.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

Moldova vania.Este perioada primelor forma iuni politice române ti. cu «epoc medieval » (feudal ). broderie). s-a dezvoltat arta c (arhitectur . p e :ic.za celor spuse mai sus. drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : . schimog ire. . începînd cu aceast perioad . manifest ri spirituale etc. opere originale etc). ci una «daco-roman ». Tot a a. în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic . Deci cele dou criterii se folosesc împreun . pictur . materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te. care permite împ r irea cronologic a istoriei sale. a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). o îndrumeaz spre noi tenealiz ri. corespunde. în via a Bisericii se observ mi care. adic a p L'porului român. pe . Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. Adic . condi ionîndu-se reciproc. 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV. odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. m Transilvania. sculptur . In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc .schimbare în desf urarea istoriei. . ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. âneasc i Moldova. tip rituri. Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul. Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401). c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român.

o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). In Transilvania. respec tiv tefan cel Mare (1504). Cronologic. pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei». epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918. b) Din 1541 pîn în 1688/1691. b) Secolul al XVI-lea.. adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810. d) Epoca «domniilor fanariote». se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc . în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului. de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei.realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600. cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România. pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma. Moldova i Transilvania. la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu. 1 c) Din 1 701 pîn în 1810. . cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859. secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui. aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . pîn în 1821. Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. P e r i o a d a a p a t r a.lîng subîmp r irile de ordin cronologic. calvine i unite. corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688). adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495).

i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . JERZY TOPOLSK[. 20 p. p. 1981. Rolul istoriei în în estinismului. în rev «Hrisovul». ed.. 1908. TEODOR M. TEODOR M. tiin i tehnic în istorie. 474 p. XVl-j-419 p.fi e m istoria bisericeasc . L'histoire et ses metliodcs. LEON E. . Bucure ti. Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. CONSTANTIN C. . Bucu422 p. 181²223. L. CH. GIURESCU. Rolul Bisericii în trecuse. Introduction aux eiuc/es hlsloriques. marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. 343. 490²530. n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 . 1989.. 1963. 63-154). 1927 . ALEXANDRU TA. . 276 p. an. LANGLOIS. Paris. Paris. XXXII.. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9.â< de la 1918 pîn azi. 1970. > p. în nOrieti-tiana Periodica».1 94 8. > a d a a_ _£Jja. . p. notu. Introducere în studiile istorice. 1TANTIN 1. Initiation ia critiqui-e edition. t3. î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri. ed VI. nr.. 2-e edition. p. Paris. 1967. Originea . 575 p. 384 p. WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. 7²8. 1899 . 1987. 1909. Introduclion d l'histoire. Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti. Paris. este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. HALPHEN. VIII. Craiova. Les principes iondamentaux de l'histoire. an. zweit verbesserle Auflage. . I 1RENEE MARROU. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti. sous la direction de.. Paris. Cluj.. ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e .isil v an i a. Chvj-Napoca.NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric. 19²30 . ELENA PUHA CRISTIAN. LENOPOL. în voi. 259 p. comentarii de Acad. lorga. Bucure ti. XVIII+ 1773 p. 1977.£Lfî. MARIO^ RUFFINI. Con tiin a istoric . X)LAE DOBRESCU. 1960. Bucure ti. 1966.. Bucure ti. ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. AURELIAN SACERDO EANU. 5²59. îndrum ri în cercet ri isterice. S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ . t efan Pascu Teodor. fasc.. sous la direction de Charles ruges. POPESCU. POPESCU. p. TEODOR M POPESCU. : istoriei. B I B L I O G R A F I E . N. Roma.. 255 p.-. Traducere de Aura apu. I. Contesionalism . HALKIN." III. e octist. L'lrtloite ct ses met hades. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i. IOAN LUPAS. edi ie îngrijit . în 1929²30. în «Revista de istorie bisericeasc ». 1980. îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. NICOLAE DOBRESCU. Bucure ti. Introducere. 1978. V. Introducere în studiile istorice (metodo±). 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe. . L + 478 p. 1956. 20 p. Bucure ti. Franki61. Bucure ti. p. ANDREESCU. JACQUES GOFF. . Dasc li de cuget i sim ire româneasc . ' I. .. (litografiat).

m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^. t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e .C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. sculptu r .^ m ecu m en ic _. c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e . Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea.u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie. înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e . dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i. dar noastr cu Bizan ul . A n ti m Ivir ea nu l etc. a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia.f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a . istorice. arta biseric ea sc a t r . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor. pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^. î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce. j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost. brod erie. # ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . pict ur . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es. i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » . g f. ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice. încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân. este este o ra m u r a ei. va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite. T ot a a .a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . d . ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l . cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) .^ Qrtodoxe Rom âne. D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. sin . st u d ia t se p a rat d e i st oria român. S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . miniaturisU C .^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril. c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e .

fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t .c u r s d e Ist or i a art e i. ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ .

.a p e t r e c u t . i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a . pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l. ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ).anu mite fapte.Jid-ro? ==_ cuvînt. in st an el e d e ju d eîri c ea sc . în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e.a u e m i s d o c u m e n t e. î n t r e g u l e i sc h e l e t . transmise "dlTt exte. S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e .tione sj. pr e a m u l t e d a t e ar f a c e . tgrafia istoric ( ejxo? = popor. Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c . s e n su l . ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e . vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s . n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. pâcpoj = scriu. i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta. stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne. tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc. D e si g u r . ti f r d e ac e st e a. at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific. > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e.o g r e u . ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt. ca r e . n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a.. )logia (xpovo? = timp. descriu) se ocup yarea. e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s. în ist oria biserice asc . C h ili e et c. mi car ea. Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c . A l t fe l s p u s. î n ca r e a u p t i m i t irtiri. f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. în car e sîn t tre cu t e or a e. a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i . au petrecut .area d e l ocuri. sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i. pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t.a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s .

H r. O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î.. d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e . ) .Hr. n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. Hr.. t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ». p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c. Hr.Hr. d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st. P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin . lu ni. P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d. g r ea c sa u r o m â n . A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v . era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita. E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s.. T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina).la A da m ». H r .ori gin ar din . de la 77 6 î.) . fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a.‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 . soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei. Hr. su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) . ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i. nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. . d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . s pt m î ni i zil e. ) . stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s). d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ). vo m i nd i ca.era olim piadelor. C u t oat eroarea calculului sau. est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e. b) E ra cre tin .. d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e. l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 ..a i m p u s . 7 5 3 sa u 7 5 4 î. 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i . 1 6 i uli e . Hr. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u .S cythia M in or. dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei. d e la 2 84 d. an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . adic din D obr ogea. T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. a c e st si st e m c r o n o l o g i c s . pornind de la an ul 747 î. s a u 5 5 0 9 a ni. în cele c e ur m ea z . ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i. Hr. prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or. la gre ci (de 4 ani.de u r m rit. P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re.‡ era babilonian . î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î .

i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. putem de o arheologie cre tin . ceea ce prive te calendarul. a‡ monumentele epocii respective. . 3. clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene. care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian. Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). europ en e. în timpul rigorie XIII. egiptene. ea a luat în ultimul avînt deosebit. în tr-o conferin inut la Constantinopol.Hr. Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii. 4. teologia (dpxcuo? = vechi. 2. Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . cînd. Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582. medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). «anul de la în». Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. mai des vîr it fa de cea din 1582.de la moartea lui. Pe lîng acestea.cut reform calendaristic în anul 46 î. 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea. la cele mai multe . grece ti. la sup rafa a lui ². un eori. descoperirea. «anul de la na tere)). în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii». Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924). studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau. dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. rep rezenn monumente. cleci înc din evul mediu. «anul Domnului». în i reconstituirii trecutului. Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. care a f cut .

cu ce s-a scris (instrumentul de scris). Cea clasic ².-pâcptw = scriu). Paleografia (TOXAOUO? = vechi . Epigrafia _(siti =pe. sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. precum i cum s-a scris (majuscul. în lucrarea sa Paleographia graeca (1708). Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. cu c utareT 7~transcrierea exact . cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici). Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române.parie din necropolele subterane. Pe bun dreptate. lemnul. mai cu seam funerare). catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman . c r mid . Cea medieval . care studiaz scrisul numai pe materiale tari. tinde s se formeze o nou disciplin . 7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup . termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. greac i român . ceramic etc. descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . cu inscrip ii în limbile slavon .)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. minuscul etc. care se ocup numai de manuscrisele vechi. descifrarea i transcrierea acestora. îndeosebi în Dobrogea. Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). metalul edc.b) dup Constantin cel Mare.cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi. din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. de cunoa terea. spre deosebire de epigrafie. ca piatra. dar scrise de români . .. ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris. lemn. Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr. Mai nou. tencuial . Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. potire etc). codicologia (codex-is). Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text. are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr .

lo maiica (lat. p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r. î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e.In tereseaz i pece ile 3r. acp pa tarjs.e rj ri ve sc p e r o m ân i ). o r a e l or e t c. P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin . pîn în 18 6 3 ).. i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i . ° d i sci plin au x iliar a i st oriei. d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. ca sel or d o m nito ar e.t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e . la . di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor. or ga r. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . si giliu m = pecete). d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o . i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr. fa m iliil or n o biliare.l e ² . d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti . verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e . m în stirilor. p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. lat. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve. ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie. D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ). p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. diplo matica s. u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. 5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie.r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or. adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. o in sti tu ie. e ocu p . O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve. S te mel e ier ar hi lor a par.

leg tu ra. fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or. A nti m Ivir ea nu l. P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz . prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. F il olo gi a i lin g vi sti ca. vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti. = popor. c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. Nerva Hodo (voi. C u aj u t or u l a ce st or a. Teod or B l el. X O O ? = cuvînt. u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . o b i ceiu ri e t c) . p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii. întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. cu ist ori a ei. n ea m . o bic ei urile la na ter e. în tip riturile ve chi ² . h îrtia. a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. f ol k l o r e . n un t . în alt sen s. d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. Etn ografia ( T 6 S O V O S . i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. mu zicale . al i n flu en el or su ferite. Bibliglagia² Cto i Xtov = carte . al au te nti c it ii l or . D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei. E tn og rafia |i folcloru l. în mor mînt ri). 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu. G. tip ar ). F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. în p ri m ul rîn d. cor e gra fice. B u c u r e ti. tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s.‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ).O O . A n dr ei a gu na et c.tu r h er al dic pr o pri u -zi s . l ai c e. >v . F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . IV) . S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni. p r ec u m i c u e d it a r ea l or . A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. I² III) i Dan Sim onescu (voi. su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. tefa n. ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . literare. al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc. create i r spî n d ite d e po po r. El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii.

Paleogruiia român -chirilic . 1145²1161. în «Revista de Statistic ». TEFAN 'opula ie i societate. revist de istorie. în «Studii». 1968. în «Revista de Statisti-IV. 1956. Istorie i etnografie. p. AURELIAN SACERDO EANU. Bucure ti. Cluj. Bucure ti. p. 1965. 182 p. XI. su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti . an.. Introducere. nr. 1. 1961. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare. Din paleogrufia slavo-rom n . XCI1I. în B. XII²XV) . Elemente de cronologie . 470 p. IAN METZULESCU.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. Bucure ti. IX. ALEXANTEI. 184 p. 1964. Sub redac ia. D. IORGU 1ORonimia româneasc . Bucure ti. XX.CU. nr. 5²6. nr 4. 3² 52 . 1968. STELIAN SCU. 480²507. p.B. STAHL. 1966. 1975. p. an. XX.. 933²946 . 1963 346 p . 171 p. IV. Dislavo-român ' Francisc Pali. 3²34. 17²46.. an. ETEGAN. p. PETROVICI. 1966. Eledemogralic. Sigismund Jako. 7²8. Bucure ti. . îndrum ri i istorice. voi. 1946. j S4CERDO EANU. sec X/V²XVII. . p. an. XI. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. Damian P.. 9²10. 1968. Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. 1982. 1967. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor». SIGISMUND JAKO i RADU . EMIL VlRTOSU. Sigilore'iorirc la Transilvania). 1972. Topoistoire. p. Bucure ti. Sigiliile. p 21²47 . în '«Revista Arhivelor». tiin ele auxiliare ale istoriei. MOLDO VAN. XIII. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. Heral. 11. 1928. Bucure ti. XXV + 528 p! . nr. Dic ionar onomastic românesc. an. Nume de Jocuri. ION VL DU 1U. OVIDIU BlRLEA. 100²104. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. Arhivistic . în «Observail-economic». II + 178 p. nr. PESCARU. p.B. 1. (studiile : Damian P. în RRH. Elian. E. nr. 1967. AL. Toponimie i istorie. I²II. 13²21 . L. Scrierea latin in evul mediu. XI. nenie privind istoria României. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie.ograiia. 1966. an. AURELIAN SACERDO EANU. Bucure ti. 1976.. jraiia chirilic româneasc . 13²25. p.. GRAUR. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. Cluj. 528²588. HENRI H.'nr. 1945. 1972. Album sigilo-cure ti. 1974. în G. 7²26 . Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice.O.. dimensiune a istoriei. p. 1. 1966. )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric. Etnografia i arhivistic . Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. 1. p. 4²6. Istorie i demoqralie. 5. an. an. 3AN PASCU. nr. DAN CERNOVODEANU. 3²13 . TEFAN TEFANESCU. nr. TEFAN TEF )crr. 508 p. Emil Vîrtosu. Al. în voi. 1962. Istorie. 268 p. Etnografia româneasc . 52²60. 1970. nr. m rturii ale trecutului isto?ic. (toate indic i î mai veche).R. Bogdan. 1973.iceasc în rile române. G. 1. p. 331 p. 1964. tiin social independent . Timi oara. Sarcilor auxiliare ale istoriei. XVII. 203 p. Etnografic i istorie. M RIA DOGARU. 1971. Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». Demografia. 3 RBAT. Bogdan. 6. revist de XX. 356 p. cultur Bucure ti. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . CONîSCU.. nr. nr. 1959²1961. p. 223 p. 162²968 . Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti. AL. ‡>. în «ReStnograiie i Folclor». )LAE DR GANU. Bra ov. p. Registrele parohiale lvunia. XX.

în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). Studii i Cercet ri de Istorie Veche. * *" >‡" . Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. QÎîcîaTe" i particulare.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. dup originea. Arheologia Moldo vei ² Ia i. Studiul lor formeaz . p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici. desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor). Dumitru Tudor . în elegînd prin aceasta. o informa ie scris . Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum.a. Materiale i Cercet ri Arheologice. "obiectul cercet rilor erudi ilor. Sargetia ² Deva.a. Acta Musei Napocensis. Dacia. Vasile Pârvan. dar i în alte p r i ale rii.). Pontica ² Constan a. de" regula. pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a. Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. Ion Barnea. Constantin Daicoviciu. Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . rolul i importan a oamenilor în istorie. de arheologii români : Grigore Tocilescu. Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor. ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor.. obiecte de cult etc). PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale. caracterul i forma lor. scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general. de regul . altele sînt inedite. Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i. Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev.

1976. ecl. Boeckh (4 voi. ed. cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice). de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. Anvers. icat pîn acum doua. R u hb ach. 1²2. I²III. 1873). ed.‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. H. i. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST. Biblioteca Hagiographica Graeca. 1949 . /oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii. în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. Paris. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. Ausgew hlle traci *t en. nr.B. II²III. m îndeosebi CIL voi. The Acts iri&tian Martyrs. T iib i ngen. 1823²1877). III cu 2 tomuri (Berlin. din 1643. Oxford. VI. et socii. t. pîn la pap a Inocen iu III. III. 11 voi. editat 'lyte Delehaye. 1 92 9. Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . . mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. IV de G. care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea).). Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). II. ed . bruxelles. sec. Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger. Pa-² 1911. 1911. 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a. Francois . 1975²1977. 1979. 1954. Bruxelles. p. I I I. 1957 . 1972. voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . Leolercq. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. ed. Bucure ti. 1902 . Les martyrs. Acta san ctoruin. edi ie nou la 54²1910 (64 voi. Biblioteca Hagiographica Latina. Herbert Musurillo. cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . Bruxelles. 1965. Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. Cele mai cunoscute sînt: J..d. Bucure ti. Socii Bollandiani.

o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. en gle zi. Io an C o m an . Ia i. 12 v oi. liban ezi. în 1 9 7 9 . B u cu r e ti. 18 57 ² 1 8 6 6 . Ioa n C a sian . P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . d e 3 8 2 vo l u m e. su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor. ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. B u cu re ti. cl e ri ci i l ai ci. au strieci.a. i alte edi ii m ai n oi. S f. 1 98 2). V ie ile sfin ilor. N i c ol a e B a r b u . pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . î n ac ela i ti m p. D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. L a acea st oper colab ore az catolici. E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e. în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . X V II. 1 8 9 8 . ge r ma ni. it alieni. co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ). D u m itr u F e ci or u . 1 682 ² 16 86 . ar men i. M en i on m. în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. ru i. între altel e. F aaris. X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». T e o d o r B od o g ae . 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 . a m eri cani. fie în t rad ucer e. S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. A ce a st c ole c ie u ria . olan de zi. el ve i en i. N i c ol a e N e a g a. n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. pr otestan i si or t o d o c i. S o cr at e.Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). N iceta de R e me si an a. voi. text gr ec i tradu cer e latina. fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. In 1 98 7 a a p rut.. u n vol u m m a si v in titu lat . în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV . fie în li mbile originale. cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul . pu blicate la mî n stirea N e am . în 12 vo lu me. 1 94 5. b el g i en i. Ioa n R rn u r e an u . retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . S i biu l.). cu 1 61 voi. P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii). î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i. a. la B u cu r e t i. în 18 07 ² 1 8 15.

dintre ortodoc i.. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien. voi. Tot el Farlati. Joannou. 164 0. .. Acta Conciliorum oecumenicorum. Paris. Oriens Christianus. reeditat i continuat [902 de J. 1973). 1930²1931. î² . 1962. P. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. Ralli i M. i L. . Vene ia. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor.. 1740. acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. im Breisgau ² Bale. P. New York. Ulyricum sacrum. 2 voi. Martin. au ate canoane în Pravila cec mic . Alberigo. J. Atena. 27 . La noi. D. ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). 13 voi. 1907²1910 (reproducere fototehnic . Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i. Prodi i H. Stras-irisLeipzig din 1914. Martyrolo/ricum. 1652. IV²VI. Atena. Bucure ti. P. Schwartz. iiai Mila .. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene. Texte i studii se g sesc la C. Arad. 2 voi. 6 voi. J. 1759²1798. Sibiu. 8 voi. B. 1970. continuat de J. 1844. în 53 de volume.. Potli. C. 1852²1859 (grece te). voi.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. traducere din sîrbe te. Coleti. II. 1961²1962). Pravila cea Ja Tîrgovi te. 1871. Govora. 1780²1819. de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed. Conciliorum oecumenicoru m decreta. Lccl er cq . Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H..‡ Ed. 1813. Floren a ² Vene ia. 3 voi. Canoanele cu comentarii. Enhiridion me de Andrei aguna. Buda. Paris-Leipzig. Petit. Mansi. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec. Pidalionul de la Neam . Jedin. listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. II. cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J.

XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea. pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice). cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. . în Inscrip ii din bisericile României (2 voi. Izvoare epigraiice. Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina.a. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr .). D bîca în Transilvania. Moldovene ti. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV). pe c r mid sau tencuial . Bucure ti. dup al doilea r zboi mondial. Dridu i Bucov în Muntenia.II.R. pe vase de ceramic . Wien. 1906. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor.. extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. cronica mural de la Bucov . Datorit acestor s p turi arheologice. 1903. Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice. cînd izvoarele scrise sînt mai s race. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n. Bucure ti.O. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine.. la noi. 1892 . P cuiul lui Soare în Dobrogea. S p turile arheologice. spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. 1905²1908) i în Scrisori.‡ Eugen Kozak. Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B. constituind voi. Bucure ti. Die Inschiiften aus der Bukowina. pe lemn. More ti. Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. Capidava. Izvoare scrise 1. B. i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi. Bucure ti. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos. 1885 . piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i. episcopul Ghenadie En oeanu. Some eni. care. cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate. în trecut.

d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia. într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 .) sau în arhi vele eparh iale. ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. în diferi te arhi ve î i. B uc. M u ntele A th os. C rai ova etc. D u p d e e m i t e r e. B ucure ti.la ra m ure ului (B ucu re ti. d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i . d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. 26 voi. cu prin z to r d e hriso ave. i e xt e r n e . Ieru sali m. e xterne. 19 58. A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. M o sco va. V ien a. ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu . 1359 ² ure ti. can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. C o nsta n tin o pol . ru disciplina n oa str . 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III. a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei.‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . 5 voi. M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . 19 09 ). vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) . S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i.!. B u cu re ti. ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit. e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a. B ac u . iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. 1965. în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta. 0) . ). O ra ul B ucure ti. a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. 1.. ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice. :e din ele au fost î ns pu blicate. arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va.. c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. C luj. O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti . can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania. a. Ia i. 1845² 1847). 1862 ² 1864) . tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are. S ibiu. începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a).

31 (34) voi. 1943) . 1864²1867) . Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor.istoric a României. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. 2 voi. Andrei O etea (1962²1974). Bucure ti. criticabil ) . între anii 1951²1960. Ia i. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502. 1906). Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. Bucure ti. P. Gr.. sub titlul Documente privind istoria României. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. Bucure ti.Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. din care au ap rut 4 volume. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie. sub îngrijirea acad. Moldovei i rii Române ti. Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. între anii 1876²1942. Ia i. I.. Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603. 6 (13). La publicarea documentelor.. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. Pe ling acestea. au contribuit Alexandru Odobescu. I²III. Ia i. Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. 1933. Panaitescis (Documentele rii Române ti. G. Documente slavo-române. 1897²1902. In sfîr it. 1906²1933) . Ion Nistor i al ii. Ia i. în . în afar de E. Bucure ti.. Bucure ti.‡ Damiian P. Ia i. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. 1413² 1508. neunitarii.. Bucure ti. Ioan Slavici. voi. dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. I. Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. 1938). 1940. 1906²1933 i Surete i izvoade. 1947). pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române. 1905). Documente interne. 25 voi. Bucure ti. Hurmuzaki. Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. 15 voi. li voi. dar totu i una din culegerile de b az ). o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie. Nicolae Densu ianu. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic. Nicolae Iorga. 1931²1932. numit impr op riu a a. Bucure ti. Ia i. Bucure ti. Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. 1913) . 1369²1490..). 1938.. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod. Bucure ti. care a oferit primul fond de documente. Bucure ti-Viena. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki. P. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. 1929²1939). 1901²1916. 2 voi. Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. intitulat Documente privitoare la istoria românilor.

episcopii. ara easc (11 voi. ACte mente. Silgomir. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. 1960.). în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . R scoala din 1821. fie la anumite evenimente. I. 1913²1947 . J. Bucure ti.. Bucure ti.. în ultimii ani. Bucure ti. Do- . 1944²1946. volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti. Bucure ti. Bucure ti. jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad . în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou . Bucure ti. Bucure ti. 1957²1975. Episcopia Buz u (1958). Bucure ti. Material pentru istoria Olteniei sub :i. index. Din aceast cauz .. Cluj-Sibiu.. Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. 3 voi. De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale. 2 voi. Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu. C. Bucure ti.. A. (1387²1720). deosebit de utile pentru stustru. pentru Moldova (11 voi. Ghenadie Petrescu i J. Hunedoara . Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc .. a). 1962 .sparate. Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României. colec ia Anul 1848 în Principatele Române. 1959² documente privind unirea Principatelor. 1902²1910 . 1951²1957). Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci.a. 5 voi. Bucure ti. sub (titlul Documenta iae Historica. na Arge (1954).. 5 voi. 1952²1955. R zboiul pentru indepen[ 0 voi. (1961). 1951²1955). 1951²1960) i Transil6 voi. Moldova i Tran. i dou volume de indici. 6 voi... + 2 voi. Mitropoii Române ti (1365²1890). DimiSturdza. celelalte se refer la a 1841²1859). mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova. 1959² documente privind istoria României. Bra ov. Colescu-Va*tic. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. 4 voi.Culegerea este precedat de dou « de Introducere. Documente istoria României. Episcopia Rîmnic (1951).colec ia lui D. Bucure ti. Sturdza. Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. R scoala ranilor din 1907. 4 voi. Maramure . cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti).

1983-^² '. 1948²1949 . foc ani.. Bîrlad-Hu i. 1929²1931. Documente putnene. tefan Ciobanu i L. v fii afar de acestea. Bucure ti. în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . Boga.transilvane. 1975.. 2 voi. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici. 1918 la români. Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. 1937.' Chi in u. Tudor Mateescu.. bîri dene.. 5 voi. Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani. Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. Bucure ti. 3 voi. Ioan Micu Moldovah. Cern u i.cumcnte. 2 voi:. Sibiu. Documente isto rice . Paris. Ilarion Pu carin.i Sibiu. : ! . Istanbul. Blaj. Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-. Blaj.. 1932²1936 (de V. Les Ades des Patriarches. Fasc.: Documente bucovinene. mai ales unite.. voi. 5 voi. vind. Cluj. 2 voi. George Potra. P c ian. 1961. Blaj. tefan Berechet. secolele IV²XV. III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie. P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae. Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar . 1947²1971 (de V. 8 voi. 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc. Constahtiri Tomescu. T. Bucure ti. Bucure ti. Teodor B lan. fasc. II (7151 ²1042). 1940. toate de Aurel Sava. Ioan Lupa . 6 voi. I (381²715) i fasc. 1904²1915. La noi a publicat astfel de acte . 6 voi. 2 vol. Documente basarabene. 1901²1906.( Documente-.. Cit m aici pe Fr... 1869²1872. ne intereseaz i alte colec ii de izvoare. Laurent). 2 voi. Grurhel). Documente privitoare la tre cutul românilor din chei. . 1911²1926. 1944. 1315². 1928²1938.' Pentru Transilvania. V. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra . Bucure ti. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877).1402. Sterie Stinghe. Bra ov. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. 1982. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român. Teodor V.. de natur extern i publicate de cercet tori str ini. Puiu. Documente pentru limb i istorie. IV Scriitori i acte bizantine. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. 1889²1897. 1933²1942. Viena. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821). Bucure ti. 1869²1872. Bucure ti.

de familie sau personale. prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an). Bucure ti. Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu). Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu).. ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. Documente i zawldovene ti de la Constantinopol. Filitti: Din le Vaticanului I. Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. odat cu faptele. ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . Chi in u. zvoare narative (anale. . statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805.qui Athos. Bucure ti. biografii. republicat de Maleanu în 1928 . memorii. 1913²1914. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna. Bucure ti. Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate.. cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. Pentru vania. dar ei prezint . iar în ara Româneasc i Moldova. i anuerese (de grupare politic . C.a. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice. II. Popescu). publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce. 1937. 1933. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610. Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei. De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii. catagrafii). Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia. note de c etc). 2 voi. de coinuni[ ic sau bisericeasc ).auia. cronici. I.. publicata de Jiculae M. Ia i. 1973 etc. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie. cu indicarea num rului credincio ilor. publicat de Eugen Gagyi in 1911. . Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. de altfel ² unei critici. Documente politice. 1948. 1378²1685.

ultima edi ie în 1979). Panaitescu. . P. Astfel... Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963). tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. 1959).()t . episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i. Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea. Bogdan Letopise ul de la Bistri a. Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. cu dou versiuni. Bucure ti. Cronica moldo-polon .. iar de P.Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974). Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. Cro nica moldo-rus ). numit de I. P. considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. Cronica moldo-german . aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave. mai nou de Mircea Scarlat). prima scriere cu caracter laic la noi. 1895) i republicate de P. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie. Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei.-. Bucure ti.. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc. b) Cronicile în limba român . redactat la curtea lui tefan cel Mare. cu variantele sale (Letopise ul de la Putna. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini.: ". P. Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. în secolul XV. în 1982). în ultima edi ie de Gabriel trempel. au ap rut xelativ tîrziu în rile române. de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o. prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). P. numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960). Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P. Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. a) Anale i cronici in limba slavon . Analele. Redactate în limba slavon . Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. Panaitescu. ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : ..

1742). Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului). 1963. egumen la Putna i apoi la Solea.rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile . care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct. cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . Mih il i Dan Zamfirescu în 1969). i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G. ai a fost continuait .. de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j. De i sînt opere cu caracter aghiografic. . auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i. întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei. întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI. cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate.1659). scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. i date privitoare la istoria Bisericii muntene. p entru anii 1392²1633.% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova. . In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc. A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie.: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc .-7 îndemnul lui Neagoe Basarab.In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r . 1967). fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc .. Bucure ti. Nu este numai o oper :ica. prin anii 1517. Bucure ti. lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români. scris de Gavriil"Protul. arhul arigradului.Schiau i Livia B ot). ci i una istoric . Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat . Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României. mai tîrziu. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te.onicile biserice ti. întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie . legate mai ales 1 Nifon.

. 194 3 . M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i. P. I. 19 59. red. 19 44 .t--Q 1989).. B ucure ti. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei. A ² C . voi. ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice).. -‡». Gabriel tre m pel. 197 8 ² 19 87. su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche. C r on icile. P an aitescu. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. R . 3 voi.. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i.. G. 2 voi. C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0... IV. Pra vila lui V asile L u pu (16 46 ). II. M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj. -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52). ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i . ‡ .-de I. a a p r ut v oi. ro m a n e ti i g re ce ti. Tîrgovi te. a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se. de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II). 'B ianu.<-<‡. v oi. B u cure ti. de Gabriel tre m pel. B u cure ti. B u cure ti. C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. voi. 1 95 9 . C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti. 1903 ² 19 44 ... B u cure ti.. B u cu re ti-C raiova... ied. Nicoîaiasa. Ni colae C o m a. . În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU.e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti. red. 1909² 194 0. 19 07 ² 19 31/ voi. I. -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re.. P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-. M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) . în 1 98 4. Pid alion ul (N eam . 1967 . B laj. 1508² 1830. 3 v oi.. un el e p refe e. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc . m . frem pel. a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut. S în t pu bl i cate foil e d e titlu. D ² K .m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . d e P .* .. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . N er va H od o i D an S irnonescu. a or g a ni z rii bi se ri ce ti. . O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei. Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). B u cu r e ti. E mil Tu rdeanu. C aracas i G. B u cure ti. 19 8 6 i v oi. I. 18 44 ) etc. ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l. 4 voi. 1973. Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at.

de Emilia Cioran în 1900. publicat de N. echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. în 1924. Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. scrise arab (publicate în trad. din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. Condici de hirotonii de preo i au pu. Paris. alta în Vasile Radu în trad. Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. ijlocul secolului al XVIII-lea. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul. a lui 'dec al Romanului. Iorga. 1947. Aurelian Sacerdo eanu). de mitropolitul Antonie Pl m deal ). Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi. : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. apoi mitropolit.. S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. mitropolitul Tit Simedrea (R a . Negulescu (Ungrovlahia). 4 voi. întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . Iorga. coresponden a epi copuet al Rîmnicului. C l tori str ini despre rile române. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). rom. . Gh. francez . mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. de preotul Paul Mihail. 1927²1949). Istoria românilor prin ed. însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. de e En ceanu. II. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981). Bucure ti. episcopii. G. a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae. în 1886. 3 voi.nsemnarue ae caiaiorie. Bezviconi. C l tori ru i în Moldova i a. Bucure ti.

IV. Bucure ti. vut leg t uri cu B iserica. Bucure ti. Leiden. d ec e su l un or i er a r hi . hi r ot on i a. p. 1974²1979. XXXIX²LXVII (cap. 1975. 1972.. THEODORESCU. altfel spu s. . Istoria României.. 1985. I.. 471 p. 532 p. Izvoare). B. Bucure ti. II. Bucure ti. 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). Bucure ti. LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. Bucure ti. p. 1980. II. XVII²XL (cap. 1945. 431 p. voi. în «Romanian Studies». vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. 503 p. 178²225 (deosebit de util). 1963. p. 1969²1974. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie.. Enciclopedia istoriografiei române ti. ILIE .s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti). îndrum ri în cercet ri istorice.i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. Bucure ti. Bucure ti. XXXV + 512 p. Bucure ti 1974. Sec.. Bucure ti. Istoria României.60. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. S i bi u . T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. p. a eparh iilor. 2 voi. d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. 1962. 1944²1969. a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t . î n sc u n ar e a. m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . 371 p. . voi. CR CIUN i A. V. F ire t e. 514 p.. 1970. tom 5. fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. i III. VI. tom. I. XIX. D e a c e ea . Bucure ti. a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. 454 p. Bucure ti. XL + 386 p. Izvoare). PAUL SIMIONESCU. e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i. 1979²1984. XIX. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. 1978. Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a. sau ch iar ale un or laici care au a. sec. I. I. Bibliografia istoric a României. 1972. Bibliografia istoric a României. î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . 1.. Istoria bibliografiei româna. 19. 1970.

Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742). neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de . în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea.. u in timp dup el. un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz . de i erau uni i. via a biseriromânilor de pretutindeni. In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români. 1756²1821). ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. Astfel.ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent . Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. datorate arhimandri-tolomei M z reanu.. iar în p artea a doua. secolul al XVIII-lea. Petru Maior (c. intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri. Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc . cu tiri privitoare la aceast biseric . lucrurile i intimpl rile românilor. în . Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor. a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. 3. . st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni.a a ilor «iluminismului românesc». care au avut oarecari leg turi cu po-stru. care folosea i documente inedite.1659).apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701.este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?. sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria. despre «unia ia» din 31 i. precum i a celor dincolo de Dun re. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului. de via în care a tr it poporul român din Transilvania. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu. au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local .despre vl dicii români uni i din. Se remarc faptul c .

Alexandru GeanogluLesviodax. Rîmnic ² 1837 etc). 1871). a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit . In T r a n s i l v a n i a .De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. Sibiu. Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti. la orîndul ei. Bucure ti. în ara Româneasc . în 2 volume. în prima jum tate a secolului al XlX-lea. Muntenia i Transilvania. sîrbâ i român (Moscova. din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . 1862). cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. In Banat. Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. Din aceste motive. s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. 1860. 1845). 1870). putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. care. multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare. Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. Buz u i Arge ² 1836. pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. Sibiu ² 1811. Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. în Moldova. Sibiu. marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre. Acrad ² 1822. 1865).

Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit.ortodoxe (Ia i. fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. membru onorar al Acadetnane. în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875). de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . rezerve ² mai pot s fie folosite i azi. de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. Caracicoveamu). > aceste încerc ri de sintez . fie a sonalit i. a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). prin episcopul Mei-:. Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931). slujind mult timp întul nostru teologic. fie a unei institu ii. a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). i aceste manuale i-au avut meritul lor. i-a r mas în manuscris). iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . în 9 volume. care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. 1879. precum i biografiile idici contemp orani cu el. alt episcop. 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX. FiJaret II. la monografii. în special cu calvinismul în vea-I (1890). A adar. trad. I. Dionisie Romano etc. încît ² . Biserica : în lupt cu protestantismul. Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi. în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului.. care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. ast zi nu mai pot fi folosite. Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . s-a ajuns la monografia istoric . i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913).

Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. se num r Nicolae Popea (1826²1908). rom. precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. In Biserica unit din Transilvania. arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922). de Athanasie Mironescu. Iri T r ansi 1 vani a. La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. mai tîrziu mitropolit al Ardealului. 4 voi-. în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. membru al Academiei Române. Intre istoricii de aici. care. 1870) . a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) . mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. între care i multe monografii.a. Primul a publi- . 1908) etc. în B anat. centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. 1906). 1925²1928). Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). membru onorar' al Academiei Române. re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. închinate unor institu ii i personalit i. a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord. 1901). privind mai ales restaurarea ei din 1864. dar f r o valoare tiin ific deosebit . Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922). unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. 1900). cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu. din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru. Desigur. a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915). între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri. Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874).(1856²1931). amîndoi membri ai Academiei Române. Lugoj. membru corespondent al Academiei Române.

tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. Intre ele. (Aihai Viteazul i Mii Ardealului.toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj. Silva u' lgradului (1902). 1904). de asemenea. Carlovi . tenden ios. Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom. 1904). Veniamin Costachi . Cum era i firesc. 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi. Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov. Geoagiului. iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic.). cu multe reproduceri imente. Moscova. II. Kiev. in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general. 1855). Filaret II. p ei.000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. monografiile unor mîn stiri (Hurezi.a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909). Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918). a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc . Teologii i istoricii Bisericii încep cerce. raport m la cele aproximativ 24. 1869²1872). Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . I. Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj.M. datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920).ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti. cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului.‡ tefan cel Mare.a. MitroSava Brancovici (1906) . cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688. cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul. loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). 1902 . tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre.a. în care predomina stilul polemic. descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre. 1908²1909. Dimitrie Onciul (1856²1923). multe documente care inteBiserica. Sibiu. ed.I. Muntele Athcs etc).a1902). Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904). Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed. Neam etc). se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. în care au ap rut. Buda/"iena. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe . prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste». un num r redus.

din R s rit (C on st an tino pol. trad. cu zeci de lucr ri. la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei. At h os). Ieru sali m. pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ). car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e.‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ). pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). P op escu (18 81 ² 19 63 ). p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri. . A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). P releg erile sale u ni versitare. 1971 ). fi e a p ar t e. r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ). a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. D e ci. u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne.O. l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x. precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti. U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ). Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . A lexa nd ria. lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul. S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it . P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele .: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B. în sch i mb. 1927) i Toma G. . cu m u lte an exe docu m entare. rom.A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e. într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni . prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e. fi e î n re vi st e.R. Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914). i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). B u d a pe st a i V i en a. A pu blicat. D i ntr e a c e ti a. pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M.

ransilvania. în dou lucr ri (1912 i 1914). premiat de Academia Român . 1936). La Chi in u. II. titularul de Istoria Bisericii Române.. în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor. Ia i. te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. . u Dragomir a fost. Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu. tip rite între anii 1928²1946. ed. profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). I. Sibiu.despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. de asemenea. I. iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni.osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni. precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII. la care se adaug ri despre aguna. Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. conferin e i cornutorice. s-a remarcat preotul Paul Mihail. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu. cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece. 1920²1930). în zint . la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c .nt cuprinse în cele cinci volume de Studii. întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701. Sibiu. în mod critic i obiectiv. Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. 1911). Horea Mure an (1907²1962) i al ii. care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. Multe din studiile sale de istorie biseri. studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj.. au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962). 1935). despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea.

tel riescu. în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. Elie D ianu. Alexandru Lapedatu.La Arad. Institutul de Istorie Na ional din Cluj. loan Filitti. Institutul de Istoiia românilor A. loan Nistor. loan Bianu. La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ). Constantin C. sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. . Xenopol din Ia i . Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local .. a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947). Giurescu. Victor Br tulescu. tefan Manciulea i Alexandru Cziple. Nicoiae Caitojan. cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Buletinul Comisiuftii. in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria. Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). Coriolan Petranu. Ion D. putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947). Sextil Pu cariu. precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. Nicoiae lorga. D.a. Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. Aurelian Sacerdo eanu. Gheorghe Bratianu. tefan Berechet (vechiul drept). tefan Ciobanu. Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). Ilie Minea. Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Cluj i Cern u i. Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939).a. Bisericii sau a vechii culturi. Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie). Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii. Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. în Biserica unit . consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu. loan Moga (i'storie). Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). Gheorghe Bogdan-Duicâ. Dan Simohescu. Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate.. Gebige Bal . Ia i. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ². Pe lîng ace ti ierarhi. M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Petre P. Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine).

trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. Paris. . tefan Lup a (1905²1964). Rayetzhammer. -. Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov. întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu. . istoria unor m n stiri . 1918. Gheorghe Nou. biserice ti. ie ind la lumin rolul multiplu. apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. «Unia ia» din 1698²1701. rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821.1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). cu vind istoria românilor bihoreni.de. Sfânt.dun r en e).' ! ibiu not m pe preo ii profesori -. Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi. Milan esan (1910²1981). îndeplinit ea în via a poporului român. Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei. 1957). reeditat la 1967). cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain. cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e ..pe. Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos. !.‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri). L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974). profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. Sinodul de la Ia i. Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller. Bia Ardeal în secolul XVIII. colile' din de Munte. tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti. ep iscop ul C alinic cel. cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf. .m . pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre. nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ). a [ui teologic din Bucure ti). bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) .cercet rile istoricilor cita i mai sus. studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte. ' asb i.‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. . Arge i Sf. cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor. a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului. i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48. cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud. a Institutului Teoy Sibiu).

