zig.. . huni. The Entry of the Slavs into Christendom. în Rcvue des etudes slaves. Paris. geivari. D. ara Româneasc Idova. 201 p. voi. îndruma i uscopi sau horepiscopi. Paris. p. 19G8 (extras).P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. prin bisericile . Sofia. . perioada respec i-e toarte pre ioas . 1963. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. T. Tournai (Belgium). 1963. de i în cult s-a introdus veche slav . DVORNIK. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. Saints Cyril and ' Rom. 1933. 1923²1926. Bulgarische :. Koln-Graz. BOGD AN. DUICEV. DUTHILLEUL. VIII + XXXIV pi + 2 h . L'Evangelisation des Staves. Ies Slaves. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. VIII + 246 i VTI + 360 p. 1963. Manuel de l'antiquite slave. 235 p. în care slujeau preo i de neam român. DVORNIK. X. 1926 {reproducere : Academic Internationale. 1964. 11²12. unguri.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . Geschichte der Bulgaren. X + 182 p. 1196 ASTO. FRANZ DVORNI . c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate.te de lemn. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. An introduction in the History ol the Slavs. 897²914). în IV. p. ZLATARSKI. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. iar mai tîrziu. nr. prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor.

Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure .R. an. Bucu re ti. 1979. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea. Bucure ti. 1968.. (îndeosebi p. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român. 1978. P. p. p. Donni. OCTAVIAN M RCULESCU. 9²77 . Studiul lexico-semantic. MIH ESCU. 15. an. GIIENU COMAN. an XCIII. p. 356²359 . p. 283²411. Bucure ti.1971. 3²5. Bucure ti. 1971. Pe lîng dic ionarele citate la oap. Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti. an. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C. p. în SCIVA. 1959. III. Bucure ti. în «Romanoslavica». Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I.es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie. III.O. MIH IL . Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. 1900. Lui Ni colae Iorga. se adaug : AL. 185²201). (cu 102 plan e în text). 36 p. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH. 1958. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. 1968. P. p. Piatra Neam . nr. IV.hiril i Melodie.. Bucure ti. 223 p. 311²322 i în Opere alese. Bucure ti. Bucure ti. Omagiu lui Titu Maiorescu. 1921. XXIX. 1968 (extras). n. în B. I. nr. G. p. 1. p. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. 1971. ed. 1986. ( i în voi. EUGENIA ZAHARIA. nr. p. 15. 2. an V. p. Opere complete. 1. Vezi i H. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României. Bucure ti. 145²162. 1978. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. MIH IL . 75²99. P. 259²262. LXII. B NESCU. 1962. PÂNDELE OLTEANU. CHIRI CA. p. voi. IOAN M1TREA. Bucure ti. Gala i. 1946. (An. 2. t. 21. BARNEA. Bucure ti. IO AN I. Bucarest. Acad. 169²196. în Dacia. 97 p. 479²497. CHIRIL PISTRUI. B NESCU. GHENU COMAN. p. Sacerdo eanu. Bucure ti. 1947. 1986).L. în rev. 3. 97²128. 1969. La culture Bratei et la culture Dridu. 1970. A se vedea i I. 1960. p. M. an. p. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. 5²18 j N. Începutul scrierii cirilice in Dacia. nr. în MMS. p. Sacerdo eanu. în voi. Omagiu. E. 1947. p. N. V. ed. De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?.s. în Memoria Antiquitatis. A. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de.S. Ia i. V²XI în SCIV. Arta cre tin în România. 353²358 .. IX. în voi. 1966. Vechiul stat bulgar i rile române.A. 1981. 227 p. nr.s. 1971. II. . tom. în M. TURDEANU. p. 1922. 3²4. XXIX. SZEKELY ZOLTAN. în voi. p. Tesalonic. . BOGDAN. TEODOR. II. Limbile slave meridionale. DAN TEODOR. PANAITESCU. Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. Secolele VII²X/U. 17²31. împrumuturi vechi sud-slave in limba român . 3²4. CANCEL. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?. 30. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. nr. s. Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. 269²287. 1972. 585²594 j ILIE B RBULESCU. . Papa Formosus în tradi ia noastr istoric . 261²296). Bucure ti. 398 p. 1975. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie. în Danubius. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI. ed. I. Elemente slave în limba noastr bisericeasc . 155 p. A. Introdu cere în istoria culturii române ti. III. G. 67²97. în Dacia n.. Ia i. 1962. ed.. p. ROSETTI. Rom. Arhiva. PÂNDELE OLTEANU. în Ortodoxia. XIX. Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene). Craiova. II. Miinchen.. 1964. 161²195. 1967. 67²70.. 2. 238 p. ed. R MUREANU.. I. 83²102). p. (îndeosebi p. în voi. în L. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. Istoria limbii române.BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. nr. VI.

i con- . valachus sau vlachus (în maghiar olâh .în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos. Cu timpul.zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu. din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i. Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor. cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte. ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh. ^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah. ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. asumîndu. partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte. cuprinzînd loromâni sau aromâni.II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV . In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice.. în izvoarele latine este ' forma blacus. popula ia de aici a fost dislocat . aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi. de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic . ii din sudul Dun rii. în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat.

iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ).. C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d .vest ale P eni nsulei B alcan ice.J^iar^la sud pîn. r o m â n i i ( v l a h i i ) su d . fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa. n or d i c i ap u se an . d e p e l a 1 1 5 0 . înt re S aloni c i M un tel e Ath os. Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i. V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r . ' cu inutul M oglenei i localit ile : . ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/. cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei. a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j. Ar on i S a mu il. c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a. avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri.'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are.-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m. DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi . In an ul 10 66 a avu t loc o m^ .'. M oise.ilui DdlLBHPflIiiftus).mele jj> udil . Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8].du cerea patru fra i : Da vi d. U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm.) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea). Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic .t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu . Tîrnovei etc. cher van agii = c l u ze. c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â . Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a. în gnul 109'4).lt*"l wi liaii[.i i : i Ru melia. Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor.d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c.cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi . în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ). intjjjj A gj .R iit" T iifl O h r i d a . F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. Dintre ace tia. î n e vu l m e d i u .^. P r i mu l e r a c el su d i c.

cud o soart glorioas . iperiul vlaho-bulgar». Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927). Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului. ucis în 1196. o însemnat putere economic i militar . ca i pe timpul lui Justinian. nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. Pendistruge. sub amuil. Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac. bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . cam 4 0 de documente . i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. supranumit Calo4 *97²1207). Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni . vlahi negri (numi i de italieni morlachi. în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen). români din a Tîrnovei. Capitala era la Tîrnovo. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei. reprezentînd. cunoscut sub de «statul As ne tilor». Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir.Odat cu aceasta. Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes. ucis i el în 1197. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i. La 8 . dar trec toare.le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat. Nevrîncl s p r "aceste regiuni. nul conduc tor al noului stat a fost Asan. Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin. care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei.vlahi». cu capitala la Ohrida. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar». intui de nord al Mun ilor Balcani. i un însemnat rol politic. r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit. la un moment dat.jS?!). dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru. cetate situat pe riul Iantre.

Acesta. Iugoslavia. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu. Cavalerii apuseni.âcujtJirap. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra. fie osta i. Dup moartea acestuia. la Tlrnovo.l primar aljseiilLdjn uim . au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului. pe cînd asedia Salonicul J1207). Albania i Grecia.020. Dintre urma ii lui. cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&.9²1. cardinalul Leo. Ee^^. fie cronicari bizantini sau apuseni. Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni. In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos. ca i papa i regii.Jii5 . care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi». s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia. încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare. trimisul pjapei Inocen iu III. Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni ... vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria.257]. Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum). ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum».noiembrie 1204.OUin. reducînd-o la rangul de arhiepisco- . unde i-a sfir it zilele.^ au fjj( jyjg|gi.3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida. a ajuns la ciocniri armate cu el. Prima dateaz din anii 101. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204). Câliman II (Ig56²1. apoi fratele s u. pleca i în cruciada a patra. To i contemporanii.§t ucis i Ioni . cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql. statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar. In scurt timp. nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui..aiXQ. cronica german a lui Ansbertus. într-o impresionant unanimitate. c lug ri i negustori.. Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii.

Pbpescu. care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti. afl m c ultima dintre ele. 1892. de prin secolul XIII. dat în mai 1020. în Iugoslavia de ast zi (al ii.dar tot autocefal .-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). împ ratul Vasile a restabilit. în locul patriarhului David. «Byzantinische Zeitschrift». x 3iscopia vlahilor. ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. Niculae'M. Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî. era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov). cu Vranovici. Astfel. al ii (N. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat . Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. Dinjr. adoptat i de . care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. a 24-a. nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop . p.orii Mihail Lascaris. între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin). Theodor Capidan. Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud. i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii. do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov). j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea . 'rin aceasta. a a ezat p e arhi copul Ioan. . prin de-a doua diplom . dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev. Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria. a ezat pe i de sud.. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». deoarece el avea ui «s ia de la ei. Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek._ . ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. 256²257). p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. La cererea arhiepiscopului Ioan. Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. I. de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia. Unii istorici români (D.

p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an. car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u . cu oa m e nii. S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici. poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ). me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n . din tre c ar e d o u er au p e D u n r e. * D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a..___ . x eg. bin e d eli m itat .iU n JL erin.a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc.^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p . î nfifri ati r~ î p 12 19 jie.eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii. er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e .--rtr . spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h. A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac . cu " V îii e. ci a u fo st p st o ri . cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p . cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae. T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân . i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i. . c res c t o r i d e vit e i c r u i.. C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i.ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial . N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii. asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n . c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c. S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc . S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a. C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic . la B el g rad i B ra n ice vo ).

b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o . i vi a a m î n sti r ea sc . P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. titl ul d e " ». p r o b a b i l t o t u n vl a h . ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r . Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a . pe at u n ci Ioa ch i m . î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i . iar c or K tt M t b ri f^i i ei. h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. fii n d î n rîrn o vo. i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i. au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion. rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii. -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e. P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o . d a r i î n f a a r s i .L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. d e c i B i ser i c a r o m â n o . P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. l a R o m a . c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i . D up întem eierea st atului l o r. P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 . î n c a r e s. c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. e xisten t i a zi . ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . D e a c e e a. F cî n d u -se î m p ol îti c . .b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) . episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia. 1 ^ 3 5 . C u t oat e ac est e a. A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :.a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . ca «pri m at ». i a r Ion i . î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I. iar pe arhiepisc op ul V a sile.

i altul cu c apital a l a V idin . c o n d u s d e fi u l s u . D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a.a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. d o g m a tic e. exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. 13 81 ² c . . cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie. co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. 1 40 1 ). sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ). copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v . P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit . j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st.37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o. c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii. iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i.o. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i. O m cu o al ea s cu ltur . c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari. dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc . A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a. în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie. a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . Ivan S tr a ci m i r. bu lgari i sîr bi. La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i. In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m. în a n u l 1 3 9 3. c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e. A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. e co n o mi c i cu ltu r al. ulti m u l pat ri arh d e ai ci. patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d . în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . a g hi o gr a fi ce. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri.K. N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. pe teritori u l rii n oa str e. i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. jjij. u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. Iva n i m a n. t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. î n ab se n a ar ul u i. fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol.

²XI. 1942. 1924. 1969. Etnografie. în An. L'empire valacho-bulgare.. propria lor via bisericeasc . N. p.. 1959. erban Tana oca. CONSTANTIN C. t. Vlahii din Calcidica. Bucure ti. Bucure ti.(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. 1918. Romanitatea ucure ti. Macedonia. Te(ucure ti. s. 3 voi. Bucure ti. 277²308. Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat. numerici au fost pref cute în moschei. GIURESCU. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca.[qar de la Vidin. MURNU. t. t. O problem de istorie medieval .I. Vlahii i morlacii. Cluj. Introducere la istoria culturii române ti.1 h. XI²XIV). In urma cotropirii acestor dou state. Elian i N.. A. scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol. ÎORGE MURNU. Bucure ti. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P.. via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. societe. publicate de Al. c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut.I. Moa tele Sfintei Filofteia. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. SILVIU DRAGOM1R. Acad. IV) . 274 p. 1943²44). 1891. SEXTIL PU CARIU. U. 68 p. preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii. Istoria românilor din Pind. Acad. 47. 1925²28. .< TEODOR CAPI-ioromânii. P. XXVI. 4. G. 1979. SILVIU DRAGOMIR.S. + 3 h. D. 230 p. Studiu din nismului balcanic. intini (sec. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . III. (Discurs de recep ie la Academie) .crearea ' statului Asane tilor (1185). 1919. Bucure ti. Studiu istoric dup izvoare bizantine. P. P. 1936. '. 224 pv . în se<. An. TEODOR CAPIDAN. 1913. 75 p. Epir.upritor. Bucure ti. 1 A s a n e t i l o r : A . I²IV se ocup de vlahi). Paris. VII.. în «fleue». La Peninsule Balcanique.S. Bucure ti. n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC. 303²311. III. BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU.. lemoria lui Vasile Pârvan. BANESCU. 1934. TEODOR CAPInoromânii. preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri. geolaine.. XENOPOL. Rom. Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). SACERDO EANU. M. 1976 (cap. aduse de la Tîrnoin. . III + 531 p. uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român. în ara Româneasc i Moldova. Dndon. voi. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu. XXV . Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. N STUREL. ANU. 398 p. p. limb . în Byzantinische Forschungen. unde i-au continuat c rtur reasc . Institutions.. Bucu68 p.1 Cluj. M. s. Bucure ti. la Arge . De nte. 1926. istorie.. Rom. p. Studii istioioicure ti. au fost mutate acum în ara Româneasc . XVI + 360 p. 980²1250. 135 p.

p. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan. M. p.I. As ne tii). 201²209..(1943).A. 11² 15). an. SIMEON RELI. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor. III.' . 1²2. GYONI. în An. în «Etudes slaves et rouma/nes». u i:. DOBRESCU. 1980. BORISLAV PRIMOV. Bucure ti. NISTOR. 181 p. an. 1984. Rom. an XVII. în voi.. 1946.. Bucure ti. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar .O. DOBRESCU. Cern u i. s. Bucure ti. IULIAN MICULESCU. nr. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. t. 543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor. I. XI i XII în ^Convorbiri Literare». NICOLAE ERBAN TANA OCA. 3²4. M. 3²4. Istoria vie ii biserice ti a românilor. CHIRIL PISTRUI. 34. XXIX. p. p. 1971. Acad. nr. VI. nr. POPESCU. p. E. în B. 1981. an XVIII.* '3 ' . în S. nr. p. IULIAN MICULESCU. 9²56. în M. XXVII. 123²151 ( i extras. Cil. p. 7. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles. an Cil.O. în B. Bucure ti. Bucure ti. Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec.S. p. 1943. 575²576. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. în Revista de Istorie. 129²168 jl ION I. p.) . Bucure ti. 1972. NICULAE M. în RESEE. an LII. 3. Budapest. 1944²45. Byzantinovlahica I. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. 1942. p. Coordonator Eugen St nescu. Preo i de mir adormi i în Domnul. p. în B. Bucure ti. p. 148²159 i 224²233. tom. p. 3²4. 49²80 (cap. p. 1297²1312.O. 1934.. EPIFANIE NOROCEL.T. 1968. 66²78 . Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. 4. 146² 159. N. 1906. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. GHEORGHE I.93 p). 33. XII²XIX). 246²258 . Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393. R scoala i statul Asane tilor.R.. în Revista de Istorie. Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec. 128 p.R.. *Imperator Bulgariae et Vlachiae». 1905. 29 p. p. 651²674. 1984. 1980. Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo. ST NESCU.R. 1948. 1989. 457²460 ( i în voi. tom. 1942. Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique. nr. NICOLAE ERBAN TANAOCA. Culegere de studii. 1966.. V i a t a b i s e r i c e a s c : N. BR T1ANU. nr. 7²8. Un episcopat românesc în sec.

puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor. notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . Hungarorum Ungurilor). iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic . care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic. în imp eriul bizantin._Qignica rus de la Kiev. lingvistic imic. pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei. a Magistrului P. au d at p es te o 3 româno-slav . p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei. ba chiar i a i Germania.III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor. numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo». ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX.le VI²IX sînt foarte s race. în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic . f r îndoial 7~un cleric. . care i-a scris opera prin 1150. Magistrul f. Alta este Gesta. la rîul Lech (955 ).. se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor. care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). Venind din sudul Ucrainei de azi. Din expunerile precedente am putut constata 3. O prim m r'onstituiQ. care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. sub c'ondui Arpad.

ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat. care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane. devenit episcop de Agria (Eger). Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela. Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic . unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi.. în Banat.dar i în alte ri catolice ². locuiau acolo'slavi. . : con dus de «ducele» bihorean Menumorut. ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. p este «români i slavi». între Mure i Dun re. i al ii îl identifica cu Petru. în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism. H.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au . dar rezisten a lor a fost înfrînt . Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve). ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania. cînd a tr it. capelan al cur ii rege ti. care a fost apoi cucerit . pe urm . format din români. cu care au purtat cîtev lupte. al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma.e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi. & c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui. Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. care este valoarea istoric . Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure .1a rîul Alma . Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»). dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis. Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea.i ap ere ara. bulgari i români. prepozit în Alba Regal . a pornit cu oaste în Transilvania.luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. ce pozi ie^social a avut. înclin m spre prima ipotez .: lui Menumorut. în sfîr it. condu i de «ducele» român Gelu. Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost.habitatores terre illius. Al doilea voievodat era al lui Glad.. apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son. Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. a operei sale). La cererea lui. privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). bulgari i pecenegi. Atunci Arpad se împac cii Menumorut.. concentrînd oaste numeroas pe Timi . : centrul st pînirii sale politice. Some i Por ile Mese ului).. i acesta a încercat s . ar cunoscut prin «bun tatea» ei. .

P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V . E r d el eu . Or )îca. c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. put er ni c e ur me de aut o. Cu vi n ul . a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . i ar î n cel e Gyul a.² X IV. Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i . ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. E r d e el u. ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i . un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui .i st rî ngeau i o t i . în accep iune geografic . «de dincolo de codri». lîn g Al ba î l gr a d.e t er u l u n o r e x p e d i i i .i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i . E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt. din car e.a u r e f c u t d u p r e . af ar a st pî n i r i i l or .mâne asc : ar a B îr sei . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i . pî n t î r zi u . a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou .s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o. î n pr i mi i " ol u l u i X I. d e zvol t î n d u . cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ». c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast . ca S t mar u l . Ult r asi l va<C >i l va n a. u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. R mî n î nd pî n . ar a M a r a mu r e u l u i et c . prin 100 2²100 3. a r a Z ar a n d u l u i . i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s. d ar i st r ui ser i un el e cet i .a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a. E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana. Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at . d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. at e st at e d o c u men t a r î n s e co. r egel e Ungari ei. s . exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei . ar a F g r a ul ui . dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i . c od at e l e t r a n si l va n e . d eo ar e c e n .a c e s t or a. i i Ge l u. e gu l u i . Iu l a. ar a Aml a ul u i. a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei .au p st r at . car e i. xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ». B i har e a. ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I.

apoi sîrbii.).vea curi. de obicei. care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) . de i vorbesc limba maghiar . p e locurile în care tr iesc i azi. românii). apoi. Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. De la slavi au luat: kereszt (cruce. me te ugurilor i comer ului. comitatele regale (de pild . pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. Luptînd în avangarda o tilor maghiare. vizkereszt (boboteaz . Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. la început. comitatul D bîca este amintit din anul 1164). în sud-estul Transilvaniei. iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox). din vodocrest. keresztelni (a boteza). fie de la vecinii lor armeni). O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. Karâcson y (Cr ciun). angyal (înger din gr. grecii. pe Mure i pe Tîrnave. voievodatul. în secolele XII²XIII. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. vecsernye (vecernie). Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor. szerit (sfînt). sînt întîlni i ini ial în Bihor. Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul. kereszteny (cre tin). Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor. regii Ungariei sau folosit i de secui care. din krest). E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. cu care între ineau rela ii diplomatice. la hotare. numele zilelor i . Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii. de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. erau a eza i. Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei. Paralel cu ocuparea acestor teritorii. au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. Astfel. luat din str românescul ap boteaz ). au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. pogâny (p gîn) . iar la începutul secolului al XUI-lea.a. Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic .

In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ . d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e . a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l . P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e. Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u . p st r at. . t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al . S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). i rec s torirea. D e pil d . S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii.n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . D e pi l d . . din ju rul anului 12 00). su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ». a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii . ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r. c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). se s er b a î n i a n u a r i e .iil o r . M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i . in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). ve n i t d i n B i z an . d e as e m e n e a. > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i». arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. ca în B i seric a O rt od o x . c a r mî n t. ci lu n e a. î n z i d e i. a s e m en e a l u i In d r e a r e a. i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ).‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai. f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st . nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e .

au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. « T u r ci a » ). A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. i a r ar a l o r . n . n . pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n . a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . n . hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i. a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. ). na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II. a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o . cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. ) . car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat. î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr . n. E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc .sl a v . IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i . între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. D e al tfel. in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri . A st fel. ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » . c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e. r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . f r s ai b o re ed in sta bil . c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial. ci r o m â n i. In ianu arie 10 28 . vestit pen tru e vlavi a sa. A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. ca r e.

pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I). s . cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a. G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I). n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). A p o i. W a j k. a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . a se m en e a.) i cin ci aba ii ( mîn stiri). Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. V âcz.a n. el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. ) m ( S t r i g o n i u m ) . G yor etc. P ecs. A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an. jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. E ger. D u p sfatul libe rt i A d e laid ei. c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . IX ² _ . p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. î n vî r st m a t u r . A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei . u na la . su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. so ia lu i G e y sa. C u t o a t e a c e st e a . fie de e pisc opii sud -d u n r eni. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I. ceh d e origine. A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX . i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. D i n s ec . care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r . su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i. a d o u a l a C a l o c e a .a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c . so ra u nu i prin ci p e po l on ez. i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t . A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. toate itin. cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3). C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i.

m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z.po ate chiar mai din ainte ² . . existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ). s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. car e s . T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n.i a ve a u re e din a într . bo rd eiele. 5 k m d e ce t a t e. s -i în ve e. c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci. lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi. instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc. fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se. a a s. In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. c u p t oa r el e. da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr . L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e. C u alt e c u vint e. Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . fiin d de m ari di m e n siun i. i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice. p ol itic e. D e al t fel. con sid er at o biseric vo i ev od al . în n ou a situ a i e p oli tic . C ea de a d ou a este din secolul X I.i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. P e lî n g a ce st ea. A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. în B i h o r i A r ad . s -i cer cete ze. d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in .a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. t o at e d e fact ur bi z an ti n . A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i. c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. z ecil e d e m o r mi n t e et c. M e n u m or u t.o «c etate».i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou . car e s -i hir ot one a sc . A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX . în cetîn du . U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s . l a c. u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t. cu c on d u c t o ri l o cali car e. l oc uin el e de su pr a fa . gr opile d e pr o vizii. O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a . D e acu m în ainte. 1 .

conduc torul politic (Menumorut. afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»). a fost creat i o episcopie latin . a ezînd un episcop latin în Biharea. ci implicau i pe cele biserice ti. la Biharea. invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2). centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. 3 m aceste afirma ii. în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad. Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul. Tot aici. . se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare. avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. fost episcop la Oradea. Tot Anonymus scrie c Menumorut.[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. rii noastre. sediul episcost mutat la Oradea. 10 km n or d de Oradea). pentru a doua icopului latin. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. :oricul Karâcsonyi Jânos. De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. Deci. Consider m c aici. unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. unde a trebuit s fac loc. este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. ortodoxe. i nu p entru români. lt argument. lt episcop a putut sta la Alba Iulia. în anul 1091. în Alba . atestat pentru prima oar în . aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii.. el fiind un «episcop misio:r u unguri. Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . înainta ii sau urma ii s i). care separ Transilvania istoric de inuturile de . tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox .

a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » . î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d . s-a ridi c at aici o bi seri c . ca i l a D en su . mu lt ma i vec hi.a. c at o li c e. In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci. pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . S îni o b ² B ih or. ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt. S atu M ar e). S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III. în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i. i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n . s . apar in toar e sec olelor IX ² X . în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei. înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d.. M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ). fi re t e. X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i. D eci. dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. pro ba b il în sec ol u l V I. P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c . D e p il d . s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . zid it d e aut o ht o ni. pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s.H u n e d oa ra.. In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a .g .m a g h i ar (se c o l u l X I I. r ef cu t î n se c o lul X III). P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i. C îr a ² S ibiu . pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . B r a o v ( se c . a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. mu tat ap oi la C lu j. . ca i la B iharea.Iu lia sau în alt loc în apr opiere. P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i . C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel. pr o ba bil în an u l 109 2. In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a. a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ».

dup rînduiala i ritul acestora». Timi . care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. lîng Sighi oara . la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. azi Maidan. în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. . -la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire. . putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului. iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad. Dup victorie. unCsanad). tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. iar înspre nord Mun ii Apuseni. Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz.ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul.i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin. altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca). Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud. St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. zvor istoric. în cinstea înving torului lui Ohtum. C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i». Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus. aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. iar în partea central Maica Domnului. a cre tin în Morisena. Li ). c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. Cenadul de azi.t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004). S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII). în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos.

un puternic centru cre tin. sau : «prin ap .în Iugoslavia. în partea vestic a Banatului. Cea de a treia. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum. în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare. pe malul drept al Dun rii). Episcopia de Dibiscos. Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. Sfîntul Gheorghe. cu construc iile anexe. avînd în fa i un baptisteriu. regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina». au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan. în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). La scurt timp. identifi- . a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos.era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. Indiferent care e lectura corect . vei fi eliberat de toate p catele» . Mai nou. . aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista. Astfel. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic. cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure . cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. Bizantinologul maghiar M. inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap . în acest scop. Concomitent. du-ne Doamne la via a ve nic ».în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena. era datat din secolul IV. Hristos a eliberat pe oameni. la r s rit de Belgrad. împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco. trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur. cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi. în 1868. iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou . anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice. pe locul UL. Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. De pild . Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. trimi înd noul S u Duh Sfînt» . într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri. în apropierea grani ei cu ara noastr ).‡ sau : «prin ap . date în anii 1019²1020.

pe care le-am relatat mai sus. dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice. din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. se pare ini ial ortodox . regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». cum era cea de la Oroszlanus. . apoi în 1281. formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa). Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. papa scria la 16 aprilie 1204.²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. primelor greci în i i». s r mîn acestora. adic ortodoc i. De aceea. toate în jud.castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran). papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni. amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III. i-a încetat existen a.jud.. exista mîn stirea Mese eni. pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. Jac. a hot rît celibaerului. Creaca i Brebi. iul s u Emeric (1196²1204). Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. cerîndu-le s viziteze. acele . Istoricul I. în hotarul satului Moigrad. mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar. atestat documentar 35. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria). R zvan idorescu). Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad. în Banat. S laj. j «Chiliile" Ci buful )>|. în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». Elian. la Varadia.sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere. Tot el a rînduit c . Suciu a sus inut c în anii 1019. D. în 1191. vechiul Porolissum (în iere de Zal u). Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. la Cib -^. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi. sub 1 Bela 172²1196). rin 1204. n acest timp. alta numit Hodo$ Arad. propunea crearea unei episcopii pen. sub* nude Hodust. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc . supus direct Eszterlui. s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. pentru c ai avem alte tiri despre ea. printre români.

Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u. o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei. O D .

Literele de mîn .. ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*. . Alfabetul cirilic.f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i . majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin.

Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti. ‡/V tic lui .Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j. j. Cluj (sec. XI). IX²XI). Tulcea (sec. Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n.

r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare . XIII-XIV).Piatra Neam .j. cu ambele a doua jum tate a sec. Constan a (sec.Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei . . XII).

683 p. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc . L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU.R. I. Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului. sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului. traduse de G. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. POPA-LISSEANU. precum i unele scrisori papale. 1937²1938. nu poate fi vorba de greci. înseamn c în Transilvania. De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea.. în secolul XII. Szentpetery). I²II. care nu este supusa nici unei mitropolii». acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). exist «o episcopie. Sibiu. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. Putea fi. I i VII.. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. în cadrul voievodatului lui Gelu. Desigur.. Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi. Bucure ti.mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. (I) + 238 p. 1934²35. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed.O. dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca. cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior. în vechiul Tibiscum roman. MOGA. voi. la Biharea. precum i Via a Sfintului Gerard. îns i în p r ile Hunedoarei. LUKINICH i COLAB. în inuturile st pînite odinioar de Menumorut. Izvoarele istoriei românilor. B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca. înainte de 1205. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. ci de români. la Alba Iulia. 1944. (VII). Bucure ti. informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi.. 152 p. 134 p. existau puternice nuclee de via monahal ortodox . poate chiar mai vechi. azi Timi oara. i alta la Dibiscos. 1933. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. . La 3 mai 1205. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. Budapest. C o n c l u z i i : Din toate acestea. în voievodatul lui Menumorut. E. atestat documentar în anul 1020. voi. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei.

Bucure ti. Din istoria Transilvaniei. 1. e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. Raven-3. III.! G. 1²2. M. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. Voivodatul Transilvaniei. L. VI. in MB. 467 p. p. Cetatea D bica.. EUGEN GLUCK. 1946. nr. KURT HOREDT. în Altarul Banatului. în Acta ioce. 243²278 . Cern u i. (extras din in XXXIX. GYULA MORÂVCSIK. Omagiu Acad. Cluj. Arad. 1958. V.nsis. L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle. 24²49. 3. XL. voi. ). 215²226. 1943. 1980. RUSU etc. GYONI. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. 1963. 1929. annee 34. 1942. 1980. LAURENT. Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. nr. în M. 354 p. Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. I. 9²10. Bucure ti. 1929. aux X²XII. Sibiu. nr. p. 225²230 . C. 23. iperiri arheologice : T. GY. V. MIRCEA RUSU. 118 p. p. TAUTU. dans RESEE. p. dans Revue d'Histoire Comparee. bisericeasc în Banat: GH. 134²151 . p. 614 p.. 291²311. în Ziridava. 5. Byzantium and Magyars. GYULA MOR VCSIK. 1977. a 2-a. 14²15. Bucure ti. p. 89²116 >. nr. p. 313²341 . 1953. 1947. 158²164 i nr. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII. p. XXXIV. ed. PASCU. Budapesta. Contribu ii la istoria Tran-i sec. Sub semnul lui Clio.annum 1400. 99² IVANKA. p.. 163²202. 1965. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. 9²23. 1978. în BOR. 29²45 . 527²533. II. 1917. es Turcs et Ie proedre de Turquie. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. COTO MAN. an. CHE. 707² 725. 41²66 . p. Cluj-Napoca. IO AN R MUREANU. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. 1947. XV + 103 p. NICOLAE DANILA. Caransebe . XXVIII. XXV. Contributoria Bisericii române. SZEKELY. 1928. Byzance et le christianisme hon-loyenAge. D. 227 p. DAICOVICIU i "ANTINESCU. an. 352²396 i an. 1941). MORÂVCSIK. in The American Slavic and East Review. 1965. p. 3.. 1946. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review. siecles. 595 p. voi. I. 23²57 . Budapest. IV²XIII. i5²279. . M. an. 35 p. nr. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. voi. 6. 1²2. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). p. 1970 . Les racines byzantines du chrisongrois. (sub red. Cluj-Napoca. 1971. în Acta Histoas Academica Daco-Romana. IX. OMIDES. 1974²75. IV. p. 2. GY. I. Prof. p. an. încercare de wnilor pîn la 1382. TEFAN LUP A. p. nr. începuturile Mitropoliei Transilvaniei. 64. J R MUREANU. J. în voi. Cetatea Moigrad i esului. p. p.B. p. 1²2. 1984. IX. VACZY. Monografia Mitropoliei Timi oara. în ST. II. Bucarest. Bucure ti. SUCIU. Cluj. 1912. bisericeasc a românilor transilv neni. (ed. XCVIII. 1957. 42²49. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. dans Nouvelle Revue de Hongrie. 1979. GYUVCSIK. voi. Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. 183²194. nr.. 195 p. 8. 86² CEA PACURARIU. MORÂVCSIK. Breve hisloire de la Transylvanie. p. 4²6. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. an. AICOVICIU). 1971. 1968. 11²12. f VASILE MANGRA. teian Pascu. AUGUSTIN BUNEA. Budapesta. în hrbuch. 1941. 1976. p. Cluj. La Hongrie .. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. în Orientalia Christiana Periodica. 147²158 .

IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav. Cu toate acestea. In anul 6451. au continuat s fie st pînite de bizantini). mult r rit . ap rate de natur (gurile Dun rii. între anii 681² 971. de i avea o situa ie deosebit de trecut. fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. în zona Cernavod -Constan a. locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine. în timpul lui Dimitrie jupan. D. din anul 943. de pild . Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor.i întind st pînirea i asupra Dobrogei. vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov). a f cut ca noul stat bulgar s . f r ca ea s fie total sau continu . cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. s-au a ezat alte popula ii. Dup . Constan a). Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii. pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin. Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. în urma invaziilor. 'obrogea sub popula iile migratoare.».. Peste popula ia local . la sud de Dun re. ca i în restul Peninsulei Balcanice.. Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase.

împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare. Potrivit unui vechi obicei bizantin. s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. capitala statului bulgar. împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. la 18 kilometri . a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. asupra c rora n îns m rturii sigure. s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . l Bulgaria nord-estic . Tro^. recude împ ratul Roman Lecapen. în refugiase Sviatoslav. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. In a doua jum tate a secolului X. Silistra. s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare. dependent de Patriarhia stantinopol. Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr . în acela i timp.brogea sub bizantini. Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav. cu re e-i Dorostolon. Troesmis. irmat un asediu de trei luni. care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. vechiul Durostorum). urma victoriei lui Ioan Tzimiskes. Sviatoslav. Noviodunum. ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. Arrubium. Axiopolis.xiopolis etc. poate de la Dinogetia. Dinogetia. Dorostolon . împotriva cet sstolon (Dorystolon. Silit s se predea. în anul 971. partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin . i militar . a fost ucis în ii pecenegii. Dristra. Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. Patriarhia bulgar de la Durostorum. împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului. pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis. ai Capidava. din interese politice.a. Noua them era condus de un strateg. la Cataractele Niprului). imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. > raport bisericesc. Acesta. importante a ez ri medievale timpurii. pe ap i pe uscat. a ul mun ilor Balcani. Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let).

primul st pînind Dristra (Silistra). a uzilor. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia. C tre sfîr itul secolului XI. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). domnul rii Române ti. Balica. care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. de care ne-am ocupat. Bulgaria a izbutit s . cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. B nescu i al ii. a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261).de Durostorum. Istoricii N. In 1064. Iorga. c ci în curînd el apare ca «despot» . prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar». pecenegii. acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei».i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186. iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. inuturi etc). în cunoscuta sa lucrare Alexiada. N. în zilele noastre. partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos. înspre litoralul M rii Negre. Scriitoarea bizantin Ana Comnena. Dup aproape dou secole de st pînire bizantin . trimi înd 1000 de osta i. la Dun rea de Jos. împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. independent de bizantini. Sestlav i Satzas (Satza). Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale. mama lui Ioan V Paleologul. în prima jum tate a secolului al XlV-lea. a intervenit în luptele din Bizan . Probabil prin 1348. restul fiind acoperit de apele Dun rii. au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc . pe Dun re (spre N²E). creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul).

în schimbul acesteia. In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». în secolele VII²X. i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . Probabil în urma de la Rovine (1394). ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo. Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr . i-a urmat fiul s u Ivanco. acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV. intervenind în lup. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393). El devine un mare itor. în 1389. dar. Acesta a încheiat o pace cu turcii.spot». alipind-o. Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente. El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici. îndat dup a. de asemenea. titlul . domnul rii Române ti (1386²1418). care purta. Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. rii Le ti. O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . pentru ca ele s nu cad ia turcilor. deocamdat nu se cunosc. Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa.ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr . împreun cu Dîrstorul (Silistra).Bizan ului. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». precum i un tratat :e i comer cu genovezii. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971. De aceea. Mircea cel B trîn. >t atunci. Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu). 1386. dou . Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878. ia a bisericeasc . Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. Amintim doar. în 1366. Se con> penurie aproape total a inscrip iilor.

Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . 6 X 6 m . A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier . se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r. t ot cu lit e re g re c e ti. a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa . i ar î n j u ru l ei . în c ol u l d e n o r d . i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. u n ele cu resturi d e pi ctu r ). d enu mire ce se p strea z pîn azi. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial . d e for m n er egulat . cu l at u ril e d e c.bi za n ti n e acum. o m i c bi seric d e zid . cu o a b si d l a r s r it. apar e. T ulcea).vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e.VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic . ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. C on st an a). P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc. ca re. se în l a. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. în sec ol ele X I² X II. A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s. u n ci m i t i r î n tr e g. scris de la sfîr it spre în ceput. pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d. V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii. fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc .a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid . a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat. e st e i n ci z at . V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. al tu ri d e cele de la D bîc a. sînt cele m ai vech i d in ara n oa str . e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. P l a n u l . la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. în f r de acestea. în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). L a sfî r it ul alfa betu lui. a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e. pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e. t eh n i c a . a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X .

iar pe piept un mecu figura lui Hristos. amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele. are pe o fa chipul lui Hristos t. purtînd pe cap «v lul sfînt».2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult. Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). cruci de bronz. Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de . torul Rusiei). în relief.). A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII. Desigur a apar inut bisericu ei n acum. Pe fa a principal a crucii este aplicat . sus. în limba greac . cu inscrip ii i imagini sfinte. De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers.8 X 6. buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz.__ . Iat mama ta».5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. retras la Constan i. trei preimportari deosebit . Pe avers se afl chipul Domnului. aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur. iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre. lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc.svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb. incizat figura unui orant. cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). ui Hristos r stignit. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe»..PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . cu lan din acela i ‡re ios. r de bronz pentru cruciuli e simple. Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici. i alta mai mic . taatedjn secolul XI. cu dimensiunile de 7. iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. reprezentat bust. Prima const ^dejapt. sigiliul are o scurt legend . Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti. pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji. :ruce dubl relicvar. Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh. jos. din bronz. Cruciuli a mic (de 4. una mai mare.

De altfel. Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. Temelia era a ezat pe o stînc nativ . Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. Este alc tuit din naos i altar. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954. unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. întreaga construc ie este din c r mid p trat . ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . Satzas (Sacea). continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. s-au descoperit temeliile unei bisericu e. poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon. apar ine secolului al XlII-lea.nopol în 1145. de forme. Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. capitala themei Paristrion. A fost construit din fragmente de c r mizi romane. din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . s fi stat undeva în jurul Niculi elului. care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia. Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund .i fi primit numele dup el. m rime i calitate deosebite. putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea).90 m). iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s . acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). Tulcea). Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. pe cînd se afla în Constantinopol. pe dealul «Cet uia». Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte. Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . i nu unul oficial. luate din marele val vecin. Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1. precum i un mormînt. în acest caz. Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean. Cruci relicvar . la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. Siîntul Atanasie. i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te. circular în interior i hexagonal în exterior.

Noviodunum. ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia. i privitoare la organizarea bisericeasc . Mitropolia Vicinei. Tulcea). ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV.ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. crucea il . tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. Salsovia. Constan a). fie în portulanele fie în alte documente. Capidava. Ora ul a în> i datorit genovezilor. Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu). devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. fie în listele episcopale. Histria. Zaldapa i Dionysopolis. Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. care au întemeiat aici un important e afaceri. Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. Toate acestea . ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI. i anumite m rturii arheologice. unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. la P i Soare. la Capidava (jud. Troesmis. ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). Callatis. t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . Tropaeum Traiani. Halmyris. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. CarDnstantiana. s. în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra). cu ierarhi de prestigiu. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa). La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea.

In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261. descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. undeva între Isaccea i Tulcea. mitropQli<. iar mai nou tocmai în zona opus . cu ierarhi greci. In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor». f r s se ajung la o solu ionare definitiv . în acest caz. deci a ezat în apropiere de ceva. în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî. Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . anstitlll . adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei.rii Negre. sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. De aceea. Deci. una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat . a franciscanilor. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re. vechiul Noviodunum. cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea.i piard din importan . Vecina.£rman II (1222²1240). era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult.^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». a început s .. care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina. Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi. Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. iar peste aproximativ un secol. i-a încetat existen a. în apropierea Dun rii. c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi. Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n. în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea). tot în nordul Dobrogei. în jurul anului 1302. Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i. ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici. deci în apropierea grani ei româno-bulgare. toate în partea de nord a Dobrogei. Pîn atunci. Vicina ar fi un nume românesc. estuarul dun rean în fa a Isaccei. în spe de un alt ora . pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii. Somova. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin. ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. la circa 18 km de Silistra." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo].. dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic . a existat i o arhiepiscopie (mitropolie).

ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad .documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare. Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint. preo i. ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ». scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean. f r s -i dea numele. In momentul alegerii i învestiturii sale. se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului.cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres. nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- . jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . Dup lui Iachint. uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el.j»utarea»4ui. Toate acestea ² 7a care se adaug unele .apro.bat . se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici». care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie.intr-un act din 1303. datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre. precum coresponden dinT305²1306. el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I. înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I. în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei. ecumenic i.îacMTrt la scâunuT'aimntit. Dac va fi nec acest lucru. credincio ii de r înd biserici. în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina.

1967. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. 184²198. în «Pontica». 23. în SCIV. 197 p. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. «Codrul Cosminului*. Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. Tulcea). I. Bucure ti. nr. p. 37²40 . V. Bucure ti. p. 2. R ZVAN THEODORESCU.. Bucure ti. 1971. Radu L z rescu. XXII. Vicina II. p. Constan a. 438 p. Dinogetia. în SCIV. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. II. + 198 fig. Tulcea). originea numelui. Bucure ti. 27. nr. Secolele VII²XIII. p. 293²307. Bucure ti. 67²81. Arta cre tin în România. IV²XV). în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. p. 1945. A. 23. 1981. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. (cu toat bibliografia). V i c i n a : N. G. IV. 1. LXXII. 1973. EUGEN COM A. TEFAN. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi.. XII + 586 p. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. Vicina. 1935.l C. I. Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. an. p. A se vedea i I. 409 p. BARNEA. Vezi i GLORIA CEACALOPOL. Ia i. jud. 189²197. GH. 1938. an. 1970. LAURENT. BR TIANU. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. nr. GR MAD . P. Bizantini. I. 1956. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). M RIA COM A. CIHODARU. Bucure ti. 1978. în voi. 307²319} I. Istorie. IX.. în SCIVA. p. 99²102 . LIA i ADRIAN BATRÎNA. Atena. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. 1942. Scriitori i acte bizantine (sec. IV. în SCIV.. nr. publicate de Al. Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. p. 193 p. în text). Scriitori bizantini (sec. în rev. BRÂTIANU. BARNEA. în BOR. Rom. + 1 h + ilustr. 1977. p. Cluj. EMILIAN POPESCU. în «Materiale i cercet ri de arheologie». 192²194. Un atestat str rom nesc la Capidava. voi. 1924. 10.. VII. 133²175. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec. p. 379 p. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. în SCIV. Cern u i. p. ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. RÂDULESCU. 440 p. tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. 3. 291²331. BARNEA. Bizan . 138²160) j N. an. I. PETRE DIACONU. 255²274. BARNEA.. LIA i ADRIAN BATRINA. p. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. III. p. 1973. N STUREL. Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. 1975. 1. 1976. XIX. 3²4.BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. I. CRISTIAN MOISESCU. romani i bulgari la Dun rea de Jos. (cu 102 pi. A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . p. N. 1972. în SCIV. XIII). publicate de Haralambie Mih escu. III. 1982. Cuza. 1953. BARNEA. 3²4. Din istoria Dobrogei. 3976. I. 531²552. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. p. PETRE DIACONU. p. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». I. BARNEA. I. Bucarest. 4. 2. în AIIN. Elian i Nicolae erban Tana oca. 1922. XI²XIV). Balcani. an.. Bucure ti. Izvoare cartografice. 1962. 1²2. 435²459 5 G. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. 1974. 1977. PETRE DIACONU. Românii din. p. Acad. 1977. Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea.. . III. 24. + 8 pi. L u c r r i g e n e r a l e : N. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». XCVI. 38 p. Bucure ti. Crucea relicvar de la Capidava. Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. an.. Discursuri de recep ie. . Tulcea (1963² 1968). identificarea ora ului. Bucarest 1946. Bucure ti. B NESCU. B NESCU. BÂNES-CU. p. Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. nr. 568 p. 1921² 1922. 311²315. 277²237. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. I. 238 p. în SCIV. 641²647. Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. nr.

p. XXVII + 634 p. 1979).T. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE . Ies Regesta de 1208²1309 971. N STUREL. VIII. LAURENT.. în SCIV. 233²243. II. i donc localiser Vicina ?. 149² 169. Les Regesta des Actes du at byzantin. Bând XII Amster-37. nr. IV. PETRE DIACONU local izarea Vicinei . 33²42 ( i extras). P. Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. 1957. în ' tudii i cercet ri de arheologie. p. p. an XLII 1990 nr 1 20. 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). în «P ontica ». p. N STUREL. 257²260 . 472²474. 1977. 145²171. 3²5. XIII. p. 3. în BYzantinische Forschungen. 1973. tasc. nr. an. MIRCEA LERIAN.i grec. 1²4. 1977. Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. CONSTANTIN C. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». LAURENT. p. XXI. VI. h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V. Les actes des Patriarches. . GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî .e vedea i PETRE DIACONU. XCI. Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). Tulcea. 225²232 . rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. p. 112²125. Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti. KUZEV. V. >e 7a Dun re la Mare. In leg tur cu ipoteza Vici-ova. Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. TEFAN CIOBANU. în S. Sofia. 1971. p. p. ' " ' . Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. p. 3. Athen. în ischNeugriechische Jahrbucher. 295²305. în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. N STUREL. 1976. AL. .i PETRE . Tulcea. II.. Evolu ia. 19 70. p.

Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. Vaslui etc). Caraiman. regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. care. Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. care f ceau parte din neamurile de limb turca. Teleorman. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine). dreptul de organizare proprie din punct de vede- . rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step . Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal . au fost nevoi i s . lui Hermann de Salza. Caracal. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata). Pe la mijlocul secolului XI. fiind b tu i de cumani. din pricina numeroaselor incursiuni cumane. de la Urali pîn în Carpa i).s wi. berindei etc).9. In schimb. pretinzîndu-le plata unui tribut.. De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan. Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti. Cavalerii teutoni în ara Bîrsei. iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania.i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii. în 1211. dîndu-le dreptul de a. erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania.VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n. pecenegii i cumanii. Covurlui. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). Bahlui. Burnaz.i construi cet i i ora e din lemn.35) s-a adresat.

e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e. r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i. : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti. d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e.a an u l a t . a p o i a nu n ii. si gu r . o p ar t e p e n t r u pa p a. lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r. « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. pîn la iret.a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - . a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l . A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va. In r ea lit at e. al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e .di c i bi seric esc. In c u rî n d.i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u . In 1 223 pa pa H on oriu III. T r ot u u l u i. A cc eptîn d p r o p u n er ea. ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea. s. r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s . n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. în an ul u r m t or. în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I. D r e p t u r m a r e. c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei . B a c u l u i i îai la n or d . a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v.e rit e d e t e ut o n i. c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i. s vî r it e f r ti r ea r e g el u i. î n p r il e V r a n c ei. c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i.i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) . l u c r u p en t r u c a re l e . c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei. D ar la scu rt ti m p. al t a p e n tr u c a v al e ri. a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite. r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . care de pin sca u n u l p a p al. N u m e r o i sa i . în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ). sc utiri d e d ri . la rug mintea cava teut oni. o feu d po n C a va l er ii t e u t on i. î n M o l d o va . i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r . a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d.

ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i. b otezînd pe B ortz-Membrock. Episcopia cumanilor. de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti.o. na fiind însu i principele Bela. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. arhiepiscopul Robert. s atîrne direct de scaunul papa!.R. acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. atît el.' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma. haganul a trimis o solie. s boteze. unde era centrul lor politic. s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi. c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul. In prim vara anului 1227. Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. în frunte cu fiul s u Burch. numire înt rit i de papa (21 martie 1228). . la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. s zideasc biserici. întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. dîndu-i împuternicire s predice. Incre tinarea cumanilor. Dup aceast b t lie. îndat dup aceasta. a trecut Carpa ii de r s rit.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi. fiul cel mic al regelui Andrei II. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor. cucerite de teutoni. cu mul i oameni di n neamul lui. înso it de al i trei episcopi i de Bela. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial). cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi). c lug rul Teodoric. Ace tia fiind p gîni. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric. n-au dus la nici un rezultat. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. Dup primirea acestei scrisori. cît i urma ii lui. cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227. eu fost boteza i to i membrii soliei. La scurt timp.

Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt. Filip. cercet tori (D. patronat de e regele Ungariei. Auner i I.. viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei. afl m c ace tia. Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i. de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. R. ^ oa rea papei Grigorie IX. Milcoveni. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal. Onciul. Marea inva-irilor. dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el. Rosetti.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric. alipit de tefan cel Mare la Moldova. în p r ile ui.O. Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna.a alia ii ² »t . marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri . C. unde se g sesc sate cu numele Milcovul. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s . n 1241. dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co). De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . In 1279.î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese. ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri. în car e des crie i narilor din anul 1241. s . din anumite acte papale. XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale). între care era men ionat i Cumania. dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234. Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. oate acestea. a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. în 1482. Acad. adre*flr T. care ie reînfiin eze. olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria.

at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e.catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni. ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce. l ocu i n d p r i nt r e ei ._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. avî nd rit uri i obi cei uri difer it e. ² vi i t or u l r ege B el a IV ². Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri. p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ». n. t r e c l a cr edi n a l o r . nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e. s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e». t ot u i... nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or . Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u. d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or . fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox . ^ f .a ve m î n s n i ci o d ova d c s . epi sc opul cu mani l or . i f cî n d u . C ci nesocotind B i ser i ca r oman .vi car d i nt r e r omâni . d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i . D e a l t f el . spri ji ni i d e r egii Un gari ei. ).s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ). n . deci u n r omân (. pr i n ci pel ui d e cor oan B el a. care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v . iar pe de alt part e. ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i . ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi .. n. Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres.a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop.o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi. Dat fiind aceast situ a i e. car e. i wni i din r egat ul Ungari ei . de i se socot esc cr e tini . N. din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al . Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t . di n Per u gi a. pentru r omâ n i . «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ). î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i. Pe d e o par t e.) ca vi car al s u. atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n . papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or . savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume. ) . car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o..

i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247. pîn la rîui Olt. nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. existent pe c ci în acest caz. nu poate fi vorba de episcopi l reni.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re. a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. la 2 iunie 1247.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. dup cum arat o veche tradi ie. pe care o l s m acestuia. de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. : iecare. afar de ara voievodului Litovoi. în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice. consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu. numi i i ioani i sau osp italieri. adic în 1247. De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei. 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . în acelea i condi iuni. precum i cnezatele lui Ioan i . în regiunile de curbur a acestora. acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . Diploma le-a dat-o regele Bela IV. Din scrisoarea pap ei. Astfel. In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi. s o ie ca i u m. dup cum au avut -o ei i pîn acum». Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. în afar de ara lui u voievodul românilor. în acest an. rînduite mai sus pentru ara Litua».i fi avut sediul undeva Le Buz ului. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. In stînga dania cuprindea «toat Cumania. întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz. i o ierarhie bisericeasc superioar . Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. pe care o omâ nilor. adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo. în zona de influen a Episcopiei cumanilor. A . rezult c era vorba de o ie local .

