.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. schimog ire. Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401). în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. o îndrumeaz spre noi tenealiz ri.schimbare în desf urarea istoriei. Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. âneasc i Moldova. în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600. Moldova vania. pe . tip rituri. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. corespunde. adic a p L'porului român. materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te.za celor spuse mai sus. 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV. Deci cele dou criterii se folosesc împreun . sculptur . ci una «daco-roman ». Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul. condi ionîndu-se reciproc. p e :ic. . Tot a a. care permite împ r irea cronologic a istoriei sale. în via a Bisericii se observ mi care. Adic . începînd cu aceast perioad . cu «epoc medieval » (feudal ). ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. broderie). In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc .Este perioada primelor forma iuni politice române ti. drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : . în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic . m Transilvania. s-a dezvoltat arta c (arhitectur . a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. opere originale etc). . pictur . manifest ri spirituale etc. c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român.

In Transilvania. Cronologic. întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. . calvine i unite. pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România. adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495). respec tiv tefan cel Mare (1504). se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului. b) Secolul al XVI-lea. corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688).realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600. Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. 1 c) Din 1 701 pîn în 1810. o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859. adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. d) Epoca «domniilor fanariote». epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918.lîng subîmp r irile de ordin cronologic. Moldova i Transilvania. aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui. cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810. b) Din 1541 pîn în 1688/1691. coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . pîn în 1821. care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei». se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc .. în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. P e r i o a d a a p a t r a. pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma. cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei. la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu.

1TANTIN 1. sous la direction de. Bucure ti. LENOPOL. 19²30 .. 1981. p. 1927 . . zweit verbesserle Auflage. n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 . în voi. S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ . Bucure ti. Originea . WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. 1908. POPESCU.. notu. p. în «Revista de istorie bisericeasc ». L. . N. Bucure ti. e octist. Introduclion d l'histoire. 1899 . Bucure ti. d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i. Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti. tiin i tehnic în istorie. > a d a a_ _£Jja. 1956. Initiation ia critiqui-e edition. t3. Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. 1909. Cluj. Les principes iondamentaux de l'histoire. CONSTANTIN C. TEODOR M. îndrum ri în cercet ri isterice. L'lrtloite ct ses met hades.â< de la 1918 pîn azi. 2-e edition. în 1929²30. comentarii de Acad. 490²530.. HALPHEN. Bucure ti. ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . I. Con tiin a istoric . îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. t efan Pascu Teodor. sous la direction de Charles ruges.. 1978. ed VI. MARIO^ RUFFINI. L + 478 p. 1970. 474 p. . 1963. Introduction aux eiuc/es hlsloriques. Bucu422 p. LANGLOIS. Paris. marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. GIURESCU. 181²223. 7²8. Introducere în studiile istorice (metodo±). edi ie îngrijit . ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. ALEXANDRU TA. TEODOR M POPESCU. 343. ed.. în nOrieti-tiana Periodica».£Lfî. LEON E. Dasc li de cuget i sim ire româneasc . . nr. 1987. Introducere. fasc. 1989. NICOLAE DOBRESCU. an." III. p. : istoriei. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. Chvj-Napoca.. Craiova.fi e m istoria bisericeasc . 63-154). î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri.NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric. POPESCU. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . Paris. Roma. 1966. Paris. . 575 p. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e . AURELIAN SACERDO EANU. ANDREESCU. Bucure ti.isil v an i a. 1967. IOAN LUPAS. este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. B I B L I O G R A F I E . p. VIII. lorga. Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. 20 p. Franki61. 255 p. I 1RENEE MARROU. an. Introducere în studiile istorice. Paris. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti. p.. .1 94 8. TEODOR M. 276 p. JACQUES GOFF. Traducere de Aura apu. CH. . în rev «Hrisovul». Rolul istoriei în în estinismului.-. Bucure ti. 1980. 1977. ' I. Rolul Bisericii în trecuse. 384 p. XVl-j-419 p. 5²59. > p. . 20 p. XXXII. i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. 259 p. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9. X)LAE DOBRESCU. JERZY TOPOLSK[.. Contesionalism . (litografiat).. V. ELENA PUHA CRISTIAN.. Paris. XVIII+ 1773 p. L'histoire et ses metliodcs. 1960. HALKIN. 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe.

sculptu r . pict ur . u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite.C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) . va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce. # ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . este este o ra m u r a ei. înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e . d . m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^. T ot a a . î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e . m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie. miniaturisU C .a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . brod erie.f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a . pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^. a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia.u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es. dar noastr cu Bizan ul . ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l . sin . i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » . g f. st u d ia t se p a rat d e i st oria român. dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i.^ m ecu m en ic _. c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e . ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . istorice. arta biseric ea sc a t r . Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea. A n ti m Ivir ea nu l etc. va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor.^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril.^ Qrtodoxe Rom âne. încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân. c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e . D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice. j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost.

ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ .c u r s d e Ist or i a art e i. fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t .

A l t fe l s p u s. pâcpoj = scriu.Jid-ro? ==_ cuvînt. pr e a m u l t e d a t e ar f a c e . S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e . f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . ti f r d e ac e st e a. s e n su l . au petrecut .a u e m i s d o c u m e n t e. i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s . vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t. ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ).anu mite fapte. ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt. pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l. tgrafia istoric ( ejxo? = popor. n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a. ca r e . i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a .o g r e u . în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e.a p e t r e c u t . stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne. î n ca r e a u p t i m i t irtiri.a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s .area d e l ocuri. î n t r e g u l e i sc h e l e t . Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c . e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s.. în ist oria biserice asc . a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i . )logia (xpovo? = timp. > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e. i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta. D e si g u r . descriu) se ocup yarea.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific. tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc. Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c . în car e sîn t tre cu t e or a e. transmise "dlTt exte. C h ili e et c. . ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e .tione sj. n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. in st an el e d e ju d eîri c ea sc . at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c. mi car ea. sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i.

la A da m ».a i m p u s . .. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u ... l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 . ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. la gre ci (de 4 ani. n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. Hr.. s pt m î ni i zil e. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d.) . d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î. Hr. prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or. est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e.Hr. fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a.de u r m rit. A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v . b) E ra cre tin . dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei. d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ).Hr. H r. t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ». lu ni.‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 . vo m i nd i ca.S cythia M in or. su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) . c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i. d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e.era olim piadelor. adic din D obr ogea. C u t oat eroarea calculului sau. an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s). era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita. î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î . P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. d e la 2 84 d. în cele c e ur m ea z . ) . în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i. pornind de la an ul 747 î. Hr. nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st. Hr. 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i . ) . ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i. H r . g r ea c sa u r o m â n . 1 6 i uli e . d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina). P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin . T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re.ori gin ar din . d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e . E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s.‡ era babilonian . s a u 5 5 0 9 a ni. e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. de la 77 6 î. 7 5 3 sa u 7 5 4 î. soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . Hr. a c e st si st e m c r o n o l o g i c s . p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c..

2. 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial. în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii». ceea ce prive te calendarul. studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau. încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene. 3. Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. egiptene. europ en e. Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924). ea a luat în ultimul avînt deosebit. Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582. cînd. romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. 4. «anul de la na tere)). care a f cut . cleci înc din evul mediu.Hr. a‡ monumentele epocii respective. «anul de la în». rep rezenn monumente. Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii. descoperirea. «anul Domnului». Pe lîng acestea. în tr-o conferin inut la Constantinopol. mai des vîr it fa de cea din 1582. Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. un eori. Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. în timpul rigorie XIII. la cele mai multe .cut reform calendaristic în anul 46 î. la sup rafa a lui ². dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. în i reconstituirii trecutului. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian.de la moartea lui. putem de o arheologie cre tin .i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. grece ti. teologia (dpxcuo? = vechi. medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). .

lemn. din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. ceramic etc. Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr.parie din necropolele subterane.. Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi. Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text. .cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman . dar scrise de români . lemnul. cu c utareT 7~transcrierea exact .)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. Cea medieval . termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. mai cu seam funerare). potire etc). precum i cum s-a scris (majuscul. de cunoa terea. Paleografia (TOXAOUO? = vechi . minuscul etc. Mai nou. sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. în lucrarea sa Paleographia graeca (1708). cu ce s-a scris (instrumentul de scris). spre deosebire de epigrafie. sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). tinde s se formeze o nou disciplin . Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române. ca piatra. ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris.b) dup Constantin cel Mare. cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici). Pe bun dreptate. cu inscrip ii în limbile slavon . Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. 7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup . greac i român . care se ocup numai de manuscrisele vechi. Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. codicologia (codex-is). Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr . metalul edc. descifrarea i transcrierea acestora. o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . care studiaz scrisul numai pe materiale tari. îndeosebi în Dobrogea. tencuial . Epigrafia _(siti =pe.-pâcptw = scriu). c r mid . Cea clasic ².

l e ² . ° d i sci plin au x iliar a i st oriei. p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. diplo matica s. î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e.. si giliu m = pecete). C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve. adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r. î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . lo maiica (lat.r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or. o r a e l or e t c. i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i . P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin . d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o . cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. S te mel e ier ar hi lor a par. la . 5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie. fa m iliil or n o biliare. ca sel or d o m nito ar e. or ga r. ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e . d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . e ocu p . D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ). o in sti tu ie.t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e . O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti . u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. acp pa tarjs. di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor. lat.In tereseaz i pece ile 3r.e rj ri ve sc p e r o m ân i ). i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. m în stirilor. p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve. pîn în 18 6 3 ).

a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. al au te nti c it ii l or . = popor. 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu. E tn og rafia |i folcloru l. mu zicale . I² III) i Dan Sim onescu (voi. în tip riturile ve chi ² . al i n flu en el or su ferite. F il olo gi a i lin g vi sti ca. u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s. vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti. A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . h îrtia. A nti m Ivir ea nu l. o bic ei urile la na ter e. ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . tip ar ). tefa n. o b i ceiu ri e t c) .tu r h er al dic pr o pri u -zi s . G. f ol k l o r e . F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . în p ri m ul rîn d. create i r spî n d ite d e po po r. p r ec u m i c u e d it a r ea l or . Teod or B l el. l ai c e. ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. n un t . Etn ografia ( T 6 S O V O S . S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . cor e gra fice. D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei.O O . cu ist ori a ei. F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. în mor mînt ri). su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. IV) . Nerva Hodo (voi. P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz . d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. >v . studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii. B u c u r e ti. pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or. literare. c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii. Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. Bibliglagia² Cto i Xtov = carte . D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni.‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ). C u aj u t or u l a ce st or a. d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc. n ea m . în alt sen s. A n dr ei a gu na et c. X O O ? = cuvînt. leg tu ra.

nr. m rturii ale trecutului isto?ic.B. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. TEFAN TEF )crr. XIII. Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice. 1956. nr. IORGU 1ORonimia româneasc . în «Revista de Statistic ». Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». IX. în '«Revista Arhivelor». 11. Sub redac ia. Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti. XX. 3² 52 . Elian.. 17²46. 1971. îndrum ri i istorice. nr. TEFAN 'opula ie i societate. 1973. Eledemogralic. 1964. XX. revist de istorie. 5. su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti . p. Etnografic i istorie. Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare. IV. XI. 1976.. Etnografia româneasc . Bucure ti. Paleogruiia român -chirilic . p. E. XI. 1966. 3AN PASCU. Sigilore'iorirc la Transilvania). 1966. STELIAN SCU. Arhivistic . în G. CONîSCU. nr. Timi oara. an. Damian P. 268 p. L. 7²26 . Elemente de cronologie . Introducere. Istorie i demoqralie. dimensiune a istoriei. AURELIAN SACERDO EANU. în «Revista de Statisti-IV. 1145²1161. Etnografia i arhivistic . 162²968 . )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor». 1970. 9²10. 1. XCI1I. Sigismund Jako. Bucure ti. 1966. p. PETROVICI. în RRH.'nr. 1972. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie. 1964. Heral. 5²6. ETEGAN. Bucure ti. în «Observail-economic». p. 100²104. an. Istorie. 184 p. Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. Scrierea latin in evul mediu. an. 1. . 1972. AL. în B. 1959²1961. 52²60. I²II. 508 p. EMIL VlRTOSU. p. 1967. 1968. 4²6. p. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. 13²21 .. Bucure ti. 1946. 331 p.iceasc în rile române. ION VL DU 1U. Bucure ti. PESCARU. ‡>. Topoistoire. 1962. nr. TEFAN TEFANESCU. voi. Toponimie i istorie. Cluj.CU. XX. în voi. (toate indic i î mai veche). 1966. II + 178 p. 171 p.O. M RIA DOGARU.. Istorie i etnografie. Bogdan. Bucure ti. 3²34. an. 6. nr 4. )LAE DR GANU. XII²XV) . OVIDIU BlRLEA.B. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. p. 1982. tiin ele auxiliare ale istoriei. 3 RBAT. D. 1974. Bucure ti. 7²8.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. Din paleogrufia slavo-rom n . jraiia chirilic româneasc .. nr. Dislavo-român ' Francisc Pali. p. în «Studii». sec X/V²XVII. cultur Bucure ti. 470 p. XI. 3²13 . 1967. an.. p. ALEXANTEI. în «ReStnograiie i Folclor». 182 p. DAN CERNOVODEANU. STAHL. HENRI H. IAN METZULESCU. Demografia. an. Emil Vîrtosu. 1963 346 p . tiin social independent . 203 p. Nume de Jocuri. AURELIAN SACERDO EANU. p. j S4CERDO EANU. p. XVII. 223 p.ograiia. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . Sigiliile. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. nr. 933²946 . 356 p. GRAUR. 1.. 13²25. Dic ionar onomastic românesc. MOLDO VAN. nr. revist de XX. an.. 1975. AL. G. nenie privind istoria României. 528²588. an.R. 480²507. Bucure ti. 1. Sarcilor auxiliare ale istoriei. 1945. Registrele parohiale lvunia. Bogdan. 1968. Cluj. p. Bra ov. Al. 1928. SIGISMUND JAKO i RADU . 1. 1965. 1961. XXV + 528 p! . p 21²47 . nr. nr. . Album sigilo-cure ti. (studiile : Damian P. p. 1968. p.

Pontica ² Constan a. QÎîcîaTe" i particulare. * *" >‡" . Acta Musei Napocensis. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii. Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici. Constantin Daicoviciu. de" regula. Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. în elegînd prin aceasta. Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general.. Dacia. Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . obiecte de cult etc).a.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. dup originea. altele sînt inedite. de regul . caracterul i forma lor. Dumitru Tudor . Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev. începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . de arheologii români : Grigore Tocilescu. pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a. o informa ie scris . ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor. Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor. Studiul lor formeaz . desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor). Materiale i Cercet ri Arheologice. în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). dar i în alte p r i ale rii.). "obiectul cercet rilor erudi ilor. Arheologia Moldo vei ² Ia i. rolul i importan a oamenilor în istorie. O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum. Studii i Cercet ri de Istorie Veche. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i. Vasile Pârvan. PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale. p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. Sargetia ² Deva.a. Ion Barnea.

pîn la pap a Inocen iu III. III cu 2 tomuri (Berlin. p. 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a.). ed. 1 92 9. Bruxelles. edi ie nou la 54²1910 (64 voi. m îndeosebi CIL voi. Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). Bruxelles. din 1643. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. Francois . Ausgew hlle traci *t en. 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . i. Acta san ctoruin. materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. 1979. Bucure ti. R u hb ach. H. 1949 . Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger. 1957 . nr. sec. Boeckh (4 voi. voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea). bruxelles. 1976. Pa-² 1911.. ed . apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . . 1²2. 1975²1977. 1911. Bucure ti. editat 'lyte Delehaye. ed.B. Cele mai cunoscute sînt: J. cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice). I I I. II.d. Les martyrs. 1954. t. III. Biblioteca Hagiographica Latina. Biblioteca Hagiographica Graeca. 1965. Socii Bollandiani. Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. /oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii. mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. 1823²1877). T iib i ngen. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. ecl. IV de G. Oxford. Paris. 1873). 1902 . icat pîn acum doua. et socii. The Acts iri&tian Martyrs. VI. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST.‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . Leolercq. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. 11 voi. Herbert Musurillo. 1972. II²III. ed. I²III. Anvers.

pu blicate la mî n stirea N e am . ar men i. it alieni. u n vol u m m a si v in titu lat . Ia i. în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. B u cu r e ti. su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor.a. B u cu re ti. ge r ma ni. d e 3 8 2 vo l u m e. d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i. fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. S f. în 18 07 ² 1 8 15. L a acea st oper colab ore az catolici. el ve i en i. P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. ru i. cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul . 1 98 2). 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 .). X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». pr otestan i si or t o d o c i. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . A ce a st c ole c ie u ria . au strieci. cu 1 61 voi. voi. olan de zi. o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. text gr ec i tradu cer e latina. Io an C o m an . în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV . î n ac ela i ti m p. în 12 vo lu me. Ioa n R rn u r e an u . a m eri cani. liban ezi. 18 57 ² 1 8 6 6 . 12 v oi. fie în li mbile originale. V ie ile sfin ilor.Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). X V II. retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . în 1 9 7 9 . N i c ol a e N e a g a. In 1 98 7 a a p rut. en gle zi. în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . 1 8 9 8 . ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. la B u cu r e t i. D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii). b el g i en i. T e o d o r B od o g ae . Ioa n C a sian . N i c ol a e B a r b u . î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). D u m itr u F e ci or u . co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ). 1 94 5. pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. F aaris. cl e ri ci i l ai ci. S i biu l. i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . 1 682 ² 16 86 . M en i on m. P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. i alte edi ii m ai n oi. fie în t rad ucer e.. a. î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. între altel e. N iceta de R e me si an a. S o cr at e. n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e.

Floren a ² Vene ia. La noi. >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. Canoanele cu comentarii. . Mansi. J. Tot el Farlati. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene. P.. Ralli i M. în 53 de volume. i L. 1652. II. im Breisgau ² Bale. Arad. î² . . 1930²1931. B. Conciliorum oecumenicoru m decreta. 1780²1819.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. 1961²1962). Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H. Enhiridion me de Andrei aguna. 164 0. 1962. Paris. Pravila cea Ja Tîrgovi te. Ulyricum sacrum... voi. 1852²1859 (grece te). Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. Prodi i H. 2 voi. cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J. Atena. Sibiu. 6 voi. de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed. iiai Mila . C. Buda. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i. New York. Martin. 8 voi. 1907²1910 (reproducere fototehnic . continuat de J. D. Martyrolo/ricum. Paris-Leipzig. 1871. reeditat i continuat [902 de J. Joannou. 1844.‡ Ed. 1813. 13 voi. P. 3 voi. 1740. au ate canoane în Pravila cec mic . 1759²1798. Vene ia. Oriens Christianus. 1973). Alberigo. P. IV²VI. 1970. Acta Conciliorum oecumenicorum. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. J. Petit. 27 . Potli. Govora. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien. Atena. traducere din sîrbe te... Schwartz. Texte i studii se g sesc la C. Pidalionul de la Neam .. voi. Lccl er cq . 2 voi. Jedin. ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. Coleti. dintre ortodoc i. Stras-irisLeipzig din 1914. listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec. Bucure ti. II. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor.

Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina. pe c r mid sau tencuial . B. aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. 1885 . cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. Dridu i Bucov în Muntenia. XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). episcopul Ghenadie En oeanu. Bucure ti. în Inscrip ii din bisericile României (2 voi.‡ Eugen Kozak. cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. care. 1892 . Izvoare scrise 1. . 1905²1908) i în Scrisori. Bucure ti. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi. pe vase de ceramic . Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos. efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea. Die Inschiiften aus der Bukowina. 1906. D bîca în Transilvania. constituind voi. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n.). pe lemn.a. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr . Wien. More ti. dup al doilea r zboi mondial. Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate. Moldovene ti. Datorit acestor s p turi arheologice. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV). pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice). extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. Izvoare epigraiice. în trecut. P cuiul lui Soare în Dobrogea. Bucure ti. au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine. Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B. Capidava. Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor. la noi. PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. 1903.II. spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. Some eni.. cronica mural de la Bucov .R.. Bucure ti.O. cînd izvoarele scrise sînt mai s race. S p turile arheologice. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i.

. 1862 ² 1864) . can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. 1359 ² ure ti. d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. i e xt e r n e . ru disciplina n oa str . e xterne. d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i . Ia i. ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu . ). 0) . M u ntele A th os. prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. 1965. B u cu re ti. ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. B uc. Ieru sali m.la ra m ure ului (B ucu re ti. a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei. O ra ul B ucure ti. S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i. în diferi te arhi ve î i. 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III.‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice. 1.. B ac u . precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. 19 09 ). ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit.!. V ien a. S ibiu. a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. D u p d e e m i t e r e. C rai ova etc. N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia. can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania. tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are. 26 voi. O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti . într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 . d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a). M o sco va. 1845² 1847). a. M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a. 5 voi. în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta. :e din ele au fost î ns pu blicate.) sau în arhi vele eparh iale. 19 58. B ucure ti. iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. C luj. C o nsta n tin o pol . N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va. cu prin z to r d e hriso ave. vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) .

criticabil ) . Bucure ti-Viena. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502.. 2 voi. Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. sub îngrijirea acad. G.. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic. Bucure ti.. Nicolae Densu ianu. 1906²1933) . Bucure ti. I. Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. 1413² 1508. 1897²1902. sub titlul Documente privind istoria României. Bucure ti. Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. In sfîr it. între anii 1951²1960. Ia i. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod. Ia i.. 1905). Gr. 1940. din care au ap rut 4 volume.. Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. Bucure ti. 31 (34) voi.. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. Ia i. 1931²1932. li voi. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie. numit impr op riu a a. care a oferit primul fond de documente. Documente interne. 6 (13). între anii 1876²1942. Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. Bucure ti. Pe ling acestea. 1864²1867) . Andrei O etea (1962²1974). Bucure ti. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române. P. Ia i. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. 1938). La publicarea documentelor. Bucure ti. 1369²1490. 1943) . Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. dar totu i una din culegerile de b az ). Bucure ti. 1929²1939).‡ Damiian P. Documente slavo-române. Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. 1938. Ia i. Bucure ti. Ioan Slavici. 1933. 1906²1933 i Surete i izvoade. voi. 2 voi.. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. 1913) . Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. 1906). 25 voi. Nicolae Iorga. Ia i. în afar de E. 1901²1916. intitulat Documente privitoare la istoria românilor. Panaitescis (Documentele rii Române ti. dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie.istoric a României. Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor. I²III. Ion Nistor i al ii. neunitarii. 15 voi. P.Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . în . au contribuit Alexandru Odobescu. Hurmuzaki. Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603.). Bucure ti. numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki. I. 1947). Moldovei i rii Române ti.

C. 2 voi. i dou volume de indici. 1962 .. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. Do- . cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. Bucure ti. ACte mente. Documente istoria României. episcopii. în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . A.. Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. Maramure . ara easc (11 voi. De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale. index. I. Bucure ti. pentru Moldova (11 voi. Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc . 6 voi. 1944²1946. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. 1951²1960) i Transil6 voi. mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova. R scoala din 1821.. 3 voi.colec ia lui D.. Din aceast cauz .. (1961). Bucure ti. 1959² documente privind istoria României. 1957²1975. Mitropoii Române ti (1365²1890). Bra ov. colec ia Anul 1848 în Principatele Române. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti). J. 1960. 1902²1910 . 1959² documente privind unirea Principatelor. celelalte se refer la a 1841²1859). Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. 1913²1947 . în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou . Ghenadie Petrescu i J.. R scoala ranilor din 1907. Moldova i Tran. na Arge (1954). Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu. Bucure ti.. Silgomir. Colescu-Va*tic. 4 voi. fie la anumite evenimente. (1387²1720). R zboiul pentru indepen[ 0 voi. 5 voi. Bucure ti. 1951²1955). Bucure ti.). 4 voi. Episcopia Buz u (1958). + 2 voi.sparate. Hunedoara . Episcopia Rîmnic (1951). volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti. în ultimii ani. 5 voi. Bucure ti..Culegerea este precedat de dou « de Introducere. DimiSturdza. 1952²1955. Sturdza. Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României. Bucure ti. Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci. Cluj-Sibiu. sub (titlul Documenta iae Historica. Material pentru istoria Olteniei sub :i. deosebit de utile pentru stustru.. Bucure ti.a. 1951²1957). a). Bucure ti. jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad . Bucure ti.

. Fasc. 1961. Cluj. 1948²1949 . Sibiu. 2 vol. mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . Bîrlad-Hu i. Ioan Lupa . 2 voi. 1944. V.. fasc. Bucure ti. Les Ades des Patriarches. 3 voi. Bucure ti. La noi a publicat astfel de acte . Constahtiri Tomescu. Blaj. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român. IV Scriitori i acte bizantine. foc ani.. Cit m aici pe Fr.. Laurent). . 1940. Bucure ti.cumcnte.. P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae. 1983-^² '.transilvane. 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc. : ! . P c ian. Bra ov. Puiu. Blaj. 1928²1938. III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). 1889²1897. Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. vind. v fii afar de acestea. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici. Documente privitoare la tre cutul românilor din chei.. mai ales unite.i Sibiu. ne intereseaz i alte colec ii de izvoare. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra . Bucure ti. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. Blaj. 1869²1872.: Documente bucovinene.. Boga. 6 voi. 1315². Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-. Bucure ti. Bucure ti. Ilarion Pu carin. II (7151 ²1042). Documente basarabene. Grurhel). tefan Ciobanu i L. Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821).. 1937. 1869²1872. în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. 2 voi. Paris. Cern u i. Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. 1911²1926. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie.( Documente-. 1904²1915. 5 voi. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. 1947²1971 (de V. Documente isto rice . Viena.1402. T. I (381²715) i fasc. 8 voi.' Chi in u. tefan Berechet. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877). bîri dene. Istanbul.. Teodor B lan. 1982. toate de Aurel Sava. Teodor V. Tudor Mateescu. Documente putnene. 2 voi:. voi. 1929²1931. 1933²1942.. 1932²1936 (de V.' Pentru Transilvania. 5 voi. Sterie Stinghe. de natur extern i publicate de cercet tori str ini. George Potra. 1918 la români. 1975. Documente pentru limb i istorie. 1901²1906. Ioan Micu Moldovah. 6 voi. Bucure ti. secolele IV²XV. 2 voi. Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar .

biografii. publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce. imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei. 1378²1685. Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. 2 voi. Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate. 1948. .auia.. 1973 etc. Bucure ti. Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu). Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie. i anuerese (de grupare politic . cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an). Documente i zawldovene ti de la Constantinopol. de coinuni[ ic sau bisericeasc ). zvoare narative (anale. de altfel ² unei critici. publicata de Jiculae M. De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. memorii. statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805. 1937. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice. publicat de Eugen Gagyi in 1911. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610... Bucure ti. catagrafii). odat cu faptele. ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. C. de familie sau personale. 1913²1914. Pentru vania. I. Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia. . Popescu). Documente politice. II. 1933.a. cu indicarea num rului credincio ilor. dar ei prezint . republicat de Maleanu în 1928 . Chi in u. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii.qui Athos. cronici. Bucure ti. ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu). note de c etc). iar în ara Româneasc i Moldova. Ia i. Filitti: Din le Vaticanului I. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna.

Astfel. Bucure ti. Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). P. mai nou de Mircea Scarlat). P. Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. Analele. episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i. în 1982). 1959). Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963). Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini. Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. în ultima edi ie de Gabriel trempel. Cronica moldo-german . Cronica moldo-polon . de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o. considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. Bucure ti. b) Cronicile în limba român . P.()t .. prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). Redactate în limba slavon . aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave.Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974). Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc. Cro nica moldo-rus ). pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie.. cu variantele sale (Letopise ul de la Putna. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. a) Anale i cronici in limba slavon . scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. P. Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. iar de P. Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. 1895) i republicate de P.: ". Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea. prima scriere cu caracter laic la noi. Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P. numit de I. redactat la curtea lui tefan cel Mare. tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. Bogdan Letopise ul de la Bistri a... Panaitescu.. în secolul XV. Panaitescu. cu dou versiuni.-. ultima edi ie în 1979). ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : . numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960). au ap rut xelativ tîrziu în rile române. .

legate mai ales 1 Nifon. auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i.. întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie .onicile biserice ti. . mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile .In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r . mai tîrziu. cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate. scris de Gavriil"Protul. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie.: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc . p entru anii 1392²1633. Mih il i Dan Zamfirescu în 1969).rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. ci i una istoric . Nu este numai o oper :ica. ai a fost continuait . Bucure ti. fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc . egumen la Putna i apoi la Solea. A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. prin anii 1517. Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului). de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j. care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct. In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc. cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. arhul arigradului.1659). Bucure ti. lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români. 1967). i date privitoare la istoria Bisericii muntene. i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G. Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu.. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te. De i sînt opere cu caracter aghiografic. Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României.-7 îndemnul lui Neagoe Basarab.Schiau i Livia B ot).% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova. întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI.1742). 1963. Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat . . întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei.

. 1909² 194 0. red. C aracas i G. B u cure ti. C r on icile. a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se. IV. rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc . 4 voi. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. S în t pu bl i cate foil e d e titlu. 'B ianu. 194 3 .m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei. II.. a a p r ut v oi.* .. red. B laj. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei. Tîrgovi te. P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-. M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) .<-<‡. Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). 18 44 ) etc. ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i . de Gabriel tre m pel. P. Pra vila lui V asile L u pu (16 46 ). R . voi. ied. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU. a or g a ni z rii bi se ri ce ti.t--Q 1989). ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. A ² C . G. Ni colae C o m a. N er va H od o i D an S irnonescu. B u cure ti.. D ² K . 19 07 ² 19 31/ voi. Nicoîaiasa. . -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52). 1 95 9 . Pid alion ul (N eam . 1967 . B ucure ti.. 2 voi..e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti.. I. . C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0. 19 44 . v oi.. ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice). ro m a n e ti i g re ce ti. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l. B u cure ti.. E mil Tu rdeanu. C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti... I. B u cu r e ti. 3 voi. d e P . m . 1508² 1830. ‡ . I. 1903 ² 19 44 . 197 8 ² 19 87. In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. P an aitescu. -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re. Gabriel tre m pel. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i. în 1 98 4.. 19 8 6 i v oi. 19 59. M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj. est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i. B u cure ti. B u cure ti... de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II). 3 v oi. voi. C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. frem pel. un el e p refe e. a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut.. Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at.-de I. -‡». su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche. 1973. B u cu re ti-C raiova.

. Negulescu (Ungrovlahia). a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae. 1947. publicat de N. Gh.nsemnarue ae caiaiorie. Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul. 3 voi. Bucure ti. episcopii.. Iorga. 1927²1949). alta în Vasile Radu în trad. Bucure ti. Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. Paris. mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. rom. în 1924. mitropolitul Tit Simedrea (R a . apoi mitropolit. de mitropolitul Antonie Pl m deal ). stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. de Emilia Cioran în 1900. francez . 4 voi. G. C l tori str ini despre rile române. însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . ijlocul secolului al XVIII-lea. : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. Iorga. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. Istoria românilor prin ed. a lui 'dec al Romanului. Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). coresponden a epi copuet al Rîmnicului. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. C l tori ru i în Moldova i a. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981). de e En ceanu. Bezviconi. Aurelian Sacerdo eanu). scrise arab (publicate în trad. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. II. în 1886. Condici de hirotonii de preo i au pu. de preotul Paul Mihail. Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi.

voi. V. 178²225 (deosebit de util). II. Bucure ti. p. Bucure ti. hi r ot on i a. CR CIUN i A. Enciclopedia istoriografiei române ti.. î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a. Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. Bibliografia istoric a României. este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t .. tom. 1974²1979. B.. 1.. I. 532 p. 1972. 514 p. LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). 1972. XVII²XL (cap. THEODORESCU. d ec e su l un or i er a r hi . 471 p. p. Bucure ti. Istoria României. XXXIX²LXVII (cap. I. I. Bucure ti. S i bi u . Bucure ti.. XXXV + 512 p. a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. 431 p.. 1945. XL + 386 p. Bucure ti.s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti). 1969²1974. 1979²1984. 1978. 1944²1969. .. . Istoria României. 1963. Izvoare). voi. 1970. 1970. I. F ire t e. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. 1985.i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. Sec. vut leg t uri cu B iserica. Izvoare). i III. Leiden.60. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). PAUL SIMIONESCU. 503 p. Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie. Bucure ti. Bucure ti. XIX. altfel spu s. ILIE . II. vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. IV. a eparh iilor. 19. fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. 454 p. 371 p. tom 5. 2 voi. îndrum ri în cercet ri istorice. Bibliografia istoric a României. VI. D e a c e ea . p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. î n sc u n ar e a. Istoria bibliografiei româna. Bucure ti. 1975. 1962. a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . sau ch iar ale un or laici care au a. Bucure ti 1974. p. în «Romanian Studies». Bucure ti. Bucure ti. sec. d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . p. XIX. 1980. e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i.

precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local . ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni. cu tiri privitoare la aceast biseric . iar în p artea a doua. introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu. neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de . de i erau uni i. Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742).ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent . 1756²1821). secolul al XVIII-lea. Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. Astfel. un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. lucrurile i intimpl rile românilor. în . care folosea i documente inedite.a a ilor «iluminismului românesc». în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea.apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701. a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. via a biseriromânilor de pretutindeni. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz . In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români.este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria. Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc .1659).. precum i a celor dincolo de Dun re.despre vl dicii români uni i din.. intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri. . de via în care a tr it poporul român din Transilvania. u in timp dup el. despre «unia ia» din 31 i. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului. sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace. Petru Maior (c. care au avut oarecari leg turi cu po-stru. Se remarc faptul c . Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor. 3. datorate arhimandri-tolomei M z reanu.

în prima jum tate a secolului al XlX-lea. Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . 1865). la orîndul ei. primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. Sibiu. 1862). 1871). Din aceste motive. st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. în ara Româneasc . odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit . In Banat. putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. Sibiu. care. Bucure ti. In T r a n s i l v a n i a . multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare. în Moldova. marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre. Sibiu ² 1811. Acrad ² 1822. pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. 1845). sîrbâ i român (Moscova.De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). 1870). Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . Rîmnic ² 1837 etc). îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. Alexandru GeanogluLesviodax. din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . Buz u i Arge ² 1836. Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. 1860. preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. în 2 volume. era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. Muntenia i Transilvania. Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti.

Dionisie Romano etc. de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi. i-a r mas în manuscris). fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). precum i biografiile idici contemp orani cu el. ast zi nu mai pot fi folosite. v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. fie a unei institu ii. fie a sonalit i. FiJaret II. ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. slujind mult timp întul nostru teologic. Caracicoveamu). rezerve ² mai pot s fie folosite i azi. Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit. el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875). a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului. I.. membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). încît ² . Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . în special cu calvinismul în vea-I (1890). în 9 volume. membru onorar al Acadetnane. > aceste încerc ri de sintez . alt episcop. trad. 1879. Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX.ortodoxe (Ia i. de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. A adar. a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931). s-a ajuns la monografia istoric . i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913). prin episcopul Mei-:. i aceste manuale i-au avut meritul lor. iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). Biserica : în lupt cu protestantismul. la monografii.

(1856²1931). Lugoj. între care i multe monografii. Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) . din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru. cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. 1906). 1870) . In Biserica unit din Transilvania. între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri. care. La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu. privind mai ales restaurarea ei din 1864. mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. amîndoi membri ai Academiei Române. Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. Iri T r ansi 1 vani a. a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. Desigur. dar f r o valoare tiin ific deosebit . rom. au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915). în B anat. Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874). centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. 1925²1928). 1908) etc. arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922). membru corespondent al Academiei Române. de Athanasie Mironescu. 1901). a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord.a. 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. închinate unor institu ii i personalit i. se num r Nicolae Popea (1826²1908). în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. membru onorar' al Academiei Române. mai tîrziu mitropolit al Ardealului. în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922). re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. Intre istoricii de aici. a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). 4 voi-. în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. 1900). membru al Academiei Române. precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. Primul a publi- .

tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. tenden ios.M. cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului. I. Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov.000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. Muntele Athcs etc). 1908²1909. Kiev. monografiile unor mîn stiri (Hurezi. Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom. Sibiu. ed. Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed.a1902).‡ tefan cel Mare. 1869²1872). raport m la cele aproximativ 24. cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul.). p ei. 1904). cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688. multe documente care inteBiserica. Silva u' lgradului (1902). Intre ele. 1904). Moscova. Carlovi .a. Filaret II. prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste». cu multe reproduceri imente. loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general. II.ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti. se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. 1902 . de asemenea. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe . MitroSava Brancovici (1906) . Dimitrie Onciul (1856²1923). iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic. Teologii i istoricii Bisericii încep cerce. Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . Neam etc).a. (Aihai Viteazul i Mii Ardealului. un num r redus. Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918). Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904). Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj.a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909). tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre.toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj. 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi. Buda/"iena. Cum era i firesc. a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc . datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920). Geoagiului.I. în care au ap rut. în care predomina stilul polemic. Veniamin Costachi . descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre. 1855).

r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ).: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B. Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914). A lexa nd ria. D e ci. fi e a p ar t e. precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e. C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei. fi e î n re vi st e. u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). At h os).O. care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri. p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M. P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele . A pu blicat. u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne. car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. în sch i mb. cu m u lte an exe docu m entare. P op escu (18 81 ² 19 63 ). . rom. 1971 ).A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul. l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce. D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ).‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ). au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e. D i ntr e a c e ti a. mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). Ieru sali m. la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. trad. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x. S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ). cu zeci de lucr ri. d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it .din R s rit (C on st an tino pol. într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni . A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. 1927) i Toma G.R. . a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e. în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. B u d a pe st a i V i en a. pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. P releg erile sale u ni versitare.

Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). 1920²1930). Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII. I. 1911). au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962). I. în dou lucr ri (1912 i 1914). ed. Ia i. profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie. pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece. titularul de Istoria Bisericii Române. Horea Mure an (1907²1962) i al ii. despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea. studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj. Multe din studiile sale de istorie biseri. care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. Sibiu. te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII. s-a remarcat preotul Paul Mihail. în zint . iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni. 1936).. u Dragomir a fost.nt cuprinse în cele cinci volume de Studii.osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu. II. Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi. întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701. tip rite între anii 1928²1946. la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c . premiat de Academia Român . 1935). ransilvania.despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. Sibiu. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni. în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor. . conferin e i cornutorice. la care se adaug ri despre aguna.. La Chi in u. în mod critic i obiectiv. storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). de asemenea. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu.

in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria.a.. La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. loan Bianu. D. sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. Coriolan Petranu. Victor Br tulescu. precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. Ilie Minea. Bisericii sau a vechii culturi. Institutul de Istoiia românilor A.La Arad. Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939). Xenopol din Ia i . Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). Giurescu. în Biserica unit .a. Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local . M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Nicoiae lorga. consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu. Alexandru Lapedatu. a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947). Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . loan Moga (i'storie). Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii. Buletinul Comisiuftii. Petre P. Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Dan Simohescu. în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. Gheorghe Bratianu. Gebige Bal . Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie). tefan Manciulea i Alexandru Cziple. loan Nistor. tefan Berechet (vechiul drept). cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). Aurelian Sacerdo eanu. tefan Ciobanu. Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate. Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. Nicoiae Caitojan. Ion D. Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. tel riescu. Gheorghe Bogdan-Duicâ. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. Cluj i Cern u i. Constantin C. Institutul de Istorie Na ional din Cluj. Elie D ianu. loan Filitti. Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ). putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947).. Sextil Pu cariu. . Ia i. Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine). Pe lîng ace ti ierarhi. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ².

. îndeplinit ea în via a poporului român.' ! ibiu not m pe preo ii profesori -. Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos. cu vind istoria românilor bihoreni.‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri).pe. trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud. cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e . cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain. colile' din de Munte. tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti. tefan Lup a (1905²1964). !. Milan esan (1910²1981). apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. Gheorghe Nou.m . L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974). cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. a Institutului Teoy Sibiu).. i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48. ' asb i. Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi. biserice ti. Arge i Sf. Sinodul de la Ia i.de. rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821. Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei. . bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) . -.‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu. istoria unor m n stiri . Paris. ep iscop ul C alinic cel. nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ). Bia Ardeal în secolul XVIII. Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller.dun r en e). Rayetzhammer.1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului. . pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre. studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte. profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. 1957). «Unia ia» din 1698²1701. 1918. . a [ui teologic din Bucure ti). ie ind la lumin rolul multiplu. Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov. Sfânt. cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf.cercet rile istoricilor cita i mai sus. reeditat la 1967). cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor.

Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii». Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu. Ilie Gheorghi . Sucevei. . (Craiova. episcopul Epifajiie Norocel. de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. Gabriel Cocora. al Moldovei i. Calendar de inim româneasc (Sibiu. tef nescu (art ). preo ii Ioan R u escu. Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie. Mai mul i membri ai Sf. o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea. apoi istoricii laici : Constantin C. Ilie Georgescu. 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). 1985). sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. Nicplae Stoicescu. tefan Andreescu. episcopul Irineu Cr ciu- . .. profesorul Toma Bulat. Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. 19 1). Ion Barnea. I. fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit. Epifanie Norocel al Buz ului . vechile tip rituri).: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova.M Ierarhii i profesorii aminti i aci. Constantin Voicescu. «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». George Potra. Giurescu. Ioan Spiru. Tudor Mateescu. în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». Ion Iufu (manuscrisele slave). la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). Ioan Ivan.a. profesorii Institutului teologic din Bucure ti. 1988). Scarlat Porcescu. cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti. «Mi' tropolia Moldovei i Sucevei». Dan Sirnonescu. : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. Virgil Molin. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu. Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii. 1986). 1983 i 1984). <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». 1984). aminti i mai sus. Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi. «Mitropolia Ardealului^. diac. D.i i ‡ Mi ti opoli tul. ca i al i preo i cu preocup ri is torice. 1985). Ioana Cristache-Panait (art . teologul Teo dor Manolache. Aurelian Sacerdo eanu. Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu.

preotul Chirii Pisiscrise slave).politul Nestor Vomicescu. arhim. Nicolae Ivan).). Constantin Rudneanu. Gheorghe Litiu. Grigore Urî escu. Gheorghe Naghi i ici: I. Sibiu (1981). Auredo eanu. Au ap rut. Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. M n stiri din Banat. De la Dun re la Mare (Gala i). Eugen Ar deanul etc. litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus. itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. monografiile unor eparhii . preo ii Ioan Popescu-Gilieni. apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora . Arad (1989). Atanasie Popa (manuscrise române ti). prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc .). Bisericile de lemn din eparhia . men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute. cîteva monografii închinate ii de seam . Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). Dimitrie Buzatu. Alexandru Gon a. profesoBulat. Alexanilescu-Bîrda. A a . unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei. Roman u (1986). ast list impresionant de nume i lucr ri. Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. tefan Andreescu. Iacob Putneanul.a. Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. Spi. L udat. D. (1977). Vasile Muntean. precum i istoricii laici : Dan Simonescu. tefan Gorovei i al ii. 2 voi. re ianu. Constantin Turcu. Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. Marin Brani te. Gavriil Istrate. cu. Suciu.i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. Melchisedec te-Jman Ciorogariu. Dun rea de Jos (1977 i 1981). Radu Cre eanu. Constantin D. Dumitru B la a. tefan so ul Ioan Beju. profesorul american Keith Hitchins i al ii. cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de . de asemenea.

Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri). Panaitescu. Ioana Cristache-Panait. Revue roumaine d'histoire. Ponfica-Constan a.). Victor Spinei. Sorin Ulea. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . Rcvue des etudes sud-est europeennes. Petre . tefan tef oiescu. Cristian Moisescu. 362 p. publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia. De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. N sturel (rela iile românoathonite etc). Virgil Cândea. O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974. 984 p. Cris/a-Oradea. Vasile Netea. Marius Porumb i al ii. Giurescu. Alexandru Du u. Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973. Gheorghe Cron (vechiul drept). preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii.d etc). Sargetia-Deva. Nicolae Stoicescu.). (o serie de studii despre Andrei aguna i altele).). M ria Ana Musicescu. cercet toarea german Krista Zach.U. ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. tefan Pascu. Ziridava-Ara. Dan Simonescu. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi. revista de istorie. Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca). Cu/nidava-Bra ov. * . tefan Gorovei (Ia i). preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. Banafica-Re i a. Petre P. Teodora Voinescu. Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. Gabriel epelea. Romanoslavica.sînt: Constantin C. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961. 799 p.).A. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). R zvan Theodorescu. In acest r stimp. Xenopol» din Ia i. Corma Nicolescu. D. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. Gabriel trempel. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ). Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S. 1970. 192 p. . istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. punînd în lumin via a. istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). Nicolae Grigora .

Enciclopedia istoriografiei rom Xi. activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a. Bucure ti. 1985. nr. 514 p. 1976.. 1974²1979. 1968. De la theologie orthodoxe origines nos jours. ' ‡ n i. Bucure ti. 284²305 da 1948²1968). P- '> . ZUB. în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române. 1978.. p. . în XIX. 377 p. 1990. Bucure ti. Bucure ti. p. 532 p. . Bucure ti.. 79 _ 1984.. L + 477 p. Bucure ti. Evolu ia gîndirii istorice romu70. CIUREA &CURARIU. Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic . 1969. 3²4. 1944²1969. 355²381 ( i în voi. p. AL. IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale. 471 p. V. Bucarest. 1974. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. . XI -_ J969_i974. Bucure ti. POMPILIU TEODOR. VII. O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. (cu o foarte bun introducere). ALEXANDRU I. 1975. 1971. 121²157) . LUCIAN BOIA. kMVBEANU. 1980. fia . £voiliei române.. Istorie i istorici în România interbelic .

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

Hr. s-a constituit provincia. sub numele de Hly ricum.pîn la Dun re. care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei. In anul 15 d. anexat în curînd la Macedonia. Ungaria i nordul Iugoslaviei. i Pannonia Inferior. Astfel în 168 î. romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. Dup anul 9 d. apoi s-a transformat în provincie. In 146 i-a pierdut independen a Grecia. s-a creat noua provincie roman Moesia. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior.I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege . au cucerit Macedonia iEpirul.sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei. In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) . romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia.Hr.Hr. In anul 16 î.. aproximativ Austria de azi. în anul 59 î.Hr. în sudul Dun rii._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre. acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie. transformate în 148 în provincie roman .. la vest. au fost subjugate popula iile locale din Noricum. .Pannonia.Hr.(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei. Se tie c în secolele II²I î. precum i a celor învecinate. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi.Hr. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^. desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor.. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi).cîi.Hr. în anul 32 î. ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180). spre est (pe malul drept al Dun rii. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus . iar în anii 12²-10 î. trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. In anul 46 d.Hr.Hr.

Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ . ornai multe incursiuni în sudul Dun rii. inclusiv Dobrpgea. la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii.Hr.X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior.îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani. Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale. Decebal a avut dou r zboaie. desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi». regatul dac devenise o mare putere ² i în ace. 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor». provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al. Ti mp de 150 de a ni d up .Hr. Cri ana. intrata suB supraveghere mili----. dul Dun rii.Statul roman ² sub Burebista (c.Ä. Cu acesta. în anul . iar al doilea. Dun re. BlidaRo ie. Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei. care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117).bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan.Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i . formînd provincia Scyr.²I d. marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista.m mare pericol pentru .i. dacii au luptat împotriva primejdiei romane. 36. In . împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL. amenin rii romane tot mai mari. unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti. P r i din Dacia. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa. Comosicujs. mat îns sub urma ii s i: Deceneu. i mai de mult. inuturi ca Maramure ul. ci au continuat s fie locuite de da- .aJiulJi6_dJHr. încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei. cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia. centrul regilor daci. 101² 102. un talentat conduc tor de o ti i diplomat.ii Burebista. tronul regatului dac a. Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass. precum i Dobro-nul 297.. fost ----i Decebal (87²106 d. în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e. :olele I î.Hr. Bani a).).

Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman . din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano». însu indu. numen).cii liberi (dacii mari. Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn. A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii. In anii 271²275. o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa). Ad Jfelgdiam (Mehadia). apoi. In afar de militari. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis . avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe. ale. Drobeta (Turnu Seyerm). Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. subordonat direct împ ratului. desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). provincia era locuit de o popula ie romanizat . i Legiunea VMacedonica. dup expresia istoricului Eutropius.i cultura. carpii). cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore». pentru supravegherea ordinii interioare.a (Or ova).000 de oameni. dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. deci cam o zecime din totalul trupelor romane. Apulum (Alba Iulia). tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. adine înfipt în lumea «barbar ». colului IV). agricultori. obiceiurile. din a doua jum tate a se-. Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte. Romula^ (Re ca). numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa. care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. Sarmizegetusa. Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. unele credin e religioase i limba cuceritorilor. Deci. într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat. costobocii. adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda). Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman. în scopul înt ririi elementului roman aici. dup numele ora elor lor principale. armata aflat în Dacia num ra 30²40. formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia). au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. fiind un bastion înaintat al imperiului. Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis. Dacia era o provincie imperial . JDacia.' . Oltenia.

n (Zlatna). din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor». 19). jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii. avari i slavi. îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. De pild . s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i». a pe- . potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII. împ r it curînd în acia Ripensis. se cunosc tiri înz toare.‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia. Napoca (Cluj). Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII). huni. Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole.). mai la sud (cu capitala Sardica). pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris. Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie. Mai tîrziu.Hr. ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. ^271²275. Satele erau de dou feluri : pagi. Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. îmA. viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î.ia roman în sudul-Dun rii. Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice. desf urat între neamurile p gîne. XV. i Dacia Me:a. i (Celei) i altele. comune mai iple a ez ri rurale . popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. Po(Moigrad). ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i.urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad. Micia (Ve el). dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ). cu numele de Dacia. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu.. lîng Dun re (cu capitala Ratiaria). tindirea cre tinismului în Dacia. Patavissa sau Potaissa (Turda). Germisara (Cigm u). Aquae (C lan). Alutus. Crisius. Prin anii 65²66. în Epistola ii. Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel. cris jn.Hr. gepizi. anul 58. Tibiscus . Samus.

î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn .). T o m a.. C a pa d o ci a i A si a. In t o a m n a anului 66. H r. 1 2 ). D e ase m e n e a. a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I. l o a n A si a. ca r e. A n d r ei S ci i a .. în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic . 23 6). B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c . 1 70 ² c. D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III.² 17/1 8 d. a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii. se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i». P otri viti m ej rad iti L. cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. în n or d u l G r e ci ei ).a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . în lu cr area sa G eo g ra fia. î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ». C e s m ai sp u n d e P a ve l. a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r. R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i. 5 8 î -.e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti. episco pul E fe sul ui.Hr. a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n . faptul c poetul O vi diu (43 î. d up spu sele tradi iei. vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti. N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr. u n d e -1 Tit. Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40). viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi).înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a). c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . Ti m otei. D e fa pt. G e ogra ful gre c S tra b o (c. 10): D u p tr ad i i e. G al atia. d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. c l u g r u l E p il a n i e ( sec. H r. P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t. epi sco pu l C r et ei ( Tit III. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c. 2 1 d. 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu. IV. di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ). îl in form a pe u n alt u cenic al s u. u n d e i . B itin ia. clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. cu m a m ar tat i m a i su s. 5 ). L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce.Hr. V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i.). D e pil d . su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . ² c.

.onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii. Dup un alt izvor. dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte. Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb.a. Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia. adic în sudul U. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion. în Tracia i Moesia. a fost consemnat . ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in. cre tinismul românesc . în Grecia. ptat spre sud. nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:. istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud. pîrîia ul Sfîntul Andrei . mai tîrziu. I . unde a martir. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare).S. sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ).R.). ajungînd în ora ul Patras. eres-* apostolic . în sudul Dobrogei ². în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure.XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice». Dup ce a predicat în ceaici. în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor. p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat.S.. locuite de greci. din Scythia Minor. El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. . rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii. Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici.). romani i geto-daci. Cu alte r ii i ceilal i Apostoli.Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei. Tracia i Scythia». pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. fiind r stignit p e o cruce în form de X. pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie. care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre.

a avut loc o colonizare organizat a ei. N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . se pare pu ini i din Italia. dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . suta ul Corneliu (Fapte X). Asia Mic . 2. Siria. cele dou Moesii. F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini. Histria . Pannonia. Egipt. Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. la Apulum.O. dintr-un pagus ‡² sat). Tracia. Tracia. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus. Pavel i Ioan.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni. insulele grece ti. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I.Callatis. unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli. Palestina. Legiunea V Mace5 ² Istoria B. înc de la sfîr itul secolului I. îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru. la Potaissa. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar. precum i numeroase trupe auxiliare. . în care cre tinismul era larg r spîndit. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia.R. romanizate mai de mult: Dalma ia. Duxostorum. necre tinat. Gallia etc. Egipt. Dup cucerirea Daciei de c tre romani. i Legiunea V Macedonica. Dionysopolis. apoi din Iliria.__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric.tim J^ola i. din Dacia' Pontic (To. Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini. care în române te a dalt p gîn. Prin coloni ti. Siria. care vorbeau limba latin . prin aducerea de elemente romanizate. Prin osta i din a rmata roman . De pild . în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina. în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor. indica pe locuitorul de la ar .mis. Grecia. se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia. Macedonia. Axiopolis etc). chiajr. mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti.

in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a. p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c . în Filipi. 'ri n n eg u st o ri. care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . 3 rin sclavi. A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. e l e g r e c e t i. a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m . d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . e r a a d u s d i n Iliri a. spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. M a c e d on i a. e r au l sa i l a v at r . 1 4 ² 1 5 ). i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. di n P al esti n a. a u iii cre tini. D a c e i e r au cr e ti n i. nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini. se st a bil e au a . O n isim d in E pistol a limon). c ol o n i ti sa u vet er a ni. pre c u m . c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. t o i a ce ti m i l it a ri. N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa». N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . d u p sa t i s f a . st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e . car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x. P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . pî n l a D u n r e g o ii.t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. T r a ci a . c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i.i a fo st ad u s . F a pte X V I. u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. Il i ri a . u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or.

P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. . c a r e. î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I. di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite. scria c «nu exist nici un nea m. iar în D ob r o ge a de azi. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild .î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni . bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci.i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat. în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei . D in c el e ex pu se pîn aici. D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure. ad i c ne p er m i s . d eci cr e t inii n u . ger m ani lor i sci ilor ». Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ». X X IV . C a m în acela i ti m p.. pen tru c a s nu . c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e. 1 4). Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j. 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or.i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e. 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni. d i n i n i i a ti va . d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. dacilor.. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. marele teolo g O rigen din Alexan dria (c. A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c.(J K E T I N E i p r e o i. ori ginari din C a p ad ocia).16 5). D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s. Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I.o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i. s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia. g e r m a n i. la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit». d aci. ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III. 1 6 0 ² c. A st fel. E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t .

str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial. deci cre tinii puteau de-a. 18. 1²6 ? -‡ XXI. Fapte II. spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. 201). pe jniintite. iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti. mai ales în Scythia Minor. în cursul persecu iei cle ian. Fapte. în prima jum tate a secolului IV. se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. dar dacoromâni. XX. VI. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. De altfel. V. a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. 46. A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune. încet i tainic. ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- . Cu alte cuvinte.i ine adun rile într-un templu propriu. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. care nu aveau posi-i de a.ainte s . Iacov V. 14). frîngerea predic (cf. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. 17. 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale. în Dacia iian». p. 5²9. mai ales dintre greci.n dispozi ia unei autorit i sup erioare. continuat sub Licinius. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian.i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne. Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc. Tit I. I Tim. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice.

se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s.g e i l o r . Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti. p. a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an . î n afa r d e a c ea st a. P . prin mo r al a ei. T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ». E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici. N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » . fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s .a f c u t p r i n l u p t e .c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e. ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s . î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i . la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m .a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x. p o a t e c h i a r i e p i s c o pi . putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. D e fa pt. gr ece ti. B u cu r e ti.10 3). d e cr e tin ism.i vech ile obiceiu ri. era mu lt apr opi at . ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s. c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc. care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in . od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale. în se co lul IV . . 1 9 6 9. jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor). C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici.i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p. P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i . du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor. în asc un s. c ci « p o po r u l de la sate. p strînd u . P anaitescu . t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. el s. n eg u sto ri i scla vi. f iind ad us d e co lon i ti. z eu l su pre m a l d a c o . nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s . orientale i chiar a fricane. c a î n alt e p r i. n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice. celtice. m ilita ri. G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi. pe cale lent . în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei.a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . D e a c ee a. n atu r al. cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i.

. VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . M1HAIL MACREA. 634²050. D. : IOAN N!U. p. voi.m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. 1937. I. MIRCEA ELIADE. I n j ur ul 'lui în Dacia. (criticabil ). p. în «Almanahul parohiei ortodoxe . în voi . în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie. r u r e l i g i a g e t o .d a c i 1 o r v e z i : A L. p. 1937. Bucure ti.< VASILE PARVAN. JACQUES ZEILLER. Vechimea cre tinismului Ia români. în «Studii. 2 ia 1906 (ed. II.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti. 435²444 ( i IFANIE NOROCEL. Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. an. în G. Confe-jre ti.R. 1934. V. 5²6. I²IV. 64 p. 61²139. 44 p. 64²8 4 ) . IOAN G. a n . Publie sous la direction de. 56 p. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain. 1933. 813²828. Bucure ti. 20²55. I. nr. Aux i christianisme daco-scythique. în MA. Pages d'histoire. Chicago. / SPINKA. Cern u i. nr. VELCU. 1. 1909²1910. EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». ed izi on e a na s ta t ica. 3²4. In jurul izvoarelor literare i'smu. Cre ti narea românilor. 1958. S N D U L ES C U. îd. 1902. LV. I. (1934). de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u.1157²1174 ( i în voi. 1962. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . 1945²1947. Vechimea cre tinismului în Dacia. an. 146²165 . Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad. Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ². a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. POPESCU SPINENI. j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. I. 110 + IV [ioas . ii în Dacii i cre tinarea români lor. Bucure ti. Bucure ti.53__gi4. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. 1980.O. an. Paris. 74 p. Originea i vechimea cre tinismului la români. Bu cure t i. . 1944²1948. 1969. . MILAN ESAN. CONDURACHI în B. 3 ( i în voi. an. III. Buc ure ti. p. ANTON D. E. Religia geto-dacilor. Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. Scriitori din epoca str rom n . p. 1»67. IOAN R MUREANU. p. M. Baden-Baden» pe anul 1976. sec. C.|_ 1 h . Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . p. 1. IV) . Studii clasice». revist de istorie». 4. Bucure ti. 1918. COMAN. XXVI. (criticabil . 3²125. ed.. p. RUSSU. Blaj. 11²12. an. I. azi dep it ). Par is. voi. IV. Via a în Dacia Roman . . C. PIPPIDI.B.-Han. Bucur e t i. Berlin. an XXXVIII. 933. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». vezi i lui E. 1 9 8 6 . 'ui da cor oman. p. NICOLAESCU-PLOP OR. nr.. p 17 ²2 0) .. JELI. N.. . 1974. Co ntribu i i la i st oria veche a României . 1924). nr.. nr. in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman. Ed itura Acad emi ei. p. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN.BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . Roma . în «Ortodoxia». Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours. credin e. nr. p. 1980. 497²516. I²IV. A history oi Christianity in the Balkans. 1 9 ² 4 6 ) . P. 256 p . acum dep it ). De ia Zalmoxis . 1975. 19 36. Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. i «Ca nd e la ». Cre tinismul atic. XVI + 223 p. Roumanie. 1979. LOZOVAN. 62²73. 1953. XLVII. ERB NESCU. 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. Zei. 1²12. 1929. p . DAl CO V ICI U. DOBRESCU. 1976. 350²363)-. 5. R e li gi un e a i. V lenii de Munte. 1948. practici m «Anuarul Inst. 1911. p. I.

D ardania i M oesia. esite «tran sfor m a r ea. P ann onia. pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. a ezate în spa iul carpato-du n re an . i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. R o s etti ). li m ba latin . este o li mb l ati n . « prin ori gin e. E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. D u p aca d . R o sett i. în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G.a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . L i m b a ro m â n . a tî t l a . adic în D acia. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. stru ctur i vo ca bu l ar. într-o an u mit regiu ne. D ar cee a ce au ad u gat sla vii. A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a. p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e. i a r m a i tî r zi u. la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c.m o e si c i a c on t i nu at. In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat. si nt a xa.M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o . Iv n escu ). A l. toate fii nd d e ori gin e latin .

1980. POPESCU SPINENI.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . ANTON D. ( criticabil ). i ( i în voi. II. III.' VASILE PARVAN. 1934. M1HAIL MACREA. nr. 1969. 74 p. n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. DÂICOVICIU. 1 «Candela». VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. XXVI. MIRCEA ELIADE. 1937. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. în voi. 1. Bucure ti. r SPINKA. 1967 ( lucra r e fun da ment al ) . C. Vechimea cre tinismului la români. nr. 634²650. E d i t ur a A c a d e mi e i . nr. practici în «Anuarul Inst. Bucure ti. D. 5²6. Berlin. MILAN ESAN. 1967. 110 + IV . Via a în Dacia Roman . p. p. 44 p. 146²165 . _ |_ 1 h . Pages d'histoire. Religia geto-dacilor. Zei. nr. 350²363). IV) . ELI. 64²84) .d a c i l o r v e z i : A L . p. Scriitori «<n epoca str român .53_614 . voi. IOAN R MUREANU. 1958. p. 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . C. 1937. Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân. an. I. în «Studii. 62²73. nr. Originea i vechimea cre tinismului la români. ed. Roumanie. î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK. NICOLAESCU-PLOP OR.ioas . JACQUES ZEILLER. RUSSU. 2 ia 1906 (ed. an. an. 813²828. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu. ERB NESCU. I. id. IOAN G. 1 9 8 6 . p 17²20). Roma . 1976. în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976. an. în «Ortodoxia». VELCU. 3²4. Bucure ti. I²IV. 61²139. 56 p. XVI + 223 p. N. r p.. credin e. nr. 3²125. XLVII. Contribu ii la istoria veche a României. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. 1945²1947.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. p. Cre tinismul atic. 497²516. I. I. acum dep it ) . Buc ure ti. A history ol Christianity in t he Balkans. M. B u c ur e t i . Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri.R. EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». I²IV. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. r r e l i g i a g e t o . 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor. 256 p . : IOAN MU. I. . 1909²1910. p. Cern u i. p. p. 1944²1948.. p. vezi lui E. 1936. In jurul iui în Dacia. revist de istorie». 1975.. 1. (criticabil . 1953. 4.O. azi dep it ) . 1911. E. p . Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte».B. COMAN. IV. > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. LOZOVAN. ru . R e l i gi u n e a . 1 12. 1918. Publie sous la direction de. 1 9 ² 3 46). DOBRESCU. 933. Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci. Contribu ii la stu-lismului daco-roman. Chicago. în MA. LV. 1929. S Â N D U LE S C U . v o i . în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. p. p. 1924). (1934).. 1962. . 20²55. 1933. CONDURACHI în B. De la Zalmoxis -Han. Par is. 1902.. an. V. 1979. Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours. 11²12. Bucure ti. Vechimea cre tinismului în Dacia. Cre tinarea românilor. Paris. Bu cur e t i. edizion e a nastat i ca. Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. p. an. B uc ure ti. Blaj. Confe-îre ti. 1948. 1974. . V lenii de Munte. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. 5.. Studii clasice». sec. 19 80. PIPPIDI. în G. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie. 64 p. Aux i christianisme daco-scYthique. I. an XXXVIII.

cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i. E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. L i m b a ro m â n . P an nonia. R o setti.m o e si c i a c on t i nu at. î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at. a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». în c e pri ve t e li m b a r o m ân . D u p a ca d .II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o . R o se tti). toate fii nd d e ori gin e latin . str u ctur i vo ca bu l ar. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l.a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. li m ba latin . este «tran sfor m a r ea. A l. într-o an u mit regiu ne. p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . D ar ceea ce au ad u gat sla vii. l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ). D ardania i M oesia. iar m ai t îr zi u . « pri n ori gin e. at î t l a . li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate. adic în D acia. el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii. sin ta xa. Iv ne scu ). n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre. pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. este o li mb latin . în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. a ezate în spa iul carpato-du n re an .

C. C. anume pentru exprima>r no iuni de credin . un fel de judec tori e. P. Giurescu). Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV. care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei. P. Densusianu. inclusiv în Dacia l rean . Iorga. dar au primit un sens nou. Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). ispit . adic Pannonia. A. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. precum i zona sud[ învecinat . beseric ). în teritoriul «caranic». de-a lungul Dun rii. explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. al cree tine. filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin . Xenopol. bisearic . iar altele au fost create pe loc. în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau. în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin . . pentru s vîr irea cultului. mîntuie te. ermeni din lumea roman p gîn . N. formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. Superior i Moesia Inferior.Panaitescu. P. Al. cercet torii ² istorici. putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. dup o alt formulare.ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos. Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin . Rosetti. Moldova). Hasdeu. Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . O. Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . a cedat cre tinilor. riu. Dardania. D. etînd aceste cuvinte. prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313.

nu mi t e b as i l i cae . i ar î n veche a f or m p opul ar f r i . î n l at i ne t e. C u t i mp ul .a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne. 11) . Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. Domne Deu s. s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne. Deci . car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat . kxY. chur ch ² engl. > -. di n acest cuvî nt . n o i u ne a s. Fapt e II. tr ecut apoi î n limba l at i n . adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu. Ast fel. di n c ar e s .. I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV.a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop. veche i n voc a i e p gî n . ) . l a î nceput de or i gi ne gr eceas c . d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/. î nt r u cî t ei nu voi au . Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus . C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s .a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) . di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii. ) . de or i gi n e gr ec eas c . fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. de und e î i au i numel e. du p cu m a m ar t at mai s us . Cu t i mpul. ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . s ub n u mel e d e bas i l i ca. XX. i gl esi a (s pân. pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu . b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) . i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . De f a pt . . Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti .- . ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). I V. -!. 7²8 i 11). Desi gu r .. 46. chi es a ( i t al . t ot î n case par t icul ar e. Dum n ez eu ( ar o m. Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II. i gr ej a ( por t ugh. î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut . De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). cap. ) . aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV. kyr kan ² suedez ).a gen er al i zat . s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c. el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n .e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ).Xrjsia).

în 1 st la mas cu Dumnezeu. creatiun). creation. Pentru a evita o acuza ie de arianism. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice. Panaitescu .inic (arom. necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori. cr tsun.ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. Al Rosetti. zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte). Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun. pentru anun area lor din luna respectiv . m).a. cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu.. Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. P. Teodor Capidan. i meglenorom. Noel. duminic . se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice. La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii. între care : Pericle Vasile Pârvan. vulg. cu Maica Domnului. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. provine din latinescul calatio (acuz. istrorom. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui). ologia cuvîntului Cr ciun (arom. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. Sextil Pu cariu. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii.a. .)- . Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie. dumireke) iin dies dominica. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns. adic ziua Domnului. c rt-alosit în popor. u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV. Nicolae p. meglenorom.1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio. i ² prin extindere ² îns i s rb '.) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. ital. Natale etc. termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui). Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la. creîn lat.

. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor. . pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ). z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo . P ent ec oste). cale n d ae ). în ar o m â n : ar u sale. F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r . u r ri i p e -. F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia). C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit. A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e.) etc. tr e ce r i. p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a. paste. c a i f r a n c e z u l p â q u e s. P entecote . In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c .a r e = a p z i.T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d . fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a . c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului. p o p u l a r P â q u e s fleurie s). C al e n d ele di n ia nu ari e. R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a.D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c.a p u t u t î n l t u ra . d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e. zi a p o m en irii m o r il or. fete . în m e gle n o r o m â n : ru sal ). care se pr zn uia pri m vara. î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . festa).. la fel ‡. pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt. i în c r e ti n i s m . sl a vi i e t c. într-o alt for m .a a d o pt a t i l e . r at at a ). ci l e . C u vîntul s rb to are (aro m. c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e. c orin d ). pa ti . î n aro m. i t al i e n i i . C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha. pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. în grec. istrorom. paste). i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. a i n e ) . C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e . ital. d e la pesah. în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r. D o m e nic a delle P al m e (ital. a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc .oafq = cincize‡ci me (fra nc. meglenor o m. meglenorom. tru pe ti i su flete ti.v. ital. A stfel. adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor.a d at u n c a r a c t e r c r e t i n .. înt oc mai ca dies d o mini ca. paste. In C azania lui V arl aa m.C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) .

priveghere (din pervigilare). leadze) deriv din lex (acuz. credin . pîngîn) vine din latinescul paganus. Cuvîntul acesta e chi. ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium). Cre tin (arom.‡ megl. ui a boteza (resp ectiv subst. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. cuvîntul cre tin.. din latin e te fi mtrat din limba greac . men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic). De aceea. de la forma Chrestus. b rbat. om de r itor într-un pagus (sat). în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine. cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn. în secolul IV.înt (din monumen-tum . sub Aur elian. comind sau comindare. istr. poman .. a r posa (din ire) i altele. în latina vulgar monimenminte (ossamenta). Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu . .) i p rerea unor cercet tori. cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»).dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest. la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom. în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri.ntul p gîn (arom. Dup p r sirea Daciei. cînd cre tinismul a iqie oficial . Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. în mersul s u biruitor cre tinismul . în sensul s u profan. care t ia i fierbea intestiificiilor). morw. ca i înt sinonime cu cel de so . c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s. a fost cu terranus ² ran ². cum se numea Mîntuitorul în lgar .Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc. bates . grecesc a trecut curînd în limba latin . Men io-iptul c pîn azi... ca i în cel popular de azi. în graiul or. s-ar fi p strat v ini ial)- . în graiul vechi bisericesc. i megl. eriv din forma latin vulgar chrestianus. b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva. are de religie. în timp ce la ara se religia pagin .. terlic). legem). în primele trei secole mai mult în ora e. în unele p r i ale rii. Crestus... botez).mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. derivat din terra).. ntul lege (arom. p tezd . ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo.‡ fede în ital.

Boboteaz . «martor» al înv turii cre tine). a ajuna (arom. epifania. episcop din episcopus (gr. trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. din locus sau vulg. derivat din filius). inaltiare). p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. fientia). virgula . vulg. istr. preut). a împ rt i. ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare. pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. a se împeli a (pentru a se întrupa. adormire (addormio-ire). C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere. vulg.. credin (din credoere.. impexium = împ r ie). împ rt anie (in i partio-ire).. din pellis = piele). vulg. în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. brînz i lapte). în în elesul de a p stori). Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. l ca (de închinare. r scump rare (r s i comparo-are). cuvintele a mîntui. din ap ² boteaz . Fiu (al lui Dumnezeu. adzun.‡ tot a a fin. din filius . Fecioar (Maica Domnului. a tr i. în l are (in-altare. celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine. form popular din verbul vivo-vivere. din adjuno-are). pi. derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare). Tat (pentru Dumnezeu. din facies-ei). f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin . împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. martur (pentru martir. din acela i credo-ere). cu ajutorul poporului de limb latin . suflet (din suflo-are = a sufla. cu sensul de enoria . eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup. în sensul de «univers»). ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom. preft. din vulg. în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav). vulg. din latinescul familiar tata . credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. mîntuire. Dup opinia unor teologi. care avea în elesul de martor . p resimi (postul Pa tilor.Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc. termen arhaic . locelius). istr.. din guadragessima = patruzeci). din latinescul martyr-is. \ . tria). minduire). dar i v rgur din vulg. fetiola = fat . încetarea mînc rii de ca .. credentia). termen folosit pîn prin secolul XVII. filianus = fiu spiritual. altar fmegl. Treime (tres. sufflitus). luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. forma ie popular str romîn . în sensul de revenire la via ). la fel. în ital. celelalte limbi romanice au derivate din Pater). fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . vulg. fiin (a lui Dumnezeu.. din fioeri. poporan (din popularis-e. epiphanie .

a cumineca (arom. nun.. sîmtu . rug tsuni. s nt din sanctus. prin sabbaitum i dominica (dies). Sîngeorgiu. Actualele numiri ale lunilor. angil). acuz.‡ megl. (arom. acuz. luat din grecescul 6 OC SX OC.. cuminic. altarem). o Ingenunchia (arom. ancurun.. arom. mi). Martis (a lui Marte). cu diminutivele nuna i n na ('arom. Sîn înpe/tru.).‡ megl. rogationem]. In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine. . din angelus. nobrumar. Andreilu). ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum. i). Saturn (a lui SaSolis (a soarelui).... nun. din limba sînt la origine latine ti. rug ... p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion. crutse.gustar. sînt sfînt. nunt (pi.. din nuptiae sau nuntiae). iulie ² cuptor. istr.. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou. sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc. acuz. a se ruga (rogo-are). paI. adic luna Sfîntuei (arom. decembrie ² undrea sau indrea. mi-nclin. Sînziene . samt . din juro-are). Mercurii (a lui Mercur). din corono-are). a toca (tocco-are)... mai ² florar. p cat (arom. Sîntoader. iunie ² cire ar sau cire el. nunti. din inclino-are). dzur . Sîntam rie..‡ megl-. octomb rie ² brum rel. din vulg. septemb rie ² r p ciune. Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. 1. încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor. din crux. cruce (arom. F pecat. asemen ea. martie ² mart sau m r i or.. Sîntilie. din genuculum = genunchi). din comrnunico-are).a. i megl.megl.iin altare. din* ). din acuz. tser. s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea. din caelum).. i megl. Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate... p rinte (din parens. i megl.. De pild cuvîntul sâptâmin. gen. i megl. i oicat . cer (arora.. anzinuclu.. ingenuculaie. acuz. Jovis). istr. ncurun . februarie sau f urar. istr. e (din credo-ere). din peccatum). . p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar. timpl (templum). aprilie ² prier (în aro'rir). minune (mirio. a închina (arom. Sînnicoar . rug ciune (megl. a i (arom. Veneris (a Venerei).. arom. zur. i megl. Sîmedru.. lui Jupiter. sipt mîna . ndzinucled-z.

A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. fid es (cr ed in ). assu mp tio (în l are). crea tor m un cii (f c torul lu mi i). U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc . reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n.m o. re m i ssi o (i e rt ar e ) . p rin te). e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i . a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». pre scu ra. ecclesia ( bi seric ). w u i . D e a lt fel. bi blie. D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m. so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . ci ter m enii m en iona i mai sus. ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n . d e alt fe l. resm re cti o(î n vi e r e) . c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in .s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i.a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it. ep i sc op. i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. diacon . c u m vo m ar t a î n alt l o c. prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». f u r i n d u . c l u g r . d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. D i m p ot ri v . pre ot. în D acia pr o pri u -zis . cu m s -a î ntî m pl at. in ca rn atio (întru pare).a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i . a p o st ol. D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t .. lucru de stul de u o r d e î n f p t u it. litu rgh ie. mîn stire. pa te r (tat . evan g helie. virgo (fe cio ar ) etc. D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar . ora tio (ru g ciu ne). A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² . ca r e s . red e mp tio (r sc u m p rare). i c o a n a e t c . care acti vau i în n o rd u l D un rii.T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n .

ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. este cel mai bun argument pentru o cre nare. Domostru lisus Hristos. in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr . f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u.i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus. Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. iar o p arte înc din secolele II i III. Ei se rugau lui Dumnezeu. c Fiul S u. privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . Cre tinismul dabo-roman. red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV. \ j | '1 .C o n c l u z i i : Din cele expuse. din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin). meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. Pe cei p c to i. 'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor. c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t . Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic. a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora. Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. c ci nuri aceast popula ie putea s . entru exemplificare. îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. dac nu generala. care este un Tat drept i bun pentru -to i. la ca r e cei b uni vor cl ti i. Dovad slnt cuvintele din aromân . a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t. Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor.. care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî . in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ). ajunau miercurea i vinerea. Prin botez se îniau al i semeni ai lor. în orice caz în mare parte. adic numai în fosta rovincie Dacia Traian .

a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri. i în t r u D u h u l S fî n t. fac -se voi a T a. a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it. îi bote za. D o m n u l d e vi a f c t or u l. i în tr u u n a. i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. at o t iito r ul. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt. sfîn t . p rec u m în c er. pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d .O.-iit 4 ztib. pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii. S în t m ria i altel e. . îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e. R u saliile. C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t . Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ). *‡ ² isloria B. Lu mi n din lu min . C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . P r e ot ul l or. în l area. c ar e le er a ca u n p rin t e. so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c . iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori. C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e). în care er au a ezate o se m intele fra il or. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». C ar ele e ti în ceru ri. F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t. P astile sau În vi ere a D o m n ulu i. S în gi or zu l. a a i pe p m î nt. C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. i ar n u f c u t.R. în fa a c r or a se î n ch i n a u. i s. a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . C r ci u nu l. D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. ce l p u i n o d at p e an . n sc u t. Fl oriile. A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. su r orilor i p rin ilo H r p o sa i.C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci. c u alta r. D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. sfin ea sc -se n u m el e T u. al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. . vi e î m p r i a T a. f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. î i î n v a. a p o i î i cu mi n e c a . îi cu n u n a hi cî legi. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . S întionu l. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii. S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca.n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. tî m pl i c ru ci. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m .

Bucure ti. voi. Buc. 1958.R. 207²224. 1962 ( i în voi. 1985. c r r i s p e c i a l e : G. A ² Putea. PETRE . Ba-i BOR. IONESCU. Bucure t. p. Dic ionarul limbii contemporane.) sub red. 1883. I²II ( î n 5 voi. ! II. filologice i arheologice. sub red. ( I ) + 829 p. A.i 1910. G. 226 p. Buc. LVI. 1882. în GB. în MO. Ele-aves. 1960. Heideîberg 1905. Bucure ti. 312 p. I. XVI + 223 p. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român . P. . Rcligion. B LA A. ACADEMIA R. . 1907²1914. c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. Histoire de la langue roumaine rigines. în MO. 4 fasc. I. CANDREA i O. I. Niirnberg. ADAMESCU. 6²7. D. 1938 nr. iua . în B. 2 voi. Ia i. Ia i. 343²359. an. ecclesia. X. AEBISCHER. T. magyars. CONST. 264 p.R. în ia lui Traian». . XXIV. Dic ionarul limbii room. Dictionnaire etymologique macedo-roumain. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I.. XXIII. CAPIDAN. p. LXIII. Bucure ti. 1978. 1926. Dic ionarul etimoloimbii române. Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. FILatina dun rean . ROSETTI. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . XL + 889 p. I. XXV. Bucure ti. XVI + 766 p. ed. I. 802²822. 1984. în «Revue de linguistique roXXVII. IV NESCU. XI. p. 119²164. p. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. 452²459. C. 2 voi. p. Argumentul filologic. 1975. . 1980. de CIHAC. 1971. Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna.' lapriveghetoare. în voi.S. 4 voi. Qlaube und Aber. Cuvintele cre tine în limba român . 11 1264²1276 .înBO~R. Romanica. VIII. Element e latine. Bucure ti. 1²2. 1925. Privire general ..S. 7²8.. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române. 1²4. ION POPINCEANU.O. Terminologia cre tin la români. Limba latin . ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. VI²XI (cu mai multe p r i). în BOR. NICULAE M. 563²590. 1963. A. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. 1870²1879. an. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. p. an. CANDREA i GH. N STUREL. imbii române. ( II) . Bucure ti. nr. IV. 363²377. XCVII. Paris. IOAN U. TH. . 97²140. XIV + 457 p. Di ctionnaire d'etymologi e iane. 1945. H. Etude de stratigraphie linguistique. p. nr.. I. i ed. G. greco-modernes et albanais. Bucure ti. 607²611 i an. Alexandru Graur Coteanu. 28²64. an. A. Istoria limbii române. Originea u. 85²144). Bucure t i. Iorgu Iordan.R. LAZ R INEANU. U. Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. XI (XV). an. Bucui l l . Bucure ti. PAPAHAGI. 1955²1957. 1913²1944 i u . 3 ²4. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I. POPESCU. 1968. Bucure ti. DUMITRU ST NILOAE. 1940. nr. Floriile i savMlia. AL. p. româneasc ». an. ALEXANDRU PHILIPPIDE. i. SEXTIL PU CARIU. Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti. 1923²1927.). Incer-ipra semaseologiei române. La teinisches. POPA-LISSEANU. 182 p. turcs. 4²6. NICULAE M. 1943. p. ed. PASCU. nr. CHI U. p. PÂRVAN. De la pri. Dic ionatul enciclopedic ilustrat.. în MO. MIHAESCU. 1472 p. Introducere în istoria limbii române. lui Sextil Pu cariu. nr. dorice. 1956. [n der rum nischen Sprache. G.m. Candrea. 1973. ed. 1986) . nr. DicEtimologico Rumano.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. ALEJANDRO CIORANESCU. 32 p. nr. tom. 82²83 nat). Byck. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman. 3²12. IONESCU. p. a II-a r Buc. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. c . an.L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes. 1984 . 1963. în general. nat). XXXI + 510 p. 1887. 217²266. Franlcfurt. DENSUSIANU. 1964. p. ia cre tinismului la români. Bucure ti 1961. topo-olclor i etimologie. DICULESCU. LXI. 1902. (îndeosebi p. omân I. în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J.

In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i. Maximian. Antonin Piui (138²161). întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. Deciu (249²251). Domi ian (81²96). Ne intereseaz numai ultima persecu ie. Septimiu Sever (193²211). au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. Ele nu au fost conti nui. Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305). Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea . adic a lui Diocle ian. mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . care au primit cununa muceniciei. relatate în cartea Faptele Apostolilor. în ori ce caz. Maximin Tracul (235²238). dar. Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare. Valerian (253²260). i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. Hadrian (117²138). Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor. Pentru o mai u oar conducere a imperiului. Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. Marcu Aureliu (161²180).III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. întîi cu titlul de cezar. apoi de august. Traian (98²117).

Din jqe cezar. interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii. apoi august peste Occident. Martirologiul numit mian. fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. sub numele Scythia Minor. imian pe Constan iu Chior. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident. fiul lui Constan iu Chior. o lista ‡ din secolul VIII. în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor. care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . prevedea d lâca urilor de cuît. care st la baza calendarului ortodox de azi. S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre. în Orient ajunge poi august. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat . care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. Diocle ian a fost instigat mai muit riu. a Illiricului (capitala Sirmium). împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu. lezl n uirea persecu iei sale. o compila ie din secolul VII. scris prin 370²380.au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . care pot fi considerate drept primele . în sfîr it. în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul. Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². în acela i timp.i str mo i ai no tri daco-romani. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict. tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. Primul. clin 24 februarie 303.tului. Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. c mama acestuia era o p gîn convins . In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. C onstantin cel Mare 337). Acum a devenit provincie >gea de azi.i cîte un cezar. mul i au r mas necunoscu i. cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice». mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. Licinius (307²324). Tot atunci. fiecare alegîndu. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti.

zi în care se face i pomenirea lor. Dacia Ripen-sis. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare.).. Lup a .?. Tot în Sirmium. în ziua de 6 aprilie 304.. mul i solda i din armata roman .: y!::. S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J. iar alta în Sirmium.. Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman . t. în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce». Emilian din Durostorum . dup numele. i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava. -jy‡.<-.a. Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi. P robu . Dasius din Durostorum sau Axiopolis . . la 26 octombrie 413. rani. diaconi. în ziua de 26 martie 304. prietenilor i ale guvernatorului Probus.s u. . Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei.xiS-Mjir9XJi£. preo i.«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris. apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu. dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea. . func ionari. b rba i sau femei. Ei au fost îneca i în rîul Sava. de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox . pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima. Dardania i Dalma ia. Astfel. Moesia Superior. fie In alte împrejur ri. rudelor. ora c ruia. car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite. negustori. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii.slaviiJ^â. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. cite i ². ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic. în care i-a a ezat moa tele.a.). prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic. Zeiller. originari îns din ora ul Singidunum. La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic. Moesia Inferior i Scythia Minor. în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia.U. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian. Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie.

Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului. pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia). boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . Maximus cite ul i . în Sirmium. ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu.ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. preolus. Se pare c to i au i anul 298. diaconul Silvanus. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra). îs i Simplicius). la zi Ni ). diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi). osta ul Hesichius. Claudius. Castorius.25 decembrie fecioara Anastasia. Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. au fost decapita i. ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. la. Ace tia au fost: lectorul Hermogen. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema . uci i într-o zi de eteranul luliu.Baail/a. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. la 29 au. între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului. mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. localitate 'ling Durostorum.1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros.1 Ozovia. iar la . convertise. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re.ta. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. f c toare de minuni. decapita i |je. în Bulgaria). a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). mlae.cagora de ling Sirmium (Simpronianus. men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion. In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor. la 15 iunie. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307). la 27 mai. sub împ ratul Licinius. Proba. apoi cinci pietrari din carierele de piatr .

originari din Asia Mic . ar fi murit aici ca martir. cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi).i permit orice pl ceri. i Gordian. al treilea pare s fie dac). probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). Zotic. numit a saturnalelor. fie în alte localit i. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. In Scythia Minor. Mai tîrziu au p timit Macrobiu.__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie). Astfel. Chirii. sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane.~TS"T3 s^pTeTîîbrie. iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos. iar în 579 la Ancona (Italia). lîng Cernavod ). descoperit în vara anului 1947. In Axiopolis (azi Hinog.Dada Jprimii doi au nume romane. Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an. avînd cinci zile de pr znuire. dup unele acte martirice. episcopul Efrem al Tomisului.^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie). înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. mort mai pe urm . decapita i. Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. Fra ii Argpij_^_pnLcisL. între care TTTeTTrlucian. probabil prin anul 303. plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . adic în Dobrogea de azi. surghiuni i aici i ar i de vîi. C zînd sor ul pe Dasius. m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. acesta a refuzat s . Chindeas (Chindeus) i Tasius. Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. unde se p streaz i azi . au p îtimit moarte martiric . Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi. Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. cu petreceri de tot felul. într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). Vatcrian. Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif . Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului. Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus. prin anii 320²323. deci el n-ar fi p timit.i îndeplineasc rolul.

Tulcea). Al ii îi consider «misionari» în p r ile . iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat . spre Im. La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. Iniyiis (azi Dunav ). în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate.8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti.i-tîn rulj u converii ^Asfiori. în dreapta i în stînga l zii. s-au cre tinat. 5 august. nu departe de vechiul Noviodunum. pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii.tele din stînga. se g inscrip ii grece ti. convertiri printre localnici. iar la Durostorum r rie. P rin ii lui Astion. dar de mai mari. au ajuns în unde. 3 altar. sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. e de v rsare. 4 i 8 octombrie. lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /. "AfraXo . ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos. într-un sarcofag de marmur . /it ca mormînt colectiv. <DtXiTCoî). Kaaâotî. Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). auzind de cele întîmpiate.Gl£. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion). cu semne incizate i vopsite în ro u. Ast. au p timit într-o zi de . în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar . Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele. sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos. Zoticos. Au .l .a ora ului. cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. pleca i în c utarea lui. Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii. într-o zi de 4 iunie. sub o cruce asem n toare.

Pe lîng resturi de oase. situat în apropiere). este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV. Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. împ ratul Constantin cel Mare. d dat un edict de toleran . de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. Sub nivelul criptei martirice. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. la 30 aprilie. Astfel. s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba. deci i al cre tinilor. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie. Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251). Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). întîlnit în cîteva izvoare medievale. c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. s-au mai g sit aici dou vase de ofrand .. înainte de anii 298²305. Galeriu.. la începutul anului 313. c rora li se acorda libertate de cult. pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i. la libertatea credin ei i a cultului. din religie nepermis i persecutat . în în elegere cu Licinius. ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. Murind în curînd. destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. în scopul cinstirii lor în fiecare an. prin care se proclama dreptul tuturor. de drept i de . In curînd îns . împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile. Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat . cre tinismul devine. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. In a doua jum tate a secolului IV. precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri».Buz ului. Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre. Aceast simpl în irare de nume de martiri. care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. In prim vara anului 311. a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco .

p. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. LECLERCQ. datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. (îndeosebi p. H. La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. HIPPOLYTE E. CAROL AUNER. preo i. tini au p timit moarte martiric la Tomis. is. Par is. QUES ZE1IXER. Par is. Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). cu episcopi. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton . Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. 258²274). Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-. în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine. Sfin ii din . Les martyrs. . se convoac sinoade ecumeniH ale. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. t. 53²128) . ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. A fost b tut i apoi ars pe rug. Prin -324. 161²192. 277²291.qio licita». XXXI.ALLARD. Astfel. curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. 3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER. Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. an. înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. 2 voi. Martirii dobrogeni. t. nr. II. 1912. I. se întocmesc lucr ri teologice. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a. :a Catolic ». 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). se zidesc biserici etc. Capitolin. Br u xell es. p. 1918. o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . IV + 667 p. 2. deci poporul român s-a n scut cre tin. ba chiar religie favorizat . V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. 1912. 1908. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. CAROL AUNER. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. diaconi etc. fiul preiectului Durostorului i. BIBLIOGRAFIE: . din ordinul arului Traciei.

Martirii cre tini de la Niculitel . Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na». p 219 ²228 . R. 89.. nr.R. XCI. martyrs Singidunum (Belgrade). 1974. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. XCFV. p. Nicolae B lan. Sale Dr. 4. 1928.cmassis. H. 1913. p. 133²207. LUP A. I. Martyrion-ul de la Niculitel. în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine». p. BAUMAN. Constanta. nr.Tracici i din Moesia. S.R. p. Spiritualitate p. Omagiu I. 34²62. în «Dacia».R. VICTOR H. în B. 74 (trad. Prinos I.. Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi. BARNEA.R. 1²5 . VI. 1971. i^ u ^ ^ . IOAN R MUREANU. nr. p. P. 125²140 F TEODOR M. nr . PGPALISSEANU. 3²4. nouvelle serie. RAYMUND NETZHAMMER. nr. în B. an. 1983. HIPPOLYTE DELEHAYE. Gala i. 699²709. Gala i. la Niculitel. epigratice i arheol ogice. 1²2. P. XXVII. Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel. nr. p. 145²148 (reprodus i în voi. 1979).t. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor. an II. în «Pon tica». 4 p. 204²212. p. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi.' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. BAU MAN. p. p. XVI. în lumina m rturiilor istori ce. 1989. BAUMAN. Martiriul sim ului Dasius. Les martyres de Du-rostorum. I. Buz u. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep. 1. XIV. IOAN PULPEA (R -MUREANU). revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. . nr. . 1972. --. actului de Prof. al lui R. N S TUREL. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. 85²95. V. . A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure. XLI.. p. I. în voi. Sibiu. De la Dun re la Mare. p. IOAN R MUREANU. 24. Sibiu. P. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul.. 3²5. Bucarest. Saint Emilien de Duros-torum. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. nr. 633²641 . . Tulcea).O. an. în Ana-lecta Bollandiana. p. 1934. Bucure ti. p. Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. XCII. în B.O. Bucure ti. 5 ²6 . T. în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. PETRE DI ACONU. Tulcea. 1973. 1. IOAN I. Les martyrs Epictetc et Astion. 1987. 75²117). MarUri cre tini la . 1²2. XCI. t. nr. an. p. 3²4.. p. nr. 1940. II. 1. Bucure ti. 224²230 . nr. în B.O. S. XLI. 20². 1981. Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936. 1977 (ed. 1968. în voi.. XCI V. G. 3²4. în RESEE.. la p.R. Attalos i Philippos. descoperi i în anul 1071. 189²202 + 16 fi g. revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne. nr. 78²84 .. an. SIMION RELI. 1913.O. A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. nr. p. Un martyrium descoperit la Niculitel. I a n. B AUM A N. p. 90. în Analecta Bollandiana.O. marlyr sous Julien.. ENE BRANI TE. FRANCOIS HALKIN. în «Buletinul Monumentelor Istorice». 22 p. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice. în SCIV. 5 80 ²5 86. CONSTANTINESCU. 111² 126. . O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. 27²25. Bucure ti. DIACONU. 5²20). în «Telegraful Român». 1946. p. M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H . Ka. Hommagc d Gr. 4²6. 1973. în «Revista Catolic ». 123²126 . t. 1973. LXII. 1972. p. V.. nr. de Tulcea). 278 ²283. în B. 7²8.. R MUREANU. 1967. Die cristlichen M rtyren am Ister. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). 1973. 1954. Antipa. 464²471 . FRANCOIS HALKIN. în voi. în SCIV. p. în ST. jud.. Bucure ti. 91. XII. 1²2. în voi. 975²1011 . 17²26. 1946. an. VICTOR H. 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare. Stin i i martiri la Tomis²Constan a. Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric. NESTOR VORNICESCU. BARNEA. Nicodim Patriarhul României. an. BARNEA. mitropolitul Ardealului. 2. II. Bucure ti. Jn «Dacia». 547²564. 1972. ENE BRANI TE. în voi. Epiktet und Astion. POPES-CU. descoperit la Niculitel (jud. an. Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi.R. p. 1938. 1970. XXIV. an. NICULAE M. an. p. -. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). P.. 1975. 5²45. 41²42 i 43²44 . p. 218²228. Despre data p timirii lui Zotikos. NETZHAMMER. 1972. Martiri cre tini in rile daco-romane. p. 1973.O. an. în MO. p. 5²8 . 19 76 . p. p. 704²727. nr. 6² 10). 1944. PO-PESCU. 79²-95 . ENE BRANI TE. 1942. Preo i de mir adormi i în Domnul. Sfin ii m r. în B. BARNEA. p. Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. B a zi li ca c u I. LII. în ST. V. I. David Popescu. p. extras din voi.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

iar ostrogo ii au izbutit.de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens. cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. De aceea. undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. Dup a ezarea acia. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. au avut noi lupte cu imperiul roman. pentru treiscenii. unde au întemeiat un regat. acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii. Faptul c popula ia din Dacia . au Hin rea. un. procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. ipia muntean . Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re. Constantin II. la gura Oltului. Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania. A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii. Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic. La au contribuit mai mul i factori. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. atacînd i învingînd pe go i. N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . desr sfirate.numai în secolul IV. mul 376. împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii. >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. în anii 69. s ocupe Italia (493). în cursul icesta i-a pierdut via a (378). go ii au fost înfrîn i de huni. care era un val roicat acum. île Athanaric. De pild . ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. iu. a ajuns din nou sub st pînire roman . la Sucidava (azi Celei). în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. pîn la «brazda lui Novac». Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit . Mai ttîrziu.

