P. 1
Mircea Pacurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (Vol. 1)

Mircea Pacurariu - Istoria Bisericii Ortodoxe Romane (Vol. 1)

|Views: 4,878|Likes:
Published by bishop921

More info:

Published by: bishop921 on Jan 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/07/2014

pdf

text

original

.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

p e :ic. pictur . începînd cu aceast perioad . corespunde. In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc . manifest ri spirituale etc. condi ionîndu-se reciproc. Moldova vania.Este perioada primelor forma iuni politice române ti. opere originale etc). cu «epoc medieval » (feudal ). care permite împ r irea cronologic a istoriei sale. o îndrumeaz spre noi tenealiz ri. âneasc i Moldova. în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. m Transilvania. care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV.za celor spuse mai sus. drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : . Tot a a. adic a p L'porului român. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. sculptur . în via a Bisericii se observ mi care. odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401). Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). s-a dezvoltat arta c (arhitectur . broderie). . schimog ire. socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600. cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. ci una «daco-roman ». materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te. Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul. c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român. ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. . a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. Adic . pe . în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . tip rituri. Deci cele dou criterii se folosesc împreun .schimbare în desf urarea istoriei. Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic .

1 c) Din 1 701 pîn în 1810. coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui. corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688). adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . Cronologic. pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma. la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu. cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. respec tiv tefan cel Mare (1504). întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859.. adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810. In Transilvania. Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. d) Epoca «domniilor fanariote». Moldova i Transilvania. de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei. aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. . se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului.realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600. cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). calvine i unite. epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România. se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc . adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495).lîng subîmp r irile de ordin cronologic. în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918. b) Secolul al XVI-lea. pîn în 1821. o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). b) Din 1541 pîn în 1688/1691. care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei». pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . P e r i o a d a a p a t r a.

este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. NICOLAE DOBRESCU. 1908.. Paris. GIURESCU. . . S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ . Bucure ti. în «Revista de istorie bisericeasc ».. L'lrtloite ct ses met hades. LEON E. .. Paris. I. Rolul Bisericii în trecuse. V. 1978. Introduclion d l'histoire. în nOrieti-tiana Periodica». Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. HALKIN. > p. Contesionalism . tiin i tehnic în istorie. 1960. Introducere în studiile istorice. 19²30 . 1927 . LENOPOL. 1966. POPESCU. Paris. sous la direction de. nr. . d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i. Originea . Bucure ti.-.NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric. . în voi. VIII. 1989. fasc.. p. 259 p.. Introduction aux eiuc/es hlsloriques. edi ie îngrijit . Rolul istoriei în în estinismului. 1963. t efan Pascu Teodor. N. ed VI. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti. ELENA PUHA CRISTIAN. (litografiat). comentarii de Acad. Bucure ti. an.. 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe. Roma. 1980. 1987. 490²530. 20 p. ANDREESCU. Bucure ti. XVl-j-419 p.â< de la 1918 pîn azi. în rev «Hrisovul». TEODOR M. 384 p. LANGLOIS. HALPHEN.. Paris. MARIO^ RUFFINI. Initiation ia critiqui-e edition. lorga.fi e m istoria bisericeasc . p. . Cluj. IOAN LUPAS. 1909. p. 7²8. notu.. JERZY TOPOLSK[." III. 1TANTIN 1. Craiova. 181²223. 1956. Bucure ti. Dasc li de cuget i sim ire româneasc . ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . POPESCU. în 1929²30. XVIII+ 1773 p. B I B L I O G R A F I E . . TEODOR M POPESCU. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9. 1970. 20 p. Les principes iondamentaux de l'histoire. 1977.1 94 8. 255 p. Bucure ti. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e . : istoriei. i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. Con tiin a istoric . 1981. Introducere. L. p. ALEXANDRU TA. ed. I 1RENEE MARROU. 2-e edition. zweit verbesserle Auflage. Paris. ' I. TEODOR M. 63-154). sous la direction de Charles ruges. n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 . 5²59. an. e octist. Traducere de Aura apu. JACQUES GOFF. CH. 474 p. Franki61. î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri. 276 p. XXXII. îndrum ri în cercet ri isterice. p. Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti. 1899 . Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. 1967. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. Bucure ti. Chvj-Napoca. . L + 478 p. marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. X)LAE DOBRESCU.. Bucu422 p.isil v an i a. > a d a a_ _£Jja.£Lfî. CONSTANTIN C.. AURELIAN SACERDO EANU. t3. 575 p. 343. ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . L'histoire et ses metliodcs. Introducere în studiile istorice (metodo±).

miniaturisU C . ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es. A n ti m Ivir ea nu l etc. D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice. j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost.a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor. arta biseric ea sc a t r . c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e . D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e . cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) .u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . brod erie. u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite. dar noastr cu Bizan ul . va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . st u d ia t se p a rat d e i st oria român. T ot a a . Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea. m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^.^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril.f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a . S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » . î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^.^ m ecu m en ic _. g f. pict ur . m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie.^ Qrtodoxe Rom âne. d . încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân.C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia. va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce. # ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . sin . -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l . istorice. t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e . dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i. sculptu r . este este o ra m u r a ei. înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e .

ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ . fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t .c u r s d e Ist or i a art e i.

pr e a m u l t e d a t e ar f a c e .a p e t r e c u t . Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c . stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne. U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc. D e si g u r . A l t fe l s p u s. ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ).a u e m i s d o c u m e n t e. mi car ea. n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a. transmise "dlTt exte. > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e.anu mite fapte.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific. ca r e .. s e n su l . în ist oria biserice asc . pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t. descriu) se ocup yarea. S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e . e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s.area d e l ocuri. ti f r d e ac e st e a. ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt. . în car e sîn t tre cu t e or a e. ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e . sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i. vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s . au petrecut . î n ca r e a u p t i m i t irtiri. )logia (xpovo? = timp. a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i .tione sj.Jid-ro? ==_ cuvînt. în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e. C h ili e et c. pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l. i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a . i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta.a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s . î n t r e g u l e i sc h e l e t .o g r e u . f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c. Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c . tgrafia istoric ( ejxo? = popor. n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. in st an el e d e ju d eîri c ea sc . pâcpoj = scriu.

Hr. d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. de la 77 6 î. d e la 2 84 d.Hr. dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei. su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) . ) . în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i. O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î. .. g r ea c sa u r o m â n . d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina). s a u 5 5 0 9 a ni.. P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re. era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita. e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. adic din D obr ogea. 1 6 i uli e .. b) E ra cre tin . 7 5 3 sa u 7 5 4 î. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u . n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c. Hr. P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin .. Hr. t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ». A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v . l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 .Hr. î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î . prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or. la gre ci (de 4 ani. lu ni. T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a. E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s.‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 . H r . T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. pornind de la an ul 747 î.S cythia M in or.a i m p u s . vo m i nd i ca.la A da m ». d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e. stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s). ) . C u t oat eroarea calculului sau. H r. Hr. ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i.era olim piadelor. est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e. în cele c e ur m ea z . d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e . P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ).) .‡ era babilonian . 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i .. a c e st si st e m c r o n o l o g i c s .ori gin ar din . soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei. s pt m î ni i zil e. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d. c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i. an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st. Hr.de u r m rit.

ea a luat în ultimul avînt deosebit. rep rezenn monumente. putem de o arheologie cre tin . Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). mai des vîr it fa de cea din 1582. Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. la sup rafa a lui ². Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924). ceea ce prive te calendarul. Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. «anul de la în».de la moartea lui. 3. Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582. cleci înc din evul mediu. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii». dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. a‡ monumentele epocii respective. descoperirea. în tr-o conferin inut la Constantinopol. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial.cut reform calendaristic în anul 46 î. Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. cînd.Hr. medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). în i reconstituirii trecutului. studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau. Pe lîng acestea. Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii. teologia (dpxcuo? = vechi. romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. «anul de la na tere)). un eori. . clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene. 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea.i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. la cele mai multe . care a f cut . încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. «anul Domnului». europ en e. 4. egiptene. grece ti. în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. 2. în timpul rigorie XIII.

7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup .b) dup Constantin cel Mare. Cea clasic ². Cea medieval . Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi. Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. metalul edc.parie din necropolele subterane. cu c utareT 7~transcrierea exact .cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman . . care se ocup numai de manuscrisele vechi. ca piatra. termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. precum i cum s-a scris (majuscul. cu inscrip ii în limbile slavon . Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. mai cu seam funerare). c r mid . o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . descifrarea i transcrierea acestora. ceramic etc. îndeosebi în Dobrogea. codicologia (codex-is). spre deosebire de epigrafie. Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text. de cunoa terea. descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. Mai nou. Paleografia (TOXAOUO? = vechi . cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici).)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. care studiaz scrisul numai pe materiale tari. tencuial . tinde s se formeze o nou disciplin . ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris. în lucrarea sa Paleographia graeca (1708). Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. lemnul. minuscul etc. potire etc). Pe bun dreptate. greac i român . dar scrise de români .-pâcptw = scriu). Epigrafia _(siti =pe. cu ce s-a scris (instrumentul de scris).. sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. lemn. Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr. are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr . Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române.

In tereseaz i pece ile 3r.r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or. î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin . ca sel or d o m nito ar e. p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r. si giliu m = pecete). d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o .t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e . fa m iliil or n o biliare. d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti . pîn în 18 6 3 ). S te mel e ier ar hi lor a par. u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. or ga r. o r a e l or e t c. m în stirilor. ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. o in sti tu ie. lo maiica (lat.e rj ri ve sc p e r o m ân i ). i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr. lat. ° d i sci plin au x iliar a i st oriei. di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor.l e ² . î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e. cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . la . D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ). C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve. acp pa tarjs. ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. 5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie. e ocu p . p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve. d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . diplo matica s.. i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i . verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e .

F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . în mor mînt ri). al au te nti c it ii l or . n un t . E tn og rafia |i folcloru l. a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. o bic ei urile la na ter e. în tip riturile ve chi ² . G. IV) . o b i ceiu ri e t c) . studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii. A nti m Ivir ea nu l. în alt sen s. A n dr ei a gu na et c. F il olo gi a i lin g vi sti ca. leg tu ra. c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni. p r ec u m i c u e d it a r ea l or . fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or. ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. mu zicale . i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. I² III) i Dan Sim onescu (voi. A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . tip ar ). F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. literare. D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei. n ea m . B u c u r e ti. vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti. i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . Bibliglagia² Cto i Xtov = carte .tu r h er al dic pr o pri u -zi s . = popor. S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . create i r spî n d ite d e po po r. Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. >v . al i n flu en el or su ferite. d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu. Teod or B l el. X O O ? = cuvînt. f ol k l o r e . tefa n. l ai c e. în p ri m ul rîn d. C u aj u t or u l a ce st or a. P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz .O O . întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii.‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ). cu ist ori a ei. Etn ografia ( T 6 S O V O S . d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc. Nerva Hodo (voi. u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . cor e gra fice. su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. h îrtia. tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s.

ION VL DU 1U. Topoistoire. nr 4. 184 p. p 21²47 . XX. Bra ov. Introducere. 1967. 3²13 . an.O. 223 p. Istorie i etnografie. Dislavo-român ' Francisc Pali. an.'nr. nr. în '«Revista Arhivelor». p. Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. tiin ele auxiliare ale istoriei. Etnografia i arhivistic . 1972. nr. AURELIAN SACERDO EANU. Cluj. 1959²1961. 1966. 1965. Bucure ti. 1961. în «Studii». p. Elemente de cronologie . su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti .iceasc în rile române. XCI1I. CONîSCU. Etnografia româneasc . 1. XX. Bucure ti. 3AN PASCU. TEFAN 'opula ie i societate. G. în «ReStnograiie i Folclor». AL. 11. 4²6. Bucure ti. p. XXV + 528 p! . Istorie i demoqralie. 7²26 . )LAE DR GANU. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. MOLDO VAN. 1145²1161. HENRI H. 17²46. AURELIAN SACERDO EANU.CU. p. ‡>. an. Bucure ti.. Bogdan. E. 508 p. PETROVICI. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare.. p. XII²XV) . Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. an. . XI. 9²10. Toponimie i istorie. nr. p. an. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. ETEGAN. în B. an. Album sigilo-cure ti. 1. TEFAN TEF )crr. OVIDIU BlRLEA. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor».. dimensiune a istoriei. 470 p. 1968. Eledemogralic. 5²6. 356 p. Elian. 1964.B. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . 1976. în «Revista de Statistic ». IX. 1967. Bucure ti. 100²104. p. Din paleogrufia slavo-rom n . Timi oara. Etnografic i istorie. IAN METZULESCU. nr. 1973. în G.. Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. DAN CERNOVODEANU. Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice.. Bucure ti. nr. 1962. PESCARU. (studiile : Damian P. nr. 1956. 1946. 1945.ograiia. Arhivistic . Bogdan. Sub redac ia. M RIA DOGARU. 1964. an. 1971. 331 p. I²II. sec X/V²XVII. Bucure ti. 1974. 528²588. 3²34. nr. 3² 52 . p.. Cluj. nr. EMIL VlRTOSU. GRAUR. 1975. . 268 p. revist de XX. 3 RBAT. L. XX. revist de istorie. tiin social independent . în voi. p. Al. 13²21 . 480²507.. 1928. jraiia chirilic româneasc . TEFAN TEFANESCU. 1968. 6. 1982. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. 171 p. în «Revista de Statisti-IV. p.B. nenie privind istoria României. Demografia. nr. p. an. Sigiliile. Damian P. Istorie. STELIAN SCU. STAHL. îndrum ri i istorice. IV. 933²946 . Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». XI. 1970. voi. Sarcilor auxiliare ale istoriei.. 1. SIGISMUND JAKO i RADU . în «Observail-economic». XI. 1966. Sigilore'iorirc la Transilvania). Scrierea latin in evul mediu. Paleogruiia român -chirilic . )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric. II + 178 p. AL. Heral. 52²60. Bucure ti. cultur Bucure ti. nr. 203 p. 1966. 5. XIII.R. Dic ionar onomastic românesc. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. XVII. Sigismund Jako. 1963 346 p . j S4CERDO EANU. Emil Vîrtosu. 1968. (toate indic i î mai veche). 13²25. 1966. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie. 7²8. Registrele parohiale lvunia. 1. p. ALEXANTEI. D. IORGU 1ORonimia româneasc . 1972. în RRH. p. 182 p. Nume de Jocuri. 162²968 . 1. m rturii ale trecutului isto?ic. p.

Materiale i Cercet ri Arheologice. rolul i importan a oamenilor în istorie.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. în elegînd prin aceasta. ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor.). Dumitru Tudor . dar i în alte p r i ale rii. p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. Vasile Pârvan. Ion Barnea.. "obiectul cercet rilor erudi ilor. de" regula. Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor). de regul . caracterul i forma lor. Constantin Daicoviciu. Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale. Studiul lor formeaz . Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. o informa ie scris . Acta Musei Napocensis. Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev. Studii i Cercet ri de Istorie Veche. altele sînt inedite.a. dup originea. începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . QÎîcîaTe" i particulare. Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . * *" >‡" . Sargetia ² Deva. obiecte de cult etc).a. pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a. O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici. de arheologii români : Grigore Tocilescu. Arheologia Moldo vei ² Ia i. Dacia. scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general. Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor. în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). Pontica ² Constan a. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii.

Herbert Musurillo. 1²2. /oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii. II²III. Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). i.d. H. Acta san ctoruin..B. 1979.). sec. edi ie nou la 54²1910 (64 voi. Francois . 11 voi.‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. Les martyrs. Cele mai cunoscute sînt: J. Biblioteca Hagiographica Graeca. III. 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . et socii. ed. Bucure ti. The Acts iri&tian Martyrs. 1911. VI. t. 1976. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. 1823²1877). din 1643. 1972. IV de G. cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. Bucure ti. 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a. Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. Biblioteca Hagiographica Latina. p. . 1954. materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. 1965. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. m îndeosebi CIL voi. 1957 . Ausgew hlle traci *t en. mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea). cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice). I²III. ed. 1873). 1902 . Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. Anvers. voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). Leolercq. de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. 1949 . R u hb ach. T iib i ngen. ed . apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . II. Oxford. ed. 1975²1977. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST. Bruxelles. nr. Paris. pîn la pap a Inocen iu III. Boeckh (4 voi. Socii Bollandiani. editat 'lyte Delehaye. Pa-² 1911. bruxelles. Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger. III cu 2 tomuri (Berlin. ecl. Bruxelles. I I I. 1 92 9. icat pîn acum doua.

cl e ri ci i l ai ci.. A ce a st c ole c ie u ria . T e o d o r B od o g ae . V ie ile sfin ilor. retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i. S o cr at e. n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. D u m itr u F e ci or u . fie în li mbile originale.a. In 1 98 7 a a p rut. 18 57 ² 1 8 6 6 . a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii). P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. între altel e. în 12 vo lu me. în 18 07 ² 1 8 15. en gle zi. î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. fie în t rad ucer e. el ve i en i. pu blicate la mî n stirea N e am . la B u cu r e t i. olan de zi. i alte edi ii m ai n oi. b el g i en i. u n vol u m m a si v in titu lat . S i biu l. a. cu 1 61 voi. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. î n ac ela i ti m p. Io an C o m an . S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 . în 1 9 7 9 .Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). pr otestan i si or t o d o c i. S f. O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ). în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV . î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . it alieni. o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». B u cu re ti. M en i on m. A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e. E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. N i c ol a e N e a g a. în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . d e 3 8 2 vo l u m e. 12 v oi. text gr ec i tradu cer e latina. N iceta de R e me si an a. B u cu r e ti. Ioa n R rn u r e an u . X V II. Ia i. N i c ol a e B a r b u .). au strieci. pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. L a acea st oper colab ore az catolici. Ioa n C a sian . în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. ar men i. ge r ma ni. a m eri cani. ru i. 1 8 9 8 . 1 98 2). voi. P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. 1 682 ² 16 86 . liban ezi. F aaris. 1 94 5. D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul .

în 53 de volume. Bucure ti. >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene. Petit. J. listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. Alberigo. 1930²1931. Martin. Oriens Christianus. 13 voi. . Texte i studii se g sesc la C. 1813. Prodi i H. iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i. Paris.. P. P. Coleti. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. 1652. La noi. 1871. 164 0. 1907²1910 (reproducere fototehnic . i L. 1962. Enhiridion me de Andrei aguna. continuat de J. Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H. D. II. Canoanele cu comentarii. B. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec. 1970. 2 voi. IV²VI. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor. Ulyricum sacrum. Paris-Leipzig. Govora.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. au ate canoane în Pravila cec mic .. Ralli i M. 1759²1798. 2 voi. im Breisgau ² Bale.. 8 voi. Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. Martyrolo/ricum. II. 1844. î² . de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed. Floren a ² Vene ia. dintre ortodoc i. Pravila cea Ja Tîrgovi te. voi. voi. 1852²1859 (grece te). Atena. acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. .. Conciliorum oecumenicoru m decreta. J. Stras-irisLeipzig din 1914. 1973). cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J. 1961²1962). Mansi. Sibiu. 6 voi. Lccl er cq . Jedin.. Potli. traducere din sîrbe te. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien. Vene ia. Schwartz. Acta Conciliorum oecumenicorum.. C. Arad. iiai Mila .‡ Ed. New York. Buda. ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. Atena. Tot el Farlati. Pidalionul de la Neam . 1740. P. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). 1780²1819. 27 . 3 voi. Joannou. reeditat i continuat [902 de J.

Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu. care. în Inscrip ii din bisericile României (2 voi.. episcopul Ghenadie En oeanu. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos. 1906. PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. Izvoare epigraiice. Bucure ti. Datorit acestor s p turi arheologice. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV).O. Capidava. Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B.II. pe vase de ceramic . Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate. 1905²1908) i în Scrisori. efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea. pe lemn. cronica mural de la Bucov . More ti. Bucure ti. Moldovene ti. Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina. pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice). S p turile arheologice. cînd izvoarele scrise sînt mai s race.R. Die Inschiiften aus der Bukowina. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n. la noi. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . 1892 . Bucure ti. 1885 . au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine. i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi. Bucure ti. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr . constituind voi. Dridu i Bucov în Muntenia. B.). . Wien. Some eni. dup al doilea r zboi mondial. piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i. aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. Izvoare scrise 1. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. 1903. extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. P cuiul lui Soare în Dobrogea.a. spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). pe c r mid sau tencuial . cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. în trecut. D bîca în Transilvania..‡ Eugen Kozak. Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice.

e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a. O ra ul B ucure ti. A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. M o sco va..la ra m ure ului (B ucu re ti. S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i. 19 09 ). :e din ele au fost î ns pu blicate. prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. 26 voi. B u cu re ti. ru disciplina n oa str . precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. a. ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. i e xt e r n e . arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va. M u ntele A th os. V ien a. ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit. B ac u . ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice. S ibiu. 1862 ² 1864) . ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu . d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . Ieru sali m. C o nsta n tin o pol . în diferi te arhi ve î i. e xterne. B ucure ti. tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are..) sau în arhi vele eparh iale. 19 58. M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . C rai ova etc. a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta. ). D u p d e e m i t e r e. can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III. 1965. începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a). Ia i.‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . 1845² 1847). N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia. 1. 0) . d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania. O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti . B uc. c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i . C luj.!. 5 voi. vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) . a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei. 1359 ² ure ti. într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 . N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. cu prin z to r d e hriso ave.

Bucure ti. Nicolae Densu ianu. Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. 1947). Documente slavo-române. Hurmuzaki. intitulat Documente privitoare la istoria românilor. au contribuit Alexandru Odobescu. Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. La publicarea documentelor. 1906²1933 i Surete i izvoade. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. 2 voi. Bucure ti-Viena. în afar de E. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502. 1931²1932. Ion Nistor i al ii.istoric a României. din care au ap rut 4 volume. voi. Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor. Pe ling acestea. P. între anii 1876²1942. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic. pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române. Andrei O etea (1962²1974). Ioan Slavici. I²III. 1929²1939). Panaitescis (Documentele rii Române ti. criticabil ) . Bucure ti..Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . 1913) . 1897²1902. Ia i.. I. Moldovei i rii Române ti. 31 (34) voi. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. numit impr op riu a a. Bucure ti. 1943) . dar totu i una din culegerile de b az ).‡ Damiian P. 25 voi. Bucure ti. Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. Ia i. care a oferit primul fond de documente. în . numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki. 1369²1490. Ia i.. Bucure ti. sub titlul Documente privind istoria României. neunitarii.. Bucure ti. Documente interne. 15 voi. Bucure ti. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. In sfîr it. Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. 1906²1933) . Ia i. o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie. Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603. 1901²1916. 1905). Bucure ti. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie.). I. P.. G. Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. 1864²1867) . Gr. 1906).. Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. Ia i. 1938. 1933.. Bucure ti. 1940. 6 (13). 1413² 1508. sub îngrijirea acad. Bucure ti. între anii 1951²1960. Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. 1938). li voi. Ia i. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod. Nicolae Iorga. Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. 2 voi.

1951²1960) i Transil6 voi. jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad . Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc . Bucure ti. mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova. Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. DimiSturdza. R zboiul pentru indepen[ 0 voi. Bucure ti.). Din aceast cauz . Episcopia Rîmnic (1951). Material pentru istoria Olteniei sub :i. Mitropoii Române ti (1365²1890). în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . 5 voi.a..Culegerea este precedat de dou « de Introducere.. 1952²1955. Bucure ti. pentru Moldova (11 voi. Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu. fie la anumite evenimente.colec ia lui D. A. deosebit de utile pentru stustru. Colescu-Va*tic. colec ia Anul 1848 în Principatele Române. Bucure ti. 4 voi. Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. celelalte se refer la a 1841²1859). în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou . Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci. ara easc (11 voi. (1387²1720). 5 voi. Bucure ti. Silgomir. Sturdza. J. C. R scoala ranilor din 1907. Bucure ti. (1961). Documente istoria României. Bucure ti.. 1951²1957). 1959² documente privind istoria României. 1902²1910 .. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României. Bra ov. Bucure ti. Episcopia Buz u (1958).sparate. ACte mente. 2 voi. I. Maramure . 1913²1947 . Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. 1959² documente privind unirea Principatelor. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti). Bucure ti. i dou volume de indici. 1960. 6 voi. a).. episcopii. Do- . 1957²1975.. cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. R scoala din 1821.. index. 1962 .. 1944²1946.. în ultimii ani. sub (titlul Documenta iae Historica. Moldova i Tran. 1951²1955). na Arge (1954). volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti. Hunedoara . + 2 voi. De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale. Bucure ti. Bucure ti. 3 voi. Ghenadie Petrescu i J. Cluj-Sibiu. 4 voi.

P c ian. III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-. Grurhel). Blaj. 1940. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. 8 voi. 5 voi. Documente putnene. foc ani. 1869²1872. Documente privitoare la tre cutul românilor din chei. Puiu. George Potra. IV Scriitori i acte bizantine. 1944. La noi a publicat astfel de acte .. 5 voi.. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici. Viena. mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . 1975. 2 voi. bîri dene. fasc. Fasc. secolele IV²XV. V.. de natur extern i publicate de cercet tori str ini. 1904²1915. Sterie Stinghe. Les Ades des Patriarches. ne intereseaz i alte colec ii de izvoare. Bucure ti. Laurent). Documente basarabene. 1928²1938. Ioan Lupa . Boga. Sibiu. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877)..: Documente bucovinene. v fii afar de acestea.. . 1948²1949 .cumcnte.. mai ales unite. Bîrlad-Hu i. voi. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie. în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. 1933²1942.. Bucure ti. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821). Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. 1982. 1947²1971 (de V. vind. Tudor Mateescu. 1315². Documente pentru limb i istorie. Istanbul. Cern u i. Constahtiri Tomescu. toate de Aurel Sava. I (381²715) i fasc. 1918 la români. Bucure ti. 1937. Ilarion Pu carin.' Pentru Transilvania. 1911²1926. 6 voi. Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar .. Teodor V. 1901²1906. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra . Bucure ti. Cit m aici pe Fr. Bra ov.transilvane.( Documente-. 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc.1402. Documente isto rice . tefan Berechet. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român. 1889²1897. : ! . 3 voi. Teodor B lan. II (7151 ²1042). 1961. 6 voi. Bucure ti. Ioan Micu Moldovah. 1869²1872. Blaj. 2 voi. 1932²1936 (de V. Cluj. 2 voi:. Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. Bucure ti.. 1929²1931.. Paris. 2 vol. T. Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani. 1983-^² '. 2 voi. P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae.i Sibiu.' Chi in u. tefan Ciobanu i L. Bucure ti. Blaj.

C. Bucure ti. Documente politice. 1973 etc. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie. ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. biografii. note de c etc). De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia. .. iar în ara Româneasc i Moldova. publicata de Jiculae M. Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu). Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice. publicat de Eugen Gagyi in 1911. cu indicarea num rului credincio ilor. 1948. Bucure ti. Filitti: Din le Vaticanului I. republicat de Maleanu în 1928 . de altfel ² unei critici. II. ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . Popescu). publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce. I. 1913²1914. dar ei prezint .qui Athos. imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei. 1937. i anuerese (de grupare politic . cronici. . catagrafii).. Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu).. Pentru vania.auia. Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. memorii. de coinuni[ ic sau bisericeasc ). statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805. zvoare narative (anale. Chi in u. de familie sau personale. odat cu faptele.a. cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610. Bucure ti. Documente i zawldovene ti de la Constantinopol. 2 voi. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna. 1378²1685. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii. Ia i. prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an). 1933.

numit de I. Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei.. P. mai nou de Mircea Scarlat). Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. P. 1895) i republicate de P. tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini.-. Cronica moldo-polon . Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. b) Cronicile în limba român . aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave.: ". . Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. în ultima edi ie de Gabriel trempel. de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o. pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). în 1982). Panaitescu.. Astfel. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc. P. Redactate în limba slavon . Panaitescu.. Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P. Bucure ti. Analele. Bucure ti. ultima edi ie în 1979). 1959).. episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i. Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960). Cro nica moldo-rus ).()t . redactat la curtea lui tefan cel Mare. iar de P. în secolul XV. cu dou versiuni. Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963). ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : . Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie. a) Anale i cronici in limba slavon . Bogdan Letopise ul de la Bistri a. P.Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974). Cronica moldo-german . Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea.. cu variantele sale (Letopise ul de la Putna. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. prima scriere cu caracter laic la noi. au ap rut xelativ tîrziu în rile române.

1659).. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie. i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G. ai a fost continuait . p entru anii 1392²1633. A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României. De i sînt opere cu caracter aghiografic. mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile . ci i una istoric . . care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct. arhul arigradului. întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei.In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r . prin anii 1517. întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI. fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc . lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români. In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc.: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc . Bucure ti. întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie . cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j. Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu. cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate. scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. mai tîrziu.1742). Bucure ti.-7 îndemnul lui Neagoe Basarab. Nu este numai o oper :ica. 1963. auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i. legate mai ales 1 Nifon. egumen la Putna i apoi la Solea.. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te. Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat .onicile biserice ti. i date privitoare la istoria Bisericii muntene.% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova.Schiau i Livia B ot). scris de Gavriil"Protul. Mih il i Dan Zamfirescu în 1969).rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. 1967). Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului). .

P an aitescu. d e P . C aracas i G.. a a p r ut v oi. -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU.<-<‡. Nicoîaiasa. est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i.. voi. M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) .. I. 'B ianu. 3 voi. M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj. G. rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. 19 8 6 i v oi. 2 voi. ro m a n e ti i g re ce ti. de Gabriel tre m pel. -‡». B u cure ti. a or g a ni z rii bi se ri ce ti. Ni colae C o m a.. . O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i. E mil Tu rdeanu.e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti. -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52). R . ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. 1508² 1830. Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). ied. Pid alion ul (N eam . un el e p refe e. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc . red. su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche... v oi. I. C r on icile.. 19 44 .. 1967 . frem pel. B u cu r e ti. B u cure ti. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l.. P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-.. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). 197 8 ² 19 87.t--Q 1989). 4 voi. I. B u cure ti. ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice). N er va H od o i D an S irnonescu. 1903 ² 19 44 .. Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at. In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . 19 59. 3 v oi. voi. B ucure ti. . a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se. ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i . II.. în 1 98 4.. C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. P.m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . 1909² 194 0. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei. 18 44 ) etc. 194 3 .-de I. B u cure ti.. C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0. 19 07 ² 19 31/ voi. B laj. B u cure ti. m . a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut.. 1973.* . IV. red. Tîrgovi te. Gabriel tre m pel. S în t pu bl i cate foil e d e titlu. B u cu re ti-C raiova. de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II). ‡ . C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti. M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. 1 95 9 . Pra vila lui V asile L u pu (16 46 ). A ² C . D ² K .

C l tori ru i în Moldova i a. Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Gh. C l tori str ini despre rile române. Condici de hirotonii de preo i au pu. francez . S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. mitropolitul Tit Simedrea (R a . de Emilia Cioran în 1900. coresponden a epi copuet al Rîmnicului. Istoria românilor prin ed. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. Negulescu (Ungrovlahia). Iorga. de e En ceanu. Bezviconi. a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae. de mitropolitul Antonie Pl m deal ). 1927²1949). în 1886. 4 voi. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. 1947. stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. episcopii. G. apoi mitropolit. Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. Paris. . echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. scrise arab (publicate în trad. publicat de N. Bucure ti. 3 voi. însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . Aurelian Sacerdo eanu). mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. rom. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981). : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . II. a lui 'dec al Romanului.. Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi. din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. în 1924. Iorga. a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul. alta în Vasile Radu în trad.nsemnarue ae caiaiorie. Bucure ti. de preotul Paul Mihail. ijlocul secolului al XVIII-lea.

î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . XXXIX²LXVII (cap. Bucure ti. Izvoare). 2 voi. a eparh iilor. Bucure ti. 1978. i III. Bucure ti. 178²225 (deosebit de util). XIX. Bucure ti. 1962. Bibliografia istoric a României. 1970. Sec. XL + 386 p.. 371 p. V. p. 1980. 1972. IV. PAUL SIMIONESCU. este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t .. VI. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). 1945. . 1975. 1974²1979. 514 p. B. 454 p. 503 p. 1970. d ec e su l un or i er a r hi . fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. S i bi u . Bibliografia istoric a României. Bucure ti. 19. sau ch iar ale un or laici care au a. I. Bucure ti. 532 p. e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. F ire t e.60. p. 1963. LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. 1979²1984. 1985. Izvoare). p. vut leg t uri cu B iserica. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. voi. XVII²XL (cap. Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. D e a c e ea . voi. îndrum ri în cercet ri istorice. 431 p. Istoria României. 1969²1974. tom.s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti). vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. ILIE . Bucure ti. în «Romanian Studies». Bucure ti. I. CR CIUN i A.. 1. II. a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. II... Bucure ti 1974. 1944²1969. a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . î n sc u n ar e a. Istoria bibliografiei româna. I. d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a. Bucure ti. p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. sec. XIX. 1972. Leiden. hi r ot on i a. 471 p. Bucure ti. XXXV + 512 p. p. Enciclopedia istoriografiei române ti. Istoria României.. Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie. d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. I. Bucure ti. altfel spu s. 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . tom 5..i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. THEODORESCU. .

au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. 3. neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de . de via în care a tr it poporul român din Transilvania. precum i a celor dincolo de Dun re. un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români. intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri.1659). sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace. u in timp dup el. în . 1756²1821). datorate arhimandri-tolomei M z reanu.apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701. precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local . cu tiri privitoare la aceast biseric . Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor. iar în p artea a doua. despre «unia ia» din 31 i. lucrurile i intimpl rile românilor. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria. de i erau uni i. .despre vl dicii români uni i din. Petru Maior (c.. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului. a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz . Astfel.. ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. care au avut oarecari leg turi cu po-stru.este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?. în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea.a a ilor «iluminismului românesc». introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu. Se remarc faptul c . Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742). Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. secolul al XVIII-lea. via a biseriromânilor de pretutindeni. Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc .ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent . care folosea i documente inedite.

fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. 1860. Acrad ² 1822. preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. In T r a n s i l v a n i a . s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. Din aceste motive. Sibiu. putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . Bucure ti. Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. Sibiu. care. Sibiu ² 1811. primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. Alexandru GeanogluLesviodax. pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. 1871). 1865). în prima jum tate a secolului al XlX-lea. 1845). din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. Buz u i Arge ² 1836. sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . în ara Româneasc . A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. în 2 volume. Rîmnic ² 1837 etc). 1870). Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti. cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. la orîndul ei. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare. sîrbâ i român (Moscova. 1862). a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit .De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). în Moldova. In Banat. Muntenia i Transilvania. marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre.

precum i biografiile idici contemp orani cu el. > aceste încerc ri de sintez . în special cu calvinismul în vea-I (1890). FiJaret II. ast zi nu mai pot fi folosite. v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). rezerve ² mai pot s fie folosite i azi. a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . alt episcop. A adar. fie a sonalit i. 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit. s-a ajuns la monografia istoric . i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913). membru onorar al Acadetnane.. fie a unei institu ii. i-a r mas în manuscris). trad. în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875). de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. la monografii. Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). Dionisie Romano etc. în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului. Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi. prin episcopul Mei-:. slujind mult timp întul nostru teologic. de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. I. Caracicoveamu).ortodoxe (Ia i. Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX. i aceste manuale i-au avut meritul lor. care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. 1879. în 9 volume. care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. încît ² . fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. Biserica : în lupt cu protestantismul. Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931).

Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. în B anat. în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. se num r Nicolae Popea (1826²1908). în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922). mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. Intre istoricii de aici. autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. între care i multe monografii. 4 voi-. centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. Iri T r ansi 1 vani a. unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru. Primul a publi- . între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri. Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. 1870) . re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. 1925²1928). care. de Athanasie Mironescu. membru onorar' al Academiei Române. membru corespondent al Academiei Române. 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. amîndoi membri ai Academiei Române. privind mai ales restaurarea ei din 1864. a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord. 1906). arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922). precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915). închinate unor institu ii i personalit i. rom. In Biserica unit din Transilvania. Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874). mai tîrziu mitropolit al Ardealului. mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. dar f r o valoare tiin ific deosebit . a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. Lugoj. Desigur. 1901). 1908) etc. «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) .a. La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). 1900). cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu.(1856²1931). membru al Academiei Române.

Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj.a. în care predomina stilul polemic. 1869²1872). multe documente care inteBiserica. 1904). p ei. Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). un num r redus. datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920). II. cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului.a. Carlovi . Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom. Cum era i firesc. tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre. 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi. monografiile unor mîn stiri (Hurezi.000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. tenden ios. de asemenea.‡ tefan cel Mare. Neam etc). 1908²1909.). tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov. Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed. prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste».toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj. I. iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic. Sibiu.a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909). raport m la cele aproximativ 24. cu multe reproduceri imente. se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. 1904).I. Geoagiului. Dimitrie Onciul (1856²1923). (Aihai Viteazul i Mii Ardealului. în care au ap rut. Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904). in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general. a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc . Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918).M. Intre ele. Filaret II. ed. 1902 . MitroSava Brancovici (1906) .ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti. Silva u' lgradului (1902). 1855). Moscova. Buda/"iena. cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe .a1902). descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre. Muntele Athcs etc). Teologii i istoricii Bisericii încep cerce. cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul. Kiev. Veniamin Costachi .

D e ci. care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e.O. A lexa nd ria. p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ). Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914).A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. Ieru sali m. Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . B u d a pe st a i V i en a. autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. . D i ntr e a c e ti a. P releg erile sale u ni versitare. pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it . .‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ). lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul. într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni . p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M.R. fi e a p ar t e. a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. At h os). A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. rom. pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei. 1927) i Toma G. fi e î n re vi st e. 1971 ).: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B. cu zeci de lucr ri. P op escu (18 81 ² 19 63 ). au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e. l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce. pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). A pu blicat. D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne. u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ). în sch i mb. car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x. trad. care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri.din R s rit (C on st an tino pol. la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. cu m u lte an exe docu m entare. P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele . r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ). precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti.

I. 1936). Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni. cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie. 1911). profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII. I. 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu. în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor. 1920²1930).. storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c . pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. în dou lucr ri (1912 i 1914). Horea Mure an (1907²1962) i al ii. titularul de Istoria Bisericii Române. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. Sibiu. 1935). ransilvania. Sibiu. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu. studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj.nt cuprinse în cele cinci volume de Studii. conferin e i cornutorice. Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). tip rite între anii 1928²1946. de asemenea. în mod critic i obiectiv. Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi.osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. .despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. u Dragomir a fost. întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701. II. ed. au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962). Multe din studiile sale de istorie biseri. iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni. la care se adaug ri despre aguna. Ia i. s-a remarcat preotul Paul Mihail. în zint . La Chi in u. premiat de Academia Român . precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII. Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece..

Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine). Gebige Bal . Petre P.. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ².. in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria. Pe lîng ace ti ierarhi. loan Moga (i'storie). Bisericii sau a vechii culturi. M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ). Institutul de Istoiia românilor A. loan Nistor. consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu. Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. Cluj i Cern u i. D.a. Alexandru Lapedatu. Gheorghe Bogdan-Duicâ. precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. Sextil Pu cariu. în Biserica unit . putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947). Coriolan Petranu. Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local . tefan Manciulea i Alexandru Cziple. Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. Nicoiae lorga. a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947). Xenopol din Ia i . loan Filitti. Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii. Ia i.a. în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. Nicoiae Caitojan. Elie D ianu. Ilie Minea. La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. Dan Simohescu. Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice.La Arad. tefan Berechet (vechiul drept). Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939). Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate. tefan Ciobanu. loan Bianu. Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . tel riescu. Buletinul Comisiuftii. Constantin C. Giurescu. Gheorghe Bratianu. Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). Aurelian Sacerdo eanu. Institutul de Istorie Na ional din Cluj. . sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. Ion D. Victor Br tulescu. Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie).

dun r en e). istoria unor m n stiri . . Arge i Sf. Sinodul de la Ia i. i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48.‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ). Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi. cu vind istoria românilor bihoreni.m . -. cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain. îndeplinit ea în via a poporului român. . apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. Milan esan (1910²1981). tefan Lup a (1905²1964). Bia Ardeal în secolul XVIII. 1957). studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte. rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821. cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf. . Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos. cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e . !. Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei.. Sfânt.' ! ibiu not m pe preo ii profesori -. Gheorghe Nou.cercet rile istoricilor cita i mai sus. Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov. cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor. ie ind la lumin rolul multiplu. Paris.pe. trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. reeditat la 1967).de. bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) . «Unia ia» din 1698²1701. sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud. întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu. a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului. Rayetzhammer. Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller. a Institutului Teoy Sibiu). L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974). 1918. a [ui teologic din Bucure ti). ' asb i. pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre. .1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). biserice ti. ep iscop ul C alinic cel.‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri). profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. colile' din de Munte. tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti.

preo ii Ioan R u escu. teologul Teo dor Manolache. Mai mul i membri ai Sf. Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu. Scarlat Porcescu. diac. Giurescu. Ion Iufu (manuscrisele slave). 19 1). Ion Barnea. o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». Ioan Ivan. Ioan Spiru. al Moldovei i.. Ilie Gheorghi . cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti.M Ierarhii i profesorii aminti i aci. 1986). de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie. în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». Gabriel Cocora. Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu. episcopul Epifajiie Norocel. sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». George Potra. Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii.a. (Craiova. de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova. 1985). Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi. ca i al i preo i cu preocup ri is torice.i i ‡ Mi ti opoli tul. Tudor Mateescu.: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. Constantin Voicescu. Aurelian Sacerdo eanu. Ioana Cristache-Panait (art . Sucevei. fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit. consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea. Nicplae Stoicescu. Ilie Georgescu. Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. 1985). aminti i mai sus. «Mitropolia Ardealului^. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu. «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». 1984). D. 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). Virgil Molin. tefan Andreescu. Dan Sirnonescu. «Mi' tropolia Moldovei i Sucevei». 1988). tef nescu (art ). Calendar de inim româneasc (Sibiu. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii». profesorii Institutului teologic din Bucure ti. la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). . profesorul Toma Bulat. : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». apoi istoricii laici : Constantin C. vechile tip rituri). I. Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti. episcopul Irineu Cr ciu- . Epifanie Norocel al Buz ului . 1983 i 1984). .

Grigore Urî escu. Bisericile de lemn din eparhia . men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute. D. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L. cîteva monografii închinate ii de seam . cu. Roman u (1986). profesoBulat. Arad (1989).). precum i istoricii laici : Dan Simonescu. itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. Dimitrie Buzatu. Nicolae Ivan). preo ii Ioan Popescu-Gilieni. arhim. Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. Marin Brani te. Constantin Rudneanu. Atanasie Popa (manuscrise române ti). prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc . Gheorghe Litiu. Iacob Putneanul. M n stiri din Banat. Au ap rut. Constantin Turcu. Alexandru Gon a. apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora .i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. tefan so ul Ioan Beju. Suciu. Spi. Gavriil Istrate. Alexanilescu-Bîrda. tefan Andreescu. de asemenea. De la Dun re la Mare (Gala i).). Melchisedec te-Jman Ciorogariu. Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. 2 voi. Constantin D.politul Nestor Vomicescu. Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. L udat. Sibiu (1981). profesorul american Keith Hitchins i al ii. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). monografiile unor eparhii . unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. Dumitru B la a. cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de . litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus. Vasile Muntean. Radu Cre eanu. preotul Chirii Pisiscrise slave). A a . Gheorghe Naghi i ici: I. ast list impresionant de nume i lucr ri. Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. Dun rea de Jos (1977 i 1981). Auredo eanu. re ianu. tefan Gorovei i al ii. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei. Eugen Ar deanul etc.a. Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. (1977).

In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. Cristian Moisescu. Banafica-Re i a. Revue roumaine d'histoire. ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). Petre P. preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii. Nicolae Grigora . punînd în lumin via a. Gheorghe Cron (vechiul drept). 984 p. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. Vasile Netea.). Dan Simonescu. N sturel (rela iile românoathonite etc). Gabriel epelea. Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S. Panaitescu. D.A. 362 p. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). 1970. cercet toarea german Krista Zach. In acest r stimp. Victor Spinei. Cris/a-Oradea. Giurescu. publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia. preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. Virgil Cândea.). Romanoslavica. Ponfica-Constan a. istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). Ioana Cristache-Panait. Nicolae Stoicescu. istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. Sorin Ulea. tefan Pascu. Xenopol» din Ia i. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ).sînt: Constantin C.). O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. Sargetia-Deva. Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. Rcvue des etudes sud-est europeennes. (o serie de studii despre Andrei aguna i altele). 799 p. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri). Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. Ziridava-Ara.U. tefan Gorovei (Ia i). Alexandru Du u. Cu/nidava-Bra ov. R zvan Theodorescu. Gabriel trempel. * . M ria Ana Musicescu. Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974. tefan tef oiescu. Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973.d etc). Teodora Voinescu. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi. In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. Corma Nicolescu. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961. Marius Porumb i al ii. Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca). .). revista de istorie. Petre . 192 p.

Istorie i istorici în România interbelic . . în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române. 284²305 da 1948²1968). Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic .. 471 p. ALEXANDRU I. 532 p. £voiliei române. Bucure ti. AL. 3²4. p. O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. fia . kMVBEANU. VII. 1969. în XIX. 1985. P- '> . (cu o foarte bun introducere). p. Bucure ti. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. Bucure ti. L + 477 p. 1990. ZUB. XI -_ J969_i974.. 1971.. p. Bucure ti. Enciclopedia istoriografiei rom Xi. 1974. 1976. Bucure ti. 1974²1979. 355²381 ( i în voi. activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a. 514 p. 1968. De la theologie orthodoxe origines nos jours. 1978. Bucure ti. Bucure ti. Evolu ia gîndirii istorice romu70. 79 _ 1984. 377 p. 121²157) . LUCIAN BOIA. V. 1944²1969.. IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale. . .. Bucarest. POMPILIU TEODOR. 1980. nr. ' ‡ n i. 1975. CIUREA &CURARIU.

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

transformate în 148 în provincie roman . i Pannonia Inferior.Pannonia. iar în anii 12²-10 î.Hr. In 146 i-a pierdut independen a Grecia.Hr. romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. în anul 32 î. Dup anul 9 d. care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei.. Ungaria i nordul Iugoslaviei. s-a constituit provincia. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior.Hr.I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege . au cucerit Macedonia iEpirul. spre est (pe malul drept al Dun rii.Hr. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^.pîn la Dun re.. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre. romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia. apoi s-a transformat în provincie. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus .Hr. In anul 15 d. Astfel în 168 î. . s-a creat noua provincie roman Moesia. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi)..Hr. In anul 46 d. au fost subjugate popula iile locale din Noricum. trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. sub numele de Hly ricum. anexat în curînd la Macedonia. în anul 59 î. Se tie c în secolele II²I î. la vest.Hr.cîi. precum i a celor învecinate.Hr.(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei. desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor. aproximativ Austria de azi.Hr. In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) . In anul 16 î.sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei. acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie. în sudul Dun rii. ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180).

Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale. Decebal a avut dou r zboaie. împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL. precum i Dobro-nul 297.X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior.Ä. Ti mp de 150 de a ni d up . tronul regatului dac a. unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti.aJiulJi6_dJHr.²I d. dacii au luptat împotriva primejdiei romane. P r i din Dacia. provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al. ornai multe incursiuni în sudul Dun rii.Hr. :olele I î. formînd provincia Scyr. Comosicujs. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). dul Dun rii. desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi».. marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista. amenin rii romane tot mai mari. centrul regilor daci. care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117). inuturi ca Maramure ul. Cri ana. Bani a).m mare pericol pentru .Statul roman ² sub Burebista (c. intrata suB supraveghere mili----. Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani. Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei.bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan. fost ----i Decebal (87²106 d. cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia. Cu acesta. In . 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor». ci au continuat s fie locuite de da- . în anul . mat îns sub urma ii s i: Deceneu.Hr.Hr. la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii. BlidaRo ie. regatul dac devenise o mare putere ² i în ace.ii Burebista. 101² 102.i. Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ .Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i .).îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani. 36. Dun re. în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e. încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei. un talentat conduc tor de o ti i diplomat. i mai de mult. iar al doilea. inclusiv Dobrpgea. încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa.

provincia era locuit de o popula ie romanizat . agricultori. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa). a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia).cii liberi (dacii mari. Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn. iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. In afar de militari. desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). numen). avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe. Romula^ (Re ca). adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda). noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis . i Legiunea VMacedonica. dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. subordonat direct împ ratului. fiind un bastion înaintat al imperiului. dup numele ora elor lor principale. ale. unele credin e religioase i limba cuceritorilor. Ad Jfelgdiam (Mehadia). care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano». în scopul înt ririi elementului roman aici. deci cam o zecime din totalul trupelor romane. JDacia. tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. apoi. Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior. Deci.i cultura. costobocii.' . obiceiurile. carpii). colului IV). dup expresia istoricului Eutropius. Sarmizegetusa. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte. într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat. Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman. însu indu. Drobeta (Turnu Seyerm). Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. In anii 271²275. Apulum (Alba Iulia). formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). din a doua jum tate a se-. cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore».000 de oameni. numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa. armata aflat în Dacia num ra 30²40. Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. Oltenia. pentru supravegherea ordinii interioare. Dacia era o provincie imperial . adine înfipt în lumea «barbar ». Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii.a (Or ova). Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman . Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis.

De pild . îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. cris jn. lîng Dun re (cu capitala Ratiaria). cu numele de Dacia. Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia. Napoca (Cluj). Germisara (Cigm u). Samus. îmA. în Epistola ii. Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel.). i Dacia Me:a. 19).Hr. avari i slavi. Tibiscus . Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie. i (Celei) i altele. Mai tîrziu. potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII. gepizi. desf urat între neamurile p gîne. popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. anul 58. datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor». Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII). ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i. ^271²275. a pe- . huni. Po(Moigrad). mai la sud (cu capitala Sardica). Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris. jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii.n (Zlatna). împ r it curînd în acia Ripensis.‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). Prin anii 65²66. s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i». cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ). tindirea cre tinismului în Dacia. comune mai iple a ez ri rurale .Hr. din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. Micia (Ve el). Crisius.. XV. se cunosc tiri înz toare. Aquae (C lan). Alutus. viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î.ia roman în sudul-Dun rii. ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. Satele erau de dou feluri : pagi. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu. T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole. Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice. Patavissa sau Potaissa (Turda).urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad.

G e ogra ful gre c S tra b o (c. 1 70 ² c. c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . In t o a m n a anului 66. R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i.a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . C e s m ai sp u n d e P a ve l. V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i. în lu cr area sa G eo g ra fia. u n d e i . clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. l o a n A si a. su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . u n d e -1 Tit. a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r. 23 6). 10): D u p tr ad i i e. cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. 5 8 î -. vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . G al atia. A n d r ei S ci i a . D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III. Ti m otei. 1 2 ). î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ». di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ). C a pa d o ci a i A si a. 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. T o m a. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce.e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti.. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c.² 17/1 8 d. D e fa pt. cu m a m ar tat i m a i su s.). H r.. viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi). ² c. î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn . îl in form a pe u n alt u cenic al s u. P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t. B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c . T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti.Hr. a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I. d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i. în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a). în n or d u l G r e ci ei ).). în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic . c l u g r u l E p il a n i e ( sec. ca r e. d up spu sele tradi iei. N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr. faptul c poetul O vi diu (43 î.Hr. episco pul E fe sul ui. epi sco pu l C r et ei ( Tit III. C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu. P otri viti m ej rad iti L. a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n . a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii. 2 1 d. B itin ia. IV. se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i». D e ase m e n e a.înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. H r. D e pil d . 5 ). Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40).

R. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre. rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii. Tracia i Scythia». pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb. 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii. eres-* apostolic . sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ).Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei.onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit. din Scythia Minor.a. I . în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor. fiind r stignit p e o cruce în form de X.). p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat. El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. în sudul Dobrogei ². Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud.. Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici..). adic în sudul U. locuite de greci. care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. . pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie. mai tîrziu. Dup un alt izvor. Dup ce a predicat în ceaici.S. istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. pîrîia ul Sfîntul Andrei . romani i geto-daci. în Grecia. în Tracia i Moesia. ptat spre sud. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion.S. a fost consemnat . dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte. în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. ajungînd în ora ul Patras. nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:. cre tinismul românesc . Cu alte r ii i ceilal i Apostoli. unde a martir. Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare).XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice». ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in.

tim J^ola i. în care cre tinismul era larg r spîndit. N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . Macedonia. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I. Legiunea V Mace5 ² Istoria B. Siria. Histria . Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. i Legiunea V Macedonica. înc de la sfîr itul secolului I. Grecia. Tracia. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . prin aducerea de elemente romanizate. Dup cucerirea Daciei de c tre romani. dintr-un pagus ‡² sat).Callatis. F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini.O. indica pe locuitorul de la ar . Pannonia. Prin osta i din a rmata roman . îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru. Egipt. apoi din Iliria. Tracia. chiajr. . Asia Mic . mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria. care în române te a dalt p gîn. Prin coloni ti.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia. Pavel i Ioan. insulele grece ti. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus. din Dacia' Pontic (To. în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina. Dionysopolis. Gallia etc. a avut loc o colonizare organizat a ei. romanizate mai de mult: Dalma ia. Axiopolis etc). Egipt. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric. dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . se pare pu ini i din Italia. la Potaissa. în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor. Siria. 2. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I. inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni. Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini. precum i numeroase trupe auxiliare. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar. Duxostorum. cele dou Moesii. care vorbeau limba latin . la Apulum. De pild . necre tinat. se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia. Palestina.__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine. unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1.mis.R. suta ul Corneliu (Fapte X).

1 4 ² 1 5 ). m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). se st a bil e au a . a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . e l e g r e c e t i.t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i. u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or. D a c e i e r au cr e ti n i. t o i a ce ti m i l it a ri. i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m . care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. e r a a d u s d i n Iliri a. a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. 3 rin sclavi. d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . F a pte X V I. car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini. i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . O n isim d in E pistol a limon). c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a. Il i ri a . T r a ci a . 'ri n n eg u st o ri. d u p sa t i s f a . a u iii cre tini. pre c u m . înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . c ol o n i ti sa u vet er a ni. N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa». pî n l a D u n r e g o ii. N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x. M a c e d on i a. d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e .i a fo st ad u s . e r au l sa i l a v at r . di n P al esti n a. -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . în Filipi. In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c .

d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. c a r e. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei . S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. X X IV . 1 6 0 ² c.i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e.16 5). D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I. s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. d aci. reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III. g e r m a n i. C a m în acela i ti m p. A st fel. Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j.. d eci cr e t inii n u .(J K E T I N E i p r e o i. ad i c ne p er m i s .î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni . în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n. c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i. pen tru c a s nu .i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat. . Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit». dacilor. marele teolo g O rigen din Alexan dria (c. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. ori ginari din C a p ad ocia). car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e. A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c. 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni. L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ». E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t . 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or. ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci. di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite.o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild .. D in c el e ex pu se pîn aici. 1 4). ger m ani lor i sci ilor ». iar în D ob r o ge a de azi. scria c «nu exist nici un nea m. P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure. d i n i n i i a ti va . î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I.

VI. iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . mai ales în Scythia Minor. «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc. se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. I Tim. Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- . Tit I. Fapte. deci cre tinii puteau de-a. XX. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. 46. f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . în cursul persecu iei cle ian. încet i tainic. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice.i ine adun rile într-un templu propriu. Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale.n dispozi ia unei autorit i sup erioare. care nu aveau posi-i de a.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune. S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti. Fapte II. mai ales dintre greci. spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. 5²9. 18. c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. De altfel. p. 14). frîngerea predic (cf. a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. pe jniintite.i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. în prima jum tate a secolului IV. str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial. continuat sub Licinius. 1²6 ? -‡ XXI. 201). 17.ainte s . A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea. Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . în Dacia iian». Iacov V. V. Cu alte cuvinte. dar dacoromâni. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian.

fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. D e a c ee a. B u cu r e ti. p. T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. m ilita ri. n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice. . f iind ad us d e co lon i ti. î n afa r d e a c ea st a. c ci « p o po r u l de la sate.i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p. d e cr e tin ism. ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s . n atu r al.10 3). n eg u sto ri i scla vi. du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor.c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e.g e i l o r . c a î n alt e p r i. C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici. nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . celtice. un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i. putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc. P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i . ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ». pe cale lent . cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti.a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei. orientale i chiar a fricane. î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i . la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m . P anaitescu . p strînd u . N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » . în se co lul IV . S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s . G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi. în asc un s. se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s. p o a t e c h i a r i e p i s c o pi . P . 1 9 6 9. gr ece ti.i vech ile obiceiu ri. el s. care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in . a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor). era mu lt apr opi at . od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale. în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici. prin mo r al a ei. Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an .a f c u t p r i n l u p t e . c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s . z eu l su pre m a l d a c o .a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x. D e fa pt.

435²444 ( i IFANIE NOROCEL. EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie. D. 1. P. 3 ( i în voi. POPESCU SPINENI. S N D U L ES C U. In jurul izvoarelor literare i'smu. 1980. ANTON D. p. IV. Bu cure t i. 19 36. N. 62²73. Originea i vechimea cre tinismului la români. p . nr. 1918. Religia geto-dacilor. I. XLVII. p. p. 44 p. Blaj. 3²4. acum dep it ). DAl CO V ICI U. R e li gi un e a i. I²IV. 1»67. Bucure ti. an. în G. 1953. p. III. 110 + IV [ioas . Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. I n j ur ul 'lui în Dacia. voi. p. 1929. 64²8 4 ) . 61²139. Vechimea cre tinismului în Dacia. 'ui da cor oman. Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ². . 1924). .53__gi4. COMAN. j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. 1976. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . nr. De ia Zalmoxis . . 1²12. 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. LOZOVAN. MIRCEA ELIADE. VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . A history oi Christianity in the Balkans. Roma . Cre tinismul atic. p. Bucure ti. I²IV. 1937. 1 9 ² 4 6 ) . I. 1 9 8 6 . XVI + 223 p. 1974. 3²125. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. credin e. an. 813²828. Bucur e t i. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. p. NICOLAESCU-PLOP OR. 20²55. 5. în «Ortodoxia». Buc ure ti. Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . (criticabil ). I. in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. Publie sous la direction de. XXVI. RUSSU. nr. 1980. Ed itura Acad emi ei. p. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours. M1HAIL MACREA. îd. Zei. 1975. 1979. IOAN R MUREANU.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti. azi dep it ). 11²12. Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. (criticabil . JACQUES ZEILLER. a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. practici m «Anuarul Inst.m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. Co ntribu i i la i st oria veche a României . de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u. Baden-Baden» pe anul 1976. 5²6. Bucure ti. 2 ia 1906 (ed. p. Paris. Cre ti narea românilor. DOBRESCU. Vechimea cre tinismului Ia români. an. 1962.. II. (1934). 74 p. ed. M. 350²363)-. / SPINKA. p. Pages d'histoire. Bucure ti. r u r e l i g i a g e t o . 1958. i «Ca nd e la ». Studii clasice». în voi . PIPPIDI. 1948. 933.B. 146²165 . nr. nr. CONDURACHI în B. 1944²1948. Aux i christianisme daco-scythique. 64 p. an XXXVIII. 634²050. p. VELCU. E. în MA.< VASILE PARVAN.. 256 p . . Berlin. voi. Cern u i. Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. vezi i lui E. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman.. 1933. 1909²1910. I. în «Almanahul parohiei ortodoxe . IOAN G. sec. 1934. 1902.. a n . 1937. în «Studii.1157²1174 ( i în voi. : IOAN N!U.|_ 1 h . p. 1969. 1. an. LV. p 17 ²2 0) . Via a în Dacia Roman . 56 p. . I. Par is. ERB NESCU.. 497²516.O.R.BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . 4. C.-Han. revist de istorie». Chicago. V lenii de Munte. an. Confe-jre ti. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain. nr. Roumanie. ed izi on e a na s ta t ica. 1945²1947. JELI. ii în Dacii i cre tinarea români lor. IV) . Bucure ti. V. C. I. Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad.d a c i 1 o r v e z i : A L. Scriitori din epoca str rom n . 1911. MILAN ESAN.

a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a. adic în D acia. este o li mb l ati n . stru ctur i vo ca bu l ar. a ezate în spa iul carpato-du n re an . si nt a xa. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. R o s etti ). P ann onia. L i m b a ro m â n . R o sett i. « prin ori gin e. A l. D u p aca d . la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c. D ardania i M oesia. Iv n escu ). î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat.a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. toate fii nd d e ori gin e latin .m o e si c i a c on t i nu at. D ar cee a ce au ad u gat sla vii. a tî t l a . i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s. In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. esite «tran sfor m a r ea. E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G.M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o . li m ba latin . i a r m a i tî r zi u. într-o an u mit regiu ne. p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e.

XLVII. ( criticabil ). LV. v o i . Vechimea cre tinismului la români. V. VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. credin e. 1962. 497²516. 5²6. : IOAN MU. 64²84) . I. vezi lui E. n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. 62²73. 1911. 74 p. r SPINKA. 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor. i ( i în voi. an. 1936. IOAN R MUREANU. p. Publie sous la direction de. 11²12. p 17²20). practici în «Anuarul Inst. Bucure ti. NICOLAESCU-PLOP OR. . > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK. EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours. Confe-îre ti. I. R e l i gi u n e a . I. revist de istorie».d a c i l o r v e z i : A L . 146²165 . 1937. Pages d'histoire. în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. 1902. 1937. S Â N D U LE S C U . 1918. 5. voi. an XXXVIII. Bucure ti. în G. Zei. p. 350²363). 813²828. B uc ure ti. în «Studii. p. sec. A history ol Christianity in t he Balkans. Par is. p . C.. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie.R. 1945²1947. an.O. De la Zalmoxis -Han. 2 ia 1906 (ed.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. I. nr. Cre tinarea românilor. p.. an. în MA. N. CONDURACHI în B. 1953. 1944²1948. id.. Paris. Cre tinismul atic. IV. 1. 44 p. 56 p. 1969. p. B u c ur e t i . PIPPIDI. 1 9 8 6 . p. edizion e a nastat i ca. M.' VASILE PARVAN. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu.ioas . p. Chicago. 1 12. Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . Scriitori «<n epoca str român . ru . Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. în «Ortodoxia». azi dep it ) . ANTON D. Contribu ii la stu-lismului daco-roman. 933. nr. IV) . POPESCU SPINENI. ed. Bucure ti. Roumanie. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. (criticabil . 1974. I. în voi. I²IV.B. VELCU. an. E. _ |_ 1 h . DÂICOVICIU. V lenii de Munte. Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. an. 1975. LOZOVAN. nr. COMAN. p. DOBRESCU. 20²55. M1HAIL MACREA. p. 64 p. In jurul iui în Dacia. C. 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . Bucure ti. RUSSU. MIRCEA ELIADE. Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. Buc ure ti. în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976. III. XXVI. II. Aux i christianisme daco-scYthique. Studii clasice». 1924). 1958. 634²650. 1980. 1929. Berlin. Via a în Dacia Roman ... 3²4. MILAN ESAN. 256 p . Vechimea cre tinismului în Dacia. Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân. nr. Blaj. 3²125.53_614 . 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. Contribu ii la istoria veche a României. D. 1. Bu cur e t i. . p. p. nr. .. 1909²1910. an. ELI. 4. nr. Roma . 61²139. IOAN G. I²IV. r p. r r e l i g i a g e t o . 19 80. 110 + IV . 1948. Originea i vechimea cre tinismului la români. ERB NESCU. XVI + 223 p. E d i t ur a A c a d e mi e i . 1933. (1934). 1979. 1976. Religia geto-dacilor. 1934. 1 9 ² 3 46). 1 «Candela». 1967 ( lucra r e fun da ment al ) . JACQUES ZEILLER. I. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. 1967. Cern u i. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». acum dep it ) . p.

A l. R o setti. î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at. pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ). D ar ceea ce au ad u gat sla vii. R o se tti). l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. toate fii nd d e ori gin e latin . în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G.a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. în c e pri ve t e li m b a r o m ân . P an nonia. n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre. a ezate în spa iul carpato-du n re an . singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. at î t l a . a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. iar m ai t îr zi u . E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. adic în D acia. într-o an u mit regiu ne. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i. p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii.II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o . « pri n ori gin e. este o li mb latin . A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. str u ctur i vo ca bu l ar. sin ta xa. li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate. li m ba latin . este «tran sfor m a r ea. i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. D ardania i M oesia.m o e si c i a c on t i nu at. L i m b a ro m â n . D u p a ca d . Iv ne scu ).

beseric ). ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV. D. dup o alt formulare. etînd aceste cuvinte. P. care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei. Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. C. inclusiv în Dacia l rean . Al. în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau. prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313. = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . N. ispit . Moldova). Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. riu.ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos. Iorga. Hasdeu. iar altele au fost create pe loc. P. Xenopol. ermeni din lumea roman p gîn . Rosetti. în teritoriul «caranic». de-a lungul Dun rii. cercet torii ² istorici. P. anume pentru exprima>r no iuni de credin . înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin . în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. a cedat cre tinilor. un fel de judec tori e. Giurescu). Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. bisearic . O. dar au primit un sens nou. deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. . Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin .Panaitescu. pentru s vîr irea cultului. Densusianu. adic Pannonia. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. A. C. îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. Superior i Moesia Inferior. mîntuie te. Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin . al cree tine. Dardania. precum i zona sud[ învecinat .

chur ch ² engl. c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). Dum n ez eu ( ar o m. di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii. pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu .Xrjsia). chi es a ( i t al .a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne. de und e î i au i numel e. i gr ej a ( por t ugh. Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . 7²8 i 11). ) . de or i gi n e gr ec eas c . 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ). I V. di n acest cuvî nt . kyr kan ² suedez ). î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut . Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s . kxY. De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c. i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . Domne Deu s. s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop. Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus . C u t i mp ul . ) . ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . t ot î n case par t icul ar e. nu mi t e b as i l i cae . î nt r u cî t ei nu voi au . Cu t i mpul. XX. î n l at i ne t e.a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat . 11) . Desi gu r .a gen er al i zat . l a î nceput de or i gi ne gr eceas c .- . fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. De f a pt . . pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n . aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV. ) .e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . i gl esi a (s pân. Ast fel..a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) .. b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) . cap. Fapt e II. Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. veche i n voc a i e p gî n . i ar î n veche a f or m p opul ar f r i . s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne. > -. s ub n u mel e d e bas i l i ca. adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu. I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. di n c ar e s . -!. Deci . d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/. n o i u ne a s. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV. Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti . tr ecut apoi î n limba l at i n . 46. du p cu m a m ar t at mai s us . ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II.

cr tsun. adic ziua Domnului. Sextil Pu cariu. Natale etc. m). cu Maica Domnului. Pentru a evita o acuza ie de arianism.)- .1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la. Panaitescu . i ² prin extindere ² îns i s rb '. i meglenorom. c rt-alosit în popor. Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. duminic . creîn lat. provine din latinescul calatio (acuz. istrorom. între care : Pericle Vasile Pârvan. dumireke) iin dies dominica. se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice. lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori.ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. vulg. ital. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui). creation..) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns. Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie. creatiun). termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui). cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii. u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV. pentru anun area lor din luna respectiv . i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio. P. Al Rosetti. ologia cuvîntului Cr ciun (arom. c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii.a. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice. Nicolae p. Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun. Noel. în 1 st la mas cu Dumnezeu. zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte).inic (arom. meglenorom. .a. Teodor Capidan.

F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r .a r e = a p z i. C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha. a i n e ) . înt oc mai ca dies d o mini ca. p o p u l a r P â q u e s fleurie s). A stfel. P entecote . paste. R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a. i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. î n aro m. sl a vi i e t c. pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt. pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ). î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e. c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e.D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c. d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e.T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d .oafq = cincize‡ci me (fra nc. cale n d ae ). d e la pesah. p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e .C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) . ci l e . C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit. meglenor o m. festa).a d at u n c a r a c t e r c r e t i n . In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c . pa ti . paste). i în c r e ti n i s m . la fel ‡. u r ri i p e -. c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului.. C u vîntul s rb to are (aro m.a a d o pt a t i l e . în ar o m â n : ar u sale. în m e gle n o r o m â n : ru sal ). F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia). z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo . în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor. i t al i e n i i .a p u t u t î n l t u ra . D o m e nic a delle P al m e (ital. . meglenorom. ital. r at at a ). a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc . istrorom. tru pe ti i su flete ti. în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r. paste. C al e n d ele di n ia nu ari e. . fete . într-o alt for m . adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor. c orin d ). p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a. d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. tr e ce r i. P ent ec oste).v.. sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a . c a i f r a n c e z u l p â q u e s. zi a p o m en irii m o r il or. ital. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. care se pr zn uia pri m vara.) etc. în grec. In C azania lui V arl aa m.

în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine.. poman . în primele trei secole mai mult în ora e. la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom. ca i înt sinonime cu cel de so . ca i în cel popular de azi. priveghere (din pervigilare). legem). cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»). Men io-iptul c pîn azi. ui a boteza (resp ectiv subst. terlic).. om de r itor într-un pagus (sat). Crestus. sub Aur elian. în sensul s u profan. men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic).ntul p gîn (arom. bates .. cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn.Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc.. în secolul IV. Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. De aceea. ntul lege (arom. credin . p tezd . comind sau comindare. a r posa (din ire) i altele.mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. derivat din terra)... Dup p r sirea Daciei. Cre tin (arom. botez). i megl. ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium).‡ megl. cuvîntul cre tin.‡ fede în ital. Cuvîntul acesta e chi. cum se numea Mîntuitorul în lgar . b rbat. în graiul vechi bisericesc. care t ia i fierbea intestiificiilor). în mersul s u biruitor cre tinismul .înt (din monumen-tum . leadze) deriv din lex (acuz. b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. s-ar fi p strat v ini ial)- . morw. din latin e te fi mtrat din limba greac . în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri.. ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo.. eriv din forma latin vulgar chrestianus. pîngîn) vine din latinescul paganus. a fost cu terranus ² ran ². grecesc a trecut curînd în limba latin .dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest.) i p rerea unor cercet tori. Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu . are de religie. de la forma Chrestus. a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. istr. cînd cre tinismul a iqie oficial . . în latina vulgar monimenminte (ossamenta). c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s. în unele p r i ale rii. în graiul or. în timp ce la ara se religia pagin .

a împ rt i. în ital. din ap ² boteaz . a se împeli a (pentru a se întrupa. din filius .. Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. cu ajutorul poporului de limb latin . derivat din filius). în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. Dup opinia unor teologi. în sensul de revenire la via ). preft. minduire). termen folosit pîn prin secolul XVII. credin (din credoere. din locus sau vulg. epiphanie . martur (pentru martir. mîntuire. în în elesul de a p stori).. la fel. r scump rare (r s i comparo-are). din acela i credo-ere).. Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav). fetiola = fat . adormire (addormio-ire). credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. form popular din verbul vivo-vivere. fiin (a lui Dumnezeu. împ rt anie (in i partio-ire). vulg. din adjuno-are).. credentia). cu sensul de enoria . tria). preut). istr. A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere. dar i v rgur din vulg. celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). brînz i lapte). împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. fientia). Treime (tres. istr. adzun. a tr i. \ . Fecioar (Maica Domnului. filianus = fiu spiritual. termen arhaic . care avea în elesul de martor . în sensul de «univers»). din facies-ei). Boboteaz .. pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. celelalte limbi romanice au derivate din Pater). C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. a ajuna (arom. din latinescul martyr-is. vulg. din pellis = piele). impexium = împ r ie). virgula . f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin . vulg. în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. Fiu (al lui Dumnezeu. vulg. din fioeri. fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup. din latinescul familiar tata . derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare). Tat (pentru Dumnezeu. suflet (din suflo-are = a sufla. trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine. altar fmegl. vulg. inaltiare). în l are (in-altare. locelius). forma ie popular str romîn . epifania. luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. pi. l ca (de închinare. episcop din episcopus (gr.. sufflitus). ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom. încetarea mînc rii de ca . p resimi (postul Pa tilor. din vulg. din guadragessima = patruzeci).Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc. cuvintele a mîntui. «martor» al înv turii cre tine).‡ tot a a fin. poporan (din popularis-e. ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare.

martie ² mart sau m r i or. din inclino-are). Sîn înpe/tru. sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc. ingenuculaie. Jovis). ncurun . mai ² florar. din acuz. acuz. septemb rie ² r p ciune. Veneris (a Venerei).iin altare.. Sîntilie. Mercurii (a lui Mercur). . De pild cuvîntul sâptâmin. aprilie ² prier (în aro'rir). Saturn (a lui SaSolis (a soarelui). ndzinucled-z. acuz.. din genuculum = genunchi)..a.megl. lui Jupiter. din* ). Sînnicoar . iulie ² cuptor. cu diminutivele nuna i n na ('arom. rug ciune (megl.. Sîmedru. din caelum). asemen ea. a se ruga (rogo-are).. istr. ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. (arom. nunt (pi. ancurun. p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion. s nt din sanctus. minune (mirio. a închina (arom. din juro-are). gen. mi). arom. . Sîntoader. din limba sînt la origine latine ti. rug .. rogationem].‡ megl. o Ingenunchia (arom.. acuz. paI. cuminic. din comrnunico-are). zur. prin sabbaitum i dominica (dies). F pecat.‡ megl. i megl. octomb rie ² brum rel. cer (arora. din angelus. Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum..gustar.. p rinte (din parens. nun... arom. Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate. a i (arom. dzur . e (din credo-ere). mi-nclin. istr. decembrie ² undrea sau indrea. din nuptiae sau nuntiae)... i oicat . luat din grecescul 6 OC SX OC. din corono-are). altarem). 1. Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. tser. Sînziene . adic luna Sfîntuei (arom.‡ megl-. februarie sau f urar. nun. timpl (templum). istr. i megl. din vulg. nobrumar. anzinuclu. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou. nunti. cruce (arom.. i megl.. i megl. din peccatum). Martis (a lui Marte).. a toca (tocco-are)... sipt mîna . samt . i megl.. s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea.. In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine. încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor. p cat (arom. angil). Andreilu).). p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar. Sîntam rie.. acuz. din crux. i). Sîngeorgiu. iunie ² cire ar sau cire el. crutse. a cumineca (arom.. sîmtu . sînt sfînt. rug tsuni. Actualele numiri ale lunilor.

D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar . c u m vo m ar t a î n alt l o c. evan g helie.T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n . cu m s -a î ntî m pl at. fid es (cr ed in ). f u r i n d u . assu mp tio (în l are). ca r e s .a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i .s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . i c o a n a e t c . A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² . care acti vau i în n o rd u l D un rii. pa te r (tat . p rin te). ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. d e alt fe l. so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. crea tor m un cii (f c torul lu mi i). t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i. ep i sc op. red e mp tio (r sc u m p rare). d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . bi blie. re m i ssi o (i e rt ar e ) . diacon . ecclesia ( bi seric ). virgo (fe cio ar ) etc. pre scu ra. pre ot. D e a lt fel.a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it. D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t . mîn stire. w u i . reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . în D acia pr o pri u -zis . in ca rn atio (întru pare). i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in . A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc . a p o st ol.m o. lucru de stul de u o r d e î n f p t u it. N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. ora tio (ru g ciu ne). în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n . ci ter m enii m en iona i mai sus. D i m p ot ri v . p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n.. C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m. fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. resm re cti o(î n vi e r e) . c l u g r . litu rgh ie. e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i .

Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. ajunau miercurea i vinerea. care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî . care este un Tat drept i bun pentru -to i. la ca r e cei b uni vor cl ti i. Cre tinismul dabo-roman.. c Fiul S u.i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus. Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora. \ j | '1 . Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t. Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor. f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u. meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. Ei se rugau lui Dumnezeu. ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. este cel mai bun argument pentru o cre nare.C o n c l u z i i : Din cele expuse. a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. Domostru lisus Hristos. c ci nuri aceast popula ie putea s . Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic. dac nu generala. entru exemplificare. red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr . in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ). in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei. iar o p arte înc din secolele II i III. Prin botez se îniau al i semeni ai lor. c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t . adic numai în fosta rovincie Dacia Traian . privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . Pe cei p c to i. îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. 'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor. în orice caz în mare parte. Dovad slnt cuvintele din aromân . din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin).

. Lu mi n din lu min . D o m n u l d e vi a f c t or u l. p rec u m în c er. îi cu n u n a hi cî legi. *‡ ² isloria B. a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it. P astile sau În vi ere a D o m n ulu i. . Fl oriile. îi bote za. îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e. C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. n sc u t. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii. P r e ot ul l or.-iit 4 ztib. R u saliile. su r orilor i p rin ilo H r p o sa i. so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c . f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. i s. pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d . S întionu l. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t . S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca. D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. C ar ele e ti în ceru ri. S în t m ria i altel e. Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . în fa a c r or a se î n ch i n a u. C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m .R. în care er au a ezate o se m intele fra il or. sfin ea sc -se n u m el e T u. C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. a a i pe p m î nt. vi e î m p r i a T a. i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. c ar e le er a ca u n p rin t e. al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. ce l p u i n o d at p e an . D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. sfîn t .C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci.n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. î i î n v a. C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. fac -se voi a T a. at o t iito r ul. i ar n u f c u t. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt. F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t. a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . c u alta r.O. i în tr u u n a. A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ). în l area. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii. tî m pl i c ru ci. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e). C r ci u nu l. a p o i î i cu mi n e c a .a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri. i în t r u D u h u l S fî n t. S în gi or zu l. iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori.

Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. 1962 ( i în voi. p.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. XCVII. an. Bucure ti 1961. XXIII. 1956. NICULAE M. XXV. PETRE . 82²83 nat). Bucure ti. IONESCU. în voi. Bucure t i.S. CAPIDAN. Incer-ipra semaseologiei române. 1945. an.m. c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. Bucure t. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. an. H. omân I. LXIII. ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. AL. Niirnberg. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. ed. nr. (îndeosebi p. c . XIV + 457 p. nr. . Dictionnaire etymologique macedo-roumain. 607²611 i an. P. 1940. XXIV.O. 3 ²4. 1²4. DicEtimologico Rumano.. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. VI²XI (cu mai multe p r i). . LVI. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . filologice i arheologice. 452²459. I. 1975. 11 1264²1276 . 1984 . an. p. Terminologia cre tin la români. . p. 119²164.). Bucure ti. Cuvintele cre tine în limba român . Iorgu Iordan. Privire general . 226 p. 1²2. 1984. Bucure ti. în general. IV NESCU. 4 fasc. ( I ) + 829 p. G. IV. i. p. Buc. 1902.. 97²140. ecclesia. Candrea. Di ctionnaire d'etymologi e iane. nr. Bucure ti. ed. Element e latine. 1980. 1960. 1913²1944 i u . 264 p. dorice. 1986) .înBO~R. DUMITRU ST NILOAE. Floriile i savMlia. CANDREA i GH. VIII. ia cre tinismului la români. T. 217²266. nr. Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. 1870²1879. sub red. I. voi. Argumentul filologic. ACADEMIA R. 6²7.. 1985. c r r i s p e c i a l e : G. Ia i. XVI + 766 p. PAPAHAGI. CONST. 1943. 1963. DENSUSIANU. 1882.. imbii române. Etude de stratigraphie linguistique. G. CHI U. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman. Dic ionatul enciclopedic ilustrat. X. 1926. Alexandru Graur Coteanu. Bucure ti. NICULAE M. 1955²1957. 1887. 1907²1914. De la pri. în BOR. magyars. tom. p. p. A. 1963. 28²64. AEBISCHER. A ² Putea. ( II) . 1958. Ele-aves. 182 p. B LA A. în GB. Bucure ti. Histoire de la langue roumaine rigines. Istoria limbii române. p. p. Ba-i BOR. nr. I²II ( î n 5 voi. U. XL + 889 p. IOAN U. de CIHAC. 1973. Qlaube und Aber. ! II. POPA-LISSEANU. Rcligion. XXXI + 510 p. I. în ia lui Traian». 343²359. 3²12. 802²822. XI. turcs. LAZ R INEANU. 207²224. în B. Bucure ti. 2 voi. 2 voi. an.L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes.R. Franlcfurt. Romanica. PASCU. an. în MO. Introducere în istoria limbii române. Limba latin . Paris. 1971. nr. Ia i. lui Sextil Pu cariu. Bucui l l .. La teinisches. G. Dic ionarul limbii contemporane. Bucure ti.i 1910. 1923²1927. MIHAESCU. 1964. 563²590. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. 85²144). 1978. I. ROSETTI. Bucure ti.' lapriveghetoare.R. Byck. ION POPINCEANU. D. SEXTIL PU CARIU. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române. iua . în MO. N STUREL. . A. FILatina dun rean . Heideîberg 1905. 312 p. POPESCU.R. 1925. româneasc ». ALEXANDRU PHILIPPIDE. a II-a r Buc. 4 voi. nr. XI (XV). XVI + 223 p. 1472 p. Buc. I. greco-modernes et albanais. an. Dic ionarul etimoloimbii române. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român .) sub red. TH. I. 1883. LXI. 7²8. CANDREA i O. p. IONESCU. în «Revue de linguistique roXXVII. Originea u. A. DICULESCU. ALEJANDRO CIORANESCU. ADAMESCU. [n der rum nischen Sprache. topo-olclor i etimologie. p. 32 p. 363²377. Dic ionarul limbii room. p. PÂRVAN. 4²6. C. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I.S. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna. nat). în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J. 1968. . Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti. ed. i ed. p. în MO. 1938 nr. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I.

In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. Domi ian (81²96). relatate în cartea Faptele Apostolilor. întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. Marcu Aureliu (161²180). au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). apoi de august. mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea . Traian (98²117). Septimiu Sever (193²211). Pentru o mai u oar conducere a imperiului. Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. Maximin Tracul (235²238). Ele nu au fost conti nui. Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor. cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. adic a lui Diocle ian. Deciu (249²251). Antonin Piui (138²161). i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). care au primit cununa muceniciei. Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. Valerian (253²260). în ori ce caz. Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305).III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. Ne intereseaz numai ultima persecu ie. de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare. dar. întîi cu titlul de cezar. spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i. Hadrian (117²138). Maximian.

prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii.tului. apoi august peste Occident. în sfîr it. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat . în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict.au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . Tot atunci. sub numele Scythia Minor. Din jqe cezar. prevedea d lâca urilor de cuît. fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. care pot fi considerate drept primele . impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². Licinius (307²324). Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident. fiecare alegîndu. clin 24 februarie 303. în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul. lezl n uirea persecu iei sale. în acela i timp.i str mo i ai no tri daco-romani. care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. c mama acestuia era o p gîn convins . care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor. C onstantin cel Mare 337). Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. mul i au r mas necunoscu i. fiul lui Constan iu Chior. In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. a Illiricului (capitala Sirmium). Primul. o lista ‡ din secolul VIII. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. care st la baza calendarului ortodox de azi. Diocle ian a fost instigat mai muit riu. scris prin 370²380. Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu. care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. Martirologiul numit mian. Acum a devenit provincie >gea de azi. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti. imian pe Constan iu Chior. în Orient ajunge poi august. interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. o compila ie din secolul VII. S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice».i cîte un cezar.

dup numele. Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei.xiS-Mjir9XJi£. ora c ruia. P robu . Astfel. func ionari. -jy‡... In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman .. în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia. în ziua de 6 aprilie 304. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare. Lup a .s u. în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce». . la 26 octombrie 413. în ziua de 26 martie 304. zi în care se face i pomenirea lor. de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox . Emilian din Durostorum . ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic.«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris. Ei au fost îneca i în rîul Sava.a. Tot în Sirmium.). rani. . Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava. fie In alte împrejur ri. prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic.U. pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima. Moesia Superior. în care i-a a ezat moa tele. cite i ². Dardania i Dalma ia. car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite. iar alta în Sirmium.: y!::. prietenilor i ale guvernatorului Probus. S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian. rudelor. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu. preo i. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei. . t. negustori. Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie.?.a. b rba i sau femei. Moesia Inferior i Scythia Minor.). originari îns din ora ul Singidunum. mul i solda i din armata roman . Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi.slaviiJ^â. Dacia Ripen-sis. apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni. dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea. diaconi. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii. La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie. Dasius din Durostorum sau Axiopolis . Zeiller.<-.

Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. la zi Ni ). ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. sub împ ratul Licinius. în Sirmium. f c toare de minuni. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema . preolus. la 15 iunie.1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros. la 29 au.cagora de ling Sirmium (Simpronianus. In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor. au fost decapita i.ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. decapita i |je. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus. apoi cinci pietrari din carierele de piatr . la 27 mai. între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului. diaconul Silvanus. ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu. Castorius. la.Baail/a. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re.ta. pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic. men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion. convertise. osta ul Hesichius. Proba. boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . Ace tia au fost: lectorul Hermogen.25 decembrie fecioara Anastasia. Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra). localitate 'ling Durostorum. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307). iar la . Claudius. uci i într-o zi de eteranul luliu. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia). Maximus cite ul i . Se pare c to i au i anul 298. Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. îs i Simplicius). mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi).1 Ozovia. mlae. în Bulgaria).

surghiuni i aici i ar i de vîi.Dada Jprimii doi au nume romane. probabil prin anul 303.i permit orice pl ceri. prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif . episcopul Efrem al Tomisului. Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . lîng Cernavod ). Astfel. Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . i Gordian. Chindeas (Chindeus) i Tasius. avînd cinci zile de pr znuire. prin anii 320²323. mort mai pe urm . înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. iar în 579 la Ancona (Italia). m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. In Axiopolis (azi Hinog. Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi. Fra ii Argpij_^_pnLcisL. J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus. numit a saturnalelor. Vatcrian.~TS"T3 s^pTeTîîbrie. unde se p streaz i azi . Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. descoperit în vara anului 1947. Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane. Mai tîrziu au p timit Macrobiu. C zînd sor ul pe Dasius. au p îtimit moarte martiric . Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). In Scythia Minor. probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). Zotic. acesta a refuzat s .i îndeplineasc rolul. Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. Chirii. deci el n-ar fi p timit. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an. cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi).^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie). decapita i. fie în alte localit i.__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie). originari din Asia Mic . iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos. al treilea pare s fie dac). dup unele acte martirice. adic în Dobrogea de azi. între care TTTeTTrlucian. ar fi murit aici ca martir. cu petreceri de tot felul. Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului.

Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii. într-un sarcofag de marmur . sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos. ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. P rin ii lui Astion. spre Im. Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor.i-tîn rulj u converii ^Asfiori. pleca i în c utarea lui. Au . în dreapta i în stînga l zii. Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). s-au cre tinat. au ajuns în unde. imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. într-o zi de 4 iunie. Al ii îi consider «misionari» în p r ile . lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele. în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate.l . iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat . Tulcea). au p timit într-o zi de . Iniyiis (azi Dunav ). ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. iar la Durostorum r rie.a ora ului. în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar . 5 august. "AfraXo . Zoticos. e de v rsare. convertiri printre localnici. dar de mai mari. sub o cruce asem n toare. La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion).8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti. sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos. Kaaâotî. Ast. cu semne incizate i vopsite în ro u. cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. 3 altar. <DtXiTCoî). auzind de cele întîmpiate.Gl£. Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /. se g inscrip ii grece ti. nu departe de vechiul Noviodunum. /it ca mormînt colectiv. pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. 4 i 8 octombrie.tele din stînga.

de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. In prim vara anului 311. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. In curînd îns . a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). situat în apropiere). s-au mai g sit aici dou vase de ofrand . împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile. la libertatea credin ei i a cultului. deci i al cre tinilor. care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni. în scopul cinstirii lor în fiecare an. cre tinismul devine. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. înainte de anii 298²305. întîlnit în cîteva izvoare medievale. Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. Murind în curînd. Sub nivelul criptei martirice. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i. iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . prin care se proclama dreptul tuturor. la începutul anului 313. este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV. destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. Astfel. de drept i de . Galeriu. precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri». Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat . In a doua jum tate a secolului IV. împ ratul Constantin cel Mare. descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco . s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba... Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre. ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. din religie nepermis i persecutat . la 30 aprilie.Buz ului. poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251). Pe lîng resturi de oase. Aceast simpl în irare de nume de martiri. d dat un edict de toleran . Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. în în elegere cu Licinius. c rora li se acorda libertate de cult. unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie.

IV + 667 p. Capitolin. t. . fiul preiectului Durostorului i. Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton .ALLARD. se întocmesc lucr ri teologice. nr. V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . 1908. Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. (îndeosebi p. Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-. 1912. Prin -324. 3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER. 161²192. ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. :a Catolic ». Br u xell es. LECLERCQ. p. p. II. I. datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. diaconi etc. în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine. deci poporul român s-a n scut cre tin. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. 53²128) . din ordinul arului Traciei. is. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a. Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. t. XXXI. H. 1912. an. 277²291. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. A fost b tut i apoi ars pe rug. CAROL AUNER. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. 258²274). Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). Astfel. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. ba chiar religie favorizat . se zidesc biserici etc. tini au p timit moarte martiric la Tomis. preo i. HIPPOLYTE E. Martirii dobrogeni.qio licita». înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. cu episcopi. 2 voi. Par is. Sfin ii din . 1918. Les martyrs. QUES ZE1IXER. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. se convoac sinoade ecumeniH ale. BIBLIOGRAFIE: . curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. Par is. la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). 2. CAROL AUNER.

145²148 (reprodus i în voi. în B. Martirii cre tini de la Niculitel . XCI.O. 4²6. PO-PESCU. 27²25.R. Epiktet und Astion. 41²42 i 43²44 . XXIV. XLI. 5 ²6 . an. De la Dun re la Mare. I a n. la p. A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure. nr.. M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H . R. Gala i. IOAN I. nr. 1975. Sibiu.. P. nr. NICULAE M. 1. de Tulcea). nr. an. Hommagc d Gr. p. în «Dacia». 464²471 . 1972. 1946. 123²126 . p. p. Bucure ti. Les martyres de Du-rostorum. p. 547²564. Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na». 1.R. 1942. N S TUREL. RAYMUND NETZHAMMER. 17²26. VI. 1973. . nr. Sfin ii m r. 1934. an. Un martyrium descoperit la Niculitel..R. p. HIPPOLYTE DELEHAYE. în B. XIV. p. Nicodim Patriarhul României. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. în Analecta Bollandiana. BARNEA. 1. S. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor. Bucure ti. 2. în B. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). BAU MAN. la Niculitel. Tulcea. 1973. Gala i. p. 111² 126. descoperit la Niculitel (jud.. -. 1972. 3²4. 4. în ST. nr. în voi. p. 24. în B. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul. XCFV. 3²5. 1954.O. POPES-CU. p. t. nr. în SCIV. T. Les martyrs Epictetc et Astion. DIACONU. II. 74 (trad. XCI V. 1944. Martyrion-ul de la Niculitel. Martiri cre tini in rile daco-romane. 1²2. . VICTOR H..O. Saint Emilien de Duros-torum. Stin i i martiri la Tomis²Constan a. Sale Dr. V. în MO. în voi. an. 3²4. 78²84 . MarUri cre tini la . Tulcea). Bucure ti. nr. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel. descoperi i în anul 1071. 1970. 1968. P. Despre data p timirii lui Zotikos. B a zi li ca c u I. p. an. nr. ENE BRANI TE. an.O.. 5²8 . Bucure ti. p. BARNEA. 1973.R. p. 4 p. t. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep. 5 80 ²5 86. p. 699²709. în «Telegraful Român». G. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. PETRE DI ACONU. LXII. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi.R. Ka.t. p. . nr . 133²207. 6² 10). David Popescu. p.. 1974. martyrs Singidunum (Belgrade). 1987.. LUP A. în B. XXVII. în lumina m rturiilor istori ce. epigratice i arheol ogice. p. I. 1²5 . Bucure ti. SIMION RELI.. al lui R. 1973. p. în SCIV. jud. NETZHAMMER. 3²4. Omagiu I. p. V. 278 ²283. 1913. P. nouvelle serie. Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi. p. mitropolitul Ardealului. 1972. an. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). VICTOR H.. p. în «Buletinul Monumentelor Istorice». nr. nr. an. p. 1²2. BAUMAN. V. R MUREANU. 1940. 91. 20². 1971. Antipa. 5²20). 1979). Bucarest. Prinos I. 1967. O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. . 1977 (ed. Nicolae B lan. 704²727. II. Bucure ti. ENE BRANI TE. 75²117). Buz u. i^ u ^ ^ . în B. XCI. p. în ST. Attalos i Philippos. în Ana-lecta Bollandiana. 218²228. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice.O. XII. 22 p.Tracici i din Moesia. în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. extras din voi. p 219 ²228 . 1928. p. an. p. 1981. BARNEA. 204²212. nr. PGPALISSEANU. S. 1938. IOAN PULPEA (R -MUREANU). 90. nr. Spiritualitate p. Jn «Dacia». 5²45. 7²8. 1973. 89. 1946. XLI. . 1989. Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. an II. XCII.O. în RESEE. I. 189²202 + 16 fi g. Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi. nr. FRANCOIS HALKIN. revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne.. în «Pon tica». 85²95. p. 1983. revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. BARNEA. p. 1972. în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine».. în «Revista Catolic ».cmassis. 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare.R. IOAN R MUREANU. p. B AUM A N.. 79²-95 . H.' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. Constanta. în voi. Martiriul sim ului Dasius. Preo i de mir adormi i în Domnul. 1913. Sibiu. BAUMAN. 975²1011 . IOAN R MUREANU. 125²140 F TEODOR M. Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936. ENE BRANI TE. 19 76 . p. în voi. Die cristlichen M rtyren am Ister. 1²2. Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric. --. CONSTANTINESCU. FRANCOIS HALKIN. LII. an. actului de Prof. I. 34²62. XVI. Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. 224²230 . 633²641 . Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. NESTOR VORNICESCU. I. marlyr sous Julien. în voi. P. p.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

De aceea. pentru treiscenii. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit . în anii 69. iu. ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. care era un val roicat acum. >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. De pild . la Sucidava (azi Celei). în cursul icesta i-a pierdut via a (378). cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. Dup a ezarea acia. Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii. unde au întemeiat un regat. île Athanaric. A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. desr sfirate.numai în secolul IV. pîn la «brazda lui Novac». procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re. Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic. în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. atacînd i învingînd pe go i. iar ostrogo ii au izbutit. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. La au contribuit mai mul i factori. au Hin rea. predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. au avut noi lupte cu imperiul roman. existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. go ii au fost înfrîn i de huni. între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii.de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens. N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . a ajuns din nou sub st pînire roman . O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. Faptul c popula ia din Dacia . undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. mul 376. acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. s ocupe Italia (493). un. oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii. Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. Constantin II. Mai ttîrziu. ipia muntean . la gura Oltului.

cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i. de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. Se tie c în 332. Dacia Ripensis i Mediterranea. cea de cite sau lector . i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini. care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia). a înv at i limba latin . c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. acum daco-romani. dar nu în Antiohia. Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. In genere se afirm c în anul 341. ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. erau. Probabil unul din p rin ii lui era got. în anul 336. Dup o ipotez mai nou . care se vorbea în aceste p r i.‡ probabil de însu i Teofil. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas). unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului. ci la Conatantinopol. deportat în « ara go ilor». fost al Nicomidiei. avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. poate. Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie. a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei). Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit . . p rere care ni se pare mai apropiat de adev r.vorbea limba latin . Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . Cre tinarea go ilor. S-a n scut în primul deceniu al secolului IV. hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. Ulfila. Ajungînd la Dun re. unde s-a asimilat acestora. Prevalitania. dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului. Moesia Inferior i Scythia Minor. . La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani. pe la mijlocul secolului III. cu excep ia unor ora e. teritorii de limb latin . Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. pentru c Moesia Supe rior. care era un ortodox. num rul cre tinilor s-a înmul it. care ineau de prefectura Illyricului. Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». Dardania.

o activiitate misionar de 40 de ani. iceean i numai mai tîrziu. împreun cu un mare ona ionali cre tini. . itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich.t i episcopul capitalei erau arieni. C u acest prilej.istoricii Socrate i Sozomen. Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). Cînd a fost cazul. Ulfila a fost la început ortodox. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . pentru cei de un neam cu el. pe cele grece ti. condu i de Fritigern. de c tre împ ratul Teodosie (379²395). el a creat un alfabet propriu. Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). dup al ii la Durostorum. i a început i Bibliei în limba gotic . mei atît împ ratul cî. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop. Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. cum se nume te traduare la baz textul grec. a creat cuvinte noi. fapt consemnat de ocrate i Sozomen. gotic. l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. ob inînd. unde emat la un sinod. «Biblia gothica». din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. unde i-a r rea evanghelizatoare. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . mii 370²372 a izbucnit. drept de azil din paratului Valens. în nordul Dun rii. o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c. a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit.r e go ii cre tini nord-dun reni. au tre>esia. ma de spiritul limbii gote. fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. care erau arieni.ca cu însufle ire pe Hriistos. Ulfila a început s pro. din interese politice. la st ruin ele lui Ulfila. iar unde n-a g sit cuvinte potrivite. trimi înd misionari la cei din neamul s u. cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod. s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. care profit de situa ie pentru a le impune orerian . Dup p rerea unor cercet tori. o alt .