«Mi' tropolia Moldovei i Sucevei». . 1985). consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea. teologul Teo dor Manolache. Epifanie Norocel al Buz ului . Dan Sirnonescu. Aurelian Sacerdo eanu. (Craiova. Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti. al Moldovei i. Ilie Gheorghi . <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii. episcopul Epifajiie Norocel. 19 1). «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». profesorul Toma Bulat. ca i al i preo i cu preocup ri is torice. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu. 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). diac.M Ierarhii i profesorii aminti i aci. Ilie Georgescu. în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». D. episcopul Irineu Cr ciu- .. Virgil Molin. Ion Iufu (manuscrisele slave). de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova. . la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. 1988). profesorii Institutului teologic din Bucure ti. Ioana Cristache-Panait (art . cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti. preo ii Ioan R u escu. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii».i i ‡ Mi ti opoli tul. aminti i mai sus. Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie.a. apoi istoricii laici : Constantin C.: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. 1985). 1984). Scarlat Porcescu. Giurescu. «Mitropolia Ardealului^. sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». Tudor Mateescu. Mai mul i membri ai Sf. de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. tef nescu (art ). fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit. tefan Andreescu. Calendar de inim româneasc (Sibiu. George Potra. Nicplae Stoicescu. Gabriel Cocora. Ion Barnea. Constantin Voicescu. Ioan Spiru. Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi. Ioan Ivan. vechile tip rituri). Sucevei. Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu. Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu. : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. I. o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». 1986). 1983 i 1984).

Bisericile de lemn din eparhia . Alexandru Gon a. litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus. D. monografiile unor eparhii . itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. Alexanilescu-Bîrda. re ianu. men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute. Arad (1989). Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. A a .i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. Gheorghe Naghi i ici: I. Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. profesoBulat. Suciu. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei. Spi. Constantin D. Radu Cre eanu. ast list impresionant de nume i lucr ri. tefan Gorovei i al ii. cu. tefan Andreescu. Vasile Muntean.a. de asemenea. L udat.). preo ii Ioan Popescu-Gilieni. preotul Chirii Pisiscrise slave). Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. Auredo eanu. cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de . Constantin Turcu. apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora . precum i istoricii laici : Dan Simonescu. arhim. Iacob Putneanul. Au ap rut. Atanasie Popa (manuscrise române ti). Gavriil Istrate. profesorul american Keith Hitchins i al ii. Gheorghe Litiu. tefan so ul Ioan Beju. unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. De la Dun re la Mare (Gala i). Roman u (1986). Marin Brani te.politul Nestor Vomicescu. 2 voi. (1977). Dimitrie Buzatu. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. Eugen Ar deanul etc. Melchisedec te-Jman Ciorogariu. Dumitru B la a. Grigore Urî escu. Nicolae Ivan).). Sibiu (1981). pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). cîteva monografii închinate ii de seam . Dun rea de Jos (1977 i 1981). Constantin Rudneanu. prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc . Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. M n stiri din Banat.

Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia. Sorin Ulea. Marius Porumb i al ii. * . istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. 799 p. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. revista de istorie. Dan Simonescu. tefan Gorovei (Ia i). Ioana Cristache-Panait. Cu/nidava-Bra ov.). Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri).sînt: Constantin C. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961. Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca). Xenopol» din Ia i. Petre . Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973. Nicolae Grigora . Ziridava-Ara. Ponfica-Constan a. Rcvue des etudes sud-est europeennes.U. O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. Cris/a-Oradea. Victor Spinei. tefan Pascu. In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ). Giurescu. Gabriel epelea. . (o serie de studii despre Andrei aguna i altele). Teodora Voinescu. Vasile Netea. Cristian Moisescu. M ria Ana Musicescu. De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. 362 p. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii. In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. tefan tef oiescu. cercet toarea german Krista Zach. Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S.). 984 p. Gabriel trempel.d etc). 1970. 192 p. punînd în lumin via a.). Revue roumaine d'histoire. Petre P. Corma Nicolescu.A. preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. Sargetia-Deva. N sturel (rela iile românoathonite etc). In acest r stimp. Alexandru Du u. Nicolae Stoicescu. Panaitescu. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). Gheorghe Cron (vechiul drept). Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi.). R zvan Theodorescu. Virgil Cândea. Banafica-Re i a. D. Romanoslavica.

kMVBEANU. 1980. 532 p. activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a. De la theologie orthodoxe origines nos jours. . Bucure ti. Bucure ti. fia .. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române. 377 p. ALEXANDRU I. nr.. Enciclopedia istoriografiei rom Xi. O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. 1976. Istorie i istorici în România interbelic . Bucure ti. AL.. . 1968. 1969. Evolu ia gîndirii istorice romu70. ZUB. p. 121²157) . 1974²1979. ' ‡ n i. £voiliei române. (cu o foarte bun introducere). Bucarest. 79 _ 1984. p. 1990. 355²381 ( i în voi. Bucure ti. .. 514 p. P- '> . VII. Bucure ti. 3²4. LUCIAN BOIA. V. POMPILIU TEODOR. 1971. 1975. 1944²1969. Bucure ti. CIUREA &CURARIU. Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic . p. L + 477 p. IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale.. Bucure ti. 1985. 1974. 1978. XI -_ J969_i974. în XIX. 471 p. 284²305 da 1948²1968).

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

în anul 59 î. desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor..Pannonia. In anul 16 î. iar în anii 12²-10 î. anexat în curînd la Macedonia. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi). ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180). Astfel în 168 î.Hr. Ungaria i nordul Iugoslaviei.(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei. sub numele de Hly ricum. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior. au cucerit Macedonia iEpirul. .Hr. transformate în 148 în provincie roman . precum i a celor învecinate.I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege . In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) . trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. i Pannonia Inferior. In anul 46 d.Hr.Hr. au fost subjugate popula iile locale din Noricum.Hr. aproximativ Austria de azi.Hr. în anul 32 î.. la vest. romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. apoi s-a transformat în provincie.Hr. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi. s-a constituit provincia. romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia. spre est (pe malul drept al Dun rii. în sudul Dun rii. s-a creat noua provincie roman Moesia.pîn la Dun re.cîi. care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei.Hr. In anul 15 d._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre. acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie. Se tie c în secolele II²I î. Dup anul 9 d.. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus .Hr. In 146 i-a pierdut independen a Grecia. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^.sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei.

²I d. Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei. 101² 102. P r i din Dacia. dul Dun rii. încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei.Hr. împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL. încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa. Bani a). Decebal a avut dou r zboaie.Hr. Cri ana. mat îns sub urma ii s i: Deceneu..Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i . inclusiv Dobrpgea.Ä. Comosicujs. precum i Dobro-nul 297. amenin rii romane tot mai mari. unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti. iar al doilea. ci au continuat s fie locuite de da- .bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan. 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor».X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior. inuturi ca Maramure ul. un talentat conduc tor de o ti i diplomat. care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117). desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi».Statul roman ² sub Burebista (c. i mai de mult. marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista. ornai multe incursiuni în sudul Dun rii. In . dacii au luptat împotriva primejdiei romane. intrata suB supraveghere mili----. în anul . Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ . formînd provincia Scyr.). provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al. centrul regilor daci. tronul regatului dac a. Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass.m mare pericol pentru . în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e. fost ----i Decebal (87²106 d. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani. BlidaRo ie. Dun re. regatul dac devenise o mare putere ² i în ace. Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale. la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii.ii Burebista.i.Hr. 36. Cu acesta.aJiulJi6_dJHr. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). Ti mp de 150 de a ni d up . cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia.îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani. :olele I î.

într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat. dup expresia istoricului Eutropius. care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. In afar de militari. numen). fiind un bastion înaintat al imperiului. subordonat direct împ ratului. a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia). o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa). Dacia era o provincie imperial . dup numele ora elor lor principale. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii. tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. adine înfipt în lumea «barbar ». deci cam o zecime din totalul trupelor romane. în scopul înt ririi elementului roman aici. Romula^ (Re ca). Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. agricultori. Sarmizegetusa. iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. din a doua jum tate a se-.a (Or ova). JDacia. noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis . numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa. apoi. din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano». pentru supravegherea ordinii interioare. Oltenia. Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. Drobeta (Turnu Seyerm). avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe. însu indu. Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis. ale. Ad Jfelgdiam (Mehadia). provincia era locuit de o popula ie romanizat . i Legiunea VMacedonica. cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore». unele credin e religioase i limba cuceritorilor. A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. costobocii. Apulum (Alba Iulia). obiceiurile. colului IV).cii liberi (dacii mari. adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda).i cultura.000 de oameni. Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman. dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. In anii 271²275. Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman . Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn. Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). armata aflat în Dacia num ra 30²40. au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. carpii). Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior.' . Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. Deci. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte.

19). viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î. datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor». Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i». Patavissa sau Potaissa (Turda). Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole. cu numele de Dacia. Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice. Prin anii 65²66. Po(Moigrad). Tibiscus . T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ). Micia (Ve el). jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii. împ r it curînd în acia Ripensis.‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). avari i slavi. i Dacia Me:a.ia roman în sudul-Dun rii. comune mai iple a ez ri rurale . Crisius. tindirea cre tinismului în Dacia. pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris. ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. îmA. i (Celei) i altele.)..Hr. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu. Aquae (C lan). Samus. XV. dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. Alutus. huni. gepizi. Napoca (Cluj). Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. desf urat între neamurile p gîne. ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i. lîng Dun re (cu capitala Ratiaria). anul 58. ^271²275. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII). a pe- . îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel.Hr. Mai tîrziu.n (Zlatna). se cunosc tiri înz toare. cris jn. potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII.urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad. Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia. De pild . în Epistola ii. Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie. mai la sud (cu capitala Sardica). Germisara (Cigm u). popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. Satele erau de dou feluri : pagi.

Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40). In t o a m n a anului 66. vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . faptul c poetul O vi diu (43 î. C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu. d up spu sele tradi iei. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. G e ogra ful gre c S tra b o (c..Hr. clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. D e ase m e n e a. 2 1 d. u n d e -1 Tit. în lu cr area sa G eo g ra fia. D e fa pt. îl in form a pe u n alt u cenic al s u. D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III. G al atia.Hr. L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce. 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. D e pil d . a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I. P otri viti m ej rad iti L. 5 ). în n or d u l G r e ci ei ).). a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii.e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti. se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i». d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i. 5 8 î -. î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn . în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic . epi sco pu l C r et ei ( Tit III. Ti m otei. T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti. B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c . a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r. î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ». su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . cu m a m ar tat i m a i su s. H r. B itin ia. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c. C a pa d o ci a i A si a. episco pul E fe sul ui. P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t. C e s m ai sp u n d e P a ve l. T o m a. R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i. 23 6). viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi). V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i. 10): D u p tr ad i i e. N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr. H r.. A n d r ei S ci i a .² 17/1 8 d. ² c. 1 2 ). IV. ca r e. l o a n A si a.).înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. c l u g r u l E p il a n i e ( sec.a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n . c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . 1 70 ² c. u n d e i . di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ). cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a).

sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ). . mai tîrziu. unde a martir.Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei.onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit. dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte. ptat spre sud. ajungînd în ora ul Patras.S.. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion.S. în Tracia i Moesia. Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare). care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in. Tracia i Scythia». Dup ce a predicat în ceaici. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat. I . nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:. în Grecia. pîrîia ul Sfîntul Andrei .a. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre. în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor. 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii. pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie. Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud.XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice».. în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure.R. din Scythia Minor. a fost consemnat . eres-* apostolic . istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. Dup un alt izvor.). El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. adic în sudul U. fiind r stignit p e o cruce în form de X. locuite de greci. romani i geto-daci. Cu alte r ii i ceilal i Apostoli. cre tinismul românesc . Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb. în sudul Dobrogei ². Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici. rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii.).

Legiunea V Mace5 ² Istoria B. cele dou Moesii. Dionysopolis. Siria. romanizate mai de mult: Dalma ia. se pare pu ini i din Italia. Macedonia. N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia. înc de la sfîr itul secolului I. Egipt. Egipt. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar. Dup cucerirea Daciei de c tre romani. Tracia. indica pe locuitorul de la ar . din Dacia' Pontic (To. la Apulum. Palestina.Callatis. necre tinat. Prin coloni ti. insulele grece ti. suta ul Corneliu (Fapte X). în care cre tinismul era larg r spîndit.tim J^ola i.mis. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1. Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I.__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine. a avut loc o colonizare organizat a ei. mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria. îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru. Histria .O. Gallia etc. 2. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni. i Legiunea V Macedonica. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus. inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia. Grecia. precum i numeroase trupe auxiliare. chiajr. în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor. Prin osta i din a rmata roman . Asia Mic . care în române te a dalt p gîn. la Potaissa. Duxostorum. De pild . . Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . apoi din Iliria. prin aducerea de elemente romanizate. Tracia. dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli. Axiopolis etc).R. Pavel i Ioan.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. Siria. Pannonia. dintr-un pagus ‡² sat). în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina. care vorbeau limba latin . F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini.

a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . M a c e d on i a. e l e g r e c e t i. 3 rin sclavi. se st a bil e au a . la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e . 1 4 ² 1 5 ). P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. e r a a d u s d i n Iliri a. a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. Il i ri a . D a c e i e r au cr e ti n i. t o i a ce ti m i l it a ri. în Filipi. c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i. u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or. N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. e r au l sa i l a v at r . m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. d u p sa t i s f a .t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. O n isim d in E pistol a limon). nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa». N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini. A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. c ol o n i ti sa u vet er a ni. i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. pre c u m . S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x.i a fo st ad u s . F a pte X V I. i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m . in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a. T r a ci a . a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c . pî n l a D u n r e g o ii. a u iii cre tini. 'ri n n eg u st o ri. di n P al esti n a.

. ad i c ne p er m i s .16 5). î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I.i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat. scria c «nu exist nici un nea m. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild . Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . dacilor. ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. 1 4). 1 6 0 ² c. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. g e r m a n i. X X IV . E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t . D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s. d eci cr e t inii n u . c a r e. di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite. din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I. A st fel. sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit». 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or.i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i. marele teolo g O rigen din Alexan dria (c. s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia.. ger m ani lor i sci ilor ». pen tru c a s nu . C a m în acela i ti m p. L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ». bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure.(J K E T I N E i p r e o i. d aci. 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni. d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. D in c el e ex pu se pîn aici. car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e. ori ginari din C a p ad ocia). c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. d i n i n i i a ti va .î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni . A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c. Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei . . reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III. D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. iar în D ob r o ge a de azi. Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j.o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i.

Fapte. dar dacoromâni.i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea. iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. I Tim. 1²6 ? -‡ XXI. c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. Fapte II. Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- . a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. pe jniintite. Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). VI. Cu alte cuvinte. mai ales în Scythia Minor. str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial.i ine adun rile într-un templu propriu. mai ales dintre greci. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. 201). p.ainte s . Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . De altfel. încet i tainic. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne. Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti. V. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. care nu aveau posi-i de a. 18. în cursul persecu iei cle ian. continuat sub Licinius. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian. deci cre tinii puteau de-a. în prima jum tate a secolului IV. «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc. XX. f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. 17. spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune.n dispozi ia unei autorit i sup erioare. frîngerea predic (cf. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice. Iacov V. ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . Tit I. 14). în Dacia iian». Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . 46. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. 5²9.

10 3). B u cu r e ti. el s.c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e. un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i. c ci « p o po r u l de la sate. Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an .i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p. pe cale lent . P . du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor.a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. în asc un s. n atu r al. care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in . la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m . Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti. p o a t e c h i a r i e p i s c o pi . n eg u sto ri i scla vi. ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s.a f c u t p r i n l u p t e . D e a c ee a. T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i . C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici. N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » . m ilita ri. fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor). putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici. î n afa r d e a c ea st a. se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s. f iind ad us d e co lon i ti. od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale. a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. în se co lul IV . orientale i chiar a fricane. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ». S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s . . era mu lt apr opi at . ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s . p strînd u . nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . D e fa pt.i vech ile obiceiu ri. 1 9 6 9. t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. p. cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. celtice. î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i . în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei. G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi. c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc.g e i l o r . c a î n alt e p r i.a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x. gr ece ti. c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s . prin mo r al a ei. z eu l su pre m a l d a c o . n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice. d e cr e tin ism. P anaitescu .

A history oi Christianity in the Balkans. r u r e l i g i a g e t o . 62²73. Pages d'histoire. M1HAIL MACREA. I. 1929. ANTON D. DOBRESCU. Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. an. Bucure ti. Originea i vechimea cre tinismului la români. nr. JELI. an. 1979. I. C. 1962. . 1933. (1934). p. 1»67. Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ². 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. XXVI. 5²6. nr. M. 1945²1947. 1934. EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». Chicago. : IOAN N!U. 1944²1948. IV. COMAN. Vechimea cre tinismului în Dacia. 11²12. . i «Ca nd e la ». V lenii de Munte. ii în Dacii i cre tinarea români lor. I²IV. Bucure ti.-Han. voi. Cre ti narea românilor. 1902. Zei. în G. Par is. 933.. p. 20²55. p. P. Aux i christianisme daco-scythique. E. Berlin.. îd. Vechimea cre tinismului Ia români. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman. 56 p. 1911. în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie. a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . vezi i lui E. I.R. în MA. IOAN G. C. 1974. nr. 44 p. 1. nr. Roumanie. 1²12. 1924).BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . nr. 61²139.O. 64²8 4 ) . Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad. I²IV. Blaj. credin e. Via a în Dacia Roman .. I n j ur ul 'lui în Dacia. 1980. 1. în voi . azi dep it ). In jurul izvoarelor literare i'smu. 1953. p. POPESCU SPINENI.m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. Bucure ti. p. de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u. Paris. I. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . 1 9 8 6 . nr. 1958. 'ui da cor oman.d a c i 1 o r v e z i : A L.. Bucur e t i. 1948. 1909²1910. p. 1976. II. VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . III. Roma . Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». ed izi on e a na s ta t ica. 1969. 110 + IV [ioas . 146²165 . 1937. an XXXVIII. 64 p. p. ERB NESCU. I. p. p 17 ²2 0) . 3²4. voi. JACQUES ZEILLER. . 74 p. p . NICOLAESCU-PLOP OR. în «Studii. R e li gi un e a i. RUSSU. 19 36. revist de istorie». 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. 1975. 5..< VASILE PARVAN. . 1980. D. an. Ed itura Acad emi ei. p. în «Ortodoxia». în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. 1937. p. Studii clasice». sec. IOAN R MUREANU. a n . Cern u i.1157²1174 ( i în voi. XVI + 223 p. Confe-jre ti. MILAN ESAN. 813²828. 1 9 ² 4 6 ) . DAl CO V ICI U.|_ 1 h . Buc ure ti. Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. 350²363)-. p. 4. IV) . MIRCEA ELIADE. practici m «Anuarul Inst. ed. 3²125. (criticabil . Publie sous la direction de. XLVII. Co ntribu i i la i st oria veche a României . / SPINKA. Bucure ti. PIPPIDI. j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. 497²516. Baden-Baden» pe anul 1976. LV.53__gi4. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. De ia Zalmoxis . in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. 435²444 ( i IFANIE NOROCEL. V. în «Almanahul parohiei ortodoxe . 1918. (criticabil ). I. Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours. an. N. p.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti. 2 ia 1906 (ed. acum dep it ).B. CONDURACHI în B. Scriitori din epoca str rom n . 3 ( i în voi. . S N D U L ES C U. 634²050. Bucure ti. Cre tinismul atic. an. 256 p . VELCU. Bu cure t i. LOZOVAN. Religia geto-dacilor. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain.

li m ba latin . A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a. stru ctur i vo ca bu l ar.a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . Iv n escu ). el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. a ezate în spa iul carpato-du n re an . D ar cee a ce au ad u gat sla vii.m o e si c i a c on t i nu at. a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». « prin ori gin e.M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o . esite «tran sfor m a r ea. î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat. este o li mb l ati n . P ann onia. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e. a tî t l a . cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. i a r m a i tî r zi u. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . D ardania i M oesia. toate fii nd d e ori gin e latin . într-o an u mit regiu ne. A l. R o s etti ). R o sett i. D u p aca d . si nt a xa. n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s. adic în D acia. i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. L i m b a ro m â n .

MILAN ESAN. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române.. 1934. 1911. 1902. I. Cre tinarea românilor. Par is. Contribu ii la stu-lismului daco-roman. an XXXVIII. 1976.. ed. Via a în Dacia Roman . 1953. an. C. VELCU. 1974. M. p 17²20). . Blaj. III. M1HAIL MACREA. 3²4. p. p. Contribu ii la istoria veche a României. 1967. 1979. 1909²1910. _ |_ 1 h . sec. I. Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. i ( i în voi. S Â N D U LE S C U . XXVI. Pages d'histoire. nr. N. ru . în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976. Cern u i.R. an. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. practici în «Anuarul Inst. an. 1944²1948. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. DOBRESCU. Bucure ti. p. î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK. Originea i vechimea cre tinismului la români. 4. Aux i christianisme daco-scYthique. V. nr. CONDURACHI în B. PIPPIDI. 1936. 146²165 . Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours. POPESCU SPINENI. > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. 1962. Zei. an. 61²139. Vechimea cre tinismului la români.. p. COMAN. în G. 64 p.. (criticabil . n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. r SPINKA. credin e. p. 1929. 110 + IV . 1975. 933. IOAN G. Scriitori «<n epoca str român . In jurul iui în Dacia. 5. IV. 1924). DÂICOVICIU.d a c i l o r v e z i : A L . nr. RUSSU. Buc ure ti. De la Zalmoxis -Han. 1 9 ² 3 46). ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor. B uc ure ti.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . XLVII. ( criticabil ). Roumanie. Confe-îre ti. II. 19 80.B. .53_614 . Chicago. 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . D. NICOLAESCU-PLOP OR. E. 497²516. Roma . 20²55. : IOAN MU.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. IOAN R MUREANU. I. 350²363). 5²6. r p. 1918. p. acum dep it ) . ANTON D. 1. p. edizion e a nastat i ca. IV) . Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci. 1 12. 1967 ( lucra r e fun da ment al ) . R e l i gi u n e a . nr. 11²12. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. ELI. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu. 64²84) . A history ol Christianity in t he Balkans. MIRCEA ELIADE. 56 p. EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». LOZOVAN. Bu cur e t i. în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. 44 p. I. 634²650. 1937. 1948. în «Ortodoxia». LV. 1958. . Bucure ti. azi dep it ) . voi. 1945²1947. p . C. Vechimea cre tinismului în Dacia. v o i . 256 p . în «Studii. Bucure ti.ioas . 1933. p. vezi lui E.O. JACQUES ZEILLER. B u c ur e t i . V lenii de Munte. nr. 74 p. p. 813²828. p. an. p. 1980. (1934).. I. E d i t ur a A c a d e mi e i .' VASILE PARVAN. Paris.. nr. id. revist de istorie». Bucure ti. Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. p. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie. an. Studii clasice». 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. 1 «Candela». 1. Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân. I²IV. VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. 1 9 8 6 . Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». Berlin. Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. XVI + 223 p. 2 ia 1906 (ed. 1937. 3²125. în MA. r r e l i g i a g e t o . I²IV. Religia geto-dacilor. Publie sous la direction de. 1969. în voi. Cre tinismul atic. I. 62²73. ERB NESCU.

pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ). este o li mb latin . at î t l a . în c e pri ve t e li m b a r o m ân . str u ctur i vo ca bu l ar. este «tran sfor m a r ea. a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». li m ba latin . într-o an u mit regiu ne. î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at. L i m b a ro m â n . a ezate în spa iul carpato-du n re an .m o e si c i a c on t i nu at.II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o . adic în D acia. pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. « pri n ori gin e. iar m ai t îr zi u . toate fii nd d e ori gin e latin . P an nonia. D u p a ca d . singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. R o se tti). D ar ceea ce au ad u gat sla vii. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i. în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. R o setti. E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate. sin ta xa. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. A l. l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii. p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre. i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. Iv ne scu ).a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. D ardania i M oesia.

înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin . P. prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313. a cedat cre tinilor. precum i zona sud[ învecinat . Densusianu. în teritoriul «caranic». ermeni din lumea roman p gîn . formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. anume pentru exprima>r no iuni de credin . mîntuie te.ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos. O. adic Pannonia. pentru s vîr irea cultului. . Rosetti. Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. ispit . Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. D. îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin . Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . C. al cree tine. beseric ). Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin . N. Iorga.Panaitescu. P. Al. dar au primit un sens nou. putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . un fel de judec tori e. bisearic . Hasdeu. riu. dup o alt formulare. în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau. Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . Moldova). iar altele au fost create pe loc. Giurescu). Dardania. C. cercet torii ² istorici. P. Xenopol. explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. A. etînd aceste cuvinte. = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . inclusiv în Dacia l rean . Superior i Moesia Inferior. Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. de-a lungul Dun rii. care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei. ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV.

î n l at i ne t e. d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². Domne Deu s. Cu t i mpul. î nt r u cî t ei nu voi au . Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus . > -. I V.a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne. Dum n ez eu ( ar o m. di n acest cuvî nt . 46. ) .e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . s ub n u mel e d e bas i l i ca. kxY. Deci .Xrjsia). fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut . car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat .. i gl esi a (s pân. kyr kan ² suedez ). -!. Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . t ot î n case par t icul ar e. ) . c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II. du p cu m a m ar t at mai s us . De f a pt . tr ecut apoi î n limba l at i n . l a î nceput de or i gi ne gr eceas c . De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne.- . . i gr ej a ( por t ugh.a gen er al i zat . s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c.a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . nu mi t e b as i l i cae . Desi gu r . C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s . chur ch ² engl. 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ). i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/. I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. 11) . ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu. di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii. b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) . Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti .. de or i gi n e gr ec eas c . i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . chi es a ( i t al . veche i n voc a i e p gî n . de und e î i au i numel e. aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV. n o i u ne a s. 7²8 i 11). el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n . C u t i mp ul . ) . di n c ar e s . cap. Fapt e II. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV. s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop. XX. pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu . i ar î n veche a f or m p opul ar f r i .a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) . Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. Ast fel.

c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. între care : Pericle Vasile Pârvan. i meglenorom. Teodor Capidan. cr tsun.a. Natale etc. u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV. duminic .ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. adic ziua Domnului. Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun. La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii. istrorom. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii. se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice. termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui). zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte). Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui). i ² prin extindere ² îns i s rb '. lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. cu Maica Domnului.. Panaitescu . creatiun). în 1 st la mas cu Dumnezeu.)- .inic (arom. dumireke) iin dies dominica. Nicolae p. Sextil Pu cariu.1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. m). c rt-alosit în popor. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice. necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori. Noel. Pentru a evita o acuza ie de arianism. i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio. ologia cuvîntului Cr ciun (arom. Al Rosetti.a. Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie. creation. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns. pentru anun area lor din luna respectiv . creîn lat. Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. provine din latinescul calatio (acuz. vulg. cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu. ital.) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. P. . meglenorom.

C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit. într-o alt for m . p o p u l a r P â q u e s fleurie s). c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e. i t al i e n i i . u r ri i p e -. F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r . C u vîntul s rb to are (aro m. î n aro m.T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d .v. pa ti .D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c. fete . a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc . în grec. A stfel.. sl a vi i e t c. In C azania lui V arl aa m. pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt. pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ). In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c . meglenor o m. C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r. z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo . P ent ec oste). festa). paste). tr e ce r i. ital. istrorom. în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor. c orin d ). cale n d ae ). ital. ci l e . R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a. i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului.) etc. C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. paste. c a i f r a n c e z u l p â q u e s.a a d o pt a t i l e .C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) .a r e = a p z i. d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e . p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a. d e la pesah. paste. r at at a ).a p u t u t î n l t u ra . care se pr zn uia pri m vara. P entecote . în ar o m â n : ar u sale. . . pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. i în c r e ti n i s m . F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia). fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor. la fel ‡. A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e.oafq = cincize‡ci me (fra nc. tru pe ti i su flete ti. în m e gle n o r o m â n : ru sal ). D o m e nic a delle P al m e (ital. înt oc mai ca dies d o mini ca. a i n e ) . meglenorom.a d at u n c a r a c t e r c r e t i n . C al e n d ele di n ia nu ari e. sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a . d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . zi a p o m en irii m o r il or.. cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e.

Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu . om de r itor într-un pagus (sat). ntul lege (arom.. b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. s-ar fi p strat v ini ial)- . a fost cu terranus ² ran ². eriv din forma latin vulgar chrestianus.. cuvîntul cre tin. în sensul s u profan. b rbat.dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest. legem). priveghere (din pervigilare). are de religie. Dup p r sirea Daciei.‡ fede în ital. c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s. din latin e te fi mtrat din limba greac . ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo. care t ia i fierbea intestiificiilor).. în graiul vechi bisericesc. cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»).. men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic). de la forma Chrestus. cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn. Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. grecesc a trecut curînd în limba latin . în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine.înt (din monumen-tum . botez). cum se numea Mîntuitorul în lgar . sub Aur elian. ca i înt sinonime cu cel de so .mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. în mersul s u biruitor cre tinismul . în timp ce la ara se religia pagin .ntul p gîn (arom. istr. cînd cre tinismul a iqie oficial . Cre tin (arom. a r posa (din ire) i altele. a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva. pîngîn) vine din latinescul paganus. Men io-iptul c pîn azi. bates . Crestus.Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc. i megl. comind sau comindare. terlic). De aceea. Cuvîntul acesta e chi. în unele p r i ale rii. ui a boteza (resp ectiv subst. la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom. în latina vulgar monimenminte (ossamenta).. ca i în cel popular de azi. în graiul or. în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri.. p tezd .‡ megl. morw. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. în primele trei secole mai mult în ora e. credin ... în secolul IV. derivat din terra). . poman . ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium). leadze) deriv din lex (acuz.) i p rerea unor cercet tori.

martur (pentru martir. a împ rt i. impexium = împ r ie). din filius . «martor» al înv turii cre tine). cuvintele a mîntui. vulg. suflet (din suflo-are = a sufla. inaltiare). adormire (addormio-ire). locelius). Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav).. din vulg.. forma ie popular str romîn . istr. altar fmegl. în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. din latinescul martyr-is. pi. din acela i credo-ere). în sensul de revenire la via ).. p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. dar i v rgur din vulg. epifania. preut). l ca (de închinare. deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine. credin (din credoere. vulg. luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. din ap ² boteaz . istr. celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare. termen folosit pîn prin secolul XVII. minduire). a tr i.. din facies-ei). Fecioar (Maica Domnului. fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . a se împeli a (pentru a se întrupa. adzun.. termen arhaic .. r scump rare (r s i comparo-are). în ital. cu sensul de enoria . epiphanie . celelalte limbi romanice au derivate din Pater). Treime (tres. mîntuire. din locus sau vulg. din guadragessima = patruzeci). trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. derivat din filius). care avea în elesul de martor . filianus = fiu spiritual. brînz i lapte). din fioeri. împ rt anie (in i partio-ire). form popular din verbul vivo-vivere. vulg. tria). eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup. cu ajutorul poporului de limb latin . încetarea mînc rii de ca .‡ tot a a fin. sufflitus). pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom. în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. credentia).Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc. fientia). \ . virgula . din pellis = piele). Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. vulg. fetiola = fat . din latinescul familiar tata . episcop din episcopus (gr. p resimi (postul Pa tilor. A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere. Fiu (al lui Dumnezeu. Tat (pentru Dumnezeu. Dup opinia unor teologi. în în elesul de a p stori). la fel. a ajuna (arom. vulg. C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. în sensul de «univers»). din adjuno-are). Boboteaz . poporan (din popularis-e. derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare). credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. în l are (in-altare. fiin (a lui Dumnezeu. preft. f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin .

a se ruga (rogo-are).. Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate.. nunt (pi. Sîn înpe/tru. rogationem]. acuz. din peccatum)..‡ megl-.. Sîntoader. Sîngeorgiu. a cumineca (arom. decembrie ² undrea sau indrea. ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. prin sabbaitum i dominica (dies). tser..megl. Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum. iulie ² cuptor. din vulg.a. i megl. Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. Jovis). rug .. i megl. din genuculum = genunchi). .. din comrnunico-are).. F pecat. arom. Sîmedru. acuz. iunie ² cire ar sau cire el. sînt sfînt. i).. Andreilu).. a toca (tocco-are). septemb rie ² r p ciune... din nuptiae sau nuntiae).. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou. nun. cu diminutivele nuna i n na ('arom. luat din grecescul 6 OC SX OC.gustar.. cer (arora. sîmtu . s nt din sanctus. din angelus. nobrumar. nunti. mi-nclin. p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar. minune (mirio. Sînziene . sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc. p cat (arom. din inclino-are).. octomb rie ² brum rel. p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion. din acuz. Sîntilie.. ncurun . timpl (templum). s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea. paI. ingenuculaie. Veneris (a Venerei). februarie sau f urar. din crux. acuz. lui Jupiter. Martis (a lui Marte). samt . In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine. din juro-are).‡ megl. istr. cuminic.‡ megl. 1. mai ² florar. i megl. ndzinucled-z. i megl. dzur . p rinte (din parens. zur. ancurun. rug tsuni. adic luna Sfîntuei (arom. acuz. i oicat . altarem). Saturn (a lui SaSolis (a soarelui).iin altare.. arom. Sînnicoar . din caelum). nun. a închina (arom.. (arom. istr.. i megl. Actualele numiri ale lunilor. asemen ea. crutse.. rug ciune (megl. din limba sînt la origine latine ti. sipt mîna . . istr. o Ingenunchia (arom. anzinuclu. mi).. din corono-are). De pild cuvîntul sâptâmin. Sîntam rie. e (din credo-ere). aprilie ² prier (în aro'rir). din* ). Mercurii (a lui Mercur). angil).. cruce (arom. gen. încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor.). martie ² mart sau m r i or. a i (arom.

D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar . D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t . red e mp tio (r sc u m p rare). e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i . c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in .T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n . w u i . re m i ssi o (i e rt ar e ) . assu mp tio (în l are). în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n .m o. D e a lt fel. ca r e s . t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i. D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. lucru de stul de u o r d e î n f p t u it. D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. pre scu ra. fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² . i c o a n a e t c . f u r i n d u . c u m vo m ar t a î n alt l o c. d e alt fe l. bi blie. C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m. prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». ecclesia ( bi seric ). in ca rn atio (întru pare). resm re cti o(î n vi e r e) . so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . virgo (fe cio ar ) etc. reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . litu rgh ie.a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i . N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. p rin te). d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. cu m s -a î ntî m pl at. form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. a p o st ol. D i m p ot ri v . fid es (cr ed in ). ora tio (ru g ciu ne). ci ter m enii m en iona i mai sus. ep i sc op. pa te r (tat . crea tor m un cii (f c torul lu mi i). mîn stire.a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it. pre ot. c l u g r . evan g helie. i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n. în D acia pr o pri u -zis . U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc .. care acti vau i în n o rd u l D un rii.s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». diacon .

din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin). \ j | '1 . care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî . in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ).C o n c l u z i i : Din cele expuse. in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei. c ci nuri aceast popula ie putea s . f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u. la ca r e cei b uni vor cl ti i. ajunau miercurea i vinerea. adic numai în fosta rovincie Dacia Traian . Dovad slnt cuvintele din aromân . care este un Tat drept i bun pentru -to i. entru exemplificare. Pe cei p c to i. dac nu generala. în orice caz în mare parte. Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. 'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr . Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor. privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . c Fiul S u. Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. iar o p arte înc din secolele II i III. c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t . Prin botez se îniau al i semeni ai lor. este cel mai bun argument pentru o cre nare. meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV. Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic.i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus. Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora.. Domostru lisus Hristos. Cre tinismul dabo-roman. Ei se rugau lui Dumnezeu. a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t.

C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . n sc u t.-iit 4 ztib. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii. C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e).R. fac -se voi a T a. i s. pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii. . a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it. D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t .O. Lu mi n din lu min . at o t iito r ul. Fl oriile.a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri. R u saliile. în care er au a ezate o se m intele fra il or.n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. în fa a c r or a se î n ch i n a u. p rec u m în c er. tî m pl i c ru ci. al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. i în tr u u n a. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». ce l p u i n o d at p e an . F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t. a p o i î i cu mi n e c a . i ar n u f c u t. a a i pe p m î nt. vi e î m p r i a T a. A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca. C r ci u nu l. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt. în l area. C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m . S întionu l. iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori. C ar ele e ti în ceru ri. C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. sfin ea sc -se n u m el e T u. . c u alta r. a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. *‡ ² isloria B. i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. su r orilor i p rin ilo H r p o sa i. pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d . îi bote za. Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . îi cu n u n a hi cî legi. so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c . P r e ot ul l or. S în t m ria i altel e. A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ). î i î n v a.C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci. c ar e le er a ca u n p rin t e. S în gi or zu l. f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. D o m n u l d e vi a f c t or u l. sfîn t . C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. i în t r u D u h u l S fî n t. P astile sau În vi ere a D o m n ulu i.

1984 . 1971. p. AL. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. Limba latin . 1472 p. ecclesia. . 32 p.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. Buc. Bucure t i. CAPIDAN. p. 207²224. p. de CIHAC. an. ION POPINCEANU. nr. i. XXIV. La teinisches. 1962 ( i în voi. 1960. LXI. XXV. p. în B. p. I²II ( î n 5 voi. 343²359. ALEJANDRO CIORANESCU. 7²8. Dic ionarul limbii contemporane. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . Di ctionnaire d'etymologi e iane. 563²590. 1943. AEBISCHER. ed. 1978. Bucure ti. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I. ! II. p. ia cre tinismului la români.i 1910. I. 1925. XVI + 766 p. XI. 217²266. în MO. XXXI + 510 p. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române. XI (XV). Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti.). 264 p.' lapriveghetoare.m. . LVI. în BOR. XCVII. [n der rum nischen Sprache. Bucure ti. Romanica. 119²164. Bucure ti. Histoire de la langue roumaine rigines. sub red.. XVI + 223 p. 1902. 3²12. c . a II-a r Buc. în MO. G. 1²4. X. i ed.S. ( II) .. (îndeosebi p. CANDREA i GH. Argumentul filologic. 1882. Ia i. Bucure ti. 1984. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I. în «Revue de linguistique roXXVII. DENSUSIANU. 1958. nat). c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. VI²XI (cu mai multe p r i). A. PAPAHAGI. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. 1973. an. 607²611 i an. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român . Buc. Rcligion. p. Heideîberg 1905. A.S. . ROSETTI. 1980. B LA A. I. Bucure ti. LAZ R INEANU. IV NESCU. an. filologice i arheologice. PÂRVAN. ed. an. IV. 1975.R. TH. 1938 nr. omân I. Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. Floriile i savMlia. voi. p. în voi. XL + 889 p. Dic ionarul limbii room. Privire general . MIHAESCU. nr. 1985. XIV + 457 p. IONESCU. nr. A.R. 363²377. Niirnberg. N STUREL. 452²459. 97²140. CHI U.înBO~R. Qlaube und Aber. Ba-i BOR. magyars. Dic ionarul etimoloimbii române. POPA-LISSEANU. 4 fasc. p. Introducere în istoria limbii române. an. 182 p. ed. ( I ) + 829 p. Dic ionatul enciclopedic ilustrat. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman. Iorgu Iordan. în MO. CONST. ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. 3 ²4. 4²6. PASCU. 4 voi. D. 2 voi. turcs. De la pri. Byck. în general. imbii române. topo-olclor i etimologie. 28²64. POPESCU. I. ACADEMIA R. XXIII. Element e latine. p. IONESCU. Istoria limbii române. an. greco-modernes et albanais. în ia lui Traian». U. VIII. 1907²1914. 2 voi. 1956. nr. Alexandru Graur Coteanu. 1913²1944 i u . c r r i s p e c i a l e : G. . DICULESCU. DUMITRU ST NILOAE. Incer-ipra semaseologiei române. PETRE . Bucure ti. 1870²1879. 802²822. Terminologia cre tin la români. I. tom. Bucui l l . Bucure ti.. Bucure t. Candrea. 6²7. G. 1955²1957. p. 1968. 1964. Ele-aves. Cuvintele cre tine în limba român . Bucure ti. Bucure ti 1961. H. 1940. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. IOAN U. Ia i. 11 1264²1276 . 1883. 226 p. Paris. ALEXANDRU PHILIPPIDE. C. CANDREA i O. A ² Putea. NICULAE M. 1923²1927.L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes. 85²144). ADAMESCU. 1887. Dictionnaire etymologique macedo-roumain. 1963. Bucure ti. nr. dorice. LXIII. Franlcfurt. I. în GB. 312 p. FILatina dun rean . 1963. nr. I. G. P. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. 1²2. Originea u. Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna. 1926. nr. . DicEtimologico Rumano. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. lui Sextil Pu cariu. p. SEXTIL PU CARIU. NICULAE M. an. iua .. Etude de stratigraphie linguistique. româneasc ». 1945. în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J.) sub red. T.R. 82²83 nat). 1986) ..O.