L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . L eg turile strîn se. i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a . C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge . i e s d i n M u n t en i a ve st i c . sa u p oa t e l a C et e n i. î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci. a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e .se .. D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . . » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s. car e s . -. c u m vo m ar t a m ai jos. O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . în gener e. i ar al l ui Io an . r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u . E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D . d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . d ar pe atu n ci nici < .. D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . d e a l . în sl a v.. d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e . c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. în un g. q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. s-a u d e sc o - . fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti. d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s.. u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a. sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m. ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi. O lt. In t r e al t el e. pî n î n ara H a egul ui.i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e. n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o. C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. » ) . î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . « vî l c ») . N i c o l a e..r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa . l a su d . c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. c u h r a m u l S f . D î m b o vi a. P rob ab il ierar hu l lu i S e. t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up.. T ele or m an i eventu al P rah ova. « fa r c a ». p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . în n or d . se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u .

st p î nit d e el. u nd e . fi e l a C î m pu i u n g. în 1 3 7 0 . Sînt m ria O rlea . ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c . la D en su . u n d e va fi ier ar h ul sa u. S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu . c n e az s au v o i e v o d . cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». la C et e ni . a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i . pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici. A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o. c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea).l e a. fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v. L a or. implicit. fie la Vicina. fie la V idin. u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. în se a m n c ai ci. a di n sec o l ul al X H I-l e a. S treisîn ge or rei. în c r e i a L i t o v o i i .a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite.fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a). S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . pr ec u m i oa se l oc u i n e. a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247. C u toat e acestea.i va fi a vu t i a vo i e vo d ul .a p i e r d u t v i a a . iar a trei a i m ai ve c h e. au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. a. în p r. c u n o s . s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin . în h oco m un ei C et eni. din br on z. î n ac est c az . i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i. la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng. de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i.o vr e u n c o n ) r r o m â n .' m e d oa r ei. di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r. d e l a c ar e a pr e l u a t . u n a d i n s e c o l u l a l X V . P rin 1 27 7. a p u t u t st a i a i ci u n ). un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re . a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. î mpr eun cu fratele s u B rb at. A p oi. din sec ol ele IX ² X II). D u p 1 2 91 .

al c rei centru se pare c era Bîrladul. Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului. Era amintit . în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti.sum foarte mare de bani». din anul 1285. la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). grupa i în cnezate i voievodate. care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290).. dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung. pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». care red cuvîntul hlah. în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum). va fi încorporat în statul polon în 1349. prin care sînt denumi i românii în documentele latine. dar i de resurse economice imp ortante. dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. Dimitrie Cantemir. de pild . la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . dup cum a trebuit s aib i B rbat. prin secolele "XII ^i XIII. bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. în Descrierea Moldovei. La începutul secoîuTtii al XlII-lea. la început independente. în centrul i sudul Moldovei. Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc. în slavon = vad. 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic . dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. . Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. ara vecin a brodnicilor». Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e. p utem con chide c în secolul al XlII-lea. în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova. Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . aceea a berladnicilor.slav r s ritean. Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei. la rîndul lui. rîurilor). anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod.*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei). Astfel. F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox. Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc ..probabil un voievodat în nordul Moldovei. Deci. Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe). adic locuitori în regiunea vadurilor. Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. IJJ{ .

Triie ti i Cîrjoaia în jud.tol Ioan. Unele din ele sînt de factur bizantin . d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » .. a întîlnit un voievod cu numele Olaha. Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. Suceava. Vaslui. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc . Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . Boto ani. a «Berladnicilor» i a «Brod. cu reprezentarea. Boto ani). teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. datînd din secolele I. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane.ip marea invazie a t tarilor din 1241. Alte cvar sînt de origine veche ruseasc . care i în « ara vlahilor». î n ta acu m i n st atul feud al pol on. care avea mul-» . papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit.. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn. ast. curtea hanului.fi atestat rîorumontnr ooifiropui. n ysl ( azi î n P o l on i a) . Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor». «aveau în jurul lor ierarhi. rului p e cruce. Orhei.ipot. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. Ib ne ti. Chirii Rnmnnul. De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine. B iceni. lîng Piatra Neam . "F=~--. despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353. In 1288. iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc.. avînd deasupra soarele i luna. în drumul . Br ie ti. C be ti-Bac u. de p ild . încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel. ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7. Soroca de la Trife ti.. e ti i D ne ti în jud. tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor». nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci. i (toate în jud. cum este cea deimea B'iîca Doamnei. înf i a p e Mîntuitorul r stignit. în 1247.

1951. la Rîmnic i la Severin. C. . 1973. Influen ate de Bizan .rî apropierea acestuia. pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i. ^. cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. Balcani. veacul XI. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor.. 267²285. Bu cure t i. conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. Bucure ti. I. Ia i. iar la r s rit de . 19~4. 1977.[. c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. Cnezate i voievodate române ti. A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate. DENSUSIANU. I (1247²1500). N. L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. ca i -v. Bizan . au tiut s . Documente privitoare la istoria românilor. i nJ. t a t . Xenopol». a berladnicilor i a bolohoveniîor. Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte. Carpa i în ara brodnicilor. în secolele XI ²XI V. in cursul secolului al XIH-lea. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. Bucure ti. S. GRIGORA . 1²21 . p. ACADEMI A R. poate chiar d e ierar hi. ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. 144 p. 1 (1075²12:30). 1966. HURMUZAKI ² N. Transilvania. LV + 428 p. B.. 379 p. la Arge . 14.i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului. 1. voi. Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i. 1977. unele descoperiri arheologice..i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . Bu cure t i. preo i i biserici orto-c j doxe. dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. R. p. voi. Muzeul de îsrorie a Moldovei. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . D. Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei. C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. Bucure ti. . « D I S H M U I I A 5 I. în «Cercet ri Istorice». VICTOR SPINEI. GHEOR- . Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier. îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi. Document-! privind istoria României. voi. 1887. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V). . Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . Ia i. Vl dicii de atunci. «pseudoepiscopii» din scrierile papale. episcopi. Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. i Documenta Ro maniae Historica. XII i XIII.. 8. ara Româneasc . RÂZVAN THEODORESCU. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A.

. nr.». C. t .R. p.i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. X X V I I. revist de istorie. a n. VIC TO R SP IN EI. B O L A C O V -G H IM P U. :V II. P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. M OISES CU . No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V . 2 . ROSETTI. 1944. p. 1975. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a. R. Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu. TEO D OR . IX . . 198 1. EORG HE I..B. p. 1980. I. i. a n. an. C O N S T A N T I N I. D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . S e c . I. 173²192. X X .. T H . E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii .BR AT IAN U. ' 1 9 2 3 ) . 2 7 . 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C .. S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. AUNER. . C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. Urm rile schismei la români. în «Ortod oxia». 1 9 3 1 . 1²2. 1 5 2 p . 1 9 7 5 . (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. H O L B A N . ) . Ep o c a te uto n . î n « B. 13 6 ² 1 5 4.S. 19 8 3 . R o m. Bucure ti. C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor. t o m . Z .). 2 38 ² 2 4 6. p. Buc ure ti. H O L B A N . nr. 2 ² 3. în It ura c re tin » . Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. 3 ² 4 . Xl I I-l e a . I st . n r . B uz u. în «Studii». 3 3 0 . A N D R E E S C U .I. 1 9 6 8 . S. 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . 3 . Ia i . « D a c ia >. î n « S . n r. Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . VI. î n v oi . 1. S e c o l e l e V I I ² X I I I . S IL E G H . » . Episcopia Mil covi ei. 339 ² 3 64. nr.97. Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H . p. . LXX V III c r r i s p e c i a l e : R. 1 9 20 . » . A. î n « A n .». N . nr. 25 ² 3 0. 1 93 ² 2 1 1. A U R EL IA N SA CE R D O E A N U. p. XX X. « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . 1 9 4 2. în «R. în « SM IM » . p. XIV. Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. an. T. . (c u 10 2 pla n e î n U liii . 1 9 31 . C ONSTAN-J. I. 1 9 7 6 .. FE R E N . A. Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. î n « A r h i v a » . 11²12. g ' . A c a d . 3 02 ² 3 0 9. '.. « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a . 238 p. XX I.. an. Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V . re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i . M OISESCU . p . Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . O . X IX . B l a j . 1938 nr. în «Revista Catolic ». LI.. V G H. B u c u re ti.i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . î n « S C I V A » . G HEOR GHE I. B laj. 2 8 4² 3 2 0. p.» .'. Buc ure ti.e m i l . an. 1971. A r t a c r e t i n i n R o m â n i a . B A R N E A . R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . 74²93 . 770²779. M e m. 1968. S IB IE SC U . în «G. 533 _ 5 5 1 . 1 ²2. 257. p. p. 1 9 0 5 . R .M . X X IV + 1 5 0 p. 118²129.

i-.V.P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) . .

c .

Œd s~Z. 1362. Bosnia (1463). mai ales în secolul al XVI-lea. Albania (în mai multe etape). XV. despotatul Moreea (1460). la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. economice i sociale. La sfîr itul secolului al XV-lea. Moldova i Transilvania. au recurs la rezisten ar- . care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct. în schimbul unui tribut sau haraciu. devenit Istanbul (1453). Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. Macedonia. principatul Atenei. ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc .Œ«~. cu hotare bine delimitate. taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). cu un patrimoniu cultural-artistic propriu. Her egovina (1483). Ahaia. cu sediul la Buda. Serbia (1459). Ungaria central (transformat în pa alîc. cu propriile lor institu ii politico-administrative. Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . ci pentru întreg sud-estul europ ean. în adev r. în st pînirea lor. XVI). în 1541). în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. Rodos i Cipru în sec. o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c.*. imperiul grec de Trapezunt (1461). cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman . i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». devenit capital in 1365). cu existen a celor trei state române ti independente. în Africa de nord i Asia. Muntenegrul (1496). dup 1354. Thasos în sec. fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român. jind pe rînd.>j. iar în anumite cazuri.

îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri. Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. lucr ri originale . s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice. la Litovoi. în diploma caj alerilox.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do.a. cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne. Un ierarh va fi existat i mai tîrziu. ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice. mult redus ca însemn tate . Pe :estor relat ri.Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. Dup mi carea lui Litovoi a urmat un . muzic florit monahismul.F E IU . Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine. cel din 1277. înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh. pictur . sculptur . In 1324. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice. eierea rii Române ti.1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic .). am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^. Her egovina i Albania.U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. . dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman . s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur . :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice. episcopi i arhiepiscopi. broderie. scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci. n Bosnia.

din 1352 pîn în 1364. Organizarea bisericeasc . stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud.3jf . prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran. dup al ii prin Lovi tea ²..j b . de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U. marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei. în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe. Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352. Bulgaria i Serbia. Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor». cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ».. peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop. Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere. Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti. adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ . In 1330. Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge . A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine. Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti.jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense)._1310²1352).Ji Jost ales un singur ierarh.iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul.. Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c. iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop. care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului. fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat. orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc . fiul lui Tihomir. Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale. sub o singur st pînire româneasc . In 1204. a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti. des vîr indu-i organizarea. Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor». ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit». în_ statul As ne ilor._va. ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei. . Lupta este relatat . iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. cu titlul onorific de mitropolit. în 1217.

_ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz. Re-i rea a__ob inut-o_. Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii. în acest scop. a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge . dup 1352). «g_£em|_nu__o dat . r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o.»».J^icolae Alexandru Basarab. «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi. srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei. Astfel. i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa».__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat . îachint de- .F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t . prin aducea la ^cuno tin J io iljjj. In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru. domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. atunci actul din 1359. c re_ domnitorul Nicolae Alexandru. ir aceast organizare bisericeasc centralizat . A IV . Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). urmînd ca dup . suprema autoritate bisericeasc în R s rit. în frunte cu un olit.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359.a iui. ci de !îllfL2. nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol. rii Române ti. scrise în limba greac . D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime.ri ' Pr. Astfel.!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359. treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii. e a sinodului. Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363). spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei». din apropierea Im. s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia. în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor».

Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. prin care s . Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod. Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior. ca Iachint «s fie de acum înainte.. îndatora totodat pe domn s fac . Se rînduia. s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor. ci de mai multe ori». Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ². în numele_ s u i al urmailor. avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit». preacinstit i iubit frate în Domnul». care va fi avut prilejul s -1 cunoasc . se legalizeaz situa ia lui iachint. noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i. Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat .venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia.E£onii i>>c . iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ». N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave. Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. în toat eparhia i enoria lui. avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391). în acela i timp. p rinte i dasc l al lor. dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti. legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». . «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. ca privire la folosul lor sufletesc». cu alte cuvinte. o «scrisoare cu jur mînt». 17 ² Istoria B. Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi. i nu altcineva.. s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi». i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo. Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint.. ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc . s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ».R. deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului.O. bucuros.

bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi. s-a adresat Bisericii sîrbe._care a aruncat anatema asup ra . mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou . nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea . c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar .. pe t rjjji ic. cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ. domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa.Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei. ca patriarh sîrb.al JLgparriie. ii.²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje. irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da. Se în elege c în asemenea r ri. De aceea. JL -££-_jdre ej. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo. pentru a statornici pacea îdincio i. P iîIârhului-.. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. încît. bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii. marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost .. :at patriarhul ecumenic Calist. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema. In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj. inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju.. nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol. p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii."ereziile din secolele anterioare. i Patriarhia sîrb . convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ). Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii.. i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. ci i peste teritoriile cucet^fan Du an. care a recuîn acela i timp. Tn al doilea rînd.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V.' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei. a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb. statul.e i£i_de_Con^lantinoDjol. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct. a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek. La aceasta era îndemnat de trei motive.de Patriarhie.

dimpotriv . Deci. trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. care. împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . mai ales c tocmai în acela i an. dorngejjgca. Panaitescu . pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . o consider . cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»). Giurescu. ci la Cîmpulung (C. în Bizan . pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului. pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. iar pe de alt parte. Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. Re edin ele Mitropoliei. poate început chiar de Basarab întemeietorul._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». atunci. iar al ii.a. desigur la biserica amintit . Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge .apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c.). la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. în 1359. actul din 1359 avea i o latur politic . Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii. P. primul act emis la Arge fiind din 1369. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru. mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei. pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². Dup ultimele cercet ri. avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. Re edin a. C. Ei au i fost înmormînta i aici. era catolic ). doamna Clara. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330. re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. chiar dac o f cea indirect. în chip firesc. ci i în cele biserice ti. turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului. 1377). cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». în biserica zis a lui Negru Vod . P. Cunoscînd toate aceste lucruri. La rîndul s u.

în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului». biserica lui Vlad Dracul it. în. unde a fost decainastic . fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. i la Bucure ti. în 1483. Di n a ctel e i n t er ne. rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar .are au impresionat pe contemp orani. sfin it la 15 august 1439. ci 1 dragonului). ajungeau pîn «la marea cea mare». In prima jum tate a secolului al XV-lea. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge . la Tîrgovi te. Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit. cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria». voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j . isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia». în 1482. situat în e.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I. fiul lui Mircea cel B trîn. pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ». Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446). iar a Pus. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. sfin it la 15 august 1517. Teritoriul rii Române ti era în cre tere. a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . deci cuprindeau i Dobrogea. . Banatul de Severin. spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat . în cursul u nor cutremure d e . In ce prive te numele de Ungrovlahia. voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii. afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. P robabil în 147 5 sau 148 4. în 1508.biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor.

prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». O p e re c o m p le te. recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. în B . 1 9 8 0 . JE A N D A R -R O U ZE S .ro m a n a e IV . 1 9 8 8 . ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant. C l uj-N a p o c a . delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. p. st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . R a d u L z r e sc u . I. Viena. în chip firesc. V i + 25 2 p. G H EO R v ir }‡ B R T IA N U . R . H UR M U-Z A K I ² N . a ra R om ân e a sc . X IV . . X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ).. E di ie în g n j i t a . A . . X V I + 5 2 1 p . 1 9 8 1 . B uc u re ti . + 6 4 pi. E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r.R . D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. B u c u re t i. 18 9 9. fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I. a ra Ro m â n e a sc . B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER. s e c o l e l e I V ² X V . B uc ure t i. 1 96 8. e d . B. 1 9 46 . Sa c e rd o e a n u. i >_ hK B A N P A P A C O ST E A . B u c ur e t i . Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei. p. et Ie s ind e x . 56 0 ² 71 5) . 1 9 1 5 . P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C .O . p. P a ri s. organizarea bisericeasc a rii. O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e. P. S. Nistor). B uc ure t i.a n. se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B.Op ere aies e ' Ir ed ' A . 1 9 5 3. ( i în v oi . ER B IC E A N U . L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). prin str daniile marelui domn Basarab I. X IV . Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402.Sa c erd o e anu.. S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e . 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2. întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic. a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc . 2 voi. I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). B uc u re t i. v o i. Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania. prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. T e xt e c rit i q ue . L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L. B uc ure t i.i putea exercita jurisdicia direct. . P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. JE A N D A R R O U -Z E S . v o i. sub re da c ia P. iar titlul de «exarh» (gr. N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . P a ris. X II. E. 3 2 8 p. a urmat. M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. B u c u re ti.i. X II + 5 8 2 p . . IO R G A . Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. 1 9 8 0 . N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i. D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. Mitropolia Ungrovlahiei. T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . 396 p. V oi . M iklosic h i Jose ph M iiller. pa rt e a I. ve a c ul X III. unde nu. X L IX + 43 1 p . 7 r H rT 275 . 1 97 1. Onciul). 1 860 ² 1 862. 196 6. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u . B uc ure ti . G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc .Sub raport administrativ-bisericesc. . C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc . A C A D E M IA R . 635 p. 1 9 8 2 . 188 8. F o n t e s h i st o ri a e d a c o .

GIURESCU. Bucure ti. («An. II. 'LAMINIU MlR U. 556²568 . io. De la origini pîn la voiului al XVUllea. m. («An. 1970.. 22 p. 96²167. LXXXVIII. PA VEL CHIHAIA. LXXVU. 95²115). în RESEE. 6. 387²411) (reprodus i în voi. XXI. p. ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles.. Ci ne a iost «Negru Vod ». Bucure ti.. Bucure ti. 9²12. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV.T. p. în S. Balcani.O. IO AN IONESCU. Acad. 496 p. Ist. Bucure ti 1974. 1970. 7 __ 8. 1978. nr. p. III. deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab.. . . IORGA. p.O. nr. p. XXXV. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV). Bucure ti. 14. VASILE GRECU.O.O. Vezi i N. p. THEODORESCU. CONC. N. 247²269) .. ara Româneasc în secolele XIV²XV.. 1913. 379 p. C. Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge .. în M. t. n. 1055²1071. II. în B. 1973. m. 55²60. Sect. CONSTANTINESCU. IO AN IONESCU.iLAE DOBRESCU. 597²6 12 . întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. 1906. 1969. an. an. nr. în B. Bucure ti 1984. Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. Rom. în M. t. t. 9²10. PA VEL CH1HAIA. 128 p. p. Bizan . întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei. s. Studii ului mediu românesc. Acad. 673²697 . Ist. MARINESCU. XXXVII. 7²8. 1924. Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. nr .R. întemeietor de cet i i biserici ? în voi.. an. 1950. . p. 25 p.». p. Pagini de veche art româneasc . 1²2. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. p. an. nr. an.R. s. nr. II. GIURESCU.

a riarhie. se sfin eau biserici i mîn stiri. P_atriarhul Filotei (1364²1376). probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol. înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u.Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei. Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. ia_9__rup ere 4g_P. a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol). 1377²c. c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru. Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . timp de 10 ani. ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . 1377) i Radu I (c. ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos. via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. în jurul anului 1370. dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ². b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te. apoi Dan I (c. Mitropolitul Iachint. unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . Abia în sepjembrie 1369. era amintit i mitropolitul Iachint. 1383). Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). fiii lui Radu I. decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea.

d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n . M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). lAspoo Ou'f-fpo^axîai. a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî). d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». ad ic al u nei ju m t i» "]<. n u m e l e d e A n t i m. a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol. olia S e ver i nului.X V II 1) aint. «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ». îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei. L a pl e car ea lui D an iil d in ar . în au gu st 1 3 7 0 . d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». c ar e a u lu at o m su r în ele a pt . îl va iu bi i-1 va cin sti. i . î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v). In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m . l a P a tr i a r hi e .în r u a r h i e r eu . pr ec u m i titul arii ei. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. a u. e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii.P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . teritoriu l de ju ris1 re edi n a.i d in U n gr o vla hia. avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » . al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e .io v). fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'. zziv. E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J. de ci pj e ja^h in t. sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. sit u at î n A r m e n i a . mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i. m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u . s u b. au m en in ut p e Iac hi nt în scau n. a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia».

pe N icolae d e B ud a. p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. D e alt fel. î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . c a pe l an ul r e ga l. tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a. în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k. iar în 13 71 G rig orie X I. c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. D e p il d . re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei. In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d . acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V . T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar. î n în su i a ctul si n od al. a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii. 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea. b a a pr o a p e n e n u m r at . N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n.. cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. între an ii lj65 ² 13 69. c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on . cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ». d i n o ct o m br i e 13 70 .rii. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a. cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . .

a f o st a i ci r e e . d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i .a i c a u z . adi c O lteni a d e a zi . iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ». P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . iar pejie alta.a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o . e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 . D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie.a i m î n e l a S e ve r i n . E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n.J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 . î n p ri m u l rî n d . U n g aria i ara R o mâ ne asc ). m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). a d i c a l u n ei j u m t i ». A p o i . i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) . S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar.X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte. i v a a n i .P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . pri n ac est '$ > . i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n .a st a b i l i t l a S e ve r i n . la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a. . orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i». c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i. a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e . A c e a st l i p s d e ._iniojÄney9i m o men tan e. i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s . p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge . T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc . situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a. t o t u i . d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n. dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a .

M i t r op olit u l H a rit on. zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. t r a p e z . C a mit r op olit d e S e ve rin. î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge . la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol. D eci . d u p d a ti n i rî n d u i a l . N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. în a u gu st j. atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. ni cid ec u m cet at ea. sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i. i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . B trînu l mitr op olit Iac hin t.372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. c h i l ii. c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin». cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». n -a m ai tr it mu lt.nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». D e a c e e a. pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. . a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l . prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . A n ti m a partici pat. e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic. î n se c o l ul al X H -l e a. a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca . î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . sc ri s p e p e r g am e n t. C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . « in utul » sau «regiu ne a» S everi n. de care am po me n it mai sus. se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. în a c ea st d u bl c a litate. în car e sl ujise. pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u . î n fr u n t e c u u n i er a r h .

De aceea. cu via a idioritmic . egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. preo i i chiar episcopi.muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. cealalt r mînînd lui Antim. Actul s u de numire. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. . din 11 august 1372. mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt». fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. domnul îi asigura. ctitoria celor doi domni români. Nicolae Alexandru Basarab. în co ntinuare. pentru c monahii români de acolo \ cu greu». ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). fiind astfel preferat lui Antim Critopol. fapt speriat pe romei» (greci). In sep1369. dup moartea nt. c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. învecinate cu Ungaria. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. pe care a impus-o în ea sa. Hariton it o personalitate bine. scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s . suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. prin serile care vorbim. cjjnoscut la noi. Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . In continuare. datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei. «p ost scriptum».

în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u . E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei.a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e . A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8. P rin tr e altele. P rin 1 3 8 0. c a i p e v oi ac ol o ». ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. A nti m. c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e. c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat. E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r. Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0. i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s. S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri. N e a vî n d n i c i o a ve r e . se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » . p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. A mai p storit pu in timp. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. c ci dup 1379 ² 1380. d o a m n a A n a. a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa. . cît i în t e st a m en t. n u m ai cu d area u nui can on . In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. c ar e l.A \ . Ia sca u n ul s u d e l a A r g e . n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . î n fj 13 70. a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. Dar u n act. In t r e a l t el e . M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ). i a r p e ce a de-a d ou a. h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ».fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l. m ai a l es l a C u t u l m u . T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e.

8²1389. fiiridjLn dejDlm t. numele s u era bine cunoscut. deci era vorba de un ora ei. în acest timp.ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401. c ci fiind lit de peste 30 de ani. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte». ultimul patriarh de Tîrnovo. în edin a din 15 februarie ^lJ . Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova. 2âIâ.9.A I V² A . C rezînd c nu va mai sc pa cu via . de i era împotriva can. apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. se pare. v 1 . chiar i tantinopol. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 . din Bulgaria.se_si.._An iin a p storit_r ijn. Atanasie»). îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim. în 1.c Äjrii ropolitiij. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo. In acela i an. patriarhal. care nu putea fi decît Antim. Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. fiind duse la Arge . împreun cu Mircea. _el_ a în:. 2 al sinodului de la C onstantinopol. în fruntea divanului domnesc.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia. Fiind ocupat i acest tarat în 1396. rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei. Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei. a l sat i a îmbr cat marea schim monahal . sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ).pjimii. este amintit în actele s i patriarhal (de pild . k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410). Apoi. 8 ianuarie 1392. fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea. a ezate. s ub aru l Io ni . încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e . moaslele sfin)r:begit din nou. pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte). ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . Probabjl_ tot.

Prin înfiin area nu. 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a. în actele sinodale. fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei». Mitropolitul Atanasie al Severinului. . cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' .. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro. îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal. Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403. semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei. ceea ce înseamn c Antim.n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici. La Mitropolia Severinului. trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic . ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc . Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. pentru Cozia.5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc . al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I. pentru teritoriile din partea de apus a rii. fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin». des vh ind or. Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. La 8 ianuarie 1392.ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam.. semnînd. îndat dup Antim. stins clin via . este "men ionat la sinod aproape "numai el. în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. Documentar. Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim. în sfîr it. fie. în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii. Antim a avut un urma cu numele Atanasie. . ori a fost caterisit pentru purtarea sa.^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425). Atanasie». ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin». Dup 1389. fiind acumJJ trîn i bolnav. Era tot grec de neam. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !. este întîlnit pîn în anii 1402²1403. tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. apare în actul de la Mircea cel B trîn..