La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). teritorii de limb latin . . pentru c Moesia Supe rior. care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia). unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului.vorbea limba latin . care era un ortodox.‡ probabil de însu i Teofil. dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului. Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. pe la mijlocul secolului III. Prevalitania. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas). . e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani. Dacia Ripensis i Mediterranea. Dup o ipotez mai nou . erau. num rul cre tinilor s-a înmul it. care ineau de prefectura Illyricului. a înv at i limba latin . Moesia Inferior i Scythia Minor. Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». care se vorbea în aceste p r i. Ajungînd la Dun re. unde s-a asimilat acestora. Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. cu excep ia unor ora e. cea de cite sau lector . li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini. Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. fost al Nicomidiei. în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit . Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. poate. ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. Ulfila. de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . Dardania. cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i. hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. In genere se afirm c în anul 341. deportat în « ara go ilor». Se tie c în 332. ci la Conatantinopol. în anul 336. Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . p rere care ni se pare mai apropiat de adev r. Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie. a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei). S-a n scut în primul deceniu al secolului IV. dar nu în Antiohia. acum daco-romani. Probabil unul din p rin ii lui era got. Cre tinarea go ilor.

dup al ii la Durostorum. ma de spiritul limbii gote. în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. unde i-a r rea evanghelizatoare.ca cu însufle ire pe Hriistos. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . care profit de situa ie pentru a le impune orerian . Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). trimi înd misionari la cei din neamul s u. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo. au tre>esia. iar unde n-a g sit cuvinte potrivite. gotic.r e go ii cre tini nord-dun reni. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop. ob inînd. împreun cu un mare ona ionali cre tini. pe cele grece ti. Ulfila a început s pro. C u acest prilej. Ulfila a fost la început ortodox. din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. Cînd a fost cazul. care erau arieni. el a creat un alfabet propriu. a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit. Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). Dup p rerea unor cercet tori. . o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c. de c tre împ ratul Teodosie (379²395). mii 370²372 a izbucnit. unde emat la un sinod. la st ruin ele lui Ulfila. cum se nume te traduare la baz textul grec. i a început i Bibliei în limba gotic . mei atît împ ratul cî. s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. a creat cuvinte noi. drept de azil din paratului Valens.t i episcopul capitalei erau arieni. pentru cei de un neam cu el. din interese politice. cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod. în nordul Dun rii. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich. fapt consemnat de ocrate i Sozomen. o activiitate misionar de 40 de ani. Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. iceean i numai mai tîrziu. Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². o alt . l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. condu i de Fritigern.istoricii Socrate i Sozomen. «Biblia gothica».

suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. Rezult . R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens. Din Izvoarele . Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. în jurul anilor 347²348. vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. între altele. Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c. latin i got . Probabil i-a sfîr it via a printre go i. între ace tia. a fost continuat de ucenicii s i. între go i. nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. originar tot din Mesopotamia. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. Trecînd i în nordul Dun rii. La rîndul s u. care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. care aminte te de unii martiri go i i per i . i Silvanus. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. originar din Capadocia. un localnic. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. unul cu numele Eutihie. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. Auxentius. condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. cu unele date biografice. Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. Audius.Unul din ucenicii s i. din cele înf i ate pîn aici. Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens. cu titlul Epistula de Ude. Dup moartea acestora. via a i sfîr itul lui Ulfila). ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric. timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr . 315²403). care trecuse în nordul Dun rii de dou ori.uci i atunci). întrerupt în 348. între care cunoa tem pe Uranius. i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. Chirii al Ierusalimului. este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. originar din Mesopotamia. în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. a hirotonit i el al i episcopi. greac . a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u. în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi.

scris 3² 374. dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. ba i. în anii urm tori. iar GaVellas. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . la Cizic. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul. un c lug r Arpila. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. reîntor i în Gothia. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici.iu din imperiu. Dulcilla a r mas acolo. care le-au transportat. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. . s * -. au fost uci i cu pietre. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. ca i martirii din calendarul got. Drept r zbunare. e afla o colonie de go i cre tini. care. cu ajure tinului Vellas. Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre. fost Sfîntul Nichita. pe malul asiatic al M rii de Marmara.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul». în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. ea sa este relatat de un izvor contemporan. îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric. în total 26 de martiri. i anume despre Sfîntul Sava. Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. so ia Dnduc tor got. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric. ntr-o zi de 15 septembrie. c tre de e însu i actul s u martiric. prin anii 370²372. anonimi. rtiriul Sfîntului Sava. i fiica ei Dulcilla. p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen. deducem c era ortodox. cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia.. într-o zi eptembrie. 7 femei i un altul. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. precum i din alte acte martirice. cunoscu i cu nuin afar de al ii. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. ars de viu.

supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. Din aceast pricin . Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. care l-au alungat din sat. unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. pe ascuns. care tr ia în feciorie. al c rui nume nu-1 tim. Sansala (Sansalas). O z pad abundent a troienit îns drumul. credincios ortodox. Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. lucru pe care l-au refuzat. peste Dun re. reiese c Sava era grec de neam. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. fie în Scythia Minor. fie în Moesia. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. fiind în vîrst de 38 de ani. neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp. adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. Pe drum. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere. i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. care a ofensat pe Atharid însu i. substituite de ei celor jertfite idolilor. In acela i timp. I-au prins un butuc de lemn dup gît. S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). la preotul Guttica (Guththicas). între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. cu o ceat de prigonitori.Din cuprinsul scrisorii. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. dup cum ne spune actul s u martiric. Rhotes-theos. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. la p stori ii s i. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. . astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. Acest lucru a sup rat pe p gîni. într-un sat din Muntenia de azi. Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. revenit între timp. în «România» fPwpavta). In fa a r spunsului lui Sava. Aici 1-a g sit pe preotul Sansala. între p duri. în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. post i rug ciune. pentru a pr znui Pastile împreun . cîntînd psalmi în biseric . Preotul Sansala i Sava au fost prin i. iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. aruncîndu-1 în adîncul apei. a cincea zi dup Pa ti. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). a sosit în sat Atharid. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. La acestea. arhiepiscopul Ce- . Sfîntul Sava. fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got.

termen rezervat clerului i în3i episcopilor. care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului. .il). n.din Capadocia (c. atestat în gur în scaun în anul 369. tot un capadocian i probabil rud cu el. socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis.) care este învecinat vostru» (Scythia Minor. era Vetranion sau Bretanio. strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin . Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava. A a se face c prin 3 _ 374. în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului. deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. Probabil ele : la Tomis.n. Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. ci lui u al Tesalonicului. j timise Sfîntul Sava. episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare. «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo). el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava. î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus.n. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan. Era i firesc. )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. este actul martiric al Sfîntului Sava.n. pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia. deci cu Vetranion. Astfel. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j. care. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». Iunius Soranus. data dup primirea darului. n. Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne. Cercetînd îns cuprinsul lor. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i. n. 330²379). în a c rei metropol . In acest caz. Iar în cea de-a doua scrisoare.). Kmq oniyiiu iiiiaat uou .av£av) care ar fi Scythia Minor. Mai mult. atmi'c ni. lup toate probabilit ile. Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia. redaclimba greac . au fost trimise în Capadocia. deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. de fapt. iar de aici. iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion.

cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni.H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. în stîr it. apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici. Despre Sansala.R. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens . care aveau de asemenea nume latine. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i. ceea ce pare pu in probabil. . Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» . acesta. de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia. preo i. înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. era got. cu popula ia daco-roman .o. guvernatorul Iunius Soranus. cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici. 8 ² Istoria B. precum i Sfîntul Vetranion. s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman . considerat got. . se pot des prinde mai multe constat ri. ' Ca o concluzie general . originar poate tot din acele p r i. se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor. . Mai mult chiar. Atît numele capadocian.u jertfit via a pentru Hristos. î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. amîndoi capadocieni.L UI J U A U U . pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava. p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România). dup cum îl arat i numele. constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i. putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. în primul rînd. desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. fiind aici biserici. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ).

Dr. !. p. Buz u. nr.M. p. în române te). 169²180 . 1911. p.S. P. 763²769 ( i extras : Bucure ti.O.. 3²1. 245²255). 1925. în M. Pomenirea Stîntului martir tul. Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi. p. 20²24. p. Studiu introductiv. p. în B. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain. an. Paris. an. 32. J. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . Timi oara.R. 550²558 ( i în voi. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar. 273²301. primul preot cresroman atestat documentar. ER BIC EA NU. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec. 1967. p. 1979. Bucure ti. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. 1972. V. t. 231²258 din acela i volum). XVI + 223 p. nr. anul XII. p. 1888. VASILE GH. Ausgewâhlte m rtyreiakten. KROGER. c. nr. J. an. JOSEPH MANSION. LVI. 936²938. .R. nr. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. în revista «Tomis» an. în B. 335²388. Bând. 198. Patrologia greac .O. 1986. NICOLAE (CORNEANU). 20 p. p. p. 370² -517. XXXI. în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D. în «Ortodoxia». 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul. Migne. Bruxelles. . an. 685²710. Bucure ti. irgenteus Upsaliensis». Stîntul Sava martir got.R. p. în MB.. în M. 1970. p. Biblia lui Wullila. IOAN RÂ-*U. ZEILLER. 7²8.B. în G. Tr aducer i române ti i comentarii: G. "Wulfila. Friederich Miiller». 1966. nr. în B. Paris. III.. în «Analecta Bollandiana». p. Sansala. e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)". p. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi.R.O.ESEE. KURT SCH FERDIECK. . în B. VASILE PÂRVAN. Din istoria re[ gepizilor. 1929.O.O. ZEILLER. 1983. Bucure ti. Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor. 1918. s episcop arian de Durostor. Aspecte din vechea cre tin . 1939. 149²158) . C. 5 _ 30 . p. 1970. XV. XXII. 146²150 (cu cele dou scrisori.. h. 1972. IAN POPESCU. 3²4. 1912. ZOTTU. Les ades de Saint Sabas Ie Goth. p. GHERASIM TIMUS. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). 1978. mitropolitul Banatului. VII 1. an. 817²822. TEZXE. III i IV. în M. KARL KURT KLEIN. Citind martiriul Sava Gotul. 1883. 1972. VASILE GH. de Istorie Na ional ». p 216²238) . Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul. an.O. 1. 7²9. 1938. PETRE JREL. în B. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. traducere. 5²6. 1053²1070 . Tiibingen. 175²185. (p. p. XCVI. 1970. E. 1914. 357 extras: Cluj. 1979. . 485²490. IV + 667 p. 9²10. SIBIESCU.. p. 556²568. în II. în B. 0²1891. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte..T. în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique». voi. p. note i comentarii de. {E. (BHG²1607). Helt 2²3. în «Anuarul Inst. AcreJe martirice. XXIV. an. p. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec. XLI. 146²158 ( i în voi. IV. 710²715 i 720²727. t. Epistola Bisericii Gotiei. nr. 121²152..R. (mai ales p. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. nr. voi... IONESCU. XC. 1969.O. 1989. nr. Stîntul Sava «Gotuh. 134²139. + reproduceri. Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia.. I. col. Stuttgart. Saints de Thrace et de Mesie. La 1600 de ani cenicia sa. Auxence.. Histoire et arcMolo. SIBIESCU. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. H. R. I.. 90. Studii patristice.. 1972. anul XXI. Buz u. EMIÎ. IV²V).O. IORGU STOIAN. 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU. Oxford. CONSTANiICULESCU.P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . IOAN IONESCU. KNOPF i G. XXXI. în «Analecta Bollandiana». 1924²1925. 1930. C. p. IOAN DINU.R.). IOAN R MUREANU. A. 1898²1899. 407²542). Ies Iu christianisme chez les Goths. în S. 1938.2' P311^²328-(voi. p. ER-Uliila. 180²193. 3²i. 1984. J. 58 p.. ?7 (a se vedea i p.

SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane. Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. Num rul: lor a crescut dup anul 313. în continuare. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii. La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. Astfel. Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente. în 271²275. înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). capitala D up . în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. Dup cum s-a putut constata. situate între cele dou Moesii. mai cu seam pe malul drept al Dun rii. lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia. Cre tinismul în sudul Dun rii. cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek).VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii. Sirmium (Mitrovi a). preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . s-a creat acolo o nou provincie. Dacia Aurelian . convie uind.

Abrittus. Viminai. sau în imediata sa apropiere : Singidunum. în mediul rural. dup cum doveele inscrip ii funerare. polemi ti. azi toate în Iugoslavia. Dalma ia i Praevalitania. Abritzgrad). azi amîndou în Iugoslavia. Remesiana (Bela Pelanca). în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . Ratiaria. i Serdica sau Sardica (azi Sofia). în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna).P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. Appiaria (Riahovo). Durostorum (Silistra). existau episcopii. . în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. mai [semnate. a. Novae. fost i re edin imperial în secolul IV. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi). . Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a). N ico polis (Nikiup. Ulpiana (Lipljan). în Iugoslavia). pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . toate în Bulgaria de azi. Ma rcia nop olis ). Durostorum. a Ripensis : Aquae (Negotin. de care ne vom atf-uri capitol special. p e Dun re). încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40. dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii. Viminacium (Kostola ). precum i numele ierarhilor. i altele. înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele . în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii. Sexanta (SexaPrista (Russe). Castra Martis. amîndou în Iugole azi. Martis i Oescus (Gigen). Tomis etc. In Superior : Singidunum (Belgrad). Moesia Superior. îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. în Dardania : Scupi Î ). Unii au suferit moarte de martiri.ile . Sexanta Prista. Mar<bianop*olis. Pannonia r (Prima). ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. scriitori ti de limb latin .Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. Oescus.mai îndep rtate de ora e. Ratiaria (Arcer). ca Irineu din Sirmium.quae. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu. probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova .Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. Nicopolis. ia. în Dacia Medii: Naisus (Ni ).Hoa e aria de azi. la sud de No va e). în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat.

aici. s vîr e au diferite sl uj b e. s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). hor e pisc opii au fost în dre pt s . s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . ip od iac oni. din S ar dî c a. cu vot delib erati v.Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot). IV ec. A n tioh ia. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat). S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. D e aceea. t ot u i. diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. A n tio h ia d in 3 3 2 . pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . avîn d hirotoni e de e pi sc op i. E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot. c an 1 0 a l S in . etc). 6 al S i n . inferiori h ore pisco pilor. iar l atin e t e « vi sitat or e s». s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i). I e c . E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei.i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis. N e o ce zar e ee. e xorci ti). ca n.l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e . A u ap ru t în se colul IV i s-a u . A vea u i d reptul s partici pe. cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i. 13 al S in. s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. 2 al S in . can. 13 al S i n. D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i. în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . 5 7 al S i n. E i hi rot on e au pr e o i. pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. C ateheza. a fo st u u - . A n c ira . M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can . U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». c a n. in stal au pr e o i. pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin . o r. can . U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. nu mi i i «e x rh i ». di n L a od ice e a). la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. c an . 8 al S in . m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. în D a cia C arpatica. 2 al Si n. 1 3 al S in.r o m a n i i d e a i ci . ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. la. II e c. cu n o s c u t d e d a c o . E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . c a n . d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat.

care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV. Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea. . i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. a fost exilat în p r ile Illyricului. Pentru cercetarea acestei turi.. în toam na anului 3 25. care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii. în timp ul î mp ratului Valens. Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod. Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378. probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei». scria ici schitanul nu lipsea din ceata» . au cucerit go ii. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi. C el de o cu Tat l. care l mureau jzp. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria. unul n scut. pentru a.»). Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). în Bulgaria).Domm^djrjL^ijrjniuin. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum. î n a nul 325 .de faptul c sub Constantin cel Mare. împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea.. cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei. car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei.irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. nodul I ecumenic.. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. Protogenes din Sardica. iar nu f cut. în «Via a împ ratului Constantin». care c Fiul este o creatur a Tat lui. fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii. din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis. n s cut. prin Care toate s-au f cut..

. Constan iuT~âugustui Orientului. i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour. noastre. dup numele c peteniei lor. unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T... cu participan i în majoritate ortodoc i. numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral . Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului. Sofia de azi). inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la. Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare. .. au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun. în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei. început de împ ratul Constantin). Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337. participînd în majoritate. care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier. i ia Antiohia (341). la Alexandria (ortodox). t In 338 s-au inut alte sinoade. Sinodul de la Sardica. Unul din fiii s i. în drum spre Alexandria. cu aprobarea celor doi augu ti. la Viminacium. a luat na tere o nou grupare eretic . De pild . ultimul ora al imperiului occidental. în Dacia Mediterranea. convocat de papa~TuTTu. voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî).:. în 335 s-a inut un sinod la Tyr.». unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori. care au dus la convocarea unor sinoade locale. de unde începea st pînirea lui Constan iu. numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade. Constantin II. au pus în circula ie un termen nou. botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. Au urmat alte fr mînt ri. . în Duminica Rusaliilor). > . a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor.) : iat. s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica. a arienilor modera i.o?).-. aproape de Tracia. apropiat ca form de primul. In felul acesta. în care semiarienii. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile.^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . prietenii s i. în Germania).. la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). augustul Galliei.Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic.

La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali. Episcopii i apuseni n-au voit. car e. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica.iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. s nu fie admi i la lucr ri. capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV. c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. Astfel. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman.. au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. Din M. în Tracia. Gallia. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic.iis. conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie.s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi. Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru. în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin. din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. i anume Atanasie al Alexandriei.auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni.adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi.. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni . unde i-au inut sinodul lor. apoi au p r sit ora ul. amînluc tori ai Sinodului. Al ii erau din provinciile Orientului. Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba. Spania i Africa. împreun cu Osius. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus.dirju-CQldQbau_Din Qâii. în c de la Sinodul din T yr. >dox). Marcel al i Asclepios din Gaza. în ciuda reorientalilor. di n 3 35 .jdiQ Viminacium. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia.»esia Superior. preo i sau ere- . este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului. In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte. i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus..

incendierea unor biserici. vinov ia arienilor i a semiarienilor. în vestul lilyriculm. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i.dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i. 2 . pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. Can. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. 1. pe semiarieni. hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele. Sinodul a constatat. canoanele 1 . 13. P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane.i reocupe scaunul din Alexandria. rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. LaMll Vilul luuiu>iior. iar Pastile anului 345 la Aquileea.. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade. CJJAS din Singjdjjr^urn. Can. neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. 11 i 12"^!Tganrw îH-. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni. afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. în a doua jum tate a secolului IV. Can. cu acest prilej. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. Din toate acestea. prin actele lor de violen . Vasile cel Mare. falsurile lor. Sinodul de la Sardica n-a putut aduce . Deci. c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie. 8-a dovedit. referitoare Œ»-> r. nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . de asemenea. inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J.361). Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. Din p cate. In aceste împrejur ri.. Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele. hot rîrile. ' la alegerea episcopilor. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop. De pild . pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora.u figflg. fa de ereticii arieni. pîn la moarte (-j. 7. la irepturile i datoriile lor. la episcopul Gauden iu. f r consim mîntul aceluia. J. Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar . c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. întemni rile slujitorilor Bisericii. rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale. 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor.

ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. precu m i un nu m r m are n c i o i.: iri m u l rîn d. c are. în care p st orise E uth eri us.. t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean .atia.a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria. m et r o po l a Il l yri c ulu i.e xil. irna anului 350 ² 351 C onstan iu.i re edin a îcî. C u toate acestea. tri mi s î n . cu nu me dsc op ate. A cest itotin reproducea. totodat . le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei.j}n arian radical. în Gal. F o t i n î n v a c Ii su s s . i a p r ut n oi er e zi i. asc pac ea. i1îT t"Tar*S ardica. A stfel. care dep ea prin p rerile . i-a stasdin a în S ir mi u m .lini tea în B iseri c . în frunte cu u n episco p ² .'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s . augustul_Ori§jQ . tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e. c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii. ". în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra. centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu . acest S in od D deosebit im p ortan . . car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i. C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an .tuiui. se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene. a de ven it pe n tr u li. N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os. A st fel. datorit a" vir -3 superioare. a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . doctrina rului s u M arcel.rrfiinius de C izic. T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica. cu exager ri. îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i. d eci n ega existen a elem entului divin în El. P ave l din S a m o sat a. o aje. S prijin i i de î m pa . F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa. u m. . î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n . îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m. care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III. i Inl o ^fe.

. datorit amestecului direct..^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395). ca formul oficial de credin în tot imperiul roman. în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius. în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium.ixu.cax£L.(361²363).a întrV 1 ^"" sinod la An cyra. care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor)..?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»). liaaile. Dup moartea lui Constan iu II (361). care putea fi interpretat i în sens ortodox. Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. Valens i Ursacius. a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul. al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia. acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol.sale chiar i pe Arie.(. secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius. Au fost convocate dou noi sinoade. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor.daiaL>>. s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului.V&te«««« i»JtJtrsaci. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS.u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic . Deci. Orient. sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei. cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium». cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali. adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian . mai cuprinz toare. care comb tea arianismul radical. în R s rit.Äa_condam_nat arianismul radical. Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium».sau «crezuL. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu . nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J.. uneori brutal. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit". . au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV..X)ccidejli4 al Iul la Seleucia. care s mul umeasc toate grup rile cre tine. care. pentru. adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium». condus de episcopul locului. Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura. s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene. Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin .<-.ilP^ '<::. unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej].22 mai 3 9}Äxai£.. Ultimele sinoade împotriva arienilor. al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii. Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius. In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» . antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin. ^y^iP f. care abjurase credin a cre tin .Ä.

. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4. din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene.»H-sLttRUt. pretutindeni pe unde au trecut.întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie. a împ iatului Gra ian. îl. ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia. din Dacia Carpatic " . Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r.ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. convol ratul Gra ian la Aquileea. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii. în iulie JJS. Au r mas arieni ens". : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor. lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu. scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim. De pild .J. ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371). i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei. datorit activit ii i Ulfila. A .m Siagidto^.. Illyria. i. . dup moartea lui Germinius. Cu toate acestea. i de unele sinoade inute i Spania. convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. precum i Valerian al Aguileii. La scurt timp. la care au participat un mare num r . întrucât mentali. care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens.^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului. cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic. i a Sfîntului Ambrozie al Milanului. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni.e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m. mt numai la go i.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei. s-au deschis lucr rile unui nou sinod.ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381. care a prezidat lucr rile. sub conducerea îs din Sirmium.m. care dumr..

ca i p stori ii lor. Deci. dar el a refuzat s pronun e o sentin . cu ortodoxulMafcian. reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. la 378. din cele expuse. deci i ei. a luat în cercetare. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. fiind înlocuit. ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd. la 381.. format pe Siricius al Romei de cele constatate.: jp Nfi']'fiiil . preoitul pmiJ. i nu un localnic. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii.t. între care se num rau i mul i dacoromani. Gallia. Printre al ii. i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ». Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani. se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . De altfel. priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp. au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i. din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i. .: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf . spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo.i. doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium. spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. Spania i Africa de Nord. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a. printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot. C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic . sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ.Pnir ' Arpq ja _ au jn . Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat . nia.î 11 Italia. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. în cele din urm . Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. i din Aquileea.i Moesia Inferior pîn în Italia. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei.nosiis.

în . Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. 222 p. patriarchae. care puteau trimite u or episcopi misionari. praesules totius Orientis. JACQUES ZEILLER. nr. Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381. in quatuor patriarchalus digestus. an. XVI. Paris. t. 3²4. Chicago. 1907 (revlew York. 2. 202 p. Belgrad. 1964. IOAN I. Sofia. XVI. 9²10. Tomus pri. 146²182. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN. The Council of Serdica 343 A. quo cclesiae. 8²73). 5²6. preo i. (îndeosebi p... 41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M. RAMUREANU. + I p. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. La aceast ac iune au uit. IV -fi :ione anastatica.O. copi. I. Popescu. în S. p. 1983. (reproducere : Graz. numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358..T. Paris. 224 p. nr. nr. + ilustr^ . 1958). 541²544). ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. IOAN I. RAMUREANU. MAT--JKA. 1918. Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. pe teritoriul de azi al rii noastre. ipodiaconi. Sinodul de la Sardica 3.. RAMUREANU. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I. 911. Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. Leclercq. în mod «organizat».. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV. schimburi ‡ila ie etc. d'apres Ies documents originaux. 1967. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain. E PÂRVAN. partea I²II. 1962. 408²450 : LES-*NARD. diaconi.) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii . E1LLER. în B. 266²316. D. VIII + 1479 col. caeterique. IOAN I. Oriens Christianus.. care s despart pe fra i.R. L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. p. 1740. voi. A history oi ChristianitY in the Balkans. 7²8. 1933.. 1239 p. culturale. p. Roma. 129²176 i 205²350). !5. 1963. 1973). an. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. nr. p. CARL JOSEPH sloi/e des conciles. XIV.. la locuitorii care vorbeau limb latin . p. îndeosebi p.P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it.

Sinodul II ecumenic. împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. în acela i timp. ruina. VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit. pe încetul.: v. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. Sfin ii Vasile cel Mare. p e deplin consolidat în imp eriul roman. Cu toat pozi ia cre tinismului. La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. s-a continuat lupta împotriva p gînismului. Astfel. care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395). cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. Se poate spune. pe drept cuvînt. care au luat atitudine împotriva arianismului. împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. cre tinismul devenind religie de stat. ci i marii das c li ai cre tin t ii. M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423). interzice rea sacrificiilor etc). prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean . Erezia pnevmatomah . c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau.

jeea. era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai.e_-c Fiul. In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului.. i Nestorie cu adep ii lt parte.). ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo. în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea. Astfel. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric .A I N l il iV Ianismului. c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<. idul a d at i ap te can oa ne.). i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea. dup moartea sa.unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor. prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie. pe de o parte. Sinodul. e te_o creaat lui. în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului. semiarianul Macedonie (urmat. Grigorie de Nazianz i ale altora. Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi.ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian . de iu al Nicomidiei). Din moment ce Arie îny jji . inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ.I. nele celui mai de seam reprezentant al ei. ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare. a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului. ap robînd . îndrepiotriva pnevmatomahîlor. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . Mai multe sinoade. n-au putut opri întinderea r t cirii. împreun cu al i adep i. :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan».£i. Sinodul lll&cum&fiTc. împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. iprin a împ ratului Teodosie II. LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». inclusiv a p nevmatomahilor. episcopul caterisit al tinopolului. dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor.

M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). din nefericire" pierdute. ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a. La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie. La Sinodul de la Efes au participat. Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. liiodul IV ecumenic. . cea divin a Fiului lui Dumnezeu. în anul 448. din p r ile noastre. a c zut într-o erezie tocmai opus . ipostatic . Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei. In acela i timp. ² singur i <puoi? =fire). trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc. Eutihie. Prin urmare. de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri. o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii. A ) f . nu numai una moral . dar o singur per soan . cea dumnezeiasc . Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i. din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. luat la întrupare. s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire. monofizitismului. a fost absorbit cu totul de prima. episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. nu i omenesc. în exil). Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie. depus de sinod i e x ila t. i Ajargiajm^.6vo<. Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451.R. Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî).O. care a semnat. Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului.cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman . episcopul Timotei alTpmisului. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. pentru c cea o meneasc . Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc . Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat. ^yun^^^rittus. care a luptat împotriva lui Nestorie. tinop olului a convocat un sinod local. Erezia ^pnofjzit . care 1-a condamnat pe Eutihie. i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. ca al(170-leayparticipant. Sesizat de aceast nou înv tur .3 .

a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. i lui D iosc or al riei.a C alced on (în fa a C on stantin op olului. ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ). p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i. fiind întru s m en ea T at lu i. Sinodul a tiz at p e E uti hi e. care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. î n a c el a i ti m p. A c e st a . P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . ar e a d e D u m n e ze u . V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . pr o ba bil. s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria. L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . recu n o scu t d r ept ort o d o x . D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. neî m p r it i n ed esp r it». di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e. prin mijloace silnice. C u t ot n u m r u l m a r e. . a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat. S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. C a o m .i 4 4 9 . a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. pe litoralul asiatic). i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . P ri m ul a în fierat pe E u tihie. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni. ca «eretic p eri cu los». Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. C a eu. la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi . în j^u fi*. p e D o m n ul isu s H ri st os. dar ulterior. i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) . iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. m ati ca ad Fl avian u m . d i n i n ut u ril e Î. a m u r i t e va zi l e . fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u .

A sia. în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l. p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n.S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni. i a c el o r d i n P a n n o n i a . Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ . ca i «ce a ve ch e». S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. prin can. scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . A l e xa n d ri a. î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. Tr acia i « inu turil e bar b ar e ». ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^. 36 al Sin od ul ui trulan ) . R o ma. l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a. care au lu at part e. s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s. î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor. C u a ce st e a. S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii. A st fel. C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. d e va st at d e h u n i î n 451. P e r t ru s d m N o v ae . C on st an iin o p ol. M o n o lil u s di n D ur o st or u m. .. 2 8 al aceluia i S inod. M a rce l lu s di n N i c op ol i s. M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii.. într-un fel sa u altul. T o a t e a c e st ea . se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e.

« ^ ^ ^ baza acestor indica ii. Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin. episcopjalÄ. fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. Giurescu. C. în Dacia Mediterranea. se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor. dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta. Nu se tie cînd i-a început p storia. Radu Vulpe. Varvan. Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas. în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase».amîndou felurile Ä Lcej. p e vatra vechiujlui ora roman. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar . Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i.Ni plei 1 Jjn_r alia. Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana.). pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . i cei ce poart d ciulijfje. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina». la scaunul s u. ar fi r mas pierdut în istorie. Ioan G. Coman etc.a. ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor. ² . Azi. a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii. la predicile cu. în anii 398 i 402. unde î i desmisiunea evanghelizatoare. . î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»). de pild . Alearg Iajjjâis-M&\u i.ntul Niceta de Remesiana. s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta. C. Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas. R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi. OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava).‡ al i tori au o atitudine rezervat ). sci i . Ä ^ Ä ^ ^ ^ .

activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. 22 al Sin. De psalmopractic-liturgic : De . din Antiohia . în poemul XVII.i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu. în lucr rile lor. can. din Sardica. irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). de vreme ce Sfîntul Pauîin. 11 al Sin. «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta. CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale. din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. în orice caz. Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul». De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis). în ce prive te originea sa. can. din Cartagina). Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman . 35 apostolic. pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. trebuie s -1 socotim daco-roman. In adev r.» (dispozi ii asem n toare înt i în can. c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te.C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. îndeosebi catehetice. can. alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can. Pe lîng predica vorbit . din Antiohia. este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii.. i Samuil Micu i Petru Maior). DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei.. Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis. una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos). 13 al Sin. i nu prin unul mai îndep rtat. probabil i De jertfa mielului pascal) etc. 48 al Sin.

întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m . a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae. d e st ul d e lu n g . episc opul R o m ei. se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. eZeem o syng (D pspre milostenie). ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e. în ori c e c a z. u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii. In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. i ar l a 3 ap r ili e. un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. în M in eiu l ort o d o x. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i. A :ut în rî nd ul sfin il or.o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e. c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. care par s fi fost ad resate u nor i d. li psit de d ate ist ori ce. T e l ud m). N u - I . iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci.P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e. C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . U lti ma d at er a a m i nt it 41 4. D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare. a p r î n d . ren iu d e N o va e. ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an. M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e. a c t i vi t a t e a > n ar .e credin cio i d aco-r om ani. e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. f r s se tie cînd. l a Î5 se pt e m b ri e. a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . D u mn ezeule. în M oesia Inferior. lu cr rile sale teol ogice.

Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. " *In secolul IV. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis. cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). cu capitala cînd la Tesalonic. la Sar 'enn<errt *f>etiî.. i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386. durjj moartea lui Teodosie cel Mare. social i bisericeasc . Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. cu diecezele: Gallia. cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa). sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. în anul 297. Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. cu capitala. ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol. unul în Occident^gltul în Orient. Dacia Interior. Siria.meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat . cu diecezele : Egipt. ulterior Mediolanum sau Ravenna). cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium). Dacia Mediterranea fu- . cînd la Sirmium. Asia. GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul.prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. azi Trier. Pont i Tracia. A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic). Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic). Dardania. Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i. Moesia Superior. Roma i Africa.-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia).de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. Sp_ania i Britânnia. dezorganizînd întreaga via politic .-. Fiecare provincie era . în Germania). A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma.. JJar in anul 303.

i.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. Provincia Moesia . desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. care intra în prefectura Orientului. episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei. prin canonul 2. iar cei din restul oradevin sufragani.U N IH A i. S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania). mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea. care. începînd cu anul 381. deci periul roman de R s rit. IV. care s-a numit midup numele re edin ei. episcopul Tomisului a ajuns i el it. Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital . în oastre. jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic. Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica. râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa.i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII. De aceea.i are scaunul în capitala administrative. întrucît aici a fost mult timp. scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . sub numele de Constantinopol. |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare. au'îost . devenit «mitropolit» al Daciei. dup roclamînd. In acest fel. Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior. iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. în sec. capitala dieacia. l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. Cu timpul. A a au luat na tere difeopolii. metropolis). re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului.

astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L.». luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur. episcopilor Illyricului. Hir^" ^..i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. Odat alipite la imperiul de R s rit. recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul.. întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii. A primit un r spuns afirmativ. adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. 2 al Sin. din cele dou Dacii i din Dardania. nici s nu produc tulbur ri în Biserici. pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar . spre judecare.dele din Constantinopol din 400 i 403. Episcopiile din Moesia Superior. Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum.RafriMiai «S tru. care prevedea ca «episcopii s nu. în ciuda can. Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus». sub pre edin ia celui din Alexandria. a încredin at prima cauz . Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil . de i episcopul de Sardica. Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417). ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc .. sinodului episcopilor egipteni. Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei).t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin. Condamnat cu depunerea din treapt . sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului. II ecumenic. De altfel. convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. au nesocotit la început sistemul mitropolitan. iar cea de a doua. care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus. la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei).C11. într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. din anul 424. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur. cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431).dS.. to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia. însu i Siricius. . de pild . lîng Nola).

deci. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor. sa. care f cea parte din imp eriul de R s rit. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei. au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. q i . care le-au inut n. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. de_c. «U ro^ oriatului. erigen i-a ocupat scaunul. ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic. erau aunului din Constantinopol. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421.rp. i în toate provinciile Illyricului. p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. De acum înainte. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte. erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori. Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. se hot ra: «încetînd orice inova ie. s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. eful prea sfintei legi tantinopol. f r s fie ales. prin scaunului din Constantinopol. Nefiind primit de credincio i. care se bucur de prerogativa Romei vechi». încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial . implicit. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. dar la moartea sa. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie. dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit. rîr. cu data de 14 iulie 421. t.i supun Illyricul.ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. Cu toate a ar tat favorabil. cum erau cei din Roma i Tesalonic. toate Bisericile din prefecicului. prin anii 424²437. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint. -es. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453). Deci.2 vreo trei decenii. Pnn^Co^^g^Jeodosian. cu tirea prea cucernicului domn.

. atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean. Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican. în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului. Sixt III al Romei (432²440) se adresa. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene. p. din 451. Les origines chretiennes. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol. ceea ce a r mas f r urmare. pricinuite de unele popula ii migratoare. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. în 437. la care s-au angajat i ierarhii de aici. marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox ... care s-au men inut în parte i acum. destituit de Epifanie al Constantinopolului. în 531. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî. Vechile scaune episcopale. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental. 372²373 i 381²382). atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '.Cu toate acestea. rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. ca i disputele teologice ale timpului. Roma cea nou . se acordau scaunului din Constantinopol. âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni.~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf. Concluzii: Din faptele prezentate aci. dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu. i papa Bonifaciu II (530²532). rezult c în secolul V.. pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. ca de vicarul s u. cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic.

p.. MATTHEW SPINKA. în 1957. Prof. nr. Par is. 1967. Roma. Jean Gribomont. IV + 667 p. p. 1943.T. an.R. 1969. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. 4. ap rut la Blaj în \. Barnea în B. Wiirzburg.d u n r e n e : JACQUES ZEILLER. 1942. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman).d HEINRICH BACHT. herausgegeben von ALOYS GRiL-. COMAN. : în M. Paris. 453²587) . an.. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana. Stud iu intr odu ct iv d e Pr. LXVI. II. 1986. 3 voi. c o p i i l e s u d . 1979. 7²8. IOAN G.. p.N ESAN. p. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. D. an. 5²6. S. Bucure ti. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu. p. nr. «Ortodoxia» an. 1933. XXXVIII. Bucure ti. 409²411). 1918. Ediatica. COMAN. Chicago. Bucure ti. 1400 p. 7²9. repro-w York 1973. . 1948. 1938. M. TEFAN C. 1951²1954. partea I²II. 1908. XXVIII. Traducere d e Prof. Religia în R. p. Iliricul între Roma i Bizan . 356²369 ( i i I. an.A. an. Leclercq.. 2²3. 7²8. 200² 232 . IOAN MIH LCESCU. 1960. p. 173²492. voi. Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. II. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V. p.Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana. 1951. Scriitori Un epcca str român . Das Chalkedon. ALEXE. d'apres Ies documents originaux. COMAN. nr. Sinodul III ecumenic din Bucure ti. III nr. V. 9. în B. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te.R.. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. 3²4.. Da vid Popescu i Prof. p. în M. 202 p. XXI.O. 5.O. Contribu ii la istoria veche o :d. nr. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER. e Iui Laur enti u d e Nov ae. Paris. 3²4. 1969. 344²376) . Dr.T. A hisistianitY in thc Balkans.. Dr. p. nr. p.. nr. PIPP1DI.O.. OAN G. Dumitra i Prof. 1967 (îndeosebi p. 141 p. 58²69 i nr. 93²174. 350 . 1931 .BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles. 341²355 i nr. 23²55. nr. p. Geschichte und Gegenwart. IOAN G.

înfloritor centru cultural i economic donian. trebuind sa accepte domina ia lor.. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte.Hr. întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani. de coloni ti greci veni i din Milet. importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu.VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. Tomisul. In anul 8 î..(284²305). dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud. C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea . Dup anul 28 î.Hr. cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman. sub numele de Scythia Minor. Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov).Hr. tiri despre ora ul Tomis. In aceste împrejur ri. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î.Hr. Intre anii 72'71²61 î. In primele veacuri ale existen ei sale.. Tomisul i celelalte. Cu timpul. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia. teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman . fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia.Hr. r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î.). a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT.Hr. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin. Prin anul 60 î. o modest a ezare comercial . ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea..i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi. In timpul lm_Diodeiian_.

azi Igli a. Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului». în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor.[ i care s-au stabilit aici. De asemenea. rev enit sub st pînire român easc . Callatis. de. care i-au dat numele Kiistendje. o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis.Hr. iar de la sfîr itul secolului XII. în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis). pustiindu-se cu timpul. C tre mniei lui a c zut sub turci.ascendent de natur economic . ui imperiului roman. Ren scut în secolul VI. la Troesmis. la sfîr itul secolului . cre tin în Tomis. Tomisul i-a p strat autonomia. Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. îndeosebi sub îmstinian (527²565). ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea . de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre. cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare.[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni. ^comurîîîâte pontic ». Dionysopolis i Odessos. în cea a conduc torilor loam român. între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp. Dec zut în a ate a secolului III. metropola regiunii. în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol. Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei.u t acest lucru i la Tomis. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn.

al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia. Dup alte sinaxare. Dup Evangelicus. iar prin 167/168 a fost.exclus ca însu i Sf. unde a p timit moarte demartir.I. au murit martiri tot ajunc. ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei. Din aceast pricin . a fost chinuit i apoi aruncat în mare.îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian. Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris. s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. incompatibil cu slujba sa arhiereasc . la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis. Episcopia Tomisului. ca trimis de episcop ul Fcinon . la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. ar fi v p timit ca martir. pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie. s-au încre tinat i ei. Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor. se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet. Dup «Martirologiul ieronimian» îns . fiindc refuzase prestarea serviciului militar. dar în izvoare mai pu in sigure. una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr . în timpul lui Licinius. 3 (Titus). într-o zi de 2 sau 3 ianuarie. probabil în anul 320. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus. Evangelicus. avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». C.T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici. Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric .^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. N-ar fi . Argeu i Narcis. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin . unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce. ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. De pild . Este atestat documentar abia în anul 369.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului.^ ÄAr rezulta totu i c .

apoi a p r sit pe t. temîndu-se de o r scoal «a sci ilor». g . a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). nemul umi i de înlap storului lor. c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului. Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis). Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins. Dar exilul s u n-a durat mult.. îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion. cap. adic dintre parti-i la sinod. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . în drumul s u. 7). poate chiar din Tomis. Dup o list a participan ilor. dimpotriv . destul de neclar îns . împotriva r t cirii lui Arie. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i. Dup*9*^n^eierea p ciT..X/f. pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei. i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u.in (cartea III. iar istoricul Teodoret. du-1 m rturisesc i sci ii în i i». în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ». a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea. i la Tomis. cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). oprindu-se. O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis. Episcopul n-a primit. întîlnit în scaun în anul 369. pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei. în relatarea faptelor de mai sus. episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin . îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale. c ci tot tul." s-a îndreptat spre Conapol.la Tomis un episcop -rmMH&ele . Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e. Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea). de E^ ^bjai^âLCezareei (-j. în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369. ci. ela i Sozomen.. p strat fragmentar. ra un aprig sus in tor al arianismului. Prezen a lui este mat .340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî. De prezen a episcopului din îns s ne îndoim.

T bli a votiv de la Biertan .j. cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui. ~ Istoria BOR. format din literele grece ti Hr(istos). IV). . un disc cu monogramul lui Hristos în interior. Sibiu (sec. azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu. Jos.

u n c o p a c c u o p a s re . xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. c u se m n u l c ru c ii. c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de . H.OM . Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e .Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). si m b o l u l D u h u l u i S fî n t . In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. V ² V I) . c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r. de sc o pe rit în T ra nsilva nia. A z i d i sp r ut .

Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec. literele grece ti A i Q. cu monogramul lui Hristos.a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. IV). precum i cu o inscrip ie în jur. . avînd în centru chipul lui Hristos. iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. Amen. ref cut înainte de anul 518.

^ si s i Fil i p po s.In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . IV -V I). . ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c . A tta lo s. c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s. IV -V ).

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

C o n c l u z i i : Din cele prezentate. in MQ t ' J . p. note i'. Isidor de Sevilla etc».. .& . V.. 361). iar poporul spaniol prin Pruden iu. Ortodoxia. Salzburg. . 1981.'. l sînd opere scrise. 117²135. prin Ilarie de Poitiers. V. rom. v i i v i uA'tîi '. p. care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. cu aceea i limb . Ioan Casian. Actele martirice. Baia Mare. iyo8 a s. Bucure ti. 1970. Paulin de Nola. altchristlichc omi. apreciate elogios de contemporanii lor. reiese c Episcopia Tomisului. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte. la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat .. LAURENT. t -l S » l Ua q '. 573²599.. în rev. Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. .. 1904. Das. an XXXIII. ' d E r s "'\ '.. III.) HAC. ca Teotim Filozoful i Ioan. Studiu introductiv. în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia». n v -: . '. Bucure ti.viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . comentarii de Pr. Texte critique.>'. 1903 (trad. 1924. 372 p. Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea.( B I B L I O G R A F . XII + 768 p. ca Sf. JEAN DARROUZES. au activat i al i teologi de prestigiu. ‡ « i s it .t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României). într-o perioad de mari dispute hristologice. P rin i i scriitori biserice ti). traducere. j vr . Pe lîng ei. Coman. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe. Martin i Grigorie de Tours. introduction et notes. . Ca o concluzie general . cit i în istoria întregii Biserici cre tine. Ieronim. 2. La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . ‡-‡ >»l . tr i e vi . 1982. Pt ".reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam . 519²534 i XIV. i f . nr. Paris.. 1931. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor. (Ioan G. 1891. (voi.‡ ² £ . 49 p. în acela i timp. p. putem afirma c Episcopia Tomisului . V îf c w u : : . Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI.). Ein Kirchengeschichte Studie. ) . ca Sfîntul Vasile cel Mare. a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine. luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e. Prof. . Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum. PÂRVAN. 11 din colec ia. E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin. Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei. în acela i timp.: T ' . CARL DE BOOR. 3. Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore. Ioan R mureanu.. cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre. XII. ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice. Sulpiciu Sever etc. Cre tin tatea în vechea Torni.

Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . -12. în B. Pichery. Introduc-itin. Vie et doclle. 3. IOAN G. 27²84 ( i în voi. Paris. 437 AN POPESCU. II. ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. p. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n. 337²361. an. Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. 966²1026. IOAN G. 7²8. 588²596: M. III. 327²353. nr. rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. 61²85). 1959 247 p.N CASIAN.O. COMAN.R. JEAN . 189²203. 7²10. nr. 1945. E. XIII. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI. p. 115²123 (trad. 2. Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). XIII. 31. p. i extras). XXVII. 7. XX. 109 din colec ia Sources chre. XXXIII. traduction et notes par Dom. 1968. 590²605 ( i extras). an. «Sci ii». 1947. 1974. 1975. XXIX.titutions cenobitiques. p.. irice ti din epoca str român . 784²796.i an XXXVIII. 1981. nr. 148 j EMILIAN POPESCU. an. (volumele 42. în voi. EMILIAN POPESCU. Roma. Bucure ti. p. COMAN. începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul. 153²172. în Dictionnaire de spiritualite. COMAN. în M. p. no. 63²83. 1965. voi. XXV. 1970.T. an. t. în Ortodoxia. OMAN. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. în BOR.B. . 403²415 j A. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. t. 1937. NICULAE ERBÂNESCU. p. p. . BOL ACOV-GHIMPU. Introducere de Pr. 1969. De la Dun re la Mare. 376 p. 1980. p. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique. 71²94. . Paris. p. David Popescu.. 531 p. 7²8.. 1949. _977 ‡ A. p. Despre întruparea Domnului. ancez «Les Scyttes». în G. în S. p. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. IOAN G. 1975. p. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI... 1955²1958..PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines». 3MAN. 3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului. 1984. 1. Centenarul îisericii Ortodoxe Române. IOAN G. col. 1986. HS-GALL!1AR<D. p. Texte latin revu. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes). A. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie. COMAN. an XXXIII. 552²569. XXIX. 1945. traduction et no-Claude Guy. CAPPUYNS. p. an. COMAN. 1. 1977. 1987. în G. i9( nr g²io. La patrie de Jean Cassien. COMAN. JEAN CLAUDE GUY. în voi. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei. Conlerences. în «Ortodoxia» an. nr. A.B. 1985. XXXII.T. an XXXVII. p. nr. în «Orientalia iriodica». nr. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien. Prof.. B. 1978.19²27). an XCVI. 44²83 i nr. nr. S. în Byzantidka. Paris. BOL ACOV-GHIMPU. 5²6. 3²4.. 1961 i IOAN G. O. Jean Cassien. nr. p. în S. 31²97). Ioan traducere de Prof. NESIICESCU. în Klironomia. Craiova. HENRI IRINEE MARROU. P. an. XXII-e annee. introduction. Bucure ti. Paris. :u bogat bibliografie). arhiepiscopie autocetal . (voi. IOAN G. nr. XI. Scriitori teologi în Scythia Minor. nr. în M. p. 1. nr 3²4. 3. Tesalohic. 6. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an. 1979. Jean Cassien. Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N.

traducere de Prof. Dr. nr. Nicolae Petrescu i Prof. âi.O. 5²26. nr. 2.O. p.R. în M. 9²10. nr. XL. nr. GHEORGHE DR GULIN i AUG. (extras din «Revista Teologic ». Încercare de întregire bio-bibliograiic . 783²792. 1985. XXVI. în M... XXXVII. . Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. p.O. DUMITRU ST NILOAE. Gheorghe Dr gulin. C lug rii sci i. XXXVIII. p. DR GULIN. 5. p. nr. an. 76²125. an XXXVII. an.GHEORGHE DRAGULIN. Si biu. nr. în M. r M M- . Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma. lÄ p. în B. HENRI-IRBNEE MARROU. p. 521²539. 7²8. p. an XXXVII. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. traducere de Prof.T. 1985. an. 24²6a VASILE SIBIESCU. 3²4. 5²6. Jean Cassien Marseille. XXXIX.. în S. 1986. 200²212. 3²4. Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*. 1987. p. 1985. 199²244. David Popescu. în M. Prof. 680²707 i nr. Episcopul Valentinian de Tomis. nh "33 .T...O. 245²254. 1947. Sibiu. 1936. 24 p. David Popescu. 92²111.O. nr. 27²70. GHEORGHE DRAGULIN. în M. p. nr. 391²440. 5²6.O. 1988. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». 1²3. an. «Ex/guus» sau «cel mic». Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin . p. IOAN PULPEA (R MUREANU). nr... p. Gheorghe Dr gulin. Dr. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520). 'te nu'. I. nr. 3. 1945. Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. 182²205). p. p. an XXXIX. Dumitru St niloae i traducere de Pr. în S. Ieromonahul Dionisie Smeritul. nr. Prof. an. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. studiu introductiv de Pr. 1986. în «Revue du Moyeu Age latin». 1936. David Popescu. 11²12. LXV.v.

sticl sau alte ma- . Vasile Pârvan (1882²1927). Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia. mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a.IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis. metropola provinciei. Teodorescu. . iar restul pe e metal (argint. icrip ii. Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon. pîn în prezent. Se cunosc. iar restul de -fIstria)..jud. scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul. plumb. Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin. M. itate provin de la Tomis. os. obiecte de cult i bazilici.^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV. în rasului Gala i) i din alte p r i.*. Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909). str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin. ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n. Via a cre tin din SjCjthia. aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI. dut ars. mai ales pe monumentele funerare. D. bronz. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e. Callatis (Mangalia)...

frunza de palmier i altele. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute. trec torilor. descoperit Ia Constan a (sec. p unul. restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. «Lumin -via ». mai mult de o treime sînt grece ti. «Simplicius. avînd str mo i nobili. afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». probabil . în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. tot peatîtea latine ti. vi a de vie. se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut . «Pentru Theodule. La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». Odihne te-o. Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. fiul lui Casian. Tomis) . Tomis). O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. «Pacea mea dau vou » (latine te). acum am ajuns printre cei drep i. Callatis). Tomis i Histria). cu drep ii» (grece te. solda i etc. ofi eri. unul este gotic. Aici zace. De HÎlJiL pa im ftlnr. «Emanuel. cu noi este Dumnezeu». Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». porumbelul. de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). «Ai mil Doamne». «Harul lui Dumnezeu. Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. magistra i. so ia me'a. fiica lui Aedesius. de 51 ani. «Aici odihne te Heraclide. de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis.‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine. Din numele întîlnite. negustori. cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te. se elogiaz martirii. Amin» (grece te). func ionari. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. «Doamne ajut » etc.Peste un sfert din ele sînt în limba latin . în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. Tomis). Tomis). dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit . Fi i s n to i. Dumnezeule. cîteva biblice.. ^p calcar. Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu. IV²V). de cine m voi teme?» (grece te. cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii. se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. se. Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii. dou hunice etc. Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. Chindeas i Tasius (Dasios)..

Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. înainte de anul 518. figuri de animale. 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius».eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. ss(imum) episc(opum) nbstrum. f r anse de izbînd .deÄcjidad. V I). a p^^ §x _fî^sec. i patru Dane circulare. prea cinstittll riostru episcop. admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ . Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. _Amjja). Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. Este din argint aurit. Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. iconom. Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat . aflat acum în British Museum din Londra. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. . alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6.22 kg. încadrat de literele A i 2. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma.botezat sub fc^^. de i unii au t s-o dateze. Pe ea este Mîntuitorul gol. în care se afl cîte o cruce. avînd de fiecare :îte ase apostoli. vase etc. discul a fost dus de sau de bulgari. plac deji*to r-daracHaex& -4a. Obiecte paleocre tine. în secolul II. unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). cu frunze. cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. X^fT^Tocupind toat adîndiscului. dateaz din secolul IV. în m rime supraomeneasc . _iar__o inscrip ie tme-fCavarna. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. între care i patru vase liturgice. ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor. chiar V. PtdîTsecoîud VII. pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. Dup L unor speciali ti. toate în relief. în adîncitura discului. i. de jur împr. p s ri. între acestea. î Callatis men iona numele episcopului tefan.

avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos. în centru. O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale). deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge. Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV. avînd. Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine.tre i se pare unic pe un astfel de obiect. probabil. desigur Sfînta Fecioar M ria. Pri- P . Pe disc.‡ al doilea este prev zut cu o cruce. unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. Ucrainean ). unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912. descoperite la Con aj^ â. Unul din el e.în greutate de 50 kg. cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. probabil un miel. Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te. din lut ars. Se.S. IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). iar pe cealalt . Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei.în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. în picioare. trei p ezint interes p entru noi. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina. pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul.nral are ca reprezentare un animal. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina. o . al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli. desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg. la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). iar c tre marginea interioar a chenarului. La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor. deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) . a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec.S. la capetele bra elor ei cîte un pe te .

O. în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz. .R. La Luciu ² jud.\ 11 ² Istoria B. cu o cruce masiv în partea su. Ialomi a.cruce cu bra e egale.

cetate î nte m ei at de T raia n. l a S îî f T t uî l i V I. L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d .5 0 m. der c date az din sec ol ele V ² V I. l a î n c ep u t u l se -V .a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e . de sigu r. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi).. a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi. sus inul& de o colonad . ----------------------------------------------------------------------------------------------. ‡ . (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei ). * ijU a -bfon z apar. ' . în l oc uin d. o b az i l i c d e ci m i t i r . a fost d esc op erit în 1 98 9 . c o m p u s d i n alt a r. ele er a b azili ca d e m a ir mu r . « . totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci. i a r a ci n ce a ._.. la intrarea unei ba-‡ -c lri. In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or . _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu.. izili c i pa l e oc r e ti n e. j le c ar e au s c o s . o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ). t ( ' | . d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e. \ . La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 . V o m c er c et a p e .C U Ig§ti). 5). lax. . î de bronz. > : J 4 : 4t ‡. pe u n a ie. s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I. în c a re s. Din pgefia od i ».logic dia»C on staata." : epotire i alte obiecte liturgice. nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei. i a pa t r a.el e ma i r e pr e ze n t ati ve . p e l a 3 5 0 . n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m . L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. aur i argint din secolele V -^-V T. în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6.o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . dou a... înconjurat adesea de coloane. A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * .in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în . pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e ..iiia... d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis. '" ² -~. Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja. r o m i s. Alta.£ru ci_ cu_ sidef (secolul III). . a d ou a. iar la. C on st a n a ) s . la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). = ._ . di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . .B u. de Istqrie_. su b C on st an i u. î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r .ie : pri m a .L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 . care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e. situ at lîng m ar e. fiin d cea e d i n D o b r o ge a.galerie deschisa. U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui.a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce . s-a u d es c on a cu m.

D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. ce a m ai ma r e (33.j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli). n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e. dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m. car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m. Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii. A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s. A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu.8 0 m X 13. ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os. i ar c ele l ate rale de cîte 4 m. de di men siu ni m ai m a ri. d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. în M a ce d o n i a. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici. od a t c u ba pti steriul. vest i sud. în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul).D ob r ogea. tran septul cu crip ta i absid a. î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . cu tr ei în c p eri. dar i prin di m e n siu ni. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui. A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) . P rin arhitect ura ei. sau în for m d e T. E ste. A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ». s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii. N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt . î m p r it în t rei na ve. ba ptislteriul. a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic . A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r . 8 0 m ) .se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt . pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. în tre n ao s i a b si d a altar u lui). l a d istan a d e 0. In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i. naosul.7 5 m u n ul de alt ul. fr î n gî n d u . P e l at u r a d e v e s t . i mpoitani Ä i p_en. în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale). 7 0 X 6.si£iÄ]Viir.7 0 m). pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). ridic at în se co l u l V I. pe laturile d e n ord .iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. fa p t . ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m).

în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur . ci nu mai o parte din moa tele acestuia. de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici. trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular .re unii au numit-o «bazilica dubl ». icea bazilic . stria. se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI.q privatg palate romane. ' " || acestea. Deas up ra lor s e ta mas . corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r. Una din acestea cuprindea i o sal drept' i. ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. ‡ . O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre. adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». AJfe^sj^&^âgLi. simpl . numit «forensis» sau «simpl ». sub Anastasie I. în afara incintei. odat cu Marcandni). terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine. martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298..în- f . cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est. M jjola^ rjn^j. loua jum tate a secolului IV. avea trei nave i < tripartit. alta în a doua jum tate a secobazilic . era una de cimitir (basilica alis). JQ ( ^gwT Tm i i II. S-a constatat. la r s rit (cu cript ). i secolele V²VI. care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI... ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore. s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI.u for?}_ narthex. cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI . construit cel mai devreme în Constantin cel Mare. f r narthex. Ea îndeplinea func ia de capel particular . Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas .

terminat . Interiorul era împ r it. dat fiind importan a ora ului. In col ul SV al atriumul. naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral . probabil la în ceputul secolului VI. sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L. N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri).70²0. Altarul. din care se scotea apa necesar pentru Liturghie.tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. i nu longitudinal. ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . m rginit de portice acoperite. ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it . Ia Dinogetia. situat la sud. cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). s fi servit ca locuin unui episcop. construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane. cea dinspre est ca diaconicon. în care se g sea i capela descris mai sus. lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor. cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite. prin ziduri. Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud. Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu). ia r s rit printr-o absid .ui se afla un pu . în sensul lungimii. Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. Prin latura lung de est. . în continuarea naosului sau a narthexului. In adev r. azi Garv n. Era pavat cu c r mid . s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). transformat acum într-un somptuos atrium. avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor).80 m. în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar. botez etc. probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral).|nceputul celui urm tor. ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ). A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la. sub împ ratul Anastasie I (491²518). Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . de mari dimensiuni. Zidurile sînt groase de 0. în trei . Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . într-o a doua etap . Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . la punctul numit «Bisericu a».

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

N-ar fi exclus s .e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. p e care arheologii . prin hirotonii de preo i i diaconi. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava. deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. unde exista o veche .i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus. S p turile arheologice. era situat chiar în fa a ei. Timi ). mai tîrziu. prin sfin iri de l ca-. o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . trebuie .rene» sau «carpato-balcanice». în cadrul «romani . autori de lucr ri teologice. lica din Morisena. preo i. Peste ea s-au ridicat. au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni. 535 Justiniana Prima. Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . apoi Tesalonic. O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad. Episcopia din Oescus. au fost permanente. apoi ceie nacium i Aquae. cu episcopi sj. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i. in ei fiind oameni înv a i. îl. Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii. care ar trebui ectuate aici. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. cu l cae rug ciune i obiecte de culi. horepiscopi. mai ales c ora ul Oescus. au in secolele IV²VI. cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud.P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii. o biseric izantin sau ro manic. pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. avînd un baptis-iou cripte.i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. jud. desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . apoi alta în stil gotic.

trimi i fie de episcopii sud-dun reni. La site de Justiniana Prima. în «Cahiers Archeologiques». dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac . XVI + 222. III. BOSCOVICI. L'Eglise bizantine de 527 â 847. în «Cahiers Archeologiques». V. Edizione anastatica. în Melanges Diehl. 1911. a a cum f cuse i marele apostol Pavel. credincio ii erau oameni simpli. II. 1967 (îndeosebi p. I. Paris. III. 6 al Sin. . în schimb. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. Paris. p.explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. A. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . 377²406) . JACQUES ZEILLER. 49²63. dar i din ofrandele credincio ilor. Bucure ti. IlI-e edÄ Paris. J. Paris. loan Casian etc. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. Totu i. De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. 1948. p. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur . 1923. unde se folosea limba greaca. D. t. R. PETCOVICI. 1930. GRABAR. 1948. în ce prive te portul (costumul). Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale. Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ). 299²304. Paris. 1951. KONDIC et V. cum am ar tat. Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. p. Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. vor fi activat aici o seam de horepiscopi. Paris. Tsa- . BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). 40²48 . La rîndul lor. fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . V. unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul.. acestea disp ruser din fosta provincie (can. JACQUES ZEILLER. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. POPOVICI. Roma. PARGOIRE. Les touilles de Tsaritchin Grad. p. pricinuite de diferitele erezii. IV + 667 p. cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor. 53²65. 1918. ori. în ce prive te preo ii.) sau în alte p r i. Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. p.

84²92. 7²8. Bucure ti. Craiova. TEFAN. 1962. p. + 4 pi. p.. 1948. 1987. în Miscellanea Bulgarica. OCTAVIAN TOROPU. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. 1977. an. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian . ALEXANDRU A.T. nr. Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI). 1976. JDOR. + 150 fig. .ad. 70 p. 469²485. HANS-DIETER DOPMANN. XIV.T. POPESCU. Sucidava. an. Justiniana Prima în lumina noilor în S. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. 441²470. 1966. 3²5. 1. 1968. 65²70. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena. în B. Wien. AN LUP A. p. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea. TUDOR. i²lO. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox. în ta. La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. 5.O. 815²837. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. GH.T. COTO MAN.. + 1 h. nr. 1979. ‡matik von Justiniana Prima. Belgrade. I. 25 p. nr.. EMANOIL BÂBU . în S. 1974. 293²349. VI. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. p. p. }. 1987. . p. Ia i. în S. p.R. 249²311. XXXIX. p. 264 p. MUNTEANU.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

împreun cu slavii. . din Transilvania pîn la Marea Adriatic . Dup moartea lui Attila (453). Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . în a doua jum tate a secolului VI. numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. anul 567 de avari i longobarzi. jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. în 447. originari din centrul Asiei. au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re. A eza i în Cîmpia Panonic . cu numele Trasaric.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. popula ie nomad de neam turanic. Ace tia au declan at. în urma lor. în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. aTTTreP*"* cut.. reprezentînd mult timp o for militar de temut. Se cunoa te i un episcop al lor. Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. avarii. sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. în urma incursiunilor lor. alteori. au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit. Uneori singuri. succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. mai ales în< prima jum tate a secolului V. hunii au fost distru i de gepizii germanici. înfrîn i în. arian. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania. au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr .

prin sup erioritatea numeric .e i-a prezentat-o episcopul de acolo. avari). Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima. E xpresia a produs panic între i. poate tot din cauza atacuivarilor. Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române. J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani. Abia la sfîr itul secolului VIII. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. prin vechimea a e- . vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. avarii trus definiti\r Sucidava. Prin anii 599²600. puternicul centru militar. î i p r sise re edin a. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. igra ia slavilor. mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602. Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. Un alt soldat. i . una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7.nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . care au crezut c este vorba de o retragere. izvoarele literare i arheolo'.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna. în ce prive te slavii. O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI. Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII. descoperit la Odyssos. huni. gepizi. frate» (la Theofilact : retorna). în 591. comanTraciei). un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian. > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. refugiindu-se la C onstantinop ol. Ace tia. c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. s -i icvara din spatele catîrului. înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare.

prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i. P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ». sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior. l o c î n a n u l 6 0 2 . c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui.a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii. î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. c ar e a r m a s p e l o c . sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. Äa vn . P rin a e zar e a sla vil or aici. m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii.{ d i n ca r e . i ar o a lt p ar t e î n s e m n at . cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m . cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. D acia R ipen si s i M edi terr an e a. în ac ela i ti m p. j u p a n s a u c n e az . pe c are l -a u c u c erit. a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r . D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n . î n ac e l a n . po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat . a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i .z rii i or ganiz rii l or. O pri m ma re² pen etra ie a. u n e o ri ch i a r er e dit a r .s. a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . d ar î m pru m utat de la ger m a ni. a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . u n j u d e. D ardania. A a. de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . f r a f o lo si i ele m e nt e latine. se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i. de origin e sla v . . a ce e a di n sp r e a pu s. F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit . t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol. care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. î n p arte. C u ti m p u l.b i z a n ti n . D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ). D eci.

rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac .a. Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial. în care . pu ini la num r. care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. oare alt dat imperiului roman de r s rit.' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar. Dar în contact cu popula ia romanizat de aici. Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. ?ezarea lor în Peninsula Balcanic . care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. atît slavii cît i protobulgaî gîni. în p rima jusecolului VII i protobulgarii. a ezate mai de mult pe aceste teritorii. pentru ca în 813 s asenstantmopolul. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX. cnezate ». însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). a avut loc de slavizare lenta a acestora. care formau . dar fara rezultat. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . uniuni de ob ti. condus de un «han» (hagan). Cronica preotului leea ² Muntenegru . tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. prin unirea lor. recunos-i imperiul bizantin.na tere primele forma iuni p olitice. Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie. cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi. romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re.a st pînitoare. la formarea unor state române ti. venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. resturi de goji Ite neamuri «barbare». în timui Boris I (852²889). La ace tia se ad uga u greci. unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . ‡a ia bulgarilor. _a_c zut într-o lupt . indiferent de originea lor etnic . în regiuiei de azi. C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor.Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia). care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii.

în 870. c ci.___«_Ä Aici. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului. prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). a introdus cre tinismul. Dup p rerea unor cercet tori. Dup cî iva ani. el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u.66^-1169). prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop. j11i.. ²²²~. grec i ebraic. Ace ti doi fra i.g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera. cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- . s-a___retjras. fie pe cale pa nic . slavi. Dup o scurt orientare spre Roma (JI. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. Îndat dup savîr irea acestui mare act. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic».ân .. originari din Tesalonic. Evanghelie.i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit. P^jdjiJZJPMlS. a f cut studii superioare la Constantinopol. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului. condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor. a slujit în armata Dizantina. de al ii. 827). El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic». Prin 851²852. numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn . luînd numele na ului s u.iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»). a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia. întors acas . a]un'g"ind comandant fl] armato]». un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif. Metodie (n. Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar. cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav . dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic . Fratele « w-ffi-ai mic. 811). Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare. imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin.. fie cu for a. Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav . mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav . " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. rn BulQt aria_Pup zece ani. Consfantui (n. Culegeri din Apostol.-ace tia au ie it biruitori. siavi i popula ia autohton romanizat . în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril.."timp de'Cî iva ani. iar pe de alt parte. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. dup ce a studiat în ora ul natal. Liturghierul. sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam. care ie-a trimis. Psaltirea).

go inrUi^rrmj nul 863. p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina. Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia. Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. unde st incipele Kocel. cu 43^jia_£Bm»e-. Boemia i Panonia.. auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt.V U -A 1 V J ve). traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german. creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave.din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici. sîrb . El st la baza alfabetelor unora. care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei. au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8. au numit pe cei . iar alfabetul lor. T . la Roma.§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. pentru specifice limbii slave.§58. a fost nonahism. precum i de români. desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur. sub numele de Chirii. a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -. ucrainean .glagolitic. Reîntorcîndu-se în Moravîa. dup ceT^U sJarT^impinainte. a 1 4 februarie 869. Constantin a i cele ve nice. ile slave moderne : rus ." ecînd la R oma.au Evanghelia glagoli i. cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia. bulgar . care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei. glagolitic. ‡e anul . Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus). pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad. Alfabetul este mai simplu.67²872). din alfabetul . care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic . Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor.. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^. In 867 s-au îndreptat spre Panonia. care se împ otri- i . care sa dujitori ai Bisericii morave.--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. între anii 863² e au tradus -noi p zti. în Crimeea.

s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n . care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes. In anul 971. în 893). s-a des vîr it slavizarea bulgarilor. Serbia. care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. înceteaz existen a statului bulgar. ajuns episcop la Preslav.-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi . prin secolul X. precum i Dobro gea noastr .vea la introducerea limbii slave în Biseric .Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia. Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893). Kaum.fidPIUâJlLJR1 1]] acesta.u 1 gar\f{Jp a-?. Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris. el a i a ezat capitala la Preslav. a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave.. acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima. Pentru bogata lor activitate misionar . în felul acesta.bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc. Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi». Sub arul Petru (927²969). Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor. cultura slav . Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie. Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. pe p mînt românesc.qL.^Œ" teritorial . "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare.. de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum. creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re). expansiuuQ. 927).1018 Va ii II². Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav». de.--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. iar dup 984 la Ahrida (Ohrida).5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4). au__fo cucerite. iar în . De aici. Mji. devenit apoi Dristra).P. patriarhul din Constantin0p. partea r s ritean a Bulgariei de azi..\ . în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie.j. unii dintre ei. ajuns_episcop la Ohrida^Constantin. Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor. fiul lui Simeon. A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i. Bulgaria.C. Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- .Rpn<?pan 1 -a. ~» partna-. La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ). precum i în nordul Dun rii. între carey Climent.«. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri.

A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. chiar i dup încre tinarea lor. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. în felul acesta. Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie. n-ar fi îng duit acest lucru. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. aducînd. Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. ca form superioar de manifestare spiritual . ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. as de ei. Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar. Panaitescu). adic la sîrbi i la ru i. Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. sp re vest i sp re nord. cu ierarhi de neam grec. c ci regii catolici ai Ungariei. Panaitescu. Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri.arhiepiscopal bulgar. în spri-tezei sale. ca i episcopii latini din ilvania. îitul bizantino-slav la români. P. >up opinia profesorului P. Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. i nu limba în eleas numai de autohtoni. din centrul cultural de sslav. care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. P. i care i-au asimilat.

î n n ord u l D un r ii. i D al m a ia». D acia. afir m .ge r m an ic d e ac ol o. Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » . ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d . p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or . U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e. S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i. e vi tî n d c e l e d e a p u s.e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . -. n . D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8. Ist ori c ul m o r a v J.R. cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii.j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e. G. au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve . a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»).b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi. c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. X V III). D e fa pt . în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. D e al t f el. n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia.a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B. f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e). fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor. ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o. ' < . e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia. d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i.a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i .O. P resla v. S t re d o vs ki (se c. F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci.gr. h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav . ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei. M . de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i.flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re. ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. pre cu m i a alfa betulu i chirilic. D ri str a. î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i. a d i c U n g ar i a d e a zi. R il a et c ). N u s e p o a t e a d m i t e c s .

s . p. iar pri n ortod o xie.. resiglez a.din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi.. de i de ori gin e sla v . X X X . fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e. nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ». ceh ii i cr oa ii.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at.b u l g a r al A s a n e t i l o r .cace. i a 3.a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e.d e l a n oi . c c i s .1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei.a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc . D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. Prin intr. nec on fun u m ea sla v .a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. an. prin latinitate. î n > u n rii. N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . în rile locuite d e ro m ân i. d at orit st pînirii bizantin e. în li m b a vo r bit d e p o p or . a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i. . A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . 4 . R o m ei. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz. In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in . n r. m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia. _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». ad ic germ an a. d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e. fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a.anî. au ad opilt li m b a latin . P ol one zii. d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 . ca i m a i în a in te. (D u mitru St nil oae. . j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. folosea ea îns i în eulUil ei. pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u. R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v. un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . r î at 'î i m d f a p t u l '. L a noi. 5 99 ). u n i i p r e o i su d . In fe l u l ac e st a . O rto d o xia. r e sp e cti v « bi za ntin » . a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l . i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ». ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po. a dic în ro . i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o . î n el e s. in fl u en . li m ba ofi ci al a f o st cez .o. în A n g lia. în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa.ftduceifi. d u p c u c eri re a n or m a n d . 1 97 8.

- « IS E . sla v. a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . A n u mi i t er m e ni d o g m a tici . sti h o a v n â ( sti h o vi n a). d ver d(d viri). pred oslovie (predislovie). a. a m ilu. pra znic (prazdnicu). a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ). a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). litur gici . pri n ritul bi z an tin o. a isp i (uspasiti). m olitv ( m olit va). T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i . precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). car e p ri ve sc cre di n a. pra pur^ (praporu). nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). poma n ^ (po m en u). felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. a sfi n i ( s ve n ti ti ). cea slov (ceasoslo vu l). d in po kr o vu ). star i). î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- . sfîntjj>viati). îrc o vni c ( r ko v m i îc u). V o vi dcnie . preacista). projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. Maica Precista (bul.sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. din pogribaniie). pra vil (pravilo). f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . D e a se m e n e a. m olitvelnic ( m olit viniku ). în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e .‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi. od jdii (odejd a). fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a. a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ».| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. a ispiti (ispitat i). d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . a se c i (kaiti). stare (star e i.K I U . stih (stihu). stihir (siîhira). P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare. t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . . nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a). so b o r fs b or u ).(In trarea în B iseric ). sla yjL (sla va ). troi (tr oj ka) . sfe tanie (osvia teniie). înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) .~ micenicuT fV mu ceni a). jer i (jr tva). vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). post (postu).----------------------. PZ £J22Y. a.² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² . pro hod (proh odu). slujb (sluj ba).i~ ~ trm iovât i). St reteni e (întî m pin area D om nu lui).( B u n a vestir e ).Prlnni'? (propovedaniie). nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ). pre £QjL-(prestoli). cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie).I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. a. in oQ Sl U. ut re n ie (ut ren ia). ( m o ti) . m irea n ( mir en inu ). Ji pi cjti p i cu ) . vece rn ie ( ve c er n i a ) . ta in (îaina). a tî rn o si E o n o s a ti ) . S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin . maica. car e au r m as pîn azi. st ra n (str an a).

lî n g P l o i e ti. n u m i t i t r ul a n. c ci :a. D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i. i di n s e c ol u l a l X -l e a. c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. p ro ld. la rîn du l lor. P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . p e care ei. î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d. h or e p i spr e o i. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1. l a B u c o v. cu disp ozi iu ni disciplinare. S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7.a.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice. fi e d ir ect d i n g r ec e t e. Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). care a re stit u i i c o a n e l or . s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i. ci i o i e r a r h i e a sc . . c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin . n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e. S i n od u l V I e cu m e n i c." rhiereu. a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n. iero m o n ah . : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e .c ult u r al ». d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a. di sc. t ra pe z . "sc him ni c. e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. m etoc.b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a. [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ). mitrop olit. în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». pa ra clis. at e st at e d o c u m e n t a r . î if. cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l. exa rh . care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). s . siha st ru . sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t. le lu aser din B izan . î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r. a n ti m i s.bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I. A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o . D e p il d . chiv o t. at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . ci nu ma i m e m b rii clerulu i. egu m en . for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ). o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s. p oti r. la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext. m i r. p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli.

a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o. a m o a t el or etc. în secolele IV ² V II. trebuie s a ve m în vedere faptul c . a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ). d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e. cu riscuri. pe car e n u le . A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii. C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri. D ar . Si n oa dele ec u m en ice i l ocale.pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ». c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c . prin ca n o an ele l or. de cin stire a sfin il or.^ ii^ ^ K J l ^ r . în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) . III. ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. !^ ^ V i l---. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l . c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e. precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult .b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e .o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur . o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ). d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r . B an atul. n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n . cît d e pu in . d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . cu pri m ejdu irea vie ii. a art ei c r e tin e. Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii. m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei. d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti.a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi . a ic oa n el or. D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e . I Ti m . 2 ). de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii. ace ste pr o bl e m e.X I 197 A poi. T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . In a c el a i ti m p. d e n oi l e sl u j b e. D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i. în B u l g a ri a d e a zi. c ee a c e est e d e n e c on ce pu t.s l a v o .

> g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . c u lo c uri în t rite. cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t . î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar .i ai b a. cn ej i sau voie vo zi.r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. s . avîn d în frun te d uci. s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. a bu lgar ilor. d a c n u c a e pi sc o p . î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc . c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or. n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e . l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i .apt e î n a i n t e. A ce st uia îi vo r fi d at. c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare. o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . ca i a sî r bi l o r . m a i a l e s î n t r e a n i i 1. în cre tina i al » î n 8 6 4 . prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on . N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or . cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II. cu ort i fi cate. cr e tina i cu ase . f r ca a ce a st a on l m u . e d e al t p ar t e . î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p. cu bi serici. du p 86 3. iar r o m â nii. A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. D ar. B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a. l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. d u p 9 7 1 . ?area de episc opii slave în su dul Du n rii.

la Poian. P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e . . amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la . d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m .«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a.S roi c g m . t oat e în ju d. c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i). 1 n H Sucea va. en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc. Fu nd u Her fci -B oto ani. ^ Ji " " """"" . a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c . s . descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV. V III ² IX ). lucrat d in bron z. i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l. vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. M rtu rii arh e ol o gice cre tin e.ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci. P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . d i n se c ol e l e I X ² X I I. In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e. Secuiesc (secolele V I² IX ). In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I).G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia). pr oba bil în pa rt ea d e n or d . în ati t u d i n e d e o r an t . """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z. P o d e ti. br. c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu .V a sl u i . d e tradi ie dacica. în zo n a N i cu li el . tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . S erda riz .a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l.4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a.G al aii (sec. v a se d e lu t lu cr at e la r oat . de tip sirian. d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt. M u rg e ni. T lîng T g.a u d e sc o p e r i t . O T8 amen fatft. î n M o l d o v a .G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z.a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ .V a lui. V aslui. De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn.Y. or ^ de gr o pe rite la . P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t. ^ ^ o d e y fi . svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i.a. d i n r o c v u l c a n i c .

1965. Byzance et Rome au '. G. 1963. MILAN ESAN. pecenegi. X + 182 p. Praha. 1933. D. VIII + XXXIV pi + 2 h . huni. . Paris.te de lemn. p. X. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. 19G8 (extras). 1970. de i în cult s-a introdus veche slav . ANGHELOV. MICHEL LASCARIS et A. 863²1963. c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate. p/l05²211. perioada respec i-e toarte pre ioas . 470 p. .. 59²83. XIII. geivari. m. voi. MICHAEL LACKO. 3zig. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. 235 p. nr. în Byzantion. Traduit de l'anglais par avlevski. în The Slavic Review. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. L'Evangelisation des Staves. (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. p. La date de la conversion des Bulgures. 1970. An introduction in the History ol the Slavs. Hattiesburg-Mississippi. 1923²1926. social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. r i l i M e t o d i e : FR. 1963. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. 1961. DAMIAN P. iar mai tîrziu. Paris. (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. VIII + 246 i VTI + 360 p. Saints Cyril and ' Rom. prin bisericile . prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor. cumani i i. 1963. T. în IV. 1964. LUBOR NIEDERLE. p. XXXIII. ENRICA FOLLIERI ² I. fasc. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. 1196 ASTO. Manuel de l'antiquite slave. P. -15 . slavi. N. 201 p. Cyrillo-Methodiana. + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) . 23. Tradi iile cirilometodiene. 1²3. 1918. Ia diliusion . îndruma i uscopi sau horepiscopi. DVORNIK. 1969). unguri. 71²106. DUTHILLEUL. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. 1964. Les Slaves. BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. cu ora e înflorii st pîniri întinse. din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. Ies Slaves. FRANZ DVORNI . Sofia. BOGD AN. Tesalonic. 1. 897²914). 1926 {reproducere : Academic Internationale. The Entry of the Slavs into Christendom. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine.P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. MIH IL . bulgari. s. în Rcvue des etudes slaves.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . Cu toate acestea. t i n a r e a b u l g a r i l o r : V. în care slujeau preo i de neam român. Cambridge. dac el n-a avut a ez ri temeinice. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. ara Româneasc Idova. . Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813. Koln-Graz. X + 443 p. Bulgarische :. Mefhode. nr. ZLATARSKI. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . Geschichte der Bulgaren. DUICEV. 1963. 11²12. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. F. Tournai (Belgium). Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . DVORNIK.

IV. Secolele VII²X/U. 1986). Pe lîng dic ionarele citate la oap. 1947. Bucure ti. 1975. an. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea. Bucure ti. p. 36 p. GHENU COMAN.. Craiova. 238 p. B NESCU.s. 75²99. OCTAVIAN M RCULESCU. an. p. în MMS. I. ( i în voi. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. DAN TEODOR. p. p. Bucure ti. Bucure ti. Acad. III.hiril i Melodie. MIH IL . M. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. în voi. 1968. G. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. Rom. Arta cre tin în România. (îndeosebi p. 227 p. împrumuturi vechi sud-slave in limba român . Introdu cere în istoria culturii române ti.. Bucure ti. SZEKELY ZOLTAN. 1960. 169²196. Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie. 1962. an. ed. 1971. t. Papa Formosus în tradi ia noastr istoric . 1946. IX. n. A. Sacerdo eanu. Lui Ni colae Iorga. 1922. Istoria limbii române. în SCIVA. 185²201). 585²594 j ILIE B RBULESCU. 2. Bucure ti. 356²359 . VI. 83²102). se adaug : AL. Ia i. nr. 223 p. 1. 67²97. 1970. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH.R. V²XI în SCIV.S. Bucure ti. 1968 (extras). Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?.1971. ed. 1971. Bucure ti. 2. . P.. I. PÂNDELE OLTEANU. Sacerdo eanu.s. p. 311²322 i în Opere alese. 1979. E. în voi. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român. LXII. 1971. La culture Bratei et la culture Dridu.. 97²128. CHIRI CA.. în Dacia. ed. an XCIII. p. 15.L. Bucu re ti. nr. 21. Opere complete. Bucure ti. în voi. Ia i. Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. 1981. (An. în L. 1. 1969. p. 97 p. De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?. p. în rev. V. nr. ROSETTI. XXIX. Vechiul stat bulgar i rile române. voi. Vezi i H. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I. în Dacia n. p. CHIRIL PISTRUI. (îndeosebi p. Miinchen. III. Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. nr. 1966. GIIENU COMAN. B NESCU. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României. p. CANCEL. . Bucarest. Elemente slave în limba noastr bisericeasc .. tom. Limbile slave meridionale. 479²497. p. în voi. Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. 30. A. II. Donni. an. 1962. Gala i. 161²195. Studiul lexico-semantic. 1921. ed. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. 261²296). TEODOR. 3²5. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. 17²31.A. 1968. Arhiva. 398 p. N.O. XXIX. 1964. p. 1958. 1986. Bucure ti. p. 3. EUGENIA ZAHARIA. 2. 353²358 . în Danubius. Piatra Neam . în Ortodoxia. 15. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. 155 p. IO AN I. P. p. PÂNDELE OLTEANU. MIH IL .BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. 3²4. I. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. Bucure ti. 259²262. 283²411. A se vedea i I. p. . 145²162. G. în «Romanoslavica». P. p. în Memoria Antiquitatis. II. Omagiu. TURDEANU. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene). 67²70. 1900. Tesalonic. nr. Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti. 1978. Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure . BARNEA. 1972. p. p.. Omagiu lui Titu Maiorescu. 269²287. XIX. s. II. Începutul scrierii cirilice in Dacia.. 3²4. PANAITESCU. Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. MIH ESCU. (cu 102 plan e în text). p. Bucure ti. ed. p. III. în M. 1978. 1959. R MUREANU. în B. 9²77 . an V. 1947. nr.es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie. 5²18 j N. BOGDAN. IOAN M1TREA. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI. 1967. nr.

^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah.i con- . cuprinzînd loromâni sau aromâni. popula ia de aici a fost dislocat . valachus sau vlachus (în maghiar olâh .zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu. ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte. aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi.II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV . asumîndu. în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat. de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic . partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte. din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i.. ii din sudul Dun rii. ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh. în izvoarele latine este ' forma blacus. In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice. Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor. Cu timpul.în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos.

r o m â n i i ( v l a h i i ) su d . iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ). n or d i c i ap u se an .d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c.J^iar^la sud pîn. Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are.^. C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d . P r i mu l e r a c el su d i c. (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea). fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola. a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j. Ar on i S a mu il.vest ale P eni nsulei B alcan ice.mele jj> udil . Dintre ace tia. Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa. d e p e l a 1 1 5 0 . intjjjj A gj . Tîrnovei etc. M oise. în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ).ilui DdlLBHPflIiiftus). înt re S aloni c i M un tel e Ath os. cher van agii = c l u ze. Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a.i i : i Ru melia. U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm.t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu . c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei. c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â .. In an ul 10 66 a avu t loc o m^ . V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r . F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/. Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic . în gnul 109'4).du cerea patru fra i : Da vi d.cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi . DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi .'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a. ' cu inutul M oglenei i localit ile : .) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. î n e vu l m e d i u .R iit" T iifl O h r i d a .-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m. Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i. Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8].lt*"l wi liaii[. avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri.'.

sub amuil.Odat cu aceasta. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar». bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . o însemnat putere economic i militar . nul conduc tor al noului stat a fost Asan. i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit. vlahi negri (numi i de italieni morlachi. Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. iperiul vlaho-bulgar». Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927). cunoscut sub de «statul As ne tilor». care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei. ucis i el în 1197. La 8 . cud o soart glorioas .vlahi». i un însemnat rol politic. Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului. Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes. Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin. Nevrîncl s p r "aceste regiuni. ucis în 1196. Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni .jS?!). la un moment dat. supranumit Calo4 *97²1207). Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. cam 4 0 de documente . Pendistruge. cu capitala la Ohrida. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei. intui de nord al Mun ilor Balcani. nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen).le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. români din a Tîrnovei. dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i. dar trec toare. cetate situat pe riul Iantre. : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac. Capitala era la Tîrnovo. ca i pe timpul lui Justinian. în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat. reprezentînd.

Albania i Grecia. Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri. Ee^^. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului. In scurt timp. Prima dateaz din anii 101. într-o impresionant unanimitate.. ca i papa i regii. încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare. nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui. Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni . au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu.OUin.âcujtJirap.. cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204). In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos.aiXQ.. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum). la Tlrnovo. unde i-a sfir it zilele. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra. iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia. Dup moartea acestuia. s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni. Iugoslavia.l primar aljseiilLdjn uim . Acesta. care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi». vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor. fie osta i. reducînd-o la rangul de arhiepisco- .noiembrie 1204.257].020.^ au fjj( jyjg|gi. apoi fratele s u. To i contemporanii. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria. cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql.§t ucis i Ioni . pe cînd asedia Salonicul J1207). trimisul pjapei Inocen iu III.Jii5 . Câliman II (Ig56²1. pleca i în cruciada a patra. cardinalul Leo. Cavalerii apuseni.3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J. a ajuns la ciocniri armate cu el. cronica german a lui Ansbertus. statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar. c lug ri i negustori. Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii..9²1. fie cronicari bizantini sau apuseni. Dintre urma ii lui. ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum».

Unii istorici români (D. I. p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. La cererea arhiepiscopului Ioan. 1892. în Iugoslavia de ast zi (al ii. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev. p. ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop . Pbpescu. împ ratul Vasile a restabilit.orii Mihail Lascaris. adoptat i de . deoarece el avea ui «s ia de la ei. Astfel. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat . dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi.. de prin secolul XIII. s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. a ezat pe i de sud. do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. a a ezat p e arhi copul Ioan. Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud. al ii (N. «Byzantinische Zeitschrift». care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti._ . Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. a 24-a. ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia. Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî.-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). dat în mai 1020. Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. 'rin aceasta. prin de-a doua diplom . era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov). Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria. Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek. nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii. j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea . Dinjr. x 3iscopia vlahilor. cu Vranovici. în locul patriarhului David. afl m c ultima dintre ele.dar tot autocefal . Niculae'M. Theodor Capidan. afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov). între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin). 256²257). .

___ . car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u . la B el g rad i B ra n ice vo ). c res c t o r i d e vit e i c r u i. fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a. N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii. S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. bin e d eli m itat . T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân .a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc.iU n JL erin. cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p . me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n . p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an. i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i.eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii. C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i.^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p . U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial . î nfifri ati r~ î p 12 19 jie. er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e . spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h.. A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac . . cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae. S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . cu oa m e nii. poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ).--rtr .. c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . x eg.ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». * D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici. din tre c ar e d o u er au p e D u n r e. cu " V îii e. D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc . S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a. cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c. asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n . C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic . ci a u fo st p st o ri .

c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. C u t oat e ac est e a. P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . i vi a a m î n sti r ea sc . iar pe arhiepisc op ul V a sile. d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o . F cî n d u -se î m p ol îti c . P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 . P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i. a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a . 1 ^ 3 5 . î n c a r e s. sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) . D up întem eierea st atului l o r. r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . fii n d î n rîrn o vo. d e c i B i ser i c a r o m â n o . c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i .b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . i a r Ion i . l a R o m a . . A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. p r o b a b i l t o t u n vl a h . Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. ca «pri m at ». rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii.a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. titl ul d e " ». pe at u n ci Ioa ch i m . e xisten t i a zi . N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. D e a c e e a.L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :. au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. iar c or K tt M t b ri f^i i ei. î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion.b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o . ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). d a r i î n f a a r s i . In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i . -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e. c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia. ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r . a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I.

Ivan S tr a ci m i r. bu lgari i sîr bi. co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. . în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie. O m cu o al ea s cu ltur .K. d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. 13 81 ² c .o. c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari. t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . ulti m u l pat ri arh d e ai ci. d o g m a tic e. sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ). copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v . su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a. d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol. pe teritori u l rii n oa str e. P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit . 1 40 1 ).a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. a g hi o gr a fi ce. jjij. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri. c o n d u s d e fi u l s u . patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. î n ab se n a ar ul u i. U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i. i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii. D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m. iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d . j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st. exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc . u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . e co n o mi c i cu ltu r al. c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii. Iva n i m a n. în a n u l 1 3 9 3. i altul cu c apital a l a V idin . c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e. pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a.37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i. a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie.

²XI. 1959. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. limb ...I. Rom. VII. XXV . 980²1250. SACERDO EANU. Vlahii din Calcidica. A. 47. Rom. în «fleue».. Studiu din nismului balcanic. Dndon. 1936. Acad. Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. Studii istioioicure ti. ANU. 135 p. societe. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . GIURESCU. ÎORGE MURNU. XVI + 360 p. P. N STUREL. An. 1919. IV) . Bucure ti. Paris. \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu. La Peninsule Balcanique. Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. Vlahii i morlacii. t. 398 p. BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU. 1913. Cluj. Introducere la istoria culturii române ti. n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC. + 3 h.[qar de la Vidin. XI²XIV). Etnografie. în Byzantinische Forschungen. Epir.. G. P. 1918. Bucu68 p. SILVIU DRAGOMIR. 1925²28. I²IV se ocup de vlahi). 303²311. III + 531 p. 1969. 230 p. Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat.< TEODOR CAPI-ioromânii.crearea ' statului Asane tilor (1185). Bucure ti. scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol.. Bucure ti. .upritor. Romanitatea ucure ti. De nte.1 h.I. XENOPOL. '. uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român.(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. In urma cotropirii acestor dou state. lemoria lui Vasile Pârvan. aduse de la Tîrnoin. Bucure ti. N.1 Cluj. L'empire valacho-bulgare. intini (sec. 1926. p.. O problem de istorie medieval . 274 p. 68 p. Istoria românilor din Pind. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P. preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii. Bucure ti. Te(ucure ti. 224 pv . p. t. geolaine. în ara Româneasc i Moldova. 1934. MURNU. Bucure ti.. III. . 1979. Bucure ti. 277²308. (Discurs de recep ie la Academie) . propria lor via bisericeasc . via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. 75 p.S. Macedonia. U. 3 voi. c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut. Acad. Elian i N. 1943²44). în An. în se<.. Institutions. TEODOR CAPInoromânii. BANESCU. 4. 1942. s.. M. CONSTANTIN C. SEXTIL PU CARIU. 1891. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca. numerici au fost pref cute în moschei. 1924. 1 A s a n e t i l o r : A . t. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. au fost mutate acum în ara Româneasc . Studiu istoric dup izvoare bizantine.S. preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri. D. p. M. publicate de Al. XXVI. TEODOR CAPIDAN. 1976 (cap. istorie. voi. la Arge . Moa tele Sfintei Filofteia. P. Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). s. III. unde i-au continuat c rtur reasc . erban Tana oca. SILVIU DRAGOM1R. Bucure ti.

p. nr. 4. an XVIII. CHIRIL PISTRUI. ST NESCU. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan.' . POPESCU. 128 p. p. în B. p. 123²151 ( i extras. în S. p. Istoria vie ii biserice ti a românilor. t. 1934. 181 p. p. 1968. As ne tii). 1906. Byzantinovlahica I.93 p). XXVII. 1981. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar . 34. 1942. 1989. Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec. 457²460 ( i în voi. în voi. 246²258 . M. p. Budapest. 1966. 1948.. în RESEE. 1944²45. p. 3²4. Bucure ti.(1943). XI i XII în ^Convorbiri Literare». p. IULIAN MICULESCU. Acad. 7. în «Etudes slaves et rouma/nes». 7²8. s. 1980. Un episcopat românesc în sec. SIMEON RELI. 1972. p. R scoala i statul Asane tilor. IULIAN MICULESCU. Cern u i. 3. în B. 11² 15). DOBRESCU. an. 1942. p.T. 651²674. 1905. Bucure ti. 1²2. *Imperator Bulgariae et Vlachiae». 3²4. 146² 159. an LII. în M. 201²209. V i a t a b i s e r i c e a s c : N.O. Bucure ti. 1943. 1971. NICOLAE ERBAN TANAOCA. NICULAE M. an XVII. Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. p.R. în B.. GHEORGHE I. an Cil. VI. 3²4. 543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). nr. III. 575²576. Preo i de mir adormi i în Domnul.) . GYONI.* '3 ' . Bucure ti. 66²78 . BORISLAV PRIMOV. Bucure ti. Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. în Revista de Istorie.I. N. p. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles. NICOLAE ERBAN TANA OCA. p. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. M. Bucure ti.S. BR T1ANU..O. Rom. 29 p.R. Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo. 148²159 i 224²233. 9²56. 49²80 (cap. Bucure ti. NISTOR. nr.O. tom. Cil. în An. 129²168 jl ION I. tom.. u i:. p. Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor. I. p. EPIFANIE NOROCEL. 33. nr. XII²XIX). 1297²1312. 1946.. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor. DOBRESCU. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. an. Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique.A. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. 1980. 1984. XXIX. nr. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393. în Revista de Istorie. Coordonator Eugen St nescu.R. E. Culegere de studii... nr. 1984.

ba chiar i a i Germania. Alta este Gesta. numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). f r îndoial 7~un cleric. în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor. la rîul Lech (955 ). Din expunerile precedente am putut constata 3. pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei. au d at p es te o 3 româno-slav . Magistrul f.le VI²IX sînt foarte s race. în imp eriul bizantin. O prim m r'onstituiQ._Qignica rus de la Kiev. sub c'ondui Arpad.III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor. privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic. care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. lingvistic imic. care i-a scris opera prin 1150. ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo».. . în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic . a Magistrului P. iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic . Hungarorum Ungurilor). notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX. p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei. se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor. Venind din sudul Ucrainei de azi.