Maximin Tracul (235²238). apoi de august. care au primit cununa muceniciei. Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). în ori ce caz. întîi cu titlul de cezar. dar. i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305). mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . Marcu Aureliu (161²180). Domi ian (81²96). Ele nu au fost conti nui. cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. Maximian. In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor. Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. Ne intereseaz numai ultima persecu ie. Valerian (253²260). Pentru o mai u oar conducere a imperiului. Deciu (249²251). Hadrian (117²138). Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. Septimiu Sever (193²211). relatate în cartea Faptele Apostolilor. Traian (98²117). In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. Antonin Piui (138²161). de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare.III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i. adic a lui Diocle ian. încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea .

Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident. Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict. mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. Martirologiul numit mian. fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. Licinius (307²324). o compila ie din secolul VII. sub numele Scythia Minor. în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). lezl n uirea persecu iei sale. o lista ‡ din secolul VIII. care st la baza calendarului ortodox de azi. c mama acestuia era o p gîn convins . Primul. imian pe Constan iu Chior.i str mo i ai no tri daco-romani. clin 24 februarie 303.tului. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat . a Illiricului (capitala Sirmium). In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. Din jqe cezar. împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor. prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti. impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. mul i au r mas necunoscu i. Diocle ian a fost instigat mai muit riu.i cîte un cezar. în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul. fiul lui Constan iu Chior. S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre.au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. care pot fi considerate drept primele . scris prin 370²380. C onstantin cel Mare 337). Acum a devenit provincie >gea de azi. apoi august peste Occident. Tot atunci. în Orient ajunge poi august. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice». prevedea d lâca urilor de cuît. în sfîr it. în acela i timp. Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. fiecare alegîndu.

«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris. ora c ruia. în ziua de 6 aprilie 304..s u. prietenilor i ale guvernatorului Probus. originari îns din ora ul Singidunum.a. .<-. b rba i sau femei. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic. în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia. -jy‡. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii. la 26 octombrie 413. .a. Emilian din Durostorum . car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite. pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima.xiS-Mjir9XJi£. dup numele. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare. Dasius din Durostorum sau Axiopolis . de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox . Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. rudelor.. ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic. în ziua de 26 martie 304..slaviiJ^â. Astfel. Zeiller. t. In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman . zi în care se face i pomenirea lor. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior. Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie. Moesia Superior. . prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic. dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea. negustori. preo i. Tot în Sirmium. Ei au fost îneca i în rîul Sava. fie In alte împrejur ri. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian.). P robu . i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava. La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie. rani. iar alta în Sirmium. apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni. mul i solda i din armata roman . Dardania i Dalma ia. diaconi. cite i ².: y!::. func ionari. în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce».?. Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi.). S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei. Lup a .U. în care i-a a ezat moa tele. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu. Dacia Ripen-sis. Moesia Inferior i Scythia Minor.

apoi cinci pietrari din carierele de piatr . la 27 mai. îs i Simplicius). pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic. decapita i |je. în Sirmium. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. la 15 iunie.25 decembrie fecioara Anastasia. ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). Maximus cite ul i . la. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema . mlae. Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. au fost decapita i. a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus. osta ul Hesichius.1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros. f c toare de minuni. ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307). Proba. mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. iar la . la 29 au. în Bulgaria). convertise. localitate 'ling Durostorum.ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi). sub împ ratul Licinius. diaconul Silvanus. Ace tia au fost: lectorul Hermogen. Claudius. între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului. Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului.1 Ozovia. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia).Baail/a. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. Castorius. preolus. In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor. Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. Se pare c to i au i anul 298. uci i într-o zi de eteranul luliu. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra).cagora de ling Sirmium (Simpronianus. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re. men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion.ta. boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . la zi Ni ).

cu petreceri de tot felul.__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie).Dada Jprimii doi au nume romane. plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . C zînd sor ul pe Dasius. adic în Dobrogea de azi. într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. In Scythia Minor. i Gordian. numit a saturnalelor. iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos. surghiuni i aici i ar i de vîi. Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. Vatcrian. m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. episcopul Efrem al Tomisului. unde se p streaz i azi . prin anii 320²323. Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. descoperit în vara anului 1947. Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . dup unele acte martirice. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. lîng Cernavod ). Astfel. înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului.i permit orice pl ceri. probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an. Chirii. Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi. ar fi murit aici ca martir. mort mai pe urm . Fra ii Argpij_^_pnLcisL. Zotic. Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. originari din Asia Mic . deci el n-ar fi p timit. J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus. Chindeas (Chindeus) i Tasius. cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi). al treilea pare s fie dac). sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif . iar în 579 la Ancona (Italia).^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie). fie în alte localit i. Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane.i îndeplineasc rolul. între care TTTeTTrlucian. In Axiopolis (azi Hinog. au p îtimit moarte martiric . decapita i. acesta a refuzat s .~TS"T3 s^pTeTîîbrie. avînd cinci zile de pr znuire. Mai tîrziu au p timit Macrobiu. probabil prin anul 303.

cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate. cu semne incizate i vopsite în ro u. imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos. <DtXiTCoî). spre Im. auzind de cele întîmpiate. Zoticos. au p timit într-o zi de . nu departe de vechiul Noviodunum. sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion). s-au cre tinat. P rin ii lui Astion.Gl£. "AfraXo . Kaaâotî. /it ca mormînt colectiv. Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /. 5 august. pleca i în c utarea lui.a ora ului. iar la Durostorum r rie. 3 altar. într-o zi de 4 iunie. lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. se g inscrip ii grece ti. e de v rsare. Au . în dreapta i în stînga l zii. sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos.l . au ajuns în unde. Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor. în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar . ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. Ast.tele din stînga. ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. Iniyiis (azi Dunav ). pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele. 4 i 8 octombrie. sub o cruce asem n toare.i-tîn rulj u converii ^Asfiori. iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat . dar de mai mari.8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti. La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. într-un sarcofag de marmur . convertiri printre localnici. Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). Tulcea). imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. Al ii îi consider «misionari» în p r ile . Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii.

unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. întîlnit în cîteva izvoare medievale. d dat un edict de toleran . precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri». Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. s-au mai g sit aici dou vase de ofrand . Astfel. împ ratul Constantin cel Mare. la libertatea credin ei i a cultului. cre tinismul devine. ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. Murind în curînd. Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre. Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). Pe lîng resturi de oase. împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile..Buz ului. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. Sub nivelul criptei martirice. deci i al cre tinilor. de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. de drept i de . Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco . In curînd îns . s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba. în în elegere cu Licinius. In a doua jum tate a secolului IV. situat în apropiere). prin care se proclama dreptul tuturor. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251). este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV. c rora li se acorda libertate de cult. Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat . In prim vara anului 311. la 30 aprilie. cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni. în scopul cinstirii lor în fiecare an.. destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. din religie nepermis i persecutat . înainte de anii 298²305. Galeriu. pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i. Aceast simpl în irare de nume de martiri. iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. la începutul anului 313.

Capitolin. II. la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. din ordinul arului Traciei. 2 voi. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. CAROL AUNER. p. Les martyrs. LECLERCQ. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a. is. Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. t. 161²192. fiul preiectului Durostorului i. nr. CAROL AUNER. 3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER.qio licita». Martirii dobrogeni. se convoac sinoade ecumeniH ale. H. tini au p timit moarte martiric la Tomis. Astfel. (îndeosebi p. în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine. Par is. Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. Par is. IV + 667 p. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. cu episcopi. Prin -324. Br u xell es. Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-. deci poporul român s-a n scut cre tin. se zidesc biserici etc. 1908. . se întocmesc lucr ri teologice. Sfin ii din .ALLARD. :a Catolic ». datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. p. 2. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. 1918. BIBLIOGRAFIE: . t. preo i. înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. A fost b tut i apoi ars pe rug. an. QUES ZE1IXER. HIPPOLYTE E. ba chiar religie favorizat . 258²274). 53²128) . Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. 1912. 1912. I. Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . diaconi etc. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. 277²291. La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. XXXI. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton .

Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi. ENE BRANI TE. 20². 1972. LUP A. T.. 27²25. în MO.O. p. Preo i de mir adormi i în Domnul. 91. în voi. POPES-CU. -. jud. Nicolae B lan. an.. an. în voi. în ST. 17²26. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). nr. BARNEA.R. 74 (trad. 1913. 1989. LXII. nr. --. 5²45. 78²84 .. p. DIACONU. în «Dacia». nr . nr. Despre data p timirii lui Zotikos. H. la p. 1928. XCI V. în SCIV. FRANCOIS HALKIN. t. 1983. 3²4. Sibiu. Bucure ti. Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936. descoperi i în anul 1071. 1973..R. XIV. Sfin ii m r. PO-PESCU. Sale Dr. în voi. 1987. nr. Spiritualitate p. nr. 5 80 ²5 86. p. în voi. Les martyres de Du-rostorum. 1973. . Jn «Dacia». V. 1972. 278 ²283. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep. Sibiu. 464²471 . Bucarest. Saint Emilien de Duros-torum. an. an. Prinos I. 19 76 .R. XII. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice.O. Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. 2. NETZHAMMER. 7²8. 1977 (ed. revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne. BAUMAN. G. XLI. în Analecta Bollandiana. 1. VI. Epiktet und Astion. al lui R. nr. S. P.. în «Telegraful Român».O. P. 189²202 + 16 fi g. PGPALISSEANU. p. p. . I. Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. p. R MUREANU. 704²727. P. S. 22 p. 1946. i^ u ^ ^ . p. descoperit la Niculitel (jud. 1²2. p. 5²20). în ST. 125²140 F TEODOR M. Martirii cre tini de la Niculitel . p. Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na». Martyrion-ul de la Niculitel. P. 1913. nr. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. XCI.' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. 4. în B. an II. 547²564. p.R. Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi. în SCIV. p. 224²230 . an. nr. XLI.. Tulcea). în B. în B. 1968. 1²2. an. nr. în RESEE. marlyr sous Julien. 111² 126. 6² 10). p. an. 1²2. A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. 24.R. 1970. p. David Popescu. RAYMUND NETZHAMMER. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). BAUMAN.. în B. de Tulcea). în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. XCI. Antipa. XXVII. Die cristlichen M rtyren am Ister. De la Dun re la Mare. Hommagc d Gr. Tulcea. 5 ²6 . Omagiu I. în «Buletinul Monumentelor Istorice». în voi. Martiri cre tini in rile daco-romane. VICTOR H. 85²95. 79²-95 . 1938. an. Constanta. 1. mitropolitul Ardealului. extras din voi. 1972. 1973. I. Attalos i Philippos. 1934. Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. în lumina m rturiilor istori ce. 1944. Gala i. 1973. NICULAE M. 4²6. 1967. 3²4. 1973. Ka.. Gala i.O. Bucure ti. p. p. BAU MAN. HIPPOLYTE DELEHAYE. I a n. nr. 1954. Les martyrs Epictetc et Astion. XVI. p. 90. BARNEA. . B a zi li ca c u I. 1974. 1942. p. la Niculitel. Nicodim Patriarhul României. p.. 1972. 1975. M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H . epigratice i arheol ogice. BARNEA. 699²709. 975²1011 . Bucure ti. NESTOR VORNICESCU. ENE BRANI TE. p 219 ²228 . p. 3²4. 1940. V. . revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. IOAN I. Bucure ti. VICTOR H. 1946. p. 123²126 . martyrs Singidunum (Belgrade). IOAN R MUREANU.. XXIV. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi. . în B. BARNEA. în B. 1971. 1²5 . an. LII. O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel.O. p. R. p. SIMION RELI. 633²641 .. CONSTANTINESCU. în «Revista Catolic ». Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric.cmassis. 204²212. nr. 75²117). Buz u.. p. 133²207. p. 1981.O. an. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul. Bucure ti. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. în «Pon tica». Stin i i martiri la Tomis²Constan a. XCFV. N S TUREL. t. A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure. nr. 145²148 (reprodus i în voi. V. 34²62. în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine».R. XCII. MarUri cre tini la . nouvelle serie. II. ENE BRANI TE. 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare. PETRE DI ACONU. Un martyrium descoperit la Niculitel. IOAN R MUREANU. 3²5. 5²8 . în Ana-lecta Bollandiana. IOAN PULPEA (R -MUREANU). nr. I. p. p. Martiriul sim ului Dasius. I. p. 89..t. 1979). 4 p. p. B AUM A N. FRANCOIS HALKIN. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor.Tracici i din Moesia. 41²42 i 43²44 . p. II. Bucure ti. 1. nr. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. 218²228. actului de Prof.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. la gura Oltului. Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic. ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. iar ostrogo ii au izbutit. Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. De aceea. au Hin rea. au avut noi lupte cu imperiul roman. Faptul c popula ia din Dacia . s ocupe Italia (493). desr sfirate. între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii. la Sucidava (azi Celei). Constantin II. Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania.numai în secolul IV. în anii 69. întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. De pild . în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. île Athanaric. N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. go ii au fost înfrîn i de huni. care era un val roicat acum. >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. mul 376. în cursul icesta i-a pierdut via a (378). Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re. La au contribuit mai mul i factori. a ajuns din nou sub st pînire roman . Mai ttîrziu. A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. unde au întemeiat un regat. pîn la «brazda lui Novac». pentru treiscenii. atacînd i învingînd pe go i. Dup a ezarea acia. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit . împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii.de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii. oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. un. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. ipia muntean . iu.

acum daco-romani. Dup o ipotez mai nou . care era un ortodox. în anul 336. Dardania. e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani. teritorii de limb latin . Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. unde s-a asimilat acestora. în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit . erau. dar nu în Antiohia. Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie. Probabil unul din p rin ii lui era got. Moesia Inferior i Scythia Minor. pe la mijlocul secolului III. La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). num rul cre tinilor s-a înmul it. cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i.‡ probabil de însu i Teofil. poate. care ineau de prefectura Illyricului. S-a n scut în primul deceniu al secolului IV.vorbea limba latin . dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului. Se tie c în 332. pentru c Moesia Supe rior. Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. p rere care ni se pare mai apropiat de adev r. avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. . Cre tinarea go ilor. cea de cite sau lector . de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». Prevalitania. a înv at i limba latin . a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei). unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului. cu excep ia unor ora e. Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . Dacia Ripensis i Mediterranea. care se vorbea în aceste p r i. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas). ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. fost al Nicomidiei. In genere se afirm c în anul 341. i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini. c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. . hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. Ulfila. deportat în « ara go ilor». Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia). ci la Conatantinopol. Ajungînd la Dun re.

iceean i numai mai tîrziu. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . a creat cuvinte noi. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop. unde i-a r rea evanghelizatoare. în nordul Dun rii. mei atît împ ratul cî. la st ruin ele lui Ulfila. cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod. fapt consemnat de ocrate i Sozomen. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. unde emat la un sinod.istoricii Socrate i Sozomen. i a început i Bibliei în limba gotic . ma de spiritul limbii gote. cum se nume te traduare la baz textul grec. C u acest prilej. s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. din interese politice. l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. o alt .r e go ii cre tini nord-dun reni. itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich. . iar unde n-a g sit cuvinte potrivite.ca cu însufle ire pe Hriistos. a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit. o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c. Cînd a fost cazul. Dup p rerea unor cercet tori. au tre>esia. drept de azil din paratului Valens. Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). de c tre împ ratul Teodosie (379²395). pe cele grece ti.t i episcopul capitalei erau arieni. el a creat un alfabet propriu. în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. împreun cu un mare ona ionali cre tini. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . Ulfila a fost la început ortodox. «Biblia gothica». Ulfila a început s pro. o activiitate misionar de 40 de ani. mii 370²372 a izbucnit. Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. gotic. care erau arieni. trimi înd misionari la cei din neamul s u. Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². condu i de Fritigern. ob inînd. pentru cei de un neam cu el. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). care profit de situa ie pentru a le impune orerian . din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. dup al ii la Durostorum. fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo.

Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. Auxentius. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. latin i got . condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. a fost continuat de ucenicii s i. originar din Capadocia. ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. La rîndul s u. care trecuse în nordul Dun rii de dou ori. a hirotonit i el al i episcopi.uci i atunci). între care cunoa tem pe Uranius. Trecînd i în nordul Dun rii. Din Izvoarele .Unul din ucenicii s i. Dup moartea acestora. a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u. Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric. Rezult . via a i sfîr itul lui Ulfila). greac . Audius. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c. un localnic. care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. i Silvanus. între altele. originar din Mesopotamia. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr . întrerupt în 348. înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. Probabil i-a sfîr it via a printre go i. în jurul anilor 347²348. cu titlul Epistula de Ude. în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. originar tot din Mesopotamia. 315²403). care aminte te de unii martiri go i i per i . în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi. suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. între ace tia. R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens. din cele înf i ate pîn aici. Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens. Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. între go i. unul cu numele Eutihie. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. cu unele date biografice. Chirii al Ierusalimului.

cunoscu i cu nuin afar de al ii. prin anii 370²372. s * -. ca i martirii din calendarul got. în anii urm tori. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . ars de viu. fost Sfîntul Nichita. cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . în total 26 de martiri. iar GaVellas. anonimi. rtiriul Sfîntului Sava. deducem c era ortodox. la Cizic. în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. e afla o colonie de go i cre tini. ea sa este relatat de un izvor contemporan. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre. pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul.. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. ba i. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici. tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric. Dulcilla a r mas acolo. . pe malul asiatic al M rii de Marmara.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul».iu din imperiu. c tre de e însu i actul s u martiric. i fiica ei Dulcilla. so ia Dnduc tor got. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. care le-au transportat. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. i anume despre Sfîntul Sava. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. au fost uci i cu pietre. scris 3² 374. 7 femei i un altul. Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie. dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. precum i din alte acte martirice. reîntor i în Gothia. Drept r zbunare. care. cu ajure tinului Vellas. Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric. Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia. ntr-o zi de 15 septembrie. un c lug r Arpila. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . într-o zi eptembrie.

iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. care a ofensat pe Atharid însu i. care l-au alungat din sat. în «România» fPwpavta). dup cum ne spune actul s u martiric. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. .Din cuprinsul scrisorii. persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. O z pad abundent a troienit îns drumul. Aici 1-a g sit pe preotul Sansala. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. pentru a pr znui Pastile împreun . pe ascuns. fiind în vîrst de 38 de ani. S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372. revenit între timp. substituite de ei celor jertfite idolilor. arhiepiscopul Ce- . credincios ortodox. Din aceast pricin . oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. peste Dun re. i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. fie în Moesia. cu o ceat de prigonitori. neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp. al c rui nume nu-1 tim. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere. la preotul Guttica (Guththicas). cîntînd psalmi în biseric . unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. între p duri. Acest lucru a sup rat pe p gîni. Pe drum. fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got. astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. a sosit în sat Atharid. post i rug ciune. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. lucru pe care l-au refuzat. într-un sat din Muntenia de azi. în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. In fa a r spunsului lui Sava. aruncîndu-1 în adîncul apei. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. Rhotes-theos. care tr ia în feciorie. La acestea. a cincea zi dup Pa ti. fie în Scythia Minor. la p stori ii s i. Sfîntul Sava. Preotul Sansala i Sava au fost prin i. adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. Sansala (Sansalas). In acela i timp. silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. I-au prins un butuc de lemn dup gît. reiese c Sava era grec de neam.

ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne.) care este învecinat vostru» (Scythia Minor. este actul martiric al Sfîntului Sava. iar de aici. . Iunius Soranus. Era i firesc.il). î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus. deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. n.din Capadocia (c.n. Probabil ele : la Tomis. A a se face c prin 3 _ 374. rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului. episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare. lup toate probabilit ile. era Vetranion sau Bretanio. care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului. Kmq oniyiiu iiiiaat uou . atestat în gur în scaun în anul 369.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia. el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava.av£av) care ar fi Scythia Minor.). j timise Sfîntul Sava. în a c rei metropol . 330²379). Cercetînd îns cuprinsul lor. atmi'c ni. n. deci cu Vetranion. de fapt.n. tot un capadocian i probabil rud cu el. In acest caz. )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia. deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. ci lui u al Tesalonicului. «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo). care. Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan. Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava. strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin . redaclimba greac . Mai mult. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j. termen rezervat clerului i în3i episcopilor. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului. data dup primirea darului.n. în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». au fost trimise în Capadocia. Iar în cea de-a doua scrisoare. socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis. iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion. Astfel. n.

originar poate tot din acele p r i. ceea ce pare pu in probabil. ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea. de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . se pot des prinde mai multe constat ri. era got. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici. Atît numele capadocian. . O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava. care aveau de asemenea nume latine. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia. Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i. fiind aici biserici.u jertfit via a pentru Hristos.H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. considerat got. pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ). ' Ca o concluzie general . înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. Despre Sansala. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia. Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» . acesta. cu popula ia daco-roman .R. C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici. dup cum îl arat i numele. în stîr it. în primul rînd. se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor. amîndoi capadocieni. preo i. p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România). . cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. guvernatorul Iunius Soranus. Mai mult chiar.L UI J U A U U . desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman . 8 ² Istoria B.o. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens . putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. precum i Sfîntul Vetranion. . constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i.

voi. Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain. traducere. Din istoria re[ gepizilor. 175²185.O. p. în G. p. Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia. SIBIESCU. p. p. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec. IAN POPESCU.. XVI + 223 p. 936²938. 3²i. KROGER. ZEILLER. în M. Auxence. în revista «Tomis» an. XXXI. an. (BHG²1607). mitropolitul Banatului. 134²139. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. 1914. s episcop arian de Durostor. 1. KURT SCH FERDIECK. Saints de Thrace et de Mesie. 20²24. "Wulfila. în B. AcreJe martirice. nr. IOAN R MUREANU. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul. Sansala. p. 1929. C. III. . Bucure ti. p. 7²9.R. p.. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec.. p. p.R. 357 extras: Cluj. 1924²1925. VASILE GH. p. IOAN DINU. în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D.). nr. KARL KURT KLEIN. IORGU STOIAN. în B. 9²10. Biblia lui Wullila.O.. Bucure ti. Ies Iu christianisme chez les Goths. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi. în M. 1972. 1939.O.S.2' P311^²328-(voi. p. Bând. La 1600 de ani cenicia sa. 1972. an. 245²255). 273²301. 1972. Friederich Miiller». 550²558 ( i în voi. IV²V). XXIV. VII 1. în B. 1911. . XV. 231²258 din acela i volum). nr. J.R. p. în B. 146²150 (cu cele dou scrisori. {E. în B. în «Ortodoxia». Tiibingen. XXII.. p. în MB. p. t.ESEE. an. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. 149²158) . I. ER-Uliila. + reproduceri. 1970. Histoire et arcMolo. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. Stîntul Sava martir got. 121²152. 1978. în M. 146²158 ( i în voi. 1979. C. 1967.. E. 1969. p. XC. R. XXXI. IOAN RÂ-*U. nr. Buz u. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. voi. p. p. (p. e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)". an. 1898²1899. nr.M. de Istorie Na ional ». Migne. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. p. I. ER BIC EA NU. JOSEPH MANSION.T. 180²193. 763²769 ( i extras : Bucure ti. 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU. nr.R. Tr aducer i române ti i comentarii: G. 1972. Dr. 1989. SIBIESCU. în II.O. în «Analecta Bollandiana». p. Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. 556²568.R. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar. ZOTTU. TEZXE. Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor. Buz u. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte.O. . 1888. Citind martiriul Sava Gotul. Helt 2²3. 5²6. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). Bucure ti. Paris. 1918. col. c.. irgenteus Upsaliensis». p. PETRE JREL. 370² -517. în române te). primul preot cresroman atestat documentar. Epistola Bisericii Gotiei. an. nr. 1966. t. 685²710. IOAN IONESCU. p. în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique». P.. . Stîntul Sava «Gotuh. Bruxelles. 1938. 1925. 58 p. 1970. 1930. V.O.P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . Les ades de Saint Sabas Ie Goth. VASILE PÂRVAN.B. p 216²238) . J. 335²388.. 7²8. 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul.. 5 _ 30 . 485²490.R. nr. 1938. Studiu introductiv. Studii patristice. EMIÎ. an. IV + 667 p. NICOLAE (CORNEANU).. 1986. Patrologia greac . 1883. p. 3²4. 1053²1070 . 1983. 1984. 407²542). în B. Paris. GHERASIM TIMUS. 20 p. XCVI.. 32. ZEILLER. VASILE GH. 198. 1970. Oxford. h. 3²1. !. XLI. KNOPF i G. 1912. (mai ales p. 0²1891. Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi. anul XXI.O. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . în S. 1979. IONESCU. 710²715 i 720²727. J. LVI. an. Aspecte din vechea cre tin . IV. în «Anuarul Inst... H. note i comentarii de.O. ?7 (a se vedea i p. în «Analecta Bollandiana». Timi oara. 90. 817²822. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. 169²180 . CONSTANiICULESCU. Ausgewâhlte m rtyreiakten. Stuttgart. A. Pomenirea Stîntului martir tul. III i IV. anul XII.

Dup cum s-a putut constata.VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. Cre tinismul în sudul Dun rii. convie uind. Sirmium (Mitrovi a). în 271²275. în continuare. situate între cele dou Moesii. lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia. A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. capitala D up . s-a creat acolo o nou provincie. în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek). Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii. mai cu seam pe malul drept al Dun rii. cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane. La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. Astfel. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. Num rul: lor a crescut dup anul 313. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii. Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente. Dacia Aurelian .

a. lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna). Unii au suferit moarte de martiri. ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. Abrittus. în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi). Sexanta Prista. . N ico polis (Nikiup. în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . Ratiaria. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu. Mar<bianop*olis.Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. scriitori ti de limb latin . îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. p e Dun re). i Serdica sau Sardica (azi Sofia). fost i re edin imperial în secolul IV. în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). Ma rcia nop olis ). Durostorum (Silistra). în Iugoslavia). Oescus. probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova . încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40. Castra Martis. în Dardania : Scupi Î ).Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. Moesia Superior.quae. Remesiana (Bela Pelanca). Durostorum.P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. Pannonia r (Prima). azi amîndou în Iugoslavia. Dalma ia i Praevalitania. este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat. Ulpiana (Lipljan). Nicopolis. i altele. în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. toate în Bulgaria de azi. Ratiaria (Arcer). înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele . dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii. Viminacium (Kostola ). Martis i Oescus (Gigen). precum i numele ierarhilor. de care ne vom atf-uri capitol special. Novae. Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a). dup cum doveele inscrip ii funerare. în Dacia Medii: Naisus (Ni ). sau în imediata sa apropiere : Singidunum. amîndou în Iugole azi. Abritzgrad). In Superior : Singidunum (Belgrad). Viminai. . a Ripensis : Aquae (Negotin. mai [semnate. Sexanta (SexaPrista (Russe).Hoa e aria de azi.ile .mai îndep rtate de ora e. în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . polemi ti. Tomis etc. existau episcopii. ca Irineu din Sirmium. pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . în mediul rural. azi toate în Iugoslavia. ia. la sud de No va e). Appiaria (Riahovo).

5 7 al S i n. can. E i hi rot on e au pr e o i. în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. din S ar dî c a. în D a cia C arpatica. ca n.i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis. cu n o s c u t d e d a c o . cu vot delib erati v. A vea u i d reptul s partici pe. IV ec. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). 2 al S in . D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i. D e aceea. d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. 1 3 al S in. deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat. I e c . e xorci ti). se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot. S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). o r. m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. 13 al S i n. cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i. a fo st u u - . II e c. ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. 2 al Si n. c an . C ateheza. nu mi i i «e x rh i ».l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e . m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. A u ap ru t în se colul IV i s-a u . s vîr e au diferite sl uj b e. aici.Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot). can . pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. 13 al S in. etc). E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat). N e o ce zar e ee. inferiori h ore pisco pilor. 6 al S i n . A n tioh ia. 8 al S in . di n L a od ice e a). s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i). M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can . hor e pisc opii au fost în dre pt s .r o m a n i i d e a i ci . E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei. c a n. c a n . avîn d hirotoni e de e pi sc op i. s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . A n c ira . c an 1 0 a l S in . A n tio h ia d in 3 3 2 . s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. la. t ot u i. in stal au pr e o i. ip od iac oni. iar l atin e t e « vi sitat or e s». U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin .

lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii.. din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis. car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei. scria ici schitanul nu lipsea din ceata» . probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei»..irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. n s cut. Protogenes din Sardica. î n a nul 325 . Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. C el de o cu Tat l. în Bulgaria). cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi. în toam na anului 3 25.Domm^djrjL^ijrjniuin. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria. prin Care toate s-au f cut. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378. fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. nodul I ecumenic. Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii. unul n scut. împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea.»). i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii. . iar nu f cut. i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod. care l mureau jzp. a fost exilat în p r ile Illyricului. în timp ul î mp ratului Valens.. bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau. Pentru cercetarea acestei turi.. care c Fiul este o creatur a Tat lui.de faptul c sub Constantin cel Mare. au cucerit go ii. în «Via a împ ratului Constantin». pentru a. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum.

care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier. Sinodul de la Sardica. Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare. a arienilor modera i. Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337. a luat na tere o nou grupare eretic . botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. în care semiarienii. de unde începea st pînirea lui Constan iu. cu participan i în majoritate ortodoc i. Constan iuT~âugustui Orientului. s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica.-. pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori. voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî). a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor. la Viminacium. . > . In felul acesta.. augustul Galliei.. în drum spre Alexandria. Sofia de azi).) : iat. dup numele c peteniei lor. în 335 s-a inut un sinod la Tyr. în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei. . apropiat ca form de primul. au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun.. la Alexandria (ortodox). unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T. i ia Antiohia (341). cu aprobarea celor doi augu ti. i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour. inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la. convocat de papa~TuTTu. prietenii s i. numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). care au dus la convocarea unor sinoade locale.Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic. în Duminica Rusaliilor).o?). Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului. De pild . aproape de Tracia.».^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . noastre.. unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile. Au urmat alte fr mînt ri. ultimul ora al imperiului occidental. în Germania). Unul din fiii s i. . început de împ ratul Constantin). numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral . t In 338 s-au inut alte sinoade. în Dacia Mediterranea.:. participînd în majoritate. au pus în circula ie un termen nou. Constantin II.

In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte. s nu fie admi i la lucr ri. i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus. Din M. în Tracia. îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. în c de la Sinodul din T yr. Astfel. au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus.auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia.adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi. Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui. preo i sau ere- . di n 3 35 . Marcel al i Asclepios din Gaza. amînluc tori ai Sinodului. în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin. Episcopii i apuseni n-au voit. Gallia. în ciuda reorientalilor. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV. apoi au p r sit ora ul.»esia Superior. >dox). Spania i Africa.. este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului.iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. i anume Atanasie al Alexandriei. conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba. unde i-au inut sinodul lor. din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali..iis. Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman. episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni . car e.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni. Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru.. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic.s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi. împreun cu Osius.jdiQ Viminacium.dirju-CQldQbau_Din Qâii. Al ii erau din provinciile Orientului.

rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale. Can. c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. prin actele lor de violen . 1. Can. Vasile cel Mare. pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora.u figflg. Sinodul a constatat. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. 8-a dovedit. El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. De pild . rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele. ' la alegerea episcopilor. pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. f r consim mîntul aceluia. P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane. 7. întemni rile slujitorilor Bisericii. J. fa de ereticii arieni. iar Pastile anului 345 la Aquileea. c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie. inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J.. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . pe semiarieni. de asemenea. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade. LaMll Vilul luuiu>iior.dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i. Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar . In aceste împrejur ri. Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus.361).. Din p cate. 13. 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. la irepturile i datoriile lor. afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop. Can. incendierea unor biserici. vinov ia arienilor i a semiarienilor. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . referitoare Œ»-> r. Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele. în a doua jum tate a secolului IV. CJJAS din Singjdjjr^urn. falsurile lor. 11 i 12"^!Tganrw îH-. 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor. 2 . la episcopul Gauden iu. Deci. hot rîrile. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni. Sinodul de la Sardica n-a putut aduce .i reocupe scaunul din Alexandria. nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . în vestul lilyriculm. canoanele 1 . pîn la moarte (-j. cu acest prilej. Din toate acestea.

centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu . î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n . cu nu me dsc op ate.i re edin a îcî. în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra. în Gal.lini tea în B iseri c .a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria.'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s . C u toate acestea. i Inl o ^fe. i a p r ut n oi er e zi i. totodat . precu m i un nu m r m are n c i o i. acest S in od D deosebit im p ortan . a de ven it pe n tr u li. pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii. doctrina rului s u M arcel. i-a stasdin a în S ir mi u m . A cest itotin reproducea. care dep ea prin p rerile . cu exager ri. în frunte cu u n episco p ² . t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean . ". augustul_Ori§jQ . tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e. ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei. d eci n ega existen a elem entului divin în El. S prijin i i de î m pa . N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os. m et r o po l a Il l yri c ulu i. asc pac ea.tuiui. a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u.j}n arian radical. îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m.. tri mi s î n . o aje. A st fel. datorit a" vir -3 superioare. C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an . c are. . u m. c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III. . A stfel.atia. car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i.: iri m u l rîn d. F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa. irna anului 350 ² 351 C onstan iu. F o t i n î n v a c Ii su s s .rrfiinius de C izic. i1îT t"Tar*S ardica. în care p st orise E uth eri us. îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i.e xil. se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . P ave l din S a m o sat a. T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica.

în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius. în R s rit. care comb tea arianismul radical. în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium. liaaile.. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit". s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului. care.Ä..22 mai 3 9}Äxai£. acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol.sau «crezuL.. In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium. unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej]. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS. Orient.daiaL>>..sale chiar i pe Arie. Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius. adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian .(361²363). al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia. . Dup moartea lui Constan iu II (361).V&te«««« i»JtJtrsaci. sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei. ^y^iP f.(.cax£L.<-. care s mul umeasc toate grup rile cre tine.X)ccidejli4 al Iul la Seleucia.^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395).ilP^ '<::. Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium».?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»). al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii. Deci. datorit amestecului direct. s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene. care putea fi interpretat i în sens ortodox. pentru. secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius.a întrV 1 ^"" sinod la An cyra. adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium». care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor).Äa_condam_nat arianismul radical. au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV. care abjurase credin a cre tin . nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J. condus de episcopul locului. Ultimele sinoade împotriva arienilor. cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium». Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. Au fost convocate dou noi sinoade. Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin .u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic . a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul. ca formul oficial de credin în tot imperiul roman. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor. antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin. mai cuprinz toare. .ixu. Valens i Ursacius. uneori brutal. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu .. cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali. Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» .

.întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie.»H-sLttRUt. A . la care au participat un mare num r . Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a. Illyria. . din Dacia Carpatic " . s-au deschis lucr rile unui nou sinod. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii. i a Sfîntului Ambrozie al Milanului. care a prezidat lucr rile. . i de unele sinoade inute i Spania. mt numai la go i.e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m. Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. Au r mas arieni ens". i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei. De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei. ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371). îl. : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor. dup moartea lui Germinius. în iulie JJS.ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens. a împ iatului Gra ian. precum i Valerian al Aguileii. cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic.^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului.ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia..m. datorit activit ii i Ulfila. pretutindeni pe unde au trecut. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4. convol ratul Gra ian la Aquileea. i. Cu toate acestea. scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim. La scurt timp. întrucât mentali. convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. De pild .J. sub conducerea îs din Sirmium. din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni.m Siagidto^. care dumr. lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu.

din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i. cu ortodoxulMafcian. a luat în cercetare. i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ». spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. . Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. i din Aquileea. De altfel.nosiis.: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf . se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat .i. sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ. din cele expuse.Pnir ' Arpq ja _ au jn . Printre al ii. reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. fiind înlocuit. spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei. Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani.i Moesia Inferior pîn în Italia.t.: jp Nfi']'fiiil . doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium. în cele din urm . au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i. Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd. printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. preoitul pmiJ. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii. l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. dar el a refuzat s pronun e o sentin . se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic . priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a. O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot.î 11 Italia. Deci. Spania i Africa de Nord. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. între care se num rau i mul i dacoromani. la 378. Gallia. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. nia. ca i p stori ii lor. format pe Siricius al Romei de cele constatate. deci i ei. la 381. i nu un localnic..

. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN. (îndeosebi p. diaconi. 266²316. 224 p. The Council of Serdica 343 A. care s despart pe fra i. p. îndeosebi p. culturale. 1983. A history oi ChristianitY in the Balkans. CARL JOSEPH sloi/e des conciles. RAMUREANU. Leclercq. 129²176 i 205²350). 1933. 146²182. 1740. L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. E1LLER. 202 p. in quatuor patriarchalus digestus.. ipodiaconi. Oriens Christianus. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain.. patriarchae. 2.T. I. partea I²II. nr. 1962. IOAN I. pe teritoriul de azi al rii noastre. Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381.P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it. în B. 1239 p. p. în S. 1907 (revlew York. IV -fi :ione anastatica.. 222 p. nr.. 7²8. Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. p. (reproducere : Graz. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I.. an. 911. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. Belgrad. nr. Sofia. JACQUES ZEILLER. + ilustr^ . VIII + 1479 col. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358. !5. preo i. 541²544). MAT--JKA. în mod «organizat». an. t. Tomus pri. XVI. 1918. la locuitorii care vorbeau limb latin . RAMUREANU. XIV. E PÂRVAN. Roma. Paris. IOAN I. 8²73). Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. La aceast ac iune au uit. schimburi ‡ila ie etc.. Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. + I p. XVI. Sinodul de la Sardica 3. IOAN I. copi.O. RAMUREANU. 1967. nr. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. Popescu. Paris. D. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. în . caeterique.R.) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii . ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. d'apres Ies documents originaux. quo cclesiae. 9²10. 5²6. numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii. 1973). Chicago. 41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M. praesules totius Orientis. care puteau trimite u or episcopi misionari. p. p. voi. 408²450 : LES-*NARD.. 1964. 1963. 3²4. 1958).

Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. Sfin ii Vasile cel Mare. culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau. pe drept cuvînt. La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423). c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. care au luat atitudine împotriva arianismului. împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. în acela i timp. Sinodul II ecumenic. Cu toat pozi ia cre tinismului. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . ruina. Se poate spune. prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean .: v. Astfel. s-a continuat lupta împotriva p gînismului. pe încetul. cre tinismul devenind religie de stat. interzice rea sacrificiilor etc). Erezia pnevmatomah . care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395). ci i marii das c li ai cre tin t ii. cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. p e deplin consolidat în imp eriul roman. VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit.

Sinodul lll&cum&fiTc. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<. ap robînd . era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai.). e te_o creaat lui. jeea. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. Astfel. îndrepiotriva pnevmatomahîlor. ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo. idul a d at i ap te can oa ne. episcopul caterisit al tinopolului.A I N l il iV Ianismului. nele celui mai de seam reprezentant al ei. Sinodul. de iu al Nicomidiei).I. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . dup moartea sa. semiarianul Macedonie (urmat. i Nestorie cu adep ii lt parte.). prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan». Grigorie de Nazianz i ale altora.£i. n-au putut opri întinderea r t cirii. în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea. împreun cu al i adep i. în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului.. inclusiv a p nevmatomahilor. ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare. Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor. inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ. In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului. întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie.e_-c Fiul. i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea. pe de o parte. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric . împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. Mai multe sinoade. a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului.ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian . dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi. LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». iprin a împ ratului Teodosie II. c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt.unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/. Din moment ce Arie îny jji .