PETRE . nr. 1934. serie nou . III. Rom. 100 p. p. 198'... în B. 1.».O. p. LAURENT.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. 1970. NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. 601²005. re lui Nicolae Iorga. . Bucure ti. POPESCU. 7²10. 1932. 165²184 ( i în extras).O. 1946.R. SACERDO EANU. te de ani de la întiin are. în M. 293 i extras). nr. 945. 1²2. MAZILU. nr. an. Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. LXXXVIII. 5²6. VI. Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana.R.. 1191 PETRE . 11²12. 12!²142.O. Bucure ti. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. p. 1932²1934. N STUREL. 730²740) . 1977/1978. p.. Cluj. nr. 1959. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti. R. XIV. Mitropolia UngrovlaB. an. Mitropolia Severinului. i' 1970. 77²78. N STUREL. (extras din le Olt eniei». Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle. 67². p. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». Hariicn. voi. 52²61. («An. 59²60) . în B. nr. t. 217²316). Craiova. în M O. Antirn t. 1932. 1931. L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . LXIV. Siînta Filolteia de la Arge . Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO. '-n vb- t iu .R. an. 10²12. nr. NICULAE M.. D. NICULAE ERB NESCU. \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970).. 292²296. LXXVII. în voi. nr. t. în «Arhivele Olteniei». Acad. 1935. p. DONAT.. nr.R. p. VI (X). 333²354. p. 1936. La partition de la Metropole de Hongrovlachie. 413²430. STOICA NICOLAESCU. p. LIV. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. 7²8. 722²826 (îndeosebi p. 13 p. Bucure ti. 1959. 1947. an. + 2 pi. V. NICOLAE ERB NESCU.O. p. XI. p. p.

fie cel.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei. I-a urmat fiul s u.. române ti. § i. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung. ² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor. apoi ² jjuj at. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi..R. care voia s rga eze_pe_Balc. . In felul acesta.. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret. de la / r e ^ 9 ?-.. rudele i apropia ii. întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. tot cu o domnie scurt .43. El a. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru.niL. In 1352 sau 1353. existau aici unele forma iuni politice îocafe. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382). domnind vreo doi ani.v ‡ ‡ : » ir i. Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis. în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. de c tre un con18 ² Istoria B. de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure .o.silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara. care i-a stabilit re edin a la Baia. :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei. în. Sas. constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone.

apoi a lui Bogdan. extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. iar pentru credincio ii ortodoc i. amîndoi veni i iramure ². mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_.inu J_rela ii_de bun . care jj _ slujeasc la Curte. în 570. a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. lîng fosta capital Baia). . . c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop. nu se poate concepe s nu . îng duind. De asemenea. care se pare c nici n-au venit la noi. re anii 1375=l_39J._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local.. a a bisericeasc în noul stat Moldova. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412). jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici. lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge . eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret. trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ². djej j/îrjy^ i s u. s nu fi avut nici irh. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia. mas în Polonia.la Sire . în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago . care a stabilit scaunul >c la Suceava. în Lituania). în acest scop.ate~cu Polonia. într-un cuvînt.r venit de p^tje_jnunli. ci.ajdpmnil Petiu_Mu ai. i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. Teza este inacceptabil . hirotonit în rm tor. mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e.. care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna. Cu alte cuvinle. pentru credincio i catolici din ara sa. Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei. Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox . El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. rmau majoritatea covîr itoare a popula iei. 1365²1375). într-cf perioad de ofensiv a catolicismului.

Grigorie. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780. dup un exemplar mai vechi (publicat de prof. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. supus Kievului. Petru Rezu ). Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova. de i cîrmuitorului i se spunea episcop. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. Ace tia erau : Njcolae. Lavren ig. Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i.fi°i 4e JSll?QE2îlt. Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. sînt în ira i. regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei. iar între vl dici. în 1328 era din nou episcopie. ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . ca episcopie. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului.jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. faptul ca domnii. Savq i Ghelasie. tefan. Deci. ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. pe care îl avusese. în 1341 iar i mitropolie. al i opt vl dici. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370). cu un secol i mai bine in urm . Meletie. Cînd facem aceast afirma ie. i poate însu i scaunul domnesc. în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. pentru a treia oar . fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. Apoi. Iosif. de drept. sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia». In sfîr it. în 1370. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz . pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar. în 1472).

ceasta. adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie. s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . patriarhul xlul s u au acceptat. olo. în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl. Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj . în mai 1371. actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . ‡trivit ultimelor cercet ri. Gu alte cuvinte. reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro. înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului. ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate.ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. trebuia i pasul urm tor. împreun cu el. Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. în fa a amenin rii regelui polon. sub Bogdan I i urs i. regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii. s se fac alegerile i hirotoniile». terneierea Mitropoliei Moldovei. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc . ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni._cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. indirect. u o identitate bine definit . Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat . Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. mai ales dup 1371. înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani.

dar mai cu sea. Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at. îna.». în 1390²1391). înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei.. Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. In orice caz. poate i al altor biserici sau m n stiri. De fapt. ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului. fire te. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu). cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. Am putea formula ipo. el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri. considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici. ca i în ara Româneasc . care. dar i ctitor al mîn stirii Neam . exista teama ca Biserica de aici. A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian. 1391²mai 1397..«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). Hirotonia lor la Halici nu era necano-^. pe un grec cu numele . Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat.^ vinciile eclesiastice bizantine». la_ cererea domnitorului rii. pe Iosif i Meiefie. Patriarhia urmîn d s impun . Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro. în leg tur cu titularul noii Mitropolii. reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul. 1389²iulie 1390 i aug. Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean. în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. to _pentru R d u i. în cei 16 ani de domnie.1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni. se pare în prima sa p storie. înlocuit cu un Macarie.^ ineasc ierarhi locali. a trimis în Moldova. . din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic . nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia). deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). în situa ia creat în Moldova. numai ierarhi greci. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. devenit capitala rii.I * inte de 1386.

care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. Eftimia. conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. tocmai pe acest Iereigust 1394). i un rezultat.e. Drept r spuns. din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei. care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». Deci. în vederea sale ca mrtropolit. ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. trimis în exil. atunci cînd a venit s . preo i i o i. In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394). domnitorul a trimis o solie la Constantinopol.i ia în primire. recu- . patru acte ale patriarhului Antonie. s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). Dup ce s-a întors la Constantinopol. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. ierarhi. In prim -ului 1395. pentru aplanarea neîn elegerilor. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. >s c. patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei. boieri. cu scrisori c tre patriarh. dup moartea mitropolitului Antonie (1391).ineu de 6 sau 7 milropoli i. patriarhul a convo. ca loc iitor de mitropolit. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec. din ambele p r i. :i. i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. m schimb. în aceast situa ie. In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399).ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. în prima jum tate a anului 1394. a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat. s-au f cut ri. considerîndu-se mitropolitul ei canonic. pentru a înl tura eventuale surprize. în genul celei de la înde. rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova. el at anatema asupra întregii ri : domn. în termeni categorici. în frun'rotopopul Petru. mai acum erau sub anatem . care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. cum un act patriarhal de mai tîrziu). irma acestui e ec. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo.

iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. unde. în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem . Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri. dar .sp7j xîj Maopo Xaxtas). dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. în continuare. Deci. El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. desigur. dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i. f g duind ridicarea anatemei.n. oameni de vaz (boieri. în aceste fr mînt ri. adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd. Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor. ca ni te oameni c lc tori de lege i r i. s-a aruncat asupra lor afurisenia». A patra scrisoare era un fel de «circular ». adulteri i tîlhari» (!). considerîndu-i. pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic. Avea i o misiune politic . n. pe cei doi). în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. «sco i din demnitate i afurisi i.noa terea celor doi ierarhi. cu excep ia hirotoniilor. probabil în ara Româneasc ). ieromonahi. cu cîtva timp înainte. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. în septembrie 1395. avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice. a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. Prin primul act. patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. ho i. un fel de «loc iitor de mitropolit». iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. monahi.) i restul poporului cre tin». Acesta.

precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432). hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei. îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . aflat sub anatem . anume Isidor. mitropolitul din Mitylene. Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. " re ti mp. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte. Situa ia nu mai p utea sa dureze. care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului. a a încît s -i fie oprite hirotoniile». hot rîtor. excep ie f cînd boierii i cei dici. Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date. c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor.igur. a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. dup moartea lui Antonie IV (-j. în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc . în ianuarie 1397. Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. m sur aprobat i de sinodul patriarhal. ac a fost hirotonit de Iosif. Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu. în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. c ci nici . pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un. pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului. deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua». a fost le un alt pas. în 1395. ova. ceea ce a i f cut în 1398). cunoa terea mitropolitului Iosif. întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei.re la credincio i. . se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului.J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410). lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie. a. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). . în ianuarie 1397.

la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa. cu p rinsul acest or a. d e ase me ne a. Ia r pe pl a n p oliti c. pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - . S e m en i ona . In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ». cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i. ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ». d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea. cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e. pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a. î n c d e l a î n c e p u t. a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f.m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui. au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. m a i m u lt c a o r i cî n d . ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. D rep t acee a. A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov). din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . S e cu noa te. prin iunie sau iulie Î40 1. s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac . c u u n c u prins ase m n tor. vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui.a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . în parte. S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. or i g i n a r di n T î r n o v o . c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. în s . d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. D ele ga ia. pr ec u m zice au u nii. ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. A ce st e d ou a ct e. Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif. N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i .

la îndemnul mitropolitului Iosif. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. în nului 1330. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin . Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415. f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul. Mai nou. în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. domnitorul. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402. asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . r edit ca acest Grigorie este un moldovean. moa . Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. în apropierea cur ii domne ti. Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou. tiri despre mitropolitul Iosif. a a îndemnau t tarii. mitropolitul. Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus.t al Moldovei. a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. Un ieromonah Grigorie. in slavone te. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. fost a ezate în biserica Mir u i. Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . ctitoria lui Petru Mu at. boierii. Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. Acolo. este prima oper original cunoscut în Moldova. st pînitorii de atunci ai cet ii. trivit unei puternice tradi ii. Alexandru cel Bun a ici.

Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici. Iosif. în schimnicie. com. loan cel Nou la Suceava în 1415.Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a. trebuiau s aib i ierarhi. era un p rnîniean. Poate chiar în primii ani de domnie. G o n c l u z i i : Din cele expuse. pe Moldova. cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446. primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. Leucus u i i Dragomire ti. «"înrudit» cu domnii rii. prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului». deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. La 7 ianuarie 1407. Bistri a sau Neam . unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. Prin acela i act. In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti. se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. Buciumi. mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta». c lug ri. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». Desigur. c lug ri e). El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398.a. a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. egumenul Dometian primea dreptul de a. i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei. Moldovi a .). Astfel. unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e». La 7 ianuarie 1403. preo i.i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». cu l ca uri de cult. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava. Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. care. ling Ia i). Alte tiri despre el nu avem. în mod firesc. Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. avînd reedin a în capitala rii. desigur c lug rit i preg tit în- . i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i».

SCARLAT PORCESCU.. Bucure ti. 116²133. Contribu ii la istoria l d u i. t. IORGA. îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova. Sec . Pu cadrul general al problemei s se vad : N. Bucure ti. Bucure ti. 1974. s.!. Voi. Bizan . Sec . ACADEMIA '. /osii. II. V. t. Docuitoare la istoria românilor. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). Bucure ti. Ist. PETRU REZU .. Cluj-Napoca. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. tropolitul Iosif. Ektesis Nea. de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd . în BOR. voi. 1954. r mîne o mare personalitate bisericeasc . vred-3 pomenire. Texte cri>duction et notes. Secolele IV²XV. Bucure ti. (în An. partea I. Balcani. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan).. t. MARINESCU. Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. 379 p. + 24 fig. Rom. 1915. Viena.ESCU. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat. XXVII. . primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova. p. Cnezate i voievodate române ti. Acad.X V II I) n stire moldoveneasc . Acta Patrlarchatus CoiU \tani. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER. 153 p. 396 p. 387² "ISTANTIN C. XVI -f. nr. LXXI + 530 p. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. 337²411). 1 i). an. Rom. JEAN DARROUZES. A. veacul XIV²XV.521 p.. Scriitori i acte bizantine. Paris. 58²170. 258 p. HURMUZAKI²N. C. 1969. 1982. CONSTANTIN ERBICEANU. 22 p. 128 p. Moldova.. Bucure ti. Bucure ti. . Bucu-. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV.. XII.. r r i : NICOLAE DOBRESCU. II.. ponte Jeremie et l'eveque Joseph. 1924. 14. LAURENT. ÎROUZES. + 64 pi. 380 p. 1906. IORGA. 1981. Mem. voi. + Ies index. XXXV.. GIURESCU. în Revue des Etudes Byzanfines. Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi. 1967. XIV. XXXV. p. SERG1U ANU.. 1988. V. 1975. Fontes histohae daco-ro. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. 1862.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V. Bucure ti. Paris 1971. . t. R ZVAN . p. 114 p.amente privind istoria României. E. 1889. 25 p. 1973.. Manttakia du XlV-e siecle. ERBAN PAPACOSTEA. JEAN DARROUZES. cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. Mem. Aux origines de l'Eglise moldave. (în An. în Revue des Etudes Byzantines. Acad. Lupta st ruitoare dus de domn. Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. Geneza i evul mediu românesc. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. voi. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae.

322²337. p. 1986. 3²4. M A R I A N . 18 1 ²2 0 3. p. 296 p. p. 1895. p. 126²13S . S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L . Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. 1924. XL. ER-BAN PAPACOSTEA. 5²166. RÂZ-VAN THEODORESCU. NICULAE ERBANESCU. în RRH. 1935. Mitropolia Moldovei i Sucevei. p . P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . t. 1972. LAURENT. 109²127 . Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau». PETRU REZU .» '-‡ -iii 1 ') ij :. în rev. 206 p. p.. an. in acela i volum. 1937. XXXII. p. I. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). p. 9²10. Implica ii central i est-europene. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. 1964. 9b . în MMS. 1985. în Ac. Codrul Cosminul ui. 1. 183² 207) . î n l i t e r a t u ra româ n v e c he .. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. nr. p. ORESTE LU IA. în Revue des Etudes Byzantinos. 1938.‡ ':. 30. în BOR. GOROVEI. nr. N STUREL. Iosil I Musat. XXIV. 567²578.tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s. t. 1 9 8 6. V. 267² 286) Î TEFAN S. nr. an CIV. XXIV. Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410). în acela i volum. în MMS.dovei. Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . t. Ia i. p. S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. PETRE . III. în voi. CIPRIAN ZAHARIA. întemeierea Mitropoliei Moldovei. în RRH. an. Românii în istoria universal . Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. 279² 354. "ff+-- 40- . Bucure ti. Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. I. nr. 6²7. 853²879 (versiunea francez . -"''i>' -91 ii/:-. p. 543²566 (versiunea francez . 3. S of i a . p. 1956. D A N H O R I A M A Z IL U. 4. 3 4 5 ²3 5 8 . nr. 1 9 7 1 .

Odat cu acestea. Igri . C tre sfîr itul anului 1234.IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi. Cîr a. De pild . __ . ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u. prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije. regi^^Unciariei. mas pîn azi.a. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea. de cele mai multe ori inj igaji de luat.-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap. intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- . papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic». supus direct Ar)iei de Esztergom. Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe. geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor.nu. puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. la Alba Iulia.J. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici». Cluj . cela i timp.Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn . pe episcopul îacob Prenestin.aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. elor sale. pentru sa ii coloniza i în Ardeal. L?D. s-au înfiin at dou episcopii latine. s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob. La 23 fe234. ia.

Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i .3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI. . totodat era recunoscut o singur confesiune. în. confesiunea ortodox era scoas în afara legii. ?ihi Gentili^. prin al treilea act (20 iulie 1366).^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i.i.care la 5 decembrie 1428.bus schismaticis).>. decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- . Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate... cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n. preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:. regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii). In acela i timp. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili.Mejiadia. dac nu erau confirma i prin acte regale .|aixemburg(1387²1437). Reiese c prin aceste trei decrete regale. rnjij3£Ld£. începînd cu anul 136&.n.Ha eg. iar românii înl tura i din via a politic a rii. dar i s <. In sfîr it. nici cu drept de cneaz. în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui. Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin. nici cu drep? de nobil. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^. catolicismul.i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania.oxtennine» pe «valahi». Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-. Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români.). Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic . în primul deceniu al secolului al XTV-Ien.piard ._antioitQdas. care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy. în urma st ruin elor c lug rilor franciscani. a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei. cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor.

s-au ^uri4^^xu. cnejilor i chiar ranilor de . de un grup de c lug ri înarma i.. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia. trimis din Avignon în 1328. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti.-. ^ ^J&uxo. ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit. pe care nu le pl teau ca ortodoc i. ^us^iaSj. Se interzicea apoi nobililor. episcopii i aba ii din a. Regii în i i. ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali. Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. V<L . ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici». datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea.V din 1481 a lui Matei Corvinul.Ä4isJtru 3ere. Dar. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi._4e. de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437. a cutreierat Transilvania i 1.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu.De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia. adic români ortodesigur nobili.a^u itilpr.ttjj. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. care i-ar fi pierr a de munc . Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor. care. Œ*o^ fto. i boteze copiii prin preo i ortodoc i. în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor. g£ _seco2. legea II din 1495 a lui Vla-II). lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei.iaten ificarea a S iunii .

egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B. se stabilea robota la o zi pe s pt mîn .o. Erau riguros formulate sarcinile feudale. Treptat. tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . condus de Gheorghe Doja. f r drept de str mutare. aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. avînd biserici. Dar. fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i.R. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi. numit în mod curent «Unio trium nationum». practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. în elegerea a avut de la început un sens «social». preo i.i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). organizat tot în scaune. condi ii esen iale pentru a fi «nobil». In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc ». rnîn stiri. iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman . care erau date catolicilor). secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»). iar r nimea dependent era legat de glie. la început ea cuprindea pe to i nobilii. adic î i împart ara în trei. de ap rare a rii împotriva turcilor._încetînd" cu totul dup 1556. Sub raport juridic. format din nobili. In privin a primei na iuni. apoi dup 1_541.r piri de mo ii de la ortodoc i. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic . re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514. fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». de clas . cu timpul a primit i ea un în eles etnic. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei. nobilimea însu indu. Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. . Datorit acestui lucru. cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. In felul acesta. îri_ m suri represive. iar sa ii. încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. protopopi. __ Sub raport politic-constitu ional. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. inclusiv pe români. sa i i secui. Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci.

în secolul urm tor. Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte. în . cel mai vechi nume de :ut în Transilvania. De pild . adic episcopi.ciuda atîtor yici j iidjsi. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici. Ha egului. r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. sîn^ aminti i 12 cneji. într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud.reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa. In Maramure sînt consemil Miroslav. un proces pentru o proprietate. 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp. lâni. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv. teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social . iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e. sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i. mai ales în ara Ha egului. atestate_ documene( 0 : ^ -&IH. judeca. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. fiul lui Leel. înseamn c era io. din 1456. F g ra ului. i bisericeasc . din acela i sat. La 2 iunie 1360. în 1364. cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri. între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie. Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. ca a Bîrsei. apoi al ii.riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români.-^^ . Maramure ului Sl lliciele». unii din ei 1 de «nobili». loment ce existau protopopi ortodoc i. otopopi. i egumeni. tot în Ha eg. Hunedoaemnat i numele preotului Nane ..

Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii. Rezult c în acel an. primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice. Hunedoara. Alba) care aduce lumin i în aceast problem . a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul. F g ra . Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania. Arhiepiscopul Ghelasie.. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel. Cluj. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R. altele în Zarand. S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români. CrâsrîaT^ChToaf. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail. în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român.autohton. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie.. anul 1377. Banat. Ha eg. Rodna etc. luna iulie 2». F g ra etc). Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib. Ha eg. cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie. acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale.)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea.ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure .S.*.Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L. la care se adaug voievodatul..9 f . precum i în. Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova. în frunte cu un mitropolit. deci na.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. în voievodatul Transilvaniei. Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au.. care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri. Bihor. Ucrainean ).. din Bedeu. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ².Drago sj Drag. adic zugravul de la Cri ul Alb. S tmar.S. existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe. ctitorit de doi fra i TAgjji. în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud. deci i pentru existen a unor vl dici români.

Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i.Ungura i AJjmajul^bjh^an.Jflfiflfr. am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i. s sfin easc biserici. plecat la Constantinopol.. cu drepexarh peste acel inut. Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu. cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo. cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. a existat un episcop ortodox. Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp . [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri. între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul). în ia egmnenuluiexar_h__din. Pomeni i. pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere. în_l2051 _într-o scrisoare. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI. prin care declara mîn s-avropighie. a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea». s judece pro-biserice ti. Iat deci atîtea m rturii din care . trimis de hla afn Constantinopol. iid-o cu trei sate i alte propriet i.X V II I) ure ului. iar dup moartea lui.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V . în :esta. iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme . Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi.arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos. atîrnîrid deci direct_ de patriarh. prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . ² in p r ile Hunedoarei ². în prim vara anului 1391. Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania.Cjgeu.. ^rul st pînirii lui Gelu.d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl.Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ . Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului. Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români.

celui de acum i celor viitori.a. ca unor superiori ui s i». Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia. pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea. regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania. Simion S l janul.S. . constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze. Dup p rerea unor cercet tori. Ioan de Caffa.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. «iar arhiepiscopului din Transilvania. Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI. în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul. episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516). st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii). «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici. La plîngerea egumenului. fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti.. Pîn în ianuarie 1456. N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh. sa dea cinsTea. ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate. la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. locuite de români.«s®fe«efe-#i«^s»an jui. Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. în R. Astfel. p durile. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. La 14 mai 1494. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391. La procesul judecat la Buda. Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania. corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani. cuvenita episcopului :d& Muncaci. în Crimeea. A plecat de acolo. fnu spre Halici. s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit . îi arat originea transilvan . cu condi ia £a.S.t4. înaintea regelui. ling Cherci. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea. Numele egumenului. ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul.

Dispozi iile r mas f r rezultat. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei. prin i însufle ite. minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . r pus de cium . Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan. c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu. A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. iar ace tia. Arad. timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. obligînd. ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop. fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor. la Ian cu de Hunedoara. ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea. în ce prive te convertirea credincio ilor. pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa. sub grele amenin ri. îi slujea drept l vl diceasc . avînd i alte bunuri le. ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. precum i pe episcopii din Oradea i Alba . fost închis. 1 în Transilvania. în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns . 'episcop cu autoritate suprem în popor».orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). respectiv. pe to i canobili i dreg tori. îndemna pe preo ii români s . Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !.i p streze credin a x . c ci . care. pe malul drept i. ucenicilor Sfîntului Nicodim. Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. stîng e ului). El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. ca i inchizitorul). a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. oimo ului vei (ultimele dou în jud. situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania .

Teza este inacceptabil . în iulie 1456. mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia. dat la rug mintea lui Ioanichie. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat. tiri despre al i vl dici. dar i peste românii din . Lup a s. Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. urmînd pe Petru Maior. au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan. refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh.a. a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . la Belgrad. cu re edin a probabil la Peri.i refac biserica. catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean. în aprilie 1456. fiul lui Iancu. a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei. Al i istorici. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano. care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale. ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi). precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit». deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia. In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. F r îndoial c el nu a fost episcop. Numele s u. în sfîr it. Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba). Mete . t. c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia. Ladislau Hwniade. sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. al i istoriei ( t.) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II. Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor.

nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. unde Iancu î i ridicase cetatea. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile. cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc . fîne e. proximativ apte decenii.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . sat situat la 10² e Hunedoara. probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. adic st teau fie în mîn stirea lor nie. . i prin legea 3 din 15 iulie 1481. mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte. Pîn nu de mult. Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . adic a Mitropoliei Transilvaniei. pe care 1-a hirotonit i preot. Teza istoricilor din urm . Deci. -un sludiu mai dezvoltat. ci aici i-au stabilit sediul. îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. de asemenea. autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. existent i azi. în 1480. ogoare) de la Vasile. tefan Lup a). adic din Nandru (Nandor). Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. f r nici o deosebire. Pe de alt parte. pe Danciu. Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. în i u. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. c ruia i-a înfiat fiul. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. de dijma catolic . prof.

Este pomenit. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau.. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu. regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine. alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire. prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania».o. s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. Situa ia privilegiat a satului. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit». Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor. Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil. ² . explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac. în aceast calitate. S-a scris pe numele Feleacului. de Matei Corvinul. iar în 1468. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. dat de judele i jura ii ora ului Cluj. -. rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare. luna octombrie 25 zile». unde i biseric a zidit. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. pomenit într-un act mult mai tîxziu.. Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci.. în zilele marelui crai Matia. Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg.V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda. cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ». care era superiorul s u ierarhic. din 25 decembrie 1550.. în anul 6997 (== 1488). fn acest an. i celor 12 pîrgari ai ora ului. dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru. în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd. judele Bra ovului.. In 1478 tot Matei. ce tr iau necununa i. aproape de ora ul Cluj.

Nu tim nici ce i avut ca vl dic . primit de la botez. De aceea. s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan. preotului Ioan din Feleac. pomenea un alt mitropoa Feleac. care a fost citit IJI ( T). Era scris de preotul Filip din Ha eg. în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu.». cî iva români din Feleac . acesta nefiind trecut în sinaxar.au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu. se va fi integrat în mediul . Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc . a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. venind la Feleac. Alte tiri nu mai avem despre el. scris în acel an. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516. In aceast lucrare s în ara Româneasc . ci Stepan a ip). în Feleac. c ci în slavone te nu se scria tefan. S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a». prin 1503²1505. cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci».a românesc. «în zilele mitroni chir t. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u. trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. ai putea folosi. intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534. precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan. ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. ca unul . 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. de la Vasile preotul român. Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu. sigur acel Marcu. Probabil. pentru c pe cel de Danciu. anume tat l pomenitului -> Danciu. dintr-o deosebit afec iune. Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit». i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu. Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac.