Al doilea voievodat era al lui Glad. essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»). în Banat. dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au . Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi. Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. care este valoarea istoric . La cererea lui. Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve). cînd a tr it. ar cunoscut prin «bun tatea» ei. Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea. & c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui. a operei sale). apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son.habitatores terre illius. p este «români i slavi». în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. format din români. Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure . Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela. unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi. între Mure i Dun re.i ap ere ara. H. Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost. prepozit în Alba Regal . bulgari i pecenegi. Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea. înclin m spre prima ipotez . cu care au purtat cîtev lupte.. ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania.luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. : con dus de «ducele» bihorean Menumorut. a pornit cu oaste în Transilvania. Atunci Arpad se împac cii Menumorut. bulgari i români. dar rezisten a lor a fost înfrînt . în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism. ce pozi ie^social a avut. . pe urm . concentrînd oaste numeroas pe Timi .dar i în alte ri catolice ².. capelan al cur ii rege ti. devenit episcop de Agria (Eger). : centrul st pînirii sale politice.. ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat. i al ii îl identifica cu Petru.1a rîul Alma . . locuiau acolo'slavi. Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic ..e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. condu i de «ducele» român Gelu. în sfîr it. care a fost apoi cucerit .: lui Menumorut. al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane. Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). Some i Por ile Mese ului). i acesta a încercat s .

î n pr i mi i " ol u l u i X I. car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s.au p st r at . d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I. c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. r egel e Ungari ei. B i har e a. prin 100 2²100 3. pî n t î r zi u . at e st at e d o c u men t a r î n s e co.i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana. în accep iune geografic . Or )îca. c od at e l e t r a n si l va n e . af ar a st pî n i r i i l or . cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ». xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ».a c e s t or a. E r d e el u. a r a Z ar a n d u l u i . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i . i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui . Iu l a. d eo ar e c e n . Ult r asi l va<C >i l va n a. In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast . exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei . sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i . a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei . put er ni c e ur me de aut o. d ar i st r ui ser i un el e cet i .s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o.² X IV.e t er u l u n o r e x p e d i i i . c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². car e i. e gu l u i .i st rî ngeau i o t i . ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i . car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. s . dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i .a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a. lîn g Al ba î l gr a d. din car e.mâne asc : ar a B îr sei . c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . ar a F g r a ul ui . ar a Aml a ul u i. i ar î n cel e Gyul a. i i Ge l u. R mî n î nd pî n . ca S t mar u l . a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt.a u r e f c u t d u p r e . Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i . u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». ar a M a r a mu r e u l u i et c . Cu vi n ul . a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou .P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V . ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. «de dincolo de codri». E r d el eu . Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at . d e zvol t î n d u .

în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. Luptînd în avangarda o tilor maghiare. la început. Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor.). vizkereszt (boboteaz . Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic . din krest). vecsernye (vecernie). grecii. Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii. iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox). angyal (înger din gr. keresztelni (a boteza). voievodatul. luat din str românescul ap boteaz ). E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. sînt întîlni i ini ial în Bihor. kereszteny (cre tin). în sud-estul Transilvaniei. me te ugurilor i comer ului. pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. comitatul D bîca este amintit din anul 1164). numele zilelor i . pe Mure i pe Tîrnave. apoi sîrbii. românii). iar la începutul secolului al XUI-lea. la hotare. fie de la vecinii lor armeni). Karâcson y (Cr ciun). Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) . apoi. szerit (sfînt). comitatele regale (de pild .vea curi. erau a eza i. Paralel cu ocuparea acestor teritorii. Astfel. Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. pogâny (p gîn) . care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. din vodocrest. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. De la slavi au luat: kereszt (cruce. de i vorbesc limba maghiar . O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei. cu care între ineau rela ii diplomatice. p e locurile în care tr iesc i azi. Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul. de obicei. Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor.a. în secolele XII²XIII. de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. regii Ungariei sau folosit i de secui care.

S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). se s er b a î n i a n u a r i e . î n z i d e i. ve n i t d i n B i z an . p st r at. f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st . . a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e . P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii. t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. D e pi l d . in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. . In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ . d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e . H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ). c a r mî n t. M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r. ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . ci lu n e a.‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai. d e as e m e n e a. i rec s torirea. s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al . u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u . ca în B i seric a O rt od o x .n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. a s e m en e a l u i In d r e a r e a. P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e. s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii . d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l . î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i . su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ».iil o r . D e pil d . din ju rul anului 12 00). > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i».

inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. vestit pen tru e vlavi a sa. n . M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i . u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial. n. « T u r ci a » ). ci r o m â n i. A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . In ianu arie 10 28 . ). r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . ca r e. K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat. L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » . pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n . c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr .VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). i a r ar a l o r . a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. D e al tfel. n . au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri . î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r. c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e.sl a v . A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i. N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o . ) . A st fel. N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc . f r s ai b o re ed in sta bil . n . na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II.

) m ( S t r i g o n i u m ) . c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a. A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX . pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I). R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an.a n. toate itin. C u t o a t e a c e st e a . C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i. IX ² _ . care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». a se m en e a. W a j k. A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t . su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. E ger. V âcz. p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I. In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . î n vî r st m a t u r . n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. D i n s ec . s . cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3). so ia lu i G e y sa. el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I). fie de e pisc opii sud -d u n r eni. a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. a d o u a l a C a l o c e a . A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei . a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. u na la . c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. G yor etc. so ra u nu i prin ci p e po l on ez. P ecs. a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r . su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i.) i cin ci aba ii ( mîn stiri). Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. A p o i. D u p sfatul libe rt i A d e laid ei.a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c . ceh d e origine.

A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci.i a ve a u re e din a într . da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». p ol itic e. s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . gr opile d e pr o vizii. s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se. D e al t fel. L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . P e lî n g a ce st ea. z ecil e d e m o r mi n t e et c. d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc. U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr . A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i. fiin d de m ari di m e n siun i. A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. C ea de a d ou a este din secolul X I. a a s. con sid er at o biseric vo i ev od al . D e acu m în ainte. în n ou a situ a i e p oli tic .a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. l oc uin el e de su pr a fa . 5 k m d e ce t a t e. od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. M e n u m or u t. i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice. existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ). s -i cer cete ze. u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t. s -i în ve e. U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s . U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z. în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX . T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n. O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a .o «c etate».po ate chiar mai din ainte ² . t o at e d e fact ur bi z an ti n . Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. în cetîn du . 1 . car e s .i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. C u alt e c u vint e. deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e. bo rd eiele. în B i h o r i A r ad . c u p t oa r el e. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. cu c on d u c t o ri l o cali car e. car e s -i hir ot one a sc . . instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare.i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou . lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi. l a c. ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in .

Consider m c aici. centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. lt episcop a putut sta la Alba Iulia. unde a trebuit s fac loc. conduc torul politic (Menumorut. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . atestat pentru prima oar în . 3 m aceste afirma ii. a ezînd un episcop latin în Biharea. se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. 10 km n or d de Oradea).[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. a fost creat i o episcopie latin . sediul episcost mutat la Oradea. ortodoxe. el fiind un «episcop misio:r u unguri. ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. . la Biharea. De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. Deci. Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul. lt argument. unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. pentru a doua icopului latin. tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox . Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. în Alba . în anul 1091. avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. ci implicau i pe cele biserice ti. care separ Transilvania istoric de inuturile de . :oricul Karâcsonyi Jânos. rii noastre. invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2). înainta ii sau urma ii s i). fost episcop la Oradea. Tot Anonymus scrie c Menumorut.. i nu p entru români. aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii. afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»). în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad. cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare. care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. Tot aici.

D e p il d . In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci.H u n e d oa ra. D eci.m a g h i ar (se c o l u l X I I. pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s. în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i. In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a . B r a o v ( se c . au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. zid it d e aut o ht o ni. ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei.a. P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i . . în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ). În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . ca i la B iharea. r ef cu t î n se c o lul X III). ca i l a D en su . C îr a ² S ibiu . î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . s . d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » .. iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . pro ba b il în sec ol u l V I. pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . apar in toar e sec olelor IX ² X . S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III. s-a ridi c at aici o bi seri c .g . a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ». mu lt ma i vec hi. a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel. La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i. mu tat ap oi la C lu j.Iu lia sau în alt loc în apr opiere.. In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a. c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). S îni o b ² B ih or. S atu M ar e). s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n . fi re t e. pr o ba bil în an u l 109 2. A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. c at o li c e. înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d. su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d .a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt. A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i. P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c .

ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz. lîng Sighi oara . . St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i». putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului. c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004).i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. azi Maidan. din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. în cinstea înving torului lui Ohtum. iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad. a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. Li ). la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). zvor istoric. în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos. tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. a cre tin în Morisena. iar în partea central Maica Domnului. . a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. Cenadul de azi. S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII). -la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire. c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. unCsanad). Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus. Dup victorie. dup rînduiala i ritul acestora». Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin.t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . iar înspre nord Mun ii Apuseni.ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul. altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca). în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud. Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. Timi .

cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure . vei fi eliberat de toate p catele» . inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap . în partea vestic a Banatului. în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare. arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi. Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. De pild .în Iugoslavia. cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista. trimi înd noul S u Duh Sfînt» . pe malul drept al Dun rii). Concomitent. în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). Bizantinologul maghiar M. a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur. cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice.era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. du-ne Doamne la via a ve nic ». avînd în fa i un baptisteriu. Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco. Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. Episcopia de Dibiscos. . date în anii 1019²1020. Sfîntul Gheorghe. în apropierea grani ei cu ara noastr ). Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. Cea de a treia. Hristos a eliberat pe oameni. Mai nou. Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. la r s rit de Belgrad. au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum. Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. Astfel. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. cu construc iile anexe.‡ sau : «prin ap . în acest scop. Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos. un puternic centru cre tin. era datat din secolul IV. La scurt timp. în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic. pe locul UL. identifi- . într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri. sau : «prin ap . Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. Indiferent care e lectura corect . iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou . în 1868. regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina».în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena.

cum era cea de la Oroszlanus. Istoricul I. . acele . Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. atestat documentar 35. dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice. regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». R zvan idorescu). D. Jac. S laj. Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. exista mîn stirea Mese eni. a hot rît celibaerului. formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa). papa scria la 16 aprilie 1204. se pare ini ial ortodox . sub* nude Hodust. s r mîn acestora. j «Chiliile" Ci buful )>|. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc .castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran). amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III. Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. vechiul Porolissum (în iere de Zal u). papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni.. n acest timp. adic ortodoc i. la Cib -^. apoi în 1281. rin 1204. la Varadia.jud. printre români. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria). Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad. s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. pentru c ai avem alte tiri despre ea. Elian. cerîndu-le s viziteze.²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. i-a încetat existen a. Creaca i Brebi. mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi. De aceea. înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. supus direct Eszterlui. toate în jud. în Banat. pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. Suciu a sus inut c în anii 1019. propunea crearea unei episcopii pen. în hotarul satului Moigrad. sub 1 Bela 172²1196). In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. iul s u Emeric (1196²1204). primelor greci în i i».sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere. pe care le-am relatat mai sus. în 1191. alta numit Hodo$ Arad. Tot el a rînduit c .

O D . o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei.Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u.

Alfabetul cirilic.f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i . . ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*.. Literele de mîn . majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin.

j. ‡/V tic lui . Cluj (sec. XI). IX²XI). Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti. Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n.Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j. Tulcea (sec.

. XII).j. r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare . XIII-XIV).Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei .Piatra Neam . Constan a (sec. cu ambele a doua jum tate a sec.

De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. Desigur. în cadrul voievodatului lui Gelu. 1934²35. Izvoarele istoriei românilor. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului. în vechiul Tibiscum roman. precum i Via a Sfintului Gerard. 134 p. în inuturile st pînite odinioar de Menumorut. Putea fi. sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. care nu este supusa nici unei mitropolii». Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. POPA-LISSEANU. LUKINICH i COLAB.mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. nu poate fi vorba de greci. azi Timi oara. Budapest.R. C o n c l u z i i : Din toate acestea. în secolul XII. înainte de 1205. Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi. îns i în p r ile Hunedoarei. Bucure ti. la Biharea. informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi. cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior. 1937²1938. traduse de G.. 683 p. existau puternice nuclee de via monahal ortodox . atestat documentar în anul 1020. exist «o episcopie. precum i unele scrisori papale.. (I) + 238 p. Szentpetery).. La 3 mai 1205. 1944. poate chiar mai vechi. I i VII. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca.. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. voi. în voievodatul lui Menumorut. acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). la Alba Iulia. E. I. ci de români. 152 p. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. 1933. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc . Sibiu. . (VII). B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus. I²II. dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed.O. i alta la Dibiscos. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea. MOGA. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. voi. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. Bucure ti. înseamn c în Transilvania.

dans RESEE. nr. 243²278 . annee 34. p. NICOLAE DANILA. I. 1958. 158²164 i nr. Bucure ti. XV + 103 p. 1929. GYULA MORÂVCSIK. voi. Les racines byzantines du chrisongrois. Budapesta. 8. TAUTU. XL.. nr. 9²10. iperiri arheologice : T. 89²116 >. 1947. 1984. p. 227 p. Caransebe . 1970 . în hrbuch. 4²6. nr. Bucure ti. 64. 313²341 . V. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. p. ). VI. în Orientalia Christiana Periodica. p. COTO MAN. ed. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII. Monografia Mitropoliei Timi oara. 1963. (extras din in XXXIX. nr. p. nr. GYUVCSIK. Budapest. 14²15. Cluj-Napoca. în Ziridava.nsis. 29²45 . 1979.. 1971. an. p. 291²311. Bucarest. aux X²XII. 3.. Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. voi. 163²202. in MB. Omagiu Acad. 1946. dans Revue d'Histoire Comparee. 1²2. 134²151 . Byzantium and Magyars. 118 p. 467 p. an. 24²49. Budapesta. AICOVICIU). IX. Sub semnul lui Clio. 1980. 1²2. Sibiu. La Hongrie . în Altarul Banatului. IO AN R MUREANU. EUGEN GLUCK. 595 p. nr. in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. M. 1²2. 1942. p. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. Breve hisloire de la Transylvanie. Cluj-Napoca. 1943. 1928. 3. Cetatea Moigrad i esului. 35 p. în ST. bisericeasc în Banat: GH. PASCU. în voi. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. i5²279. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. GYONI.. (sub red. es Turcs et Ie proedre de Turquie. teian Pascu. 195 p. 215²226. 527²533. IX. IV. J. in The American Slavic and East Review. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. încercare de wnilor pîn la 1382. e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. Bucure ti. DAICOVICIU i "ANTINESCU. 1947. p. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. voi. Prof. în M. Arad. 5. p. MORÂVCSIK. 614 p. . 1941). OMIDES.. GY. 1977. Din istoria Transilvaniei. 6. p. 1965. SUCIU. SZEKELY. 1968. dans Nouvelle Revue de Hongrie. L.! G. L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle. bisericeasc a românilor transilv neni. 99² IVANKA. M. Cluj. 1. RUSU etc. Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. 1941. Contribu ii la istoria Tran-i sec. an. voi. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. în Acta ioce. 1980. 1912. 225²230 . p. p. 1965. 354 p. VACZY. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review. I. p. 2. 1917. 11²12. 707² 725. 1976. p. II. J R MUREANU. I. 1978. CHE. Bucure ti. p. GY. în Acta Histoas Academica Daco-Romana. TEFAN LUP A. 86² CEA PACURARIU. în BOR. 1946. AUGUSTIN BUNEA. Cluj. 42²49. începuturile Mitropoliei Transilvaniei. 352²396 i an. 41²66 . siecles. a 2-a. 183²194. GYULA MOR VCSIK. IV²XIII. XCVIII. Cetatea D bica.annum 1400. KURT HOREDT. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. III. D. (ed. f VASILE MANGRA. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. 9²23. Cluj. XXV. an. II. 23²57 . 1953. Cern u i.. XXVIII. 1971.B. XXXIV. MIRCEA RUSU. V. Contributoria Bisericii române. an. 1957. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. 23. Voivodatul Transilvaniei. p. p. nr. p. p. p. Byzance et le christianisme hon-loyenAge. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). C. 1929. Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). MORÂVCSIK. 147²158 . 1974²75. Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. LAURENT. Raven-3.

IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav. ca i în restul Peninsulei Balcanice. de i avea o situa ie deosebit de trecut. din anul 943. D.. în urma invaziilor. Dup . Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. f r ca ea s fie total sau continu . în zona Cernavod -Constan a. In anul 6451. Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor. cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). la sud de Dun re. cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . Constan a). Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. Peste popula ia local . în timpul lui Dimitrie jupan. Cu toate acestea. iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase. locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine. Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii.».. vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov). s-au a ezat alte popula ii. a f cut ca noul stat bulgar s . de pild . între anii 681² 971. au continuat s fie st pînite de bizantini). ap rate de natur (gurile Dun rii.i întind st pînirea i asupra Dobrogei. fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. mult r rit . Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. 'obrogea sub popula iile migratoare. pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin.

xiopolis etc. vechiul Durostorum). s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis. împotriva cet sstolon (Dorystolon. împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. pe ap i pe uscat. recude împ ratul Roman Lecapen. partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin . în acela i timp. Dinogetia. din interese politice. s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. asupra c rora n îns m rturii sigure. Troesmis. i militar . ai Capidava. cu re e-i Dorostolon. > raport bisericesc. Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». capitala statului bulgar. irmat un asediu de trei luni. Tro^. a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. Noviodunum. dependent de Patriarhia stantinopol. Sviatoslav. Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav.brogea sub bizantini. imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. la 18 kilometri . Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let). ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. a fost ucis în ii pecenegii. împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului. în refugiase Sviatoslav. Dristra. poate de la Dinogetia. împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare. urma victoriei lui Ioan Tzimiskes. a ul mun ilor Balcani. s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare. în anul 971. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. In a doua jum tate a secolului X. Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr .a. la Cataractele Niprului). Silit s se predea. Silistra. Dorostolon . Acesta. care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. Arrubium. Patriarhia bulgar de la Durostorum. în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. Potrivit unui vechi obicei bizantin. l Bulgaria nord-estic . Axiopolis. Noua them era condus de un strateg. importante a ez ri medievale timpurii.

în zilele noastre. cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. N. au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc . Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale. Scriitoarea bizantin Ana Comnena. Probabil prin 1348. (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . Istoricii N. restul fiind acoperit de apele Dun rii.de Durostorum. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. inuturi etc). Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. C tre sfîr itul secolului XI. înspre litoralul M rii Negre. Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. mama lui Ioan V Paleologul. ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul). Iorga. pe Dun re (spre N²E). de care ne-am ocupat. în cunoscuta sa lucrare Alexiada. B nescu i al ii. Balica. domnul rii Române ti. s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia. primul st pînind Dristra (Silistra). în prima jum tate a secolului al XlV-lea. a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. la Dun rea de Jos. a uzilor. Bulgaria a izbutit s . Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261). In 1064. trimi înd 1000 de osta i. Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. Sestlav i Satzas (Satza). pecenegii. partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. independent de bizantini. S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. a intervenit în luptele din Bizan . creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. Dup aproape dou secole de st pînire bizantin . c ci în curînd el apare ca «despot» . acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei». în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar».i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186.

Se con> penurie aproape total a inscrip iilor. care purta. Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa. intervenind în lup. în secolele VII²X. în schimbul acesteia. i-a urmat fiul s u Ivanco. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». El devine un mare itor. Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu). domnul rii Române ti (1386²1418). Probabil în urma de la Rovine (1394). îndat dup a. O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. rii Le ti. pentru ca ele s nu cad ia turcilor. în 1389. Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr .Bizan ului. împreun cu Dîrstorul (Silistra). El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. titlul .ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr . ia a bisericeasc . Amintim doar. precum i un tratat :e i comer cu genovezii. în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . dou . Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393). ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo. în 1366. ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente.spot». Mircea cel B trîn. Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. De aceea. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici. i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. deocamdat nu se cunosc. >t atunci. acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV. alipind-o. de asemenea. ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878. dar. 1386. In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». Acesta a încheiat o pace cu turcii. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971.

apar e. Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial . î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. o m i c bi seric d e zid . i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). P l a n u l . cu o a b si d l a r s r it. se în l a. a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). u n ele cu resturi d e pi ctu r ). a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. e st e i n ci z at . P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e. A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e. se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r. P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. d e for m n er egulat . A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier .bi za n ti n e acum. t ot cu lit e re g re c e ti.VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. d enu mire ce se p strea z pîn azi. în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid . B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat. pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d.a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X . u n ci m i t i r î n tr e g. In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc. C on st an a). ca re. t eh n i c a . în f r de acestea. scris de la sfîr it spre în ceput. 6 X 6 m . în c ol u l d e n o r d . în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s. poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa . V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc . e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. al tu ri d e cele de la D bîc a. T ulcea). sînt cele m ai vech i d in ara n oa str . i ar î n j u ru l ei . în sec ol ele X I² X II. a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. L a sfî r it ul alfa betu lui.vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. cu l at u ril e d e c. A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic .

Cruciuli a mic (de 4. jos. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe». cu dimensiunile de 7. iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti. torul Rusiei). amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele. De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers.svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur.__ . Prima const ^dejapt. în limba greac . retras la Constan i. Iat mama ta». sus. din bronz. cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). taatedjn secolul XI.2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh. r de bronz pentru cruciuli e simple.PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . reprezentat bust. cu inscrip ii i imagini sfinte. Pe avers se afl chipul Domnului. iar pe piept un mecu figura lui Hristos. ui Hristos r stignit.. cruci de bronz. Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de . Desigur a apar inut bisericu ei n acum.).8 X 6. existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb. incizat figura unui orant. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre. purtînd pe cap «v lul sfînt». pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji. Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici. cu lan din acela i ‡re ios. sigiliul are o scurt legend . buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz.5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII. :ruce dubl relicvar. Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . i alta mai mic . are pe o fa chipul lui Hristos t. Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). Pe fa a principal a crucii este aplicat . la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult. în relief. iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan. trei preimportari deosebit . una mai mare. lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc.

în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. s fi stat undeva în jurul Niculi elului. De altfel. Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954. Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea). Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean. continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. precum i un mormînt. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund . Tulcea). iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s . Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte. circular în interior i hexagonal în exterior. Temelia era a ezat pe o stînc nativ . acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. Este alc tuit din naos i altar.90 m). A fost construit din fragmente de c r mizi romane. pe dealul «Cet uia». apar ine secolului al XlII-lea. întreaga construc ie este din c r mid p trat . Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . s-au descoperit temeliile unei bisericu e. m rime i calitate deosebite.nopol în 1145. pe cînd se afla în Constantinopol. i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX. în acest caz. luate din marele val vecin.i fi primit numele dup el. poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon. unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. Cruci relicvar . Siîntul Atanasie. la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . capitala themei Paristrion. Satzas (Sacea). i nu unul oficial. de forme. Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1. care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia.

t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). Halmyris. tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea. ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. Noviodunum. crucea il . Capidava. fie în portulanele fie în alte documente. i anumite m rturii arheologice. ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). Histria. unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. i privitoare la organizarea bisericeasc . Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra). în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. Ora ul a în> i datorit genovezilor. Troesmis. sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. Salsovia. Tropaeum Traiani. în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. Mitropolia Vicinei.ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. Constan a). Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. la Capidava (jud. CarDnstantiana. Zaldapa i Dionysopolis. Callatis. Toate acestea . La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. s. ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia. care au întemeiat aici un important e afaceri. fie în listele episcopale. Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI. Tulcea). cu ierarhi de prestigiu. ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu). c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci. la P i Soare. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa).

. ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. în acest caz. tot în nordul Dobrogei. care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina. iar peste aproximativ un secol. i-a încetat existen a. Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n. Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii. c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi. în jurul anului 1302. In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261. la circa 18 km de Silistra. anstitlll . sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare.£rman II (1222²1240). Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî. deci în apropierea grani ei româno-bulgare. dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic . în spe de un alt ora . deci a ezat în apropiere de ceva.i piard din importan . ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici. Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi. a existat i o arhiepiscopie (mitropolie). estuarul dun rean în fa a Isaccei. toate în partea de nord a Dobrogei. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin. Pîn atunci. a început s . cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea. mitropQli<.rii Negre. f r s se ajung la o solu ionare definitiv . adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei.^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». iar mai nou tocmai în zona opus . In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor». De aceea. Somova. era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult. Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. în apropierea Dun rii. Deci. Vicina ar fi un nume românesc. vechiul Noviodunum. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i.. cu ierarhi greci." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo]. undeva între Isaccea i Tulcea. a franciscanilor. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea). descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. Vecina. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re. una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat .

Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint. ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad . jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ». f r s -i dea numele. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I. credincio ii de r înd biserici. a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- . ecumenic i. In momentul alegerii i învestiturii sale. se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului.intr-un act din 1303. preo i. se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici». în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei.documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare.bat . scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean.îacMTrt la scâunuT'aimntit.apro. înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol.j»utarea»4ui. Dac va fi nec acest lucru. nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. Toate acestea ² 7a care se adaug unele . uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el. care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei. Dup lui Iachint. precum coresponden dinT305²1306. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I.cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres. în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina. datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre.

p. . VII. A se vedea i I. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. Scriitori bizantini (sec. 1971. 293²307. originea numelui. I.BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. p. Bucure ti. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. BARNEA. Bucure ti. IV. 3. Balcani. 3976. N. p. EMILIAN POPESCU.. IV²XV). XIX. 38 p. Rom. Scriitori i acte bizantine (sec. Elian i Nicolae erban Tana oca. 1972. 1935. 307²319} I. voi. 1967. 23. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. II. 1²2. Ia i. identificarea ora ului. PETRE DIACONU. p. nr. 99²102 . 379 p. III. 192²194. în SCIV. p. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). BRÂTIANU. CRISTIAN MOISESCU. LIA i ADRIAN BATRÎNA. Bucure ti. în «Materiale i cercet ri de arheologie». 4. Vezi i GLORIA CEACALOPOL. I. 133²175. Bucure ti. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. «Codrul Cosminului*. 641²647. 409 p. A. I. TEFAN. 1976. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. BARNEA. Izvoare cartografice. 1977. 197 p. + 1 h + ilustr. 37²40 . 1945. A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . 3²4. în SCIV. 1942.. Crucea relicvar de la Capidava. . Constan a. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec.. 23. Cluj. în text). Un atestat str rom nesc la Capidava. BARNEA. an. an. PETRE DIACONU. Atena. CIHODARU. 1973. 238 p. p. 1. RÂDULESCU... V. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. XXII.. XI²XIV). 1938. GH. Dinogetia. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. Bizan . 189²197. în SCIV. BR TIANU. Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea. XIII). Discursuri de recep ie. 1977. în SCIV. 1. Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . III. 1977. 1973. 1982. publicate de Al. 184²198. Tulcea). 435²459 5 G. Bucure ti. nr. N STUREL. Bucure ti. Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. 67²81. Acad. I. PETRE DIACONU. Vicina II. Românii din. p. 311²315. nr. Istorie. I. Bucure ti. A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. P. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. (cu 102 pi. 138²160) j N. Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. Bizantini. p. Vicina. 1922. 277²237. BARNEA.. BÂNES-CU.. 440 p. an. p. p. jud. p. Bucure ti. Tulcea). V i c i n a : N. I. IV. nr. în «Pontica». Din istoria Dobrogei. Tulcea (1963² 1968). Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. an. 1970. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». 27. în SCIV. în AIIN. în BOR. an. 531²552. Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. p. LAURENT. p. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. L u c r r i g e n e r a l e : N. XCVI. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. 1962. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. 255²274. în SCIV. IX. 1978. I.l C. 291²331. 2. Cuza. XII + 586 p. Radu L z rescu. 193 p. 1956. 10. M RIA COM A. 1974. 1981. publicate de Haralambie Mih escu. în SCIVA. Secolele VII²XIII. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». BARNEA. în rev. romani i bulgari la Dun rea de Jos. 3²4. B NESCU. III. Bucarest 1946. + 198 fig. GR MAD . p. LIA i ADRIAN BATRINA. LXXII. 1975. în voi. B NESCU. p. BARNEA. I. + 8 pi.. p. EUGEN COM A. p. 2. Arta cre tin în România. 568 p. p. nr. G. nr. Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. 24. 1924. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. 1953. I. Cern u i. Bucarest. Bucure ti. 438 p. (cu toat bibliografia). R ZVAN THEODORESCU. în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. 1921² 1922. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi.

3. 1977.e vedea i PETRE DIACONU. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti. XIII. P. IV. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE . 257²260 . 33²42 ( i extras).T. în S. nr. 225²232 . în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. 3²5. p. 1979). >e 7a Dun re la Mare. 145²171. p. 1²4. Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. VIII. LAURENT. N STUREL. în SCIV. 19 70. GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî . VI. p. N STUREL. Ies Regesta de 1208²1309 971. Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). Evolu ia. 1977. XXVII + 634 p. 112²125. 295²305. Athen. Sofia. în ischNeugriechische Jahrbucher. Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. CONSTANTIN C. Tulcea. AL. II. în «P ontica ». i donc localiser Vicina ?. în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». an XLII 1990 nr 1 20. V. în ' tudii i cercet ri de arheologie. Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). p. LAURENT. Tulcea. 472²474. Les Regesta des Actes du at byzantin. p. p. . în BYzantinische Forschungen. Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares. TEFAN CIOBANU. p.i grec. XXI. N STUREL. 1957. 1973. Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . Bând XII Amster-37. In leg tur cu ipoteza Vici-ova. KUZEV. XCI. p. ' " ' . . rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. tasc.. p. p. p. 3. h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V.. 149² 169. nr. an.i PETRE . 233²243. MIRCEA LERIAN. II. PETRE DIACONU local izarea Vicinei . 1971. 1976. Les actes des Patriarches.

pecenegii i cumanii. Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti.i construi cet i i ora e din lemn. Teleorman.VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n. Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine). Caraiman. Burnaz. lui Hermann de Salza. erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor. dreptul de organizare proprie din punct de vede- . Cavalerii teutoni în ara Bîrsei. care f ceau parte din neamurile de limb turca. în 1211.35) s-a adresat. fiind b tu i de cumani. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). au fost nevoi i s . regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step . care. din pricina numeroaselor incursiuni cumane. dîndu-le dreptul de a. pretinzîndu-le plata unui tribut. iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata).i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii. Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal . berindei etc). Bahlui. Vaslui etc). Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania. Covurlui.s wi. de la Urali pîn în Carpa i). De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan. In schimb. Pe la mijlocul secolului XI..9. Caracal.

c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei.di c i bi seric esc. r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ). d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e. în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I. pîn la iret. al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e .e rit e d e t e ut o n i. în an ul u r m t or. A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va. R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. care de pin sca u n u l p a p al. sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti.i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. a p o i a nu n ii. c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei .i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) . i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r . sc utiri d e d ri . N u m e r o i sa i . s. s vî r it e f r ti r ea r e g el u i. a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l . u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d. si gu r . In r ea lit at e. A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite. r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s . al t a p e n tr u c a v al e ri. r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i.a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - . î n M o l d o va . c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i. î n p r il e V r a n c ei. o feu d po n C a va l er ii t e u t on i. la rug mintea cava teut oni. l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u .a an u l a t . B a c u l u i i îai la n or d . « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea. : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. In c u rî n d. l u c r u p en t r u c a re l e . 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. D ar la scu rt ti m p. o p ar t e p e n t r u pa p a. a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i. n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r. T r ot u u l u i. D r e p t u r m a r e. In 1 223 pa pa H on oriu III. A cc eptîn d p r o p u n er ea. a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e. a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v.

cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti. n-au dus la nici un rezultat. a trecut Carpa ii de r s rit. dîndu-i împuternicire s predice. ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i. haganul a trimis o solie. acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. Ace tia fiind p gîni. In prim vara anului 1227. cucerite de teutoni. eu fost boteza i to i membrii soliei. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. înso it de al i trei episcopi i de Bela. La scurt timp. s zideasc biserici. c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial). c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma. un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului. unde era centrul lor politic. Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. cît i urma ii lui. b otezînd pe B ortz-Membrock. Dup primirea acestei scrisori. cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. în frunte cu fiul s u Burch. na fiind însu i principele Bela. c lug rul Teodoric.R. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. numire înt rit i de papa (21 martie 1228).' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). Dup aceast b t lie.o. arhiepiscopul Robert. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). atît el. îndat dup aceasta. s boteze.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi. In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric. cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi). fiul cel mic al regelui Andrei II. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul. s atîrne direct de scaunul papa!. la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. Incre tinarea cumanilor. s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi. papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. cu mul i oameni di n neamul lui. . Episcopia cumanilor. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina.

patronat de e regele Ungariei. ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el.î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese. Onciul.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei. adre*flr T. în car e des crie i narilor din anul 1241. din anumite acte papale. s . XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale). oate acestea. Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i. care ie reînfiin eze. viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . afl m c ace tia. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal. Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . R. Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt. :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela. Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s .O.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric. ^ oa rea papei Grigorie IX. Milcoveni. De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia. pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri . dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna.. Rosetti. C. Filip. cercet tori (D. In 1279. dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234. între care era men ionat i Cumania. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. alipit de tefan cel Mare la Moldova. n 1241. ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri. dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co). Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. în p r ile ui. a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. Marea inva-irilor. unde se g sesc sate cu numele Milcovul.a alia ii ² »t . în 1482. Auner i I. Acad. olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria.

ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. Dat fiind aceast situ a i e. fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n .) ca vi car al s u. avî nd rit uri i obi cei uri difer it e. savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume.. Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u. c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . deci u n r omân (. car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o. i wni i din r egat ul Ungari ei . t ot u i. n. care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v .vi car d i nt r e r omâni . nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e. ^ f . pr i n ci pel ui d e cor oan B el a. spri ji ni i d e r egii Un gari ei. at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e. epi sc opul cu mani l or . nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or . di n Per u gi a. n.. ² vi i t or u l r ege B el a IV ². iar pe de alt part e. n .a ve m î n s n i ci o d ova d c s . Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres.s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ). l ocu i n d p r i nt r e ei .o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi. t r e c l a cr edi n a l o r . i f cî n d u .catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni. N. ) . Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t . de i se socot esc cr e tini . C ci nesocotind B i ser i ca r oman . s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e».. ). Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri. d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i . ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi . papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or . st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox . car e. D e a l t f el . ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i . d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or .a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop. «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ).. î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i. p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ». din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al . atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . pentru r omâ n i . Pe d e o par t e.

Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. rînduite mai sus pentru ara Litua». în regiunile de curbur a acestora. în acest an.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. adic în 1247. în zona de influen a Episcopiei cumanilor. constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. rezult c era vorba de o ie local . nu poate fi vorba de episcopi l reni. pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . s o ie ca i u m. existent pe c ci în acest caz. a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. Diploma le-a dat-o regele Bela IV. In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului. dup cum arat o veche tradi ie. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. In stînga dania cuprindea «toat Cumania. : iecare. afar de ara voievodului Litovoi. de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei. Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice.i fi avut sediul undeva Le Buz ului. Din scrisoarea pap ei. la 2 iunie 1247. în acelea i condi iuni. Astfel. dup cum au avut -o ei i pîn acum». i o ierarhie bisericeasc superioar . avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. numi i i ioani i sau osp italieri. precum i cnezatele lui Ioan i . A . pe care o omâ nilor. pîn la rîui Olt. pe care o l s m acestuia. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi. adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo. consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu. în afar de ara lui u voievodul românilor. întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re. i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247.

t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. i ar al l ui Io an . sa u p oa t e l a C et e n i. d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e .. D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m..se . -. p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. T ele or m an i eventu al P rah ova. î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e . E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D . C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge . pî n î n ara H a egul ui. c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. s-a u d e sc o - . . « fa r c a ». d e a l . d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s.r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa . l a su d . c u m vo m ar t a m ai jos. hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci. în n or d . î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . d ar pe atu n ci nici < . i e s d i n M u n t en i a ve st i c . în un g. fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti. cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up. e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. L eg turile strîn se. în sl a v. » ) .L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . D î m b o vi a. O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . c u h r a m u l S f . » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s. i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a . a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o.. c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . car e s .i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e.. r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u . se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u . în gener e. u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a. In t r e al t el e. « vî l c ») . C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi.. N i c o l a e. O lt.. P rob ab il ierar hu l lu i S e.

pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici. s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin .a p i e r d u t v i a a . fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». din sec ol ele IX ² X II). st p î nit d e el. D u p 1 2 91 . fie la V idin. u n d e va fi ier ar h ul sa u. în p r.fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a). C u toat e acestea. î mpr eun cu fratele s u B rb at. c n e az s au v o i e v o d . S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247. implicit. L a or. v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea).' m e d oa r ei. A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o. p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». d e l a c ar e a pr e l u a t . pr ec u m i oa se l oc u i n e. în 1 3 7 0 . S treisîn ge or rei.o vr e u n c o n ) r r o m â n . î n ac est c az . în c r e i a L i t o v o i i . u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». din br on z. a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. u n a d i n s e c o l u l a l X V . au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. a p u t u t st a i a i ci u n ). c u n o s . iar a trei a i m ai ve c h e. a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. la D en su . T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i . A p oi. re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i. S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. la C et e ni .l e a. Sînt m ria O rlea . de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i. în h oco m un ei C et eni. ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c .i va fi a vu t i a vo i e vo d ul . în se a m n c ai ci. rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu . cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . fi e l a C î m pu i u n g. fie la Vicina. u nd e . (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v.a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite. di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r. P rin 1 27 7. un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . a di n sec o l ul al X H I-l e a. la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng. a. u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re .

la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei. Dimitrie Cantemir. Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . din anul 1285. F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox. în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti. dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». în slavon = vad. p utem con chide c în secolul al XlII-lea. care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. Era amintit . Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului. al c rei centru se pare c era Bîrladul. la început independente. Deci. grupa i în cnezate i voievodate.*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei). arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung. . în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. de pild . apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. dar i de resurse economice imp ortante.slav r s ritean.. Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e. dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc . anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod. Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. rîurilor). care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum). bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. prin care sînt denumi i românii în documentele latine. la rîndul lui. Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc. la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . în centrul i sudul Moldovei.. Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290). va fi încorporat în statul polon în 1349. 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic .sum foarte mare de bani». Astfel. Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe). în Descrierea Moldovei. dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. dup cum a trebuit s aib i B rbat. adic locuitori în regiunea vadurilor. aceea a berladnicilor. Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. prin secolele "XII ^i XIII. în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova. La începutul secoîuTtii al XlII-lea. care red cuvîntul hlah. ara vecin a brodnicilor». IJJ{ .probabil un voievodat în nordul Moldovei.

i (toate în jud. Triie ti i Cîrjoaia în jud. lîng Piatra Neam . Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. în 1247. în drumul . care avea mul-» . î n ta acu m i n st atul feud al pol on. avînd deasupra soarele i luna. rului p e cruce. Boto ani. tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor». înf i a p e Mîntuitorul r stignit. Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7. descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . Orhei. "F=~--. a întîlnit un voievod cu numele Olaha.fi atestat rîorumontnr ooifiropui. curtea hanului. care i în « ara vlahilor». cu reprezentarea. Vaslui. In 1288. nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci. Br ie ti. n ysl ( azi î n P o l on i a) . Boto ani). de p ild . iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc. Alte cvar sînt de origine veche ruseasc . Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor». teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » . C be ti-Bac u. B iceni. Suceava. cum este cea deimea B'iîca Doamnei. Chirii Rnmnnul. datînd din secolele I. «aveau în jurul lor ierarhi. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. Ib ne ti. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc .. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn.. e ti i D ne ti în jud. încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel. ast. despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353. a «Berladnicilor» i a «Brod.tol Ioan.ipot. Unele din ele sînt de factur bizantin . Soroca de la Trife ti.. papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit.ip marea invazie a t tarilor din 1241. De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine..

t a t . Transilvania. RÂZVAN THEODORESCU. Bu cure t i. i Documenta Ro maniae Historica. dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. veacul XI. la Rîmnic i la Severin. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. Document-! privind istoria României. C.rî apropierea acestuia. 1951. Influen ate de Bizan . 1977. iar la r s rit de . 1 (1075²12:30). 1. Ia i. i nJ. « D I S H M U I I A 5 I. la Arge . conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. Balcani. p. 1966. R. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier. LV + 428 p. 1977. B. 1²21 . Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V). ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. ACADEMI A R. 144 p. Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei. ca i -v. Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte. Bu cure t i. Bucure ti. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. . C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate.i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i. unele descoperiri arheologice. D. în secolele XI ²XI V. 1887. «pseudoepiscopii» din scrierile papale. voi. VICTOR SPINEI. preo i i biserici orto-c j doxe. 14. N. voi. Bizan . episcopi. Carpa i în ara brodnicilor. Muzeul de îsrorie a Moldovei.i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului. L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. 8. c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. Xenopol». DENSUSIANU. I (1247²1500). S. 19~4. HURMUZAKI ² N. . in cursul secolului al XIH-lea. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor. voi. Documente privitoare la istoria românilor. ara Româneasc . GRIGORA .[.. a berladnicilor i a bolohoveniîor. în «Cercet ri Istorice». Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. au tiut s . 1973. I. XII i XIII... GHEOR- . Bucure ti. Ia i. ^. 267²285. . Cnezate i voievodate române ti. poate chiar d e ierar hi. Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri.. Bucure ti. Vl dicii de atunci. p. 379 p. îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi.

M OISESCU . AUNER. p. 1 9 4 2. R o m. Buc ure ti. în «Ortod oxia». H O L B A N . Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu. M OISES CU . 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . C O N S T A N T I N I. Z . B uz u.M . Urm rile schismei la români. 1 9 31 .97. 3 3 0 . Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . 533 _ 5 5 1 . G HEOR GHE I. g ' . revist de istorie. S e c . S. 1 93 ² 2 1 1. I. î n « A n . în «Revista Catolic ». 2 . Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. p. t . 1971. A c a d .i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. 118²129. î n « A r h i v a » .».i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . t o m . Episcopia Mil covi ei. ' 1 9 2 3 ) . 257. a n. '. . ROSETTI. . » . VI. nr.B. n r. (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. Bucure ti. D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . ... î n « S . 1 9 6 8 . C ONSTAN-J.S. nr.. Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V . I. nr. A. în « SM IM » . p. N . 3 02 ² 3 0 9... LXX V III c r r i s p e c i a l e : R.».I. 19 8 3 . LI. S e c o l e l e V I I ² X I I I . S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. 13 6 ² 1 5 4. TEO D OR . I. n r . 1²2. VIC TO R SP IN EI.'. p. XIV. IX . I st . an. an. 339 ² 3 64. 11²12. X IX . 198 1. 1 5 2 p . an. în It ura c re tin » . (c u 10 2 pla n e î n U liii .» . XX X. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a. X X . A N D R E E S C U .e m i l . i. C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor. 1938 nr. p . nr.BR AT IAN U. î n v oi . H O L B A N . 1980. R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . EORG HE I. R . A r t a c r e t i n i n R o m â n i a . X X IV + 1 5 0 p. 3 . a n. 1 9 7 6 . 1975. p. A U R EL IA N SA CE R D O E A N U. 2 ² 3. 1 9 3 1 . 1 9 0 5 . C. B A R N E A . 1968. C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. :V II. 2 7 .. Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. 3 ² 4 . p. p. 1 9 20 . 1 ²2. B u c u re ti. O . S IL E G H . B laj. X X V I I. FE R E N . No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V . T. E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii . B O L A C O V -G H IM P U. M e m. Xl I I-l e a . « D a c ia >. 770²779. Buc ure ti. S IB IE SC U . p. Ep o c a te uto n .. 2 8 4² 3 2 0. p. XX I. Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. în «Studii». 1 9 7 5 . 2 38 ² 2 4 6.). an. B l a j . p. 1. 74²93 . A. T H . Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H . în «R. î n « S C I V A » . « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . 238 p. ) . re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i . 173²192. . 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C . R. în «G. î n « B.. 25 ² 3 0. » . P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. V G H.R. 1944. Ia i . « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a .

i-. .P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) .V.

c .

în Africa de nord i Asia. o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c. au recurs la rezisten ar- . Albania (în mai multe etape). cu sediul la Buda. La sfîr itul secolului al XV-lea. în st pînirea lor.*. în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. cu un patrimoniu cultural-artistic propriu.Œ«~. Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. în schimbul unui tribut sau haraciu. 1362. imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. în adev r. principatul Atenei. care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct. iar în anumite cazuri. i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». ci pentru întreg sud-estul europ ean. Muntenegrul (1496). în 1541). cu existen a celor trei state române ti independente. economice i sociale. Bosnia (1463). cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. mai ales în secolul al XVI-lea. imperiul grec de Trapezunt (1461). Rodos i Cipru în sec. Thasos în sec. Her egovina (1483). dup 1354.Œd s~Z. Serbia (1459). Macedonia. despotatul Moreea (1460). fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român. devenit capital in 1365).>j. la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). XV. ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc . Ungaria central (transformat în pa alîc. Ahaia. devenit Istanbul (1453). pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman . Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . cu propriile lor institu ii politico-administrative. Moldova i Transilvania. XVI). jind pe rînd. cu hotare bine delimitate.

n Bosnia.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do. lucr ri originale . cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. eierea rii Române ti.1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. Her egovina i Albania. înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh. Un ierarh va fi existat i mai tîrziu. în diploma caj alerilox. la Litovoi. episcopi i arhiepiscopi. ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic . broderie.a. s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur . muzic florit monahismul. sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine. îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri. pictur . s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice. In 1324. Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. cel din 1277. mult redus ca însemn tate .). Pe :estor relat ri. Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice.U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. . Dup mi carea lui Litovoi a urmat un .Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^. sculptur . ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice.F E IU . a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci. dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman . iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne.

dup al ii prin Lovi tea ². a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti. peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop.. In 1330.iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul.Ji Jost ales un singur ierarh.3jf . de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U.j b . Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352.jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense). Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale._1310²1352)._va. în 1217. Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ». orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc . sub o singur st pînire româneasc . din 1352 pîn în 1364.. Organizarea bisericeasc . iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop. în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe. . care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului. stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud. Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti. des vîr indu-i organizarea. cu titlul onorific de mitropolit. Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere. Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor». în_ statul As ne ilor. Bulgaria i Serbia. In 1204. fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat.. Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge . Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c. Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran. iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti. ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit». ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei. fiul lui Tihomir. Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine. adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ . marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor». Lupta este relatat .

din apropierea Im. în frunte cu un olit. s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia. suprema autoritate bisericeasc în R s rit.ri ' Pr. Astfel. rii Române ti.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359. ir aceast organizare bisericeasc centralizat . îachint de- . i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa». domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359. a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge . atunci actul din 1359. prin aducea la ^cuno tin J io iljjj. în acest scop. Re-i rea a__ob inut-o_. In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru. ci de !îllfL2. e a sinodului. în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor».»».!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». c re_ domnitorul Nicolae Alexandru. nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol.__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat . Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii. srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei. Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363).J^icolae Alexandru Basarab. _ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz. ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o.a iui. «g_£em|_nu__o dat . A IV . urmînd ca dup . spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei».F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t . dup 1352). Astfel. treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii. Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi. scrise în limba greac . D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime.