La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat. dar o singur per soan . M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. Eutihie. care 1-a condamnat pe Eutihie. Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451.cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman . a c zut într-o erezie tocmai opus . monofizitismului. La Sinodul de la Efes au participat. din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. liiodul IV ecumenic. ca al(170-leayparticipant. ² singur i <puoi? =fire). . episcopul Timotei alTpmisului. cea divin a Fiului lui Dumnezeu. depus de sinod i e x ila t. Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului. din p r ile noastre. Sesizat de aceast nou înv tur . Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i. înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire.R. La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie. care a luptat împotriva lui Nestorie. nu i omenesc. tinop olului a convocat un sinod local. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. Prin urmare. episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc . o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii. Erezia ^pnofjzit .6vo<. A ) f .O. Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei. In acela i timp. care a semnat. în exil). din nefericire" pierdute. luat la întrupare. a fost absorbit cu totul de prima. Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. în anul 448. ipostatic . trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc. ^yun^^^rittus. Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie.3 . nu numai una moral . i Ajargiajm^. cea dumnezeiasc . ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a. s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. pentru c cea o meneasc . Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî). de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri.

ar e a d e D u m n e ze u . ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. P ri m ul a în fierat pe E u tihie. î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ). L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. m ati ca ad Fl avian u m . dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. a m u r i t e va zi l e . recu n o scu t d r ept ort o d o x . Sinodul a tiz at p e E uti hi e. i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) .a C alced on (în fa a C on stantin op olului. ca «eretic p eri cu los». a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. A c e st a . la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi . fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u . iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. neî m p r it i n ed esp r it». D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . pr o ba bil. p e D o m n ul isu s H ri st os. D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . dar ulterior. di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e.i 4 4 9 . S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. prin mijloace silnice. i lui D iosc or al riei. s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria. î n a c el a i ti m p. C u t ot n u m r u l m a r e. pe litoralul asiatic). r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . fiind întru s m en ea T at lu i. . P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni. V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i. Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. C a eu. La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. în j^u fi*. C a o m . d i n i n ut u ril e Î. protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat.

m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l.S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. 2 8 al aceluia i S inod. Tr acia i « inu turil e bar b ar e ». C u a ce st e a. ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^. S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . R o ma. pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . i a c el o r d i n P a n n o n i a . p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . într-un fel sa u altul. î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . A sia. M a rce l lu s di n N i c op ol i s. Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ . ca i «ce a ve ch e».. T o a t e a c e st ea . ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni. S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. A st fel. C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . 36 al Sin od ul ui trulan ) . scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . A l e xa n d ri a. care au lu at part e. M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s. P e r t ru s d m N o v ae . . T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor. s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont. prin can. d e va st at d e h u n i î n 451. cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s. bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii. l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a.. se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e. C on st an iin o p ol. M o n o lil u s di n D ur o st or u m.

se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur. ² . pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta. unde î i desmisiunea evanghelizatoare. C. Coman etc. de pild . OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava). Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . Giurescu. ar fi r mas pierdut în istorie. dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta.). C. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor. Ioan G. fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. în Dacia Mediterranea. la predicile cu. Varvan. ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor. . Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas. în anii 398 i 402. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina». a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii. Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin. Radu Vulpe. Azi.« ^ ^ ^ baza acestor indica ii. Alearg Iajjjâis-M&\u i.ntul Niceta de Remesiana. episcopjalÄ. Ä ^ Ä ^ ^ ^ .Ni plei 1 Jjn_r alia.‡ al i tori au o atitudine rezervat ). i cei ce poart d ciulijfje. sci i . p e vatra vechiujlui ora roman. Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana. R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar . cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase». î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»). Nu se tie cînd i-a început p storia. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas.amîndou felurile Ä Lcej. în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». la scaunul s u. Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i. scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei.a.

Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. 11 al Sin. pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can. este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii. din Sardica. 22 al Sin. can. Pe lîng predica vorbit . i Samuil Micu i Petru Maior). 48 al Sin. Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman . trebuie s -1 socotim daco-roman. probabil i De jertfa mielului pascal) etc. în lucr rile lor. 13 al Sin. irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). în ce prive te originea sa.C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale. Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis).i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei. i nu prin unul mai îndep rtat. activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te. can. din Antiohia. can. din Cartagina).. îndeosebi catehetice. de vreme ce Sfîntul Pauîin.» (dispozi ii asem n toare înt i în can. «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta. De psalmopractic-liturgic : De . In adev r. în poemul XVII. una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos). în orice caz. nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul». Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu. Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis. din Antiohia .. 35 apostolic.

f r s se tie cînd. a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. N u - I .e credin cio i d aco-r om ani. un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). lu cr rile sale teol ogice. episc opul R o m ei. ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e. a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i. e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . l a Î5 se pt e m b ri e. h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. i ar l a 3 ap r ili e. în M oesia Inferior. M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e. d e st ul d e lu n g . D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare. In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii.o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. a c t i vi t a t e a > n ar .P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e. ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an. a p r î n d . iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci. A :ut în rî nd ul sfin il or. în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. în M in eiu l ort o d o x. C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . D u mn ezeule. c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae. T e l ud m). la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. eZeem o syng (D pspre milostenie). U lti ma d at er a a m i nt it 41 4. d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e. ren iu d e N o va e. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m . care par s fi fost ad resate u nor i d. li psit de d ate ist ori ce. în ori c e c a z. întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I.

cu capitala cînd la Tesalonic. la Sar 'enn<errt *f>etiî. unul în Occident^gltul în Orient. cînd la Sirmium. cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa). Dacia Interior. Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. Fiecare provincie era . în anul 297. Sp_ania i Britânnia.-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. " *In secolul IV. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia). cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul. Pont i Tracia.. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. Roma i Africa. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis. cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium). puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud. Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. Dacia Mediterranea fu- .de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma. în Germania). A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic). Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. JJar in anul 303. cu diecezele: Gallia. durjj moartea lui Teodosie cel Mare. i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386. GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. dezorganizînd întreaga via politic .-. Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i.meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat . cu diecezele : Egipt. ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol. social i bisericeasc . Moesia Superior. Dardania. Asia. azi Trier. cu capitala. ulterior Mediolanum sau Ravenna). Siria..prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic).

dup roclamînd.i are scaunul în capitala administrative. cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic. episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. au'îost . Cu timpul. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . deci periul roman de R s rit. scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. metropolis). Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior.U N IH A i.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului. IV. care intra în prefectura Orientului. prin canonul 2. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. care s-a numit midup numele re edin ei. prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare. capitala dieacia. Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica. iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . A a au luat na tere difeopolii. De aceea. |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. episcopul Tomisului a ajuns i el it. desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. Provincia Moesia . S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania). Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital . episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei. sub numele de Constantinopol. i. care. în sec. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII. jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . începînd cu anul 381. devenit «mitropolit» al Daciei. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. In acest fel. iar cei din restul oradevin sufragani. râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa. întrucît aici a fost mult timp. mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea. în oastre.i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia.

dS. a încredin at prima cauz . De altfel. II ecumenic. Condamnat cu depunerea din treapt . pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar . Hir^" ^. de i episcopul de Sardica..t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin. sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului.». to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia. A primit un r spuns afirmativ.C11. cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431). nici s nu produc tulbur ri în Biserici. la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei). luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur. au nesocotit la început sistemul mitropolitan.. însu i Siricius. 2 al Sin.i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. care prevedea ca «episcopii s nu. care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus. din cele dou Dacii i din Dardania.RafriMiai «S tru. în ciuda can. sub pre edin ia celui din Alexandria. adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417). de pild . întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii. într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus»..dele din Constantinopol din 400 i 403. iar cea de a doua. . Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum. Odat alipite la imperiul de R s rit. spre judecare. episcopilor Illyricului. din anul 424.. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur. astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L. recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul. ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc . convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil . Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei). lîng Nola). Episcopiile din Moesia Superior. sinodului episcopilor egipteni.

-es. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte.i supun Illyricul. p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453).ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. erau aunului din Constantinopol. Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. cu data de 14 iulie 421. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421. sa. s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. eful prea sfintei legi tantinopol. Nefiind primit de credincio i. dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit. rîr. Deci. i în toate provinciile Illyricului. t. toate Bisericile din prefecicului. încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial . au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. implicit. f r s fie ales. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. deci. se hot ra: «încetînd orice inova ie. prin anii 424²437. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint. dar la moartea sa. prin scaunului din Constantinopol. «U ro^ oriatului. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. De acum înainte. care f cea parte din imp eriul de R s rit. Pnn^Co^^g^Jeodosian. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei. îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie.2 vreo trei decenii.rp. cu tirea prea cucernicului domn. care se bucur de prerogativa Romei vechi». erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor. care le-au inut n. Cu toate a ar tat favorabil. cum erau cei din Roma i Tesalonic. ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic. q i . de_c. Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. erigen i-a ocupat scaunul.

Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '. se acordau scaunului din Constantinopol. Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. la care s-au angajat i ierarhii de aici.~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean. Sixt III al Romei (432²440) se adresa. dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu. cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. care s-au men inut în parte i acum.Cu toate acestea. Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf. în 437. ca de vicarul s u. . marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox . în 531. Les origines chretiennes.. rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî... din 451. i papa Bonifaciu II (530²532). rezult c în secolul V. ceea ce a r mas f r urmare. pricinuite de unele popula ii migratoare. Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. Vechile scaune episcopale. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental. Roma cea nou . atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican. 372²373 i 381²382). Concluzii: Din faptele prezentate aci. destituit de Epifanie al Constantinopolului. atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. ca i disputele teologice ale timpului. p. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene. âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni. în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului.

nr. 1967. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman).. p. herausgegeben von ALOYS GRiL-. 453²587) . nr. Stud iu intr odu ct iv d e Pr. COMAN. Traducere d e Prof. 1400 p. c o p i i l e s u d . IV + 667 p. 23²55. 350 . 202 p. an. 200² 232 . V. 344²376) . repro-w York 1973. 4. COMAN. 141 p. Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. p.d HEINRICH BACHT.. M.d u n r e n e : JACQUES ZEILLER. voi. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu. 1942. nr. an.. p. «Ortodoxia» an. 3²4. nr. e Iui Laur enti u d e Nov ae. 3²4. Bucure ti. 1960. 1933. D. 1938. 7²9. Leclercq.. 173²492.A. 1969. an. S. XXI. Paris. IOAN MIH LCESCU. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te. 5. p. II. 341²355 i nr. 3 voi. 7²8. COMAN. Ediatica. Barnea în B. Das Chalkedon. 7²8. p. în M. 9. Wiirzburg. p. 1951²1954. Bucure ti.. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana.N ESAN. Paris. OAN G. 1969. Iliricul între Roma i Bizan . p. 1908. Religia în R. 1943. Scriitori Un epcca str român .. nr. nr.R. Geschichte und Gegenwart. p. ALEXE. 409²411). nr.T. 1931 . . Roma.. Dr. Da vid Popescu i Prof. Contribu ii la istoria veche o :d. Par is.BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles. 93²174. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. 1951. LXVI. Dumitra i Prof. 5²6.Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana.O. p. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres. 1979. Prof. XXXVIII. 2²3. 1986. : în M. III nr. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. TEFAN C.O. p. 1918. în B. an. p. 356²369 ( i i I. IOAN G.O. an. Jean Gribomont. PIPP1DI. Dr. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER... A hisistianitY in thc Balkans. p. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana. în 1957. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. XXVIII.T. 1948. II. MATTHEW SPINKA. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V. Sinodul III ecumenic din Bucure ti. 1967 (îndeosebi p. partea I²II. Bucure ti. IOAN G. 58²69 i nr. Chicago. ap rut la Blaj în \.R. d'apres Ies documents originaux.

Dup anul 28 î. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin. In aceste împrejur ri.. Tomisul i celelalte. Intre anii 72'71²61 î.Hr. teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman . Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov).Hr. o modest a ezare comercial ..Hr. In anul 8 î. C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea . ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte. de coloni ti greci veni i din Milet. Prin anul 60 î. In primele veacuri ale existen ei sale. dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud.(284²305).). întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia. fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia. Cu timpul. cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman.VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. sub numele de Scythia Minor.Hr.. tiri despre ora ul Tomis. înfloritor centru cultural i economic donian.. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î. a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT.Hr. In timpul lm_Diodeiian_. trebuind sa accepte domina ia lor.i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi. importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista. Tomisul.Hr. r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î.

de. la sfîr itul secolului . între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol. îndeosebi sub îmstinian (527²565). azi Igli a. încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. Callatis. metropola regiunii. în cea a conduc torilor loam român. Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. De asemenea. în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor. Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare. Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei. iar de la sfîr itul secolului XII. cre tin în Tomis. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului».ascendent de natur economic . ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea .[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. care i-au dat numele Kiistendje. de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre. C tre mniei lui a c zut sub turci.Hr. ui imperiului roman. Tomisul i-a p strat autonomia. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis). pustiindu-se cu timpul. ^comurîîîâte pontic ». rev enit sub st pînire român easc .[ i care s-au stabilit aici. Dionysopolis i Odessos. devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni.u t acest lucru i la Tomis. o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis. Ren scut în secolul VI. în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos. rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto. Dec zut în a ate a secolului III. la Troesmis. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn.

ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a. ar fi v p timit ca martir. Este atestat documentar abia în anul 369. s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr . Dup «Martirologiul ieronimian» îns . Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric . ca trimis de episcop ul Fcinon . dar în izvoare mai pu in sigure.exclus ca însu i Sf. s-au încre tinat i ei. ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). Evangelicus. iar prin 167/168 a fost. în timpul lui Licinius. avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet. probabil în anul 320. al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia. Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei.îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin . 3 (Titus).^ ÄAr rezulta totu i c . incompatibil cu slujba sa arhiereasc . la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). C. la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce. unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. într-o zi de 2 sau 3 ianuarie. Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor. Dup alte sinaxare.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului.T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici. Argeu i Narcis. N-ar fi . unde a p timit moarte demartir. Dup Evangelicus. pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie.^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. Din aceast pricin . Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. au murit martiri tot ajunc. De pild . înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis.I. fiindc refuzase prestarea serviciului militar. a fost chinuit i apoi aruncat în mare. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus. Episcopia Tomisului. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris.

apoi a p r sit pe t. Dar exilul s u n-a durat mult. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea. poate chiar din Tomis. cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). ci.. ela i Sozomen. îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale. ra un aprig sus in tor al arianismului. în relatarea faptelor de mai sus. Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins.. a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului. întîlnit în scaun în anul 369. 7). de E^ ^bjai^âLCezareei (-j. pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei. Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat. în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ». în drumul s u. împotriva r t cirii lui Arie. pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei. Dup o list a participan ilor. Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. dimpotriv . du-1 m rturisesc i sci ii în i i». oprindu-se. iar istoricul Teodoret. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i. cap.340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî.. Episcopul n-a primit. i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u. a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion.la Tomis un episcop -rmMH&ele . c ci tot tul. Prezen a lui este mat . O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis. p strat fragmentar. episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin ." s-a îndreptat spre Conapol. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. g .X/f. nemul umi i de înlap storului lor. în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369. De prezen a episcopului din îns s ne îndoim. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis).in (cartea III. adic dintre parti-i la sinod. încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea). Dup*9*^n^eierea p ciT. temîndu-se de o r scoal «a sci ilor». destul de neclar îns . Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e. i la Tomis.

IV).j. un disc cu monogramul lui Hristos în interior.T bli a votiv de la Biertan . A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu. Sibiu (sec. format din literele grece ti Hr(istos). ~ Istoria BOR. Jos. azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. . cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui.

c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de . V ² V I) .OM .Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e . c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r. cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. de sc o pe rit în T ra nsilva nia. si m b o l u l D u h u l u i S fî n t . c u se m n u l c ru c ii. u n c o p a c c u o p a s re . A z i d i sp r ut . xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . H.

IV). avînd în centru chipul lui Hristos. cu monogramul lui Hristos. literele grece ti A i Q. . în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. ref cut înainte de anul 518. Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec.a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. Amen. iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. precum i cu o inscrip ie în jur.

IV -V ). IV -V I). c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s. A tta lo s. . ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c .In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . ^ si s i Fil i p po s.

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

: T ' . 1970. CARL DE BOOR.) HAC. Paris. iar poporul spaniol prin Pruden iu. trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam . ca Sf. III. JEAN DARROUZES. 1924. traducere. 117²135. comentarii de Pr. . n v -: .).reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. în acela i timp. Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum. Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. rom. . reiese c Episcopia Tomisului. 1891. Pe lîng ei. Martin i Grigorie de Tours. p. E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER. j vr . ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice. . poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin. putem afirma c Episcopia Tomisului . 11 din colec ia. la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat . Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI. în rev. Das. prin Ilarie de Poitiers. Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea.viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . 2. Coman. ca Teotim Filozoful i Ioan. C o n c l u z i i : Din cele prezentate. '. 361). a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine. Ortodoxia.. Sulpiciu Sever etc. (Ioan G. Cre tin tatea în vechea Torni. Actele martirice. 3. 1981. ‡ « i s it . Texte critique. Ioan R mureanu. 49 p. apreciate elogios de contemporanii lor. 1903 (trad. cit i în istoria întregii Biserici cre tine.>'.. ‡-‡ >»l .. cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre. p.'. in MQ t ' J . în acela i timp. iyo8 a s. 519²534 i XIV. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». V. 1904. Studiu introductiv. 1982. Isidor de Sevilla etc». Bucure ti. care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. Ioan Casian. introduction et notes.t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României). . t -l S » l Ua q '. Paulin de Nola. Baia Mare. altchristlichc omi. Prof. PÂRVAN. Ieronim. cu aceea i limb . ) . XII.( B I B L I O G R A F . La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . Pt ". Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei.. au activat i al i teologi de prestigiu. tr i e vi . 573²599... nr. Bucure ti.‡ ² £ . V îf c w u : : . i f . 1931. . ca Sfîntul Vasile cel Mare. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte. într-o perioad de mari dispute hristologice. 372 p. Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore. Ca o concluzie general . an XXXIII.. note i'. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe.. XII + 768 p. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor. p. P rin i i scriitori biserice ti). V. LAURENT. în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia».& . Salzburg. luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e. l sînd opere scrise. (voi. v i i v i uA'tîi '. ' d E r s "'\ '. Ein Kirchengeschichte Studie.

3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului. Paris. 1969. în S. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. în voi. p. Ioan traducere de Prof. 7²8. în G.titutions cenobitiques. 44²83 i nr. Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . Tesalohic. «Sci ii». col.O.R. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI. Centenarul îisericii Ortodoxe Române. 590²605 ( i extras). Roma. Pichery. t. A. în B. nr. 7. 552²569. 403²415 j A. p. 27²84 ( i în voi. 31. 3MAN. BOL ACOV-GHIMPU. 61²85). 1979. i extras). 63²83. irice ti din epoca str român . XXV. 1980. ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. în «Ortodoxia» an. IOAN G. 1945. 189²203. XIII. 148 j EMILIAN POPESCU. 1975. XI. XXII-e annee. 1947.i an XXXVIII.N CASIAN. nr. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an. Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N. p. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia. NESIICESCU. XXIX. nr. în Klironomia. NICULAE ERBÂNESCU. traduction et no-Claude Guy. 1975. HENRI IRINEE MARROU. nr 3²4. 31²97). Conlerences. nr. Vie et doclle. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n. 437 AN POPESCU. :u bogat bibliografie). 784²796. Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. . Paris. 1977. an. B. 1. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. .. introduction. 1986.T. 588²596: M. 327²353.PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines».B. XXXII. voi. 1987. ancez «Les Scyttes». în Dictionnaire de spiritualite. nr. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie. 7²8. 1985.T. 1970. XXXIII. . IOAN G. 3. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes).. Jean Cassien. COMAN. no.B. 3. A. Prof. XXVII. t. în BOR.. nr. nr. 1968. EMILIAN POPESCU.. S. an. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei. 2. Craiova. an XCVI. traduction et notes par Dom. COMAN. Introducere de Pr. De la Dun re la Mare. 6. P. an. Introduc-itin. 1974. 1965. IOAN G. 376 p. David Popescu. Bucure ti. CAPPUYNS. 7²10. XXIX. în Byzantidka. 1949. 109 din colec ia Sources chre.. 337²361. an XXXIII. COMAN. XX. p. 5²6. II. 3²4. an. p. p. nr. în Ortodoxia. 1937. p. _977 ‡ A. p. (volumele 42. în M. p. 966²1026. 1955²1958. III. IOAN G. p. BOL ACOV-GHIMPU. arhiepiscopie autocetal . p. HS-GALL!1AR<D. 71²94. Texte latin revu. în «Orientalia iriodica».. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique. Bucure ti. 1978. JEAN . 1959 247 p. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI. La patrie de Jean Cassien. Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). 531 p. 1. în G. p. 1945. IOAN G. an. p. 153²172. -12.19²27). în M. în voi. XIII.. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien. COMAN. începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul. O. p. p. p. 1961 i IOAN G. 1984. COMAN. p. an XXXVII. Jean Cassien. 1. Paris. i9( nr g²io. rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. 115²123 (trad. JEAN CLAUDE GUY. 1981. COMAN. an. OMAN. nr. p. E. Despre întruparea Domnului. în S. (voi.. Paris. Scriitori teologi în Scythia Minor. nr.

nh "33 . 24²6a VASILE SIBIESCU. XXXVII. Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma. în «Revue du Moyeu Age latin».O. an XXXVII. p. 76²125. nr.O. IOAN PULPEA (R MUREANU). nr. nr. p. 199²244. p.. âi. în S. 1986. p. an. Dr. 680²707 i nr. an XXXVII. r M M- . 5²6. 5²26. LXV. David Popescu. 7²8. an. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520). Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin . Prof. David Popescu. I. p. 783²792. Prof. lÄ p. nr. nr. studiu introductiv de Pr. 1986..O. 200²212. Si biu.GHEORGHE DRAGULIN. 3. Gheorghe Dr gulin. în S.O. nr.. . 1945. 1985. 1²3. nr. Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. 92²111. 521²539. HENRI-IRBNEE MARROU. 1947. Nicolae Petrescu i Prof.T. nr. an XXXIX. Jean Cassien Marseille. Gheorghe Dr gulin. XXVI. p. traducere de Prof. 27²70. XXXIX. în M. XXXVIII. nr. p. Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*. în M. 'te nu'. Episcopul Valentinian de Tomis. C lug rii sci i. (extras din «Revista Teologic ».. 5²6.v. în M. David Popescu..O. 245²254. GHEORGHE DR GULIN i AUG. 1985. p. în M. p. nr. Ieromonahul Dionisie Smeritul. DR GULIN.R. 1936. 1985. în B. Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. an. Sibiu. p. 1987. 3²4.. 2. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». 9²10. 1936. Dumitru St niloae i traducere de Pr.. XL. p. an. 1988. GHEORGHE DRAGULIN. p. 5. 24 p. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. 182²205). 391²440. «Ex/guus» sau «cel mic». în M.T. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. 3²4.O. Încercare de întregire bio-bibliograiic . 11²12. traducere de Prof. an. Dr. DUMITRU ST NILOAE. nr.

iar restul de -fIstria). în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul. bronz. Se cunosc. iar restul pe e metal (argint. scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. D. Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin. mai ales pe monumentele funerare. aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI. Vasile Pârvan (1882²1927).^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV.. Callatis (Mangalia). Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon..*. Via a cre tin din SjCjthia. M. ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n. mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a. str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin. itate provin de la Tomis. metropola provinciei. dut ars. în rasului Gala i) i din alte p r i. . os. plumb. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e.IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis. Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia. pîn în prezent..jud. obiecte de cult i bazilici. icrip ii. sticl sau alte ma- . Teodorescu. Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909).

Callatis). o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute.. mai mult de o treime sînt grece ti. «Emanuel. avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». Fi i s n to i. de cine m voi teme?» (grece te. dou hunice etc. p unul. restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. de 51 ani. Aici zace. «Pacea mea dau vou » (latine te). «Pentru Theodule. Din numele întîlnite. «Doamne ajut » etc. Tomis).Peste un sfert din ele sînt în limba latin . se. Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. ^p calcar. Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. unul este gotic. solda i etc. în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. cîteva biblice. func ionari.. tot peatîtea latine ti. se elogiaz martirii. Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu. cu noi este Dumnezeu». Dumnezeule. Tomis). negustori. de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis. Tomis) . so ia me'a. Amin» (grece te). afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». trec torilor. cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te. Tomis i Histria). Odihne te-o. «Lumin -via ». fiul lui Casian. dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit . se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut .‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine. «Ai mil Doamne». Chindeas i Tasius (Dasios). cu drep ii» (grece te. Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. porumbelul. Tomis). se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». ofi eri. «Simplicius. De HÎlJiL pa im ftlnr. O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. «Aici odihne te Heraclide. descoperit Ia Constan a (sec. probabil . acum am ajuns printre cei drep i. Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. avînd str mo i nobili. frunza de palmier i altele. vi a de vie. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . magistra i. de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). «Harul lui Dumnezeu. fiica lui Aedesius. cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii. IV²V). Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii.

înainte de anul 518. figuri de animale. Dup L unor speciali ti. Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma. de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6. pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. prea cinstittll riostru episcop. toate în relief.deÄcjidad. . încadrat de literele A i 2. între care i patru vase liturgice. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. Este din argint aurit. în secolul II. Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. aflat acum în British Museum din Londra. admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ . _iar__o inscrip ie tme-fCavarna. vase etc. de i unii au t s-o dateze.22 kg. cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. avînd de fiecare :îte ase apostoli. chiar V. dateaz din secolul IV. Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). î Callatis men iona numele episcopului tefan.botezat sub fc^^. PtdîTsecoîud VII. între acestea. a p^^ §x _fî^sec. în care se afl cîte o cruce.eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. cu frunze. alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. V I). ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor. i patru Dane circulare. i. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat . iconom. în adîncitura discului. de jur împr. în m rime supraomeneasc . p s ri. plac deji*to r-daracHaex& -4a. f r anse de izbînd . Pe ea este Mîntuitorul gol. 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius». _Amjja). Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. ss(imum) episc(opum) nbstrum. discul a fost dus de sau de bulgari. Obiecte paleocre tine. X^fT^Tocupind toat adîndiscului.

nral are ca reprezentare un animal. o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli.în greutate de 50 kg. unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912. în picioare. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina. al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge. desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec. o . La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor.în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina. Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. la capetele bra elor ei cîte un pe te . la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. iar c tre marginea interioar a chenarului. avînd. Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. în centru. trei p ezint interes p entru noi.S. Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te. dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale). Pe disc.S.tre i se pare unic pe un astfel de obiect. Se. Ucrainean ). la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R. cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. desigur Sfînta Fecioar M ria. probabil un miel. pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul. IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei. avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos. descoperite la Con aj^ â. Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine. O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas. probabil. Unul din el e. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. Pri- P . din lut ars. deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) . Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg.‡ al doilea este prev zut cu o cruce. iar pe cealalt .

în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz. La Luciu ² jud.\ 11 ² Istoria B. .cruce cu bra e egale. Ialomi a.O.R. cu o cruce masiv în partea su.

C on st a n a ) s . \ . i a r a ci n ce a . '" ² -~. n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m . der c date az din sec ol ele V ² V I. ele er a b azili ca d e m a ir mu r . aur i argint din secolele V -^-V T. L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. ----------------------------------------------------------------------------------------------.in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în . situ at lîng m ar e. s-a u d es c on a cu m. pe u n a ie. l a î n c ep u t u l se -V . la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui. dou a.. sus inul& de o colonad . a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. « . ‡ . în c a re s.C U Ig§ti). înconjurat adesea de coloane. izili c i pa l e oc r e ti n e. l a S îî f T t uî l i V I. în l oc uin d.. î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r . su b C on st an i u. d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e. nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei. c o m p u s d i n alt a r. cetate î nte m ei at de T raia n._.. . . Din pgefia od i ».. o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ).o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . i a pa t r a. s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I. = . fiin d cea e d i n D o b r o ge a. pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e .a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e .. la intrarea unei ba-‡ -c lri. a fost d esc op erit în 1 98 9 .. care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e. _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu. de Istqrie_.ie : pri m a . A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * . lax.iiia. d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis. Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja.a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce . > : J 4 : 4t ‡. î de bronz. în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6.galerie deschisa.5 0 m.logic dia»C on staata. t ( ' | ..el e ma i r e pr e ze n t ati ve . Alta. r o m i s." : epotire i alte obiecte liturgice. de sigu r. totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci. ._ . ' .£ru ci_ cu_ sidef (secolul III).B u. L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d .L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 . di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 . iar la. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi). o b az i l i c d e ci m i t i r . (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei ). p e l a 3 5 0 .. V o m c er c et a p e . * ijU a -bfon z apar. d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi. j le c ar e au s c o s . a d ou a. In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or . 5).

8 0 m X 13.7 0 m). tran septul cu crip ta i absid a.si£iÄ]Viir. ce a m ai ma r e (33.D ob r ogea. ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m). vest i sud. A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. cu tr ei în c p eri. E ste. în tre n ao s i a b si d a altar u lui). N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt . P e l at u r a d e v e s t . P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e. în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) . l a d istan a d e 0. în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale). car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m. 8 0 m ) . î m p r it în t rei na ve. 7 0 X 6.7 5 m u n ul de alt ul. î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ». fa p t . i ar c ele l ate rale de cîte 4 m.iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. sau în for m d e T. od a t c u ba pti steriul. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici. ba ptislteriul.j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli). de di men siu ni m ai m a ri. u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . în M a ce d o n i a. D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. P rin arhitect ura ei. a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic . fr î n gî n d u . i mpoitani Ä i p_en. dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m. pe laturile d e n ord . care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu. A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r . L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui. ridic at în se co l u l V I. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul). Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii. A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os. î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii.se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt . dar i prin di m e n siu ni. In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i. s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. naosul. Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s.

u for?}_ narthex. O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre.. era una de cimitir (basilica alis). care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». ‡ . loua jum tate a secolului IV. în afara incintei. trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular . JQ ( ^gwT Tm i i II.. AJfe^sj^&^âgLi. odat cu Marcandni). cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. f r narthex.q privatg palate romane. Una din acestea cuprindea i o sal drept' i. C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI .re unii au numit-o «bazilica dubl ». ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore. S-a constatat. la r s rit (cu cript ). i secolele V²VI. Deas up ra lor s e ta mas . s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI. Ea îndeplinea func ia de capel particular . avea trei nave i < tripartit. construit cel mai devreme în Constantin cel Mare. terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior. sub Anastasie I. alta în a doua jum tate a secobazilic . cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est. TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI. adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r. ci nu mai o parte din moa tele acestuia.în- f . în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur .. M jjola^ rjn^j. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine. se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI. martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298. ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. stria. simpl . ' " || acestea. de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici. icea bazilic . Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas . numit «forensis» sau «simpl ».

avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor). latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it . în sensul lungimii. Prin latura lung de est. situat la sud. probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la. naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral .80 m. Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . Era pavat cu c r mid . ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ).|nceputul celui urm tor. sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L. Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . din care se scotea apa necesar pentru Liturghie. Altarul. s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). prin ziduri. La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral). lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu). construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. de mari dimensiuni. Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud. ia r s rit printr-o absid . în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar. Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. m rginit de portice acoperite. cea dinspre est ca diaconicon.tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. probabil la în ceputul secolului VI.70²0. In col ul SV al atriumul. sub împ ratul Anastasie I (491²518). într-o a doua etap . Ia Dinogetia. dat fiind importan a ora ului. cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). azi Garv n. ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite. transformat acum într-un somptuos atrium. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane. Zidurile sînt groase de 0. la punctul numit «Bisericu a». Interiorul era împ r it. N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri). i nu longitudinal. terminat . în trei . în care se g sea i capela descris mai sus. ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor. In adev r.ui se afla un pu . . în continuarea naosului sau a narthexului. botez etc. s fi servit ca locuin unui episcop.

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

535 Justiniana Prima. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava. îl. mai tîrziu. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i. cu l cae rug ciune i obiecte de culi. unde exista o veche . prin hirotonii de preo i i diaconi.P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. horepiscopi. lica din Morisena. era situat chiar în fa a ei. trebuie . cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud. p e care arheologii . Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. apoi alta în stil gotic. care ar trebui ectuate aici.i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad. au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni. deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. în cadrul «romani . apoi ceie nacium i Aquae. pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. au in secolele IV²VI.i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. cu episcopi sj. prin sfin iri de l ca-. au fost permanente. in ei fiind oameni înv a i.rene» sau «carpato-balcanice». autori de lucr ri teologice. N-ar fi exclus s . Peste ea s-au ridicat. Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . Timi ). Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii.e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. jud. pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus. unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii. unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . preo i. avînd un baptis-iou cripte. apoi Tesalonic. o biseric izantin sau ro manic. care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . mai ales c ora ul Oescus. Episcopia din Oescus. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. S p turile arheologice.

Paris. în ce prive te portul (costumul). D. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. IlI-e edÄ Paris. în «Cahiers Archeologiques». 299²304. Bucure ti. în ce prive te preo ii. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . trimi i fie de episcopii sud-dun reni. JACQUES ZEILLER. I. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. p. De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale. 1918. Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines. PARGOIRE. 1923. PETCOVICI. BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN. Paris. Roma. cum am ar tat. loan Casian etc. KONDIC et V. Paris. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur . în schimb.. BOSCOVICI. J. pricinuite de diferitele erezii. 49²63. Tsa- . 1948. cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor. Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima.explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. în Melanges Diehl. dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac . fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. La rîndul lor. XVI + 222. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). Paris. ori. La site de Justiniana Prima. III. 1930. II. 53²65. IV + 667 p. p. a a cum f cuse i marele apostol Pavel. Les touilles de Tsaritchin Grad. Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. 1948. POPOVICI.) sau în alte p r i. Paris. V. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. t. 1911. 6 al Sin. p. vor fi activat aici o seam de horepiscopi. dar i din ofrandele credincio ilor. 377²406) . R. L'Eglise bizantine de 527 â 847. 1951. A. acestea disp ruser din fosta provincie (can. Totu i. în «Cahiers Archeologiques». p. V. bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . JACQUES ZEILLER. 40²48 . Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. . p. credincio ii erau oameni simpli. GRABAR. unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul. III. unde se folosea limba greaca. 1967 (îndeosebi p. Edizione anastatica. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ).

p. 1977. nr. p. }.ad.. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. i²lO. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea. XIV. GH. VI. 1. 441²470. p. 7²8. 65²70. EMANOIL BÂBU . ‡matik von Justiniana Prima. p. . ALEXANDRU A. 469²485. HANS-DIETER DOPMANN. Justiniana Prima în lumina noilor în S. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian . 70 p. p. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox. 1987. p.R. an. + 1 h. JDOR.O. 1968. p. La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. nr. 84²92. 1976. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena. 249²311. 1987. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. an. 815²837. 293²349. în S.T. în ta. Ia i.T. . XXXIX.. Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI).. AN LUP A. Sucidava. Wien. COTO MAN. I. 25 p. 1966. 1962. 3²5. 1948. TEFAN. Craiova. Bucure ti. MUNTEANU. nr. Belgrade. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. în S. + 150 fig. 264 p. 1974.T. OCTAVIAN TOROPU. în Miscellanea Bulgarica. + 4 pi. 1979. POPESCU. TUDOR. p. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. în B. 5.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re. originari din centrul Asiei. reprezentînd mult timp o for militar de temut. care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. hunii au fost distru i de gepizii germanici.. în urma lor. Ace tia au declan at. au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit. au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. alteori. sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. împreun cu slavii. Uneori singuri. . cu numele Trasaric. de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania. în 447. arian. din Transilvania pîn la Marea Adriatic . au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. aTTTreP*"* cut. mai ales în< prima jum tate a secolului V. Se cunoa te i un episcop al lor. A eza i în Cîmpia Panonic . popula ie nomad de neam turanic. în urma incursiunilor lor. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. Dup moartea lui Attila (453). toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr . între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. în a doua jum tate a secolului VI. înfrîn i în. anul 567 de avari i longobarzi. avarii.

avarii trus definiti\r Sucidava. izvoarele literare i arheolo'.nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . gepizi. fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre. c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. prin vechimea a e- . înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . în 591. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. care au crezut c este vorba de o retragere. frate» (la Theofilact : retorna). E xpresia a produs panic între i. dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. descoperit la Odyssos. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602. Un alt soldat. una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7. huni. avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. s -i icvara din spatele catîrului. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. comanTraciei). a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani. igra ia slavilor.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna. în ce prive te slavii. Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima. J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . prin sup erioritatea numeric . î i p r sise re edin a. avari). puternicul centru militar. refugiindu-se la C onstantinop ol. Prin anii 599²600. Abia la sfîr itul secolului VIII. Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII. O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI.e i-a prezentat-o episcopul de acolo. Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române. Ace tia. un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian. poate tot din cauza atacuivarilor. > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. i .

cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. P rin a e zar e a sla vil or aici. P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ».s. cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m . care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ).z rii i or ganiz rii l or. a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i . pe c are l -a u c u c erit. d ar î m pru m utat de la ger m a ni. în ac ela i ti m p. f r a f o lo si i ele m e nt e latine. j u p a n s a u c n e az . se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i.a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii. m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii. de origin e sla v . ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . . sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior. u n e o ri ch i a r er e dit a r . u n j u d e. a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n . i ar o a lt p ar t e î n s e m n at . i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit . D acia R ipen si s i M edi terr an e a. î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i. D eci. a ce e a di n sp r e a pu s. l o c î n a n u l 6 0 2 . î n p arte. sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol.b i z a n ti n .{ d i n ca r e . A a. ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. C u ti m p u l. î n ac e l a n . î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . Äa vn . po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat . c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui. O pri m ma re² pen etra ie a. prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . D ardania. c ar e a r m a s p e l o c . a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r .

rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). în p rima jusecolului VII i protobulgarii. care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . resturi de goji Ite neamuri «barbare». oare alt dat imperiului roman de r s rit.' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar.a. recunos-i imperiul bizantin. în timui Boris I (852²889). venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat. dar fara rezultat. a avut loc de slavizare lenta a acestora. C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor. însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). _a_c zut într-o lupt . ‡a ia bulgarilor. Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial. care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. Cronica preotului leea ² Muntenegru . existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . cnezate ». pentru ca în 813 s asenstantmopolul. a ezate mai de mult pe aceste teritorii. atît slavii cît i protobulgaî gîni. în regiuiei de azi. La ace tia se ad uga u greci. pu ini la num r. cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi. care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX. Dar în contact cu popula ia romanizat de aici.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie.na tere primele forma iuni p olitice. care formau . uniuni de ob ti. prin unirea lor. condus de un «han» (hagan). unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . în care . tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re. indiferent de originea lor etnic . Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac . la formarea unor state române ti. ?ezarea lor în Peninsula Balcanic .Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia).a st pînitoare.