«episcop român din Feleac». . dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox . Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici. fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. în care Danciu era pomenit din nou. cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. o deplin autonomie. rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil. Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. tirea oferit de actul din 15 mai 1494. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. care era al «Mitropoliei» din Feleac. inscrip ia din 1516. De i Marcu. Presupunem c hirotonia. Nu mai avem alte tiri despre el. inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. aflat în biserica din Feleac. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. deoarece înc din mai 1401. F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. Din cele de mai sus. a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. Nu tim cît a p storit. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei. Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. In orice caz. c s torit. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te. rud cu înainta ul s u Danciu. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». Din punct de vedere administrativ. prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni. rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi». mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. probabil nepot de sor . Varlaam.

românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . 86²143). Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. Blaj. în «An. Astfel. 1911. p storea vl dica Ioan. (I) C + 147 p. NICOLAE IORGA. 1929. Num rul mare biserici.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. unde au p storit mitropoli ii Daniil. XV + 103 p. rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox . 6 voi. reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). XXVII.NICOLAE IORGA. s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. . S. 56 p. teian cel Mare. Dan.. Studii asupra evului mediu românesc. cu re edin a Hunedoara. (1075²1350). TEFAN METE . Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. 4²34). 1908. iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. Ist. 1899²1900. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU. ATANASIE MARIENESCU. sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. Sate . ca i în ara m neasc i Moldova. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano. In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. 1951²1955. 1935. C. PÂCLI ANU. 11²12. Studiu istoric. ACADEMIA R. Bucu->02. Sect. . IX. p.». XXXIX. AUGUSTIN BUNEA. în anul ?7. . 1920. t. (II). (extras din «Cani. ed. an. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. TEFAN LUP A. (toate dep ite).R. Acad. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556. primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice.XXXIX. Sibiu. 1²2. Bucure ti. Sibiu. nr. o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie.. I²II. 31 p. 1928. 1904. 1870. Bucure ti. 1929. 1920. Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria. CXVI + 103 p. nr. Bucure ti. In ultimele dou decenii ale secolului. 34. 775²780. în «Arhivul penlogie i istorie». Mihai Viteazul i Mitrordealului.. VASILE MANGRA.-. Docum ente privind istoria ii. .C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. ( tefan ?) i Petru. reprodus i în voi. XL. Bucure t i. s. 307 + VI p. II. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. 1 c r r i s p e c i a l e : Z. care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. Rom. 352²396 i an. Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria. 399) . Blaj. Transilvania. 349 p. nr. înainte de 1456. preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. II. Mem. Sibiu. II. Marcu. BI BLI O G R A FI E. Documente istorice biserice ti. care s hirotoneasc pe ei preo i. p. 127 p. (extras din «Cul? tin ». + 596 p. voi. p. 1984. I. p. i preo i dm Ardeal. i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA. Cern u i. mîn stiri.

Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. 333² 335 . fasc. Z..:. Biserica m n stirii Rîme . 149²172. nr. la mijlocul secolului al XV-lea. p. 387²436. 85²91 . p. p. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV. S al . 1911.. nr. [ulu . portanta sa istoric . an. XXXIV. nr. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). 1956. în rev. p.. p. 2. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova. 7²9. 1928. an. p.R. 1²3. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. 1958.T.:. RADU POPA. 1980. nr. «Graiul românesc».ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> . I.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI .in iji. XXXII. 1985. 309²317.. 3²4. 152 p. p. 7²9. 1958. Închinare lui Nicolae Iorga. în Ostkirchliche Studien.h:. hr> '/. an. în R. 4. MIRCEA PÂCURARIU. DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL. an.I. Oradea. 268²277. RAFIROIU. p. p. VIII. TEFAN LUP A. M n stirea din Peri i im. 496²514.. în R. Cluj. p. 1931. In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV. G. p. an.B. Wurzburg. 1943. an. 1982. PACLI ANU. XIII. nr.:. 1975 p. 71²86. Bucure ti. LIANA TUGEARU. . 3²4. 48 p. voi. XXIV.a . Cei mai vechi protopopi români. J V . 1²2. 1982. 1934.A. nr. SILVIU DRAGOMIR. VICTOR POPA. Despre mîn stirea din Peri.. 21²26. Mîn stirea din Peri. F..'. nr. partea I. . Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391. an fi.. în voi. nr. 531²534. 19²20. în MO. Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. Bucure ti. ZENOVIE PACLI ANU. 1957. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. . 9²16. III. 219²229 i an. în M.'. 2. în M. V.B.. în M. II. XIV ² 1450).

în_ Bulgaria. arhiepiscop al Serbiei. îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de . a tr it. troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . De pild . înfiin at în se-^ de Antonie. sub înrîurirea moului athonit. via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea . apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi. în . p rintele monahismului rusesc. care a zidit mînastirea Studeni a. precum i Hilandarul la Muntele Athos. In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia. iar fiii s i Sava. s-a f cut abia în secolul XIII. în secolul X. cu pravil îial deplin . cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev. Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez .a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea. în a doua jum tate a secolului XII.ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. vestitul pustnic la Rila. Ir£ Rusia. via a monahal a fost . i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc .

Chilii. In aceea i perioad . de la Cib. Din paginile precedente. Alba. ca i cuvîntul «pustie». tr it de pustnici de neam român. In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. cel mai însemnat centru monahal r s ritean. Chilieni. în frunte cu un egumen.. în cetatea Morisena. codrilor. C lug reasa. bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. respectînd pravila vie ii c lug re ti. MONAHISMULUI.a. de la V r diajn. vor fi existat i altele. sînt m rturii de veche via sih streasc . altele în p r ile Orheiului. pe terile de la Ialomicioara. deci ortodoc i. C lug ru. papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei. la Oroszlanus. în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan. sînt o dovad în acest sens. Dup 1028² 1030. Cianadinus. C lug ri a. a ridicat o nou mîn stiro ortodox . s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric. ?Hil!âi² ficu. întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. In teritoriile intracarpatice. Chilia.). NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos.i UKU_. Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam .o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. cedat unor c lug ri latini. Suceyi a_§. toate dovedind vechimea monahismului românesc. In 1204 de pild . prin pe teri. jud. prin poienile ascunse al<. care au d inuit mult timp. s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. ^yS fiilMi-Mm tioara. Bistri a-Vîlcea. voievodul Ohtum a^ridicat. aflate în ruin . biruitorul lui Ohtum.lui( Buz ului. cu hramul Sfîntul Gheorghe.Banat. Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase. chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna. îndat dup anul 1000.. Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI. Schitu i numeroase altele. Chiliile.. F r îndoial c . am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor.ii._C lug ri. în care au fost adu i «c lug ri greci». SF. c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. . Valea C lug reasc . La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15). despre care avem prima tire documentar di n anul 963...

isihasmul (vjouxîa ² lini te).1346). în 1359. spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria. stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. în apropiere de Adrianopol. i al ii. Dup unele ute pe aceast tem . . însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru. se recomanda retragerea c lug rului de lume. laici. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351). Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat. r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). tîrziu. din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i. urmat de Nil Cabasila (f 1361). De acum înainte. to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului. Penaceasta. ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti. îndeosebi la Athos. ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu. înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». Fiul lui Dumnezeu. De pild . cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic .2. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. medita ia acere. Rusia i rile române. De la Athos. Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. au fost i români. c lug ri. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo».Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici. i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase. în a eza-sihast de la Paroria.. s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la .o stare de concentrare i de pace l unt. isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice. Serbia. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. în actul din august 137. Simeon 429). mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi.

Biserica din Vorone . |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. XVIII. ctitoria lui tefan cel Mare. . cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. una din capodoperele artei medievale române ti. apoi pe la mijlocul sec. cu turl pe naos. necropola sa i a familiei.I? 11 Biserica m n stirii Putna. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488. zugr vit în exterior în 1547. Restaurat între anii 1961-1965. sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. Reconstruit între anii 1654-1662. ridicat între iii 1466-1470. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm . Este în plan triconc. construit în plan triconc.

din Borze ti . ancadramente la gotic). i mici. Bac u. Cruce din P tr u i.jud. cera: etc. efan cel Mare din 1487. f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide. Sf. naos. în plan triconc. tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular. pictur interioar .

pronaos. Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV. pîrc lab de Suceava (1503). Suceava. . ctitoria lui Luca Arbore. arcaturi oarbe sub corni . în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit . gropni . naos i altar.j. în anul 1541. ctitoria lui tefan cel Mare din 1497. ferestre în chenare gotice. de plan longitudinal. f r turl . Pictura interioar a fost executat de Drago . avînd cinci înc peri: pridvor închis. fiul preotului Coman din Ia i.Biserica din Arbore . Biserica în l rii din m n stirea Neam . monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale.

Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri. în dreptul intr rii în pronaos. f r abside laterale.Nicodim. construit din piatr i c r mid . cu fire de aur. în 1493. îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. cu un turnclopotni scund pe latura de sud. oferind Evanghelia Sf. ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493). remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni . cu plan dreptunghiular. Are o bogat decora ie exterioar . Biserica din B line ti. pentru m n stirea Humor. cu pruncul Iisus în bra e. . fiind redat îngenunchiat. Fecioare M ria. a ezat pe tron.

este construit din c r mid aparent (trei rînduri). în plan triconc. Biserica domneasc din Curtea de Arge . început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. Are planul în form de Äcruce greac înscris ". reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI. cu ajutorul domnitorului Radu I. care alterneaz cu piatra brut (un rînd). cu turle pe naos i pronaos. vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. XIV). TTT . apoi ref cut în 1844-1849. Este construit din piatr i c r mid . ridicat de ieromonahul Nicodim.Biserica m n stirii Tismana.

Vedere general a m n stirii Cozia. ancadramente la ferestre etc). în fa . Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707). paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583. în plan triconc. Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. pe malul Oltului. în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete. 1387-1388). Biserica m n stirii Cozia. . cu o turl pe naos.ai? « * : .

^ Biserica de lemn din Volov i J. Suceava. cu un plan bazilical.Suceava. f r turl .j. 1359-1365). ctitorit . Nicolae din R d u i. . înt rit cu contrafor i. dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec. XIV) 1 ln comuna Putna . ctitoria lui Bogdan I (c. Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559.r Biserica Sf.

prima biseric cu plan triconc din Moldova. în 1402. :ruit din piatr brut . 1595-1596). Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit . Biserica Sf.ntîmpinarea moa telor Sf. Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i. Treime din iret. . mitropolitul Iosif cu membrii clerului.

ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul. Deasupra naosului se ridic un turn.Biserica din Densu _ j. Biserica din Le nic . Hunedoara. ctitoria cnejilor locali. . construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. de tip sal .j. X-XIII). cu valoroase picturi de epoc . Hunedoara.

Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc . i anul 1313²1314. Hunedoara.â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j. . sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil.

Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn.ca (ser Biserica din Strei . ctitorie cnezial din secolul XIII. deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat . . Este construit din piatr bruta.ti. construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest. Hunedoara.Biserica din Gurasada . Altarul i naosul au o form patrulob .j.j ‡?«££££ . si» cnejilor locali.

ctiecolele XIV-XV. îghi te . azi . precum i anul 1376.j. cu o form dreptunghiular . zugravul Mihul de la Cri ul Alb. O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei. construit din piatr .Biserica m n stirii Rîme . XIV). Alba (sec.j. cu un turn-clopotni pe pronaos. Bihor.

Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com. la întemeie/ voltarea m n stirii. Boli^ documendup cuno tin ele noastre. Radu.O. într-un fel sau altul. pe malul stîng al Dîmbovi ei. Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni. . în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i. constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi.j. n descoperite în hotarul aceleia i comune. 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea. Biserica rupestr J n deJPiafrd (com. la 25 km de Cîmpulung. AceastC^ \t fiind. timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. care. Bozioru). nuînd cu urma ii s i Alexandru. în care se amintea i de rug mintea/r itni. înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a. adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com. cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit. siderat din secolul al XlII-lea. Cu caz.Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar". con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea. pi^a str . ft-un. dar cre tine. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. cu hramul Schimbarea la Fa . Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea. i Agatonul Nou. chiar ctitoria lui. cu hramul T ierea Capului Sf. ca i temeliile a dou din . Vladislav. mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). chilia lui Dionisie Torc torul. poate. dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. numit «a __ l^ste conVod ».H. Col i).c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . de pilda.^^ este. Agaton^sif e tc. Datorit acestei descoperiri.

c luib numele Filotei. nemijlocit. în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. trerectat . asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii. în 1839.ara Româneasc . De pild . probabil pe Arge . arheologice. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare. afar de aceste l ca uri. osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate. ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. teza veche a istoriografiei noastre. înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . Introducere la istoria române ti. p. la Bolintin. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . Filos. Dr g . Panaitescu. m n stirile Arnota (Del Chiaro. via a mîn stireasc athonit . Un logof t al lui Mircea cel B trîn. tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . tii. cu sinaxarul respectiv . Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase. documentare radi ie. în genere. secretarul icoveanu. ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. tirile pe care le avem asupra originii. 331). la t de Bucure ti. B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. copil riei. dup izvod bizantin-athonit. organizat incîpiiîe isihasmuîui. P. ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV.ng Ro iorii de Vede). a a cum se 1 în veacurile primare. se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i. spune c a fost întemeiat de Negru Vod ). pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. Din cele expuse. In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . potrivit suflului duhovniis de isihasm. Deci.

Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. Cu toate acestea. dus de franciscani. la locul numit aina. la Vodi a. în regiunea Craina. în Macedonia (azi in Iugoslavia). arina Bulgariei. teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei». în inutul Cladovei. . Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). o cetate în apropiere de Novo Brdo. a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. dar ca vasal al regelui Ungariei). nu departe de tîrgu orul Cladova. se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. celebru centru minier din Serbia medieval . De aci. In 1366. a revenit în Serbia. centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. In schimb. în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). sor vitreg a lui Vlaicu Vod . era firesc ca în împrejur rile date. Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . probabil la mîn stirea Hilandar. s fi avut de suferit. A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. S-a c lug rit la Athos. p rere pe care o împ rt im. pe p mînt românesc. Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . primejdia catolic a r mas. în orice caz. din tat valah i mam sîrboaic . A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369.acum. unde se va bucura de o deosebit considera ie. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton. ci i în inuturile înconjur toare. oprindu-se un timp lîng Dun re. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. Deaîcî. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului. nu numai aici. eventual ca egumen. Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina.

² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a . a a s ie c lug rii cei de singuri s . Solia. Probabil. adic o ctitorie jie_sine st t toare. Prin aceste prevederi. «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului. s-a ridicat o n stire. Prmjacela i hrisov. ie sub orice autoritate din afar . vasele i od jdiile d ruite. In aceste împrejur ri. de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. iar zugr virea. nici arhiereu. ci precum hir Nicodim i cum va orîndui. se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. . uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor. pe t ot p mîntul românesc. în anii urm tori. trimis de cneazul Laz r al Serbiei. sub arul tefan Du an. fostul protos al Athosului.udal maghiar. era forn Isaia de la Hilandar. la Vodi a. nici altul nimeni. fie 1372. în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. nu l 13_7 . Dup^ ultimele cercet ri. încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb . Teofan. f r consim :elei dintîi. pe locul uneia mai vechi. Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372. mîn stirea devenea o amovlgstie^.i puie cîrmuitor». zidit i zugr vit din a lui Nicodim. scutirile. dac nu-1 va fi avut mai dinainte. care_ se proclamase ie autocefal în 1346. practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . cum s-a procedat Î alte cazuri. N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos.

s cl deasc pe deplin acest hram. cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav. Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri. Gorj). care era banatul de Severin. Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie».. o mîn stire nu întru toate terminat . reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- . Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a. Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar . drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea.^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. respectiv mijloacele de trai. cînd Dan I (c. cum am v zut. Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti. O însemnare contemporan .ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------. dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii. 1383²1386) îi f cea "anumite danii. tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar . nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi. i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana. S F. 1383). a fost Radu I (c.. In speran a reocup rii Severinului. la Tismana.. pe un hrisov din 1424. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol.». explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i. Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. Din actul men ionat al lui Dan I. la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei... f cut de vreun c lug r din mîn stire. Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab . pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact . a ridicat-o din temelie. Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385. pe rîul cu acela i nume (jud. f r ca s-o termine.. p rintele domniei mele. 1377² c.I M O N A H IS M U L UI. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana. ci s-a dat.. precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. în orice caz.. numai sub Dan I.

u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 . ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i . î nt r . n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e . -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim. di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s . Printr -un hr i sov d in . î i f c e a : de opt sat e. t oat e î n Ol t en i a. E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 . d e l a Mi r c ea c el B t r î n . E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a. n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ». î n st pî n i rea Ti s man ei . est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. î n ara Ha e S . .un t i mp r el at i v s cur t . s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. c i n u ma i .l e a.a u î n c h e i at n u m ai s u b e l . A ce s t e n u me r o a s e d a n i i . au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce. în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. de^l a Pr i sl op. cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . î n t r . c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana. A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 . vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V . n i c i e u M i r c ea v o i e vo d .a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² . di n 1 0 i u l i e 1 46 4. Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m. d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i . d u p i c î r mu i t or u l u i l or . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) .un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n . i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . c ar e «s fi e d e si n e i»). Est e . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i . l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a . l ot r ul u i i Vi i na. In ce pr i ve t e V odi a.u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i .i al ege si nguri cond uc t or ul. i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i . P r i n t r . Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» . C o u t ea-C r i vel n i c. at î t e a mî n st i r i .

Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. cuviosul Nicodim . cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . La 23 noiembrie 1406. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. SF.ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. pe cele dou fe e. aflat atunci în « ara ungureasc ». Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). în prima scrisoare. Peste o lun . Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim». lingvistic i istoric-literar. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. Sfîntul Eftimie. cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). respectiv mîn stirii Tismana. tarile ortodoxe. De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii. iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc . Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . ia Prislop sau în alt parte. La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc . un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice. rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti. cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. deci o goan dup «isihie». adic la 26 decembrie 1406. Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. R stignirea i învierea. Prin anii 1404²1405. ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii). care prezint . Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). în anul al aselea al prigonirii lui. NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor.

. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. 673²697.. ara Româneasc . 111²130 j CHIHAIA. 1²2. iova. I. Bucure ti. Bucure ti. m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri. antierul arheologic Cet eni. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim). Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. Schituri sau sih strii rupestre buzoiene. PA VEL CHIHAIA.. 1959. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul.S. e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH.A V J . Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. nr. Biserica rupestr Corbii de Piatr . rezult c Sfîntul Nicodim a .. 1 J . CONSTANTINESCU. 5²6. p. 15²24. 1974. XIV i XV (1247²1500). Via a mîn stireasc în ara . Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU. CARMEN DUMITRESCU. 7²10. VIII.R.. Buz u. 1935. p. 88 p. ESCU. Bucure ti. LXXVII. J retat din via . AL. L + 431 p. XI + 82 p. 23²51 . nr. TEFAN DE LA TISMANA.. 1965. Documente privind istoria României. 3²20. p. p. ed. 22. Voi. 63²76. 1966. p. ROSETTI. I (1247² 3ub redac ia P. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM. 1906. Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. Bucure ti. Date noi despre bisericu ele '. r< 1947. 1953. în SCIV. p. în Materiale i cercet ri gice. + 40 pi. itarea: Documenta Romaniae Historica. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u). fiind înmormîntat la Tismana. 22.'B. B.X V --. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei. t. Bucure ti. tom. din Mun ii Buz ului. 1973. 1909. TIT EA. 1971. III. i ed. 507²517. r/d plastic . 1883.VkiU W U A JU U LJ ^ . in SCIA. nr. în B. an. Glos pe marginea unui document inedit. a fost cinstit ca sfînt. 1969. 635 p. p. 3. Iosif Bobulescu. CANTACUZINO. Mîn stirea Tismana. Min stirea Vodi a. ara iasc în veacurile XIII. în SCIA. p. Cu timpul. în voi. 1961. 1²4. CONSTANTIN C. nr. 128 p. GIURESCU. an. TIT SIMEDREA.O. 321²340. pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale. XXVIII. 1²3. ed. P. voi. 1975. nr. C o n c l u z i i : Din cele expuse. soborul a ales ca Len pe Agafton. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice. p. Panaitescu i Damaschin Mioc. în GB. I. întîm-use minuni la mormîntul s u. în XIII. în BOR.. Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. nr. 1980.t un mare organizator al vie ii monahale la noi. p. TIT EA. 469² INU V.R. Buz u. în GB. In locul s u. ACADEMIA R. dup rînduielile haste de la Athos. XXXIII. voi. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. 488 p. 1983. an. 1.

P. p. (Alte studii în acela i num r. Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. în BOR. BÂLA A. 77²79. în MO. 8. II. E. Bucure ti. Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. 673²687.. p. 7²8. XCIII. 1978. Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . an. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. 5²6. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*.ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. 9²10. 11²12t p. l (pîn la 1385). în «Romanoslavica». 1975. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles. p. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. p. p. Gheorghe Dr gulin. D. E. nr. 1954. nr. p. Leiden. nr. 237²284. 1970. p. în «Romanoslavica». 1976. p. în «Revue des etudes roumaines». . an. 194²207 ( i extras). PATRIOTA CODAU. VENIAMIN MICLE. în MO. TURDEANU. XXVIII. LXXX. N STUREL. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). an. semnate de Radu Cre eanu. L ZÂRESCU. nr. an. în «Romanoslavica». XI. 15²37). . XIII. an. 1965. 923²931. Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. an. 114²144 ( i în voi. in MO. Silntul Nicodim. VICTOR BRATULESCU. NESTOR VORNICESCU. 1966. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. Scarlat Porcescu. în BOR. 1966. XXII. 1²2. 634²651 . ION RADU MIRCEA. nr. Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee. Istorie. 3²4. SF. RADOJlClC. p. Sebastian Chilea. p. 1971. XXXVII. 1981. XIII. XXIII. Ioasaf Ganea i Dumitru B la a). 203²221 . în G. 1962. în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). Paris. p.B. 587²598. DJORDJE SP. nr. 300²317. 345²351. 1985. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370.

o moar în hotarul Pite tilor. MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA .. d ruia mîn stirii satele i Cricov. li înt rea i osii. Una din cele mai în- .. ambele cu data de 20 mai 1388. 10 bu i 10 burdufuri de brînz .. Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc . Din cuprinsul primului .iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. cu voia p rintelui domniei mele >ievod. necroMircea cel B trîn i a familiei sale..VI k. asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana. Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea. 20 de ca uri. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. în continuare. 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob .». care i-au fost d ruite de unii boieri..zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi). voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea. la mit C lim ne ti pe Olt. precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu. Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu. Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol..».

Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. cei mai mul i cercet tori. pe valea Oltului. Constantin__C_ Giurescu. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie».. C. ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. fiind nimicite de vreme. ca . observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel.rneana s fie supus . Aceast p rere a fost rectificat de acad. soborul singur. Jiblea. Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. de c tre fiul s u Mircea.a. pe Olt. De aceea. Prin cel de al doilea hrisov. i-au urmat Soîionie (c. între C lim ne ti i muntele Cozia. Seaca i Hin te ti. Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana). prof. In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia. C. a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. brînz . mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. In adev r. f r amestecul puterii politice sau biserice ti. B rd ani. s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri. In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). cu aceea i dat . Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea. s fie înlocuit cu una nou . Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. abia dup un deceniu. poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . Radu I. care se tie ca a fost un domn mare. produse alimentare (grîu. vin. cu toate cele ce se in de ea. pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394). Din primul hrisov. b l i cu pe te. ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I. iubitor de frumos. în ce prive te starea material . încît s fie nevoie. toate scutite de d ri i munci domne ti. în primul document din 20 mai 138'8. dar. pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov. formînd o . In ce prive te numele acestei mîn stiri. mori. precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. adic Cozia». constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti. 1406²1418) i Iacob (1421) . miere etc). de fast i de podoab . Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei. continuat de Dan I.

umentar. primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. Socet. Mircea cel B trîn i alt IIlea). avînd te sau p r i de sate. Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. vaduri de moar . prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. Fr sinet. în acela i timp. urmat de Radu. altele au disp rut. alc tuit în 1781. pe care i-1 d ruise domniei mele. cînd a ridicat ia biseric . care era pus b dependen a Coziei. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. meroasele danii pe care le-a primit. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. ex. m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. Distinc ia era necesar mai ales acum. începe cu islav Voievod». pe Buz u. apoi vii. Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. în caz de nevoie. mîn stirii domniei mele de la . hele tee. P ltini etc). Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. de Mircea cel B trîn.t p dure de nuci. în jude ul : a. mori. Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. sirea nggov. pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. Dan. la sfîr itul secolului al XV-lea. imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. jupan Staico. Dup p rerea altor cercet tori. la nord de Bucure ti. putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. iar a doua. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ). înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . Arge ). c ci pomelnicul ei. apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. Era deci foarte bine ap rat . iv lii etc. un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. înc un l ca cu numele Nucet.

i a domniei mele». cel pu in. s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea.^^ ^ ^ ^ .. Arge ). N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. Ast zi. Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. ^_ ^_ Snagov». inînd în mîna dreapt o cruce. Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. s existe tot din timpul marelui voievod.^^^ ^ I » Œ^^ ^ . într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». Cozia.. din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . cu numele Dionisie. cu hramul Bunavestire. a ridicat mîn stirea Vjj ing. numit la început Strugalea (la sud de G e ti). din secolul al XlV-lea. fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. s o fi m rit pe cea veche. prin care îi confirma dou sate. în 1441. La 17 noiembrie 1431. Nicodim. sau. c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. el a f cut danii acestei mîn stiri. a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus. . N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu. ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui. tot sub Mircea cel B trîn. Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. Pomelnicul ctitorilor începe cu el.^" ^ ~-- ^" " ^" " . Potrivit tradi iei. apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»). de lîng Tîrgovi te. cu b l i. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. un ucenic al Sf. d ruite de Mircea. Tismana. Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani. Documentar. Din acela i timp data i schitul Br det (jud. dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II. în orice caz. iar în stînga biserica. Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab. din 7 octombrie 1428. avînd al turi pe so ia sa. dateaz tot din timpul lui Mircea. situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni. fosta mîn stire e în ruine.ra (probabil doamna Mara). iar în biseric . pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . Mîn stirea QlayQQJ c.