Probabil i-a sfîr it via a printre go i. în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. originar din Mesopotamia. unul cu numele Eutihie.uci i atunci). cu unele date biografice. i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. a hirotonit i el al i episcopi. originar din Capadocia. timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr . care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. din cele înf i ate pîn aici. Rezult . între care cunoa tem pe Uranius. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. Din Izvoarele .Unul din ucenicii s i. între altele. a fost continuat de ucenicii s i. via a i sfîr itul lui Ulfila). Audius. Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric. greac . între ace tia. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. latin i got . Chirii al Ierusalimului. originar tot din Mesopotamia. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. între go i. un localnic. R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens. Auxentius. condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi. care aminte te de unii martiri go i i per i . Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c. 315²403). vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. în jurul anilor 347²348. care trecuse în nordul Dun rii de dou ori. a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u. este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. întrerupt în 348. La rîndul s u. Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. Dup moartea acestora. Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. cu titlul Epistula de Ude. i Silvanus. Trecînd i în nordul Dun rii. suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens.

cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . i anume despre Sfîntul Sava. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. cunoscu i cu nuin afar de al ii. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. . dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul. în total 26 de martiri. ea sa este relatat de un izvor contemporan. fost Sfîntul Nichita. pe malul asiatic al M rii de Marmara. Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. ba i. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici. prin anii 370²372. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . în anii urm tori. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . un c lug r Arpila. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen.. ntr-o zi de 15 septembrie.iu din imperiu. reîntor i în Gothia. c tre de e însu i actul s u martiric. Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. i fiica ei Dulcilla. ars de viu. ca i martirii din calendarul got. cu ajure tinului Vellas. deducem c era ortodox. care. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. iar GaVellas. anonimi. îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. Dulcilla a r mas acolo. Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia. rtiriul Sfîntului Sava. e afla o colonie de go i cre tini. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. scris 3² 374. 7 femei i un altul. la Cizic. au fost uci i cu pietre. care le-au transportat. Drept r zbunare. într-o zi eptembrie. s * -. în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. so ia Dnduc tor got. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul». p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie. precum i din alte acte martirice. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric.

i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. pe ascuns. al c rui nume nu-1 tim. revenit între timp. Preotul Sansala i Sava au fost prin i. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. cîntînd psalmi în biseric . persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere.Din cuprinsul scrisorii. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. Din aceast pricin . fiind în vîrst de 38 de ani. S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372. Rhotes-theos. care a ofensat pe Atharid însu i. între p duri. In acela i timp. în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. O z pad abundent a troienit îns drumul. Sansala (Sansalas). între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. a sosit în sat Atharid. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. In fa a r spunsului lui Sava. pentru a pr znui Pastile împreun . arhiepiscopul Ce- . Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. peste Dun re. într-un sat din Muntenia de azi. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). care l-au alungat din sat. oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. La acestea. . reiese c Sava era grec de neam. la p stori ii s i. cu o ceat de prigonitori. fie în Moesia. lucru pe care l-au refuzat. substituite de ei celor jertfite idolilor. Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. dup cum ne spune actul s u martiric. aruncîndu-1 în adîncul apei. fie în Scythia Minor. ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. a cincea zi dup Pa ti. adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. în «România» fPwpavta). unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. Sfîntul Sava. care tr ia în feciorie. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp. credincios ortodox. I-au prins un butuc de lemn dup gît. Aici 1-a g sit pe preotul Sansala. la preotul Guttica (Guththicas). fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got. astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. Acest lucru a sup rat pe p gîni. Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. post i rug ciune. iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. Pe drum.

tot un capadocian i probabil rud cu el. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i. rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului.n. n. j timise Sfîntul Sava. redaclimba greac . A a se face c prin 3 _ 374. Iunius Soranus.). data dup primirea darului. Probabil ele : la Tomis.) care este învecinat vostru» (Scythia Minor. în a c rei metropol .il). care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia.din Capadocia (c. Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia.n. în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». Astfel. Iar în cea de-a doua scrisoare. In acest caz. termen rezervat clerului i în3i episcopilor. strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin .av£av) care ar fi Scythia Minor. de fapt. era Vetranion sau Bretanio. au fost trimise în Capadocia. deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. . )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus. este actul martiric al Sfîntului Sava. el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava. ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne. n. lup toate probabilit ile. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis. ci lui u al Tesalonicului. Mai mult. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j.n. Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. care. atmi'c ni. Cercetînd îns cuprinsul lor. deci cu Vetranion. Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan. iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion. pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului. 330²379). Era i firesc. episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare. atestat în gur în scaun în anul 369. Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava. deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. Kmq oniyiiu iiiiaat uou . «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo). n. iar de aici.

care aveau de asemenea nume latine. C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici. apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. . preo i.u jertfit via a pentru Hristos. ' Ca o concluzie general . cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. fiind aici biserici. putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România). ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea. în stîr it. Atît numele capadocian. precum i Sfîntul Vetranion. se pot des prinde mai multe constat ri. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens .L UI J U A U U . înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. 8 ² Istoria B. pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ). cu popula ia daco-roman . Mai mult chiar. Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» . Despre Sansala. pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava. s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman . de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . acesta. desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. dup cum îl arat i numele. guvernatorul Iunius Soranus. se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor. amîndoi capadocieni. . constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i. ceea ce pare pu in probabil. Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni. în primul rînd. era got.H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici. . originar poate tot din acele p r i. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i.R. considerat got. încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia.o. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia.

Friederich Miiller». A. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar. t. p. J. 1972. 198. IORGU STOIAN. 1967. p. IV. primul preot cresroman atestat documentar.S.. 936²938. p.O. (p. C. în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique».R. 1972. Studii patristice. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). Les ades de Saint Sabas Ie Goth.O. Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia. Bucure ti. VASILE PÂRVAN. Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain. în B. 710²715 i 720²727. 134²139. în G. 146²150 (cu cele dou scrisori.R. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). 685²710. p. 1053²1070 . C. EMIÎ. R. (mai ales p. Stîntul Sava martir got. mitropolitul Banatului. 1. Studiu introductiv. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. în S. Stîntul Sava «Gotuh. . nr. Migne. voi. 5²6. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. 1989. Paris. VASILE GH. anul XXI. 1983. 1918. p. IAN POPESCU.. PETRE JREL. în «Ortodoxia». note i comentarii de. XC. h. col. 357 extras: Cluj. în «Analecta Bollandiana». 1912. nr. XLI. NICOLAE (CORNEANU).O. Auxence. p. Bând. ER BIC EA NU. Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. 817²822. p. 1970. IV²V). IONESCU. 1898²1899. Tr aducer i române ti i comentarii: G. 1972. voi.O. ZOTTU. p. p. Biblia lui Wullila. în B. în B. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . p. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec. nr. p. 121²152. 5 _ 30 . nr.). 335²388. Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi. p. Tiibingen. SIBIESCU. IOAN DINU. !. XXIV. în B. CONSTANiICULESCU. 407²542). ZEILLER. Epistola Bisericii Gotiei. în revista «Tomis» an. nr. KARL KURT KLEIN. nr. p. Ausgewâhlte m rtyreiakten. Stuttgart. TEZXE. în B.R. 149²158) .. Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor. în II. 1939. 9²10.2' P311^²328-(voi. p. Patrologia greac . GHERASIM TIMUS. p. P. 370² -517.P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . nr.. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. 1914. 175²185. 1978. 1938.. e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)". s episcop arian de Durostor.. 90. p. KNOPF i G. 1924²1925. AcreJe martirice. 550²558 ( i în voi. IOAN R MUREANU.ESEE. Buz u. XCVI. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. . p. în B. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec. Histoire et arcMolo. Bruxelles. Buz u. Timi oara. 485²490.R. La 1600 de ani cenicia sa. în M. J. în M. 1979. IOAN RÂ-*U. V. an. t..O. an. {E. în MB. în române te). 7²8.O. 1970.T. VII 1. Din istoria re[ gepizilor. 1966.. nr. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul.. Helt 2²3. IV + 667 p. I. an. 7²9. 180²193. ER-Uliila. de Istorie Na ional ». XXXI. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte. 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU. ZEILLER. IOAN IONESCU. 1911. "Wulfila.. an. 20 p. XV. p. 3²1. Dr. 0²1891. Citind martiriul Sava Gotul. . SIBIESCU. LVI. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. 273²301. J. (BHG²1607).. 1969. în M. Ies Iu christianisme chez les Goths. anul XII. 169²180 . + reproduceri. . I. an.O. KROGER. 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul. 1888. Aspecte din vechea cre tin .. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. irgenteus Upsaliensis». traducere. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi. VASILE GH. 1925. în «Analecta Bollandiana». în «Anuarul Inst. p.O. KURT SCH FERDIECK. 556²568. 1972. 1938. 20²24.B. 1929. III i IV. XXII. 1970. XXXI. în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D. 245²255). III. Saints de Thrace et de Mesie. 231²258 din acela i volum). p. 763²769 ( i extras : Bucure ti.R. 32. H. 3²i. Oxford. 3²4. p. ?7 (a se vedea i p. Paris. Sansala. 58 p. p. E. Pomenirea Stîntului martir tul. 1986.R. Bucure ti. an.. an. 146²158 ( i în voi. Bucure ti.M. JOSEPH MANSION. p 216²238) . 1930. 1883. c. 1984. XVI + 223 p. 1979..

în continuare. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. situate între cele dou Moesii. preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente. Astfel. s-a creat acolo o nou provincie. convie uind. Sirmium (Mitrovi a). în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek). capitala D up . cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii. Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. Cre tinismul în sudul Dun rii.VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia. în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. Dup cum s-a putut constata. mai cu seam pe malul drept al Dun rii. Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). Dacia Aurelian . în 271²275. înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii. SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane. Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. Num rul: lor a crescut dup anul 313.

Ulpiana (Lipljan). Oescus. existau episcopii. mai [semnate. Durostorum. probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova . Pannonia r (Prima). este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat. Moesia Superior. ia. Novae. In Superior : Singidunum (Belgrad).Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. de care ne vom atf-uri capitol special. Martis i Oescus (Gigen). Mar<bianop*olis. N ico polis (Nikiup.quae. Unii au suferit moarte de martiri. lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna). a. în Iugoslavia). i Serdica sau Sardica (azi Sofia).Hoa e aria de azi. Castra Martis. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu. la sud de No va e). dup cum doveele inscrip ii funerare. Ratiaria. i altele. Nicopolis. Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a). precum i numele ierarhilor. în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii. amîndou în Iugole azi. . fost i re edin imperial în secolul IV. în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). Abrittus. Appiaria (Riahovo). toate în Bulgaria de azi. Viminai. ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. a Ripensis : Aquae (Negotin. în Dacia Medii: Naisus (Ni ). în mediul rural. în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . azi amîndou în Iugoslavia. în Dardania : Scupi Î ). Remesiana (Bela Pelanca). Durostorum (Silistra).Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. Viminacium (Kostola ). Dalma ia i Praevalitania. sau în imediata sa apropiere : Singidunum. Ma rcia nop olis ). polemi ti. Tomis etc. înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele .mai îndep rtate de ora e.ile . Abritzgrad). . scriitori ti de limb latin . îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. Sexanta Prista. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi). Ratiaria (Arcer). p e Dun re). Sexanta (SexaPrista (Russe). dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii.P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. ca Irineu din Sirmium. încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40. azi toate în Iugoslavia.

I e c . ca n. 13 al S i n. diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. iar l atin e t e « vi sitat or e s». c an 1 0 a l S in . A n tioh ia. se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . din S ar dî c a. deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can . hor e pisc opii au fost în dre pt s . s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i). s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. c a n . 8 al S in . in stal au pr e o i. etc). pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . A n tio h ia d in 3 3 2 .r o m a n i i d e a i ci . N e o ce zar e ee. pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». ip od iac oni. a fo st u u - . pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin . cu vot delib erati v. m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. inferiori h ore pisco pilor. 2 al Si n. A u ap ru t în se colul IV i s-a u . e xorci ti). c an . 6 al S i n . cu n o s c u t d e d a c o . 13 al S in. D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i. o r. di n L a od ice e a). în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot. II e c.l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e . can. t ot u i. IV ec. U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. can . s vîr e au diferite sl uj b e. A n c ira . E i hi rot on e au pr e o i. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). 5 7 al S i n.Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot).i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis. A vea u i d reptul s partici pe. c a n. avîn d hirotoni e de e pi sc op i. s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. nu mi i i «e x rh i ». S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. D e aceea. 2 al S in . aici. în D a cia C arpatica. tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei. la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat). d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat. la. 1 3 al S in. C ateheza.

Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378. C el de o cu Tat l. car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei.»).de faptul c sub Constantin cel Mare. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria.Domm^djrjL^ijrjniuin. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau. în «Via a împ ratului Constantin». i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum. unul n scut.. Protogenes din Sardica. prin Care toate s-au f cut. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii. în toam na anului 3 25. Pentru cercetarea acestei turi. pentru a.. care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii. . î n a nul 325 . bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea. care l mureau jzp. Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. iar nu f cut. împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi.. nodul I ecumenic. în Bulgaria). fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. scria ici schitanul nu lipsea din ceata» . lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii. Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei». a fost exilat în p r ile Illyricului. au cucerit go ii. n s cut. i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod. care c Fiul este o creatur a Tat lui..irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei. care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV. în timp ul î mp ratului Valens.

la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). . unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile. i ia Antiohia (341). în Dacia Mediterranea. a luat na tere o nou grupare eretic . Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade. au pus în circula ie un termen nou. cu participan i în majoritate ortodoc i. i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour.. în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei.». Sinodul de la Sardica. voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî). numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». participînd în majoritate. . în Duminica Rusaliilor). noastre.. de unde începea st pînirea lui Constan iu. t In 338 s-au inut alte sinoade. Constan iuT~âugustui Orientului.o?). s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica. la Alexandria (ortodox). inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la.) : iat. De pild . Unul din fiii s i. început de împ ratul Constantin). în Germania). cu aprobarea celor doi augu ti. în care semiarienii. pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori. care au dus la convocarea unor sinoade locale. > .:. apropiat ca form de primul. a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor.-. aproape de Tracia. care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier.. a arienilor modera i. ultimul ora al imperiului occidental. augustul Galliei. la Viminacium. botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului.Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic. au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun. Sofia de azi). In felul acesta. în drum spre Alexandria.. unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. prietenii s i. Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare.^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337. . Constantin II. dup numele c peteniei lor. în 335 s-a inut un sinod la Tyr. convocat de papa~TuTTu. Au urmat alte fr mînt ri. numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral .

. car e. Al ii erau din provinciile Orientului. amînluc tori ai Sinodului. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus. preo i sau ere- . Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui. episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni . In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte.auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-. Gallia. în Tracia.s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi. în c de la Sinodul din T yr. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). în ciuda reorientalilor. di n 3 35 .iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie. c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. Din M. este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului. i anume Atanasie al Alexandriei.»esia Superior. au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba.iis. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman. Episcopii i apuseni n-au voit. >dox).. apoi au p r sit ora ul. Astfel. împreun cu Osius. Spania i Africa. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic. Marcel al i Asclepios din Gaza. capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV. din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin.dirju-CQldQbau_Din Qâii. La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali..jdiQ Viminacium.adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia. s nu fie admi i la lucr ri.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni. îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus. unde i-au inut sinodul lor. Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru.

Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele. rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale.. J. de asemenea. Din p cate. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i. întemni rile slujitorilor Bisericii. rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele. Can. hot rîrile. Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus.u figflg. 11 i 12"^!Tganrw îH-. canoanele 1 . 13. pîn la moarte (-j. prin actele lor de violen . falsurile lor. ' la alegerea episcopilor. 2 . inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J. în vestul lilyriculm. nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . LaMll Vilul luuiu>iior. Deci. pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . Din toate acestea. 1. la episcopul Gauden iu. afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. vinov ia arienilor i a semiarienilor. c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie.dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i. neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. Vasile cel Mare. 7. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade. incendierea unor biserici. Can. iar Pastile anului 345 la Aquileea. c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. Can. In aceste împrejur ri. De pild . Sinodul de la Sardica n-a putut aduce . 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate.. P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop.361). la irepturile i datoriile lor. cu acest prilej. f r consim mîntul aceluia. pe semiarieni.i reocupe scaunul din Alexandria. fa de ereticii arieni. 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar . CJJAS din Singjdjjr^urn. El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. Sinodul a constatat. în a doua jum tate a secolului IV. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . 8-a dovedit. referitoare Œ»-> r. pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora.

centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu .a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria. A st fel. car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i. i a p r ut n oi er e zi i. augustul_Ori§jQ .rrfiinius de C izic.i re edin a îcî.'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s .lini tea în B iseri c . care dep ea prin p rerile . c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an . în Gal. i-a stasdin a în S ir mi u m . T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica. F o t i n î n v a c Ii su s s . asc pac ea. ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. datorit a" vir -3 superioare. . acest S in od D deosebit im p ortan . N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os. i Inl o ^fe. S prijin i i de î m pa . u m. se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene. tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e. F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa. cu nu me dsc op ate. le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei. în frunte cu u n episco p ² . pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii.e xil. m et r o po l a Il l yri c ulu i. îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m. a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u.: iri m u l rîn d. îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i. precu m i un nu m r m are n c i o i. cu exager ri. o aje. t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean . în care p st orise E uth eri us. d eci n ega existen a elem entului divin în El.atia. î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n .tuiui. tri mi s î n .j}n arian radical.. i1îT t"Tar*S ardica. în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra. ". P ave l din S a m o sat a. doctrina rului s u M arcel. irna anului 350 ² 351 C onstan iu. C u toate acestea. . A stfel. a de ven it pe n tr u li. c are. totodat . care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . A cest itotin reproducea.

daiaL>>. acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol.^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395). Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin .V&te«««« i»JtJtrsaci. datorit amestecului direct. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu .sale chiar i pe Arie. Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura.sau «crezuL.. Valens i Ursacius. pentru. Orient. cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali. adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian . Deci.. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit".(. secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius. a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor. liaaile. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» . uneori brutal. au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV. care. nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J.(361²363).a întrV 1 ^"" sinod la An cyra.Ä. antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin. ^y^iP f. In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium. al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii. adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium». condus de episcopul locului. ca formul oficial de credin în tot imperiul roman. ..X)ccidejli4 al Iul la Seleucia. unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej].. cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium». mai cuprinz toare. care s mul umeasc toate grup rile cre tine.cax£L. Au fost convocate dou noi sinoade.?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»). în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium. Dup moartea lui Constan iu II (361).22 mai 3 9}Äxai£. care comb tea arianismul radical.ixu. în R s rit. Ultimele sinoade împotriva arienilor. s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene. s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului.. care putea fi interpretat i în sens ortodox. care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor). Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium». al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia.<-. sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei.u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic . care abjurase credin a cre tin .Äa_condam_nat arianismul radical. Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius.ilP^ '<::. . în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius.

lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu. datorit activit ii i Ulfila.»H-sLttRUt.întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie.m Siagidto^. i. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni. La scurt timp. : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor. . care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens.. sub conducerea îs din Sirmium.m. Illyria. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii.^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene. mt numai la go i. i de unele sinoade inute i Spania. convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. Cu toate acestea.. i a Sfîntului Ambrozie al Milanului. precum i Valerian al Aguileii.ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381. care a prezidat lucr rile.e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m. i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei. a împ iatului Gra ian. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4. . Au r mas arieni ens". De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei.J. îl. ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia. întrucât mentali. scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim. Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r. pretutindeni pe unde au trecut. cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic. în iulie JJS. convol ratul Gra ian la Aquileea. A . ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371). Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. la care au participat un mare num r . din Dacia Carpatic " . De pild .ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). s-au deschis lucr rile unui nou sinod. dup moartea lui Germinius. care dumr. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a.

C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic . cu ortodoxulMafcian.. sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ. De altfel.: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf . preoitul pmiJ. Printre al ii. Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. i nu un localnic. fiind înlocuit.î 11 Italia.i. priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp.Pnir ' Arpq ja _ au jn . din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i. în cele din urm . ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd. între care se num rau i mul i dacoromani. au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i. deci i ei. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a. Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat .i Moesia Inferior pîn în Italia.: jp Nfi']'fiiil . format pe Siricius al Romei de cele constatate. Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo. Deci. la 381. se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot.nosiis. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii. reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ». Spania i Africa de Nord. se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . dar el a refuzat s pronun e o sentin . ca i p stori ii lor. a luat în cercetare. din cele expuse. printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. Gallia. . nia.t. doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium. i din Aquileea. spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. la 378.

Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. 8²73). XVI. 146²182. p. caeterique. Paris. Roma. VIII + 1479 col. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain. A history oi ChristianitY in the Balkans. + ilustr^ . an. Tomus pri. (îndeosebi p. 1740. nr. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV. nr. Belgrad. 7²8. îndeosebi p. in quatuor patriarchalus digestus. care puteau trimite u or episcopi misionari. I. nr. copi.. în . (reproducere : Graz. 1958). ipodiaconi. quo cclesiae.P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it. RAMUREANU.T. voi. praesules totius Orientis. p. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I. 3²4. 1973).) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii .. 1964. 1963. la locuitorii care vorbeau limb latin . numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii.. Leclercq.R. 5²6.. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. 1983. 1907 (revlew York. în S. 541²544). IOAN I. Chicago. 129²176 i 205²350). L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. 224 p. care s despart pe fra i. Popescu. 202 p. diaconi. CARL JOSEPH sloi/e des conciles. Sinodul de la Sardica 3. Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381. + I p. 9²10. Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. culturale. 41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M. ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. XVI. IOAN I. nr. !5. D. în mod «organizat». 911.. XIV.. The Council of Serdica 343 A. în B. partea I²II. 266²316.. t. 1239 p. preo i. Sofia. IOAN I. d'apres Ies documents originaux. patriarchae. JACQUES ZEILLER. 2. RAMUREANU. RAMUREANU. 1933.. Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. 1967. pe teritoriul de azi al rii noastre. p.O. Oriens Christianus. 222 p. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358. 408²450 : LES-*NARD. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN. schimburi ‡ila ie etc. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. Paris. MAT--JKA. 1918. IV -fi :ione anastatica. p. an. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. p. La aceast ac iune au uit. E1LLER. 1962. E PÂRVAN.

care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395). împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. Se poate spune. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . Sinodul II ecumenic. care au luat atitudine împotriva arianismului. ci i marii das c li ai cre tin t ii. ruina. M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423). împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. pe încetul. Astfel. VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit. Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean . Cu toat pozi ia cre tinismului.: v. c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. cre tinismul devenind religie de stat. Erezia pnevmatomah . Sfin ii Vasile cel Mare. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau. pe drept cuvînt. cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. p e deplin consolidat în imp eriul roman. interzice rea sacrificiilor etc). s-a continuat lupta împotriva p gînismului. culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. în acela i timp.

c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<. împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor. dup moartea sa. e te_o creaat lui. Mai multe sinoade. prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. idul a d at i ap te can oa ne. întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie.). inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ. nele celui mai de seam reprezentant al ei. Sinodul lll&cum&fiTc. împreun cu al i adep i. iprin a împ ratului Teodosie II. ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo. episcopul caterisit al tinopolului. n-au putut opri întinderea r t cirii. ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare. era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai.e_-c Fiul.). pe de o parte. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. inclusiv a p nevmatomahilor. în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului. a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului.£i.ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian . i Nestorie cu adep ii lt parte. In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului. semiarianul Macedonie (urmat. jeea. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric . Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi. Din moment ce Arie îny jji . îndrepiotriva pnevmatomahîlor. ap robînd .. de iu al Nicomidiei).A I N l il iV Ianismului. Grigorie de Nazianz i ale altora.I. în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea. i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea. Astfel. dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor. :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan».unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/. Sinodul.

Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat. La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. ² singur i <puoi? =fire). dar o singur per soan . Eutihie. din p r ile noastre. ca al(170-leayparticipant. depus de sinod i e x ila t. Prin urmare. In acela i timp. A ) f . nu numai una moral . cea divin a Fiului lui Dumnezeu. care a luptat împotriva lui Nestorie. cea dumnezeiasc . Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei. Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc . luat la întrupare.O. Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i. din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. episcopul Timotei alTpmisului.R. La Sinodul de la Efes au participat. care a semnat. care 1-a condamnat pe Eutihie. i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. în anul 448. trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc. o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii. i Ajargiajm^. înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire. ^yun^^^rittus. ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a.3 . Sesizat de aceast nou înv tur . M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451. Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului. La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie. liiodul IV ecumenic. pentru c cea o meneasc . s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. a c zut într-o erezie tocmai opus .cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman .6vo<. de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri. monofizitismului. Erezia ^pnofjzit . episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. ipostatic . a fost absorbit cu totul de prima. în exil). Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. nu i omenesc. Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî). din nefericire" pierdute. Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie. tinop olului a convocat un sinod local. .

a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. A c e st a . S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. pe litoralul asiatic). D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . p e D o m n ul isu s H ri st os. dar ulterior. i lui D iosc or al riei. recu n o scu t d r ept ort o d o x . V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. neî m p r it i n ed esp r it». iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) . la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi . C a o m . C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. C u t ot n u m r u l m a r e. Sinodul a tiz at p e E uti hi e. ca «eretic p eri cu los». r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ). D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. d i n i n ut u ril e Î. în j^u fi*. La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. m ati ca ad Fl avian u m .a C alced on (în fa a C on stantin op olului. di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e. C a eu. î n a c el a i ti m p. fiind întru s m en ea T at lu i. ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . ar e a d e D u m n e ze u . dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . pr o ba bil. fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u .i 4 4 9 . protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. prin mijloace silnice. s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria. D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. . P ri m ul a în fierat pe E u tihie. a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat. p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i. a m u r i t e va zi l e . î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni.

c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l. 36 al Sin od ul ui trulan ) . C on st an iin o p ol. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . A l e xa n d ri a. P e r t ru s d m N o v ae . T o a t e a c e st ea . ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni. a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a. care au lu at part e. M o n o lil u s di n D ur o st or u m. M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont. în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. într-un fel sa u altul. Tr acia i « inu turil e bar b ar e ». p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii. T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii. A sia. pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e. S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^.. i a c el o r d i n P a n n o n i a . . prin can. d e va st at d e h u n i î n 451. C u a ce st e a. 2 8 al aceluia i S inod. R o ma. A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s.. S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s.S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. ca i «ce a ve ch e». î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor. m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. M a rce l lu s di n N i c op ol i s. C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . A st fel. Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ .

ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor.). Nu se tie cînd i-a început p storia. în anii 398 i 402.a. Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas. Radu Vulpe. fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. Giurescu. în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». Ä ^ Ä ^ ^ ^ . episcopjalÄ. în Dacia Mediterranea. Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i. scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei. a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii. Ioan G.ntul Niceta de Remesiana. R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar . ar fi r mas pierdut în istorie. .Ni plei 1 Jjn_r alia. Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . sci i . unde î i desmisiunea evanghelizatoare. i cei ce poart d ciulijfje. p e vatra vechiujlui ora roman. Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin. Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana. Azi.amîndou felurile Ä Lcej. de pild . Coman etc. la predicile cu. OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava).« ^ ^ ^ baza acestor indica ii. dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta. cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase». C.‡ al i tori au o atitudine rezervat ). se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina». ² . Alearg Iajjjâis-M&\u i. s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta. C. Varvan. pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . la scaunul s u. î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»).

de vreme ce Sfîntul Pauîin. din Sardica. în ce prive te originea sa. este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii. 48 al Sin. c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te. In adev r. 35 apostolic. trebuie s -1 socotim daco-roman. CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale. alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can.C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. De psalmopractic-liturgic : De . «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta. DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei. i nu prin unul mai îndep rtat. Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu.» (dispozi ii asem n toare înt i în can. 13 al Sin. Pe lîng predica vorbit . 22 al Sin. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. can. din Antiohia . din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). can. îndeosebi catehetice. nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul». Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman . irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). i Samuil Micu i Petru Maior). activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. probabil i De jertfa mielului pascal) etc. 11 al Sin. una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos).. în lucr rile lor. în poemul XVII. can. din Antiohia. De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis).i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. în orice caz.. din Cartagina). Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis.

e credin cio i d aco-r om ani. e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . i ar l a 3 ap r ili e.o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. l a Î5 se pt e m b ri e. li psit de d ate ist ori ce.P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e. A :ut în rî nd ul sfin il or. a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . a c t i vi t a t e a > n ar . N u - I . U lti ma d at er a a m i nt it 41 4. lu cr rile sale teol ogice. episc opul R o m ei. în ori c e c a z. întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I. în M in eiu l ort o d o x. h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. a p r î n d . d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e. c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare. ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e. In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m . a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. f r s se tie cînd. M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae. d e st ul d e lu n g . ren iu d e N o va e. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i. un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). eZeem o syng (D pspre milostenie). u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii. care par s fi fost ad resate u nor i d. M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e. ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an. D u mn ezeule. în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci. T e l ud m). est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. în M oesia Inferior.

Pont i Tracia. Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i. Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. Dacia Interior. cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). Roma i Africa.-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. " *In secolul IV. Asia. A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic). Dardania. A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma. în anul 297. cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium).. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia). sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa). azi Trier. Fiecare provincie era . JJar in anul 303. cu diecezele : Egipt.prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. Dacia Mediterranea fu- . i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386.de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis. GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul. ulterior Mediolanum sau Ravenna). social i bisericeasc .. Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic). puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud. cu capitala. Sp_ania i Britânnia. durjj moartea lui Teodosie cel Mare. Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. dezorganizînd întreaga via politic . cînd la Sirmium. la Sar 'enn<errt *f>etiî.-. Moesia Superior. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. Siria. cu diecezele: Gallia. ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol. în Germania). unul în Occident^gltul în Orient.meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat . cu capitala cînd la Tesalonic.

Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica.U N IH A i. râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa. |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. care. capitala dieacia. De aceea. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. In acest fel. re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului. au'îost . prin canonul 2.i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior.i are scaunul în capitala administrative. S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania). episcopul Tomisului a ajuns i el it. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. IV. metropolis). scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. dup roclamînd. sub numele de Constantinopol. începînd cu anul 381.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. A a au luat na tere difeopolii. cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic. Provincia Moesia . care s-a numit midup numele re edin ei. episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei. care intra în prefectura Orientului. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII. prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare. iar cei din restul oradevin sufragani. l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. în sec. Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital . i. deci periul roman de R s rit. Cu timpul. în oastre. mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea. devenit «mitropolit» al Daciei. întrucît aici a fost mult timp.

întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii. care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus. Odat alipite la imperiul de R s rit. luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur.RafriMiai «S tru.. însu i Siricius. au nesocotit la început sistemul mitropolitan.dS.C11. .i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum. sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului. la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei).. a încredin at prima cauz . Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil . II ecumenic. De altfel. adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. Episcopiile din Moesia Superior. într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. nici s nu produc tulbur ri în Biserici. spre judecare. în ciuda can. Condamnat cu depunerea din treapt . care prevedea ca «episcopii s nu. 2 al Sin.t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin. din anul 424. Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei). Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus». recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul. cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431). iar cea de a doua. sub pre edin ia celui din Alexandria.dele din Constantinopol din 400 i 403. sinodului episcopilor egipteni. pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar . Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417). de pild . astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L. A primit un r spuns afirmativ. to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia.. de i episcopul de Sardica.». convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. Hir^" ^. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur. din cele dou Dacii i din Dardania. ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc .. lîng Nola). episcopilor Illyricului.

sa. cu tirea prea cucernicului domn. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. implicit. toate Bisericile din prefecicului. au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. erau aunului din Constantinopol. cum erau cei din Roma i Tesalonic. care le-au inut n. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. Cu toate a ar tat favorabil. dar la moartea sa. eful prea sfintei legi tantinopol. Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421. îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie. i în toate provinciile Illyricului. q i . dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit. f r s fie ales. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte. prin scaunului din Constantinopol. Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. De acum înainte. Nefiind primit de credincio i. t. p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. rîr. erigen i-a ocupat scaunul. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei.2 vreo trei decenii. cu data de 14 iulie 421. «U ro^ oriatului. prin anii 424²437. deci. încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial . care se bucur de prerogativa Romei vechi». ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic. Deci. s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. Pnn^Co^^g^Jeodosian. se hot ra: «încetînd orice inova ie. care f cea parte din imp eriul de R s rit.i supun Illyricul. erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori. -es.rp.ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. de_c. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453).

p. se acordau scaunului din Constantinopol. în 531. Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. Roma cea nou . la care s-au angajat i ierarhii de aici. cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic.~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental. Vechile scaune episcopale. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene. din 451.. Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican. pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. i papa Bonifaciu II (530²532). atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». în 437. marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox . atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. pricinuite de unele popula ii migratoare. Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf. Sixt III al Romei (432²440) se adresa. Les origines chretiennes. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî. Concluzii: Din faptele prezentate aci. âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni.Cu toate acestea.. dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu.. ca de vicarul s u. Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. care s-au men inut în parte i acum. în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului. Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol. ceea ce a r mas f r urmare. . Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean. care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. 372²373 i 381²382). ca i disputele teologice ale timpului. destituit de Epifanie al Constantinopolului. rezult c în secolul V.

p. p. p.R. Da vid Popescu i Prof. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te. 1948.. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana. în B.. Chicago. IOAN MIH LCESCU. nr. p. Dr. Scriitori Un epcca str român . 9. Leclercq. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. Bucure ti. XXVIII.. Iliricul între Roma i Bizan .N ESAN. D. Sinodul III ecumenic din Bucure ti. Traducere d e Prof. 5..Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres. 1967. II. : în M. herausgegeben von ALOYS GRiL-.BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles. 1918. partea I²II. 7²8. 1969.. IOAN G. A hisistianitY in thc Balkans. 4. 200² 232 . 1943. 1986. 5²6. 1400 p. c o p i i l e s u d . 1979. ALEXE. voi. 7²9. 23²55. d'apres Ies documents originaux. S. XXXVIII. nr. Barnea în B. PIPP1DI.T. 1951. COMAN. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER. Contribu ii la istoria veche o :d. nr.T. an. p. III nr. Ediatica. 350 . 141 p. nr. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. 202 p. TEFAN C. Geschichte und Gegenwart. Stud iu intr odu ct iv d e Pr.A. an. nr. 409²411). p. MATTHEW SPINKA. 344²376) . Dr.R. an. 1942. Dumitra i Prof. Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. 1951²1954.O. p. XXI. 341²355 i nr. Bucure ti. an..O.d u n r e n e : JACQUES ZEILLER. 58²69 i nr. Paris. Das Chalkedon. Prof. p. 1931 . II. 1933.O. în M. 93²174. 7²8.d HEINRICH BACHT.. 3 voi. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman). 1960. V. Paris. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V. p. . M. COMAN. 1908. an. nr. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. e Iui Laur enti u d e Nov ae. 453²587) . p. Par is.. 173²492. 3²4. Jean Gribomont. 356²369 ( i i I. 2²3. IOAN G. ap rut la Blaj în \. Bucure ti. 1967 (îndeosebi p. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu. în 1957. OAN G. Religia în R. Wiirzburg. p. 1969. 1938. repro-w York 1973. p. Roma. LXVI. 3²4. IV + 667 p.. COMAN. nr. «Ortodoxia» an.

cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman.VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. Tomisul i celelalte. teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman . a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î. întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia. dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud. Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov). Cu timpul.. C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea .Hr..(284²305). In anul 8 î. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista.Hr. In timpul lm_Diodeiian_. tiri despre ora ul Tomis. In primele veacuri ale existen ei sale. fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia.Hr.. r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î. In aceste împrejur ri.)..Hr. o modest a ezare comercial . ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea. de coloni ti greci veni i din Milet. Dup anul 28 î. înfloritor centru cultural i economic donian. importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu.i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi. sub numele de Scythia Minor. Intre anii 72'71²61 î. Prin anul 60 î.Hr. Tomisul.Hr. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin. trebuind sa accepte domina ia lor.

de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre. C tre mniei lui a c zut sub turci.Hr. rev enit sub st pînire român easc . Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. la sfîr itul secolului . azi Igli a.u t acest lucru i la Tomis. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto. Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. la Troesmis. încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor. Dec zut în a ate a secolului III. în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului». îndeosebi sub îmstinian (527²565). o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis). devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni. ^comurîîîâte pontic ».[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. de. în cea a conduc torilor loam român. care i-au dat numele Kiistendje. pustiindu-se cu timpul. în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos. cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare.[ i care s-au stabilit aici. Tomisul i-a p strat autonomia. ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea . în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. De asemenea. Callatis. ui imperiului roman. cre tin în Tomis. metropola regiunii. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. iar de la sfîr itul secolului XII. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn.ascendent de natur economic . Ren scut în secolul VI. între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp. Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei. Dionysopolis i Odessos. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol.

unde a p timit moarte demartir. Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric . Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. Dup Evangelicus. au murit martiri tot ajunc. C.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului. pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin . se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet. avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a. Evangelicus. al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia. probabil în anul 320.I. una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr . Episcopia Tomisului.^ ÄAr rezulta totu i c . Dup «Martirologiul ieronimian» îns . ca trimis de episcop ul Fcinon . în timpul lui Licinius. De pild . Argeu i Narcis.T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici. a fost chinuit i apoi aruncat în mare. Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce.îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian.exclus ca însu i Sf. ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis. Din aceast pricin . N-ar fi . Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei.^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. incompatibil cu slujba sa arhiereasc . 3 (Titus). s-au încre tinat i ei. Dup alte sinaxare. dar în izvoare mai pu in sigure. iar prin 167/168 a fost. la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. Este atestat documentar abia în anul 369. într-o zi de 2 sau 3 ianuarie. fiindc refuzase prestarea serviciului militar. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris. Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor. ar fi v p timit ca martir. unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus.

cap. ela i Sozomen. pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i. nemul umi i de înlap storului lor. i la Tomis. în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369.X/f.in (cartea III.la Tomis un episcop -rmMH&ele . i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u. iar istoricul Teodoret. ra un aprig sus in tor al arianismului. Episcopul n-a primit. Dup o list a participan ilor." s-a îndreptat spre Conapol. c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului.. poate chiar din Tomis. oprindu-se. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. g . adic dintre parti-i la sinod. Dar exilul s u n-a durat mult. în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ». Prezen a lui este mat . a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion. împotriva r t cirii lui Arie. Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat. încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea). în relatarea faptelor de mai sus. Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. întîlnit în scaun în anul 369. a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea. temîndu-se de o r scoal «a sci ilor». Dup*9*^n^eierea p ciT.340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî. în drumul s u.. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis). p strat fragmentar. episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin . îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale. De prezen a episcopului din îns s ne îndoim. Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e. îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. de E^ ^bjai^âLCezareei (-j. pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei. Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins.. du-1 m rturisesc i sci ii în i i». O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis. ci. apoi a p r sit pe t. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . dimpotriv . cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). destul de neclar îns . 7). c ci tot tul.

cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui. A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu. .j.T bli a votiv de la Biertan . azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. Sibiu (sec. ~ Istoria BOR. IV). format din literele grece ti Hr(istos). Jos. un disc cu monogramul lui Hristos în interior.

c u se m n u l c ru c ii. H. xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e .OM . A z i d i sp r ut . c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de . c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r. In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. si m b o l u l D u h u l u i S fî n t .Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). V ² V I) . de sc o pe rit în T ra nsilva nia. u n c o p a c c u o p a s re .

precum i cu o inscrip ie în jur.a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. ref cut înainte de anul 518. Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec. în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. literele grece ti A i Q. cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. cu monogramul lui Hristos. Amen. iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. IV). avînd în centru chipul lui Hristos. .

c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s. A tta lo s. ^ si s i Fil i p po s.In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . IV -V I). ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c . IV -V ). .

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea. Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore. .. Ioan Casian. Das. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». Bucure ti. 1982. tr i e vi . . (voi. 372 p. în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia».( B I B L I O G R A F . E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER. Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum. Coman. ‡-‡ >»l . cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre. 1904. III. în acela i timp.. ca Sf. Bucure ti. 2. Pt ". într-o perioad de mari dispute hristologice. prin Ilarie de Poitiers. 11 din colec ia. j vr . La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . Martin i Grigorie de Tours. a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine.‡ ² £ . V îf c w u : : . Ieronim. Prof. au activat i al i teologi de prestigiu. traducere. trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam . p. ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice.: T ' . in MQ t ' J . PÂRVAN. . 573²599. luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e. p. . C o n c l u z i i : Din cele prezentate. Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei. 117²135.viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . Actele martirice.. comentarii de Pr. v i i v i uA'tîi '. n v -: .& . Ortodoxia. nr. 1924. 49 p. ) . ' d E r s "'\ '. t -l S » l Ua q '..) HAC. 1981.). ‡ « i s it . putem afirma c Episcopia Tomisului . note i'. l sînd opere scrise. Cre tin tatea în vechea Torni. i f . la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat . Studiu introductiv. altchristlichc omi. rom. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor. Pe lîng ei. 519²534 i XIV. Ioan R mureanu.reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. ca Sfîntul Vasile cel Mare. '. Paris. CARL DE BOOR. ca Teotim Filozoful i Ioan. 1891. 1970. XII + 768 p.'. cu aceea i limb . care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. 361).. Isidor de Sevilla etc». reiese c Episcopia Tomisului. în rev. V. iar poporul spaniol prin Pruden iu.t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României). an XXXIII. LAURENT. cit i în istoria întregii Biserici cre tine. apreciate elogios de contemporanii lor. P rin i i scriitori biserice ti). Paulin de Nola. iyo8 a s. Baia Mare. XII. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte. în acela i timp.>'. introduction et notes. 1903 (trad. Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI.. poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin.. 1931. p. (Ioan G. V. 3. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe. Texte critique.. Ein Kirchengeschichte Studie. Salzburg. . Sulpiciu Sever etc. Ca o concluzie general . JEAN DARROUZES.

