.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul. Deci cele dou criterii se folosesc împreun . Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc . sculptur . cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. ci una «daco-roman ». în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic . broderie). drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : . odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. cu «epoc medieval » (feudal ). âneasc i Moldova. Moldova vania. s-a dezvoltat arta c (arhitectur . care permite împ r irea cronologic a istoriei sale.schimbare în desf urarea istoriei. pictur . materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te.za celor spuse mai sus. Adic . a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600. în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. Tot a a. . p e :ic. . în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV. corespunde. opere originale etc). adic a p L'porului român. tip rituri.Este perioada primelor forma iuni politice române ti. c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român. m Transilvania. Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). manifest ri spirituale etc. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. condi ionîndu-se reciproc. în via a Bisericii se observ mi care. o îndrumeaz spre noi tenealiz ri. ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. începînd cu aceast perioad . pe . care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. schimog ire. Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401).

epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România.lîng subîmp r irile de ordin cronologic. b) Din 1541 pîn în 1688/1691. în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu. aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918. coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495). pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . P e r i o a d a a p a t r a. pîn în 1821. Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. In Transilvania. cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). 1 c) Din 1 701 pîn în 1810. respec tiv tefan cel Mare (1504). corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688). cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810.realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600. . secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui. b) Secolul al XVI-lea. se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului. Cronologic. adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei.. Moldova i Transilvania. adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859. calvine i unite. o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). d) Epoca «domniilor fanariote». se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc . întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei». pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma.

NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric. Bucure ti. ELENA PUHA CRISTIAN. I 1RENEE MARROU. Bucure ti. . TEODOR M. (litografiat). sous la direction de. Cluj. POPESCU. CONSTANTIN C. Bucu422 p. Bucure ti. ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. 1956. 1909. 255 p. fasc. Introduclion d l'histoire. în «Revista de istorie bisericeasc ». Contesionalism . Traducere de Aura apu. HALKIN. Introduction aux eiuc/es hlsloriques. în nOrieti-tiana Periodica». NICOLAE DOBRESCU. Chvj-Napoca. XVl-j-419 p. 1967. 1989. Introducere.. 7²8. Originea . îndrum ri în cercet ri isterice. 575 p. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. JACQUES GOFF. e octist. > a d a a_ _£Jja. marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. XXXII. 181²223. Paris. t3..-. ANDREESCU. ALEXANDRU TA. lorga. 1977. este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. L'lrtloite ct ses met hades. d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i. Bucure ti. N. Paris. 259 p. . 1908. B I B L I O G R A F I E . S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ . . 1980. în voi. ed. I. ed VI. p. p.. î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri. 20 p. L. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti. JERZY TOPOLSK[. an. zweit verbesserle Auflage. 20 p. Rolul Bisericii în trecuse. 19²30 . AURELIAN SACERDO EANU. L'histoire et ses metliodcs. sous la direction de Charles ruges. Roma. Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. TEODOR M POPESCU. IOAN LUPAS. 5²59. Les principes iondamentaux de l'histoire. nr.â< de la 1918 pîn azi. 490²530. Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti. . . Paris. n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 .1 94 8. 2-e edition.. 1TANTIN 1..isil v an i a.. tiin i tehnic în istorie. : istoriei. Bucure ti. Paris. în 1929²30. 474 p. 1963. Con tiin a istoric . 1927 . . 1970. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9.. Bucure ti. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . X)LAE DOBRESCU. 384 p. L + 478 p.." III. WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. p. 63-154). comentarii de Acad. edi ie îngrijit . Rolul istoriei în în estinismului. 1978.. Dasc li de cuget i sim ire româneasc . Initiation ia critiqui-e edition. ' I.£Lfî. Craiova. > p. POPESCU. CH. Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. Paris. LEON E. 1960. GIURESCU. VIII. Franki61. V. . Introducere în studiile istorice. LENOPOL. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e . 1899 . în rev «Hrisovul». i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. 1966. 276 p. p. LANGLOIS. XVIII+ 1773 p. 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe. t efan Pascu Teodor.. 1981. notu. ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . 1987. Bucure ti. MARIO^ RUFFINI. 343.fi e m istoria bisericeasc . Introducere în studiile istorice (metodo±). HALPHEN. . îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. an. p. TEODOR M.

# ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es. t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e . sin . cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) . g f. Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea. va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^. m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^. sculptu r .^ Qrtodoxe Rom âne. A n ti m Ivir ea nu l etc. este este o ra m u r a ei. j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost. d .a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . miniaturisU C . arta biseric ea sc a t r . ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia. S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l .u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e . va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce. D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice. i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » .f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a .^ m ecu m en ic _.C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. istorice. st u d ia t se p a rat d e i st oria român. înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor. dar noastr cu Bizan ul . T ot a a . u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite. dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i. î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie. brod erie. încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân. c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e .^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril. pict ur .

ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ .c u r s d e Ist or i a art e i. fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t .

i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta. Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c . în car e sîn t tre cu t e or a e.tione sj. în ist oria biserice asc .a p e t r e c u t . D e si g u r . > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e. pâcpoj = scriu.. C h ili e et c. e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s. i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a . f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . ti f r d e ac e st e a. A l t fe l s p u s. i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s . . pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t. transmise "dlTt exte. mi car ea. pr e a m u l t e d a t e ar f a c e . tgrafia istoric ( ejxo? = popor.o g r e u . ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt.area d e l ocuri. ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e .anu mite fapte. n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a. tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc. în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e. au petrecut . stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne. )logia (xpovo? = timp.a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s . S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e . in st an el e d e ju d eîri c ea sc . î n t r e g u l e i sc h e l e t . n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l.a u e m i s d o c u m e n t e.Jid-ro? ==_ cuvînt. a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i . ca r e . î n ca r e a u p t i m i t irtiri. vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i. Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c . descriu) se ocup yarea.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific. U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ). at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c. s e n su l .

nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e . H r .era olim piadelor. est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e. d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . g r ea c sa u r o m â n . b) E ra cre tin .. în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i.. soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei.la A da m ».de u r m rit. pornind de la an ul 747 î. d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st. P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re.. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d.‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 . vo m i nd i ca.) . d e la 2 84 d. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v . ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i. T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c. prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or. e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. lu ni. C u t oat eroarea calculului sau. Hr. era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita.. su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) . î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î . c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i. T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . H r. ) . t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ».ori gin ar din . fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a. 7 5 3 sa u 7 5 4 î. stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s).a i m p u s . Hr. d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina). 1 6 i uli e . . adic din D obr ogea. s a u 5 5 0 9 a ni.S cythia M in or. în cele c e ur m ea z .‡ era babilonian . Hr. a c e st si st e m c r o n o l o g i c s . de la 77 6 î.Hr. O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î. la gre ci (de 4 ani. 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i . P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin .. dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei. d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e. d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ). s pt m î ni i zil e. n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s. Hr. l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 . an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . ) .Hr. ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. Hr. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u .

cînd. un eori. Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924). egiptene. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial. dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. 2. romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. în timpul rigorie XIII. care a f cut . în tr-o conferin inut la Constantinopol. 4. . grece ti. mai des vîr it fa de cea din 1582. încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. la cele mai multe .Hr. Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii.i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene. Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. ceea ce prive te calendarul. ea a luat în ultimul avînt deosebit. descoperirea. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii». teologia (dpxcuo? = vechi. cleci înc din evul mediu. medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). în i reconstituirii trecutului.de la moartea lui. rep rezenn monumente. care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. Pe lîng acestea. Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. «anul Domnului». studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau.cut reform calendaristic în anul 46 î. a‡ monumentele epocii respective. «anul de la na tere)). Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea. la sup rafa a lui ². putem de o arheologie cre tin . Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. 3. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian. europ en e. «anul de la în». Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582.

Mai nou. greac i român . Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. de cunoa terea. în lucrarea sa Paleographia graeca (1708). o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . cu c utareT 7~transcrierea exact . ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris. sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. cu ce s-a scris (instrumentul de scris). dar scrise de români . . sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr . Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. 7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup . Cea clasic ². termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. lemn. descifrarea i transcrierea acestora. minuscul etc. c r mid .-pâcptw = scriu). descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. îndeosebi în Dobrogea..b) dup Constantin cel Mare. catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman .cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. cu inscrip ii în limbile slavon . Paleografia (TOXAOUO? = vechi . ca piatra. Epigrafia _(siti =pe. metalul edc. tencuial . tinde s se formeze o nou disciplin . codicologia (codex-is). mai cu seam funerare). Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române. potire etc). Cea medieval . spre deosebire de epigrafie. care se ocup numai de manuscrisele vechi. din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. lemnul. Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text.parie din necropolele subterane. Pe bun dreptate. Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi. ceramic etc.)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici). care studiaz scrisul numai pe materiale tari. Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr. precum i cum s-a scris (majuscul.

adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec. d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti .. si giliu m = pecete). ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r. u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. o in sti tu ie. i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i . lat.l e ² . p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. lo maiica (lat. î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. fa m iliil or n o biliare. p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve. d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o . o r a e l or e t c.t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e .e rj ri ve sc p e r o m ân i ). p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ). d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor. ca sel or d o m nito ar e. verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e . 5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie. ° d i sci plin au x iliar a i st oriei. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . m în stirilor.r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or. diplo matica s.In tereseaz i pece ile 3r. O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin . S te mel e ier ar hi lor a par. or ga r. e ocu p . ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie. acp pa tarjs. pîn în 18 6 3 ). cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . la . î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e. C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve.

cor e gra fice. f ol k l o r e . n ea m . tip ar ). Bibliglagia² Cto i Xtov = carte . în alt sen s. o bic ei urile la na ter e. d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc.‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ). F il olo gi a i lin g vi sti ca. n un t . A n dr ei a gu na et c. C u aj u t or u l a ce st or a. Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. l ai c e. h îrtia. i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. cu ist ori a ei. P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz . ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . X O O ? = cuvînt. întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. B u c u r e ti. a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii. al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. în mor mînt ri). D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei. Teod or B l el. al au te nti c it ii l or . leg tu ra. D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni. d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. tefa n. prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. >v . u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s. ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii. mu zicale . G. 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu. fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or.O O .tu r h er al dic pr o pri u -zi s . create i r spî n d ite d e po po r. El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . o b i ceiu ri e t c) . în tip riturile ve chi ² . S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. Etn ografia ( T 6 S O V O S . vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti. IV) . c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. = popor. A nti m Ivir ea nu l. al i n flu en el or su ferite. Nerva Hodo (voi. p r ec u m i c u e d it a r ea l or . în p ri m ul rîn d. literare. I² III) i Dan Sim onescu (voi. E tn og rafia |i folcloru l.

Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». 1962.O. AL. 508 p. MOLDO VAN. 331 p. Bucure ti. AURELIAN SACERDO EANU. DAN CERNOVODEANU. nr.. 1970. XCI1I. în «Revista de Statisti-IV. an. Arhivistic . Istorie i demoqralie. 1956. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie. 1982. p. an. nenie privind istoria României. 1. Sigilore'iorirc la Transilvania).iceasc în rile române. nr. Al. Nume de Jocuri. 1967. nr. STELIAN SCU. în G. Dic ionar onomastic românesc. an. ETEGAN. p. 1975. Etnografia i arhivistic . Cluj.ograiia. XX. 933²946 . su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti . p. Istorie i etnografie. Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. II + 178 p. p. 4²6. XVII. Eledemogralic. 1959²1961. 1972. 1968. 1946. p.. Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti. 184 p. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. CONîSCU. Etnografia româneasc . 268 p. 1964. GRAUR. Demografia. . tiin ele auxiliare ale istoriei. ION VL DU 1U. 223 p. Sigiliile. Bogdan. TEFAN 'opula ie i societate. 182 p.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. p. 356 p. Elemente de cronologie . 3 RBAT. 1966. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor». Sarcilor auxiliare ale istoriei. IORGU 1ORonimia româneasc . revist de XX. Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. Bucure ti. p. 1971. 3²13 . nr. 1973. Elian. voi. p. 1968. Album sigilo-cure ti. nr 4. 52²60. Din paleogrufia slavo-rom n .B. în '«Revista Arhivelor». p 21²47 . p. XIII. OVIDIU BlRLEA. IX. an. în voi. 3AN PASCU. Topoistoire. 7²26 . E. IAN METZULESCU. 3² 52 . SIGISMUND JAKO i RADU . p. Toponimie i istorie. IV. nr. . nr. PETROVICI. EMIL VlRTOSU. an. TEFAN TEFANESCU. 1965. 1961. 1963 346 p . XII²XV) . 1967. în B. 6. (studiile : Damian P.. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. 1972. Bucure ti. Bucure ti. XI. ALEXANTEI. nr. D. nr. 11.'nr. 162²968 . 480²507. an. tiin social independent . Bucure ti. L. sec X/V²XVII. 1976.. Dislavo-român ' Francisc Pali. 1964. XX. 1928. 13²21 . 5. TEFAN TEF )crr. Bogdan. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare. an. AURELIAN SACERDO EANU. Bucure ti. Introducere. XXV + 528 p! . p. 17²46. )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric.. Cluj. 203 p. AL. Etnografic i istorie. 528²588. Paleogruiia român -chirilic .CU. jraiia chirilic româneasc . îndrum ri i istorice. p. Sub redac ia.R. 1. 1974. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. (toate indic i î mai veche). 13²25. HENRI H. p. 5²6. )LAE DR GANU. 1966. 470 p. XI. în «Observail-economic». I²II. 1966. Bucure ti. 1945. PESCARU. Emil Vîrtosu. 1. G. Damian P. an. 171 p. 1. 7²8. XI. dimensiune a istoriei. Heral. Timi oara. în «Revista de Statistic ». cultur Bucure ti. în «Studii». 1. nr. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . în RRH. revist de istorie.. m rturii ale trecutului isto?ic. Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice. 1145²1161. 9²10.B. 3²34. nr. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. Registrele parohiale lvunia. 1968. 100²104. M RIA DOGARU.. Sigismund Jako. STAHL. Scrierea latin in evul mediu. p.. ‡>. XX. Bra ov. 1966. Istorie. j S4CERDO EANU. Bucure ti. în «ReStnograiie i Folclor».

în elegînd prin aceasta.a. Studiul lor formeaz . de regul .a. dar i în alte p r i ale rii. Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. obiecte de cult etc). * *" >‡" . Vasile Pârvan. de" regula. scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general. p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor. Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev. de arheologii români : Grigore Tocilescu.. Constantin Daicoviciu.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. Dumitru Tudor . dup originea. QÎîcîaTe" i particulare. începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . Arheologia Moldo vei ² Ia i. în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). Materiale i Cercet ri Arheologice. O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum. Ion Barnea. "obiectul cercet rilor erudi ilor. altele sînt inedite. PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale. Sargetia ² Deva. Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i. Pontica ² Constan a. desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor). rolul i importan a oamenilor în istorie. Studii i Cercet ri de Istorie Veche.). Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . Acta Musei Napocensis. caracterul i forma lor. Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor. Dacia. pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici. o informa ie scris .

/oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii.B. apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . Bucure ti. et socii. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. icat pîn acum doua. Boeckh (4 voi. Bruxelles. Biblioteca Hagiographica Latina. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. Bruxelles. III cu 2 tomuri (Berlin. sec. Anvers. ed. Biblioteca Hagiographica Graeca. ed . 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . p. ecl. t. care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea). Socii Bollandiani. 1976. 1979. Pa-² 1911. Acta san ctoruin. de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. The Acts iri&tian Martyrs. nr. 1823²1877). Paris. Leolercq. . VI. Ausgew hlle traci *t en. din 1643. R u hb ach. bruxelles.d. 1²2. editat 'lyte Delehaye. H. T iib i ngen. Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. 1873). cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . IV de G. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST. II. în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. 1972. mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. 1949 . voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). 1 92 9. pîn la pap a Inocen iu III. Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). II²III. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. Cele mai cunoscute sînt: J. 1911. ed.‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. 1975²1977. I I I. edi ie nou la 54²1910 (64 voi.). 1965. 1957 . m îndeosebi CIL voi. Les martyrs. 1902 . Oxford. materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a. Bucure ti. Herbert Musurillo. ed. cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice). III. Francois . I²III. i. 1954. 11 voi. Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger..

olan de zi. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. S o cr at e. In 1 98 7 a a p rut. B u cu re ti. fie în t rad ucer e. i alte edi ii m ai n oi. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . it alieni. L a acea st oper colab ore az catolici. N i c ol a e N e a g a. L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. pu blicate la mî n stirea N e am . la B u cu r e t i. î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. în 18 07 ² 1 8 15. b el g i en i. a. retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. în 12 vo lu me. o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». A ce a st c ole c ie u ria . el ve i en i. î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). B u cu r e ti. î n ac ela i ti m p. S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. Ia i. S i biu l. T e o d o r B od o g ae . d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i. P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. între altel e. ar men i. ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . V ie ile sfin ilor. X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». Ioa n R rn u r e an u . cl e ri ci i l ai ci. a m eri cani.Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 . S f. O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . în 1 9 7 9 . i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ).a. d e 3 8 2 vo l u m e. u n vol u m m a si v in titu lat . 18 57 ² 1 8 6 6 . N iceta de R e me si an a. fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. N i c ol a e B a r b u . 1 94 5. 1 682 ² 16 86 . cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul . D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. cu 1 61 voi. A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e. su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor. 12 v oi. ru i. voi. pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii).. în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV . X V II. n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. Io an C o m an . Ioa n C a sian . au strieci. fie în li mbile originale.). F aaris. text gr ec i tradu cer e latina. 1 8 9 8 . 1 98 2). M en i on m. ge r ma ni. a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. en gle zi. liban ezi. pr otestan i si or t o d o c i. pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. D u m itr u F e ci or u .

1652. Acta Conciliorum oecumenicorum. 13 voi.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. 1930²1931. Govora. P. 1973). listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. Ralli i M. 1907²1910 (reproducere fototehnic . Martin. au ate canoane în Pravila cec mic . P. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). Schwartz. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien. Paris. 1759²1798. cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J. 1962.. 1970. Paris-Leipzig. . 2 voi. II. . Buda. 1852²1859 (grece te). 1844. D. Martyrolo/ricum. reeditat i continuat [902 de J. P. Arad.. Pidalionul de la Neam . Tot el Farlati. 1961²1962). im Breisgau ² Bale.. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. Lccl er cq . 3 voi. J.‡ Ed. Sibiu. J. Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H. Coleti. Petit. î² . Enhiridion me de Andrei aguna. Stras-irisLeipzig din 1914. La noi. iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i. Pravila cea Ja Tîrgovi te. Vene ia. Canoanele cu comentarii. Texte i studii se g sesc la C. C. >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. Potli. traducere din sîrbe te. Atena. i L. Atena. de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed. Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. Joannou. iiai Mila . acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. 27 . ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. 164 0. II. Mansi. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor. Conciliorum oecumenicoru m decreta. IV²VI. Prodi i H. 2 voi. voi. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene.. în 53 de volume.. voi. Bucure ti. Alberigo. 1813.. 8 voi. dintre ortodoc i. 1871. 1740. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec. Ulyricum sacrum. 6 voi. Oriens Christianus. 1780²1819. New York. Floren a ² Vene ia. B. continuat de J. Jedin.

PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. Bucure ti. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . Izvoare epigraiice. Bucure ti. Capidava. în Inscrip ii din bisericile României (2 voi. constituind voi. D bîca în Transilvania. în trecut. P cuiul lui Soare în Dobrogea. More ti. efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea.‡ Eugen Kozak. S p turile arheologice. cînd izvoarele scrise sînt mai s race. la noi.). . pe vase de ceramic . cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor. 1903. 1906..O. piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i. Bucure ti. 1885 . extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. B. 1905²1908) i în Scrisori. pe lemn. Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice. spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi.a. Moldovene ti. Dridu i Bucov în Muntenia. 1892 . Izvoare scrise 1. care. Die Inschiiften aus der Bukowina. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr .R. Datorit acestor s p turi arheologice. aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. cronica mural de la Bucov . au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine. pe c r mid sau tencuial . Wien. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate.II. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos.. XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). Bucure ti. dup al doilea r zboi mondial. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV). cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice). Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B. Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu. episcopul Ghenadie En oeanu. Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina. Some eni. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n.

începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a). B ac u .. 1862 ² 1864) . S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i. e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a.. ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit. prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. e xterne. :e din ele au fost î ns pu blicate. în diferi te arhi ve î i. 1.!. B u cu re ti. C o nsta n tin o pol . precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. M o sco va. a. 19 09 ). 5 voi. can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. i e xt e r n e . B uc. Ia i. a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 . ru disciplina n oa str . ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice. can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania. C luj. S ibiu. O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti . d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . 1359 ² ure ti. d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. C rai ova etc. V ien a. N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia. tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are. ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. cu prin z to r d e hriso ave.‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III. Ieru sali m. B ucure ti. 1965. M u ntele A th os. O ra ul B ucure ti. iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. 26 voi. vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) . ). 19 58. A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta. D u p d e e m i t e r e. arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va. a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei. 0) .la ra m ure ului (B ucu re ti.) sau în arhi vele eparh iale. c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. 1845² 1847). ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu . d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i .

15 voi. Ia i. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. Nicolae Densu ianu. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. Bucure ti. Ioan Slavici. 6 (13). Ia i. 1938. 2 voi. 2 voi. Documente interne. 1929²1939). Hurmuzaki.. Panaitescis (Documentele rii Române ti. Bucure ti. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. La publicarea documentelor. Bucure ti. In sfîr it. Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603. numit impr op riu a a. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic.istoric a României. au contribuit Alexandru Odobescu. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie. Nicolae Iorga. 1413² 1508. li voi. pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române.Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. Ia i. Ia i. Bucure ti. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod. Bucure ti-Viena. criticabil ) . în . intitulat Documente privitoare la istoria românilor. între anii 1876²1942. 1369²1490. I. Bucure ti. I²III. G. dar totu i una din culegerile de b az ). Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. 1913) . 1943) . Bucure ti. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. 1901²1916. 1906). Ion Nistor i al ii. 1938). 1906²1933) . Gr. 1940. 31 (34) voi. din care au ap rut 4 volume. Bucure ti. Bucure ti. sub titlul Documente privind istoria României. Ia i. 25 voi..). în afar de E.. Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie.. 1931²1932. 1906²1933 i Surete i izvoade. numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki. 1897²1902. care a oferit primul fond de documente.. 1947).. Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. Ia i. 1864²1867) . neunitarii. Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor. Documente slavo-române. I.. Bucure ti. Moldovei i rii Române ti. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. Andrei O etea (1962²1974). 1933. 1905). dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. P. Pe ling acestea. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. sub îngrijirea acad. Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. între anii 1951²1960. P. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502. voi.‡ Damiian P. Bucure ti.

5 voi.). 4 voi. na Arge (1954). Bucure ti. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. Episcopia Rîmnic (1951).. Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. A. R scoala din 1821. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti). 1957²1975.a. I. colec ia Anul 1848 în Principatele Române. (1961). R zboiul pentru indepen[ 0 voi. volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti.. Documente istoria României. Bucure ti. Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu. sub (titlul Documenta iae Historica. Bucure ti. 1944²1946. Din aceast cauz . 1959² documente privind unirea Principatelor. C. Hunedoara . 4 voi. Bucure ti. 5 voi. Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci. 1959² documente privind istoria României. 1902²1910 . episcopii. De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale. Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. + 2 voi. Cluj-Sibiu.sparate. Bra ov. Episcopia Buz u (1958). R scoala ranilor din 1907. Do- . 1951²1957).Culegerea este precedat de dou « de Introducere. Mitropoii Române ti (1365²1890).colec ia lui D. Colescu-Va*tic. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. deosebit de utile pentru stustru. cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . fie la anumite evenimente.. Maramure . Bucure ti. 6 voi. 1960. index. ara easc (11 voi. Material pentru istoria Olteniei sub :i. 1913²1947 . Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României. Bucure ti. Sturdza.. Bucure ti. pentru Moldova (11 voi. a). mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova. Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc . Bucure ti. Bucure ti.. jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad . 3 voi.. în ultimii ani.. 1962 . 1951²1960) i Transil6 voi. J. celelalte se refer la a 1841²1859). (1387²1720). 1952²1955. i dou volume de indici. ACte mente. Bucure ti. DimiSturdza. Ghenadie Petrescu i J. în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou . Bucure ti. 2 voi. Moldova i Tran. Silgomir.. Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. 1951²1955)..

1929²1931.. Sterie Stinghe. Bucure ti. T. 1901²1906.. George Potra. Documente putnene. Blaj. Bra ov. 1975. Constahtiri Tomescu. Istanbul. fasc. 1937. 1904²1915.cumcnte. Sibiu. Teodor B lan. Ioan Micu Moldovah. foc ani. 2 voi. 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. P c ian. .. 2 vol.i Sibiu. 1948²1949 . Viena. Tudor Mateescu. bîri dene.' Chi in u. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. Ioan Lupa . 2 voi. Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. Cit m aici pe Fr. 1944. Bucure ti. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie. Fasc. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român.: Documente bucovinene. de natur extern i publicate de cercet tori str ini.. Teodor V. ne intereseaz i alte colec ii de izvoare. Les Ades des Patriarches.. v fii afar de acestea. Blaj. 1869²1872. Cluj. V. 1947²1971 (de V. Puiu. Bucure ti. 1961. Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. 5 voi. toate de Aurel Sava. Grurhel). 2 voi. vind. 1933²1942. tefan Ciobanu i L. Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar . 6 voi. 1928²1938.( Documente-. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877). 1911²1926. : ! . mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . Bucure ti. 1869²1872. 1889²1897. Ilarion Pu carin. Paris. IV Scriitori i acte bizantine. Documente isto rice . 8 voi. Bucure ti. Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani. II (7151 ²1042). 1982. 5 voi. Laurent).transilvane.. I (381²715) i fasc. Cern u i. Blaj. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici. secolele IV²XV. 1315². Bîrlad-Hu i. 3 voi. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra .. Documente basarabene. 2 voi:. P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae.1402. Documente pentru limb i istorie.. 1983-^² '.. tefan Berechet. La noi a publicat astfel de acte . 6 voi. Boga. Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-. 1932²1936 (de V. 1940. Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. mai ales unite. III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). Documente privitoare la tre cutul românilor din chei. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821). Bucure ti. voi.' Pentru Transilvania.. Bucure ti. 1918 la români.

Documente politice. Bucure ti. . publicata de Jiculae M. republicat de Maleanu în 1928 . cronici. Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia.. 1973 etc. 1913²1914. . Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. memorii. 1948. de altfel ² unei critici. publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce. de coinuni[ ic sau bisericeasc ). Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate. Popescu). de familie sau personale. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie.. Bucure ti. Chi in u.. zvoare narative (anale. 1937. Documente i zawldovene ti de la Constantinopol. note de c etc). Pentru vania. iar în ara Româneasc i Moldova. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna. Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805. Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu). catagrafii). 1378²1685. cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. cu indicarea num rului credincio ilor. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice. ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. publicat de Eugen Gagyi in 1911.qui Athos. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii. ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. i anuerese (de grupare politic .a. odat cu faptele. Ia i. II. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610. 1933. C. I. Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an).auia. biografii. Bucure ti. Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu). imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei. Filitti: Din le Vaticanului I. dar ei prezint . 2 voi.

P. P. Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. în secolul XV. ultima edi ie în 1979). Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i. P.()t . Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. în 1982). 1895) i republicate de P. Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea.: ". Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. prima scriere cu caracter laic la noi. Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini. iar de P. cu dou versiuni. . Cro nica moldo-rus ). scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave. redactat la curtea lui tefan cel Mare. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc. Panaitescu.. b) Cronicile în limba român .. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie. numit de I. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. Cronica moldo-german . mai nou de Mircea Scarlat). Analele. de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o. ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : . Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963).. Redactate în limba slavon . 1959). prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). Panaitescu. a) Anale i cronici in limba slavon . în ultima edi ie de Gabriel trempel. tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. au ap rut xelativ tîrziu în rile române. cu variantele sale (Letopise ul de la Putna. Cronica moldo-polon . Bucure ti. Bucure ti. Astfel. numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960). Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei.Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974).. P. pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. Bogdan Letopise ul de la Bistri a.. Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P.-.

întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei. arhul arigradului. cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . 1963. întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie . A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. legate mai ales 1 Nifon..1659).Schiau i Livia B ot). care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct. . ci i una istoric . Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu. Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat .% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova. Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului).. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te.-7 îndemnul lui Neagoe Basarab. Mih il i Dan Zamfirescu în 1969). i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G.onicile biserice ti. Bucure ti. In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc. De i sînt opere cu caracter aghiografic. auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i. ai a fost continuait . lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români. de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j. Bucure ti. mai tîrziu. cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate. întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie. i date privitoare la istoria Bisericii muntene. Nu este numai o oper :ica.In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r . . p entru anii 1392²1633. scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. prin anii 1517. egumen la Putna i apoi la Solea. 1967). mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile .rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României.: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc . scris de Gavriil"Protul. fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc .1742).

t--Q 1989). -‡». B u cu re ti-C raiova. M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) . 'B ianu. 18 44 ) etc.. 1967 . B u cure ti. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i. D ² K . su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche. 1909² 194 0. ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice). 19 59.. C aracas i G. A ² C . ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut. 19 8 6 i v oi. ied. Gabriel tre m pel. P. Ni colae C o m a. în 1 98 4. 19 07 ² 19 31/ voi. N er va H od o i D an S irnonescu.. red. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. I. d e P . C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0.. B u cure ti. E mil Tu rdeanu. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc . B u cure ti. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). 3 voi. 197 8 ² 19 87. P an aitescu. a a p r ut v oi. m . a or g a ni z rii bi se ri ce ti.. Pid alion ul (N eam . 1 95 9 . Nicoîaiasa.m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti. voi. I. frem pel. . B ucure ti. v oi. 194 3 . -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re.<-<‡. 3 v oi.. P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-. B u cure ti.* .. G. 1508² 1830.. ro m a n e ti i g re ce ti. R . 1903 ² 19 44 . de Gabriel tre m pel. 1973. Pra vila lui V asile L u pu (16 46 )..-de I.e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l. II. În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU. ‡ .. un el e p refe e. Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II). B u cu r e ti. I. rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj.. ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i . In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at.. C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. B u cure ti. . M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei. a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se.. -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52). Tîrgovi te. IV. est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i. 4 voi. red. C r on icile. O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei. B laj.. voi. 19 44 .. S în t pu bl i cate foil e d e titlu. 2 voi.

Negulescu (Ungrovlahia). Gh. însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. a lui 'dec al Romanului. ijlocul secolului al XVIII-lea. Bezviconi. stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. 4 voi. Iorga. Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. scrise arab (publicate în trad. Condici de hirotonii de preo i au pu. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul. întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Aurelian Sacerdo eanu). Istoria românilor prin ed. francez . din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. alta în Vasile Radu în trad. II. a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae.. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. 3 voi. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. în 1924. de mitropolitul Antonie Pl m deal ). 1947. Paris. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981). C l tori ru i în Moldova i a. de preotul Paul Mihail. mitropolitul Tit Simedrea (R a . Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). de Emilia Cioran în 1900. C l tori str ini despre rile române. Bucure ti. 1927²1949). episcopii. : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. de e En ceanu. G. Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi. . Bucure ti. rom. apoi mitropolit. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. coresponden a epi copuet al Rîmnicului. în 1886. publicat de N. Iorga.nsemnarue ae caiaiorie.

19. 1970. Leiden. a eparh iilor. II.. î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t . Bibliografia istoric a României. p. XVII²XL (cap. vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i. 1979²1984. d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a. 1.i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. tom. 1975. 1945. Enciclopedia istoriografiei române ti. Bucure ti. I. PAUL SIMIONESCU.. 514 p. Bucure ti. LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. Bucure ti. VI. 1972. 454 p. 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). tom 5. p. T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. ILIE . Izvoare). I. Istoria bibliografiei româna. I. Istoria României.s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti). sec. 1962.. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. THEODORESCU. IV. îndrum ri în cercet ri istorice.. în «Romanian Studies». . 431 p. voi. hi r ot on i a. S i bi u . Bibliografia istoric a României. XL + 386 p. Bucure ti. 1972. 471 p. p. Izvoare). m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . Bucure ti. I. 1985. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. 1963. XXXIX²LXVII (cap. a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . 1980. . Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. altfel spu s. CR CIUN i A. 1944²1969. 2 voi. Bucure ti. 178²225 (deosebit de util). i III. B. Bucure ti. vut leg t uri cu B iserica. Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie. Sec. p.60.. 1969²1974. 1970.. sau ch iar ale un or laici care au a. XIX. D e a c e ea . d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. î n sc u n ar e a. d ec e su l un or i er a r hi . XIX. voi. 532 p. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. F ire t e. V. 371 p. Istoria României. 1974²1979. Bucure ti. Bucure ti. 503 p. Bucure ti. II. XXXV + 512 p.. Bucure ti 1974. Bucure ti. 1978.

secolul al XVIII-lea. au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. de via în care a tr it poporul român din Transilvania. precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. de i erau uni i. în .1659). . neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de . 1756²1821). care folosea i documente inedite. 3.ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent .este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului. In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români. Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc . Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor. intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri.apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701. datorate arhimandri-tolomei M z reanu.. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local . Se remarc faptul c . Astfel. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz . Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. despre «unia ia» din 31 i.a a ilor «iluminismului românesc». ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace. care au avut oarecari leg turi cu po-stru. lucrurile i intimpl rile românilor. st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni. Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742). un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea.. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. iar în p artea a doua. cu tiri privitoare la aceast biseric . a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. via a biseriromânilor de pretutindeni. introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu. u in timp dup el. Petru Maior (c. precum i a celor dincolo de Dun re.despre vl dicii români uni i din. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria.

Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre. Bucure ti. 1862). sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit . 1870). primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. 1860. era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. sîrbâ i român (Moscova. Sibiu. fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. In Banat. Sibiu ² 1811. Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. la orîndul ei. 1865). Din aceste motive. pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. Rîmnic ² 1837 etc). iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti. st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. în 2 volume. A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. Acrad ² 1822. Buz u i Arge ² 1836. 1871). din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . în prima jum tate a secolului al XlX-lea. odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. în ara Româneasc . In T r a n s i l v a n i a . preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. Sibiu. Alexandru GeanogluLesviodax. s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. Muntenia i Transilvania. Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare.De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). care. în Moldova. îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. 1845).

v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. A adar. în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului. la monografii. i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913). precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. I. care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. membru onorar al Acadetnane. i aceste manuale i-au avut meritul lor. precum i biografiile idici contemp orani cu el. care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). fie a sonalit i. > aceste încerc ri de sintez . a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931). în 9 volume. de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). fie a unei institu ii. alt episcop.. de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX. iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). în special cu calvinismul în vea-I (1890). trad. în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875). Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . s-a ajuns la monografia istoric . prin episcopul Mei-:. Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . ast zi nu mai pot fi folosite. slujind mult timp întul nostru teologic. Biserica : în lupt cu protestantismul. încît ² .ortodoxe (Ia i. s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi. 1879. i-a r mas în manuscris). Caracicoveamu). Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit. ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . FiJaret II. Dionisie Romano etc. rezerve ² mai pot s fie folosite i azi.

rom. membru al Academiei Române. membru onorar' al Academiei Române. Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). amîndoi membri ai Academiei Române. 1870) . privind mai ales restaurarea ei din 1864. mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. mai tîrziu mitropolit al Ardealului. La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). 1900). din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru. Primul a publi- . precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. închinate unor institu ii i personalit i. Lugoj. 1906). a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord.a. Intre istoricii de aici. între care i multe monografii. arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922). în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri. 1908) etc. a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922). mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. 4 voi-. centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. 1901). In Biserica unit din Transilvania. membru corespondent al Academiei Române. «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) . Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874). care. Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. se num r Nicolae Popea (1826²1908). Desigur.(1856²1931). Iri T r ansi 1 vani a. cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu. Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. în B anat. au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915). autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. de Athanasie Mironescu. dar f r o valoare tiin ific deosebit . 1925²1928).

1869²1872). I.M. iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic. Neam etc). ed. Moscova.a1902). tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. Kiev. în care predomina stilul polemic.a. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe . a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc . monografiile unor mîn stiri (Hurezi. Veniamin Costachi . datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920). Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918). 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi. Buda/"iena. cu multe reproduceri imente. in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general. Muntele Athcs etc). Sibiu. p ei. în care au ap rut.000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. Filaret II. cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688. Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904). Silva u' lgradului (1902). de asemenea.a.toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj. prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste». Cum era i firesc.‡ tefan cel Mare. tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre. tenden ios. 1908²1909. cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului. Dimitrie Onciul (1856²1923). se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). 1855). Intre ele.I. Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed. Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . Carlovi .ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti. 1904). (Aihai Viteazul i Mii Ardealului. MitroSava Brancovici (1906) . Teologii i istoricii Bisericii încep cerce.). Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom.a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909). raport m la cele aproximativ 24. 1902 . un num r redus. Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj. Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov. descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre. 1904). II. multe documente care inteBiserica. Geoagiului. cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul.

P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele .O. Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ). cu m u lte an exe docu m entare. u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). B u d a pe st a i V i en a. precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti. «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e. d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it . A lexa nd ria.A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x.din R s rit (C on st an tino pol. Ieru sali m. l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce. au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e. p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M. . A pu blicat. D e ci. P op escu (18 81 ² 19 63 ). prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914). At h os). S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . fi e a p ar t e. . pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ). autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei.: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B. lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul. 1971 ). la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). în sch i mb.R.‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ). care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e. fi e î n re vi st e. pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. P releg erile sale u ni versitare. A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri. pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni . r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ). rom. i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne. pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). 1927) i Toma G. trad. a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. cu zeci de lucr ri. D i ntr e a c e ti a.

1920²1930). 1911). Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi. tip rite între anii 1928²1946. I. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. la care se adaug ri despre aguna. 1935). te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII. 1936). Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. ransilvania. au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962).. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu. II. de asemenea. în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor. Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. s-a remarcat preotul Paul Mihail. storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). Sibiu. Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj. Ia i. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni. în mod critic i obiectiv. Multe din studiile sale de istorie biseri.osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. Horea Mure an (1907²1962) i al ii. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece. Sibiu. precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII. u Dragomir a fost. . întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701.nt cuprinse în cele cinci volume de Studii. în zint . conferin e i cornutorice. 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu. titularul de Istoria Bisericii Române. cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie. iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni. despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea. profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). I. La Chi in u. ed..despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. în dou lucr ri (1912 i 1914). care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. premiat de Academia Român . la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c .

loan Nistor. loan Filitti. Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. Cluj i Cern u i. Aurelian Sacerdo eanu. Ilie Minea. loan Moga (i'storie). Ion D. Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ). Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). Sextil Pu cariu. Institutul de Istoiia românilor A. Gheorghe Bogdan-Duicâ. M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Gheorghe Bratianu. Nicoiae lorga. Alexandru Lapedatu. consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu. Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local . Constantin C. Giurescu. în Biserica unit . tefan Ciobanu. Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939). tefan Berechet (vechiul drept). în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). Institutul de Istorie Na ional din Cluj. precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie). Coriolan Petranu. Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii. Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). tefan Manciulea i Alexandru Cziple. Ia i. in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria. D. . Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947).a. La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate. Dan Simohescu. putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947). loan Bianu. Pe lîng ace ti ierarhi..a. Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine). Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Elie D ianu. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ². Petre P. Nicoiae Caitojan. Victor Br tulescu. tel riescu. Xenopol din Ia i .La Arad. sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. Buletinul Comisiuftii. Bisericii sau a vechii culturi. Gebige Bal ..

Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller. bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) . tefan Lup a (1905²1964).m . cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf. ep iscop ul C alinic cel. cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e . tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti. !. biserice ti. ' asb i. a [ui teologic din Bucure ti). Sfânt. ie ind la lumin rolul multiplu.de. a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului. . istoria unor m n stiri . reeditat la 1967). sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud.' ! ibiu not m pe preo ii profesori -. îndeplinit ea în via a poporului român.. Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei. i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48. studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte. profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. Arge i Sf.‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri).‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. -. rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821. L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974). pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre. Sinodul de la Ia i. a Institutului Teoy Sibiu). 1918. Bia Ardeal în secolul XVIII. întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu.cercet rile istoricilor cita i mai sus. Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos. cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. «Unia ia» din 1698²1701. Paris. Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov.1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). cu vind istoria românilor bihoreni. trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi. Rayetzhammer. colile' din de Munte. Milan esan (1910²1981). apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. Gheorghe Nou.pe. cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor. . . nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ). .dun r en e). cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain. 1957).

Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu. la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie. Dan Sirnonescu. 1985).a. diac. Sucevei. cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti. Mai mul i membri ai Sf. «Mitropolia Ardealului^. Giurescu.. teologul Teo dor Manolache. 1985). Scarlat Porcescu. (Craiova. o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». al Moldovei i. Epifanie Norocel al Buz ului . profesorii Institutului teologic din Bucure ti. D. . sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». Ilie Georgescu. vechile tip rituri). episcopul Epifajiie Norocel. aminti i mai sus. 19 1). Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. Aurelian Sacerdo eanu. I. de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova. : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu.M Ierarhii i profesorii aminti i aci. 1986). fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit. profesorul Toma Bulat. 1984). Ion Iufu (manuscrisele slave). Ioan Spiru. apoi istoricii laici : Constantin C. de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. Gabriel Cocora. Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi. ca i al i preo i cu preocup ri is torice. episcopul Irineu Cr ciu- . Virgil Molin. Calendar de inim româneasc (Sibiu. Ilie Gheorghi . tefan Andreescu. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu. George Potra. Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. tef nescu (art ). preo ii Ioan R u escu. 1983 i 1984). Tudor Mateescu. consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea.: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii». Ioan Ivan. în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». Ion Barnea. Ioana Cristache-Panait (art . 1988). Nicplae Stoicescu. Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii. «Mi' tropolia Moldovei i Sucevei». «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». . Constantin Voicescu.i i ‡ Mi ti opoli tul. 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti.

Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. Marin Brani te. Radu Cre eanu. Melchisedec te-Jman Ciorogariu. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. Constantin Rudneanu. cîteva monografii închinate ii de seam . preotul Chirii Pisiscrise slave). Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. Nicolae Ivan). Suciu. Bisericile de lemn din eparhia . Dun rea de Jos (1977 i 1981). litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus. tefan Andreescu. Gheorghe Litiu.politul Nestor Vomicescu. Dumitru B la a. Grigore Urî escu. tefan so ul Ioan Beju. ast list impresionant de nume i lucr ri. Roman u (1986). precum i istoricii laici : Dan Simonescu. M n stiri din Banat. Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. (1977). tefan Gorovei i al ii.i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. L udat. unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. Gheorghe Naghi i ici: I. preo ii Ioan Popescu-Gilieni. de asemenea. Alexanilescu-Bîrda. re ianu. itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. Alexandru Gon a. Iacob Putneanul. cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de . Constantin Turcu. Gavriil Istrate. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). arhim. cu. De la Dun re la Mare (Gala i). prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc . profesorul american Keith Hitchins i al ii. Dimitrie Buzatu. Vasile Muntean.a. monografiile unor eparhii . Atanasie Popa (manuscrise române ti). Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. Auredo eanu. Eugen Ar deanul etc. profesoBulat. A a . Sibiu (1981). Au ap rut. 2 voi. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei. men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute. Arad (1989). apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora . Constantin D. D.). pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L.). Spi.

Rcvue des etudes sud-est europeennes. Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. Revue roumaine d'histoire. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi. Romanoslavica. Marius Porumb i al ii. publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia. Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S. Ponfica-Constan a. ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. In acest r stimp. cercet toarea german Krista Zach. Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974. Corma Nicolescu. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. Victor Spinei. Nicolae Stoicescu. Panaitescu. tefan tef oiescu. Petre P. Ioana Cristache-Panait. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . Cris/a-Oradea. 362 p. Gabriel trempel. revista de istorie. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. Giurescu. preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. Banafica-Re i a. Vasile Netea. Dan Simonescu. tefan Pascu. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961. .U. preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii.). Sorin Ulea. N sturel (rela iile românoathonite etc). 192 p. D. 1970. 799 p. De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). Teodora Voinescu. Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca).d etc). Nicolae Grigora . Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri). tefan Gorovei (Ia i). Cristian Moisescu. Gheorghe Cron (vechiul drept). Cu/nidava-Bra ov.). Sargetia-Deva. * . Virgil Cândea.).sînt: Constantin C. In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. Petre . R zvan Theodorescu. Gabriel epelea. Alexandru Du u. punînd în lumin via a. istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. Ziridava-Ara.). 984 p. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ).A. (o serie de studii despre Andrei aguna i altele). M ria Ana Musicescu. Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973. Xenopol» din Ia i.

ZUB. 355²381 ( i în voi. fia . V. Bucure ti. 1974²1979. VII. p. nr. . (cu o foarte bun introducere). în XIX. 284²305 da 1948²1968). 1971. XI -_ J969_i974. 79 _ 1984. P- '> . Enciclopedia istoriografiei rom Xi. CIUREA &CURARIU. 1974. Bucure ti. 1980. £voiliei române. ALEXANDRU I. L + 477 p. 532 p. 471 p. Bucure ti.. Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic ... De la theologie orthodoxe origines nos jours. 1990. Bucure ti. p. Bucure ti. IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale. Evolu ia gîndirii istorice romu70. Bucure ti. 1975. Bucure ti. p. 1978. 1968. AL. POMPILIU TEODOR. .. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. Istorie i istorici în România interbelic . Bucarest. ' ‡ n i. . 514 p. 377 p.. LUCIAN BOIA. activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a. în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române. 1985. 121²157) . 1969. 3²4. kMVBEANU. 1944²1969. O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. 1976.

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

. aproximativ Austria de azi.. iar în anii 12²-10 î.Hr. care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei.Hr. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi). au fost subjugate popula iile locale din Noricum. apoi s-a transformat în provincie. sub numele de Hly ricum. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus . în anul 59 î. desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor. precum i a celor învecinate.pîn la Dun re. trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. în anul 32 î. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior. romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. spre est (pe malul drept al Dun rii.(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei. In anul 46 d. Astfel în 168 î.._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^.Hr. In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) . In anul 15 d. Se tie c în secolele II²I î. anexat în curînd la Macedonia.Hr.cîi.Hr. s-a creat noua provincie roman Moesia. i Pannonia Inferior.I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege .sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei. au cucerit Macedonia iEpirul. ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180).Pannonia. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi. s-a constituit provincia. transformate în 148 în provincie roman . Ungaria i nordul Iugoslaviei. .Hr.Hr. Dup anul 9 d. romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia. In 146 i-a pierdut independen a Grecia. In anul 16 î.Hr. la vest. în sudul Dun rii. acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie.Hr.