Astfel. înseamn c a fost ridicat înainte de 1352. aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie. apoi.50 X 8. în ii Alexandru Ilia .75 X 7.50 m). în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar . ridicat . din prima jum tate a secolului al XHI-lea. pron timpul lui Seneslau.40 m. Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12. J L . Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea. Dup tradi ie. în Drobe a. F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc . Pimen i Silvan. în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie. iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab. cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam . cuub numele de Bogdâne ti. pe eia mai vechi.uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. Conceput ca l ca de închinare i domneasc .). c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . A fost distrus de un cutremur prin 1628. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung.P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l. precum i unele mai tîrziu. schituri de lemn. ca aceea de 30. în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca.50 X 7. N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un . toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII. Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu. Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir. ceva mai mare (15.50 m i 12. ridicate în locuri în mun i sau în codri. îltimii ani ai domniei lui Basarab I. s-a început construirea domne ti de la Arge . a lui Basarab I. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene. noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente. stiri i biserici din Moldova. r ii lui Basarab. ica Sîn Nicoar . cu hramul Sfîntul Nicolae. cu hramul Adormirea Maicii ii. i structur . în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. J li A 1 V . Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia.

între zidurile ei s-a desf urat. iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie. Este interesant un hrisov de la tefan II. a fost ctitorit de tefan cel Mare. din 6 iunie 1446. s-a numit Pobrata (în slav. Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at.. Biserica de azi. Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn. cercetînd o serie de documente. este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. «unde a fost chilia vl dicii Iosif». iazuri cu pe te. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire. mori. cel din urm fiind îngropat aici.. Probabil pentru ace tia. fr ie). Ruinîndu-se i . Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan.. cînd tefan I îi d ruia dou sate. felurite mertice .. i o activitate cultural-artistic . Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare. cu hramul în l area Domnului. pe iret. se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului. într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. pe care o vom prezenta în alt parte. Probota. Urma ul s u. înc «de la începutul rii». îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). azi disp rute. In adev r.». Pe locul vechii mîn stiri. pris ci. Prin acela i hrisov. în 1497. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian . punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului.timp la Athos. din piatr . = înfr ire.a. afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian. Mai tîrziu. iar azi. pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii. Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693). domnitorul tefan I (1394²1399). c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou . de la Boi tea. una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. Se pare c el a fost înmormîntat aici. Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. dac nu va fi fost i mai veche. a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i. Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun. pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . Petru II. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea.

Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . u. Ast zi este biseric de mir.. situat cam la 300 m de locul celei vechi. a lui Petru Rare . a egumenului Dometian. îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea. Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. neclintit. De pild . acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic.. so ia sa. Alexandrei Vod . f r vreun din afar . pe jumen al mîn stirii. lor funerare se g sesc azi în biserica nou . ele tee cu pe te. i nici un mitropolit. a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche. La 15 februarie 1410. la 27 iunie 1449. Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan. Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. . tâijeg. Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei.14 septembrie 1467). Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. enitul i cu sfin irea preo ilor. ita la sfîr itul secolului al XlV-lea. Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407. «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a». tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j. Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. existent i azi. Astfel.i alege singur urma ul în egumenie. terminat în 1530. o biseric nou . Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re . a biseric . îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor).F E K1 U A1J A Petru Rare . ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. au fost îngropa i aici Petru Rare . înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i. c ruia i se dreptul de a. so ia sa Ana >oieri. Hrisovul men iona . iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402.a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei). doamna Elena. dar f r s dea numele ctitorilor. a construit. Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. scutiri etc. la o mic distan de ruinele în stiri. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi.

îi d ruia vama de la Tazl u.. Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi.. Dumitru din Suceava. poate dup numele lui Chiprian. Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana).1418) i al ii. O noti . S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453. alta cu hramul Sf. A doua se g sea. amintit în 1420..O. patru pris ci. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina. care i-a d ruit. pe locul bisericii Sf. «unde a fost Huba». îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae. La 6 februarie 1431. «un sat la obîr ia Solon ului. ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. Daniile au continuat i sub urma ii s i. . V rz re ti.1432). lîng ora ul Gura Humorului. mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat .». ca o ctitorie a unui mare dreg tor. Prin 1528²1530.nici slugile lui. moara i «sili tea de pe Nichid». la 13 aprilie 1415. cu satul. ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare .R. numit mai tîrziu. probabil. este men ionat documentar la 10 februarie 1429. tot dincolo de 21 ² Istoria B. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei. In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j. care rezuma un act patriarhal din 1395. O alt mîn stire era cea a lui V rzar. Alte danii i-au f cut Ilia i tefan. asem n toare cu a episcopului de R d u i. Dumitru.. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi. una cu hramul Adormirea Maicii Domnului. «s -i fie uric cu tot venitul». Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor». în forma în care o avem ast zi. vornicul Oan . la aproximativ o sut de metri de cea veche. i seli tea lui Dieni ». primul egumen cunoscut. Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun. f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia». dup numele întemeietorului ei. Mîn stirea Humor. este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova. so ia sa Ana (-j. în felul acesta. Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate.

Aci a fost s pat o chilie. la Horodnic. pomenite în documentele vremii. isten a altor biserici i mîn stiri. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. azi Dum-² Tîrgu Neam . exist o bisericu în stînc . men-: i alte mîn stiri. Pe lîng mîn stiri. Chilii. în care ar it. unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». în p r ile Neam ului . Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. în care ar fi fost îngropat. mîn stirea popii Draghie (1444). Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). Dup tradi ia local . azi disp rute. probabil în zona Vasluiului. Dide ti. mîn stirea postelnicului Ignat din Soci.a. icumentele aceluia i domnitor. mai veche. cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea. ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i. C lug reni. într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. >roape de actuala mîn stire Putna. O astfel de biseric a existat ov (Olov ). vor mai fi existat e. pe care voievodul o punea. apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. Actuala biseric nu poate fi con- . potrivit tradi iei.a p r ile R d u ilor. losif). N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit. mul În l area Sfintei Cruci. a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. o mîn stire la Boi tea. despre care nu avem nici o tire. spre r s rit. în aceea i regiune. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. sub trea mîn stirii Bistri a. în Moldova de nord. o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta. Daniil Sihastrul. anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. precum i ale urma ilor s i. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. C lug ri a etc). mîn stirea de ÎozieniRoman (1446). în 1411. azi degradat . era o mîn stire de c lug ri e. irea lui Ciunca Stan (1445). în p r ile Tecucilor. o alt mîn stire l u. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod .

P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391). Se p streaz integral pîn azi. Potrivit cercet rilor mai noi. «una din Tîrgul de Jos i alta. atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava. la începutul secolului al XVI-lea. Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn. considerat ctitoria lui Bogdan I. cu excep ia unui pridvor. în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. tirile sînt contradictorii. de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. iar actuala biseric . Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. din piatr . fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. Pe mormintele primilor ase. Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415. so ia lui Roman I (1391²1394) . Anastasia. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. este biserica^Mh u i. Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . tefan I.siderat îns de la Drago Vod . f r îndoial . c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at. atestat documentar. care va fi voia noastr ». c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. Roman I. i Ioanichie. fiica lui La cu. angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. 1358). 1354²c. alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). ctitorul bisericii. O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. mama lui tef ni Vod . Stana. tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. i urma ii s i : La cu. la 16 septembrie 1408. In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia. dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. De asemenea. primul episcop atestat documentar la R d u i. cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. ar fi ctitoria lui Petru Mu at. c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate.

² A V H i. d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii. în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . întîln i m . ca r e. i ar . s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ). o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. l a d a r u r il e f o n d a t or il o r .i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e . fi e d i n l e m n .l e vi e ui t o r il or e i. C u ti m p u l. s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a. ctit or ii l e d o m n e ti. p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i. h r z e au i ei d a r u r i. M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri. c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i. Ia r î n t r e d at o r i i . în M old o va . i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini. d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e .a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i). se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. N u m a i e . au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i . d e m u lt e o ri .m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. ti e d i n zi d . d o m n ii r o m â n i. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s . c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile . t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i .) lu i A l e x a n d r u c el B u n. N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. p rec u m i me t e ri au toh to ni. ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc . u n e o r i ). m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e. a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s . d a r. A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii. o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u . h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate. fi e l a l i t u r gh i e. d a r m a i al e s d e A st fe l.

192 p. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare. . 1352²1633). 323²338. Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. PAVEL CHIHAIA. 1969. p. 1970. XCVIII. 1109²1119. GHEORGHIU. AUREL I. NICULAE ERBANESCU. 1944. nr. Documente privind istorici României. nr. CANTACUZINO. an. întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . 1917²1923). Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr. 11²12. 11²12. p. nr. 38²49. 1966. nr. 128 p. XIV. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge . nr. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . BRATULESCU. XXI + 352 p. 11²12. XXI. Istoria min stirii Snagov.S. V. 52²89 . 9²10. 1980. 1923 (BCMI. în BCMI. 3. nr. (I). Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel.R. Bucure ti. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. p. nr. GIURESCU. DIACONESCU. p. 1966. . p. 1970. XXV. 2. VIRGIL DRAGHICEANU. nr. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. p.O.. 3²4. 208²221 . VIRGIL DRAGHICEANU. nr. în MO.A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . ara Româneasc . Mîn stirea Vi ina. 2 voi. XXXIX. în GB. 1967. 68²73. XXXIX. Bucure ti. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. an. Bucure ti. Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a.. nr. 56²59. I z v o a r e : Academia R. LXX. 1952. Arta cre tin In România. cu mai multe studii . în voi. în BOR. an. + 158 pi.. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU. 16 p. GHEORGHE I. TIT SIMEDREA. 1983. 3²4. 284²335. an. XXVI. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 221 p. XXX. 876²889. p. în BOR. an. p. Bucure ti. nr. Studii i lucr ri de icstaurare. 1924. în SCIA. în MO. PAVEL CHIHAIA. p. ILIE GH. în BMI. an. p. 1. an. In M. 1033²1049. p. Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica. 1937. an. 61²65. 5²6. L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. 1²2. an. 4. LXXXII. BOR. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. B. II. L + 431 p. 1. 635 p. voi. un monument din veacul al XlV-lea. 1²3. alta la C lim ne ti). 1971. VII. 1961. V. nr. 1961. Data zidirii Coziei. p. 1962. Nucetul. O. ara Româneasc . LXXIX. an. 1964. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. 11² 12. Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. Panaitescu i Damaschin Mioc. PAVEL CHIHAIA. Secolul al Xl V-lea. 1047²1077. XIII. în BOR. Bucure ti. 470²476. B. p. IX. Schitul Br detul. EMIL LÂZÂRESCU. 107²137 . VII. in RIR. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. p. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. LXXIX. p. cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. Curtea Domneasc din Arge . Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. IONA CU. + 11 pi. 1961. Corina Popa. XVIi. nr. 1961. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. 43²46.. Bucure ti. în BMI. an. 1974. DRAGHICEANU. în SCIA. 1931. I. în MO. TAFRALI. veacul XIII. p. X²XVI. I (1247²1500). p. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. în BOR. II B IB L IO G R A F IE A. an. 118²138. Monumente istorice. an. P. Sub redac ia P. p. XV (1247²1500). ( I I ) . 1953. Paris. ara Româneasc . Despre mîn stirea Cîmpulung. in GB. 1955. 1906. 303²316 i nr. 1²2. nr.

426 p. 985 p. ea Neam . + ilustr. TEFAN BAL . 3. 7²8. 1970. XLV. PA VEL CHIHAIA. la i. Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge .12. 22 p. Bucure ti. 1938. > v " iî ! -: . TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. 372 p. N. an. i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. . p. TOMA G. 5²6. 1 ²2. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti. p. 1947. ara Româneasc . XIX. Bisemeasc din Curtea de Arge . an. 324²347. Bucure ti. c r r i: N. 555²562. Mîn stirea Humor. . an. LXVII. n r. Moldova v o a r e : Documente privind istoria României.M. voi. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare. Bucure ti. i v îndut e i d rui te în se colul XV. veacul XIV. în MO. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. 1963. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. 165²184 (extras: V lenii de Munte. GRIGORA L PRO U. XXXIX. 5 p. an... IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU. Mîn stirea Neam . LXXI + 530 p. I²II. p. 1965. A. 597²612. BÂRCÂCIL . Moldova. BULAT. p. XX ( s. voi. Bucure ti. 7_8. 1969.. 371²545. + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU.). p. 1935. ova. 70 p. n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU. 1971. 314²506 i an. 1954.. 127 p. deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. p. Bucure ti.monumedievale din Moldova. Ia i. Craiova. 1981. nr. în M. dup m rturii noi. 1962. în r i is t or ice ».. 384²1475). 11 4²1 30 . XXXVIII. n ou III). Bucure ti. I. . Bucu58. p. TI T SI MED REA. nr. 1976. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova. 55 p. 800 p. XV. Mîn stirea Moldovi a. -în BOR.S. Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). Craiova. GRIGORA . 1968. 19 49. 1974. în BCMI.

Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi). . . X ?. cu hramul Sfîntul. . . . în jurul anului 1002. papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma.. Banat. în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca. ' . . Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u . r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti.'. Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. "". Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn. . una din re edin ele voievodului Gelu. Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu.Toan Botez torul. mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat. ‡ ' - . De pild .. : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania. -' ' : ' ' " . din nuiele împletite sau din piatr i c r mid .. . -ir. . . ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi). re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. . BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : . In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini.ft Bisericile din Transilvania.' . . încît în anul 1204. ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m . în B i . pe Some . s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri. .iif j i/ îf 3 'iitsv . Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. în secolele XIII²XV. temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. ridicat de voievodul Ahtum. x. . . MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA. io q ‡ 9' .

S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. folosit apoi .tip longitudinal. una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. Pe baza acestei descoperiri. socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar .ric . scris în anii 1313²1314. Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu . fapt consemnat de o inscrip ie. altar pentagonal. în anul 1443. A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale. mult mai veche. >. cu un opotni care domin împrejurimea. Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . Intre altele . în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. aproximativ 2 km de aceast biseric . provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. îns . format dintr-o nav . dup cum arat o alt . tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII. pe malul 1 rîului cu acela i nume. în satul Sfrei. Dr gu ). de acelea i dimensiuni.X V I I I ) ia egului. pe malul drept al Streiului. statui etc). atesta i documentar din secolul lea. Trebuie relevat. se afl o alt valoroas biseric monustoric. i s-a scris mult despre aceast biseric . o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea. lespezi f uite. :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan). c sub i pictura mural din 1313. Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral.P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . . se afl un strat i mai vechi de eal . într-o alt form . de i mulat ipoteza c ar putea data. P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . vara anului 1975.coperit o pisanie în limba slavon .iertarea. în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî. din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. din bolovani de rîu i din c r mid . dar pe locul unei biserici din lemn. un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V. construit din piatr brut . s-a stabilit c bise. Este construit din pietre romane.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea. lîng tabloul lor votiv. cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural.

O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira. aproape în toate satele men ionate. ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . apoi a calvinilor. Nuc oara i Pe teana. cu un turn-clopotni cu cinci nivele. se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. cu un frumos turn-clopotni .I i din piatr f uit la muchii. se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. Are ziduri înalte. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . in hotarul satului Silva u de Sus. la poalele Retezatului. în apropiere de Ha eg. situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. Biserica p streaz o frumoas icoan de hram. De altfel. ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali.i* . devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. la Sînt m ria Or/ea. ad ugat în secolul urm tor. ctitorie a cnejilor locali. A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea. cu portale i ferestre cu coloane. azi în parterul turnului-clopotni . Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea. La acestea. A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. refugiat i apoi c s torit în Transilvania. din piatr brut i piatr f uit la muchii. cu picturi ascunse sub var. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. odat cu maghiarizarea familei Cîndea. Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. se afl o biseric de dimensiuni mai mari. Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. romano-gotic. de tip occidental. ». fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530).

. format ini ial v i un altar. a c rei fiic . Spre ecolului trecut. zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-. P r ii de r s rit (altar i naos). pe Valea Mure ului. cu o form ciudat . cu un an-s picturi murale originale. ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. în fiin pîn azi. ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a.a ne ti din Transilvania.. Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u. înrobabil pe cneazul Dobre Românul. întîlnim alte bisenente istorice. noiembrie 1458. care. care-i cu privilegii i mo ii.i ridice o biseric de zid în ora . azi disp pild . cu o . în anii din urm . sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400.j at . pome-:rte de atunci. biserica ling Hunedoara..B îd din secolul al XlII-lea. vest i nord ai restul. ctitorit . în apropierea Devei. ctitorul bisericii. r pit mai tîrziu de calvini.0 regretabil gre eal a disp rut. In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae. între care se remarc tabloul votiv. potrivit tradi iei. q». l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani. a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie.într-un tablou votiv. tot în secolul de cnejii satului. în l tate a secolului al XV-lea. în care va fi slujit Ioan de Cafia. mai tîrziu). Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. înrudi i cu Iancu de Hunedoara. itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. 1342²1382). în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . pe pere ii de sud. Elena. iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. i jude ul Hunedoara. patrulob . Un interes aparte prezint biserica din Gura. a fost ridicat biserica din Le nic. de jupînul o ia sa Visa. înaintea > desigur o alt biseric . ref cut în secolul urm tor Dciarovici.

prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV. din zid. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. i alta cu hramul Sf. de unii cercet tori. C tre sfîr itul aceluia i secol. asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975). ca apar inînd secolului al JUII-lea. ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului. Nicolae. în jude ul Cluj. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). m rit . . care. apar in aceluia i secol. Bisericile «din S ndule ti.. precum i o inscrip ie din 1377. zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti. Biserica din Sîntimbiu dateaz . i Mica. exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri. din lemn... La Guhova de Sus i Lopadea Veche.i avea re edin a în Feleac. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva. In secolele urm toare. Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor. dup unii cercet tori. La Lup a. i din Cic u. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. în anul 1424. în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica. p strate fragmentar. sînt considerate. Mitropolitul Daniil.. a unei foste mîn stiri. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV. bisericile din B i a. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. a fost împodobit cu picturi murale. care dateaz tot de prin secolele XIV²XV. apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. lîng Aiud. în diferite sate din jude ul Alba de azi. Ini ial. înainte de 1488. cu un exonarthex cu contrafor i. ctitoria cneazului Vladislav din 1421. ambele lîng Aiud.. Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. Ung Turda. Biserica mîn stirii Rîme . în Mun ii Apuseni. lîng Gherla. Sava i Gheorghe. Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn. In celelalte p r i ale Transilvaniei. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. p strînd fragmente de picturi originale. se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr . într-o faz ulterioar . lîng Dej.

Lancr m (jud. A a cum am ar tat. cu picturi din secolele XIV²XV. ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal .îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. Aici. Sibiu) i altele. iar în partea i un turn-clopotni . . documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. apoi în cîteva acte . Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. S laj) prin 1470. Hunedoara) în 1330. S li te (jud. bisericile din Scorei (Mircea trîn. ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud. Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni. Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. De pild .. Alma u Mare (jud. Alba) în 1439. Toate sînt lensiuni reduse. în 1398. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti. Rîu B rbat (jud. Timi ). R inari. pe valea Some ului Mare. din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333. majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. din secolele XII²XV. în continuarea c reia se afl altarul. cu ajutorul lui tefan cel Mare. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia.a. Hunedoara) în 1411. Unele p streaz destul de numeroase. m Fize ului (jud. Rediu (jud. Sibiu. poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. precum i unele elemente occidentale Strei). ricile ^ i mîn stirile din Banat. Mure ). (jud. de multe ori ridicat mai tîrziu. cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . jud. în 1418. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. Sîngeorz i N s ud. Rî nov i Z rne ti ² jud. m rturie a i artistic al poporului nostru. Deda (jud. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. Mure ) în 1451. Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . Bra ov. Cut ² dba . dînd na tere unei picturi cu totul originale.cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u. Me terii erau din p r ile Jocului. potrivit tradi iei. cum a fost cea din Strei. altele numai fragmente.

In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. datînd tot din secolele XIV²XV. In secolele XVI²XVII. V r dia (distrus de turci. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu. A fost ars de turci. Zlati a. men- . apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici. Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). Timi ). Alte cîteva mîn stiri. fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. i Dezna (sec. în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea. azi disp rut . între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. Cusici. apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici. cînd Banatul a fost ocupat de turci. cînd se mai puteau vedea pic turile. Biswiclle_din_Arad. XIV²XV). ctitorie a cnejilor locali. s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane).. ortodoxe erau situate pe Dun re. mitropolitul Timi oarei. Bazia . în secolul al XVII-lea s-a retras aici. La Ilidia. la sfîr itul secolului al XV-lea. A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. a servit drept catedral a episcopilor care. ref cut în secolul al XVIII-lea. tr ind pîn ia moarte (1656). XIV.i aveau re edin a în acest ora . Sfîntul Ierarh Iosif. în apropiere de Oravi a. dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . în p r ile Aradului. ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec. emliug. fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea. In 1730 a fost restaurat . în urma încet rii domina iei lor. A fost transformat i m rit în mai multe rînduri. peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . Bihor i Maramure . dup ocuparea Banatului. umig sau Morava.a. mai ales în 1552.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). cunoscut i sub numele de emlac. în apropiere de Vîr e . de prin 1402. Mîn stirea S raca (jud. atribuit secolelor XIII sau XIV. se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). In partea de sud a Banatului. ars de turci în 1552. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia).MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor). Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti. în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. tot din secolul al XV-lea. Biserica din Lugoj.

azi în ruine. dup ultimele cercet ri. pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea. azi . . din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . Bezdin. O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). ctitoria Drago izilor. La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail . Biserica Alb (1373). pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti. C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . II* ^ . . de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). aveau i bisericile din T rc i a. tot pe valea Mur e ului. locul de re edin al voievodulan. pare ie. Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. ridicat în secolul al XVI-lea. Nu departe ista. uri mural e ort odoxe. se afla mîn stirea ortodox . di n s ecol ul al XlV-lea. V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. azi în ruine. cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64). Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea.prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. 1156 i 1177). Retnetea i Tileagd. Ap a de Mijloc (1428 i 1440). absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. Maramure . cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. Saras u a. ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). era pomenit înc din 1131. cînd a fost declatvr o pi ghi e.A 1 V ² S t.

Cluj. L'art roumain de Transylvanie. ant ologie i prezentarea. Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. D. mitropolitul Ardealului. XII + 1018 p. ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. Cluj. Cluj-Napoca. 540 p. " . A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. 1970. în ACMIT pe 1930²1931. XIV ² 1450). D. VASILE DR GU . SILVIU DRAGOMIR. 180 p. în voi. 269 p. Bucure ti. VIRGIL VAT IANU. + 67 ilus r.. VIRGIL VATAIANU. Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria. aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. 72 p. 3. VIII + 225 p. Bucure ti. 97 p. IX + 439 p. Par is. 240 p. TEFANESCU... . I. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. Pari s. 1930. Bihor i Maramure . 1938.L u c r r i de s i n t e z : Istorie.. TEFANESCU. bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania. /^construite rudimentar. Studiu introduct iv. + 30 pi. partea I-a..‡ . Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa.. Bucarest. români ² sînt. Arfa cre tin în România. 75²102. CORIOLAN PETRANU. Nicolae B lan. ² realizate de me teri români. Istoria ariei ieuclale în rile române. p. I. TEFAN METE . (extras din ACMIT pe 1929. Pictura mural din Transilvania (sec. XIV i XV. + 4 8 pi.. 1981. .. 1936. + 1 h . ". nr.e si ecl e. D. VecW monumente hunedorene. XIV² XVIII). 1963. seria Arta plastic . Zlatna). Din istoria artei religioase române. I (sec. 1965. Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. P. CXXVIII + 364 p. t. 1930. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec. orin '. p. Bucarest. Pictura româneasc în Transilvania. cu o înf i are modest . 643²646. i 4. La Transylvanie. L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I. Secolul al XlV-lea.. Sibiu. Istoria arhitecturii în România. V ASI LE DR GU . Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. 1938. CANDID C. GRIGORE IONESCU. I. CORIOLAN PETRANU. Bucure ti. 1985. 1 68 p . Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . Istoria bisericii . plan elor de Vasile Dr gu .. 1930 ²1932. p. voi. p. MARIUS PORUMB. Sale Dr. Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. Bucure ti. + 117 ilustr. P i c t u r a : TEFAN METE . Cluj. 1983. 192 p. (extras din voi. 1²222). prezint o deosebit importan istoric i artistic . XIV²XVI). 223 ²264). (extras din ACMIT pe 1929. 40 p. 1940. Bucure t i. 1. ( I ) .'. .. care au mai putut fi descifrate. S. I. Secolul al XV-lea. MU LEA. (II) .. Banat. 469²562). 1959. Cri cior. voi. Bucure ti. Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. p.Csiîr i ul secolului al XHI-lea). Dar mai presus de toate.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse. IX + 166 p. 1973. Ribi a. p. A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania. Sibiu. 8 p..ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de . + 100 pi. în SCIA. TEFANESCU. Bucure ti. : .li . -f 47 ilustr. 139²148. 115 p. pentru acel timp. VASILE DR GU . . Ctitorii bisericii din Bîrs u. voi. 1932. Inscrip iile murale. 1968. Clu j. 12.. 1985. La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X. Omagiu I. 19 38. 1 9 29 . Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. Bucure t i. precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român. BI B L I OGR AF I E . bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *.