CAPPUYNS. Introducere de Pr. nr. în «Ortodoxia» an. XXIX. 1977. (voi. 1. 403²415 j A. OMAN. E. rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. în voi. 189²203. XI. în «Orientalia iriodica». an. 1969. p. Introduc-itin. Centenarul îisericii Ortodoxe Române. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien.T. Conlerences. (volumele 42. 3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului. Vie et doclle. 590²605 ( i extras). 2. 966²1026. 115²123 (trad.B. 1979. în M. p. Paris. Paris. voi.T. 1970.N CASIAN.. COMAN. în G. t. Prof. nr. 1980. 1937. «Sci ii». Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. P. nr 3²4. 1984. nr. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei. ancez «Les Scyttes». 1987. 153²172. p. 3. B. JEAN CLAUDE GUY. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia. COMAN. IOAN G. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI. XXV. Texte latin revu. Roma. HENRI IRINEE MARROU. 1974. COMAN. p. an XXXVII. 437 AN POPESCU. 1. EMILIAN POPESCU. David Popescu. în S. 552²569. p. an.O. 1985. 1949. XXII-e annee. nr. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. A. 61²85). în G. 31²97). an. p. . no. Paris. în voi. p. nr. Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . COMAN. introduction. 7. 3. în Klironomia...B. arhiepiscopie autocetal . 3MAN. 1959 247 p. COMAN. 7²10. De la Dun re la Mare. XIII. . p. p. Jean Cassien. 1968.. 63²83. în B. Craiova. 327²353. i extras). 337²361.titutions cenobitiques. 1947. IOAN G.R. IOAN G. în Byzantidka. II. irice ti din epoca str român . Despre întruparea Domnului. Bucure ti. 148 j EMILIAN POPESCU. Paris. BOL ACOV-GHIMPU. O. nr. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI. NICULAE ERBÂNESCU. XXVII. 109 din colec ia Sources chre.. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique.. în Dictionnaire de spiritualite. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. p. IOAN G. p. an. La patrie de Jean Cassien. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an. an XXXIII. Jean Cassien. Tesalohic. Bucure ti. 71²94. p. 1981. 3²4. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes). BOL ACOV-GHIMPU. traduction et notes par Dom. 1978. p.. XXXII. Scriitori teologi în Scythia Minor. 7²8. nr. Pichery. _977 ‡ A. Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N. 1986. p. 5²6. Ioan traducere de Prof. S. p. p. an. p. III. COMAN. începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul. ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. -12. p. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n. în S. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie.19²27). 588²596: M. 44²83 i nr. A. an. 1975. traduction et no-Claude Guy. Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). 1975. 784²796.. XIII. :u bogat bibliografie). nr. IOAN G. i9( nr g²io. 31. 1945.PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines».i an XXXVIII. HS-GALL!1AR<D. 531 p. NESIICESCU. 7²8. JEAN . Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. an XCVI. 1945. 27²84 ( i în voi. 376 p. col. 6. XXXIII. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. . 1965. în Ortodoxia. 1955²1958. 1. în BOR. XXIX. 1961 i IOAN G. XX. nr. în M. nr. t.

DUMITRU ST NILOAE. DR GULIN. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». 24²6a VASILE SIBIESCU. LXV. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. nr. p. 5. 199²244. Încercare de întregire bio-bibliograiic . 1936. în B. în S.T. p. 783²792. lÄ p. r M M- . p. nr. nr. 1986. IOAN PULPEA (R MUREANU). p. 1985. Gheorghe Dr gulin.. p. în «Revue du Moyeu Age latin». XL.. 9²10. Jean Cassien Marseille. an. Prof. C lug rii sci i.. Nicolae Petrescu i Prof. «Ex/guus» sau «cel mic». în M. an XXXIX. Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin .O. 5²26. nr. 680²707 i nr. p. Dumitru St niloae i traducere de Pr. p. XXXIX. an. în S. nr. traducere de Prof. nr. 5²6. în M.O. 1936. David Popescu. studiu introductiv de Pr. p. în M. p. David Popescu. GHEORGHE DR GULIN i AUG.. an XXXVII. Sibiu.O. 92²111. 'te nu'. 7²8. an. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520). XXVI. 27²70. 1987.. 1945.v.O.. nr.R.O. I. 1²3. 1986. 5²6. 1985. 76²125. 521²539. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. p. p.GHEORGHE DRAGULIN. 200²212. Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. Ieromonahul Dionisie Smeritul. nr. 11²12. nr. 3²4. 3²4. HENRI-IRBNEE MARROU. traducere de Prof. Si biu. (extras din «Revista Teologic ». p. XXXVIII. an. 182²205). nr. nh "33 .O. Gheorghe Dr gulin. 245²254.T. . 1988. nr. în M. Dr. Dr. Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma. Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. 391²440. 1985. an. Prof. GHEORGHE DRAGULIN. âi. 24 p. David Popescu. 3. 1947. în M. Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*.. XXXVII. an XXXVII. 2. Episcopul Valentinian de Tomis.

IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis. . Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin. bronz. str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin. Via a cre tin din SjCjthia.jud. icrip ii. Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia.. aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI.. Teodorescu. ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n. dut ars. în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul. Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909). Vasile Pârvan (1882²1927).^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV. în rasului Gala i) i din alte p r i. D.*. iar restul pe e metal (argint. obiecte de cult i bazilici. Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon. Se cunosc. mai ales pe monumentele funerare. mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a. sticl sau alte ma- . os. plumb. iar restul de -fIstria).. metropola provinciei. itate provin de la Tomis. M. Callatis (Mangalia). scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. pîn în prezent. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e.

Tomis). se. «Pacea mea dau vou » (latine te). «Simplicius. acum am ajuns printre cei drep i. so ia me'a. «Ai mil Doamne». Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii. cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii. afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». negustori. tot peatîtea latine ti. Amin» (grece te). descoperit Ia Constan a (sec. «Lumin -via ». Dumnezeule. dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit .‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. Tomis). de cine m voi teme?» (grece te.. probabil . Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. cu noi este Dumnezeu». în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. Tomis). de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis. Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). Odihne te-o. cîteva biblice. mai mult de o treime sînt grece ti. cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te. Fi i s n to i. fiul lui Casian. Chindeas i Tasius (Dasios). «Aici odihne te Heraclide. Tomis) . Tomis i Histria). avînd str mo i nobili. frunza de palmier i altele. IV²V)..Peste un sfert din ele sînt în limba latin . avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. func ionari. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. «Pentru Theodule. solda i etc. ofi eri. dou hunice etc. p unul. «Harul lui Dumnezeu. se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut . La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. ^p calcar. Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu. unul este gotic. Callatis). în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. se elogiaz martirii. cu drep ii» (grece te. restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. trec torilor. porumbelul. «Emanuel. o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute. Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. vi a de vie. Din numele întîlnite. de 51 ani. magistra i. De HÎlJiL pa im ftlnr. fiica lui Aedesius. Aici zace. «Doamne ajut » etc.

Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). între acestea. . discul a fost dus de sau de bulgari. V I). între care i patru vase liturgice.botezat sub fc^^.22 kg. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma. avînd de fiecare :îte ase apostoli. p s ri. Dup L unor speciali ti.deÄcjidad. toate în relief. cu frunze. în secolul II. de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6. ss(imum) episc(opum) nbstrum. X^fT^Tocupind toat adîndiscului. de jur împr. Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat . cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. a p^^ §x _fî^sec. i. prea cinstittll riostru episcop. Este din argint aurit. dateaz din secolul IV. în care se afl cîte o cruce. pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. Obiecte paleocre tine. f r anse de izbînd . 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius». admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ . _iar__o inscrip ie tme-fCavarna. ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor. încadrat de literele A i 2. în m rime supraomeneasc . i patru Dane circulare. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. î Callatis men iona numele episcopului tefan. chiar V. de i unii au t s-o dateze. înainte de anul 518. Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. aflat acum în British Museum din Londra. PtdîTsecoîud VII. figuri de animale. în adîncitura discului. _Amjja). Pe ea este Mîntuitorul gol. Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. plac deji*to r-daracHaex& -4a. vase etc.eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. iconom.

în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec.S. o . iar pe cealalt . Pe disc. Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. Unul din el e. Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te. la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R. la capetele bra elor ei cîte un pe te . cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina.S. unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912. descoperite la Con aj^ â. De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine. o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli. probabil un miel. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina.‡ al doilea este prev zut cu o cruce. pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul. IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas.nral are ca reprezentare un animal. la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos.tre i se pare unic pe un astfel de obiect. în picioare. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. în centru. unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) . al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei. Se. probabil.în greutate de 50 kg. iar c tre marginea interioar a chenarului. Ucrainean ). deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge. din lut ars. Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg. avînd. trei p ezint interes p entru noi. Pri- P . desigur Sfînta Fecioar M ria. dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale).

\ 11 ² Istoria B. cu o cruce masiv în partea su. La Luciu ² jud.O. în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz.R. . Ialomi a.cruce cu bra e egale.

o b az i l i c d e ci m i t i r .. î de bronz. ----------------------------------------------------------------------------------------------. n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m . * ijU a -bfon z apar. aur i argint din secolele V -^-V T. fiin d cea e d i n D o b r o ge a. \ . A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * . t ( ' | . . l a î n c ep u t u l se -V .iiia. j le c ar e au s c o s . s-a u d es c on a cu m._.logic dia»C on staata. i a r a ci n ce a . cetate î nte m ei at de T raia n. a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. de Istqrie_... Din pgefia od i ».in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în . '" ² -~." : epotire i alte obiecte liturgice. ‡ .C U Ig§ti). care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e.. d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis. ' .ie : pri m a . l a S îî f T t uî l i V I. c o m p u s d i n alt a r. de sigu r. în l oc uin d. . o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ). di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . pe u n a ie.. nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei.£ru ci_ cu_ sidef (secolul III).L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 . i a pa t r a.B u. La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 . pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e . su b C on st an i u. la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). V o m c er c et a p e . ele er a b azili ca d e m a ir mu r . a d ou a.. L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d . situ at lîng m ar e. = . U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui.5 0 m.o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or .. dou a. L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi). p e l a 3 5 0 . d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e.galerie deschisa. _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu._ . înconjurat adesea de coloane. lax. C on st a n a ) s . în c a re s. Alta. « . sus inul& de o colonad . Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja.el e ma i r e pr e ze n t ati ve . d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi. . 5).a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce . (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei ). der c date az din sec ol ele V ² V I. s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I. r o m i s. izili c i pa l e oc r e ti n e. a fost d esc op erit în 1 98 9 . totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci. > : J 4 : 4t ‡.a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e . în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6.. iar la. la intrarea unei ba-‡ -c lri. î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r .

od a t c u ba pti steriul. sau în for m d e T. D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli).se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt . Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii.iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. l a d istan a d e 0. n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e. i ar c ele l ate rale de cîte 4 m. ridic at în se co l u l V I. L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui. fr î n gî n d u . în tre n ao s i a b si d a altar u lui). N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt . i mpoitani Ä i p_en. naosul. în M a ce d o n i a. î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i. fa p t . în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul). dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m. pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. P rin arhitect ura ei. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici. A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ».7 5 m u n ul de alt ul. d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m).D ob r ogea. dar i prin di m e n siu ni. î m p r it în t rei na ve. s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r . P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii. de di men siu ni m ai m a ri. ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . vest i sud. ce a m ai ma r e (33.j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). pe laturile d e n ord . a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic . Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os. cu tr ei în c p eri. care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu. pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale). 8 0 m ) . în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) . A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m.si£iÄ]Viir.7 0 m). P e l at u r a d e v e s t . E ste. ba ptislteriul. 7 0 X 6. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. tran septul cu crip ta i absid a.8 0 m X 13.

loua jum tate a secolului IV. alta în a doua jum tate a secobazilic . M jjola^ rjn^j.q privatg palate romane. numit «forensis» sau «simpl ». ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. JQ ( ^gwT Tm i i II. icea bazilic . stria. O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre. terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior. corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r. sub Anastasie I. i secolele V²VI. la r s rit (cu cript ).în- f . martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298. în afara incintei. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine. TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI. odat cu Marcandni). ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore. s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI.. adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. ci nu mai o parte din moa tele acestuia. Deas up ra lor s e ta mas . care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est. S-a constatat. trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular . era una de cimitir (basilica alis).. în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur . Ea îndeplinea func ia de capel particular . ' " || acestea. Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas . se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI. cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. AJfe^sj^&^âgLi. f r narthex. ‡ . dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». simpl . construit cel mai devreme în Constantin cel Mare. C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI . de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici. Una din acestea cuprindea i o sal drept' i. avea trei nave i < tripartit.re unii au numit-o «bazilica dubl »..u for?}_ narthex.

ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ). Era pavat cu c r mid . La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral). Prin latura lung de est. ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor. în care se g sea i capela descris mai sus. s fi servit ca locuin unui episcop. latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it . Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud. Altarul. probabil la în ceputul secolului VI. terminat . de mari dimensiuni. lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral . ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. în trei . situat la sud.tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . i nu longitudinal. transformat acum într-un somptuos atrium. la punctul numit «Bisericu a». Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu). într-o a doua etap . sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L.|nceputul celui urm tor.80 m. m rginit de portice acoperite. In col ul SV al atriumul. In adev r. în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar. N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri). sub împ ratul Anastasie I (491²518). construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. în continuarea naosului sau a narthexului. . în sensul lungimii. cea dinspre est ca diaconicon. cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). botez etc. avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor). A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la. azi Garv n.70²0. s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). Ia Dinogetia. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane. Zidurile sînt groase de 0. ia r s rit printr-o absid . cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite. Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . dat fiind importan a ora ului. probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. prin ziduri. Interiorul era împ r it. din care se scotea apa necesar pentru Liturghie.ui se afla un pu .

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

Episcopia din Oescus. preo i. unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii. au in secolele IV²VI. lica din Morisena. cu l cae rug ciune i obiecte de culi. o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. au fost permanente. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. îl. deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus. S p turile arheologice. avînd un baptis-iou cripte. unde exista o veche . p e care arheologii . apoi Tesalonic. Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii. mai ales c ora ul Oescus.rene» sau «carpato-balcanice». cu episcopi sj. apoi ceie nacium i Aquae. o biseric izantin sau ro manic. care ar trebui ectuate aici. Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni. cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud. in ei fiind oameni înv a i. horepiscopi. prin sfin iri de l ca-. mai tîrziu.i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava.P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. Peste ea s-au ridicat.i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i. desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. trebuie . unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . în cadrul «romani . O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad. jud. autori de lucr ri teologice. Timi ). N-ar fi exclus s . care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. apoi alta în stil gotic. prin hirotonii de preo i i diaconi. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . 535 Justiniana Prima.e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. era situat chiar în fa a ei.

pricinuite de diferitele erezii. Paris. 1951. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. I. BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN.explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. în ce prive te preo ii. IlI-e edÄ Paris. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur . II. L'Eglise bizantine de 527 â 847. POPOVICI. BOSCOVICI. trimi i fie de episcopii sud-dun reni. 299²304. V. . Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. GRABAR. PETCOVICI. p. Paris. 1967 (îndeosebi p. p. III. V. JACQUES ZEILLER. 1911. De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . Paris. J. 1948. în Melanges Diehl. credincio ii erau oameni simpli. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale. Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. 6 al Sin. în ce prive te portul (costumul). Totu i. Roma. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). IV + 667 p. R. 1923. p. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ). Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima. La site de Justiniana Prima. vor fi activat aici o seam de horepiscopi. D. JACQUES ZEILLER. 377²406) . loan Casian etc. a a cum f cuse i marele apostol Pavel. Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. Tsa- . dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac . 49²63. 40²48 . Les touilles de Tsaritchin Grad. t. dar i din ofrandele credincio ilor. PARGOIRE. Bucure ti. unde se folosea limba greaca. în schimb. La rîndul lor. III. KONDIC et V. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. ori. bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul. 53²65. Paris. p. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. Edizione anastatica. în «Cahiers Archeologiques». 1948. 1930. cum am ar tat.) sau în alte p r i. Paris. acestea disp ruser din fosta provincie (can. p. 1918. XVI + 222. A. Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines.. fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. în «Cahiers Archeologiques». cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor.

7²8.. p. TEFAN. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea. AN LUP A. 1987. MUNTEANU. EMANOIL BÂBU . 1. Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI). an. 65²70. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. p. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. VI. COTO MAN. p. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena.R. 1948.. GH. 1966. 1979. 293²349. JDOR. 1987. La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. p. nr. 1968. p. în Miscellanea Bulgarica. + 4 pi. + 1 h. Belgrade. nr.. p. 5. XXXIX. I. Bucure ti. 25 p. 1976. 70 p. 249²311. 84²92. + 150 fig. 469²485. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. nr. POPESCU. în ta. i²lO. Ia i. TUDOR. în S. .ad. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. 441²470. 815²837. ‡matik von Justiniana Prima. 1977. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox. 264 p. Justiniana Prima în lumina noilor în S. în B. . Wien.T. Sucidava. p. 1962.O.T. în S. 3²5. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. 1974. ALEXANDRU A. OCTAVIAN TOROPU. HANS-DIETER DOPMANN. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian . p. an. }. XIV.T. Craiova.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit. popula ie nomad de neam turanic. între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava. Uneori singuri. au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re.. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. în urma lor. Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. Dup moartea lui Attila (453). . aTTTreP*"* cut. alteori. Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. împreun cu slavii.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. A eza i în Cîmpia Panonic . din Transilvania pîn la Marea Adriatic . în 447. succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. anul 567 de avari i longobarzi. au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr . reprezentînd mult timp o for militar de temut. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. în a doua jum tate a secolului VI. hunii au fost distru i de gepizii germanici. Ace tia au declan at. au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. Se cunoa te i un episcop al lor. mai ales în< prima jum tate a secolului V. înfrîn i în. avarii. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. arian. cu numele Trasaric. numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. în urma incursiunilor lor. au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. originari din centrul Asiei. de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania.

s -i icvara din spatele catîrului. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. Abia la sfîr itul secolului VIII. Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima.nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI. prin sup erioritatea numeric . vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. î i p r sise re edin a. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. puternicul centru militar. avarii trus definiti\r Sucidava.e i-a prezentat-o episcopul de acolo. huni. probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII. gepizi. J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . refugiindu-se la C onstantinop ol. un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian. una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7. care au crezut c este vorba de o retragere. i . înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. frate» (la Theofilact : retorna). izvoarele literare i arheolo'. a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare. poate tot din cauza atacuivarilor. > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. Prin anii 599²600.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna. Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române. în 591. E xpresia a produs panic între i. igra ia slavilor. Ace tia. descoperit la Odyssos. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani. prin vechimea a e- . comanTraciei). avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. în ce prive te slavii. mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602. Un alt soldat. avari). fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre.

D ardania. Äa vn . a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r . c ar e a r m a s p e l o c . pe c are l -a u c u c erit. D acia R ipen si s i M edi terr an e a. O pri m ma re² pen etra ie a.b i z a n ti n . î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . d ar î m pru m utat de la ger m a ni. D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ). C u ti m p u l. sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. u n e o ri ch i a r er e dit a r . sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior.a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii. a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . f r a f o lo si i ele m e nt e latine. a ce e a di n sp r e a pu s. m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii. ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit . c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui. î n ac e l a n . i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. j u p a n s a u c n e az .s. D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n . î n p arte. a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i . iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i. î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . D eci. A a. t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol. cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . în ac ela i ti m p. u n j u d e. i ar o a lt p ar t e î n s e m n at .z rii i or ganiz rii l or.{ d i n ca r e . se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i. po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat . care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m . de origin e sla v . P rin a e zar e a sla vil or aici. l o c î n a n u l 6 0 2 . P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ». .

indiferent de originea lor etnic . însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). ?ezarea lor în Peninsula Balcanic . tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. prin unirea lor. ‡a ia bulgarilor. prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat. în regiuiei de azi. Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac . pentru ca în 813 s asenstantmopolul. Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. _a_c zut într-o lupt . uniuni de ob ti. romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re. oare alt dat imperiului roman de r s rit. care formau . cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi.' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar. a ezate mai de mult pe aceste teritorii. condus de un «han» (hagan). C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor. recunos-i imperiul bizantin.Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia). în care . Dar în contact cu popula ia romanizat de aici. resturi de goji Ite neamuri «barbare». unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . la formarea unor state române ti. venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii. pu ini la num r.a. în timui Boris I (852²889). Cronica preotului leea ² Muntenegru . La ace tia se ad uga u greci. Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie. a avut loc de slavizare lenta a acestora. existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX. atît slavii cît i protobulgaî gîni. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . cnezate ». care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. în p rima jusecolului VII i protobulgarii. rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). dar fara rezultat.a st pînitoare.na tere primele forma iuni p olitice.

în 870. cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav .. iar pe de alt parte. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului.66^-1169). a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia. a]un'g"ind comandant fl] armato]».ân ."timp de'Cî iva ani. apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»). cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- . Liturghierul. siavi i popula ia autohton romanizat . slavi. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam. s-a___retjras. Fratele « w-ffi-ai mic. Dup cî iva ani. Ace ti doi fra i. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic». prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). Dup o scurt orientare spre Roma (JI. în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril.g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera. j11i. imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin.. " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. fie pe cale pa nic . Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar. Culegeri din Apostol. 827). a slujit în armata Dizantina. ²²²~. Psaltirea). un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif. întors acas . prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop.. care ie-a trimis. Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav . mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav . s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u. Îndat dup savîr irea acestui mare act. numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn . el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. dup ce a studiat în ora ul natal. El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic». dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic . Metodie (n.___«_Ä Aici. originari din Tesalonic.. grec i ebraic. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului. a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor. 811).i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit. P^jdjiJZJPMlS. a introdus cre tinismul. Prin 851²852. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. fie cu for a.iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. Consfantui (n.-ace tia au ie it biruitori. Dup p rerea unor cercet tori. c ci. a f cut studii superioare la Constantinopol. Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare. de al ii. luînd numele na ului s u. rn BulQt aria_Pup zece ani. Evanghelie.

a fost nonahism. Constantin a i cele ve nice. dup ceT^U sJarT^impinainte.go inrUi^rrmj nul 863.din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici." ecînd la R oma. pentru specifice limbii slave. intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur. Reîntorcîndu-se în Moravîa. care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic . care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. precum i de români. în Crimeea.au Evanghelia glagoli i.--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. iar alfabetul lor. Boemia i Panonia.V U -A 1 V J ve). Alfabetul este mai simplu. pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei. a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -. cu 43^jia_£Bm»e-. traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german. creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave.glagolitic.67²872). care se împ otri- i . T . Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor. care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei. au numit pe cei . care sa dujitori ai Bisericii morave. Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus). au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8.. sub numele de Chirii. Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia.. In 867 s-au îndreptat spre Panonia. sîrb . glagolitic. El st la baza alfabetelor unora. ‡e anul . bulgar .§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia. ile slave moderne : rus . p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina. din alfabetul . unde st incipele Kocel. a 1 4 februarie 869. care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. la Roma.§58. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^. între anii 863² e au tradus -noi p zti. auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt. ucrainean .

au__fo cucerite. precum i Dobro gea noastr ..u 1 gar\f{Jp a-?. de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum. pe p mînt românesc.fidPIUâJlLJR1 1]] acesta.qL. In anul 971. 927). Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893). cultura slav .5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4). Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- . creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re). De aici. Mji. în 893). între carey Climent.vea la introducerea limbii slave în Biseric .Rpn<?pan 1 -a. s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n . La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ). prin secolul X. ~» partna-. care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate.Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia. el a i a ezat capitala la Preslav. s-a des vîr it slavizarea bulgarilor. de. Sub arul Petru (927²969). iar în . Kaum. în felul acesta.C. Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri.«. precum i în nordul Dun rii.--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i. ajuns episcop la Preslav.1018 Va ii II². devenit apoi Dristra). înceteaz existen a statului bulgar. Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi». fiul lui Simeon.\ . iar dup 984 la Ahrida (Ohrida). care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. Bulgaria. Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav»._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes.. unii dintre ei. Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor. partea r s ritean a Bulgariei de azi. expansiuuQ.. patriarhul din Constantin0p. Serbia. ajuns_episcop la Ohrida^Constantin. "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare. Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris.P. acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima.j. a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave. Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie.^Œ" teritorial .-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi . Pentru bogata lor activitate misionar . Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor.bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc.

Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . ca form superioar de manifestare spiritual . as de ei. n-ar fi îng duit acest lucru. Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. sp re vest i sp re nord. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. P. a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. P.arhiepiscopal bulgar. adic la sîrbi i la ru i. a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie. chiar i dup încre tinarea lor. în felul acesta. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. ca i episcopii latini din ilvania. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. Panaitescu. precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri. Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. din centrul cultural de sslav. în spri-tezei sale. c ci regii catolici ai Ungariei. Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar. A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. aducînd. iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. >up opinia profesorului P. cu ierarhi de neam grec. i nu limba în eleas numai de autohtoni. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. îitul bizantino-slav la români. ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. i care i-au asimilat. Panaitescu).

' < . de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i. a d i c U n g ar i a d e a zi. Ist ori c ul m o r a v J. X V III). e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e. G. D e fa pt . e vi tî n d c e l e d e a p u s. Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » . ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o. R il a et c ). D e al t f el. -. S t re d o vs ki (se c. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci. i D al m a ia». cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii. ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d .a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B.O. D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8.e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i. pre cu m i a alfa betulu i chirilic. a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»). în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei. afir m . O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re. P resla v. d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i. fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor. p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or . c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia. î n n ord u l D un r ii. U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e. D ri str a. M .gr. D acia.a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i . d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. n . h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav .flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e).ge r m an ic d e ac ol o. N u s e p o a t e a d m i t e c s .j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^.b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi.R. n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia. î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i. au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve .

(D u mitru St nil oae. .. Prin intr. pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u. în A n g lia. i a 3. an. de i de ori gin e sla v .a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. r î at 'î i m d f a p t u l '. în rile locuite d e ro m ân i. . u n i i p r e o i su d . i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o .cace. D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. n r. ceh ii i cr oa ii. 1 97 8. in fl u en . 4 . s . folosea ea îns i în eulUil ei. 5 99 ). un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in . nec on fun u m ea sla v . p. r e sp e cti v « bi za ntin » .ftduceifi. a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l .o. c c i s . A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at. nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ». fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa.1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei.a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc .. i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ».a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. iar pri n ortod o xie. R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v.din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi. L a noi. O rto d o xia. ca i m a i în a in te. î n > u n rii. ad ic germ an a. î n el e s. X X X . ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po. j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e. N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . a dic în ro . _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . li m ba ofi ci al a f o st cez . în li m b a vo r bit d e p o p or . d at orit st pînirii bizantin e. R o m ei. prin latinitate. d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 . d u p c u c eri re a n or m a n d . a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i.d e l a n oi . In fe l u l ac e st a . p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e. P ol one zii.anî. d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz. au ad opilt li m b a latin . m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia. resiglez a.b u l g a r al A s a n e t i l o r .

a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ). a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e . star i). pro hod (proh odu). S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin . din pogribaniie). pra vil (pravilo). pra pur^ (praporu). projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. Maica Precista (bul. stihir (siîhira).sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). sla yjL (sla va ). in oQ Sl U. poma n ^ (po m en u). a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ».( B u n a vestir e ). cea slov (ceasoslo vu l). jer i (jr tva). st ra n (str an a).| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. ta in (îaina). m olitv ( m olit va).- « IS E . sfe tanie (osvia teniie). litur gici .i~ ~ trm iovât i). t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . stare (star e i. d in po kr o vu ). îrc o vni c ( r ko v m i îc u). m olitvelnic ( m olit viniku ). ( m o ti) .(In trarea în B iseric ). nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a).----------------------. St reteni e (întî m pin area D om nu lui). P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare. sla v. troi (tr oj ka) .~ micenicuT fV mu ceni a). D e a se m e n e a. fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. a sfi n i ( s ve n ti ti ). înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) . precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). Ji pi cjti p i cu ) . a m ilu. f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i . au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- . d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a.K I U . car e p ri ve sc cre di n a. d ver d(d viri). nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). pre £QjL-(prestoli). a. . sti h o a v n â ( sti h o vi n a). felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. vece rn ie ( ve c er n i a ) . Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). A n u mi i t er m e ni d o g m a tici . nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ).I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. preacista).Prlnni'? (propovedaniie). î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . stih (stihu). m irea n ( mir en inu ). slujb (sluj ba). pra znic (prazdnicu). V o vi dcnie . pri n ritul bi z an tin o.‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi. PZ £J22Y. od jdii (odejd a). a ispiti (ispitat i).² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² . post (postu). a isp i (uspasiti). a tî rn o si E o n o s a ti ) . a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). a. a se c i (kaiti). cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie). car e au r m as pîn azi. a. maica. so b o r fs b or u ). ut re n ie (ut ren ia). pred oslovie (predislovie). sfîntjj>viati).

l a B u c o v. i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s. lî n g P l o i e ti. S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7. ci i o i e r a r h i e a sc . n u m i t i t r ul a n. P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . s . [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ). le lu aser din B izan . î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r. în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». a n ti m i s. di sc. c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. la rîn du l lor. î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d. . c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin . at e st at e d o c u m e n t a r . Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext. "sc him ni c. o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . m i r. : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e . iero m o n ah . p ro ld. exa rh . for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ). c ci :a. siha st ru . chiv o t.a. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti. î if. pa ra clis. S i n od u l V I e cu m e n i c. e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice. d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a. care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i." rhiereu. D e p il d . p e care ei. D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i.bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I. p oti r. mitrop olit. at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . cu disp ozi iu ni disciplinare. egu m en . n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e.b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a. p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli. t ra pe z . care a re stit u i i c o a n e l or . A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o .c ult u r al ». a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n. fi e d ir ect d i n g r ec e t e. m etoc. ci nu ma i m e m b rii clerulu i. sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t. i di n s e c ol u l a l X -l e a. h or e p i spr e o i. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1.

d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . D ar . în secolele IV ² V II. c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c . cu pri m ejdu irea vie ii. Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii. ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti. m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei. A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii. pe car e n u le . a ic oa n el or. t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o. cît d e pu in .s l a v o . cu riscuri. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l . T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r . ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii. D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e . 2 ). a art ei c r e tin e.^ ii^ ^ K J l ^ r . a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ).a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi . în B u l g a ri a d e a zi.pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ». a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. prin ca n o an ele l or. I Ti m . C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri. trebuie s a ve m în vedere faptul c . d e n oi l e sl u j b e. ace ste pr o bl e m e. a m o a t el or etc. D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i. o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ). în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) .X I 197 A poi. In a c el a i ti m p. d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. Si n oa dele ec u m en ice i l ocale. d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e. III.b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e . B an atul. n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n .o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur . !^ ^ V i l---. precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult . de cin stire a sfin il or. c ee a c e est e d e n e c on ce pu t. c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e.

D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or . cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on .apt e î n a i n t e. e d e al t p ar t e . cu ort i fi cate. avîn d în frun te d uci. D ar. în cre tina i al » î n 8 6 4 . a bu lgar ilor. î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . d a c n u c a e pi sc o p . p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. f r ca a ce a st a on l m u . du p 86 3. ?area de episc opii slave în su dul Du n rii. cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t .r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e . ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. c u lo c uri în t rite. t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a. ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar . c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or. cn ej i sau voie vo zi. > g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. d u p 9 7 1 . o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare. cr e tina i cu ase .i ai b a. mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . s . A ce st uia îi vo r fi d at. î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p. ca i a sî r bi l o r . c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. m a i a l e s î n t r e a n i i 1. pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . cu bi serici. î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i . p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc . iar r o m â nii. d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II.

G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia). d i n se c ol e l e I X ² X I I. In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I). în zo n a N i cu li el . M u rg e ni. vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. Fu nd u Her fci -B oto ani.S roi c g m . In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e.ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci. descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV. br. de tip sirian. De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn.V a lui. î n M o l d o v a .Y.a.a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ . svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i. P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . P o d e ti. d i n r o c v u l c a n i c . P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e . la Poian. t oat e în ju d.a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l. tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . . en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc. d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt.4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z. d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m . O T8 amen fatft. v a se d e lu t lu cr at e la r oat . P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t. pr oba bil în pa rt ea d e n or d . c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu . c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. ^ Ji " " """"" .«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine. i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a. ^ ^ o d e y fi . A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a. S erda riz .G al aii (sec. Secuiesc (secolele V I² IX ). d e tradi ie dacica. a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c .G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z. M rtu rii arh e ol o gice cre tin e.a u d e sc o p e r i t . T lîng T g. s .V a sl u i . Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i). V III ² IX ). 1 n H Sucea va. în ati t u d i n e d e o r an t . V aslui. lucrat d in bron z. or ^ de gr o pe rite la . amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la .

DAMIAN P. 19G8 (extras). 1923²1926. MIH IL . An introduction in the History ol the Slavs. 1. Cu toate acestea. p. Ia diliusion . în care slujeau preo i de neam român. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. 1961. Tradi iile cirilometodiene. pecenegi. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. huni. -15 . Manuel de l'antiquite slave. t i n a r e a b u l g a r i l o r : V. bulgari. X. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. nr. (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. VIII + XXXIV pi + 2 h . voi. Geschichte der Bulgaren. Paris. 71²106.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . p. unguri. . ara Româneasc Idova. 59²83. 863²1963. 23. 1965. c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate.te de lemn. Cyrillo-Methodiana. MILAN ESAN. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. 235 p.P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. DUTHILLEUL. Paris. MICHAEL LACKO. 1933. în IV. Les Slaves. XIII. DVORNIK. G. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. MICHEL LASCARIS et A. 1926 {reproducere : Academic Internationale. Koln-Graz. m. r i l i M e t o d i e : FR. FRANZ DVORNI . perioada respec i-e toarte pre ioas . dac el n-a avut a ez ri temeinice. L'Evangelisation des Staves. DUICEV. Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine. Bulgarische :. Tesalonic. N. X + 443 p. Tournai (Belgium). 1918. social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. ENRICA FOLLIERI ² I.. 897²914). cumani i i. 11²12. cu ora e înflorii st pîniri întinse. Cambridge. 1964. în Byzantion. P. T. Traduit de l'anglais par avlevski. ZLATARSKI. în Rcvue des etudes slaves. 3zig. 470 p. geivari. în The Slavic Review. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. nr. La date de la conversion des Bulgures. ANGHELOV. Hattiesburg-Mississippi. 1970. Sofia. prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor. 1963. The Entry of the Slavs into Christendom. VIII + 246 i VTI + 360 p. Mefhode. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. D. 1970. p. X + 182 p. iar mai tîrziu. DVORNIK. de i în cult s-a introdus veche slav . 1963. . . 1196 ASTO. 1963. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813. LUBOR NIEDERLE. Saints Cyril and ' Rom. BOGD AN. prin bisericile . Praha. F. fasc. + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) . slavi. XXXIII. p/l05²211. Ies Slaves. s. 1²3. 1969). BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. Byzance et Rome au '. 1964. 201 p. îndruma i uscopi sau horepiscopi. 1963.

TURDEANU. Rom. Elemente slave în limba noastr bisericeasc . De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?. ed. 261²296). Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. CHIRIL PISTRUI.BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. 1986). Papa Formosus în tradi ia noastr istoric . p. VI. 1968. 1900. 17²31. 3²4. BARNEA. 283²411. Bucure ti. 3²5. PÂNDELE OLTEANU. Omagiu. N. 3. în Dacia. Bucure ti. 145²162. A. B NESCU. p. Secolele VII²X/U. Bucure ti. 1979. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene).. p. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. nr. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. p. 1960. III. în SCIVA.1971. Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?. 398 p. II. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. Opere complete. 2. în voi. Istoria limbii române. IX.es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie.. 1969. Omagiu lui Titu Maiorescu. Sacerdo eanu. IV. I. . an V. Bucure ti. în L. XXIX. 1981. în Memoria Antiquitatis. 1966. MIH IL . 1968. 1972. 1. în voi. p. p. Acad. în rev. 97 p. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. IO AN I.S. 238 p. 21. în «Romanoslavica». 3²4. 155 p.. V. p. P. 353²358 . LXII.R. A se vedea i I. 356²359 .. Introdu cere în istoria culturii române ti. Bucu re ti. 1947. III. 1962. 185²201). G. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI. 30. 9²77 . tom. p. 67²70. 269²287. an XCIII. Limbile slave meridionale. 1.. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român.hiril i Melodie. 1975. Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti. PANAITESCU. Bucure ti. IOAN M1TREA. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. nr. 1946. 1964. DAN TEODOR. OCTAVIAN M RCULESCU. Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. ed. . 169²196. an. (îndeosebi p. Piatra Neam . p. an. Bucarest. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. XIX. în voi. I. R MUREANU. MIH IL . în MMS. (cu 102 plan e în text). 15. an. Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. A. n. Bucure ti. Donni. 1986. P. ROSETTI.s. 259²262. 1971. 1970. CANCEL. BOGDAN. Lui Ni colae Iorga. XXIX. p. voi. 1968 (extras). Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. Ia i. 97²128. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie. 1967. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. ed. G. p. 1971. p.. 2. Bucure ti. TEODOR. MIH ESCU. Tesalonic. PÂNDELE OLTEANU. B NESCU. 1962. II. M. în Danubius. Craiova. III. Studiul lexico-semantic. 223 p. în voi. 83²102). p. 15. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României. 585²594 j ILIE B RBULESCU. 1921. ( i în voi. nr.O. 479²497. p. V²XI în SCIV. Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. 1971. Începutul scrierii cirilice in Dacia.s. CHIRI CA. GHENU COMAN. 311²322 i în Opere alese. Sacerdo eanu. 67²97. Miinchen. La culture Bratei et la culture Dridu. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I. în M. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH. p. Bucure ti. Bucure ti. s. I.. nr. p. an. p. E.L. 227 p. ed. p. 36 p. EUGENIA ZAHARIA. . 75²99. t. se adaug : AL. 161²195. P. Arhiva. 1978. p. Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure . împrumuturi vechi sud-slave in limba român . (îndeosebi p. în Ortodoxia. ed. Arta cre tin în România. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C.A. (An. SZEKELY ZOLTAN. 1947. în Dacia n. Bucure ti. 1922. Bucure ti. Pe lîng dic ionarele citate la oap. GIIENU COMAN. Bucure ti. 1959. 5²18 j N. nr. Vezi i H. Ia i. 1978. în B. p. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. nr. Vechiul stat bulgar i rile române. 1958.. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea. Gala i. nr. 2. II.

asumîndu. ii din sudul Dun rii. din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i. în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat. cuprinzînd loromâni sau aromâni.i con- . Cu timpul. cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte. valachus sau vlachus (în maghiar olâh . ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh. Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor.zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu.. In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice. în izvoarele latine este ' forma blacus.II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV . ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. popula ia de aici a fost dislocat . de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic .în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos. partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte. ^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah. aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi.

înt re S aloni c i M un tel e Ath os. M oise. cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei.vest ale P eni nsulei B alcan ice. r o m â n i i ( v l a h i i ) su d .cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi . Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i. c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â .t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu . P r i mu l e r a c el su d i c. Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8].d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c.) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa. c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ).J^iar^la sud pîn. iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ). U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm.^. C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d . ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/.mele jj> udil . Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor. fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola. Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a. avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri. Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a. Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are.i i : i Ru melia. (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea).'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j. Ar on i S a mu il.du cerea patru fra i : Da vi d. DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi . î n e vu l m e d i u . In an ul 10 66 a avu t loc o m^ .ilui DdlLBHPflIiiftus). în gnul 109'4).'.. F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. d e p e l a 1 1 5 0 . cher van agii = c l u ze. V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r . intjjjj A gj . ' cu inutul M oglenei i localit ile : . n or d i c i ap u se an .R iit" T iifl O h r i d a .lt*"l wi liaii[.-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m. Dintre ace tia. Tîrnovei etc. Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic .

Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni . în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat.Odat cu aceasta. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei.vlahi». i un însemnat rol politic. supranumit Calo4 *97²1207). ucis în 1196.jS?!). ucis i el în 1197. intui de nord al Mun ilor Balcani. reprezentînd. bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . Nevrîncl s p r "aceste regiuni. Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927). la un moment dat. Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes. Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. cu capitala la Ohrida. r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i. i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen).le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. cetate situat pe riul Iantre. iperiul vlaho-bulgar». sub amuil. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. cunoscut sub de «statul As ne tilor». dar trec toare. Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir. Capitala era la Tîrnovo. : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac. c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului. dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru. cud o soart glorioas . ca i pe timpul lui Justinian. vlahi negri (numi i de italieni morlachi. Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. nul conduc tor al noului stat a fost Asan. cam 4 0 de documente . La 8 . Pendistruge. care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei. nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar». o însemnat putere economic i militar . Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin. români din a Tîrnovei.

apoi fratele s u. In scurt timp. au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul. a ajuns la ciocniri armate cu el. la Tlrnovo. Dup moartea acestuia.. fie osta i. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum).9²1. unde i-a sfir it zilele. care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi». Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri.l primar aljseiilLdjn uim . iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia. Prima dateaz din anii 101. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J. ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum»..020. încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare. vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor. pe cînd asedia Salonicul J1207). Dintre urma ii lui. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204)..aiXQ. trimisul pjapei Inocen iu III. To i contemporanii.OUin. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului. nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui. Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii. Câliman II (Ig56²1. Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni .3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida. Albania i Grecia.noiembrie 1204.^ au fjj( jyjg|gi. cronica german a lui Ansbertus. cardinalul Leo.257]. c lug ri i negustori. statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar.§t ucis i Ioni . Cavalerii apuseni. Acesta. într-o impresionant unanimitate. s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . fie cronicari bizantini sau apuseni. ca i papa i regii. reducînd-o la rangul de arhiepisco- . cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&. Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni.âcujtJirap. In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos. cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql.. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu. Iugoslavia. Ee^^.Jii5 . pleca i în cruciada a patra.

orii Mihail Lascaris. s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. deoarece el avea ui «s ia de la ei. Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria. a ezat pe i de sud. adoptat i de . a 24-a. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii.. care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti. era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov). cu Vranovici. împ ratul Vasile a restabilit. în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop . 'rin aceasta. I. . Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat .dar tot autocefal . Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek. în Iugoslavia de ast zi (al ii. Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. prin de-a doua diplom . afl m c ultima dintre ele. «Byzantinische Zeitschrift». în locul patriarhului David. Niculae'M. Dinjr. de prin secolul XIII. afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov). de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia._ . Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî. do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. Theodor Capidan. nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud. al ii (N. a a ezat p e arhi copul Ioan. p.-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). Astfel. ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. La cererea arhiepiscopului Ioan. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev. Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. Unii istorici români (D. dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi. 1892. Pbpescu. x 3iscopia vlahilor. între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin). dat în mai 1020. 256²257). j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea .

la B el g rad i B ra n ice vo ). bin e d eli m itat .^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p . S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial .--rtr . cu " V îii e. S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. c res c t o r i d e vit e i c r u i. poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ). me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n .. cu oa m e nii. * D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic . x eg. A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac .iU n JL erin.eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii. cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae. cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c.ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». . D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc . spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h. p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an.. cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p . asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n . S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a. i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i. car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u .a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc. c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . din tre c ar e d o u er au p e D u n r e. T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân . C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i. fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a. N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii. er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e . C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici. î nfifri ati r~ î p 12 19 jie.___ . ci a u fo st p st o ri .

î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. î n c a r e s. d e c i B i ser i c a r o m â n o . C u t oat e ac est e a. d a r i î n f a a r s i .b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o . D e a c e e a. ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r . ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). . a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I. pe at u n ci Ioa ch i m . e xisten t i a zi . c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. l a R o m a .L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o . p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion. episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia.b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. 1 ^ 3 5 .a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. D up întem eierea st atului l o r. a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a . iar c or K tt M t b ri f^i i ei. P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :. c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i . i vi a a m î n sti r ea sc . iar pe arhiepisc op ul V a sile. -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e. i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. ca «pri m at ». ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. fii n d î n rîrn o vo. titl ul d e " ». p r o b a b i l t o t u n vl a h . pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i. P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 . i a r Ion i . ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) . S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i . rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii. F cî n d u -se î m p ol îti c .

c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii. în a n u l 1 3 9 3. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v . E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i. jjij. P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit . exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e.a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i.37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o. e co n o mi c i cu ltu r al. j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st. fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). c o n d u s d e fi u l s u . ulti m u l pat ri arh d e ai ci. u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . 1 40 1 ). a g hi o gr a fi ce. î n ab se n a ar ul u i. patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc . A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. O m cu o al ea s cu ltur . în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. Iva n i m a n. C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ). 13 81 ² c . . pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol. d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri. iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d . t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . i altul cu c apital a l a V idin . La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i. i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie. D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a. bu lgari i sîr bi. D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m.o. a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a. d o g m a tic e. cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie. pe teritori u l rii n oa str e.K. N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii. Ivan S tr a ci m i r. c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari.

..upritor. U.. L'empire valacho-bulgare. 1919.²XI. lemoria lui Vasile Pârvan. 47. 1891. Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). XI²XIV).I. An. XXV . Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat. n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC.. aduse de la Tîrnoin. c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut. TEODOR CAPIDAN. ANU. 1942. XENOPOL. III. Dndon.crearea ' statului Asane tilor (1185). 1913. 1926. Acad. 1943²44). In urma cotropirii acestor dou state. TEODOR CAPInoromânii. propria lor via bisericeasc . Vlahii i morlacii. Istoria românilor din Pind. M. în An. A. Etnografie. Paris. III. voi. s. G. via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. P. M. 75 p. intini (sec. Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. O problem de istorie medieval . societe. 230 p. în Byzantinische Forschungen. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. 224 pv .. Vlahii din Calcidica. Introducere la istoria culturii române ti.[qar de la Vidin.S. Institutions. 1934. 68 p. . SILVIU DRAGOMIR. III + 531 p. Bucure ti. BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU. geolaine. p. ÎORGE MURNU. uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român. Bucu68 p. XVI + 360 p. 980²1250.I. Elian i N. s. D. unde i-au continuat c rtur reasc . 1976 (cap. 398 p. Studiu din nismului balcanic. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P. Studii istioioicure ti. în «fleue». \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu. istorie. Bucure ti. scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol. t. limb . (Discurs de recep ie la Academie) .. GIURESCU. la Arge . preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii.1 Cluj. p. Epir. 1936. SILVIU DRAGOM1R. în se<. Bucure ti..(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. . MURNU. BANESCU. Bucure ti. Moa tele Sfintei Filofteia. 135 p. numerici au fost pref cute în moschei. SEXTIL PU CARIU. Rom. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca. Te(ucure ti. De nte. SACERDO EANU. Studiu istoric dup izvoare bizantine. N. erban Tana oca. Acad. p. XXVI. Bucure ti. Rom. 3 voi. au fost mutate acum în ara Româneasc . 1925²28. Bucure ti. Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. 1969.. 303²311..< TEODOR CAPI-ioromânii. Macedonia. Bucure ti. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . 274 p. N STUREL.1 h. IV) . + 3 h.S. La Peninsule Balcanique. t. P. 277²308. VII. 1979. I²IV se ocup de vlahi). preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri. Romanitatea ucure ti. 1959. în ara Româneasc i Moldova. 1918. 4. Cluj. CONSTANTIN C. t. '. 1924. publicate de Al. Bucure ti. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. P. 1 A s a n e t i l o r : A .