:olele I î. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani. BlidaRo ie.aJiulJi6_dJHr. Cri ana.. intrata suB supraveghere mili----. amenin rii romane tot mai mari. ornai multe incursiuni în sudul Dun rii.Hr. P r i din Dacia. provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al. în anul . fost ----i Decebal (87²106 d.Ä. inclusiv Dobrpgea.ii Burebista. dul Dun rii.îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani. iar al doilea. Decebal a avut dou r zboaie. ci au continuat s fie locuite de da- . Comosicujs.). mat îns sub urma ii s i: Deceneu.²I d.bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista. desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi». formînd provincia Scyr. In . încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei.X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior. tronul regatului dac a. inuturi ca Maramure ul. 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor».m mare pericol pentru . unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti. regatul dac devenise o mare putere ² i în ace. dacii au luptat împotriva primejdiei romane.Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i . 36. care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117). 101² 102. încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa.Hr. Bani a). precum i Dobro-nul 297. împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL. Dun re.i. la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii. Cu acesta. cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia. Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ . Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass. i mai de mult.Statul roman ² sub Burebista (c. centrul regilor daci. în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e. Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei. Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale. un talentat conduc tor de o ti i diplomat.Hr. Ti mp de 150 de a ni d up .

dup numele ora elor lor principale. Apulum (Alba Iulia). adine înfipt în lumea «barbar ». In anii 271²275. subordonat direct împ ratului. dup expresia istoricului Eutropius.i cultura. într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat. armata aflat în Dacia num ra 30²40. numen). numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa. agricultori. ale. Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman.' . fiind un bastion înaintat al imperiului. Sarmizegetusa. desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). din a doua jum tate a se-. Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior. Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte. carpii). care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. Dacia era o provincie imperial . în scopul înt ririi elementului roman aici. provincia era locuit de o popula ie romanizat . o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa). Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman .a (Or ova). Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. i Legiunea VMacedonica. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. obiceiurile. însu indu. Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. unele credin e religioase i limba cuceritorilor. dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. deci cam o zecime din totalul trupelor romane. iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. Deci. pentru supravegherea ordinii interioare. din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano».cii liberi (dacii mari. Drobeta (Turnu Seyerm). colului IV). Ad Jfelgdiam (Mehadia). costobocii.000 de oameni. noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis . Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis. Romula^ (Re ca). tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii. A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). JDacia. apoi. formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. In afar de militari. cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore». Oltenia. a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia). adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda). Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn.

Po(Moigrad). comune mai iple a ez ri rurale . cris jn. T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. desf urat între neamurile p gîne. De pild . Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie.Hr. Germisara (Cigm u).‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. în Epistola ii. viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu.ia roman în sudul-Dun rii. jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii. Alutus. s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i». datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor». i Dacia Me:a. i (Celei) i altele. ^271²275. îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. Patavissa sau Potaissa (Turda). Micia (Ve el). huni. a pe- . gepizi. tindirea cre tinismului în Dacia. Samus. pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris.). lîng Dun re (cu capitala Ratiaria). 19). cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ). Napoca (Cluj). dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. cu numele de Dacia. Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. Prin anii 65²66. mai la sud (cu capitala Sardica). Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel. XV. popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. îmA. avari i slavi. potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII. Tibiscus .. Crisius. împ r it curînd în acia Ripensis. anul 58. Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole.n (Zlatna). Mai tîrziu. ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i. Satele erau de dou feluri : pagi. Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice.urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad.Hr. Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII). Aquae (C lan). se cunosc tiri înz toare.

în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic . C a pa d o ci a i A si a.înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. în n or d u l G r e ci ei ). B itin ia. a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n . V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i. c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I. Ti m otei. B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c .e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti. ca r e. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c. In t o a m n a anului 66. vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr. î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn . epi sco pu l C r et ei ( Tit III.Hr. D e pil d . IV.). a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii. su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . 5 ). î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ».a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . 2 1 d. H r. C e s m ai sp u n d e P a ve l. G e ogra ful gre c S tra b o (c. R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i. d up spu sele tradi iei. în lu cr area sa G eo g ra fia. 5 8 î -. D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III. di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ). episco pul E fe sul ui. se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i». C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu. ² c. a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r. L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce. cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. u n d e i . D e ase m e n e a. clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. u n d e -1 Tit.. Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40). îl in form a pe u n alt u cenic al s u. A n d r ei S ci i a . d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i. 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. T o m a. cu m a m ar tat i m a i su s. G al atia. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti.² 17/1 8 d. în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a).Hr. P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t. P otri viti m ej rad iti L. c l u g r u l E p il a n i e ( sec.). l o a n A si a. 1 2 ). faptul c poetul O vi diu (43 î. 23 6). H r.. 1 70 ² c. 10): D u p tr ad i i e. viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi). D e fa pt.

XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice». dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare). rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii. pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie. care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:. Cu alte r ii i ceilal i Apostoli. adic în sudul U. în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure.). . locuite de greci.S. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre.. Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici. mai tîrziu.Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei. 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii. în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor. eres-* apostolic .R. Tracia i Scythia». Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia.S. ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in. Dup ce a predicat în ceaici. din Scythia Minor. în Tracia i Moesia. El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. pîrîia ul Sfîntul Andrei .onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit. Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud. I . fiind r stignit p e o cruce în form de X. în Grecia.). p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat. sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ). romani i geto-daci.a. Dup un alt izvor. a fost consemnat . ajungînd în ora ul Patras. unde a martir. ptat spre sud. istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb. cre tinismul românesc .. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion. pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. în sudul Dobrogei ².

prin aducerea de elemente romanizate. Axiopolis etc). 2. Pannonia. din Dacia' Pontic (To. Siria. N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . care în române te a dalt p gîn. apoi din Iliria. necre tinat. care vorbeau limba latin . la Potaissa. Histria . suta ul Corneliu (Fapte X). Tracia. mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I. chiajr. Egipt. Duxostorum. unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli. îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru. Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1. dintr-un pagus ‡² sat).__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine. Grecia. Prin osta i din a rmata roman .Callatis. Siria.O. inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I. înc de la sfîr itul secolului I. dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . insulele grece ti. Egipt. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus. Gallia etc. Macedonia.R. Legiunea V Mace5 ² Istoria B. De pild . romanizate mai de mult: Dalma ia. Pavel i Ioan. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni. indica pe locuitorul de la ar . în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. Dup cucerirea Daciei de c tre romani. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar. la Apulum. Prin coloni ti. se pare pu ini i din Italia.tim J^ola i. cele dou Moesii. Palestina. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric. se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia. Tracia. în care cre tinismul era larg r spîndit. F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini. Dionysopolis. în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini. a avut loc o colonizare organizat a ei. Asia Mic . .mis. i Legiunea V Macedonica. precum i numeroase trupe auxiliare. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia.

T r a ci a . a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . a u iii cre tini. a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . M a c e d on i a. In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c . u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or. c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i. S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a. di n P al esti n a. pre c u m . e r au l sa i l a v at r . i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. e r a a d u s d i n Iliri a.t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). t o i a ce ti m i l it a ri. -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m . A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x. c ol o n i ti sa u vet er a ni. u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . Il i ri a . P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. 3 rin sclavi. spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. e l e g r e c e t i. pî n l a D u n r e g o ii. d u p sa t i s f a . N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . O n isim d in E pistol a limon). d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa». d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . 'ri n n eg u st o ri. g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . F a pte X V I. 1 4 ² 1 5 ). d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e . în Filipi. N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini. a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. se st a bil e au a . D a c e i e r au cr e ti n i.i a fo st ad u s .

. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei ..16 5). car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e. bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild . L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ». Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j. P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni. iar în D ob r o ge a de azi. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i. ori ginari din C a p ad ocia). D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s. D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. d i n i n i i a ti va . C a m în acela i ti m p. sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. pen tru c a s nu . ad i c ne p er m i s . î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I. c a r e. 1 6 0 ² c. g e r m a n i. ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. d aci. în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n. S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. ger m ani lor i sci ilor ». c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure. d eci cr e t inii n u . s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia. marele teolo g O rigen din Alexan dria (c. A st fel. Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c. D in c el e ex pu se pîn aici. scria c «nu exist nici un nea m.i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat. din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I. 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t . la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit»..o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i. d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III.î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni .i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e. di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite. 1 4). X X IV . dacilor.(J K E T I N E i p r e o i.

mai ales în Scythia Minor. mai ales dintre greci. Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. V.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune. Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- . f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . Tit I. încet i tainic. str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial. 14). s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . VI. deci cre tinii puteau de-a. în cursul persecu iei cle ian. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian.ainte s . 46.i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. 5²9. 17. se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . 201). dar dacoromâni. I Tim. p. 1²6 ? -‡ XXI. Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). frîngerea predic (cf. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. în Dacia iian». XX. «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc. care nu aveau posi-i de a. continuat sub Licinius. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne.n dispozi ia unei autorit i sup erioare. iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. 18.i ine adun rile într-un templu propriu. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice. Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti. pe jniintite. Cu alte cuvinte. c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. De altfel. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. Iacov V. Fapte. S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea. ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . în prima jum tate a secolului IV. Fapte II.

fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. D e a c ee a. P . cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s . B u cu r e ti. în asc un s. . n atu r al. era mu lt apr opi at . p strînd u . orientale i chiar a fricane. t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i . du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor. putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti. E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici. în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei. Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an . în se co lul IV . ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s. d e cr e tin ism. C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici. a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. î n afa r d e a c ea st a. 1 9 6 9. od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale. gr ece ti. N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » .i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p. G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi.a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . c ci « p o po r u l de la sate. un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i. T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. m ilita ri. c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s .a f c u t p r i n l u p t e . celtice. D e fa pt. z eu l su pre m a l d a c o . la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m . jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor). care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in .10 3). p o a t e c h i a r i e p i s c o pi . c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc.i vech ile obiceiu ri. nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . P anaitescu . se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s.c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e. prin mo r al a ei. p. n eg u sto ri i scla vi.a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ». pe cale lent . ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s . f iind ad us d e co lon i ti. el s. P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i .g e i l o r . în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. c a î n alt e p r i. n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice.

ed. VELCU. 110 + IV [ioas . 61²139. în «Ortodoxia». XXVI. 3 ( i în voi. Bucure ti. Bucure ti. Roumanie.. MILAN ESAN.m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. / SPINKA. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. an. . Zei.. IOAN G. Roma . în MA. p.. 64 p..-Han. COMAN. VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . 64²8 4 ) . I²IV. P.. Chicago. Studii clasice». I. Aux i christianisme daco-scythique.|_ 1 h . credin e. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman. C. 44 p. 1937. 20²55. 1902. acum dep it ). Ed itura Acad emi ei. M. Paris. I. 4. în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie.O. Religia geto-dacilor. p. Bucure ti. Publie sous la direction de. 1953. 1974. p. IV. p. 1911. 1 9 8 6 . 56 p. ed izi on e a na s ta t ica. Bucure ti. 1²12. ANTON D. Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». I. 1979. 1924). a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. Scriitori din epoca str rom n . Bu cure t i. in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. Buc ure ti. îd. nr. p. Co ntribu i i la i st oria veche a României . 1980. de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u. an. N. JACQUES ZEILLER. DAl CO V ICI U. POPESCU SPINENI. 1948. M1HAIL MACREA. : IOAN N!U. ii în Dacii i cre tinarea români lor. p . 1934. nr. sec. In jurul izvoarelor literare i'smu. 1969. 1962. Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. 5²6. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. R e li gi un e a i. Vechimea cre tinismului Ia români. JELI. 1. CONDURACHI în B. 1976. voi. i «Ca nd e la ». 2 ia 1906 (ed. 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. A history oi Christianity in the Balkans. De ia Zalmoxis . C. EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». 1937. 350²363)-. RUSSU. Cre ti narea românilor. azi dep it ). a n . ERB NESCU. în «Almanahul parohiei ortodoxe . 1909²1910.< VASILE PARVAN. nr.BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . 3²4. 497²516. 256 p . XLVII. Cern u i. p. în voi . nr. 1 9 ² 4 6 ) . Via a în Dacia Roman .53__gi4. an. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . Blaj. 3²125. (criticabil ). j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. Originea i vechimea cre tinismului la români. IOAN R MUREANU. LV. Confe-jre ti. 933. IV) . Baden-Baden» pe anul 1976. MIRCEA ELIADE. Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours.1157²1174 ( i în voi. an. 1»67. D. 1944²1948. III. XVI + 223 p. I. r u r e l i g i a g e t o . (criticabil . I n j ur ul 'lui în Dacia. Bucure ti. Cre tinismul atic. Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . p. 62²73. 146²165 . S N D U L ES C U. . V. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain. 74 p. . p. 'ui da cor oman. 1958. 19 36.B. PIPPIDI. vezi i lui E. Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. an XXXVIII. E. în «Studii. .d a c i 1 o r v e z i : A L. LOZOVAN. p. 813²828. . (1934). 5. Berlin. 1918. 1933. NICOLAESCU-PLOP OR. I. 634²050. I. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. 1929. I²IV. nr. Bucur e t i. voi. V lenii de Munte. 435²444 ( i IFANIE NOROCEL. nr. p. practici m «Anuarul Inst. revist de istorie». p. 1945²1947. 1980. Pages d'histoire. an. p. Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ². II. 1. 11²12. 1975. Vechimea cre tinismului în Dacia.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti. în G. Par is. p 17 ²2 0) . DOBRESCU.R. Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad.

A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a. toate fii nd d e ori gin e latin . a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). a tî t l a . In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . esite «tran sfor m a r ea. E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s. într-o an u mit regiu ne. R o sett i. i a r m a i tî r zi u. A l. i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat. el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. adic în D acia. stru ctur i vo ca bu l ar.a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . R o s etti ). D ar cee a ce au ad u gat sla vii. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. L i m b a ro m â n . D ardania i M oesia. la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c. p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e. li m ba latin . a ezate în spa iul carpato-du n re an . « prin ori gin e. D u p aca d . este o li mb l ati n . în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. si nt a xa. Iv n escu ). P ann onia.m o e si c i a c on t i nu at.M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o .

1924). D. ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor.R. II. an. I. XLVII. revist de istorie». I. 1948. 1909²1910. în G. 1979. E. ERB NESCU. 1 «Candela». 1967.' VASILE PARVAN. VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. azi dep it ) . DOBRESCU. practici în «Anuarul Inst. Publie sous la direction de. Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. Bucure ti. Via a în Dacia Roman . Paris. r r e l i g i a g e t o . 1945²1947. 1918. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. 20²55. 933. 350²363). an. Originea i vechimea cre tinismului la români. ANTON D. p. nr. an. .O. 1937. Par is. 1929... IV) . DÂICOVICIU. 5.d a c i l o r v e z i : A L . 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». 1934. Cre tinarea românilor. V. 497²516. Bucure ti. 256 p . 64²84) . 19 80. > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK.. nr. Bu cur e t i. VELCU. nr. Zei. Studii clasice». edizion e a nastat i ca. 3²125. V lenii de Munte. Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân. N. : IOAN MU. Vechimea cre tinismului la români. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie. Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours. Contribu ii la istoria veche a României. 62²73. nr. 634²650. 4. . p. POPESCU SPINENI. _ |_ 1 h . E d i t ur a A c a d e mi e i . p. în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976. p.B. în «Ortodoxia». nr. JACQUES ZEILLER. 1975. I. 1911. 61²139. Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. PIPPIDI. Cern u i. v o i . în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. Vechimea cre tinismului în Dacia. I²IV. Scriitori «<n epoca str român . Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. S Â N D U LE S C U . 5²6.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . MILAN ESAN. Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. Bucure ti. 3²4. 74 p. 11²12. Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci. Religia geto-dacilor. 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. 1937. credin e. p. p. an. 1936. Berlin. B uc ure ti. CONDURACHI în B. voi. 1974. . M1HAIL MACREA. n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. IOAN G. XXVI. 1944²1948. Buc ure ti. p. nr. an. Roma . 1 12. B u c ur e t i . Cre tinismul atic. A history ol Christianity in t he Balkans. I. 1 9 ² 3 46). COMAN. 1976. Pages d'histoire. ed. MIRCEA ELIADE.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. Blaj. 1958. în voi. 1962..ioas . LOZOVAN. în MA. 1. Chicago. sec. In jurul iui în Dacia. ELI. Bucure ti. 146²165 . vezi lui E. ( criticabil ). 56 p. r p. De la Zalmoxis -Han. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. 1933. XVI + 223 p. I. 1953. an.. 110 + IV . IOAN R MUREANU. I. Confe-îre ti. p 17²20). Contribu ii la stu-lismului daco-roman. p. acum dep it ) . NICOLAESCU-PLOP OR. p. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. p . M. Aux i christianisme daco-scYthique. I²IV. p. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu. (criticabil . ru . 1. 1967 ( lucra r e fun da ment al ) . id. r SPINKA. i ( i în voi. R e l i gi u n e a . 1969. (1934).53_614 . 44 p. C. 64 p. LV. 2 ia 1906 (ed. C. RUSSU. III. p. EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». 813²828. în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. 1902. 1980. în «Studii. Roumanie. an XXXVIII.. p. 1 9 8 6 . IV.

R o se tti). D ardania i M oesia.a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. P an nonia. p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . R o setti. a ezate în spa iul carpato-du n re an . el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii. pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. toate fii nd d e ori gin e latin . n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre. în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. D ar ceea ce au ad u gat sla vii. A l. a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». iar m ai t îr zi u . atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. « pri n ori gin e. A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. într-o an u mit regiu ne. str u ctur i vo ca bu l ar. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. în c e pri ve t e li m b a r o m ân . D u p a ca d . sin ta xa. Iv ne scu ). este o li mb latin . li m ba latin . cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i. este «tran sfor m a r ea. L i m b a ro m â n . i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. at î t l a .m o e si c i a c on t i nu at. adic în D acia. pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ).II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o . î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at. li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate.

Iorga. P. în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau. Superior i Moesia Inferior. anume pentru exprima>r no iuni de credin . dar au primit un sens nou. cercet torii ² istorici. D. = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . Moldova). P. Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. Dardania. deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. Giurescu). O. a cedat cre tinilor. Al. un fel de judec tori e. în teritoriul «caranic». Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. etînd aceste cuvinte. C. . care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei.Panaitescu. C. ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV. al cree tine. A. adic Pannonia. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. bisearic . inclusiv în Dacia l rean . ispit . Densusianu. explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. N. formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . mîntuie te. ermeni din lumea roman p gîn . P. iar altele au fost create pe loc. de-a lungul Dun rii. Xenopol. dup o alt formulare. Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin . în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. riu. îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . pentru s vîr irea cultului. prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313. precum i zona sud[ învecinat . filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin . Hasdeu. beseric ). Rosetti.ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos. înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin .

d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². nu mi t e b as i l i cae . C u t i mp ul . fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV. De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. s ub n u mel e d e bas i l i ca. Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus . Ast fel. el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n .a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II. C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s . cap. l a î nceput de or i gi ne gr eceas c . car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat . kyr kan ² suedez ). Deci . î nt r u cî t ei nu voi au . Cu t i mpul. kxY. Dum n ez eu ( ar o m. I V. s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ). chur ch ² engl. s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop. î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut .a gen er al i zat .e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . i gl esi a (s pân. s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne. de or i gi n e gr ec eas c . di n acest cuvî nt . t ot î n case par t icul ar e. > -.- . i ar î n veche a f or m p opul ar f r i . ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. de und e î i au i numel e. 46. 7²8 i 11). aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV. i gr ej a ( por t ugh. . adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu. De f a pt . chi es a ( i t al . pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu . n o i u ne a s. XX. di n c ar e s .. c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). Domne Deu s. ) . ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c. Fapt e II. Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . Desi gu r . i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/. -!. du p cu m a m ar t at mai s us . Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti .a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) . veche i n voc a i e p gî n .a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne.. i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . 11) . I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. î n l at i ne t e. ) . ) . b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) .Xrjsia). Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . tr ecut apoi î n limba l at i n . di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii.

Al Rosetti.)- . se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice.1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. Pentru a evita o acuza ie de arianism. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. i ² prin extindere ² îns i s rb '. între care : Pericle Vasile Pârvan.ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. meglenorom. cr tsun. m). ital. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns. i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio.a. necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui). c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. Noel. provine din latinescul calatio (acuz.) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice. creatiun). Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun. creation. cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu. c rt-alosit în popor. vulg. termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui). La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii. cu Maica Domnului. Nicolae p. i meglenorom. duminic . zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte). istrorom.. lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. în 1 st la mas cu Dumnezeu. pentru anun area lor din luna respectiv . adic ziua Domnului. u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV. P. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii. Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie. ologia cuvîntului Cr ciun (arom. Panaitescu . Natale etc. dumireke) iin dies dominica.inic (arom. creîn lat. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la.a. Sextil Pu cariu. . Teodor Capidan.

D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c. d e la pesah. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. . cale n d ae ). î n aro m. zi a p o m en irii m o r il or. c orin d ). sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a . p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a.a p u t u t î n l t u ra .) etc. A stfel. fete . pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. înt oc mai ca dies d o mini ca.a r e = a p z i. pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ). adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor. C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor. paste. tr e ce r i.v. C al e n d ele di n ia nu ari e. pa ti . meglenorom. în ar o m â n : ar u sale. A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e. ital. C u vîntul s rb to are (aro m. ci l e . F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r .oafq = cincize‡ci me (fra nc. F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia). pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt. D o m e nic a delle P al m e (ital. istrorom. i în c r e ti n i s m . fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. sl a vi i e t c. în grec.. z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo .a a d o pt a t i l e . C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit.a d at u n c a r a c t e r c r e t i n . meglenor o m.C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) . î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . ital.T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d . i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc . C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha. care se pr zn uia pri m vara. festa). i t al i e n i i . c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului. r at at a ).. paste. P entecote . în m e gle n o r o m â n : ru sal ). p o p u l a r P â q u e s fleurie s). In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c . c a i f r a n c e z u l p â q u e s. P ent ec oste). In C azania lui V arl aa m. în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r. c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e. paste). la fel ‡. tru pe ti i su flete ti. d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . . R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a. cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e. într-o alt for m . u r ri i p e -. a i n e ) . p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e .

men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic). de la forma Chrestus. în primele trei secole mai mult în ora e. la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom. a r posa (din ire) i altele.înt (din monumen-tum . din latin e te fi mtrat din limba greac . în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri. în unele p r i ale rii. credin . ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo.Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc.. a fost cu terranus ² ran ². Cuvîntul acesta e chi. ui a boteza (resp ectiv subst. în timp ce la ara se religia pagin . cum se numea Mîntuitorul în lgar . pîngîn) vine din latinescul paganus. terlic).. eriv din forma latin vulgar chrestianus.mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. care t ia i fierbea intestiificiilor).. Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. b rbat. cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»).. om de r itor într-un pagus (sat).‡ megl. legem). cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn.ntul p gîn (arom. în mersul s u biruitor cre tinismul . cînd cre tinismul a iqie oficial . Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu . în graiul vechi bisericesc. cuvîntul cre tin. comind sau comindare. grecesc a trecut curînd în limba latin . botez)... b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. în sensul s u profan. Crestus. Dup p r sirea Daciei. în latina vulgar monimenminte (ossamenta). în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine. c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. priveghere (din pervigilare). bates .) i p rerea unor cercet tori. istr. Cre tin (arom. ca i în cel popular de azi. i megl. ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium).. . are de religie. în secolul IV. poman . sub Aur elian. derivat din terra).. în graiul or.dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest. Men io-iptul c pîn azi. ntul lege (arom.‡ fede în ital. De aceea. p tezd . leadze) deriv din lex (acuz. ca i înt sinonime cu cel de so . morw. s-ar fi p strat v ini ial)- . a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva.

Fecioar (Maica Domnului. f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin . din latinescul familiar tata . brînz i lapte). trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. altar fmegl. martur (pentru martir. împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. vulg. fiin (a lui Dumnezeu. preft. vulg. p resimi (postul Pa tilor. în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. fetiola = fat . la fel. vulg. din guadragessima = patruzeci).‡ tot a a fin. din facies-ei). pi. impexium = împ r ie). adzun. r scump rare (r s i comparo-are). poporan (din popularis-e. cu ajutorul poporului de limb latin . credin (din credoere. vulg. credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. sufflitus). «martor» al înv turii cre tine). a ajuna (arom. preut). celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare. celelalte limbi romanice au derivate din Pater). forma ie popular str romîn . a tr i. în ital. din adjuno-are). în sensul de revenire la via ). epifania. credentia). ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom. fientia). mîntuire. din pellis = piele). A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere. a împ rt i. adormire (addormio-ire). tria). din vulg. care avea în elesul de martor . din filius . în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. l ca (de închinare. minduire). Treime (tres. deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine.. p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup. încetarea mînc rii de ca .. istr. Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav). din ap ² boteaz . Dup opinia unor teologi. termen arhaic .. în în elesul de a p stori). \ . filianus = fiu spiritual. din locus sau vulg. inaltiare). din fioeri. vulg. derivat din filius). din latinescul martyr-is. locelius). în l are (in-altare. fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . istr. împ rt anie (in i partio-ire). din acela i credo-ere). form popular din verbul vivo-vivere. cu sensul de enoria .. dar i v rgur din vulg. derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare).Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc.. suflet (din suflo-are = a sufla. în sensul de «univers»). Tat (pentru Dumnezeu. cuvintele a mîntui. virgula .. episcop din episcopus (gr. termen folosit pîn prin secolul XVII. Fiu (al lui Dumnezeu. epiphanie . Boboteaz . C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. a se împeli a (pentru a se întrupa.

rug ciune (megl. Sîmedru. lui Jupiter.. tser.‡ megl. acuz. aprilie ² prier (în aro'rir). paI. o Ingenunchia (arom... gen. Martis (a lui Marte). s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea. a cumineca (arom. Sîntoader. i megl.. din angelus. mi). Sînziene . acuz. nun. a i (arom. Actualele numiri ale lunilor. din vulg. i oicat . decembrie ² undrea sau indrea. i megl.megl. Saturn (a lui SaSolis (a soarelui). octomb rie ² brum rel.. minune (mirio.‡ megl. rogationem]. ndzinucled-z. Veneris (a Venerei). . cuminic. In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine. (arom. istr. adic luna Sfîntuei (arom. . mai ² florar. ancurun. din genuculum = genunchi). sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc.iin altare. sînt sfînt. altarem). ncurun . De pild cuvîntul sâptâmin. zur. cu diminutivele nuna i n na ('arom.a.. prin sabbaitum i dominica (dies). Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate. p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion. iulie ² cuptor.. istr... Sîngeorgiu. Mercurii (a lui Mercur). nunti.. din peccatum). dzur . Sîn înpe/tru. anzinuclu. i megl. din acuz. crutse. rug tsuni. Sîntam rie. luat din grecescul 6 OC SX OC. i). i megl. iunie ² cire ar sau cire el. din inclino-are). ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou.‡ megl-. sipt mîna . martie ² mart sau m r i or.. arom. nun. Jovis). acuz. timpl (templum). din juro-are). p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar. din caelum). angil). din crux. mi-nclin. din comrnunico-are). Andreilu). nunt (pi. din* ). ingenuculaie. e (din credo-ere). din corono-are).. din nuptiae sau nuntiae). a toca (tocco-are). asemen ea.. rug . 1. din limba sînt la origine latine ti.. samt . Sîntilie. p cat (arom.. F pecat. s nt din sanctus. arom. Sînnicoar . cer (arora. Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. acuz. istr. p rinte (din parens. sîmtu . septemb rie ² r p ciune.. a închina (arom... încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor... a se ruga (rogo-are).gustar. i megl. cruce (arom. februarie sau f urar.).. nobrumar..

lucru de stul de u o r d e î n f p t u it.m o. resm re cti o(î n vi e r e) . f u r i n d u . A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² . mîn stire. re m i ssi o (i e rt ar e ) . U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc .a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it. d e alt fe l. c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in . crea tor m un cii (f c torul lu mi i). i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n .s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . p rin te). e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i .. reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . D i m p ot ri v . a p o st ol. evan g helie. ecclesia ( bi seric ). C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m. ca r e s . A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. ci ter m enii m en iona i mai sus. assu mp tio (în l are). D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). virgo (fe cio ar ) etc. pre ot. c l u g r . D e a lt fel. fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n. litu rgh ie.a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i . D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar . a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». ep i sc op. bi blie. so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. care acti vau i în n o rd u l D un rii. diacon . c u m vo m ar t a î n alt l o c.T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n . cu m s -a î ntî m pl at. pa te r (tat . prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». ora tio (ru g ciu ne). D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t . form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. fid es (cr ed in ). in ca rn atio (întru pare). pre scu ra. N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . w u i . t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i. în D acia pr o pri u -zis . red e mp tio (r sc u m p rare). i c o a n a e t c .

privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei. a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. c Fiul S u. Prin botez se îniau al i semeni ai lor. iar o p arte înc din secolele II i III. \ j | '1 . Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor. c ci nuri aceast popula ie putea s . c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t . Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic. dac nu generala. a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t. meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. Pe cei p c to i. Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. este cel mai bun argument pentru o cre nare. Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora. îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. ajunau miercurea i vinerea. 'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor. Ei se rugau lui Dumnezeu. Dovad slnt cuvintele din aromân . in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ). red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV. Domostru lisus Hristos. ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. Cre tinismul dabo-roman.C o n c l u z i i : Din cele expuse. în orice caz în mare parte. adic numai în fosta rovincie Dacia Traian . entru exemplificare. care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî .i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus. f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr . la ca r e cei b uni vor cl ti i. din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin).. care este un Tat drept i bun pentru -to i.

ce l p u i n o d at p e an . Lu mi n din lu min . C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. S în gi or zu l. fac -se voi a T a. sfîn t . i ar n u f c u t. F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t. i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e). C r ci u nu l. c u alta r. su r orilor i p rin ilo H r p o sa i. îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e.n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. sfin ea sc -se n u m el e T u. C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. S în t m ria i altel e. *‡ ² isloria B.C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci. a a i pe p m î nt. R u saliile. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. în l area.a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri.-iit 4 ztib. îi cu n u n a hi cî legi. al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii. D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». în fa a c r or a se î n ch i n a u. n sc u t. î i î n v a. D o m n u l d e vi a f c t or u l. c ar e le er a ca u n p rin t e. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii. at o t iito r ul. tî m pl i c ru ci. C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t . f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca. vi e î m p r i a T a. îi bote za. S întionu l. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. i s. a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it. i în tr u u n a. C ar ele e ti în ceru ri. D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. în care er au a ezate o se m intele fra il or. p rec u m în c er. a p o i î i cu mi n e c a . i în t r u D u h u l S fî n t. iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori.R. Fl oriile. . A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ).O. . so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c . Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . P r e ot ul l or. P astile sau În vi ere a D o m n ulu i. A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d . C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m .

VI²XI (cu mai multe p r i). LVI. Bucure ti. 1945. 1973. TH. 3 ²4. 1968. ALEJANDRO CIORANESCU.. G. A. Candrea. 1907²1914. a II-a r Buc. 4 fasc. PETRE . an. imbii române. ROSETTI. FILatina dun rean . 1964. p. A ² Putea. Ia i. IV NESCU. N STUREL. Floriile i savMlia. 1913²1944 i u . . 1958. CANDREA i GH. 1472 p. . CHI U. Histoire de la langue roumaine rigines. nr. . omân I. La teinisches.. 1971. ACADEMIA R. Niirnberg. p. an. XI. topo-olclor i etimologie. Bucure ti. 1960. filologice i arheologice. 1980. U. Bucure ti. POPA-LISSEANU. (îndeosebi p. 1963. magyars.R.L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes. p. Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. AL. 1975. Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna.înBO~R. în ia lui Traian». în MO. Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. XXV. p. LXI. I²II ( î n 5 voi. 1963. 1984. ed. ( II) . G. an. Terminologia cre tin la români. AEBISCHER. Ele-aves. B LA A. 3²12. XVI + 766 p. 1978. 452²459. Paris. 4²6. IOAN U. ia cre tinismului la români. 1926. Limba latin . p.R. 217²266. XI (XV). 1925. în general. D. Buc. X. 4 voi. . I. 1883.. Incer-ipra semaseologiei române. Cuvintele cre tine în limba român . Qlaube und Aber. turcs. 85²144). 1²4. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I.. Bucure ti. Bucure ti. 1955²1957. lui Sextil Pu cariu. Byck. 563²590. NICULAE M. 1870²1879. ! II. Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti. p. C. POPESCU. Bucure ti. 1940. IONESCU. an. Argumentul filologic. IONESCU. 1956. p. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. 1923²1927. Franlcfurt. p. i. . în BOR. XXIV. SEXTIL PU CARIU. în GB. Bucure t i. DENSUSIANU. tom. ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. nr. 2 voi. ( I ) + 829 p. 264 p.i 1910. p. NICULAE M. 1985. CAPIDAN. DICULESCU. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române.S. Heideîberg 1905. Dic ionarul limbii contemporane. an. Ba-i BOR. în voi.m. 6²7. G. Buc. 1902. voi. 312 p. Dic ionatul enciclopedic ilustrat. p. I. 182 p. XCVII. de CIHAC. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. LXIII. ed. nr. în «Revue de linguistique roXXVII.' lapriveghetoare. [n der rum nischen Sprache. I. 2 voi. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. Dic ionarul limbii room. Etude de stratigraphie linguistique. Bucure ti. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman.) sub red. XXXI + 510 p. T.R. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român . A. 97²140. XXIII. XL + 889 p.S. Di ctionnaire d'etymologi e iane. Element e latine. DUMITRU ST NILOAE. DicEtimologico Rumano. în MO. ION POPINCEANU.. VIII. I. PAPAHAGI. MIHAESCU. Ia i. CANDREA i O. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. 1962 ( i în voi. ADAMESCU. 607²611 i an. De la pri. an. ecclesia. 82²83 nat). 1984 . P. an. 28²64. 1938 nr. Istoria limbii române. p.O. i ed. c . în B.). în MO. 363²377. Alexandru Graur Coteanu. nr. nr. 32 p. H. PASCU. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . CONST. Introducere în istoria limbii române. 802²822. iua . Bucure ti. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I. Rcligion. Romanica. 1943. I. LAZ R INEANU. 343²359. 11 1264²1276 . Dictionnaire etymologique macedo-roumain. româneasc ». XIV + 457 p. nr. PÂRVAN. 1882. nat). c r r i s p e c i a l e : G. XVI + 223 p. nr. A.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. sub red. 207²224. Dic ionarul etimoloimbii române. 119²164. 226 p. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. Bucure ti 1961. în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J. dorice. I. Iorgu Iordan. Bucure t. Originea u. 1986) . IV. ALEXANDRU PHILIPPIDE. 7²8. 1887. p. Bucui l l . ed. greco-modernes et albanais. Privire general . 1²2. Bucure ti.

In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. relatate în cartea Faptele Apostolilor.III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. apoi de august. încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea . Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305). Pentru o mai u oar conducere a imperiului. au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. Maximin Tracul (235²238). cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). Marcu Aureliu (161²180). Ele nu au fost conti nui. Valerian (253²260). mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . întîi cu titlul de cezar. i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. dar. în ori ce caz. Deciu (249²251). Ne intereseaz numai ultima persecu ie. care au primit cununa muceniciei. adic a lui Diocle ian. Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare. Domi ian (81²96). Antonin Piui (138²161). Traian (98²117). Septimiu Sever (193²211). întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i. Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. Maximian. Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor. Hadrian (117²138).

Primul. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor. în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). clin 24 februarie 303. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti. scris prin 370²380. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict.i cîte un cezar. impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. fiul lui Constan iu Chior. In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. Din jqe cezar. în acela i timp. mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. Diocle ian a fost instigat mai muit riu. Tot atunci. interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. mul i au r mas necunoscu i. Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. C onstantin cel Mare 337). Acum a devenit provincie >gea de azi. în Orient ajunge poi august. care st la baza calendarului ortodox de azi. prevedea d lâca urilor de cuît.tului. în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul. în sfîr it. fiecare alegîndu.au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii. o compila ie din secolul VII. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat . sub numele Scythia Minor. o lista ‡ din secolul VIII. Licinius (307²324). Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu. c mama acestuia era o p gîn convins . Martirologiul numit mian. care pot fi considerate drept primele . care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice». tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident.i str mo i ai no tri daco-romani. a Illiricului (capitala Sirmium). împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. lezl n uirea persecu iei sale. apoi august peste Occident. S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre. imian pe Constan iu Chior.

în ziua de 26 martie 304. cite i ². rani. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu. mul i solda i din armata roman . la 26 octombrie 413. i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava.xiS-Mjir9XJi£. Ei au fost îneca i în rîul Sava. în ziua de 6 aprilie 304. Dardania i Dalma ia. . dup numele. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. ora c ruia. S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J. car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite. Lup a . . negustori. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii. iar alta în Sirmium.. Zeiller. Moesia Inferior i Scythia Minor. Moesia Superior.a. Astfel. Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi.<-. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic. de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox .U. originari îns din ora ul Singidunum.s u. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare.slaviiJ^â. Emilian din Durostorum . zi în care se face i pomenirea lor. diaconi.). ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior.. Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie. Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei. Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. . în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia. La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie. pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima.. prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic. Tot în Sirmium.a. apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni.: y!::. dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea.?. Dacia Ripen-sis. rudelor. P robu . în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce». Dasius din Durostorum sau Axiopolis .«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei. In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman .). b rba i sau femei. func ionari. preo i. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian. prietenilor i ale guvernatorului Probus. în care i-a a ezat moa tele. fie In alte împrejur ri. -jy‡. t.

a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus. Ace tia au fost: lectorul Hermogen. f c toare de minuni. îs i Simplicius). iar la . Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re. în Sirmium. Castorius. apoi cinci pietrari din carierele de piatr . Se pare c to i au i anul 298. la 15 iunie. ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. localitate 'ling Durostorum.ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra). mlae. diaconul Silvanus. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema .ta. Proba. boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . Maximus cite ul i . In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor. uci i într-o zi de eteranul luliu. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi).25 decembrie fecioara Anastasia.cagora de ling Sirmium (Simpronianus. la 29 au. ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu. preolus. la 27 mai. la zi Ni ).1 Ozovia. pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic.1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros. Claudius. la. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia). men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion. mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307). Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. au fost decapita i. sub împ ratul Licinius. în Bulgaria). Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). convertise. decapita i |je.Baail/a. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. osta ul Hesichius. între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului.

i Gordian. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . mort mai pe urm . avînd cinci zile de pr znuire. probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). prin anii 320²323. acesta a refuzat s . C zînd sor ul pe Dasius. dup unele acte martirice. deci el n-ar fi p timit. pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an.i permit orice pl ceri. Fra ii Argpij_^_pnLcisL. Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. cu petreceri de tot felul. probabil prin anul 303. episcopul Efrem al Tomisului. Vatcrian. m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos. Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. fie în alte localit i. J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus. decapita i. Chirii. într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). surghiuni i aici i ar i de vîi. Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului. Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. Chindeas (Chindeus) i Tasius. ar fi murit aici ca martir. cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi). descoperit în vara anului 1947.^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie).~TS"T3 s^pTeTîîbrie. Astfel.i îndeplineasc rolul. Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane. Mai tîrziu au p timit Macrobiu.__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie). între care TTTeTTrlucian. Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . In Scythia Minor. Zotic.Dada Jprimii doi au nume romane. iar în 579 la Ancona (Italia). numit a saturnalelor. Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi. originari din Asia Mic . Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif . In Axiopolis (azi Hinog. lîng Cernavod ). unde se p streaz i azi . sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. au p îtimit moarte martiric . adic în Dobrogea de azi. al treilea pare s fie dac).

într-o zi de 4 iunie. s-au cre tinat. P rin ii lui Astion. nu departe de vechiul Noviodunum. au p timit într-o zi de . ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos. se g inscrip ii grece ti. imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos. Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii.8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti.a ora ului. în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate. 3 altar. Tulcea). Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). convertiri printre localnici. e de v rsare. pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. 4 i 8 octombrie. iar la Durostorum r rie. <DtXiTCoî). "AfraXo . în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar . pleca i în c utarea lui. iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat . cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. cu semne incizate i vopsite în ro u. în dreapta i în stînga l zii. Zoticos. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion).l .i-tîn rulj u converii ^Asfiori. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele.tele din stînga. /it ca mormînt colectiv. Kaaâotî. spre Im. Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor. lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. 5 august. sub o cruce asem n toare. Iniyiis (azi Dunav ). au ajuns în unde. dar de mai mari. într-un sarcofag de marmur . La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /. auzind de cele întîmpiate. Au . Al ii îi consider «misionari» în p r ile .Gl£. Ast.

ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. în în elegere cu Licinius. Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni. Murind în curînd. la 30 aprilie. în scopul cinstirii lor în fiecare an. din religie nepermis i persecutat . c rora li se acorda libertate de cult. Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. d dat un edict de toleran . situat în apropiere). întîlnit în cîteva izvoare medievale. c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. In prim vara anului 311.. Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. de drept i de . Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie. Sub nivelul criptei martirice. destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba.. împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile. descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco . Pe lîng resturi de oase. precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri». In curînd îns . cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre.Buz ului. prin care se proclama dreptul tuturor. Aceast simpl în irare de nume de martiri. Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. la începutul anului 313. deci i al cre tinilor. iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. s-au mai g sit aici dou vase de ofrand . împ ratul Constantin cel Mare. la libertatea credin ei i a cultului. este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. Astfel. Galeriu. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. înainte de anii 298²305. Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat . Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. cre tinismul devine. In a doua jum tate a secolului IV. poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251).

3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER. ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. 1918. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. IV + 667 p. an. se convoac sinoade ecumeniH ale. CAROL AUNER. t. deci poporul român s-a n scut cre tin. II. :a Catolic ». (îndeosebi p.qio licita». nr. Par is.ALLARD. cu episcopi. Les martyrs. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. 1908. Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. HIPPOLYTE E. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton . înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. diaconi etc. curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. 1912. 277²291. I. Astfel. BIBLIOGRAFIE: . LECLERCQ. . Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. se zidesc biserici etc. 1912. Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-. Capitolin. se întocmesc lucr ri teologice. 258²274). din ordinul arului Traciei. CAROL AUNER. 2. Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. Martirii dobrogeni. preo i. Prin -324. tini au p timit moarte martiric la Tomis. 161²192. 2 voi. Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. Br u xell es. Sfin ii din . La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. QUES ZE1IXER. 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). XXXI. fiul preiectului Durostorului i. H. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a. ba chiar religie favorizat . t. p. 53²128) . Par is. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. A fost b tut i apoi ars pe rug. V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. is. la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . p.

17²26. 224²230 . R MUREANU. 1913.. P. în B. în «Buletinul Monumentelor Istorice». 6² 10). Tulcea.. 22 p. 1974. an. p.. 5²8 . extras din voi. în voi. XLI. an. I. 1973. 79²-95 . 1913. 1. II. jud. IOAN R MUREANU.R. S. actului de Prof. Un martyrium descoperit la Niculitel. epigratice i arheol ogice. martyrs Singidunum (Belgrade). Hommagc d Gr. în ST. 1²2. p. 1981. B AUM A N. Despre data p timirii lui Zotikos. în B. an. în B. Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi.R. 1972. BARNEA. în «Pon tica». nr. p. în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. RAYMUND NETZHAMMER. A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. P. XIV. A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure. BARNEA.R. în voi.. 1983. 2. nr. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. 4. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. BAUMAN... PO-PESCU. 1²2. 24. H. 5 ²6 . în Ana-lecta Bollandiana. 1²2. 1954. la p. XLI. p. XCI. . p. --. O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. p. 3²4. an. 1989. nr . 1944. 1972. XCII. Saint Emilien de Duros-torum. în voi. 75²117). 4²6. p.R. Stin i i martiri la Tomis²Constan a. Martiri cre tini in rile daco-romane. Bucure ti. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep. 1967. revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. an. nr. nr. . Bucarest. Martiriul sim ului Dasius. 1938. Nicodim Patriarhul României. 189²202 + 16 fi g. 145²148 (reprodus i în voi. descoperit la Niculitel (jud. BAU MAN. 1946.R. MarUri cre tini la . an II. 125²140 F TEODOR M.. -. al lui R. 74 (trad. Sibiu. 133²207. 1²5 . Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. 1971. ENE BRANI TE. p. 633²641 .cmassis. V. t. 547²564. Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na». 5²20). revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne. Attalos i Philippos. nr. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor. PETRE DI ACONU. 3²5. p. R. la Niculitel. ENE BRANI TE. descoperi i în anul 1071. 1. 1975. I. Gala i. 78²84 . 1977 (ed. FRANCOIS HALKIN. an. 1934. p. 3²4. N S TUREL. marlyr sous Julien. 464²471 . . p. 1973. mitropolitul Ardealului. ENE BRANI TE. 1979). p. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). nr. 20². NICULAE M. Antipa. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul. 4 p. Die cristlichen M rtyren am Ister. 7²8. Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. Preo i de mir adormi i în Domnul. 91. 3²4. POPES-CU. 278 ²283.' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. p. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). Gala i. 1942. 89. 123²126 . de Tulcea). G. nr. IOAN PULPEA (R -MUREANU).O. p. în voi. în lumina m rturiilor istori ce. 5 80 ²5 86. Spiritualitate p. 41²42 i 43²44 . BAUMAN. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi. în B. S. I. nr. P. BARNEA.O. Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936.R. Sibiu. t. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi. De la Dun re la Mare. Buz u. nr. Bucure ti. nr.O. XCFV. an. p. XCI V. XXVII. XXIV. Martirii cre tini de la Niculitel . M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H . în «Revista Catolic ». nr. 85²95. nr. Bucure ti. BARNEA. Epiktet und Astion. Bucure ti. în «Telegraful Român». p. în MO. 1. FRANCOIS HALKIN. p.. p. VICTOR H. 704²727. 1973. nr. Sfin ii m r. XVI. în Analecta Bollandiana.O.O. 1968. T. în SCIV. în ST. 27²25. 1970. nouvelle serie. în B. 699²709. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice.. B a zi li ca c u I. 90. Sale Dr. an.. 1972. p. 1946. P. V.. IOAN I. Bucure ti. Les martyres de Du-rostorum. CONSTANTINESCU.O. în RESEE. 111² 126. p. 1972. I a n. Martyrion-ul de la Niculitel. PGPALISSEANU. Bucure ti.t. 218²228. Constanta. i^ u ^ ^ . 1973. an. an. HIPPOLYTE DELEHAYE. p.. VICTOR H. David Popescu. SIMION RELI. Prinos I. 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare.Tracici i din Moesia. p. în SCIV. II. nr. XCI. LXII. p. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel. 1928. în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine». NETZHAMMER. . Nicolae B lan. LUP A. DIACONU. p. p. . p. în «Dacia». XII. p. 19 76 . Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. I. Tulcea). NESTOR VORNICESCU. în B. V. LII. 1940. 975²1011 . 1987. p 219 ²228 . 204²212. Omagiu I. Les martyrs Epictetc et Astion. p. în voi. VI. Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric. Ka. 5²45. p. IOAN R MUREANU. Jn «Dacia». 1973.. 34²62.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. în cursul icesta i-a pierdut via a (378). între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii. s ocupe Italia (493). O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. De aceea. acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re. întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. iar ostrogo ii au izbutit. iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. ipia muntean .numai în secolul IV. care era un val roicat acum. au Hin rea. iu. Dup a ezarea acia. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit . în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. La au contribuit mai mul i factori. A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. Constantin II.de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens. împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii. >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. pentru treiscenii. île Athanaric. N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . Mai ttîrziu. atacînd i învingînd pe go i. a ajuns din nou sub st pînire roman . undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. Faptul c popula ia din Dacia . au avut noi lupte cu imperiul roman. pîn la «brazda lui Novac». desr sfirate. la gura Oltului. mul 376. go ii au fost înfrîn i de huni. la Sucidava (azi Celei). De pild . ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. un. Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic. oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . unde au întemeiat un regat. în anii 69. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii.

cu excep ia unor ora e. erau. poate. acum daco-romani. care se vorbea în aceste p r i. Ajungînd la Dun re. în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit .vorbea limba latin . c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. care era un ortodox. Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . cea de cite sau lector . fost al Nicomidiei. Se tie c în 332. dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului. e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani. pe la mijlocul secolului III. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas). în anul 336. avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. deportat în « ara go ilor». cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i. de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. pentru c Moesia Supe rior. . ci la Conatantinopol. a înv at i limba latin . In genere se afirm c în anul 341. Probabil unul din p rin ii lui era got. Dacia Ripensis i Mediterranea. . Moesia Inferior i Scythia Minor. Ulfila. Cre tinarea go ilor. i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. teritorii de limb latin . S-a n scut în primul deceniu al secolului IV. hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. Dup o ipotez mai nou . Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». p rere care ni se pare mai apropiat de adev r.‡ probabil de însu i Teofil. a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei). num rul cre tinilor s-a înmul it. dar nu în Antiohia. Dardania. Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia). unde s-a asimilat acestora. Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie. Prevalitania. La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). care ineau de prefectura Illyricului. unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului. Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini.

. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. i a început i Bibliei în limba gotic . condu i de Fritigern. itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich. de c tre împ ratul Teodosie (379²395). unde i-a r rea evanghelizatoare. care erau arieni. pentru cei de un neam cu el. l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. o activiitate misionar de 40 de ani. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . dup al ii la Durostorum. Cînd a fost cazul. Ulfila a fost la început ortodox. ma de spiritul limbii gote. ob inînd. o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c. iar unde n-a g sit cuvinte potrivite. împreun cu un mare ona ionali cre tini. s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. el a creat un alfabet propriu. Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. Ulfila a început s pro. la st ruin ele lui Ulfila. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod.istoricii Socrate i Sozomen. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop. gotic. a creat cuvinte noi. iceean i numai mai tîrziu. care profit de situa ie pentru a le impune orerian . «Biblia gothica». în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. cum se nume te traduare la baz textul grec. Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². o alt . Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo. mei atît împ ratul cî.r e go ii cre tini nord-dun reni. drept de azil din paratului Valens.t i episcopul capitalei erau arieni. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . C u acest prilej. pe cele grece ti. în nordul Dun rii. fapt consemnat de ocrate i Sozomen. unde emat la un sinod. din interese politice. trimi înd misionari la cei din neamul s u. Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit. mii 370²372 a izbucnit. Dup p rerea unor cercet tori. au tre>esia.ca cu însufle ire pe Hriistos.

înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. via a i sfîr itul lui Ulfila). în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. care aminte te de unii martiri go i i per i . Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens. latin i got . care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. întrerupt în 348. originar tot din Mesopotamia. unul cu numele Eutihie. timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr .Unul din ucenicii s i. Audius. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi. în jurul anilor 347²348. Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c. a hirotonit i el al i episcopi. greac . Trecînd i în nordul Dun rii. i Silvanus. Rezult . între ace tia.uci i atunci). este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. din cele înf i ate pîn aici. un localnic. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . La rîndul s u. cu titlul Epistula de Ude. originar din Capadocia. vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. cu unele date biografice. 315²403). Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric. Chirii al Ierusalimului. i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. a fost continuat de ucenicii s i. Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. între care cunoa tem pe Uranius. originar din Mesopotamia. suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. între altele. Din Izvoarele . R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens. Auxentius. Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. Probabil i-a sfîr it via a printre go i. Dup moartea acestora. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. între go i. care trecuse în nordul Dun rii de dou ori. care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u.

anonimi. în anii urm tori. cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. au fost uci i cu pietre. . prin anii 370²372. cu ajure tinului Vellas. rtiriul Sfîntului Sava. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre. Drept r zbunare. ba i. fost Sfîntul Nichita. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . ea sa este relatat de un izvor contemporan. scris 3² 374. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. precum i din alte acte martirice. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . i anume despre Sfîntul Sava. în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. pe malul asiatic al M rii de Marmara. Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia. 7 femei i un altul. îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric.. Dulcilla a r mas acolo. c tre de e însu i actul s u martiric. tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. care. Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul».iu din imperiu. ntr-o zi de 15 septembrie. deducem c era ortodox. ca i martirii din calendarul got. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. e afla o colonie de go i cre tini. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. într-o zi eptembrie. un c lug r Arpila. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. la Cizic. reîntor i în Gothia. dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. s * -. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. care le-au transportat. ars de viu. în total 26 de martiri. iar GaVellas. Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici. cunoscu i cu nuin afar de al ii. i fiica ei Dulcilla. so ia Dnduc tor got. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul.

adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. fiind în vîrst de 38 de ani. Sfîntul Sava. lucru pe care l-au refuzat. al c rui nume nu-1 tim. ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. Rhotes-theos. Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. post i rug ciune. a cincea zi dup Pa ti. Pe drum. cu o ceat de prigonitori. astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. care a ofensat pe Atharid însu i. la preotul Guttica (Guththicas). I-au prins un butuc de lemn dup gît. dup cum ne spune actul s u martiric. cîntînd psalmi în biseric . Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. Din aceast pricin . arhiepiscopul Ce- . Acest lucru a sup rat pe p gîni. oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. peste Dun re. fie în Moesia. în «România» fPwpavta). Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). la p stori ii s i. substituite de ei celor jertfite idolilor. supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. care tr ia în feciorie. Sansala (Sansalas). reiese c Sava era grec de neam. fie în Scythia Minor. pe ascuns. . în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. revenit între timp. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). In fa a r spunsului lui Sava. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere. Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. într-un sat din Muntenia de azi. fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got. unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. credincios ortodox. La acestea. Preotul Sansala i Sava au fost prin i. pentru a pr znui Pastile împreun . aruncîndu-1 în adîncul apei. a sosit în sat Atharid. O z pad abundent a troienit îns drumul. i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. In acela i timp. între p duri. care l-au alungat din sat. persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372.Din cuprinsul scrisorii. Aici 1-a g sit pe preotul Sansala.

care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului. el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava. de fapt. deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. Astfel. tot un capadocian i probabil rud cu el. Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. Iunius Soranus. î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus. pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului. care. iar de aici. A a se face c prin 3 _ 374. termen rezervat clerului i în3i episcopilor. j timise Sfîntul Sava. este actul martiric al Sfîntului Sava.n. n. Probabil ele : la Tomis. au fost trimise în Capadocia. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». Mai mult. lup toate probabilit ile. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan.din Capadocia (c.n. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i. «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo). iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion. Iar în cea de-a doua scrisoare. Cercetînd îns cuprinsul lor. rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului. Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. Era i firesc.av£av) care ar fi Scythia Minor. deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. .) care este învecinat vostru» (Scythia Minor. redaclimba greac . Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia. n. n. atestat în gur în scaun în anul 369. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j. Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava. In acest caz.). episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare. ci lui u al Tesalonicului. 330²379). strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin . în a c rei metropol . în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. Kmq oniyiiu iiiiaat uou . ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne. era Vetranion sau Bretanio.n. socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis. atmi'c ni.il). data dup primirea darului.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia. deci cu Vetranion.

apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. acesta. putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. ceea ce pare pu in probabil. Mai mult chiar. 8 ² Istoria B.H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman . încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. guvernatorul Iunius Soranus. care aveau de asemenea nume latine. Atît numele capadocian. Despre Sansala. ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea.L UI J U A U U . ' Ca o concluzie general . desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. considerat got. amîndoi capadocieni. precum i Sfîntul Vetranion. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens . Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» . înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. în primul rînd. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici. pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava. . originar poate tot din acele p r i. în stîr it. cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. dup cum îl arat i numele. constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i. î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. cu popula ia daco-roman .R. preo i. cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România). pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ). era got.u jertfit via a pentru Hristos. Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni. .o. C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici. cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor. fiind aici biserici. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia. . de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. se pot des prinde mai multe constat ri.

1983. p 216²238) . p.R.. 1970. III. Biblia lui Wullila.. "Wulfila.. 146²158 ( i în voi. de Istorie Na ional ». Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. Helt 2²3. XXIV. R. 1972. 1972. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec. GHERASIM TIMUS. mitropolitul Banatului. 3²4. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar. în române te). p. în II. ER BIC EA NU. an. h. KURT SCH FERDIECK. Stîntul Sava «Gotuh. 273²301. p. IOAN IONESCU. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi. XLI. KARL KURT KLEIN. III i IV.R. Histoire et arcMolo. 180²193. 1938. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. p. 0²1891. 1925. în B. XXXI. traducere.P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . 1914. PETRE JREL. 121²152. IV. 3²1. 1972. Bucure ti. p. în «Ortodoxia». SIBIESCU. .. 357 extras: Cluj. an. c. an. 1969. nr. 198. Stîntul Sava martir got. (mai ales p. Studii patristice. 5²6. Ausgewâhlte m rtyreiakten. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . P. IV + 667 p. 1939. Sansala. anul XII. Tr aducer i române ti i comentarii: G.. 58 p. 1929. . Paris. Tiibingen. CONSTANiICULESCU. ZEILLER.M. p. Citind martiriul Sava Gotul. în G. p. XV. 936²938. + reproduceri. 146²150 (cu cele dou scrisori. note i comentarii de. 231²258 din acela i volum). p. 90. an. IAN POPESCU. 1883. Ies Iu christianisme chez les Goths. 556²568. Auxence. IOAN RÂ-*U. IORGU STOIAN.O. A. Timi oara.. nr. 1970. Stuttgart. KNOPF i G. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. VASILE PÂRVAN. XVI + 223 p. în B. Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor. Buz u. La 1600 de ani cenicia sa. Din istoria re[ gepizilor. p. 1979. p. EMIÎ. anul XXI. 1898²1899. 7²8. 20 p. VASILE GH. ZOTTU. 1978.S. TEZXE. 1972. V. 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU. în B. în M. . primul preot cresroman atestat documentar.. 763²769 ( i extras : Bucure ti. Oxford. în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique».. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). 245²255).2' P311^²328-(voi. Studiu introductiv. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec. IONESCU. Migne. Dr. 335²388. 1911. Pomenirea Stîntului martir tul. în MB. 3²i. Buz u. {E. C. voi. Bând.O. an. 1989. Bruxelles. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. 1918. 169²180 .). 20²24.. 134²139. p. Patrologia greac .R. Aspecte din vechea cre tin . 5 _ 30 . XXXI. Paris. în revista «Tomis» an.T. KROGER. 1888. VII 1. p. J. VASILE GH.O.O. an. IV²V). 485²490. ZEILLER. Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia. 407²542). p. I. Les ades de Saint Sabas Ie Goth. 175²185. p. LVI. SIBIESCU. 1966. NICOLAE (CORNEANU). e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)". 9²10. 1970. 370² -517. 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul. J. t. p. în S. !. . 710²715 i 720²727. Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain.O.O. în «Anuarul Inst. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul. în B. ER-Uliila. 1053²1070 . p. 1. nr. XCVI. t. s episcop arian de Durostor. XC. J. H. 32.. AcreJe martirice. nr.. XXII. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D. 149²158) . 685²710. Bucure ti..O. 817²822. IOAN R MUREANU. (BHG²1607). in Zeitschrift fur Kirchengeschichte. 1967. în M. E. 1984. irgenteus Upsaliensis». Saints de Thrace et de Mesie. 1912. Epistola Bisericii Gotiei..R. 1986. nr. 1930. în B. 1938. an. C. în «Analecta Bollandiana». (p. voi. 550²558 ( i în voi. Bucure ti. p. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. Friederich Miiller».B. 1924²1925. JOSEPH MANSION.. 7²9. nr. în «Analecta Bollandiana». Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi.O.R. nr. IOAN DINU. I. 1979. p. p.ESEE. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. în B.R. în M. ?7 (a se vedea i p. col. p. p. nr. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). p.

Dacia Aurelian . în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. în 271²275. în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek). Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). Astfel. în continuare. Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane. Sirmium (Mitrovi a). Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. capitala D up . La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. mai cu seam pe malul drept al Dun rii. Dup cum s-a putut constata. preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. Num rul: lor a crescut dup anul 313. Cre tinismul în sudul Dun rii. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente. convie uind. a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii. s-a creat acolo o nou provincie. situate între cele dou Moesii. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii.VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia.

N ico polis (Nikiup. îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. Pannonia r (Prima). în Iugoslavia). lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna). sau în imediata sa apropiere : Singidunum. în Dacia Medii: Naisus (Ni ). Martis i Oescus (Gigen). azi amîndou în Iugoslavia. Ulpiana (Lipljan). Castra Martis. ia. Ratiaria (Arcer).Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. Ratiaria. Unii au suferit moarte de martiri. Durostorum. în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). Abritzgrad). Abrittus. Tomis etc. i altele. în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . Appiaria (Riahovo). i Serdica sau Sardica (azi Sofia).ile . toate în Bulgaria de azi. Dalma ia i Praevalitania. azi toate în Iugoslavia. Sexanta Prista.Hoa e aria de azi. probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova . Oescus. . Ma rcia nop olis ). în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii. . ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40.quae. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi). a. mai [semnate. precum i numele ierarhilor.mai îndep rtate de ora e. este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat. dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu. Viminacium (Kostola ). Novae. ca Irineu din Sirmium. Viminai. Sexanta (SexaPrista (Russe). Mar<bianop*olis. Remesiana (Bela Pelanca). In Superior : Singidunum (Belgrad). la sud de No va e). fost i re edin imperial în secolul IV. p e Dun re). Nicopolis. Moesia Superior. în mediul rural. amîndou în Iugole azi.P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. a Ripensis : Aquae (Negotin.Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. scriitori ti de limb latin . de care ne vom atf-uri capitol special. polemi ti. existau episcopii. Durostorum (Silistra). în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . în Dardania : Scupi Î ). în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele . dup cum doveele inscrip ii funerare. Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a).

diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. I e c . E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei. E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . N e o ce zar e ee. hor e pisc opii au fost în dre pt s . m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. 5 7 al S i n. cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i. 2 al Si n. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. cu vot delib erati v. II e c. s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . C ateheza. la. s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. 2 al S in . pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . A n c ira . can. di n L a od ice e a). c an 1 0 a l S in . e xorci ti). d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat. ip od iac oni. deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. nu mi i i «e x rh i ». în D a cia C arpatica. din S ar dî c a.r o m a n i i d e a i ci . la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. s vîr e au diferite sl uj b e. A n tio h ia d in 3 3 2 . se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot. ca n. A n tioh ia. pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin . s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i). etc). ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat). cu n o s c u t d e d a c o . M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can . c an . 6 al S i n . IV ec. ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. inferiori h ore pisco pilor.i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis.l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e . A u ap ru t în se colul IV i s-a u . S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). c a n. iar l atin e t e « vi sitat or e s». o r. c a n . pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. in stal au pr e o i. t ot u i. 13 al S in. D e aceea. 13 al S i n.Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot). E i hi rot on e au pr e o i. can . 1 3 al S in. s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. avîn d hirotoni e de e pi sc op i. în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i. A vea u i d reptul s partici pe. a fo st u u - . m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . aici. 8 al S in .

fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau. care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum. nodul I ecumenic. au cucerit go ii. Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). î n a nul 325 . care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii.»).. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria. în «Via a împ ratului Constantin».Domm^djrjL^ijrjniuin. prin Care toate s-au f cut. unul n scut.. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii.irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. iar nu f cut. n s cut. C el de o cu Tat l. car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei. pentru a. . în toam na anului 3 25. a fost exilat în p r ile Illyricului. din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi.. bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei». Pentru cercetarea acestei turi.. i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod. scria ici schitanul nu lipsea din ceata» . Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. în Bulgaria). împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea. Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378. Protogenes din Sardica. în timp ul î mp ratului Valens. care c Fiul este o creatur a Tat lui. i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. care l mureau jzp. lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii. Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei.de faptul c sub Constantin cel Mare.

Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade. pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori. au pus în circula ie un termen nou. noastre. Unul din fiii s i. a arienilor modera i. ultimul ora al imperiului occidental. convocat de papa~TuTTu. prietenii s i. în drum spre Alexandria. . i ia Antiohia (341). la Viminacium. care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier.».^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . de unde începea st pînirea lui Constan iu. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile. apropiat ca form de primul. în Dacia Mediterranea. unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T. în Duminica Rusaliilor)... numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral . Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337.Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic. unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. participînd în majoritate. la Alexandria (ortodox). în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei. au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun. botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. Sinodul de la Sardica. De pild . început de împ ratul Constantin). inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la. Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare. augustul Galliei. . numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». în care semiarienii. a luat na tere o nou grupare eretic .-. Constan iuT~âugustui Orientului. Constantin II.) : iat. voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî). cu participan i în majoritate ortodoc i.. Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului. în Germania). care au dus la convocarea unor sinoade locale. s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica. t In 338 s-au inut alte sinoade.o?). aproape de Tracia. Au urmat alte fr mînt ri. i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour. > . cu aprobarea celor doi augu ti. la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). în 335 s-a inut un sinod la Tyr. Sofia de azi). In felul acesta. a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor.:.. . dup numele c peteniei lor.

Gallia. Al ii erau din provinciile Orientului.. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). Marcel al i Asclepios din Gaza. Din M. di n 3 35 . i anume Atanasie al Alexandriei. în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin. Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru.. în ciuda reorientalilor. împreun cu Osius. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia. Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui. apoi au p r sit ora ul. i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus. este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului.dirju-CQldQbau_Din Qâii.»esia Superior. îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus. amînluc tori ai Sinodului. unde i-au inut sinodul lor. Spania i Africa.iis.. >dox). au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie.auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-.adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica. în c de la Sinodul din T yr. în Tracia. In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman.s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi.iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. Episcopii i apuseni n-au voit. episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni .jdiQ Viminacium. La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni. Astfel. car e. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic. preo i sau ere- . s nu fie admi i la lucr ri. capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV.

pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora. neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. referitoare Œ»-> r. afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. Sinodul a constatat. 13. pîn la moarte (-j. incendierea unor biserici. ' la alegerea episcopilor. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i. la irepturile i datoriile lor. Can. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni.i reocupe scaunul din Alexandria. hot rîrile. pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. 1. vinov ia arienilor i a semiarienilor. canoanele 1 . nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . fa de ereticii arieni. Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar . 8-a dovedit. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . In aceste împrejur ri. Din p cate. de asemenea. iar Pastile anului 345 la Aquileea. 2 . Deci. 7. Can. Can. J. inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop. rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. LaMll Vilul luuiu>iior.361).. 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor. Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. De pild . P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane. falsurile lor. El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. pe semiarieni. rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale. în vestul lilyriculm. la episcopul Gauden iu. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade.u figflg. cu acest prilej. Sinodul de la Sardica n-a putut aduce . Vasile cel Mare. 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. f r consim mîntul aceluia. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate. în a doua jum tate a secolului IV. Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus. CJJAS din Singjdjjr^urn. 11 i 12"^!Tganrw îH-. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele.. c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie. prin actele lor de violen . întemni rile slujitorilor Bisericii. Din toate acestea.dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i.

tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e.e xil. în frunte cu u n episco p ² . i a p r ut n oi er e zi i. d eci n ega existen a elem entului divin în El.'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s . tri mi s î n . precu m i un nu m r m are n c i o i. care dep ea prin p rerile . u m./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . i1îT t"Tar*S ardica. ". A stfel. pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii. A cest itotin reproducea. în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra. .j}n arian radical.atia. car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i.tuiui. în care p st orise E uth eri us. t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean . asc pac ea.: iri m u l rîn d. i-a stasdin a în S ir mi u m . le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei. ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. C u toate acestea. T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica. augustul_Ori§jQ . î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n . F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa. F o t i n î n v a c Ii su s s . îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m. îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i. N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os.rrfiinius de C izic. în Gal. . se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene. irna anului 350 ² 351 C onstan iu. m et r o po l a Il l yri c ulu i. cu nu me dsc op ate. acest S in od D deosebit im p ortan .a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria. P ave l din S a m o sat a. a de ven it pe n tr u li. centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu . a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u. C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an . care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III.i re edin a îcî.lini tea în B iseri c . c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . o aje. datorit a" vir -3 superioare. cu exager ri. S prijin i i de î m pa .. A st fel. c are. i Inl o ^fe. doctrina rului s u M arcel. totodat .

Orient.. ^y^iP f. Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium».Ä. a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul..?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»). ca formul oficial de credin în tot imperiul roman. Ultimele sinoade împotriva arienilor.<-. nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu . pentru. care.(361²363).. .cax£L.ixu.V&te«««« i»JtJtrsaci. Dup moartea lui Constan iu II (361). sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei. Au fost convocate dou noi sinoade.daiaL>>.sale chiar i pe Arie. cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali. acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol. datorit amestecului direct. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit". unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej]. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» . . s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene.sau «crezuL. uneori brutal. care s mul umeasc toate grup rile cre tine.(. care abjurase credin a cre tin . care comb tea arianismul radical. Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin . Deci.X)ccidejli4 al Iul la Seleucia. condus de episcopul locului. antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin. au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV.22 mai 3 9}Äxai£. adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian . secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius. adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium». s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului.. în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius. al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia. cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium». al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii.^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395).. Valens i Ursacius. liaaile. Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura. Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. mai cuprinz toare. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor. care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor). Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius. în R s rit.ilP^ '<::. In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium. care putea fi interpretat i în sens ortodox.Äa_condam_nat arianismul radical.a întrV 1 ^"" sinod la An cyra.u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic . în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium.

lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu. Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r. . care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens.ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381. a împ iatului Gra ian.m Siagidto^. din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene. mt numai la go i.. ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia. care dumr.întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie.J. i a Sfîntului Ambrozie al Milanului. datorit activit ii i Ulfila. Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic. Cu toate acestea.. : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor.»H-sLttRUt. pretutindeni pe unde au trecut. sub conducerea îs din Sirmium. Illyria. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni. convol ratul Gra ian la Aquileea.ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). la care au participat un mare num r . i de unele sinoade inute i Spania. . s-au deschis lucr rile unui nou sinod.m. De pild . în iulie JJS.^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului. La scurt timp. care a prezidat lucr rile.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei. A . dup moartea lui Germinius. convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. îl. scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim.e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m. ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371). Au r mas arieni ens". întrucât mentali. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii. precum i Valerian al Aguileii. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4. din Dacia Carpatic " . i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei. i.

i din Aquileea.t. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. în cele din urm . la 378. nia.Pnir ' Arpq ja _ au jn .: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf . doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium. dar el a refuzat s pronun e o sentin . cu ortodoxulMafcian.i. Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. format pe Siricius al Romei de cele constatate. din cele expuse. se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. la 381. preoitul pmiJ. Gallia. Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat . se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . i nu un localnic. Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani. din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii.i Moesia Inferior pîn în Italia.. priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp. a luat în cercetare. . spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei. De altfel. reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. deci i ei. Printre al ii. între care se num rau i mul i dacoromani. ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd. printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i. Spania i Africa de Nord. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a.: jp Nfi']'fiiil . O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot. fiind înlocuit.î 11 Italia.nosiis. l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. Deci. ca i p stori ii lor. sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ. i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ». C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic .

541²544). I. nr. preo i. 1964. 1918. 1958). RAMUREANU. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman.T. diaconi. p. IOAN I. D. nr. 1962. Belgrad. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. 9²10. XIV. IOAN I. caeterique. JACQUES ZEILLER. d'apres Ies documents originaux. nr. 1973). !5. Tomus pri.R. Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. p. în S. voi. 3²4.. IV -fi :ione anastatica. CARL JOSEPH sloi/e des conciles.O. in quatuor patriarchalus digestus.. pe teritoriul de azi al rii noastre. 8²73). 1239 p. 1967. culturale... 911. A history oi ChristianitY in the Balkans. quo cclesiae. Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. praesules totius Orientis. Sofia. Roma. La aceast ac iune au uit. RAMUREANU. schimburi ‡ila ie etc. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I.) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii .P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358. VIII + 1479 col.. 222 p. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN. copi. care puteau trimite u or episcopi misionari. (reproducere : Graz. 408²450 : LES-*NARD. p. îndeosebi p. 1983. p. patriarchae. 5²6. + ilustr^ . XVI. an. ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. 266²316. RAMUREANU. ipodiaconi. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV.. Paris. care s despart pe fra i. 146²182. în mod «organizat». numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii. în . p. 1963. 1907 (revlew York. an. partea I²II. 1740. E PÂRVAN. (îndeosebi p. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain.. Popescu. 224 p. în B. MAT--JKA.. Leclercq. 129²176 i 205²350). E1LLER. 202 p. 41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M. 1933. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. XVI. Chicago. 7²8. 2. The Council of Serdica 343 A. Paris. la locuitorii care vorbeau limb latin . Sinodul de la Sardica 3. + I p. L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. t. Oriens Christianus. Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381. IOAN I. nr.

care au luat atitudine împotriva arianismului. La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. p e deplin consolidat în imp eriul roman. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau. Erezia pnevmatomah . s-a continuat lupta împotriva p gînismului. Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. Astfel. c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. ci i marii das c li ai cre tin t ii. Se poate spune. ruina. M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423). pe încetul. Sinodul II ecumenic. Cu toat pozi ia cre tinismului. care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395). culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. pe drept cuvînt. în acela i timp. Sfin ii Vasile cel Mare. interzice rea sacrificiilor etc).: v. împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean . cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. cre tinismul devenind religie de stat. VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit.

nele celui mai de seam reprezentant al ei. ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare. ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo.. ap robînd . i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea.£i. inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ. Mai multe sinoade.A I N l il iV Ianismului. întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie. e te_o creaat lui. Grigorie de Nazianz i ale altora. a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului. în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea. era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai. inclusiv a p nevmatomahilor. împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. Din moment ce Arie îny jji . prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. iprin a împ ratului Teodosie II. semiarianul Macedonie (urmat. pe de o parte. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor.unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/. dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului. dup moartea sa. In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului. idul a d at i ap te can oa ne. Sinodul. Astfel. îndrepiotriva pnevmatomahîlor. împreun cu al i adep i. c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt. n-au putut opri întinderea r t cirii.).ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian .e_-c Fiul. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<.).I. episcopul caterisit al tinopolului. :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan». i Nestorie cu adep ii lt parte. LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi. de iu al Nicomidiei). Sinodul lll&cum&fiTc. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric . jeea. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor.

s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc. Prin urmare. care a luptat împotriva lui Nestorie. A ) f . i Ajargiajm^. i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. ^yun^^^rittus. ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a. In acela i timp. episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. dar o singur per soan . Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie. Erezia ^pnofjzit . din p r ile noastre.R. Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî). înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire. Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului. cea dumnezeiasc . din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. în exil). în anul 448. . Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. nu i omenesc. Eutihie. La Sinodul de la Efes au participat. Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. pentru c cea o meneasc . ca al(170-leayparticipant. o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii. luat la întrupare. La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie. M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). liiodul IV ecumenic.cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman . Sesizat de aceast nou înv tur .O. care 1-a condamnat pe Eutihie. ipostatic . depus de sinod i e x ila t.3 . Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i. Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat. ² singur i <puoi? =fire). Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei.6vo<. de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri. a c zut într-o erezie tocmai opus . La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. nu numai una moral . episcopul Timotei alTpmisului. care a semnat. monofizitismului. a fost absorbit cu totul de prima. din nefericire" pierdute. Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc . tinop olului a convocat un sinod local. cea divin a Fiului lui Dumnezeu.

a C alced on (în fa a C on stantin op olului. S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. pr o ba bil. prin mijloace silnice. recu n o scu t d r ept ort o d o x . V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. fiind întru s m en ea T at lu i. a m u r i t e va zi l e . . m ati ca ad Fl avian u m . C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u .i 4 4 9 . i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) . D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . d i n i n ut u ril e Î. p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i. ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ). protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e. dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. C a eu. a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. i lui D iosc or al riei. neî m p r it i n ed esp r it». r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni. A c e st a . ca «eretic p eri cu los». din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. ar e a d e D u m n e ze u . a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat. D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. în j^u fi*. î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. P ri m ul a în fierat pe E u tihie. dar ulterior. pe litoralul asiatic). p e D o m n ul isu s H ri st os. Sinodul a tiz at p e E uti hi e. C u t ot n u m r u l m a r e. s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria. C a o m . Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. î n a c el a i ti m p. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi .

S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e. A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n. M o n o lil u s di n D ur o st or u m. scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . ca i «ce a ve ch e». bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii. Tr acia i « inu turil e bar b ar e ».. C u a ce st e a. 2 8 al aceluia i S inod. S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont. l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a. T o a t e a c e st ea . ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^. i a c el o r d i n P a n n o n i a . C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . A l e xa n d ri a. M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. R o ma. P e r t ru s d m N o v ae . care au lu at part e. A st fel. a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor. . d e va st at d e h u n i î n 451. C on st an iin o p ol. cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s. prin can.. M a rce l lu s di n N i c op ol i s. S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii. pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l. în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s. p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . într-un fel sa u altul. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . 36 al Sin od ul ui trulan ) . A sia. Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ . î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni.

episcopjalÄ. în anii 398 i 402. C. Ä ^ Ä ^ ^ ^ . scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor. Ioan G. s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta. . î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»). se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina». p e vatra vechiujlui ora roman. ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor. Coman etc.‡ al i tori au o atitudine rezervat ).a. cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase». Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana. în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». Azi. a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii.« ^ ^ ^ baza acestor indica ii. Alearg Iajjjâis-M&\u i. dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta. OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava). R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas. Giurescu.Ni plei 1 Jjn_r alia. C. la predicile cu. pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . de pild . ² . Radu Vulpe. Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas. unde î i desmisiunea evanghelizatoare.ntul Niceta de Remesiana. ar fi r mas pierdut în istorie. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar . fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. Varvan. i cei ce poart d ciulijfje. Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i. la scaunul s u.amîndou felurile Ä Lcej. în Dacia Mediterranea. sci i . Nu se tie cînd i-a început p storia.). Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin.

13 al Sin. în orice caz. De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis).» (dispozi ii asem n toare înt i în can. de vreme ce Sfîntul Pauîin. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. în poemul XVII. can. Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis. din Antiohia . Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman .C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. can.i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. probabil i De jertfa mielului pascal) etc. can. activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. 11 al Sin. 22 al Sin. DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei. trebuie s -1 socotim daco-roman. i nu prin unul mai îndep rtat. din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. din Sardica. alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can.. în lucr rile lor. din Cartagina). Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale. «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta. în ce prive te originea sa. îndeosebi catehetice. i Samuil Micu i Petru Maior). Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii. 48 al Sin. nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul». irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu. c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te. De psalmopractic-liturgic : De . din Antiohia. una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos).. 35 apostolic. Pe lîng predica vorbit . In adev r.

e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . li psit de d ate ist ori ce. întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I. In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. f r s se tie cînd. a c t i vi t a t e a > n ar . h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae. iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an.e credin cio i d aco-r om ani. în ori c e c a z. în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. d e st ul d e lu n g . iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci. în M oesia Inferior. lu cr rile sale teol ogice. eZeem o syng (D pspre milostenie). episc opul R o m ei. a p r î n d . i ar l a 3 ap r ili e. a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e. N u - I . C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare. a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. care par s fi fost ad resate u nor i d. l a Î5 se pt e m b ri e. A :ut în rî nd ul sfin il or. în M in eiu l ort o d o x. se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. T e l ud m). u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii. un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e. est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. U lti ma d at er a a m i nt it 41 4. c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m .o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. ren iu d e N o va e. D u mn ezeule. ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e.P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i.

Pont i Tracia. ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol. Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. Dacia Mediterranea fu- . social i bisericeasc . Dardania. cu diecezele: Gallia. în Germania). la Sar 'enn<errt *f>etiî. sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. durjj moartea lui Teodosie cel Mare. A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic). Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma. Roma i Africa. Siria. Moesia Superior.prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia). ulterior Mediolanum sau Ravenna). JJar in anul 303. dezorganizînd întreaga via politic . GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. în anul 297. Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i. unul în Occident^gltul în Orient.. cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium). cu capitala cînd la Tesalonic..meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat . Sp_ania i Britânnia. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). cînd la Sirmium. Fiecare provincie era .-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul.de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. Asia. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis. cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa). cu capitala. " *In secolul IV. Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic).-. azi Trier. Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. cu diecezele : Egipt. i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386. Dacia Interior.

In acest fel. i. sub numele de Constantinopol. deci periul roman de R s rit. iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital .i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia. dup roclamînd. care intra în prefectura Orientului. A a au luat na tere difeopolii. jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic.i are scaunul în capitala administrative. De aceea. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . prin canonul 2. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei. scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. IV. Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica. capitala dieacia. prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare. Provincia Moesia . în oastre. iar cei din restul oradevin sufragani. episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. care.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea.U N IH A i. Cu timpul. |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. episcopul Tomisului a ajuns i el it. l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului. S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania). începînd cu anul 381. întrucît aici a fost mult timp. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. devenit «mitropolit» al Daciei. în sec. desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII. care s-a numit midup numele re edin ei. metropolis). râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa. au'îost . Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior.

t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin. în ciuda can. Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil . pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar . iar cea de a doua. Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei). De altfel.i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. II ecumenic. care prevedea ca «episcopii s nu. recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul.RafriMiai «S tru. luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur. lîng Nola). de pild . to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia.C11. la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei).». Condamnat cu depunerea din treapt ... Episcopiile din Moesia Superior. . Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum. episcopilor Illyricului. sinodului episcopilor egipteni.dele din Constantinopol din 400 i 403. Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417). cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431). nici s nu produc tulbur ri în Biserici. sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului. au nesocotit la început sistemul mitropolitan. spre judecare. însu i Siricius. adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. de i episcopul de Sardica. sub pre edin ia celui din Alexandria.. Odat alipite la imperiul de R s rit. Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus». într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. 2 al Sin. din cele dou Dacii i din Dardania. a încredin at prima cauz . astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L. Hir^" ^. întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii. A primit un r spuns afirmativ. din anul 424.. convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus.dS. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur. ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc .

rîr. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor. cu data de 14 iulie 421. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei. Cu toate a ar tat favorabil.ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. deci. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. prin anii 424²437. -es. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453).2 vreo trei decenii. toate Bisericile din prefecicului. t. cu tirea prea cucernicului domn. încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial . Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. erau aunului din Constantinopol. care se bucur de prerogativa Romei vechi». i în toate provinciile Illyricului. q i . cum erau cei din Roma i Tesalonic.rp. eful prea sfintei legi tantinopol. s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte.i supun Illyricul. Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic. care le-au inut n. «U ro^ oriatului. prin scaunului din Constantinopol. îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie. Pnn^Co^^g^Jeodosian. de_c. au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. dar la moartea sa. Nefiind primit de credincio i. erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori. sa. f r s fie ales. p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. se hot ra: «încetînd orice inova ie. care f cea parte din imp eriul de R s rit. implicit. erigen i-a ocupat scaunul. Deci. De acum înainte. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421.

Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean. Vechile scaune episcopale. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene. în 531. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. Roma cea nou . care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî. Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '. în 437. care s-au men inut în parte i acum.. pricinuite de unele popula ii migratoare. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental. i papa Bonifaciu II (530²532). ceea ce a r mas f r urmare. atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu. la care s-au angajat i ierarhii de aici. ca i disputele teologice ale timpului.Cu toate acestea. se acordau scaunului din Constantinopol. ca de vicarul s u. destituit de Epifanie al Constantinopolului. . cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic.. marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox . Les origines chretiennes.. Sixt III al Romei (432²440) se adresa. Concluzii: Din faptele prezentate aci. în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului. Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican. âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni. pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. p. din 451. rezult c în secolul V. 372²373 i 381²382).~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol. Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf.

COMAN.BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles. M. IOAN MIH LCESCU. partea I²II.. Roma. nr. LXVI... Ediatica. nr. p. : în M.O.R. S. p. nr. OAN G. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres. «Ortodoxia» an. p. p. 3²4.. în M.N ESAN. 1943. Geschichte und Gegenwart. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te. III nr. Bucure ti. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. 1967 (îndeosebi p.. IOAN G. V. Wiirzburg. Religia în R. Da vid Popescu i Prof. 23²55. an. 200² 232 . IOAN G. în B. 409²411). 7²9. TEFAN C. ap rut la Blaj în \. Bucure ti. 344²376) . 1918. 173²492. p. Das Chalkedon. nr. COMAN. Leclercq. A hisistianitY in thc Balkans.. 1960. 1979. 7²8.d HEINRICH BACHT. nr. Sinodul III ecumenic din Bucure ti. nr.O. în 1957.T. p. 1948. 1986. p. 2²3. 202 p. herausgegeben von ALOYS GRiL-. IV + 667 p. 4. an. XXXVIII. 453²587) . Scriitori Un epcca str român .T. Dumitra i Prof. 1400 p. 1967. 1938. Prof. 1908. Barnea în B. an. 1969. an. Stud iu intr odu ct iv d e Pr. 1931 . 141 p.O. 7²8.R. Dr. Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana.. an. p. p. D. XXVIII. 356²369 ( i i I. 1969. nr. p. 1942. Bucure ti.A. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V. 5. . 93²174. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. Chicago. PIPP1DI. Paris. Par is. p. e Iui Laur enti u d e Nov ae. Iliricul între Roma i Bizan . repro-w York 1973. COMAN. 3²4. c o p i i l e s u d . 3 voi..d u n r e n e : JACQUES ZEILLER.. XXI. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu. Paris. 58²69 i nr. d'apres Ies documents originaux. 350 . 1933. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. II. voi. 1951²1954. 1951. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman). Jean Gribomont. p. Traducere d e Prof.Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana. 341²355 i nr. ALEXE. 9. Dr. 5²6. Contribu ii la istoria veche o :d. MATTHEW SPINKA. II.

VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. Cu timpul.). cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman.(284²305).Hr. Dup anul 28 î. sub numele de Scythia Minor. trebuind sa accepte domina ia lor. Intre anii 72'71²61 î. fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia. In aceste împrejur ri. teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman .i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi.. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista. In timpul lm_Diodeiian_.Hr. r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î.Hr. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î.Hr.Hr. Tomisul. a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT. dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia.. Prin anul 60 î. In primele veacuri ale existen ei sale. întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani. In anul 8 î.. înfloritor centru cultural i economic donian. importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu. ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea. C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea .Hr. Tomisul i celelalte.. tiri despre ora ul Tomis. o modest a ezare comercial . Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov). de coloni ti greci veni i din Milet.

rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto. Dec zut în a ate a secolului III. ui imperiului roman.ascendent de natur economic . ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea . Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor. la Troesmis. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol.[ i care s-au stabilit aici. rev enit sub st pînire român easc . azi Igli a.Hr. o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis. cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare. în cea a conduc torilor loam român. în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. Dionysopolis i Odessos. în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos. C tre mniei lui a c zut sub turci. la sfîr itul secolului . Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei. îndeosebi sub îmstinian (527²565). metropola regiunii. De asemenea. ^comurîîîâte pontic ». Callatis. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis). încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor.u t acest lucru i la Tomis. pustiindu-se cu timpul. Tomisul i-a p strat autonomia. Ren scut în secolul VI. de. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn.[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. cre tin în Tomis. Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni. între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp. care i-au dat numele Kiistendje. iar de la sfîr itul secolului XII. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului». de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre.

avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr .exclus ca însu i Sf. iar prin 167/168 a fost. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus. ca trimis de episcop ul Fcinon . Dup «Martirologiul ieronimian» îns . Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. Dup alte sinaxare. la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. într-o zi de 2 sau 3 ianuarie. unde a p timit moarte demartir. Din aceast pricin .îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian. unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie.^ ÄAr rezulta totu i c . Episcopia Tomisului. înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis. ar fi v p timit ca martir. De pild . N-ar fi . ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric . Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei. dar în izvoare mai pu in sigure. s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet. Evangelicus. m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a. al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia. C. 3 (Titus).^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. au murit martiri tot ajunc. probabil în anul 320. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin . fiindc refuzase prestarea serviciului militar.T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului. a fost chinuit i apoi aruncat în mare. Argeu i Narcis. în timpul lui Licinius. Dup Evangelicus. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris. incompatibil cu slujba sa arhiereasc . Este atestat documentar abia în anul 369. s-au încre tinat i ei. Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce.I. Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor.

pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei. Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. Dar exilul s u n-a durat mult. ela i Sozomen. în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369. îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale. destul de neclar îns . Dup*9*^n^eierea p ciT. Prezen a lui este mat . adic dintre parti-i la sinod. temîndu-se de o r scoal «a sci ilor».340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî. pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei." s-a îndreptat spre Conapol. O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis. în relatarea faptelor de mai sus. cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). c ci tot tul. c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis). i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. ra un aprig sus in tor al arianismului. a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). i la Tomis. Episcopul n-a primit. 7). cap. p strat fragmentar. a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion. Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i.. Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat. îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. poate chiar din Tomis. Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins.. încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea). g . întîlnit în scaun în anul 369. în drumul s u.. dimpotriv . ci.in (cartea III. împotriva r t cirii lui Arie. de E^ ^bjai^âLCezareei (-j. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . De prezen a episcopului din îns s ne îndoim. în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ».X/f. oprindu-se. nemul umi i de înlap storului lor. episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin . iar istoricul Teodoret. du-1 m rturisesc i sci ii în i i». Dup o list a participan ilor.la Tomis un episcop -rmMH&ele . apoi a p r sit pe t. a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea.

azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. IV). .j. Jos. cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui. un disc cu monogramul lui Hristos în interior.T bli a votiv de la Biertan . Sibiu (sec. format din literele grece ti Hr(istos). ~ Istoria BOR. A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu.

A z i d i sp r ut . de sc o pe rit în T ra nsilva nia. c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de . c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r. xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. si m b o l u l D u h u l u i S fî n t . cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. u n c o p a c c u o p a s re . H. In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . V ² V I) . Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e .Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). c u se m n u l c ru c ii.OM .

Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec. iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. IV). avînd în centru chipul lui Hristos. literele grece ti A i Q. Amen. cu monogramul lui Hristos. în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. ref cut înainte de anul 518.a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. . cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. precum i cu o inscrip ie în jur.

IV -V ). ^ si s i Fil i p po s.In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . IV -V I). . ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c . c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s. A tta lo s.

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

an XXXIII. V. XII.. Ioan R mureanu. Prof. Ein Kirchengeschichte Studie. Studiu introductiv. ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice. E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER. cu aceea i limb . cit i în istoria întregii Biserici cre tine. 11 din colec ia.. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». comentarii de Pr. l sînd opere scrise. C o n c l u z i i : Din cele prezentate. 1903 (trad. '. nr. Martin i Grigorie de Tours.t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României). LAURENT. p.. .). reiese c Episcopia Tomisului.( B I B L I O G R A F . 573²599. putem afirma c Episcopia Tomisului .& .>'. . Ieronim. Bucure ti. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor. în acela i timp. Ca o concluzie general . 1904. V îf c w u : : . in MQ t ' J . care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. ‡ « i s it . rom. 3. JEAN DARROUZES. Ortodoxia. Ioan Casian. . a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine. n v -: . 1982. cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre. Pt ". Bucure ti. Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. p. 519²534 i XIV. apreciate elogios de contemporanii lor. iyo8 a s. altchristlichc omi. 1981. introduction et notes. în rev. Salzburg.) HAC. note i'. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe.. Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum. Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI. (voi... 49 p.‡ ² £ . Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore. t -l S » l Ua q '. Isidor de Sevilla etc». 1924. Paulin de Nola. în acela i timp. 361). ‡-‡ >»l . au activat i al i teologi de prestigiu. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte. Sulpiciu Sever etc. în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia». luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e. ca Teotim Filozoful i Ioan. j vr . trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam . p. traducere. prin Ilarie de Poitiers. XII + 768 p. 1891. Texte critique. într-o perioad de mari dispute hristologice. ) .'. ' d E r s "'\ '. ca Sfîntul Vasile cel Mare. i f .. la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat . tr i e vi . 117²135. Paris. 372 p. 1970. .viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . iar poporul spaniol prin Pruden iu.. Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea.reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. Coman. La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . Actele martirice.: T ' . PÂRVAN. Baia Mare. CARL DE BOOR. P rin i i scriitori biserice ti). ca Sf. poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin. . Das. 2. v i i v i uA'tîi '. Cre tin tatea în vechea Torni. 1931. Pe lîng ei. (Ioan G. III. Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei. V.

IOAN G. 63²83. 1961 i IOAN G. 1987. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique. nr 3²4. an XXXIII. 3. A. 61²85). în Dictionnaire de spiritualite.T. Ioan traducere de Prof. introduction. p. p. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI. Conlerences. 1977. 1. nr. Tesalohic. în «Ortodoxia» an.PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines». 1970.B. O. :u bogat bibliografie). Paris. 31²97). în voi. în S. în S.. Bucure ti. nr. an XCVI. în Klironomia. an. A. David Popescu. Paris. în G. COMAN. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei. 1947. 71²94. 7²8. 376 p. 1. col. CAPPUYNS. traduction et notes par Dom.. 327²353. 148 j EMILIAN POPESCU. no.i an XXXVIII. an. XXVII. t. S. nr.R. i extras). ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. în M. 3MAN. 403²415 j A. 1955²1958. p. 27²84 ( i în voi. voi. XXIX. XXII-e annee. HS-GALL!1AR<D. p. Paris. p. nr. p. 153²172. 437 AN POPESCU. 1969. p. XX. p. ancez «Les Scyttes». La patrie de Jean Cassien. 1975. IOAN G. Paris. Prof. COMAN.. p. 2. 44²83 i nr. an. Despre întruparea Domnului. 3. De la Dun re la Mare. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI. în B. XI. «Sci ii». Texte latin revu. p. p. Centenarul îisericii Ortodoxe Române. Jean Cassien. p.N CASIAN. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n. XXXIII. -12. nr. HENRI IRINEE MARROU. XXV. XIII. Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. nr. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie. . 6. 1979. 7. 115²123 (trad. an XXXVII. Jean Cassien. 337²361.19²27). Craiova. 1965. IOAN G. COMAN. t. 1. an. NESIICESCU. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia. nr.B.titutions cenobitiques. 1985. traduction et no-Claude Guy. în «Orientalia iriodica». 590²605 ( i extras).O. Vie et doclle. 1986. 588²596: M. 7²10. arhiepiscopie autocetal . JEAN CLAUDE GUY. 1981. 784²796. II. XXIX. i9( nr g²io. XIII. p. XXXII. 109 din colec ia Sources chre. 3²4. în Ortodoxia. nr.. rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. 531 p. Bucure ti. IOAN G. p. 1949. . în M. 189²203. BOL ACOV-GHIMPU. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes). p. BOL ACOV-GHIMPU. Roma. B.T. Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). p. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an. 1945. . 1974. p. Pichery. 3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului. 1937. _977 ‡ A.. III. NICULAE ERBÂNESCU.. COMAN. irice ti din epoca str român . începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul. E. EMILIAN POPESCU. 1959 247 p. în G. an. Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . COMAN. Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. an. 1980. nr. COMAN. în BOR. 1978. p. în voi. IOAN G. JEAN . 966²1026. 552²569. 5²6. nr. Introducere de Pr. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. 1984.. (volumele 42. Introduc-itin. 1975. (voi. OMAN. 1945. 1968. 31.. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien. P. Scriitori teologi în Scythia Minor. în Byzantidka. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N. 7²8.

traducere de Prof. Gheorghe Dr gulin. an.O. 3. 92²111. Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin . p. GHEORGHE DRAGULIN. Studiu introductiv i bibliografie de Pr.GHEORGHE DRAGULIN. 7²8. Dr. în B. 1²3. 1945. XXXVIII. p. nr. r M M- . .O. 1986.. 3²4. Jean Cassien Marseille. Nicolae Petrescu i Prof. în M. p. nr. Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. nr. an. XXXVII. nh "33 . 9²10. nr. âi. DUMITRU ST NILOAE. 680²707 i nr. nr. Episcopul Valentinian de Tomis. traducere de Prof. Dumitru St niloae i traducere de Pr. 1986. 783²792. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. 199²244. p. an XXXVII. lÄ p. p. p. în M. David Popescu. 391²440. 1985. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520). 521²539. nr. DR GULIN. 2. XL. C lug rii sci i. 200²212. Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. în M. Gheorghe Dr gulin. David Popescu. 1985. Prof. 5. în «Revue du Moyeu Age latin». nr. studiu introductiv de Pr. 1985. LXV. 1936. an. I.T. 5²26. Ieromonahul Dionisie Smeritul. 1947. Si biu. în M. Dr. în S. 5²6.T. 245²254. Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma. 1988. an XXXIX. 1987.O. în S. David Popescu. 24²6a VASILE SIBIESCU.. (extras din «Revista Teologic ». Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*. 11²12.. p.O. p. GHEORGHE DR GULIN i AUG.. nr. 'te nu'.R. 5²6. p.O. în M. nr. 76²125. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». nr. an. 182²205). p. XXXIX. 27²70..O. p. p. an XXXVII. Încercare de întregire bio-bibliograiic . Sibiu. «Ex/guus» sau «cel mic». nr. HENRI-IRBNEE MARROU. Prof.. IOAN PULPEA (R MUREANU). XXVI.v. 24 p. 1936. an.. 3²4.

ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n. Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon.jud. în rasului Gala i) i din alte p r i. icrip ii. mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a. Via a cre tin din SjCjthia. iar restul pe e metal (argint. Se cunosc. Teodorescu. pîn în prezent. iar restul de -fIstria). Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia. Callatis (Mangalia). scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. itate provin de la Tomis.IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis. Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin.^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV. Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909). Vasile Pârvan (1882²1927). os. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e. plumb. M. . D. sticl sau alte ma- . obiecte de cult i bazilici. aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI. în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul.*. str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin. bronz. metropola provinciei... mai ales pe monumentele funerare.. dut ars.

se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut . «Lumin -via ». dou hunice etc. solda i etc. unul este gotic. mai mult de o treime sînt grece ti. cu drep ii» (grece te. Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. «Simplicius. trec torilor. acum am ajuns printre cei drep i. magistra i. Fi i s n to i. Dumnezeule. o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute. Din numele întîlnite. Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii. Amin» (grece te). tot peatîtea latine ti. «Emanuel. func ionari. ofi eri. porumbelul. fiica lui Aedesius. Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. se elogiaz martirii. de cine m voi teme?» (grece te. de 51 ani. Tomis). probabil . «Pentru Theodule. avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». p unul. Tomis i Histria). fiul lui Casian. La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii. negustori. vi a de vie. restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis. cîteva biblice. afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit . Tomis). «Harul lui Dumnezeu. so ia me'a. «Aici odihne te Heraclide. se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. Odihne te-o. Chindeas i Tasius (Dasios). în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. avînd str mo i nobili.. ^p calcar. Tomis) . Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. cu noi este Dumnezeu». se. De HÎlJiL pa im ftlnr. «Doamne ajut » etc. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. frunza de palmier i altele. O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. «Ai mil Doamne». de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). Callatis). Aici zace. Tomis). IV²V). descoperit Ia Constan a (sec.‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine.Peste un sfert din ele sînt în limba latin . cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te. altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». «Pacea mea dau vou » (latine te)..

în care se afl cîte o cruce. aflat acum în British Museum din Londra. de jur împr. plac deji*to r-daracHaex& -4a.botezat sub fc^^. _iar__o inscrip ie tme-fCavarna. unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). i. Pe ea este Mîntuitorul gol.22 kg. în adîncitura discului. Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. figuri de animale. 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius». Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. X^fT^Tocupind toat adîndiscului. Obiecte paleocre tine. pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. ss(imum) episc(opum) nbstrum. Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. prea cinstittll riostru episcop. i patru Dane circulare. în m rime supraomeneasc . Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat .deÄcjidad. de i unii au t s-o dateze. . dateaz din secolul IV.eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. chiar V. admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ . a p^^ §x _fî^sec. Dup L unor speciali ti. f r anse de izbînd . încadrat de literele A i 2. între care i patru vase liturgice. cu frunze. în secolul II. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. înainte de anul 518. V I). Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. avînd de fiecare :îte ase apostoli. vase etc. Este din argint aurit. toate în relief. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. iconom. discul a fost dus de sau de bulgari. î Callatis men iona numele episcopului tefan. PtdîTsecoîud VII. cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. p s ri. alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. _Amjja). de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma. între acestea. ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor.

la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) . avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos. desigur Sfînta Fecioar M ria. avînd. unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. o . Ucrainean ). IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). din lut ars. unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912. probabil. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. Pe disc.în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge. iar pe cealalt .‡ al doilea este prev zut cu o cruce. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). în centru. Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei. Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine. La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor. pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul.S. De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. în picioare. trei p ezint interes p entru noi. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina. la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R.S. Unul din el e.în greutate de 50 kg. o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli. dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale).nral are ca reprezentare un animal. Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina. descoperite la Con aj^ â. iar c tre marginea interioar a chenarului. Se. Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te. Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV.tre i se pare unic pe un astfel de obiect. al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). probabil un miel. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec. la capetele bra elor ei cîte un pe te . desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas. Pri- P . Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg.

Ialomi a. La Luciu ² jud.cruce cu bra e egale.\ 11 ² Istoria B. cu o cruce masiv în partea su. în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz.R. .O.

c o m p u s d i n alt a r.. L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. . C on st a n a ) s . su b C on st an i u. .B u.logic dia»C on staata. Alta. Din pgefia od i ». ----------------------------------------------------------------------------------------------. cetate î nte m ei at de T raia n.el e ma i r e pr e ze n t ati ve .in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în . în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6. în c a re s.ie : pri m a . lax. i a r a ci n ce a . ele er a b azili ca d e m a ir mu r . dou a. > : J 4 : 4t ‡. care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e. de Istqrie_. ' . '" ² -~. pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e . n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m .. r o m i s. i a pa t r a. la intrarea unei ba-‡ -c lri.£ru ci_ cu_ sidef (secolul III). iar la. la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I. a fost d esc op erit în 1 98 9 . * ijU a -bfon z apar. _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu.galerie deschisa. t ( ' | . aur i argint din secolele V -^-V T._ . l a î n c ep u t u l se -V . In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or .C U Ig§ti).5 0 m. izili c i pa l e oc r e ti n e. = . nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei. Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja. « . d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e. situ at lîng m ar e. V o m c er c et a p e . \ .a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e . d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis. în l oc uin d. 5). der c date az din sec ol ele V ² V I. ‡ .L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 . înconjurat adesea de coloane. de sigu r.. fiin d cea e d i n D o b r o ge a. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi). î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r . U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui. a d ou a.. j le c ar e au s c o s . (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei ). a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d ..o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . o b az i l i c d e ci m i t i r . di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . p e l a 3 5 0 . d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi...iiia." : epotire i alte obiecte liturgice.. l a S îî f T t uî l i V I. totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci. o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ). s-a u d es c on a cu m._. La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 . . sus inul& de o colonad . î de bronz. pe u n a ie.a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce . A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * .

ba ptislteriul. D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale). P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli). vest i sud.j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. în M a ce d o n i a. cu tr ei în c p eri. de di men siu ni m ai m a ri. pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui. pe laturile d e n ord . car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m. ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . naosul. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. ce a m ai ma r e (33. N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt . tran septul cu crip ta i absid a.se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt .iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici. A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic . sau în for m d e T. A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r . ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m). în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul). în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) .7 5 m u n ul de alt ul. ridic at în se co l u l V I. 7 0 X 6. In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i. fa p t . fr î n gî n d u . s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. i ar c ele l ate rale de cîte 4 m. î m p r it în t rei na ve. Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii. dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m. 8 0 m ) . î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii.8 0 m X 13. dar i prin di m e n siu ni. care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu. i mpoitani Ä i p_en.si£iÄ]Viir. pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. od a t c u ba pti steriul. P e l at u r a d e v e s t . E ste. n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e.7 0 m). P rin arhitect ura ei. A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ». A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s. Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). l a d istan a d e 0. în tre n ao s i a b si d a altar u lui).D ob r ogea. D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os.

de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici. adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. sub Anastasie I. Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas . s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI. era una de cimitir (basilica alis). TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI. loua jum tate a secolului IV. f r narthex. cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. la r s rit (cu cript ). i secolele V²VI. O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre. în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur . M jjola^ rjn^j. odat cu Marcandni). în afara incintei. stria. avea trei nave i < tripartit.. alta în a doua jum tate a secobazilic . construit cel mai devreme în Constantin cel Mare. numit «forensis» sau «simpl ». ' " || acestea. martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298.q privatg palate romane. Ea îndeplinea func ia de capel particular . se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI. corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r. Una din acestea cuprindea i o sal drept' i.re unii au numit-o «bazilica dubl ». icea bazilic . dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». simpl ..în- f . ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine. cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est.. Deas up ra lor s e ta mas . ci nu mai o parte din moa tele acestuia. ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. AJfe^sj^&^âgLi. ‡ . C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI .u for?}_ narthex. S-a constatat. care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. JQ ( ^gwT Tm i i II. trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular . terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior.

prin ziduri. ia r s rit printr-o absid . naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral . m rginit de portice acoperite. Era pavat cu c r mid . ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ). A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la. In adev r.70²0. Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral). situat la sud. i nu longitudinal. s fi servit ca locuin unui episcop. avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor).80 m. în continuarea naosului sau a narthexului. Altarul. cea dinspre est ca diaconicon. . cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor. Zidurile sînt groase de 0. Ia Dinogetia. de mari dimensiuni. într-o a doua etap . transformat acum într-un somptuos atrium. Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu). Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri). ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. probabil la în ceputul secolului VI.tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it .|nceputul celui urm tor. construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. în sensul lungimii. la punctul numit «Bisericu a». în care se g sea i capela descris mai sus. botez etc. în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar. Prin latura lung de est. azi Garv n. Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane.ui se afla un pu . dat fiind importan a ora ului. terminat . Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . din care se scotea apa necesar pentru Liturghie. Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. sub împ ratul Anastasie I (491²518). lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L. In col ul SV al atriumul. în trei . cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite. Interiorul era împ r it.

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. 535 Justiniana Prima. o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . apoi alta în stil gotic. în cadrul «romani .P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. era situat chiar în fa a ei. horepiscopi. apoi Tesalonic. au in secolele IV²VI. care ar trebui ectuate aici. au fost permanente. mai tîrziu. N-ar fi exclus s . cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud. mai ales c ora ul Oescus. p e care arheologii . avînd un baptis-iou cripte.i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii.e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i. Timi ). jud. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. preo i. îl. in ei fiind oameni înv a i. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. cu l cae rug ciune i obiecte de culi. Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad. prin hirotonii de preo i i diaconi. care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. Episcopia din Oescus. S p turile arheologice. desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni. unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . trebuie . lica din Morisena. cu episcopi sj. pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus.i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. Peste ea s-au ridicat. Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii. prin sfin iri de l ca-. o biseric izantin sau ro manic.rene» sau «carpato-balcanice». autori de lucr ri teologice. apoi ceie nacium i Aquae. unde exista o veche .

. p. în Melanges Diehl. în «Cahiers Archeologiques». Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. J. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale.explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. JACQUES ZEILLER. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. p. p. Paris. Paris. în schimb. KONDIC et V. loan Casian etc. A. Paris. cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor. credincio ii erau oameni simpli. Edizione anastatica. V. POPOVICI. V. I. p. dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac . 299²304. IV + 667 p. unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul. Paris. Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima. Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. în «Cahiers Archeologiques». t. Totu i. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . La site de Justiniana Prima. acestea disp ruser din fosta provincie (can. 1948. Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines. 1911. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ). Bucure ti. în ce prive te portul (costumul)..) sau în alte p r i. Paris. vor fi activat aici o seam de horepiscopi. D. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. 1948. bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . R. unde se folosea limba greaca. 377²406) . pricinuite de diferitele erezii. De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. 6 al Sin. III. Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. 53²65. 1951. L'Eglise bizantine de 527 â 847. 1967 (îndeosebi p. La rîndul lor. Tsa- . PARGOIRE. II. 1918. 49²63. 1923. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). cum am ar tat. BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN. BOSCOVICI. IlI-e edÄ Paris. XVI + 222. III. 1930. în ce prive te preo ii. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. a a cum f cuse i marele apostol Pavel. ori. Roma. GRABAR. JACQUES ZEILLER. dar i din ofrandele credincio ilor. PETCOVICI. fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. 40²48 . Les touilles de Tsaritchin Grad. p. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur . trimi i fie de episcopii sud-dun reni.

Bucure ti. La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. 25 p. 7²8. AN LUP A. 1987. p. an.. 815²837. p. 1966. 1974. ALEXANDRU A. . 441²470. p. TUDOR. Ia i. i²lO. în ta.O. 65²70. + 150 fig. în S. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox.T. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. HANS-DIETER DOPMANN. 1979. 293²349. nr. în Miscellanea Bulgarica. 3²5. în S. nr. Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI). TEFAN. în B. 1968. + 1 h. I. nr. Wien. GH. Craiova. ‡matik von Justiniana Prima. 1962..T. p. . 264 p. 1987. }. an. 1977.T.ad. XIV. Justiniana Prima în lumina noilor în S.R. p. + 4 pi. 1976. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena. 70 p. COTO MAN. OCTAVIAN TOROPU. p. VI. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. XXXIX. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. EMANOIL BÂBU . p. Belgrade. 1. 249²311. 5. 469²485. 84²92. MUNTEANU. POPESCU.. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian . 1948. p. JDOR. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. Sucidava.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. arian. Dup moartea lui Attila (453). cu numele Trasaric. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. în urma incursiunilor lor. . Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re. din Transilvania pîn la Marea Adriatic .. au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava. în a doua jum tate a secolului VI. Ace tia au declan at. A eza i în Cîmpia Panonic . Se cunoa te i un episcop al lor. alteori. popula ie nomad de neam turanic.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. împreun cu slavii. Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . Uneori singuri. toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr . care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania. reprezentînd mult timp o for militar de temut. au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. avarii. originari din centrul Asiei. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. mai ales în< prima jum tate a secolului V. au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit. în urma lor. sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. hunii au fost distru i de gepizii germanici. în 447. au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. anul 567 de avari i longobarzi. în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. aTTTreP*"* cut. înfrîn i în.

una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7. înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . refugiindu-se la C onstantinop ol. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani. în ce prive te slavii.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna. descoperit la Odyssos. în 591. > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. Abia la sfîr itul secolului VIII. poate tot din cauza atacuivarilor. fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre. prin vechimea a e- . î i p r sise re edin a.e i-a prezentat-o episcopul de acolo. comanTraciei). izvoarele literare i arheolo'. Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII.nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . i . a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare. Un alt soldat. puternicul centru militar. c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian. vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI. Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima. prin sup erioritatea numeric . probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. care au crezut c este vorba de o retragere. avarii trus definiti\r Sucidava. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. E xpresia a produs panic între i. frate» (la Theofilact : retorna). Prin anii 599²600. avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. avari). dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. gepizi. J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . huni. s -i icvara din spatele catîrului. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. Ace tia. Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române. igra ia slavilor. mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602.

z rii i or ganiz rii l or. d ar î m pru m utat de la ger m a ni. D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n . de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui. de origin e sla v . D eci. m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii. î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. Äa vn . t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol. po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat . ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. c ar e a r m a s p e l o c . i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ».b i z a n ti n . cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i . F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit . î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . D ardania. se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i. ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. a ce e a di n sp r e a pu s. A a.a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii. cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m . î n ac e l a n . .s. sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior. a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . O pri m ma re² pen etra ie a.{ d i n ca r e . î n p arte. l o c î n a n u l 6 0 2 . iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i. care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r . î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . u n j u d e. j u p a n s a u c n e az . T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . pe c are l -a u c u c erit. D acia R ipen si s i M edi terr an e a. sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. f r a f o lo si i ele m e nt e latine. C u ti m p u l. D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ). u n e o ri ch i a r er e dit a r . i ar o a lt p ar t e î n s e m n at . în ac ela i ti m p. P rin a e zar e a sla vil or aici.

oare alt dat imperiului roman de r s rit. recunos-i imperiul bizantin. cnezate ». indiferent de originea lor etnic . prin unirea lor. romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re. La ace tia se ad uga u greci. rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac . care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii. în regiuiei de azi. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . a ezate mai de mult pe aceste teritorii. Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial. venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. în p rima jusecolului VII i protobulgarii. tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. ?ezarea lor în Peninsula Balcanic . unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . uniuni de ob ti. care formau . pu ini la num r. atît slavii cît i protobulgaî gîni. Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie. ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. la formarea unor state române ti.na tere primele forma iuni p olitice. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat. ‡a ia bulgarilor. pentru ca în 813 s asenstantmopolul. care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. în timui Boris I (852²889). a avut loc de slavizare lenta a acestora. cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi. C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor.a st pînitoare. _a_c zut într-o lupt . Dar în contact cu popula ia romanizat de aici. existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. resturi de goji Ite neamuri «barbare».a. dar fara rezultat.' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar. Cronica preotului leea ² Muntenegru .Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia). condus de un «han» (hagan). Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . în care .

Dup o scurt orientare spre Roma (JI. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav . a f cut studii superioare la Constantinopol. Îndat dup savîr irea acestui mare act. cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- . s-a___retjras.. originari din Tesalonic.___«_Ä Aici. Evanghelie. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului. j11i. întors acas .. apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»)."timp de'Cî iva ani. Ace ti doi fra i..i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit. de al ii. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop. Dup cî iva ani.ân . a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia. dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic . Culegeri din Apostol. a]un'g"ind comandant fl] armato]».-ace tia au ie it biruitori. a slujit în armata Dizantina. Fratele « w-ffi-ai mic. rn BulQt aria_Pup zece ani. Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar.66^-1169). prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). iar pe de alt parte. care ie-a trimis. dup ce a studiat în ora ul natal. un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif. imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin. fie pe cale pa nic . luînd numele na ului s u. siavi i popula ia autohton romanizat . Dup p rerea unor cercet tori. Metodie (n. " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. Liturghierul. Consfantui (n. în 870. P^jdjiJZJPMlS. c ci. Prin 851²852. 811). sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam. Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare. a introdus cre tinismul. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului.iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav . el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. ²²²~. în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril. fie cu for a. El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic». s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u. Psaltirea). numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn . Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav . 827). condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic». a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor.g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera. grec i ebraic.. slavi.

iar alfabetul lor. El st la baza alfabetelor unora. care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei. Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia. ‡e anul . bulgar . Alfabetul este mai simplu. sub numele de Chirii. traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german. Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus). glagolitic.au Evanghelia glagoli i. care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. unde st incipele Kocel. cu 43^jia_£Bm»e-.. Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor. Constantin a i cele ve nice. a 1 4 februarie 869.V U -A 1 V J ve). în Crimeea.. care sa dujitori ai Bisericii morave.--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina. care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. Reîntorcîndu-se în Moravîa. precum i de români. dup ceT^U sJarT^impinainte. T . la Roma. au numit pe cei .§58. din alfabetul . desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^. Boemia i Panonia. a fost nonahism. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei. sîrb ." ecînd la R oma. In 867 s-au îndreptat spre Panonia. ucrainean .go inrUi^rrmj nul 863. cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia. a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -.din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici.glagolitic. care se împ otri- i . creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave. au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8. intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur.67²872). ile slave moderne : rus . între anii 863² e au tradus -noi p zti. pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad.§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. pentru specifice limbii slave. auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt. Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic .

1018 Va ii II².C. devenit apoi Dristra). A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i.qL. care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. iar în . s-a des vîr it slavizarea bulgarilor. prin secolul X. în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie... Pentru bogata lor activitate misionar . expansiuuQ._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes. el a i a ezat capitala la Preslav. ajuns_episcop la Ohrida^Constantin. Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. în 893). patriarhul din Constantin0p.-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi . precum i în nordul Dun rii. a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri. au__fo cucerite. Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi».vea la introducerea limbii slave în Biseric .fidPIUâJlLJR1 1]] acesta. La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ). cultura slav . fiul lui Simeon. creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re). iar dup 984 la Ahrida (Ohrida).5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4). înceteaz existen a statului bulgar. ~» partna-.P. care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate. unii dintre ei. acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima. In anul 971. Mji. Kaum. Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893). s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n . "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare. 927).u 1 gar\f{Jp a-?. Bulgaria.j. Serbia. de. Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav». Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- . în felul acesta. Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor.^Œ" teritorial .--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris. partea r s ritean a Bulgariei de azi. ajuns episcop la Preslav. între carey Climent. De aici.Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia. de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum.bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc. precum i Dobro gea noastr . pe p mînt românesc. Sub arul Petru (927²969).. Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor.«.\ .Rpn<?pan 1 -a. Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie.

Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. îitul bizantino-slav la români.arhiepiscopal bulgar. cu ierarhi de neam grec. în felul acesta. Panaitescu). n-ar fi îng duit acest lucru. Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri. Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie. iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. as de ei. Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . i care i-au asimilat. Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. ca form superioar de manifestare spiritual . a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . c ci regii catolici ai Ungariei. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. P. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. adic la sîrbi i la ru i. ca i episcopii latini din ilvania. Panaitescu. Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. i nu limba în eleas numai de autohtoni. ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. P. A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. sp re vest i sp re nord. Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar. în spri-tezei sale. >up opinia profesorului P. aducînd. chiar i dup încre tinarea lor. Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. din centrul cultural de sslav.

M . d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. -. O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re.j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^.a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B. c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. ' < . d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i. h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav . P resla v.a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i . în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci. D e al t f el. x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia. D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8. R il a et c ).e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . N u s e p o a t e a d m i t e c s . fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor. cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii. e vi tî n d c e l e d e a p u s. Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » . î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i. X V III). a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»). F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. n . Ist ori c ul m o r a v J. pre cu m i a alfa betulu i chirilic. U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e.flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e).b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi. ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o. D ri str a. D acia.ge r m an ic d e ac ol o. afir m . au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve .R. p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or . D e fa pt . ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e. S t re d o vs ki (se c. î n n ord u l D un r ii.gr. ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei. e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i. a d i c U n g ar i a d e a zi.O. i D al m a ia». G. ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d . n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia. de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i.

în rile locuite d e ro m ân i.. resiglez a. d at orit st pînirii bizantin e.cace. ceh ii i cr oa ii. li m ba ofi ci al a f o st cez . A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . de i de ori gin e sla v .ftduceifi. ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po.a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc . 5 99 ). p. 1 97 8. c c i s . a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at. nec on fun u m ea sla v . î n el e s. i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o . n r. prin latinitate. s . fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz. î n > u n rii. R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v. în A n g lia. (D u mitru St nil oae. L a noi.a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. folosea ea îns i în eulUil ei. D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e.. iar pri n ortod o xie. a dic în ro . X X X . în li m b a vo r bit d e p o p or . p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e. .anî. m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia.d e l a n oi . 4 . r e sp e cti v « bi za ntin » . u n i i p r e o i su d . N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . . au ad opilt li m b a latin . fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a. i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ». In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in .b u l g a r al A s a n e t i l o r . în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa. j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l .din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi. R o m ei. Prin intr. i a 3. ca i m a i în a in te.a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u. an.1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei. _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». d u p c u c eri re a n or m a n d . ad ic germ an a. in fl u en . O rto d o xia. un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . P ol one zii. In fe l u l ac e st a .o. nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ». r î at 'î i m d f a p t u l '. d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e. d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 .

m olitv ( m olit va). felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. pra znic (prazdnicu). m olitvelnic ( m olit viniku ). pred oslovie (predislovie). st ra n (str an a). a sfi n i ( s ve n ti ti ). S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin . post (postu). a m ilu. precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). . d ver d(d viri). car e au r m as pîn azi. t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a. m irea n ( mir en inu ). înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) . ( m o ti) . îrc o vni c ( r ko v m i îc u).( B u n a vestir e ). stare (star e i. pre £QjL-(prestoli).sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . cea slov (ceasoslo vu l). în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e . a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ». A n u mi i t er m e ni d o g m a tici .² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² . a. ut re n ie (ut ren ia). pri n ritul bi z an tin o. star i). pra vil (pravilo). D e a se m e n e a. nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). V o vi dcnie . vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). Ji pi cjti p i cu ) .K I U . a ispiti (ispitat i). od jdii (odejd a). a.----------------------. stihir (siîhira). St reteni e (întî m pin area D om nu lui). pra pur^ (praporu). PZ £J22Y. a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- .‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi. so b o r fs b or u ). P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare.(In trarea în B iseric ). car e p ri ve sc cre di n a. sfîntjj>viati). slujb (sluj ba). T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i .- « IS E . litur gici . stih (stihu). in oQ Sl U. jer i (jr tva). a. a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ).Prlnni'? (propovedaniie). Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). sti h o a v n â ( sti h o vi n a).I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. d in po kr o vu ). projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ).| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. pro hod (proh odu). a isp i (uspasiti). a se c i (kaiti). din pogribaniie). Maica Precista (bul. sfe tanie (osvia teniie). vece rn ie ( ve c er n i a ) . poma n ^ (po m en u). î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. sla v. fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a). cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie). sla yjL (sla va ). a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . troi (tr oj ka) .~ micenicuT fV mu ceni a). maica. d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . preacista).i~ ~ trm iovât i). ta in (îaina). a tî rn o si E o n o s a ti ) .

d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a. lî n g P l o i e ti. exa rh .a. chiv o t. p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli. : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e . n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e. "sc him ni c. mitrop olit. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1. [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ).bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I.c ult u r al ». l a B u c o v. în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». m etoc. egu m en . S i n od u l V I e cu m e n i c. a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice. Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). n u m i t i t r ul a n. pa ra clis." rhiereu. at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . p oti r. p e care ei. siha st ru . A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o . î if. î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d. S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7. a n ti m i s. sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t. at e st at e d o c u m e n t a r . c ci :a. e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti. for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ). la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext. c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin . î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r. s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s. cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l. ci nu ma i m e m b rii clerulu i. care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). la rîn du l lor.b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a. P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . i di n s e c ol u l a l X -l e a. iero m o n ah . t ra pe z . s . care a re stit u i i c o a n e l or . D e p il d . . cu disp ozi iu ni disciplinare. p ro ld. di sc. ci i o i e r a r h i e a sc . o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . le lu aser din B izan . fi e d ir ect d i n g r ec e t e. m i r. h or e p i spr e o i. D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i. în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i.

Si n oa dele ec u m en ice i l ocale. cu riscuri. In a c el a i ti m p. m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei. c ee a c e est e d e n e c on ce pu t. c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c . ace ste pr o bl e m e. a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. 2 ). A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii.o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur . în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) . a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ). cît d e pu in . ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r . !^ ^ V i l---.s l a v o . n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n . trebuie s a ve m în vedere faptul c . T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii. d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e. pe car e n u le . c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e. t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o. d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti. a art ei c r e tin e. D ar . în B u l g a ri a d e a zi.pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ».a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi . a m o a t el or etc. d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. III. C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri.X I 197 A poi.^ ii^ ^ K J l ^ r . ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii. D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e . în secolele IV ² V II. prin ca n o an ele l or. cu pri m ejdu irea vie ii. B an atul. de cin stire a sfin il or. o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ). de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . d e n oi l e sl u j b e. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l . precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult . a ic oa n el or. D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i.b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e . I Ti m .

cu ort i fi cate. l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on . cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. a bu lgar ilor.r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. ca i a sî r bi l o r . d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. e d e al t p ar t e . A ce st uia îi vo r fi d at. c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or. p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc . B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . cn ej i sau voie vo zi. D ar. s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t .apt e î n a i n t e. cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. m a i a l e s î n t r e a n i i 1. avîn d în frun te d uci. cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar . f r ca a ce a st a on l m u . p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. c u lo c uri în t rite. pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. > g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. cr e tina i cu ase . d u p 9 7 1 . D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or . ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare. î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p. iar r o m â nii. l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i . o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . în cre tina i al » î n 8 6 4 . ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . cu bi serici. t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a. ?area de episc opii slave în su dul Du n rii. d a c n u c a e pi sc o p . du p 86 3. î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . s . î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II.i ai b a. n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e .

pr oba bil în pa rt ea d e n or d . a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c . c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. . S erda riz . br.G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia)." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a. lucrat d in bron z.a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l. d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m . ^ ^ o d e y fi .G al aii (sec. 1 n H Sucea va. Secuiesc (secolele V I² IX ). V aslui. In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I).«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine. c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu . O T8 amen fatft. la Poian. vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. Fu nd u Her fci -B oto ani. Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i).a u d e sc o p e r i t . en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc. svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i. P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e .4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt.V a lui. de tip sirian.G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z. d e tradi ie dacica.a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ . d i n r o c v u l c a n i c . d i n se c ol e l e I X ² X I I. V III ² IX ). De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn. t oat e în ju d. s . M rtu rii arh e ol o gice cre tin e.S roi c g m .Y. A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a. T lîng T g.a. tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e. or ^ de gr o pe rite la . P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t.V a sl u i . î n M o l d o v a . amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la . M u rg e ni. în ati t u d i n e d e o r an t . descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV. """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z. v a se d e lu t lu cr at e la r oat . P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . în zo n a N i cu li el . P o d e ti.ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci. i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l. ^ Ji " " """"" .

1963. . r i l i M e t o d i e : FR. L'Evangelisation des Staves.P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. fasc. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . 1923²1926. N. huni. nr. BOGD AN. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. dac el n-a avut a ez ri temeinice. cumani i i. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. MILAN ESAN. p. XXXIII.. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. nr. Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . Saints Cyril and ' Rom. 1918. Bulgarische :. 1970. VIII + 246 i VTI + 360 p. în Byzantion. 23. D. ENRICA FOLLIERI ² I. 235 p. 470 p. LUBOR NIEDERLE. 1963. îndruma i uscopi sau horepiscopi. din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. 11²12. (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. 201 p. voi. 3zig. DVORNIK. 1196 ASTO. 1961. XIII. Koln-Graz. 1²3. 59²83. Hattiesburg-Mississippi.te de lemn. Manuel de l'antiquite slave. 1964. Sofia. MICHEL LASCARIS et A. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine. An introduction in the History ol the Slavs. BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. 1926 {reproducere : Academic Internationale. p. Ies Slaves. The Entry of the Slavs into Christendom. MICHAEL LACKO. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. FRANZ DVORNI . F. 71²106. Geschichte der Bulgaren. t i n a r e a b u l g a r i l o r : V. 897²914). unguri. s. ZLATARSKI. Cu toate acestea. 1933. DAMIAN P. în care slujeau preo i de neam român. prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor. 19G8 (extras). c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate. 863²1963. T. pecenegi. Mefhode. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. Byzance et Rome au '. bulgari. geivari. 1970. + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) . ara Româneasc Idova. . în Rcvue des etudes slaves. Paris. DVORNIK.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . . (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. iar mai tîrziu. Traduit de l'anglais par avlevski. de i în cult s-a introdus veche slav . La date de la conversion des Bulgures. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. 1963. perioada respec i-e toarte pre ioas . MIH IL . Ia diliusion . 1965. Tournai (Belgium). 1. 1963. X. Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813. Les Slaves. Tradi iile cirilometodiene. P. Tesalonic. Cambridge. m. 1964. X + 182 p. 1969). X + 443 p. VIII + XXXIV pi + 2 h . cu ora e înflorii st pîniri întinse. prin bisericile . Cyrillo-Methodiana. p. în The Slavic Review. în IV. DUTHILLEUL. -15 . Paris. p/l05²211. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. Praha. G. slavi. social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. ANGHELOV. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. DUICEV.

BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. în voi. IX. 311²322 i în Opere alese. s.s. ed. 67²70. 1968 (extras). 30. 1967. Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. n. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie.s. MIH IL . nr. E. 3. 2. Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. M.. La culture Bratei et la culture Dridu. (îndeosebi p. Elemente slave în limba noastr bisericeasc . p. 1978. Acad. an V. Bucure ti. Sacerdo eanu. nr. De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?. LXII. XXIX. 261²296). (cu 102 plan e în text).S.O. p. în Memoria Antiquitatis. A. . I. t. nr. TURDEANU. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. 269²287. Secolele VII²X/U. în Danubius. 1972. . 1971. an. în L. 2. 1971. 145²162. 17²31.L. 1986). 83²102). Ia i. 1979. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. 1986. Miinchen. I. PANAITESCU. 398 p.. 1. 1959. P. (îndeosebi p. 2. p. 1971. GIIENU COMAN. p. p. III. A se vedea i I. GHENU COMAN. în Ortodoxia. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH. CHIRI CA. p. p. 1958. în voi. p. Piatra Neam . MIH IL . Bucure ti.1971. ( i în voi. Donni. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român. 353²358 . ed. 185²201). Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. Bucure ti. 585²594 j ILIE B RBULESCU. PÂNDELE OLTEANU. p. Bucure ti. 259²262. ed. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. VI. Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. p. 227 p. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. V²XI în SCIV. 161²195.hiril i Melodie. în Dacia. 238 p. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României. nr. N. Bucarest. 155 p. CHIRIL PISTRUI. 97²128. . TEODOR. an. Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. 1947. BARNEA. SZEKELY ZOLTAN. 5²18 j N. p. R MUREANU. 1978. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI. A. Bucure ti. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. DAN TEODOR. 1962. 1946. 1966. în Dacia n. p. Bucure ti. I. Începutul scrierii cirilice in Dacia. p. Istoria limbii române. 67²97. II. 21. 15. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. V. Studiul lexico-semantic. 479²497. voi. 1962. 75²99. EUGENIA ZAHARIA. Vezi i H. în M. se adaug : AL. p. Bucu re ti. Papa Formosus în tradi ia noastr istoric . XIX. 3²4. IO AN I. Tesalonic. 1975. 1922. în rev. 1921. Vechiul stat bulgar i rile române.. 356²359 .R. Bucure ti. Bucure ti. Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure . nr. Bucure ti. nr. CANCEL. IOAN M1TREA. Opere complete. 1964. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?. Bucure ti. 169²196. ed. 36 p. MIH ESCU. Craiova. 223 p. 3²4. ROSETTI.. B NESCU. Omagiu lui Titu Maiorescu. Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. Pe lîng dic ionarele citate la oap. Limbile slave meridionale.A. G. în SCIVA. ed. G. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C. p. P. 9²77 . p. 1947. 1969. III. (An. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea. 97 p. II.. 15. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene). IV. 1970. Lui Ni colae Iorga. an XCIII. p. Arhiva. PÂNDELE OLTEANU. Arta cre tin în România.. III. în MMS. BOGDAN. 3²5. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I. în B. împrumuturi vechi sud-slave in limba român . Bucure ti. 1900. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. p. Gala i. II.. în «Romanoslavica». Sacerdo eanu. 1960. nr. p. Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti. an. XXIX. 283²411. în voi. 1981. tom.es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie. 1. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. Omagiu. în voi. 1968. P. Bucure ti. 1968. Ia i. Rom.. OCTAVIAN M RCULESCU. B NESCU. Introdu cere în istoria culturii române ti. p. an.

In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice. popula ia de aici a fost dislocat . valachus sau vlachus (în maghiar olâh . ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh. ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. asumîndu. din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i.i con- .. ii din sudul Dun rii. în izvoarele latine este ' forma blacus.în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos. cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte. de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic . cuprinzînd loromâni sau aromâni.II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV . Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor. partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte. aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi. ^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah.zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu. în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat. Cu timpul.

t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu .'. d e p e l a 1 1 5 0 . U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm.^. în gnul 109'4). în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ).-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m. intjjjj A gj .d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c. î n e vu l m e d i u .i i : i Ru melia. c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â . V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r . cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei. Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a.mele jj> udil . M oise. DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi . F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa.du cerea patru fra i : Da vi d. Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor. avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri.lt*"l wi liaii[. Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i.'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ). Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a.vest ale P eni nsulei B alcan ice. Ar on i S a mu il.R iit" T iifl O h r i d a . n or d i c i ap u se an . Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic . Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are. r o m â n i i ( v l a h i i ) su d . Dintre ace tia.. a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j.J^iar^la sud pîn. cher van agii = c l u ze. ' cu inutul M oglenei i localit ile : .ilui DdlLBHPflIiiftus).) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8]. ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/. înt re S aloni c i M un tel e Ath os. (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea). fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola.cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi . In an ul 10 66 a avu t loc o m^ . P r i mu l e r a c el su d i c. c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d . Tîrnovei etc.

Odat cu aceasta.vlahi». sub amuil. iperiul vlaho-bulgar». c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului. Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. ucis în 1196. ucis i el în 1197. Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i. reprezentînd. Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. Capitala era la Tîrnovo. cam 4 0 de documente . care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei. ca i pe timpul lui Justinian. i un însemnat rol politic. vlahi negri (numi i de italieni morlachi. Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar».le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. supranumit Calo4 *97²1207). români din a Tîrnovei. Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927). nul conduc tor al noului stat a fost Asan. la un moment dat. La 8 . dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru.jS?!). cunoscut sub de «statul As ne tilor». în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat. o însemnat putere economic i militar . Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes. : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac. cud o soart glorioas . Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni . i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen). cetate situat pe riul Iantre. Pendistruge. intui de nord al Mun ilor Balcani. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit. Nevrîncl s p r "aceste regiuni. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei. cu capitala la Ohrida. dar trec toare.

. încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare. To i contemporanii. Iugoslavia. statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar..3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida. fie cronicari bizantini sau apuseni. într-o impresionant unanimitate. pe cînd asedia Salonicul J1207). Cavalerii apuseni. reducînd-o la rangul de arhiepisco- . fie osta i. Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri.âcujtJirap. Dup moartea acestuia. pleca i în cruciada a patra. la Tlrnovo.^ au fjj( jyjg|gi.257]. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra.OUin. In scurt timp. Albania i Grecia. nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui. iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia. Ee^^. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului.Jii5 .noiembrie 1204.9²1. care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi». Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni.aiXQ. s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu. ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum». unde i-a sfir it zilele.020. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria. Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii. ca i papa i regii. cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql.l primar aljseiilLdjn uim . trimisul pjapei Inocen iu III. apoi fratele s u.. c lug ri i negustori. cardinalul Leo. a ajuns la ciocniri armate cu el. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum). cronica german a lui Ansbertus. Acesta. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J. au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204).§t ucis i Ioni . Dintre urma ii lui.. vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor. Câliman II (Ig56²1. Prima dateaz din anii 101. cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&. Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni .

Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. «Byzantinische Zeitschrift». afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov).dar tot autocefal . ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. în Iugoslavia de ast zi (al ii. Dinjr. Astfel. Pbpescu. adoptat i de .. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti. Theodor Capidan. dat în mai 1020. 'rin aceasta. de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia. do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. deoarece el avea ui «s ia de la ei. a 24-a. La cererea arhiepiscopului Ioan. Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî. Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. a a ezat p e arhi copul Ioan. cu Vranovici. p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud. ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. de prin secolul XIII. care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. Niculae'M. prin de-a doua diplom . . 256²257). afl m c ultima dintre ele. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat . p. al ii (N. Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria._ . în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop .-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin). era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov).orii Mihail Lascaris. I. 1892. împ ratul Vasile a restabilit. Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek. j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea . în locul patriarhului David. i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii. dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi. a ezat pe i de sud. Unii istorici români (D. Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. x 3iscopia vlahilor.

* D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u . bin e d eli m itat . C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i.eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii. me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n . cu " V îii e.ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». ci a u fo st p st o ri . i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i.. C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic . c res c t o r i d e vit e i c r u i. din tre c ar e d o u er au p e D u n r e. U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial . x eg. asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n .___ .. c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae. N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii. . cu oa m e nii. poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ). î nfifri ati r~ î p 12 19 jie. spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h. T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân . C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici. la B el g rad i B ra n ice vo ). D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc . p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an.iU n JL erin. fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a. cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p . cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c. S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a. er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e .--rtr .^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p .a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc. S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac .

fii n d î n rîrn o vo. ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion.L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. d a r i î n f a a r s i . c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . p r o b a b i l t o t u n vl a h . F cî n d u -se î m p ol îti c . ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. D up întem eierea st atului l o r. P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii. i a r Ion i . iar pe arhiepisc op ul V a sile. l a R o m a . 1 ^ 3 5 . P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :. e xisten t i a zi . î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . d e c i B i ser i c a r o m â n o . ca «pri m at ». c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i . .a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) .b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . iar c or K tt M t b ri f^i i ei. au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia. -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e. a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I. D e a c e e a. î n c a r e s. ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r . d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o .b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o . ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i. C u t oat e ac est e a. In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i . r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a . P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 . i vi a a m î n sti r ea sc . titl ul d e " ». c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. pe at u n ci Ioa ch i m .

a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. bu lgari i sîr bi. a g hi o gr a fi ce. B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. . O m cu o al ea s cu ltur . 13 81 ² c . cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie. Iva n i m a n. fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ). iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri.K. E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . 1 40 1 ). c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii. i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc . ulti m u l pat ri arh d e ai ci. co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie. c o n d u s d e fi u l s u . su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v . c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d . P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit .37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o.o. u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol. j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st. A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. Ivan S tr a ci m i r. La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i. In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e. în a n u l 1 3 9 3. exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i. C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari. A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a. î n ab se n a ar ul u i. jjij. i altul cu c apital a l a V idin . N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i. D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a. d o g m a tic e.a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m. pe teritori u l rii n oa str e. e co n o mi c i cu ltu r al.

Studiu din nismului balcanic. 135 p.²XI. limb . 1979. Bucu68 p.< TEODOR CAPI-ioromânii. GIURESCU. 980²1250. 1976 (cap. Elian i N. SEXTIL PU CARIU. + 3 h. L'empire valacho-bulgare. Bucure ti. ÎORGE MURNU. '. Bucure ti.. publicate de Al. 75 p. scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol. s. VII. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. G. 277²308. în se<.upritor.S. TEODOR CAPIDAN. au fost mutate acum în ara Româneasc . MURNU. propria lor via bisericeasc . Bucure ti. în An. P. 1942.. c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut. 224 pv . A. XXV . Cluj. . Rom. s. în ara Româneasc i Moldova.[qar de la Vidin. 1959. istorie.. t. Etnografie. Studii istioioicure ti. 1 A s a n e t i l o r : A .. De nte. Vlahii i morlacii. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca.I. Te(ucure ti. P. An. P. 1934.S. M. Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat. BANESCU. TEODOR CAPInoromânii.1 Cluj. IV) . societe. 1918. Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. Studiu istoric dup izvoare bizantine. Bucure ti. CONSTANTIN C. III + 531 p. SILVIU DRAGOM1R. Dndon. D.1 h. III. O problem de istorie medieval . Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). I²IV se ocup de vlahi). uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român. SILVIU DRAGOMIR. 398 p. Acad. (Discurs de recep ie la Academie) . geolaine. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . 1926. . 1919. In urma cotropirii acestor dou state. p. Romanitatea ucure ti. Bucure ti. în «fleue». p. la Arge . preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii. 303²311. t. 274 p. voi.I. Istoria românilor din Pind. Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. 1891. III. Moa tele Sfintei Filofteia. t. 1913. XI²XIV). Bucure ti. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P. 1936. 1969. Institutions. lemoria lui Vasile Pârvan. N STUREL. XXVI. Acad. intini (sec. BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU. 1925²28..crearea ' statului Asane tilor (1185).. via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. N.(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. p. Bucure ti. U. 1943²44). n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC. SACERDO EANU. M.. ANU. Epir. XENOPOL. La Peninsule Balcanique. în Byzantinische Forschungen. unde i-au continuat c rtur reasc . aduse de la Tîrnoin.. Introducere la istoria culturii române ti. XVI + 360 p. 230 p. Rom. \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu. Vlahii din Calcidica. erban Tana oca. numerici au fost pref cute în moschei. Paris. 68 p. 47. 3 voi. 4. Bucure ti. 1924. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri. Macedonia..

în «Etudes slaves et rouma/nes». 1971. Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec. ST NESCU. 7²8. XXIX. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor. DOBRESCU. 11² 15). 1984. 3²4. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. 9²56. M. 1980. 3²4. Bucure ti.O.R. 7. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. XXVII. BR T1ANU.. nr. 457²460 ( i în voi.R. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan. Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393. 29 p. 543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). în voi. 66²78 . III. 1948. 1984.T. Cern u i. în Revista de Istorie. N.93 p).O. s. Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor.A. u i:. an. p. 1981. 1942. Istoria vie ii biserice ti a românilor. p. BORISLAV PRIMOV. Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique. 1905. 1968. XI i XII în ^Convorbiri Literare»..) . an. în B. 1966. tom. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar . NICOLAE ERBAN TANAOCA. p. nr. an LII. t. Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. Bucure ti. 1906. în Revista de Istorie. p.. p. an XVIII. Bucure ti. p. în B. IULIAN MICULESCU. Bucure ti. 181 p.S. 1297²1312. 246²258 . NICULAE M. IULIAN MICULESCU. GHEORGHE I. M. 3²4. E. Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo. CHIRIL PISTRUI. 1989. Culegere de studii. NICOLAE ERBAN TANA OCA. EPIFANIE NOROCEL. p. DOBRESCU. în M. Rom. p. GYONI. Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. V i a t a b i s e r i c e a s c : N. R scoala i statul Asane tilor. p. Bucure ti. 123²151 ( i extras. Coordonator Eugen St nescu.I. an Cil. 1934. p. SIMEON RELI. în S.O. I. în B. POPESCU. tom. 49²80 (cap. 146² 159. Acad.* '3 ' . 1942. 651²674. NISTOR. nr. 1944²45. VI. nr. nr. p.. p. 128 p. Budapest. în An. 1972. 33.(1943). p. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles. în RESEE. 3. 575²576.. Preo i de mir adormi i în Domnul. 201²209. XII²XIX). *Imperator Bulgariae et Vlachiae».. 1943. p. Cil. 4. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. 129²168 jl ION I. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. Un episcopat românesc în sec. Byzantinovlahica I. 1²2. an XVII. nr. p..' . Bucure ti. 34. 148²159 i 224²233. 1946. 1980. As ne tii).R. Bucure ti.

. p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei. pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei. . Venind din sudul Ucrainei de azi. la rîul Lech (955 ). Din expunerile precedente am putut constata 3. O prim m r'onstituiQ._Qignica rus de la Kiev.III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor. a Magistrului P. au d at p es te o 3 româno-slav . ba chiar i a i Germania. care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic. Alta este Gesta.le VI²IX sînt foarte s race. f r îndoial 7~un cleric. care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo». privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). lingvistic imic. ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX. în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor. în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic . care i-a scris opera prin 1150. iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor. care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic . numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). sub c'ondui Arpad. Hungarorum Ungurilor). în imp eriul bizantin. Magistrul f.

pe urm . dar rezisten a lor a fost înfrînt . & c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui. Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve). ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure . bulgari i români. Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea. care a fost apoi cucerit . ce pozi ie^social a avut. : con dus de «ducele» bihorean Menumorut. ar cunoscut prin «bun tatea» ei. Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). a pornit cu oaste în Transilvania. cînd a tr it. Some i Por ile Mese ului). Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost. a operei sale).luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. format din români. concentrînd oaste numeroas pe Timi . : centrul st pînirii sale politice. locuiau acolo'slavi. în sfîr it. p este «români i slavi».i ap ere ara. dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis. . unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi.habitatores terre illius.. . apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son. H. ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania. i al ii îl identifica cu Petru. Atunci Arpad se împac cii Menumorut. în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic .dar i în alte ri catolice ². cu care au purtat cîtev lupte. essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»). Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. Al doilea voievodat era al lui Glad. care este valoarea istoric . condu i de «ducele» român Gelu. La cererea lui. ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat. în Banat. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). prepozit în Alba Regal .. Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela. care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane.e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). bulgari i pecenegi. între Mure i Dun re. Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi. Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au . capelan al cur ii rege ti..1a rîul Alma . i acesta a încercat s . înclin m spre prima ipotez . al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma. în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism. devenit episcop de Agria (Eger)..: lui Menumorut.

ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I. car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt. Ult r asi l va<C >i l va n a. r egel e Ungari ei. af ar a st pî n i r i i l or . d e zvol t î n d u . ca S t mar u l . a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei . s . ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i . Or )îca.i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. a r a Z ar a n d u l u i . un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui . «de dincolo de codri».mâne asc : ar a B îr sei . Iu l a.s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o. E r d e el u. d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i .a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a. exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei . u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». E r d el eu .e t er u l u n o r e x p e d i i i . c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s. ar a Aml a ul u i. ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast . car e i. Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at .au p st r at .a c e s t or a. a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . e gu l u i . din car e. ar a M a r a mu r e u l u i et c .P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V . i i Ge l u. Cu vi n ul .² X IV. a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou . i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. lîn g Al ba î l gr a d. at e st at e d o c u men t a r î n s e co.a u r e f c u t d u p r e . put er ni c e ur me de aut o. B i har e a. î n pr i mi i " ol u l u i X I. prin 100 2²100 3. sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i . d eo ar e c e n . c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². d ar i st r ui ser i un el e cet i . c od at e l e t r a n si l va n e . i ar î n cel e Gyul a.i st rî ngeau i o t i . R mî n î nd pî n . cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ». pî n t î r zi u . în accep iune geografic . xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ». dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i . ar a F g r a ul ui . E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana.

cu care între ineau rela ii diplomatice. kereszteny (cre tin). în secolele XII²XIII. fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) .vea curi. De la slavi au luat: kereszt (cruce. Astfel. iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox). pogâny (p gîn) . vecsernye (vecernie). iar la începutul secolului al XUI-lea. voievodatul.a. din vodocrest. Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul. Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor. de obicei. românii). au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii. sînt întîlni i ini ial în Bihor. p e locurile în care tr iesc i azi. la hotare. Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. apoi. angyal (înger din gr. comitatele regale (de pild . grecii. care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). erau a eza i. apoi sîrbii. vizkereszt (boboteaz . me te ugurilor i comer ului. la început. E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. Karâcson y (Cr ciun). numele zilelor i . de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. în sud-estul Transilvaniei. Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic . Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor. O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. Paralel cu ocuparea acestor teritorii. de i vorbesc limba maghiar . keresztelni (a boteza).). szerit (sfînt). din krest). luat din str românescul ap boteaz ). în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. pe Mure i pe Tîrnave. comitatul D bîca este amintit din anul 1164). pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. fie de la vecinii lor armeni). au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. Luptînd în avangarda o tilor maghiare. regii Ungariei sau folosit i de secui care.

P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e. . D e pi l d . In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ . se s er b a î n i a n u a r i e . arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). i rec s torirea. din ju rul anului 12 00). c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i . d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e .n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r. s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii . i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ). > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i». f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st .‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai. p st r at. nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e . M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . a s e m en e a l u i In d r e a r e a. s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al . S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii. ca în B i seric a O rt od o x . . D e pil d . a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l .iil o r . t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. î n z i d e i. ve n i t d i n B i z an . d e as e m e n e a. su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ». in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u . ci lu n e a. c a r mî n t.

au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. ci r o m â n i. ). c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc . î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r. L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i .sl a v . IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . « T u r ci a » ). ) . n . car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat. A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . n . n . N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. A st fel. a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . ca r e. N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o . a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). f r s ai b o re ed in sta bil . ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » . na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II. r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i. inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. D e al tfel. vestit pen tru e vlavi a sa. între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. n. M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri . u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial. In ianu arie 10 28 . In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n . i a r ar a l o r . K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr .

su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3). el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. a se m en e a. i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t . C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i. Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r . E ger. toate itin. so ra u nu i prin ci p e po l on ez.) i cin ci aba ii ( mîn stiri). D u p sfatul libe rt i A d e laid ei.a n. W a j k. su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei . a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. A p o i. C u t o a t e a c e st e a . IX ² _ . s . R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an. A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I. D i n s ec . a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. ceh d e origine. u na la . î n vî r st m a t u r . P ecs. su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i. jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I). G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). V âcz. fie de e pisc opii sud -d u n r eni. In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». a d o u a l a C a l o c e a . fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I). so ia lu i G e y sa. A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX . ) m ( S t r i g o n i u m ) . cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a. p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. G yor etc.a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c .

A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i. car e s . con sid er at o biseric vo i ev od al . U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s . cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr . T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n. C ea de a d ou a este din secolul X I. p ol itic e.o «c etate». O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a . A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. în cetîn du . 1 . P e lî n g a ce st ea. 5 k m d e ce t a t e.po ate chiar mai din ainte ² . în B i h o r i A r ad . L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z. existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ). ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. în n ou a situ a i e p oli tic .i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . a a s. D e al t fel. A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci. M e n u m or u t. i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice. în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se. D e acu m în ainte. bo rd eiele. l oc uin el e de su pr a fa . c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX . fiin d de m ari di m e n siun i. gr opile d e pr o vizii.i a ve a u re e din a într . s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare. car e s -i hir ot one a sc . s -i în ve e. Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. C u alt e c u vint e. . cu c on d u c t o ri l o cali car e. z ecil e d e m o r mi n t e et c. fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc.i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t.a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi. s -i cer cete ze. c u p t oa r el e. l a c. d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in . t o at e d e fact ur bi z an ti n . C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e. iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou .

este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. . lt episcop a putut sta la Alba Iulia. se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. lt argument. Consider m c aici. Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul. aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii. Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad. care separ Transilvania istoric de inuturile de . a ezînd un episcop latin în Biharea. 3 m aceste afirma ii. care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. Tot aici. Deci. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox . pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . Tot Anonymus scrie c Menumorut. ci implicau i pe cele biserice ti. cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare. înainta ii sau urma ii s i). rii noastre. fost episcop la Oradea. unde a trebuit s fac loc. sediul episcost mutat la Oradea. pentru a doua icopului latin. fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. ortodoxe. 10 km n or d de Oradea). Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. la Biharea. unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. el fiind un «episcop misio:r u unguri. i nu p entru români.[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. atestat pentru prima oar în . a fost creat i o episcopie latin . invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2).. în Alba . centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. în anul 1091. conduc torul politic (Menumorut. ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. :oricul Karâcsonyi Jânos. afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»).

su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d . s-a ridi c at aici o bi seri c . r ef cu t î n se c o lul X III). pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s.a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d. s . S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III. dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i. La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » . mu lt ma i vec hi. In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a . In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci. C îr a ² S ibiu . S îni o b ² B ih or. În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . mu tat ap oi la C lu j. a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ».. D e p il d .a.H u n e d oa ra. D eci. a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a.m a g h i ar (se c o l u l X I I. zid it d e aut o ht o ni. i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n . P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i .Iu lia sau în alt loc în apr opiere. c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). c at o li c e. î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . apar in toar e sec olelor IX ² X . . A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. S atu M ar e).. ca i la B iharea. în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. pro ba b il în sec ol u l V I. s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i. ca i l a D en su . p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei. pr o ba bil în an u l 109 2. iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c . A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel. au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i. fi re t e.g . M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ). c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt. ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . B r a o v ( se c .

Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului. Cenadul de azi. cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos. ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz. din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. . Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . azi Maidan. altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca). Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud.i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004). unCsanad). care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. . a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. dup rînduiala i ritul acestora». aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. iar în partea central Maica Domnului. a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII). C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i».t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad. Timi . Dup victorie. în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. a cre tin în Morisena. Li ). Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin. Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus.ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul. -la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire. în cinstea înving torului lui Ohtum. iar înspre nord Mun ii Apuseni. în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». zvor istoric. lîng Sighi oara .

era datat din secolul IV. într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri. La scurt timp. Mai nou. Cea de a treia. Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco. Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi. trimi înd noul S u Duh Sfînt» . Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. Sfîntul Gheorghe. Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos. Hristos a eliberat pe oameni. în acest scop. Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. du-ne Doamne la via a ve nic ». în partea vestic a Banatului. împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). De pild .era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. date în anii 1019²1020. identifi- . Bizantinologul maghiar M.în Iugoslavia. Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. cu construc iile anexe. avînd în fa i un baptisteriu. vei fi eliberat de toate p catele» . cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure .‡ sau : «prin ap . a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). în 1868. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum. se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice. în apropierea grani ei cu ara noastr ). . Indiferent care e lectura corect . au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan. Concomitent. pe locul UL. regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina». trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur. sau : «prin ap . în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic. iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou . un puternic centru cre tin. Astfel. Episcopia de Dibiscos. inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap .în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena. pe malul drept al Dun rii). aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista. în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare. la r s rit de Belgrad.

pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria). iul s u Emeric (1196²1204). formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa). Suciu a sus inut c în anii 1019. s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. exista mîn stirea Mese eni. sub* nude Hodust. . la Varadia. s r mîn acestora. propunea crearea unei episcopii pen. în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. vechiul Porolissum (în iere de Zal u). în Banat. printre români. i-a încetat existen a. papa scria la 16 aprilie 1204. S laj. Creaca i Brebi. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi. D.²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. n acest timp. înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni. pentru c ai avem alte tiri despre ea. regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». a hot rît celibaerului.castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran).. la Cib -^. pe care le-am relatat mai sus. Istoricul I. sub 1 Bela 172²1196). în 1191. Jac. cerîndu-le s viziteze. alta numit Hodo$ Arad. primelor greci în i i». acele . Elian. R zvan idorescu). amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III. apoi în 1281. rin 1204. toate în jud. Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad. în hotarul satului Moigrad. adic ortodoc i. cum era cea de la Oroszlanus. supus direct Eszterlui. j «Chiliile" Ci buful )>|. atestat documentar 35. Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. se pare ini ial ortodox . Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar. din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc . dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice. De aceea. Tot el a rînduit c .sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere.jud.

o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei.Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u. O D .

Literele de mîn .. majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin.f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i . Alfabetul cirilic. ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*. .

XI). Cluj (sec. Tulcea (sec. j. ‡/V tic lui . IX²XI). Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti.Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j. Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n.

XIII-XIV). Constan a (sec. . cu ambele a doua jum tate a sec.Piatra Neam .j. r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare . XII).Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei .

De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. 683 p. Budapest.mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea. 152 p. (VII). în inuturile st pînite odinioar de Menumorut. la Alba Iulia. poate chiar mai vechi. Izvoarele istoriei românilor. nu poate fi vorba de greci. atestat documentar în anul 1020. 1937²1938. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU. 1944. dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc .R. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi. voi..O. B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus. care nu este supusa nici unei mitropolii». voi. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. înseamn c în Transilvania. Szentpetery). înainte de 1205. E. în cadrul voievodatului lui Gelu. POPA-LISSEANU. informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi. precum i unele scrisori papale. în voievodatul lui Menumorut. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. i alta la Dibiscos. I²II. îns i în p r ile Hunedoarei. Bucure ti.. 1933. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. precum i Via a Sfintului Gerard.. exist «o episcopie. în secolul XII. 1934²35. La 3 mai 1205. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei. în vechiul Tibiscum roman. Desigur. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. la Biharea. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. MOGA. Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. traduse de G. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior. LUKINICH i COLAB. Sibiu. ci de români. Bucure ti. sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului. I i VII. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. existau puternice nuclee de via monahal ortodox . azi Timi oara. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca. Putea fi. (I) + 238 p. 134 p. C o n c l u z i i : Din toate acestea. . I..

(ed. Breve hisloire de la Transylvanie. p. IO AN R MUREANU. în hrbuch. VI. 1968. es Turcs et Ie proedre de Turquie. Cluj. în Acta ioce.. Les racines byzantines du chrisongrois.! G. SZEKELY. 134²151 . 3. 6.. p. 354 p. nr. J. RUSU etc. XXV. 8. Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. 1912. 1928. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. La Hongrie . 1917. nr. 1958. 225²230 . voi. XXXIV. a 2-a. 23²57 . GY. 1941. 1971. 1²2. 215²226. p. p. voi. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. KURT HOREDT. Sibiu. Contribu ii la istoria Tran-i sec. 1947. Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). 24²49. nr. 195 p. aux X²XII. DAICOVICIU i "ANTINESCU. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). IX. GY. p. bisericeasc în Banat: GH. Cetatea Moigrad i esului. 118 p. 42²49. Sub semnul lui Clio. III. SUCIU. în Altarul Banatului. V. 1929. COTO MAN. I. în M. în Orientalia Christiana Periodica. Arad. iperiri arheologice : T. p. nr. Omagiu Acad. dans Revue d'Histoire Comparee. 291²311. în BOR. Budapesta. 99² IVANKA. 86² CEA PACURARIU. 89²116 >. voi. I. VACZY. 9²10. 1971. 614 p. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. încercare de wnilor pîn la 1382. XCVIII. (sub red. 1965. MORÂVCSIK. începuturile Mitropoliei Transilvaniei. f VASILE MANGRA. 1978. 1984. p. an. 352²396 i an. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. 1²2. C. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. 183²194. II. bisericeasc a românilor transilv neni. XL. TAUTU. MORÂVCSIK. an. CHE. Cluj. an. 14²15. Cetatea D bica. TEFAN LUP A. Bucure ti. AICOVICIU). IV²XIII. 1957. Byzance et le christianisme hon-loyenAge. an. Din istoria Transilvaniei. Bucarest. IX. 595 p. Budapest. 1976. II. PASCU. 11²12. 1946. 1963. Cluj. 147²158 . 1974²75. Bucure ti.B. nr. 41²66 . p. GYUVCSIK. 9²23. D.nsis. teian Pascu. p. 1980. p. 35 p. 1²2. GYULA MORÂVCSIK. p. L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle. IV. 29²45 . NICOLAE DANILA. p. siecles. AUGUSTIN BUNEA. p.annum 1400. în voi. Contributoria Bisericii române. 1977. XXVIII. 163²202. 2.. 1941). M. p. nr. 243²278 . 1965. Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. p. in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. 467 p. 527²533. p. în Ziridava. in MB. Byzantium and Magyars. 1946. Monografia Mitropoliei Timi oara. (extras din in XXXIX.. i5²279. Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. 64. Prof. Voivodatul Transilvaniei. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII.. M. LAURENT. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. 1942. p. GYULA MOR VCSIK. Bucure ti. L. OMIDES. 1943. MIRCEA RUSU. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. . V. Cern u i. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. dans Nouvelle Revue de Hongrie. Cluj-Napoca. 1979. 158²164 i nr. EUGEN GLUCK. Cluj-Napoca. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. I. în ST. 1. 1953. 5. dans RESEE. Bucure ti. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. an. voi. 1947. p. 23. 1929. Raven-3. XV + 103 p. ed. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review. GYONI. în Acta Histoas Academica Daco-Romana. 227 p. Budapesta. 313²341 . p. J R MUREANU.. 707² 725. Caransebe . 1980. annee 34. ). p. 1970 . e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. nr. 4²6. 3. in The American Slavic and East Review.

mult r rit .. Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor. pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin. Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. ca i în restul Peninsulei Balcanice.». au continuat s fie st pînite de bizantini). Dup . ap rate de natur (gurile Dun rii. în urma invaziilor. între anii 681² 971. Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. Constan a). de pild . cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . din anul 943. fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). D. Peste popula ia local . s-au a ezat alte popula ii. Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii. la sud de Dun re. In anul 6451. a f cut ca noul stat bulgar s ..i întind st pînirea i asupra Dobrogei. Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. în timpul lui Dimitrie jupan. f r ca ea s fie total sau continu . iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase. vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov). în zona Cernavod -Constan a. de i avea o situa ie deosebit de trecut. locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine.IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav. 'obrogea sub popula iile migratoare. Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. Cu toate acestea.

Acesta. Troesmis. care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. în anul 971. Noua them era condus de un strateg. > raport bisericesc. Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin . a ul mun ilor Balcani. în acela i timp. pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. Silistra. la Cataractele Niprului). Axiopolis. la 18 kilometri . Patriarhia bulgar de la Durostorum. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. Potrivit unui vechi obicei bizantin. Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let). a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. poate de la Dinogetia. recude împ ratul Roman Lecapen. împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. Noviodunum. din interese politice. irmat un asediu de trei luni. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. Sviatoslav. dependent de Patriarhia stantinopol. s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare.xiopolis etc.brogea sub bizantini. l Bulgaria nord-estic . imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis. pe ap i pe uscat. Dorostolon . ai Capidava. Silit s se predea. i militar . Dristra. împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare. cu re e-i Dorostolon. asupra c rora n îns m rturii sigure. Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr . a fost ucis în ii pecenegii. importante a ez ri medievale timpurii. Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav.a. capitala statului bulgar. vechiul Durostorum). Tro^. s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . Arrubium. urma victoriei lui Ioan Tzimiskes. în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului. Dinogetia. în refugiase Sviatoslav. In a doua jum tate a secolului X. împotriva cet sstolon (Dorystolon.

c ci în curînd el apare ca «despot» . au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc . Probabil prin 1348. prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar». la Dun rea de Jos. Scriitoarea bizantin Ana Comnena. Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei». S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. de care ne-am ocupat. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). a uzilor. Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. independent de bizantini. care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. Balica. s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. mama lui Ioan V Paleologul. Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261). Istoricii N. împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. restul fiind acoperit de apele Dun rii. în prima jum tate a secolului al XlV-lea. domnul rii Române ti. C tre sfîr itul secolului XI. creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. în cunoscuta sa lucrare Alexiada.i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186. a intervenit în luptele din Bizan . pe Dun re (spre N²E). a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. pecenegii. Iorga. în zilele noastre. (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale. ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul). Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. primul st pînind Dristra (Silistra). Bulgaria a izbutit s . iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. Dup aproape dou secole de st pînire bizantin .de Durostorum. s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). B nescu i al ii. N. inuturi etc). Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. trimi înd 1000 de osta i. In 1064. cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. înspre litoralul M rii Negre. Sestlav i Satzas (Satza). avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos.

care purta. precum i un tratat :e i comer cu genovezii. rii Le ti. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici. Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu). Probabil în urma de la Rovine (1394). De aceea. intervenind în lup. deocamdat nu se cunosc. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». în 1389. pentru ca ele s nu cad ia turcilor. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. El devine un mare itor. îndat dup a. Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr . ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo. împreun cu Dîrstorul (Silistra). Amintim doar. Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878.Bizan ului. domnul rii Române ti (1386²1418). Acesta a încheiat o pace cu turcii. ia a bisericeasc .ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr . Se con> penurie aproape total a inscrip iilor.spot». Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. dar. Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971. în 1366. acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV. în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa. El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. dou . In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente. în secolele VII²X. categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. 1386. O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. titlul . în schimbul acesteia. turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393). i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . de asemenea. >t atunci. alipind-o. i-a urmat fiul s u Ivanco. ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. Mircea cel B trîn.

A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. ca re. se în l a. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). scris de la sfîr it spre în ceput. în c ol u l d e n o r d . i ar î n j u ru l ei . d e for m n er egulat . cu l at u ril e d e c. sînt cele m ai vech i d in ara n oa str . R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii. V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. apar e.VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . L a sfî r it ul alfa betu lui. a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d. ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e.bi za n ti n e acum. t eh n i c a . în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s. i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. al tu ri d e cele de la D bîc a. u n ele cu resturi d e pi ctu r ). în sec ol ele X I² X II. C on st an a). poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa . în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier . d enu mire ce se p strea z pîn azi. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. u n ci m i t i r î n tr e g. In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc. B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat. fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc . d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X . în f r de acestea. se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r. cu o a b si d l a r s r it.a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . P l a n u l . Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial . î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e. T ulcea). Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic . t ot cu lit e re g re c e ti. în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid .vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. 6 X 6 m . V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). e st e i n ci z at . o m i c bi seric d e zid . o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e.

incizat figura unui orant. cu dimensiunile de 7. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre.5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. sigiliul are o scurt legend . retras la Constan i. lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc.. pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji. Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici. din bronz. Desigur a apar inut bisericu ei n acum.svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). iar pe piept un mecu figura lui Hristos.PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). în relief. amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe». Cruciuli a mic (de 4. A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII. purtînd pe cap «v lul sfînt».8 X 6. ui Hristos r stignit. iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. Pe fa a principal a crucii este aplicat . buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz. existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb.__ . Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan. De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers. i alta mai mic . jos. Iat mama ta». :ruce dubl relicvar. sus. în limba greac .). la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult. una mai mare. trei preimportari deosebit .2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. cu inscrip ii i imagini sfinte. aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur. Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh. r de bronz pentru cruciuli e simple. cu lan din acela i ‡re ios. are pe o fa chipul lui Hristos t. taatedjn secolul XI. Prima const ^dejapt. torul Rusiei). Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de . Pe avers se afl chipul Domnului. reprezentat bust. cruci de bronz. Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti.

putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea). continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. Siîntul Atanasie.90 m). Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. în acest caz. de forme. Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund . întreaga construc ie este din c r mid p trat . i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te.i fi primit numele dup el. capitala themei Paristrion. Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1. poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon. Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954. din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . A fost construit din fragmente de c r mizi romane. i nu unul oficial. Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia. Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte.nopol în 1145. ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . precum i un mormînt. m rime i calitate deosebite. De altfel. Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean. Cruci relicvar . pe cînd se afla în Constantinopol. avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. s fi stat undeva în jurul Niculi elului. Tulcea). la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. apar ine secolului al XlII-lea. luate din marele val vecin. Satzas (Sacea). Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. pe dealul «Cet uia». acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. circular în interior i hexagonal în exterior. Temelia era a ezat pe o stînc nativ . s-au descoperit temeliile unei bisericu e. Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. Este alc tuit din naos i altar. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s .

Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). i privitoare la organizarea bisericeasc . în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. Callatis. CarDnstantiana. unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. la Capidava (jud. Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu). Mitropolia Vicinei. s. c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci. Noviodunum. Tulcea). irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea. sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . Salsovia. Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI. Halmyris. La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra).ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. cu ierarhi de prestigiu. ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. Ora ul a în> i datorit genovezilor. Toate acestea . fie în portulanele fie în alte documente. Troesmis. t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . Capidava. i anumite m rturii arheologice. care au întemeiat aici un important e afaceri. fie în listele episcopale. crucea il . Zaldapa i Dionysopolis. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa). în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. la P i Soare. Tropaeum Traiani. ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV. tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. Histria. Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. Constan a). ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia.

Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n. ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici. In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. iar mai nou tocmai în zona opus . estuarul dun rean în fa a Isaccei. De aceea. a existat i o arhiepiscopie (mitropolie). în acest caz. în spe de un alt ora . anstitlll . Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi. Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. Deci. Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261.^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». a franciscanilor. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re.rii Negre. Vecina. In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor». descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. undeva între Isaccea i Tulcea. c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi.. ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. iar peste aproximativ un secol. i-a încetat existen a. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i. în jurul anului 1302. în apropierea Dun rii. adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei. Somova. deci a ezat în apropiere de ceva. în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea).. tot în nordul Dobrogei. deci în apropierea grani ei româno-bulgare. toate în partea de nord a Dobrogei. Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. a început s . Pîn atunci. dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic . care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina.£rman II (1222²1240). Vicina ar fi un nume românesc. una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat .i piard din importan . mitropQli<. în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî. era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult. f r s se ajung la o solu ionare definitiv ." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo]. pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii. vechiul Noviodunum. cu ierarhi greci. la circa 18 km de Silistra. sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin.

el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I. Dup lui Iachint.j»utarea»4ui. Dac va fi nec acest lucru. ecumenic i.intr-un act din 1303.documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare. datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I. jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint. Toate acestea ² 7a care se adaug unele . scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean. înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol. credincio ii de r înd biserici. în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei. uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el. ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ».cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres. ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad . precum coresponden dinT305²1306. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei. f r s -i dea numele. care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie. în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina. In momentul alegerii i învestiturii sale.îacMTrt la scâunuT'aimntit. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- .apro. preo i.bat . nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului. se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici».

Bucure ti. Bucarest 1946. 409 p. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. Vicina II. TEFAN. Tulcea). 1. romani i bulgari la Dun rea de Jos. 1975. p. XXII. 133²175. 277²237. (cu toat bibliografia). 255²274. Balcani. BARNEA. G. Istorie. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. GR MAD . p. Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. I. Radu L z rescu. IV. PETRE DIACONU. R ZVAN THEODORESCU. în SCIV. 1971. EMILIAN POPESCU. 1953. 1972. IV. Bizan . XIII). 1²2. BARNEA. p.l C. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». p. A. . A se vedea i I. BARNEA. Bucarest. p. ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. III. 1922. + 198 fig. Dinogetia.. 192²194. IV²XV). în SCIV. nr. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. p. LXXII. XI²XIV). LAURENT. I. Bucure ti. p. Discursuri de recep ie. BARNEA. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. p. 184²198. 3976.. Scriitori bizantini (sec. PETRE DIACONU. 1. 10. 1973. 4. 291²331. în «Pontica». 1956. B NESCU. Cluj. nr. Atena. EUGEN COM A. I. voi. 1982. II. I. I. Cuza. Bucure ti. 1977. în text). A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . Vezi i GLORIA CEACALOPOL. 99²102 . Bucure ti. 1938.. Românii din. tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. P. LIA i ADRIAN BATRÎNA. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. 1978.. Rom. VII. Tulcea (1963² 1968). originea numelui. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. 189²197. Arta cre tin în România. BARNEA. în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. 1977. I. 641²647. I. Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. BARNEA. 2. III. an. Bizantini. 1974. IX. BÂNES-CU. XCVI. Bucure ti. 379 p.. publicate de Al. V i c i n a : N..BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. p. 27. 3²4. 238 p. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». p. 531²552. Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. N STUREL. V. în AIIN. Izvoare cartografice. Vicina. identificarea ora ului.. N. + 8 pi. Secolele VII²XIII. 23. p. 1962. Din istoria Dobrogei. Bucure ti. 1924. Tulcea). CIHODARU. Constan a. nr. RÂDULESCU. L u c r r i g e n e r a l e : N. 1970. B NESCU. 24. nr. PETRE DIACONU. BRÂTIANU. Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. 1942. Bucure ti. p. publicate de Haralambie Mih escu. p. 1935. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. 197 p. p. 568 p. 23. în voi. p. Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. (cu 102 pi. în SCIV. 3²4. Cern u i. nr. A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. XIX.. XII + 586 p. p. CRISTIAN MOISESCU. jud. 38 p. 1967. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. III. în SCIV. an. 2. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi.. an. Crucea relicvar de la Capidava. 1981. nr. 438 p. LIA i ADRIAN BATRINA. an. în SCIVA. Bucure ti. M RIA COM A. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. 37²40 . Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea. în «Materiale i cercet ri de arheologie». an. Elian i Nicolae erban Tana oca. în SCIV. + 1 h + ilustr. 1921² 1922. Acad. p. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. 67²81. 193 p. 1976. 1945. Scriitori i acte bizantine (sec. în BOR. 1977. în SCIV. 435²459 5 G. în rev. 440 p. I. p. Bucure ti. Un atestat str rom nesc la Capidava. 311²315. . 307²319} I. BR TIANU. Ia i. Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . 293²307. 138²160) j N. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. I. GH. 1973. «Codrul Cosminului*. 3.

. II. Sofia. în ischNeugriechische Jahrbucher.i grec. p. an. 19 70. ' " ' . Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares. Bând XII Amster-37. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti. N STUREL. 295²305. In leg tur cu ipoteza Vici-ova. 225²232 . LAURENT. p. 1957. p. 1²4. LAURENT. >e 7a Dun re la Mare. h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V. Ies Regesta de 1208²1309 971. în ' tudii i cercet ri de arheologie. 33²42 ( i extras). 233²243.. 472²474.i PETRE .e vedea i PETRE DIACONU. Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. 1976. Tulcea. p. IV. rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. 1977. Les actes des Patriarches. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . tasc. în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. 112²125. p. în «P ontica ». 1977. XIII. II. 3. 1973. p. N STUREL. 3. KUZEV. V. . 1979). p. Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. p. . p. Evolu ia. MIRCEA LERIAN. în S. Les Regesta des Actes du at byzantin. XXI. AL. 145²171. XCI. 149² 169. CONSTANTIN C. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE . P. PETRE DIACONU local izarea Vicinei . p. an XLII 1990 nr 1 20. Athen. în BYzantinische Forschungen. Tulcea. N STUREL. Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. p. 1971. Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). VIII. i donc localiser Vicina ?. nr.T. 257²260 . VI. XXVII + 634 p. TEFAN CIOBANU. 3²5. GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî . nr. în SCIV.

s wi. rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step . Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata). Caracal. In schimb.. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania. au fost nevoi i s . din pricina numeroaselor incursiuni cumane. care. De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan.VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n.9. care f ceau parte din neamurile de limb turca. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine). fiind b tu i de cumani. Burnaz. lui Hermann de Salza. iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania. Teleorman. Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal .35) s-a adresat.i construi cet i i ora e din lemn. Caraiman. berindei etc). erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor. Covurlui. Vaslui etc). pretinzîndu-le plata unui tribut. regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). pecenegii i cumanii. de la Urali pîn în Carpa i). Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. dîndu-le dreptul de a. Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. Cavalerii teutoni în ara Bîrsei. în 1211. Pe la mijlocul secolului XI. Bahlui. dreptul de organizare proprie din punct de vede- .i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii.

n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. In 1 223 pa pa H on oriu III. a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l .a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - . sc utiri d e d ri . si gu r . e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e. A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite. : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti. 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. în an ul u r m t or. al t a p e n tr u c a v al e ri. a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r. în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I. D r e p t u r m a r e. la rug mintea cava teut oni. ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea. î n M o l d o va .a an u l a t . u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d. N u m e r o i sa i .di c i bi seric esc. s. al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e . T r ot u u l u i. pîn la iret. care de pin sca u n u l p a p al. d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e. c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei . a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va. a p o i a nu n ii. R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. o p ar t e p e n t r u pa p a. D ar la scu rt ti m p.i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. B a c u l u i i îai la n or d . r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s . s vî r it e f r ti r ea r e g el u i. In r ea lit at e. o feu d po n C a va l er ii t e u t on i.e rit e d e t e ut o n i. l u c r u p en t r u c a re l e . a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v. i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r . î n p r il e V r a n c ei. A cc eptîn d p r o p u n er ea. c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei. In c u rî n d. c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i.i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) . « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i. c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i. lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u . r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ).

cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. Episcopia cumanilor. cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti. b otezînd pe B ortz-Membrock. s zideasc biserici. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina. Dup primirea acestei scrisori. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul.o. la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. arhiepiscopul Robert. c lug rul Teodoric. . n-au dus la nici un rezultat. s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi. numire înt rit i de papa (21 martie 1228). unde era centrul lor politic. papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». Dup aceast b t lie. In prim vara anului 1227. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). cucerite de teutoni. îndat dup aceasta. cu mul i oameni di n neamul lui. de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227. s atîrne direct de scaunul papa!. un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului.' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. La scurt timp. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. na fiind însu i principele Bela. fiul cel mic al regelui Andrei II. ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i. dîndu-i împuternicire s predice. haganul a trimis o solie. Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. Incre tinarea cumanilor.R. Ace tia fiind p gîni. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor. în frunte cu fiul s u Burch. c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial). cît i urma ii lui. s boteze. atît el.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi. c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma. a trecut Carpa ii de r s rit. Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi). înso it de al i trei episcopi i de Bela. eu fost boteza i to i membrii soliei.

O. în car e des crie i narilor din anul 1241. viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . în 1482. Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna. de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. unde se g sesc sate cu numele Milcovul. în p r ile ui. Rosetti. între care era men ionat i Cumania. Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s . R. olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria. dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co).a alia ii ² »t . pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri . ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri. Marea inva-irilor. Onciul. Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . care ie reînfiin eze. Filip. ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el. alipit de tefan cel Mare la Moldova. In 1279. Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt.î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric. C. a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. Acad. din anumite acte papale. ^ oa rea papei Grigorie IX. adre*flr T. :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela. dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia. dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234. oate acestea. n 1241. afl m c ace tia. Auner i I. cercet tori (D. s . Milcoveni. XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale).. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal. Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. patronat de e regele Ungariei. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei.

ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce.. di n Per u gi a. care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v . avî nd rit uri i obi cei uri difer it e.s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ). din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al .a ve m î n s n i ci o d ova d c s .a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop. atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . Pe d e o par t e. at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e. d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or . N. i wni i din r egat ul Ungari ei .o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi. ) . spri ji ni i d e r egii Un gari ei. st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox . l ocu i n d p r i nt r e ei . fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri. ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi . n . ² vi i t or u l r ege B el a IV ². n. pentru r omâ n i . t r e c l a cr edi n a l o r . car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o. ). de i se socot esc cr e tini . Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t .. «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ). s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e». savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume. i f cî n d u . c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . ^ f .. pr i n ci pel ui d e cor oan B el a.vi car d i nt r e r omâni .. iar pe de alt part e. nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. car e. ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i .catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni. t ot u i. Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u. Dat fiind aceast situ a i e.) ca vi car al s u. C ci nesocotind B i ser i ca r oman . epi sc opul cu mani l or . car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n . nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or . Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres. î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i. papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or . p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ». d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i . D e a l t f el . deci u n r omân (. n.

consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu. A . pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. dup cum arat o veche tradi ie. Astfel. 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. afar de ara voievodului Litovoi. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. numi i i ioani i sau osp italieri. Din scrisoarea pap ei.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re. de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. In stînga dania cuprindea «toat Cumania. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. în acelea i condi iuni. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice. i o ierarhie bisericeasc superioar . Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. rînduite mai sus pentru ara Litua». acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. dup cum au avut -o ei i pîn acum». adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo. precum i cnezatele lui Ioan i . în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. nu poate fi vorba de episcopi l reni. pe care o omâ nilor. pîn la rîui Olt. existent pe c ci în acest caz. a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. : iecare. întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz. i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247. pe care o l s m acestuia. rezult c era vorba de o ie local . adic în 1247. s o ie ca i u m. N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. în afar de ara lui u voievodul românilor. Diploma le-a dat-o regele Bela IV. în acest an. la 2 iunie 1247.i fi avut sediul undeva Le Buz ului. De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. în zona de influen a Episcopiei cumanilor. Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului. în regiunile de curbur a acestora.

în gener e. D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . O lt. sa u p oa t e l a C et e n i. C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. -. c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi. i ar al l ui Io an . fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti.r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa . P rob ab il ierar hu l lu i S e. d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e . p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a.. i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a .L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. car e s . a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . în un g. In t r e al t el e. O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e .i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e. se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u . n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o.. c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m. î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D . q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. d ar pe atu n ci nici < . c u m vo m ar t a m ai jos. d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . s-a u d e sc o - . c u h r a m u l S f .. i e s d i n M u n t en i a ve st i c . r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u . » ) .. D î m b o vi a. C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge .. L eg turile strîn se. pî n î n ara H a egul ui.. în n or d . hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci. î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . « fa r c a ». cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up. » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s. « vî l c ») . . d e a l . în sl a v. d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s. T ele or m an i eventu al P rah ova. D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . l a su d . N i c o l a e.se .

di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r. a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea). un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). d e l a c ar e a pr e l u a t . u n d e va fi ier ar h ul sa u. cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . din sec ol ele IX ² X II). u n a d i n s e c o l u l a l X V . D u p 1 2 91 . fie la V idin. a di n sec o l ul al X H I-l e a. implicit. S treisîn ge or rei. u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c . A p oi. c u n o s .' m e d oa r ei. la D en su . u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». u nd e . în 1 3 7 0 . rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu . a p u t u t st a i a i ci u n ). Sînt m ria O rlea . a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. în p r. C u toat e acestea. S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v. a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247.fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a). pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re . pr ec u m i oa se l oc u i n e. î n ac est c az . în h oco m un ei C et eni. pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici. iar a trei a i m ai ve c h e. s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin . fi e l a C î m pu i u n g. T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i . a. A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o. la C et e ni . în se a m n c ai ci.l e a. de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i. din br on z. î mpr eun cu fratele s u B rb at. c n e az s au v o i e v o d .a p i e r d u t v i a a . au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. st p î nit d e el.o vr e u n c o n ) r r o m â n . i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». în c r e i a L i t o v o i i . L a or.i va fi a vu t i a vo i e vo d ul . S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . fie la Vicina. re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i. P rin 1 27 7.a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite. la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng.

bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. în slavon = vad.*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei). Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe). Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. Era amintit . la rîndul lui. prin care sînt denumi i românii în documentele latine. al c rei centru se pare c era Bîrladul. anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod. din anul 1285. IJJ{ . Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». în Descrierea Moldovei. arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung. Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului. dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic .. Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290). în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti. în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova. grupa i în cnezate i voievodate. Deci. la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). ara vecin a brodnicilor». La începutul secoîuTtii al XlII-lea. care red cuvîntul hlah.. va fi încorporat în statul polon în 1349. la început independente. pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e. de pild . Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei. dup cum a trebuit s aib i B rbat.sum foarte mare de bani». dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum). Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc.probabil un voievodat în nordul Moldovei. adic locuitori în regiunea vadurilor. la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . prin secolele "XII ^i XIII. Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc . Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. în centrul i sudul Moldovei. aceea a berladnicilor.slav r s ritean. apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. dar i de resurse economice imp ortante. p utem con chide c în secolul al XlII-lea. Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. rîurilor). F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox. care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. Astfel. dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. Dimitrie Cantemir. .

avînd deasupra soarele i luna. Chirii Rnmnnul. cum este cea deimea B'iîca Doamnei. rului p e cruce. Vaslui. n ysl ( azi î n P o l on i a) . care avea mul-» .. C be ti-Bac u. Ib ne ti. Br ie ti. Soroca de la Trife ti.tol Ioan. curtea hanului. teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. Triie ti i Cîrjoaia în jud. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn. Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. lîng Piatra Neam . e ti i D ne ti în jud. i (toate în jud. De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine. de p ild . datînd din secolele I. In 1288. cu reprezentarea.ip marea invazie a t tarilor din 1241. Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor». "F=~--.. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane. Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor. «aveau în jurul lor ierarhi. în drumul . B iceni. nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci. Boto ani. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). înf i a p e Mîntuitorul r stignit.ipot.fi atestat rîorumontnr ooifiropui. încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc . în 1247. ast. a întîlnit un voievod cu numele Olaha. despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353... d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » . iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc. care i în « ara vlahilor». Boto ani). î n ta acu m i n st atul feud al pol on. ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7. a «Berladnicilor» i a «Brod. Suceava. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. Alte cvar sînt de origine veche ruseasc . papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit. descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . Orhei. Unele din ele sînt de factur bizantin . tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor».

379 p. Xenopol». Bu cure t i. 14. in cursul secolului al XIH-lea. « D I S H M U I I A 5 I. «pseudoepiscopii» din scrierile papale. i Documenta Ro maniae Historica. conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. S. Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri. Bizan . c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. R. au tiut s . Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V). . GHEOR- . LV + 428 p. C. voi. Transilvania. VICTOR SPINEI. unele descoperiri arheologice.[. B. Balcani. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier. i nJ.. veacul XI. L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. Bucure ti. ^. RÂZVAN THEODORESCU. 1977. 1²21 .i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului. XII i XIII. Vl dicii de atunci. Documente privitoare la istoria românilor. 267²285. Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei. p. iar la r s rit de . t a t . Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i. Muzeul de îsrorie a Moldovei. ara Româneasc . Document-! privind istoria României. .i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . episcopi. voi. îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi. Carpa i în ara brodnicilor. 19~4. Bucure ti. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . preo i i biserici orto-c j doxe. 1. a berladnicilor i a bolohoveniîor. GRIGORA . la Rîmnic i la Severin. HURMUZAKI ² N. ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. Ia i. Bucure ti. poate chiar d e ierar hi.. Cnezate i voievodate române ti. Bu cure t i. Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . I. în secolele XI ²XI V. cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. . DENSUSIANU. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor.. ACADEMI A R. D. p. Ia i. ca i -v. 144 p. 1966. la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. 1973. 8. 1 (1075²12:30). dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i. 1951. voi. la Arge .. în «Cercet ri Istorice». Influen ate de Bizan . N. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. 1977. I (1247²1500). 1887. A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate.rî apropierea acestuia.

VIC TO R SP IN EI.. 3 .S. B u c u re ti.R. P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. XX I. Episcopia Mil covi ei. 1 93 ² 2 1 1. I st . Bucure ti. t . i. nr. an. 1 9 7 5 . 1944. 339 ² 3 64. 1 9 6 8 . C ONSTAN-J. p. A U R EL IA N SA CE R D O E A N U.. 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C . 238 p. . C. 1 9 7 6 . » . :V II. M OISESCU . B A R N E A . R . Z . LXX V III c r r i s p e c i a l e : R. 2 . în « SM IM » . g ' .». 118²129. (c u 10 2 pla n e î n U liii . Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. p. a n. 257. Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu. a n. 3 02 ² 3 0 9. 1980. n r. Ia i . 1938 nr. 2 ² 3. 1 ²2. XIV. în «Studii». p. EORG HE I. în «R.. S IL E G H . p. revist de istorie. A N D R E E S C U . B uz u.'.i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. 2 7 . Ep o c a te uto n .. 1 5 2 p .BR AT IAN U. H O L B A N . S. TEO D OR . X IX . în «Revista Catolic ». I.97. Urm rile schismei la români. nr. B laj. N . 3 3 0 . Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H . 198 1. S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. XX X. . M OISES CU .i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . t o m . H O L B A N . 2 38 ² 2 4 6.). 3 ² 4 . A r t a c r e t i n i n R o m â n i a . '..» . ' 1 9 2 3 ) . p. D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . G HEOR GHE I. 25 ² 3 0. M e m. 1 9 3 1 . în «Ortod oxia». în It ura c re tin » . C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor. 74²93 . A. No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V . VI. Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V . « D a c ia >. n r . Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . 770²779. X X IV + 1 5 0 p.e m i l . nr. ) . an.». S e c . R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . î n « S C I V A » . S IB IE SC U . 1968. AUNER. î n « A r h i v a » . 173²192. X X . E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii . 1 9 31 . p .M . 1. « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . ROSETTI. 1975. S e c o l e l e V I I ² X I I I . î n « B. . an. LI. T. I. B l a j . 533 _ 5 5 1 . p. A. 1971. 11²12. 1 9 4 2. p.. p. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a. T H . nr. p. X X V I I..B. R o m. C O N S T A N T I N I. î n v oi . 1 9 20 . Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. 1²2. IX . an. Xl I I-l e a . Buc ure ti.I. R. V G H. A c a d . p. . 13 6 ² 1 5 4. O . Buc ure ti. Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i . în «G. 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . î n « S . î n « A n . 1 9 0 5 . FE R E N . C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. » . B O L A C O V -G H IM P U. 19 8 3 . « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a . I.. 2 8 4² 3 2 0.

i-. .V.P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) .

c .

Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. în 1541). Serbia (1459). 1362. care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct. XVI).Œ«~. Ahaia. în st pînirea lor. Macedonia. Her egovina (1483). cu propriile lor institu ii politico-administrative.Œd s~Z. Albania (în mai multe etape). imperiul grec de Trapezunt (1461). despotatul Moreea (1460). Bosnia (1463). ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc . iar în anumite cazuri. XV. Thasos în sec. cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. devenit Istanbul (1453).>j. o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c. mai ales în secolul al XVI-lea. în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman .*. ci pentru întreg sud-estul europ ean. Rodos i Cipru în sec. La sfîr itul secolului al XV-lea. Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). cu sediul la Buda. Muntenegrul (1496). principatul Atenei. i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». au recurs la rezisten ar- . devenit capital in 1365). în schimbul unui tribut sau haraciu. cu existen a celor trei state române ti independente. cu hotare bine delimitate. dup 1354. fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român. cu un patrimoniu cultural-artistic propriu. jind pe rînd. în Africa de nord i Asia. la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. economice i sociale. Moldova i Transilvania. imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. Ungaria central (transformat în pa alîc. în adev r.

a. :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice. muzic florit monahismul. a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic . cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. lucr ri originale . sculptur . s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice.U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci.). înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh. Dup mi carea lui Litovoi a urmat un .F E IU . la Litovoi. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice.Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman . cel din 1277. am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^. broderie. eierea rii Române ti. Un ierarh va fi existat i mai tîrziu. îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri. episcopi i arhiepiscopi. mult redus ca însemn tate .1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. în diploma caj alerilox. iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne. Pe :estor relat ri. In 1324. n Bosnia.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do. ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice. pictur . Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. Her egovina i Albania. Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur . sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine. .

marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei. stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud. prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran. In 1330. fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat. sub o singur st pînire româneasc .. Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352. iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop. adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ . Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti. ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit». în_ statul As ne ilor. Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge .jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense)._va. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor». Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine.3jf . Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. des vîr indu-i organizarea. în 1217. Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti. iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe. dup al ii prin Lovi tea ². Organizarea bisericeasc . de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U..iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul. ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei. Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c.. cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ».j b . . orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc . peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop. In 1204. fiul lui Tihomir. Bulgaria i Serbia._1310²1352). Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale. Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere. care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului. Lupta este relatat . din 1352 pîn în 1364. cu titlul onorific de mitropolit. a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti.Ji Jost ales un singur ierarh. Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor».

ir aceast organizare bisericeasc centralizat . ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o. nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol. în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor».!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359. «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi. îachint de- .J^icolae Alexandru Basarab. în acest scop. Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge . scrise în limba greac . dup 1352). e a sinodului. Astfel. urmînd ca dup . s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia. Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii. _ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz. Astfel. în frunte cu un olit.»». In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru.F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t .ri ' Pr. spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei». A IV . Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363).__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat .a iui.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359. suprema autoritate bisericeasc în R s rit. ci de !îllfL2. rii Române ti. r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». prin aducea la ^cuno tin J io iljjj. din apropierea Im. c re_ domnitorul Nicolae Alexandru. Re-i rea a__ob inut-o_. i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa». treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii. srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei. «g_£em|_nu__o dat . D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime. domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. atunci actul din 1359.

Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi. .. ci de mai multe ori». Se rînduia. care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc .O. legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i.venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia. cu alte cuvinte. deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului. N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave. ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. ca Iachint «s fie de acum înainte. s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ». Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ². o «scrisoare cu jur mînt». «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. p rinte i dasc l al lor. în acela i timp. i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo. în toat eparhia i enoria lui. iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ». Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod. bucuros. Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior. îndatora totodat pe domn s fac . 17 ² Istoria B. care va fi avut prilejul s -1 cunoasc .E£onii i>>c . Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat . s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi». în numele_ s u i al urmailor. dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti. Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint. ca privire la folosul lor sufletesc».. se legalizeaz situa ia lui iachint. s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor. s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit».. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391).R. prin care s . i nu altcineva. preacinstit i iubit frate în Domnul».