Dup cî iva ani. s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic». Metodie (n. Fratele « w-ffi-ai mic. Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare.i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit. " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. a slujit în armata Dizantina. Culegeri din Apostol. Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav . c ci. a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor. a introdus cre tinismul. s-a___retjras. El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic». originari din Tesalonic.. dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic .. ²²²~. a]un'g"ind comandant fl] armato]». fie cu for a. iar pe de alt parte. cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- . grec i ebraic. imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin.___«_Ä Aici. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului. un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif. Ace ti doi fra i. a f cut studii superioare la Constantinopol.66^-1169). sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam.. Psaltirea). Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar. în 870. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului. fie pe cale pa nic . slavi. 827). Consfantui (n. dup ce a studiat în ora ul natal. numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn . în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril. Dup o scurt orientare spre Roma (JI.ân .g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera. Evanghelie. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. siavi i popula ia autohton romanizat . apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»). prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). întors acas .."timp de'Cî iva ani. P^jdjiJZJPMlS. cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav . de al ii.iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop. el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. rn BulQt aria_Pup zece ani. a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia. Liturghierul. j11i. Îndat dup savîr irea acestui mare act.-ace tia au ie it biruitori. Prin 851²852. luînd numele na ului s u. condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. care ie-a trimis. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. 811). Dup p rerea unor cercet tori. mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav .

p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina. sîrb . a 1 4 februarie 869. la Roma. pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad. In 867 s-au îndreptat spre Panonia.V U -A 1 V J ve). creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave. ile slave moderne : rus . Constantin a i cele ve nice.§58.--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. a fost nonahism.au Evanghelia glagoli i. iar alfabetul lor. Boemia i Panonia. care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia. au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8. auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt. în Crimeea. ucrainean . a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -. desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. care se împ otri- i . între anii 863² e au tradus -noi p zti.. Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor. Alfabetul este mai simplu. cu 43^jia_£Bm»e-.. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei. Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus)." ecînd la R oma. ‡e anul . precum i de români. sub numele de Chirii. care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei. traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german. care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. unde st incipele Kocel. Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. T . dup ceT^U sJarT^impinainte. care sa dujitori ai Bisericii morave. care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic . glagolitic. El st la baza alfabetelor unora.glagolitic. intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur. Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia.go inrUi^rrmj nul 863. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^.67²872). Reîntorcîndu-se în Moravîa. bulgar .§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. au numit pe cei .din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici. pentru specifice limbii slave. din alfabetul .

s-a des vîr it slavizarea bulgarilor. de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum. Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor.. partea r s ritean a Bulgariei de azi. Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893). ajuns episcop la Preslav.1018 Va ii II². au__fo cucerite. care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. el a i a ezat capitala la Preslav.u 1 gar\f{Jp a-?.-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi .C. pe p mînt românesc.fidPIUâJlLJR1 1]] acesta. Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- . Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie. în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie. Kaum. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri. între carey Climent. ~» partna-. unii dintre ei. de. Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris.bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc. Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor. acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima. La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ). A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i.«..--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. fiul lui Simeon. precum i Dobro gea noastr . Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi». s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n . precum i în nordul Dun rii. Bulgaria. patriarhul din Constantin0p.P. în felul acesta. Serbia. Mji. cultura slav . Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav». "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare. prin secolul X. ajuns_episcop la Ohrida^Constantin. 927).vea la introducerea limbii slave în Biseric .5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4).Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia.^Œ" teritorial . creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re).. a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave. care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate. Pentru bogata lor activitate misionar . iar în . înceteaz existen a statului bulgar._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes. iar dup 984 la Ahrida (Ohrida). De aici. în 893). Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. devenit apoi Dristra).qL.\ . Sub arul Petru (927²969).Rpn<?pan 1 -a. In anul 971. expansiuuQ.j.

care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. aducînd. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. >up opinia profesorului P. în spri-tezei sale. Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie. Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. Panaitescu). chiar i dup încre tinarea lor. as de ei. îitul bizantino-slav la români. ca i episcopii latini din ilvania. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . n-ar fi îng duit acest lucru. i nu limba în eleas numai de autohtoni. cu ierarhi de neam grec. a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . sp re vest i sp re nord. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. ca form superioar de manifestare spiritual . prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. i care i-au asimilat. Panaitescu. a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. P. adic la sîrbi i la ru i. în felul acesta. Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. P. iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . din centrul cultural de sslav. precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri.arhiepiscopal bulgar. A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar. c ci regii catolici ai Ungariei.

flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav . O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re. N u s e p o a t e a d m i t e c s . ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei. ' < . afir m .b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi.a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i .gr. Ist ori c ul m o r a v J. de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i. ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o.O. ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d . n . D e fa pt . d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i. e vi tî n d c e l e d e a p u s. F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. pre cu m i a alfa betulu i chirilic. în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. a d i c U n g ar i a d e a zi. D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8. X V III). f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e). R il a et c ). -. a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»). M . D acia. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e. i D al m a ia». Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » .a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B. e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve . S t re d o vs ki (se c.R.j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^. G. S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci.ge r m an ic d e ac ol o. î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i. x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia.e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii. fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor. n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia. D ri str a. p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or . c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. D e al t f el. ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. P resla v. î n n ord u l D un r ii. U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e.

a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc . d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 . r î at 'î i m d f a p t u l '. au ad opilt li m b a latin . a dic în ro . m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia. 1 97 8. R o m ei. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e.cace. n r. s .din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi. . Prin intr. în rile locuite d e ro m ân i. ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po. ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in .. N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . 5 99 ).o. D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. u n i i p r e o i su d . an. in fl u en . nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ». pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u.ftduceifi. i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o . folosea ea îns i în eulUil ei. un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . . de i de ori gin e sla v .1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei.a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. nec on fun u m ea sla v . a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i. ceh ii i cr oa ii. fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a. resiglez a. d at orit st pînirii bizantin e. c c i s . ca i m a i în a in te. _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. i a 3. d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e. O rto d o xia.. în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa. li m ba ofi ci al a f o st cez . r e sp e cti v « bi za ntin » . p. prin latinitate. în li m b a vo r bit d e p o p or . ad ic germ an a. î n el e s.d e l a n oi . 4 . d u p c u c eri re a n or m a n d .anî. î n > u n rii. P ol one zii. p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e. în A n g lia. a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l . X X X . (D u mitru St nil oae.b u l g a r al A s a n e t i l o r . fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz. R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v. A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . iar pri n ortod o xie.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at. i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ».a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . In fe l u l ac e st a . L a noi.

Prlnni'? (propovedaniie). stihir (siîhira). slujb (sluj ba).i~ ~ trm iovât i). od jdii (odejd a). PZ £J22Y. A n u mi i t er m e ni d o g m a tici . a. îrc o vni c ( r ko v m i îc u). a ispiti (ispitat i). felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). a. T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i . m irea n ( mir en inu ).(In trarea în B iseric ).K I U .‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi.~ micenicuT fV mu ceni a). pro hod (proh odu). D e a se m e n e a. Ji pi cjti p i cu ) . star i). jer i (jr tva). poma n ^ (po m en u). î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. sla v. a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . d in po kr o vu ).| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ).I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. stih (stihu). .----------------------.sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. d ver d(d viri). st ra n (str an a). post (postu). în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e . cea slov (ceasoslo vu l). pri n ritul bi z an tin o. P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare. a sfi n i ( s ve n ti ti ). litur gici .² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² . maica. au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- . car e p ri ve sc cre di n a. a tî rn o si E o n o s a ti ) . sfîntjj>viati). pre £QjL-(prestoli). m olitvelnic ( m olit viniku ). Maica Precista (bul.- « IS E . a se c i (kaiti). projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. m olitv ( m olit va). car e au r m as pîn azi. a m ilu. S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin . a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ». vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . pred oslovie (predislovie). a. pra znic (prazdnicu). înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) . sfe tanie (osvia teniie). d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a. pra pur^ (praporu). Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie). preacista). sti h o a v n â ( sti h o vi n a). f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ). vece rn ie ( ve c er n i a ) . St reteni e (întî m pin area D om nu lui). so b o r fs b or u ). in oQ Sl U.( B u n a vestir e ). ( m o ti) . troi (tr oj ka) . pra vil (pravilo). sla yjL (sla va ). fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. a isp i (uspasiti). ut re n ie (ut ren ia). din pogribaniie). nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). stare (star e i. V o vi dcnie . nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a). ta in (îaina).

a n ti m i s. s . i di n s e c ol u l a l X -l e a. sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t.a.c ult u r al ». la rîn du l lor. i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s." rhiereu. di sc. în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i. m etoc. D e p il d . p ro ld. S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti. lî n g P l o i e ti. at e st at e d o c u m e n t a r . î if. î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r. S i n od u l V I e cu m e n i c. siha st ru . d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice.b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a. l a B u c o v. exa rh . c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin .bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I. n u m i t i t r ul a n. ci nu ma i m e m b rii clerulu i. : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e . care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ). în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». ci i o i e r a r h i e a sc . P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o . D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i. c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. cu disp ozi iu ni disciplinare. a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n. e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e. at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . le lu aser din B izan . c ci :a. p oti r. î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d. iero m o n ah . "sc him ni c. cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1. chiv o t. p e care ei. fi e d ir ect d i n g r ec e t e. mitrop olit. pa ra clis. p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli. la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext. . Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). t ra pe z . s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. m i r. [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ). o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . egu m en . h or e p i spr e o i. care a re stit u i i c o a n e l or .

d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e. de cin stire a sfin il or. d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti. ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. ace ste pr o bl e m e. a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ). 2 ). T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . a ic oa n el or. în secolele IV ² V II. B an atul. cu riscuri. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l . C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri. c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c . In a c el a i ti m p. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii. !^ ^ V i l---. t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o. cu pri m ejdu irea vie ii. precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult . c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e.o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur .X I 197 A poi. III. de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. I Ti m . ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r . trebuie s a ve m în vedere faptul c . în B u l g a ri a d e a zi. a m o a t el or etc. o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ). în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) . D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e . cît d e pu in .pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ». d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. c ee a c e est e d e n e c on ce pu t. pe car e n u le . m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei. Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii. a art ei c r e tin e.a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi . prin ca n o an ele l or. Si n oa dele ec u m en ice i l ocale. n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n . D ar .^ ii^ ^ K J l ^ r . ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii.b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e . D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i.s l a v o . d e n oi l e sl u j b e.

c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar . f r ca a ce a st a on l m u . î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . > g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. cr e tina i cu ase . î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . ca i a sî r bi l o r .apt e î n a i n t e. d u p 9 7 1 . t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a. avîn d în frun te d uci. iar r o m â nii. c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or. în cre tina i al » î n 8 6 4 . cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t . n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e . c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II. ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . du p 86 3. D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or . a bu lgar ilor. c u lo c uri în t rite. cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . s . î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p. l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i . pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. d a c n u c a e pi sc o p . cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. D ar. ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare. ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. ?area de episc opii slave în su dul Du n rii. o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . m a i a l e s î n t r e a n i i 1. N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . cu bi serici. cu ort i fi cate. B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc . s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on .i ai b a. A ce st uia îi vo r fi d at. cn ej i sau voie vo zi.r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. e d e al t p ar t e .

O T8 amen fatft. A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a.a u d e sc o p e r i t . In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e. î n M o l d o v a . d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt. descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV. a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c . 1 n H Sucea va. Fu nd u Her fci -B oto ani. de tip sirian. pr oba bil în pa rt ea d e n or d . P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e . d i n r o c v u l c a n i c . Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i). P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . ^ ^ o d e y fi . lucrat d in bron z. svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i.a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l. S erda riz . P o d e ti. V III ² IX ).a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ . or ^ de gr o pe rite la . la Poian. d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m .Y.V a lui.G al aii (sec. Secuiesc (secolele V I² IX ). c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu .ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci. vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. d i n se c ol e l e I X ² X I I.S roi c g m .«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine. V aslui.G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia). amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la . i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l. ^ Ji " " """"" . . T lîng T g. br.G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z. s .a.4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . d e tradi ie dacica. tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I). en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc. în zo n a N i cu li el . P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t. în ati t u d i n e d e o r an t .V a sl u i . v a se d e lu t lu cr at e la r oat . M u rg e ni. c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z. M rtu rii arh e ol o gice cre tin e. t oat e în ju d." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a. De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn.

social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. Saints Cyril and ' Rom. FRANZ DVORNI . Geschichte der Bulgaren. geivari. DUTHILLEUL. 1926 {reproducere : Academic Internationale. Cyrillo-Methodiana. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor. dac el n-a avut a ez ri temeinice. (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. p/l05²211. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine. Traduit de l'anglais par avlevski. DUICEV. 1969). The Entry of the Slavs into Christendom. F. XXXIII. Cambridge. Mefhode. G. 1963. Tournai (Belgium). X + 182 p. 23. 19G8 (extras). ara Româneasc Idova. în The Slavic Review. c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate. 1. slavi. 59²83. MIH IL . 235 p. Les Slaves. s. . X. VIII + 246 i VTI + 360 p. 1963. X + 443 p. P. L'Evangelisation des Staves. nr. în Byzantion. cumani i i. Ies Slaves. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. nr. Bulgarische :. p. 71²106. bulgari. 1196 ASTO. îndruma i uscopi sau horepiscopi. DVORNIK. VIII + XXXIV pi + 2 h . Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) .te de lemn. T. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. Praha. 863²1963. BOGD AN. BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. Paris. p. 1964. iar mai tîrziu. 1965. prin bisericile . D. 897²914). ENRICA FOLLIERI ² I. Byzance et Rome au '. t i n a r e a b u l g a r i l o r : V. de i în cult s-a introdus veche slav . fasc. . -15 . voi. 3zig. 201 p. XIII. Paris. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. 470 p. ZLATARSKI. Tesalonic. (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. Hattiesburg-Mississippi. MICHAEL LACKO. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. DAMIAN P. 1918. Cu toate acestea. MILAN ESAN. 1963. 1963. în Rcvue des etudes slaves. ANGHELOV. Manuel de l'antiquite slave. Tradi iile cirilometodiene. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. 1²3. 1933. 1964. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. unguri. MICHEL LASCARIS et A. Ia diliusion . cu ora e înflorii st pîniri întinse. Koln-Graz. DVORNIK. Sofia. din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. p. La date de la conversion des Bulgures. pecenegi. An introduction in the History ol the Slavs. în IV. în care slujeau preo i de neam român. . perioada respec i-e toarte pre ioas . N. huni. r i l i M e t o d i e : FR. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. m. 1961.P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. 1970. LUBOR NIEDERLE. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . 1970. 1923²1926. 11²12..

2. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie..S. 3²5. CHIRIL PISTRUI. 1947. ed. Tesalonic. P. ( i în voi. p. în Dacia n. Vechiul stat bulgar i rile române. nr. Bucure ti. an V. ed. p. V²XI în SCIV.hiril i Melodie.s. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. tom. în Danubius. 1986. 1. 155 p. ed. Vezi i H. 479²497. 185²201). Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C. OCTAVIAN M RCULESCU. 1981. MIH IL . VI. (îndeosebi p. III. 398 p.. an. III. 75²99. 1947. G. nr.R.1971. în M. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. La culture Bratei et la culture Dridu. p. II. în L. p. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. A. p. se adaug : AL. GIIENU COMAN. 36 p. Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. Arta cre tin în România. p. p. p. 356²359 . an. 2. PÂNDELE OLTEANU. 1979. 17²31. 269²287. 67²97. De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?. în rev. 1968. nr. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. 97 p. Sacerdo eanu. Donni. în voi. Studiul lexico-semantic. 15. 30. PANAITESCU. .O. Bucure ti. 353²358 .. n. 1967.BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. nr. p. p. (cu 102 plan e în text). 2. în MMS. N. Secolele VII²X/U. 1971. IOAN M1TREA. Începutul scrierii cirilice in Dacia. Lui Ni colae Iorga. II. Introdu cere în istoria culturii române ti. 1978. Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure . 1959. Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. 3. Bucure ti. în «Romanoslavica». în Memoria Antiquitatis. în B. p. IO AN I. în voi. 145²162. 1922. Arhiva. G. 1970. 311²322 i în Opere alese. 1978. IV. B NESCU. . PÂNDELE OLTEANU. voi. 1975. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I. 585²594 j ILIE B RBULESCU. III. Bucure ti. 1969. 283²411. 1958. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea.s.. împrumuturi vechi sud-slave in limba român . Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. p. ed. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. Bucure ti. (An. nr. în voi. R MUREANU. p. p. P. 9²77 . E. 97²128. 161²195. ROSETTI. 1946. A. SZEKELY ZOLTAN. 15. CANCEL. Bucure ti.. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene). Craiova. XIX. Bucure ti. 83²102). GHENU COMAN.. Pe lîng dic ionarele citate la oap. 1962. 1972. Piatra Neam . I. Papa Formosus în tradi ia noastr istoric . t. TURDEANU. Bucure ti. II. 1971. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. CHIRI CA.. 3²4. p. Bucure ti. Bucure ti. DAN TEODOR. în voi. 5²18 j N. LXII. Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. Acad. 3²4. 1968 (extras). Ia i. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român. ed. an. 1921. I. p. 169²196. Bucure ti. Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. Ia i. 1962. A se vedea i I. 1960. p. M. 21. Omagiu lui Titu Maiorescu. EUGENIA ZAHARIA. MIH IL . Bucu re ti. 1986). p. Bucure ti. Omagiu. P. I. Opere complete. Sacerdo eanu. . în SCIVA. B NESCU. 259²262. 1. an. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH. XXIX.L. BARNEA. 1968. 1900. 227 p. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI.A. TEODOR. Rom. p. nr. nr. IX. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. Bucarest. p. 1964. Elemente slave în limba noastr bisericeasc . Istoria limbii române. Limbile slave meridionale. în Dacia. 1971.es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie. 238 p. (îndeosebi p. 223 p. V. 67²70. 261²296). s. BOGDAN. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. 1966. Gala i. Miinchen. în Ortodoxia. XXIX.. an XCIII. MIH ESCU.

cuprinzînd loromâni sau aromâni. In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice.zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu. Cu timpul.II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV . ii din sudul Dun rii. partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte. popula ia de aici a fost dislocat . în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat. de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic . în izvoarele latine este ' forma blacus. Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor. asumîndu.. ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh.în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos.i con- . cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte. din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i. aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi. ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. ^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah. valachus sau vlachus (în maghiar olâh .

^. Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic . Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor. Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a. Tîrnovei etc. avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri. ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/. Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa.t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu . î n e vu l m e d i u . Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are. Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i.vest ale P eni nsulei B alcan ice. în gnul 109'4).) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm. ' cu inutul M oglenei i localit ile : . Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8].. r o m â n i i ( v l a h i i ) su d .ilui DdlLBHPflIiiftus). c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi .R iit" T iifl O h r i d a . M oise. d e p e l a 1 1 5 0 .'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. Ar on i S a mu il. intjjjj A gj . In an ul 10 66 a avu t loc o m^ .cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi . c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â . a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j. P r i mu l e r a c el su d i c. n or d i c i ap u se an . în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ).du cerea patru fra i : Da vi d.i i : i Ru melia. iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ).'. înt re S aloni c i M un tel e Ath os. (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea). V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r .-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m. fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola.d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c. cher van agii = c l u ze.J^iar^la sud pîn. Dintre ace tia. cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei. C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d .mele jj> udil .lt*"l wi liaii[.

Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes. i un însemnat rol politic. Capitala era la Tîrnovo. ucis în 1196.Odat cu aceasta. români din a Tîrnovei. bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . reprezentînd. ca i pe timpul lui Justinian. supranumit Calo4 *97²1207). în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar». Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni . Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927).jS?!). cud o soart glorioas . vlahi negri (numi i de italieni morlachi. dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru. : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin. dar trec toare. ucis i el în 1197. cetate situat pe riul Iantre. nul conduc tor al noului stat a fost Asan.vlahi». i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. cam 4 0 de documente . sub amuil. Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. cunoscut sub de «statul As ne tilor». c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului.le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. o însemnat putere economic i militar . intui de nord al Mun ilor Balcani. în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen). cu capitala la Ohrida. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei. care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei. La 8 . Pendistruge. Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. la un moment dat. iperiul vlaho-bulgar». r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit. Nevrîncl s p r "aceste regiuni. Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i.

pleca i în cruciada a patra.âcujtJirap. Dintre urma ii lui.Jii5 .^ au fjj( jyjg|gi. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204). la Tlrnovo.9²1. unde i-a sfir it zilele. Albania i Grecia.020..aiXQ. pe cînd asedia Salonicul J1207).257]. într-o impresionant unanimitate. trimisul pjapei Inocen iu III. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum). fie osta i. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J. To i contemporanii. nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui. Dup moartea acestuia. Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni. Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii. a ajuns la ciocniri armate cu el. s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . cardinalul Leo.OUin. Iugoslavia. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra. Câliman II (Ig56²1.. apoi fratele s u. Prima dateaz din anii 101. Ee^^.§t ucis i Ioni . In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos. c lug ri i negustori. Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri.noiembrie 1204. fie cronicari bizantini sau apuseni. iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia.. ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum». reducînd-o la rangul de arhiepisco- . In scurt timp.l primar aljseiilLdjn uim . care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi». vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu. statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului. ca i papa i regii. Acesta. Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni . încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare.3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida. cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&. cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql. Cavalerii apuseni. au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul.. cronica german a lui Ansbertus.

dar tot autocefal . i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii. Pbpescu. Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud. nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . 'rin aceasta. deoarece el avea ui «s ia de la ei. Unii istorici români (D. împ ratul Vasile a restabilit. Dinjr.orii Mihail Lascaris. p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. La cererea arhiepiscopului Ioan. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. p. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev. x 3iscopia vlahilor. de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia. ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. 1892. a ezat pe i de sud. 256²257). în locul patriarhului David. de prin secolul XIII. Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek. I._ . Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria.-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). «Byzantinische Zeitschrift». era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov). cu Vranovici.. Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî. al ii (N. . adoptat i de . Niculae'M. care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti. în Iugoslavia de ast zi (al ii. dat în mai 1020. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat . Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea . Astfel. a 24-a. care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov). prin de-a doua diplom . Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. a a ezat p e arhi copul Ioan. între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin). în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop . dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi. afl m c ultima dintre ele. Theodor Capidan.

er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e . * D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. x eg. S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân . N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii.iU n JL erin. i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i. spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h. c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ). din tre c ar e d o u er au p e D u n r e. S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a.a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc. cu " V îii e. me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n .___ . cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p ..^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p . p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an. U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial . cu oa m e nii. car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u . ci a u fo st p st o ri . î nfifri ati r~ î p 12 19 jie. .. fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a.ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic . cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c. S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . c res c t o r i d e vit e i c r u i. bin e d eli m itat . asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n . D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc .eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii.--rtr . C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i. C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici. A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac . la B el g rad i B ra n ice vo ). cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae.

P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 . D e a c e e a. c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. i a r Ion i . P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I. Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a .L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. d a r i î n f a a r s i . iar c or K tt M t b ri f^i i ei. iar pe arhiepisc op ul V a sile. î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia. r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . i vi a a m î n sti r ea sc . -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e. P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. D up întem eierea st atului l o r. F cî n d u -se î m p ol îti c . fii n d î n rîrn o vo. ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) . P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii. î n c a r e s. p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion. 1 ^ 3 5 . A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . p r o b a b i l t o t u n vl a h . î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. ca «pri m at ». e xisten t i a zi . h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. C u t oat e ac est e a.b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i. au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. d e c i B i ser i c a r o m â n o . d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o . titl ul d e " ». In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i . a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i . l a R o m a .a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :. pe at u n ci Ioa ch i m . . ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r .b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o .

o. a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. în a n u l 1 3 9 3. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol. d o g m a tic e. e co n o mi c i cu ltu r al. A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a. O m cu o al ea s cu ltur . N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii.a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st. U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i. dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a. pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit . 13 81 ² c . sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ). A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i. cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie. c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari. Iva n i m a n. c o n d u s d e fi u l s u . Ivan S tr a ci m i r. a g hi o gr a fi ce. E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e. pe teritori u l rii n oa str e. . exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. jjij. t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v . su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . bu lgari i sîr bi. ulti m u l pat ri arh d e ai ci.K. D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). î n ab se n a ar ul u i. d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d . în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc . i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. i altul cu c apital a l a V idin . La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i.37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o. C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri. patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii. 1 40 1 ).

XXV . t. Introducere la istoria culturii române ti. publicate de Al. au fost mutate acum în ara Româneasc . geolaine. (Discurs de recep ie la Academie) . voi. SILVIU DRAGOM1R. Elian i N.< TEODOR CAPI-ioromânii. 75 p.. MURNU.S. '. SEXTIL PU CARIU. 1934.1 Cluj. 1891. ÎORGE MURNU. 1 A s a n e t i l o r : A . BANESCU. \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu. erban Tana oca. Istoria românilor din Pind. 1976 (cap. De nte. 303²311. Bucure ti.I. Studiu istoric dup izvoare bizantine. Acad. în ara Româneasc i Moldova.²XI. Studiu din nismului balcanic. unde i-au continuat c rtur reasc . 1919. An. 3 voi. în Byzantinische Forschungen. SILVIU DRAGOMIR. Vlahii din Calcidica. 1918.upritor. Acad. s. P. . 1959. Studii istioioicure ti. 4. XVI + 360 p. t. în se<.crearea ' statului Asane tilor (1185). M. limb . 224 pv . TEODOR CAPInoromânii. Rom. 230 p. IV) . propria lor via bisericeasc . A. III. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . . p. Moa tele Sfintei Filofteia. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P. Bucure ti. c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut.. Epir. istorie. XENOPOL. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. P. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. 135 p. 1936.. în An. CONSTANTIN C.[qar de la Vidin. lemoria lui Vasile Pârvan. O problem de istorie medieval . preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri. Romanitatea ucure ti. 1979. L'empire valacho-bulgare. Bucure ti. n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC. 1924. Bucure ti. Paris. în «fleue». G. s. XXVI.I.. Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU. intini (sec.S. Macedonia. Bucure ti. XI²XIV). U. 1942. Etnografie. societe. TEODOR CAPIDAN. 47. scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol. GIURESCU. aduse de la Tîrnoin. III + 531 p. numerici au fost pref cute în moschei.. 68 p. Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. + 3 h. 398 p.1 h. t.. Bucu68 p. 1926.. ANU. Rom. Institutions. Te(ucure ti. Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. N STUREL. via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. p. Dndon. M. 1969. la Arge . uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român. La Peninsule Balcanique. preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii. 277²308. 1913. p. Bucure ti. VII. 1943²44). 1925²28. In urma cotropirii acestor dou state. Vlahii i morlacii. Bucure ti. 980²1250. SACERDO EANU. Cluj.(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat. III. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca. D. P. N.. I²IV se ocup de vlahi). Bucure ti.. 274 p.

Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. 34. EPIFANIE NOROCEL.* '3 ' . Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo. NICULAE M. s. E. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan. în RESEE.S. 1934. Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec. 7. IULIAN MICULESCU. p. Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor. Preo i de mir adormi i în Domnul. N.. 146² 159. IULIAN MICULESCU. 575²576. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. p. an XVII. *Imperator Bulgariae et Vlachiae». an. în B. GHEORGHE I. 1980. XII²XIX). 201²209. Byzantinovlahica I.. p. XXVII.O. 457²460 ( i în voi. M. nr. t. în Revista de Istorie. an Cil. XXIX. nr. 11² 15). p. 4. în B. p. an LII. DOBRESCU. 1972. SIMEON RELI. I. 181 p. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. VI.93 p). tom.A..' . în An.T. p. BR T1ANU. 123²151 ( i extras. tom. Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique. Bucure ti. p. nr. în «Etudes slaves et rouma/nes». nr. CHIRIL PISTRUI. Bucure ti. Un episcopat românesc în sec. 66²78 . u i:.R. XI i XII în ^Convorbiri Literare». nr.I. 1946. Bucure ti. 1948. 1944²45. 1966.R. nr. 1984. 33. 148²159 i 224²233. Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. 7²8. p. 651²674.. în Revista de Istorie. Bucure ti. p. Coordonator Eugen St nescu. p. Budapest. 1943.(1943). 1906. As ne tii). Bucure ti. 49²80 (cap. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar . 1989. 1984. în voi. Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393. p. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor. an. 1942. p. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles. 3²4. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. POPESCU. 1980. M. 1²2. Cern u i. 129²168 jl ION I. Acad. 3²4. ST NESCU. 1297²1312. an XVIII.R. p. V i a t a b i s e r i c e a s c : N. 1905.. Bucure ti. NICOLAE ERBAN TANAOCA. p. R scoala i statul Asane tilor. 1968. DOBRESCU. Rom.) . Bucure ti. Culegere de studii. 3. 246²258 . 128 p.. III..O. Istoria vie ii biserice ti a românilor.O. în B. 1942. NICOLAE ERBAN TANA OCA. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. Cil. în M. GYONI. 543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). 1971. NISTOR. 1981. BORISLAV PRIMOV. 9²56. p. în S. 3²4. 29 p.

puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor. a Magistrului P. Din expunerile precedente am putut constata 3. în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic . Hungarorum Ungurilor).._Qignica rus de la Kiev. Alta este Gesta. se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor. notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). Venind din sudul Ucrainei de azi. O prim m r'onstituiQ. iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). care i-a scris opera prin 1150.le VI²IX sînt foarte s race. ba chiar i a i Germania. care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic. f r îndoial 7~un cleric. ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo». lingvistic imic. sub c'ondui Arpad. la rîul Lech (955 ). ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX. numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei. care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). . privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . în imp eriul bizantin. în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic .III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor. care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. Magistrul f. au d at p es te o 3 româno-slav . pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei.

ar cunoscut prin «bun tatea» ei.dar i în alte ri catolice ². ce pozi ie^social a avut. & c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au . i acesta a încercat s . Al doilea voievodat era al lui Glad. Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure .1a rîul Alma . . condu i de «ducele» român Gelu. i al ii îl identifica cu Petru. care este valoarea istoric . p este «români i slavi».. unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi. privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). : con dus de «ducele» bihorean Menumorut. Some i Por ile Mese ului). dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis.i ap ere ara.habitatores terre illius. cu care au purtat cîtev lupte. Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela. în Banat. essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»).e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve). Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea. dar rezisten a lor a fost înfrînt . a operei sale). care a fost apoi cucerit . apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son. ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania. al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma. locuiau acolo'slavi. Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. bulgari i pecenegi. Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea. în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism. ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat. ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. în sfîr it. cînd a tr it. în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost. concentrînd oaste numeroas pe Timi .: lui Menumorut.. care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane. Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. H. . prepozit în Alba Regal . între Mure i Dun re. capelan al cur ii rege ti. pe urm . a pornit cu oaste în Transilvania.luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. : centrul st pînirii sale politice. bulgari i români. La cererea lui. format din români. Atunci Arpad se împac cii Menumorut.. Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic .. înclin m spre prima ipotez . devenit episcop de Agria (Eger).

B i har e a. In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast . ar a F g r a ul ui . Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i . car e i. E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana. sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i .² X IV. prin 100 2²100 3. ar a M a r a mu r e u l u i et c . «de dincolo de codri».i st rî ngeau i o t i .P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V . i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei . c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ». exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei . cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ». pî n t î r zi u . lîn g Al ba î l gr a d. un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui . d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. d ar i st r ui ser i un el e cet i .a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a. at e st at e d o c u men t a r î n s e co. în accep iune geografic . put er ni c e ur me de aut o. ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I. î n pr i mi i " ol u l u i X I. i ar î n cel e Gyul a. ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i . c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. d eo ar e c e n . din car e. a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou .a u r e f c u t d u p r e . Ult r asi l va<C >i l va n a. d e zvol t î n d u . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i .au p st r at .e t er u l u n o r e x p e d i i i . Iu l a. Cu vi n ul . a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . E r d el eu . c od at e l e t r a n si l va n e . E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt. dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i . i i Ge l u. ca S t mar u l . af ar a st pî n i r i i l or . c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . Or )îca.s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o. E r d e el u. ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. R mî n î nd pî n . ar a Aml a ul u i. r egel e Ungari ei. e gu l u i . car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s.a c e s t or a.i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at . u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». s . a r a Z ar a n d u l u i .mâne asc : ar a B îr sei .

regii Ungariei sau folosit i de secui care. în secolele XII²XIII. kereszteny (cre tin). iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox).vea curi. keresztelni (a boteza). p e locurile în care tr iesc i azi. Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). de obicei. de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. fie de la vecinii lor armeni). numele zilelor i . din vodocrest. pe Mure i pe Tîrnave. românii).a. Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor. apoi. Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul. angyal (înger din gr. Luptînd în avangarda o tilor maghiare. De la slavi au luat: kereszt (cruce. au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii. grecii. Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic . Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. erau a eza i. la hotare. iar la începutul secolului al XUI-lea. sînt întîlni i ini ial în Bihor. Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei.). comitatele regale (de pild . care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. Karâcson y (Cr ciun). Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. la început. Astfel. pogâny (p gîn) . apoi sîrbii. vecsernye (vecernie). luat din str românescul ap boteaz ). de i vorbesc limba maghiar . comitatul D bîca este amintit din anul 1164). me te ugurilor i comer ului. în sud-estul Transilvaniei. Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. szerit (sfînt). din krest). voievodatul. E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. vizkereszt (boboteaz . pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) . cu care între ineau rela ii diplomatice. în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. Paralel cu ocuparea acestor teritorii.

S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii. arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. c a r mî n t. M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. D e pi l d . ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r. c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ». d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i». s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii .iil o r . a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . .‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai. p st r at. ve n i t d i n B i z an . a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l . a s e m en e a l u i In d r e a r e a. i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ). P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e. î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i .n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. d e as e m e n e a. In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ . ci lu n e a. D e pil d . i rec s torirea. Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u . se s er b a î n i a n u a r i e . in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st . ca în B i seric a O rt od o x . ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e . u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). . din ju rul anului 12 00). î n z i d e i. d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e . s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al .

ca r e. î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr . K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . n . D e al tfel. n . vestit pen tru e vlavi a sa. In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » . î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r. ci r o m â n i. In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri . N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i. inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. n. c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e. pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n .VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. In ianu arie 10 28 . car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat.sl a v . ) . cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II. E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc . între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. ). N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o . « T u r ci a » ). c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. f r s ai b o re ed in sta bil . a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . n . M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. A st fel. i a r ar a l o r . M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i . u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial.

A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. ) m ( S t r i g o n i u m ) . P ecs. u na la . IX ² _ . pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. fie de e pisc opii sud -d u n r eni. a d o u a l a C a l o c e a . V âcz. toate itin. D i n s ec . su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i. jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r .) i cin ci aba ii ( mîn stiri). a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. so ra u nu i prin ci p e po l on ez. W a j k. A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. ceh d e origine. cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a. so ia lu i G e y sa. care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX . Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I. p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. E ger. i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. î n vî r st m a t u r . a se m en e a. i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t .a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c . el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . s . n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3). A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei . C u t o a t e a c e st e a . pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I).a n. D u p sfatul libe rt i A d e laid ei. G yor etc. c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I). A p o i. R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an. C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i.

u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t. în B i h o r i A r ad . car e s .i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. s -i în ve e. s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se. U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z. a a s. Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in . U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s . P e lî n g a ce st ea. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. 5 k m d e ce t a t e. C ea de a d ou a este din secolul X I. s -i cer cete ze. C u alt e c u vint e. existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ). od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. D e al t fel. bo rd eiele. l oc uin el e de su pr a fa . C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e. L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . z ecil e d e m o r mi n t e et c. ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. c u p t oa r el e.i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi.o «c etate». A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. . car e s -i hir ot one a sc . t o at e d e fact ur bi z an ti n . i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice. în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). în cetîn du . l a c.a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare. A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci. s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. con sid er at o biseric vo i ev od al . O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a . A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX . iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou . cu c on d u c t o ri l o cali car e. A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i.po ate chiar mai din ainte ² . cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr .i a ve a u re e din a într . 1 . M e n u m or u t. fiin d de m ari di m e n siun i. gr opile d e pr o vizii. în n ou a situ a i e p oli tic . c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. D e acu m în ainte. T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n. fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». p ol itic e. In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc.

Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. la Biharea. în anul 1091. în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad.. afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»). atestat pentru prima oar în . avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. conduc torul politic (Menumorut. ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. unde a trebuit s fac loc. Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . în Alba . sediul episcost mutat la Oradea. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. i nu p entru români. Tot Anonymus scrie c Menumorut. el fiind un «episcop misio:r u unguri. tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox . lt argument. unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. a fost creat i o episcopie latin . este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. care separ Transilvania istoric de inuturile de . se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. Deci. :oricul Karâcsonyi Jânos. lt episcop a putut sta la Alba Iulia. rii noastre. Consider m c aici.[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. 10 km n or d de Oradea). a ezînd un episcop latin în Biharea. invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2). ci implicau i pe cele biserice ti. pentru a doua icopului latin. fost episcop la Oradea. fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. ortodoxe. înainta ii sau urma ii s i). Tot aici. 3 m aceste afirma ii. . centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii. Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul. cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare.

a. r ef cu t î n se c o lul X III). pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . S atu M ar e). C îr a ² S ibiu . mu lt ma i vec hi.m a g h i ar (se c o l u l X I I. P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c . su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d . s . apar in toar e sec olelor IX ² X . P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i. iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . S îni o b ² B ih or. c at o li c e. B r a o v ( se c . S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III. înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d. In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a .Iu lia sau în alt loc în apr opiere. s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i . M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ).H u n e d oa ra. în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. ca i l a D en su . fi re t e. A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . pr o ba bil în an u l 109 2. pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i.a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . s-a ridi c at aici o bi seri c . C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel. a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ». dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. pro ba b il în sec ol u l V I. a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n .g . zid it d e aut o ht o ni. pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s. In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a.. c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). mu tat ap oi la C lu j. P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i. D e p il d . ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » . . D eci. In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci. ca i la B iharea. p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei.. c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt.

-la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire. lîng Sighi oara . a cre tin în Morisena. în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus. Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin. ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz.t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i». iar în partea central Maica Domnului. dup rînduiala i ritul acestora». unCsanad). care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. . altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca). Cenadul de azi.i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos. putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului. azi Maidan.ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul. în cinstea înving torului lui Ohtum. Timi . Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud. c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004). a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. . zvor istoric. S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII). aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. Dup victorie. c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. iar înspre nord Mun ii Apuseni. St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). Li ). iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad.

au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum. date în anii 1019²1020. . în partea vestic a Banatului. regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina». Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos. Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. vei fi eliberat de toate p catele» .era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. un puternic centru cre tin. se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice. trimi înd noul S u Duh Sfînt» . Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure . în 1868. împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. Cea de a treia. Hristos a eliberat pe oameni. era datat din secolul IV. iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou . în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic.în Iugoslavia. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap . cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). Astfel. cu construc iile anexe. pe malul drept al Dun rii). Bizantinologul maghiar M. Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. în acest scop. Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur. Episcopia de Dibiscos. într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri. la r s rit de Belgrad. pe locul UL. Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. Indiferent care e lectura corect .‡ sau : «prin ap . identifi- . Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco. în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare.în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena. du-ne Doamne la via a ve nic ». Sfîntul Gheorghe. arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi. a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. avînd în fa i un baptisteriu. sau : «prin ap . Mai nou. Concomitent. anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista. De pild . în apropierea grani ei cu ara noastr ). La scurt timp.

printre români. sub 1 Bela 172²1196). R zvan idorescu). s r mîn acestora. amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III.sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere. atestat documentar 35. Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad. alta numit Hodo$ Arad. sub* nude Hodust. toate în jud. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc . în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». De aceea. la Varadia. exista mîn stirea Mese eni. se pare ini ial ortodox . Istoricul I. rin 1204. Tot el a rînduit c .castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran). vechiul Porolissum (în iere de Zal u). cum era cea de la Oroszlanus. în Banat. Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa). n acest timp.²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. j «Chiliile" Ci buful )>|. apoi în 1281. In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». Suciu a sus inut c în anii 1019. primelor greci în i i». D. S laj. pe care le-am relatat mai sus. Jac. din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. în 1191.jud. papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni. . înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. i-a încetat existen a. pentru c ai avem alte tiri despre ea. Creaca i Brebi. propunea crearea unei episcopii pen. la Cib -^. pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. papa scria la 16 aprilie 1204. iul s u Emeric (1196²1204). s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi. în hotarul satului Moigrad. mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar.. Elian. acele . Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria). supus direct Eszterlui. cerîndu-le s viziteze. adic ortodoc i. a hot rît celibaerului. dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice.

Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u. O D . o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei.

f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i . ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*.. Literele de mîn . Alfabetul cirilic. majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin. .

Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j. ‡/V tic lui . j. XI). Cluj (sec. Tulcea (sec. IX²XI). Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n. Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti.