(extras din «Ana/eJe Banatului*. 49² (RGHE I. XVII. 1981. 109²124. nr.. p. p. 174 p. 11²12. M n sti ri T i mi o a ra . XXIV. Bucure ti. centru i art b n ean . XX. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. nr. p. 1978. nr. . O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. 1980. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu . 1 4 4 >. t.. în MB. 7²9. XXII. p. p.. t. M n stirea S raca. 1976. Centenar muzeal X-cdea 1972. Arta veche a Banatului. p.O. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. nr. I. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. M n stirea Mr cunea. Timi oara. . în M. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. 2. XLI. 285²290. M n s t i ri d i n Ba n at . 1979. Vezi i NICOLAE STOICESCU. MILOIA. 215²219. 1. p. Istoria m n stirii Prislop. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov. p. 1 94 7 . nr. p/cfu3. 1934. 427 + 455 p. an. nr.B. XIV²1450). 3. Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. p. în RMM. XIII. în «Acta ocensis*. 1966. 2 voi. 3²25. LXXXVII. 190 p. vezi bibliografia de la capitolul IV. Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice. 1. i EUGEN X. în RESEE. Beiu . 1932. 24 p. M RIA ELENA IONESCU. 1969. 1984. p. 511²528. I. icoanele. p. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. CANTACUZINO. 555²564. M RIA MOCANU. 32 p. p. MARIUS PORUMB. Timi oara. Bra ov. 299²309. 1973. 267²285. în B. Seria MIA. Arad. Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat. XXX. RADU POPA.. 1963.R.3 din cheii Bra ovului. MARIUS PORUMB. 1943²1946. TEF NESCU. în B. 1985. 1972. 6.M. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin. an. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te). în SCIV. ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. 225 p. Un nou monument românesc din piatr în :. ION B. 168 p. 2.. p. 86²88 . Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. 307²310. Arhitectura. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. TEFAN ILIE UZUM. 1980. 5. XVI. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. l. 1212²1221 . D. XV. tMM. în voi. în AMN. MARIUS PORUMB. în voi. nr.. M n stirea Hodo -Bodrog. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc . an. GHEORGHE COTO MAN. Timi oara. M UR E IA N U. RADU POPA. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. EUGEN AR DEANUL. 1976. 1974. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. Gheorghe i mî n stirea Lup a. MIRCEA P CURARIU. 4²6. Cluj. Ti mi - . Alba). Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. . Biserica ortodox din ' Sus (jud. GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi).I. 1974. în SCIV. 192 p. 1972. TEODOR BODOGAE i 3MANDI. an. AMN. Bucure ti. 2. OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU.

ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge . turcii. nu a v e m alt e tiri desp r e ei.VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc . nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I. afla i în plin exp ansiu ne. Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e. nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. 1436²14 42 i 1443²1447). cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea.O.ia a bisericeasc .R. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice. secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii. Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti. apoi la Bucure ti. In astfel d e î mprejur ri. nu mi i D n e ti. în via a Bisericii. Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B. implicit. In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. V. începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i. dar mai ales Alexandru Aldea). cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei.

p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel.în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . A . a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici.o pji. ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va. C a i W i c l i f. p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) . s-a în fiin a t o. hot ra în fiin area_ u n ei . prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1. su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i. Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c . E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. In r e st . sa i. In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . D e si gu r. s rac e pr e a pu in i credin ci o i. :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t. C a i în trec u t. [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) . a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i.a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. î n ac e l a i ti m p . H u s s . N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. A st f e l. ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii. î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e . a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . u n gu r i i i d i n a r a sa . S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t . a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. cu. L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni. V ia a bisericeasc în M old ov a. n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . C u t o a t e a c e s - . _. re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e . C h i r i i i M e t o d i e. c_ au n u l_ la S u ce ava. D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . a p t r u n s i î n B oe m i a .

cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. De pild . au fost nevoi i s . scriitor din secolul al XV-lea. mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre. a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. La Trotu . scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol. prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. Urma ul mitropolitului Iosif. care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia. cît i anii lor de p storire. Prigoni i în ara lor. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia.MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. despre care vom vor bi mai jos. sentin executat la ( iulie 1415. dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia. dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc . atît în ce prive te numele. f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . destul de confuze de altfel. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. 1-a condamnat cu arderea pe rug. Silvestru Syropulos. s-au a ezat în Tîrgu Trotu . Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . XV 33 tea. condu i la început de Jac 2izka. Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». apoi în alte p r i. In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. In privin a urma ilor s i. condu i de preo ii lor Toma i Valentin. exist numeroase lacune de informa ie. Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. interzicîndu-i chiar intrarea în capital .

avînd un întreit turarea schismei papale. Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. format din cî iva in Constantinopol. Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. la gnon i Pisa. de la Konstanz. . Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina. între anii 1414²1418.xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin.i impun din propriul lor neam.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume). n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437). din 1416. precum i din 19 ierarhi ortodoc i. deci moldovenii încercau i acum s . încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului. devenit. între g sea i Grigorie amblac. mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. între timp. existînd pe atunci trei papi. a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina. socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic. condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i. iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei. de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare». în sfîr it.

iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?).Herat(?). de origine maghiar . fie german . se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . împ rat al Germaniei i rege al Ungariei.Molga(?). 1575).1418. toate la Augsburg : 1483. solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici. Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . KyJo (Chilia?). fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean . Bfrlad. Astfel. 1536. era determinat tot de interese politice. Sinodul de la Ferraia ² Floren a. Hîrlâu. Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman. Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). Roman. Mayda(?). lie . Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod. (s-a publicat în trei edi ii. Atît Mircea cel B trîn. în 1_438²1439. In ce prive te reprezentan ii ora elor. tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu. f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc. Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova. trecem la o alt participare româneasc . Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. Ia i.Mentz(?). iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus. cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier. Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava. Ergx (Arge ?). Împ carea între cele dou Biserici. urm rit aici. Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. Moderland (?). In orice caz. împ ratul Ioan VIII Paleologul . c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. Cu aceasta. in Italia.

Ilia ^fr&mnind ara de sus». pe care ara cîrmuit de fratele s u. pentru a avea aceea i organizare bisericeasc . grec de neam. scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. Ilia i tefan. Deci. p e s caunul d e la Su ceav a. în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie.iÄlna_arhul ei în Moldova. care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor)... i-au împ r it ara în dou . împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. numit arhiepiscop «al Moldovei». i fiind aceast situa ie. un alt participant la sinod. N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i. în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. în traducere latin . dou ale. Despre mitrop olitul Damian. i la mitropolitul Damian. cu scaunul la Suceava. area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. 437. care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. f r s mai e î mp o t ri v i re. tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a. sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»). Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei. tefan a ridicat. iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. ca s cear pentru sinod. Acesta era un ierarh ortodox. Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. din 10 i 11 martie 1436. care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu .448) c utînd sprijin militar i material în Apus. ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. îndemnîndu-i .2borul florentin. Moldova avea ca mitropolit pe Damian. Patriarhia a putut foarte_u or s . Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului. lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . iar tefan peste « ara de scaunul la Roman.

care. Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol. Damian este men ionat acum de trei ori. respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea.jSinodul a fost mutat la Floren a. fiind împotriva înv turii despre «filiocme». la_24jiojenibrie 1437. La începutul anuluM439. ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei. Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir). 1436²1442). 2. Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. pe cit i-a stat v în putin .Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild . Plima u^jDapal . Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. Alexandria. dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire.‡ 3. Din aprilie-^în în octombrie 1438.c AV 343 unire. iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II. în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul». De aici.r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV).^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ . cai i în unele C ronici româ ne ti. Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. în cele din urm . sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438. Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia.&uUli eva iei. In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara. în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. înv tura despre_ purga- . Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. a venit din nou în capitala Bizan ului. înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . au plecat_spre Italia. mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau. Antiohia i Ierusalim). delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane. ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman). au fost acceptate de r s riteni : 1. Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439. S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt. Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la .

în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol.. rile «unirii florentine». a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. Damian».i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!).. relateaz c întrucît mitropolitul . De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? . Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii. a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei. preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor. e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei.de Alexandria. El va fi r mas la tinopol. care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza. întruni i la Ierusalim.‡ 4. pe lîng Patriarhie. «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni.loc cur itor. s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». al voievodului Moldovlahiei». pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456). dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450). Dup cum era i firesc. Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . i Ierusalim. întrucît n. nu a znit s se întoarc în Moldova». Sau. V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i. declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i. Logof tul Neagoe. precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman). deîs riteni s-au întors în rile lor. în 1441.î5^ n . chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul. n-a rnai venit în Moldova. Dup isc lirea actului de unire.a fost in sinceritate^ ci din interese politice.. Ghenadie Scholarios. iar peste doi"ani de patriarhii-. iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an. Dup moartea lui Ioan eologul. între iad i rai . Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei. în 1450. Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din .

an ul î n car e s.. con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman.5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia. Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e . Mol doveh_î n acest caz. Dac a m ac cept a ac east t ez . s . una papei .a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va. i er ar hi . Di n dou act e pol one. d ecî t s pr i me as c u n. cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m». al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ». a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a. adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei .c derii sale sub turci (29 mai 1453). Du p cer cet r i mai ve chi .i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun.a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 . Deci . La _15_jioiembrie 1447.ar af l a. cî n d j s . ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st.document el e i nt er n e. M ut ar e a s a ai ci s . s .ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n .ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ». p i e r z î n d u . Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r .a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e.i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54.. â ^ i . c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e . pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1. pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st.. s . î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol .u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui . i er o mon ah i .a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i . egu meni .a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma.. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _. domni i mol doveni au mi t r op ol i t . u nd e s . c ci al t f el nu i . alt a col egi ul ui car di nalilor. l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu.a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe. Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e . ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 . fi i nd al u ngat di n s cau n.a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii. î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] . nedat at e. P e l î ng a c eas t i p ot e z . di n cr oni ci . scrise î n li mba l ati n . a a cum s . at un ci mai de gr ab i. gr ec de neam. D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or . Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma.a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a. r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i . ~~ * Mitropolitul Ioachi m.

S. sub redac ia lui P.en a. ² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa. Bucure ti. înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist. C o n c l u z i i -..R. ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova. 4-31 p. organizarea bisericeasc a fost în continu altare. se tie c moldovenii doreau s . Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare. Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c . ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic . Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi.. iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit». c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul ._ Or. are în acte i cu titlul de «mitropolit». datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. 15 * Q0).. BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c .b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei. In Moldova. incit nici n u se poate stabili irul 'iilor. XIV i XV (1247²1500). în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova. B. I z v o a r e : Academia R. j reeditarea : Documenta Romaniae Historica. P. mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. Bucure ti. tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe. manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo. Panaitescu i Damaschin Mioc. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman . veacul XIII. . Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian. In al doilea rînd. ara Românease . iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova. deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii.i p streze credin a xa. Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind .

754²759. p. Cronicile slavo-române din sec. (II) . VII. 27²44.. fasc. Iosif I Mu at. p. 207²215. în «Revista Catolic ». The unification of the Chur ch. KARADJA. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. III.C. XIII + 562 p. «An. (Bucure ti). 1975. AUNER. an. Hildesheim 1962. an. în «An. von M. 1943²1944. p. p. s. Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). Rom. III. 1973...R. Ia i. Bucure ti. 1959.B. Bu cur e ti. 1910. M o l d o v a . Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova.< ji J i i i J £ . Panaite cu.I. XX XII I. ROSETTI. t. nr. Letopise ul rii Moldovei. 89²127. KARADJA. 226²245. Edi ie r ev zut i compl etat d e P. 1915. 2.I. Bucure ti. AUNER. Buck. P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român . Secolul al XV-lea. 1926. IX. ERBAN PAPACOSTEA. II. 1928. 263 p. 6. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU.I. ed. 7²10.. 1976. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». Bucure ti. XXVII. Descrierea Moldovei. V. ACADEMIA R. LXXVII.S. LV + 605 p. 165²184 ( i extras 22 p. 567²577. Din istoria Bisericii Române. The Coun ci l of Constance. I (1384²1475). 1910. 328 p. XXXVI + 557 p. CIPRIAN ZAHARIA. 1418.). 253²258. E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. A. Bucure ti. 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova. 1945. 32 p. XXVI. p. p. an. LAURENT. ZAREH BARONIAN. 2 voi. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. II. XV²XVI. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. Woody. . C. 247²332 ( i extras. 13²15.. în «Revista Istoric Român ». 1961. Episcopia de iret..». în anul 1415. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU. p. t. XCIV. DANU I. XIV -f. unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. New York and London. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle. Acad.T. 1913. în G. P. în «An. . 180 p. III. Mitropolifii Ungrovlahiei. în «Revista Catolic ». Moldova. M.. p. Moldova. în «Studii i articole de istorie». nr. 7²8. P. Secolul al XV-lea. GIURESCU. voi. în «Revista Istoric ». 722²826. 1905. IV. Bucure ti. t. 59²91 ( i extras.iv ji. an. Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a. an. E p i s c o p i a a r m e a n : P. II. 76 p. 1953. nr. . 1962.. . XIV. Bucure ti. 296 p. Sinodul conciliarist de . M. Moldovenii la sinodul din Constan a. . nr. Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . P. 403 p. 1934. Hu i i i : I.). p. Rom. DIMITRIE CANTEMIR.». i ed.> j. 1967. 180 p. ». an. I (1384²1448). voi. 3. Acad. Ta i. în R. publicate de Ion Bogdan. CONSTANTIN I. GRIGORE URECHE. 1959. MÂNU. Din istoria Bisericii române. p. veacul XIV²XV. A. 141²150 + 10 pi. 197 4. iv BOR. Acad. 1914. Academiei. R. Chronik des Constanzer Conzils.S. XV 347. Rom. hrsg. Panait e cu.) . p. 1958. Documente privind istoria României. p. Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. s.O. Episcopia de Baia. DANU I.S. CONSTANTIN I. CONSTANTIN C. 44²56 . GRUIA ( TEFAN POP). 3 ²4. p. ed. s. Constantin M ciuc . M.R. 1915. PANAITE CU.3 32 p. Bucure ti. întîiul mare ierarh român. Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). MÂNU. in < . Documenta Romaniae His-. an. 1987. XIII. 28 4 ²29 3. t. S. 1966. (I) i XXVI + 956 p.. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie». A se vedea i voi. IV. lorica. P. p. în B. NICULAE ERBANESCU. m.vMACUREK. XXVI. 1931²1932. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. Husitismul în România. voi.

nr. Bucure t i. 5²6. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c. XI. XV. 1921. I. 1915. nr. metropolite de r T .O. 715 p. 365²383. XXV. 3 99²423 . Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei .T. 18.'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. an. XV). Radu L z rescu.O. nr. XIII.. 1979. an. 1²3. în M. Res Ferrar i ae Gesta e. Paris. Roma. R.R. derii arigradului pent ru Biserica româneasc .. (extras din «Revist a IV. nr. Erbiceanu. P. N STUREL. Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). 60 p. 1915 ) . Scriitori i acte secolele IV²XV. 1816. p. an. A se vedea i Voi. N STUREL. rom. 488 p. V. în Siid-Ost For chungen. In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). N STUREL. XI. 7²8. 1891²1892. 45 ²73 . Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. 9²12... : PETRE . Roma. p. p. 377²386. d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL. . Joachim. publicate de Haralambie Mih escu. (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine». ed. în B. 4²6. n. . ^.VE L CHIHAIA. XI. N ea m . XCI + 2 28 p. p r il e [a români au fost traduse de C. LAURENT. XII. Bucure ti.10 pi. 1971. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439. P. 1959. .. 4. 32 p. Fontes Historiae Daco-Romanae IV. 129²159). 1²2. 643²648 . AUNERr i soborul din Floren a. Bucarest. RADU CONSTANTINESCU. s Florentiae Gestae. GRUIA ( T EF AN PO P). nr. p. p. p. t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle. în R. 1973. p. 1959. . trad.O. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. 1927. an. 1982. Tudor Teoteoi. 1927. II. 57²71 i an. Do-t s cri pt ores. Conciliorum Florentinului.B. p. 19 53. 1959. 785²791. Voi. C. nr. în G. an. XCIV. XXXVII. 1976. . în B. 1922. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie. rbanTana oca. 1953.

. într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana. Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475)........ despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria.. P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482.. cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc... Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia. s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie..IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei. Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei... Astfel... Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea... i al unor_ mîn stiri... 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² . La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii)... . ...... . In afar de aceste dou act e. ... Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i.... jieci.... Prima (c........^itui_LJngrovlahiei. c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul. într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii²...... la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p... primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc . cu numele Simeon)..... chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j.rii Snagqv.. epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy...... ... ... ArjFi..ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje.. La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate. A_p storit j3Îna_j..

p_e_narion. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea. 'opolia Moldovei. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei.482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. scutiri sau . Prin a doua scrisoare. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»). Nu se tie cît a p storit. apare ca martor. c ci. în pisania schitului 'în Vla ca). înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti. c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. e din izvoare interne. se acord danii. cum era fostul patriarh Nifon. este pomenit aici un egumen cu acest nume. presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477. La 16 martie 1494. Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via . era destul de t. pa moartea lui Macarie. cum am ar tat. cînd a lomn Basarab cel Tîn r. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci. de care. voievodul Transilvaniei (1479²1493). c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen. fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien . are ca egumen Visarion. prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . Faptul c la aceast dat Vlad C lu. îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). datorit .e pe so ia acestuia i pe solii munteni. alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. se consolideaz organiza ia bisericeasc .y I. în primul rînd. la irie 1478.

S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i. pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. e pisc opiilor i ml n stirilor. arte d e c or ati ve ) et c. d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n . tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. în pl u s. i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac. C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52. cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu. F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t. fi u l l u i Ili a . C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k.1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it. i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti . ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale. aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc . . n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. M it ro po litu l T eo ctist I. M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C . î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II). care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6. ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o . se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori. pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s . d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t. A su pr a d a t ei hir o t on i ei. XV alte aju toare mi tr op oliei. E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci).) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). pictu r . d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i .

Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. iar ara noastr s nu se mai piard ».e în peste alte zece acte de cancelarie. hot rau s pl teasc turcilor 2. pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. curînd. la 3 septemb rie 1470. apoi continu s . Ca mitropolit. pris ci etc). atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante). « tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri. Figureaz de asemenea . tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna). prin care Petru Aron. ca atare. trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. uciga ul tat lui s u.A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate. A iV . Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului. f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). vii.FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L .000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare. el va fi încurajat . Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457. Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5. este poîn mai multe docu mente interne. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman). cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). De asemenea. mai multe mori. înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn. dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie. mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan. împreun cu rii. nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie.emnatarii actului din 1456. K L . ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. poate la Neam . Bogdan II. ungarea lui Petru Aron. la 13 fei 1458. în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i. Astfel. stînd în boierilor din divan. E . Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . n cîteva acte domne ti. dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate.

fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a . î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e. ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2. Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor. i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l . S u b a c e st m i t r o p o l i t .i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at . de vre me ce '* s. D e a s e m e n e a. prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e. P u tna i M old o vi a. în mî n stiril e mold o ven e ti.R.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . r e ge l e P o l on i ei . Ace. t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e.u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l .a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei. Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. Pu t na i M ol d ovi a. E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 . n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or. d e vr e m e c e s. va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i. n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . cu o inscrip ie. la înd e m n u l lu i. <jh eor ghe mitrop olitul ». în de ose bi la N e a m . 23 ² Istoria B. D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e. A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ). --YAtK "\i> e >. In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . m ai al es de l a N ea m .st_lucru est e posibil. u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 . . în li mb a slavon . n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e.Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . În ainte de a aju nge mitrop olit. p o a t e l a N ea m .O. su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc . cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte).a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc. Petru Ar on i t efan c el M a r e) . ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar.d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e . M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8. D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c . în ctitori a sa de la Putna. l a 1 2 i u li e 1499.

ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . A trecut la cele ve 1 aprilie 1508. inuturile Moldovei de sud. totu i. în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. Ia i. ica din Moldova a fost într-un necontenit progres. 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice. trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare. dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. Dimitrie Cantemir în . Frumos). trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. Hotin. în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. Cîrlig tura (în jurul Tg. L pu na. sub numele de David. Orhei. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe. Hîrl u. fiul lui ^el Mare. neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului.istirea Zografu din Muntele Athos. ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517). în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. Dorohoi.

cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar .n. sla vi su d -du n re ni. B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » . au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . E st e se m n i fi c a t i v . m r t u r i si ri d e c r e di n . a c e l a s fi e . C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e. f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e.) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic . în a r h itectu r . f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci . S fî n t a F il o ft ei a.o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ». î n a ce l a i t i m p . A st fe l. U lN l iK U V J jA iiit. lK U t . C u vi o asa P arasc hi va. c u m a u fost de veac». au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. nici e pi sc o p. ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e. d a r. a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ). ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n . lo cal e. M itropolitul . i ar î n tr . î n ac e st se n s. au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i . D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei.p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). N ic od i m d e la Tis m an a. c î n d au p storit i ierarh i greci. ! I M U L D O V 1S I IJM SEC. d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci.‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. ni ci e g u m e n i . N i fon al C on stantin op o lului) . H lji! .. n. el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1. c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p . N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e . B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a. ni ci C o n stantin o pol ei ».lV lJ . sc ri e ri d o g m a ti c e. d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci.U J . A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e). B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c . c al vi n e i u n ite .

.. învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost. în tot decursul istoriei. 3. i-au judecat singure ierarhii. a noului ales prin înmînarea cîrjei. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor..QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie. rela ii Bisericile Ortodoxe surori. în caz de abateri. Au p strat singure. dac se de o reputa ie deosebit . Totu i. numita. t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n.a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei. rturile dintre Stat i Biseric . pî n în XlX-lea. biseEuropa central i apusean în secolul XIX)... Episcopii. care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar . se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini.. f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar .^în-.. în.dintre episcopii sufragani. nefiind. l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta.medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin.4iaXorisiari±iriopol. mai tîrziu Tîrgovi te . f r intermediul vreunei alte Biocefale. y. cum vom constata în alt loc. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge . la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii. Acest alegerii. ar un .num r de 12 ierarhi pentru lui. semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e.atxiaxJaai. ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere. a a . dinde trei pjersoanejj au.tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. alegerea era_ anun at îi ecumenice.^. biserica din Lvov în secolele XVI²XVII. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p. dac se aflau în ar ). Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol.ejrajJL_ale§ij de regul . . care f ggju.. foarte rar dintre egumeni. i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu.

se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir.J ot e z ui. le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii . pe c ar e Ie . î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri. d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e . Q w T^ci vvî fHe ". d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. fie m at e rial. cu n u n ia."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or . d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e. m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a. M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. fi e m or a l. d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii. E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa. în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te. m e n i o n a t m ai su s. în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc. C u alt e cu vi n t e. se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf). C a i î n B i za n . A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i. a p o i Ia i î n M o l d o va ) . d a r i ci vil e.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. M ai tîrziu . A n tioh ia i Ie r u sali m ). X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . în acela i ti m p. d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t . de situa ia l ui material i m o r al . e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . jn d a a_ d u p în sc u j nar e. d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart . din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor). S u c e a v a. c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». In a c e l a i ti m p . M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui .e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t. a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . . de în su i patriarhul ecu me n ic. mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ). a vîn d un în se m nat rol politic-social. în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os.

In caz contrar. Polonia). ale unor mi rojjoli i. fie Äslavi sud-(iuja E_en. principatul Transilvaniei.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V .soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul.iJ>.olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a.Äce [u ureze . din ora ul de re edin ). colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon). el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului. mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar . ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor.. judeca nu numai abafului.dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul. Rusia. mitropolitul era de fa . ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia).iiyeni i .§£C. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise. îndemnau. a toate gradele) sau arth i aJ.jscaunului domnesc. domnitorul avea dreptul s . tipogrâTîîTe. Prin_..X V II I) de . mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). uneori i episcopii sufragani. Tot pe plan social.al.epi. dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor..<4s£atului. De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite. De multe ori. prezidat de mitropolit sau de un episcop. ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise.dx. Judecata dup «pravil ». în acest caz. îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul . în cazul cînd judecata o unul însu i. în dreapta lui. egumeni^Xie^ greci. de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie. it din clerici de la centrul eparhial.»dQainescH!. Jra. ompletul de judecat .i spun cuvîntul asupra persoâ- .e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele).natura sluibei sale.. adaptate la realit ile române ti. fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei.. >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol.

. recr utat m ai ales d intre c lu g ri. for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc. la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni. mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v.ne dirijar respectivii. se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n. pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii). fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al . de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar .din_. D e_ _ r e j gu l .rat >>. rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n. hi r ot on eau p r eo i. întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r . la. L a c on du c er ea e parh i ei. în eparhia lui. Tîrgo vi te.a. . B ucure ti. e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . («P laiu ri») în c ar e e a n u . în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 . M i t r o p o l i ii. Fi ecare ierarh veghea. avea.cate3 xiîiIl*~înitj.. fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) .. o situ a ie deose bit . ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania. t ot u i . s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j . XV 359 nei pro pu se. în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u . înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice.. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil . s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i.cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. totu i. c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i.. f ceaiuid zlt© can on ic e. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _. . ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge . E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . s fie . f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it. d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC. î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e. pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a.e a bisericilor ridicate în eparhia lor. B o bo t ea z i P a t i.^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x . a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe. C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri.cite^ u n pr ot o po p.i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea. c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far . « e x a r h al P l ai u r i l or ».. d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a .O E<?Jit.