. :at patriarhul ecumenic Calist. pe t rjjji ic. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema. JL -££-_jdre ej.e i£i_de_Con^lantinoDjol. De aceea. nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea .. inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa.Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei..' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei. p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii. ci i peste teritoriile cucet^fan Du an. a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek.. care a recuîn acela i timp. i Patriarhia sîrb . s-a adresat Bisericii sîrbe. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. P iîIârhului-. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct. Tn al doilea rînd. ii. nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol. c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar . irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da. pentru a statornici pacea îdincio i.de Patriarhie. marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost ."ereziile din secolele anterioare. In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj. ca patriarh sîrb.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V. i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. La aceasta era îndemnat de trei motive. bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e. încît. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo. Se în elege c în asemenea r ri. a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ. cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi._care a aruncat anatema asup ra . bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii.al JLgparriie.²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje. mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou . statul. domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u.. Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii. convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ).

Dup ultimele cercet ri. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru. doamna Clara. poate început chiar de Basarab întemeietorul. Panaitescu . era catolic ). pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330. Re edin a.apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c. actul din 1359 avea i o latur politic . primul act emis la Arge fiind din 1369. dimpotriv . 1377). La rîndul s u. Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge . pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². P. Ei au i fost înmormînta i aici. atunci. dorngejjgca. pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . Cunoscînd toate aceste lucruri. Giurescu. avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. în 1359. turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului.). Deci. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului.a. re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. ci i în cele biserice ti. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»). chiar dac o f cea indirect. Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. desigur la biserica amintit . ci la Cîmpulung (C. P. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii. o consider . care. Re edin ele Mitropoliei. mai ales c tocmai în acela i an. la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . C. împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. în biserica zis a lui Negru Vod . în chip firesc. mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei. iar pe de alt parte. iar al ii._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». în Bizan . Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung.

în 1508. . iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat . In ce prive te numele de Ungrovlahia. Teritoriul rii Române ti era în cre tere. isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia». situat în e. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ».P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I. Di n a ctel e i n t er ne. unde a fost decainastic . Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. fiul lui Mircea cel B trîn. i la Bucure ti. poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor. Banatul de Severin. cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². ci 1 dragonului). în. iar a Pus.biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. In prima jum tate a secolului al XV-lea. voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j . a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or. biserica lui Vlad Dracul it. cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria». în 1483. Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar . Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446). în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit. în 1482. Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. ajungeau pîn «la marea cea mare». Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. sfin it la 15 august 1517. fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. P robabil în 147 5 sau 148 4. sfin it la 15 august 1439.are au impresionat pe contemp orani. în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului». deci cuprindeau i Dobrogea. Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. la Tîrgovi te. afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. în cursul u nor cutremure d e . voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge .

p. . R . P a ri s. M iklosic h i Jose ph M iiller. 1 9 46 . X II. în B .Sub raport administrativ-bisericesc. L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . sub re da c ia P. Sa c e rd o e a n u. . P. e d . . X IV . X L IX + 43 1 p . I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). Mitropolia Ungrovlahiei. 1 860 ² 1 862. R a d u L z r e sc u . 188 8.a n. E. B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER.Op ere aies e ' Ir ed ' A . Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant. întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic. iar titlul de «exarh» (gr. v o i. Nistor). X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ). 1 97 1. B uc ure t i. se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. . L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). prin str daniile marelui domn Basarab I. D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . B uc ure ti . ( i în v oi . + 6 4 pi. 18 9 9. 1 9 1 5 . Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402. H UR M U-Z A K I ² N . 56 0 ² 71 5) . E di ie în g n j i t a . 1 9 8 2 . G H EO R v ir }‡ B R T IA N U . I. prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. a ra Ro m â n e a sc . a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc . A . B u c u re t i. 1 9 8 1 . JE A N D A R -R O U ZE S . C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc . V i + 25 2 p. N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i. unde nu..i. 1 96 8. 1 9 5 3. organizarea bisericeasc a rii. X IV . V oi . Onciul). O p e re c o m p le te. i >_ hK B A N P A P A C O ST E A . JE A N D A R R O U -Z E S .i putea exercita jurisdicia direct. L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L. X II + 5 8 2 p . . delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. C l uj-N a p o c a . în chip firesc. p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u . B u c u re ti. v o i. 1 9 8 0 . O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e. 1 9 8 0 . ve a c ul X III. T e xt e c rit i q ue . B. 196 6. F o n t e s h i st o ri a e d a c o . 635 p. B uc u re t i. p. G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc . Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania. Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei. N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . A C A D E M IA R . Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2. et Ie s ind e x . 2 voi. S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e .Sa c erd o e anu. 396 p. X V I + 5 2 1 p . pa rt e a I. a ra R om ân e a sc .R . p. a urmat. fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I. B u c ur e t i . P a ris. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. s e c o l e l e I V ² X V .. B uc ure t i. 1 9 8 8 . 3 2 8 p. recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. B uc ure t i.ro m a n a e IV . P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C . IO R G A . ER B IC E A N U .O . Viena. ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B. S. 7 r H rT 275 . st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . B uc u re ti . E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r.

22 p. p. N. II. t. an. IORGA. De la origini pîn la voiului al XVUllea.. CONC. IO AN IONESCU.R. 1973. 496 p.. Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. 1950. 1978. t. CONSTANTINESCU. 1969. 387²411) (reprodus i în voi.O. m.T. 9²12.. 'LAMINIU MlR U.O..iLAE DOBRESCU. .O. PA VEL CHIHAIA.. XXXVII. Vezi i N. Bucure ti. II. 597²6 12 . s. GIURESCU. ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles. 7 __ 8. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. GIURESCU.. nr. 55²60. III. PA VEL CH1HAIA. XXXV. p. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV). p. în M. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV. LXXVU. 379 p. . în B. Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . întemeietor de cet i i biserici ? în voi. 556²568 . MARINESCU. 14. Acad. 247²269) . II. 6. Ist. 9²10. p. nr. VASILE GRECU. Bizan . Bucure ti 1974. LXXXVIII. . p. m. Bucure ti. deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab. Acad. Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge . io. în S. an. 128 p. XXI.R. p. an. 1970. 1055²1071. 7²8. Ci ne a iost «Negru Vod ». 1913. n. Bucure ti 1984. 25 p. 96²167. 1906. 1924. Sect. în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. Pagini de veche art româneasc . C. nr. Bucure ti. întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei. p. 673²697 . întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. nr.O. IO AN IONESCU. Studii ului mediu românesc. în M. THEODORESCU. p. t. («An. Balcani. an. 95²115).. în RESEE. an.. s. Bucure ti. nr . în B. ara Româneasc în secolele XIV²XV. Ist. Rom. p. («An. 1970. nr. 1²2. p.».

timp de 10 ani. Mitropolitul Iachint. amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru. Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea. Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol). înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u. Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. ia_9__rup ere 4g_P. în jurul anului 1370. c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. 1377²c. cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos.Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. era amintit i mitropolitul Iachint. P_atriarhul Filotei (1364²1376). probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol.a riarhie. b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te. apoi Dan I (c. dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ². unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei. 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). fiii lui Radu I. Abia în sepjembrie 1369. ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . 1377) i Radu I (c. 1383). se sfin eau biserici i mîn stiri.

în au gu st 1 3 7 0 .P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . sit u at î n A r m e n i a . s u b. pr ec u m i titul arii ei. d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . c ar e a u lu at o m su r în ele a pt . m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u . d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i. sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'.în r u a r h i e r eu .i d in U n gr o vla hia. d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei. c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî). se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J. i . ad ic al u nei ju m t i» "]<. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. l a P a tr i a r hi e . a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. lAspoo Ou'f-fpo^axîai. în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n . care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». au m en in ut p e Iac hi nt în scau n. î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v). dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . zziv.X V II 1) aint. d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol. a u. M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). olia S e ver i nului. teritoriu l de ju ris1 re edi n a. a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m . mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia». E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. n u m e l e d e A n t i m. îl va iu bi i-1 va cin sti.io v). «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ». pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii. de ci pj e ja^h in t. D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e . avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » . L a pl e car ea lui D an iil d in ar .

S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d . T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ». în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a. re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei. acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V . cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). c a pe l an ul r e ga l. n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. d i n o ct o m br i e 13 70 .. a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. b a a pr o a p e n e n u m r at . C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a. o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar.rii. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . î n în su i a ctul si n od al. i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on . N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. între an ii lj65 ² 13 69. D e p il d . N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. pe N icolae d e B ud a. se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea. p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. . U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii. c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. iar în 13 71 G rig orie X I. c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. D e alt fel. cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n.

D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . pri n ac est '$ > .X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte. e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s . a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . t o t u i . Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a. . S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar. i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n . A c e a st l i p s d e . D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie. dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) . c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a .J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i».a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o ._iniojÄney9i m o men tan e. A p o i . iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ». la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a. i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . U n g aria i ara R o mâ ne asc ). î n p ri m u l rî n d . D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . i v a a n i . m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n. d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n.a i c a u z .a f o st a i ci r e e .a st a b i l i t l a S e ve r i n . p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge . a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e . d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i . adi c O lteni a d e a zi . iar pejie alta.a i m î n e l a S e ve r i n . a d i c a l u n ei j u m t i ». i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 . m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 . T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc .

p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca . sc ri s p e p e r g am e n t. c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin». A n ti m a partici pat. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. C a mit r op olit d e S e ve rin. d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . c h i l ii. î n se c o l ul al X H -l e a. sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i. N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. B trînu l mitr op olit Iac hin t. la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol. . P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». în a c ea st d u bl c a litate. D e a c e e a. în a u gu st j. ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. M i t r op olit u l H a rit on. n -a m ai tr it mu lt. î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u . cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . ni cid ec u m cet at ea. a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l . r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. t r a p e z .372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic. C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . de care am po me n it mai sus. d u p d a ti n i rî n d u i a l . e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. în car e sl ujise. D eci .nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge . O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . « in utul » sau «regiu ne a» S everi n. î n fr u n t e c u u n i er a r h . i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a.

actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. fiind astfel preferat lui Antim Critopol. urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. De aceea. In continuare. va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. Actul s u de numire. Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . din 11 august 1372. preo i i chiar episcopi. cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». învecinate cu Ungaria. . pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. In sep1369. «p ost scriptum». dup moartea nt. fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. cu via a idioritmic . mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. prin serile care vorbim. Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. pentru c monahii români de acolo \ cu greu». anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt». domnul îi asigura. pe care a impus-o în ea sa. c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei. dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . cealalt r mînînd lui Antim. în co ntinuare. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s . numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . ctitoria celor doi domni români. cjjnoscut la noi. Hariton it o personalitate bine.muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. Nicolae Alexandru Basarab. fapt speriat pe romei» (greci).

a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e . . A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8.A \ . i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s. mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei. h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0. se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » . i a r p e ce a de-a d ou a. c ar e l. c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e. Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». Dar u n act. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri. î n fj 13 70. A mai p storit pu in timp. n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . P rin 1 3 8 0. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. d o a m n a A n a. M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ). M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l.fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e. a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa. E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r. cît i în t e st a m en t. N e a vî n d n i c i o a ve r e . c a i p e v oi ac ol o ». în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u . m ai a l es l a C u t u l m u . a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ». n u m ai cu d area u nui can on . A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. P rin tr e altele. ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. c ci dup 1379 ² 1380. E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. In t r e a l t el e . In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). A nti m. Ia sca u n ul s u d e l a A r g e . c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat.

îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo.9. C rezînd c nu va mai sc pa cu via . în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei. din Bulgaria. sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. în 1. numele s u era bine cunoscut. fiiridjLn dejDlm t.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401.. de i era împotriva can. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte». în edin a din 15 februarie ^lJ . c ci fiind lit de peste 30 de ani.c Äjrii ropolitiij.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ). rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei.se_si. fiind duse la Arge . ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin. v 1 . fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea. Apoi. Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. Probabjl_ tot. s ub aru l Io ni . pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte). se pare. Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410). în fruntea divanului domnesc. care nu putea fi decît Antim. în acest timp.pjimii. ultimul patriarh de Tîrnovo. 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . a ezate. 2 al sinodului de la C onstantinopol. deci era vorba de un ora ei. 2âIâ. Atanasie»). încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e . a l sat i a îmbr cat marea schim monahal . _el_ a în:._An iin a p storit_r ijn. este amintit în actele s i patriarhal (de pild . Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova. apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. 8 ianuarie 1392. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 . Fiind ocupat i acest tarat în 1396. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. împreun cu Mircea.ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. moaslele sfin)r:begit din nou. ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . In acela i an.8²1389. într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia.A I V² A . chiar i tantinopol. patriarhal.

Prin înfiin area nu. . tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic . în actele sinodale. în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. Dup 1389. este întîlnit pîn în anii 1402²1403. Era tot grec de neam. pentru teritoriile din partea de apus a rii. ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin». Mitropolitul Atanasie al Severinului. Documentar. apare în actul de la Mircea cel B trîn. La 8 ianuarie 1392. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . fiind acumJJ trîn i bolnav. ceea ce înseamn c Antim. Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. La Mitropolia Severinului. ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români. pentru Cozia. al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc . des vh ind or. . în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii.n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' .ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal.. în sfîr it. fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin». îndat dup Antim. semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei. ori a fost caterisit pentru purtarea sa. Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. semnînd.. Atanasie». 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a.5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc . Antim a avut un urma cu numele Atanasie. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam. cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro.. îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !. este "men ionat la sinod aproape "numai el. stins clin via . Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim.^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425). fie. Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403. fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei».

p. nr. în M. 7²8. nr. nr.». LXIV. \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970). POPESCU. Acad. + 2 pi. 1936. te de ani de la întiin are.. 77²78. 730²740) . Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. D. Siînta Filolteia de la Arge . MAZILU. serie nou . 1932²1934. DONAT. 1191 PETRE . nr. 1934. Antirn t. p. SACERDO EANU. '-n vb- t iu . re lui Nicolae Iorga. voi. p. 1959. 722²826 (îndeosebi p. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. Mitropolia UngrovlaB. N STUREL. Cluj. LAURENT. 1932. 1970. în B. Mitropolia Severinului. N STUREL.O. V. VI. p. nr. 293 i extras). 10²12. în voi. 1. 59²60) . Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana. XI. p. R.. NICULAE ERB NESCU. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti. 333²354. 100 p. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. 198'. 11²12. Bucure ti. 12!²142.R. Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO. 13 p. Bucure ti. an. XIV. 1947. L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . 945. LXXVII. 1935. nr. Rom. PETRE . STOICA NICOLAESCU.O. p. NICULAE M. 1²2. 1932. . LXXXVIII. («An.O. 1946. t. p. Bucure ti. 7²10. 67². 601²005.R. Hariicn. în «Arhivele Olteniei». VI (X). nr. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». an.. 217²316). p. 1931. 165²184 ( i în extras). LIV. (extras din le Olt eniei». Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. Craiova. NICOLAE ERB NESCU.R. p.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. an. 292²296. p. 52²61. t. 413²430.O. Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle. 1977/1978. în B.. 1959. 5²6. nr. La partition de la Metropole de Hongrovlachie. în M O. i' 1970. p.. p. III.R... an.

In felul acesta.o. de la / r e ^ 9 ?-. întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. I-a urmat fiul s u. de c tre un con18 ² Istoria B. în.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi. El a... constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone.. în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13. care voia s rga eze_pe_Balc. tot cu o domnie scurt .niL. ² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei. In 1352 sau 1353. § i. domnind vreo doi ani. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru. Sas. care i-a stabilit re edin a la Baia. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382). :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei.v ‡ ‡ : » ir i. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i.. rudele i apropia ii. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret.silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor. de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii. fie cel. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure .R. apoi ² jjuj at. Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis. române ti. existau aici unele forma iuni politice îocafe. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor.43. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung. .

în 570. jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici. extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ². s nu fi avut nici irh. Cu alte cuvinle.r venit de p^tje_jnunli. Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox . 1365²1375). care a stabilit scaunul >c la Suceava. ci. eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret. mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia. El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago . mas în Polonia. mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_. a a bisericeasc în noul stat Moldova. nu se poate concepe s nu . în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local. djej j/îrjy^ i s u._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. . Teza este inacceptabil . rmau majoritatea covîr itoare a popula iei.. într-un cuvînt. lîng fosta capital Baia).ate~cu Polonia. care jj _ slujeasc la Curte.la Sire . amîndoi veni i iramure ². pentru credincio i catolici din ara sa. îng duind. care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna. De asemenea. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge . . hirotonit în rm tor. Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei. urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412). în Lituania). în acest scop.ajdpmnil Petiu_Mu ai.. într-cf perioad de ofensiv a catolicismului. apoi a lui Bogdan. a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. iar pentru credincio ii ortodoc i. re anii 1375=l_39J. i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop.inu J_rela ii_de bun . lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372. care se pare c nici n-au venit la noi.

Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. cu un secol i mai bine in urm . iar între vl dici. In sfîr it. tefan. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. sînt în ira i. se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia». Cînd facem aceast afirma ie. ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz .jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. supus Kievului. dup un exemplar mai vechi (publicat de prof. Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. Apoi. Deci. de drept. al i opt vl dici. faptul ca domnii. este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). Savq i Ghelasie. în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. în 1341 iar i mitropolie. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370). Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). Grigorie. amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . i poate însu i scaunul domnesc. în 1370. regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei. pe care îl avusese. iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. Meletie. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. ca episcopie. de i cîrmuitorului i se spunea episcop. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. Iosif. Ace tia erau : Njcolae. pentru a treia oar . a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului. pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar. Lavren ig. în 1328 era din nou episcopie. în 1472). Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova.fi°i 4e JSll?QE2îlt. Petru Rezu ). avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780.

_cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. sub Bogdan I i urs i. în fa a amenin rii regelui polon. nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului. s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului. ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. patriarhul xlul s u au acceptat. în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. ceasta.ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate. trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni. împreun cu el. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj . ‡trivit ultimelor cercet ri. trebuia i pasul urm tor. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului. indirect. Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat . s se fac alegerile i hirotoniile». recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc . înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani. terneierea Mitropoliei Moldovei. ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. în mai 1371. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. Gu alte cuvinte. olo. re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie. u o identitate bine definit . regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii. în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl. mai ales dup 1371. Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro.

Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. în 1390²1391). 1389²iulie 1390 i aug. consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. ca i în ara Româneasc . A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian. . 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean. considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici. ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului. Hirotonia lor la Halici nu era necano-^. mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni.». în situa ia creat în Moldova. fire te.I * inte de 1386. Am putea formula ipo. la_ cererea domnitorului rii. deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at.^ ineasc ierarhi locali. Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic . el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu). Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. înlocuit cu un Macarie. pe Iosif i Meiefie. în cei 16 ani de domnie. De fapt. Patriarhia urmîn d s impun . din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro.. In orice caz.1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia).. în leg tur cu titularul noii Mitropolii. care.«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei. devenit capitala rii. îna. dar mai cu sea.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul. pe un grec cu numele . 1391²mai 1397. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat. to _pentru R d u i. numai ierarhi greci.^ vinciile eclesiastice bizantine». poate i al altor biserici sau m n stiri. a trimis în Moldova. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie. dar i ctitor al mîn stirii Neam . se pare în prima sa p storie. exista teama ca Biserica de aici.

conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. mai acum erau sub anatem . ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. Deci.ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). din ambele p r i. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo. în termeni categorici. In prim -ului 1395. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. cu scrisori c tre patriarh. în vederea sale ca mrtropolit. din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei. pentru aplanarea neîn elegerilor. care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». în genul celei de la înde. care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. m schimb. considerîndu-se mitropolitul ei canonic. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. i un rezultat. Drept r spuns. dup moartea mitropolitului Antonie (1391). trimis în exil.ineu de 6 sau 7 milropoli i. s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). irma acestui e ec. în frun'rotopopul Petru. tocmai pe acest Iereigust 1394). în prima jum tate a anului 1394. care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului.i ia în primire. Dup ce s-a întors la Constantinopol. rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova. el at anatema asupra întregii ri : domn. preo i i o i. Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399). recu- . boieri. patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei. pentru a înl tura eventuale surprize.e. cum un act patriarhal de mai tîrziu). >s c. domnitorul a trimis o solie la Constantinopol. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k. In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394). ierarhi. Eftimia. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni. sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. s-au f cut ri. atunci cînd a venit s . In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. patriarhul a convo. patru acte ale patriarhului Antonie. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec. ca loc iitor de mitropolit. în aceast situa ie. i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . :i.

dar . spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. cu cîtva timp înainte. iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». probabil în ara Româneasc ). Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. s-a aruncat asupra lor afurisenia». aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. oameni de vaz (boieri. adulteri i tîlhari» (!). ho i. A patra scrisoare era un fel de «circular ». Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i. patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic. Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. considerîndu-i. în aceste fr mînt ri.n. dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice. adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. Avea i o misiune politic . care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd.) i restul poporului cre tin». în septembrie 1395. Acesta. Deci. Prin primul act. desigur. n. iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). monahi. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. ieromonahi. prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. un fel de «loc iitor de mitropolit». pe cei doi). «sco i din demnitate i afurisi i. ca ni te oameni c lc tori de lege i r i. Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri. în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». f g duind ridicarea anatemei. El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. unde. în continuare. cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor.noa terea celor doi ierarhi.sp7j xîj Maopo Xaxtas). cu excep ia hirotoniilor. c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem .

Situa ia nu mai p utea sa dureze. mitropolitul din Mitylene. excep ie f cînd boierii i cei dici. lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie. anume Isidor. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). a a încît s -i fie oprite hirotoniile». se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. . adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc . cunoa terea mitropolitului Iosif.re la credincio i. aflat sub anatem . ova. se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului. în 1395. Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . în ianuarie 1397. Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. ac a fost hirotonit de Iosif. în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei.J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410). patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului. " re ti mp. pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte. a fost le un alt pas. Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu. dup moartea lui Antonie IV (-j. precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432). a. a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. hot rîtor. Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date.igur. m sur aprobat i de sinodul patriarhal. în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». în ianuarie 1397. n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. ceea ce a i f cut în 1398). Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei. deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua». care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului. îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . . pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. c ci nici . c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor.

A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». A ce st e d ou a ct e. S e m en i ona . d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ».a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». î n c d e l a î n c e p u t. cu p rinsul acest or a. S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. S e cu noa te. în parte. D ele ga ia. Ia r pe pl a n p oliti c. pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - . N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i . ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif.m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea. for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa. R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov). D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i. în s . din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. c u u n c u prins ase m n tor. s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac . pr ec u m zice au u nii. D rep t acee a. d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui. pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a. a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . m a i m u lt c a o r i cî n d . prin iunie sau iulie Î40 1. Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. d e ase me ne a. ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ». or i g i n a r di n T î r n o v o . pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e. a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f. B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui.

f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou.t al Moldovei. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415. iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. Un ieromonah Grigorie. la îndemnul mitropolitului Iosif. asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. domnitorul. trivit unei puternice tradi ii. este prima oper original cunoscut în Moldova. ctitoria lui Petru Mu at. a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. r edit ca acest Grigorie este un moldovean. fost a ezate în biserica Mir u i. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin . mitropolitul. moa . a a îndemnau t tarii. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. st pînitorii de atunci ai cet ii. iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus. boierii. de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti. idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . în apropierea cur ii domne ti. Acolo. Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . Mai nou. la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. Alexandru cel Bun a ici. tiri despre mitropolitul Iosif. in slavone te. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul. în nului 1330.

ling Ia i). preo i. desigur c lug rit i preg tit în- . în schimnicie. unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e». «"înrudit» cu domnii rii. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. avînd reedin a în capitala rii. Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i». In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti. cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446.). i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398. pe Moldova. Moldovi a .i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. Desigur. în mod firesc. trebuiau s aib i ierarhi. Iosif. G o n c l u z i i : Din cele expuse. egumenul Dometian primea dreptul de a. deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. loan cel Nou la Suceava în 1415. La 7 ianuarie 1407. Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici. c lug ri e). com. Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». era un p rnîniean. La 7 ianuarie 1403. mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta». Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. Poate chiar în primii ani de domnie. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava. Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei.Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a. Astfel. Alte tiri despre el nu avem. Leucus u i i Dragomire ti. Buciumi. care.a. El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. c lug ri. Bistri a sau Neam . cu l ca uri de cult. Prin acela i act. prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului».

128 p.ESCU. Balcani. Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. C.X V II I) n stire moldoveneasc . Voi. Sec . Bizan .. în BOR. E. Cluj-Napoca. V. V. Bucure ti. Manttakia du XlV-e siecle. MARINESCU. cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. 379 p. de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd .P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V.. + 24 fig.. XVI -f. Mem. 1988. t. Acta Patrlarchatus CoiU \tani. Viena. 396 p. GIURESCU.. t. Acad. 1973. XIV. Aux origines de l'Eglise moldave. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan). 1974. SCARLAT PORCESCU. 387² "ISTANTIN C.. în Revue des Etudes Byzanfines. ERBAN PAPACOSTEA. Contribu ii la istoria l d u i. 153 p. LXXI + 530 p. 1915. XII. p. t. voi. 1981. Pu cadrul general al problemei s se vad : N. vred-3 pomenire. Bucure ti. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. SERG1U ANU.. 337²411). . îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova.. Bucure ti.!. 258 p. XXVII. Moldova. 1969. HURMUZAKI²N. Secolele IV²XV. . 1924. t. Ist. Bucure ti. p. XXXV. primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova. Docuitoare la istoria românilor. /osii. 1 i).. A. XXXV. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. (în An. s. 58²170. Lupta st ruitoare dus de domn. JEAN DARROUZES. 1889.amente privind istoria României. 1975. R ZVAN . 1982. Paris 1971. 22 p. 114 p. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae. Sec . veacul XIV²XV. ponte Jeremie et l'eveque Joseph. Fontes histohae daco-ro. Cnezate i voievodate române ti. 1906..521 p. Bucure ti. ACADEMIA '. voi. Paris. Acad. partea I. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat. 1862.. Mem. Bucu-. 380 p. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. + 64 pi. Rom. Bucure ti. . 116²133. r r i : NICOLAE DOBRESCU. r mîne o mare personalitate bisericeasc . an. 1954. 14. II. (în An. Rom. IORGA. LAURENT. Ektesis Nea. II. tropolitul Iosif. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV. Scriitori i acte bizantine. CONSTANTIN ERBICEANU. p. Bucure ti. PETRU REZU . Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi.. nr. Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. Bucure ti. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). 1967. 25 p. ÎROUZES. Geneza i evul mediu românesc. IORGA. JEAN DARROUZES. voi. Texte cri>duction et notes. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. în Revue des Etudes Byzantines. + Ies index. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER.

Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410). 4. în MMS. ER-BAN PAPACOSTEA.» '-‡ -iii 1 ') ij :. XXIV. 1924. an CIV. an. 3²4. P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . GOROVEI. XXIV. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). 1895. S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L . S of i a .dovei..tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s. 109²127 . PETRU REZU .. 206 p. RÂZ-VAN THEODORESCU. 279² 354. nr. 126²13S . în voi. întemeierea Mitropoliei Moldovei. p. LAURENT. în Revue des Etudes Byzantinos. nr. în Ac. în BOR. Ia i. in acela i volum. 1986. 1 9 7 1 . I. Implica ii central i est-europene. p. 3. 9²10. p. 853²879 (versiunea francez . XL. p. în rev. nr. în RRH. în acela i volum. 567²578. an. 1964. Codrul Cosminul ui. III. S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. Bucure ti. 1972. I. Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. 1 9 8 6. 30. -"''i>' -91 ii/:-. Românii în istoria universal . 296 p. 543²566 (versiunea francez . D A N H O R I A M A Z IL U. p. 322²337. p. 1938. Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau». Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. 1985. t. Mitropolia Moldovei i Sucevei. nr. 1. NICULAE ERBANESCU. 18 1 ²2 0 3. p. XXXII. p. V. 5²166.‡ ':. Iosil I Musat. "ff+-- 40- . 267² 286) Î TEFAN S. p. în RRH. p. CIPRIAN ZAHARIA. N STUREL. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. t. 6²7. Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . PETRE . Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. ORESTE LU IA. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. p . 1935. 9b . 183² 207) . nr. î n l i t e r a t u ra româ n v e c he . 1937. M A R I A N . t. în MMS. 3 4 5 ²3 5 8 . p. 1956.

geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor. s-au înfiin at dou episcopii latine. De pild . el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn . la Alba Iulia. Cluj . La 23 fe234. supus direct Ar)iei de Esztergom.a.Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. C tre sfîr itul anului 1234.-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap.IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi. ia.J. cela i timp. Cîr a. mas pîn azi. Odat cu acestea. de cele mai multe ori inj igaji de luat. papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic». puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. pentru sa ii coloniza i în Ardeal. regi^^Unciariei. pe episcopul îacob Prenestin. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici». s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob.nu. ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u. intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- .aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. Igri . L?D. Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe. prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije. __ . elor sale. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea.

_antioitQdas.^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i. iar românii înl tura i din via a politic a rii. care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii).3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana. prin al treilea act (20 iulie 1366).).>. .. dac nu erau confirma i prin acte regale . Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români. Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-. în urma st ruin elor c lug rilor franciscani. Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili.piard . confesiunea ortodox era scoas în afara legii. nici cu drept de cneaz.i. ?ihi Gentili^.care la 5 decembrie 1428. în primul deceniu al secolului al XTV-Ien. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^.. totodat era recunoscut o singur confesiune. decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- .bus schismaticis). nici cu drep? de nobil.|aixemburg(1387²1437). în.Ha eg. regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt. Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin.i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania. Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic . a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei. începînd cu anul 136&. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI. catolicismul. rnjij3£Ld£. în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui. In sfîr it.oxtennine» pe «valahi». cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor. preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:.Mejiadia. Reiese c prin aceste trei decrete regale. In acela i timp. Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i .n. cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n. dar i s <.

în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. Œ*o^ fto. Se interzicea apoi nobililor._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu. ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali. Dar. lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei. episcopii i aba ii din a. i boteze copiii prin preo i ortodoc i. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea. c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L. ^ ^J&uxo.Ä4isJtru 3ere. ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici». pe care nu le pl teau ca ortodoc i. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor. trimis din Avignon în 1328. care.. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia. cnejilor i chiar ranilor de .ttjj. de un grup de c lug ri înarma i.a^u itilpr. ^us^iaSj. legea II din 1495 a lui Vla-II). a cutreierat Transilvania i 1.V din 1481 a lui Matei Corvinul. Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia. de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi. Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor. Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti. s-au ^uri4^^xu.-. care i-ar fi pierr a de munc . ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit. g£ _seco2.iaten ificarea a S iunii . adic români ortodesigur nobili. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora._4e. datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . V<L .De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. Regii în i i.

de ap rare a rii împotriva turcilor. __ Sub raport politic-constitu ional. adic î i împart ara în trei. f r drept de str mutare. iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman . . de clas . preo i. rnîn stiri. Sub raport juridic. inclusiv pe români. organizat tot în scaune. Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i. In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc ». care erau date catolicilor). fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». In felul acesta. apoi dup 1_541. îri_ m suri represive.R.i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic . Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci. nobilimea însu indu.o. Treptat. Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei. se stabilea robota la o zi pe s pt mîn . în elegerea a avut de la început un sens «social». iar r nimea dependent era legat de glie. tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). condus de Gheorghe Doja. cu timpul a primit i ea un în eles etnic. Dar. protopopi. egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B. secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»). condi ii esen iale pentru a fi «nobil».r piri de mo ii de la ortodoc i. Datorit acestui lucru. la început ea cuprindea pe to i nobilii. sa i i secui. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. numit în mod curent «Unio trium nationum»._încetînd" cu totul dup 1556. iar sa ii. format din nobili. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi. Erau riguros formulate sarcinile feudale. avînd biserici. re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514. anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. In privin a primei na iuni.

Maramure ului Sl lliciele». înseamn c era io. fiul lui Leel. otopopi. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv. Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. sîn^ aminti i 12 cneji. Hunedoaemnat i numele preotului Nane . sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i. atestate_ documene( 0 : ^ -&IH. tot în Ha eg. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp. De pild .. mai ales în ara Ha egului. între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. din 1456. lâni. unii din ei 1 de «nobili». cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici. F g ra ului. In Maramure sînt consemil Miroslav. Ha egului. în secolul urm tor. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri.reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa. r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. un proces pentru o proprietate. teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social . aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. judeca. loment ce existau protopopi ortodoc i.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi. în . cel mai vechi nume de :ut în Transilvania. care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie. Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte. apoi al ii. într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud.-^^ . ca a Bîrsei. din acela i sat. i egumeni. La 2 iunie 1360. adic episcopi.ciuda atîtor yici j iidjsi. iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e.riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g . în 1364. i bisericeasc .

Drago sj Drag.S. S tmar. în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român. altele în Zarand. cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie. S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români.*. Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii. la care se adaug voievodatul. Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ². deci i pentru existen a unor vl dici români. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in. deci na. Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R. Arhiepiscopul Ghelasie..)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea. F g ra etc). Rodna etc. F g ra . acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail. Cluj. existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri. ctitorit de doi fra i TAgjji. CrâsrîaT^ChToaf.ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i. Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova. Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au. Bihor. din Bedeu.S. Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib. luna iulie 2».9 f . Rezult c în acel an.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure .. a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie.autohton. Hunedoara.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. Ucrainean ). Banat. în frunte cu un mitropolit. adic zugravul de la Cri ul Alb. Ha eg. în voievodatul Transilvaniei. precum i în.. anul 1377. în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud.Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L. Ha eg.. Alba) care aduce lumin i în aceast problem . care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i..

arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos. prin care declara mîn s-avropighie.Jflfiflfr.Cjgeu. în_l2051 _într-o scrisoare. date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu. Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i. cu drepexarh peste acel inut. s judece pro-biserice ti. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp . trimis de hla afn Constantinopol. unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI..P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V .X V II I) ure ului.Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ . am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul).d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl. pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere. Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania.Ungura i AJjmajul^bjh^an. Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi. ² in p r ile Hunedoarei ². în ia egmnenuluiexar_h__din. iid-o cu trei sate i alte propriet i. Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i. Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului.. plecat la Constantinopol. în :esta. cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo. ^rul st pînirii lui Gelu. a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea». Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal. Iat deci atîtea m rturii din care . în prim vara anului 1391. [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri. a existat un episcop ortodox. iar dup moartea lui. prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . s sfin easc biserici. iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme . atîrnîrid deci direct_ de patriarh. cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. Pomeni i.

ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul. In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea. «iar arhiepiscopului din Transilvania. ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. Ioan de Caffa. ling Cherci. înaintea regelui. fnu spre Halici. îi arat originea transilvan . ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate. locuite de români. Astfel. st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii). Pîn în ianuarie 1456.a. s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit .. în Crimeea. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI. Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia. iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania. «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici. p durile. La plîngerea egumenului. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. cu condi ia £a. N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh. episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516). Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». A plecat de acolo. Dup p rerea unor cercet tori. cuvenita episcopului :d& Muncaci. Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat. în R. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. celui de acum i celor viitori. sa dea cinsTea. Simion S l janul. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391. ca unor superiori ui s i». fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti. constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze. La 14 mai 1494. La procesul judecat la Buda.«s®fe«efe-#i«^s»an jui.t4. Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania.S. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri. Numele egumenului.S. corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani. . ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul.

respectiv. 1 în Transilvania. ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. Dispozi iile r mas f r rezultat. pe malul drept i. r pus de cium . situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania . ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme. c ci . la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa. în ce prive te convertirea credincio ilor. ucenicilor Sfîntului Nicodim. pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan. pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor. ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea.orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns . El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei. stîng e ului). ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. iar ace tia. 'episcop cu autoritate suprem în popor». c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu. care. a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». la Ian cu de Hunedoara. Arad. ca i inchizitorul).i p streze credin a x . N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !. Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. obligînd. oimo ului vei (ultimele dou în jud. Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . prin i însufle ite. precum i pe episcopii din Oradea i Alba . îi slujea drept l vl diceasc . îndemna pe preo ii români s . fost închis. sub grele amenin ri. în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. avînd i alte bunuri le. pe to i canobili i dreg tori.

refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh. cu re edin a probabil la Peri.) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . Al i istorici. la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . tiri despre al i vl dici. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. t. In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean. c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia. O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale.a. sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi). Numele s u. Teza este inacceptabil . în sfîr it. Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor. precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit». Lup a s. sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan. la Belgrad. în aprilie 1456. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei. Ladislau Hwniade. în iulie 1456. F r îndoial c el nu a fost episcop. al i istoriei ( t. ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano. dat la rug mintea lui Ioanichie. Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba). Mete . mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia.i refac biserica. Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul. dar i peste românii din . deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia. care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. urmînd pe Petru Maior. fiul lui Iancu. terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II.

ci aici i-au stabilit sediul. Pîn nu de mult. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. c ruia i-a înfiat fiul. adic a Mitropoliei Transilvaniei. ogoare) de la Vasile.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . -un sludiu mai dezvoltat. de asemenea. Teza istoricilor din urm . îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . unde Iancu î i ridicase cetatea. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. i prin legea 3 din 15 iulie 1481. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. f r nici o deosebire. de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile. adic st teau fie în mîn stirea lor nie. Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte. pe care 1-a hirotonit i preot. deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. în i u. de dijma catolic . cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc . prof. tefan Lup a). iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. fîne e. în 1480. proximativ apte decenii. pe Danciu. Pe de alt parte. Deci. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. existent i azi. adic din Nandru (Nandor). a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. sat situat la 10² e Hunedoara. probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. .

. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva. Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei.V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda. care era superiorul s u ierarhic. In 1478 tot Matei. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac.. regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania». Este pomenit. aproape de ora ul Cluj. de Matei Corvinul. dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh.. s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. judele Bra ovului. unde i biseric a zidit. S-a scris pe numele Feleacului. fn acest an. Situa ia privilegiat a satului. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ». în anul 6997 (== 1488). dat de judele i jura ii ora ului Cluj. mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru. din 25 decembrie 1550.. în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg. iar în 1468. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau. -. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine. luna octombrie 25 zile». alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire. Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil. ce tr iau necununa i. în zilele marelui crai Matia. cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. ² .. Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor. i celor 12 pîrgari ai ora ului. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit». în aceast calitate. pomenit într-un act mult mai tîxziu.o. rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare.

i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu.a românesc. 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu. Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. anume tat l pomenitului -> Danciu. Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. c ci în slavone te nu se scria tefan. cî iva români din Feleac . intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534. acesta nefiind trecut în sinaxar. trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. preotului Ioan din Feleac. cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac. Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit».». Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve. precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu. Alte tiri nu mai avem despre el. s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². Era scris de preotul Filip din Ha eg. care a fost citit IJI ( T). De aceea. prin 1503²1505. Probabil. sigur acel Marcu. a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. primit de la botez. In aceast lucrare s în ara Româneasc . de la Vasile preotul român. ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. Nu tim nici ce i avut ca vl dic . se va fi integrat în mediul . ci Stepan a ip). «în zilele mitroni chir t. ai putea folosi. ca unul . pomenea un alt mitropoa Feleac. scris în acel an. cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci». venind la Feleac. se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a». dintr-o deosebit afec iune.au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu. în Feleac. pentru c pe cel de Danciu. a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc .

poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici. rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil. Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. deoarece înc din mai 1401. Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». aflat în biserica din Feleac. inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. Presupunem c hirotonia. Nu tim cît a p storit. F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni. Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi». Nu mai avem alte tiri despre el. mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. «episcop român din Feleac». Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. rud cu înainta ul s u Danciu. Varlaam. care era al «Mitropoliei» din Feleac. a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru. Din cele de mai sus. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te. Din punct de vedere administrativ. probabil nepot de sor . cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei. o deplin autonomie. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. .VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. tirea oferit de actul din 15 mai 1494. dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox . In orice caz. în care Danciu era pomenit din nou. c s torit. c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. inscrip ia din 1516. De i Marcu.

iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. 31 p. 307 + VI p. 1920. XXXIX. Bucu->02. Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria. 1904. Sect. Dan. o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano. 1920. 1929. I²II. 56 p. + 596 p. TEFAN LUP A. Blaj. românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . Studii asupra evului mediu românesc. ACADEMIA R. mîn stiri.. unde au p storit mitropoli ii Daniil. Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. XV + 103 p. nr. p. 1899²1900. Rom. 11²12. . sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. Docum ente privind istoria ii. Bucure ti. Bucure ti. teian cel Mare. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. ed. (II). i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA. XL. (extras din «Cani. Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. 399) . Acad. 34. 127 p.NICOLAE IORGA.C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. 1 c r r i s p e c i a l e : Z.R. înainte de 1456. TEFAN METE . 6 voi. Mem. XXVII. Astfel. 86²143). Marcu. CXVI + 103 p. Ist. BI BLI O G R A FI E. . S. p. In ultimele dou decenii ale secolului. . (I) C + 147 p. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556. Sate . 1908.. II. II.XXXIX. cu re edin a Hunedoara. t. care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. IX. 1²2. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU. II. al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. VASILE MANGRA.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. Bucure t i. (toate dep ite). primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice. Sibiu. Sibiu. NICOLAE IORGA. s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. i preo i dm Ardeal. ca i în ara m neasc i Moldova. I. Studiu istoric. Bucure ti. Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria. în «Arhivul penlogie i istorie». reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). (1075²1350). nr. 1951²1955. Sibiu. Cern u i. Num rul mare biserici. în anul ?7. în «An. Mihai Viteazul i Mitrordealului. (extras din «Cul? tin ». p storea vl dica Ioan.. In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox . 1928. ( tefan ?) i Petru. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. ATANASIE MARIENESCU. C. AUGUSTIN BUNEA. care s hirotoneasc pe ei preo i. Documente istorice biserice ti. Transilvania. Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. an. PÂCLI ANU. 775²780. 1870. 4²34). 349 p. Blaj. s. nr. voi. 1984. reprodus i în voi.-. 352²396 i an.». . 1911. 1935. p. p. 1929.

Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. an. p. «Graiul românesc». In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV. . nr.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI . 1934.I. în Ostkirchliche Studien.:. în M. 48 p. J V . ZENOVIE PACLI ANU. Biserica m n stirii Rîme . 268²277. p. în rev. portanta sa istoric . 496²514. an fi. 1²3.:. 1982. V.'. RAFIROIU. 1982. 4. Z. 1911. nr. 2.. 1956.B. p. voi. Cluj. RADU POPA. nr. 1957. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova.T. 3²4.. 1²2. fasc.. 2. nr. 387²436. II.. p. [ulu . an..in iji. M n stirea din Peri i im. 152 p. . în voi. an. în R. 219²229 i an. 85²91 . PACLI ANU.a . TEFAN LUP A.h:. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV. 7²9. p. 333² 335 . 1985.R.ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> . an. S al . p. XXXIV.'. nr. F.. Despre mîn stirea din Peri.B. Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391. Oradea. în M. nr. Bucure ti. XXIV. 1980. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). 71²86. 1958. p. VIII. p. XIII. la mijlocul secolului al XV-lea. Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. Mîn stirea din Peri. Bucure ti. 7²9. partea I. p. 9²16. DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL. 531²534. 21²26. MIRCEA PÂCURARIU. Cei mai vechi protopopi români.. 1943. XXXII. Închinare lui Nicolae Iorga. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec.A. în R. 1928. an. 1958.. 1931. 19²20. p. VICTOR POPA. în M.. 3²4. nr. SILVIU DRAGOMIR. I. nr. III.:. LIANA TUGEARU. an. . în MO. 309²317. Wurzburg. p. hr> '/. 1975 p. XIV ² 1450). 149²172. G.

cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. arhiepiscop al Serbiei. vestitul pustnic la Rila. precum i Hilandarul la Muntele Athos. în secolul X. p rintele monahismului rusesc. cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev. viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. care a zidit mînastirea Studeni a. cu pravil îial deplin . a tr it. e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc . apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi.a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. în a doua jum tate a secolului XII. S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea. iar fiii s i Sava. sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). via a monahal a fost . s-a f cut abia în secolul XIII. în_ Bulgaria. In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia.ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . sub înrîurirea moului athonit. înfiin at în se-^ de Antonie. i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de . în . De pild . NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. Ir£ Rusia. Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez . via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea .

în cetatea Morisena. deci ortodoc i. ca i cuvîntul «pustie». chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna. ^yS fiilMi-Mm tioara. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric. pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. F r îndoial c .o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. la Oroszlanus. pe terile de la Ialomicioara..lui( Buz ului. jud. Dup 1028² 1030..a. C lug ri a. Chiliile. In aceea i perioad . Suceyi a_§. c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi. în care au fost adu i «c lug ri greci». tr it de pustnici de neam român. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. C lug reasa. MONAHISMULUI. altele în p r ile Orheiului. de la V r diajn. prin poienile ascunse al<. în frunte cu un egumen. am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor.. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase. La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15). In 1204 de pild . Bistri a-Vîlcea. In teritoriile intracarpatice. sînt m rturii de veche via sih streasc . In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. sînt o dovad în acest sens. Valea C lug reasc . Chilia. s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania. Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI.ii. toate dovedind vechimea monahismului românesc. NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos.. ?Hil!âi² ficu. vor fi existat i altele. Alba. s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . cel mai însemnat centru monahal r s ritean. cu hramul Sfîntul Gheorghe. papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei. C lug ru. aflate în ruin . în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan. bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam . Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana. Chilii. SF. Din paginile precedente. biruitorul lui Ohtum. îndat dup anul 1000.. prin pe teri.). Cianadinus.Banat. despre care avem prima tire documentar di n anul 963. întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. respectînd pravila vie ii c lug re ti.i UKU_. cedat unor c lug ri latini. de la Cib. voievodul Ohtum a^ridicat. care au d inuit mult timp. . a ridicat o nou mîn stiro ortodox . Chilieni. codrilor._C lug ri. Schitu i numeroase altele.

Simeon 429). r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). medita ia acere. se recomanda retragerea c lug rului de lume. to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului. se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo». De la Athos. Dup unele ute pe aceast tem . spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria.o stare de concentrare i de pace l unt. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru. miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la . în apropiere de Adrianopol. Penaceasta. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu. i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic . laici. în 1359.Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici. Fiul lui Dumnezeu. isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice. Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat. tîrziu. au fost i români. din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i. Serbia. Rusia i rile române.1346). s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. în actul din august 137. urmat de Nil Cabasila (f 1361). mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi. Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351).. i al ii. De pild . isihasmul (vjouxîa ² lini te). îndeosebi la Athos. . c lug ri.2. stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. în a eza-sihast de la Paroria. De acum înainte. ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti.

Biserica din Vorone . ridicat între iii 1466-1470. construit în plan triconc. apoi pe la mijlocul sec. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm . Restaurat între anii 1961-1965. una din capodoperele artei medievale române ti. . necropola sa i a familiei. sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. XVIII.I? 11 Biserica m n stirii Putna. ctitoria lui tefan cel Mare. zugr vit în exterior în 1547. |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. Reconstruit între anii 1654-1662. cu turl pe naos. cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. Este în plan triconc. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488.

naos. Bac u. f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide. ancadramente la gotic). Sf. efan cel Mare din 1487. i mici. tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular.din Borze ti .jud. Cruce din P tr u i. cera: etc. pictur interioar . în plan triconc.

Suceava. avînd cinci înc peri: pridvor închis. gropni . arcaturi oarbe sub corni . Biserica în l rii din m n stirea Neam . ctitoria lui tefan cel Mare din 1497. naos i altar. ferestre în chenare gotice.Biserica din Arbore . ctitoria lui Luca Arbore. fiul preotului Coman din Ia i. monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale. Pictura interioar a fost executat de Drago . f r turl . de plan longitudinal. pîrc lab de Suceava (1503). în anul 1541. în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit . pronaos. . Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV.j.