XIII-XIV). Constan a (sec. cu ambele a doua jum tate a sec.Piatra Neam . . r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare .j.Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei . XII).

care nu este supusa nici unei mitropolii».. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca. 1933. în inuturile st pînite odinioar de Menumorut.. atestat documentar în anul 1020. I. voi.. MOGA. la Alba Iulia. Izvoarele istoriei românilor. De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. existau puternice nuclee de via monahal ortodox .R. LUKINICH i COLAB. informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi. Bucure ti. La 3 mai 1205. la Biharea. 134 p. exist «o episcopie. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc . ci de români. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed. înseamn c în Transilvania. îns i în p r ile Hunedoarei. B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus. poate chiar mai vechi. 152 p. Desigur. precum i Via a Sfintului Gerard. în cadrul voievodatului lui Gelu. C o n c l u z i i : Din toate acestea. I²II. cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. azi Timi oara. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU. voi. Bucure ti. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. E. înainte de 1205. Sibiu. i alta la Dibiscos. 1937²1938. 1934²35. traduse de G. 1944. Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi.. Szentpetery).mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. Putea fi. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea. Budapest. dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca.O. Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). nu poate fi vorba de greci. POPA-LISSEANU. în vechiul Tibiscum roman. în secolul XII. (VII). 683 p. I i VII. (I) + 238 p. în voievodatul lui Menumorut. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei. precum i unele scrisori papale. . sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului.

nr. dans Nouvelle Revue de Hongrie. p. p. L.nsis.! G. teian Pascu. Monografia Mitropoliei Timi oara. nr. 163²202. 35 p. GY. 11²12. 64. 1958. 1965. . I. EUGEN GLUCK. 1²2. V. (sub red. 195 p. p. 313²341 . 227 p. 29²45 . L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle.. 1971. an. 99² IVANKA. p. Prof.. 243²278 . Byzance et le christianisme hon-loyenAge. p. MORÂVCSIK. 1970 . Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. Sibiu. 6. p. II. 3. voi. 1965. 1946. III. NICOLAE DANILA. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). LAURENT. J R MUREANU. 1941. GYONI. DAICOVICIU i "ANTINESCU. Contributoria Bisericii române. p. Budapesta. în Acta Histoas Academica Daco-Romana. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. Caransebe . voi. in MB. 1928. Budapesta.annum 1400. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. 1953. es Turcs et Ie proedre de Turquie. în Ziridava. Cetatea Moigrad i esului. p. 1980. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. IX. f VASILE MANGRA. 1976. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. 1946. Bucarest. TEFAN LUP A. D. 1942.. 1. Bucure ti. IV²XIII. Raven-3. 215²226. Budapest. 1929. 1941). XCVIII. VACZY. II. 595 p. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review.. Cluj. 1²2. I. MORÂVCSIK. Byzantium and Magyars. 1947. 1984. p. nr. Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. AUGUSTIN BUNEA. p. 707² 725. 8. 614 p. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. 23²57 . i5²279. 183²194. J. 24²49. an. AICOVICIU). p. 9²23.. CHE. La Hongrie . 1957. IO AN R MUREANU.B. Voivodatul Transilvaniei. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. 147²158 . Arad. GYULA MORÂVCSIK. Bucure ti. ). dans Revue d'Histoire Comparee. COTO MAN. p. 352²396 i an. Bucure ti. 1912. p. 1980. 1971. în voi. p. 41²66 . 1977.. p. OMIDES. Les racines byzantines du chrisongrois. siecles. începuturile Mitropoliei Transilvaniei. GYUVCSIK. p. nr. I. 1978. in The American Slavic and East Review. SUCIU. 118 p. SZEKELY. IV. 89²116 >. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. Cluj-Napoca. XL. MIRCEA RUSU. e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. nr. (ed. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. p. în hrbuch. 5. 291²311. Cetatea D bica. bisericeasc a românilor transilv neni. KURT HOREDT. în M. VI. 1968. 467 p. nr. 1974²75. în ST. dans RESEE. M. in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. RUSU etc. GYULA MOR VCSIK. 42²49. 4²6. 134²151 . 1917. iperiri arheologice : T. an. ed. 158²164 i nr. GY. 2. 1929. XXXIV. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. 1947. încercare de wnilor pîn la 1382. XV + 103 p. Bucure ti. în Acta ioce. p. nr. 14²15. 23. voi. 1943. p. IX. 86² CEA PACURARIU. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII. an. voi. 9²10. a 2-a. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. Sub semnul lui Clio. în Altarul Banatului. 3. Cluj. în Orientalia Christiana Periodica. Cluj. Contribu ii la istoria Tran-i sec. 1979. XXVIII. 1963. Cern u i. Cluj-Napoca. bisericeasc în Banat: GH. (extras din in XXXIX. M. annee 34. PASCU. XXV. an. în BOR. Omagiu Acad. Din istoria Transilvaniei. 1²2. TAUTU. 354 p. p. aux X²XII. V. 225²230 . Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. C. Breve hisloire de la Transylvanie. 527²533.

cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. la sud de Dun re. pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin. fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. In anul 6451. Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. Cu toate acestea. ca i în restul Peninsulei Balcanice. cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine. 'obrogea sub popula iile migratoare. din anul 943. s-au a ezat alte popula ii. Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii. f r ca ea s fie total sau continu .i întind st pînirea i asupra Dobrogei. D. Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. în zona Cernavod -Constan a. mult r rit . în timpul lui Dimitrie jupan. a f cut ca noul stat bulgar s . ap rate de natur (gurile Dun rii. Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor. au continuat s fie st pînite de bizantini). Constan a).IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav.. Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase.». de pild . între anii 681² 971. de i avea o situa ie deosebit de trecut.. Dup . vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov). în urma invaziilor. Peste popula ia local .

ai Capidava. Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav. împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. Potrivit unui vechi obicei bizantin. în refugiase Sviatoslav. importante a ez ri medievale timpurii. dependent de Patriarhia stantinopol. împotriva cet sstolon (Dorystolon. în anul 971. ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. Acesta. la Cataractele Niprului). cu re e-i Dorostolon. împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare. s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. urma victoriei lui Ioan Tzimiskes. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. recude împ ratul Roman Lecapen. Patriarhia bulgar de la Durostorum. pe ap i pe uscat. Tro^. capitala statului bulgar. partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin . Sviatoslav. irmat un asediu de trei luni. Dristra. a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. Silit s se predea. Noua them era condus de un strateg. a ul mun ilor Balcani.a. Dorostolon . pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis.xiopolis etc. s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare. asupra c rora n îns m rturii sigure. Noviodunum. Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. la 18 kilometri . a fost ucis în ii pecenegii.brogea sub bizantini. l Bulgaria nord-estic . pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». Axiopolis. Silistra. > raport bisericesc. vechiul Durostorum). imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. Troesmis. In a doua jum tate a secolului X. i militar . Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr . Dinogetia. poate de la Dinogetia. Arrubium. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. în acela i timp. care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let). s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului. din interese politice.

în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale.de Durostorum. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. Probabil prin 1348. la Dun rea de Jos. Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. a intervenit în luptele din Bizan . în zilele noastre. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. Balica. pecenegii. Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261). a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos. Istoricii N. C tre sfîr itul secolului XI. Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). Dup aproape dou secole de st pînire bizantin . s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia. în cunoscuta sa lucrare Alexiada. primul st pînind Dristra (Silistra). (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . a uzilor. Iorga. pe Dun re (spre N²E). Bulgaria a izbutit s . Sestlav i Satzas (Satza). c ci în curînd el apare ca «despot» . Scriitoarea bizantin Ana Comnena. In 1064. înspre litoralul M rii Negre.i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186. creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei». B nescu i al ii. restul fiind acoperit de apele Dun rii. N. trimi înd 1000 de osta i. iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc . Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. în prima jum tate a secolului al XlV-lea. inuturi etc). mama lui Ioan V Paleologul. prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar». domnul rii Române ti. ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul). independent de bizantini. partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. de care ne-am ocupat.

ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. împreun cu Dîrstorul (Silistra). Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo. Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa. dar. în schimbul acesteia. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. Mircea cel B trîn. Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971. categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici. i-a urmat fiul s u Ivanco. în 1389. care purta. acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV. precum i un tratat :e i comer cu genovezii. Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu).spot». turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393). Se con> penurie aproape total a inscrip iilor. i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . alipind-o. pentru ca ele s nu cad ia turcilor. în secolele VII²X. Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. dou . Probabil în urma de la Rovine (1394).Bizan ului. ia a bisericeasc . El devine un mare itor. Amintim doar. Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr . De aceea. 1386. în 1366. titlul . El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente. deocamdat nu se cunosc. >t atunci. îndat dup a. domnul rii Române ti (1386²1418). intervenind în lup. Acesta a încheiat o pace cu turcii. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. de asemenea.ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr . rii Le ti.

pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e. d e for m n er egulat . a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc. V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). 6 X 6 m . se în l a. poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa . e st e i n ci z at . cu o a b si d l a r s r it. în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii. în f r de acestea. d enu mire ce se p strea z pîn azi. ca re. o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e. A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier . P l a n u l . în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid . i ar î n j u ru l ei . P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. t eh n i c a . scris de la sfîr it spre în ceput. Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial .a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . L a sfî r it ul alfa betu lui. V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. u n ci m i t i r î n tr e g. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». al tu ri d e cele de la D bîc a.vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. u n ele cu resturi d e pi ctu r ). i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. o m i c bi seric d e zid . apar e. în c ol u l d e n o r d . în sec ol ele X I² X II. în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s.VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . C on st an a). fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc . t ot cu lit e re g re c e ti. e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. T ulcea). a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e. se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r. pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d. cu l at u ril e d e c. B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat.bi za n ti n e acum. a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X . A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic . la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. sînt cele m ai vech i d in ara n oa str .

purtînd pe cap «v lul sfînt». una mai mare. jos. cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII. Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de . iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan. Desigur a apar inut bisericu ei n acum. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre.2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji.PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . cu inscrip ii i imagini sfinte. torul Rusiei). sus. cu dimensiunile de 7. în limba greac .). i alta mai mic .svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. Prima const ^dejapt. Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). retras la Constan i. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe». ui Hristos r stignit.__ . cu lan din acela i ‡re ios. :ruce dubl relicvar. trei preimportari deosebit . Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici. în relief. reprezentat bust. iar pe piept un mecu figura lui Hristos. Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele. sigiliul are o scurt legend . Pe fa a principal a crucii este aplicat . r de bronz pentru cruciuli e simple. din bronz. cruci de bronz. incizat figura unui orant.5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz. Pe avers se afl chipul Domnului. existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb. are pe o fa chipul lui Hristos t. Cruciuli a mic (de 4. Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh.8 X 6. Iat mama ta». lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc. la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult. De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers.. Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti. taatedjn secolul XI. iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur.

avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . precum i un mormînt. Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. pe dealul «Cet uia». pe cînd se afla în Constantinopol. Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund . în acest caz. i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te. la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. Tulcea). Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte.90 m). luate din marele val vecin. De altfel. ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX. iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s . poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon.i fi primit numele dup el. Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean. Siîntul Atanasie. Este alc tuit din naos i altar. Cruci relicvar . Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . i nu unul oficial. care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia. acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954. întreaga construc ie este din c r mid p trat . Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. s-au descoperit temeliile unei bisericu e. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . m rime i calitate deosebite. Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. capitala themei Paristrion. Satzas (Sacea). de forme. A fost construit din fragmente de c r mizi romane. unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea). apar ine secolului al XlII-lea. Temelia era a ezat pe o stînc nativ .nopol în 1145. circular în interior i hexagonal în exterior. s fi stat undeva în jurul Niculi elului.

în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. CarDnstantiana. cu ierarhi de prestigiu. Troesmis. Histria. Zaldapa i Dionysopolis. ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. la Capidava (jud. unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI. Callatis. devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. fie în portulanele fie în alte documente. s. t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . fie în listele episcopale. Salsovia.ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. Ora ul a în> i datorit genovezilor. Tulcea). Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . care au întemeiat aici un important e afaceri. Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra). Constan a). Toate acestea . Capidava. ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. Halmyris. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu). La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. la P i Soare. Mitropolia Vicinei. irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea. i privitoare la organizarea bisericeasc . i anumite m rturii arheologice. c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci. ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa). tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. crucea il . Tropaeum Traiani. Noviodunum. ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV.

De aceea. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea). Vicina ar fi un nume românesc. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i. dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic . una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat . ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici. Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. Somova.. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin. care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina. adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei. tot în nordul Dobrogei. în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare. vechiul Noviodunum. mitropQli<. a franciscanilor. a început s . Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. în apropierea Dun rii. deci a ezat în apropiere de ceva.i piard din importan . Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261. undeva între Isaccea i Tulcea. iar peste aproximativ un secol. în acest caz. Vecina. sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. la circa 18 km de Silistra. descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî. In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor».£rman II (1222²1240). a existat i o arhiepiscopie (mitropolie). c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi. cu ierarhi greci. In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. iar mai nou tocmai în zona opus .rii Negre.. Deci. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re. deci în apropierea grani ei româno-bulgare. era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult. anstitlll . estuarul dun rean în fa a Isaccei. Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo]. Pîn atunci. în jurul anului 1302. f r s se ajung la o solu ionare definitiv . i-a încetat existen a. în spe de un alt ora . cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea. Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n.^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii. toate în partea de nord a Dobrogei.

In momentul alegerii i învestiturii sale. preo i. jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie. în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina. scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I.cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres. înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol.intr-un act din 1303. ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad . precum coresponden dinT305²1306.j»utarea»4ui.documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare. credincio ii de r înd biserici. Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint. f r s -i dea numele. Dac va fi nec acest lucru. Toate acestea ² 7a care se adaug unele . el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I. a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- . ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ». ecumenic i.îacMTrt la scâunuT'aimntit.bat . se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului. se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici». uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el. Dup lui Iachint. în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei.apro. nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei.

publicate de Al. 192²194. în SCIV. + 1 h + ilustr. LIA i ADRIAN BATRINA. Ia i. nr. în rev. Vezi i GLORIA CEACALOPOL. III.l C. I. p. Bucure ti. I. «Codrul Cosminului*. Elian i Nicolae erban Tana oca. 1974. I. I. G. 1982. p. Vicina. 67²81. 568 p. Bucarest 1946. 438 p. în «Materiale i cercet ri de arheologie». 1975. ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. 307²319} I. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. N. Un atestat str rom nesc la Capidava. BARNEA. Radu L z rescu. p. p. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. 1973. Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. 3²4. Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea. în SCIV. 1921² 1922. EMILIAN POPESCU. 1956. p. 1978. BARNEA. Constan a. A. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. 531²552. RÂDULESCU. 1971. nr. Scriitori bizantini (sec. 1973. 311²315. 641²647. p. 277²237. Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. BARNEA. în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. Atena. XIX. 1977. Izvoare cartografice. LAURENT. an. Bucure ti. 133²175. Cluj. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi. nr. 2. IX. în SCIV. 1962.. BARNEA. Tulcea). 1938. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. Arta cre tin în România.. 409 p. în BOR. XI²XIV). + 8 pi. p. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. Cern u i. 1922. 440 p. în «Pontica». Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. XII + 586 p. jud. Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. 3976. XIII). 1. 1977. Bucure ti. 10. în SCIVA. + 198 fig. 27. IV. 291²331. 1. nr. Acad. p. nr. Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. p. în text). 1972. PETRE DIACONU. 138²160) j N. (cu toat bibliografia).. Crucea relicvar de la Capidava. BR TIANU. 38 p. Scriitori i acte bizantine (sec. B NESCU. L u c r r i g e n e r a l e : N. Bucure ti. an. PETRE DIACONU. Tulcea).. originea numelui. p. Bucure ti. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. p. 37²40 . CRISTIAN MOISESCU. . GH. Vicina II.. publicate de Haralambie Mih escu. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. 1981. 1945. p. Bucarest. Bucure ti. BARNEA. IV²XV). I. Secolele VII²XIII. an. II. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. TEFAN. 238 p. 1976. 1977. (cu 102 pi. LIA i ADRIAN BATRÎNA. M RIA COM A. GR MAD . 4. I. P. A se vedea i I. voi. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . R ZVAN THEODORESCU. I. EUGEN COM A. 197 p. V. CIHODARU. 99²102 .. IV. în SCIV.. I. XCVI. 3. 189²197. p. 1970. p. 1953. 1924. 1967. N STUREL. 23. 1935. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. 193 p. p. Românii din.BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. Cuza. 2. Bizantini. Balcani. PETRE DIACONU. tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. în SCIV. A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. Discursuri de recep ie. romani i bulgari la Dun rea de Jos. identificarea ora ului. Bucure ti. III. p. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec. an. Din istoria Dobrogei. 184²198. Bizan . 379 p. BARNEA. B NESCU. LXXII. Dinogetia. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». în voi. Bucure ti. Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. an. Rom. 435²459 5 G. Bucure ti. 3²4. 1942. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. 293²307.. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». 23. 255²274. 24. . Istorie. p. BRÂTIANU. Tulcea (1963² 1968). nr. BÂNES-CU. 1²2. VII. în AIIN.. V i c i n a : N. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. I. p. XXII. III. în SCIV.

p. Ies Regesta de 1208²1309 971. în SCIV. CONSTANTIN C. 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). an. în ' tudii i cercet ri de arheologie. XXI. p. XCI. 149² 169. nr. în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE .e vedea i PETRE DIACONU. în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». 233²243. în S. In leg tur cu ipoteza Vici-ova. nr. II. în «P ontica ». 1973. Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares..i PETRE . 257²260 . p. Tulcea. 1976. 472²474. N STUREL. XIII. Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. KUZEV. Les actes des Patriarches. VI.i grec. p. an XLII 1990 nr 1 20. 1971. 1977. Evolu ia. Athen. p. MIRCEA LERIAN. >e 7a Dun re la Mare. p. N STUREL. 33²42 ( i extras). Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). 1979). rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. PETRE DIACONU local izarea Vicinei . V. 3²5. 112²125. ' " ' . 225²232 . 1977. Sofia. p. în BYzantinische Forschungen. 19 70. Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. . p. XXVII + 634 p. în ischNeugriechische Jahrbucher. p. 295²305. VIII. 3. . Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. LAURENT. N STUREL. 1957. 3. 145²171.T. p. Bând XII Amster-37. LAURENT. II. IV. tasc. 1²4. Tulcea. Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. TEFAN CIOBANU. h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V.. Les Regesta des Actes du at byzantin. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî . P. i donc localiser Vicina ?. p. AL.

VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n. Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. berindei etc). Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. Caraiman. în 1211. regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. fiind b tu i de cumani.35) s-a adresat. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata). care f ceau parte din neamurile de limb turca. care. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). Pe la mijlocul secolului XI. Teleorman. au fost nevoi i s .. Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal . In schimb. dreptul de organizare proprie din punct de vede- . De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan. pecenegii i cumanii. erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor.9.i construi cet i i ora e din lemn.i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine). Burnaz.s wi. iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania. dîndu-le dreptul de a. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania. Cavalerii teutoni în ara Bîrsei. Caracal. Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti. din pricina numeroaselor incursiuni cumane. Vaslui etc). lui Hermann de Salza. pretinzîndu-le plata unui tribut. Covurlui. Bahlui. de la Urali pîn în Carpa i). rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step .

In c u rî n d. o p ar t e p e n t r u pa p a.i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) . r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i. c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i. 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. D r e p t u r m a r e.a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - . r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . In r ea lit at e. în an ul u r m t or. e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e. N u m e r o i sa i . : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei. A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va. care de pin sca u n u l p a p al. In 1 223 pa pa H on oriu III. l u c r u p en t r u c a re l e . a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d. R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. a p o i a nu n ii. s. î n p r il e V r a n c ei. c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i. în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ).e rit e d e t e ut o n i.a an u l a t . la rug mintea cava teut oni. D ar la scu rt ti m p. r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s . lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r . si gu r . în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I. d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e. n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r. î n M o l d o va . s vî r it e f r ti r ea r e g el u i.i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. o feu d po n C a va l er ii t e u t on i. sc utiri d e d ri . c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei .di c i bi seric esc. al t a p e n tr u c a v al e ri. ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea. l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u . pîn la iret. a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l . sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti. al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e . a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. A cc eptîn d p r o p u n er ea. A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite. T r ot u u l u i. « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. B a c u l u i i îai la n or d . a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v.

. numire înt rit i de papa (21 martie 1228). Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. s boteze. fiul cel mic al regelui Andrei II. Incre tinarea cumanilor. c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. arhiepiscopul Robert. arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor. s zideasc biserici. haganul a trimis o solie. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi. atît el. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. îndat dup aceasta. Dup primirea acestei scrisori. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. cu mul i oameni di n neamul lui. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi.R. ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i. La scurt timp. cît i urma ii lui. eu fost boteza i to i membrii soliei. b otezînd pe B ortz-Membrock. Episcopia cumanilor. Dup aceast b t lie. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi).' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227. înso it de al i trei episcopi i de Bela. dîndu-i împuternicire s predice. s atîrne direct de scaunul papa!. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina.o. cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric. a trecut Carpa ii de r s rit. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. n-au dus la nici un rezultat. c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial). c lug rul Teodoric. întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. Ace tia fiind p gîni. acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti. na fiind însu i principele Bela. cucerite de teutoni. în frunte cu fiul s u Burch. papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». unde era centrul lor politic. un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului. In prim vara anului 1227.

dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co). în car e des crie i narilor din anul 1241. C.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei. Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt. a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. cercet tori (D. :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela. Marea inva-irilor. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri . în 1482.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric.. s . oate acestea.a alia ii ² »t .î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese. Rosetti. care ie reînfiin eze. Auner i I. unde se g sesc sate cu numele Milcovul. n 1241. din anumite acte papale. Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria. ^ oa rea papei Grigorie IX. R. dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal. marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia. Onciul.O. ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el. viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale). Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna. în p r ile ui. ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri. afl m c ace tia. patronat de e regele Ungariei. alipit de tefan cel Mare la Moldova. între care era men ionat i Cumania. Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i. Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. Milcoveni. Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s . de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. Acad. adre*flr T. In 1279. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234. Filip.

Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u. Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri. din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al .catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni. i wni i din r egat ul Ungari ei . care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v .. car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o. spri ji ni i d e r egii Un gari ei. epi sc opul cu mani l or . n. st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox ._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. N. n . car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n . c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . t r e c l a cr edi n a l o r .a ve m î n s n i ci o d ova d c s . ). C ci nesocotind B i ser i ca r oman . ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi . n. ² vi i t or u l r ege B el a IV ². avî nd rit uri i obi cei uri difer it e.vi car d i nt r e r omâni . p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ».. pentru r omâ n i . pr i n ci pel ui d e cor oan B el a. î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i. Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres.) ca vi car al s u.. Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t . ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce. iar pe de alt part e. savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume. s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e». Dat fiind aceast situ a i e.o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi. at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e. ^ f . t ot u i. i f cî n d u . d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i . car e.s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ). ) . atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e. l ocu i n d p r i nt r e ei . D e a l t f el .a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop. fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. de i se socot esc cr e tini . di n Per u gi a. deci u n r omân (. ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i . nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or .. d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or . «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ). Pe d e o par t e. papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or .

: iecare. pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. A . dup cum arat o veche tradi ie. acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. rînduite mai sus pentru ara Litua». nu poate fi vorba de episcopi l reni. pe care o omâ nilor. în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. pîn la rîui Olt. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. pe care o l s m acestuia. Din scrisoarea pap ei. s o ie ca i u m. întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247. dup cum au avut -o ei i pîn acum». Diploma le-a dat-o regele Bela IV. afar de ara voievodului Litovoi. adic în 1247.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re. în acelea i condi iuni. precum i cnezatele lui Ioan i . In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului. rezult c era vorba de o ie local . N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. existent pe c ci în acest caz. numi i i ioani i sau osp italieri. la 2 iunie 1247.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. în regiunile de curbur a acestora. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi.i fi avut sediul undeva Le Buz ului. Astfel. i o ierarhie bisericeasc superioar . adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo. în acest an. avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei. Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. în zona de influen a Episcopiei cumanilor. In stînga dania cuprindea «toat Cumania. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice. în afar de ara lui u voievodul românilor. constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu.

In t r e al t el e.. -. cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up. î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . . l a su d . « vî l c ») . a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. T ele or m an i eventu al P rah ova.. t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. D î m b o vi a. a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e .. C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. în n or d . q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. P rob ab il ierar hu l lu i S e. c u h r a m u l S f . O lt. » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s.. C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge . pî n î n ara H a egul ui. s-a u d e sc o - .. fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti. N i c o l a e. ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi. d e a l .se . di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . car e s . d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . în un g. d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e . c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m. « fa r c a ». L eg turile strîn se. » ) . D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . d ar pe atu n ci nici < . se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u .i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e. D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o. c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. i e s d i n M u n t en i a ve st i c . i ar al l ui Io an . r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u . i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a .r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa .. sa u p oa t e l a C et e n i. în sl a v. în gener e. d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s. c u m vo m ar t a m ai jos. hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci.L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a. E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D .

a p i e r d u t v i a a . în p r. A p oi. în h oco m un ei C et eni. la D en su . (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v. Sînt m ria O rlea . î n ac est c az . s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin . ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c . în c r e i a L i t o v o i i . în 1 3 7 0 . au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. c n e az s au v o i e v o d . S treisîn ge or rei. pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re . L a or. A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o. implicit.a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite. rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu .i va fi a vu t i a vo i e vo d ul . v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). d e l a c ar e a pr e l u a t .fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a).l e a. D u p 1 2 91 . iar a trei a i m ai ve c h e. u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea). i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . P rin 1 27 7. S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. c u n o s . pr ec u m i oa se l oc u i n e. a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i. u nd e . fie la V idin. u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. fie la Vicina.o vr e u n c o n ) r r o m â n . p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247. pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici. st p î nit d e el. C u toat e acestea. u n a d i n s e c o l u l a l X V . re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i.' m e d oa r ei. fi e l a C î m pu i u n g. fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . în se a m n c ai ci. a. u n d e va fi ier ar h ul sa u. a di n sec o l ul al X H I-l e a. din br on z. di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r. î mpr eun cu fratele s u B rb at. la C et e ni . din sec ol ele IX ² X II). la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng. a p u t u t st a i a i ci u n ). S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i .

slav r s ritean. Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. dup cum a trebuit s aib i B rbat. prin care sînt denumi i românii în documentele latine. în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova. . prin secolele "XII ^i XIII. adic locuitori în regiunea vadurilor. în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. la rîndul lui. Astfel. grupa i în cnezate i voievodate. bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. aceea a berladnicilor. Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului.sum foarte mare de bani». IJJ{ .. dar i de resurse economice imp ortante. F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox. Era amintit . care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic . la început independente. care red cuvîntul hlah. pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung. în Descrierea Moldovei. Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e.*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei). dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum). dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. va fi încorporat în statul polon în 1349. Dimitrie Cantemir. Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc.probabil un voievodat în nordul Moldovei. Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe). Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc . Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290). în centrul i sudul Moldovei. de pild . p utem con chide c în secolul al XlII-lea. în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti. în slavon = vad. Deci. Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . rîurilor). la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). din anul 1285. ara vecin a brodnicilor». Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei. La începutul secoîuTtii al XlII-lea. anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod. al c rei centru se pare c era Bîrladul..

. Unele din ele sînt de factur bizantin . B iceni. "F=~--. descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit. Ib ne ti. Boto ani. iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc. î n ta acu m i n st atul feud al pol on. despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353. tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor». nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci. teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. a întîlnit un voievod cu numele Olaha. In 1288. Boto ani). a «Berladnicilor» i a «Brod. datînd din secolele I. Orhei. Alte cvar sînt de origine veche ruseasc .tol Ioan. care i în « ara vlahilor». Soroca de la Trife ti. «aveau în jurul lor ierarhi. cu reprezentarea. încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel. Suceava.ipot. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn. înf i a p e Mîntuitorul r stignit.ip marea invazie a t tarilor din 1241. d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » . care avea mul-» . Vaslui. în 1247.. cum este cea deimea B'iîca Doamnei. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). în drumul . Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor».. avînd deasupra soarele i luna. Chirii Rnmnnul. curtea hanului. Triie ti i Cîrjoaia în jud. rului p e cruce. Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. de p ild . lîng Piatra Neam . Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor. i (toate în jud. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc . De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine.fi atestat rîorumontnr ooifiropui. e ti i D ne ti în jud. ast. n ysl ( azi î n P o l on i a) . Br ie ti. C be ti-Bac u..

conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. 1977. ^.. Balcani. au tiut s . Influen ate de Bizan . preo i i biserici orto-c j doxe. ca i -v. Bu cure t i. 1 (1075²12:30). îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi. i Documenta Ro maniae Historica. veacul XI. la Arge . voi. voi. ACADEMI A R. 1951. DENSUSIANU. C. .. 8. 1973. N. p. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V). în secolele XI ²XI V.. Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i. cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. Bizan . Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri. c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. HURMUZAKI ² N. dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. 1966. 1977. 1²21 . voi. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier. GRIGORA . 144 p.rî apropierea acestuia. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei. B. a berladnicilor i a bolohoveniîor. Ia i. in cursul secolului al XIH-lea. Carpa i în ara brodnicilor. Muzeul de îsrorie a Moldovei. «pseudoepiscopii» din scrierile papale. Bucure ti. LV + 428 p. L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate. « D I S H M U I I A 5 I.[. C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. 379 p. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . VICTOR SPINEI.i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului.i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . unele descoperiri arheologice. RÂZVAN THEODORESCU. t a t . iar la r s rit de .. Cnezate i voievodate române ti. Transilvania. poate chiar d e ierar hi. p. Bu cure t i. Bucure ti. la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. ara Româneasc . pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i. 1887. ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. episcopi. . . i nJ. Ia i. Bucure ti. GHEOR- . 267²285. 19~4. Documente privitoare la istoria românilor. Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. Xenopol». 14. XII i XIII. I (1247²1500). Vl dicii de atunci. Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . Document-! privind istoria României. S. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor. 1. în «Cercet ri Istorice». I. la Rîmnic i la Severin. R. Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. D.

3 3 0 . 2 ² 3. î n « B. 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . 257.M . LI. S IB IE SC U . p. XX X. T. 1 9 3 1 . » .I. 1944. a n. 2 7 . nr. 25 ² 3 0. N . . 238 p. 2 38 ² 2 4 6. an. C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii .R. în «Revista Catolic ».. B laj. S. 1 93 ² 2 1 1. Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu. LXX V III c r r i s p e c i a l e : R. O . Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. B A R N E A . R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . an. IX . 3 . A. Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. t . t o m .» . C. 11²12.». A U R EL IA N SA CE R D O E A N U. Urm rile schismei la români. S IL E G H . D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . 198 1. B u c u re ti. n r. 1968. H O L B A N . 2 . VIC TO R SP IN EI. M OISES CU . ROSETTI. AUNER. 1 ²2. 1 9 0 5 . Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . p . 1 9 7 5 . T H . nr. « D a c ia >. Ep o c a te uto n .. B O L A C O V -G H IM P U.i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . n r . ) . 74²93 . p. ' 1 9 2 3 ) . 1 9 7 6 . 1 9 6 8 .. în «G. V G H. 1 5 2 p . B l a j . Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. Ia i . C O N S T A N T I N I. în It ura c re tin » . în «Ortod oxia». . X X . C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor. H O L B A N . XIV. g ' . 118²129.'. Episcopia Mil covi ei. I. A. .i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. an. I. A N D R E E S C U . 2 8 4² 3 2 0. . 1 9 20 ..e m i l . C ONSTAN-J. p. Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H . X IX . nr. re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i .. TEO D OR . A c a d . p.. VI. X X IV + 1 5 0 p. 770²779. a n. 1971.BR AT IAN U. S e c . EORG HE I. Xl I I-l e a . 1975. 173²192. A r t a c r e t i n i n R o m â n i a .. î n « A n . « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a . :V II. p. revist de istorie. în «Studii». 3 ² 4 .97. I st . I. 1980. 1²2. B uz u. '. R o m. No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V . S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. i. Buc ure ti. 1. p. 3 02 ² 3 0 9. 19 8 3 . « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . 13 6 ² 1 5 4. (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. G HEOR GHE I. M OISESCU . p. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a. P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. Buc ure ti. R . 1 9 31 . p. FE R E N .. în « SM IM » . Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V . R. Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . 1938 nr. X X V I I. XX I.B.). (c u 10 2 pla n e î n U liii .». nr. î n v oi . 1 9 4 2. Z . î n « S C I V A » . S e c o l e l e V I I ² X I I I . în «R. 339 ² 3 64. p.S. 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C . 533 _ 5 5 1 . M e m. î n « S . an. î n « A r h i v a » . Bucure ti. » . p.

P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) . i-. .V.

c .

cu hotare bine delimitate.>j. Thasos în sec. pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman . dup 1354. iar în anumite cazuri. în Africa de nord i Asia. taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). în adev r. Macedonia. cu propriile lor institu ii politico-administrative. XV. în 1541).Œ«~. Muntenegrul (1496). cu sediul la Buda. La sfîr itul secolului al XV-lea. în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. economice i sociale. cu existen a celor trei state române ti independente. cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. Bosnia (1463). la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct. imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. în schimbul unui tribut sau haraciu. i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». Serbia (1459). 1362. imperiul grec de Trapezunt (1461). Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c. Her egovina (1483). principatul Atenei. jind pe rînd. despotatul Moreea (1460).Œd s~Z. au recurs la rezisten ar- . devenit capital in 1365). Moldova i Transilvania. Albania (în mai multe etape). fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român.*. cu un patrimoniu cultural-artistic propriu. devenit Istanbul (1453). Ahaia. în st pînirea lor. ci pentru întreg sud-estul europ ean. XVI). Ungaria central (transformat în pa alîc. Rodos i Cipru în sec. ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc . mai ales în secolul al XVI-lea.

îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri. Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine. înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do. iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne. episcopi i arhiepiscopi. cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur . în diploma caj alerilox.a. muzic florit monahismul. broderie. ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice.U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^.F E IU . scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci. pictur . la Litovoi. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice. Her egovina i Albania. n Bosnia. Dup mi carea lui Litovoi a urmat un . sculptur . cel din 1277. :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice. s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice. Un ierarh va fi existat i mai tîrziu.).1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. In 1324. mult redus ca însemn tate . ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic . eierea rii Române ti.Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman . a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. lucr ri originale . . Pe :estor relat ri.

stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud. In 1330. Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor». prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran. peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop. Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge . adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ ._va.j b . în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe. Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit». care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului. iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop.iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul. cu titlul onorific de mitropolit. A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine. Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c. Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti. fiul lui Tihomir. sub o singur st pînire româneasc . Lupta este relatat . orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc . Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale. în 1217. Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor».. des vîr indu-i organizarea. dup al ii prin Lovi tea ².. Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352. a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti.jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense). marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei. din 1352 pîn în 1364. . Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. Bulgaria i Serbia. Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere._1310²1352). Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti. în_ statul As ne ilor. ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei. de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U. fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat.Ji Jost ales un singur ierarh. cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ». In 1204.3jf .. iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». Organizarea bisericeasc .

Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363). atunci actul din 1359. D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359. «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi. e a sinodului. treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii. c re_ domnitorul Nicolae Alexandru.__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat . ir aceast organizare bisericeasc centralizat . din apropierea Im. rii Române ti. scrise în limba greac . ci de !îllfL2. domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. Re-i rea a__ob inut-o_. Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). în frunte cu un olit. Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii. «g_£em|_nu__o dat . i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa». a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge . au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359.J^icolae Alexandru Basarab. urmînd ca dup .ri ' Pr. dup 1352). Astfel. nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol. Astfel. suprema autoritate bisericeasc în R s rit.a iui. r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia. îachint de- . prin aducea la ^cuno tin J io iljjj.»». _ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz. spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei». A IV . In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru. ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o. srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei. în acest scop.F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t .!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor».

s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor. p rinte i dasc l al lor.. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. îndatora totodat pe domn s fac . în numele_ s u i al urmailor. s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi». . 17 ² Istoria B. Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi. în toat eparhia i enoria lui. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ². Se rînduia. deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului. prin care s . preacinstit i iubit frate în Domnul». care va fi avut prilejul s -1 cunoasc . în acela i timp.. s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ». Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint. ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. ci de mai multe ori». care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc . iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ». Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat . bucuros. N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave. Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. se legalizeaz situa ia lui iachint. ca Iachint «s fie de acum înainte. i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo. dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti. ca privire la folosul lor sufletesc». Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. i nu altcineva. legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. o «scrisoare cu jur mînt».O. avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391).venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia. avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit». s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior.R. «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod.. cu alte cuvinte.E£onii i>>c . noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i.

Tn al doilea rînd. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo. pe t rjjji ic. i Patriarhia sîrb . nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea . a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb. p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii. cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere. nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa.' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct.. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ. convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ). c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar . inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju.e i£i_de_Con^lantinoDjol. bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii. i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u. a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek. P iîIârhului-.Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei. La aceasta era îndemnat de trei motive.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi.."ereziile din secolele anterioare. irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da. încît. In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj. mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou .de Patriarhie. care a recuîn acela i timp. ca patriarh sîrb. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. s-a adresat Bisericii sîrbe. JL -££-_jdre ej.al JLgparriie.. De aceea.. :at patriarhul ecumenic Calist. ii. statul. pentru a statornici pacea îdincio i. bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e. ci i peste teritoriile cucet^fan Du an. Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii.. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema. marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost .²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje. Se în elege c în asemenea r ri._care a aruncat anatema asup ra .

Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung. C.a. pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . Re edin ele Mitropoliei. re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. ci i în cele biserice ti. primul act emis la Arge fiind din 1369. care. pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». era catolic ). chiar dac o f cea indirect. dimpotriv . Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge . P. iar pe de alt parte. La rîndul s u. Giurescu. 1377). turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru. în chip firesc. ci la Cîmpulung (C. P. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». mai ales c tocmai în acela i an. trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii.apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c. avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. o consider . pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². actul din 1359 avea i o latur politic . poate început chiar de Basarab întemeietorul. doamna Clara. Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. dorngejjgca. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330. Dup ultimele cercet ri. Ei au i fost înmormînta i aici. pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . iar al ii. atunci. Cunoscînd toate aceste lucruri.). Deci. Panaitescu . în Bizan . Re edin a. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»). la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . desigur la biserica amintit . în 1359. în biserica zis a lui Negru Vod . mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei.

Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or. Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar . ci 1 dragonului). rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. In ce prive te numele de Ungrovlahia. biserica lui Vlad Dracul it. în 1508. în cursul u nor cutremure d e . unde a fost decainastic . fiul lui Mircea cel B trîn.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I.are au impresionat pe contemp orani. Teritoriul rii Române ti era în cre tere. i la Bucure ti. în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit. Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge . situat în e. In prima jum tate a secolului al XV-lea. sfin it la 15 august 1517. cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria». voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii. iar a Pus. ajungeau pîn «la marea cea mare». la Tîrgovi te. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ». Banatul de Severin. în 1482. în. fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446). isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia». voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j . poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. deci cuprindeau i Dobrogea. . sfin it la 15 august 1439. a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. P robabil în 147 5 sau 148 4. Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului».biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. Di n a ctel e i n t er ne. în 1483. spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat .

R a d u L z r e sc u . în B . X V I + 5 2 1 p .i putea exercita jurisdicia direct. Sa c e rd o e a n u. 56 0 ² 71 5) . s e c o l e l e I V ² X V . p. Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402. Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. 1 9 8 0 . B uc ure t i. B u c ur e t i . Nistor). E. organizarea bisericeasc a rii. a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc . 196 6. M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. 3 2 8 p. P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. 18 9 9. ER B IC E A N U . B u c u re ti. . G H EO R v ir }‡ B R T IA N U . Mitropolia Ungrovlahiei. iar titlul de «exarh» (gr. L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). sub re da c ia P. B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER. pa rt e a I. B uc u re ti . IO R G A . D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. P a ris. . P a ri s. . i >_ hK B A N P A P A C O ST E A . e d . Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei.a n. Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. 2 voi. X L IX + 43 1 p . G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc . X IV . unde nu. X II + 5 8 2 p . T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . 1 9 8 8 . R . fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I.R . 188 8. X IV . întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic..i. B uc ure t i. prin str daniile marelui domn Basarab I. E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r. L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L. .Sub raport administrativ-bisericesc. Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania. P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C . a ra Ro m â n e a sc . prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. 1 96 8. B.ro m a n a e IV . B uc u re t i. Onciul). 1 9 8 0 . 1 9 46 . ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant.O . Viena. I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. 396 p. T e xt e c rit i q ue . JE A N D A R -R O U ZE S . st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. a ra R om ân e a sc . JE A N D A R R O U -Z E S . M iklosic h i Jose ph M iiller. p. C l uj-N a p o c a . 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2. B u c u re t i. 1 9 1 5 . ve a c ul X III. S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e . + 6 4 pi. prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ).Op ere aies e ' Ir ed ' A . se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. v o i. H UR M U-Z A K I ² N . N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . F o n t e s h i st o ri a e d a c o . C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc . 1 860 ² 1 862.. 7 r H rT 275 . A . V i + 25 2 p. . L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . 1 9 8 2 . P. O p e re c o m p le te.Sa c erd o e anu. ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B. p. I. et Ie s ind e x . v o i. S. 635 p. p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u . 1 97 1. recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e. a urmat. în chip firesc. ( i în v oi . A C A D E M IA R . 1 9 5 3. X II. B uc ure t i. V oi . B uc ure ti . 1 9 8 1 . E di ie în g n j i t a .