1976. s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor.. ara Româneasc . Moldova. binecredincios domn i 1 dreptei credin e.B.. nr. I. Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. ACADEMIA R. 1966. voi.M. Documente privind istoria A. în B. teian cel Mare i via a religioas din vremea sa. I (1247²1500). c r i e t c ). ia lui P. d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ». 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. nr. Veacul XV. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . /ol. p. se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ». PULPEA (R MUREANU). Veacul XIV²XV. NICULAE M. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a. » Teoctist). A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . 7. 11²12. în B.S. 635 p. p. BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R. 1987. LII. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o. Veacul XIII. II )). Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia.R. CIUREA.a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i. R. S. 180 p. 1913. do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. II (1449²1486). L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s. Bucure ti. 2 voi. în M. p.R. îATULESCU. mitropolitul Moldovei ff 1508.. 1953. p. M7-Jngrovlahiei. 7²8. Documente privind istoria României. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e . Documentele lui teian cel Mare. an.. Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . I. fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e .O.O. 648 p. 1934. p. an. LXXII. NICULAE CU. STAN. GH.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini. Panaitescu i Damaschin Mioc. BANESCU i L. Steian cel Mare i Slînt. Bucure ti.O.O. în B. VIOREL IONI A. aprilie 1). P. A. 1959. GDAN. an.O. voi.O. POPESCU. BO LDUR.nr. în B..R. Gheorghe David. p. an. 701²742. 414²437. 738²743. MOISESCU. 5. LXXVII. I. 1²13.R. p. 336.R. 1 5 4 1 . 57 . 717²729 (mai ales pentru. voi. an. AL. 59²66. nr. 6. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. 722²826 (îndeosebi 4)dova. NICULAE ERBÂNESCU. B. NICOLAE DOBRESCU. In felu l ac esta.R. 1954.. ( I I ) . 1910. Bucure ti. V. în B. an. nr. 1964. LXXXII. r r i : ara Româneasc . LXIII. . 1² 2.P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . A. nr. TEODOR LACHE. . în B... XIV i XV (1247²1500).. 7²10. I (1384²1475) .R. P e n t r u t o at e ac e st e a . nr.S.. Bucure ti. Bucure ti. al Moldovei. LXXII + i XLVIII + 343 p. Bucure ti. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc . ara : . N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498. L + 431 p. i : Documenta Romaniae Historica .

în ST. 170² 214. p. LIVIU STAN. 1983. 21²43 .O. în B. TEFAN BERECHET. 1945. LVI. în B. 296 p. 1933. an LXIII. 1938. 3²4. 9. Despre autocefalie. LVI. IV. p.. nr. 175²196. 741²761 ( i extras). O. . Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. an. 1980. p. Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'. SIMEON RELI.. Clericii în serviciul justiiei.. 369²396.. X. 11²12. 4²6. 1960. GHEORGHE CRON .R. Bucure ti. în Ortodoxia. I V + 5 3 8 p .R. în SMIM. în Candela. R. 1930. an. 274 p. an. GHEORGHE CRON . ni. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. nr.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. an. Voi. ANDREI' P1PPIDI. p. an. Bucure ti. 77²116. în Candela. VIII. nr. Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. TEFAN BERECHET. VALENTIN AL. 1960. p. în MMS. în B. 11²12. Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei. 1987. an. 424²442 ( i extras). 823²884 ( i extras). Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova. LIVIU STAN. p. XLIV. Biserica i domnia în trecutul românesc. XLI. Despre autonomia bsiericeasc . XXXVI. p. p. 376²393. nr. p. an. 1938. an. Bucure ti.O. GEORGESCU. R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I . 1956. C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc. 1958.

Gheorghe Moisescu. u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova.^se. Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate. La 16 septembrie 1408. Scarlat Porcescu. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445. era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene.so ia^ a. Reli. Alexandru cel Bun. ca întemeietor al Episcopiei Roma. (Nicolae Iorga. ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ . care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea. cu dou sate. în care a doamna^Anas asia. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva). tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe.. precum i un vad . In asemenea condi ii. Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. e iuiaJL. Aj i ori. Alexandru cel Bun.. iar acesta a fost numai organizatorul ei.. si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia. Constantin C. fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). Nicolae Dobrescu. [ui Roman precede întemeierea statului. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394). p rere pe care o împ rt im i noi. a înzestrat aceasta biseric . a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun. In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie.. întrucît nu avem tiri precise în aceasta.2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare._la __iar în tirnjguLJui.^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr . icopia Romanului. da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale.. Giurescu..

N i ch ita i D o br e. au aj T O . s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a. nu er au î m pr ejur ri . A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un . d i n j o s d e R o m a n . i_ . c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl. cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on . la sînt a m în stire c e ie st e în or a . afar d e bi sericile d e la R d u i ». în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e. în ju rul an ulu i 1 40 8. eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i.S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. A V -J p e s t e M o l d o va . c u sc au n u l . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. p e d oi z u gr a vi. soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ».K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a. T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ). pîn c e. în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. c ar e n u tiu putut fi identifica i . g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h . N .a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i. în 14 35 . ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es. d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . pî n î n a n u l 1 4 4 5.\J 4 . lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . . i a r p e d e a l t p a r t e . Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar . d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8. Io an i SarnuiL. A ad ar. ca. A stfel. D i m p ot ri v . P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i .priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti.. A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u . în 1 4 1 5. d u p m i tro p olit.

în continuare. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei.Lt ril_î L avea scaunul la za. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman». tefa n II. îe ani mai tîrziu. dup ce Da mia n n -a mai fost .. dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman. D e p ild . mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. unde domnea Ilia Vod . pîn în prima jum secolului nostru. în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor. Se preciza. în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». men ionat medic bavarez. ap oi.eava. s au î l v a »>. Prin ii amintit. dup legea româ(na voloscom zaconea). lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. la 30 septembrie^ 144J. pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu. printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II.. Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442. nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie . Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului. iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua». anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. într. Pentru c mitrop olitu. de i au sensuri diferite. arii no tri de la N eam . cu scaunul se la R oman.». li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i . Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l . S-ar putea îns i o alt explica ie. iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»). tat l lui tefan cel Mare. erau d rui i mîn stirii . ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. Desigur p storia îceput mai de mult.ag gepta ^de mol do veni. anume Pasca.un act di n 1613. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit. la 31 iulie 1451. s a u î l v a da o r i cu i . devenit acum mitropolie. car e d omnea a cu m sing ur. poate ca «loc iitor de mi^. iar episcopul era numit «mitrop olit». un t tar. termenii de autonomie i autocefalie. Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. s-au în acela i în eles. c dac «îl va ierta».

dat d e m arele . P a c o i P et r i c . Nu m ele de P a c o. O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei. or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el. p r e c u m i. . tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia. S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e.. î n se a m n c e pi sc o p u l . Ju d ec a r ea l or . deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i . p en t r u or i c e fa pt e. d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 . p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti. pr e c u m i d r e g t o rii ei. O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 . P ri n a ce st ea . c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt. p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i. p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar . aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii.4.-laJ-3-attau &t._ de care n e ocu p m. j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i ». pe c i n c i an i . c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or. în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l. S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa. P ri n tr -u n alt h ri so v. a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e. înain te d e m o arte. pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. In a c e s t c a z. ca i d r e g t or ii d e tî r g.m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m . pu in d e o s e bi t d e P a s c a . « . ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului.a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ».. u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r ». L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia.-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i .»..lâS . pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori. t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos.

t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori. zece tente interne jale Jui tefan cel Mare. fie la sfin ire. c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului.. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului. Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». cu întregul sobor de slujitori.li Tarasie.Grigore. . presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori. i i fi început p storia prin 1451.) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui.. Elena. îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii. Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare. Äepiscop. In unele apare ca. itrop olia de jos a Moldovei». la embrie 1470. i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r. Prin scride care ne ocup m. ile ca «mitropolit». r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman. întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal . mitropolitul ntie. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop».arrul ÎSC. Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist. Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna. a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat . toate ss fac împotriva ui soarelui». ci tot înd r t. dup cum este rînduiala ortodox . fiul marelui cneaz Ivan III. s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i. Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484.garte_. itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . Este pomeni Äîn. Vasile». In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit.peste². ca f cînd .n.djnj3iv. al turi de mitro_golitul_ Teoctist. fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric . episcopul moldovean. Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473.

mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital . 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al .. In primele lun. cînd este atestat documentar pentru ultima data. înt rind actul cu p ece ile lor.din sudul^Moldovei : Roman. La 4 ap rilie 1488.iÄaie anului 1500. iar la 15 octombrie 1488. Adjud. fost egumen la Neam .c. La 12 iulie 1499. Putna. De asemenea.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e. Abia din 1739. Vaslui. tot în p r ile sudice : Tigheciu. episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». Romanul avea un nou episcop. In sfîr it. La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii.jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi.s poar. spre pomenirea lui. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja. In felul acesta. Tecu ci. Tighina.îrj argintat în eparhia a. «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n. chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii. al turi de mitropolitul Gheorghe. tefan Vod d ruia un alt sat. regele Poloniei. De obicei.tuj . domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate. încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul. cu lefon. episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau. cump rat de el însu i.. Bac u. ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava. Abia în. al turi de mitropolit. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. episcop ul Vasile figureaz . pîn în secolul al XVIII-lea. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile . în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht. viitor mitropolit al Moldovei.Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. Chilia. episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii. Cu excep ia anilor 1435²1442. Din vechime.. iar_în capital Riil a-. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng . C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut. De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos».. numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. Trotu . la 31 august 1499. Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i). .teÄ1 . pe Teoctist. Bîrlad.

o simpl episcopie. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit. s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor. dup moartea Anastasiei (1420). din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic .auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor. ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s ._de. îs bisericii Sfîntul Nicolae. Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu. Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu. în adev r satul Co mani.. 3. De pild ^ nu . P e atunci sub conducerea lui Meletie. al ii pe cel Mare. dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae. Ca i în cazul Episcopiei Romanului. ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul. afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor. cel acu m înainte. pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e. cu toate c tuile. respectiv Episcopiei de R d u i. lajg d uti^^jr ma . pipcopiei de Roman. j biserica Sfîntul Nicolae. în aceast biseric («. expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. Un .\£S£ L. ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor. printr-un hrisov cu data ilie 1413. Astfel.a dat Co manul acestui l ca »).iscogia R d u ilor. în timpul lui Alexan1 Bun.. i Ghelasie.jii al XlV-lea. moldoveni a fost la R d u i. într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 .. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?). Y. a. într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ.u_maj.. losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava. cum titropolitul rii i episcopul de Roman. Astfel.ave. Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc. Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani.g£ab .. mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu.

Pri m u l jpisc op at estat . i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». iar cîteva. l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n.R. m it r o p olit u l S u ce ve i. cu pr e o ii lox ^d at e în c . p ri n t r .. A lex and ru cei. fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i . A st fel. tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. fii n d d e fa i G h e or g h e . m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor. c u t o i d r eg t or ii rii. c a r e . îi e r a u î nt r i t e. în a ce st e sate. P e l î n g a c e s t e a . D e a s e m e n e a. p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. Prin h r i s o vu l p o m e n i t. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. d rea pta ei ocin . e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ». S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e.Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna.. î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. P ri n ac el a i hri s o v. t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 . înspre D oroh oi. S a va i G hela sie. t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ». In a n i i u r m t o r i. . î n a st f e l d e î m p r ej u r ri. B un. se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 . la 2 6 augu st 1 50 3. este Ioaîiichie. d i n ca r e d o u î n C e r n u i. î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e .. E pisco pu l Ioa nichie. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are. do cu rnentax.o. Gri go rie. trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 .. d e. d e al t f e l. P r i n a c el a i h r i s o v. emis de can celaria aceluia i d o m nitor. P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie. E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei. po m enit într-un hn spv_ > da _de_. n -a pu tut pa rtici pa.u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 .uceava. 2 < ² Istoria B. pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490. F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at . luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i.______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. P r i n a c e l h r i s o v.

ALEXANDRU I. u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU). Cronica Romanului i a EpiscoRoman.. niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^. pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0. 1912. Bucure ti.l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei.. + 2 pi. 1910. NICOLAE DOBRESCU. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i . an. Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea. 1970. IMITRIE DAN. + 2 pi. PETRE . BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie). IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam . . în Revue des etudes roumaines. p. GON A. Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea. 1 5 p.+ 24 fig. Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503). XXXIV. nr. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. chir Ioanichie».-. 1²2. . . 180 p. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate. iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. Întemeiere i organizare. 57 P. Deci. SCARLAT PORCESCU. 1975.J^'^.. regele ^Poloniei. j SCARLAT SCU. '5 p. în MMS.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta. IX + 353 p. oria Bisericii române. Episcopia R d u ilor. Episcopia Romanului. 21²36. . 1²2. Cronica Episcopiei de R d u i. Bucure ti. Bucure ti. copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). LXXXVII. nr. N STUREL. . XV. p. I. EORGESCU. avea o stare material satisf c toare. PETRU REZU . Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447). p. Episcopia Romanului în secolul XV. 5²6. an. Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . 1958.^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »). 563²572. în f r unt e tefan cel Mare.nscopii aveau i alte dr epturi.. mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. nr. p. 66²75 . «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. Contribu ii la istoria ora ului R d u i. Viena. XLVI. VII + + 10 pl. Bucure ti. voi. 198²202. 1874. Bucure ti. Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie. care s-au bucurat d e d rago stea. Secolul al XV-lea. A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. 1969. în BOR. S. an. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J.

b l i. 1490). ctitoria lui Mircea cel B trîn. Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. scutiri et c.i alege singuri cîrmuitorul. dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). pîn la Radu cel Mare. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici. Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a. Gherasim (1444). sau erau î nt rite cel e vechi. primind felurite danii de la domnii rii. Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori.C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. Se cunosc 36 de acte. fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418). Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e. Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim. La scurt timp d up moartea lui Mircea. O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. 1491²c. f r vreo însemn tate deosebit . a fost C ozia. adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². 1428). h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508. rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional . Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. în aceast perioad . 1479²c. c ci de la primul avem o con- . 1503). nuri.s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. mori. Prin toate i se f ceau danii de sate. Ioanichie (c. Matei (c.

d e a . m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. c e pri ve t e C ot m e a n a.o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . p c u m s e v e d e . A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn .sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e. F i i n d si t u a t î n t r . e a a d u s o exi st en m a i m o d e st . g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a. c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire. i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e . în 14 5 3.A TKE1A (t . V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ). C u ti m p ul. din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j. M ai tîrziu. ale c rui u i de le m n.14 76 ). V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate. S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l . E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. . un m u n te. n stirea S n a go v. e gu m e n ii ei. c a r e î i v a f i 1 alte d anii. ) tr ad i i e. î n 1 4 5 1 . co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e . R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e. ce e a c e n u e si g u r . e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. p e n t r u c l u g ri . e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . D u p el. d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t . cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e. G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are. n â st i r e a D e a l u . M a ca ri e i Il ari o n. a d e ven it ii ace steia. d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . K U U L J D i jt . t scu l pt ate. X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a. Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l . t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8). e st e c u ii vech e. vii i o ca s . c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al. p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i . lu g r u l i R ad u c el M ar e. se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti.145 6). se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f.i al e g e si n g u r i e g u m e n u l .

fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. Radu cel Mare.% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . domnii rii sau .. sili ti. în care prin. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. în 1 495. ref cut în întregime de Radu cel Mare. cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni . amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul. în locuri mai retrase. A2i. C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. munca. Dup unii cercetateri. deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea. Fiul s u. Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501. de zid. Iar în actul de la 1 august 1496. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). ridicînd o nou biseric . Un d ocument de la Radu cel Mare. veniturile i merticele ei. exista cu mult înainte. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. a ridicat o nou biseric . la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie. b l i. apare numai sub Vlad C lug rul. la 4 februarie 1488. pomenit mai sus. care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. Documentar.MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. din 1 august 1496. în satul Glavacioc. cînd îi d ruia un sat. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie. fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. 1436²1447). dac _' nu chiar de mai înainte. Numai cu trecerea timpului. dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. Mîn stirea Govora (jud. se spunea : «. fosta mîn stire este biseric de mir.. care a lucrat între anii 1508²1512. vii. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. apoi o b rani te la SJatina. Fiul s u. Radu cel Mare. am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o». X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti. dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor.trudindu-ne. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. Vîlcea). cu biserici i chilii din lemn. Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn . De altfel.

din satul Cheia. «fo tii ctitori». lîng Rîmnicu Vîlcea. era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). Dec zînd. scutiri ari i v mi etc. de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut. Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe . în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. le-au d ruit mo ii. dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. Mîn stirea Comana. odoare. azi disp rut. se g sesc ruinele a trei biserici. cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu). apoi în 1848. poate de p e la mijlocul secolului al ea. din 4 iunie 1 497. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. iar schitul Tutana. este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare. era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii. . pe locul c reia. în p r ile Arge ului. De fapt. chitul Iezer. Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul. ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea. de propor ii mai mari. în Tîrg or sau «Tîrgul Nou». Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. în curgerea vremii. Schitul Babele (în Vla ca). Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it.T de domnitorul Radu cel Frumos. din 19 iulie 1498. Azi e biseric de mir. a fost ctitorit de Vlad jarul. în p r ile Muscelului. deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. cum i se punea în secolul al XV-lea. aiit de cîteva ori în acest secol. iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin». Mîn stirea Rînc ciov. aflînd de existen a lor. dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu.boieri. prin 1492²1493. din 23 mai 1501. S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul.

Vîlcea). din 26 aprilie 1500. Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. din 10 septembrie 1486. de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94). j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. cît sîntem în putere. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului. «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. Mîn stirea exista prin 1491²1492. întemeiat de un simplu c lug r.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. Dîmbovi a). Printr-un hrisov. existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). cît va fi viu. Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul. dintre .. Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina». mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii.. spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii. cu data de 15 decembrie 1501. numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. marele pîrc lab Gherghina. Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc.». Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni. în locul celui vechi. Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. se respecta principiul samovlastiei. unchiul lui Radu cel Mare. nu departe de Cîmpina). C tre sfîr itul secolului al XV-lea. prin care îi înt rea 7 sate. Deci i în aceast a ezare. sfînt r posa ii domni. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen. dup moartea Ini. i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural . la Licura. de nimeni neclintit. a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud.___________________________________________________ * " . în C lim ne ti. O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud. pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc. azi în ruine. care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni. s fie în ctitoria domniei mele i.

se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei.a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u . d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e. în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94.a ² H '. c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . de un «ju pan Ha m ze a».din_a.le resp ecti ve. sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l .. fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i. ctito ri a d e l a S u c e a v a. N ea m . den u mit Pjo bo ta ^ u r a t . M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei .dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea. b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul . pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f. P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e. ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. p e Ji u . iar al a ptelea. fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e . M old o vi a. e i o sl at i n i o prisac ).moldo^e.V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri. s . P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ). m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t . i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » . H u m or. F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . cu hra mu l t i r e. în «a fa r de dar e i d e oaste ». d e a se m e n e a . s . i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui.^ai _ m ult e_ iezer e. M jn sjirile . S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota). pris ci i pri vilegii c o m erci ale. In ac e ast m în stire.. u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u . m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i . D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . P îrv u . a i R adu. oldp va. ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a . re zu lt c m î n stire a s at e . M în stire a M pld o yi fl.a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i . t o a t » .14 65 ).ne^tL. a H u m o r. . c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . ca re se p st re a z aici st zi. el Ie -a f cu t n u m a i da n ii. B oh oti n. B istri a. n u s . d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i .a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii. nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n. se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i. P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 . C hiprieni .

D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . p ri s c i . l a 16~ martie 1490.ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. P r i n a c e l a i h r i so v. l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri. L a 1 7 aprilie 14 7 5 . d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n . cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . în fol osul mîn stirii. î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i .«pn sa ca_ . iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. c î t t i m p v o r fi î n v i a . d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii . (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. . p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) . p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a.. eî e t e e. M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e. L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu . d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . n. B i st ri a i D o b r o v . îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu ..! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC . ad a o su r i. l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 . E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. A st fe l. N e a m . n. i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3. C a i H o r o d n i c u l . ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a . _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «. S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ».ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e . î i d r u i a d o u s a t e. a. la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e. P en tru ace ast ulti m d a n i e . te fan V o d a «î n ch in at -o». X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od . a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc. B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii. # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e . D e ace ea. sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a.

unde au fost Marta c lug ri ». cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici. pris ci. în incinta mîn stirii. chiriarhului locului.j. în mod firesc. cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp. am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». toate daniile primite de la înainta ii s i. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. d inuie te pîn azi. prin mai risoave. cu e 60 de ughi.i domne ti. La 15 septemi2. ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin». în limba slavon . Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. în K L42^^² i-JlFArau]. De asemenea. itre s fîr itul vi e ii. Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. o torc ! Lin i altele. pe care nezenta în alt loc. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. î hrisov. al turi de fosta biseui Petru Mu at. toate acest ea. Probabil c odat cu împo- . regele itua ie material . tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate. Deci. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . tefan cel Mare i-a înt rit. Astfel. repurtat asupra lui Jan Olbracht. Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care. a ridicat o nou biseric .Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. cu mai multe mori. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. existent i azi. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. cu în l area Domnului. iezere. cu data de 11 iunie 1466. mori i vii. Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. Din pisania ei. egumenul avînd repturi quasi-episcopale. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . îi înt rea 18 sate. ctitor al ei.

m or i . L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . cu hra mu l A d o r mi re a M aicii D o m n ulu i. p i et r ari. Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia. v e n i t u l u n o r v m i . i e ze r e. S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 . u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t. m e r t i c e a n u al e d e vi n . d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i. d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ). T e od or. ce a r . S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . P e D o b ro v e xi st au d ou m î n stiri. aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are. prin care i se înt reau mîn stirii toate d an iile i privil eg iile o b i n ut e pî n atu n ci (2 7 d e sat e. s-a u efectu at i u nele pr efac eri de an sa m bl u. în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. p e t e i sar e .d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i. p r i s ci et c ) . z u gr a vi i ar g i n t a ri ve n i i d i n T r a n sil va n i a. ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate.14 96). zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . a zi bi seri c d e mi r. iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d . i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un . y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. P otri vit tradi i ei. vii. Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t . p r i s c i. în vara cinului 14 66 (4 iulie du p versiun ea întîi a L et o p i se u l ui d e l a P u t n a i 1 0 i u li e d u p ve r si u n ea a d o u a i d u p C ro n i ca zi s m o l d o . d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v . P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . preo i i diaco ni. în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. afl ate în biserica mî n stirii. Alexan dru (-j. pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e. sar e d e l a oc n . sc u ti r i d e v a m e tc. In tre ac estea. l a 2 fe br u arie 1 50 3. cu hr a mu l P og orî re a S fî nt u -lu i D u h. cu m r elat ea z L eto p i se ul Id e l a P u t n a i al l u i Gr i g o r e f U r e c h e . m o r i . sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei.p o l o n ) . egu m e ni. d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . aj ut at d e m e t e ri zi d a ri . la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9.

' V o z o n e/ u l A i c i ex i st a m a i d e m u lt o _ m î n st i r e Äd m l ej n n. Nu me ro i u rma i ai i z e s t r a t m î n st i r e a c u a l t e s a t e . V i l l) j d at a d e 1 7 n oi e m br i e 1 5 0 2 . rul bi se ri cii se a fl m o r m î n tul m itr o p o litul u i T e oc ti st I ( -j . m o r i e t c . î n c î t > i ec on o m i c a cr e scu t n eîn c etat. ² J m î n sti r e ct it or i t d e t efa n ce l M a r e i d ru it cu pr i vi l e .1 5 1 1 ).x . d a n i i a u f c u t u n i i d i n b o i er i i l u i t ef a n . n e p o t u l l u i :1 M are (1517² 1527). pîn la P etru R are . z i u a l u i d e p r z i la 14 d ec e mb rie).18 martie 15 18). î n t r e c ar e m a r el e Iu g a i al ii. c ci i e r ar a f o st p u s m a i t î r z i u ( d u p t r a d i i e . tef ni vod (-j . B o g d a n c el O r b ( f 2 0 ap r ilie 1 5 1 7 ). p r i s c i . gr o p n i a l u i t e f a n c e l M a r e i a f a m i l i e i s al e . fiii s i B og d a n ( f 2 7 iul ie 1 47 9) i P etr u ( -j . a d ou a s o i e a d o m n i t or u l ui :e mb ri e 1 4 7 7 ). v i i . P ai si e zi s ce l S c u rt i S pi r id on .28 iu nie 152 9). ca schi mn ic D aniil». c u î n d r u m a r e a p ri m i l or ei a r hi m an d r i ii Io a sa f. p ri n c ar e t e fa n c el M a r e h ot r a i d i n sa t el e m î n st i r i i P u t n a sa p l t e a sc a ce st e i a d r i l e c e c h i r i a r h u l u i i s fi e j u d e c a i d e e g u m e n . ar Ji tr it D a nii l S ih a str ul. n u d e sl u j b a i i ei.1 8 > 14 78). pri ma so ie a lui P etru R are ( -j. m e n i on ate aci ît rit e i pr i n t r . m a t e st a r e d o c u m e n t ar a V o r o n e u l u i e st e d i n 2 2 i a n u ar i e l t e fa n c e l M a r e d d ea c l u g r i l or d e l a sc h i t u l d e l e m n d e . mî n s n a a d e ve n i t c el m ai î n se m n a t c e n t r u c u lt u r al i arti sti c a l ort an a ei cre te i prin fa ptu l c este gr o pn i a lu i tefan cel fa mil iei sale i a u r m a ilor s i .u n h r i s o v e m i s d e t e f n i vo d . o fii c an cel M are ( -j. d o a m n a M r i a ( -j .js . L ar gile pri vi legii ale mîn sti ri i. P r i n t r e p i e t r el e f u n e r a r e d e l a ie afl i o lesp ed e p e car e scrie : «A c est m or mî n t este al p astru D a vid.2 i u l i e 1 5 0 4 ) .14 ianu arie loamn a M ria. A ici au )r m î n t a i : M ri a d e M a n g u p. N u se tie cînd a murit. c e n t r u " c u l t u r a l i a r t i st i c a l M o l d o v e i . M ria. c a o m r t u r i e a f a p t el o r st r l u ci t e al e m a r e l u i ) ) i bin ef c t or. d o m n i t o r u l c t i t o r ( -j . ri yit tr adi i ei. la 21 au gu st 1520. T oate mor mintele au lespezi fun erare fru mos scul pîscrip ii în li m ba sla von . iv . di n ti m p u l l u i t e fan c el M ar e . t i r ea P u t n a . i-a cer ut sfat D an iil n u a fo st o fig u r leg en d ar cu m s -a co n sid e rat u n ) p e r so n a l i t a t e i st o ri c r e a l a.2 1 : 1 4 8 0 ) . > a s d e c u m p n în ti m pu l lu pt el or sal e cu tu rci