N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave. prin care s . se legalizeaz situa ia lui iachint. noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti. Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi».E£onii i>>c . care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc . avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391).O. s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor. ca privire la folosul lor sufletesc».R. Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior.. . s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ». Se rînduia. bucuros. legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. p rinte i dasc l al lor.venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia. îndatora totodat pe domn s fac . în acela i timp. iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ».. preacinstit i iubit frate în Domnul». «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. cu alte cuvinte. ca Iachint «s fie de acum înainte. Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat . în numele_ s u i al urmailor. i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo. care va fi avut prilejul s -1 cunoasc . Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ². deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului. ci de mai multe ori». i nu altcineva. 17 ² Istoria B. Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod. în toat eparhia i enoria lui. o «scrisoare cu jur mînt». avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit».. ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi.

i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. Tn al doilea rînd. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct. convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ). P iîIârhului-. cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere. :at patriarhul ecumenic Calist.' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ. ca patriarh sîrb. De aceea. statul. inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju. La aceasta era îndemnat de trei motive. irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da... In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj. nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea .²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje. ci i peste teritoriile cucet^fan Du an. Se în elege c în asemenea r ri. p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii. bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e.. încît.. care a recuîn acela i timp.de Patriarhie. i Patriarhia sîrb . a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb. s-a adresat Bisericii sîrbe."ereziile din secolele anterioare.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa. a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek. JL -££-_jdre ej. pentru a statornici pacea îdincio i. nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol.. c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar . bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii. marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost . domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u. mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou .Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo._care a aruncat anatema asup ra . Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii. pe t rjjji ic.e i£i_de_Con^lantinoDjol. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. ii.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V.al JLgparriie.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi.

re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. La rîndul s u. mai ales c tocmai în acela i an. ci la Cîmpulung (C. era catolic ). iar pe de alt parte. în 1359. desigur la biserica amintit . cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»).a. Giurescu. la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru. primul act emis la Arge fiind din 1369. o consider . ci i în cele biserice ti. iar al ii. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii. poate început chiar de Basarab întemeietorul.apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c. C._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». dimpotriv . atunci. Deci. în Bizan . Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. P. Ei au i fost înmormînta i aici. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330. trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. Dup ultimele cercet ri. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . actul din 1359 avea i o latur politic . pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². în chip firesc. Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge . în biserica zis a lui Negru Vod . pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. Cunoscînd toate aceste lucruri. Re edin a. care. doamna Clara.). chiar dac o f cea indirect. mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei. pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului. pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului. dorngejjgca. Re edin ele Mitropoliei. 1377). P. Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung. Panaitescu .

fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. i la Bucure ti. cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria». . Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446). afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². sfin it la 15 august 1517. Teritoriul rii Române ti era în cre tere. Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor. la Tîrgovi te. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. în. P robabil în 147 5 sau 148 4. în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit.biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge . spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat . a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar . sfin it la 15 august 1439. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ». fiul lui Mircea cel B trîn. Banatul de Severin. în 1508. în cursul u nor cutremure d e . în 1482. voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii. situat în e. voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j . unde a fost decainastic . Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. In ce prive te numele de Ungrovlahia. ajungeau pîn «la marea cea mare».P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I. In prima jum tate a secolului al XV-lea. pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or. biserica lui Vlad Dracul it. iar a Pus. rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia».are au impresionat pe contemp orani. ci 1 dragonului). deci cuprindeau i Dobrogea. în 1483. Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului». Di n a ctel e i n t er ne.

B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER. 1 9 8 8 . p.O . B uc ure t i. B uc ure ti . G H EO R v ir }‡ B R T IA N U . ve a c ul X III. X II.Sub raport administrativ-bisericesc. prin str daniile marelui domn Basarab I. M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. 1 9 1 5 . B uc u re ti . B u c u re t i. p. 196 6. E di ie în g n j i t a . X IV . + 6 4 pi. 1 9 46 . A . G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc . delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant. . pa rt e a I. C l uj-N a p o c a . P a ris. st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . 1 96 8. B uc ure t i. organizarea bisericeasc a rii. JE A N D A R R O U -Z E S . . P. I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). S. ( i în v oi . Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. X IV . H UR M U-Z A K I ² N . a ra Ro m â n e a sc . 18 9 9. L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). X L IX + 43 1 p . 3 2 8 p. unde nu. Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L. ER B IC E A N U . P a ri s. A C A D E M IA R . M iklosic h i Jose ph M iiller. în B .i putea exercita jurisdicia direct. a urmat. recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. R . E. Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402. a ra R om ân e a sc . O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e. Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei. X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ). e d . P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C . sub re da c ia P. B uc ure t i. E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. 1 9 8 0 . S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e . Onciul). D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. X V I + 5 2 1 p . 1 9 5 3. v o i. Nistor).. 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2.ro m a n a e IV . Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania. D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. B u c u re ti. 1 97 1. X II + 5 8 2 p . 1 860 ² 1 862. în chip firesc. prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». 1 9 8 0 .Sa c erd o e anu. P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. . et Ie s ind e x . 635 p. B u c ur e t i . 396 p. întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic. p. fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I. V i + 25 2 p. 188 8. . s e c o l e l e I V ² X V . B. Sa c e rd o e a n u. JE A N D A R -R O U ZE S . . T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc .. B uc u re t i. 1 9 8 1 . ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B. R a d u L z r e sc u . O p e re c o m p le te. L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . 2 voi. iar titlul de «exarh» (gr. V oi . prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. v o i.R . 1 9 8 2 . I. 56 0 ² 71 5) . IO R G A . Viena. T e xt e c rit i q ue . a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc .Op ere aies e ' Ir ed ' A . N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i.a n. F o n t e s h i st o ri a e d a c o . Mitropolia Ungrovlahiei. N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . i >_ hK B A N P A P A C O ST E A .i. 7 r H rT 275 . p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u .

O. VASILE GRECU. m. Balcani. 9²12. an.. LXXVU. Studii ului mediu românesc.. 'LAMINIU MlR U.R. în RESEE. io. nr. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV).R.O. III. Ist. 7²8. Bucure ti 1974. LXXXVIII. II. PA VEL CH1HAIA. 379 p. ara Româneasc în secolele XIV²XV. Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge . Rom.. XXXV. 597²6 12 . s.. 1055²1071. . Bucure ti. ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles. n. . 22 p. («An. p. nr. 1913. p. IO AN IONESCU. II. CONSTANTINESCU. 95²115). 7 __ 8. nr. p. XXI.. în M. p. 247²269) . Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. 6. Bucure ti. nr . THEODORESCU. întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei. p. Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. 496 p. 25 p. 1978. 128 p. în B. 1970. GIURESCU. an. t. deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab. p. an. 1973. Ci ne a iost «Negru Vod ». 1906. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV. întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. De la origini pîn la voiului al XVUllea. MARINESCU. Vezi i N. IO AN IONESCU. 1969. nr. Acad. Bucure ti. N. Bizan .. 1²2. p. 1924.T. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. în B..O. s.. II. PA VEL CHIHAIA. 1970. Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. 55²60. în S. IORGA. Pagini de veche art româneasc . an.». întemeietor de cet i i biserici ? în voi. («An. t. p. Acad. GIURESCU. p. XXXVII. p. Bucure ti. 1950. Ist. Bucure ti 1984. 673²697 . 387²411) (reprodus i în voi. 9²10. nr. an. 556²568 . m. CONC.iLAE DOBRESCU. Sect.O. 96²167. . t. C. în M. 14.

decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea. cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos. timp de 10 ani. ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. era amintit i mitropolitul Iachint. se sfin eau biserici i mîn stiri. se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. Mitropolitul Iachint. Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. 1383). Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru. dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ².Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei.a riarhie. P_atriarhul Filotei (1364²1376). ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. 1377²c. apoi Dan I (c. a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol). fiii lui Radu I. în jurul anului 1370. b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te. probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol. Abia în sepjembrie 1369. ia_9__rup ere 4g_P. Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u. 1377) i Radu I (c.

N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n . care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî).P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V .io v). ad ic al u nei ju m t i» "]<. pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei. al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u .în r u a r h i e r eu .X V II 1) aint. e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii. avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » . olia S e ver i nului. l a P a tr i a r hi e . se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J.i d in U n gr o vla hia. s u b. fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'. c ar e a u lu at o m su r în ele a pt . î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v). a u. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e . a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . lAspoo Ou'f-fpo^axîai. «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ». n u m e l e d e A n t i m. E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol. zziv. teritoriu l de ju ris1 re edi n a. d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. îl va iu bi i-1 va cin sti. M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia». sit u at î n A r m e n i a . de ci pj e ja^h in t. în au gu st 1 3 7 0 . d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . pr ec u m i titul arii ei. d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». au m en in ut p e Iac hi nt în scau n. c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . i . mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i. a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. L a pl e car ea lui D an iil d in ar . p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m .

T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. pe N icolae d e B ud a. iar în 13 71 G rig orie X I. cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . c a pe l an ul r e ga l. U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a. între an ii lj65 ² 13 69. N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar. acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V . î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d .rii.. p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . d i n o ct o m br i e 13 70 . î n în su i a ctul si n od al. . C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n. n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on . ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ». D e p il d . ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. b a a pr o a p e n e n u m r at . re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei. tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. D e alt fel. S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea. în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k.

i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 . dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. A c e a st l i p s d e . iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ». p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge . a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). t o t u i . adi c O lteni a d e a zi .a f o st a i ci r e e . P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . a d i c a l u n ei j u m t i ». i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) . i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 . iar pejie alta. la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a.a i m î n e l a S e ve r i n . i v a a n i . D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . U n g aria i ara R o mâ ne asc ).X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte. T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc . d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e . D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie. situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a. Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a . D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i. . pri n ac est '$ > .a i c a u z . S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar. orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i». e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. A p o i .a st a b i l i t l a S e ve r i n ._iniojÄney9i m o men tan e. d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i . î n p ri m u l rî n d . i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n .a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o .J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s . E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n.

a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a. î n se c o l ul al X H -l e a. prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . ni cid ec u m cet at ea. r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. « in utul » sau «regiu ne a» S everi n.nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. D e a c e e a. A n ti m a partici pat. în a c ea st d u bl c a litate. pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin». î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol. O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. t r a p e z . d u p d a ti n i rî n d u i a l . B trînu l mitr op olit Iac hin t. c h i l ii. cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . de care am po me n it mai sus. p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca .372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l . ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. sc ri s p e p e r g am e n t. î n fr u n t e c u u n i er a r h . în car e sl ujise. . în a u gu st j. S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . D eci . C a mit r op olit d e S e ve rin. n -a m ai tr it mu lt. lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge . so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic. î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. M i t r op olit u l H a rit on. pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u .

preo i i chiar episcopi. cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. In continuare. Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. fapt speriat pe romei» (greci). fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. Hariton it o personalitate bine. egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. In sep1369. cu via a idioritmic . învecinate cu Ungaria.muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. în co ntinuare. dup moartea nt. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. domnul îi asigura. pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. fiind astfel preferat lui Antim Critopol. anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt». se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). «p ost scriptum». suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. pe care a impus-o în ea sa. mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. prin serile care vorbim. urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . din 11 august 1372. De aceea. cjjnoscut la noi. cealalt r mînînd lui Antim. ctitoria celor doi domni români. Nicolae Alexandru Basarab. Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. pentru c monahii români de acolo \ cu greu». refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². . scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s . dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei. actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. Actul s u de numire.

E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s. c ar e l. se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » .A \ . d o a m n a A n a. h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». i a r p e ce a de-a d ou a. c a i p e v oi ac ol o ». mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei. A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8. A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r. In t r e a l t el e . m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ». N e a vî n d n i c i o a ve r e . î n fj 13 70. M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ). a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa.fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». P rin 1 3 8 0. c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat. n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l. Ia sca u n ul s u d e l a A r g e . m ai a l es l a C u t u l m u . Dar u n act. p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. . Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri. c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e.a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e . în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u . P rin tr e altele. ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. c ci dup 1379 ² 1380. cît i în t e st a m en t. c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. A nti m. databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. n u m ai cu d area u nui can on . In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). A mai p storit pu in timp.

. fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea.c Äjrii ropolitiij. fiind duse la Arge . In acela i an. în 1. de i era împotriva can. este amintit în actele s i patriarhal (de pild . sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. fiiridjLn dejDlm t.ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. chiar i tantinopol. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo. Fiind ocupat i acest tarat în 1396. ultimul patriarh de Tîrnovo. s ub aru l Io ni . Atanasie»). Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. deci era vorba de un ora ei. în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ). ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin. în acest timp. rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei. k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410). într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia. Apoi. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 . pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte).A I V² A . c ci fiind lit de peste 30 de ani.9. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte». 2 al sinodului de la C onstantinopol. patriarhal. _el_ a în:. v 1 .se_si. în edin a din 15 februarie ^lJ . se pare. din Bulgaria. 2âIâ.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401. Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. împreun cu Mircea. moaslele sfin)r:begit din nou. apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . în fruntea divanului domnesc. a l sat i a îmbr cat marea schim monahal . Probabjl_ tot. C rezînd c nu va mai sc pa cu via . 8 ianuarie 1392._An iin a p storit_r ijn. Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova. încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e . numele s u era bine cunoscut. în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei.8²1389.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . care nu putea fi decît Antim. a ezate.pjimii. îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim.

fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin». trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic . Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam. Dup 1389. îndat dup Antim. La Mitropolia Severinului. ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români. Antim a avut un urma cu numele Atanasie. Era tot grec de neam. în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii. ori a fost caterisit pentru purtarea sa. fiind acumJJ trîn i bolnav. în sfîr it. 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a.5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc . Prin înfiin area nu. semnînd.n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici. Atanasie». ceea ce înseamn c Antim. tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. pentru teritoriile din partea de apus a rii. Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro. des vh ind or. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . La 8 ianuarie 1392.^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425). . semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei. apare în actul de la Mircea cel B trîn. Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. Mitropolitul Atanasie al Severinului.. ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin». fie. fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei». îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal.. Documentar. este "men ionat la sinod aproape "numai el. în actele sinodale. Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc . este întîlnit pîn în anii 1402²1403. al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I. cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' .ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal. . Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. pentru Cozia.. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !. stins clin via .

MAZILU. 1²2.. 1946. 7²8. 1932. nr. nr.R. 1935. nr. POPESCU. an. NICULAE M.. an.. \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970). în B. N STUREL. D. PETRE .. V.R. serie nou . Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. p. 333²354. 5²6. 1191 PETRE . 7²10. t. în M. XI. Siînta Filolteia de la Arge . Acad. Hariicn. Rom. an. 77²78. 13 p. VI (X). NICOLAE ERB NESCU. an. III. 293 i extras). în voi. 1936. i' 1970. re lui Nicolae Iorga. p. t. NICULAE ERB NESCU. . Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle. nr. p. VI. Cluj. (extras din le Olt eniei».R. 413²430. SACERDO EANU.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. p.R. 1934. Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. 165²184 ( i în extras). La partition de la Metropole de Hongrovlachie.». 1931.. p. voi. în M O. LXXXVIII. 1947. Craiova. 59²60) . 601²005.O. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti.O. p. R. Mitropolia Severinului. 945. 100 p. p. + 2 pi. LXIV. p. în «Arhivele Olteniei». 292²296..O. 1959. N STUREL. nr. («An. 11²12. nr. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . 1970. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». 1932. 1932²1934. nr. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. Bucure ti. XIV. DONAT. Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana. 198'. 12!²142. 52²61. LIV. p. 730²740) . 1.. 67². Bucure ti. Antirn t. în B. nr. 217²316). 1959.O. 10²12. '-n vb- t iu . te de ani de la întiin are. Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO. p. LXXVII. Bucure ti. STOICA NICOLAESCU. 722²826 (îndeosebi p. p. Mitropolia UngrovlaB. LAURENT. NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. 1977/1978. p.

. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382).niL. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor. fie cel. .o. apoi ² jjuj at. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure .silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara. în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. care voia s rga eze_pe_Balc.43. care i-a stabilit re edin a la Baia. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i. Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis. § i. :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei.. de la / r e ^ 9 ?-. tot cu o domnie scurt . de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii. El a..R. în. domnind vreo doi ani. române ti. de c tre un con18 ² Istoria B. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova. întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor.. In 1352 sau 1353. ² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei.v ‡ ‡ : » ir i.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei. I-a urmat fiul s u. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi. constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13. rudele i apropia ii. Sas. existau aici unele forma iuni politice îocafe. In felul acesta. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru.

Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. care a stabilit scaunul >c la Suceava. iar pentru credincio ii ortodoc i.. care se pare c nici n-au venit la noi. amîndoi veni i iramure ². în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local. ci. într-cf perioad de ofensiv a catolicismului.la Sire .ajdpmnil Petiu_Mu ai. De asemenea. hirotonit în rm tor. într-un cuvînt._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. Cu alte cuvinle. îng duind. pentru credincio i catolici din ara sa.inu J_rela ii_de bun . în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago . Teza este inacceptabil . trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ². mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e. re anii 1375=l_39J. în Lituania). rmau majoritatea covîr itoare a popula iei. în acest scop. Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei. djej j/îrjy^ i s u. jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici. extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. în 570. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge . . 1365²1375). urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412). . mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_. i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia. s nu fi avut nici irh.. lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372. care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna. a a bisericeasc în noul stat Moldova. mas în Polonia. a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. apoi a lui Bogdan. Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox . lîng fosta capital Baia). eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret.ate~cu Polonia. nu se poate concepe s nu . c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop. El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. care jj _ slujeasc la Curte.r venit de p^tje_jnunli.

amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. faptul ca domnii. Savq i Ghelasie. Grigorie. Meletie. Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. în 1370. Lavren ig. cu un secol i mai bine in urm . a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. Apoi. avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. Petru Rezu ). în 1472). ca episcopie. de drept. supus Kievului. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. al i opt vl dici. Iosif. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. sînt în ira i. Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). In sfîr it. un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780. iar între vl dici. Deci. Cînd facem aceast afirma ie. dup un exemplar mai vechi (publicat de prof.jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370). pe care îl avusese. în 1328 era din nou episcopie. fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului. sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova. Ace tia erau : Njcolae. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. i poate însu i scaunul domnesc. pentru a treia oar . tefan. Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i. în 1341 iar i mitropolie.fi°i 4e JSll?QE2îlt. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I. n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz . scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia». ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). de i cîrmuitorului i se spunea episcop. regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei. pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar.

Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj . nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului. patriarhul xlul s u au acceptat. regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii._cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani. indirect. Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat . Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului. ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. Gu alte cuvinte. trebuia i pasul urm tor. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. în mai 1371. adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie.ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc . Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. mai ales dup 1371. re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl. ‡trivit ultimelor cercet ri. asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni. în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. s se fac alegerile i hirotoniile». ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. olo. actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . terneierea Mitropoliei Moldovei. u o identitate bine definit . împreun cu el. ceasta. reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro. în fa a amenin rii regelui polon. reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului. sub Bogdan I i urs i.

dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. 1391²mai 1397.. în leg tur cu titularul noii Mitropolii. Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at. consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. pe Iosif i Meiefie. dar mai cu sea.I * inte de 1386. Patriarhia urmîn d s impun .». exista teama ca Biserica de aici. reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul. fire te. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. to _pentru R d u i.1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam. . poate i al altor biserici sau m n stiri. în situa ia creat în Moldova. pe un grec cu numele .. care. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu). A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian. 1389²iulie 1390 i aug. ca i în ara Româneasc . In orice caz. dar i ctitor al mîn stirii Neam . 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie. deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). devenit capitala rii. în cei 16 ani de domnie.^ ineasc ierarhi locali. în 1390²1391). mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat. Am putea formula ipo. Hirotonia lor la Halici nu era necano-^. cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. se pare în prima sa p storie. nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia). De fapt. din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic . el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri. la_ cererea domnitorului rii.^ vinciile eclesiastice bizantine». îna. Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. numai ierarhi greci. considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici.«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). a trimis în Moldova. Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei. înlocuit cu un Macarie. ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului.

oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. pentru aplanarea neîn elegerilor. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. dup moartea mitropolitului Antonie (1391). patru acte ale patriarhului Antonie. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec. preo i i o i. în genul celei de la înde. ca loc iitor de mitropolit. irma acestui e ec. In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei. trimis în exil. Dup ce s-a întors la Constantinopol. atunci cînd a venit s . patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei.ineu de 6 sau 7 milropoli i. s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). recu- . In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394). a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k.i ia în primire. în termeni categorici. ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. s-au f cut ri. rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova. sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . boieri. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. în vederea sale ca mrtropolit. din ambele p r i. care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». >s c. pentru a înl tura eventuale surprize. mai acum erau sub anatem . patriarhul a convo.ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). cum un act patriarhal de mai tîrziu). Deci. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo. Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399). considerîndu-se mitropolitul ei canonic. cu scrisori c tre patriarh. care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. el at anatema asupra întregii ri : domn. m schimb. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. Drept r spuns. domnitorul a trimis o solie la Constantinopol. In prim -ului 1395. care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului. i un rezultat. tocmai pe acest Iereigust 1394). :i. în aceast situa ie.e. în frun'rotopopul Petru. Eftimia. conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni. ierarhi. în prima jum tate a anului 1394.

iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. pe cei doi). Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. ieromonahi. aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». ca ni te oameni c lc tori de lege i r i.noa terea celor doi ierarhi. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. în aceste fr mînt ri. prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. ho i. dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri. Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. n. Avea i o misiune politic . dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic. a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. oameni de vaz (boieri. Deci. A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem . s-a aruncat asupra lor afurisenia».n. considerîndu-i.sp7j xîj Maopo Xaxtas). adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. în continuare.) i restul poporului cre tin». El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». în septembrie 1395. adulteri i tîlhari» (!). monahi. iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. cu excep ia hirotoniilor. unde. Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i. patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. un fel de «loc iitor de mitropolit». Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor. desigur. Prin primul act. Acesta. cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. probabil în ara Româneasc ). încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». cu cîtva timp înainte. f g duind ridicarea anatemei. A patra scrisoare era un fel de «circular ». dar . avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice. «sco i din demnitate i afurisi i.

hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei. ova. adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc .igur. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului. . c ci nici . în ianuarie 1397. excep ie f cînd boierii i cei dici. a fost le un alt pas. mitropolitul din Mitylene. . Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date. Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. cunoa terea mitropolitului Iosif. Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu. în 1395. anume Isidor. deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua». în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». dup moartea lui Antonie IV (-j. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte. precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432).re la credincio i. în ianuarie 1397. Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor. a a încît s -i fie oprite hirotoniile». hot rîtor. a. m sur aprobat i de sinodul patriarhal. se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. " re ti mp. patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului. a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. ceea ce a i f cut în 1398). îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un.J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410). ac a fost hirotonit de Iosif. aflat sub anatem . care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului. în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. Situa ia nu mai p utea sa dureze. întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei. n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie.

cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». D rep t acee a. Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. m a i m u lt c a o r i cî n d . pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - . cu p rinsul acest or a. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. î n c d e l a î n c e p u t. ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif. pr ec u m zice au u nii. a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f. c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. S e m en i ona . prin iunie sau iulie Î40 1. vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui.m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i . a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea. D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i. S e cu noa te. S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui. la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa.a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. D ele ga ia. în s . ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov). d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ». pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a. A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac . A ce st e d ou a ct e. d e ase me ne a. c u u n c u prins ase m n tor. Ia r pe pl a n p oliti c. B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e. în parte. or i g i n a r di n T î r n o v o . ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ».

domnitorul. mitropolitul. idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. st pînitorii de atunci ai cet ii. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul.t al Moldovei. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. trivit unei puternice tradi ii. f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou. fost a ezate în biserica Mir u i. Acolo. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. boierii. Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti. la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus. Alexandru cel Bun a ici. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. r edit ca acest Grigorie este un moldovean. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin . în apropierea cur ii domne ti. Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». Mai nou. tiri despre mitropolitul Iosif. asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . Un ieromonah Grigorie. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. în nului 1330. a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . ctitoria lui Petru Mu at. iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. la îndemnul mitropolitului Iosif. a a îndemnau t tarii. in slavone te. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. este prima oper original cunoscut în Moldova. moa . Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402.

Moldovi a . putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. trebuiau s aib i ierarhi. Astfel. Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. care. loan cel Nou la Suceava în 1415. Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. «"înrudit» cu domnii rii. mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta».Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a. Leucus u i i Dragomire ti. se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e». Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i». în mod firesc. cu l ca uri de cult. Bistri a sau Neam . com. egumenul Dometian primea dreptul de a. primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. Desigur. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava.i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. desigur c lug rit i preg tit în- . i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. era un p rnîniean. prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului». este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398. cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446. La 7 ianuarie 1407. El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». Prin acela i act. c lug ri. ling Ia i). mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici. G o n c l u z i i : Din cele expuse. preo i. avînd reedin a în capitala rii. Buciumi. Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei. La 7 ianuarie 1403. Iosif. In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti. pe Moldova. Poate chiar în primii ani de domnie. în schimnicie.a. Alte tiri despre el nu avem. c lug ri e).).

Acad... LAURENT.. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. (în An. (în An. 1889. veacul XIV²XV. 1981. Geneza i evul mediu românesc. Paris 1971. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan). MARINESCU. Sec . XXXV. Bucure ti. r r i : NICOLAE DOBRESCU. IORGA. IORGA. XVI -f. LXXI + 530 p. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER. 1924. voi. JEAN DARROUZES. vred-3 pomenire. Manttakia du XlV-e siecle. primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova. s. Docuitoare la istoria românilor. Voi. t. 1988. ACADEMIA '.amente privind istoria României.X V II I) n stire moldoveneasc . Bucure ti. SCARLAT PORCESCU. 387² "ISTANTIN C. Secolele IV²XV. 1969. . XIV. /osii. A. p. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. în BOR. + 24 fig. ponte Jeremie et l'eveque Joseph. 1974. V.. Lupta st ruitoare dus de domn. XII. Ist. voi. p. Scriitori i acte bizantine. 258 p. Pu cadrul general al problemei s se vad : N. E. Bucure ti. Sec .. an. 380 p. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. 1967. 1975.. ÎROUZES. Aux origines de l'Eglise moldave. Mem. r mîne o mare personalitate bisericeasc . Moldova. Acad. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat.. JEAN DARROUZES. 1982. Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi. Viena. XXVII. Bucure ti. 396 p. Bucure ti. 14. 116²133. 153 p.ESCU.. Bucure ti. + Ies index. cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. R ZVAN .!. t. Fontes histohae daco-ro. p. în Revue des Etudes Byzanfines. 128 p. Bucure ti. . CONSTANTIN ERBICEANU. HURMUZAKI²N. . Bucu-. V. 58²170. Contribu ii la istoria l d u i. voi. 1915. 25 p. 1954. Texte cri>duction et notes. t. Rom. Paris. 1 i). 1906. PETRU REZU . II. Bizan . 114 p. C. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). ERBAN PAPACOSTEA. Cnezate i voievodate române ti.521 p. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. Acta Patrlarchatus CoiU \tani. 337²411)... Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. partea I. SERG1U ANU. GIURESCU. în Revue des Etudes Byzantines. XXXV. 1973. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV. Bucure ti. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae. îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova. Cluj-Napoca. nr. Rom. Ektesis Nea. II. 22 p. 379 p.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V. 1862. tropolitul Iosif. Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. + 64 pi. Balcani. t.. de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd . Mem.

PETRU REZU . 206 p. 279² 354. 1964. nr. I.. RÂZ-VAN THEODORESCU. Mitropolia Moldovei i Sucevei. 6²7. 3 4 5 ²3 5 8 . XL. XXXII. S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. în RRH. Românii în istoria universal . p. p. ER-BAN PAPACOSTEA. NICULAE ERBANESCU. nr. în Ac. in acela i volum. V. p. în MMS. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). în RRH. CIPRIAN ZAHARIA. p.dovei. 5²166. Iosil I Musat. PETRE . p. D A N H O R I A M A Z IL U. p. -"''i>' -91 ii/:-. t. 1972. Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. N STUREL. M A R I A N . an. 3.» '-‡ -iii 1 ') ij :. "ff+-- 40- . în Revue des Etudes Byzantinos.tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s. an. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. LAURENT. 1 9 7 1 . întemeierea Mitropoliei Moldovei. Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau». 18 1 ²2 0 3. 543²566 (versiunea francez . Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. 296 p. XXIV. nr. III. 322²337. în MMS.‡ ':. p. Implica ii central i est-europene. 267² 286) Î TEFAN S. 1 9 8 6. t. 109²127 . S of i a . nr. an CIV. în rev. în BOR. în voi. S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L . GOROVEI. î n l i t e r a t u ra româ n v e c he . p . 183² 207) . 30. t. 1938. 1895. în acela i volum. 9²10. 1985. p. 1956. 3²4. 4. p. 126²13S . nr. 1935. Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. 853²879 (versiunea francez . P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410). I. Codrul Cosminul ui. ORESTE LU IA.. 9b . XXIV. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. 567²578. p. 1924. Ia i. 1937. 1. Bucure ti. Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . p. 1986.

puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. Odat cu acestea.J. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici». prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije. ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u. s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob. supus direct Ar)iei de Esztergom. mas pîn azi. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea. pe episcopul îacob Prenestin.IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi. Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe.aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. elor sale.nu. el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn . __ . intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- . La 23 fe234. regi^^Unciariei. pentru sa ii coloniza i în Ardeal. de cele mai multe ori inj igaji de luat.Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. Igri . papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic».-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap. L?D. C tre sfîr itul anului 1234. Cîr a. la Alba Iulia. geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor.a. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. Cluj . s-au înfiin at dou episcopii latine. cela i timp. De pild . ia.

cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor. In acela i timp. începînd cu anul 136&. decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- .oxtennine» pe «valahi».^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI. dac nu erau confirma i prin acte regale . în. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^.. catolicismul. în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui.|aixemburg(1387²1437).care la 5 decembrie 1428.>. Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-._antioitQdas. ?ihi Gentili^.n. în urma st ruin elor c lug rilor franciscani. Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili. care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy. In sfîr it. nici cu drept de cneaz. Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i . regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt..i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania. Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii). cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n.bus schismaticis). dar i s <. Reiese c prin aceste trei decrete regale.Mejiadia. rnjij3£Ld£.i.3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana.piard . în primul deceniu al secolului al XTV-Ien. confesiunea ortodox era scoas în afara legii. Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate. . preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:.). prin al treilea act (20 iulie 1366). nici cu drep? de nobil. Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic . iar românii înl tura i din via a politic a rii. totodat era recunoscut o singur confesiune.Ha eg. a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei.

ttjj. V<L . în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor. care.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu. ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit. Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. care i-ar fi pierr a de munc . Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia. legea II din 1495 a lui Vla-II). ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali.iaten ificarea a S iunii . datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . de un grup de c lug ri înarma i. Regii în i i. Œ*o^ fto. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. trimis din Avignon în 1328. ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici».De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. Dar. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti. Se interzicea apoi nobililor.a^u itilpr. g£ _seco2. cnejilor i chiar ranilor de . adic români ortodesigur nobili. s-au ^uri4^^xu. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora.-. ^ ^J&uxo._4e. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi. pe care nu le pl teau ca ortodoc i. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. ^us^iaSj. episcopii i aba ii din a.V din 1481 a lui Matei Corvinul. lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437. a cutreierat Transilvania i 1. i boteze copiii prin preo i ortodoc i.. c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L.Ä4isJtru 3ere. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor. de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor.

secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»). Sub raport juridic. Treptat. condi ii esen iale pentru a fi «nobil». fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». . iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman . re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc ». Erau riguros formulate sarcinile feudale. f r drept de str mutare. Dar. de clas . practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. care erau date catolicilor). îri_ m suri represive.R. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic . In privin a primei na iuni. Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei. protopopi. de ap rare a rii împotriva turcilor. Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. rnîn stiri. preo i. condus de Gheorghe Doja. anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. nobilimea însu indu. cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. Datorit acestui lucru. re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514. Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci. fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i.i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). în elegerea a avut de la început un sens «social». adic î i împart ara în trei. numit în mod curent «Unio trium nationum». sa i i secui. format din nobili. In felul acesta. la început ea cuprindea pe to i nobilii. inclusiv pe români. avînd biserici. egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B.r piri de mo ii de la ortodoc i. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. cu timpul a primit i ea un în eles etnic. __ Sub raport politic-constitu ional. iar r nimea dependent era legat de glie.o. încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. se stabilea robota la o zi pe s pt mîn . organizat tot în scaune. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). iar sa ii._încetînd" cu totul dup 1556. apoi dup 1_541.

F g ra ului. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. Ha egului. într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud. apoi al ii. din acela i sat. din 1456. ca a Bîrsei. atestate_ documene( 0 : ^ -&IH.. mai ales în ara Ha egului. i bisericeasc . între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. în secolul urm tor. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici. loment ce existau protopopi ortodoc i. un proces pentru o proprietate. sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i. tot în Ha eg. In Maramure sînt consemil Miroslav. aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri. iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e. Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte.riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g . otopopi. fiul lui Leel.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi. Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. De pild . unii din ei 1 de «nobili». i egumeni. teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social . în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. cel mai vechi nume de :ut în Transilvania. în . 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp. La 2 iunie 1360. înseamn c era io. sîn^ aminti i 12 cneji. Maramure ului Sl lliciele».-^^ . adic episcopi. Hunedoaemnat i numele preotului Nane . în 1364.ciuda atîtor yici j iidjsi.reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa. lâni. r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români. care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie. judeca.

Ucrainean ). la care se adaug voievodatul. Banat. S tmar. S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români.S.. luna iulie 2». primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice. Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova.*. în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român.. F g ra etc). Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri.. ctitorit de doi fra i TAgjji.ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i. F g ra . Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib. în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud.autohton. Bihor. Rezult c în acel an. Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au. Ha eg. Alba) care aduce lumin i în aceast problem . precum i în. Ha eg. CrâsrîaT^ChToaf. altele în Zarand.)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea.. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure . deci i pentru existen a unor vl dici români. Rodna etc. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R.Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L. din Bedeu.S. acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale. existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe.Drago sj Drag. cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel. în voievodatul Transilvaniei. Arhiepiscopul Ghelasie. Hunedoara. Cluj.9 f . a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. în frunte cu un mitropolit. deci na. Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii.. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in. care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie. adic zugravul de la Cri ul Alb. anul 1377. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ². Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania.

Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania.Cjgeu. cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo. iar dup moartea lui. s judece pro-biserice ti.d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl.X V II I) ure ului.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V . în_l2051 _într-o scrisoare. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. ^rul st pînirii lui Gelu. Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi. în :esta. în prim vara anului 1391. atîrnîrid deci direct_ de patriarh. Pomeni i. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i. iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme .. Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp . cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri.Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ . între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul). ² in p r ile Hunedoarei ². iid-o cu trei sate i alte propriet i. prin care declara mîn s-avropighie. a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea». unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI. trimis de hla afn Constantinopol.. a existat un episcop ortodox.Jflfiflfr. Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i. prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . cu drepexarh peste acel inut. Iat deci atîtea m rturii din care . plecat la Constantinopol. în ia egmnenuluiexar_h__din. date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu.arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos. Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului. s sfin easc biserici.Ungura i AJjmajul^bjh^an. Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români. Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal.

sa dea cinsTea. îi arat originea transilvan . La 14 mai 1494. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze. . fnu spre Halici. înaintea regelui.S. La plîngerea egumenului. cuvenita episcopului :d& Muncaci. ling Cherci. Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri. ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate. N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh. în Crimeea. ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391.«s®fe«efe-#i«^s»an jui. în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul.S. ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. La procesul judecat la Buda. Simion S l janul. locuite de români. pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani. In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea. s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit . în R. iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. ca unor superiori ui s i». Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania. p durile. Pîn în ianuarie 1456. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii). «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici. Ioan de Caffa.t4. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516).a. episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. A plecat de acolo. Astfel.. «iar arhiepiscopului din Transilvania. ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. Dup p rerea unor cercet tori. Numele egumenului. la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea. fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia. celui de acum i celor viitori. cu condi ia £a.

fost închis. precum i pe episcopii din Oradea i Alba .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. prin i însufle ite. pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu.orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns . care. respectiv. ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. pe to i canobili i dreg tori. obligînd. 1 în Transilvania. în ce prive te convertirea credincio ilor. situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania . sub grele amenin ri. avînd i alte bunuri le. ca i inchizitorul). ucenicilor Sfîntului Nicodim. 'episcop cu autoritate suprem în popor». în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme. stîng e ului). Dispozi iile r mas f r rezultat. la Ian cu de Hunedoara. îi slujea drept l vl diceasc . ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea. Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !. minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop. c ci . la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa. ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. pe malul drept i. Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan. r pus de cium .i p streze credin a x . oimo ului vei (ultimele dou în jud. A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. Arad. fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor. Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. îndemna pe preo ii români s . iar ace tia. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei.

Teza este inacceptabil . deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia. Lup a s. urmînd pe Petru Maior. Mete . mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia. c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia. sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. Al i istorici. Ladislau Hwniade. sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». al i istoriei ( t.i refac biserica.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit». catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean. F r îndoial c el nu a fost episcop. Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. la Belgrad. dar i peste românii din . O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale. dat la rug mintea lui Ioanichie. ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano. Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor. S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh. apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba).) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan. în aprilie 1456. care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . în iulie 1456. fiul lui Iancu. la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II. în sfîr it.a. refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . cu re edin a probabil la Peri. In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. t. tiri despre al i vl dici. a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei. ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi). Numele s u.

ci aici i-au stabilit sediul. Pe de alt parte. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. fîne e. . pe care 1-a hirotonit i preot. f r nici o deosebire. ogoare) de la Vasile. Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. de asemenea. am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. i prin legea 3 din 15 iulie 1481. de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . în i u. c ruia i-a înfiat fiul. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. Teza istoricilor din urm . -un sludiu mai dezvoltat. de dijma catolic . autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. adic din Nandru (Nandor). iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. adic st teau fie în mîn stirea lor nie. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc . în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. Pîn nu de mult. Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. adic a Mitropoliei Transilvaniei. prof. proximativ apte decenii. în 1480. existent i azi. unde Iancu î i ridicase cetatea. sat situat la 10² e Hunedoara. care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . Deci. pe Danciu. Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». tefan Lup a). a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte.

Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci. Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. în aceast calitate. unde i biseric a zidit.o. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. Situa ia privilegiat a satului.. într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei. mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva. i celor 12 pîrgari ai ora ului. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg. cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. fn acest an. In 1478 tot Matei. aproape de ora ul Cluj. Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor. ce tr iau necununa i. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit». rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare. Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil.. iar în 1468. judele Bra ovului. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ».. în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd.V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. S-a scris pe numele Feleacului. regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. luna octombrie 25 zile». -. din 25 decembrie 1550. explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac. de Matei Corvinul.. în anul 6997 (== 1488).. alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire. prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania». pomenit într-un act mult mai tîxziu. care era superiorul s u ierarhic. dat de judele i jura ii ora ului Cluj. ² . Este pomenit. dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. în zilele marelui crai Matia.

se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a». pentru c pe cel de Danciu. i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu. se va fi integrat în mediul . trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. acesta nefiind trecut în sinaxar. Probabil. precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan. în Feleac. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u. primit de la botez. scris în acel an. dintr-o deosebit afec iune. pomenea un alt mitropoa Feleac. Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci». «în zilele mitroni chir t. De aceea. c ci în slavone te nu se scria tefan. In aceast lucrare s în ara Româneasc . anume tat l pomenitului -> Danciu. Alte tiri nu mai avem despre el. ai putea folosi. Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. prin 1503²1505. cî iva români din Feleac . de la Vasile preotul român.au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu.». ci Stepan a ip). Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve. Nu tim nici ce i avut ca vl dic . Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit». ca unul . s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc .a românesc. venind la Feleac. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu. cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac. intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534. preotului Ioan din Feleac. sigur acel Marcu. Era scris de preotul Filip din Ha eg. în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu. care a fost citit IJI ( T). 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516.

tirea oferit de actul din 15 mai 1494. Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni. De i Marcu. «episcop român din Feleac». rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru. deoarece înc din mai 1401. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. în care Danciu era pomenit din nou. inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. Din cele de mai sus. F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. aflat în biserica din Feleac. inscrip ia din 1516. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te. care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». rud cu înainta ul s u Danciu. Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi». . cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. care era al «Mitropoliei» din Feleac. In orice caz. c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». Nu tim cît a p storit. Presupunem c hirotonia. poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici. prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. Din punct de vedere administrativ. Varlaam. Nu mai avem alte tiri despre el. fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox . mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. probabil nepot de sor . Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. c s torit. o deplin autonomie. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei.

In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. 11²12. Acad. rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox . NICOLAE IORGA. unde au p storit mitropoli ii Daniil. TEFAN METE . Mem. Bucu->02. Documente istorice biserice ti. 399) . CXVI + 103 p. (toate dep ite). o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie. II. (1075²1350). în «Arhivul penlogie i istorie». . 1870. în «An. p. teian cel Mare. Mihai Viteazul i Mitrordealului. Transilvania. 1984. Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria. 1935. cu re edin a Hunedoara. s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. ( tefan ?) i Petru.C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. care s hirotoneasc pe ei preo i.». Sibiu. 127 p. s. românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. 1951²1955. primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice. AUGUSTIN BUNEA. reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). 56 p. Rom. Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. Blaj. ACADEMIA R. Blaj. Bucure ti. 1²2. 31 p. XV + 103 p. Marcu. (extras din «Cul? tin ». In ultimele dou decenii ale secolului. i preo i dm Ardeal. 1908. ATANASIE MARIENESCU.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. p. Sibiu. mîn stiri. . Studiu istoric. Ist. 1904. p. 34. sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. BI BLI O G R A FI E. IX. 1928.. . preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. PÂCLI ANU. i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA. C. iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. 1899²1900.. 349 p. (II).NICOLAE IORGA. nr. Studii asupra evului mediu românesc. 352²396 i an. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. 4²34). în anul ?7. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU.-. TEFAN LUP A. Sibiu. Astfel. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. 6 voi. p. 1920. Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria. Bucure ti. Sate . 86²143). reprodus i în voi. XXVII. VASILE MANGRA. Bucure ti. ed. II. Bucure t i. . Docum ente privind istoria ii.. XXXIX. an. I²II. XL. 1 c r r i s p e c i a l e : Z. II. (extras din «Cani. S.XXXIX. Cern u i. 1911. Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. Sect. care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. Dan. 1929. 307 + VI p. nr. p storea vl dica Ioan.R. înainte de 1456. 1929. nr. Num rul mare biserici. 1920. voi. (I) C + 147 p. ca i în ara m neasc i Moldova. + 596 p. I. t. 775²780.

voi. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. partea I. Închinare lui Nicolae Iorga. în MO.B. an. p. portanta sa istoric . nr. XIII. nr.B. Cei mai vechi protopopi români. 1931. «Graiul românesc». 1958. XXIV. 21²26. an. 219²229 i an. 2. 1956. XXXII. 1911.. 3²4. 1958.a . p. an. p. Mîn stirea din Peri. nr.ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> . VIII. F.. în Ostkirchliche Studien.. LIANA TUGEARU.'. [ulu . 387²436. I. 85²91 . la mijlocul secolului al XV-lea.. în R.:. 4. în M. Bucure ti. 48 p. Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. nr. 1²2. în M. nr.T. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova. S al . nr. J V . 496²514. an. în rev.I. 333² 335 . an. XXXIV. 71²86. DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL. 531²534. G. 149²172. RAFIROIU. 19²20. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). p. Oradea. p. 152 p. Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. 268²277. 309²317.. 3²4. 9²16. 1985. II. MIRCEA PÂCURARIU. RADU POPA.R. p. .. 2. 1943. SILVIU DRAGOMIR. 1957.. p. 1982. . In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV. nr.A. în R. nr. an fi.:. Biserica m n stirii Rîme . V. p. PACLI ANU. fasc.h:. . III. Cluj. 1982. 1934. în voi. VICTOR POPA. TEFAN LUP A.:. M n stirea din Peri i im. hr> '/. 1²3. p. 1975 p. p. Wurzburg. Despre mîn stirea din Peri.. 7²9. 1928. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV.'. 7²9.. XIV ² 1450). Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391. Z. p.in iji. 1980. an. în M. Bucure ti. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. ZENOVIE PACLI ANU.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI .

via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea . iar fiii s i Sava. via a monahal a fost . Ir£ Rusia. cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev. care a zidit mînastirea Studeni a. a tr it. S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea.a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. s-a f cut abia în secolul XIII. precum i Hilandarul la Muntele Athos. în secolul X. înfiin at în se-^ de Antonie. NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. în a doua jum tate a secolului XII. e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc . în_ Bulgaria. apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi. cu pravil îial deplin . In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia.ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez . p rintele monahismului rusesc. i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. arhiepiscop al Serbiei. viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. De pild . sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. vestitul pustnic la Rila. sub înrîurirea moului athonit. în . îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de .

bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. biruitorul lui Ohtum. de la V r diajn. voievodul Ohtum a^ridicat. In 1204 de pild . Dup 1028² 1030. cedat unor c lug ri latini. Bistri a-Vîlcea. papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei. cu hramul Sfîntul Gheorghe. ?Hil!âi² ficu. C lug ru.i UKU_. Chilia. deci ortodoc i.ii. în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan. In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. la Oroszlanus. aflate în ruin . Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. codrilor. îndat dup anul 1000. La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15). cel mai însemnat centru monahal r s ritean. Din paginile precedente. Schitu i numeroase altele.). s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania._C lug ri.. sînt m rturii de veche via sih streasc . F r îndoial c .o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos. . de la Cib. C lug reasa.Banat. Chiliile... In aceea i perioad . toate dovedind vechimea monahismului românesc. ^yS fiilMi-Mm tioara. Suceyi a_§. Valea C lug reasc . în care au fost adu i «c lug ri greci». Chilii. a ridicat o nou mîn stiro ortodox . însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam . C lug ri a. prin pe teri. In teritoriile intracarpatice. Alba. despre care avem prima tire documentar di n anul 963. Cianadinus. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase.. ca i cuvîntul «pustie». pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana. s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna. tr it de pustnici de neam român. vor fi existat i altele. altele în p r ile Orheiului. pe terile de la Ialomicioara. Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI.. respectînd pravila vie ii c lug re ti. Chilieni.lui( Buz ului. în frunte cu un egumen. sînt o dovad în acest sens. întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. MONAHISMULUI. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor. c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi. SF. în cetatea Morisena. jud.a. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric. prin poienile ascunse al<. care au d inuit mult timp.

miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la . spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351). isihasmul (vjouxîa ² lini te). . medita ia acere. mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi. în apropiere de Adrianopol. din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i. stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. Penaceasta. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. în a eza-sihast de la Paroria. De pild . r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase.Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici. urmat de Nil Cabasila (f 1361). însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice. tîrziu. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». au fost i români. s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. Rusia i rile române. Dup unele ute pe aceast tem . De la Athos. c lug ri.. Serbia. îndeosebi la Athos. Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. Simeon 429). cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic . to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului. i al ii. De acum înainte. ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu. laici.o stare de concentrare i de pace l unt. se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo».1346). în actul din august 137. în 1359. se recomanda retragerea c lug rului de lume. Fiul lui Dumnezeu. Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat.2. ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti.

Restaurat între anii 1961-1965. zugr vit în exterior în 1547. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488. cu turl pe naos. ctitoria lui tefan cel Mare. . ridicat între iii 1466-1470.I? 11 Biserica m n stirii Putna. apoi pe la mijlocul sec. necropola sa i a familiei. sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. Reconstruit între anii 1654-1662. construit în plan triconc. una din capodoperele artei medievale române ti. Este în plan triconc. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm . |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. XVIII. Biserica din Vorone .

din Borze ti . naos. ancadramente la gotic). f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide. Cruce din P tr u i. tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular. în plan triconc.jud. Sf. pictur interioar . efan cel Mare din 1487. cera: etc. i mici. Bac u.

naos i altar. Pictura interioar a fost executat de Drago . fiul preotului Coman din Ia i. pronaos. arcaturi oarbe sub corni . gropni . avînd cinci înc peri: pridvor închis. pîrc lab de Suceava (1503).Biserica din Arbore . ctitoria lui tefan cel Mare din 1497. ctitoria lui Luca Arbore. monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale. ferestre în chenare gotice. în anul 1541. Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV. Biserica în l rii din m n stirea Neam . f r turl . de plan longitudinal. în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit . Suceava.j. .

f r abside laterale. Fecioare M ria. cu pruncul Iisus în bra e. în dreptul intr rii în pronaos. împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. cu plan dreptunghiular. . Are o bogat decora ie exterioar . fiind redat îngenunchiat. în 1493. îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. a ezat pe tron. ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493). remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni . construit din piatr i c r mid .Nicodim. cu fire de aur. oferind Evanghelia Sf. cu un turnclopotni scund pe latura de sud. Biserica din B line ti. pentru m n stirea Humor. Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri.