Fecioare M ria. cu fire de aur. . f r abside laterale. construit din piatr i c r mid . îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. oferind Evanghelia Sf. Are o bogat decora ie exterioar . împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. fiind redat îngenunchiat. pentru m n stirea Humor. a ezat pe tron. Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri. Biserica din B line ti. în dreptul intr rii în pronaos.Nicodim. cu pruncul Iisus în bra e. ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493). remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni . cu un turnclopotni scund pe latura de sud. cu plan dreptunghiular. în 1493.

vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. XIV). Este construit din piatr i c r mid .Biserica m n stirii Tismana. reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI. apoi ref cut în 1844-1849. în plan triconc. Biserica domneasc din Curtea de Arge . care alterneaz cu piatra brut (un rînd). cu turle pe naos i pronaos. este construit din c r mid aparent (trei rînduri). început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. ridicat de ieromonahul Nicodim. cu ajutorul domnitorului Radu I. TTT . Are planul în form de Äcruce greac înscris ".

în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete. 1387-1388). pe malul Oltului. Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707). în fa . în plan triconc. Vedere general a m n stirii Cozia.ai? « * : . ancadramente la ferestre etc). ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. cu o turl pe naos. . Biserica m n stirii Cozia. Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583.

dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec. f r turl . ctitoria lui Bogdan I (c.Suceava. XIV) 1 ln comuna Putna . Nicolae din R d u i. cu un plan bazilical. Suceava.r Biserica Sf. . 1359-1365). ^ Biserica de lemn din Volov i J. Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559. înt rit cu contrafor i.j. ctitorit .

fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit . . în 1402. :ruit din piatr brut .ntîmpinarea moa telor Sf. Biserica Sf. 1595-1596). prima biseric cu plan triconc din Moldova. Treime din iret. Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i. Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. mitropolitul Iosif cu membrii clerului.

cu valoroase picturi de epoc . Deasupra naosului se ridic un turn. de tip sal .j. Hunedoara. Hunedoara.Biserica din Densu _ j. X-XIII). ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul. Biserica din Le nic . construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. . ctitoria cnejilor locali.

â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j. i anul 1313²1314. Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc . sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil. Hunedoara. .

Biserica din Gurasada . Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn. deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat . construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest. ctitorie cnezial din secolul XIII. .ca (ser Biserica din Strei .ti. si» cnejilor locali.j ‡?«££££ . Este construit din piatr bruta. Hunedoara.j. Altarul i naosul au o form patrulob .

O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei. ctiecolele XIV-XV. cu un turn-clopotni pe pronaos. cu o form dreptunghiular . precum i anul 1376.Biserica m n stirii Rîme . îghi te .j. Alba (sec. zugravul Mihul de la Cri ul Alb. XIV). Bihor.j. azi . construit din piatr .

Vladislav. Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com. Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni. pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. AceastC^ \t fiind. n descoperite în hotarul aceleia i comune. constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi. numit «a __ l^ste conVod ».c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea.^^ este. cu hramul T ierea Capului Sf. cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». cu hramul Schimbarea la Fa .Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». Boli^ documendup cuno tin ele noastre. exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com. ca i temeliile a dou din . Radu. mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). Biserica rupestr J n deJPiafrd (com. 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea. Col i). adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. siderat din secolul al XlII-lea.O. N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar". într-un fel sau altul. ft-un. de pilda. pi^a str . dar cre tine. din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a.H. Cu caz. la întemeie/ voltarea m n stirii. chilia lui Dionisie Torc torul. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit. poate. i Agatonul Nou. Agaton^sif e tc. Bozioru). timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i.j. care. nuînd cu urma ii s i Alexandru. pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. . la 25 km de Cîmpulung. chiar ctitoria lui. Datorit acestei descoperiri. în care se amintea i de rug mintea/r itni. pe malul stîng al Dîmbovi ei.

ara Româneasc . ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. secretarul icoveanu. tirile pe care le avem asupra originii. cu sinaxarul respectiv . spune c a fost întemeiat de Negru Vod ). pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. Panaitescu. Introducere la istoria române ti. teza veche a istoriografiei noastre. potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i. potrivit suflului duhovniis de isihasm. B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate. afar de aceste l ca uri. Din cele expuse. trerectat . P. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare. înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . Filos. 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. nemijlocit. ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . a a cum se 1 în veacurile primare. De pild . în 1839. la t de Bucure ti. asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii. 331). probabil pe Arge . copil riei. via a mîn stireasc athonit . organizat incîpiiîe isihasmuîui. Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . în genere. arheologice. atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV. m n stirile Arnota (Del Chiaro. tii. Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase.ng Ro iorii de Vede). ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. la Bolintin. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. Deci. c luib numele Filotei. Dr g . In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . Un logof t al lui Mircea cel B trîn. în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. dup izvod bizantin-athonit. p. documentare radi ie.

în inutul Cladovei. . a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369. înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. din tat valah i mam sîrboaic . Cu toate acestea. Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. în regiunea Craina. ci i în inuturile înconjur toare. a revenit în Serbia. eventual ca egumen. în orice caz. p rere pe care o împ rt im. teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei». S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. în Macedonia (azi in Iugoslavia). celebru centru minier din Serbia medieval . se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. la Vodi a. oprindu-se un timp lîng Dun re. dus de franciscani. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). S-a c lug rit la Athos. In schimb. A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. nu numai aici. In 1366. unde se va bucura de o deosebit considera ie.acum. nu departe de tîrgu orul Cladova. în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. o cetate în apropiere de Novo Brdo. la locul numit aina. re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului. sor vitreg a lui Vlaicu Vod . dar ca vasal al regelui Ungariei). în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . pe p mînt românesc. s fi avut de suferit. Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. arina Bulgariei. Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370. primejdia catolic a r mas. De aci. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina. Deaîcî. A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . probabil la mîn stirea Hilandar. era firesc ca în împrejur rile date. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton.

S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. scutirile. a a s ie c lug rii cei de singuri s . de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. mîn stirea devenea o amovlgstie^. vasele i od jdiile d ruite. uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor. se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. fie 1372. f r consim :elei dintîi. lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. trimis de cneazul Laz r al Serbiei. nu l 13_7 . «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului.udal maghiar. Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. zidit i zugr vit din a lui Nicodim. nici arhiereu. încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. sub arul tefan Du an. în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. pe locul uneia mai vechi. care_ se proclamase ie autocefal în 1346. practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . iar zugr virea. N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos. Prmjacela i hrisov. pe t ot p mîntul românesc. Probabil. fostul protos al Athosului. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372. . s-a ridicat o n stire. Teofan. la Vodi a. cum s-a procedat Î alte cazuri. dac nu-1 va fi avut mai dinainte.i puie cîrmuitor». Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb . adic o ctitorie jie_sine st t toare. In aceste împrejur ri. nici altul nimeni. Solia. în anii urm tori. ie sub orice autoritate din afar . Prin aceste prevederi. era forn Isaia de la Hilandar. Dup^ ultimele cercet ri. ² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . ci precum hir Nicodim i cum va orîndui.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a .

f r ca s-o termine. f cut de vreun c lug r din mîn stire. drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea. p rintele domniei mele. la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei. 1383²1386) îi f cea "anumite danii. pe un hrisov din 1424. 1377² c. Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi. în orice caz. ci s-a dat.. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u.. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana.^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab .I M O N A H IS M U L UI. Din actul men ionat al lui Dan I. dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii.. cum am v zut. Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie».. a fost Radu I (c. tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar .». la Tismana. O însemnare contemporan . precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. In speran a reocup rii Severinului. s cl deasc pe deplin acest hram. Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri.ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol. explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i. cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav. Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385. a ridicat-o din temelie.. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact . cînd Dan I (c. Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti. 1383). Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a. Gorj). reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- . o mîn stire nu întru toate terminat .. respectiv mijloacele de trai. cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar .. care era banatul de Severin. pe rîul cu acela i nume (jud.. Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile. pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. numai sub Dan I. S F. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana.

E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s . n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e . vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V . cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 . l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a .i al ege si nguri cond uc t or ul. ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i .un t i mp r el at i v s cur t . c ar e «s fi e d e si n e i»). î nt r . de^l a Pr i sl op. s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i . î n t r . i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana. i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i . a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) . -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» . at î t e a mî n st i r i . Est e . P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i . di n 1 0 i u l i e 1 46 4. alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 . n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ». In ce pr i ve t e V odi a.a u î n c h e i at n u m ai s u b e l . E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a.l e a.un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n .u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . C o u t ea-C r i vel n i c. ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i . au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce. d e l a Mi r c ea c el B t r î n . Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m. Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at . est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. n i c i e u M i r c ea v o i e vo d . A ce s t e n u me r o a s e d a n i i . t oat e î n Ol t en i a. d u p i c î r mu i t or u l u i l or . î i f c e a : de opt sat e. c i n u ma i . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . î n st pî n i rea Ti s man ei . P r i n t r . cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . î n ara Ha e S . l ot r ul u i i Vi i na. Printr -un hr i sov d in .u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 . .a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² .

aflat atunci în « ara ungureasc ». iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc . SF. care prezint . Sfîntul Eftimie.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. ia Prislop sau în alt parte. Peste o lun . în anul al aselea al prigonirii lui. Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). în prima scrisoare. tarile ortodoxe. rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti. un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice. La 23 noiembrie 1406. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». pe cele dou fe e. Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . lingvistic i istoric-literar. De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc . respectiv mîn stirii Tismana. patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim». Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii).ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. cuviosul Nicodim . adic la 26 decembrie 1406. In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor. R stignirea i învierea. ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului. Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. deci o goan dup «isihie». Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . Prin anii 1404²1405.

1983. Buz u. 1959. Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. 488 p. 1971. în SCIV. CONSTANTIN C. Bucure ti. J retat din via . In locul s u. L + 431 p. an. soborul a ales ca Len pe Agafton. 15²24. 3²20.VkiU W U A JU U LJ ^ . nr. iova. 88 p. în GB. Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . voi. p. I. r< 1947. i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. rezult c Sfîntul Nicodim a . ACADEMIA R. în BOR. 128 p. XIV i XV (1247²1500). e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH. p. I. 5²6. CONSTANTINESCU. nr. p. XI + 82 p. TIT EA. ara iasc în veacurile XIII.X V --.S. 1906. Bucure ti. 1980. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. 3. ESCU. r/d plastic . p. 1974. Min stirea Vodi a. t. m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri. Bucure ti.R. nr. Iosif Bobulescu. în GB. B. 635 p. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul. PA VEL CHIHAIA.t un mare organizator al vie ii monahale la noi. 22. dup rînduielile haste de la Athos. 1²2. 1966.R. nr. XXVIII. Bucure ti. p. Cu timpul. 22. p. fiind înmormîntat la Tismana. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei. întîm-use minuni la mormîntul s u. Panaitescu i Damaschin Mioc. Date noi despre bisericu ele '. I (1247² 3ub redac ia P. 63²76. nr.. p. în XIII. 1975. in SCIA. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u).. ROSETTI. Voi. 7²10. 1²3. C o n c l u z i i : Din cele expuse. CANTACUZINO. XXXIII. p. pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale. an. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. i ed. 1935. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim). AL. Bucure ti. 1883. a fost cinstit ca sfînt. din Mun ii Buz ului. TIT EA. CARMEN DUMITRESCU. p. 673²697. Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. P. 1961. în Materiale i cercet ri gice. 1²4. tom. ed. nr. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM. în voi.. 1909. TEFAN DE LA TISMANA. 1973. 1 J . III. în SCIA. ed.A V J . 111²130 j CHIHAIA. p. Via a mîn stireasc în ara . Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. Biserica rupestr Corbii de Piatr .. GIURESCU. 1969. Documente privind istoria României. Mîn stirea Tismana. 23²51 . Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. TIT SIMEDREA. Glos pe marginea unui document inedit..O. antierul arheologic Cet eni. 507²517. Schituri sau sih strii rupestre buzoiene.. ara Româneasc . an. 469² INU V. voi. 321²340. VIII. 1953. + 40 pi. LXXVII. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice. 1965. în B.'B.. itarea: Documenta Romaniae Historica. 1. Buz u.

Leiden. 5²6. ION RADU MIRCEA. NESTOR VORNICESCU. TURDEANU. N STUREL. an. 1966. . XCIII. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). D. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. 1976. p. în MO. an. Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . p. p. E. l (pîn la 1385). an. SF. Paris. 114²144 ( i în voi. XI. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*. XXII. 1970.ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. XIII. Istorie. nr. 1978. în G. PATRIOTA CODAU. an. P. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. p. 194²207 ( i extras). semnate de Radu Cre eanu. 345²351. în «Romanoslavica». XIII. Silntul Nicodim. p. în «Romanoslavica». RADOJlClC. XXXVII. . nr. p.B. Scarlat Porcescu. 1954. L ZÂRESCU. în BOR. Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. 587²598. VICTOR BRATULESCU. Gheorghe Dr gulin. nr. 1981. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles. nr. Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. 634²651 . VENIAMIN MICLE. 3²4.. D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. DJORDJE SP. 300²317. p. Sebastian Chilea. 923²931. BÂLA A. în MO. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. 7²8. 9²10. nr. Bucure ti. 77²79. în «Romanoslavica». E. 203²221 . 237²284. 1985. Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee. an. 8. LXXX. p. Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. XXVIII. în «Revue des etudes roumaines». Ioasaf Ganea i Dumitru B la a). 1975. 1²2. p. XXIII. p. an. 1971. in MO. în BOR. (Alte studii în acela i num r. 1966. II. p. 673²687. în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). nr. 11²12t p. 15²37). 1962. 1965.

. o moar în hotarul Pite tilor. 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav. MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA . Din cuprinsul primului . precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu.. necroMircea cel B trîn i a familiei sale.. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob . Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea. d ruia mîn stirii satele i Cricov. li înt rea i osii..». care i-au fost d ruite de unii boieri. voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea. 10 bu i 10 burdufuri de brînz . Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc .. ambele cu data de 20 mai 1388.VI k. în continuare.. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. cu voia p rintelui domniei mele >ievod. 20 de ca uri.zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi). asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana. Una din cele mai în- .iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. la mit C lim ne ti pe Olt. Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu. Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol.».

ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. prof. Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri. brînz . care se tie ca a fost un domn mare. Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei. în ce prive te starea material . C. formînd o . b l i cu pe te. 1406²1418) i Iacob (1421) . B rd ani. în primul document din 20 mai 138'8. Radu I.a. a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. Jiblea. ca . In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. încît s fie nevoie. de c tre fiul s u Mircea. Din primul hrisov. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. continuat de Dan I. produse alimentare (grîu. poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. In adev r. De aceea. In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti. precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel. între C lim ne ti i muntele Cozia. Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. cu toate cele ce se in de ea. pe valea Oltului.rneana s fie supus . toate scutite de d ri i munci domne ti. miere etc). adic Cozia». pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394). mori. fiind nimicite de vreme. de fast i de podoab . aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I.. Constantin__C_ Giurescu. n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . pe Olt. pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov. Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea. vin. Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. Seaca i Hin te ti. cu aceea i dat . Aceast p rere a fost rectificat de acad. cei mai mul i cercet tori. s fie înlocuit cu una nou . constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. f r amestecul puterii politice sau biserice ti. iubitor de frumos. soborul singur. abia dup un deceniu. dar. i-au urmat Soîionie (c. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie». Prin cel de al doilea hrisov. Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana). Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. In ce prive te numele acestei mîn stiri. C.

iar a doua. Dan. Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. P ltini etc). Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. alc tuit în 1781. mori. apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. jupan Staico. la sfîr itul secolului al XV-lea. mîn stirii domniei mele de la . vaduri de moar . m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. cînd a ridicat ia biseric . Arge ). altele au disp rut. în caz de nevoie. ex. pe care i-1 d ruise domniei mele. pe Buz u. hele tee. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ). apoi vii. urmat de Radu. Distinc ia era necesar mai ales acum. Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. iv lii etc. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. în jude ul : a. a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. c ci pomelnicul ei. începe cu islav Voievod». Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. de Mircea cel B trîn. Fr sinet. înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . avînd te sau p r i de sate. care era pus b dependen a Coziei. înc un l ca cu numele Nucet. la nord de Bucure ti. în acela i timp. putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. Socet. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. Mircea cel B trîn i alt IIlea).t p dure de nuci. un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a. sirea nggov. Dup p rerea altor cercet tori. umentar. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. meroasele danii pe care le-a primit. pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. Era deci foarte bine ap rat .

fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. d ruite de Mircea. Arge ). Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. prin care îi confirma dou sate. în 1441. Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani. iar în biseric . Potrivit tradi iei. N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab. din secolul al XlV-lea. cu b l i. cu numele Dionisie. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni.^" ^ ~-- ^" " ^" " .^^ ^ ^ ^ .^^^ ^ I » Œ^^ ^ . cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. Ast zi. cu hramul Bunavestire. s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea. apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»). Documentar. dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II. N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu. sau. Pomelnicul ctitorilor începe cu el. a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui. fosta mîn stire e în ruine. cel pu in.. avînd al turi pe so ia sa. s o fi m rit pe cea veche. ^_ ^_ Snagov». i a domniei mele». pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». Cozia. Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. . Mîn stirea QlayQQJ c. Tismana. din 7 octombrie 1428. s existe tot din timpul marelui voievod.ra (probabil doamna Mara).. La 17 noiembrie 1431. iar în stînga biserica. numit la început Strugalea (la sud de G e ti). din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . Nicodim. el a f cut danii acestei mîn stiri. a ridicat mîn stirea Vjj ing. c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. inînd în mîna dreapt o cruce. dateaz tot din timpul lui Mircea. tot sub Mircea cel B trîn. un ucenic al Sf. Din acela i timp data i schitul Br det (jud. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. în orice caz. de lîng Tîrgovi te.

Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu.50 X 8. F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc .40 m. tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea. noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente.50 X 7. ica Sîn Nicoar . Dup tradi ie. pe eia mai vechi.P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l.50 m i 12. în ii Alexandru Ilia . a lui Basarab I. schituri de lemn. ridicate în locuri în mun i sau în codri.uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. îltimii ani ai domniei lui Basarab I. Astfel. cuub numele de Bogdâne ti. cu hramul Adormirea Maicii ii.50 m). Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir. ca aceea de 30. Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele. în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung.75 X 7. A fost distrus de un cutremur prin 1628. J li A 1 V . înseamn c a fost ridicat înainte de 1352. Pimen i Silvan. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene. ridicat . în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca. r ii lui Basarab. pron timpul lui Seneslau. Conceput ca l ca de închinare i domneasc . ceva mai mare (15. c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . apoi. Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia. s-a început construirea domne ti de la Arge . în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar . toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII. în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. cu hramul Sfîntul Nicolae. i structur . din prima jum tate a secolului al XHI-lea. iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab. aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie. în Drobe a. cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam . stiri i biserici din Moldova. J L . N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un . precum i unele mai tîrziu.).

Biserica de azi. cu hramul în l area Domnului. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea.timp la Athos. într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i.. cercetînd o serie de documente. Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at. Urma ul s u.a. Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare. iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie. i o activitate cultural-artistic . pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii. Mai tîrziu. fr ie).. în 1497. Pe locul vechii mîn stiri. Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . înc «de la începutul rii».». Probota. îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). a fost ctitorit de tefan cel Mare. iar azi. Petru II. «unde a fost chilia vl dicii Iosif». Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693). Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. pe care o vom prezenta în alt parte.. dac nu va fi fost i mai veche. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian . între zidurile ei s-a desf urat. Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun. din 6 iunie 1446. cînd tefan I îi d ruia dou sate. Este interesant un hrisov de la tefan II. din piatr . pe iret. se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului. una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn. iazuri cu pe te. pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . azi disp rute. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian. cel din urm fiind îngropat aici. = înfr ire. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire.. punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului. s-a numit Pobrata (în slav. Prin acela i hrisov. c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou . Ruinîndu-se i . afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. felurite mertice . Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. de la Boi tea. In adev r. pris ci. Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan. mori. Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. Se pare c el a fost înmormîntat aici. domnitorul tefan I (1394²1399). Probabil pentru ace tia.

a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei). Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407. so ia sa. tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j. enitul i cu sfin irea preo ilor. u. neclintit. au fost îngropa i aici Petru Rare . . ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. so ia sa Ana >oieri.i alege singur urma ul în egumenie. «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a». dar f r s dea numele ctitorilor. scutiri etc. existent i azi. i nici un mitropolit. c ruia i se dreptul de a. terminat în 1530. iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402. la o mic distan de ruinele în stiri. ita la sfîr itul secolului al XlV-lea. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi.. a construit. o biseric nou . acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic. la 27 iunie 1449. Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. Astfel.. lor funerare se g sesc azi în biserica nou . cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. a egumenului Dometian. La 15 februarie 1410. Ast zi este biseric de mir.14 septembrie 1467). Alexandrei Vod . Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re . d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. ele tee cu pe te. Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . situat cam la 300 m de locul celei vechi. Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei. îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea. Hrisovul men iona . a lui Petru Rare . tâijeg. De pild . înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i.F E K1 U A1J A Petru Rare . a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche. Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. pe jumen al mîn stirii. Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor). doamna Elena. Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan. f r vreun din afar . a biseric .

alta cu hramul Sf. ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat . amintit în 1420. Prin 1528²1530. asem n toare cu a episcopului de R d u i.R. c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453. una cu hramul Adormirea Maicii Domnului. i seli tea lui Dieni ».». poate dup numele lui Chiprian. îi d ruia vama de la Tazl u. ca o ctitorie a unui mare dreg tor. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate.. Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun. la 13 aprilie 1415. probabil. este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova. tot dincolo de 21 ² Istoria B. primul egumen cunoscut. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi. nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. La 6 februarie 1431. în forma în care o avem ast zi.. «un sat la obîr ia Solon ului. la aproximativ o sut de metri de cea veche. O noti . în felul acesta. «s -i fie uric cu tot venitul». patru pris ci.. vornicul Oan .1418) i al ii. Dumitru din Suceava. Mîn stirea Humor. care rezuma un act patriarhal din 1395. numit mai tîrziu. Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana). f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia». dup numele întemeietorului ei. îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae. Alte danii i-au f cut Ilia i tefan. S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). . Daniile au continuat i sub urma ii s i. Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . lîng ora ul Gura Humorului. In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j. O alt mîn stire era cea a lui V rzar. care i-a d ruit. V rz re ti.O. Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor». «unde a fost Huba». Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415. mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina. pe locul bisericii Sf. Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi. so ia sa Ana (-j. moara i «sili tea de pe Nichid». cu satul. ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare . este men ionat documentar la 10 februarie 1429.1432). Dumitru.. A doua se g sea.nici slugile lui.

o mîn stire la Boi tea. C lug ri a etc). Actuala biseric nu poate fi con- . C lug reni. pomenite în documentele vremii. icumentele aceluia i domnitor. sub trea mîn stirii Bistri a. azi disp rute. Chilii. la Horodnic. în p r ile Tecucilor. Dide ti. mîn stirea popii Draghie (1444). mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. losif). exist o bisericu în stînc . men-: i alte mîn stiri. ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod . despre care nu avem nici o tire. ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². Aci a fost s pat o chilie.a. irea lui Ciunca Stan (1445). o alt mîn stire l u. azi Dum-² Tîrgu Neam . pe care voievodul o punea. anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit. Pe lîng mîn stiri. era o mîn stire de c lug ri e. în care ar fi fost îngropat. mîn stirea de ÎozieniRoman (1446). într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. probabil în zona Vasluiului. în Moldova de nord. mîn stirea postelnicului Ignat din Soci. >roape de actuala mîn stire Putna. mai veche.a p r ile R d u ilor. Daniil Sihastrul. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». în care ar it. vor mai fi existat e. m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta. în p r ile Neam ului . spre r s rit. cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea. în aceea i regiune. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. mul În l area Sfintei Cruci. amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i. Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). Dup tradi ia local . în 1411. isten a altor biserici i mîn stiri. O astfel de biseric a existat ov (Olov ). precum i ale urma ilor s i. a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. potrivit tradi iei. azi degradat .

Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. Se p streaz integral pîn azi. 1354²c. Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. cu excep ia unui pridvor. la 16 septembrie 1408. de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. Roman I. i urma ii s i : La cu. Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava. ar fi ctitoria lui Petru Mu at. «una din Tîrgul de Jos i alta. care va fi voia noastr ». Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . 1358). In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia.siderat îns de la Drago Vod . tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . Stana. Pe mormintele primilor ase. cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . Potrivit cercet rilor mai noi. din piatr . O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . la începutul secolului al XVI-lea. Anastasia. angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391). Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. iar actuala biseric . alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. tefan I. este biserica^Mh u i. Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at. considerat ctitoria lui Bogdan I. i Ioanichie. atestat documentar. tirile sînt contradictorii. Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . mama lui tef ni Vod . so ia lui Roman I (1391²1394) . c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate. f r îndoial . primul episcop atestat documentar la R d u i. fiica lui La cu. De asemenea. ctitorul bisericii. Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415. Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn.

N u m a i e .i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. h r z e au i ei d a r u r i. în M old o va . d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e. d a r.m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. fi e l a l i t u r gh i e. fi e d i n l e m n . d e m u lt e o ri . l a d a r u r il e f o n d a t or il o r . m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i . a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s . In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile . d o m n ii r o m â n i. ti e d i n zi d . ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc .² A V H i.l e vi e ui t o r il or e i. ctit or ii l e d o m n e ti. m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . C u ti m p u l. D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e . i ar .a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i). t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i . S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini. Ia r î n t r e d at o r i i . u n e o r i ). o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u . d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e . s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a. p rec u m i me t e ri au toh to ni. h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate. în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii. întîln i m . fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i. N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ). M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . ca r e. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s . c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i. se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri.) lu i A l e x a n d r u c el B u n. p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii. d a r m a i al e s d e A st fe l.

Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel. XXX. VII. ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . an. p. IONA CU. 1961. GHEORGHIU. + 158 pi. 1²3. 1969. Panaitescu i Damaschin Mioc. TIT SIMEDREA. 11²12. an. 16 p. DRAGHICEANU. 3²4. XIV. BOR. Sub redac ia P. 1944. I z v o a r e : Academia R. 1962. 1967. nr. 43²46.R. Despre mîn stirea Cîmpulung. Bucure ti. XV (1247²1500). 1033²1049. an. II B IB L IO G R A F IE A. Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a. veacul XIII. 1953. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. XXV. Bucure ti. 2 voi. Corina Popa. PAVEL CHIHAIA. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica. 11² 12. 107²137 .. nr. Bucure ti. In M. alta la C lim ne ti). 323²338. XXI + 352 p. an. 1²2. Secolul al Xl V-lea. în BOR.. Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr.S. Monumente istorice. 1961. 68²73. nr. Curtea Domneasc din Arge . cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. LXXXII. an. + 11 pi. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. p. an. VIRGIL DRAGHICEANU. an. LXXIX. 1. Arta cre tin In România.. EMIL LÂZÂRESCU. 1961. an. 11²12. 1352²1633). 1980. XIII. NICULAE ERBANESCU. XXVI. p. 2. an. 876²889. 1974. ara Româneasc . în SCIA. nr. 208²221 . L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU.A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . nr. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. p. p. ara Româneasc . an. 5²6. p. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. IX. 1917²1923). GHEORGHE I. Documente privind istorici României. PAVEL CHIHAIA. ara Româneasc . 1971. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. Mîn stirea Vi ina. GIURESCU. p. Paris. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. V. LXXIX. XVIi. în BOR. 1923 (BCMI. 1983. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. 128 p. în voi. CANTACUZINO. O. nr. cu mai multe studii . XXXIX. V. 192 p. 1. Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. 470²476. Bucure ti. Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. p. Bucure ti. nr. 635 p. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. 1047²1077. P. 118²138. 284²335. 1966. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. DIACONESCU. voi. nr. nr. Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. 1964. L + 431 p. în BOR. p. nr. 303²316 i nr. TAFRALI. in RIR. Schitul Br detul. în BMI. 1952.. întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . în MO. 11²12. p. p. nr. II. în BOR. an. Data zidirii Coziei. 52²89 . I. un monument din veacul al XlV-lea. 1970. 9²10. p. (I). .O. ILIE GH. 1961. p. an. 1924. 1109²1119. 1970. în BMI. 1931. L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. XCVIII. in GB. XXI. nr. p. 3²4. X²XVI. . în SCIA. p. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. 61²65. I (1247²1500). 3. p. Bucure ti. p. nr. în MO. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge . AUREL I. 4. XXXIX. nr. VIRGIL DRAGHICEANU. BRATULESCU. în GB. 221 p. Istoria min stirii Snagov. LXX. B. an. 1906. în BCMI. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. B. 1966. 1955. 1937. ( I I ) . 38²49. VII. Nucetul. Studii i lucr ri de icstaurare. în MO. p. PAVEL CHIHAIA. 1²2. 56²59.

1981. . Bucu58. GRIGORA . voi. XV. 1947. Bucure ti. 70 p. XLV. . Craiova. Moldova. an. an. 1954. p.monumedievale din Moldova. Bucure ti. 985 p. XXXIX. 7_8. la i. în M. 555²562. 597²612. > v " iî ! -: . Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge . 384²1475). i v îndut e i d rui te în se colul XV. 11 4²1 30 . în BCMI.. Moldova v o a r e : Documente privind istoria României. LXXI + 530 p. 1971. 314²506 i an. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare.. p. ara Româneasc . 55 p. voi. IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. Mîn stirea Humor. TOMA G. XX ( s. LXVII. 1976. BULAT. Ia i. p. Bucure ti. n ou III). 1962. 1935. PA VEL CHIHAIA. dup m rturii noi.). 5²6.M. c r r i: N. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. . + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. an. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU. 1969. 800 p. Mîn stirea Neam . 19 49. + ilustr. p. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. 127 p. 1938. 1965. 22 p.. 7²8. Craiova. Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). nr. 1974.. p.. nr. în MO.S. 1970. p. -în BOR. deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. 1963. A. Bucure ti. veacul XIV. XXXVIII. an. 426 p. 1968. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti. TEFAN BAL .12. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova. 372 p. 324²347. n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU. 371²545. N. 5 p. n r. Bisemeasc din Curtea de Arge . GRIGORA L PRO U. XIX. BÂRCÂCIL . Bucure ti. în r i is t or ice ». I. Bucure ti. ea Neam . 165²184 (extras: V lenii de Munte. 3. TI T SI MED REA. ova. Mîn stirea Moldovi a. 1 ²2. i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. p. I²II.

-' ' : ' ' " . Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi). din nuiele împletite sau din piatr i c r mid . In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini..'. în B i .Toan Botez torul.iif j i/ îf 3 'iitsv .' . -ir. Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn. . ridicat de voievodul Ahtum. : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania. temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. ‡ ' - . . Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u . BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : . . "". în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca. Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. . . . Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. De pild . în jurul anului 1002. una din re edin ele voievodului Gelu..ft Bisericile din Transilvania. cu hramul Sfîntul. . încît în anul 1204. în secolele XIII²XV. s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri. . mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat. r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti. papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma. MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA. Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu. . . x. X ?. . . re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. . Banat. ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi). io q ‡ 9' . .. ' . pe Some . ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m . .

aproximativ 2 km de aceast biseric . Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu . în anul 1443. vara anului 1975. provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII. .coperit o pisanie în limba slavon . Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . i s-a scris mult despre aceast biseric . un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V. folosit apoi . Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral. se afl un strat i mai vechi de eal . construit din piatr brut . ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan).P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . Este construit din pietre romane. din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. lespezi f uite. dar pe locul unei biserici din lemn. atesta i documentar din secolul lea. altar pentagonal. A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale. >. Intre altele . s-a stabilit c bise. îns . mult mai veche. într-o alt form .iertarea. Trebuie relevat. de i mulat ipoteza c ar putea data.X V I I I ) ia egului. socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar . cu un opotni care domin împrejurimea.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea. scris în anii 1313²1314. cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural. statui etc). se afl o alt valoroas biseric monustoric.tip longitudinal. Pe baza acestei descoperiri. în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî. pe malul drept al Streiului. S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. pe malul 1 rîului cu acela i nume. format dintr-o nav . în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. fapt consemnat de o inscrip ie. :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. Dr gu ). din bolovani de rîu i din c r mid . dup cum arat o alt . de acelea i dimensiuni. lîng tabloul lor votiv. în satul Sfrei. c sub i pictura mural din 1313. P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea.ric .

I i din piatr f uit la muchii. Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. ». apoi a calvinilor. probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. cu un frumos turn-clopotni . Biserica p streaz o frumoas icoan de hram. La acestea. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. refugiat i apoi c s torit în Transilvania. fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530). situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea. devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. ad ugat în secolul urm tor. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. in hotarul satului Silva u de Sus. se afl o biseric de dimensiuni mai mari. ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. odat cu maghiarizarea familei Cîndea. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. în apropiere de Ha eg. Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). Nuc oara i Pe teana.i* . In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. azi în parterul turnului-clopotni . la poalele Retezatului. aproape în toate satele men ionate. cu un turn-clopotni cu cinci nivele. reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . de tip occidental. la Sînt m ria Or/ea. Are ziduri înalte. ctitorie a cnejilor locali. ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira. De altfel. romano-gotic. Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea. din piatr brut i piatr f uit la muchii. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. cu picturi ascunse sub var. cu portale i ferestre cu coloane.

i ridice o biseric de zid în ora . a c rei fiic . l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. ref cut în secolul urm tor Dciarovici. patrulob . care.0 regretabil gre eal a disp rut.j at . înaintea > desigur o alt biseric . în fiin pîn azi. a fost ridicat biserica din Le nic. în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. pe Valea Mure ului. în l tate a secolului al XV-lea. înrobabil pe cneazul Dobre Românul. q». de jupînul o ia sa Visa. vest i nord ai restul. ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae. restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani. format ini ial v i un altar. ctitorul bisericii.. zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-.. 1342²1382). înrudi i cu Iancu de Hunedoara. Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie. cu o form ciudat . în anii din urm . i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400.B îd din secolul al XlII-lea. biserica ling Hunedoara. cu un an-s picturi murale originale. tot în secolul de cnejii satului. în apropierea Devei. pome-:rte de atunci. care-i cu privilegii i mo ii.a ne ti din Transilvania. Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a. cu o . noiembrie 1458. a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . potrivit tradi iei. azi disp pild . . întîlnim alte bisenente istorice. Un interes aparte prezint biserica din Gura. ctitorit . P r ii de r s rit (altar i naos). în care va fi slujit Ioan de Cafia. mai tîrziu). i jude ul Hunedoara.într-un tablou votiv. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. Elena. între care se remarc tabloul votiv. iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. r pit mai tîrziu de calvini. pe pere ii de sud. Spre ecolului trecut.

La Lup a. Ung Turda.. sînt considerate. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV. exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. în Mun ii Apuseni. lîng Aiud. înainte de 1488. In celelalte p r i ale Transilvaniei. care dateaz tot de prin secolele XIV²XV. în diferite sate din jude ul Alba de azi. Biserica din Sîntimbiu dateaz .. Mitropolitul Daniil. C tre sfîr itul aceluia i secol. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti. ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. Sava i Gheorghe. care. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. într-o faz ulterioar . m rit . din zid. cu un exonarthex cu contrafor i. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. . prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV. ca apar inînd secolului al JUII-lea. lîng Gherla. Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975). a unei foste mîn stiri. In secolele urm toare.. i alta cu hramul Sf.i avea re edin a în Feleac. Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn. apar in aceluia i secol. Bisericile «din S ndule ti. din lemn. în anul 1424. dup unii cercet tori. în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. La Guhova de Sus i Lopadea Veche. i din Cic u.. în jude ul Cluj. p strînd fragmente de picturi originale. bisericile din B i a. Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor. lîng Dej. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Biserica mîn stirii Rîme . p strate fragmentar. Nicolae. precum i o inscrip ie din 1377. biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri. i Mica.. Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. Ini ial. de unii cercet tori. a fost împodobit cu picturi murale. se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr . ctitoria cneazului Vladislav din 1421. ambele lîng Aiud.

cu ajutorul lui tefan cel Mare. Lancr m (jud. Sîngeorz i N s ud. Sibiu) i altele. Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. . De pild . Toate sînt lensiuni reduse. bisericile din Scorei (Mircea trîn. m rturie a i artistic al poporului nostru. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia. S li te (jud. Alba) în 1439. potrivit tradi iei. ricile ^ i mîn stirile din Banat. S laj) prin 1470. precum i unele elemente occidentale Strei).cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u. Aici. Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . din secolele XII²XV. Deda (jud. Timi ). Rîu B rbat (jud. (jud. Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. Unele p streaz destul de numeroase. Hunedoara) în 1411. Bra ov. de multe ori ridicat mai tîrziu. altele numai fragmente. Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. cum a fost cea din Strei. Rediu (jud. Mure ) în 1451. R inari. cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . în continuarea c reia se afl altarul. majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. cu picturi din secolele XIV²XV. ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud. 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. Me terii erau din p r ile Jocului. jud. Cut ² dba . iar în partea i un turn-clopotni . Rî nov i Z rne ti ² jud. în 1398. dînd na tere unei picturi cu totul originale. m Fize ului (jud. pe valea Some ului Mare. Alma u Mare (jud.. A a cum am ar tat. Mure ). ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal .a. Hunedoara) în 1330. documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. apoi în cîteva acte . me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti.îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. Sibiu. poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. în 1418. din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333.

In partea de sud a Banatului. ars de turci în 1552. dup ocuparea Banatului. XIV²XV). mitropolitul Timi oarei. a servit drept catedral a episcopilor care.MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor). apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici. Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane). azi disp rut . peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . în urma încet rii domina iei lor. ctitorie a cnejilor locali. Mîn stirea S raca (jud. de prin 1402. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia). La Ilidia. în p r ile Aradului. Biswiclle_din_Arad. în secolul al XVII-lea s-a retras aici. mai ales în 1552. se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). la sfîr itul secolului al XV-lea. A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. A fost ars de turci. fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea. cînd se mai puteau vedea pic turile.i aveau re edin a în acest ora . Bihor i Maramure . Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. datînd tot din secolele XIV²XV. dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). Cusici. In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. ortodoxe erau situate pe Dun re. umig sau Morava.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti. tot din secolul al XV-lea. cunoscut i sub numele de emlac. Timi ). fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. A fost transformat i m rit în mai multe rînduri. In secolele XVI²XVII. men- . In 1730 a fost restaurat . în apropiere de Vîr e . cînd Banatul a fost ocupat de turci. tr ind pîn ia moarte (1656). s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . Bazia . ref cut în secolul al XVIII-lea. ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec.. dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . Alte cîteva mîn stiri. apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici.a. în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea. Biserica din Lugoj. V r dia (distrus de turci. XIV. Zlati a. în apropiere de Oravi a. Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. emliug. atribuit secolelor XIII sau XIV. Sfîntul Ierarh Iosif. în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu. i Dezna (sec.

se afla mîn stirea ortodox . aveau i bisericile din T rc i a. deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. pare ie. azi în ruine. A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea. iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail . Saras u a. uri mural e ort odoxe.prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. Ap a de Mijloc (1428 i 1440). II* ^ . di n s ecol ul al XlV-lea. era pomenit înc din 1131. ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). azi . Biserica Alb (1373). La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. 1156 i 1177). din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . tot pe valea Mur e ului. O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea. azi în ruine. în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64). Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). Maramure . C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. . cînd a fost declatvr o pi ghi e. Bezdin. .A 1 V ² S t. ctitoria Drago izilor. Nu departe ista. Retnetea i Tileagd. locul de re edin al voievodulan. dup ultimele cercet ri. pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. ridicat în secolul al XVI-lea. Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti.

Studiu introduct iv. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . MARIUS PORUMB. mitropolitul Ardealului. 643²646. 469²562). Bucure ti. Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. Omagiu I. cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. 97 p. 1²222). Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. I. 1963. p. + 1 h . aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. (extras din voi. 8 p. precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român. /^construite rudimentar. VecW monumente hunedorene. 1981. XIV²XVI). 223 ²264). 1985. Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec.. La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X. P.. Pari s. nr. p.ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de . CANDID C. Nicolae B lan. GRIGORE IONESCU.. Bucure ti. Istoria arhitecturii în România. bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania. (extras din ACMIT pe 1929. voi. 1930. VASILE DR GU . voi. 40 p. Dar mai presus de toate. 115 p. Ctitorii bisericii din Bîrs u. 1 9 29 . + 4 8 pi. 72 p. . ". bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *. BI B L I OGR AF I E . La Transylvanie. p. " . 1930. Bucarest. Bucure ti. 192 p.L u c r r i de s i n t e z : Istorie. Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria. români ² sînt. CORIOLAN PETRANU. I. TEFAN METE .. voi. . IX + 166 p. cu o înf i are modest . Arfa cre tin în România. CXXVIII + 364 p. 19 38. V ASI LE DR GU . 1938. ( I ) . 540 p. (II) . Par is. I.. 3. L'art roumain de Transylvanie. A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. în SCIA. Secolul al XV-lea. p. 1983. Banat. 1938. Istoria bisericii . Cluj. Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . orin '. Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. VIRGIL VATAIANU. partea I-a. plan elor de Vasile Dr gu . Bucarest. XIV² XVIII). prezint o deosebit importan istoric i artistic . 1. Bucure t i. . 1932.. 1973.‡ . 240 p.. 1936. t. Clu j. Din istoria artei religioase române. L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. + 67 ilus r. p. : . Bihor i Maramure . 180 p. + 100 pi. pentru acel timp. VIRGIL VAT IANU. TEFANESCU. D. ² realizate de me teri români. 1 68 p . XIV ² 1450). 269 p. Sibiu. VASILE DR GU . p. care au mai putut fi descifrate. 12. XII + 1018 p. Pictura mural din Transilvania (sec.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse.. 139²148. Bucure ti. 1968. (extras din ACMIT pe 1929. în voi. Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. 75²102. VIII + 225 p. i 4. Sale Dr. SILVIU DRAGOMIR. + 30 pi. XIV i XV. 1959. 1985... TEFANESCU. Cri cior. . Pictura româneasc în Transilvania.Csiîr i ul secolului al XHI-lea)..e si ecl e. 1970. ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I. IX + 439 p. Secolul al XlV-lea. Ribi a. Istoria ariei ieuclale în rile române. Bucure t i. D. D. -f 47 ilustr. 1940. Bucure ti. MU LEA. CORIOLAN PETRANU. seria Arta plastic . Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. Cluj. ant ologie i prezentarea. Zlatna). 1965. Cluj-Napoca. + 117 ilustr. Cluj. TEFANESCU. S... Inscrip iile murale. în ACMIT pe 1930²1931. I (sec. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. 1930 ²1932.li . A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania. I..'. Sibiu. Bucure ti. Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa. P i c t u r a : TEFAN METE .

GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. 32 p.. Un nou monument românesc din piatr în :. ION B. t. Timi oara. XIII. 2. 168 p. în voi. 225 p. în B. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc . în B. . 2 voi. Biserica ortodox din ' Sus (jud. p. Bucure ti. 2. p. . Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. CANTACUZINO. M n stirea S raca. XXX. XV. 1932. D. 1978. i EUGEN X. în RMM. EUGEN AR DEANUL. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. 7²9. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. Beiu . TEFAN ILIE UZUM. MILOIA. Ti mi - . în MB. Gheorghe i mî n stirea Lup a. 109²124. 1212²1221 . nr. l. 307²310... 1974. 1943²1946. LXXXVII. AMN. 49² (RGHE I. Bucure ti. O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. 174 p. nr. nr. Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice. an. Seria MIA. 1. MIRCEA P CURARIU. Istoria m n stirii Prislop. 299²309. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu . OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU. Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. 1976.. p/cfu3. 1985. icoanele. p.M. 86²88 . Arhitectura. Centenar muzeal X-cdea 1972. 192 p. 215²219. 427 + 455 p. p. 1984. în voi.R. 1972. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. t. 285²290. nr. p. MARIUS PORUMB. în «Acta ocensis*. 1976. 1974. XX. 1980. 1966. XXII. Vezi i NICOLAE STOICESCU. nr. an. M n s t i ri d i n Ba n at .. M n stirea Hodo -Bodrog. nr. 1969. 1979. 1 4 4 >. Timi oara. TEF NESCU. Arad. XLI. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. RADU POPA.. MARIUS PORUMB.B. 1963. în SCIV. p.O. RADU POPA. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. 1973. vezi bibliografia de la capitolul IV. p. centru i art b n ean . 1 94 7 . p. ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. an. XVII. p. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. p. 1980. 5. I. 3. 6. TEODOR BODOGAE i 3MANDI. M n stirea Mr cunea. în RESEE. 267²285. 2. Timi oara. GHEORGHE COTO MAN. 4²6. Alba). Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. 3²25. Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi). an. M RIA MOCANU. p. 555²564. Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te). M RIA ELENA IONESCU.I. XIV²1450). 24 p. 1972. tMM. 1. . 11²12. MARIUS PORUMB. Arta veche a Banatului. M UR E IA N U. (extras din «Ana/eJe Banatului*. Bra ov. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. 1934. p. 190 p. 1981. în SCIV. M n sti ri T i mi o a ra . p. în AMN. nr. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin. în M. Cluj. 511²528. I. XVI. XXIV.3 din cheii Bra ovului.

afla i în plin exp ansiu ne. In astfel d e î mprejur ri. ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I. cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei. secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e. nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. implicit. turcii. începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). apoi la Bucure ti. T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . în via a Bisericii. Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B.VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc .O.ia a bisericeasc . cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea. pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge .R. nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice. nu mi i D n e ti. dar mai ales Alexandru Aldea). F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti. Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e. nu a v e m alt e tiri desp r e ei. Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol. V. 1436²14 42 i 1443²1447).

L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . A . fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e . î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . D e si gu r. _. p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii.în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. c_ au n u l_ la S u ce ava. pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni. ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . s-a în fiin a t o. u n gu r i i i d i n a r a sa . E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. hot ra în fiin area_ u n ei . sa i. p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. î n ac e l a i ti m p . S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t . A st f e l. ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e .a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. a p t r u n s i î n B oe m i a . p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) .o pji. a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i. i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i. C a i în trec u t. C h i r i i i M e t o d i e. ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel. c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1. C u t o a t e a c e s - . H u s s . ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va. V ia a bisericeasc în M old ov a. Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c . re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. In r e st . s rac e pr e a pu in i credin ci o i. t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . C a i W i c l i f. a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . cu. :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t. n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici. D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) .

In privin a urma ilor s i. împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. De pild . scriitor din secolul al XV-lea. Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . atît în ce prive te numele. Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. 1-a condamnat cu arderea pe rug. XV 33 tea. prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. destul de confuze de altfel. In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). cît i anii lor de p storire. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . condu i la început de Jac 2izka. apoi în alte p r i. Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). s-au a ezat în Tîrgu Trotu . Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc . cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. Urma ul mitropolitului Iosif.MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC. Silvestru Syropulos. scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol. despre care vom vor bi mai jos. Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia. ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. Prigoni i în ara lor. f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre. condu i de preo ii lor Toma i Valentin. exist numeroase lacune de informa ie. interzicîndu-i chiar intrarea în capital . La Trotu . au fost nevoi i s . sentin executat la ( iulie 1415. dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia.

Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina. de la Konstanz. avînd un întreit turarea schismei papale. mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . precum i din 19 ierarhi ortodoc i. de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare». în sfîr it. In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. între g sea i Grigorie amblac. rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437). . încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. deci moldovenii încercau i acum s . Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. format din cî iva in Constantinopol. Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume). între timp. n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . din 1416. Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina.i impun din propriul lor neam. la gnon i Pisa. iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei. existînd pe atunci trei papi.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic. devenit.xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin. încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i. între anii 1414²1418.

trecem la o alt participare româneasc . f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc.Mentz(?). fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova. Ia i. Ergx (Arge ?). Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava. Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). Mayda(?). c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus. In ce prive te reprezentan ii ora elor. Bfrlad. în 1_438²1439. urm rit aici.Herat(?). iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. 1575). Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). de origine maghiar . care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?). iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. Cu aceasta. Atît Mircea cel B trîn. Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). (s-a publicat în trei edi ii. In orice caz. Moderland (?). era determinat tot de interese politice. la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu. Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . fie german . Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean .Molga(?). cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier. Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod. Sinodul de la Ferraia ² Floren a. Astfel. solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici. KyJo (Chilia?). se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . toate la Augsburg : 1483. Roman. împ rat al Germaniei i rege al Ungariei. 1536.1418. Hîrlâu. tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). Împ carea între cele dou Biserici. in Italia. lie . împ ratul Ioan VIII Paleologul . c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman.

iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene. ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . Despre mitrop olitul Damian. Acesta era un ierarh ortodox. grec de neam. ca s cear pentru sinod. un alt participant la sinod. p e s caunul d e la Su ceav a. care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. numit arhiepiscop «al Moldovei». sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»).iÄlna_arhul ei în Moldova... dou ale.2borul florentin. din 10 i 11 martie 1436. Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei. Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. i la mitropolitul Damian. lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . i fiind aceast situa ie. care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor). iar tefan peste « ara de scaunul la Roman. N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i.448) c utînd sprijin militar i material în Apus. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu . area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. f r s mai e î mp o t ri v i re. Moldova avea ca mitropolit pe Damian. i-au împ r it ara în dou . în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie. Patriarhia a putut foarte_u or s . tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a. Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. Ilia i tefan. pe care ara cîrmuit de fratele s u. cu scaunul la Suceava. în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci. în traducere latin . pentru a avea aceea i organizare bisericeasc . îndemnîndu-i . scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei. Deci. Ilia ^fr&mnind ara de sus». pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului. 437. tefan a ridicat.

1436²1442). cai i în unele C ronici româ ne ti. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire. împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman). în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul». fiind împotriva înv turii despre «filiocme». 2. în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt.Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild . Damian este men ionat acum de trei ori.c AV 343 unire. dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna. Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. pe cit i-a stat v în putin . Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. Antiohia i Ierusalim). sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438. delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane. care. In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara. au plecat_spre Italia. Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol.&uUli eva iei. mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau. Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). Plima u^jDapal . Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia. S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. au fost acceptate de r s riteni : 1. Din aprilie-^în în octombrie 1438. Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. la_24jiojenibrie 1437. La începutul anuluM439.‡ 3. iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la . în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II. a venit din nou în capitala Bizan ului. Alexandria. respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea. Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir).jSinodul a fost mutat la Floren a.^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ . în cele din urm . înv tura despre_ purga- . De aici.r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV). Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439. ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei.

deîs riteni s-au întors în rile lor. Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din . pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456). în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol. precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman).. iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an. Logof tul Neagoe. Dup moartea lui Ioan eologul. relateaz c întrucît mitropolitul . în 1450. Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii. întruni i la Ierusalim. chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul. Damian». n-a rnai venit în Moldova. declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u.î5^ n . V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i. pe lîng Patriarhie. e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei. Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . i Ierusalim. considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? .de Alexandria.. întrucît n. care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza. rile «unirii florentine». între iad i rai . preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor.i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!). Dup cum era i firesc.loc cur itor. a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei.‡ 4. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i. nu a znit s se întoarc în Moldova». dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450).a fost in sinceritate^ ci din interese politice. Ghenadie Scholarios. El va fi r mas la tinopol. a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. Sau. în 1441.. al voievodului Moldovlahiei». Dup isc lirea actului de unire. iar peste doi"ani de patriarhii-. în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni. Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei.

s . fi i nd al u ngat di n s cau n.ar af l a. c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e .a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma. Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. La _15_jioiembrie 1447. D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or . M ut ar e a s a ai ci s . ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 . domni i mol doveni au mi t r op ol i t . Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma.a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e. i er ar hi . at un ci mai de gr ab i. î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol . nedat at e. P e l î ng a c eas t i p ot e z . Dac a m ac cept a ac east t ez . Deci .a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i . an ul î n car e s.a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va. Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e .a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii..i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54. p i e r z î n d u .a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a.document el e i nt er n e. Du p cer cet r i mai ve chi .ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ». gr ec de neam. c ci al t f el nu i .c derii sale sub turci (29 mai 1453). con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman.. a a cum s . Di n dou act e pol one.u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui . s . s . ~~ * Mitropolitul Ioachi m. a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a.. alt a col egi ul ui car di nalilor..ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n . i er o mon ah i . pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st.i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun. di n cr oni ci . cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m». scrise î n li mba l ati n . r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». d ecî t s pr i me as c u n.a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe. adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei . al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ».a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 . Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r . â ^ i . u nd e s . Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i . ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st. una papei . Mol doveh_î n acest caz. cî n d j s .5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _. Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e . î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] . pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1. l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu. egu meni .

care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa.i p streze credin a xa. . sub redac ia lui P. Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic . organizarea bisericeasc a fost în continu altare..S. XIV i XV (1247²1500). 4-31 p. Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova. P. ara Românease . Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c . B. iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit». c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul . are în acte i cu titlul de «mitropolit». tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare. BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c .R. ² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . In Moldova. în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova. C o n c l u z i i -. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam. deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii.en a. Bucure ti. tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe. I z v o a r e : Academia R. 15 * Q0)._ Or. incit nici n u se poate stabili irul 'iilor.. manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo. j reeditarea : Documenta Romaniae Historica. mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. Bucure ti. Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi.b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei.. veacul XIII. se tie c moldovenii doreau s . In al doilea rînd. Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian. datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman . ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist. Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind . Panaitescu i Damaschin Mioc. ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova.

I. p. I (1384²1448).). Acad.iv ji. P. New York and London. 1926. ROSETTI. GRIGORE URECHE.R. GIURESCU. Mitropolifii Ungrovlahiei. Hu i i i : I. Hildesheim 1962. p. XIV. Edi ie r ev zut i compl etat d e P. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. AUNER. 7²10. GRUIA ( TEFAN POP). an. s. Cronicile slavo-române din sec. în «Revista Istoric ». 2. 3. A se vedea i voi. Academiei. MÂNU. an. M o l d o v a . 13²15. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU.S. M. hrsg. an. 1915. Documente privind istoria României. 247²332 ( i extras. Chronik des Constanzer Conzils. C. 1962. R. 1973. în «An. t. p. p. CONSTANTIN I. voi. PANAITE CU. . în «Studii i articole de istorie». KARADJA. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. 141²150 + 10 pi. Bucure ti.. 197 4.) . Iosif I Mu at. în anul 1415. Husitismul în România. 1953.> j. XX XII I. III. «An.. III. 76 p. M.B.. 59²91 ( i extras. 567²577. P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român .). XV 347. în «Revista Istoric Român ». 89²127. 3 ²4. Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). 1914. Moldovenii la sinodul din Constan a. IX. Bu cur e ti. 27²44. 207²215. 180 p. LAURENT. . XIII + 562 p. Descrierea Moldovei. ». CONSTANTIN I. 328 p. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle. 32 p. ERBAN PAPACOSTEA.O. în G. voi. i ed. XIII. 1418. t. 1976. lorica. Panaite cu. nr. P. XXVI. 1910. t. nr.C. Bucure ti. 1905. p. Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). (I) i XXVI + 956 p. II. DANU I. Episcopia de iret. Din istoria Bisericii Române. Rom. 1931²1932. 1928. an. CONSTANTIN C. . XV²XVI. 180 p. în B. Secolul al XV-lea. Bucure ti. p.. Moldova. în R.I. von M. DIMITRIE CANTEMIR.T. XIV -f. ed. Ia i. Rom. The unification of the Chur ch. XXVII. p. Documenta Romaniae His-. IV. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. 1959. P. 1945. M. ACADEMIA R. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU. p. Constantin M ciuc . A. iv BOR. veacul XIV²XV. Acad. Letopise ul rii Moldovei. p. ZAREH BARONIAN.vMACUREK.». 1961. s.. Buck. p. 1934. m.. 1967. 403 p. AUNER. Bucure ti. LXXVII. II. 44²56 . 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova. p.. an. în «Revista Catolic ». 28 4 ²29 3. p. 754²759. XXXVI + 557 p. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. 1910. Rom. în «An. 296 p. nr. Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . 722²826.R. fasc. s. întîiul mare ierarh român.». 1915.< ji J i i i J £ . A. Din istoria Bisericii române. 1975. 1913. 7²8. Episcopia de Baia. The Coun ci l of Constance. p. DANU I. 2 voi. Woody.. Secolul al XV-lea. II. 1966. III. in < . Moldova. Acad. voi. KARADJA. IV. Bucure ti. în «Revista Catolic ». I (1384²1475). Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. LV + 605 p. NICULAE ERBANESCU.. XCIV. .3 32 p. 1959. ed. nr. în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie». Ta i. P. S. p. CIPRIAN ZAHARIA. 1958. (Bucure ti). Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova. E p i s c o p i a a r m e a n : P. 1987. an. V. t. publicate de Ion Bogdan. VII. an. 1943²1944. 6. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. 165²184 ( i extras 22 p. Bucure ti. Bucure ti.S. (II) . E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. XXVI. 263 p. 253²258. Sinodul conciliarist de . . 226²245. Panait e cu. MÂNU.S.I. Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a.

N ea m . I. 1927. ^.R. . AUNERr i soborul din Floren a. 1973. 1891²1892. rom.B. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c. Erbiceanu. 57²71 i an. an.. nr. 1959. : PETRE . ed. XI. 1921. Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei . XCI + 2 28 p. . Tudor Teoteoi. Do-t s cri pt ores. nr. 3 99²423 . an. . în M. . în R. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie. (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine». A se vedea i Voi.. 377²386. p. XII.O.T. 1976. 1959. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439. XXXVII. p. în Siid-Ost For chungen. 18. 715 p. V. C. n. XI. 1971. nr. Roma. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. 60 p. an. P. N STUREL. 9²12.10 pi. Res Ferrar i ae Gesta e. II. rbanTana oca. N STUREL. Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. 129²159).. R. Voi. 1915.VE L CHIHAIA. Conciliorum Florentinului. 1959. Joachim. 1816. 45 ²73 . derii arigradului pent ru Biserica româneasc .'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. 488 p. XI. 365²383. Roma. nr. trad. p r il e [a români au fost traduse de C. In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). p. publicate de Haralambie Mih escu. 32 p. Bucure t i. 1915 ) . p. P. 1²2. Bucure ti. Radu L z rescu. XV). XIII. 785²791. GRUIA ( T EF AN PO P). Scriitori i acte secolele IV²XV. t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle. d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL. 1979. . 4²6. 1982. în G. s Florentiae Gestae. Fontes Historiae Daco-Romanae IV. 1927. Paris. p. în B. XXV.. N STUREL.O. LAURENT. (extras din «Revist a IV. 5²6. 1953. 4. Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). 1²3. 19 53. p. în B. RADU CONSTANTINESCU. an. XV.O. p. p. an. nr. 643²648 . 7²8. Bucarest. nr.. 1922. metropolite de r T . XCIV.

.... într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana. .... La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii).. .. la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p. Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea.ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje... Prima (c.. cu numele Simeon)... . 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² .......^itui_LJngrovlahiei... Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i.... P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482. s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie. A_p storit j3Îna_j.. într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii².rii Snagqv. In afar de aceste dou act e. cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc.IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei............ ........ epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy. Astfel. i al unor_ mîn stiri... Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei.. jieci.... ... Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475).... La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate....... chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j. Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia. despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria. primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc . ....... ArjFi. c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul.

întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen. c ci. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe. La 16 martie 1494. c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci.y I. p_e_narion. este pomenit aici un egumen cu acest nume. în pisania schitului 'în Vla ca). c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. Prin a doua scrisoare. înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. se consolideaz organiza ia bisericeasc . cînd a lomn Basarab cel Tîn r. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea. presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477. voievodul Transilvaniei (1479²1493). fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien . alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. la irie 1478. Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via . era destul de t. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. datorit . are ca egumen Visarion.482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. e din izvoare interne. de care. Nu se tie cît a p storit. apare ca martor. îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti. prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. scutiri sau . pa moartea lui Macarie. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei. în primul rînd. 'opolia Moldovei.e pe so ia acestuia i pe solii munteni. se acord danii. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»). Faptul c la aceast dat Vlad C lu. cum am ar tat. cum era fostul patriarh Nifon.

L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i . i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s . în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . e pisc opiilor i ml n stirilor. cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu. XV alte aju toare mi tr op oliei. d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II). tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc . te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac. care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C . fi u l l u i Ili a . d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o . E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci). i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . M it ro po litu l T eo ctist I. . C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52.) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). în pl u s. arte d e c or ati ve ) et c. A su pr a d a t ei hir o t on i ei. d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i. ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54. pictu r . i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti . ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale. se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori. C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k.1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it. F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t. scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t. d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n .

mai multe mori. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare.e în peste alte zece acte de cancelarie. vii. atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante). Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. la 13 fei 1458. stînd în boierilor din divan. în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. K L . Ca mitropolit. pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. curînd. la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate. pris ci etc). împreun cu rii. cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan.FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L . prin care Petru Aron. « tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri.000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. A iV . Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5. Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457. ca atare. uciga ul tat lui s u. n cîteva acte domne ti. trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn. ungarea lui Petru Aron. poate la Neam .A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. E . iar ara noastr s nu se mai piard ». f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). apoi continu s . la 3 septemb rie 1470. Figureaz de asemenea .emnatarii actului din 1456. tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. De asemenea. hot rau s pl teasc turcilor 2. Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate. el va fi încurajat . i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna). dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie. nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman). Bogdan II. putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i. Astfel. este poîn mai multe docu mente interne. Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului.

a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei. fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a . Pu t na i M ol d ovi a. A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ). n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e. In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or. 23 ² Istoria B. L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l .O. Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. de vre me ce '* s.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e. E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 . --YAtK "\i> e >. M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8. d e vr e m e c e s. în de ose bi la N e a m . r e ge l e P o l on i ei . cu o inscrip ie. D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . În ainte de a aju nge mitrop olit.i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . în li mb a slavon .u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e.d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e . l a 1 2 i u li e 1499. Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor. î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e. S u b a c e st m i t r o p o l i t . va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i.a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc.R. . D e a s e m e n e a. u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 . ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2. S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e. în ctitori a sa de la Putna. în mî n stiril e mold o ven e ti. su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc . cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte). tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at .Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar. M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c . Ace. <jh eor ghe mitrop olitul ».st_lucru est e posibil. la înd e m n u l lu i. i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l . P u tna i M old o vi a. Petru Ar on i t efan c el M a r e) . m ai al es de l a N ea m . p o a t e l a N ea m .

dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. A trecut la cele ve 1 aprilie 1508. sub numele de David. fiul lui ^el Mare. în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . ica din Moldova a fost într-un necontenit progres. inuturile Moldovei de sud. ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice.istirea Zografu din Muntele Athos. preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare. Ia i. Dorohoi. în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. Hotin. 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517). Frumos). Hîrl u. Cîrlig tura (în jurul Tg. Orhei. înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe. L pu na. precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . Dimitrie Cantemir în . ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. totu i.

S fî n t a F il o ft ei a. a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ). N i fon al C on stantin op o lului) . ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e.lV lJ . d a r.p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. lK U t . î n a ce l a i t i m p . A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. n. H lji! . c al vi n e i u n ite . XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » . el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci . au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. a c e l a s fi e . C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e. ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. M itropolitul . d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci. au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e . cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. c u m a u fost de veac». E st e se m n i fi c a t i v .. d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). ni ci e g u m e n i . t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci. î n ac e st se n s.‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. A st fe l. c î n d au p storit i ierarh i greci. B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a. au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. ! I M U L D O V 1S I IJM SEC. pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i .o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ». d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1. nici e pi sc o p. ni ci C o n stantin o pol ei ».U J . U lN l iK U V J jA iiit. ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n . N ic od i m d e la Tis m an a. c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p . D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei.n. C u vi o asa P arasc hi va. S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar . m r t u r i si ri d e c r e di n .) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic . i ar î n tr . în a r h itectu r . f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e. In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e). sla vi su d -du n re ni. lo cal e. sc ri e ri d o g m a ti c e. B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c .

a a . dac se de o reputa ie deosebit . l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta. ar un .a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei.atxiaxJaai. în tot decursul istoriei...^în-..medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin.. care f ggju.ejrajJL_ale§ij de regul .dintre episcopii sufragani. semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. . i-au judecat singure ierarhii. f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar . la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii.. i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol. icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e.. în.. rturile dintre Stat i Biseric . cum vom constata în alt loc. se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor.4iaXorisiari±iriopol. Episcopii.QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie. dac se aflau în ar ). rela ii Bisericile Ortodoxe surori. în caz de abateri. care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. alegerea era_ anun at îi ecumenice. biserica din Lvov în secolele XVI²XVII. dinde trei pjersoanejj au. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge .^. Acest alegerii. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar . foarte rar dintre egumeni. numita.tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere. y. învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost. Au p strat singure.. 3. a noului ales prin înmînarea cîrjei. t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n. mai tîrziu Tîrgovi te . biseEuropa central i apusean în secolul XIX). Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re.num r de 12 ierarhi pentru lui. nefiind. f r intermediul vreunei alte Biocefale. Totu i. pî n în XlX-lea. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p.

se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf). m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a. a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. m e n i o n a t m ai su s. d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e. pe c ar e Ie . nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor). M ai tîrziu . e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . . el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa. M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . In a c e l a i ti m p . iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart . d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii. C a i î n B i za n . cu n u n ia. le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii .e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t. a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui . d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e . C u alt e cu vi n t e. de situa ia l ui material i m o r al . X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. Q w T^ci vvî fHe ". d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. a vîn d un în se m nat rol politic-social. c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. d a r i ci vil e. d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t . a p o i Ia i î n M o l d o va ) .M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir. în acela i ti m p. jn d a a_ d u p în sc u j nar e. de în su i patriarhul ecu me n ic. A n tioh ia i Ie r u sali m )."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or .J ot e z ui. în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ). în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc. în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te. din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . S u c e a v a. în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os. în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. fi e m or a l. A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i. î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri. fie m at e rial.

§£C.e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele).. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >. prezidat de mitropolit sau de un episcop. >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol. ale unor mi rojjoli i. egumeni^Xie^ greci. ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor. principatul Transilvaniei.jscaunului domnesc... din ora ul de re edin ). în cazul cînd judecata o unul însu i. tipogrâTîîTe. Rusia. Polonia). judeca nu numai abafului. îndemnau. Tot pe plan social. uneori i episcopii sufragani.epi.al. în dreapta lui. dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite.dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul. a toate gradele) sau arth i aJ. îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul .. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor.iJ>.soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul.i spun cuvîntul asupra persoâ- .dx.»dQainescH!. colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon). Judecata dup «pravil ». mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar . fie Äslavi sud-(iuja E_en. it din clerici de la centrul eparhial.olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a. adaptate la realit ile române ti. în acest caz. mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). ompletul de judecat .. De multe ori. mitropolitul era de fa . In caz contrar. domnitorul avea dreptul s . Jra.iiyeni i . el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise. Prin_. ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise.X V II I) de . de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie. ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia).natura sluibei sale.Äce [u ureze . fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei.<4s£atului.

cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. f ceaiuid zlt© can on ic e.. . avea.a.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC.rat >>. « e x a r h al P l ai u r i l or ». de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar .i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea. Fi ecare ierarh veghea. s fie . L a c on du c er ea e parh i ei. î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e. c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii).. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri. B o bo t ea z i P a t i. fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t. M i t r o p o l i ii. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil . s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j . mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _. B ucure ti. hi r ot on eau p r eo i. pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a. înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice. la.e a bisericilor ridicate în eparhia lor. d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a .ne dirijar respectivii. ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania.. pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. totu i. . în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 . e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far .O E<?Jit. s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i. A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it. a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe. («P laiu ri») în c ar e e a n u . recr utat m ai ales d intre c lu g ri. Tîrgo vi te. c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i. R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al . D e_ _ r e j gu l .^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x .din_. o situ a ie deose bit . for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc.cate3 xiîiIl*~înitj.. t ot u i . XV 359 nei pro pu se.. rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n.cite^ u n pr ot o po p.. întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r . se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n. la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni. în eparhia lui. fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) . în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u . E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir. ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge .

Moldova. 59²66. 722²826 (îndeosebi 4)dova. voi. Gheorghe David. 5. 1987. 6. L + 431 p. V. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o. . p.. NICOLAE DOBRESCU. In felu l ac esta. an. p. L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s. LXXII. S. în B. POPESCU. aprilie 1). BANESCU i L. B. 180 p. îATULESCU. p. Documente privind istoria României. PULPEA (R MUREANU). se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ».O.R. Steian cel Mare i Slînt.B.P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . P e n t r u t o at e ac e st e a . binecredincios domn i 1 dreptei credin e. în M. nr. 7. 1959. i : Documenta Romaniae Historica .M. A.O. nr. 1² 2. r r i : ara Româneasc . în B. . an. p. M7-Jngrovlahiei. 1964. II )). Bucure ti. 7²8. Veacul XV. 1954.. 336. an. XIV i XV (1247²1500). LXXII + i XLVIII + 343 p. fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e . MOISESCU. GDAN. d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ». P. LXIII. nr. al Moldovei.a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i. 2 voi. /ol. Bucure ti. BO LDUR. teian cel Mare i via a religioas din vremea sa.O. A. în B. 1953. în B. mitropolitul Moldovei ff 1508. N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498. 7²10. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. 1913. 1966. ia lui P. 648 p. c r i e t c ). I.O. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . Bucure ti.. voi.. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc . Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . p. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e . BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R.R. 1²13. Bucure ti. 11²12. 414²437. 57 . nr.. LXXVII. A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . NICULAE M. ara : .R. VIOREL IONI A. 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. LXXXII.R. p... I (1247²1500).R. Bucure ti. Bucure ti. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a. ACADEMIA R. I. CIUREA. 635 p. Veacul XIII. 1934. ( I I ) . Veacul XIV²XV. 1976. Documentele lui teian cel Mare. an. I. 738²743..R. an. nr.O.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini. fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia. Panaitescu i Damaschin Mioc.O. R. voi.nr. GH. STAN.R. s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor. în B. I (1384²1475) . 1 5 4 1 . 717²729 (mai ales pentru. LII. TEODOR LACHE. în B. nr. Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. NICULAE ERBÂNESCU. 1910.S. II (1449²1486).S. » Teoctist). Documente privind istoria A. NICULAE CU... 701²742. AL. ara Româneasc . do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. p. an.

XXXVI. p. Biserica i domnia în trecutul românesc. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. în B. p. X. 3²4. 823²884 ( i extras).. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. GHEORGHE CRON .. p. 1938. nr. 11²12. 1938. an. I V + 5 3 8 p . XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'. 1980. SIMEON RELI. an. în ST. în Candela. în Ortodoxia. IV. Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei. p. 1958. ANDREI' P1PPIDI. LVI. 1960. 741²761 ( i extras). p. 77²116. 1933. an LXIII. în Candela. XLIV. TEFAN BERECHET. 4²6. C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc. p. p. an.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC. LIVIU STAN. 296 p. O. în MMS. Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. 11²12. Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova. an. 9. 1987. VIII. an.. în B.O. an. Bucure ti. 1945. R. XLI. Despre autonomia bsiericeasc . 376²393. Despre autocefalie. an. nr. Clericii în serviciul justiiei. LIVIU STAN. Bucure ti. LVI. TEFAN BERECHET. an. 1930. ni.R. VALENTIN AL. R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I .R. Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. 424²442 ( i extras). 1983. în SMIM. 274 p. în B. p. 369²396. 175²196. GHEORGHE CRON .O. p. 1956. 1960. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. nr. Voi. 170² 214. Bucure ti. 21²43 . nr. .. GEORGESCU.

In asemenea condi ii. Alexandru cel Bun. tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe. In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie. [ui Roman precede întemeierea statului. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445.. p rere pe care o împ rt im i noi. icopia Romanului. cu dou sate. Aj i ori. era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene.^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare. u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova.so ia^ a.. Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. Gheorghe Moisescu.. (Nicolae Iorga.2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare.. a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun. si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva)._la __iar în tirnjguLJui.^se. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394). Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate. Alexandru cel Bun. Scarlat Porcescu. Nicolae Dobrescu. fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). a înzestrat aceasta biseric . ca întemeietor al Episcopiei Roma. Giurescu. e iuiaJL.. da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale. precum i un vad . La 16 septembrie 1408. iar acesta a fost numai organizatorul ei.. ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ . care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea. Constantin C. întrucît nu avem tiri precise în aceasta. Reli. în care a doamna^Anas asia. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr .

pîn c e. în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ». Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar . în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e. i_ . în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. A stfel. A V -J p e s t e M o l d o va . A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ). d u p m i tro p olit. P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i .S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl.a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i. la sînt a m în stire c e ie st e în or a . d i n j o s d e R o m a n . s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es. A ad ar. . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. c u sc au n u l . î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. nu er au î m pr ejur ri . s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a. L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. în ju rul an ulu i 1 40 8. soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . Io an i SarnuiL. T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. afar d e bi sericile d e la R d u i ».. N i ch ita i D o br e. i a r p e d e a l t p a r t e . î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a. eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i. c ar e n u tiu putut fi identifica i .priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti. pî n î n a n u l 1 4 4 5. în 14 35 .K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . D i m p ot ri v . Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8. p e d oi z u gr a vi. ca.\J 4 . au aj T O . cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on . g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h . A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un . N . în 1 4 1 5. n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u .

atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. poate ca «loc iitor de mi^. s a u î l v a da o r i cu i . printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II. anume Pasca. iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua». arii no tri de la N eam . s au î l v a »>. Prin ii amintit. la 31 iulie 1451.. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit. Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442. un t tar. tefa n II. devenit acum mitropolie. Desigur p storia îceput mai de mult. în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. Se preciza. erau d rui i mîn stirii . termenii de autonomie i autocefalie. în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». dup legea româ(na voloscom zaconea). unde domnea Ilia Vod . în continuare. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei. iar episcopul era numit «mitrop olit». c dac «îl va ierta». dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman. cu scaunul se la R oman. la 30 septembrie^ 144J. îe ani mai tîrziu. pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu. Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i .ag gepta ^de mol do veni. men ionat medic bavarez. într. ap oi. d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului.». Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l .. mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. dup ce Da mia n n -a mai fost . nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie . Pentru c mitrop olitu. de i au sensuri diferite. D e p ild . car e d omnea a cu m sing ur. S-ar putea îns i o alt explica ie. cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor. pîn în prima jum secolului nostru.un act di n 1613.eava.Lt ril_î L avea scaunul la za. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman». ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. s-au în acela i în eles. Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»). tat l lui tefan cel Mare.

. C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e..lâS . .-laJ-3-attau &t. pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori. S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt. or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el. tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia. P ri n a ce st ea . S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 .4.m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m ._ de care n e ocu p m. P a c o i P et r i c . înain te d e m o arte. O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 . p r e c u m i.». P ri n tr -u n alt h ri so v. p en t r u or i c e fa pt e. se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i . a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e. ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului. î n se a m n c e pi sc o p u l . L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia. pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i ». In a c e s t c a z. în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l. p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti. p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i. Ju d ec a r ea l or . n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . ca i d r e g t or ii d e tî r g.-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i . dat d e m arele . pu in d e o s e bi t d e P a s c a . u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r ». « . c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or. deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». Nu m ele de P a c o. aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii.. O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei.a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ». pe c i n c i an i . p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . pr e c u m i d r e g t o rii ei. t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos. ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa. n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar .

In unele apare ca. i i fi început p storia prin 1451. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop». toate ss fac împotriva ui soarelui».garte_.peste². îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului. t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori. r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman. Vasile».) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui. Prin scride care ne ocup m. In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist. S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat . episcopul moldovean. zece tente interne jale Jui tefan cel Mare.Grigore. Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484. fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric .. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului.. a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. ile ca «mitropolit». ci tot înd r t. itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . fie la sfin ire. Este pomeni Äîn.djnj3iv. s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i. itrop olia de jos a Moldovei». al turi de mitro_golitul_ Teoctist. cu întregul sobor de slujitori. dup cum este rînduiala ortodox . i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r.n. ca f cînd . mitropolitul ntie. presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori. c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit.arrul ÎSC. întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal . Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna.li Tarasie. Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». Elena. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii. Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473. la embrie 1470. fiul marelui cneaz Ivan III. Äepiscop. . Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare.

jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi. numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. La 4 ap rilie 1488. De obicei. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja. Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i). In primele lun. «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. la 31 august 1499. episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau. Abia în. cump rat de el însu i. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng .c. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile . De asemenea.. cu lefon. Tecu ci. fost egumen la Neam . iar_în capital Riil a-. la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n. De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos». iar la 15 octombrie 1488. înt rind actul cu p ece ile lor.. In felul acesta. Din vechime. episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii. cînd este atestat documentar pentru ultima data. Cu excep ia anilor 1435²1442. d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut. Bîrlad. 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al . tefan Vod d ruia un alt sat. Trotu .teÄ1 . al turi de mitropolit. In sfîr it.din sudul^Moldovei : Roman.iÄaie anului 1500. Chilia. episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». La 12 iulie 1499.Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. Putna. episcop ul Vasile figureaz .îrj argintat în eparhia a. domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate.s poar. chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii. Vaslui.. spre pomenirea lui. pe Teoctist. Abia din 1739. Romanul avea un nou episcop. Bac u. al turi de mitropolitul Gheorghe. Adjud. încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul. mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital . Tighina..tuj . tot în p r ile sudice : Tigheciu. regele Poloniei. pîn în secolul al XVIII-lea. ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e. La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii. viitor mitropolit al Moldovei. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti. . în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht.

moldoveni a fost la R d u i. doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?).o simpl episcopie. losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava. al ii pe cel Mare. Ca i în cazul Episcopiei Romanului. în aceast biseric («. Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu.u_maj. dup moartea Anastasiei (1420). într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 . expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. Astfel. pipcopiei de Roman... P e atunci sub conducerea lui Meletie. fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit. a. mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu. Un . ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor. Astfel.jii al XlV-lea. Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc. ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s . lajg d uti^^jr ma . îs bisericii Sfîntul Nicolae. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. în timpul lui Alexan1 Bun. din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic .. 3. iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava.. j biserica Sfîntul Nicolae. în adev r satul Co mani. într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ.auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor. printr-un hrisov cu data ilie 1413. Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani.. s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. i Ghelasie. De pild ^ nu .a dat Co manul acestui l ca »). Y.\£S£ L.iscogia R d u ilor. cum titropolitul rii i episcopul de Roman.ave. Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu._de. ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor. dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae. cel acu m înainte. pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». cu toate c tuile. respectiv Episcopiei de R d u i.g£ab . afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor.

cu pr e o ii lox ^d at e în c . în a ce st e sate. Pri m u l jpisc op at estat . B un. se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i. p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. m it r o p olit u l S u ce ve i. fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i .u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 . D e a s e m e n e a. î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e . m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor.. tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. P r i n a c e l h r i s o v. p ri n t r .o. .uceava. A lex and ru cei. n -a pu tut pa rtici pa.. dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. Prin h r i s o vu l p o m e n i t. E pisco pu l Ioa nichie.. e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . înspre D oroh oi.______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie. d e al t f e l. E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei.R. la 2 6 augu st 1 50 3. este Ioaîiichie._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. In a n i i u r m t o r i. P e l î n g a c e s t e a . l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. c u t o i d r eg t or ii rii. Gri go rie. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 . F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at . d e. iar cîteva. îi e r a u î nt r i t e. t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i. 2 < ² Istoria B. i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». fii n d d e fa i G h e or g h e . î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e. S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e. a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are. po m enit într-un hn spv_ > da _de_. P r i n a c el a i h r i s o v.Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna.. S a va i G hela sie. pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490. t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ». d rea pta ei ocin . c a r e . A st fel. trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 . d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ». emis de can celaria aceluia i d o m nitor. î n a st f e l d e î m p r ej u r ri. do cu rnentax. P ri n ac el a i hri s o v. d i n ca r e d o u î n C e r n u i. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 .

66²75 . p. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i . Bucure ti. SCARLAT PORCESCU. Întemeiere i organizare. regele ^Poloniei. 5²6. + 2 pi. S. an. Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea. 1²2. Bucure ti. 1969.. PETRU REZU . Secolul al XV-lea. Episcopia R d u ilor. Cronica Episcopiei de R d u i. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J. Bucure ti. 1912. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie). «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate. Deci. p. Bucure ti. în BOR. . niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^.. XXXIV. 1²2. Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie. în Revue des etudes roumaines. VII + + 10 pl. ALEXANDRU I. an. nr. oria Bisericii române. BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. nr. '5 p.nscopii aveau i alte dr epturi. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. . XLVI. NICOLAE DOBRESCU.+ 24 fig. + 2 pi. . 563²572. avea o stare material satisf c toare. 1970.J^'^. 1874. N STUREL. IX + 353 p. Episcopia Romanului. în f r unt e tefan cel Mare. Bucure ti. u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU).-.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta. Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea. nr. XV. A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. PETRE .. Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503). chir Ioanichie». care s-au bucurat d e d rago stea. 57 P. j SCARLAT SCU. Viena. 21²36. IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam . Cronica Romanului i a EpiscoRoman. Episcopia Romanului în secolul XV.. EORGESCU. voi. 1958. an. 1910. în MMS. . GON A. LXXXVII. I. p.^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. Contribu ii la istoria ora ului R d u i.l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei. Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447). 198²202. 1 5 p. 1975. rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »). IMITRIE DAN. . copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0. 180 p. p.

Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori. fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418). 1428). Matei (c. primind felurite danii de la domnii rii. O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. c ci de la primul avem o con- . Ioanichie (c. 1503). 1491²c. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici. Prin toate i se f ceau danii de sate.i alege singuri cîrmuitorul. Gherasim (1444). dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). La scurt timp d up moartea lui Mircea. nuri. adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². în aceast perioad . f r vreo însemn tate deosebit . Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim. 1490). Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a.s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional . Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e.C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . ctitoria lui Mircea cel B trîn. h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508. pîn la Radu cel Mare. scutiri et c. a fost C ozia. 1479²c. Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. b l i. Se cunosc 36 de acte. mori. sau erau î nt rite cel e vechi.

se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti. ) tr ad i i e.i al e g e si n g u r i e g u m e n u l . C u ti m p ul. A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . e a a d u s o exi st en m a i m o d e st . t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8). se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f. lu g r u l i R ad u c el M ar e. m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. în 14 5 3. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i . ale c rui u i de le m n. c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. F i i n d si t u a t î n t r . d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al. e gu m e n ii ei.o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e .A TKE1A (t . X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a. p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. n â st i r e a D e a l u . S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. K U U L J D i jt . d e a . p e n t r u c l u g ri . d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t . po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn . M a ca ri e i Il ari o n. n stirea S n a go v. A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l . co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. D u p el. t scu l pt ate. V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ). G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e . . c a r e î i v a f i 1 alte d anii. a d e ven it ii ace steia. d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . e st e c u ii vech e. un m u n te. E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. î n 1 4 5 1 . cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l . n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are. ce e a c e n u e si g u r .145 6).sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e. g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a. V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate. din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j. p c u m s e v e d e .14 76 ). M ai tîrziu. c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire. e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e. c e pri ve t e C ot m e a n a. vii i o ca s . R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e.

Documentar. domnii rii sau . deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea. fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. Un d ocument de la Radu cel Mare. Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501. Mîn stirea Govora (jud.. dac _' nu chiar de mai înainte. în locuri mai retrase. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. a ridicat o nou biseric . De altfel. Radu cel Mare. apoi o b rani te la SJatina.MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. de zid. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. vii. poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. ridicînd o nou biseric . amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul. cînd îi d ruia un sat. Radu cel Mare. Dup unii cercetateri. care a lucrat între anii 1508²1512. munca.. veniturile i merticele ei. la 4 februarie 1488. dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor. A2i.trudindu-ne. în 1 495. 1436²1447). cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni . Numai cu trecerea timpului. Fiul s u. Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. din 1 august 1496. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. sili ti. Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. Iar în actul de la 1 august 1496. pomenit mai sus. fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. exista cu mult înainte. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie. dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. Vîlcea). se spunea : «. în care prin.% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . în satul Glavacioc. X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti. care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o». b l i. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn . Fiul s u. fosta mîn stire este biseric de mir. ref cut în întregime de Radu cel Mare. apare numai sub Vlad C lug rul. cu biserici i chilii din lemn.

dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu. Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it. în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe . Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . aflînd de existen a lor. cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu). Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). de propor ii mai mari. «fo tii ctitori». în Tîrg or sau «Tîrgul Nou».boieri. Azi e biseric de mir. apoi în 1848. ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea. a fost ctitorit de Vlad jarul. din 23 mai 1501. cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin». a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul. . în curgerea vremii. lîng Rîmnicu Vîlcea. dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. prin 1492²1493. azi disp rut. poate de p e la mijlocul secolului al ea. din 19 iulie 1498. S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. Mîn stirea Rînc ciov. din satul Cheia. chitul Iezer. de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut. se g sesc ruinele a trei biserici. din 4 iunie 1 497. le-au d ruit mo ii. în p r ile Muscelului. De fapt. era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul. iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . Mîn stirea Comana. în p r ile Arge ului. odoare. c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii. este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare. Dec zînd. cum i se punea în secolul al XV-lea. iar schitul Tutana.T de domnitorul Radu cel Frumos. aiit de cîteva ori în acest secol. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. scutiri ari i v mi etc. Schitul Babele (în Vla ca). Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. pe locul c reia.

Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. în locul celui vechi. a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud. Vîlcea). azi în ruine. Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina». de nimeni neclintit.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. s fie în ctitoria domniei mele i. unchiul lui Radu cel Mare. prin care îi înt rea 7 sate. în C lim ne ti. spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii. Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. din 26 aprilie 1500. sfînt r posa ii domni. j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². dup moartea Ini.».. numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural . cu data de 15 decembrie 1501. pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». C tre sfîr itul secolului al XV-lea. situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului. cît sîntem în putere. din 10 septembrie 1486. Dîmbovi a). «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni.___________________________________________________ * " . se respecta principiul samovlastiei. i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud. Printr-un hrisov. cît va fi viu. domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii. Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc. Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. marele pîrc lab Gherghina. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen. Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc. existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. nu departe de Cîmpina). de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94). Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul.. întemeiat de un simplu c lug r. Mîn stirea exista prin 1491²1492. care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni. dintre . Deci i în aceast a ezare. la Licura.

m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t .a ² H '.din_a. ctito ri a d e l a S u c e a v a. c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i. N ea m . a H u m o r. în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94. sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l . S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota).le resp ecti ve. P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e. nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n. C hiprieni . c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » .. în «a fa r de dar e i d e oaste ». t o a t » . cu hra mu l t i r e. e i o sl at i n i o prisac ).a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u . . H u m or. d e a se m e n e a . B istri a. se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei. d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i . se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 . u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u . a i R adu. s . fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e . s . den u mit Pjo bo ta ^ u r a t .V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri. ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a . pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f.^ai _ m ult e_ iezer e.a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii. el Ie -a f cu t n u m a i da n ii. c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul .14 65 ). P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ). re zu lt c m î n stire a s at e . F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . M în stire a M pld o yi fl.. d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e. oldp va. ca re se p st re a z aici st zi.ne^tL. In ac e ast m în stire. iar al a ptelea.moldo^e. pris ci i pri vilegii c o m erci ale. D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. B oh oti n.dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea. n u s . P îrv u .a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i . M old o vi a. M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei . p e Ji u . M jn sjirile . i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui. m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i . de un «ju pan Ha m ze a». fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i.

ad a o su r i. X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). D e ace ea. te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. . î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i . i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3.! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC .. d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e . pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) . î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . în fol osul mîn stirii. # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e . (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. te fan V o d a «î n ch in at -o».. n. A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . l a 16~ martie 1490. d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. A st fe l. d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii .ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . a. o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a. cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . P r i n a c e l a i h r i so v. n. cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. B i st ri a i D o b r o v . iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ». E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . L a 1 7 aprilie 14 7 5 . E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od .«pn sa ca_ . ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a . l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 . B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii. sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a. eî e t e e. p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. N e a m . M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . P en tru ace ast ulti m d a n i e . fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n . C a i H o r o d n i c u l . îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu . D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu .ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e. sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e. l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri. î i d r u i a d o u s a t e. a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc. p ri s c i . c î t t i m p v o r fi î n v i a . la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «.

Astfel. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. existent i azi.i domne ti. cu data de 11 iunie 1466. tefan cel Mare i-a înt rit. Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin». toate acest ea. am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. cu în l area Domnului. egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». chiriarhului locului. d inuie te pîn azi. Probabil c odat cu împo- . mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. Din pisania ei. De asemenea. Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care. în incinta mîn stirii. tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. repurtat asupra lui Jan Olbracht. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. pe care nezenta în alt loc. unde au fost Marta c lug ri ». Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . în mod firesc. al turi de fosta biseui Petru Mu at. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. pris ci. în K L42^^² i-JlFArau]. iezere. în limba slavon .j. cu mai multe mori. cu e 60 de ughi. î hrisov. ctitor al ei. La 15 septemi2. toate daniile primite de la înainta ii s i. îi înt rea 18 sate. reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. egumenul avînd repturi quasi-episcopale. mori i vii. Deci. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii. itre s fîr itul vi e ii. a ridicat o nou biseric . o torc ! Lin i altele. prin mai risoave. cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp.Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. regele itua ie material .

p e t e i sar e . iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d . s-a u efectu at i u nele pr efac eri de an sa m bl u. pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t. cu hra mu l A d o r mi re a M aicii D o m n ulu i. P e D o b ro v e xi st au d ou m î n stiri. afl ate în biserica mî n stirii. Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia. Alexan dru (-j. l a 2 fe br u arie 1 50 3. ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate. d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v . aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are. p i et r ari. In tre ac estea. d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i. în vara cinului 14 66 (4 iulie du p versiun ea întîi a L et o p i se u l ui d e l a P u t n a i 1 0 i u li e d u p ve r si u n ea a d o u a i d u p C ro n i ca zi s m o l d o . m or i . egu m e ni. P otri vit tradi i ei. a zi bi seri c d e mi r. vii. sar e d e l a oc n . ce a r . d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ). T e od or.14 96). P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e. în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. i e ze r e. preo i i diaco ni. m o r i . Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t . cu m r elat ea z L eto p i se ul Id e l a P u t n a i al l u i Gr i g o r e f U r e c h e . d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 . aj ut at d e m e t e ri zi d a ri .d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i. p r i s ci et c ) .p o l o n ) . A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei. zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . z u gr a vi i ar g i n t a ri ve n i i d i n T r a n sil va n i a. cu hr a mu l P og orî re a S fî nt u -lu i D u h. V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un . sc u ti r i d e v a m e tc. v e n i t u l u n o r v m i . m e r t i c e a n u al e d e vi n . S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . p r i s c i. în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9. prin care i se înt reau mîn stirii toate d an iile i privil eg iile o b i n ut e pî n atu n ci (2 7 d e sat e.

u n h r i s o v e m i s d e t e f n i vo d . c r u ia d o m n u l. di n ti m p u l l u i t e fan c el M ar e .2 i u l i e 1 5 0 4 ) .' V o z o n e/ u l A i c i ex i st a m a i d e m u lt o _ m î n st i r e Äd m l ej n n. pri ma so ie a lui P etru R are ( -j. iv . A ici au )r m î n t a i : M ri a d e M a n g u p. ri yit tr adi i ei. t i r ea P u t n a . m o r i e t c .x . n e p o t u l l u i :1 M are (1517² 1527). c u î n d r u m a r e a p ri m i l or ei a r hi m an d r i ii Io a sa f. v i i . m e n i on ate aci ît rit e i pr i n t r . a r m a s d e s t r a j j u i v e a c u r i l o r . fiii s i B og d a n ( f 2 7 iul ie 1 47 9) i P etr u ( -j . gr o p n i a l u i t e f a n c e l M a r e i a f a m i l i e i s al e . P ai si e zi s ce l S c u rt i S pi r id on . tef ni vod (-j . c a o m r t u r i e a f a p t el o r st r l u ci t e al e m a r e l u i ) ) i bin ef c t or. ar Ji tr it D a nii l S ih a str ul. o fii c an cel M are ( -j. d o m n i t o r u l c t i t o r ( -j . Nu me ro i u rma i ai i z e s t r a t m î n st i r e a c u a l t e s a t e . c e n t r u " c u l t u r a l i a r t i st i c a l M o l d o v e i . n u d e sl u j b a i i ei. N u se tie cînd a murit. d a n i i a u f c u t u n i i d i n b o i er i i l u i t ef a n . rul bi se ri cii se a fl m o r m î n tul m itr o p o litul u i T e oc ti st I ( -j . T oate mor mintele au lespezi fun erare fru mos scul pîscrip ii în li m ba sla von . mî n s n a a d e ve n i t c el m ai î n se m n a t c e n t r u c u lt u r al i arti sti c a l ort an a ei cre te i prin fa ptu l c este gr o pn i a lu i tefan cel fa mil iei sale i a u r m a ilor s i . i-a cer ut sfat D an iil n u a fo st o fig u r leg en d ar cu m s -a co n sid e rat u n ) p e r so n a l i t a t e i st o ri c r e a l a. > a s d e c u m p n în ti m pu l lu pt el or sal e cu tu rcii. a d ou a s o i e a d o m n i t or u l ui :e mb ri e 1 4 7 7 ). c ci i e r ar a f o st p u s m a i t î r z i u ( d u p t r a d i i e .2 1 : 1 4 8 0 ) .js . d o a m n a M r i a ( -j . ca schi mn ic D aniil». P r i n t r e p i e t r el e f u n e r a r e d e l a ie afl i o lesp ed e p e car e scrie : «A c est m or mî n t este al p astru D a vid. pîn la P etru R are .1 5 1 1 ). L ar gile pri vi legii ale mîn sti ri i. ² J m î n sti r e ct it or i t d e t efa n ce l M a r e i d ru it cu pr i vi l e .28 iu nie 152 9). M ria.14 ianu arie loamn a M ria. B o g d a n c el O r b ( f 2 0 ap r ilie 1 5 1 7 ). V i l l) j d at a d e 1 7 n oi e m br i e 1 5 0 2 . î n t r e c ar e m a r el e Iu g a i al ii. m a t e st a r e d o c u m e n t ar a V o r o n e u l u i e st e d i n 2 2 i a n u ar i e l t e fa n c e l M a r e d d ea c l u g r i l or d e l a sc h i t u l d e l e m n d e . la 21 au gu st 1520. z i u a l u i d e p r z i la 14 d ec e mb rie). î n c î t > i ec on o m i c a cr e scu t n eîn c etat. p ri n c ar e t e fa n c el M a r e h ot r a i d i n sa t el e m î n st i r i i P u t n a sa p l t e a sc a ce st e i a d r i l e c e c h i r i a r h u l u i i s fi e j u d e c a i d e e g u m e n .18 martie 15 18).1 8 > 14 78). p r i s c i .

A ctuala biseric din l ocalitatea Siîntu Ilie (azi îng lobat în S u cea va ) ² pe atu n ci m în stire ² a fost c on st ru it între 1 m a i i