THEODORESCU. 1²2. an. an. Studii ului mediu românesc. Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge . VASILE GRECU. Bucure ti. Ist.iLAE DOBRESCU. p. PA VEL CHIHAIA. p.. XXXV. Acad. Bucure ti. GIURESCU. CONSTANTINESCU. 1970. 1950. 'LAMINIU MlR U. Sect.O. ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles. 1970. .T. II. în M. 9²12. p. m. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV). nr . 673²697 . p. PA VEL CH1HAIA. nr. 7²8. 387²411) (reprodus i în voi. în B. («An. în S... Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . 14.. 496 p. nr. în M. III.R. p. p. 1913.. p. GIURESCU. t. 1969. C.O. Balcani. 128 p. întemeietor de cet i i biserici ? în voi.». Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. N. 6. nr. XXI. Bucure ti 1974.R. Acad.O. n. nr. Bizan . 1973. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. Bucure ti. MARINESCU. an. s. an. t. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV.. în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. io.. an.O. p. II. 1924. IORGA. Pagini de veche art româneasc . 1978. m. întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. Bucure ti. ara Româneasc în secolele XIV²XV. în RESEE. IO AN IONESCU. 379 p. p. Rom. t. XXXVII. întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei. p. . în B. 9²10. deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab. Vezi i N. 247²269) . LXXVU. De la origini pîn la voiului al XVUllea. Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. 597²6 12 . 96²167.. 7 __ 8. LXXXVIII. («An. Ist. 22 p. 95²115). IO AN IONESCU. 55²60. 1055²1071. nr. s. 25 p. CONC. Ci ne a iost «Negru Vod ». II. Bucure ti 1984. . 556²568 . 1906.

se sfin eau biserici i mîn stiri. Mitropolitul Iachint. înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u. unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . apoi Dan I (c. b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te. în jurul anului 1370. Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). 1383). probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol. 1377) i Radu I (c. Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. Abia în sepjembrie 1369.a riarhie. P_atriarhul Filotei (1364²1376). dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ². ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei. era amintit i mitropolitul Iachint. se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru.Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos. timp de 10 ani. ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. fiii lui Radu I. 1377²c. decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea. ia_9__rup ere 4g_P. a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol).

a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . în au gu st 1 3 7 0 .X V II 1) aint. a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n . D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e . dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia». e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii. d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol.i d in U n gr o vla hia. In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m . pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i. a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. teritoriu l de ju ris1 re edi n a. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J. s u b. m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u . zziv. lAspoo Ou'f-fpo^axîai. l a P a tr i a r hi e . au m en in ut p e Iac hi nt în scau n. îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei. i .P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . pr ec u m i titul arii ei. c ar e a u lu at o m su r în ele a pt . îl va iu bi i-1 va cin sti. «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ». olia S e ver i nului. d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » . d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. sit u at î n A r m e n i a . p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . ad ic al u nei ju m t i» "]<. a u. L a pl e car ea lui D an iil d in ar . E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. de ci pj e ja^h in t. d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». n u m e l e d e A n t i m. S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî).io v). sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'.în r u a r h i e r eu . î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v).

re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei.rii. d i n o ct o m br i e 13 70 . c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. pe N icolae d e B ud a. o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar. î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . între an ii lj65 ² 13 69. a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . iar în 13 71 G rig orie X I. c a pe l an ul r e ga l. cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V . n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a. în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k. N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). D e alt fel. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii.. P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on . In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d . . 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. D e p il d . î n în su i a ctul si n od al. pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n. b a a pr o a p e n e n u m r at . c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea. ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ».

D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie. D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i. la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a. situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a. Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a . adi c O lteni a d e a zi . i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 . iar pejie alta.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc . i v a a n i . A c e a st l i p s d e . c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . .a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o . U n g aria i ara R o mâ ne asc ). m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). a d i c a l u n ei j u m t i ». orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i». a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e . t o t u i . i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n .a i m î n e l a S e ve r i n ._iniojÄney9i m o men tan e.a i c a u z . dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge . pri n ac est '$ > . S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar. a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . î n p ri m u l rî n d . m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 .J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ». A p o i .X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte. e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s . i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n. d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i . d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n.a f o st a i ci r e e .a st a b i l i t l a S e ve r i n . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) .

e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . î n fr u n t e c u u n i er a r h . î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l . t r a p e z . î n se c o l ul al X H -l e a. i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a. în a u gu st j. P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol.nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». C a mit r op olit d e S e ve rin. î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. în car e sl ujise. N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u . d u p d a ti n i rî n d u i a l . pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. ni cid ec u m cet at ea. O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . n -a m ai tr it mu lt. sc ri s p e p e r g am e n t. se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin». în a c ea st d u bl c a litate. ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. de care am po me n it mai sus. A n ti m a partici pat. B trînu l mitr op olit Iac hin t. so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic. D e a c e e a. « in utul » sau «regiu ne a» S everi n. cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . D eci . r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca . sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i.372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. . M i t r op olit u l H a rit on. c h i l ii. lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge .

Nicolae Alexandru Basarab. mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. In continuare. pentru c monahii români de acolo \ cu greu». din 11 august 1372. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. «p ost scriptum». dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». prin serile care vorbim. scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s . pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). în co ntinuare. cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. preo i i chiar episcopi. Hariton it o personalitate bine. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. De aceea. c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei. domnul îi asigura. ctitoria celor doi domni români. fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. pe care a impus-o în ea sa. actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt». fiind astfel preferat lui Antim Critopol.muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. învecinate cu Ungaria. In sep1369. dup moartea nt. va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. fapt speriat pe romei» (greci). refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . cu via a idioritmic . urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. . c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. Actul s u de numire. cjjnoscut la noi. cealalt r mînînd lui Antim.

a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ». c ci dup 1379 ² 1380. î n fj 13 70. . mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei. A mai p storit pu in timp. c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. A nti m. N e a vî n d n i c i o a ve r e . p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. cît i în t e st a m en t. c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8. c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e. c ar e l. T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e.A \ . S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri.a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e . Ia sca u n ul s u d e l a A r g e . E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r.fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». In t r e a l t el e . P rin 1 3 8 0. d o a m n a A n a. se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » . n u m ai cu d area u nui can on . ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. P rin tr e altele. M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ). m ai a l es l a C u t u l m u . In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa. databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0. h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . i a r p e ce a de-a d ou a. c a i p e v oi ac ol o ». p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. Dar u n act. în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u . E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l.

Fiind ocupat i acest tarat în 1396. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 . Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova. moaslele sfin)r:begit din nou. numele s u era bine cunoscut. deci era vorba de un ora ei. 2 al sinodului de la C onstantinopol. ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin. în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ).A I V² A . se pare. a ezate.9. 8 ianuarie 1392. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte»._An iin a p storit_r ijn. In acela i an. Probabjl_ tot. fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea. în edin a din 15 februarie ^lJ .. Atanasie»). c ci fiind lit de peste 30 de ani. ultimul patriarh de Tîrnovo.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim. fiind duse la Arge .8²1389. este amintit în actele s i patriarhal (de pild . în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei. fiiridjLn dejDlm t.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401. Apoi. apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. a l sat i a îmbr cat marea schim monahal . _el_ a în:. 2âIâ. rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo. în 1. s ub aru l Io ni .ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. în acest timp. C rezînd c nu va mai sc pa cu via . v 1 . chiar i tantinopol.pjimii. Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e . din Bulgaria. într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia. Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. patriarhal. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte). de i era împotriva can.se_si.c Äjrii ropolitiij. k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410). 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . împreun cu Mircea. care nu putea fi decît Antim. sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. în fruntea divanului domnesc.

ceea ce înseamn c Antim. fie. ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin». pentru Cozia. tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. Prin înfiin area nu. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc . în actele sinodale. semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei.. îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal. ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români. Atanasie». Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim. Antim a avut un urma cu numele Atanasie. în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii. fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei». . îndat dup Antim. Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro. cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. Dup 1389. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . . 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a. Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. ori a fost caterisit pentru purtarea sa. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' .^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425). apare în actul de la Mircea cel B trîn. Era tot grec de neam. Mitropolitul Atanasie al Severinului. în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. Documentar. pentru teritoriile din partea de apus a rii. este întîlnit pîn în anii 1402²1403.. este "men ionat la sinod aproape "numai el.5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc . des vh ind or. semnînd. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam. în sfîr it. Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403.. Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic .n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici. La 8 ianuarie 1392.ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal. stins clin via . fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin». fiind acumJJ trîn i bolnav. al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I. La Mitropolia Severinului.

292²296. Bucure ti. + 2 pi. 11²12.O. 1²2. serie nou . VI. Mitropolia Severinului. 1931. 7²10. R. XIV. Bucure ti. Rom. . 100 p. nr. 165²184 ( i în extras). Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle. voi. Siînta Filolteia de la Arge . 730²740) . NICULAE M.O. re lui Nicolae Iorga. VI (X). L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO.R. 77²78. 13 p.. 1936. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». 1932. 601²005. 59²60) . 1191 PETRE .. în voi.R. 1932²1934. («An.. 12!²142. nr. te de ani de la întiin are. în B. 1977/1978. LAURENT. p. Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. 67². DONAT.O. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti. Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. p. 1934. p. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. 1. Antirn t. V. 1959. La partition de la Metropole de Hongrovlachie. nr. LXXVII. PETRE . N STUREL. 5²6. 10²12. 1935. 945. POPESCU. Acad. t. \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970).O. SACERDO EANU. LXXXVIII.. p. STOICA NICOLAESCU. XI. în M. D. LXIV. 198'. 1970.. nr. (extras din le Olt eniei».R. MAZILU. nr.»... 1946. Hariicn.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. 217²316). NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. nr. Bucure ti. 1932. 333²354. an. i' 1970. în «Arhivele Olteniei». în B. p. Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana. nr. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. p. Craiova. p. p. an. p. 1947. '-n vb- t iu . în M O. Mitropolia UngrovlaB. p. NICOLAE ERB NESCU. an. Cluj.R. 413²430. 1959. an. NICULAE ERB NESCU. N STUREL. p. nr. LIV. 7²8. 293 i extras). 722²826 (îndeosebi p. III. t. p. 52²61.

² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei. Sas. § i. In 1352 sau 1353.. în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. rudele i apropia ii. de c tre un con18 ² Istoria B.. I-a urmat fiul s u. .R. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru.. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova.niL. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei. tot cu o domnie scurt . de la / r e ^ 9 ?-. apoi ² jjuj at. întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor.v ‡ ‡ : » ir i. române ti. care i-a stabilit re edin a la Baia. fie cel. de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii. domnind vreo doi ani. în. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure .silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara.43. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung. :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13. care voia s rga eze_pe_Balc.. In felul acesta. existau aici unele forma iuni politice îocafe. constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382). Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis.o. El a.

i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412).la Sire .r venit de p^tje_jnunli. pentru credincio i catolici din ara sa. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372. . lîng fosta capital Baia). jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici.. trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ². De asemenea. El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox . a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. în acest scop. în Lituania). în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local. rmau majoritatea covîr itoare a popula iei. eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret. s nu fi avut nici irh.ate~cu Polonia. într-un cuvînt. mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e.inu J_rela ii_de bun . extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. în 570. în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago .. Teza este inacceptabil . îng duind. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia. amîndoi veni i iramure ². apoi a lui Bogdan. a a bisericeasc în noul stat Moldova. ci. care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge . nu se poate concepe s nu .ajdpmnil Petiu_Mu ai. re anii 1375=l_39J._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. într-cf perioad de ofensiv a catolicismului. mas în Polonia. care jj _ slujeasc la Curte. iar pentru credincio ii ortodoc i. care a stabilit scaunul >c la Suceava. Cu alte cuvinle. hirotonit în rm tor. mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_. djej j/îrjy^ i s u. care se pare c nici n-au venit la noi. 1365²1375). . c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop. Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei.

dup un exemplar mai vechi (publicat de prof. Savq i Ghelasie. este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei. avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. supus Kievului. se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. iar între vl dici. ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. în 1328 era din nou episcopie. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370). iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. de i cîrmuitorului i se spunea episcop. pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. de drept. pentru a treia oar . ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz . un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780. Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. pe care îl avusese. Lavren ig. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia». Cînd facem aceast afirma ie. Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i. al i opt vl dici. ca episcopie. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I. cu un secol i mai bine in urm . sînt în ira i.jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. Iosif. faptul ca domnii. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova. Apoi. i poate însu i scaunul domnesc. Grigorie. iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului. în 1472).fi°i 4e JSll?QE2îlt. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. Deci. fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. în 1341 iar i mitropolie. In sfîr it. Petru Rezu ). în 1370. Ace tia erau : Njcolae. a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . tefan. Meletie.

indirect. olo. ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate. Gu alte cuvinte. împreun cu el. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie. înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani. Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat . reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro. actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . în mai 1371. regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii. nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. în fa a amenin rii regelui polon. mai ales dup 1371. terneierea Mitropoliei Moldovei. ‡trivit ultimelor cercet ri. ceasta. sub Bogdan I i urs i. Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj ._cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului. trebuia i pasul urm tor. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni. re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. patriarhul xlul s u au acceptat. recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc . în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl. Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului.ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. s se fac alegerile i hirotoniile». u o identitate bine definit .

poate i al altor biserici sau m n stiri. ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului. el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri. în cei 16 ani de domnie. îna. se pare în prima sa p storie. reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul. A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian. 1391²mai 1397.». pe Iosif i Meiefie. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia). Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. înlocuit cu un Macarie. care. din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic .^ ineasc ierarhi locali. exista teama ca Biserica de aici. din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro. cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. Am putea formula ipo.. Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at. to _pentru R d u i.^ vinciile eclesiastice bizantine». dar i ctitor al mîn stirii Neam . ca i în ara Româneasc . fire te.I * inte de 1386. In orice caz. Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). Patriarhia urmîn d s impun .1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam. mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni. în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie. 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean. Hirotonia lor la Halici nu era necano-^.. De fapt. devenit capitala rii. 1389²iulie 1390 i aug. . dar mai cu sea. în situa ia creat în Moldova. Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. în leg tur cu titularul noii Mitropolii. numai ierarhi greci. pe un grec cu numele . în 1390²1391). la_ cererea domnitorului rii. considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici.«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). a trimis în Moldova. consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu).

sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». pentru aplanarea neîn elegerilor. considerîndu-se mitropolitul ei canonic.e. în frun'rotopopul Petru. dup moartea mitropolitului Antonie (1391). conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. boieri. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. în termeni categorici. a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k. m schimb. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat. s-au f cut ri. ca loc iitor de mitropolit. în genul celei de la înde. cu scrisori c tre patriarh. tocmai pe acest Iereigust 1394). din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei. patru acte ale patriarhului Antonie. din ambele p r i. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo. care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. domnitorul a trimis o solie la Constantinopol. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. :i. patriarhul a convo. >s c. s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). recu- . cum un act patriarhal de mai tîrziu).ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). i un rezultat. atunci cînd a venit s . In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394). Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399). el at anatema asupra întregii ri : domn. Dup ce s-a întors la Constantinopol. i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . mai acum erau sub anatem . Drept r spuns. în vederea sale ca mrtropolit. irma acestui e ec. trimis în exil. în aceast situa ie. In prim -ului 1395. în prima jum tate a anului 1394. Eftimia.i ia în primire. oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. pentru a înl tura eventuale surprize. preo i i o i. ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova. In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. Deci. patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei. ierarhi. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec.ineu de 6 sau 7 milropoli i.

în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». f g duind ridicarea anatemei.) i restul poporului cre tin».noa terea celor doi ierarhi. iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. ho i. adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. considerîndu-i. dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. în septembrie 1395. patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. monahi. probabil în ara Româneasc ). care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd. în aceste fr mînt ri.sp7j xîj Maopo Xaxtas). Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor. Prin primul act. El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic. dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. n. Deci. a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. adulteri i tîlhari» (!).n. A patra scrisoare era un fel de «circular ». s-a aruncat asupra lor afurisenia». în continuare. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. cu cîtva timp înainte. «sco i din demnitate i afurisi i. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. desigur. cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. un fel de «loc iitor de mitropolit». Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i. ca ni te oameni c lc tori de lege i r i. iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. ieromonahi. Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice. Acesta. cu excep ia hirotoniilor. Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri. pe cei doi). Avea i o misiune politic . A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem . Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. dar . în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). oameni de vaz (boieri. aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. unde.

Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului. c ci nici . hot rîtor. dup moartea lui Antonie IV (-j. " re ti mp. aflat sub anatem . pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un.J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410).re la credincio i. care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului. precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432). în ianuarie 1397. Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date. . ac a fost hirotonit de Iosif. ceea ce a i f cut în 1398). a fost le un alt pas. a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. în 1395. excep ie f cînd boierii i cei dici. anume Isidor. deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua». ova. se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei. a a încît s -i fie oprite hirotoniile». c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor. Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului.igur. mitropolitul din Mitylene. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte. cunoa terea mitropolitului Iosif. întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei. în ianuarie 1397. Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. m sur aprobat i de sinodul patriarhal. Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu. adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc . . lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie. a. n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». Situa ia nu mai p utea sa dureze.

în s . D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i.m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. A ce st e d ou a ct e. î n c d e l a î n c e p u t. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. or i g i n a r di n T î r n o v o . S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. cu p rinsul acest or a. ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ». d e ase me ne a. for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac . cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea. c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. m a i m u lt c a o r i cî n d . pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e.a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov). cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. pr ec u m zice au u nii. prin iunie sau iulie Î40 1. a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f. S e m en i ona . In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ». ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. c u u n c u prins ase m n tor. vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui. d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a. au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». S e cu noa te. la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa. ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif. B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . Ia r pe pl a n p oliti c. S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui. A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - . N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i . D ele ga ia. d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. D rep t acee a. în parte.

în apropierea cur ii domne ti. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus.t al Moldovei. la îndemnul mitropolitului Iosif. Mai nou. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. Alexandru cel Bun a ici. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin . f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul. domnitorul. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. în nului 1330. iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. tiri despre mitropolitul Iosif. Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. mitropolitul. este prima oper original cunoscut în Moldova. ctitoria lui Petru Mu at. Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou. moa . boierii. în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». a a îndemnau t tarii. Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. st pînitorii de atunci ai cet ii. Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. in slavone te. trivit unei puternice tradi ii. Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402. Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415. Un ieromonah Grigorie. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. Acolo. fost a ezate în biserica Mir u i. r edit ca acest Grigorie este un moldovean. Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava.

prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului». în schimnicie. cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446. putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e». Prin acela i act.i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. loan cel Nou la Suceava în 1415. Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. preo i. Moldovi a . La 7 ianuarie 1403. Poate chiar în primii ani de domnie. Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei. Astfel. se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». egumenul Dometian primea dreptul de a. Iosif. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava. cu l ca uri de cult. în mod firesc. mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta». Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. La 7 ianuarie 1407.a.Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a. care. primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i».). Desigur. mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. G o n c l u z i i : Din cele expuse. c lug ri. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». era un p rnîniean. com. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici. desigur c lug rit i preg tit în- . a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. Bistri a sau Neam . Alte tiri despre el nu avem. In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti. Buciumi. Leucus u i i Dragomire ti. c lug ri e). Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». pe Moldova. «"înrudit» cu domnii rii. este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398. avînd reedin a în capitala rii. trebuiau s aib i ierarhi. ling Ia i).

P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae.. XIV.. Acad. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. 396 p. vred-3 pomenire. C. 58²170. IORGA. 1889. MARINESCU..amente privind istoria României. Ektesis Nea.. Paris 1971. p. CONSTANTIN ERBICEANU. 1974. Moldova. Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. . Bucure ti. + 64 pi. Texte cri>duction et notes. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV.. 1973. 14. JEAN DARROUZES. XII. Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. (în An. + 24 fig. Bucu-. 1981. . 258 p. Manttakia du XlV-e siecle. LAURENT. (în An. partea I. LXXI + 530 p. 380 p. 1924. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. 1969.. an. 116²133. Bucure ti. t. XXXV. Rom.. V. 153 p. Balcani. Scriitori i acte bizantine. GIURESCU.. voi. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat.!. SCARLAT PORCESCU. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan). PETRU REZU . primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova. de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd . 25 p. Pu cadrul general al problemei s se vad : N. . 114 p. V. 1954. 1 i). r r i : NICOLAE DOBRESCU. Bucure ti. SERG1U ANU.. 1975. Sec . Voi. 22 p. voi. II. XXXV. Fontes histohae daco-ro.ESCU. XVI -f. Bucure ti. r mîne o mare personalitate bisericeasc . JEAN DARROUZES. /osii. ERBAN PAPACOSTEA.. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER. XXVII. A. ACADEMIA '.. Contribu ii la istoria l d u i. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). 387² "ISTANTIN C. 128 p. ÎROUZES. cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. Secolele IV²XV. p. s. 1915. 1862. p. veacul XIV²XV.521 p. în Revue des Etudes Byzanfines. ponte Jeremie et l'eveque Joseph.X V II I) n stire moldoveneasc . 379 p. II. Geneza i evul mediu românesc. voi. Lupta st ruitoare dus de domn. în Revue des Etudes Byzantines. t. Mem. Acta Patrlarchatus CoiU \tani. Viena. Cluj-Napoca. Docuitoare la istoria românilor. t. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. Bucure ti. Ist. îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova. E. Paris. tropolitul Iosif. Aux origines de l'Eglise moldave. R ZVAN . IORGA. Sec . în BOR. Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi. Cnezate i voievodate române ti. t. 1982. Bucure ti. + Ies index. nr. Acad. 1967. 1988. 1906. Bizan . Mem. Bucure ti. 337²411). Rom. Bucure ti. HURMUZAKI²N.

1985. 267² 286) Î TEFAN S. Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . PETRE . 1895. an. 5²166. 322²337. Ia i. în voi. III. S of i a . Mitropolia Moldovei i Sucevei. Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. an. S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L . t. nr. GOROVEI. nr. p. I. -"''i>' -91 ii/:-. în RRH. XXIV. Implica ii central i est-europene. în MMS. în Revue des Etudes Byzantinos. 1937. Iosil I Musat. Codrul Cosminul ui.tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s. p. în rev. Bucure ti. 3. D A N H O R I A M A Z IL U. 183² 207) . în Ac. 109²127 . Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau».dovei. I. p. CIPRIAN ZAHARIA. p. Românii în istoria universal . 1972. 1 9 8 6. Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410). 1924. nr. 1938. întemeierea Mitropoliei Moldovei. î n l i t e r a t u ra româ n v e c he . 4. 9b . 3 4 5 ²3 5 8 . 18 1 ²2 0 3. în BOR. p. p . 296 p. S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. 3²4. 567²578. XXXII. XL. Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. în MMS. în acela i volum. Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . in acela i volum. LAURENT. p. 6²7. 1964. 9²10. XXIV.. 126²13S . t. nr. p. 1956. PETRU REZU . N STUREL. 543²566 (versiunea francez . an CIV. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. 1935. nr. "ff+-- 40- . p. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). în RRH. t. p.‡ ':. 1 9 7 1 .. 1986. 30. NICULAE ERBANESCU. M A R I A N . 853²879 (versiunea francez . ORESTE LU IA. ER-BAN PAPACOSTEA.» '-‡ -iii 1 ') ij :. p. 206 p. 279² 354. RÂZ-VAN THEODORESCU. 1. p. V.

geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor. __ . ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u.J. pentru sa ii coloniza i în Ardeal. L?D. Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe. Odat cu acestea. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici». C tre sfîr itul anului 1234.-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap. elor sale. mas pîn azi. pe episcopul îacob Prenestin. puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. cela i timp.nu. Igri .IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi.aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije. s-au înfiin at dou episcopii latine. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea. supus direct Ar)iei de Esztergom. el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn .Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. de cele mai multe ori inj igaji de luat. Cîr a. ia. De pild . Cluj . regi^^Unciariei. papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic». intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- . s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob. la Alba Iulia. La 23 fe234.a.

rnjij3£Ld£. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii).^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i.Ha eg.care la 5 decembrie 1428.. dac nu erau confirma i prin acte regale . nici cu drept de cneaz.|aixemburg(1387²1437). nici cu drep? de nobil. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^. în primul deceniu al secolului al XTV-Ien. începînd cu anul 136&. în urma st ruin elor c lug rilor franciscani.. Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate. Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-.3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana. care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy._antioitQdas.i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania.i. prin al treilea act (20 iulie 1366).oxtennine» pe «valahi». regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt. decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- . catolicismul. confesiunea ortodox era scoas în afara legii. Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i . Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic .>. Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români. preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:. Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin.).piard . Reiese c prin aceste trei decrete regale. în. In acela i timp.Mejiadia. cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili. cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor. totodat era recunoscut o singur confesiune. iar românii înl tura i din via a politic a rii. a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI.bus schismaticis). ?ihi Gentili^.n. dar i s <. In sfîr it. în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui. .

cnejilor i chiar ranilor de .Ä4isJtru 3ere. care. Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor.iaten ificarea a S iunii . g£ _seco2. s-au ^uri4^^xu. Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. care i-ar fi pierr a de munc . pe care nu le pl teau ca ortodoc i.V din 1481 a lui Matei Corvinul. V<L . de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor. ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali. episcopii i aba ii din a. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437. de un grup de c lug ri înarma i. în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. trimis din Avignon în 1328. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora. i boteze copiii prin preo i ortodoc i.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu. ^ ^J&uxo. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor._4e. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici».. Œ*o^ fto. Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia. Regii în i i. lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei. ^us^iaSj. ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti. Dar. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi. c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L. a cutreierat Transilvania i 1.-.ttjj.De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. legea II din 1495 a lui Vla-II).a^u itilpr. adic români ortodesigur nobili. Se interzicea apoi nobililor.

condus de Gheorghe Doja. practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. apoi dup 1_541. In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc ». Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei.i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. de ap rare a rii împotriva turcilor. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi.r piri de mo ii de la ortodoc i. încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. format din nobili. de clas . egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i. condi ii esen iale pentru a fi «nobil». cu timpul a primit i ea un în eles etnic. f r drept de str mutare. cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. In felul acesta.o. Dar. Datorit acestui lucru. în elegerea a avut de la început un sens «social». iar sa ii. In privin a primei na iuni. re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514. fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». se stabilea robota la o zi pe s pt mîn . Sub raport juridic. sa i i secui. re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. adic î i împart ara în trei. numit în mod curent «Unio trium nationum». anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. . îri_ m suri represive. avînd biserici. Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci. Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. rnîn stiri. protopopi. care erau date catolicilor). inclusiv pe români. nobilimea însu indu. la început ea cuprindea pe to i nobilii. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. iar r nimea dependent era legat de glie. organizat tot în scaune. tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . __ Sub raport politic-constitu ional._încetînd" cu totul dup 1556. Treptat.R. secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»). preo i. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic . Erau riguros formulate sarcinile feudale. iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman .

teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social .reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa. cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. De pild . ca a Bîrsei. sîn^ aminti i 12 cneji.. sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români. în . fiul lui Leel. Maramure ului Sl lliciele». într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud. apoi al ii. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv. din 1456.ciuda atîtor yici j iidjsi. în secolul urm tor. judeca. în 1364. Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte. La 2 iunie 1360. înseamn c era io. 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp. loment ce existau protopopi ortodoc i. un proces pentru o proprietate. atestate_ documene( 0 : ^ -&IH. tot în Ha eg. unii din ei 1 de «nobili». în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. lâni. Hunedoaemnat i numele preotului Nane . mai ales în ara Ha egului. F g ra ului. r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. din acela i sat. otopopi. iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e. între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. adic episcopi. aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. i bisericeasc . care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie. Ha egului.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi.-^^ . i egumeni. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici.riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g . Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. cel mai vechi nume de :ut în Transilvania. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. In Maramure sînt consemil Miroslav. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri.

S. Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au..VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. Rezult c în acel an. S tmar. Hunedoara.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure . acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale. în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român.. Ucrainean ). adic zugravul de la Cri ul Alb. Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ². primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice. în frunte cu un mitropolit. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie.Drago sj Drag. deci i pentru existen a unor vl dici români.ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri. Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii. Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova. în voievodatul Transilvaniei. deci na. luna iulie 2». din Bedeu.autohton. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel. Rodna etc. precum i în.*. existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe. anul 1377. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R.S. Cluj. Ha eg. F g ra etc). Alba) care aduce lumin i în aceast problem . la care se adaug voievodatul. Ha eg. Banat. Bihor. a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul. Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud..)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea.. cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie. Arhiepiscopul Ghelasie. F g ra . S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români. altele în Zarand. care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i. Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania. ctitorit de doi fra i TAgjji. CrâsrîaT^ChToaf.Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L.9 f ..

cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo. Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului. pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere. Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români.. s judece pro-biserice ti.d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl. Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni. unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i. între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul). Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal. atîrnîrid deci direct_ de patriarh. iar dup moartea lui. cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. în :esta. [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri. a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea». iid-o cu trei sate i alte propriet i. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. ² in p r ile Hunedoarei ². am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu. Pomeni i. în prim vara anului 1391.arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos. prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. plecat la Constantinopol.Cjgeu. ^rul st pînirii lui Gelu. Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi. iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme .. trimis de hla afn Constantinopol. prin care declara mîn s-avropighie. Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania. a existat un episcop ortodox.Jflfiflfr. Iat deci atîtea m rturii din care . în_l2051 _într-o scrisoare. în ia egmnenuluiexar_h__din.Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ .Ungura i AJjmajul^bjh^an.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V . s sfin easc biserici. cu drepexarh peste acel inut. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp .X V II I) ure ului.

iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania. regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. Numele egumenului. fnu spre Halici.t4. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri. sa dea cinsTea. La plîngerea egumenului. locuite de români.«s®fe«efe-#i«^s»an jui. ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul. La procesul judecat la Buda. Ioan de Caffa. Astfel. îi arat originea transilvan .S.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea. corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani. la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat. A plecat de acolo. «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici.. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. p durile. Simion S l janul. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia.S. ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391. Pîn în ianuarie 1456. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI. . constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze. ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate. în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul. s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit . cu condi ia £a. în Crimeea. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516). Dup p rerea unor cercet tori.a. In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea. La 14 mai 1494. ling Cherci. episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. ca unor superiori ui s i». Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. cuvenita episcopului :d& Muncaci. celui de acum i celor viitori. «iar arhiepiscopului din Transilvania. în R. st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii). Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania. N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh. Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. înaintea regelui. fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti.

precum i pe episcopii din Oradea i Alba . oimo ului vei (ultimele dou în jud. avînd i alte bunuri le. pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania .i p streze credin a x . Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan. care. prin i însufle ite. în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. sub grele amenin ri. A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. pe malul drept i. ucenicilor Sfîntului Nicodim.orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . 1 în Transilvania. fost închis.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !. la Ian cu de Hunedoara. iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns . ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme. îndemna pe preo ii români s . ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. obligînd. iar ace tia. c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu. 'episcop cu autoritate suprem în popor». c ci . în ce prive te convertirea credincio ilor. pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». respectiv. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei. ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea. r pus de cium . Arad. ca i inchizitorul). stîng e ului). El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. îi slujea drept l vl diceasc . Dispozi iile r mas f r rezultat. pe to i canobili i dreg tori. fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor. N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop. la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa.

VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. în sfîr it. care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . la Belgrad. Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei.i refac biserica. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul. urmînd pe Petru Maior. F r îndoial c el nu a fost episcop. dat la rug mintea lui Ioanichie. Lup a s. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat. precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit». sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia. ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi). Numele s u. terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II. fiul lui Iancu. tiri despre al i vl dici. t. Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor. Ladislau Hwniade. refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. Mete . catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean. Al i istorici. Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. cu re edin a probabil la Peri. în aprilie 1456. dar i peste românii din .) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. în iulie 1456. al i istoriei ( t. au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale. S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh.a. In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba). ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano. la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia. deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia. Teza este inacceptabil .

a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. proximativ apte decenii. i prin legea 3 din 15 iulie 1481. Pe de alt parte. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. în i u. nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. . Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. ogoare) de la Vasile. iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. tefan Lup a). de dijma catolic . pe care 1-a hirotonit i preot. obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. ci aici i-au stabilit sediul. în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. adic st teau fie în mîn stirea lor nie. am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . pe Danciu. unde Iancu î i ridicase cetatea. Pîn nu de mult. f r nici o deosebire. autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. adic a Mitropoliei Transilvaniei. prof. -un sludiu mai dezvoltat. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». Deci. fîne e. sat situat la 10² e Hunedoara. de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . c ruia i-a înfiat fiul. existent i azi. i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. adic din Nandru (Nandor). care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte. în 1480. Teza istoricilor din urm . Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. de asemenea. deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc .

Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit».V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda.. dat de judele i jura ii ora ului Cluj. mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru.. aproape de ora ul Cluj. luna octombrie 25 zile». cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd. rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare. Situa ia privilegiat a satului. prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania». dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». pomenit într-un act mult mai tîxziu. S-a scris pe numele Feleacului. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ».o. Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. ce tr iau necununa i. fn acest an. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. în zilele marelui crai Matia. ² .. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu. iar în 1468. în anul 6997 (== 1488).. judele Bra ovului. unde i biseric a zidit. Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil. Este pomenit. care era superiorul s u ierarhic. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau. din 25 decembrie 1550. In 1478 tot Matei.. regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva. -. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg. explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac. de Matei Corvinul. într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh. în aceast calitate. i celor 12 pîrgari ai ora ului. Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci. alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire.

ca unul . Probabil.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². De aceea. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516. scris în acel an. acesta nefiind trecut în sinaxar. cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci». prin 1503²1505. Era scris de preotul Filip din Ha eg. precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u.a românesc. Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve. s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan. se va fi integrat în mediul .au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu. cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac. S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu. trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc . în Feleac. In aceast lucrare s în ara Româneasc . Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit». intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534. Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. ci Stepan a ip). primit de la botez. de la Vasile preotul român. c ci în slavone te nu se scria tefan. anume tat l pomenitului -> Danciu. pentru c pe cel de Danciu. sigur acel Marcu.». 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. pomenea un alt mitropoa Feleac. i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu. care a fost citit IJI ( T). a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. preotului Ioan din Feleac. Alte tiri nu mai avem despre el. venind la Feleac. ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. Nu tim nici ce i avut ca vl dic . «în zilele mitroni chir t. se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a». ai putea folosi. cî iva români din Feleac . în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu. dintr-o deosebit afec iune.

inscrip ia din 1516. probabil nepot de sor . o deplin autonomie. Nu mai avem alte tiri despre el. trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. care era al «Mitropoliei» din Feleac. prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. «episcop român din Feleac». poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te. F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. c s torit. deoarece înc din mai 1401. dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox . Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. rud cu înainta ul s u Danciu. în care Danciu era pomenit din nou. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. Presupunem c hirotonia. Din cele de mai sus. rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil. In orice caz. Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi». Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. . De i Marcu. Nu tim cît a p storit. tirea oferit de actul din 15 mai 1494. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. aflat în biserica din Feleac. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. Varlaam. Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. Din punct de vedere administrativ. cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni.

Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. teian cel Mare.-. 399) . Sibiu. an. Sibiu. 56 p. Bucure ti. în anul ?7. . Documente istorice biserice ti. S. iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. Cern u i. rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox . PÂCLI ANU. 6 voi. în «Arhivul penlogie i istorie». înainte de 1456. 1929. Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria. p. Sect. primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice. Astfel. CXVI + 103 p. (extras din «Cul? tin ». 352²396 i an.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. Blaj. mîn stiri. Studii asupra evului mediu românesc. Bucu->02. o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie. nr. i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA. Transilvania. Bucure t i. VASILE MANGRA. p. al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. 4²34). reprodus i în voi. II. In ultimele dou decenii ale secolului. 1 c r r i s p e c i a l e : Z. voi. nr. Mem. AUGUSTIN BUNEA. Sate . ca i în ara m neasc i Moldova. . românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . p. C. 1984.XXXIX. XXXIX. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. i preo i dm Ardeal. 775²780. nr. Dan.R. 1951²1955. II. XV + 103 p. (extras din «Cani. 307 + VI p. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano.».C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU. 1929. cu re edin a Hunedoara. Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. NICOLAE IORGA. 1920. + 596 p. 11²12. Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. t. s. (1075²1350). Docum ente privind istoria ii. I²II. XXVII. I. IX. TEFAN LUP A. ACADEMIA R. Studiu istoric. Num rul mare biserici. XL. Marcu. 1935. preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. . 1928. II. 1904. Mihai Viteazul i Mitrordealului.. Blaj. 86²143). 31 p. 349 p. Bucure ti.. unde au p storit mitropoli ii Daniil.NICOLAE IORGA. ed. 1908. 127 p. 34. 1920. ATANASIE MARIENESCU. 1²2. sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. Bucure ti. BI BLI O G R A FI E. TEFAN METE . s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556. în «An. Sibiu. 1911. reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). . ( tefan ?) i Petru. Ist. (I) C + 147 p. In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. Acad. care s hirotoneasc pe ei preo i.. 1870. Rom. care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. p. (toate dep ite). p storea vl dica Ioan. (II). 1899²1900. Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria.

Închinare lui Nicolae Iorga. SILVIU DRAGOMIR.:. 3²4.in iji. 21²26. 1943. p. F. 48 p. p. RAFIROIU. p. XXXIV. an.. 1934. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova. nr. Despre mîn stirea din Peri. 1980. an. [ulu . p. VICTOR POPA. la mijlocul secolului al XV-lea.:. 1911. M n stirea din Peri i im. nr. an. portanta sa istoric . în MO. în M. I. Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391. TEFAN LUP A. LIANA TUGEARU. 19²20. nr. MIRCEA PÂCURARIU. 1958. XIV ² 1450). Wurzburg. în M. XXIV. voi. nr. 1985. 1957. 2. 1958. partea I. XIII.R.a . Bucure ti.. în R.A. «Graiul românesc». 219²229 i an. în M. 531²534. hr> '/. G. nr. 2. III. S al . în rev. 9²16. 387²436.'. 1928. 1982.. p. Biserica m n stirii Rîme ..T.B. . RADU POPA. 268²277. 1²3. 7²9. p. EUGEN AR DEANUL (GLUCK).. Cluj. nr. Z. an fi. 1931. PACLI ANU. 7²9. p. Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. an. ZENOVIE PACLI ANU. în R.. Oradea. Cei mai vechi protopopi români.h:. J V . an. an. fasc. Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei.. 1956.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI . In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV. DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL. V. Bucure ti. 1²2. 4. 1982. . 1975 p.I.. XXXII. 85²91 . p. .:. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV. Mîn stirea din Peri. nr. 152 p.B. în Ostkirchliche Studien. p. p. 496²514. 309²317.ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> . VIII. în voi. nr. 149²172. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. II. p.. 3²4.'. 71²86. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. 333² 335 .

S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea. a tr it. e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc .a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. via a monahal a fost . vestitul pustnic la Rila. precum i Hilandarul la Muntele Athos. îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de . înfiin at în se-^ de Antonie. troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . în_ Bulgaria. i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. în a doua jum tate a secolului XII. cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev. De pild . apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi. cu pravil îial deplin . arhiepiscop al Serbiei. In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia. viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. în secolul X. Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez .ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. Ir£ Rusia. iar fiii s i Sava. sub înrîurirea moului athonit. via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea . care a zidit mînastirea Studeni a. cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. p rintele monahismului rusesc. NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. s-a f cut abia în secolul XIII. sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. în .