TTT .Biserica m n stirii Tismana. este construit din c r mid aparent (trei rînduri). cu turle pe naos i pronaos. Are planul în form de Äcruce greac înscris ". vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. XIV). ridicat de ieromonahul Nicodim. cu ajutorul domnitorului Radu I. Biserica domneasc din Curtea de Arge . care alterneaz cu piatra brut (un rînd). Este construit din piatr i c r mid . apoi ref cut în 1844-1849. început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. în plan triconc. reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI.

Vedere general a m n stirii Cozia. în plan triconc. ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. . 1387-1388). paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583. ancadramente la ferestre etc). cu o turl pe naos.ai? « * : . în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete. Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . pe malul Oltului. Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707). în fa . Biserica m n stirii Cozia.

r Biserica Sf. ^ Biserica de lemn din Volov i J. înt rit cu contrafor i. Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559. cu un plan bazilical. dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec. Nicolae din R d u i. Suceava.Suceava. XIV) 1 ln comuna Putna . f r turl .j. . ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-1365). ctitorit .

în 1402. Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. prima biseric cu plan triconc din Moldova. 1595-1596). . fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit . Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i.ntîmpinarea moa telor Sf. Biserica Sf. Treime din iret. mitropolitul Iosif cu membrii clerului. :ruit din piatr brut .

X-XIII). . Hunedoara. ctitoria cnejilor locali. Hunedoara. de tip sal . Biserica din Le nic .Biserica din Densu _ j. construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. Deasupra naosului se ridic un turn. cu valoroase picturi de epoc . ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul.j.

i anul 1313²1314. . Hunedoara.â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j. Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc . sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil.

si» cnejilor locali. ctitorie cnezial din secolul XIII.j.j ‡?«££££ . . construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest. Este construit din piatr bruta.Biserica din Gurasada .ti.ca (ser Biserica din Strei . Altarul i naosul au o form patrulob . Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn. deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat . Hunedoara.

azi .j. Bihor. O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei. construit din piatr .Biserica m n stirii Rîme . ctiecolele XIV-XV. cu un turn-clopotni pe pronaos. precum i anul 1376. XIV). îghi te . Alba (sec.j. zugravul Mihul de la Cri ul Alb. cu o form dreptunghiular .

din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit.Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369. Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni. pe malul stîng al Dîmbovi ei. dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar". cu hramul T ierea Capului Sf. Bozioru). chiar ctitoria lui. la 25 km de Cîmpulung. la întemeie/ voltarea m n stirii.H. în care se amintea i de rug mintea/r itni. Biserica rupestr J n deJPiafrd (com. Boli^ documendup cuno tin ele noastre. exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com. constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi. cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. Cu caz. i Agatonul Nou. Datorit acestei descoperiri. cu hramul Schimbarea la Fa . ft-un. nuînd cu urma ii s i Alexandru.^^ este. timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. dar cre tine. siderat din secolul al XlII-lea. AceastC^ \t fiind. pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». de pilda. poate. ca i temeliile a dou din . în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i. n descoperite în hotarul aceleia i comune. înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea. pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. chilia lui Dionisie Torc torul. Agaton^sif e tc. care. numit «a __ l^ste conVod ». Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com. Radu.O. N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. .j. adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. pi^a str .c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . Col i). într-un fel sau altul. mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). Vladislav. Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea.

cu sinaxarul respectiv . Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . arheologice. potrivit suflului duhovniis de isihasm. Un logof t al lui Mircea cel B trîn. probabil pe Arge . B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. afar de aceste l ca uri. tirile pe care le avem asupra originii. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. Filos. organizat incîpiiîe isihasmuîui. documentare radi ie. osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . nemijlocit. De pild . spune c a fost întemeiat de Negru Vod ). c luib numele Filotei. copil riei. dup izvod bizantin-athonit. ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. m n stirile Arnota (Del Chiaro. trerectat . teza veche a istoriografiei noastre. Dr g . a a cum se 1 în veacurile primare. la t de Bucure ti.ara Româneasc . tii. tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. în genere. P. Panaitescu. ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV. Deci. p. 331). care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate. ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. la Bolintin. secretarul icoveanu. se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i. în 1839. pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. Din cele expuse. asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii. în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase. via a mîn stireasc athonit . potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . Introducere la istoria române ti. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare.ng Ro iorii de Vede).

nu departe de tîrgu orul Cladova. p rere pe care o împ rt im. celebru centru minier din Serbia medieval . Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. unde se va bucura de o deosebit considera ie. la Vodi a. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton. în Macedonia (azi in Iugoslavia). re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului. în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. primejdia catolic a r mas. sor vitreg a lui Vlaicu Vod . arina Bulgariei. probabil la mîn stirea Hilandar. In schimb. . dus de franciscani. pe p mînt românesc. centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. o cetate în apropiere de Novo Brdo. se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. S-a c lug rit la Athos. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. în orice caz. dar ca vasal al regelui Ungariei). Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370.acum. De aci. eventual ca egumen. în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. în inutul Cladovei. Deaîcî. la locul numit aina. Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369. In 1366. Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina. Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . s fi avut de suferit. ci i în inuturile înconjur toare. S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. Cu toate acestea. din tat valah i mam sîrboaic . nu numai aici. a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. era firesc ca în împrejur rile date. Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. în regiunea Craina. a revenit în Serbia. A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . oprindu-se un timp lîng Dun re. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei».

nu l 13_7 .udal maghiar. Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb . încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite. mîn stirea devenea o amovlgstie^. Solia. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372. Teofan. care_ se proclamase ie autocefal în 1346. lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului. în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. s-a ridicat o n stire. Prmjacela i hrisov. Probabil. în anii urm tori. nici arhiereu. . ci precum hir Nicodim i cum va orîndui. S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. pe locul uneia mai vechi. de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. f r consim :elei dintîi. la Vodi a. N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos. pe t ot p mîntul românesc. se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. nici altul nimeni.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a . Prin aceste prevederi. scutirile. In aceste împrejur ri. practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . ² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . fostul protos al Athosului. dac nu-1 va fi avut mai dinainte. Dup^ ultimele cercet ri. Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. zidit i zugr vit din a lui Nicodim. iar zugr virea. adic o ctitorie jie_sine st t toare. cum s-a procedat Î alte cazuri. sub arul tefan Du an. fie 1372. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. ie sub orice autoritate din afar .i puie cîrmuitor». era forn Isaia de la Hilandar. trimis de cneazul Laz r al Serbiei. vasele i od jdiile d ruite. uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor. înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. a a s ie c lug rii cei de singuri s .

i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile.. 1377² c. O însemnare contemporan . Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385.. Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a. cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar .^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana. numai sub Dan I. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective. Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti.. precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea. 1383). 1383²1386) îi f cea "anumite danii. în orice caz. Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i.ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------.. f cut de vreun c lug r din mîn stire. pe un hrisov din 1424. respectiv mijloacele de trai. Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab . Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri. Gorj). p rintele domniei mele. cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav.».I M O N A H IS M U L UI.. nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi. a ridicat-o din temelie. cînd Dan I (c. tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar . f r ca s-o termine.. Din actul men ionat al lui Dan I. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol. s cl deasc pe deplin acest hram. Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie».. dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii.. la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact . reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- . a fost Radu I (c. Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. S F. o mîn stire nu întru toate terminat . ci s-a dat. la Tismana. care era banatul de Severin. cum am v zut. pe rîul cu acela i nume (jud. Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana. In speran a reocup rii Severinului.

d e l a Mi r c ea c el B t r î n . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 . cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . t oat e î n Ol t en i a. . în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. l ot r ul u i i Vi i na. de^l a Pr i sl op. l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a . Printr -un hr i sov d in . Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at . Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m. c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana. ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i . î i f c e a : de opt sat e. ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i .i al ege si nguri cond uc t or ul. s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. P r i n t r . î n st pî n i rea Ti s man ei .u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» . d u p i c î r mu i t or u l u i l or . E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s . est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i . In ce pr i ve t e V odi a. i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i .un t i mp r el at i v s cur t . E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a. n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e .l e a. vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V . n i c i e u M i r c ea v o i e vo d . i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . di n 1 0 i u l i e 1 46 4. au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce.u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 . î nt r . c ar e «s fi e d e si n e i»). d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i . Est e . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ». C o u t ea-C r i vel n i c. A ce s t e n u me r o a s e d a n i i . at î t e a mî n st i r i . î n t r .a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² . c i n u ma i .un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n .a u î n c h e i at n u m ai s u b e l . a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) . î n ara Ha e S . -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim.

ia Prislop sau în alt parte. Peste o lun . Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii). iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc . pe cele dou fe e. Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc . în anul al aselea al prigonirii lui. La 23 noiembrie 1406. Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim». De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii. aflat atunci în « ara ungureasc ». NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. R stignirea i învierea. cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. Prin anii 1404²1405.ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. adic la 26 decembrie 1406.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. Sfîntul Eftimie. care prezint . i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. în prima scrisoare. patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). respectiv mîn stirii Tismana. lingvistic i istoric-literar. cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor. SF. deci o goan dup «isihie». încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului. Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice. tarile ortodoxe. ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. cuviosul Nicodim . iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti.

nr. Cu timpul. antierul arheologic Cet eni. rezult c Sfîntul Nicodim a . P. 15²24. ara Româneasc . 1²3. Bucure ti. 128 p. Buz u. Schituri sau sih strii rupestre buzoiene. în GB. Bucure ti. voi. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. nr. Buz u. 673²697. întîm-use minuni la mormîntul s u. 1909. nr. itarea: Documenta Romaniae Historica. r< 1947. i ed. in SCIA. 22. 507²517. a fost cinstit ca sfînt. CANTACUZINO. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim). an. Biserica rupestr Corbii de Piatr . CARMEN DUMITRESCU. 1971. Iosif Bobulescu. 1973. în B. 1959. în GB. L + 431 p. 7²10. nr.. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM. J retat din via . Date noi despre bisericu ele '. 321²340. 1935.. XI + 82 p..R. I. Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. GIURESCU. în SCIA. 3²20. I. 1. B. + 40 pi. Documente privind istoria României. p. 3. p. 111²130 j CHIHAIA. din Mun ii Buz ului. 23²51 . 1980. CONSTANTIN C. TIT EA. TIT EA. e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH. Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. 1965. 1906. p. 5²6. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei.R. soborul a ales ca Len pe Agafton. în SCIV. Bucure ti.. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. 88 p. 488 p. nr. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice. p. ed. Voi. nr. AL. 1975. TEFAN DE LA TISMANA. t. Mîn stirea Tismana.. Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale. în BOR. VIII. Bucure ti. ara iasc în veacurile XIII. XXXIII.A V J .X V --. dup rînduielile haste de la Athos. C o n c l u z i i : Din cele expuse. TIT SIMEDREA. CONSTANTINESCU. Glos pe marginea unui document inedit. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul. p.t un mare organizator al vie ii monahale la noi. p. 1²4. Panaitescu i Damaschin Mioc. Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. XXVIII. LXXVII. ESCU. m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri.S. în voi. 22. ROSETTI. I (1247² 3ub redac ia P. 1983. 469² INU V. fiind înmormîntat la Tismana. Bucure ti. 1953. Min stirea Vodi a.. p. 1961. In locul s u. voi. în Materiale i cercet ri gice.O. 63²76. PA VEL CHIHAIA. iova. p. ACADEMIA R.VkiU W U A JU U LJ ^ . Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. an. III. 635 p. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u). tom. Via a mîn stireasc în ara . în XIII. 1 J . p. an.. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. 1883. ed. 1²2. i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU.'B. 1974. r/d plastic . 1966. p. 1969. XIV i XV (1247²1500).

1971. în G. BÂLA A. 634²651 . VICTOR BRATULESCU. Gheorghe Dr gulin. nr. 1965. Bucure ti. 1976. DJORDJE SP. 1975. 237²284. 3²4. XI. 194²207 ( i extras). Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. 1966. 7²8. p. Leiden. PATRIOTA CODAU. 1978. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*. 300²317. Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. XXVIII. 1962. XIII. p. în BOR. 1²2. nr. Scarlat Porcescu. 15²37). 11²12t p. 1970. XXIII. Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . 8. Ioasaf Ganea i Dumitru B la a).. Silntul Nicodim. în BOR. ION RADU MIRCEA. XCIII. 1985. an. în MO. 9²10. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. în «Romanoslavica». D. TURDEANU. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles. LXXX. XXXVII. 203²221 .B. nr. 587²598. E. an. an. E. p. p. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. XXII. 923²931. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. semnate de Radu Cre eanu. 77²79. an. an. p. XIII. (Alte studii în acela i num r. II. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. N STUREL. p. l (pîn la 1385). p. 345²351. 1954. SF. Paris. în «Revue des etudes roumaines». P. an. 1981. Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. 114²144 ( i în voi. L ZÂRESCU. nr. în MO. p. in MO. în «Romanoslavica». 1966. în «Romanoslavica».ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. p. NESTOR VORNICESCU. 673²687. . în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). RADOJlClC. 5²6. Sebastian Chilea. nr. p. Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee. p. nr. . VENIAMIN MICLE. Istorie.

iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. care i-au fost d ruite de unii boieri. li înt rea i osii. voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob . Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu. precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu. cu voia p rintelui domniei mele >ievod. necroMircea cel B trîn i a familiei sale. la mit C lim ne ti pe Olt.zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi).. MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA . 10 bu i 10 burdufuri de brînz .VI k. Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea..». în continuare. Din cuprinsul primului . Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc .. 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav. 20 de ca uri.».. o moar în hotarul Pite tilor. ambele cu data de 20 mai 1388. d ruia mîn stirii satele i Cricov. asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana.. Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol. Una din cele mai în- ..

de c tre fiul s u Mircea. cei mai mul i cercet tori. cu aceea i dat . pe valea Oltului. care se tie ca a fost un domn mare. n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . Radu I. Jiblea. Seaca i Hin te ti. vin. In ce prive te numele acestei mîn stiri. în primul document din 20 mai 138'8. poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei. de fast i de podoab . De aceea. pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394). Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. între C lim ne ti i muntele Cozia. C. 1406²1418) i Iacob (1421) . cu toate cele ce se in de ea. Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. i-au urmat Soîionie (c. In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia. abia dup un deceniu. s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri.a. formînd o . observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel. pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov. Aceast p rere a fost rectificat de acad. în ce prive te starea material . continuat de Dan I. Din primul hrisov. ca . a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. miere etc).rneana s fie supus . pe Olt. prof. B rd ani. b l i cu pe te. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie». adic Cozia». Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. Prin cel de al doilea hrisov. toate scutite de d ri i munci domne ti. iubitor de frumos. fiind nimicite de vreme. produse alimentare (grîu. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea. soborul singur. Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. brînz . constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti. mori. aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I. Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana). Constantin__C_ Giurescu. In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). s fie înlocuit cu una nou . Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. dar. încît s fie nevoie. C. precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. In adev r.. ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. f r amestecul puterii politice sau biserice ti.

pe Buz u. Distinc ia era necesar mai ales acum. P ltini etc). de Mircea cel B trîn. Dup p rerea altor cercet tori. Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. vaduri de moar . Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . înc un l ca cu numele Nucet. iar a doua. apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. umentar. Fr sinet. Mircea cel B trîn i alt IIlea). un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. mori. la nord de Bucure ti. în jude ul : a. Socet. prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. sirea nggov. a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. c ci pomelnicul ei. putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . cînd a ridicat ia biseric . lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. în caz de nevoie. Dan. urmat de Radu. mîn stirii domniei mele de la . care era pus b dependen a Coziei. apoi vii. jupan Staico. înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. începe cu islav Voievod». Era deci foarte bine ap rat . meroasele danii pe care le-a primit.t p dure de nuci. în acela i timp. altele au disp rut. hele tee. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ). Arge ). Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. iv lii etc. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a. pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. avînd te sau p r i de sate. la sfîr itul secolului al XV-lea. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. ex. alc tuit în 1781. pe care i-1 d ruise domniei mele.

Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. iar în biseric . a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus. într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». avînd al turi pe so ia sa. dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II. el a f cut danii acestei mîn stiri. s existe tot din timpul marelui voievod. Cozia. ^_ ^_ Snagov».ra (probabil doamna Mara)..^" ^ ~-- ^" " ^" " . Potrivit tradi iei. Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani.. cu numele Dionisie. Din acela i timp data i schitul Br det (jud. Ast zi. c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. a ridicat mîn stirea Vjj ing.^^ ^ ^ ^ . Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea. Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. dateaz tot din timpul lui Mircea. N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu. Nicodim. din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . Mîn stirea QlayQQJ c. Arge ). în 1441. fosta mîn stire e în ruine. sau. d ruite de Mircea. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. iar în stînga biserica. din secolul al XlV-lea. Tismana. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»). inînd în mîna dreapt o cruce. cu b l i. numit la început Strugalea (la sud de G e ti). din 7 octombrie 1428. fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. cu hramul Bunavestire. Pomelnicul ctitorilor începe cu el. în orice caz. situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni. s o fi m rit pe cea veche. . un ucenic al Sf. de lîng Tîrgovi te. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. prin care îi confirma dou sate. cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. Documentar. Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . cel pu in. Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab. La 17 noiembrie 1431.^^^ ^ I » Œ^^ ^ . tot sub Mircea cel B trîn. i a domniei mele». ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui.

toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII. în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. J li A 1 V . c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . a lui Basarab I. F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc . Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia. N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un . cuub numele de Bogdâne ti. A fost distrus de un cutremur prin 1628. pron timpul lui Seneslau. precum i unele mai tîrziu. în Drobe a. J L .50 X 8. i structur . ica Sîn Nicoar . în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar . r ii lui Basarab. cu hramul Sfîntul Nicolae. schituri de lemn. ridicat . în ii Alexandru Ilia . aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie.50 X 7. stiri i biserici din Moldova. Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12. Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene.).75 X 7. Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. apoi. Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung. iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab. Pimen i Silvan.50 m i 12. Astfel.P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l.uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca. s-a început construirea domne ti de la Arge .40 m. Dup tradi ie. Conceput ca l ca de închinare i domneasc . înseamn c a fost ridicat înainte de 1352. ca aceea de 30. pe eia mai vechi. noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente. tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea. ceva mai mare (15. cu hramul Adormirea Maicii ii. în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie.50 m). cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam . îltimii ani ai domniei lui Basarab I. ridicate în locuri în mun i sau în codri. din prima jum tate a secolului al XHI-lea.

Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn. pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii.timp la Athos. Se pare c el a fost înmormîntat aici. Probabil pentru ace tia. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea. Probota. «unde a fost chilia vl dicii Iosif». Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at. a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i. Urma ul s u. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian . Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan. Ruinîndu-se i . una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. din piatr . dac nu va fi fost i mai veche. azi disp rute. i o activitate cultural-artistic . împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou . mori.. Biserica de azi. punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului. c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. Mai tîrziu. felurite mertice . Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. din 6 iunie 1446. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian. pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . în 1497. Pe locul vechii mîn stiri. între zidurile ei s-a desf urat. Prin acela i hrisov. s-a numit Pobrata (în slav. cel din urm fiind îngropat aici. iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie.. înc «de la începutul rii». afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. pe iret. Petru II. de la Boi tea. într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. In adev r. Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . pe care o vom prezenta în alt parte. iar azi. iazuri cu pe te. fr ie). Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare.. cu hramul în l area Domnului. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693).a. cercetînd o serie de documente. cînd tefan I îi d ruia dou sate. Este interesant un hrisov de la tefan II. a fost ctitorit de tefan cel Mare. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire.». Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun. este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. = înfr ire. domnitorul tefan I (1394²1399). pris ci.. se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului.

Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. tâijeg. doamna Elena. existent i azi. Alexandrei Vod .a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei). Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . la 27 iunie 1449. pe jumen al mîn stirii. ita la sfîr itul secolului al XlV-lea. Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche. a biseric . La 15 februarie 1410. d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic. Astfel. scutiri etc. neclintit. . Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan. ele tee cu pe te. ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re . lor funerare se g sesc azi în biserica nou .14 septembrie 1467).. c ruia i se dreptul de a. Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea. a egumenului Dometian. Hrisovul men iona . f r vreun din afar . so ia sa Ana >oieri. la o mic distan de ruinele în stiri. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi.i alege singur urma ul în egumenie. a construit. Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). u. De pild . i nici un mitropolit. terminat în 1530. dar f r s dea numele ctitorilor. enitul i cu sfin irea preo ilor. Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407. situat cam la 300 m de locul celei vechi. iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402. înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i. tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j.. a lui Petru Rare . so ia sa. au fost îngropa i aici Petru Rare . o biseric nou . Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei. îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor). Ast zi este biseric de mir. «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a».F E K1 U A1J A Petru Rare .

care rezuma un act patriarhal din 1395. Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi. primul egumen cunoscut. la 13 aprilie 1415. A doua se g sea. .». Prin 1528²1530. Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun.O.. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi. ca o ctitorie a unui mare dreg tor. ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare . La 6 februarie 1431. îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae. V rz re ti. tot dincolo de 21 ² Istoria B. este men ionat documentar la 10 februarie 1429.. i seli tea lui Dieni ». In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j. Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat . care i-a d ruit. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate. asem n toare cu a episcopului de R d u i. vornicul Oan . la aproximativ o sut de metri de cea veche. moara i «sili tea de pe Nichid».. Mîn stirea Humor.1418) i al ii. cu satul. mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. Dumitru. numit mai tîrziu. poate dup numele lui Chiprian. O alt mîn stire era cea a lui V rzar.nici slugile lui. lîng ora ul Gura Humorului. Dumitru din Suceava. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina..R. «unde a fost Huba». ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. patru pris ci. în felul acesta. «un sat la obîr ia Solon ului. probabil. nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana). Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415. pe locul bisericii Sf. S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). una cu hramul Adormirea Maicii Domnului. alta cu hramul Sf. este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova. Daniile au continuat i sub urma ii s i. c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei. amintit în 1420. în forma în care o avem ast zi. Alte danii i-au f cut Ilia i tefan. O noti . Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor». «s -i fie uric cu tot venitul». dup numele întemeietorului ei. îi d ruia vama de la Tazl u. so ia sa Ana (-j. f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia».1432).

Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod . >roape de actuala mîn stire Putna. N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit. o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. C lug reni. exist o bisericu în stînc . irea lui Ciunca Stan (1445). sub trea mîn stirii Bistri a. în p r ile Neam ului . mul În l area Sfintei Cruci. losif). m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta. men-: i alte mîn stiri. azi degradat . ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. o mîn stire la Boi tea. azi disp rute. în p r ile Tecucilor. potrivit tradi iei. mîn stirea postelnicului Ignat din Soci.a. Daniil Sihastrul. Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). O astfel de biseric a existat ov (Olov ). mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. în care ar fi fost îngropat. azi Dum-² Tîrgu Neam . mai veche. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. la Horodnic. vor mai fi existat e. Dide ti. cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea. mîn stirea popii Draghie (1444). Dup tradi ia local . anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. despre care nu avem nici o tire. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. precum i ale urma ilor s i. Chilii. C lug ri a etc). Pe lîng mîn stiri. icumentele aceluia i domnitor. probabil în zona Vasluiului. Actuala biseric nu poate fi con- . era o mîn stire de c lug ri e. pe care voievodul o punea. într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. pomenite în documentele vremii. în Moldova de nord. în 1411. mîn stirea de ÎozieniRoman (1446).a p r ile R d u ilor. o alt mîn stire l u. isten a altor biserici i mîn stiri. în aceea i regiune. unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». Aci a fost s pat o chilie. în care ar it. spre r s rit. ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i.

fiica lui La cu. Se p streaz integral pîn azi. 1354²c. Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415. Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava. la începutul secolului al XVI-lea. alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). ctitorul bisericii. In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia. i Ioanichie. Roman I. ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. Stana. Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . Pe mormintele primilor ase. Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at. Potrivit cercet rilor mai noi. Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn. c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. ar fi ctitoria lui Petru Mu at. considerat ctitoria lui Bogdan I. biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. so ia lui Roman I (1391²1394) . atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. la 16 septembrie 1408. i urma ii s i : La cu. tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . «una din Tîrgul de Jos i alta. atestat documentar. tefan I. dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. din piatr . de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . care va fi voia noastr ». c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate. f r îndoial . Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. primul episcop atestat documentar la R d u i. P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391). Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). tirile sînt contradictorii. O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. 1358). Anastasia.siderat îns de la Drago Vod . este biserica^Mh u i. De asemenea. iar actuala biseric . mama lui tef ni Vod . fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . cu excep ia unui pridvor.

d e m u lt e o ri . t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i . N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i. d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e. d a r m a i al e s d e A st fe l. întîln i m . au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i .² A V H i.l e vi e ui t o r il or e i. l a d a r u r il e f o n d a t or il o r . i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s .i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile . s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a.a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i). C u ti m p u l. u n e o r i ). Ia r î n t r e d at o r i i . h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate. p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. fi e d i n l e m n . A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii. ca r e. o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u .m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc . l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). p rec u m i me t e ri au toh to ni. d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e . ti e d i n zi d . în M old o va .) lu i A l e x a n d r u c el B u n. S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e . N u m a i e . a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s . fi e l a l i t u r gh i e. c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. d o m n ii r o m â n i. M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . d a r. s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ). ctit or ii l e d o m n e ti. d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii. e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri. c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i. m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. i ar . h r z e au i ei d a r u r i.

Documente privind istorici României. 1931. DRAGHICEANU. p. an. veacul XIII. ara Româneasc . 221 p. XIV. p. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. p. 1906. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. XXXIX. p. 11² 12. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 1924. 1955. 2. an. 303²316 i nr. P. nr. p. L + 431 p. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. an. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. 1983. nr. 1966. ( I I ) . an. VII. GHEORGHE I. 68²73. ara Româneasc . 52²89 . în BMI. PAVEL CHIHAIA. Bucure ti. LXXXII. cu mai multe studii . Secolul al Xl V-lea. AUREL I. 876²889. p. 1974. în BOR. în GB. nr. 1²2. Despre mîn stirea Cîmpulung. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge . XXV. LXXIX. 1937. Bucure ti.S. 470²476. L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. în MO. în BMI. Corina Popa.. p. 1352²1633). nr. 1964. în SCIA. PAVEL CHIHAIA. Bucure ti. p. an. Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a. XXX. Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr. XCVIII. 1944. cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. B. 1. nr. în voi. p. DIACONESCU. în MO. 1961. an. Curtea Domneasc din Arge . 1917²1923). p. Sub redac ia P. X²XVI.R. 1962. NICULAE ERBANESCU. in RIR. 1961. nr. p. 2 voi. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. BRATULESCU. PAVEL CHIHAIA. în SCIA. XIII. XXI + 352 p. 107²137 . 1953. an. p. în BCMI. nr. . nr. Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. (I). Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel. 4. în BOR. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. XXI. în BOR. p. p. B. Monumente istorice. 1969. nr. an. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU. TAFRALI. p. XV (1247²1500). XXVI. II. 5²6. 11²12. 1966. Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. 1970. EMIL LÂZÂRESCU. 1970. Istoria min stirii Snagov. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. 1109²1119. I z v o a r e : Academia R. 9²10. . an. TIT SIMEDREA. I. XVIi. O. voi.. 284²335. 11²12. an.. Data zidirii Coziei. Arta cre tin In România. V. 61²65. V. 323²338. alta la C lim ne ti). I (1247²1500). Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. 208²221 . Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. nr. 11²12. CANTACUZINO. 1047²1077. BOR. 43²46. VIRGIL DRAGHICEANU. în MO. 128 p. an. 3. Mîn stirea Vi ina. VII. LXX. II B IB L IO G R A F IE A. p. Bucure ti. nr. Schitul Br detul. 56²59. an. GHEORGHIU. 16 p. un monument din veacul al XlV-lea.O.A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . 1033²1049. Paris. XXXIX. 1961. Nucetul. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. 192 p. VIRGIL DRAGHICEANU. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. 1²2. 1952. 3²4. + 11 pi. + 158 pi. ILIE GH. întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . Bucure ti. p. Bucure ti. 1971. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica.. 118²138. nr. 1. ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare. 3²4. LXXIX. p. an. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. Studii i lucr ri de icstaurare. GIURESCU. in GB. nr. 1980. 1967. IX. în BOR. 38²49. 1923 (BCMI. 1²3. Panaitescu i Damaschin Mioc. IONA CU. In M. ara Româneasc . 1961. nr. 635 p.

70 p. Mîn stirea Humor. în BCMI. 5 p. Bucure ti. 1954. . în r i is t or ice ». 7_8. -în BOR. 1974. n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU. 372 p. Bisemeasc din Curtea de Arge . Craiova. 1935. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova. . p. 371²545. + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. p. Craiova. Ia i. dup m rturii noi. 1968. c r r i: N. Moldova v o a r e : Documente privind istoria României.). Bucure ti. XIX. LXVII. 1963. Bucure ti. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU.12. PA VEL CHIHAIA. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare. 1938. voi. p. Bucure ti. nr. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti.M. Bucure ti. n ou III). 1971. an. 597²612. i v îndut e i d rui te în se colul XV. p. 324²347. GRIGORA L PRO U. nr. IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU. Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). 22 p.. 1965.monumedievale din Moldova. 19 49. deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. 1976. p. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. 384²1475).. 55 p. p. + ilustr. LXXI + 530 p. 800 p. an. ara Româneasc . I²II. an. N. XX ( s.. TI T SI MED REA. Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge . ova. 1947. 11 4²1 30 . voi. Mîn stirea Neam . 3. 7²8. 1 ²2. XLV.. în M. în MO. GRIGORA . veacul XIV. . 127 p. ea Neam . 1969.. I. TOMA G. TEFAN BAL . XV.S. 426 p. Moldova. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. 1970. BULAT. BÂRCÂCIL . 555²562. n r. p. la i. A. 1981. XXXIX. i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. an. Mîn stirea Moldovi a. 165²184 (extras: V lenii de Munte. XXXVIII. 314²506 i an. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU. Bucu58. > v " iî ! -: . 5²6. 985 p. 1962. Bucure ti.

. . în B i . BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : . . X ?. . ‡ ' - . De pild . în jurul anului 1002. "". Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi).'.iif j i/ îf 3 'iitsv . cu hramul Sfîntul. Banat. . . MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA. . In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini. Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u . în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca.. . . Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu. . . ridicat de voievodul Ahtum. . s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri. Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn. pe Some .. : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania. temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. în secolele XIII²XV. ' . io q ‡ 9' . -ir. mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat.Toan Botez torul.. ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m . papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma. ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi). una din re edin ele voievodului Gelu. . x. încît în anul 1204.ft Bisericile din Transilvania. .' . re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti. . Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. din nuiele împletite sau din piatr i c r mid . Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. -' ' : ' ' " .

Trebuie relevat. din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. statui etc). . se afl o alt valoroas biseric monustoric. Dr gu ). aproximativ 2 km de aceast biseric . >. în anul 1443. pe malul 1 rîului cu acela i nume. Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . din bolovani de rîu i din c r mid . scris în anii 1313²1314. una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu . format dintr-o nav . de acelea i dimensiuni. cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural. pe malul drept al Streiului. s-a stabilit c bise. A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea. într-o alt form . altar pentagonal. vara anului 1975.P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V .X V I I I ) ia egului. atesta i documentar din secolul lea. se afl un strat i mai vechi de eal . S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea. :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. mult mai veche. un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V. fapt consemnat de o inscrip ie. tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII. dup cum arat o alt . de i mulat ipoteza c ar putea data. construit din piatr brut .iertarea. lîng tabloul lor votiv.ric . Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan). i s-a scris mult despre aceast biseric . c sub i pictura mural din 1313.tip longitudinal. socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar . ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie. în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî. în satul Sfrei. dar pe locul unei biserici din lemn. îns . Este construit din pietre romane. P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . folosit apoi .coperit o pisanie în limba slavon . provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. lespezi f uite. în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. Intre altele . Pe baza acestei descoperiri. cu un opotni care domin împrejurimea.

odat cu maghiarizarea familei Cîndea. Nuc oara i Pe teana. Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. la poalele Retezatului. la Sînt m ria Or/ea. cu picturi ascunse sub var. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. aproape în toate satele men ionate. A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. ». situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530). se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. cu un turn-clopotni cu cinci nivele. De altfel. de tip occidental. ctitorie a cnejilor locali. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea. cu un frumos turn-clopotni . documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali. Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. romano-gotic. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. ad ugat în secolul urm tor. Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea.i* . ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. se afl o biseric de dimensiuni mai mari. Biserica p streaz o frumoas icoan de hram. Are ziduri înalte. devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. cu portale i ferestre cu coloane. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. La acestea.I i din piatr f uit la muchii. in hotarul satului Silva u de Sus. se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. apoi a calvinilor. ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira. azi în parterul turnului-clopotni . refugiat i apoi c s torit în Transilvania. reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. în apropiere de Ha eg. In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. din piatr brut i piatr f uit la muchii.

zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-. sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. cu o form ciudat .. de jupînul o ia sa Visa. r pit mai tîrziu de calvini. biserica ling Hunedoara. pe pere ii de sud. care. în fiin pîn azi. cu o . a c rei fiic . între care se remarc tabloul votiv. P r ii de r s rit (altar i naos).într-un tablou votiv. format ini ial v i un altar. restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani. azi disp pild . vest i nord ai restul.i ridice o biseric de zid în ora .0 regretabil gre eal a disp rut. mai tîrziu). ctitorul bisericii. 1342²1382). Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. tot în secolul de cnejii satului. noiembrie 1458. ref cut în secolul urm tor Dciarovici. a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . . înrobabil pe cneazul Dobre Românul. a fost ridicat biserica din Le nic. Spre ecolului trecut. care-i cu privilegii i mo ii. înaintea > desigur o alt biseric . în care va fi slujit Ioan de Cafia. pome-:rte de atunci. pe Valea Mure ului. ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a.B îd din secolul al XlII-lea. l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. cu un an-s picturi murale originale. In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae.. i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie. potrivit tradi iei. în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . înrudi i cu Iancu de Hunedoara. Elena. i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400. i jude ul Hunedoara. în apropierea Devei. în anii din urm . în l tate a secolului al XV-lea. Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u. întîlnim alte bisenente istorice. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. Un interes aparte prezint biserica din Gura. iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. ctitorit .j at . patrulob .a ne ti din Transilvania. q».

bisericile din B i a. Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica.i avea re edin a în Feleac.. lîng Gherla. apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. C tre sfîr itul aceluia i secol. Sava i Gheorghe. La Guhova de Sus i Lopadea Veche. se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr . ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului. în diferite sate din jude ul Alba de azi. din zid. în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. In secolele urm toare. de unii cercet tori. Mitropolitul Daniil. prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV. Bisericile «din S ndule ti. m rit .. apar in aceluia i secol.. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. Ini ial. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. a unei foste mîn stiri. exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. Biserica din Sîntimbiu dateaz .. p strînd fragmente de picturi originale. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. p strate fragmentar. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva. In celelalte p r i ale Transilvaniei. i din Cic u. Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. într-o faz ulterioar . ca apar inînd secolului al JUII-lea. i alta cu hramul Sf. dup unii cercet tori. La Lup a. lîng Aiud. precum i o inscrip ie din 1377.. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). în jude ul Cluj. ctitoria cneazului Vladislav din 1421. Biserica mîn stirii Rîme . Nicolae. ambele lîng Aiud. Ung Turda. înainte de 1488. a fost împodobit cu picturi murale. sînt considerate. Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor. care dateaz tot de prin secolele XIV²XV. din lemn. cu un exonarthex cu contrafor i. i Mica. . asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975). zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti. în Mun ii Apuseni. biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri. care. în anul 1424. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. lîng Dej. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn.

Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. Rî nov i Z rne ti ² jud. cu picturi din secolele XIV²XV.. Mure ). ricile ^ i mîn stirile din Banat. R inari. bisericile din Scorei (Mircea trîn.a. ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia. din secolele XII²XV. Alma u Mare (jud. . m rturie a i artistic al poporului nostru. altele numai fragmente. Sîngeorz i N s ud. (jud. cum a fost cea din Strei. Bra ov. Cut ² dba . Aici. Sibiu) i altele. ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal . De pild . iar în partea i un turn-clopotni . documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. apoi în cîteva acte . în 1398.cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u. Alba) în 1439. m Fize ului (jud. în 1418. jud. dînd na tere unei picturi cu totul originale. pe valea Some ului Mare. Sibiu.îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. potrivit tradi iei. din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333. în continuarea c reia se afl altarul. Deda (jud. Unele p streaz destul de numeroase. 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. S laj) prin 1470. de multe ori ridicat mai tîrziu. Timi ). Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti. cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . S li te (jud. cu ajutorul lui tefan cel Mare. Toate sînt lensiuni reduse. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni. A a cum am ar tat. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. Lancr m (jud. Hunedoara) în 1411. precum i unele elemente occidentale Strei). me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . Rediu (jud. Me terii erau din p r ile Jocului. Mure ) în 1451. Rîu B rbat (jud. Hunedoara) în 1330.

Biserica din Lugoj. dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . a servit drept catedral a episcopilor care. i Dezna (sec. men- . Timi ). emliug. Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane). în secolul al XVII-lea s-a retras aici. mitropolitul Timi oarei. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia). In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. în apropiere de Oravi a. ars de turci în 1552. In 1730 a fost restaurat . fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. In partea de sud a Banatului. Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. Bazia . cînd Banatul a fost ocupat de turci. ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec. Sfîntul Ierarh Iosif. XIV.MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor). In secolele XVI²XVII. datînd tot din secolele XIV²XV. fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea. între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. Bihor i Maramure . La Ilidia. umig sau Morava. atribuit secolelor XIII sau XIV.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). ref cut în secolul al XVIII-lea.a. cunoscut i sub numele de emlac. în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea. V r dia (distrus de turci. Zlati a. tr ind pîn ia moarte (1656). Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. Biswiclle_din_Arad. în apropiere de Vîr e . mai ales în 1552. în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. ortodoxe erau situate pe Dun re. Alte cîteva mîn stiri. în p r ile Aradului. A fost ars de turci. dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici. dup ocuparea Banatului. de prin 1402. A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. azi disp rut .i aveau re edin a în acest ora . XIV²XV). Cusici. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu. în urma încet rii domina iei lor. apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici. Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti. tot din secolul al XV-lea. ctitorie a cnejilor locali. peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). Mîn stirea S raca (jud. cînd se mai puteau vedea pic turile.. la sfîr itul secolului al XV-lea. s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . A fost transformat i m rit în mai multe rînduri.

Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. se afla mîn stirea ortodox . locul de re edin al voievodulan. în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64).prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea. absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. ridicat în secolul al XVI-lea. era pomenit înc din 1131. 1156 i 1177). La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. Biserica Alb (1373). O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). pare ie. V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. di n s ecol ul al XlV-lea. despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. . Maramure . ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea. Saras u a. II* ^ . cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti. cînd a fost declatvr o pi ghi e. deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . uri mural e ort odoxe. . dup ultimele cercet ri. aveau i bisericile din T rc i a. cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. azi în ruine. C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail . Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. Ap a de Mijloc (1428 i 1440). pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». tot pe valea Mur e ului. Bezdin. azi . Retnetea i Tileagd. azi în ruine. A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. ctitoria Drago izilor.A 1 V ² S t. Nu departe ista.

TEFANESCU... 1²222). Cluj. + 67 ilus r. GRIGORE IONESCU. TEFAN METE . ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I. Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. Bucure t i. MARIUS PORUMB. VIRGIL VATAIANU. Bucure ti. Clu j. Bucure ti.'. Din istoria artei religioase române. în ACMIT pe 1930²1931. seria Arta plastic . MU LEA. I. : . ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. L'art roumain de Transylvanie.. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. P. 1981. bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *. I. Bihor i Maramure . + 1 h . bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania. 269 p. CORIOLAN PETRANU. Istoria ariei ieuclale în rile române. cu o înf i are modest . . Sale Dr. Studiu introduct iv. 3. Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec. t. voi. XIV ² 1450). 1983. La Transylvanie. 1968. ² realizate de me teri români. Bucarest. Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. p. 1938. V ASI LE DR GU . Omagiu I. Bucure ti. I. Pari s. 1 68 p .. D. 469²562). Bucure ti. VecW monumente hunedorene. + 30 pi. S. CORIOLAN PETRANU. Nicolae B lan.. XIV²XVI). VASILE DR GU . " . Dar mai presus de toate. 223 ²264). XIV i XV. 540 p.. Bucure ti. + 4 8 pi.L u c r r i de s i n t e z : Istorie. voi. (extras din ACMIT pe 1929. Cluj. ant ologie i prezentarea. Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. 1959. 1930 ²1932.. ( I ) . Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. 19 38. La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X. 1963. Cluj. IX + 439 p. D. 1936. 40 p. i 4. 1.. 12. 240 p. XII + 1018 p.Csiîr i ul secolului al XHI-lea). precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român. aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. Pictura mural din Transilvania (sec. p. Sibiu. 1938. (extras din ACMIT pe 1929. (extras din voi. 180 p. care au mai putut fi descifrate. Inscrip iile murale. ". 1965.. . 1932. VIII + 225 p. p. 8 p. XIV² XVIII). Banat. 1940. -f 47 ilustr. Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . Ribi a. în voi. Zlatna). CANDID C. voi. orin '. 643²646. p. 75²102. 1973. 72 p. VASILE DR GU .li . A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania.. Istoria arhitecturii în România. Ctitorii bisericii din Bîrs u. 115 p. 1930.. mitropolitul Ardealului. IX + 166 p.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse. D. Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa. Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. p.. CXXVIII + 364 p. Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. Bucure ti.ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de . pentru acel timp. TEFANESCU. români ² sînt. + 117 ilustr. TEFANESCU.‡ . Bucarest. nr. Istoria bisericii . (II) . /^construite rudimentar. 1985. 1985. 1970. P i c t u r a : TEFAN METE .. 139²148. I. L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. . prezint o deosebit importan istoric i artistic . 192 p. Sibiu. cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. Secolul al XlV-lea. SILVIU DRAGOMIR.. + 100 pi. Bucure t i. 1930. Cluj-Napoca. Pictura româneasc în Transilvania. plan elor de Vasile Dr gu . în SCIA.e si ecl e. Par is. . BI B L I OGR AF I E . Cri cior. Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. 1 9 29 . p. I (sec. 97 p. Secolul al XV-lea. VIRGIL VAT IANU. partea I-a. Arfa cre tin în România.

icoanele. ION B. p. an. 1974. în AMN. 285²290. în M. 299²309. XVI. Timi oara. centru i art b n ean . LXXXVII. în SCIV.. Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. vezi bibliografia de la capitolul IV. MARIUS PORUMB.I. Istoria m n stirii Prislop. în MB. nr.R. XXIV. 6. XVII. OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU. GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. Timi oara. M RIA ELENA IONESCU. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. XX. 1 4 4 >. Ti mi - . în SCIV. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. GHEORGHE COTO MAN. Arad. 1976. 109²124. 86²88 . în B. 2 voi. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. p/cfu3. 190 p. t. nr. MIRCEA P CURARIU. 1979. ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. 511²528. . 192 p. 1981. în voi. 1980. 1984. Arhitectura. 174 p. O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. Bra ov. RADU POPA.B. nr. Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice.. Bucure ti. 1932. t. Arta veche a Banatului. în RESEE. . i EUGEN X. TEODOR BODOGAE i 3MANDI. MARIUS PORUMB. 1 94 7 . M n stirea Hodo -Bodrog. M RIA MOCANU. Timi oara. an. XIII. p. 1934. M UR E IA N U. XV. Alba). 24 p. 32 p. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te). Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi). Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. 1985. 11²12. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov. CANTACUZINO. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc . nr. p. p.O. TEFAN ILIE UZUM. EUGEN AR DEANUL. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. 267²285. p. 4²6. Biserica ortodox din ' Sus (jud. 1969. în «Acta ocensis*. 215²219. XIV²1450). TEF NESCU. tMM. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. an. Cluj. 1943²1946. 3²25. nr. an. Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. Centenar muzeal X-cdea 1972. M n stirea Mr cunea. Un nou monument românesc din piatr în :. (extras din «Ana/eJe Banatului*. nr. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin.M. 2. M n stirea S raca. XLI. 1974. . 7²9. p. 1. p. Gheorghe i mî n stirea Lup a. Beiu . 555²564. 1963. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. M n sti ri T i mi o a ra . Bucure ti.3 din cheii Bra ovului. D. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. 49² (RGHE I. 2. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. p. 3. p. I. nr. M n s t i ri d i n Ba n at . 1972. 2. I. XXII. p. 225 p. p. 1. l. 1972. 1976. 5. MARIUS PORUMB. RADU POPA. 1978. AMN. în voi. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. 168 p.. MILOIA. 307²310. Seria MIA. Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat.. XXX.. p. 1966. p. 1973. 427 + 455 p. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu . Vezi i NICOLAE STOICESCU. 1212²1221 . în RMM.. în B. 1980.

In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge . afla i în plin exp ansiu ne. nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. implicit.ia a bisericeasc . turcii. T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i. nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul. In astfel d e î mprejur ri. nu a v e m alt e tiri desp r e ei. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I.O. în via a Bisericii. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii. Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti.VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc . secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e. ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice. F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. dar mai ales Alexandru Aldea). începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei. 1436²14 42 i 1443²1447). cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea. Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B. Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol.R. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . V. apoi la Bucure ti. Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e. nu mi i D n e ti.

V ia a bisericeasc în M old ov a. ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . s rac e pr e a pu in i credin ci o i. sa i. u n gu r i i i d i n a r a sa . c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t .o pji. :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t. s-a în fiin a t o. _. a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. A . î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e . H u s s . t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) . D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . î n ac e l a i ti m p . a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i. cu. a p t r u n s i î n B oe m i a . C h i r i i i M e t o d i e. el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i. C u t o a t e a c e s - . c_ au n u l_ la S u ce ava. N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni. n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii. ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . A st f e l. prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1.în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel. C a i în trec u t. hot ra în fiin area_ u n ei . C a i W i c l i f. î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. In r e st . su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c .a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici. a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) . In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. D e si gu r. p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va. i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e .

La Trotu . în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. cît i anii lor de p storire. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. destul de confuze de altfel. scriitor din secolul al XV-lea. ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia. Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. XV 33 tea.MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . interzicîndu-i chiar intrarea în capital . Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol. Prigoni i în ara lor. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. sentin executat la ( iulie 1415. apoi în alte p r i. Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». 1-a condamnat cu arderea pe rug. De pild . In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. s-au a ezat în Tîrgu Trotu . c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. atît în ce prive te numele. împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc . In privin a urma ilor s i. condu i la început de Jac 2izka. condu i de preo ii lor Toma i Valentin. Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). Silvestru Syropulos. ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. despre care vom vor bi mai jos. cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia. exist numeroase lacune de informa ie. au fost nevoi i s . Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). Urma ul mitropolitului Iosif. care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia. mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre.

i impun din propriul lor neam. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare». încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. precum i din 19 ierarhi ortodoc i. avînd un întreit turarea schismei papale. în sfîr it. mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic. condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i. Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume). de la Konstanz. Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . între anii 1414²1418. la gnon i Pisa. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state. . între g sea i Grigorie amblac. Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina. In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. între timp. n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. deci moldovenii încercau i acum s .xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437). a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina. iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei. din 1416. existînd pe atunci trei papi. încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului. Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). devenit. format din cî iva in Constantinopol.

Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava. Sinodul de la Ferraia ² Floren a. fie german . Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?).Molga(?). fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman. (s-a publicat în trei edi ii. Cu aceasta. Hîrlâu. Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova. Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. de origine maghiar . Împ carea între cele dou Biserici. In orice caz. lie . care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . împ ratul Ioan VIII Paleologul . tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). Ia i. 1536.Mentz(?). iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu. iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . Moderland (?). KyJo (Chilia?). solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici. era determinat tot de interese politice. toate la Augsburg : 1483. fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . Bfrlad. 1575). trecem la o alt participare româneasc . Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). Mayda(?). urm rit aici. în 1_438²1439. Atît Mircea cel B trîn. Astfel. c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). In ce prive te reprezentan ii ora elor. in Italia. Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod. Ergx (Arge ?). Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean . Roman. f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc. cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier.1418.Herat(?). împ rat al Germaniei i rege al Ungariei.

iar tefan peste « ara de scaunul la Roman. Ilia ^fr&mnind ara de sus». pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului.448) c utînd sprijin militar i material în Apus. Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . Deci. Patriarhia a putut foarte_u or s . ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i. i fiind aceast situa ie. din 10 i 11 martie 1436. ca s cear pentru sinod. care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. i la mitropolitul Damian..2borul florentin. care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei. sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»). numit arhiepiscop «al Moldovei». f r s mai e î mp o t ri v i re. un alt participant la sinod. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu . Despre mitrop olitul Damian. Moldova avea ca mitropolit pe Damian. scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei. 437. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci. Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . în traducere latin . împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. i-au împ r it ara în dou . grec de neam. Acesta era un ierarh ortodox. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. îndemnîndu-i . pentru a avea aceea i organizare bisericeasc . care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor). tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a.iÄlna_arhul ei în Moldova. în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie. cu scaunul la Suceava. pe care ara cîrmuit de fratele s u. area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. Ilia i tefan.. p e s caunul d e la Su ceav a. tefan a ridicat. iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene. în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. dou ale.

In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara. Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439. la_24jiojenibrie 1437. Plima u^jDapal . Damian este men ionat acum de trei ori. De aici. cai i în unele C ronici româ ne ti. Antiohia i Ierusalim). Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia. a venit din nou în capitala Bizan ului.‡ 3. Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la .Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild . Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire. iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. care. La începutul anuluM439. Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol. delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane. fiind împotriva înv turii despre «filiocme». Alexandria. Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir). au fost acceptate de r s riteni : 1.^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ . ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438. în cele din urm . Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. au plecat_spre Italia. S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman).&uUli eva iei. 1436²1442). respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea. Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. pe cit i-a stat v în putin .c AV 343 unire. mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau.r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV). înv tura despre_ purga- . ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei. Din aprilie-^în în octombrie 1438. în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul». în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. 2. în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II.jSinodul a fost mutat la Floren a. în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt. dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna.

î5^ n . care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza.. a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei. Ghenadie Scholarios. «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456). Damian». în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni. Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din .i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!). s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei. întruni i la Ierusalim. i Ierusalim. Dup cum era i firesc. V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i. în 1441. iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i.loc cur itor. De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? . Logof tul Neagoe. nu a znit s se întoarc în Moldova». n-a rnai venit în Moldova. preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor. pe lîng Patriarhie. declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u. e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei. considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». Dup isc lirea actului de unire.. Dup moartea lui Ioan eologul. El va fi r mas la tinopol.‡ 4. între iad i rai . chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul.a fost in sinceritate^ ci din interese politice. iar peste doi"ani de patriarhii-. în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol. Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii.. în 1450. al voievodului Moldovlahiei». Sau. întrucît n.de Alexandria. rile «unirii florentine». precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman). a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . deîs riteni s-au întors în rile lor. relateaz c întrucît mitropolitul . dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450).

ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st. ~~ * Mitropolitul Ioachi m. u nd e s .a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe.ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ». egu meni . gr ec de neam. i er ar hi .5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia.. an ul î n car e s. alt a col egi ul ui car di nalilor. s . Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i . a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a. Deci . i er o mon ah i . r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». Du p cer cet r i mai ve chi . scrise î n li mba l ati n . P e l î ng a c eas t i p ot e z . Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e .a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii. Dac a m ac cept a ac east t ez . î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol . Mol doveh_î n acest caz.. î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] . Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e . s . di n cr oni ci .u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui .document el e i nt er n e. â ^ i . La _15_jioiembrie 1447. con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman. c ci al t f el nu i . ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 . cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m».c derii sale sub turci (29 mai 1453).i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun. d ecî t s pr i me as c u n. una papei . pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1.. Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r . M ut ar e a s a ai ci s . domni i mol doveni au mi t r op ol i t .a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i . nedat at e. Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma.a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma..ar af l a. cî n d j s . Di n dou act e pol one.a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 .ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n .a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _. l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu.i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54. s . p i e r z î n d u . adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei . c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e .a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va. a a cum s . at un ci mai de gr ab i. fi i nd al u ngat di n s cau n. Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or . pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st. al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ».a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a.

ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova. I z v o a r e : Academia R. Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian. Bucure ti. In Moldova. ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. XIV i XV (1247²1500). Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic . tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare. iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit». iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova._ Or. deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii. P. 4-31 p. are în acte i cu titlul de «mitropolit». ² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c . . mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe.R.b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei. Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi. sub redac ia lui P. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam. B. Panaitescu i Damaschin Mioc. 15 * Q0). organizarea bisericeasc a fost în continu altare. c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul . In al doilea rînd.en a. veacul XIII. C o n c l u z i i -. înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist.. Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c . incit nici n u se poate stabili irul 'iilor.S. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman . datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova. ara Românease .. Bucure ti. se tie c moldovenii doreau s . manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo. Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa. Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind . j reeditarea : Documenta Romaniae Historica.i p streze credin a xa..

Iosif I Mu at.S. XIII + 562 p. 28 4 ²29 3. Letopise ul rii Moldovei. în «An.R. MÂNU. 1966. II. II. Mitropolifii Ungrovlahiei. Secolul al XV-lea. . DANU I. 1934. 1931²1932. nr. s. Bucure ti. Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. in < . p. XX XII I. 1905. 1910. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle. Chronik des Constanzer Conzils. 296 p. 1943²1944. LXXVII. 44²56 .I. CONSTANTIN I.. XIII. NICULAE ERBANESCU. în R. Moldova. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. 247²332 ( i extras. Hildesheim 1962. ZAREH BARONIAN. S. Bucure ti. p.». hrsg. . an. 1962. veacul XIV²XV. în «Studii i articole de istorie».). Rom. 722²826. ACADEMIA R. 1967. p. 3 ²4.I. Moldova. KARADJA. Din istoria Bisericii române. în B. The Coun ci l of Constance. . 180 p. 32 p. an. (Bucure ti). p. 263 p. P. M. Secolul al XV-lea. p. 1926. 754²759. nr. ed. 403 p.».. întîiul mare ierarh român. nr. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. I (1384²1448). an. Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova. 1953. LV + 605 p. CIPRIAN ZAHARIA. A. GRIGORE URECHE. 2. KARADJA. E p i s c o p i a a r m e a n : P. XXVII. A. nr. (II) .. IV. P. IV.R. unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. 1945. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». an.< ji J i i i J £ . Bucure ti. an. Hu i i i : I. «An. p. 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova. XXVI.C. p. în «An. XIV -f. 165²184 ( i extras 22 p. AUNER. M. p. i ed. Moldovenii la sinodul din Constan a. XXXVI + 557 p. Husitismul în România. Bucure ti. 1915. iv BOR. 226²245. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. 1418. Acad. 1976. Academiei. A se vedea i voi. s. XV 347. P. fasc. 253²258. Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). (I) i XXVI + 956 p. 27²44.S. p.. 59²91 ( i extras.O.. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. 1928. XV²XVI. s. 328 p. Bucure ti. P. Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). Woody. 207²215.. 1961. GRUIA ( TEFAN POP).3 32 p. p. . t. Acad.B. CONSTANTIN C. III. p. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. CONSTANTIN I. Sinodul conciliarist de . XXVI. 89²127. 76 p. în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie».) . GIURESCU. C. V. lorica. Din istoria Bisericii Române. m. în anul 1415. 1975. t. Edi ie r ev zut i compl etat d e P. M. Panait e cu. Acad. p. 1915. II. E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. 180 p. Episcopia de iret. New York and London. von M. ». 567²577. publicate de Ion Bogdan.> j. I (1384²1475). 1987. ed. M o l d o v a . t. an. Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . Rom. Descrierea Moldovei. în G. Documenta Romaniae His-. III. 6. Constantin M ciuc . ROSETTI. p. 1913.. Panaite cu. 1914. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU.I.iv ji. The unification of the Chur ch. în «Revista Catolic ». în «Revista Istoric ». 1910. 7²8. LAURENT. Rom.. Ta i. Bucure ti. . 141²150 + 10 pi. 2 voi.. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU. 1959. MÂNU. IX. AUNER.vMACUREK. 1959. 7²10. XIV. Episcopia de Baia. 13²15. t. ERBAN PAPACOSTEA. 1973.S. Ia i. Documente privind istoria României. voi. Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a. Cronicile slavo-române din sec. Bu cur e ti. R. VII. III. în «Revista Catolic ». p. 197 4. Buck. P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român . voi. an. în «Revista Istoric Român ». DANU I. 1958. XCIV. DIMITRIE CANTEMIR. Bucure ti. voi.). PANAITE CU.T. 3.

O. p r il e [a români au fost traduse de C. 1982. 1915. C.B. n.10 pi. nr.. . 129²159). nr. 18. Res Ferrar i ae Gesta e. în Siid-Ost For chungen. 1891²1892. Paris. XII. LAURENT. nr. V. P. Roma. R.. în B. p. în M. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie. p. 488 p. Do-t s cri pt ores. XIII. 643²648 . 4²6. 1973. XXXVII. Voi. N STUREL. 1921.. Erbiceanu. XCI + 2 28 p. 1959. rom. metropolite de r T . N STUREL. Radu L z rescu. Joachim. Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. XV). 1816. II. . 32 p. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. 60 p. 5²6. nr.. GRUIA ( T EF AN PO P). an. 377²386. an. p. p. 4. derii arigradului pent ru Biserica româneasc . Bucure t i. (extras din «Revist a IV. N STUREL. 715 p. 1976. ^. d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL. Roma. 365²383. A se vedea i Voi. an. în G. . p. XI. 1927. 45 ²73 .T.O. Fontes Historiae Daco-Romanae IV. XI. 1959. 9²12. In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). Scriitori i acte secolele IV²XV. 1953. p. Bucure ti. . an. în R. 1979. 1927. 1922. nr. 1971. 1915 ) . XV. XCIV. Conciliorum Florentinului. publicate de Haralambie Mih escu. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c. 1959.VE L CHIHAIA. 7²8. 1²2. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439.. Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei .O. 57²71 i an. t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle. : PETRE . 1²3. Bucarest.'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. în B. p. an.R. rbanTana oca. nr. Tudor Teoteoi. AUNERr i soborul din Floren a. Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). P. XI. trad. p. I. (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine». N ea m . RADU CONSTANTINESCU. . 3 99²423 . XXV. ed. 785²791. 19 53. s Florentiae Gestae.

.. cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc........ Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475). chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j.. cu numele Simeon).. ArjFi.... . Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia... Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i... 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² . Prima (c. ... s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie. într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana.. într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii². i al unor_ mîn stiri... La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii). despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria. Astfel..ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje... c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul.. .. jieci.... epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy.......rii Snagqv.. Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei. .... Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea.. P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482... La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate.... ... A_p storit j3Îna_j.. la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p. ..IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei...........^itui_LJngrovlahiei.. In afar de aceste dou act e... primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc ....

Faptul c la aceast dat Vlad C lu. se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. p_e_narion. se acord danii. ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti. la irie 1478. e din izvoare interne. se consolideaz organiza ia bisericeasc . înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. este pomenit aici un egumen cu acest nume. datorit . întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen.482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. cînd a lomn Basarab cel Tîn r. Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»).y I. 'opolia Moldovei. cum am ar tat. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci. pa moartea lui Macarie. fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien . presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477. are ca egumen Visarion. în primul rînd. scutiri sau . în pisania schitului 'în Vla ca). cum era fostul patriarh Nifon.e pe so ia acestuia i pe solii munteni. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei. Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via . apare ca martor. Prin a doua scrisoare. alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. Nu se tie cît a p storit. prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. voievodul Transilvaniei (1479²1493). îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). era destul de t. de care. c ci. La 16 martie 1494. c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea.

n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori. i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i. ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t. C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k. L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i . M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54. ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale. d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t. E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci). d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n . î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II). în pl u s. pictu r . cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu.) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s .M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C . arte d e c or ati ve ) et c. b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . e pisc opiilor i ml n stirilor. d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o . în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti . M it ro po litu l T eo ctist I. fi u l l u i Ili a . A su pr a d a t ei hir o t on i ei. aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc . A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . .1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it. i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac. S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52. care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6. XV alte aju toare mi tr op oliei.

« tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri. pris ci etc). Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie. înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn. vii. la 13 fei 1458. putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i.e în peste alte zece acte de cancelarie. la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». n cîteva acte domne ti. ungarea lui Petru Aron. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman). Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457. este poîn mai multe docu mente interne. iar ara noastr s nu se mai piard ». curînd. el va fi încurajat . trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. Ca mitropolit. dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate. împreun cu rii. A iV . f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). poate la Neam . De asemenea. în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5. stînd în boierilor din divan. Astfel. prin care Petru Aron. la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate.emnatarii actului din 1456. Figureaz de asemenea .000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie. ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. mai multe mori. cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . ca atare. tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului. Bogdan II. mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan. tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare. pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante).A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. apoi continu s . uciga ul tat lui s u. E .FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L . i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna). K L . hot rau s pl teasc turcilor 2. la 3 septemb rie 1470.

S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e. n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or. --YAtK "\i> e >. cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte). pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e. t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e. prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e. Pu t na i M ol d ovi a. Ace. va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i. în mî n stiril e mold o ven e ti. ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2. r e ge l e P o l on i ei . . i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l . Petru Ar on i t efan c el M a r e) . Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. În ainte de a aju nge mitrop olit. l a 1 2 i u li e 1499. <jh eor ghe mitrop olitul ». fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a .Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar. S u b a c e st m i t r o p o l i t . în de ose bi la N e a m .O. P u tna i M old o vi a. de vre me ce '* s. M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c . Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor.st_lucru est e posibil. cu o inscrip ie. D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. m ai al es de l a N ea m . tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at . n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 . în li mb a slavon . 23 ² Istoria B. p o a t e l a N ea m . E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 . în ctitori a sa de la Putna.u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc .a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc.d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e . M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8.a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei.i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ).R. L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l . d e vr e m e c e s.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . la înd e m n u l lu i. î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e. In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . D e a s e m e n e a.

precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului. fiul lui ^el Mare. ica din Moldova a fost într-un necontenit progres. dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. Hîrl u. Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. Frumos). A trecut la cele ve 1 aprilie 1508. preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare. ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517).istirea Zografu din Muntele Athos. înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. Cîrlig tura (în jurul Tg. 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. totu i. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe. inuturile Moldovei de sud. Dorohoi. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). L pu na. ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . sub numele de David. trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice. Ia i. neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. Dimitrie Cantemir în . trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . Orhei. Hotin.

c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p . lK U t . în a r h itectu r . S fî n t a F il o ft ei a. S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. c u m a u fost de veac». A st fe l. t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci. m r t u r i si ri d e c r e di n . au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. U lN l iK U V J jA iiit.lV lJ . A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar .o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ». E st e se m n i fi c a t i v . ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e. B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a. D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei.p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. c î n d au p storit i ierarh i greci. c al vi n e i u n ite . B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. sc ri e ri d o g m a ti c e. M itropolitul . d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci. au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i . pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1. ni ci C o n stantin o pol ei ». d a r. N ic od i m d e la Tis m an a. ni ci e g u m e n i . î n a ce l a i t i m p . H lji! .. d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). sla vi su d -du n re ni. a c e l a s fi e . lo cal e. N i fon al C on stantin op o lului) . B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c . el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n . ! I M U L D O V 1S I IJM SEC. î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. n. f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e. C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e. XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » .‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). i ar î n tr . nici e pi sc o p. N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e . C u vi o asa P arasc hi va. a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ). sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. î n ac e st se n s.n. f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci .U J .) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic . In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e).

y.tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. 3.atxiaxJaai. nefiind. dac se aflau în ar ). la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar . ar un . care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. f r intermediul vreunei alte Biocefale. dinde trei pjersoanejj au. semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. a a . care f ggju.^în-. numita. pî n în XlX-lea. în. învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost.4iaXorisiari±iriopol. Au p strat singure. mai tîrziu Tîrgovi te . i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu. biserica din Lvov în secolele XVI²XVII. Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re. Acest alegerii.. a noului ales prin înmînarea cîrjei.. Episcopii. în caz de abateri.ejrajJL_ale§ij de regul .. alegerea era_ anun at îi ecumenice. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p.. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge . f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar . i-au judecat singure ierarhii. foarte rar dintre egumeni.. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor.. icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e. Totu i.medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin.dintre episcopii sufragani. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol. cum vom constata în alt loc. ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere. l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta..a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei. dac se de o reputa ie deosebit . rela ii Bisericile Ortodoxe surori. în tot decursul istoriei. .QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie. rturile dintre Stat i Biseric . se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini..^. t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n.num r de 12 ierarhi pentru lui. biseEuropa central i apusean în secolul XIX).

a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. S u c e a v a. le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii . în acela i ti m p. în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. C a i î n B i za n . se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf). X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . C u alt e cu vi n t e. pe c ar e Ie . d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t . A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i. în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ). de în su i patriarhul ecu me n ic. în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os. M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . cu n u n ia. acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. jn d a a_ d u p în sc u j nar e. E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri. a vîn d un în se m nat rol politic-social. m e n i o n a t m ai su s. d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii.J ot e z ui. D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te. c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . In a c e l a i ti m p . se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir. a p o i Ia i î n M o l d o va ) ."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or . Q w T^ci vvî fHe ". iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart . fi e m or a l. de situa ia l ui material i m o r al . el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa. d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e . fie m at e rial.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor). . A n tioh ia i Ie r u sali m ). din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . M ai tîrziu .e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t. mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a. d a r i ci vil e. M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui . d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e. d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc.

De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite. îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul . De multe ori. ompletul de judecat . In caz contrar. ale unor mi rojjoli i. tipogrâTîîTe. fie Äslavi sud-(iuja E_en. în acest caz. în dreapta lui. Jra. ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia). în cazul cînd judecata o unul însu i.dx. colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon). mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar .epi.»dQainescH!. ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor.soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul..X V II I) de . el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului. uneori i episcopii sufragani..jscaunului domnesc. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor. dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn. Prin_.dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul. judeca nu numai abafului. Polonia)..iJ>. Tot pe plan social. it din clerici de la centrul eparhial. Judecata dup «pravil ». fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei.natura sluibei sale. din ora ul de re edin ).Äce [u ureze . prezidat de mitropolit sau de un episcop. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise..al. egumeni^Xie^ greci. domnitorul avea dreptul s . ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise. îndemnau.. mitropolitul era de fa .olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a. Rusia. mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol. a toate gradele) sau arth i aJ. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >.e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele).§£C.iiyeni i .<4s£atului. de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie. adaptate la realit ile române ti.i spun cuvîntul asupra persoâ- . principatul Transilvaniei.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V .

cite^ u n pr ot o po p.e a bisericilor ridicate în eparhia lor. s fie . rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n. fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) . pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a.. pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u . . .. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . L a c on du c er ea e parh i ei. c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far .a.O E<?Jit.cate3 xiîiIl*~înitj. avea. f ceaiuid zlt© can on ic e. înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice. la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni. M i t r o p o l i ii.rat >>.^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x . C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri. întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r . recr utat m ai ales d intre c lu g ri. B ucure ti. hi r ot on eau p r eo i.din_. « e x a r h al P l ai u r i l or ».cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. în eparhia lui. s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i. a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe. d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a .i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea. s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j . D e_ _ r e j gu l . XV 359 nei pro pu se. c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii). de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar .M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC. B o bo t ea z i P a t i. ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge . totu i. R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al . mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _. la. («P laiu ri») în c ar e e a n u . ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania.. A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it.. Tîrgo vi te. d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t. t ot u i . E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir.. Fi ecare ierarh veghea. o situ a ie deose bit . î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e.. for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc. c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i. fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 .ne dirijar respectivii. e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil .

voi. Veacul XIV²XV.R. LXXXII. I. voi. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a. GH. nr.O. Bucure ti.nr. L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s.B. M7-Jngrovlahiei. In felu l ac esta.O. 1976.. Veacul XIII. LXIII.. în B. ( I I ) . 1959.M. 7²10.R.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini. 11²12.a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i. p. Bucure ti. nr. nr. 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. îATULESCU. al Moldovei.. R.. A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. 1964. 701²742. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc . AL. binecredincios domn i 1 dreptei credin e. 1²13. 1934. an. 722²826 (îndeosebi 4)dova. p. B. LXXII + i XLVIII + 343 p.O. CIUREA. P. I (1247²1500). XIV i XV (1247²1500). do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. II )). i : Documenta Romaniae Historica . Documente privind istoria României.O. 6. L + 431 p. A. s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor.P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . Steian cel Mare i Slînt. P e n t r u t o at e ac e st e a . LII. p.. Bucure ti. NICULAE M. 7. Moldova.R. POPESCU. Bucure ti. în B. în B. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e .. BO LDUR. 2 voi. GDAN. c r i e t c ). 1 5 4 1 . 1954. II (1449²1486).. Bucure ti. p. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o. nr. nr. Documente privind istoria A. VIOREL IONI A.. Documentele lui teian cel Mare. TEODOR LACHE. 1910. an. 648 p. aprilie 1). NICOLAE DOBRESCU.R.S. p. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . Bucure ti. 5. mitropolitul Moldovei ff 1508. V. . 738²743. Panaitescu i Damaschin Mioc. I. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. I. 717²729 (mai ales pentru. LXXII. BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R. în B. p.R. an. voi. NICULAE ERBÂNESCU. în M. PULPEA (R MUREANU). 1953. ia lui P. an. Gheorghe David. Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. STAN. LXXVII.S. 1913. . Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . S. 635 p. 57 . an. » Teoctist). Veacul XV. A. 7²8. I (1384²1475) . fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e . 59²66. 414²437. 1² 2. d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ».. NICULAE CU. se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ». în B.O. 1966. MOISESCU. ACADEMIA R. r r i : ara Româneasc . Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia. nr. BANESCU i L. /ol. ara Româneasc .R. p. an. ara : .. în B. 336. 1987.R. teian cel Mare i via a religioas din vremea sa.O. N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498. 180 p.

R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I . 175²196. p. Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei. p. an. ni. 21²43 . VALENTIN AL. R. p. în Ortodoxia. 11²12.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC. Biserica i domnia în trecutul românesc. p. Despre autonomia bsiericeasc .O. p. în B. 170² 214. 1938. 1980. Voi. Bucure ti. 1930. LVI. Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. nr. 1960. nr. în Candela. p. GEORGESCU. Bucure ti. C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc. 1987. în B. 77²116. XXXVI. în B. nr. an. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. în ST. IV..R. 3²4. 296 p. an. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. 424²442 ( i extras). 823²884 ( i extras). 4²6. în MMS. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. 1933. Despre autocefalie. LIVIU STAN. GHEORGHE CRON . Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. 1983. 9. an. O. GHEORGHE CRON .O. 1956. 1960. ANDREI' P1PPIDI. Bucure ti. I V + 5 3 8 p . Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. XLIV. TEFAN BERECHET. p. nr. TEFAN BERECHET. 274 p. 1958. . SIMEON RELI. 1938. p. 11²12. în Candela. 741²761 ( i extras). an. XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'.. an. LIVIU STAN. 369²396. 376²393. an. p. VIII. an LXIII.. Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova..R. 1945. Clericii în serviciul justiiei. XLI. în SMIM. an. X. LVI.

fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). Constantin C. a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun. e iuiaJL. a înzestrat aceasta biseric . Giurescu. icopia Romanului.. în care a doamna^Anas asia. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva).. [ui Roman precede întemeierea statului. Aj i ori._la __iar în tirnjguLJui.2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445.. (Nicolae Iorga.so ia^ a. întrucît nu avem tiri precise în aceasta.^se. care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea. Gheorghe Moisescu. Reli. precum i un vad . da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale. ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ . Alexandru cel Bun. In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie... Scarlat Porcescu. Nicolae Dobrescu. p rere pe care o împ rt im i noi. Alexandru cel Bun. ca întemeietor al Episcopiei Roma. u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova. cu dou sate. Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. La 16 septembrie 1408. si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia. In asemenea condi ii.^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare.. iar acesta a fost numai organizatorul ei. Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394). era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr . tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe.

eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i. A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un . î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a. în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. p e d oi z u gr a vi. L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. Io an i SarnuiL. Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar . i a r p e d e a l t p a r t e .priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti. c ar e n u tiu putut fi identifica i . în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». d i n j o s d e R o m a n . în 1 4 1 5. . soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . N i ch ita i D o br e. d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . D i m p ot ri v . ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es. ca. d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e. d u p m i tro p olit.a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i.\J 4 . c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl.S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. în ju rul an ulu i 1 40 8. pîn c e. afar d e bi sericile d e la R d u i ». în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a.K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . A V -J p e s t e M o l d o va . în 14 35 . P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i . g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h .. Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . i_ . c u sc au n u l . în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ». la sînt a m în stire c e ie st e în or a . N . s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on . nu er au î m pr ejur ri . d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8. pî n î n a n u l 1 4 4 5. T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . A ad ar. A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u . A stfel. au aj T O . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ).

mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. dup ce Da mia n n -a mai fost .ag gepta ^de mol do veni. tat l lui tefan cel Mare. Se preciza. S-ar putea îns i o alt explica ie. ap oi. pîn în prima jum secolului nostru. nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie . cu scaunul se la R oman. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman».eava.». iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»).Lt ril_î L avea scaunul la za. D e p ild . s-au în acela i în eles. Desigur p storia îceput mai de mult. Prin ii amintit. li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i . Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442. poate ca «loc iitor de mi^. la 31 iulie 1451. anume Pasca. de i au sensuri diferite. un t tar. pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu. s a u î l v a da o r i cu i . Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit. ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. iar episcopul era numit «mitrop olit». Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l . car e d omnea a cu m sing ur. s au î l v a »>. d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului. în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II. într. în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. îe ani mai tîrziu.. men ionat medic bavarez. atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. dup legea româ(na voloscom zaconea). în continuare. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei. tefa n II. c dac «îl va ierta». iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua». erau d rui i mîn stirii .. termenii de autonomie i autocefalie. la 30 septembrie^ 144J. devenit acum mitropolie. dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman.un act di n 1613. cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor. arii no tri de la N eam . Pentru c mitrop olitu. unde domnea Ilia Vod .

înain te d e m o arte. p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i. tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia. c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt. P ri n tr -u n alt h ri so v. C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e. u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r ». ca i d r e g t or ii d e tî r g. pe c i n c i an i .a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ». P a c o i P et r i c . p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti.4. Ju d ec a r ea l or . deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». p en t r u or i c e fa pt e.. î n se a m n c e pi sc o p u l . P ri n a ce st ea . t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos. se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i .. S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i ». O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 . p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . p r e c u m i. pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii.. ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa.lâS .-laJ-3-attau &t. « .-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i . c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or. ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului._ de care n e ocu p m.». a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e. In a c e s t c a z. dat d e m arele . d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 . or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el. O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei. pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori. Nu m ele de P a c o. pr e c u m i d r e g t o rii ei. n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l. S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar . L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia.m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m . pu in d e o s e bi t d e P a s c a . .

a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. ca f cînd . In unele apare ca. dup cum este rînduiala ortodox .Grigore.n. Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484. ile ca «mitropolit».arrul ÎSC. Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». episcopul moldovean. In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. zece tente interne jale Jui tefan cel Mare. itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . i i fi început p storia prin 1451. cu întregul sobor de slujitori. Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist.. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului. mitropolitul ntie.garte_. Vasile». S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat . întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal .djnj3iv. Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473. al turi de mitro_golitul_ Teoctist. ci tot înd r t.. Prin scride care ne ocup m. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop». Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna. Äepiscop. Este pomeni Äîn. fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric . itrop olia de jos a Moldovei». îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n. la embrie 1470. r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman.peste². s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i. toate ss fac împotriva ui soarelui». i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r. fie la sfin ire. Elena. presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori.) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui. t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii. . fiul marelui cneaz Ivan III. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului.li Tarasie. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit. Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare. c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej.

cînd este atestat documentar pentru ultima data. C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut. al turi de mitropolitul Gheorghe.tuj .jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi. Tecu ci. tefan Vod d ruia un alt sat. regele Poloniei. Romanul avea un nou episcop.s poar. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile . La 12 iulie 1499. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. cump rat de el însu i. . In primele lun. pe Teoctist. Din vechime. la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n. Abia în. la 31 august 1499. Adjud. Bac u. «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. La 4 ap rilie 1488. iar la 15 octombrie 1488. spre pomenirea lui. ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava. numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. Chilia. De obicei.Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht. tot în p r ile sudice : Tigheciu. Abia din 1739. Cu excep ia anilor 1435²1442.c. chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii. domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e. Vaslui. 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al . Bîrlad.teÄ1 . episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii. pîn în secolul al XVIII-lea. fost egumen la Neam . In sfîr it. d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. al turi de mitropolit.. iar_în capital Riil a-. mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital .. episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». episcop ul Vasile figureaz . încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul. De asemenea.iÄaie anului 1500. episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau.. Trotu .din sudul^Moldovei : Roman. De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos». Putna. viitor mitropolit al Moldovei.îrj argintat în eparhia a. înt rind actul cu p ece ile lor. La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii. In felul acesta. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng . cu lefon. Tighina.. Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i).

jii al XlV-lea. ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s . iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor.iscogia R d u ilor. în aceast biseric («. a. lajg d uti^^jr ma .._de. Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani. al ii pe cel Mare. în adev r satul Co mani.. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava.. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit. Astfel.o simpl episcopie. din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic . expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu.. cel acu m înainte. pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ.ave.. în timpul lui Alexan1 Bun. Astfel. într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 . respectiv Episcopiei de R d u i.auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor. ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul. îs bisericii Sfîntul Nicolae. 3.u_maj. dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae. Un . printr-un hrisov cu data ilie 1413. i Ghelasie.a dat Co manul acestui l ca »). afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor. De pild ^ nu . moldoveni a fost la R d u i. ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor.g£ab . dup moartea Anastasiei (1420). doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?). pipcopiei de Roman. mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu. Ca i în cazul Episcopiei Romanului. P e atunci sub conducerea lui Meletie. fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e. Y. losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava. cum titropolitul rii i episcopul de Roman.\£S£ L. j biserica Sfîntul Nicolae. Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu. Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc. cu toate c tuile.

emis de can celaria aceluia i d o m nitor. i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. d e.. fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i . este Ioaîiichie. E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei. dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e. c u t o i d r eg t or ii rii. In a n i i u r m t o r i.o. c a r e . pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490. înspre D oroh oi.R. A lex and ru cei. t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. la 2 6 augu st 1 50 3._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. fii n d d e fa i G h e or g h e . P ri n ac el a i hri s o v. m it r o p olit u l S u ce ve i. se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i. n -a pu tut pa rtici pa.. D e a s e m e n e a. a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are. d rea pta ei ocin . cu pr e o ii lox ^d at e în c .. Prin h r i s o vu l p o m e n i t.uceava. P r i n a c e l h r i s o v.Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna.u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 . î n a st f e l d e î m p r ej u r ri. î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e . d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ». P e l î n g a c e s t e a . A st fel. e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . d e al t f e l. E pisco pu l Ioa nichie. P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie.______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. . d i n ca r e d o u î n C e r n u i. l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n. do cu rnentax. 2 < ² Istoria B. Pri m u l jpisc op at estat . F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at . îi e r a u î nt r i t e. S a va i G hela sie. Gri go rie. în a ce st e sate. trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 . t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ». P r i n a c el a i h r i s o v. printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 .. luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 . B un. po m enit într-un hn spv_ > da _de_. m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor. p ri n t r . iar cîteva.

Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447).^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. p. Bucure ti.J^'^. care s-au bucurat d e d rago stea. 198²202. 1970. 57 P. VII + + 10 pl. . iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. oria Bisericii române. an. A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. Cronica Episcopiei de R d u i... LXXXVII. XV. an. Contribu ii la istoria ora ului R d u i. Episcopia R d u ilor. 1874. + 2 pi. BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. NICOLAE DOBRESCU. 1958. EORGESCU. nr. în Revue des etudes roumaines. Deci. IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam . Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea. în f r unt e tefan cel Mare. nr. XXXIV. rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »).l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei. 5²6. Cronica Romanului i a EpiscoRoman. + 2 pi. p. «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. ALEXANDRU I. Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . Secolul al XV-lea. Viena. GON A. S. Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea. 1912. 1975. 1 5 p. IX + 353 p. 66²75 . PETRU REZU . . p. u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU). Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie.. Bucure ti. XLVI.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J. Bucure ti. PETRE . niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate. . 1969. N STUREL. pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0. copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). în MMS. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i .. chir Ioanichie». Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503).-. p. Episcopia Romanului în secolul XV. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. avea o stare material satisf c toare. 563²572. regele ^Poloniei. I. Bucure ti. nr. Întemeiere i organizare. IMITRIE DAN. an. Episcopia Romanului. j SCARLAT SCU. 180 p. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie). Bucure ti.nscopii aveau i alte dr epturi. 1²2. 1²2. 1910. în BOR. . . mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. 21²36.+ 24 fig. voi. SCARLAT PORCESCU. '5 p.

scutiri et c. 1490). Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². Se cunosc 36 de acte. f r vreo însemn tate deosebit . In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508. dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). ctitoria lui Mircea cel B trîn. sau erau î nt rite cel e vechi. Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a. primind felurite danii de la domnii rii. 1479²c.C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . 1428). în aceast perioad .s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. Prin toate i se f ceau danii de sate.i alege singuri cîrmuitorul. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici. Matei (c. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim. Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional . Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e. c ci de la primul avem o con- . O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. a fost C ozia. fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418). nuri. Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . La scurt timp d up moartea lui Mircea. pîn la Radu cel Mare. Gherasim (1444). Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori. 1491²c. 1503). mori. Ioanichie (c. b l i.

F i i n d si t u a t î n t r . G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a. t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8). t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e .o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . ale c rui u i de le m n.sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e. d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . în 14 5 3. m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . M ai tîrziu. Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . î n 1 4 5 1 . d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . C u ti m p ul. A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. ce e a c e n u e si g u r . e gu m e n ii ei. p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. c e pri ve t e C ot m e a n a. cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e. c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e . n â st i r e a D e a l u . cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l . lu g r u l i R ad u c el M ar e. t scu l pt ate. . se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti. e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. e a a d u s o exi st en m a i m o d e st . c a r e î i v a f i 1 alte d anii. ) tr ad i i e. d e a . V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate.14 76 ). R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e. p c u m s e v e d e . A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l .i al e g e si n g u r i e g u m e n u l . n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are. din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i . n stirea S n a go v. e st e c u ii vech e. K U U L J D i jt . se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f. A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . vii i o ca s . V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ).145 6). M a ca ri e i Il ari o n. po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn . E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. p e n t r u c l u g ri . p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. D u p el. le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al.A TKE1A (t . a d e ven it ii ace steia. un m u n te. c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire. d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t . S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a.

în satul Glavacioc. Dup unii cercetateri. dac _' nu chiar de mai înainte. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. apoi o b rani te la SJatina. veniturile i merticele ei. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). cu hramul Adormirea Maicii Domnului. 1436²1447). cînd îi d ruia un sat. Iar în actul de la 1 august 1496. ridicînd o nou biseric . dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor. în locuri mai retrase. Radu cel Mare. amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul. în care prin. la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie. vii.trudindu-ne. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn . ref cut în întregime de Radu cel Mare. Mîn stirea Govora (jud. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie. Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. Vîlcea). Un d ocument de la Radu cel Mare.. pomenit mai sus. am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o». Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune. fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea. munca. apare numai sub Vlad C lug rul. Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. Radu cel Mare. A2i. fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. Documentar. de zid. sili ti. se spunea : «. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. fosta mîn stire este biseric de mir. din 1 august 1496. care a lucrat între anii 1508²1512. cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni .MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. la 4 februarie 1488. Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. cu biserici i chilii din lemn. Fiul s u. Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501.. C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. a ridicat o nou biseric . poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. b l i. domnii rii sau . De altfel. dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. exista cu mult înainte. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. în 1 495. Fiul s u.% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . Numai cu trecerea timpului. X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti.

din 4 iunie 1 497. Schitul Babele (în Vla ca). a fost ctitorit de Vlad jarul. era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). din 19 iulie 1498. «fo tii ctitori». în p r ile Arge ului. Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it. Mîn stirea Comana. chitul Iezer. în p r ile Muscelului. Azi e biseric de mir. Dec zînd.T de domnitorul Radu cel Frumos. .boieri. a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul. "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. în curgerea vremii. le-au d ruit mo ii. lîng Rîmnicu Vîlcea. c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii. fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe . Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. scutiri ari i v mi etc. pe locul c reia. poate de p e la mijlocul secolului al ea. iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . aflînd de existen a lor. prin 1492²1493. cum i se punea în secolul al XV-lea. cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu). aiit de cîteva ori în acest secol. Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). Mîn stirea Rînc ciov. De fapt. de propor ii mai mari. din 23 mai 1501. de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut. în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . apoi în 1848. din satul Cheia. odoare. iar schitul Tutana. deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. se g sesc ruinele a trei biserici. ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea. dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin». este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare. în Tîrg or sau «Tîrgul Nou». dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu. azi disp rut. era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul.

prin care îi înt rea 7 sate. i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud.. Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. azi în ruine. Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina». Vîlcea). Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul. j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural . «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. întemeiat de un simplu c lug r. se respecta principiul samovlastiei. Printr-un hrisov. Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. s fie în ctitoria domniei mele i. Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni. O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii. sfînt r posa ii domni. care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni. dup moartea Ini. domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii.». de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94). situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului. Deci i în aceast a ezare.. dintre . Mîn stirea exista prin 1491²1492.___________________________________________________ * " . din 10 septembrie 1486. C tre sfîr itul secolului al XV-lea. unchiul lui Radu cel Mare. Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. marele pîrc lab Gherghina. din 26 aprilie 1500. pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». în locul celui vechi. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud. în C lim ne ti. existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). cît sîntem în putere. de nimeni neclintit. mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc. la Licura.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc. Dîmbovi a). numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. cît va fi viu. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen. cu data de 15 decembrie 1501. nu departe de Cîmpina).

S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota). d e a se m e n e a .moldo^e. B oh oti n. .le resp ecti ve. p e Ji u . m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t . F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . n u s . nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n. a H u m o r.a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i .dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea. se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei. ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a . D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . M old o vi a. ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i .. b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul . P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 . pris ci i pri vilegii c o m erci ale. fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i. s . a i R adu.a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii. cu hra mu l t i r e. C hiprieni . s .^ai _ m ult e_ iezer e. ca re se p st re a z aici st zi.. In ac e ast m în stire. t o a t » . re zu lt c m î n stire a s at e .a ² H '. M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei .din_a. în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94. fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e . u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u . sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l . pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f. i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » .a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u . d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e. P îrv u . i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui.ne^tL. N ea m . den u mit Pjo bo ta ^ u r a t . în «a fa r de dar e i d e oaste ». de un «ju pan Ha m ze a». P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e. c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ). M în stire a M pld o yi fl. M jn sjirile . e i o sl at i n i o prisac ). B istri a. c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i. iar al a ptelea. c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . oldp va.V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri.14 65 ). H u m or. el Ie -a f cu t n u m a i da n ii. ctito ri a d e l a S u c e a v a. d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i .

d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. n. D e ace ea. î i d r u i a d o u s a t e. # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e . l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri.ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ». . te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . L a 1 7 aprilie 14 7 5 . i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3. cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e . în fol osul mîn stirii. M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . B i st ri a i D o b r o v .. L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu . C a i H o r o d n i c u l . d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». ad a o su r i. î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i . îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu .! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC . d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii . X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). N e a m . a. î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e. E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od . p ri s c i . a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc. cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . P en tru ace ast ulti m d a n i e . E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . te fan V o d a «î n ch in at -o». c î t t i m p v o r fi î n v i a . l a 16~ martie 1490. p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a.«pn sa ca_ . P r i n a c e l a i h r i so v. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . A st fe l. c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a . eî e t e e. l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 .. sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a. cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) . fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n .ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii. n. l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «.

La 15 septemi2. cu data de 11 iunie 1466. Deci. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii. prin mai risoave. cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp. egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». toate acest ea. cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici. Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. Astfel. în incinta mîn stirii. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . unde au fost Marta c lug ri ». tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. ctitor al ei. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. existent i azi. o torc ! Lin i altele. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. îi înt rea 18 sate. d inuie te pîn azi. cu în l area Domnului. Probabil c odat cu împo- . ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin». mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate.Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. repurtat asupra lui Jan Olbracht. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. iezere. cu e 60 de ughi. î hrisov. în K L42^^² i-JlFArau]. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. pe care nezenta în alt loc. mori i vii. Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . toate daniile primite de la înainta ii s i. pris ci. al turi de fosta biseui Petru Mu at. în limba slavon . itre s fîr itul vi e ii. De asemenea. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. chiriarhului locului. egumenul avînd repturi quasi-episcopale. a ridicat o nou biseric . Din pisania ei.i domne ti. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. tefan cel Mare i-a înt rit. reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. în mod firesc. regele itua ie material .j. cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. cu mai multe mori. Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care.

cu hr a mu l P og orî re a S fî nt u -lu i D u h.p o l o n ) . P e D o b ro v e xi st au d ou m î n stiri. p r i s c i. u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t. m or i . cu m r elat ea z L eto p i se ul Id e l a P u t n a i al l u i Gr i g o r e f U r e c h e . p r i s ci et c ) . v e n i t u l u n o r v m i . sar e d e l a oc n . Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t . aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are.14 96). vii. S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 .d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i. cu hra mu l A d o r mi re a M aicii D o m n ulu i. ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. a zi bi seri c d e mi r. i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». l a 2 fe br u arie 1 50 3. sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei. m e r t i c e a n u al e d e vi n . prin care i se înt reau mîn stirii toate d an iile i privil eg iile o b i n ut e pî n atu n ci (2 7 d e sat e. egu m e ni. d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . preo i i diaco ni. i e ze r e. zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d . m o r i . d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v . V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un . pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e. d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ). P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate. Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia. Alexan dru (-j. p e t e i sar e . z u gr a vi i ar g i n t a ri ve n i i d i n T r a n sil va n i a. pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. P otri vit tradi i ei. p i et r ari. y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. aj ut at d e m e t e ri zi d a ri . In tre ac estea. la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9. P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. ce a r . afl ate în biserica mî n stirii. în vara cinului 14 66 (4 iulie du p versiun ea întîi a L et o p i se u l ui d e l a P u t n a i 1 0 i u li e d u p ve r si u n ea a d o u a i d u p C ro n i ca zi s m o l d o . T e od or. A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . s-a u efectu at i u nele pr efac eri de an sa m bl u. sc u ti r i d e v a m e tc. d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i.

P ai si e zi s ce l S c u rt i S pi r id on . o fii c an cel M are ( -j. > a s d e c u m p n în ti m pu l lu pt el or sal e cu tu rcii. a d ou a s o i e a d o m n i t or u l ui :e mb ri e 1 4 7 7 ). M ria. ² J m î n sti r e ct it or i t d e t efa n ce l M a r e i d ru it cu pr i vi l e .2 1 : 1 4 8 0 ) . a r m a s d e s t r a j j u i v e a c u r i l o r .18 martie 15 18).28 iu nie 152 9). m a t e st a r e d o c u m e n t ar a V o r o n e u l u i e st e d i n 2 2 i a n u ar i e l t e fa n c e l M a r e d d ea c l u g r i l or d e l a sc h i t u l d e l e m n d e .u n h r i s o v e m i s d e t e f n i vo d . mî n s n a a d e ve n i t c el m ai î n se m n a t c e n t r u c u lt u r al i arti sti c a l ort an a ei cre te i prin fa ptu l c este gr o pn i a lu i tefan cel fa mil iei sale i a u r m a ilor s i . Nu me ro i u rma i ai i z e s t r a t m î n st i r e a c u a l t e s a t e . gr o p n i a l u i t e f a n c e l M a r e i a f a m i l i e i s al e . V i l l) j d at a d e 1 7 n oi e m br i e 1 5 0 2 . m e n i on ate aci ît rit e i pr i n t r . n e p o t u l l u i :1 M are (1517² 1527). m o r i e t c .' V o z o n e/ u l A i c i ex i st a m a i d e m u lt o _ m î n st i r e Äd m l ej n n.2 i u l i e 1 5 0 4 ) . d o a m n a M r i a ( -j . pri ma so ie a lui P etru R are ( -j. v i i . pîn la P etru R are . ri yit tr adi i ei. T oate mor mintele au lespezi fun erare fru mos scul pîscrip ii în li m ba sla von . iv . la 21 au gu st 1520. ca schi mn ic D aniil». c r u ia d o m n u l. c u î n d r u m a r e a p ri m i l or ei a r hi m an d r i ii Io a sa f. n u d e sl u j b a i i ei. p r i s c i . fiii s i B og d a n ( f 2 7 iul ie 1 47 9) i P etr u ( -j . L ar gile pri vi legii ale mîn sti ri i. c a o m r t u r i e a f a p t el o r st r l u ci t e al e m a r e l u i ) ) i bin ef c t or.1 5 1 1 ). î n c î t > i ec on o m i c a cr e scu t n eîn c etat. d a n i i a u f c u t u n i i d i n b o i er i i l u i t ef a n . z i u a l u i d e p r z i la 14 d ec e mb rie). tef ni vod (-j . A ici au )r m î n t a i : M ri a d e M a n g u p. P r i n t r e p i e t r el e f u n e r a r e d e l a ie afl i o lesp ed e p e car e scrie : «A c est m or mî n t este al p astru D a vid. i-a cer ut sfat D an iil n u a fo st o fig u r leg en d ar cu m s -a co n sid e rat u n ) p e r so n a l i t a t e i st o ri c r e a l a. d o m n i t o r u l c t i t o r ( -j . rul bi se ri cii se a fl m o r m î n tul m itr o p o litul u i T e oc ti st I ( -j . di n ti m p u l l u i t e fan c el M ar e . c e n t r u " c u l t u r a l i a r t i st i c a l M o l d o v e i . B o g d a n c el O r b ( f 2 0 ap r ilie 1 5 1 7 ). î n t r e c ar e m a r el e Iu g a i al ii. N u se tie cînd a murit. p ri n