1942. Bucure ti. GYONI. 148²159 i 224²233. 1972. N.O. DOBRESCU. Bucure ti. p. 1943. VI. 128 p. 3. 181 p. IULIAN MICULESCU. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. nr. Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo..R. SIMEON RELI. Un episcopat românesc în sec. Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. an. Bucure ti. IULIAN MICULESCU. t. în «Etudes slaves et rouma/nes». Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec.O. 1944²45..I.. în Revista de Istorie. an LII. XI i XII în ^Convorbiri Literare». CHIRIL PISTRUI. 3²4. 1968. 123²151 ( i extras. 4. p. în M. p. 1980. Budapest. Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor. Bucure ti. Coordonator Eugen St nescu. 3²4. ST NESCU. XXVII. GHEORGHE I. nr. Bucure ti. 11² 15).93 p). u i:. p. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan. Culegere de studii. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles.T. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar . Bucure ti. DOBRESCU. NISTOR. în B. XXIX..(1943). 651²674. p. p.. Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393. 1981. R scoala i statul Asane tilor. As ne tii). Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. nr. POPESCU.* '3 ' . 1934. în RESEE. tom. 1989. nr. 1984. p. Acad. Byzantinovlahica I. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. BR T1ANU. nr. 575²576. V i a t a b i s e r i c e a s c : N. 1²2. p. 1942. E. p. *Imperator Bulgariae et Vlachiae». p. 1905. 246²258 . p. 1966.O. Bucure ti. 1948. XII²XIX). I. Istoria vie ii biserice ti a românilor. an XVIII. 1906. 34. p. în voi. an Cil. 1971. 7²8. 29 p. M. 1980. Cil.S. 146² 159.' . 201²209. în B. 129²168 jl ION I. 7. EPIFANIE NOROCEL. s. p. NICOLAE ERBAN TANAOCA. BORISLAV PRIMOV. M. 9²56.R. 1297²1312. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor. 49²80 (cap. Preo i de mir adormi i în Domnul. 3²4.A. în An. 457²460 ( i în voi. în Revista de Istorie.R. Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique. p. 1984. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. tom. an. III. NICULAE M. nr. 1946. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. 33. 543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). NICOLAE ERBAN TANA OCA. p.) . Rom. în B... Cern u i. în S. an XVII. 66²78 .

. notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX. iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei. ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo». p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei._Qignica rus de la Kiev. privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . Venind din sudul Ucrainei de azi.. lingvistic imic. care i-a scris opera prin 1150. în imp eriul bizantin. care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic . ba chiar i a i Germania. Alta este Gesta. au d at p es te o 3 româno-slav . la rîul Lech (955 ).le VI²IX sînt foarte s race. a Magistrului P. puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor. f r îndoial 7~un cleric. Hungarorum Ungurilor). O prim m r'onstituiQ. în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic .III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor. sub c'ondui Arpad. care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. Magistrul f. se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor. Din expunerile precedente am putut constata 3. care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic.

care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane. ar cunoscut prin «bun tatea» ei. dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis. ce pozi ie^social a avut. apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son. Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic .e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). capelan al cur ii rege ti. concentrînd oaste numeroas pe Timi . devenit episcop de Agria (Eger). în Banat. ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania. care a fost apoi cucerit . Al doilea voievodat era al lui Glad. unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi. : con dus de «ducele» bihorean Menumorut.1a rîul Alma . prepozit în Alba Regal . dar rezisten a lor a fost înfrînt .. în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. H. Atunci Arpad se împac cii Menumorut. cînd a tr it. : centrul st pînirii sale politice. al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma. Some i Por ile Mese ului). p este «români i slavi». care este valoarea istoric . La cererea lui. format din români. & c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui. a pornit cu oaste în Transilvania. cu care au purtat cîtev lupte. Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost. Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure .i ap ere ara.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au ..: lui Menumorut. Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea. Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). bulgari i români. locuiau acolo'slavi. . essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»). ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela. Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi.. pe urm .luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. . înclin m spre prima ipotez . condu i de «ducele» român Gelu. Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea.habitatores terre illius. i acesta a încercat s . Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. bulgari i pecenegi. între Mure i Dun re. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. în sfîr it. a operei sale).. i al ii îl identifica cu Petru. ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat.dar i în alte ri catolice ². privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism. Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve).

e t er u l u n o r e x p e d i i i . ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I. ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i . E r d e el u. Iu l a. Cu vi n ul . E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana. exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei . car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. Ult r asi l va<C >i l va n a. a r a Z ar a n d u l u i .a u r e f c u t d u p r e . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i . un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s. «de dincolo de codri». ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. prin 100 2²100 3. ar a Aml a ul u i. d e zvol t î n d u . put er ni c e ur me de aut o. ar a M a r a mu r e u l u i et c . car e i. a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ». lîn g Al ba î l gr a d. E r d el eu . Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i .i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². în accep iune geografic . i ar î n cel e Gyul a. In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast . r egel e Ungari ei. c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . B i har e a. d ar i st r ui ser i un el e cet i . s . pî n t î r zi u . sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i .a c e s t or a.a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a.² X IV. e gu l u i . cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ».mâne asc : ar a B îr sei . Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at . din car e.au p st r at . at e st at e d o c u men t a r î n s e co. a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou . i i Ge l u. c od at e l e t r a n si l va n e . dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i .s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o. u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». ar a F g r a ul ui . E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt. af ar a st pî n i r i i l or . R mî n î nd pî n . a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei . c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui .P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V . d eo ar e c e n .i st rî ngeau i o t i . Or )îca. ca S t mar u l . î n pr i mi i " ol u l u i X I.

me te ugurilor i comer ului. au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. luat din str românescul ap boteaz ). iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox). kereszteny (cre tin). de i vorbesc limba maghiar . Karâcson y (Cr ciun). Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii. de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. apoi sîrbii. Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). în sud-estul Transilvaniei. iar la începutul secolului al XUI-lea. p e locurile în care tr iesc i azi. Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor. vecsernye (vecernie). fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) . Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul.vea curi. românii). au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. numele zilelor i . angyal (înger din gr. pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor. la început. regii Ungariei sau folosit i de secui care. keresztelni (a boteza). vizkereszt (boboteaz . Paralel cu ocuparea acestor teritorii. erau a eza i. Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic . szerit (sfînt). Luptînd în avangarda o tilor maghiare. De la slavi au luat: kereszt (cruce. pe Mure i pe Tîrnave. grecii. E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. sînt întîlni i ini ial în Bihor. din krest). la hotare. pogâny (p gîn) . în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. cu care între ineau rela ii diplomatice. comitatele regale (de pild .a. Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei. Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. apoi. fie de la vecinii lor armeni). din vodocrest.). voievodatul. de obicei. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. în secolele XII²XIII. Astfel. comitatul D bîca este amintit din anul 1164).

S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii.‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai. ca în B i seric a O rt od o x . ve n i t d i n B i z an . s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al . s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii . d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e . se s er b a î n i a n u a r i e . su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ». f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st . arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ). c a r mî n t. nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e . Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u . ci lu n e a. in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i». ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r. t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i . P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e.iil o r . D e pil d .n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). i rec s torirea. a s e m en e a l u i In d r e a r e a. . D e pi l d . S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). din ju rul anului 12 00). c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. d e as e m e n e a. In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ . ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). p st r at. . a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l . î n z i d e i.

r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r. na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II. a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri . pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n . N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. D e al tfel. n . c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e. A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . « T u r ci a » ). N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o . L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. In ianu arie 10 28 . u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial. A st fel. ). L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. vestit pen tru e vlavi a sa. n. n . ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » .sl a v . î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr . in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). f r s ai b o re ed in sta bil . In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. ) . c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc . IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i . car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat. ci r o m â n i. i a r ar a l o r . n . ca r e.

i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t . E ger. A p o i. Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. so ia lu i G e y sa. s .a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c . D i n s ec . u na la . P ecs. care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I. G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. so ra u nu i prin ci p e po l on ez. IX ² _ .a n. î n vî r st m a t u r . W a j k. n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i.) i cin ci aba ii ( mîn stiri). su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a. i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . fie de e pisc opii sud -d u n r eni. a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. a se m en e a. G yor etc. su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i. toate itin. a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei . su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r . V âcz. c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an. ceh d e origine. c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. a d o u a l a C a l o c e a . cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3). jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I). fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I). A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. D u p sfatul libe rt i A d e laid ei. ) m ( S t r i g o n i u m ) . C u t o a t e a c e st e a . A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX .

d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc. d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in . fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . . existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ). car e s . cu c on d u c t o ri l o cali car e. C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e.i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . 5 k m d e ce t a t e. iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou . 1 . p ol itic e. od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a . în n ou a situ a i e p oli tic .i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. P e lî n g a ce st ea. fiin d de m ari di m e n siun i. lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi. Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. gr opile d e pr o vizii. T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n. A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX . z ecil e d e m o r mi n t e et c.a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare. a a s. în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). s -i cer cete ze. s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se.po ate chiar mai din ainte ² . A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci. bo rd eiele. C ea de a d ou a este din secolul X I. cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr .i a ve a u re e din a într . m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z. c u p t oa r el e. A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i. da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . în cetîn du . car e s -i hir ot one a sc . D e al t fel. c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice. con sid er at o biseric vo i ev od al . u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t. c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. C u alt e c u vint e. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. l oc uin el e de su pr a fa .o «c etate». s -i în ve e. l a c. M e n u m or u t. în B i h o r i A r ad . t o at e d e fact ur bi z an ti n . D e acu m în ainte. U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s .

Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul.. înainta ii sau urma ii s i). Deci. 10 km n or d de Oradea). în Alba . afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»). fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox . :oricul Karâcsonyi Jânos. el fiind un «episcop misio:r u unguri. aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii. unde a trebuit s fac loc. centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. 3 m aceste afirma ii. rii noastre. invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2). conduc torul politic (Menumorut. lt episcop a putut sta la Alba Iulia.[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. lt argument. care separ Transilvania istoric de inuturile de . se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. atestat pentru prima oar în . ortodoxe. în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. Consider m c aici. De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . sediul episcost mutat la Oradea. fost episcop la Oradea. este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. . i nu p entru români. în anul 1091. cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare. unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. ci implicau i pe cele biserice ti. a ezînd un episcop latin în Biharea. Tot Anonymus scrie c Menumorut. pentru a doua icopului latin. Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. Tot aici. la Biharea. a fost creat i o episcopie latin .

H u n e d oa ra.a. a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ». M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ). D e p il d . pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . D eci. a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . s . A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III.a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . apar in toar e sec olelor IX ² X . s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . ca i l a D en su . S îni o b ² B ih or.. In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a. P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i . pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s. pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci. In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a . C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel. A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d. su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d . pr o ba bil în an u l 109 2. fi re t e. B r a o v ( se c . C îr a ² S ibiu . în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i. mu lt ma i vec hi. r ef cu t î n se c o lul X III).m a g h i ar (se c o l u l X I I. c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt. În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . . P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i. dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei. X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i. mu tat ap oi la C lu j. pro ba b il în sec ol u l V I. P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c . s-a ridi c at aici o bi seri c .g . S atu M ar e).Iu lia sau în alt loc în apr opiere. iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » .. i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n . ca i la B iharea. La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . zid it d e aut o ht o ni. c at o li c e.

a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. lîng Sighi oara . iar în partea central Maica Domnului. a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad. unCsanad). Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . dup rînduiala i ritul acestora». aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. zvor istoric.i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. Dup victorie.ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul. altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca).t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII). ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz. a cre tin în Morisena. c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004). Timi . C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i». Cenadul de azi. c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. Li ). . St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos. din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus. Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului. în cinstea înving torului lui Ohtum. azi Maidan. iar înspre nord Mun ii Apuseni. Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud. tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. . la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin. -la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire.

în acest scop. date în anii 1019²1020. vei fi eliberat de toate p catele» . Bizantinologul maghiar M. în partea vestic a Banatului. cu construc iile anexe. în apropierea grani ei cu ara noastr ). Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco. trimi înd noul S u Duh Sfînt» . într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri.în Iugoslavia. Episcopia de Dibiscos. cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. avînd în fa i un baptisteriu. anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. un puternic centru cre tin. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou . Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. Astfel. se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice. Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. du-ne Doamne la via a ve nic ». Hristos a eliberat pe oameni. împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. Indiferent care e lectura corect . De pild . Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). în 1868. arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi. pe malul drept al Dun rii). regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina». pe locul UL. cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). . Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic. La scurt timp. Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos.‡ sau : «prin ap . Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. Cea de a treia. la r s rit de Belgrad. Sfîntul Gheorghe. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum.era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur. era datat din secolul IV. identifi- . inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap . Mai nou. au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan.în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena. sau : «prin ap . Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. Concomitent. în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare. cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure . aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista.

. exista mîn stirea Mese eni. a hot rît celibaerului. din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. atestat documentar 35. Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. sub 1 Bela 172²1196). De aceea. înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. adic ortodoc i. Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. Istoricul I. amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III. la Varadia. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria). In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. propunea crearea unei episcopii pen. alta numit Hodo$ Arad. papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni. formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa). iul s u Emeric (1196²1204).. Tot el a rînduit c . în hotarul satului Moigrad. toate în jud. Jac.²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. apoi în 1281. cum era cea de la Oroszlanus.jud. se pare ini ial ortodox . i-a încetat existen a. S laj. regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». pe care le-am relatat mai sus. n acest timp. R zvan idorescu). supus direct Eszterlui. în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». D. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc . mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar. vechiul Porolissum (în iere de Zal u). la Cib -^. dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice. în 1191. Elian. primelor greci în i i». pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. acele . s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. rin 1204. în Banat. s r mîn acestora. j «Chiliile" Ci buful )>|. sub* nude Hodust. cerîndu-le s viziteze.castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran). Suciu a sus inut c în anii 1019.sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere. Creaca i Brebi. Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad. papa scria la 16 aprilie 1204. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi. printre români. pentru c ai avem alte tiri despre ea.

O D .Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u. o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei.

Alfabetul cirilic. ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*.f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i . Literele de mîn . majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin.. .

Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n. IX²XI). j. ‡/V tic lui . XI). Tulcea (sec. Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti. Cluj (sec.Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j.

cu ambele a doua jum tate a sec.j. XII).Piatra Neam .Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei . Constan a (sec. XIII-XIV). r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare . .

Izvoarele istoriei românilor. înainte de 1205. în inuturile st pînite odinioar de Menumorut. Bucure ti. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. precum i Via a Sfintului Gerard. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. atestat documentar în anul 1020.. înseamn c în Transilvania. I i VII. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). în secolul XII. 1944. cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior. De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus.O. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. C o n c l u z i i : Din toate acestea.. 152 p. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc . Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi. traduse de G. la Alba Iulia. nu poate fi vorba de greci. îns i în p r ile Hunedoarei. care nu este supusa nici unei mitropolii».mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. Desigur. în voievodatul lui Menumorut. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU. Szentpetery). azi Timi oara. (I) + 238 p. Sibiu. exist «o episcopie. Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. 134 p. . (VII). Bucure ti. LUKINICH i COLAB. în vechiul Tibiscum roman. precum i unele scrisori papale. voi. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. 1937²1938. 1934²35. I. dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca. la Biharea. POPA-LISSEANU. în cadrul voievodatului lui Gelu. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed. E. La 3 mai 1205. existau puternice nuclee de via monahal ortodox .. Putea fi. poate chiar mai vechi.R. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. Budapest.. I²II. sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului. voi. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. 1933. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului. informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi. ci de români. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca. MOGA. i alta la Dibiscos. 683 p.

în Acta Histoas Academica Daco-Romana. 2. (sub red. L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle. începuturile Mitropoliei Transilvaniei. XL. 23.annum 1400. p. XCVIII. 227 p. Raven-3. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. D. Monografia Mitropoliei Timi oara. 1²2. COTO MAN. teian Pascu. I. voi. V. în M. nr. 1979. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. p. p. TEFAN LUP A. p. CHE. (ed. 1928. 6. 1980. 23²57 . p. Budapest. 9²10. 1963. 354 p. în ST. GY. an. 1984. 1946. Breve hisloire de la Transylvanie. nr. în hrbuch. an. Sub semnul lui Clio. TAUTU. KURT HOREDT. Byzantium and Magyars.B. e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. L. p. Bucure ti. in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. ). 1980. Voivodatul Transilvaniei. in The American Slavic and East Review. NICOLAE DANILA. SZEKELY. Prof. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. Cluj.. Bucure ti. 1976. annee 34. Caransebe . 1946. PASCU. an. 1947. p. C. 86² CEA PACURARIU. SUCIU. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). p. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review. nr. in MB. 1968. I. VI. Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. Cern u i. 1941). XV + 103 p. ed. AICOVICIU). 1965. dans RESEE. 225²230 . Bucarest. IV²XIII.. M. aux X²XII. XXV. p. 1929. 1947. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. nr.nsis. p. 595 p. J. 134²151 . GYUVCSIK. siecles. 1971. f VASILE MANGRA. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. Cluj. IX. nr. GYULA MORÂVCSIK. Contributoria Bisericii române. (extras din in XXXIX. p. J R MUREANU. 183²194. a 2-a. RUSU etc. nr. 1917. Cluj.. 99² IVANKA. 64. 118 p. Les racines byzantines du chrisongrois. XXXIV. GYULA MOR VCSIK. bisericeasc a românilor transilv neni. 467 p. es Turcs et Ie proedre de Turquie. 1971. GYONI. p. IX. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. 1978. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. La Hongrie . Arad. 1965. dans Revue d'Histoire Comparee. voi. 4²6. Cluj-Napoca. 1941. 8. 9²23. p. în Ziridava. II. V. GY. I. . MIRCEA RUSU. XXVIII. p.! G. încercare de wnilor pîn la 1382. p. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. Cluj-Napoca. VACZY. nr. 707² 725. p. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII. în voi. MORÂVCSIK. p. 527²533. 195 p. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. 1974²75. 1912. 1929. Contribu ii la istoria Tran-i sec. 158²164 i nr. 1958. 35 p. 215²226. 29²45 .. EUGEN GLUCK. 243²278 . 1977. DAICOVICIU i "ANTINESCU. Cetatea Moigrad i esului. p. Budapesta. 42²49. în Altarul Banatului. 147²158 . Din istoria Transilvaniei. an. 1²2.. Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). AUGUSTIN BUNEA. III. 1. 1970 . OMIDES. Sibiu. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. M. 1943. 352²396 i an. voi. p. MORÂVCSIK. i5²279. în Acta ioce. în BOR. Budapesta. 41²66 . Omagiu Acad. 3. 163²202. 1²2. 1942. 11²12. an. Bucure ti. 3. 1957. LAURENT. iperiri arheologice : T. 313²341 . II.. bisericeasc în Banat: GH. p. dans Nouvelle Revue de Hongrie. 24²49. 1953. 89²116 >. în Orientalia Christiana Periodica. Cetatea D bica. 14²15. 291²311. 5. IO AN R MUREANU. Byzance et le christianisme hon-loyenAge. IV. Bucure ti. voi. 614 p.

'obrogea sub popula iile migratoare. iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase. mult r rit . fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. în timpul lui Dimitrie jupan... f r ca ea s fie total sau continu .». au continuat s fie st pînite de bizantini). între anii 681² 971.IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav. Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii. s-au a ezat alte popula ii. In anul 6451. Dup . din anul 943. locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine. ap rate de natur (gurile Dun rii. vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov). pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin. Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. la sud de Dun re. de i avea o situa ie deosebit de trecut. Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. de pild . Peste popula ia local . Constan a). Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. în urma invaziilor. Cu toate acestea.i întind st pînirea i asupra Dobrogei. ca i în restul Peninsulei Balcanice. D. cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). a f cut ca noul stat bulgar s . cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor. în zona Cernavod -Constan a.

în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. Dorostolon . vechiul Durostorum). Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let). în acela i timp. Noviodunum.a. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. irmat un asediu de trei luni. Axiopolis. împotriva cet sstolon (Dorystolon. In a doua jum tate a secolului X. i militar . ai Capidava. ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. poate de la Dinogetia. în anul 971. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. Troesmis. recude împ ratul Roman Lecapen. Sviatoslav. Dinogetia. cu re e-i Dorostolon. împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare. Patriarhia bulgar de la Durostorum. Silistra. l Bulgaria nord-estic . la 18 kilometri . > raport bisericesc. Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. Noua them era condus de un strateg. Dristra. s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului. Tro^. a ul mun ilor Balcani. la Cataractele Niprului). Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav. dependent de Patriarhia stantinopol. asupra c rora n îns m rturii sigure. Potrivit unui vechi obicei bizantin. din interese politice. importante a ez ri medievale timpurii. Silit s se predea. Arrubium.brogea sub bizantini. pe ap i pe uscat. s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare. în refugiase Sviatoslav.xiopolis etc. a fost ucis în ii pecenegii. urma victoriei lui Ioan Tzimiskes. Acesta. Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr . capitala statului bulgar. partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin . pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis.

de Durostorum. In 1064. în zilele noastre. B nescu i al ii. a intervenit în luptele din Bizan . Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. a uzilor. trimi înd 1000 de osta i.i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186. avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos. de care ne-am ocupat. în cunoscuta sa lucrare Alexiada. pecenegii. iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei». Istoricii N. N. creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. Dup aproape dou secole de st pînire bizantin . Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale. primul st pînind Dristra (Silistra). Probabil prin 1348. Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. înspre litoralul M rii Negre. împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. în prima jum tate a secolului al XlV-lea. care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. Bulgaria a izbutit s . independent de bizantini. Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar». s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. domnul rii Române ti. Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261). partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc . C tre sfîr itul secolului XI. S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. Sestlav i Satzas (Satza). inuturi etc). restul fiind acoperit de apele Dun rii. ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul). c ci în curînd el apare ca «despot» . a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). Scriitoarea bizantin Ana Comnena. la Dun rea de Jos. Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). Balica. mama lui Ioan V Paleologul. pe Dun re (spre N²E). cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. Iorga. s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia.

1386. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente. dou . îndat dup a. care purta. El devine un mare itor. în 1366. acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV. i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . domnul rii Române ti (1386²1418). intervenind în lup. dar. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. împreun cu Dîrstorul (Silistra). titlul . De aceea. precum i un tratat :e i comer cu genovezii. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici.spot». i-a urmat fiul s u Ivanco. în secolele VII²X. în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . Probabil în urma de la Rovine (1394). Amintim doar. categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. pentru ca ele s nu cad ia turcilor. Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878. Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa. ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. rii Le ti. Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. Acesta a încheiat o pace cu turcii. alipind-o. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971. turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393).ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr . în 1389. de asemenea. Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr . ia a bisericeasc . Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. >t atunci. In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». deocamdat nu se cunosc. ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo.Bizan ului. El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. Se con> penurie aproape total a inscrip iilor. Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu). Mircea cel B trîn. în schimbul acesteia.

A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. d enu mire ce se p strea z pîn azi. V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat. în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid . cu l at u ril e d e c. cu o a b si d l a r s r it. V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. al tu ri d e cele de la D bîc a. în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s. a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X . P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». u n ele cu resturi d e pi ctu r ). 6 X 6 m . a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e. o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e. C on st an a). t ot cu lit e re g re c e ti. e st e i n ci z at . scris de la sfîr it spre în ceput. o m i c bi seric d e zid . P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. în sec ol ele X I² X II. A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier . poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa .VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e. în c ol u l d e n o r d . L a sfî r it ul alfa betu lui. se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r.a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. în f r de acestea. ca re. se în l a. Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial . pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d. t eh n i c a . ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc . R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii. d e for m n er egulat . T ulcea). a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. apar e. sînt cele m ai vech i d in ara n oa str . i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. u n ci m i t i r î n tr e g.vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic . In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc. i ar î n j u ru l ei .bi za n ti n e acum. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. P l a n u l .

ui Hristos r stignit.2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. Pe avers se afl chipul Domnului. trei preimportari deosebit . existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb. taatedjn secolul XI. A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII. :ruce dubl relicvar. cruci de bronz. retras la Constan i. Cruciuli a mic (de 4. Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh.5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. purtînd pe cap «v lul sfînt». sigiliul are o scurt legend . Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan.__ . cu lan din acela i ‡re ios. sus. lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc.. din bronz. Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . incizat figura unui orant.). Pe fa a principal a crucii este aplicat . aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur. amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele. în relief. Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de . pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji. are pe o fa chipul lui Hristos t. în limba greac . iar pe piept un mecu figura lui Hristos. Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici. torul Rusiei). Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti. i alta mai mic . De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers. la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult.svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. cu inscrip ii i imagini sfinte. reprezentat bust. cu dimensiunile de 7.8 X 6. Prima const ^dejapt. jos. iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. r de bronz pentru cruciuli e simple. cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). Desigur a apar inut bisericu ei n acum.PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . una mai mare. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe». buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre. Iat mama ta».

Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. Este alc tuit din naos i altar. m rime i calitate deosebite. Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1. i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te. Temelia era a ezat pe o stînc nativ . Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund . în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. Satzas (Sacea). unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte. s-au descoperit temeliile unei bisericu e. A fost construit din fragmente de c r mizi romane. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. apar ine secolului al XlII-lea. i nu unul oficial. poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon. circular în interior i hexagonal în exterior. capitala themei Paristrion. De altfel. iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s . Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954.90 m). pe cînd se afla în Constantinopol. precum i un mormînt. din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. pe dealul «Cet uia». acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean. de forme. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea). Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . Tulcea). Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. s fi stat undeva în jurul Niculi elului. continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. în acest caz. Cruci relicvar . Siîntul Atanasie. care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia. întreaga construc ie este din c r mid p trat .i fi primit numele dup el. luate din marele val vecin. la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX.nopol în 1145.

Zaldapa i Dionysopolis. c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci.ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea. fie în listele episcopale. t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia. Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. i privitoare la organizarea bisericeasc . Histria. Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . Troesmis. s. devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. CarDnstantiana. Halmyris. Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra). ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). fie în portulanele fie în alte documente. Salsovia. Ora ul a în> i datorit genovezilor. La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV. tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. Mitropolia Vicinei. continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. cu ierarhi de prestigiu. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa). crucea il . la Capidava (jud. care au întemeiat aici un important e afaceri. la P i Soare. Tulcea). Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu). Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. Tropaeum Traiani. i anumite m rturii arheologice. Noviodunum. Capidava. Callatis. în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. Constan a). Toate acestea .

De aceea. iar mai nou tocmai în zona opus . în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî. în spe de un alt ora . în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare. a franciscanilor. Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. anstitlll . cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea. Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n. Somova. Vicina ar fi un nume românesc. deci a ezat în apropiere de ceva. undeva între Isaccea i Tulcea. tot în nordul Dobrogei.rii Negre. a început s .i piard din importan . era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult... Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii. descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i. în jurul anului 1302. f r s se ajung la o solu ionare definitiv . Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo]. sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. cu ierarhi greci. a existat i o arhiepiscopie (mitropolie). una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat . la circa 18 km de Silistra. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin. vechiul Noviodunum. In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor». Pîn atunci. c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea). mitropQli<. care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina. Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . Deci. ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. i-a încetat existen a. în apropierea Dun rii. toate în partea de nord a Dobrogei. adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei. în acest caz. deci în apropierea grani ei româno-bulgare.£rman II (1222²1240). Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261. ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici.^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic . Vecina. In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. estuarul dun rean în fa a Isaccei. iar peste aproximativ un secol.

a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- .intr-un act din 1303. în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei. precum coresponden dinT305²1306. se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici».îacMTrt la scâunuT'aimntit. datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre. Dup lui Iachint. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I.bat . înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol. In momentul alegerii i învestiturii sale. uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el. ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ». nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. credincio ii de r înd biserici. care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie. jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. f r s -i dea numele. preo i. scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean. Dac va fi nec acest lucru.cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei.j»utarea»4ui. Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint.apro. ecumenic i. el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina. se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului. ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad . Toate acestea ² 7a care se adaug unele .documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare.

I. 1956. XII + 586 p. 23. 1962. Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea. Crucea relicvar de la Capidava. Istorie. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. 1²2. 189²197. B NESCU. p. 1977. 1922. Cuza. Din istoria Dobrogei. în text). L u c r r i g e n e r a l e : N. Bucure ti. Izvoare cartografice. 1977. 4. an. 311²315. Elian i Nicolae erban Tana oca. în BOR. 1974. 184²198. Bucure ti. 1935. Discursuri de recep ie. Tulcea (1963² 1968). EUGEN COM A. 291²331. XI²XIV). 99²102 . Cluj. 293²307. Bucure ti. în rev. 1977. 255²274. A se vedea i I. Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. identificarea ora ului. III. p. p. IV. Acad. I. 568 p. Radu L z rescu. 1967. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. 1975. în SCIV. p. . Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . Bucure ti. în AIIN. «Codrul Cosminului*... Cern u i. Scriitori i acte bizantine (sec. Secolele VII²XIII. nr. I. tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. 1982. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec. 435²459 5 G. CIHODARU. an. BARNEA. 1978. 193 p. Bucure ti. 1. p. 3976. V i c i n a : N. R ZVAN THEODORESCU. 531²552. (cu toat bibliografia). 37²40 . Bizantini. II. LXXII. A.. PETRE DIACONU. p. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. Arta cre tin în România. G. Constan a. 238 p. Bucure ti. nr. 3²4. A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. + 198 fig... Ia i. Dinogetia. III. P.l C. jud. an. în SCIV. romani i bulgari la Dun rea de Jos. 1942. 1938. PETRE DIACONU. în «Materiale i cercet ri de arheologie». p. Bucure ti. 1. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. 1970. BÂNES-CU. an. RÂDULESCU. nr. 133²175. 1945. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). nr. XIX. I. B NESCU. 3. 38 p. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. 10. BR TIANU. în «Pontica». III. + 8 pi. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. LIA i ADRIAN BATRÎNA. I. p. BARNEA. 1971. p. Bucarest 1946. publicate de Al. GR MAD . Rom. I. 440 p. originea numelui. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi.. în SCIV. în SCIV. IV. 307²319} I. XIII). LAURENT. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. IX. BARNEA. 197 p. N STUREL. 138²160) j N. IV²XV). V. Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. 1972. XXII. p. 67²81. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. Tulcea). Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. BARNEA. Tulcea). 641²647. Atena. publicate de Haralambie Mih escu. p. (cu 102 pi. nr. p. A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . 1976. Vezi i GLORIA CEACALOPOL. 2. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. Balcani. 1924. în voi. 192²194. 438 p. BARNEA. 3²4. Vicina II. voi. GH. p. + 1 h + ilustr. Vicina. 1921² 1922. 379 p. LIA i ADRIAN BATRINA. p.. 1973. Bucarest. I. p. nr. . 1981. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. p. în SCIV. I. Un atestat str rom nesc la Capidava. Românii din. p. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». 1973. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. Bizan . ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. EMILIAN POPESCU. PETRE DIACONU. în SCIVA. 277²237. Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. M RIA COM A. I. Bucure ti.. Scriitori bizantini (sec. 1953. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. 23. 27. N. BRÂTIANU. 24. CRISTIAN MOISESCU. an. 409 p. XCVI..BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. TEFAN. p. 2. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. VII. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». BARNEA. în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. în SCIV. Bucure ti.

N STUREL. MIRCEA LERIAN. 19 70. Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. 1²4. p. AL. 295²305. 1977. II. în «P ontica ». p. 225²232 . tasc. II. Les Regesta des Actes du at byzantin. XXVII + 634 p. 112²125.. în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. LAURENT. Ies Regesta de 1208²1309 971. VIII. 145²171. P. Athen. LAURENT. 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). nr. KUZEV. N STUREL.. p.e vedea i PETRE DIACONU. an. PETRE DIACONU local izarea Vicinei .T. Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî . Evolu ia. p. Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares. Tulcea. în ischNeugriechische Jahrbucher. XXI. IV. p. i donc localiser Vicina ?. p. în S. >e 7a Dun re la Mare. V.i PETRE . 1976. TEFAN CIOBANU. Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. p. Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. VI. p. 33²42 ( i extras). 1973. . în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». . p. în SCIV. Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). în ' tudii i cercet ri de arheologie. 1979). Bând XII Amster-37. nr. Tulcea. Sofia. 1971. 3²5. h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V. an XLII 1990 nr 1 20. 3. ' " ' . XIII. 1977. rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE . p. 257²260 . 149² 169. 1957. N STUREL. 3. în BYzantinische Forschungen. 233²243. XCI. Les actes des Patriarches. p. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti.i grec. CONSTANTIN C. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . In leg tur cu ipoteza Vici-ova. 472²474.

erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor. berindei etc). iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania.35) s-a adresat. dîndu-le dreptul de a.i construi cet i i ora e din lemn.VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine). Cavalerii teutoni în ara Bîrsei. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania. lui Hermann de Salza. rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step . pecenegii i cumanii.9. fiind b tu i de cumani. în 1211. dreptul de organizare proprie din punct de vede- . Teleorman.i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata). regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. Bahlui. Caraiman. de la Urali pîn în Carpa i). care f ceau parte din neamurile de limb turca. Burnaz.s wi. au fost nevoi i s .. Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. Pe la mijlocul secolului XI. Vaslui etc). pretinzîndu-le plata unui tribut. Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal . Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti. Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. Caracal. care. Covurlui. De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). In schimb. din pricina numeroaselor incursiuni cumane.

l u c r u p en t r u c a re l e . în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I. i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r . T r ot u u l u i. A cc eptîn d p r o p u n er ea. sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti. c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei . o p ar t e p e n t r u pa p a. u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d. înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r. s. N u m e r o i sa i . : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. D r e p t u r m a r e. si gu r . a p o i a nu n ii. î n M o l d o va .di c i bi seric esc. e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e. lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. sc utiri d e d ri . « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. In 1 223 pa pa H on oriu III. a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v. r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i. în an ul u r m t or. l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u . pîn la iret.i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e . c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i. In c u rî n d. a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s . d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e. D ar la scu rt ti m p. n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l . a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei. A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite. s vî r it e f r ti r ea r e g el u i.i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) .a an u l a t . R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ). c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i. o feu d po n C a va l er ii t e u t on i. In r ea lit at e. la rug mintea cava teut oni. care de pin sca u n u l p a p al. î n p r il e V r a n c ei.a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - . 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. al t a p e n tr u c a v al e ri.e rit e d e t e ut o n i. r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . B a c u l u i i îai la n or d . ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea. A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va.

In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric.' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. arhiepiscopul Robert. acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina. Ace tia fiind p gîni. Dup primirea acestei scrisori. Incre tinarea cumanilor. a trecut Carpa ii de r s rit. unde era centrul lor politic. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul. eu fost boteza i to i membrii soliei. 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227. c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). . s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi.R. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor.o. îndat dup aceasta. La scurt timp. haganul a trimis o solie. în frunte cu fiul s u Burch. Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. cu mul i oameni di n neamul lui. arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma. dîndu-i împuternicire s predice. s zideasc biserici. c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial). cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi). c lug rul Teodoric. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. Dup aceast b t lie. atît el. întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. Episcopia cumanilor. In prim vara anului 1227.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi. la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. na fiind însu i principele Bela. s atîrne direct de scaunul papa!. b otezînd pe B ortz-Membrock. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). n-au dus la nici un rezultat. numire înt rit i de papa (21 martie 1228). cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului. s boteze. înso it de al i trei episcopi i de Bela. fiul cel mic al regelui Andrei II. ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». cît i urma ii lui. de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. cucerite de teutoni.

între care era men ionat i Cumania. unde se g sesc sate cu numele Milcovul. dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234. cercet tori (D. ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal. C. pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri . oate acestea.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric. s . Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s . Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i.O. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. Acad. dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria. care ie reînfiin eze.. patronat de e regele Ungariei. Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt. Marea inva-irilor. R. afl m c ace tia. de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co). a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . Filip.a alia ii ² »t . Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei. XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale). ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el. în p r ile ui. Rosetti. :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela. n 1241. Milcoveni. Auner i I. ^ oa rea papei Grigorie IX. adre*flr T. în 1482. în car e des crie i narilor din anul 1241. din anumite acte papale. In 1279.î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese. Onciul. alipit de tefan cel Mare la Moldova. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia.

s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ).vi car d i nt r e r omâni .a ve m î n s n i ci o d ova d c s . nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or . spri ji ni i d e r egii Un gari ei. p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ». Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u.. d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i .catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni... car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o. st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox . s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e». care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v . ). atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . Pe d e o par t e. n. t ot u i. at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e.. savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume. ^ f . nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e. ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce. Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t . «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ). c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . iar pe de alt part e. t r e c l a cr edi n a l o r . fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. D e a l t f el . de i se socot esc cr e tini . n . car e. d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or . ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i . N. i wni i din r egat ul Ungari ei . Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres. n. din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al .a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop. Dat fiind aceast situ a i e. di n Per u gi a. ² vi i t or u l r ege B el a IV ². Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri.o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. pentru r omâ n i .) ca vi car al s u. car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n . î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i. pr i n ci pel ui d e cor oan B el a. C ci nesocotind B i ser i ca r oman . l ocu i n d p r i nt r e ei . i f cî n d u . ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi . epi sc opul cu mani l or . avî nd rit uri i obi cei uri difer it e. ) . papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or . deci u n r omân (.

Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. Din scrisoarea pap ei. N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . dup cum arat o veche tradi ie. 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. afar de ara voievodului Litovoi.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi. rînduite mai sus pentru ara Litua». De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei. numi i i ioani i sau osp italieri. s o ie ca i u m. Diploma le-a dat-o regele Bela IV. a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. în regiunile de curbur a acestora. nu poate fi vorba de episcopi l reni. In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului. consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu. de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. In stînga dania cuprindea «toat Cumania. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice. dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . în zona de influen a Episcopiei cumanilor. pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. pe care o omâ nilor. : iecare. pîn la rîui Olt. dup cum au avut -o ei i pîn acum». în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. rezult c era vorba de o ie local . adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo. Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. i o ierarhie bisericeasc superioar . în acest an. avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. în acelea i condi iuni. precum i cnezatele lui Ioan i . existent pe c ci în acest caz. constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz.i fi avut sediul undeva Le Buz ului. adic în 1247. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. în afar de ara lui u voievodul românilor. A . Astfel. pe care o l s m acestuia. la 2 iunie 1247.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re.

T ele or m an i eventu al P rah ova. c u m vo m ar t a m ai jos. fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti. C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u . t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . s-a u d e sc o - . d e a l . d ar pe atu n ci nici < .i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e. în sl a v.. în n or d . c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. în gener e. O lt. . D î m b o vi a. O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . pî n î n ara H a egul ui.r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa . d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . « vî l c ») . car e s . ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi. r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u .. N i c o l a e. p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. L eg turile strîn se.. q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. l a su d . d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s. » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s. sa u p oa t e l a C et e n i... D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . -. « fa r c a ». u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a. n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o. a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e .. i e s d i n M u n t en i a ve st i c .L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . i ar al l ui Io an . i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a . în un g. cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up. E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D . c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. c u h r a m u l S f . e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e . » ) . P rob ab il ierar hu l lu i S e. C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge . D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m. hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci.se . î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . In t r e al t el e.

S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. în h oco m un ei C et eni. a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247. Sînt m ria O rlea . di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r.fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a). s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin . a di n sec o l ul al X H I-l e a. în se a m n c ai ci. un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). în c r e i a L i t o v o i i . i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re . ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c .' m e d oa r ei. cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. din br on z. pr ec u m i oa se l oc u i n e. î n ac est c az . c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea). (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v. v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i. iar a trei a i m ai ve c h e. î mpr eun cu fratele s u B rb at. u n d e va fi ier ar h ul sa u. u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». implicit. re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i. C u toat e acestea. fie la V idin.o vr e u n c o n ) r r o m â n . a. fie la Vicina. a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. c n e az s au v o i e v o d . P rin 1 27 7. S treisîn ge or rei.i va fi a vu t i a vo i e vo d ul . u n a d i n s e c o l u l a l X V . a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». L a or. d e l a c ar e a pr e l u a t . u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. în p r. la D en su . pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici.a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite. T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i . A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o.l e a.a p i e r d u t v i a a . la C et e ni . D u p 1 2 91 . rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu . din sec ol ele IX ² X II). fi e l a C î m pu i u n g. la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng. p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». st p î nit d e el. c u n o s . a p u t u t st a i a i ci u n ). u nd e . A p oi. în 1 3 7 0 .

Deci. va fi încorporat în statul polon în 1349. dar i de resurse economice imp ortante. Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290). Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. grupa i în cnezate i voievodate. Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». IJJ{ . p utem con chide c în secolul al XlII-lea. arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung.slav r s ritean.sum foarte mare de bani». Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei. Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe).. pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. al c rei centru se pare c era Bîrladul. în slavon = vad. la început independente. dup cum a trebuit s aib i B rbat. Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc .probabil un voievodat în nordul Moldovei. 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic . din anul 1285. Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului. anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod.. Dimitrie Cantemir. bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. la rîndul lui. rîurilor). dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. Astfel.*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei). dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . în Descrierea Moldovei. în centrul i sudul Moldovei. dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. prin secolele "XII ^i XIII. . Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e. aceea a berladnicilor. adic locuitori în regiunea vadurilor. Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . La începutul secoîuTtii al XlII-lea. la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova. ara vecin a brodnicilor». care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum). în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti. de pild . prin care sînt denumi i românii în documentele latine. Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc. F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox. Era amintit . care red cuvîntul hlah.

n ysl ( azi î n P o l on i a) . B iceni. teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. curtea hanului. Vaslui. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). Triie ti i Cîrjoaia în jud. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc.tol Ioan.. C be ti-Bac u. Alte cvar sînt de origine veche ruseasc . Ib ne ti. de p ild . î n ta acu m i n st atul feud al pol on. Br ie ti. încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel.ipot. descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . cum este cea deimea B'iîca Doamnei. In 1288. Boto ani). e ti i D ne ti în jud. papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit. Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. "F=~--. despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353. înf i a p e Mîntuitorul r stignit. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn. Boto ani. i (toate în jud. Orhei. De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine.. Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor. avînd deasupra soarele i luna. care i în « ara vlahilor». în 1247. în drumul . rului p e cruce. tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor». care avea mul-» . lîng Piatra Neam . Suceava. Chirii Rnmnnul. Unele din ele sînt de factur bizantin . d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » . ast. a întîlnit un voievod cu numele Olaha. datînd din secolele I. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane. Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor». «aveau în jurul lor ierarhi.. ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7.fi atestat rîorumontnr ooifiropui. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc . a «Berladnicilor» i a «Brod. Soroca de la Trife ti. nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci..ip marea invazie a t tarilor din 1241. cu reprezentarea.

1 (1075²12:30). A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate. Balcani. Bucure ti. ara Româneasc . L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. ^. C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. episcopi. 379 p. RÂZVAN THEODORESCU. veacul XI. cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor. 144 p. 14. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V).[. Bucure ti. îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi. DENSUSIANU. 1973. t a t . Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri.. voi. 1951. Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte. Documente privitoare la istoria românilor. c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. 8. . Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . I. . Carpa i în ara brodnicilor. VICTOR SPINEI. a berladnicilor i a bolohoveniîor. 1²21 . LV + 428 p. Ia i. Bizan . 19~4. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. voi. Vl dicii de atunci. i Documenta Ro maniae Historica. HURMUZAKI ² N. . Bucure ti. iar la r s rit de . R. Transilvania. Bu cure t i. Ia i. la Arge . Cnezate i voievodate române ti. N..i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . Muzeul de îsrorie a Moldovei. i nJ. «pseudoepiscopii» din scrierile papale. voi. în «Cercet ri Istorice». D. « D I S H M U I I A 5 I. XII i XIII. I (1247²1500).. la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. Bu cure t i. Influen ate de Bizan . S. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. GHEOR- . 1. poate chiar d e ierar hi. ACADEMI A R. 1977. unele descoperiri arheologice. Document-! privind istoria României.rî apropierea acestuia. C. Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. p. 1977. la Rîmnic i la Severin. in cursul secolului al XIH-lea. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier. ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. au tiut s . Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei.i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului. B. 267²285.. pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i. GRIGORA . Xenopol». p. preo i i biserici orto-c j doxe. 1887. 1966. în secolele XI ²XI V. ca i -v.

Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. a n. B u c u re ti. 1 9 7 6 . în « SM IM » .. 1 9 3 1 . a n. S IB IE SC U .). XIV. 198 1. î n « S C I V A » . p. I st . Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. t . Buc ure ti. nr.. Ia i .». A r t a c r e t i n i n R o m â n i a . H O L B A N . 1 9 31 . » . « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a . N . 19 8 3 . în «G. revist de istorie.97.i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. B l a j . '.BR AT IAN U. 238 p. 1 9 4 2. T H . (c u 10 2 pla n e î n U liii . C ONSTAN-J. IX . ' 1 9 2 3 ) . 1971. p. t o m . A. g ' . Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu.» . XX X. 1944. 257. R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . FE R E N . în It ura c re tin » .R. ROSETTI. I. VIC TO R SP IN EI. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a.M . 1 93 ² 2 1 1. an. E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii . XX I. p. 11²12. Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . B uz u. în «Revista Catolic ». 1980. p. an.». A U R EL IA N SA CE R D O E A N U.. B laj. 173²192. 1. No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V .'. Bucure ti. X X V I I. Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V . 25 ² 3 0. AUNER. Episcopia Mil covi ei. S. Z . Urm rile schismei la români. 3 ² 4 . 2 7 . X X IV + 1 5 0 p. nr. 74²93 . S IL E G H . R. Ep o c a te uto n . î n « B. X X .. LI. R o m. H O L B A N . P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. p. « D a c ia >. Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H . 1²2.. 1 9 6 8 . . S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. p . nr. 533 _ 5 5 1 . D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . an. . R . (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. 3 02 ² 3 0 9..i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . A N D R E E S C U . 1968. A. p. M OISES CU . p. 1 9 20 . . 3 . 1 9 0 5 . 1938 nr. în «Studii». î n v oi . Buc ure ti.e m i l . 770²779. C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. 2 ² 3. n r. C. VI. » . în «R. î n « A r h i v a » . V G H. Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . 2 . 13 6 ² 1 5 4. :V II. an. î n « A n . I. S e c o l e l e V I I ² X I I I . i. O . B A R N E A . C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor.. 118²129. B O L A C O V -G H IM P U. p.B. M e m. 2 8 4² 3 2 0. î n « S . 1 5 2 p . 339 ² 3 64. M OISESCU . TEO D OR . LXX V III c r r i s p e c i a l e : R. re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i . S e c . n r . ) . A c a d . T. « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . p. 1 ²2. 1 9 7 5 . C O N S T A N T I N I. G HEOR GHE I. p.. în «Ortod oxia».S. EORG HE I. 1975. I. Xl I I-l e a . 3 3 0 . 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . 2 38 ² 2 4 6. . nr.I. X IX . 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C .

.V.P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) . i-.

c .

la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. La sfîr itul secolului al XV-lea. pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman . Albania (în mai multe etape). iar în anumite cazuri. Thasos în sec. Bosnia (1463). imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. în st pînirea lor.Œ«~.*. cu sediul la Buda. despotatul Moreea (1460). Macedonia. în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. Ahaia. cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. au recurs la rezisten ar- . în adev r. devenit capital in 1365). principatul Atenei. devenit Istanbul (1453). Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . economice i sociale. o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c. i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). jind pe rînd. Serbia (1459). cu un patrimoniu cultural-artistic propriu. 1362. XVI). XV. Rodos i Cipru în sec. dup 1354. cu propriile lor institu ii politico-administrative. ci pentru întreg sud-estul europ ean. care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct. Muntenegrul (1496). mai ales în secolul al XVI-lea. Her egovina (1483). Moldova i Transilvania. cu existen a celor trei state române ti independente. în 1541). fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român. ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc . cu hotare bine delimitate.>j. imperiul grec de Trapezunt (1461).Œd s~Z. Ungaria central (transformat în pa alîc. în Africa de nord i Asia. în schimbul unui tribut sau haraciu.

). Her egovina i Albania. la Litovoi. Dup mi carea lui Litovoi a urmat un . sculptur . mult redus ca însemn tate . eierea rii Române ti. înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh. ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice. a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne. ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic . n Bosnia. Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. în diploma caj alerilox. broderie.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do. îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri.a. In 1324. pictur . Pe :estor relat ri. Un ierarh va fi existat i mai tîrziu. episcopi i arhiepiscopi. dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman .U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine.F E IU .1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice. am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^.Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. muzic florit monahismul. . cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. lucr ri originale . s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur . :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice. scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci. s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice. Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. cel din 1277.

Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti. sub o singur st pînire româneasc . ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei.iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul. Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti. In 1330. Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U. Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c. Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale. cu titlul onorific de mitropolit. Organizarea bisericeasc .Ji Jost ales un singur ierarh.3jf . Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352. Lupta este relatat . în 1217. Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor».. care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor». marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei. în_ statul As ne ilor. în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe.j b . Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge . cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ». peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop. stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud. Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit».jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense). Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere. dup al ii prin Lovi tea ².. fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat. orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc ._va. adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ . iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop. din 1352 pîn în 1364. iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». Bulgaria i Serbia. A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine. Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. des vîr indu-i organizarea. fiul lui Tihomir. a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti._1310²1352). In 1204. .. prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran.

au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359.!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. c re_ domnitorul Nicolae Alexandru. spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei». scrise în limba greac . ci de !îllfL2. nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol. Astfel. Re-i rea a__ob inut-o_. din apropierea Im. treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359. domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa». Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). atunci actul din 1359. suprema autoritate bisericeasc în R s rit. în frunte cu un olit. urmînd ca dup . Astfel. ir aceast organizare bisericeasc centralizat . rii Române ti.a iui. srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei. dup 1352).»». r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». îachint de- . _ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz.__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat . s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia. în acest scop. «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi.ri ' Pr.F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t . Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363). în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor». prin aducea la ^cuno tin J io iljjj. Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii. a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge . e a sinodului. D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime. ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o. In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru.J^icolae Alexandru Basarab. A IV . «g_£em|_nu__o dat .

în acela i timp. Se rînduia. dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti.R. i nu altcineva. Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. 17 ² Istoria B.. avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391). se legalizeaz situa ia lui iachint. ca privire la folosul lor sufletesc». Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. ci de mai multe ori». Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi. ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ». preacinstit i iubit frate în Domnul».. s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor.venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia. bucuros. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ². care va fi avut prilejul s -1 cunoasc . cu alte cuvinte. i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo. «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. . care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc . p rinte i dasc l al lor.O. deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului. iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ». în numele_ s u i al urmailor. Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint. o «scrisoare cu jur mînt». s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i. prin care s . îndatora totodat pe domn s fac .E£onii i>>c . legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi». în toat eparhia i enoria lui. avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit».. Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior. Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave. Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat . ca Iachint «s fie de acum înainte. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod.

bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii. Tn al doilea rînd..²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje. cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. La aceasta era îndemnat de trei motive.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V. ii. Se în elege c în asemenea r ri. pentru a statornici pacea îdincio i._care a aruncat anatema asup ra .Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa. mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou .e i£i_de_Con^lantinoDjol. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ.' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei... inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju. :at patriarhul ecumenic Calist. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo. c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar . P iîIârhului-. ca patriarh sîrb. bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e.de Patriarhie. pe t rjjji ic. a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb."ereziile din secolele anterioare. încît. Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii. De aceea.. nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea . ci i peste teritoriile cucet^fan Du an. p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii.. i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. statul.al JLgparriie. s-a adresat Bisericii sîrbe. domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi. a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek. In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj. JL -££-_jdre ej. irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da. convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ). marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost . nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol. care a recuîn acela i timp. i Patriarhia sîrb .

C. în biserica zis a lui Negru Vod . în chip firesc. doamna Clara. o consider . P. împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. dorngejjgca. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii. mai ales c tocmai în acela i an. mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei. Re edin ele Mitropoliei.). Dup ultimele cercet ri. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului. Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. era catolic ). în Bizan . pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . chiar dac o f cea indirect. Cunoscînd toate aceste lucruri. pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului. atunci. pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². dimpotriv . desigur la biserica amintit . poate început chiar de Basarab întemeietorul. iar al ii. Ei au i fost înmormînta i aici. Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung. iar pe de alt parte. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge . P. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330. Re edin a. actul din 1359 avea i o latur politic . La rîndul s u. care. Giurescu.apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c. Deci. ci i în cele biserice ti.a. la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. Panaitescu . pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. primul act emis la Arge fiind din 1369. avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. 1377). în 1359. ci la Cîmpulung (C. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»).

unde a fost decainastic . Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. în 1483. la Tîrgovi te. fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. în. Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. Teritoriul rii Române ti era în cre tere. . In ce prive te numele de Ungrovlahia. ci 1 dragonului). Di n a ctel e i n t er ne. Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446).are au impresionat pe contemp orani. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ». Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar . situat în e.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I. cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria». deci cuprindeau i Dobrogea. fiul lui Mircea cel B trîn. sfin it la 15 august 1517. afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului». a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . iar a Pus. biserica lui Vlad Dracul it. în 1482. sfin it la 15 august 1439. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge . spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat . iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. Banatul de Severin. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia». P robabil în 147 5 sau 148 4. în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit.biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j . poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor. în 1508. Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. în cursul u nor cutremure d e . In prima jum tate a secolului al XV-lea. pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or. cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. ajungeau pîn «la marea cea mare». i la Bucure ti. voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii.

Viena. M iklosic h i Jose ph M iiller. A C A D E M IA R . recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. 1 9 5 3. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. e d . întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic. prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . G H EO R v ir }‡ B R T IA N U . 396 p. .. Sa c e rd o e a n u. 1 9 8 8 . ER B IC E A N U . X II. D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. în B . p. organizarea bisericeasc a rii. E. X IV . s e c o l e l e I V ² X V . v o i. I. ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B. . B uc ure t i.Sa c erd o e anu. . B uc u re t i. ve a c ul X III. N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e . 1 97 1. B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER. iar titlul de «exarh» (gr. unde nu. G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc . P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). B. a urmat. Mitropolia Ungrovlahiei. 1 96 8. X II + 5 8 2 p . 18 9 9. P a ri s. H UR M U-Z A K I ² N . Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402. 1 9 8 0 . a ra Ro m â n e a sc . Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. p. T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . 1 860 ² 1 862. + 6 4 pi. 3 2 8 p. D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. 1 9 8 1 . se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. R . Onciul). B uc ure t i. C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc . Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei. Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L.i putea exercita jurisdicia direct. P. fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I. T e xt e c rit i q ue . P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C . P a ris. 2 voi. pa rt e a I. 1 9 8 2 .R .i.Op ere aies e ' Ir ed ' A .Sub raport administrativ-bisericesc. prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». C l uj-N a p o c a . JE A N D A R -R O U ZE S . F o n t e s h i st o ri a e d a c o . B u c u re t i. JE A N D A R R O U -Z E S .ro m a n a e IV . ( i în v oi . V oi . a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc . B u c ur e t i . I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). X L IX + 43 1 p . a ra R om ân e a sc . Nistor). N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i. B u c u re ti. 196 6. 1 9 1 5 . i >_ hK B A N P A P A C O ST E A . S. 1 9 46 . IO R G A . 635 p. ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant. 7 r H rT 275 .O . . 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2. V i + 25 2 p.. prin str daniile marelui domn Basarab I. M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. X IV . X V I + 5 2 1 p . A . et Ie s ind e x . O p e re c o m p le te. E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r. p. X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ). B uc ure ti . B uc u re ti . delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. 56 0 ² 71 5) . . B uc ure t i. E di ie în g n j i t a . sub re da c ia P. p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u . O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e. 1 9 8 0 . R a d u L z r e sc u . în chip firesc. v o i. Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania.a n. 188 8.

II. Bucure ti 1974. întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. io. 1969. p. nr. IORGA. întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. s.O. 1913. în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. . II.. Studii ului mediu românesc.. Acad. II. deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab.. 22 p. CONSTANTINESCU. t. IO AN IONESCU. 14. Ist. THEODORESCU. p. nr . nr. în S. 96²167. 1²2. De la origini pîn la voiului al XVUllea.. 379 p. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV).. . Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge . p. p. m. t. C. an. nr. 1978. ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles. GIURESCU. 1924. 1970.». întemeietor de cet i i biserici ? în voi. în M. («An. 556²568 . p. III. 'LAMINIU MlR U. Bucure ti. p. («An. an. 387²411) (reprodus i în voi. PA VEL CH1HAIA. 1970. Ist.O. GIURESCU. Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. 128 p. 6. Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . 1055²1071. în B. Bucure ti.R. ara Româneasc în secolele XIV²XV. p. p. 7²8. nr. 9²12. XXXVII. în M. XXXV. t. Pagini de veche art româneasc . Rom. 673²697 . m. Bucure ti 1984. în RESEE. VASILE GRECU. LXXXVIII.O. 1950. nr. 496 p.iLAE DOBRESCU. . IO AN IONESCU. 25 p.R. p. Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV.O. Bucure ti. MARINESCU. an. N.. Balcani. Sect.. LXXVU. CONC. 1906. PA VEL CHIHAIA.. 1973. an.T. Vezi i N. Bizan . s. XXI. Bucure ti. 597²6 12 . an. Acad. 247²269) . Ci ne a iost «Negru Vod ». n. 7 __ 8. în B. 9²10. 55²60. 95²115). p.

fiii lui Radu I. 1377²c. dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ². Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol). Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. P_atriarhul Filotei (1364²1376). b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te.Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . în jurul anului 1370. via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. 1383).a riarhie. era amintit i mitropolitul Iachint. cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos. apoi Dan I (c. Mitropolitul Iachint. ia_9__rup ere 4g_P. unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei. se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . Abia în sepjembrie 1369. probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol. se sfin eau biserici i mîn stiri. decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea. c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru. timp de 10 ani. ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . 1377) i Radu I (c. înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u.

S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî). c ar e a u lu at o m su r în ele a pt .X V II 1) aint. pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». lAspoo Ou'f-fpo^axîai. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. s u b. olia S e ver i nului. a u.io v). d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia».P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m . zziv. au m en in ut p e Iac hi nt în scau n. a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J. sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei. c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ».i d in U n gr o vla hia. pr ec u m i titul arii ei. sit u at î n A r m e n i a . al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. l a P a tr i a r hi e . ad ic al u nei ju m t i» "]<. teritoriu l de ju ris1 re edi n a. n u m e l e d e A n t i m. i . dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n . e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii.în r u a r h i e r eu . în au gu st 1 3 7 0 . î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v). mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i. a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . L a pl e car ea lui D an iil d in ar . fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'. E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e . m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u . d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol. M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). îl va iu bi i-1 va cin sti. avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » . de ci pj e ja^h in t.

N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ». . n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. î n în su i a ctul si n od al. re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei. iar în 13 71 G rig orie X I. p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. c a pe l an ul r e ga l.. C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a. ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. D e p il d . între an ii lj65 ² 13 69. U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea. cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). D e alt fel. pe N icolae d e B ud a. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a.rii. în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k. î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n. 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar. b a a pr o a p e n e n u m r at . In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d . d i n o ct o m br i e 13 70 . P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on . S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V .

d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i . iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ». i v a a n i . D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie. A p o i . a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . iar pejie alta. i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n. Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . î n p ri m u l rî n d . P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . t o t u i . e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s .a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o .a i c a u z . A c e a st l i p s d e . p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge .a i m î n e l a S e ve r i n . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc . . E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n.J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . adi c O lteni a d e a zi . a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e . S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar.a st a b i l i t l a S e ve r i n . i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n ._iniojÄney9i m o men tan e. c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i. U n g aria i ara R o mâ ne asc ). m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 . orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i». m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). pri n ac est '$ > .X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a . situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a. la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a. i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 . i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) . a d i c a l u n ei j u m t i ».a f o st a i ci r e e .

372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i. pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. sc ri s p e p e r g am e n t. B trînu l mitr op olit Iac hin t. S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . . N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . C a mit r op olit d e S e ve rin. ni cid ec u m cet at ea. D e a c e e a. lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge . n -a m ai tr it mu lt. î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin». D eci . M i t r op olit u l H a rit on. î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . î n fr u n t e c u u n i er a r h . d u p d a ti n i rî n d u i a l . O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. în a c ea st d u bl c a litate. A n ti m a partici pat. so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic. ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a. în a u gu st j. p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca . r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol. « in utul » sau «regiu ne a» S everi n. P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». c h i l ii. de care am po me n it mai sus. t r a p e z . î n se c o l ul al X H -l e a. se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. în car e sl ujise.nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u . zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l .

. refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². cu via a idioritmic . Hariton it o personalitate bine. Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . pentru c monahii români de acolo \ cu greu». ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². pe care a impus-o în ea sa. t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. «p ost scriptum». ctitoria celor doi domni români. pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. fiind astfel preferat lui Antim Critopol. Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. fapt speriat pe romei» (greci). dup moartea nt. domnul îi asigura. Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. cealalt r mînînd lui Antim. preo i i chiar episcopi. Actul s u de numire. se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. Nicolae Alexandru Basarab. scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s . cjjnoscut la noi. De aceea. urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. In sep1369. mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt».muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. învecinate cu Ungaria. cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. In continuare. în co ntinuare. prin serile care vorbim. din 11 august 1372. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei.

a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e .A \ . p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. In t r e a l t el e . h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat. c a i p e v oi ac ol o ». mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei. E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. c ci dup 1379 ² 1380. c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e. N e a vî n d n i c i o a ve r e . c ar e l. M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ). A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8. S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri. A nti m. î n fj 13 70. n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . P rin tr e altele. m ai a l es l a C u t u l m u . Ia sca u n ul s u d e l a A r g e . In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). P rin 1 3 8 0. T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e. A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. d o a m n a A n a. a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r. cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s.fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». A mai p storit pu in timp. M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l. Dar u n act. se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » . i a r p e ce a de-a d ou a. . ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ». databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0. n u m ai cu d area u nui can on . c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. cît i în t e st a m en t. a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u .

în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ). fiind duse la Arge . In acela i an. C rezînd c nu va mai sc pa cu via . Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. Apoi. care nu putea fi decît Antim. ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . moaslele sfin)r:begit din nou. se pare. în edin a din 15 februarie ^lJ . în fruntea divanului domnesc.pjimii. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo. patriarhal. ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte». apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. a l sat i a îmbr cat marea schim monahal . 8 ianuarie 1392. Atanasie»). 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . c ci fiind lit de peste 30 de ani.A I V² A . ultimul patriarh de Tîrnovo.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. fiiridjLn dejDlm t. _el_ a în:. fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea. împreun cu Mircea. chiar i tantinopol. rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei. este amintit în actele s i patriarhal (de pild .se_si. Probabjl_ tot.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401. în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei. deci era vorba de un ora ei. într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia. Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova.9. 2 al sinodului de la C onstantinopol. în 1. Fiind ocupat i acest tarat în 1396. din Bulgaria. de i era împotriva can. a ezate. numele s u era bine cunoscut. sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte).ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. s ub aru l Io ni . v 1 . în acest timp.c Äjrii ropolitiij._An iin a p storit_r ijn. încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e .8²1389. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 . 2âIâ.. k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410). îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim.

fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei».. în actele sinodale. cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. La Mitropolia Severinului. ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin».^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425)..5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc . pentru teritoriile din partea de apus a rii. . semnînd.n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici. Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. ori a fost caterisit pentru purtarea sa. fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin».. este întîlnit pîn în anii 1402²1403. Documentar. . Mitropolitul Atanasie al Severinului. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc . în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii. Dup 1389. ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !.ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal. 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a. Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. apare în actul de la Mircea cel B trîn. trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic . tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. Atanasie». Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim. semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei. în sfîr it. ceea ce înseamn c Antim. fie. îndat dup Antim. îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal. des vh ind or. La 8 ianuarie 1392. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' . Prin înfiin area nu. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam. este "men ionat la sinod aproape "numai el. pentru Cozia. Antim a avut un urma cu numele Atanasie. Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403. al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I. stins clin via . Era tot grec de neam. Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . fiind acumJJ trîn i bolnav.

p. 292²296. 1970. p. i' 1970. 7²8.O.. 1947.». 12!²142. p. p.. nr. 601²005.R. LXIV. serie nou .. Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. N STUREL. în B. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». Bucure ti. p. 1977/1978. nr. XI. N STUREL. 1936. 1²2. p. LXXXVIII. VI. SACERDO EANU. Bucure ti. nr. NICOLAE ERB NESCU. III. 1. 67². 945. D.. XIV. nr. LXXVII. Acad. R. La partition de la Metropole de Hongrovlachie. 1934. VI (X). 1932. 1932. Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. LAURENT. NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. te de ani de la întiin are. V. NICULAE ERB NESCU. '-n vb- t iu . 59²60) . Siînta Filolteia de la Arge . p. 1946. an. 293 i extras). p. an. Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle. . în B. Mitropolia UngrovlaB. 217²316). \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970). L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . 11²12. Antirn t. nr. 198'. LIV. + 2 pi. an. re lui Nicolae Iorga. 7²10. t. Mitropolia Severinului. 1932²1934. MAZILU. p. t. 13 p. 77²78.O. nr. Cluj..R.. în voi.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. Rom. 165²184 ( i în extras). 1959. 52²61. 10²12. 333²354. Bucure ti. STOICA NICOLAESCU. 722²826 (îndeosebi p. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. în «Arhivele Olteniei».R. an. 1959. Craiova. 100 p.. (extras din le Olt eniei». 413²430.R.O. («An. în M. p. nr. în M O. 730²740) . 1931. PETRE . 1191 PETRE . Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana. POPESCU. 5²6. p. 1935. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti. NICULAE M. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. voi. Hariicn. DONAT. Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO. nr. p.O.

care i-a stabilit re edin a la Baia. El a. în. constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone. întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382). în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. I-a urmat fiul s u.o. . domnind vreo doi ani. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung. care voia s rga eze_pe_Balc. § i. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru.. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13.. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret. de c tre un con18 ² Istoria B. Sas.v ‡ ‡ : » ir i.. In 1352 sau 1353. :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei. existau aici unele forma iuni politice îocafe. de la / r e ^ 9 ?-.silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi. In felul acesta. rudele i apropia ii. tot cu o domnie scurt .43. de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii. Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis. ² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei. apoi ² jjuj at. fie cel. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor.niL. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor. române ti.. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei.R. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure .

. apoi a lui Bogdan. a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei. Teza este inacceptabil . amîndoi veni i iramure ².inu J_rela ii_de bun . rmau majoritatea covîr itoare a popula iei. în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago . ci. . Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. s nu fi avut nici irh. în Lituania). care jj _ slujeasc la Curte. De asemenea. urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412). îng duind. într-cf perioad de ofensiv a catolicismului. mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e. care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna. în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local. extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. iar pentru credincio ii ortodoc i._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop. trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ². re anii 1375=l_39J. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge . mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia. Cu alte cuvinle. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. în 570. pentru credincio i catolici din ara sa. nu se poate concepe s nu . Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox . 1365²1375). în acest scop.. lîng fosta capital Baia). a a bisericeasc în noul stat Moldova. eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret..r venit de p^tje_jnunli. care a stabilit scaunul >c la Suceava. într-un cuvînt.la Sire . djej j/îrjy^ i s u. care se pare c nici n-au venit la noi. hirotonit în rm tor.ate~cu Polonia. lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372.ajdpmnil Petiu_Mu ai. mas în Polonia. jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici.

ca episcopie. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. pentru a treia oar . Savq i Ghelasie. în 1328 era din nou episcopie. amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . Petru Rezu ). Apoi. un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780. Meletie. Deci. ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. pe care îl avusese. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370). de drept. Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. în 1341 iar i mitropolie. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. Cînd facem aceast afirma ie. fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. sînt în ira i. în 1370. în 1472). ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. dup un exemplar mai vechi (publicat de prof. a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. cu un secol i mai bine in urm . n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz . este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). In sfîr it. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia». Iosif. iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului. Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei. se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. al i opt vl dici. Ace tia erau : Njcolae. sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. faptul ca domnii. Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i.fi°i 4e JSll?QE2îlt. Grigorie. pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar. i poate însu i scaunul domnesc. Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova. iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. de i cîrmuitorului i se spunea episcop. Lavren ig. iar între vl dici.jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. supus Kievului. tefan. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I.

actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului. trebuia i pasul urm tor. asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate. ceasta. recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc .ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. împreun cu el. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii. terneierea Mitropoliei Moldovei. u o identitate bine definit . adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie. în mai 1371. în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl. ‡trivit ultimelor cercet ri. sub Bogdan I i urs i. trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni. ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. mai ales dup 1371. olo._cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. Gu alte cuvinte. indirect. ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro. Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului. patriarhul xlul s u au acceptat. în fa a amenin rii regelui polon. s se fac alegerile i hirotoniile». Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat . Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj . înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului.

«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). care. exista teama ca Biserica de aici. pe Iosif i Meiefie. în leg tur cu titularul noii Mitropolii. din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic . Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. îna. 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean.^ vinciile eclesiastice bizantine». devenit capitala rii. în 1390²1391). cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian. pe un grec cu numele . poate i al altor biserici sau m n stiri. el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul...I * inte de 1386. la_ cererea domnitorului rii. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu). a trimis în Moldova. to _pentru R d u i. înlocuit cu un Macarie.1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam. în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. 1391²mai 1397. din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro.». Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia). consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat. în situa ia creat în Moldova. dar mai cu sea. se pare în prima sa p storie. în cei 16 ani de domnie. Am putea formula ipo. 1389²iulie 1390 i aug. dar i ctitor al mîn stirii Neam . Hirotonia lor la Halici nu era necano-^. deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). . considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie.^ ineasc ierarhi locali. fire te. Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. De fapt. dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei. Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at. ca i în ara Româneasc . Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. Patriarhia urmîn d s impun . numai ierarhi greci. ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului. In orice caz.

patru acte ale patriarhului Antonie. patriarhul a convo. mai acum erau sub anatem . Deci. din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei.ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). trimis în exil. el at anatema asupra întregii ri : domn. în genul celei de la înde. din ambele p r i. ca loc iitor de mitropolit. care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. în termeni categorici. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo. preo i i o i. i un rezultat. ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. s-au f cut ri. irma acestui e ec. a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k. pentru aplanarea neîn elegerilor. domnitorul a trimis o solie la Constantinopol. In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394). :i. >s c. m schimb. boieri. In prim -ului 1395. oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec. tocmai pe acest Iereigust 1394). Dup ce s-a întors la Constantinopol. în frun'rotopopul Petru. Eftimia.e. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni. atunci cînd a venit s . s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). în vederea sale ca mrtropolit. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat. care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». Drept r spuns. conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. cu scrisori c tre patriarh. patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei. care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului. ierarhi.i ia în primire. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. recu- . în prima jum tate a anului 1394. pentru a înl tura eventuale surprize. sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. cum un act patriarhal de mai tîrziu). dup moartea mitropolitului Antonie (1391). i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova.ineu de 6 sau 7 milropoli i. în aceast situa ie. considerîndu-se mitropolitul ei canonic. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399).

Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic. s-a aruncat asupra lor afurisenia». avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. un fel de «loc iitor de mitropolit». desigur. patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem . în septembrie 1395. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. probabil în ara Româneasc ). c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. ho i. Deci. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». pe cei doi). a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. ca ni te oameni c lc tori de lege i r i. care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd. ieromonahi.noa terea celor doi ierarhi. Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor. El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i.n. considerîndu-i. cu excep ia hirotoniilor. oameni de vaz (boieri. prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. în continuare. dar . Acesta. în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. cu cîtva timp înainte.sp7j xîj Maopo Xaxtas). Avea i o misiune politic . monahi. iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. f g duind ridicarea anatemei. în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. «sco i din demnitate i afurisi i. încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». n. dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. A patra scrisoare era un fel de «circular ». aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. în aceste fr mînt ri. spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri.) i restul poporului cre tin». unde. Prin primul act. adulteri i tîlhari» (!).

Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu. hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei. . mitropolitul din Mitylene. întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte.re la credincio i. care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului. Situa ia nu mai p utea sa dureze. pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. cunoa terea mitropolitului Iosif. a fost le un alt pas. hot rîtor. în ianuarie 1397. lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie. patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului. în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un. îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua». anume Isidor. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). m sur aprobat i de sinodul patriarhal. aflat sub anatem .J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410).igur. ova. în ianuarie 1397. " re ti mp. dup moartea lui Antonie IV (-j. a. în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date. se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. ceea ce a i f cut în 1398). se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului. precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432). adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc . în 1395. ac a fost hirotonit de Iosif. c ci nici . c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor. Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. excep ie f cînd boierii i cei dici. a a încît s -i fie oprite hirotoniile». .

A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui. ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ». d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. or i g i n a r di n T î r n o v o . c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f. m a i m u lt c a o r i cî n d . ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. pr ec u m zice au u nii. d e ase me ne a. In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ». pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a.m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . în parte. s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac . R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov). pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e. c u u n c u prins ase m n tor. la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa. D ele ga ia. prin iunie sau iulie Î40 1. Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui. S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i. Ia r pe pl a n p oliti c. ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. D rep t acee a. A ce st e d ou a ct e. pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - . N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i . for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». S e cu noa te. î n c d e l a î n c e p u t. au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. S e m en i ona . cu p rinsul acest or a. ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. în s .a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea.

în nului 1330. Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. moa . la îndemnul mitropolitului Iosif. Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415.t al Moldovei. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402. r edit ca acest Grigorie este un moldovean. Mai nou. în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. in slavone te. a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul. tiri despre mitropolitul Iosif. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. în apropierea cur ii domne ti. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. fost a ezate în biserica Mir u i. Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . ctitoria lui Petru Mu at. este prima oper original cunoscut în Moldova. trivit unei puternice tradi ii. Acolo. mitropolitul. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. Un ieromonah Grigorie. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin . a a îndemnau t tarii. asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. st pînitorii de atunci ai cet ii. Alexandru cel Bun a ici. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. domnitorul. boierii. iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus. idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou.

unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. Poate chiar în primii ani de domnie. Bistri a sau Neam . Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei. c lug ri e). i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i». cu l ca uri de cult. Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». Alte tiri despre el nu avem. La 7 ianuarie 1407. Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici. «"înrudit» cu domnii rii. primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. trebuiau s aib i ierarhi. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava. c lug ri.). cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446. pe Moldova. La 7 ianuarie 1403. în mod firesc. Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. Desigur. loan cel Nou la Suceava în 1415. Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. era un p rnîniean. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului». este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398. preo i. Leucus u i i Dragomire ti. egumenul Dometian primea dreptul de a. ling Ia i). mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta». se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti. fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. în schimnicie. Moldovi a . desigur c lug rit i preg tit în- . G o n c l u z i i : Din cele expuse. care. El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. Prin acela i act. com.a. unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e». Buciumi. Astfel.i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. Iosif. avînd reedin a în capitala rii.Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a.

Bucure ti. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. 1988. Viena. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan). în Revue des Etudes Byzantines. an. Lupta st ruitoare dus de domn. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat. Texte cri>duction et notes. Balcani. 380 p. XXVII. SCARLAT PORCESCU. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV. 1 i). CONSTANTIN ERBICEANU. XXXV. Bucure ti. 1973.. LAURENT. JEAN DARROUZES. Cluj-Napoca.. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. + Ies index. 1981. vred-3 pomenire. GIURESCU. 114 p. t. 58²170. primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova.. Contribu ii la istoria l d u i. Acta Patrlarchatus CoiU \tani. . ponte Jeremie et l'eveque Joseph. nr. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER. Manttakia du XlV-e siecle. Ektesis Nea. 22 p. Scriitori i acte bizantine. Bucure ti. 396 p. 1969.. + 24 fig. IORGA. HURMUZAKI²N.X V II I) n stire moldoveneasc . /osii.521 p. Sec . 128 p. 1974. Rom. C. V. Geneza i evul mediu românesc. 1975. 1982. Bucure ti. Mem. ERBAN PAPACOSTEA. XVI -f. 1862. în BOR. . LXXI + 530 p. XII. IORGA. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae. r mîne o mare personalitate bisericeasc . p. 25 p. II. Ist.ESCU. 153 p. 1954. 387² "ISTANTIN C.. Bucure ti. în Revue des Etudes Byzanfines. Fontes histohae daco-ro. 116²133. 1889. Moldova. de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd . Bucu-. ACADEMIA '. II. MARINESCU. Bucure ti. îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova.. ÎROUZES. + 64 pi. Mem. 1967. veacul XIV²XV. 1915. voi. (în An. XXXV.. Paris 1971. r r i : NICOLAE DOBRESCU. JEAN DARROUZES.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V. voi. 1924. 337²411). Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. 1906. Cnezate i voievodate române ti. Acad.amente privind istoria României. Bucure ti. Aux origines de l'Eglise moldave. Acad. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. t. tropolitul Iosif. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. s. . Pu cadrul general al problemei s se vad : N. Sec . p. Docuitoare la istoria românilor.. XIV. Bizan . (în An. p. 258 p. V. R ZVAN . partea I. Rom. Bucure ti. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. Secolele IV²XV. t.. PETRU REZU . t.. voi. A.!.. E. Paris. SERG1U ANU. Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi. 379 p. Voi. 14.

Iosil I Musat. p. 1985. 1937. nr. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. 279² 354. p. Codrul Cosminul ui. PETRU REZU . M A R I A N . în MMS. 18 1 ²2 0 3. 1972. 1956. Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410). S of i a . ORESTE LU IA. nr. III. nr. Ia i. in acela i volum. în acela i volum. I. 3²4. Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau». t. Românii în istoria universal . în Revue des Etudes Byzantinos. 3. 9b . S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. p. p. LAURENT. în MMS. 6²7. Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . p. în rev. 322²337.‡ ':. XL. an. XXXII. 1935. 4. Implica ii central i est-europene. 9²10. NICULAE ERBANESCU. 1895. 109²127 . în Ac. întemeierea Mitropoliei Moldovei. an CIV. în voi. XXIV. "ff+-- 40- . 206 p. p. 1 9 8 6. 1986. XXIV. 543²566 (versiunea francez . D A N H O R I A M A Z IL U. Bucure ti. t. PETRE . V. 126²13S . 567²578. 183² 207) . nr. Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. p . 1938.. 30. în RRH. 5²166. 1 9 7 1 . p. în BOR.tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s.» '-‡ -iii 1 ') ij :.. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). nr. p. ER-BAN PAPACOSTEA. 1964. 296 p. p. t. Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. 853²879 (versiunea francez . în RRH. RÂZ-VAN THEODORESCU. Mitropolia Moldovei i Sucevei. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. -"''i>' -91 ii/:-. 1. Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. N STUREL. an. I. 1924. p. CIPRIAN ZAHARIA. 3 4 5 ²3 5 8 . S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L . p. 267² 286) Î TEFAN S.dovei. î n l i t e r a t u ra româ n v e c he . P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . GOROVEI.

de cele mai multe ori inj igaji de luat. puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. ia.-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap. mas pîn azi. elor sale. __ . papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic». La 23 fe234. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea.aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. regi^^Unciariei. geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor. el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn . C tre sfîr itul anului 1234. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici».IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi. pe episcopul îacob Prenestin.Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob. s-au înfiin at dou episcopii latine. Cîr a.a. L?D. intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- . pentru sa ii coloniza i în Ardeal. Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe. Igri . ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u. la Alba Iulia. cela i timp.J. De pild .nu. Cluj . supus direct Ar)iei de Esztergom. prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. Odat cu acestea.

dac nu erau confirma i prin acte regale .3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana.. Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i . cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n. In acela i timp.i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania.|aixemburg(1387²1437).Mejiadia. rnjij3£Ld£. care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy._antioitQdas. nici cu drept de cneaz. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI. dar i s <. Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-.. ?ihi Gentili^.care la 5 decembrie 1428. începînd cu anul 136&. în primul deceniu al secolului al XTV-Ien. în urma st ruin elor c lug rilor franciscani. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili. preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:.).i. Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români. prin al treilea act (20 iulie 1366).>. regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt. nici cu drep? de nobil.oxtennine» pe «valahi».Ha eg. iar românii înl tura i din via a politic a rii.bus schismaticis). Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin. Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic . . decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- . a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei. Reiese c prin aceste trei decrete regale.^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i. In sfîr it. totodat era recunoscut o singur confesiune.piard . confesiunea ortodox era scoas în afara legii. în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui. catolicismul. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii). Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate. cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^. în.n.

care i-ar fi pierr a de munc . ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici». Dar. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. i boteze copiii prin preo i ortodoc i.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu. datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali.De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora. lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei. Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia. a cutreierat Transilvania i 1._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437. de un grup de c lug ri înarma i. Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor.a^u itilpr. cnejilor i chiar ranilor de . g£ _seco2. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor. adic români ortodesigur nobili. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi. de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia. ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit.iaten ificarea a S iunii . Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea. pe care nu le pl teau ca ortodoc i. s-au ^uri4^^xu. ^ ^J&uxo. Œ*o^ fto. ^us^iaSj.Ä4isJtru 3ere. c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L. Regii în i i..ttjj. episcopii i aba ii din a. V<L .V din 1481 a lui Matei Corvinul. legea II din 1495 a lui Vla-II).-. care._4e. trimis din Avignon în 1328. Se interzicea apoi nobililor. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti.

condi ii esen iale pentru a fi «nobil». rnîn stiri. Datorit acestui lucru. practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. In privin a primei na iuni. inclusiv pe români. cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . __ Sub raport politic-constitu ional.i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). sa i i secui. în elegerea a avut de la început un sens «social». iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman . iar r nimea dependent era legat de glie. care erau date catolicilor). anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. preo i. cu timpul a primit i ea un în eles etnic.R. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic . de clas . îri_ m suri represive. re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B. re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514. In felul acesta. apoi dup 1_541. iar sa ii. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). Sub raport juridic. organizat tot în scaune. numit în mod curent «Unio trium nationum». Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei. fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i. condus de Gheorghe Doja. protopopi. la început ea cuprindea pe to i nobilii. aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. Dar. Treptat. secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»).r piri de mo ii de la ortodoc i. nobilimea însu indu. In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc »._încetînd" cu totul dup 1556. adic î i împart ara în trei.o. . se stabilea robota la o zi pe s pt mîn . fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci. Erau riguros formulate sarcinile feudale. f r drept de str mutare. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi. Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. format din nobili. încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. avînd biserici. de ap rare a rii împotriva turcilor.

care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie. judeca. teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social . un proces pentru o proprietate. în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. în .ciuda atîtor yici j iidjsi. apoi al ii. Hunedoaemnat i numele preotului Nane . fiul lui Leel.riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g . mai ales în ara Ha egului. F g ra ului.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi. cel mai vechi nume de :ut în Transilvania. loment ce existau protopopi ortodoc i. atestate_ documene( 0 : ^ -&IH. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici. unii din ei 1 de «nobili». ca a Bîrsei. otopopi. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv. din 1456. în 1364. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. i egumeni. Ha egului. adic episcopi. din acela i sat. In Maramure sînt consemil Miroslav.reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa. înseamn c era io.-^^ . La 2 iunie 1360. Maramure ului Sl lliciele». în secolul urm tor. tot în Ha eg. Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. sîn^ aminti i 12 cneji. De pild . Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte. între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e. r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. i bisericeasc . cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români. sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i.. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri. lâni. 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp.

anul 1377.. Rodna etc. Hunedoara. în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud.Drago sj Drag.S. Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania.. din Bedeu. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri. Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova. Cluj..autohton. primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice. ctitorit de doi fra i TAgjji. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel. deci i pentru existen a unor vl dici români. cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie.. precum i în. F g ra etc). la care se adaug voievodatul. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail. Ucrainean ). Ha eg. S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români. în frunte cu un mitropolit.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure . F g ra .ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i. adic zugravul de la Cri ul Alb. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in.*. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R. în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român. Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au. Ha eg. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie. Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ². Arhiepiscopul Ghelasie. Alba) care aduce lumin i în aceast problem .Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L. Banat. care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i. Bihor. S tmar.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. deci na..S. acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale.)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea. CrâsrîaT^ChToaf. a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul. în voievodatul Transilvaniei. Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii. Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. luna iulie 2».9 f . existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe. Rezult c în acel an. altele în Zarand.

. ² in p r ile Hunedoarei ². Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni. pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp .Ungura i AJjmajul^bjh^an.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V . între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul). Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români. Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi. în_l2051 _într-o scrisoare. a existat un episcop ortodox. iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme .d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl. [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri.arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos. prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . în ia egmnenuluiexar_h__din. cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo. Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). în :esta. am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. iid-o cu trei sate i alte propriet i. Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania. Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. plecat la Constantinopol. Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului. unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. s judece pro-biserice ti.Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ . cu drepexarh peste acel inut. date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu.X V II I) ure ului. Iat deci atîtea m rturii din care . cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i.Cjgeu. s sfin easc biserici. Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal. atîrnîrid deci direct_ de patriarh. a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea». ^rul st pînirii lui Gelu. în prim vara anului 1391.. trimis de hla afn Constantinopol.Jflfiflfr. prin care declara mîn s-avropighie. Pomeni i. iar dup moartea lui.

Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat.. . st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii).S. Astfel. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania. constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze. în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul. sa dea cinsTea. «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici. îi arat originea transilvan . regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. Ioan de Caffa. La 14 mai 1494. Pîn în ianuarie 1456. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516). Dup p rerea unor cercet tori. ling Cherci. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. înaintea regelui.t4. s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit . ca unor superiori ui s i». p durile. Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. Numele egumenului. La plîngerea egumenului. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391. episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. La procesul judecat la Buda. «iar arhiepiscopului din Transilvania. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea. A plecat de acolo. cu condi ia £a. In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea. ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul. ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate. locuite de români. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani.S. ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. în R. fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti. în Crimeea. pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. cuvenita episcopului :d& Muncaci. Simion S l janul.a. Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania. ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI.«s®fe«efe-#i«^s»an jui. fnu spre Halici. N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh. celui de acum i celor viitori.

pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa. oimo ului vei (ultimele dou în jud. 1 în Transilvania. Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !. Dispozi iile r mas f r rezultat. la Ian cu de Hunedoara. situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania . fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor. iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns . A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. prin i însufle ite. r pus de cium . îndemna pe preo ii români s . în ce prive te convertirea credincio ilor. N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. ucenicilor Sfîntului Nicodim. obligînd. pe malul drept i. respectiv. Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. îi slujea drept l vl diceasc . ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea. pe to i canobili i dreg tori. ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. 'episcop cu autoritate suprem în popor». minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . iar ace tia.orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). sub grele amenin ri. ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. Arad. fost închis. ca i inchizitorul). precum i pe episcopii din Oradea i Alba . a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme. c ci . c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu.i p streze credin a x . care. stîng e ului). pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. avînd i alte bunuri le. Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan.

Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba). deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia. urmînd pe Petru Maior. Numele s u. Lup a s. în iulie 1456. a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. Mete . care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei. în sfîr it. au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan. terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II.i refac biserica. sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean. c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia. Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. Al i istorici. refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat. fiul lui Iancu. dar i peste românii din . la Belgrad. a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . în aprilie 1456. Teza este inacceptabil .a. cu re edin a probabil la Peri. mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia. Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor. sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. al i istoriei ( t. tiri despre al i vl dici. ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi). la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . t. precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit». In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh.) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. F r îndoial c el nu a fost episcop. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale. ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. dat la rug mintea lui Ioanichie. Ladislau Hwniade.

adic st teau fie în mîn stirea lor nie. autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. în 1480. adic din Nandru (Nandor). prof. . ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . ogoare) de la Vasile. f r nici o deosebire. tefan Lup a). de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . proximativ apte decenii. i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. c ruia i-a înfiat fiul. fîne e. Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. pe Danciu. deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. de dijma catolic . adic a Mitropoliei Transilvaniei. existent i azi. Deci. mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. unde Iancu î i ridicase cetatea. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. pe care 1-a hirotonit i preot. ci aici i-au stabilit sediul. -un sludiu mai dezvoltat. sat situat la 10² e Hunedoara. Pe de alt parte. în i u. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. Pîn nu de mult. Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . i prin legea 3 din 15 iulie 1481. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. Teza istoricilor din urm . cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc . de asemenea.

explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine... judele Bra ovului. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu.o. de Matei Corvinul. Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci. Situa ia privilegiat a satului. într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh. în aceast calitate. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva.V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda. aproape de ora ul Cluj. -. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei. în anul 6997 (== 1488). unde i biseric a zidit. prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania». din 25 decembrie 1550. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau. fn acest an. cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. luna octombrie 25 zile». Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil. i celor 12 pîrgari ai ora ului. S-a scris pe numele Feleacului. care era superiorul s u ierarhic.. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit». dat de judele i jura ii ora ului Cluj. Este pomenit. alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire. iar în 1468. ² . regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare. în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd.. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ». ce tr iau necununa i. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg. In 1478 tot Matei. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor. mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru. în zilele marelui crai Matia. pomenit într-un act mult mai tîxziu..

sigur acel Marcu. Nu tim nici ce i avut ca vl dic .». S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. cî iva români din Feleac .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a».au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu. acesta nefiind trecut în sinaxar. ci Stepan a ip). c ci în slavone te nu se scria tefan. anume tat l pomenitului -> Danciu. ai putea folosi. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu. intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534. ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516. de la Vasile preotul român. De aceea. Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve. scris în acel an. în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu. în Feleac. primit de la botez. se va fi integrat în mediul . dintr-o deosebit afec iune. care a fost citit IJI ( T). cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac. venind la Feleac. prin 1503²1505. cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci». Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. pentru c pe cel de Danciu. pomenea un alt mitropoa Feleac. i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu. ca unul . a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. Probabil.a românesc. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u. Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit». a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc . Alte tiri nu mai avem despre el. s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan. «în zilele mitroni chir t. preotului Ioan din Feleac. Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. In aceast lucrare s în ara Româneasc . 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. Era scris de preotul Filip din Ha eg. precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan.

Din cele de mai sus. o deplin autonomie. Din punct de vedere administrativ. rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil. cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. probabil nepot de sor . semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni. în care Danciu era pomenit din nou. trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. Varlaam. Presupunem c hirotonia. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. In orice caz. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te. Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. De i Marcu. Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox . rud cu înainta ul s u Danciu. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». c s torit. inscrip ia din 1516. mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. care era al «Mitropoliei» din Feleac. a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». «episcop român din Feleac». F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». aflat în biserica din Feleac. c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. Nu mai avem alte tiri despre el. Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi». inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. deoarece înc din mai 1401. Nu tim cît a p storit. fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. . tirea oferit de actul din 15 mai 1494. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei.

Acad. ACADEMIA R. . i preo i dm Ardeal. CXVI + 103 p.XXXIX. Dan. s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. an. 1²2. 31 p. Mem. Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. Blaj. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU. C. primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano. + 596 p. Rom. Transilvania. . cu re edin a Hunedoara. 1899²1900. VASILE MANGRA. s. sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. Sibiu. 775²780. nr.. TEFAN LUP A. 307 + VI p. înainte de 1456. Bucure ti. Bucure ti. 127 p. p. 1951²1955. 1929. I. 6 voi. Bucu->02. XV + 103 p. în «An. 1911.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. Bucure t i. ca i în ara m neasc i Moldova. 352²396 i an. Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. în anul ?7. II. ed. unde au p storit mitropoli ii Daniil.NICOLAE IORGA. . PÂCLI ANU. care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. ( tefan ?) i Petru. Mihai Viteazul i Mitrordealului. ATANASIE MARIENESCU. i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA.. 1870. Bucure ti. 1928. iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. 399) . (I) C + 147 p. p. 4²34). (II). voi.R. Cern u i. p storea vl dica Ioan. (extras din «Cani. reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria. 1904. 34. I²II.-. NICOLAE IORGA. 1920. p. 1984. Num rul mare biserici. Docum ente privind istoria ii. BI BLI O G R A FI E. XXXIX. 1 c r r i s p e c i a l e : Z. românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. Sect. In ultimele dou decenii ale secolului. nr. care s hirotoneasc pe ei preo i. (toate dep ite). rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox .». teian cel Mare. 1920. 1908. Marcu. (1075²1350). reprodus i în voi. 86²143). . Ist. p. nr. In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. Studiu istoric. XL. t. 1929.C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. Documente istorice biserice ti. Sate . XXVII. AUGUSTIN BUNEA.. TEFAN METE . IX. preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. Sibiu. Astfel. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556. (extras din «Cul? tin ». S. Sibiu. 349 p. în «Arhivul penlogie i istorie». Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria. 11²12. 56 p. o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie. II. II. mîn stiri. 1935. Blaj. Studii asupra evului mediu românesc.

fasc. partea I. p. Wurzburg. 268²277. 1931. «Graiul românesc». 48 p. Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. în Ostkirchliche Studien. în R. Mîn stirea din Peri.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI . nr. nr. . In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV. M n stirea din Peri i im. nr. 1957. 309²317. VIII. 7²9. 333² 335 . 387²436. Cei mai vechi protopopi români. 2. nr. p. 1956. G. TEFAN LUP A. 149²172. 531²534. Oradea. 71²86. RADU POPA.R. portanta sa istoric .I. hr> '/. 85²91 . DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL. nr. 7²9. în M. RAFIROIU. an..'. Despre mîn stirea din Peri. an. 3²4. 3²4. 2. VICTOR POPA. Biserica m n stirii Rîme . 1985. 1980.:. în voi. Bucure ti.A.'. V.in iji. 1975 p. 152 p. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). S al . în R. . Închinare lui Nicolae Iorga. 9²16.. în MO. p.B. 219²229 i an. XXXII. p.. . p. PACLI ANU. voi. an. 496²514. p. nr. II. an fi. F. 1982. III.B. ZENOVIE PACLI ANU. în rev. nr. la mijlocul secolului al XV-lea. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. SILVIU DRAGOMIR. [ulu .. 1934. an. Cluj. XIV ² 1450). 1958. MIRCEA PÂCURARIU. XXXIV. 1982. p..a . 19²20. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. 4. J V . an. Bucure ti. Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391.. 1943. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV. Z. p. 1²2. p. an.T. nr. 1911. Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. XIII. 21²26. I.h:. p. în M.:. XXIV. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova.ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> ...:.. LIANA TUGEARU. în M. p. 1928. 1²3. 1958.

cu pravil îial deplin . p rintele monahismului rusesc. vestitul pustnic la Rila. prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. a tr it. via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea . via a monahal a fost . precum i Hilandarul la Muntele Athos. Ir£ Rusia. cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev. Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez . i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. arhiepiscop al Serbiei. NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. în_ Bulgaria. De pild . care a zidit mînastirea Studeni a. sub înrîurirea moului athonit.a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. s-a f cut abia în secolul XIII. e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc . înfiin at în se-^ de Antonie. apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi. în .ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. în secolul X. In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia. sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. iar fiii s i Sava. îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de . S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea. în a doua jum tate a secolului XII.

c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi.o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna. cel mai însemnat centru monahal r s ritean..lui( Buz ului. în frunte cu un egumen. Bistri a-Vîlcea. In aceea i perioad . In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. sînt m rturii de veche via sih streasc . biruitorul lui Ohtum. am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor.i UKU_. vor fi existat i altele. prin pe teri. a ridicat o nou mîn stiro ortodox . bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. de la V r diajn. s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania. ca i cuvîntul «pustie». MONAHISMULUI. ^yS fiilMi-Mm tioara.Banat. Chilieni. SF. în cetatea Morisena. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. de la Cib.. pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric. altele în p r ile Orheiului. Schitu i numeroase altele.a. Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. Dup 1028² 1030. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase. In 1204 de pild . Valea C lug reasc . respectînd pravila vie ii c lug re ti. aflate în ruin . . s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . F r îndoial c . papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei. C lug reasa. cu hramul Sfîntul Gheorghe.). voievodul Ohtum a^ridicat.. Cianadinus. în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan. Chiliile. Din paginile precedente. jud. sînt o dovad în acest sens. NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos.. In teritoriile intracarpatice. Suceyi a_§. C lug ri a. Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana. la Oroszlanus. care au d inuit mult timp. deci ortodoc i. despre care avem prima tire documentar di n anul 963. C lug ru. însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam . ?Hil!âi² ficu. tr it de pustnici de neam român.ii. întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI.. pe terile de la Ialomicioara. La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15). Chilia. îndat dup anul 1000._C lug ri. codrilor. prin poienile ascunse al<. Chilii. Alba. toate dovedind vechimea monahismului românesc. în care au fost adu i «c lug ri greci». cedat unor c lug ri latini.

însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru.Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). medita ia acere. Penaceasta. ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. De la Athos. Rusia i rile române. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. isihasmul (vjouxîa ² lini te). tîrziu. De acum înainte. ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu. c lug ri.. In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. Serbia. Dup unele ute pe aceast tem . Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i. laici. i al ii.o stare de concentrare i de pace l unt. urmat de Nil Cabasila (f 1361). în a eza-sihast de la Paroria. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351). îndeosebi la Athos. De pild . to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului. Simeon 429). în 1359.1346). Fiul lui Dumnezeu. mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi. înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). în actul din august 137. spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria. se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo». Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat. i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase. . s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. în apropiere de Adrianopol.2. isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice. cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic . au fost i români. stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. se recomanda retragerea c lug rului de lume. miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la .

construit în plan triconc. zugr vit în exterior în 1547. sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488. Reconstruit între anii 1654-1662.I? 11 Biserica m n stirii Putna. cu turl pe naos. una din capodoperele artei medievale române ti. |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. ctitoria lui tefan cel Mare. necropola sa i a familiei. XVIII. Biserica din Vorone . Este în plan triconc. apoi pe la mijlocul sec. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm . . ridicat între iii 1466-1470. Restaurat între anii 1961-1965.

naos. Sf.jud. efan cel Mare din 1487. ancadramente la gotic). în plan triconc. Cruce din P tr u i. f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide. Bac u. cera: etc. pictur interioar . i mici. tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular.din Borze ti .

monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale. pronaos.Biserica din Arbore . în anul 1541. în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit . fiul preotului Coman din Ia i. Biserica în l rii din m n stirea Neam . pîrc lab de Suceava (1503). Suceava. gropni . f r turl . avînd cinci înc peri: pridvor închis.j. naos i altar. Pictura interioar a fost executat de Drago . ferestre în chenare gotice. ctitoria lui Luca Arbore. Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV. . arcaturi oarbe sub corni . de plan longitudinal. ctitoria lui tefan cel Mare din 1497.

ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493). construit din piatr i c r mid . Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri. fiind redat îngenunchiat. oferind Evanghelia Sf. cu pruncul Iisus în bra e. împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. în 1493. . a ezat pe tron. Are o bogat decora ie exterioar . îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. cu fire de aur.Nicodim. Fecioare M ria. cu plan dreptunghiular. în dreptul intr rii în pronaos. cu un turnclopotni scund pe latura de sud. Biserica din B line ti. f r abside laterale. remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni . pentru m n stirea Humor.

Biserica domneasc din Curtea de Arge . apoi ref cut în 1844-1849. Are planul în form de Äcruce greac înscris ". este construit din c r mid aparent (trei rînduri). în plan triconc. care alterneaz cu piatra brut (un rînd). TTT .Biserica m n stirii Tismana. cu ajutorul domnitorului Radu I. cu turle pe naos i pronaos. reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI. XIV). vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. Este construit din piatr i c r mid . început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. ridicat de ieromonahul Nicodim.

Biserica m n stirii Cozia. ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. în fa . ancadramente la ferestre etc). . cu o turl pe naos. în plan triconc. Vedere general a m n stirii Cozia. Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707). în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete.ai? « * : . 1387-1388). paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583. pe malul Oltului.

cu un plan bazilical.j.r Biserica Sf. înt rit cu contrafor i. Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559. 1359-1365). ^ Biserica de lemn din Volov i J.Suceava. ctitorit . f r turl . dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec. Suceava. XIV) 1 ln comuna Putna . ctitoria lui Bogdan I (c. Nicolae din R d u i. .

ntîmpinarea moa telor Sf. fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit . Treime din iret. . Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i. în 1402. Biserica Sf. prima biseric cu plan triconc din Moldova. mitropolitul Iosif cu membrii clerului. :ruit din piatr brut . 1595-1596).

Biserica din Densu _ j. Hunedoara. Hunedoara. construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. ctitoria cnejilor locali. ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul. de tip sal . X-XIII). . Biserica din Le nic . Deasupra naosului se ridic un turn.j. cu valoroase picturi de epoc .

sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil. i anul 1313²1314. Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc .â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j. Hunedoara. .

deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat .j. Hunedoara. Este construit din piatr bruta. Altarul i naosul au o form patrulob . si» cnejilor locali. Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn. . ctitorie cnezial din secolul XIII.ti.ca (ser Biserica din Strei .Biserica din Gurasada . construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest.j ‡?«££££ .

j. cu o form dreptunghiular . construit din piatr .Biserica m n stirii Rîme . precum i anul 1376. azi . XIV). cu un turn-clopotni pe pronaos. ctiecolele XIV-XV.j. îghi te . O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei. Alba (sec. zugravul Mihul de la Cri ul Alb. Bihor.

din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a.H. dar cre tine. înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni. siderat din secolul al XlII-lea. pi^a str . Vladislav. numit «a __ l^ste conVod ». poate. pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea. Col i). cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. într-un fel sau altul. n descoperite în hotarul aceleia i comune. Boli^ documendup cuno tin ele noastre. nuînd cu urma ii s i Alexandru. la 25 km de Cîmpulung.c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea.Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369. 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea. ft-un. constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». Datorit acestei descoperiri. în care se amintea i de rug mintea/r itni. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar". Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com. ca i temeliile a dou din . Bozioru). . N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. care. cu hramul T ierea Capului Sf. Radu.j. i Agatonul Nou. Biserica rupestr J n deJPiafrd (com. de pilda. Agaton^sif e tc. pe malul stîng al Dîmbovi ei. cu hramul Schimbarea la Fa . exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com.^^ este. pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. Cu caz. chilia lui Dionisie Torc torul. la întemeie/ voltarea m n stirii.O. în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i. dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». chiar ctitoria lui. AceastC^ \t fiind. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit.

atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV. în genere. trerectat . potrivit suflului duhovniis de isihasm. In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare. tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. organizat incîpiiîe isihasmuîui. m n stirile Arnota (Del Chiaro. teza veche a istoriografiei noastre. B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. nemijlocit. ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. cu sinaxarul respectiv . c luib numele Filotei. pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. probabil pe Arge .ng Ro iorii de Vede). osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. 331). spune c a fost întemeiat de Negru Vod ). tii. asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii. P. în 1839. secretarul icoveanu.ara Româneasc . via a mîn stireasc athonit . tirile pe care le avem asupra originii. documentare radi ie. Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . p. Filos. De pild . arheologice. copil riei. dup izvod bizantin-athonit. Introducere la istoria române ti. afar de aceste l ca uri. Dr g . potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase. în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. Panaitescu. înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . Din cele expuse. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. a a cum se 1 în veacurile primare. la t de Bucure ti. Deci. Un logof t al lui Mircea cel B trîn. care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate. la Bolintin. se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i.

Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370. Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . dar ca vasal al regelui Ungariei). centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. Deaîcî. . a revenit în Serbia. în Macedonia (azi in Iugoslavia). la locul numit aina. oprindu-se un timp lîng Dun re. A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. sor vitreg a lui Vlaicu Vod . A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). celebru centru minier din Serbia medieval . In 1366. nu departe de tîrgu orul Cladova. nu numai aici. re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului.acum. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . în orice caz. Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. S-a c lug rit la Athos. în regiunea Craina. în inutul Cladovei. unde se va bucura de o deosebit considera ie. arina Bulgariei. S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. dus de franciscani. st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369. la Vodi a. eventual ca egumen. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. Cu toate acestea. ci i în inuturile înconjur toare. a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. era firesc ca în împrejur rile date. o cetate în apropiere de Novo Brdo. p rere pe care o împ rt im. Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. In schimb. pe p mînt românesc. s fi avut de suferit. din tat valah i mam sîrboaic . probabil la mîn stirea Hilandar. în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). De aci. teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei». Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina. înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. primejdia catolic a r mas.

Dup^ ultimele cercet ri. pe locul uneia mai vechi. Prin aceste prevederi. nici altul nimeni. se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. Solia. trimis de cneazul Laz r al Serbiei. ci precum hir Nicodim i cum va orîndui. încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. la Vodi a. Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb . înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. nici arhiereu.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a . ² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . în anii urm tori. a a s ie c lug rii cei de singuri s . dac nu-1 va fi avut mai dinainte. cum s-a procedat Î alte cazuri. N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos. ie sub orice autoritate din afar . uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor. fostul protos al Athosului. iar zugr virea. Teofan. adic o ctitorie jie_sine st t toare. vasele i od jdiile d ruite. pe t ot p mîntul românesc. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite. nu l 13_7 . în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. mîn stirea devenea o amovlgstie^. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372.udal maghiar. f r consim :elei dintîi. Prmjacela i hrisov.i puie cîrmuitor». scutirile. «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului. Probabil. lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. zidit i zugr vit din a lui Nicodim. care_ se proclamase ie autocefal în 1346. In aceste împrejur ri. Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. era forn Isaia de la Hilandar. sub arul tefan Du an. de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. fie 1372. . practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . s-a ridicat o n stire.

Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385. Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a. f r ca s-o termine. Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. S F. precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. o mîn stire nu întru toate terminat . Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. O însemnare contemporan ... la Tismana. Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti. 1377² c. care era banatul de Severin. Din actul men ionat al lui Dan I.. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana. numai sub Dan I. 1383²1386) îi f cea "anumite danii. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact . respectiv mijloacele de trai. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol.. Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie». pe rîul cu acela i nume (jud..». 1383). în orice caz.. explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i.I M O N A H IS M U L UI. cînd Dan I (c. tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar . drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea. Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . a ridicat-o din temelie. la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei. reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- . p rintele domniei mele. In speran a reocup rii Severinului.. pe un hrisov din 1424. i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile. Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab . s cl deasc pe deplin acest hram. ci s-a dat.. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective.^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav. a fost Radu I (c. cum am v zut. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u. cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar . Gorj). dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii. f cut de vreun c lug r din mîn stire. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana. Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri. nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi.ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------.

alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 .u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 . cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . A ce s t e n u me r o a s e d a n i i . P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i . au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce.un t i mp r el at i v s cur t .l e a.i al ege si nguri cond uc t or ul. C o u t ea-C r i vel n i c. c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana.u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . Printr -un hr i sov d in . Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at . i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . n i c i e u M i r c ea v o i e vo d . l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a . at î t e a mî n st i r i . î i f c e a : de opt sat e. d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i . î n ara Ha e S . de^l a Pr i sl op. E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a. s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. î nt r .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» .un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n . E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. î n t r . d e l a Mi r c ea c el B t r î n . c ar e «s fi e d e si n e i»). n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ». -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim.a u î n c h e i at n u m ai s u b e l . ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . P r i n t r . c i n u ma i . cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . Est e . a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s .a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² . di n 1 0 i u l i e 1 46 4. t oat e î n Ol t en i a. A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 . . Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m. i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i . l ot r ul u i i Vi i na. vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V . In ce pr i ve t e V odi a. ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i . î n st pî n i rea Ti s man ei . n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e . d u p i c î r mu i t or u l u i l or .

ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). aflat atunci în « ara ungureasc ». pe cele dou fe e. ia Prislop sau în alt parte. care prezint . rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti. In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor. i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. La 23 noiembrie 1406. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). în anul al aselea al prigonirii lui. adic la 26 decembrie 1406. patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. SF. Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. deci o goan dup «isihie». tarile ortodoxe. lingvistic i istoric-literar. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii). Sfîntul Eftimie. Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii. cuviosul Nicodim . ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc . respectiv mîn stirii Tismana. Peste o lun . cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». Prin anii 1404²1405. iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului. Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim». încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. R stignirea i învierea. în prima scrisoare. iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc .

CONSTANTINESCU. TIT EA. ACADEMIA R. P. a fost cinstit ca sfînt. Voi. 507²517. in SCIA. nr. p. în BOR. 488 p. 128 p. 23²51 .'B. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. p. an. 22.. nr. 1973. 1. 1935. Buz u. Iosif Bobulescu. ROSETTI. L + 431 p. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei. 469² INU V. GIURESCU. Buz u. CARMEN DUMITRESCU.t un mare organizator al vie ii monahale la noi..S. Glos pe marginea unui document inedit. i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU. iova. Date noi despre bisericu ele '.. 1966. în B. Cu timpul. B. în GB. XXXIII. i ed. Mîn stirea Tismana. ara iasc în veacurile XIII. Bucure ti. antierul arheologic Cet eni. r/d plastic . nr. 635 p. ed. Min stirea Vodi a. pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale. I (1247² 3ub redac ia P.. an. e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH. 5²6. nr. XI + 82 p. în SCIV. In locul s u. 7²10. ara Româneasc .X V --. 1²4. 22. Bucure ti. r< 1947. C o n c l u z i i : Din cele expuse. LXXVII. TIT SIMEDREA.R. 88 p.R. TIT EA. III. în Materiale i cercet ri gice. 1975.O. m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri. CONSTANTIN C. voi. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM... Bucure ti. rezult c Sfîntul Nicodim a . J retat din via . I. p. TEFAN DE LA TISMANA. fiind înmormîntat la Tismana. 1909. soborul a ales ca Len pe Agafton. I. 1980. nr. itarea: Documenta Romaniae Historica. p. 1974. Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. 1953. Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. XIV i XV (1247²1500). CANTACUZINO. PA VEL CHIHAIA. dup rînduielile haste de la Athos. Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. din Mun ii Buz ului. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice. p. t. 3²20. Documente privind istoria României. 1²3. Bucure ti. 1 J . 111²130 j CHIHAIA. XXVIII. Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. în voi. Via a mîn stireasc în ara . în GB. tom. 63²76. 1969. p. în SCIA. p. 673²697. Panaitescu i Damaschin Mioc. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim). p. VIII. în XIII. AL. 321²340. p. nr. ESCU. an. Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . Schituri sau sih strii rupestre buzoiene. + 40 pi. Bucure ti. p. 1961. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. 1971. 1²2. ed. 1965. voi. 3.VkiU W U A JU U LJ ^ . 1906. 1883.. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul. 1959. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. Biserica rupestr Corbii de Piatr . 15²24. 1983. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u).A V J . întîm-use minuni la mormîntul s u.

Sebastian Chilea. p. 1981. 8. în «Romanoslavica». p. XXIII. ION RADU MIRCEA. 634²651 . XIII. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*. Silntul Nicodim. 1966. nr. XI. in MO. 5²6. p. 1975. nr.ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. XXXVII. 1976. VENIAMIN MICLE. VICTOR BRATULESCU. în «Romanoslavica». II. p. E. 15²37). BÂLA A. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370. p. (Alte studii în acela i num r. în «Revue des etudes roumaines». Bucure ti. an. an. p. TURDEANU. 1²2. 1965. 1970. PATRIOTA CODAU. RADOJlClC. 923²931. E. p. 114²144 ( i în voi. Leiden. în G. Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. 1985. XIII. p. Istorie. 1978. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). XXVIII. 3²4. 1971. 1954. D. în BOR. 194²207 ( i extras). în MO. 203²221 . Scarlat Porcescu. p. Gheorghe Dr gulin. semnate de Radu Cre eanu. în MO. LXXX. l (pîn la 1385). 1962. Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. p. în BOR. L ZÂRESCU. NESTOR VORNICESCU. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). 345²351. DJORDJE SP.B. D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. an. 77²79. 1966. nr. 587²598. XCIII. Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. 11²12t p. 7²8. . Ioasaf Ganea i Dumitru B la a). Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . Paris. P. nr. 300²317. p. N STUREL. . SF. 673²687.. 9²10. XXII. 237²284. nr. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee. nr. an. an. în «Romanoslavica». an. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles.

Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu.VI k. asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana. 20 de ca uri..iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. necroMircea cel B trîn i a familiei sale.. li înt rea i osii. în continuare. voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea. o moar în hotarul Pite tilor. precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu. Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol. Una din cele mai în- . 10 bu i 10 burdufuri de brînz . Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc . la mit C lim ne ti pe Olt. care i-au fost d ruite de unii boieri. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. cu voia p rintelui domniei mele >ievod. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob . Din cuprinsul primului . 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav.».. Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea.. d ruia mîn stirii satele i Cricov.. MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA . ambele cu data de 20 mai 1388.».zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi)..

pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov.a. abia dup un deceniu. Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. mori. Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea. s fie înlocuit cu una nou . Constantin__C_ Giurescu. ca . poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. In adev r. încît s fie nevoie. aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I. dar. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. formînd o . pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394). brînz . cei mai mul i cercet tori. f r amestecul puterii politice sau biserice ti. soborul singur. prof. b l i cu pe te. Din primul hrisov. mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. adic Cozia». i-au urmat Soîionie (c. a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. produse alimentare (grîu. De aceea. de c tre fiul s u Mircea. Aceast p rere a fost rectificat de acad. toate scutite de d ri i munci domne ti. In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia. care se tie ca a fost un domn mare. observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel. Jiblea. In ce prive te numele acestei mîn stiri. Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. C. C. constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. pe valea Oltului. ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. continuat de Dan I. fiind nimicite de vreme. Prin cel de al doilea hrisov. n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . iubitor de frumos. cu toate cele ce se in de ea.. în primul document din 20 mai 138'8. s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri.rneana s fie supus . de fast i de podoab . pe Olt. precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei. miere etc). cu aceea i dat . Seaca i Hin te ti. B rd ani. în ce prive te starea material . Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti. 1406²1418) i Iacob (1421) . între C lim ne ti i muntele Cozia. Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana). Radu I. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie». vin.

urmat de Radu. prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. alc tuit în 1781. a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a. altele au disp rut. Fr sinet. iar a doua. lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. Distinc ia era necesar mai ales acum. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ). apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. Era deci foarte bine ap rat . primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. hele tee. Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . în caz de nevoie. umentar. înc un l ca cu numele Nucet. la sfîr itul secolului al XV-lea. la nord de Bucure ti. de Mircea cel B trîn. pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. pe Buz u. mîn stirii domniei mele de la . imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. cînd a ridicat ia biseric . Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. în jude ul : a. iv lii etc. avînd te sau p r i de sate. un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. începe cu islav Voievod». Socet. mori. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. apoi vii. Mircea cel B trîn i alt IIlea). în acela i timp. meroasele danii pe care le-a primit. m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. P ltini etc). putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. pe care i-1 d ruise domniei mele.t p dure de nuci. Arge ). c ci pomelnicul ei. vaduri de moar . care era pus b dependen a Coziei. Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . Dan. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. jupan Staico. Dup p rerea altor cercet tori. sirea nggov. Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. ex.

de lîng Tîrgovi te.^" ^ ~-- ^" " ^" " . în orice caz. Nicodim. La 17 noiembrie 1431. Din acela i timp data i schitul Br det (jud. Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. a ridicat mîn stirea Vjj ing. sau. tot sub Mircea cel B trîn. Arge ). Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani. Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab.^^ ^ ^ ^ . într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». ^_ ^_ Snagov». situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni. cel pu in. d ruite de Mircea. s o fi m rit pe cea veche. din secolul al XlV-lea.. fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus. Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. cu numele Dionisie. Pomelnicul ctitorilor începe cu el. fosta mîn stire e în ruine. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. avînd al turi pe so ia sa. iar în stînga biserica. s existe tot din timpul marelui voievod. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. . Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu. pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . iar în biseric .^^^ ^ I » Œ^^ ^ . Documentar. numit la început Strugalea (la sud de G e ti). din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. cu hramul Bunavestire.. cu b l i. N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . Cozia. apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»). c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. inînd în mîna dreapt o cruce. ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui. el a f cut danii acestei mîn stiri. din 7 octombrie 1428. Tismana. dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II. un ucenic al Sf. i a domniei mele». Potrivit tradi iei. Mîn stirea QlayQQJ c.ra (probabil doamna Mara). în 1441. prin care îi confirma dou sate. Ast zi. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea. dateaz tot din timpul lui Mircea.

F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc . i structur . Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. Astfel. înseamn c a fost ridicat înainte de 1352. în Drobe a. J li A 1 V .75 X 7.). în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie. din prima jum tate a secolului al XHI-lea. s-a început construirea domne ti de la Arge . Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia. ceva mai mare (15. ca aceea de 30. Dup tradi ie. pron timpul lui Seneslau. aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie. Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu. cu hramul Sfîntul Nicolae. cuub numele de Bogdâne ti. Conceput ca l ca de închinare i domneasc . în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente. iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab.50 X 8.uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung. toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII. a lui Basarab I. A fost distrus de un cutremur prin 1628. r ii lui Basarab. în ii Alexandru Ilia . apoi. Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12. cu hramul Adormirea Maicii ii. în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca. ridicate în locuri în mun i sau în codri.50 m). N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un .P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l. precum i unele mai tîrziu.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir. ica Sîn Nicoar . pe eia mai vechi.40 m. în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar . Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele. ridicat . Pimen i Silvan.50 m i 12. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene. c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . îltimii ani ai domniei lui Basarab I. stiri i biserici din Moldova. tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea.50 X 7. J L . schituri de lemn. cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam .

«unde a fost chilia vl dicii Iosif». a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i. cu hramul în l area Domnului. Se pare c el a fost înmormîntat aici. punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului. Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at. Petru II. de la Boi tea. în 1497. felurite mertice . i o activitate cultural-artistic . pe care o vom prezenta în alt parte. mori. In adev r. a fost ctitorit de tefan cel Mare. într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693). pe iret. Pe locul vechii mîn stiri. cînd tefan I îi d ruia dou sate. pris ci. s-a numit Pobrata (în slav. Este interesant un hrisov de la tefan II. azi disp rute. Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea. între zidurile ei s-a desf urat.. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire.. Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou .». afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. Prin acela i hrisov. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian . se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului. domnitorul tefan I (1394²1399). dac nu va fi fost i mai veche. Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan. c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare. fr ie).. = înfr ire.timp la Athos. îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun.. Urma ul s u. iazuri cu pe te. Probabil pentru ace tia. iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie. din piatr . cercetînd o serie de documente. pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii. Probota. Ruinîndu-se i . Biserica de azi. înc «de la începutul rii». Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. Mai tîrziu. din 6 iunie 1446. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian.a. iar azi. cel din urm fiind îngropat aici. Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn.

Hrisovul men iona . Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). au fost îngropa i aici Petru Rare . scutiri etc. cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. existent i azi. Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi. Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). enitul i cu sfin irea preo ilor. lor funerare se g sesc azi în biserica nou . pe jumen al mîn stirii. «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a». a egumenului Dometian. înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i. tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j. o biseric nou . so ia sa Ana >oieri. d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. la o mic distan de ruinele în stiri. Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. ita la sfîr itul secolului al XlV-lea.. Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re . a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche. dar f r s dea numele ctitorilor. De pild . ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. c ruia i se dreptul de a. . iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402. Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . doamna Elena. Astfel. u. Alexandrei Vod .. f r vreun din afar . la 27 iunie 1449. a biseric . a lui Petru Rare .a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei). tâijeg. Ast zi este biseric de mir. terminat în 1530. a construit. ele tee cu pe te. îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor). so ia sa. îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea. La 15 februarie 1410. situat cam la 300 m de locul celei vechi. i nici un mitropolit. Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic. neclintit. Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei.F E K1 U A1J A Petru Rare .14 septembrie 1467). Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407.i alege singur urma ul în egumenie.

Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat . Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina. La 6 februarie 1431. amintit în 1420. c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453. în forma în care o avem ast zi. O noti . lîng ora ul Gura Humorului. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei. este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova. Prin 1528²1530. Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . A doua se g sea. V rz re ti. Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate. în felul acesta. i seli tea lui Dieni ». care rezuma un act patriarhal din 1395. Alte danii i-au f cut Ilia i tefan.1432). «un sat la obîr ia Solon ului. tot dincolo de 21 ² Istoria B. patru pris ci. Dumitru. nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. numit mai tîrziu. ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. la aproximativ o sut de metri de cea veche. In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j. primul egumen cunoscut. la 13 aprilie 1415. .nici slugile lui. dup numele întemeietorului ei. S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia». O alt mîn stire era cea a lui V rzar. care i-a d ruit. Mîn stirea Humor.R. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi.. poate dup numele lui Chiprian. moara i «sili tea de pe Nichid». Dumitru din Suceava. îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae.». mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. asem n toare cu a episcopului de R d u i. ca o ctitorie a unui mare dreg tor. este men ionat documentar la 10 februarie 1429. so ia sa Ana (-j. Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana).. una cu hramul Adormirea Maicii Domnului.1418) i al ii. probabil. îi d ruia vama de la Tazl u. Daniile au continuat i sub urma ii s i. «s -i fie uric cu tot venitul».O... pe locul bisericii Sf. Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor». alta cu hramul Sf. «unde a fost Huba». Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi. vornicul Oan . ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare . cu satul.

era o mîn stire de c lug ri e. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit. a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. pe care voievodul o punea. mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. o alt mîn stire l u. amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i. într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). în care ar fi fost îngropat. unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». mîn stirea de ÎozieniRoman (1446). în p r ile Neam ului . în p r ile Tecucilor. >roape de actuala mîn stire Putna. O astfel de biseric a existat ov (Olov ). sub trea mîn stirii Bistri a. o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. isten a altor biserici i mîn stiri. exist o bisericu în stînc . în care ar it.a p r ile R d u ilor. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta.a. în aceea i regiune. anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². men-: i alte mîn stiri. o mîn stire la Boi tea. Aci a fost s pat o chilie. Dup tradi ia local . potrivit tradi iei. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod . în Moldova de nord. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. C lug reni. icumentele aceluia i domnitor. Dide ti. cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea. vor mai fi existat e. Daniil Sihastrul. la Horodnic. Actuala biseric nu poate fi con- . mîn stirea postelnicului Ignat din Soci. apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. mai veche. irea lui Ciunca Stan (1445). precum i ale urma ilor s i. losif). Pe lîng mîn stiri. C lug ri a etc). despre care nu avem nici o tire. probabil în zona Vasluiului. Chilii. mul În l area Sfintei Cruci. în 1411. spre r s rit. mîn stirea popii Draghie (1444). azi Dum-² Tîrgu Neam . Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. azi disp rute. pomenite în documentele vremii. azi degradat .

In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia. fiica lui La cu. primul episcop atestat documentar la R d u i. mama lui tef ni Vod . Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. 1354²c. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . iar actuala biseric . pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. Se p streaz integral pîn azi. Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . la începutul secolului al XVI-lea. i urma ii s i : La cu. Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at. tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . este biserica^Mh u i. alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava. angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. i Ioanichie. c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. Potrivit cercet rilor mai noi. Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . tirile sînt contradictorii. atestat documentar. fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. considerat ctitoria lui Bogdan I. biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. care va fi voia noastr ». 1358). O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. De asemenea. Roman I. din piatr . Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). tefan I. f r îndoial . P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391). c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate. cu excep ia unui pridvor. Anastasia. Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415. Pe mormintele primilor ase. so ia lui Roman I (1391²1394) . ar fi ctitoria lui Petru Mu at. la 16 septembrie 1408. dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. «una din Tîrgul de Jos i alta.siderat îns de la Drago Vod . cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. Stana. Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn. de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. ctitorul bisericii.

în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . l a d a r u r il e f o n d a t or il o r . p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. p rec u m i me t e ri au toh to ni. o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. d a r m a i al e s d e A st fe l. e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri. d o m n ii r o m â n i.l e vi e ui t o r il or e i. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s . a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s . c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i.) lu i A l e x a n d r u c el B u n. o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u . fi e l a l i t u r gh i e. fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i. d a r. fi e d i n l e m n . ti e d i n zi d .a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i).m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i . l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e . S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. ctit or ii l e d o m n e ti. h r z e au i ei d a r u r i. ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc . s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ). d e m u lt e o ri . Ia r î n t r e d at o r i i . d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e. N u m a i e . d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e . m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate. s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a. au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i . m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii. întîln i m . M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . C u ti m p u l. i ar . se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii.² A V H i. în M old o va .i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini. ca r e. u n e o r i ). N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile .

O. Nucetul. Bucure ti. Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. + 11 pi. cu mai multe studii . veacul XIII. 61²65. 1944. Curtea Domneasc din Arge . nr. în voi. 1966. 284²335. p. 1961. 11²12. nr. BOR.. 1980. p. 11² 12. Bucure ti. PAVEL CHIHAIA. 16 p. p. an. Data zidirii Coziei. în BMI. an. TIT SIMEDREA. p. 1971. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. Bucure ti. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge .A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . 1966. Studii i lucr ri de icstaurare. B. nr. . 303²316 i nr. XXI. 323²338. 1952. Documente privind istorici României. 2 voi. 11²12. 1931.. PAVEL CHIHAIA. AUREL I. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. II. VII. nr. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. TAFRALI. p. Schitul Br detul. 1. an. în GB. an. Bucure ti. 1953. 1047²1077. 1974. 1983. voi. IX. 43²46. ILIE GH. Istoria min stirii Snagov. 38²49. 876²889.S. în BOR. 1970. în MO. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. in GB. an. II B IB L IO G R A F IE A. XVIi. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . 1²2. an. nr. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. 107²137 . în BCMI. ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare. Panaitescu i Damaschin Mioc. 1961. ara Româneasc . p. XCVIII. I (1247²1500). CANTACUZINO. X²XVI.R. p. Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a. LXXXII. EMIL LÂZÂRESCU. p. In M. VII. 68²73. ara Româneasc . nr. Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. 4. Secolul al Xl V-lea. 1969.. I z v o a r e : Academia R. în MO. XXV. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel. 9²10. 3. în SCIA. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 2. nr. XXXIX. I. an. 1961. 221 p. p. XXVI. Mîn stirea Vi ina. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU. 1906. XXX. 1352²1633). DIACONESCU. 208²221 . (I). p. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. BRATULESCU.. 1033²1049. nr. p. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. Despre mîn stirea Cîmpulung. ( I I ) . GHEORGHE I. 192 p. L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. an. 1937.O. an. nr. nr. 1917²1923). în SCIA. an. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica. P. B. 1924. LXX. in RIR. 52²89 . în BOR. XV (1247²1500). Bucure ti. an. 1962. XXI + 352 p. XXXIX. nr. PAVEL CHIHAIA. XIII. întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . 1²3. an. LXXIX. în BOR. L + 431 p. 470²476. 118²138. NICULAE ERBANESCU. Sub redac ia P. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 56²59. 128 p. LXXIX. p. . nr. p. 1961. 5²6. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. 3²4. DRAGHICEANU. 1964. Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. 1. p. nr. Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr. p. ara Româneasc . Arta cre tin In România. VIRGIL DRAGHICEANU. Bucure ti. 1109²1119. p. an. V. 1967. IONA CU. V. nr. GIURESCU. Monumente istorice. GHEORGHIU. VIRGIL DRAGHICEANU. în BMI. 635 p. XIV. 1955. 1970. 3²4. 11²12. p. Paris. Corina Popa. alta la C lim ne ti). 1²2. + 158 pi. p. în MO. în BOR. un monument din veacul al XlV-lea. 1923 (BCMI.

în M. 22 p. 1970. Bucure ti. Bucure ti. 127 p. în MO. deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. Craiova. A.monumedievale din Moldova. n r. Mîn stirea Neam . i v îndut e i d rui te în se colul XV. . I²II. 1965. 371²545. Bucure ti. 1938. voi. 3. . i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. an. GRIGORA L PRO U. IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU. nr. 7²8. Bucure ti. Moldova. TI T SI MED REA. Craiova. p. > v " iî ! -: .12. -în BOR. an. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU.. ova. .. 985 p. la i. p. 1 ²2. 800 p. Bucure ti. LXXI + 530 p. BÂRCÂCIL . XXXVIII. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge . GRIGORA . TOMA G. 1976. p. Moldova v o a r e : Documente privind istoria României. Bucure ti. nr. dup m rturii noi. 5 p. 1962.M. Ia i.. Mîn stirea Humor. 372 p. 597²612. 1981. 1971. 70 p. 1935. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare.. ea Neam . XX ( s. Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). Mîn stirea Moldovi a. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. 19 49. Bucu58. 1969. 1954. Bisemeasc din Curtea de Arge . 384²1475). an. 5²6. + ilustr.. n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU. 324²347. XV. I. p. 11 4²1 30 . 165²184 (extras: V lenii de Munte.S. n ou III). XIX. p. 314²506 i an. BULAT. 426 p. PA VEL CHIHAIA. veacul XIV. în BCMI. XLV. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova.). c r r i: N. TEFAN BAL . + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. N. p. voi. 1947. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti. 555²562. LXVII. XXXIX. în r i is t or ice ». 1963. 55 p. ara Româneasc . an. 1968. 7_8. 1974. p.

-ir. . . ridicat de voievodul Ahtum. pe Some . re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : .' .iif j i/ îf 3 'iitsv . .ft Bisericile din Transilvania. Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi). papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma. mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat. în jurul anului 1002. . ' . s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri. . Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu. . . x. . De pild . Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. . io q ‡ 9' .. r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti. în B i . . -' ' : ' ' " . Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u . din nuiele împletite sau din piatr i c r mid . : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania. una din re edin ele voievodului Gelu.. . MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA. încît în anul 1204. ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m .. .'.Toan Botez torul. X ?. în secolele XIII²XV. în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca. cu hramul Sfîntul. . In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini. Banat. . Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn. Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi). ‡ ' - . "". temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. .

atesta i documentar din secolul lea. c sub i pictura mural din 1313.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea.P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . în satul Sfrei.X V I I I ) ia egului. se afl o alt valoroas biseric monustoric. aproximativ 2 km de aceast biseric . în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî. mult mai veche. fapt consemnat de o inscrip ie. Trebuie relevat. din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan). altar pentagonal. cu un opotni care domin împrejurimea. S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. folosit apoi .tip longitudinal. din bolovani de rîu i din c r mid . pe malul drept al Streiului. lîng tabloul lor votiv. i s-a scris mult despre aceast biseric . Intre altele . Dr gu ). se afl un strat i mai vechi de eal . dup cum arat o alt . în anul 1443. Este construit din pietre romane. îns . Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral. tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII. Pe baza acestei descoperiri. vara anului 1975. A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale. de i mulat ipoteza c ar putea data. lespezi f uite.iertarea. în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu . un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V. Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural. provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar . :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. statui etc). P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . de acelea i dimensiuni. o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea. dar pe locul unei biserici din lemn. . pe malul 1 rîului cu acela i nume. construit din piatr brut . >.ric .coperit o pisanie în limba slavon . s-a stabilit c bise. scris în anii 1313²1314. format dintr-o nav . ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie. într-o alt form .

cu portale i ferestre cu coloane. din piatr brut i piatr f uit la muchii. Nuc oara i Pe teana. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea. Biserica p streaz o frumoas icoan de hram. documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali.I i din piatr f uit la muchii. probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. la poalele Retezatului. apoi a calvinilor. in hotarul satului Silva u de Sus. în apropiere de Ha eg. refugiat i apoi c s torit în Transilvania. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. odat cu maghiarizarea familei Cîndea. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. cu un turn-clopotni cu cinci nivele. La acestea. cu picturi ascunse sub var. ad ugat în secolul urm tor. In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. de tip occidental. cu un frumos turn-clopotni . Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea. De altfel. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. ». se afl o biseric de dimensiuni mai mari. situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). la Sînt m ria Or/ea. fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530). Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. ctitorie a cnejilor locali. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira.i* . azi în parterul turnului-clopotni . aproape în toate satele men ionate. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. Are ziduri înalte. romano-gotic.

biserica ling Hunedoara.0 regretabil gre eal a disp rut. vest i nord ai restul.. ref cut în secolul urm tor Dciarovici. q». In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae. sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. Un interes aparte prezint biserica din Gura.. azi disp pild . mai tîrziu). ctitorul bisericii. pe Valea Mure ului. i jude ul Hunedoara. P r ii de r s rit (altar i naos). ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. a fost ridicat biserica din Le nic. înrudi i cu Iancu de Hunedoara. Spre ecolului trecut. întîlnim alte bisenente istorice. a c rei fiic . pome-:rte de atunci. cu o form ciudat . itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. care-i cu privilegii i mo ii. Elena. 1342²1382). . Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u. între care se remarc tabloul votiv. ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a. l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. cu o . în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. care. iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. cu un an-s picturi murale originale.B îd din secolul al XlII-lea. ctitorit . restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani.a ne ti din Transilvania. patrulob . în fiin pîn azi. noiembrie 1458. înrobabil pe cneazul Dobre Românul. i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . pe pere ii de sud. a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie. în apropierea Devei. în anii din urm . în l tate a secolului al XV-lea. potrivit tradi iei.i ridice o biseric de zid în ora . în care va fi slujit Ioan de Cafia.j at . de jupînul o ia sa Visa.într-un tablou votiv. înaintea > desigur o alt biseric . tot în secolul de cnejii satului. format ini ial v i un altar. zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-. r pit mai tîrziu de calvini.

care. apar in aceluia i secol. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. Sava i Gheorghe. a fost împodobit cu picturi murale. din zid. în jude ul Cluj. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn. Biserica mîn stirii Rîme . Biserica din Sîntimbiu dateaz . i din Cic u. biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri.. Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. precum i o inscrip ie din 1377. bisericile din B i a. Ung Turda. asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975). în Mun ii Apuseni. Ini ial. C tre sfîr itul aceluia i secol. La Lup a.i avea re edin a în Feleac. ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului. lîng Dej. i Mica. dup unii cercet tori. în diferite sate din jude ul Alba de azi. m rit . de unii cercet tori. ctitoria cneazului Vladislav din 1421. lîng Gherla. în anul 1424. La Guhova de Sus i Lopadea Veche. In celelalte p r i ale Transilvaniei. lîng Aiud. ambele lîng Aiud. în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. p strate fragmentar. ca apar inînd secolului al JUII-lea. p strînd fragmente de picturi originale. într-o faz ulterioar . Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica. In secolele urm toare. Bisericile «din S ndule ti. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. înainte de 1488. . Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor.. care dateaz tot de prin secolele XIV²XV. Mitropolitul Daniil.. din lemn.. a unei foste mîn stiri. se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr . exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti. Nicolae. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. sînt considerate. prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV. cu un exonarthex cu contrafor i. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV.. i alta cu hramul Sf. Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva.

ricile ^ i mîn stirile din Banat. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti. dînd na tere unei picturi cu totul originale. Toate sînt lensiuni reduse. cu ajutorul lui tefan cel Mare. în 1418. cu picturi din secolele XIV²XV. Me terii erau din p r ile Jocului. . pe valea Some ului Mare. Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni. m rturie a i artistic al poporului nostru. A a cum am ar tat. Aici. în continuarea c reia se afl altarul. majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. jud. Timi ). precum i unele elemente occidentale Strei). De pild . Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. în 1398. potrivit tradi iei. S laj) prin 1470. Lancr m (jud. bisericile din Scorei (Mircea trîn. Rî nov i Z rne ti ² jud. cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . R inari. Bra ov. Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . apoi în cîteva acte . Alba) în 1439. cum a fost cea din Strei. Rîu B rbat (jud. Deda (jud. Sibiu. Unele p streaz destul de numeroase. documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. Hunedoara) în 1330. S li te (jud.a.îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. Alma u Mare (jud. Mure ). 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. de multe ori ridicat mai tîrziu. Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. Hunedoara) în 1411. m Fize ului (jud. ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal . poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333.cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u. me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. Sibiu) i altele. din secolele XII²XV. Cut ² dba . Sîngeorz i N s ud. altele numai fragmente. Rediu (jud. (jud. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia. iar în partea i un turn-clopotni .. ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud. Mure ) în 1451.

Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea. s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . a servit drept catedral a episcopilor care.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). men- . XIV²XV). In secolele XVI²XVII.a. A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. mai ales în 1552. fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea. cînd Banatul a fost ocupat de turci. In partea de sud a Banatului. Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti.MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor). Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. în urma încet rii domina iei lor. în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici.. dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . în apropiere de Vîr e .i aveau re edin a în acest ora . tr ind pîn ia moarte (1656). datînd tot din secolele XIV²XV. La Ilidia. cînd se mai puteau vedea pic turile. între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. Biswiclle_din_Arad. în p r ile Aradului. apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici. tot din secolul al XV-lea. A fost ars de turci. azi disp rut . ars de turci în 1552. A fost transformat i m rit în mai multe rînduri. Zlati a. i Dezna (sec. Mîn stirea S raca (jud. fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. ctitorie a cnejilor locali. se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). de prin 1402. ref cut în secolul al XVIII-lea. Timi ). In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. Bihor i Maramure . dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). cunoscut i sub numele de emlac. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia). la sfîr itul secolului al XV-lea. In 1730 a fost restaurat . Sfîntul Ierarh Iosif. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu. XIV. peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . mitropolitul Timi oarei. atribuit secolelor XIII sau XIV. în secolul al XVII-lea s-a retras aici. Biserica din Lugoj. Alte cîteva mîn stiri. Cusici. dup ocuparea Banatului. V r dia (distrus de turci. ortodoxe erau situate pe Dun re. emliug. Bazia . în apropiere de Oravi a. umig sau Morava. Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane). ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec.

prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. 1156 i 1177). Saras u a. La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. azi în ruine. Maramure . A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. aveau i bisericile din T rc i a. azi . Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. tot pe valea Mur e ului. se afla mîn stirea ortodox . Ap a de Mijloc (1428 i 1440). V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. pare ie. . azi în ruine. cînd a fost declatvr o pi ghi e. ctitoria Drago izilor. ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti. Retnetea i Tileagd. despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). Nu departe ista. II* ^ . ridicat în secolul al XVI-lea. era pomenit înc din 1131. din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». uri mural e ort odoxe. deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail . Bezdin. Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea. . pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. di n s ecol ul al XlV-lea. Biserica Alb (1373). Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64). Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea.A 1 V ² S t. locul de re edin al voievodulan. C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. dup ultimele cercet ri.

p. GRIGORE IONESCU. 75²102. S. Sale Dr. + 30 pi. Bucure ti. " . ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania. partea I-a. Cluj. ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I. 139²148. MARIUS PORUMB. I. Secolul al XlV-lea.'. (extras din ACMIT pe 1929. t. 1938. ". I. CORIOLAN PETRANU.e si ecl e. cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. V ASI LE DR GU . 115 p. 1973. CXXVIII + 364 p.. Ribi a.. care au mai putut fi descifrate. Pari s. Sibiu. /^construite rudimentar. 1959. Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. (extras din voi. Pictura româneasc în Transilvania. Bucure ti. IX + 166 p. P i c t u r a : TEFAN METE . A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania. Pictura mural din Transilvania (sec. 1940. + 100 pi. : .Csiîr i ul secolului al XHI-lea). p. Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. VIII + 225 p. 1970. 469²562). 192 p. Zlatna).li . precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român.. p. 1985. I (sec. Istoria arhitecturii în România. TEFAN METE . Clu j. pentru acel timp. 1930. Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa. + 117 ilustr. CORIOLAN PETRANU. mitropolitul Ardealului. voi. Istoria ariei ieuclale în rile române. XII + 1018 p. VASILE DR GU . I. . VecW monumente hunedorene. Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . în SCIA. VASILE DR GU . VIRGIL VATAIANU. D. ² realizate de me teri români. Studiu introduct iv.. TEFANESCU. 1983. Sibiu. Bucure t i. BI B L I OGR AF I E . Omagiu I. 540 p.. prezint o deosebit importan istoric i artistic . 12. Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria. plan elor de Vasile Dr gu . Istoria bisericii . La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X. cu o înf i are modest . 1930. orin '. bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *. 1 9 29 . Cluj. La Transylvanie. L'art roumain de Transylvanie. + 4 8 pi. 3. Arfa cre tin în România. 223 ²264). 240 p. 1 68 p . Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. în ACMIT pe 1930²1931.. + 1 h . 1930 ²1932. 1²222). nr. Bucure ti. TEFANESCU. 97 p. Banat. Secolul al XV-lea. 1985. D. + 67 ilus r. Cluj-Napoca. Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. seria Arta plastic .. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. D. Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. 643²646. XIV ² 1450). 1965. Inscrip iile murale. Dar mai presus de toate. ( I ) .. 40 p. p. Bucarest. Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec. 1938. Bucure t i. 1936. români ² sînt. . SILVIU DRAGOMIR. Nicolae B lan. p. Bucure ti. XIV² XVIII). MU LEA. Din istoria artei religioase române. ant ologie i prezentarea. L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. Bucarest. . 1. -f 47 ilustr. A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. XIV²XVI). (II) .. 1963.. Par is.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse. 8 p. Cri cior. VIRGIL VAT IANU. 72 p.ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de .. i 4. voi. 19 38.. 1981.. XIV i XV. CANDID C. (extras din ACMIT pe 1929. . p. P..‡ . Bucure ti. I. 180 p. Bihor i Maramure . 1932. 269 p.L u c r r i de s i n t e z : Istorie. Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . Bucure ti. în voi. Ctitorii bisericii din Bîrs u. IX + 439 p. Cluj. voi. TEFANESCU. 1968.

Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin. RADU POPA. Beiu . nr. XXX. în voi. an. GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. 168 p. LXXXVII. XXIV. 267²285. XIV²1450).. . 3²25. 1980. Timi oara. 427 + 455 p. centru i art b n ean . TEODOR BODOGAE i 3MANDI. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu . 109²124. 1932. vezi bibliografia de la capitolul IV. 1. 1934. M n stirea Hodo -Bodrog. 1973. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. Alba). în «Acta ocensis*. I. M UR E IA N U. icoanele. 4²6. 511²528.R. 5. XXII.. 24 p. în B. în RESEE. 49² (RGHE I. 1 94 7 . 192 p. Bucure ti. p. Arad. p. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te). Biserica ortodox din ' Sus (jud. 190 p. p. 1 4 4 >. în RMM. MILOIA. p. Bucure ti. 2.. nr. 225 p. în SCIV. 3. nr. 1976. p. 1972. p/cfu3. CANTACUZINO. . 1976. XIII. EUGEN AR DEANUL. p. 1212²1221 . Arhitectura. Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. 1980.M. Ti mi - . TEF NESCU. XLI. MARIUS PORUMB. nr. an. nr. Timi oara. Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. Arta veche a Banatului. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. Gheorghe i mî n stirea Lup a. MARIUS PORUMB. XVI. 1985. an.3 din cheii Bra ovului. 555²564. Un nou monument românesc din piatr în :. (extras din «Ana/eJe Banatului*. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. în MB. 1979. ION B. 86²88 . în SCIV. 7²9. AMN. TEFAN ILIE UZUM. XV. 1984. p. 2. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. i EUGEN X.. 1969. Bra ov. 11²12. M n stirea Mr cunea. p. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. p. p. Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc . an. Vezi i NICOLAE STOICESCU. 1966.B. 1981. 2 voi. Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat. MARIUS PORUMB. în AMN. Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi).I. XVII. Timi oara. p. I. tMM. D. p. 299²309. 1963. nr. 1974. Centenar muzeal X-cdea 1972.. 174 p. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. XX. 1943²1946.O. Istoria m n stirii Prislop. în B. RADU POPA.. M n s t i ri d i n Ba n at . în M. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. 1972. în voi. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. t. M RIA ELENA IONESCU. 307²310. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov. 1974. M n sti ri T i mi o a ra . Cluj. 2. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. M n stirea S raca. l. OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU. t. 32 p. MIRCEA P CURARIU. 6. nr. 1978. p. GHEORGHE COTO MAN. M RIA MOCANU. 215²219. Seria MIA. 285²290. 1. .

apoi la Bucure ti. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii. ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice.VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc . nu a v e m alt e tiri desp r e ei. F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. In astfel d e î mprejur ri. In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul. Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e. în via a Bisericii. cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei. V. Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti. Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I. începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i. turcii. nu mi i D n e ti. Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B.ia a bisericeasc . cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea.R. pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge . implicit. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . afla i în plin exp ansiu ne. 1436²14 42 i 1443²1447). dar mai ales Alexandru Aldea). secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e.O.

ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va. a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i. î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. D e si gu r. C h i r i i i M e t o d i e. s rac e pr e a pu in i credin ci o i.a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . V ia a bisericeasc în M old ov a. S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t . H u s s . L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . In r e st . a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. î n ac e l a i ti m p . a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici. s-a în fiin a t o. hot ra în fiin area_ u n ei . Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c .în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel. [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) . cu. In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni.o pji. u n gu r i i i d i n a r a sa . a p t r u n s i î n B oe m i a . :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t. î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e . p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii. C a i W i c l i f. c_ au n u l_ la S u ce ava. fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e . p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) . sa i. prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1. el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i. C a i în trec u t. A . t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). A st f e l. _. E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. C u t o a t e a c e s - .

ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia. scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol. condu i la început de Jac 2izka. s-au a ezat în Tîrgu Trotu . împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. 1-a condamnat cu arderea pe rug. Silvestru Syropulos. prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc . De pild . cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . Urma ul mitropolitului Iosif. Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . exist numeroase lacune de informa ie. condu i de preo ii lor Toma i Valentin. In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. scriitor din secolul al XV-lea. în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. au fost nevoi i s . ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. despre care vom vor bi mai jos. La Trotu . XV 33 tea. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . apoi în alte p r i. Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. atît în ce prive te numele. ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. Prigoni i în ara lor. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia.MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC. Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). In privin a urma ilor s i. Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre. cît i anii lor de p storire.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. interzicîndu-i chiar intrarea în capital . Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. sentin executat la ( iulie 1415. destul de confuze de altfel. Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia.

n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. devenit. la gnon i Pisa. Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). din 1416.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. între anii 1414²1418. a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina. de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state. de la Konstanz. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume). între timp. iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei.xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin. format din cî iva in Constantinopol. încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. .i impun din propriul lor neam. existînd pe atunci trei papi. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare». Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina. încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului. între g sea i Grigorie amblac. avînd un întreit turarea schismei papale. In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. în sfîr it. Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i. rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437). deci moldovenii încercau i acum s . mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . precum i din 19 ierarhi ortodoc i. socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic.

f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc. împ rat al Germaniei i rege al Ungariei. Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod.1418. Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). urm rit aici. in Italia. Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus. în 1_438²1439. Hîrlâu. 1575). de origine maghiar . KyJo (Chilia?). Moderland (?). tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). Ergx (Arge ?). iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. toate la Augsburg : 1483. Roman. Împ carea între cele dou Biserici. Bfrlad. era determinat tot de interese politice. Cu aceasta. fie german . Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava. lie . fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman.Herat(?). Mayda(?). iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. 1536. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean . Ia i. care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . Atît Mircea cel B trîn.Molga(?). (s-a publicat în trei edi ii. împ ratul Ioan VIII Paleologul . Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?). se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . Astfel. cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier. solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici. Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu. Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova.Mentz(?). Sinodul de la Ferraia ² Floren a. In orice caz. trecem la o alt participare româneasc . In ce prive te reprezentan ii ora elor.

437.. îndemnîndu-i . pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului. p e s caunul d e la Su ceav a. pentru a avea aceea i organizare bisericeasc . i fiind aceast situa ie. ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. grec de neam. Ilia ^fr&mnind ara de sus». sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»). Moldova avea ca mitropolit pe Damian. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci.iÄlna_arhul ei în Moldova. Despre mitrop olitul Damian. Patriarhia a putut foarte_u or s .. iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu . ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i. f r s mai e î mp o t ri v i re. scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a. pe care ara cîrmuit de fratele s u. numit arhiepiscop «al Moldovei». din 10 i 11 martie 1436. iar tefan peste « ara de scaunul la Roman. i la mitropolitul Damian. în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. ca s cear pentru sinod.448) c utînd sprijin militar i material în Apus. care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. i-au împ r it ara în dou . Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. Deci. lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei. dou ale. Ilia i tefan.2borul florentin. în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie. cu scaunul la Suceava. Acesta era un ierarh ortodox. împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. în traducere latin . care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor). care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei. tefan a ridicat. Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . un alt participant la sinod.

Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439.‡ 3. cai i în unele C ronici româ ne ti. a venit din nou în capitala Bizan ului. care. mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau. Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol. La începutul anuluM439.jSinodul a fost mutat la Floren a. ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei. împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman). Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438. De aici.Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild . dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna. In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire. înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. înv tura despre_ purga- . în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt. ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). au plecat_spre Italia. Alexandria.c AV 343 unire. delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane.&uUli eva iei. Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir).^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ . Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II. 1436²1442). Damian este men ionat acum de trei ori. au fost acceptate de r s riteni : 1. pe cit i-a stat v în putin . S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). la_24jiojenibrie 1437. Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul». respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea. în cele din urm . Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia. Plima u^jDapal . 2. în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la . Din aprilie-^în în octombrie 1438. Antiohia i Ierusalim).r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV). fiind împotriva înv turii despre «filiocme».

rile «unirii florentine». pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456). precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman). pe lîng Patriarhie. a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. între iad i rai . Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei.‡ 4.a fost in sinceritate^ ci din interese politice. considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». Dup moartea lui Ioan eologul. e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei. V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i. Logof tul Neagoe. De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? . iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an. în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol.. «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. nu a znit s se întoarc în Moldova». preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i. Damian». s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . deîs riteni s-au întors în rile lor. în 1450. El va fi r mas la tinopol. în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni. n-a rnai venit în Moldova. iar peste doi"ani de patriarhii-.. Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din . Dup cum era i firesc. Ghenadie Scholarios.loc cur itor. care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza. chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul. Sau. Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii. i Ierusalim. în 1441. întruni i la Ierusalim. al voievodului Moldovlahiei».de Alexandria. întrucît n. a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei.î5^ n ..i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!). declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u. Dup isc lirea actului de unire. dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450). relateaz c întrucît mitropolitul .

al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ». nedat at e.a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii. ~~ * Mitropolitul Ioachi m. Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e . l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu.c derii sale sub turci (29 mai 1453). r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». cî n d j s .document el e i nt er n e.i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun.. at un ci mai de gr ab i.5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia. Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e . fi i nd al u ngat di n s cau n. î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] . P e l î ng a c eas t i p ot e z . Di n dou act e pol one. M ut ar e a s a ai ci s . î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol . D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or . s . i er o mon ah i . d ecî t s pr i me as c u n.. adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei . a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a. ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st. u nd e s . Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r .a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a. Deci . di n cr oni ci . a a cum s .ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ». â ^ i . Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma. con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman.ar af l a. s . c ci al t f el nu i .a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 .a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma... scrise î n li mba l ati n .a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va. gr ec de neam. alt a col egi ul ui car di nalilor. c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e .a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e. pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st.u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui . egu meni . i er ar hi . pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _. Mol doveh_î n acest caz.ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n . domni i mol doveni au mi t r op ol i t .a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i . una papei . Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i . Dac a m ac cept a ac east t ez . Du p cer cet r i mai ve chi . La _15_jioiembrie 1447.i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54. an ul î n car e s.a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe. s . ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 . cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m». p i e r z î n d u .

² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . se tie c moldovenii doreau s .S. Bucure ti.b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam. Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi. . sub redac ia lui P. j reeditarea : Documenta Romaniae Historica. în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova. are în acte i cu titlul de «mitropolit».. tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare. In Moldova. Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. organizarea bisericeasc a fost în continu altare. 15 * Q0). care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa. datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova. XIV i XV (1247²1500). manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo.. iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova.i p streze credin a xa. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman ._ Or. B. Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic . înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist. Panaitescu i Damaschin Mioc. C o n c l u z i i -.en a. c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul . incit nici n u se poate stabili irul 'iilor. Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind . tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe. 4-31 p. Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian.R.. mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. I z v o a r e : Academia R. In al doilea rînd. ara Românease . deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii. BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c . Bucure ti. veacul XIII. P. Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c . iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit».

iv BOR. DIMITRIE CANTEMIR. MÂNU. 1961. Episcopia de Baia. KARADJA. 1943²1944. Woody. R. an. Moldova..).) . 13²15. în «Studii i articole de istorie».3 32 p. A. 7²10. 7²8.. 180 p. Descrierea Moldovei. Rom. 1945. 1953. Bucure ti. XIV -f. Buck. 44²56 . P. în «Revista Istoric Român ». The unification of the Chur ch. p. s. II. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. M. în «Revista Istoric ». unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. XIII. «An. MÂNU. V.. P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român . 6. Documenta Romaniae His-. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU.).R. LAURENT. I (1384²1475). Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). II. PANAITE CU.< ji J i i i J £ .I. CONSTANTIN I. 754²759. VII. 3 ²4. 1905. DANU I. XCIV. 89²127. 2 voi. XX XII I. (Bucure ti). an. 1910. 1928. lorica. . Documente privind istoria României. 2. Constantin M ciuc .O. p. 1910. LV + 605 p. Secolul al XV-lea. în «An. . p.». CIPRIAN ZAHARIA.. KARADJA. M. voi. 263 p. IV. i ed. XIV. E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. 165²184 ( i extras 22 p. . Panaite cu. Cronicile slavo-române din sec. 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova. p. fasc. an. Rom. XXVI. 253²258. ROSETTI. 1958. ed. Moldovenii la sinodul din Constan a. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. t. 722²826. Moldova. (I) i XXVI + 956 p. Acad. p. Acad. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. III. 207²215. Hildesheim 1962. M o l d o v a . 1973. III. Acad. nr. ed.. s. 1976.> j. 1418. II.I. Bucure ti. XIII + 562 p. t. Bu cur e ti. . New York and London.. s. ». p. Chronik des Constanzer Conzils. LXXVII. I (1384²1448). . p. Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . Din istoria Bisericii române. p. XXVI. Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova. Bucure ti. AUNER. Bucure ti. nr. 1931²1932.T. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. P.S. Din istoria Bisericii Române. Sinodul conciliarist de .C. 567²577.R.I. 1962. Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). S. hrsg. 1915. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». nr.. în «An. 197 4. Bucure ti. an. C. Iosif I Mu at. Secolul al XV-lea. IX. Edi ie r ev zut i compl etat d e P. 247²332 ( i extras. în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie». Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a. 1915. 1987. t. XXXVI + 557 p. XV²XVI. von M. 1914.». NICULAE ERBANESCU. Letopise ul rii Moldovei. întîiul mare ierarh român. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU. GIURESCU. 1975. XV 347. E p i s c o p i a a r m e a n : P. Mitropolifii Ungrovlahiei. p.iv ji. voi. publicate de Ion Bogdan. The Coun ci l of Constance.B. AUNER. 27²44. Ia i. A. veacul XIV²XV. p. 1913. în R. Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. CONSTANTIN I. Bucure ti. p. ERBAN PAPACOSTEA. GRUIA ( TEFAN POP). P. voi. 141²150 + 10 pi. 3. III. Husitismul în România. 1959. în «Revista Catolic ». nr. ZAREH BARONIAN. P. Rom. în «Revista Catolic ». t. 1966. Ta i. ACADEMIA R. în B. IV. (II) . 1959.S. A se vedea i voi. 59²91 ( i extras. Hu i i i : I. Academiei. în anul 1415. M. DANU I. 296 p. an. m. Episcopia de iret. in < . 180 p. p. p. Bucure ti. an. GRIGORE URECHE. Panait e cu. CONSTANTIN C. în G. 226²245. 32 p. p.. 1926. 1934. 328 p.. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. an.S. 403 p. XXVII. 28 4 ²29 3. 1967. 76 p.vMACUREK.

p r il e [a români au fost traduse de C. . 1816. ^. 643²648 . Erbiceanu. II. Conciliorum Florentinului. în M. t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle.10 pi. 1915.T. derii arigradului pent ru Biserica româneasc .VE L CHIHAIA. XIII. 1973. p. In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). N STUREL. . 377²386.. 1953. 1927. XV).. 1915 ) . GRUIA ( T EF AN PO P). nr. A se vedea i Voi. publicate de Haralambie Mih escu. s Florentiae Gestae. P. Tudor Teoteoi. 4²6. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439. nr. p. XI.B. 365²383. (extras din «Revist a IV. . 1971. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c. 1979. XI.. N STUREL. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie.. p. C. rbanTana oca. LAURENT. metropolite de r T . 1891²1892. 1959. N ea m . XXV. an. 1959. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. în Siid-Ost For chungen. Voi. Do-t s cri pt ores. V. p. în B. Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei . în R. 1922. I.O. 1²3. XCIV. Roma. 1982. XI. (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine». 1976. XV. RADU CONSTANTINESCU.O. 4. Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. 1921. R. Res Ferrar i ae Gesta e. p. 1959. în B. 785²791. p. Roma. p. AUNERr i soborul din Floren a. XII. 5²6. 3 99²423 . d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL. 45 ²73 . an. 488 p. . rom.'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. 1927. N STUREL. trad. nr. an. Joachim. 715 p. 9²12. 1²2. nr. 19 53. nr. XXXVII. an. 32 p.. n. XCI + 2 28 p. în G. . an. ed. 18. Bucure t i. Bucarest. Paris.R. 129²159). nr. 7²8. 57²71 i an. Fontes Historiae Daco-Romanae IV. Radu L z rescu. Bucure ti. : PETRE . Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). p.O. Scriitori i acte secolele IV²XV. 60 p. P.

..... Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei.... Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea.. ArjFi. ... s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie..... Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475)........ într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana.... Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia. jieci.... chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j...^itui_LJngrovlahiei.. Prima (c....... la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p. primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc . La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii). într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii². Astfel.IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei. La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate..........ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje.. A_p storit j3Îna_j.. ... c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul.... . epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy.... cu numele Simeon). . Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i. ....... i al unor_ mîn stiri....rii Snagqv. cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc. despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria. 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² . P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482.... In afar de aceste dou act e.

Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea. pa moartea lui Macarie. c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via . apare ca martor. înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). Nu se tie cît a p storit. prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . este pomenit aici un egumen cu acest nume. cum era fostul patriarh Nifon. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»). se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. cum am ar tat. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. era destul de t. Prin a doua scrisoare. de care. la irie 1478. Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. se acord danii. în primul rînd. 'opolia Moldovei. se consolideaz organiza ia bisericeasc .e pe so ia acestuia i pe solii munteni. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe.482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. La 16 martie 1494. cînd a lomn Basarab cel Tîn r. voievodul Transilvaniei (1479²1493). c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. p_e_narion. scutiri sau . fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien .y I. datorit . în pisania schitului 'în Vla ca). e din izvoare interne. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei. ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti. Faptul c la aceast dat Vlad C lu. are ca egumen Visarion. c ci. întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen. presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477.

tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu. ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale. C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52. E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci). d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i. care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6. i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. . i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. M it ro po litu l T eo ctist I. A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac. arte d e c or ati ve ) et c. XV alte aju toare mi tr op oliei. e pisc opiilor i ml n stirilor. se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori.1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it.) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc .M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C . d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n . fi u l l u i Ili a . M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54. d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s . F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t. n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti . C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k. L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i . în pl u s. în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II). b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t. d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. A su pr a d a t ei hir o t on i ei. pictu r . în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o .

mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan. atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante). cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn. pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie. dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate. tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna).000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. Ca mitropolit. K L . Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457. tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5. Figureaz de asemenea . ca atare. împreun cu rii. este poîn mai multe docu mente interne. putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i. ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului. pris ci etc). A iV . vii. stînd în boierilor din divan. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare. ungarea lui Petru Aron. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman).FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L . dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie. n cîteva acte domne ti. prin care Petru Aron. iar ara noastr s nu se mai piard ». apoi continu s . la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». uciga ul tat lui s u. Astfel. în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. la 13 fei 1458.A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. « tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri. E . poate la Neam . trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. Bogdan II. la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate. el va fi încurajat .e în peste alte zece acte de cancelarie. curînd. la 3 septemb rie 1470. Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . hot rau s pl teasc turcilor 2. De asemenea.emnatarii actului din 1456. mai multe mori.

O. S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e. S u b a c e st m i t r o p o l i t . i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l . . î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e. Petru Ar on i t efan c el M a r e) . Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte). Ace. D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . --YAtK "\i> e >. t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e. Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . m ai al es de l a N ea m . în li mb a slavon .a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei.a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc.i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . P u tna i M old o vi a. pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e. l a 1 2 i u li e 1499. În ainte de a aju nge mitrop olit. fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a . ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar. tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at . în de ose bi la N e a m . A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ). <jh eor ghe mitrop olitul ». în ctitori a sa de la Putna.st_lucru est e posibil. 23 ² Istoria B. u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 . In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c . de vre me ce '* s. d e vr e m e c e s. la înd e m n u l lu i. Pu t na i M ol d ovi a. n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2.u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or. r e ge l e P o l on i ei . D e a s e m e n e a. cu o inscrip ie. va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i. E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 . L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l .R.d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e .Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc . p o a t e l a N ea m . în mî n stiril e mold o ven e ti. prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e. M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8.

Frumos). Dimitrie Cantemir în . înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare. în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. Hotin. ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice. ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). Dorohoi. trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . sub numele de David. ica din Moldova a fost într-un necontenit progres. Cîrlig tura (în jurul Tg. în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. totu i. izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». Orhei. ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517). 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. L pu na. inuturile Moldovei de sud.istirea Zografu din Muntele Athos. Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe. Ia i. Hîrl u. în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului. fiul lui ^el Mare. A trecut la cele ve 1 aprilie 1508.

A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e. au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i . A st fe l. d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). lK U t . c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p .‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. în a r h itectu r .p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1. ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci. B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » . c al vi n e i u n ite . c î n d au p storit i ierarh i greci. ni ci e g u m e n i . d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). N ic od i m d e la Tis m an a. ! I M U L D O V 1S I IJM SEC. au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. E st e se m n i fi c a t i v . D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei. H lji! .. el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . nici e pi sc o p. m r t u r i si ri d e c r e di n . d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci. S fî n t a F il o ft ei a.o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ». N i fon al C on stantin op o lului) . f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci . c u m a u fost de veac».n. î n ac e st se n s. î n a ce l a i t i m p . C u vi o asa P arasc hi va. î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a. ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e. sla vi su d -du n re ni. B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c . f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e. cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ). A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar . i ar î n tr . N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e .U J . S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . M itropolitul . n. ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n . In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e).lV lJ . sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. d a r.) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic . au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . sc ri e ri d o g m a ti c e. a c e l a s fi e . U lN l iK U V J jA iiit. lo cal e. au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. ni ci C o n stantin o pol ei ».

rturile dintre Stat i Biseric ... cum vom constata în alt loc.QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie.^în-. f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar .. în.. dac se aflau în ar ). i-au judecat singure ierarhii.atxiaxJaai. foarte rar dintre egumeni. a a .tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. dinde trei pjersoanejj au. numita.medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin..ejrajJL_ale§ij de regul . a noului ales prin înmînarea cîrjei. icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e.4iaXorisiari±iriopol.. dac se de o reputa ie deosebit . semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge . alegerea era_ anun at îi ecumenice. i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu. ar un . Episcopii. Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re.. învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost. biseEuropa central i apusean în secolul XIX). Acest alegerii. rela ii Bisericile Ortodoxe surori. . ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere. biserica din Lvov în secolele XVI²XVII.^. care f ggju.. în tot decursul istoriei. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar . 3. f r intermediul vreunei alte Biocefale. pî n în XlX-lea. se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini. la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii. mai tîrziu Tîrgovi te . în caz de abateri. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p. nefiind. t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n.a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei.dintre episcopii sufragani.num r de 12 ierarhi pentru lui. y. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor. l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta. Au p strat singure. Totu i.

C u alt e cu vi n t e. acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. d a r i ci vil e. M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui . S u c e a v a. d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e .e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t. A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i. în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os. pe c ar e Ie . a vîn d un în se m nat rol politic-social. din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . de în su i patriarhul ecu me n ic. el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa. a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf). d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii. mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii . e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . cu n u n ia. M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . în acela i ti m p. iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart . de situa ia l ui material i m o r al . d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te. m e n i o n a t m ai su s. A n tioh ia i Ie r u sali m ). nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor). jn d a a_ d u p în sc u j nar e. E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc. î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or . a p o i Ia i î n M o l d o va ) . X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . C a i î n B i za n . d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e. fi e m or a l. d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t .J ot e z ui. în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir. In a c e l a i ti m p . D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. Q w T^ci vvî fHe ". fie m at e rial. . m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. M ai tîrziu . c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ).

tipogrâTîîTe. fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei.§£C. Prin_. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise..Äce [u ureze . a toate gradele) sau arth i aJ. fie Äslavi sud-(iuja E_en.dx. Judecata dup «pravil ». uneori i episcopii sufragani. ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor. îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul . ale unor mi rojjoli i. colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon)..epi.dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul. de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie. ompletul de judecat .al. it din clerici de la centrul eparhial. el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului.. îndemnau. ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia). Jra. domnitorul avea dreptul s .»dQainescH!. mitropolitul era de fa . dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn. adaptate la realit ile române ti.X V II I) de . >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol. egumeni^Xie^ greci. De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite.iJ>. mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar . principatul Transilvaniei.e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele).olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a. mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). din ora ul de re edin ).jscaunului domnesc.natura sluibei sale. în cazul cînd judecata o unul însu i. Tot pe plan social. In caz contrar. prezidat de mitropolit sau de un episcop. în dreapta lui.soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul.i spun cuvîntul asupra persoâ- .. Polonia).iiyeni i .. Rusia.<4s£atului. De multe ori. judeca nu numai abafului. în acest caz.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor.

pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it. totu i. d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t. întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r . avea. rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n. R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al .ne dirijar respectivii. recr utat m ai ales d intre c lu g ri. fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i. e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n. B ucure ti. la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni. î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e. ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania. («P laiu ri») în c ar e e a n u . în eparhia lui. c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii). mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v. B o bo t ea z i P a t i. de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar ..cite^ u n pr ot o po p. s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j . t ot u i .i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea.e a bisericilor ridicate în eparhia lor. la. ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge . XV 359 nei pro pu se. Tîrgo vi te..a. d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a .. în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u .. . for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. o situ a ie deose bit . Fi ecare ierarh veghea..cate3 xiîiIl*~înitj. D e_ _ r e j gu l . f ceaiuid zlt© can on ic e.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC. înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice. hi r ot on eau p r eo i.. M i t r o p o l i ii. E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir. s fie . fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) .cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far .din_. . « e x a r h al P l ai u r i l or ». c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _. pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a. a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe.O E<?Jit. în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 . L a c on du c er ea e parh i ei.^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x . C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri.rat >>. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil .

în B. 1² 2. Gheorghe David. Bucure ti. 1964.. LXXII + i XLVIII + 343 p. M7-Jngrovlahiei. 701²742.R. STAN.R. BANESCU i L. N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498.R. nr. LXXII. MOISESCU. 180 p. mitropolitul Moldovei ff 1508.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini.R. Documente privind istoria României. p. I (1384²1475) .. 11²12. R. A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . Bucure ti. GDAN. L + 431 p. Bucure ti. 414²437. NICULAE ERBÂNESCU. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. ACADEMIA R. 1987. 722²826 (îndeosebi 4)dova. NICULAE CU.. BO LDUR. NICOLAE DOBRESCU. Bucure ti. voi. an. an. 1913. 7.. al Moldovei. 7²10. 5. 1976. an. Bucure ti. binecredincios domn i 1 dreptei credin e. /ol. Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . an. îATULESCU. s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor.B. 635 p. p. 1 5 4 1 .O.O. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a. p. ara : . an. VIOREL IONI A. p. nr. S. în B. nr. aprilie 1). 648 p.. II (1449²1486). I (1247²1500). LXIII.O. 6.S. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc .nr. 1953. BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R.R. 1959.O. CIUREA.P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . ara Româneasc . Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. ia lui P. an. A. LXXVII. Documentele lui teian cel Mare. A. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o.. p. 738²743. 1954.. GH. r r i : ara Româneasc . Bucure ti. . în B. în B. 1910. B.. . p. LII. NICULAE M. în B.. I. POPESCU. Documente privind istoria A. 1966. se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ».. 57 . d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ». p. I. Veacul XIV²XV. teian cel Mare i via a religioas din vremea sa. 59²66. ( I I ) .O.S. Moldova. I. nr. i : Documenta Romaniae Historica . AL. nr. V.R. 2 voi. voi. c r i e t c ). P.O. II )). 1²13. fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e .a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i. 1934.R. PULPEA (R MUREANU). do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. P e n t r u t o at e ac e st e a . fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. Veacul XIII. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . nr. în B. TEODOR LACHE. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e . LXXXII. Veacul XV. 336. în M. Steian cel Mare i Slînt. » Teoctist). 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. In felu l ac esta.M. XIV i XV (1247²1500). Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia. 7²8. L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s. Panaitescu i Damaschin Mioc. voi. 717²729 (mai ales pentru.

3²4. în B. nr. p. an. 1987. 9.R.O. 1960. GHEORGHE CRON . în ST. 1980. 1956. XXXVI. VALENTIN AL. Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova. p. an. 424²442 ( i extras). LVI. LIVIU STAN. 1938. p. Bucure ti. 369²396. VIII. Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. TEFAN BERECHET. an. în B. nr. Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. I V + 5 3 8 p . nr. an. în SMIM. 376²393.R. R. în MMS.O. an. 170² 214. p.. Bucure ti. Biserica i domnia în trecutul românesc. 77²116. în B. 1960. nr.. TEFAN BERECHET. 1938. 1945. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. 296 p. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc. în Candela. Despre autocefalie. 4²6. Bucure ti. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. Voi. LVI. X. O. XLIV. an. XLI.. XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'. an LXIII. 175²196. 1933. p. . Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC. GHEORGHE CRON . 11²12. IV. în Candela. 274 p. 1958. p. p. în Ortodoxia. 1983. 21²43 . 1930. Clericii în serviciul justiiei. Despre autonomia bsiericeasc . an. SIMEON RELI. p.. Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. p. 823²884 ( i extras). an. ni. R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I . ANDREI' P1PPIDI. 741²761 ( i extras). 11²12. LIVIU STAN. GEORGESCU.

so ia^ a. era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene. icopia Romanului. Reli. Gheorghe Moisescu. p rere pe care o împ rt im i noi. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva). [ui Roman precede întemeierea statului. Aj i ori. în care a doamna^Anas asia. Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. ca întemeietor al Episcopiei Roma. Alexandru cel Bun. iar acesta a fost numai organizatorul ei. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr . si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia.. Nicolae Dobrescu. Scarlat Porcescu. cu dou sate. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394). In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie. precum i un vad . e iuiaJL. fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445.. Alexandru cel Bun. La 16 septembrie 1408. (Nicolae Iorga.^se.. a înzestrat aceasta biseric . întrucît nu avem tiri precise în aceasta. ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ . a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun.2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare. care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea...^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare. Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate.. u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova._la __iar în tirnjguLJui. Constantin C. tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe. In asemenea condi ii. Giurescu.

Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar .\J 4 .S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a. lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. în 14 35 . c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl. D i m p ot ri v . d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . A stfel. ca. A V -J p e s t e M o l d o va . Io an i SarnuiL. L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i . u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . i a r p e d e a l t p a r t e . g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h . A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un .a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i. în ju rul an ulu i 1 40 8. c ar e n u tiu putut fi identifica i . pî n î n a n u l 1 4 4 5. d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8. în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ». î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. la sînt a m în stire c e ie st e în or a .. cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on . A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u . T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a. A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ). N . N i ch ita i D o br e. în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». pîn c e.priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti. c u sc au n u l .K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. au aj T O . d u p m i tro p olit. A ad ar. în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. d i n j o s d e R o m a n . în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . i_ . d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e. în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i. ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es. nu er au î m pr ejur ri . p e d oi z u gr a vi. afar d e bi sericile d e la R d u i ». în 1 4 1 5. .

Prin ii amintit. în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». termenii de autonomie i autocefalie. în continuare. li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i . ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. Se preciza. la 31 iulie 1451. mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. tefa n II. arii no tri de la N eam . s-au în acela i în eles. iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»). cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor.». pîn în prima jum secolului nostru. unde domnea Ilia Vod . s au î l v a »>. pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu. iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua».eava. tat l lui tefan cel Mare. poate ca «loc iitor de mi^.Lt ril_î L avea scaunul la za. d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului. devenit acum mitropolie. lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. îe ani mai tîrziu. atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. car e d omnea a cu m sing ur.. de i au sensuri diferite. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei. c dac «îl va ierta». s a u î l v a da o r i cu i . erau d rui i mîn stirii . la 30 septembrie^ 144J. ap oi. Desigur p storia îceput mai de mult. într. dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman». dup legea româ(na voloscom zaconea). men ionat medic bavarez. iar episcopul era numit «mitrop olit». D e p ild . Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit.. nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie . un t tar. Pentru c mitrop olitu. Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. dup ce Da mia n n -a mai fost . cu scaunul se la R oman.un act di n 1613. anume Pasca. Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. S-ar putea îns i o alt explica ie.ag gepta ^de mol do veni. în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l . printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II.

P ri n tr -u n alt h ri so v. S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. ca i d r e g t or ii d e tî r g. pr e c u m i d r e g t o rii ei. î n se a m n c e pi sc o p u l . pe c i n c i an i . aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii. Nu m ele de P a c o. P ri n a ce st ea . O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei.a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ». ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului. C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e. d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 . deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia. pu in d e o s e bi t d e P a s c a . p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti.m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m . or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el. u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r ». O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 .. se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i .. j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i »._ de care n e ocu p m. n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . înain te d e m o arte. « . ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa. . Ju d ec a r ea l or . c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt. S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i. L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia. pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. p en t r u or i c e fa pt e. In a c e s t c a z.-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i . dat d e m arele . a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e.4. p r e c u m i. t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos. în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l.».-laJ-3-attau &t..lâS . pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori. n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar . P a c o i P et r i c . c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or.

mitropolitul ntie. r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman.arrul ÎSC. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit. c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej. îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n. In unele apare ca. fiul marelui cneaz Ivan III. Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna. toate ss fac împotriva ui soarelui». presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori. ci tot înd r t. ile ca «mitropolit». al turi de mitro_golitul_ Teoctist. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii. Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist.) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui. dup cum este rînduiala ortodox .Grigore.peste². s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i. zece tente interne jale Jui tefan cel Mare. In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. Vasile».li Tarasie. Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare. Äepiscop. itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . . i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r. a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. Elena. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului. fie la sfin ire. la embrie 1470.n.garte_. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului.. Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484. Este pomeni Äîn. întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal . ca f cînd . fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric . S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat . episcopul moldovean. cu întregul sobor de slujitori.djnj3iv. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop». Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473.. t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori. itrop olia de jos a Moldovei». i i fi început p storia prin 1451. Prin scride care ne ocup m.

La 12 iulie 1499. 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al . Vaslui.iÄaie anului 1500. episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». Abia din 1739. numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. episcop ul Vasile figureaz . la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n. al turi de mitropolit. cînd este atestat documentar pentru ultima data. Cu excep ia anilor 1435²1442. Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i). fost egumen la Neam .din sudul^Moldovei : Roman. In primele lun. episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii.tuj . Romanul avea un nou episcop.. De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos». iar la 15 octombrie 1488. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja. Adjud. iar_în capital Riil a-. mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital . d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau. Bîrlad. pîn în secolul al XVIII-lea. La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii.teÄ1 . al turi de mitropolitul Gheorghe. cump rat de el însu i. regele Poloniei. Tecu ci. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. înt rind actul cu p ece ile lor. chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii. ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava. tot în p r ile sudice : Tigheciu. cu lefon. tefan Vod d ruia un alt sat.Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. la 31 august 1499.. . «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. In sfîr it. Bac u. Abia în. Putna.s poar. încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul. viitor mitropolit al Moldovei.jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi. In felul acesta. Trotu . De asemenea. Din vechime. în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht. C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut. De obicei.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e. pe Teoctist. La 4 ap rilie 1488.. Tighina. domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate. spre pomenirea lui.. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng .c. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti. Chilia.îrj argintat în eparhia a. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile .

în adev r satul Co mani.u_maj. Astfel._de. îs bisericii Sfîntul Nicolae. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor. dup moartea Anastasiei (1420). ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s . 3.g£ab . losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava.. expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei..o simpl episcopie. Ca i în cazul Episcopiei Romanului. al ii pe cel Mare. pipcopiei de Roman. cel acu m înainte. dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae.a dat Co manul acestui l ca »). din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic . Y. moldoveni a fost la R d u i. respectiv Episcopiei de R d u i.. Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani. Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava. i Ghelasie. ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul. în aceast biseric («.auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor.jii al XlV-lea.. Astfel. mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?).iscogia R d u ilor. iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». printr-un hrisov cu data ilie 1413. cu toate c tuile.ave.\£S£ L.. în timpul lui Alexan1 Bun. lajg d uti^^jr ma . într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 . cum titropolitul rii i episcopul de Roman. a. Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu. De pild ^ nu . s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. Un . într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ. ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor. fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e. P e atunci sub conducerea lui Meletie. Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu. j biserica Sfîntul Nicolae. afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor.

n -a pu tut pa rtici pa. Gri go rie.o. po m enit într-un hn spv_ > da _de_. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 .. d e al t f e l.R. c u t o i d r eg t or ii rii. emis de can celaria aceluia i d o m nitor. î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e . F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at .Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna. Prin h r i s o vu l p o m e n i t. E pisco pu l Ioa nichie. în a ce st e sate. î n a st f e l d e î m p r ej u r ri. tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e. do cu rnentax. t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ». p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i.uceava. m it r o p olit u l S u ce ve i. este Ioaîiichie. printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 . la 2 6 augu st 1 50 3. A st fel. e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . P r i n a c el a i h r i s o v. P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490.. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. fii n d d e fa i G h e or g h e . l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n. P e l î n g a c e s t e a . trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 .. m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor. se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i. d rea pta ei ocin . fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i . A lex and ru cei. c a r e . îi e r a u î nt r i t e. iar cîteva. î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e. Pri m u l jpisc op at estat . a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are. d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ». 2 < ² Istoria B. D e a s e m e n e a. S a va i G hela sie. t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. . înspre D oroh oi. In a n i i u r m t o r i.. B un. d e. P r i n a c e l h r i s o v. p ri n t r . dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. cu pr e o ii lox ^d at e în c .______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. P ri n ac el a i hri s o v. d i n ca r e d o u î n C e r n u i.u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 . E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei.

nr. 1912. '5 p. 1 5 p. Secolul al XV-lea. + 2 pi.-. IX + 353 p. 1910. XV. an. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J. chir Ioanichie».. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate. 1874. N STUREL. 198²202. . 563²572. 1958. EORGESCU. Episcopia R d u ilor. u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU). Bucure ti.l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei. . . 1975. în BOR. Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447). pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0. Contribu ii la istoria ora ului R d u i. 1969. 5²6. oria Bisericii române. niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^. în Revue des etudes roumaines. Cronica Episcopiei de R d u i.+ 24 fig. Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea. copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). nr. I. PETRU REZU . 21²36. avea o stare material satisf c toare. care s-au bucurat d e d rago stea. Cronica Romanului i a EpiscoRoman.. an. Episcopia Romanului în secolul XV.J^'^. în f r unt e tefan cel Mare.. p. rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »). mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. nr. în MMS. 1970. BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. p. GON A. Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea. VII + + 10 pl. Întemeiere i organizare. iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. voi. IMITRIE DAN.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta. Bucure ti. A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. Episcopia Romanului. LXXXVII. j SCARLAT SCU. Bucure ti.nscopii aveau i alte dr epturi. PETRE . p. regele ^Poloniei. + 2 pi. 1²2. S. Deci. ALEXANDRU I. 66²75 . Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie. . 57 P.. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i . «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. 180 p. p. NICOLAE DOBRESCU. IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam . Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503). Bucure ti. 1²2. an. Viena.^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. XLVI. SCARLAT PORCESCU. . Bucure ti. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. XXXIV. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie).

Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. în aceast perioad . Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori. Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. b l i. rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional .s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. 1503). f r vreo însemn tate deosebit . nuri. c ci de la primul avem o con- . O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. 1428).C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . 1490). 1491²c. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici. Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². pîn la Radu cel Mare. Ioanichie (c. Prin toate i se f ceau danii de sate.i alege singuri cîrmuitorul. Gherasim (1444). Matei (c. scutiri et c. Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a. mori. dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). sau erau î nt rite cel e vechi. h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508. Se cunosc 36 de acte. fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418). 1479²c. Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e. La scurt timp d up moartea lui Mircea. primind felurite danii de la domnii rii. In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. ctitoria lui Mircea cel B trîn. a fost C ozia. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim.

sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e.145 6). î n 1 4 5 1 . se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti. co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. . F i i n d si t u a t î n t r . c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire. un m u n te. p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. C u ti m p ul. p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. ale c rui u i de le m n. D u p el.o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . lu g r u l i R ad u c el M ar e. t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8). X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a. M ai tîrziu. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i . din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j.14 76 ).i al e g e si n g u r i e g u m e n u l . p e n t r u c l u g ri . d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t . n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are. ce e a c e n u e si g u r . A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . e a a d u s o exi st en m a i m o d e st . e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. a d e ven it ii ace steia. n â st i r e a D e a l u . e gu m e n ii ei. V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ). c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. t scu l pt ate. e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e . se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f. n stirea S n a go v. K U U L J D i jt . d e a . po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn . M a ca ri e i Il ari o n. A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l . vii i o ca s . în 14 5 3. d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l . R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e. c e pri ve t e C ot m e a n a. t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e . Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al. e st e c u ii vech e. ) tr ad i i e. p c u m s e v e d e . g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a.A TKE1A (t . G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e. V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate. c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. c a r e î i v a f i 1 alte d anii.

ridicînd o nou biseric . cu biserici i chilii din lemn. din 1 august 1496. Radu cel Mare. A2i. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie. vii. cînd îi d ruia un sat. fosta mîn stire este biseric de mir. De altfel. dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. Dup unii cercetateri. exista cu mult înainte.trudindu-ne. munca. b l i. amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul. Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. la 4 februarie 1488.. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. Radu cel Mare. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. pomenit mai sus. în satul Glavacioc. care a lucrat între anii 1508²1512.. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn . Vîlcea). a ridicat o nou biseric . Fiul s u. Fiul s u. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. domnii rii sau . Documentar. Numai cu trecerea timpului. dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor. fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). sili ti. care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. se spunea : «. Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune.% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . apoi o b rani te la SJatina. Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o».MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. dac _' nu chiar de mai înainte. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. ref cut în întregime de Radu cel Mare. de zid. Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501. veniturile i merticele ei. în 1 495. Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie. 1436²1447). C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea. Mîn stirea Govora (jud. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti. Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. Un d ocument de la Radu cel Mare. cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni . apare numai sub Vlad C lug rul. în care prin. în locuri mai retrase. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). Iar în actul de la 1 august 1496.

în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. aiit de cîteva ori în acest secol. Mîn stirea Rînc ciov. scutiri ari i v mi etc. iar schitul Tutana. aflînd de existen a lor. S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu. pe locul c reia. cum i se punea în secolul al XV-lea. azi disp rut. Schitul Babele (în Vla ca). în Tîrg or sau «Tîrgul Nou». ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea. din 23 mai 1501. de propor ii mai mari.T de domnitorul Radu cel Frumos. iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). poate de p e la mijlocul secolului al ea. din 4 iunie 1 497. în curgerea vremii. Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. apoi în 1848. este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare. c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii. prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. Dec zînd. din satul Cheia. era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). chitul Iezer. a fost ctitorit de Vlad jarul. a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul. fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe . în p r ile Arge ului. odoare. lîng Rîmnicu Vîlcea. cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin». Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it. . deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. Mîn stirea Comana. cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu).boieri. din 19 iulie 1498. dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. în p r ile Muscelului. prin 1492²1493. «fo tii ctitori». Azi e biseric de mir. Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). De fapt. se g sesc ruinele a trei biserici. le-au d ruit mo ii. "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut.

Dîmbovi a). din 26 aprilie 1500. mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni.. Deci i în aceast a ezare. Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina». Vîlcea).». a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud. sfînt r posa ii domni. C tre sfîr itul secolului al XV-lea. se respecta principiul samovlastiei. Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii. de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94). azi în ruine. cît va fi viu. Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. Printr-un hrisov. s fie în ctitoria domniei mele i. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen. la Licura. Mîn stirea exista prin 1491²1492. întemeiat de un simplu c lug r. din 10 septembrie 1486.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni. pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul. marele pîrc lab Gherghina. numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. de nimeni neclintit. Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc. unchiul lui Radu cel Mare. O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului. i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural . Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc. cît sîntem în putere. i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud. «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. prin care îi înt rea 7 sate. dup moartea Ini.___________________________________________________ * " . j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii. dintre .. cu data de 15 decembrie 1501. în C lim ne ti. în locul celui vechi. nu departe de Cîmpina).

c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i.V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri. ca re se p st re a z aici st zi. M în stire a M pld o yi fl. se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei. ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i . . iar al a ptelea.din_a. N ea m ..dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea.ne^tL.le resp ecti ve. c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n.moldo^e. a H u m o r. în «a fa r de dar e i d e oaste ». de un «ju pan Ha m ze a». pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f. u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u . el Ie -a f cu t n u m a i da n ii.a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii. s . a i R adu.. s . fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i. în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94. p e Ji u . F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . e i o sl at i n i o prisac ). P îrv u . n u s . d e a se m e n e a . oldp va. d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i . se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul .a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u . fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e .^ai _ m ult e_ iezer e. ctito ri a d e l a S u c e a v a.14 65 ). cu hra mu l t i r e. d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e. M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei . B oh oti n.a ² H '. i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui. M old o vi a. sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l . pris ci i pri vilegii c o m erci ale. C hiprieni . In ac e ast m în stire. den u mit Pjo bo ta ^ u r a t . m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t . ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a . D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e. c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . H u m or. B istri a. t o a t » . P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 .a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i . S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota). i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » . re zu lt c m î n stire a s at e . M jn sjirile . P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ).

fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n . D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu . L a 1 7 aprilie 14 7 5 .. o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . N e a m . # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e . D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e. l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a. S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». P r i n a c e l a i h r i so v. c î t t i m p v o r fi î n v i a .ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. p ri s c i . îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu . în fol osul mîn stirii.. l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 .«pn sa ca_ . cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . B i st ri a i D o b r o v . a. (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii . . cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. n. l a 16~ martie 1490. B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii. te fan V o d a «î n ch in at -o». D e ace ea.! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC . c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a . cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) . a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc. P en tru ace ast ulti m d a n i e . C a i H o r o d n i c u l . î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e. E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od . î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri. n. î i d r u i a d o u s a t e. ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e .ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ». î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i . la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a. eî e t e e. L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. ad a o su r i. A st fe l. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «. d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3.

Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. De asemenea. ctitor al ei. a ridicat o nou biseric . tefan cel Mare i-a înt rit. mori i vii. cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp. repurtat asupra lui Jan Olbracht. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. cu în l area Domnului. egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». cu data de 11 iunie 1466. cu e 60 de ughi. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii.Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin». cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . La 15 septemi2. în K L42^^² i-JlFArau]. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care.j. existent i azi. în limba slavon . mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate. o torc ! Lin i altele. toate daniile primite de la înainta ii s i. în mod firesc. pris ci. cu mai multe mori. Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici.i domne ti. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. al turi de fosta biseui Petru Mu at. Astfel. reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. prin mai risoave. iezere. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . egumenul avînd repturi quasi-episcopale. am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. Din pisania ei. chiriarhului locului. Deci. pe care nezenta în alt loc. itre s fîr itul vi e ii. îi înt rea 18 sate. unde au fost Marta c lug ri ». toate acest ea. Probabil c odat cu împo- . d inuie te pîn azi. î hrisov. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. în incinta mîn stirii. regele itua ie material .

p e t e i sar e . u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t. pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e. i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t . vii. p r i s c i. sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei. egu m e ni. P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . m or i . y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. i e ze r e. în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are. a zi bi seri c d e mi r. P otri vit tradi i ei. S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 . m e r t i c e a n u al e d e vi n . In tre ac estea. d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v . afl ate în biserica mî n stirii. P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate. zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . v e n i t u l u n o r v m i . p r i s ci et c ) . V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un .d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i.14 96). iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d . în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia. L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . m o r i . sc u ti r i d e v a m e tc. la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9. d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i. Alexan dru (-j. d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ). ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. l a 2 fe br u arie 1 50 3. preo i i diaco ni. aj ut at d e m e t e ri zi d a ri . cu m r elat