în cetatea Morisena.).. prin pe teri.. la Oroszlanus. Valea C lug reasc . . bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi. cel mai însemnat centru monahal r s ritean. toate dovedind vechimea monahismului românesc.i UKU_. voievodul Ohtum a^ridicat. In aceea i perioad . NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos.. Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana. de la V r diajn. Din paginile precedente. pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. Chilieni. sînt m rturii de veche via sih streasc .a. în care au fost adu i «c lug ri greci». C lug reasa.. tr it de pustnici de neam român. s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . despre care avem prima tire documentar di n anul 963. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric. în frunte cu un egumen. Chilia.o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. Alba. papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei. In 1204 de pild . cedat unor c lug ri latini. C lug ru. jud.. vor fi existat i altele. In teritoriile intracarpatice. a ridicat o nou mîn stiro ortodox .ii. respectînd pravila vie ii c lug re ti. am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor. Bistri a-Vîlcea. îndat dup anul 1000. In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. F r îndoial c . biruitorul lui Ohtum. Cianadinus. ca i cuvîntul «pustie». Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. ^yS fiilMi-Mm tioara. de la Cib. Chilii. C lug ri a. s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania._C lug ri. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase. deci ortodoc i.lui( Buz ului. Suceyi a_§. pe terile de la Ialomicioara. SF.Banat. cu hramul Sfîntul Gheorghe. MONAHISMULUI. întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. prin poienile ascunse al<. însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam . aflate în ruin . Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI. Dup 1028² 1030. Schitu i numeroase altele. care au d inuit mult timp. chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna. sînt o dovad în acest sens. La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15). codrilor. Chiliile. altele în p r ile Orheiului. ?Hil!âi² ficu.

în apropiere de Adrianopol. . Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat. Fiul lui Dumnezeu. De la Athos.o stare de concentrare i de pace l unt. însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru. s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. în 1359. spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria. Dup unele ute pe aceast tem . De pild . Serbia. cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic . isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice. laici. îndeosebi la Athos. to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului. isihasmul (vjouxîa ² lini te). stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). De acum înainte. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351). Simeon 429).1346). r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i. Penaceasta. mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi. au fost i români. In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. se recomanda retragerea c lug rului de lume.. în a eza-sihast de la Paroria. i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. medita ia acere. urmat de Nil Cabasila (f 1361). Rusia i rile române. în actul din august 137. tîrziu.2.Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici. i al ii. înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo». Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la . c lug ri. ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu.

XVIII.I? 11 Biserica m n stirii Putna. ridicat între iii 1466-1470. Biserica din Vorone . Restaurat între anii 1961-1965. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm . necropola sa i a familiei. |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. construit în plan triconc. cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. apoi pe la mijlocul sec. sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488. zugr vit în exterior în 1547. Este în plan triconc. una din capodoperele artei medievale române ti. cu turl pe naos. . Reconstruit între anii 1654-1662. ctitoria lui tefan cel Mare.

Cruce din P tr u i. naos. pictur interioar . efan cel Mare din 1487.din Borze ti . tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular. în plan triconc. Bac u.jud. Sf. i mici. cera: etc. ancadramente la gotic). f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide.

f r turl . în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit .j. ctitoria lui tefan cel Mare din 1497. Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV. de plan longitudinal. pronaos. Suceava.Biserica din Arbore . gropni . monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale. pîrc lab de Suceava (1503). avînd cinci înc peri: pridvor închis. fiul preotului Coman din Ia i. ctitoria lui Luca Arbore. Pictura interioar a fost executat de Drago . Biserica în l rii din m n stirea Neam . arcaturi oarbe sub corni . . naos i altar. ferestre în chenare gotice. în anul 1541.

cu un turnclopotni scund pe latura de sud. construit din piatr i c r mid . în dreptul intr rii în pronaos. cu fire de aur. f r abside laterale. cu pruncul Iisus în bra e. fiind redat îngenunchiat. cu plan dreptunghiular. în 1493.Nicodim. Biserica din B line ti. oferind Evanghelia Sf. împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. a ezat pe tron. remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni . îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. pentru m n stirea Humor. Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri. Fecioare M ria. Are o bogat decora ie exterioar . . ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493).

apoi ref cut în 1844-1849. reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI. TTT . Are planul în form de Äcruce greac înscris ". cu turle pe naos i pronaos.Biserica m n stirii Tismana. este construit din c r mid aparent (trei rînduri). Biserica domneasc din Curtea de Arge . care alterneaz cu piatra brut (un rînd). XIV). Este construit din piatr i c r mid . ridicat de ieromonahul Nicodim. început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. în plan triconc. cu ajutorul domnitorului Radu I.

Vedere general a m n stirii Cozia. ancadramente la ferestre etc).ai? « * : . Biserica m n stirii Cozia. pe malul Oltului. . în plan triconc. ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. în fa . paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583. 1387-1388). în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete. cu o turl pe naos. Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707).

^ Biserica de lemn din Volov i J. Nicolae din R d u i.j. 1359-1365). Suceava. .r Biserica Sf. cu un plan bazilical. dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec. f r turl . ctitoria lui Bogdan I (c. înt rit cu contrafor i.Suceava. ctitorit . Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559. XIV) 1 ln comuna Putna .

:ruit din piatr brut . Biserica Sf. prima biseric cu plan triconc din Moldova. în 1402. . Treime din iret. Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i. mitropolitul Iosif cu membrii clerului. Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit .ntîmpinarea moa telor Sf. 1595-1596).

de tip sal . cu valoroase picturi de epoc . ctitoria cnejilor locali. Deasupra naosului se ridic un turn.Biserica din Densu _ j. Biserica din Le nic . construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. X-XIII). Hunedoara.j. . ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul. Hunedoara.

Hunedoara.â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j. sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil. Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc . i anul 1313²1314. .

ctitorie cnezial din secolul XIII. Hunedoara.ti. deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat .Biserica din Gurasada .j. .j ‡?«££££ .ca (ser Biserica din Strei . si» cnejilor locali. construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest. Altarul i naosul au o form patrulob . Este construit din piatr bruta. Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn.

O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei.Biserica m n stirii Rîme . îghi te . construit din piatr . azi . XIV). Bihor. Alba (sec. cu o form dreptunghiular . ctiecolele XIV-XV. zugravul Mihul de la Cri ul Alb.j. precum i anul 1376. cu un turn-clopotni pe pronaos.j.

Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369. adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit. dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». i Agatonul Nou.H. chiar ctitoria lui. numit «a __ l^ste conVod ». pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. ft-un. care. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». la întemeie/ voltarea m n stirii. n descoperite în hotarul aceleia i comune.c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). cu hramul Schimbarea la Fa . chilia lui Dionisie Torc torul. Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni. în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i. . Col i). Boli^ documendup cuno tin ele noastre. 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea. Radu. în care se amintea i de rug mintea/r itni.O. nuînd cu urma ii s i Alexandru. de pilda. cu hramul T ierea Capului Sf. pi^a str . constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi. Agaton^sif e tc.^^ este. Bozioru). timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. Vladislav. pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com. dar cre tine. poate. Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com. Cu caz. la 25 km de Cîmpulung. cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar".j. con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea. înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». într-un fel sau altul. Datorit acestei descoperiri. pe malul stîng al Dîmbovi ei. N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea. siderat din secolul al XlII-lea. din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a. ca i temeliile a dou din . Biserica rupestr J n deJPiafrd (com. AceastC^ \t fiind.

De pild . 331). Deci. via a mîn stireasc athonit . care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate. Filos. 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase. c luib numele Filotei. înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . p. tirile pe care le avem asupra originii. Din cele expuse. osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. dup izvod bizantin-athonit. Un logof t al lui Mircea cel B trîn. secretarul icoveanu. arheologice. organizat incîpiiîe isihasmuîui. în 1839. m n stirile Arnota (Del Chiaro. Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . nemijlocit. potrivit suflului duhovniis de isihasm. probabil pe Arge . se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i. la Bolintin. In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . trerectat . în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. afar de aceste l ca uri. la t de Bucure ti. copil riei. asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii. teza veche a istoriografiei noastre. tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. spune c a fost întemeiat de Negru Vod ).ara Româneasc . tii. Dr g . în genere.ng Ro iorii de Vede). pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. documentare radi ie. Introducere la istoria române ti. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. cu sinaxarul respectiv . P. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare. atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV. a a cum se 1 în veacurile primare. Panaitescu.

în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). eventual ca egumen. st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. ci i în inuturile înconjur toare. din tat valah i mam sîrboaic . se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. Cu toate acestea. In 1366. a revenit în Serbia. S-a c lug rit la Athos.acum. nu numai aici. Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. în orice caz. A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . probabil la mîn stirea Hilandar. în regiunea Craina. re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului. oprindu-se un timp lîng Dun re. înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . la Vodi a. pe p mînt românesc. s fi avut de suferit. teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei». centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. In schimb. Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370. arina Bulgariei. sor vitreg a lui Vlaicu Vod . a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. o cetate în apropiere de Novo Brdo. în Macedonia (azi in Iugoslavia). era firesc ca în împrejur rile date. . celebru centru minier din Serbia medieval . în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. unde se va bucura de o deosebit considera ie. dar ca vasal al regelui Ungariei). nu departe de tîrgu orul Cladova. Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. la locul numit aina. în inutul Cladovei. A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. dus de franciscani. primejdia catolic a r mas. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. Deaîcî. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina. p rere pe care o împ rt im. De aci.

sub arul tefan Du an.udal maghiar. fie 1372. ci precum hir Nicodim i cum va orîndui. s-a ridicat o n stire. trimis de cneazul Laz r al Serbiei. Dup^ ultimele cercet ri.i puie cîrmuitor». «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului. vasele i od jdiile d ruite. în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. zidit i zugr vit din a lui Nicodim. era forn Isaia de la Hilandar. . care_ se proclamase ie autocefal în 1346. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. nici altul nimeni. Prin aceste prevederi. S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. Teofan.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a . la Vodi a. Probabil. înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. In aceste împrejur ri. practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb . fostul protos al Athosului. încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. f r consim :elei dintîi. iar zugr virea. dac nu-1 va fi avut mai dinainte. nu l 13_7 . în anii urm tori. pe t ot p mîntul românesc. Prmjacela i hrisov. N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos. adic o ctitorie jie_sine st t toare. scutirile. ie sub orice autoritate din afar . Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. nici arhiereu. de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372. a a s ie c lug rii cei de singuri s . pe locul uneia mai vechi. uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor. cum s-a procedat Î alte cazuri. Solia. lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. ² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . mîn stirea devenea o amovlgstie^.

Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti.I M O N A H IS M U L UI. Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385. la Tismana. 1377² c. f r ca s-o termine. Din actul men ionat al lui Dan I. 1383²1386) îi f cea "anumite danii. S F. cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar . Gorj). explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact ... Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri. respectiv mijloacele de trai. Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab . Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie»..ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------. dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii.. s cl deasc pe deplin acest hram. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana. ci s-a dat. numai sub Dan I. pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana. Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. p rintele domniei mele. reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- .. pe rîul cu acela i nume (jud. pe un hrisov din 1424.». o mîn stire nu întru toate terminat .. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective.^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar . i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile. a ridicat-o din temelie. f cut de vreun c lug r din mîn stire. 1383). la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei. cum am v zut. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u. a fost Radu I (c. drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea. Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. O însemnare contemporan . cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav.. cînd Dan I (c. In speran a reocup rii Severinului. nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi.. în orice caz. precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. care era banatul de Severin. Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a.

A ce s t e n u me r o a s e d a n i i .a u î n c h e i at n u m ai s u b e l .u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e . . au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce. l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a . P r i n t r .i al ege si nguri cond uc t or ul. c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana.a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² . î n ara Ha e S . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . t oat e î n Ol t en i a.u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 . î n t r .l e a. i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . c i n u ma i . alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 . d e l a Mi r c ea c el B t r î n .un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i . c ar e «s fi e d e si n e i»). î nt r . Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m. n i c i e u M i r c ea v o i e vo d . Printr -un hr i sov d in . C o u t ea-C r i vel n i c. est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. l ot r ul u i i Vi i na. î i f c e a : de opt sat e. n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ». di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s . ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i . s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a. vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V .un t i mp r el at i v s cur t . Est e . cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i . de^l a Pr i sl op. E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». d u p i c î r mu i t or u l u i l or . In ce pr i ve t e V odi a. A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 . -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» . Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at . at î t e a mî n st i r i . în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i . a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) . d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i . î n st pî n i rea Ti s man ei . di n 1 0 i u l i e 1 46 4.

pe cele dou fe e. adic la 26 decembrie 1406. respectiv mîn stirii Tismana. De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului. în prima scrisoare. cuviosul Nicodim . lingvistic i istoric-literar. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc . rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti. In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor. cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . care prezint . iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). Sfîntul Eftimie. i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. ia Prislop sau în alt parte. De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii. Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». SF.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii). R stignirea i învierea. un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice. deci o goan dup «isihie». tarile ortodoxe. Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim». La 23 noiembrie 1406. Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). în anul al aselea al prigonirii lui. aflat atunci în « ara ungureasc ». Peste o lun .ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. Prin anii 1404²1405. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc .

pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale. 3. PA VEL CHIHAIA. XXVIII.. nr. m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri. nr. nr. Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. întîm-use minuni la mormîntul s u. Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. VIII. antierul arheologic Cet eni. nr. p.R. 111²130 j CHIHAIA. p. p. TIT SIMEDREA. 1959. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei. 1975. Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. P. CONSTANTINESCU. r/d plastic . ROSETTI. p. Bucure ti. Cu timpul. Documente privind istoria României. tom. 1883. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM. 507²517. 7²10. 3²20. Iosif Bobulescu. 1909. în Materiale i cercet ri gice. iova. XXXIII. în XIII. din Mun ii Buz ului. an. în GB. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. 1980. p. 1973.'B. Panaitescu i Damaschin Mioc. Bucure ti. Min stirea Vodi a. voi. 1²2. Glos pe marginea unui document inedit. an. 1971. I (1247² 3ub redac ia P. C o n c l u z i i : Din cele expuse. 1 J . 22. J retat din via . Mîn stirea Tismana. CONSTANTIN C. 1983. Via a mîn stireasc în ara . 1969. In locul s u.X V --. 1965. Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . r< 1947. Buz u. CANTACUZINO. în GB. voi. 1966.t un mare organizator al vie ii monahale la noi. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul. nr. în SCIV. ACADEMIA R. p. p.O. in SCIA. 1953. itarea: Documenta Romaniae Historica. în SCIA. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim).S.. ed. 1974. I. p. XI + 82 p. soborul a ales ca Len pe Agafton. ed. 1906. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u). Bucure ti. 63²76. ESCU.. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice..VkiU W U A JU U LJ ^ . Bucure ti. ara iasc în veacurile XIII. TEFAN DE LA TISMANA. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. GIURESCU. t. I.. CARMEN DUMITRESCU. 1935. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. L + 431 p. i ed. AL. 15²24. e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH. 128 p. Schituri sau sih strii rupestre buzoiene. 469² INU V. Biserica rupestr Corbii de Piatr . i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU. an. p. dup rînduielile haste de la Athos. în BOR. Bucure ti. XIV i XV (1247²1500). 1²4. III. a fost cinstit ca sfînt. TIT EA. TIT EA. Date noi despre bisericu ele '. 1961. 5²6. 23²51 . p. 88 p. 22. în B. 1.A V J . 635 p. Voi. rezult c Sfîntul Nicodim a . fiind înmormîntat la Tismana. ara Româneasc . nr. 321²340. Buz u. Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. B.. + 40 pi. 488 p. 673²697. 1²3.R. în voi. LXXVII..

an. p. 15²37). TURDEANU. nr. Gheorghe Dr gulin. Ioasaf Ganea i Dumitru B la a). nr. XXIII. 1962. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*. în «Revue des etudes roumaines». NESTOR VORNICESCU. p. 1978. Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. în «Romanoslavica». Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee. 1970. 1966. în BOR. Istorie. p. în MO. 1966. 7²8. p. nr. PATRIOTA CODAU. în «Romanoslavica». 237²284. II. XXVIII. 5²6. p. p. D. E. Leiden. 3²4. an. Sebastian Chilea. XXII. Silntul Nicodim. nr. semnate de Radu Cre eanu. (Alte studii în acela i num r. în «Romanoslavica». în MO. 11²12t p. 1965. 300²317. nr. an. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). 345²351. 1954. 1981. N STUREL. 1975. Scarlat Porcescu. BÂLA A. an. DJORDJE SP. ION RADU MIRCEA. XCIII. în G. 923²931. an. l (pîn la 1385).ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. p. p. VENIAMIN MICLE. 1985. L ZÂRESCU. P. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370. VICTOR BRATULESCU. in MO. p. 634²651 . în BOR. p.B. SF. Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . XIII.. 194²207 ( i extras). XIII. LXXX. E. 673²687. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. 8. XXXVII. 9²10. în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). Bucure ti. 114²144 ( i în voi. D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. 1²2. 203²221 . 1976. 77²79. . p. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. an. Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. Paris. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. . 587²598. nr. XI. 1971. Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. RADOJlClC.

iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. la mit C lim ne ti pe Olt. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav. 20 de ca uri.. o moar în hotarul Pite tilor.».. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob . necroMircea cel B trîn i a familiei sale.. Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol. MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA . asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana. ambele cu data de 20 mai 1388. Din cuprinsul primului .zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi).VI k. precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu. li înt rea i osii. Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc . d ruia mîn stirii satele i Cricov.. cu voia p rintelui domniei mele >ievod.. 10 bu i 10 burdufuri de brînz . Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea. Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu. care i-au fost d ruite de unii boieri.». în continuare. voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea. Una din cele mai în- ..

ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie». poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. cu aceea i dat . Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». C. s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri. cu toate cele ce se in de ea. f r amestecul puterii politice sau biserice ti. toate scutite de d ri i munci domne ti. între C lim ne ti i muntele Cozia. produse alimentare (grîu. Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. s fie înlocuit cu una nou . care se tie ca a fost un domn mare. In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). b l i cu pe te. vin.rneana s fie supus . miere etc). ca . In adev r. De aceea. iubitor de frumos. de c tre fiul s u Mircea. aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I. i-au urmat Soîionie (c. formînd o . cei mai mul i cercet tori. Radu I. Constantin__C_ Giurescu. 1406²1418) i Iacob (1421) . observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel. abia dup un deceniu. Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana). pe Olt. încît s fie nevoie. C. soborul singur. In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia. brînz . dar. Seaca i Hin te ti. Prin cel de al doilea hrisov. Din primul hrisov. Jiblea. precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. fiind nimicite de vreme. Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. adic Cozia». n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . în ce prive te starea material . In ce prive te numele acestei mîn stiri. Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei. pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov. a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. în primul document din 20 mai 138'8.a. prof. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. mori. pe valea Oltului. ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea.. Aceast p rere a fost rectificat de acad. constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. continuat de Dan I. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti. de fast i de podoab . B rd ani. Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394).

altele au disp rut. Distinc ia era necesar mai ales acum. Socet. iv lii etc. avînd te sau p r i de sate. c ci pomelnicul ei. pe Buz u. care era pus b dependen a Coziei. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. jupan Staico. mori. Arge ). la nord de Bucure ti.t p dure de nuci. cînd a ridicat ia biseric . Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. urmat de Radu. Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. de Mircea cel B trîn. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ). Fr sinet. sirea nggov. Era deci foarte bine ap rat . Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. alc tuit în 1781. P ltini etc). Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . hele tee. m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. Dup p rerea altor cercet tori. putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. Dan. apoi vii. imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . în caz de nevoie. mîn stirii domniei mele de la . meroasele danii pe care le-a primit. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. ex. umentar. înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . în acela i timp. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. începe cu islav Voievod». vaduri de moar . iar a doua. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. la sfîr itul secolului al XV-lea. înc un l ca cu numele Nucet. prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. în jude ul : a. apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. Mircea cel B trîn i alt IIlea). pe care i-1 d ruise domniei mele. urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a.

Cozia. Mîn stirea QlayQQJ c. tot sub Mircea cel B trîn. a ridicat mîn stirea Vjj ing. numit la început Strugalea (la sud de G e ti). ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui. avînd al turi pe so ia sa.. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. cu hramul Bunavestire. dateaz tot din timpul lui Mircea. un ucenic al Sf. din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . La 17 noiembrie 1431. Ast zi. fosta mîn stire e în ruine. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni. cu numele Dionisie. cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. sau. a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus. Tismana.^" ^ ~-- ^" " ^" " . Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. Documentar. N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . cel pu in. în orice caz. N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu. c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. el a f cut danii acestei mîn stiri. iar în stînga biserica. s o fi m rit pe cea veche. apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»).^^ ^ ^ ^ . Din acela i timp data i schitul Br det (jud. s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea. iar în biseric . ^_ ^_ Snagov». cu b l i. i a domniei mele». Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. din 7 octombrie 1428. dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. . Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab.ra (probabil doamna Mara). Potrivit tradi iei.^^^ ^ I » Œ^^ ^ . de lîng Tîrgovi te. pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . din secolul al XlV-lea. Arge ). în 1441. d ruite de Mircea. Pomelnicul ctitorilor începe cu el. inînd în mîna dreapt o cruce. într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». s existe tot din timpul marelui voievod. Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani.. prin care îi confirma dou sate. Nicodim.

50 X 7. cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam . iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab. în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca. în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu. pe eia mai vechi. s-a început construirea domne ti de la Arge . înseamn c a fost ridicat înainte de 1352.50 m). aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie. ridicate în locuri în mun i sau în codri. schituri de lemn. ridicat . Astfel. tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea. în Drobe a. Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia. F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc . Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung. toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII. noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente. Conceput ca l ca de închinare i domneasc . cu hramul Sfîntul Nicolae. ca aceea de 30. J li A 1 V . c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . i structur . precum i unele mai tîrziu. N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un .P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene. A fost distrus de un cutremur prin 1628.). din prima jum tate a secolului al XHI-lea. apoi. pron timpul lui Seneslau.40 m. în ii Alexandru Ilia .50 X 8. îltimii ani ai domniei lui Basarab I. ceva mai mare (15. ica Sîn Nicoar . r ii lui Basarab. stiri i biserici din Moldova. în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie. Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele. Pimen i Silvan.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir. Dup tradi ie. cu hramul Adormirea Maicii ii.50 m i 12. a lui Basarab I.75 X 7. cuub numele de Bogdâne ti. în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar .uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. J L .

iazuri cu pe te. Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn. felurite mertice . fr ie). Mai tîrziu. Este interesant un hrisov de la tefan II. Biserica de azi. Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at. i o activitate cultural-artistic . iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie. de la Boi tea. se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului. cînd tefan I îi d ruia dou sate. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian .timp la Athos. = înfr ire. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. dac nu va fi fost i mai veche. împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou . Probabil pentru ace tia. Se pare c el a fost înmormîntat aici. c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare. s-a numit Pobrata (în slav. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire. Petru II. Ruinîndu-se i .. Probota. în 1497. domnitorul tefan I (1394²1399).a. pe care o vom prezenta în alt parte. Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun. a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i.». este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. cu hramul în l area Domnului. pe iret. Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. cel din urm fiind îngropat aici. înc «de la începutul rii».. Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . a fost ctitorit de tefan cel Mare. cercetînd o serie de documente. Prin acela i hrisov. din 6 iunie 1446. «unde a fost chilia vl dicii Iosif».. mori. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693). Pe locul vechii mîn stiri.. In adev r. pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. între zidurile ei s-a desf urat. afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. azi disp rute. punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului. într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian. pris ci. Urma ul s u. iar azi. una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). din piatr . Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan.

enitul i cu sfin irea preo ilor. pe jumen al mîn stirii. . terminat în 1530. iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402. a construit. Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). La 15 februarie 1410.a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei). situat cam la 300 m de locul celei vechi. Ast zi este biseric de mir. acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic. dar f r s dea numele ctitorilor. înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i. la 27 iunie 1449. a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche. so ia sa Ana >oieri. Hrisovul men iona . «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a». Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . la o mic distan de ruinele în stiri. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi. De pild . Alexandrei Vod . ele tee cu pe te. f r vreun din afar . îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea.14 septembrie 1467). tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j. lor funerare se g sesc azi în biserica nou . Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re . a egumenului Dometian. ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei. i nici un mitropolit. c ruia i se dreptul de a. Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. existent i azi. a biseric . cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. tâijeg. Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan.F E K1 U A1J A Petru Rare . a lui Petru Rare . ita la sfîr itul secolului al XlV-lea. d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407. Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. Astfel. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. so ia sa. scutiri etc. u. au fost îngropa i aici Petru Rare . neclintit.. o biseric nou ..i alege singur urma ul în egumenie. Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. doamna Elena. îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor).

Daniile au continuat i sub urma ii s i.. îi d ruia vama de la Tazl u.O. O alt mîn stire era cea a lui V rzar. Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor». so ia sa Ana (-j. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei. una cu hramul Adormirea Maicii Domnului. V rz re ti.nici slugile lui. A doua se g sea. dup numele întemeietorului ei. . este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova. Prin 1528²1530. «un sat la obîr ia Solon ului. la aproximativ o sut de metri de cea veche..1418) i al ii. probabil.». lîng ora ul Gura Humorului. f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia».R. Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat . asem n toare cu a episcopului de R d u i. ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. ca o ctitorie a unui mare dreg tor. cu satul. amintit în 1420. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina. moara i «sili tea de pe Nichid». îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae. Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana). vornicul Oan . în felul acesta. care rezuma un act patriarhal din 1395. alta cu hramul Sf. Dumitru. mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. poate dup numele lui Chiprian. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi. La 6 februarie 1431. i seli tea lui Dieni ». Alte danii i-au f cut Ilia i tefan. In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j. patru pris ci. ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare . primul egumen cunoscut. la 13 aprilie 1415. Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate. S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). O noti . pe locul bisericii Sf. tot dincolo de 21 ² Istoria B. nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. «unde a fost Huba». Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415. în forma în care o avem ast zi. este men ionat documentar la 10 februarie 1429. c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453.. Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun.. «s -i fie uric cu tot venitul». Dumitru din Suceava. Mîn stirea Humor. care i-a d ruit. numit mai tîrziu.1432).

m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta. mul În l area Sfintei Cruci. la Horodnic. apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. în p r ile Tecucilor. în care ar fi fost îngropat. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod . Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. în 1411.a p r ile R d u ilor. pomenite în documentele vremii. o mîn stire la Boi tea. men-: i alte mîn stiri. amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i. mîn stirea popii Draghie (1444). mai veche. a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. O astfel de biseric a existat ov (Olov ). era o mîn stire de c lug ri e. losif). irea lui Ciunca Stan (1445). mîn stirea de ÎozieniRoman (1446).a. în aceea i regiune. azi disp rute. în Moldova de nord. Pe lîng mîn stiri. probabil în zona Vasluiului. potrivit tradi iei. despre care nu avem nici o tire. precum i ale urma ilor s i. azi degradat . Chilii. N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit. o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². exist o bisericu în stînc . icumentele aceluia i domnitor. Aci a fost s pat o chilie. spre r s rit. în care ar it. azi Dum-² Tîrgu Neam . pe care voievodul o punea. C lug reni. sub trea mîn stirii Bistri a. în p r ile Neam ului . mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. mîn stirea postelnicului Ignat din Soci. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. Daniil Sihastrul. C lug ri a etc). ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. isten a altor biserici i mîn stiri. >roape de actuala mîn stire Putna. anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). Actuala biseric nu poate fi con- . într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. Dide ti. o alt mîn stire l u. Dup tradi ia local . vor mai fi existat e.

alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . i urma ii s i : La cu. ar fi ctitoria lui Petru Mu at. In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia. angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. cu excep ia unui pridvor. de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. De asemenea. Se p streaz integral pîn azi. cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. Roman I. Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . f r îndoial . Pe mormintele primilor ase. Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. atestat documentar. O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. tirile sînt contradictorii. din piatr . iar actuala biseric . so ia lui Roman I (1391²1394) . «una din Tîrgul de Jos i alta. pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. la 16 septembrie 1408. c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391). c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate. mama lui tef ni Vod . în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. este biserica^Mh u i. Potrivit cercet rilor mai noi. Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415. care va fi voia noastr ». primul episcop atestat documentar la R d u i. Anastasia. tefan I. atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. la începutul secolului al XVI-lea. fiica lui La cu. Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. Stana. considerat ctitoria lui Bogdan I. tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . 1358). Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava.siderat îns de la Drago Vod . 1354²c. i Ioanichie. Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. ctitorul bisericii. fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at.

N u m a i e . e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri. C u ti m p u l. s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ). i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini. în M old o va . ca r e. d a r m a i al e s d e A st fe l. d a r. u n e o r i ). ctit or ii l e d o m n e ti. t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i . p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. d o m n ii r o m â n i. m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i . Ia r î n t r e d at o r i i .a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i). întîln i m . l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). fi e l a l i t u r gh i e. o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a. d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e. d e m u lt e o ri . p rec u m i me t e ri au toh to ni. N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e .² A V H i. m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . fi e d i n l e m n . a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s .l e vi e ui t o r il or e i. h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate.m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u . fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i.i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile . l a d a r u r il e f o n d a t or il o r . d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii. M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e . h r z e au i ei d a r u r i. ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc . se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. i ar . c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i. ti e d i n zi d .) lu i A l e x a n d r u c el B u n. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s . A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii.

nr. XXXIX. 1980. în MO. XV (1247²1500). TIT SIMEDREA. 1983. XIV.O. Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. Nucetul. Data zidirii Coziei. L + 431 p. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. 876²889. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica. în BOR. V. Arta cre tin In România. ara Româneasc . p. 1²2. 1²3. Bucure ti. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU. an. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. 470²476. în BMI. II B IB L IO G R A F IE A. Mîn stirea Vi ina. XCVIII. p. PAVEL CHIHAIA. în BOR. I. an. nr. in RIR. an. 61²65. 43²46.S. 3. PAVEL CHIHAIA.A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . 1917²1923). în MO. Istoria min stirii Snagov. ara Româneasc . întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a. 1961. Monumente istorice.. 1961. Schitul Br detul. Bucure ti. AUREL I. Paris. 1969. 1961. p. nr. V. 11²12. p. LXXIX. 284²335. în BOR. (I). XXX. în voi. nr. ( I I ) . 1906. 11²12. NICULAE ERBANESCU. Secolul al Xl V-lea. . L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. 1937. . un monument din veacul al XlV-lea. Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. Bucure ti. an. GIURESCU. PAVEL CHIHAIA. GHEORGHE I. II. an. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 1970. p. B. p. nr. Panaitescu i Damaschin Mioc. + 11 pi. an. Despre mîn stirea Cîmpulung. in GB. 16 p. 1352²1633). 11²12. 4. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. EMIL LÂZÂRESCU. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. 3²4. p. 1109²1119. în SCIA. p. 1924. 635 p. 192 p. 1. P. 303²316 i nr. p. p. GHEORGHIU. 38²49. 56²59.R. în MO. I z v o a r e : Academia R. ILIE GH. XXXIX. an. 1974. X²XVI. DIACONESCU. 1033²1049. în BOR. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. XXI. nr. LXXIX.. 2. ara Româneasc . p. I (1247²1500). 1966. + 158 pi. an. 1047²1077. an. 1931. 1970. 208²221 . în BMI. 1953. cu mai multe studii . 323²338. DRAGHICEANU. XXVI. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. p. Documente privind istorici României. 1962. In M. în BCMI. Studii i lucr ri de icstaurare. 1955. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. 5²6. XIII. ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare. LXXXII. nr. cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. nr. p. TAFRALI. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. Bucure ti. 221 p. nr. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . 1971. voi. nr. 68²73. 128 p. 9²10. Sub redac ia P. LXX. nr. VIRGIL DRAGHICEANU. an.. BOR. IX. 1923 (BCMI. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. 1966. 52²89 . veacul XIII. în GB. 1961. an. VIRGIL DRAGHICEANU.. VII. 1967. 1952. p. Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge . 1964. 2 voi. IONA CU. 3²4. Corina Popa. XXI + 352 p. an. VII. Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel. p. B. Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. Curtea Domneasc din Arge . alta la C lim ne ti). Bucure ti. O. Bucure ti. 118²138. BRATULESCU. 1. 1²2. 11² 12. XVIi. nr. 107²137 . nr. în SCIA. an. p. CANTACUZINO. p. XXV. nr. p. 1944.

p. ara Româneasc . 5 p. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU. c r r i: N. dup m rturii noi. p. LXXI + 530 p. în MO. Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge . BÂRCÂCIL .. PA VEL CHIHAIA.. XXXVIII. Craiova. în BCMI. GRIGORA L PRO U. 1981. Mîn stirea Neam . Moldova v o a r e : Documente privind istoria României. 22 p. . 384²1475). 1976. p.M. 1965. p. 985 p. i v îndut e i d rui te în se colul XV. Bucure ti. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare. p. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. ea Neam . A. 1971. voi. 1954. 1935. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti. 1968. BULAT. n ou III). în M. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. Bucure ti. p. 127 p. 19 49. XV. an. i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. n r. . 55 p. ova. -în BOR. LXVII.). nr. 372 p. 5²6. 426 p. XX ( s. Moldova. veacul XIV. 1970.. N. Ia i. + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. an. 1962. XXXIX. Bucure ti. 1963.. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. I. la i. p. n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU. Craiova. 371²545. Bucure ti. 1947. IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU.monumedievale din Moldova. 314²506 i an. voi. XLV. TI T SI MED REA. în r i is t or ice ». an. 11 4²1 30 . + ilustr. 555²562. Bucu58. 597²612. > v " iî ! -: . deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. 1 ²2..S. Mîn stirea Humor. 800 p. 7²8. Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). Mîn stirea Moldovi a. I²II. 1974. Bucure ti. XIX. 7_8. 3. GRIGORA . Bucure ti.12. 1938. Bisemeasc din Curtea de Arge . TEFAN BAL . an. TOMA G. 324²347. . 1969. nr. 70 p. 165²184 (extras: V lenii de Munte.

-' ' : ' ' " .Toan Botez torul. Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi). . ... r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti. în B i . Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma. ‡ ' - . . ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi). încît în anul 1204. Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u .' . De pild . X ?. . . Banat. mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat. : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania. . io q ‡ 9' . . . ' . în secolele XIII²XV. In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini.'. în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca. ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m . . . din nuiele împletite sau din piatr i c r mid . în jurul anului 1002. . Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. . re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. ridicat de voievodul Ahtum.. x. cu hramul Sfîntul. . "". -ir.ft Bisericile din Transilvania. pe Some . MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA. s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri. Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu. una din re edin ele voievodului Gelu. Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn. .iif j i/ îf 3 'iitsv . temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. . BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : .

în anul 1443. lîng tabloul lor votiv. în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî.P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural. S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral. se afl o alt valoroas biseric monustoric. provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V. c sub i pictura mural din 1313. se afl un strat i mai vechi de eal . Dr gu ). o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea. Trebuie relevat. folosit apoi . altar pentagonal.X V I I I ) ia egului. atesta i documentar din secolul lea. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan). Intre altele . Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu . s-a stabilit c bise. Pe baza acestei descoperiri. de i mulat ipoteza c ar putea data. dup cum arat o alt . . Este construit din pietre romane. aproximativ 2 km de aceast biseric . una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie. cu un opotni care domin împrejurimea. din bolovani de rîu i din c r mid . fapt consemnat de o inscrip ie. îns . P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale. pe malul drept al Streiului. într-o alt form . vara anului 1975.tip longitudinal. din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. scris în anii 1313²1314.iertarea.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea. statui etc). în satul Sfrei. format dintr-o nav .coperit o pisanie în limba slavon .ric . mult mai veche. >. :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar . în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. i s-a scris mult despre aceast biseric . dar pe locul unei biserici din lemn. pe malul 1 rîului cu acela i nume. lespezi f uite. de acelea i dimensiuni. construit din piatr brut . Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII.

in hotarul satului Silva u de Sus. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530). odat cu maghiarizarea familei Cîndea. apoi a calvinilor. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea. A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. romano-gotic. la Sînt m ria Or/ea.I i din piatr f uit la muchii. O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. cu picturi ascunse sub var. cu un turn-clopotni cu cinci nivele. devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. refugiat i apoi c s torit în Transilvania. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. la poalele Retezatului. Nuc oara i Pe teana. din piatr brut i piatr f uit la muchii. de tip occidental. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . Are ziduri înalte. ad ugat în secolul urm tor. Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea. azi în parterul turnului-clopotni . Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira. situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. De altfel. aproape în toate satele men ionate. cu un frumos turn-clopotni . ». se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. ctitorie a cnejilor locali. cu portale i ferestre cu coloane. în apropiere de Ha eg.i* . documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali. La acestea. se afl o biseric de dimensiuni mai mari. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. Biserica p streaz o frumoas icoan de hram.

întîlnim alte bisenente istorice. azi disp pild . cu un an-s picturi murale originale.a ne ti din Transilvania. înrudi i cu Iancu de Hunedoara. patrulob . a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. care-i cu privilegii i mo ii. în l tate a secolului al XV-lea. în care va fi slujit Ioan de Cafia. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. în apropierea Devei. iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie. vest i nord ai restul. tot în secolul de cnejii satului. pe pere ii de sud.0 regretabil gre eal a disp rut. cu o form ciudat . de jupînul o ia sa Visa. restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani. zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-. între care se remarc tabloul votiv.. Spre ecolului trecut. înrobabil pe cneazul Dobre Românul. pe Valea Mure ului. P r ii de r s rit (altar i naos). ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae. în anii din urm .i ridice o biseric de zid în ora .j at . 1342²1382). . noiembrie 1458. r pit mai tîrziu de calvini. care. înaintea > desigur o alt biseric . potrivit tradi iei. în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. ctitorit . biserica ling Hunedoara. mai tîrziu). ref cut în secolul urm tor Dciarovici. Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u.într-un tablou votiv. în fiin pîn azi. itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400. ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a. a fost ridicat biserica din Le nic.. q».B îd din secolul al XlII-lea. a c rei fiic . format ini ial v i un altar. cu o . i jude ul Hunedoara. Elena. Un interes aparte prezint biserica din Gura. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . pome-:rte de atunci. ctitorul bisericii.

sînt considerate. p strate fragmentar. Ini ial. înainte de 1488. prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV.. în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. Biserica din Sîntimbiu dateaz . din zid. lîng Aiud. In celelalte p r i ale Transilvaniei. din lemn. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. în diferite sate din jude ul Alba de azi.. Ung Turda. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. bisericile din B i a. m rit . Sava i Gheorghe. zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti. se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr . ca apar inînd secolului al JUII-lea. p strînd fragmente de picturi originale. într-o faz ulterioar . C tre sfîr itul aceluia i secol. i din Cic u. Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor.. care dateaz tot de prin secolele XIV²XV. ctitoria cneazului Vladislav din 1421. Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. lîng Dej. în anul 1424. asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975).i avea re edin a în Feleac. apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. care. Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica. precum i o inscrip ie din 1377. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). a fost împodobit cu picturi murale. Nicolae. biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri. de unii cercet tori. Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn.. Biserica mîn stirii Rîme . exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. lîng Gherla. In secolele urm toare. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. dup unii cercet tori. apar in aceluia i secol. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV. Bisericile «din S ndule ti. în jude ul Cluj. Mitropolitul Daniil. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. i Mica. La Lup a. i alta cu hramul Sf. în Mun ii Apuseni. La Guhova de Sus i Lopadea Veche. ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului. ambele lîng Aiud. cu un exonarthex cu contrafor i. a unei foste mîn stiri.. .

Me terii erau din p r ile Jocului. Hunedoara) în 1411. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia. în 1398. iar în partea i un turn-clopotni . Sibiu. me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. Toate sînt lensiuni reduse. Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal . m rturie a i artistic al poporului nostru. Bra ov. m Fize ului (jud. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. Aici. (jud. potrivit tradi iei. cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . ricile ^ i mîn stirile din Banat. R inari. De pild . din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333. Sîngeorz i N s ud. bisericile din Scorei (Mircea trîn. S laj) prin 1470. Cut ² dba . Hunedoara) în 1330. Deda (jud. Lancr m (jud. ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud. cum a fost cea din Strei. din secolele XII²XV. Unele p streaz destul de numeroase. Alba) în 1439. majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti. Rediu (jud. 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. . Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni. Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. pe valea Some ului Mare.a. Timi ). Mure ). Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . cu picturi din secolele XIV²XV. cu ajutorul lui tefan cel Mare. în 1418. S li te (jud.îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. Rîu B rbat (jud. altele numai fragmente. Rî nov i Z rne ti ² jud. în continuarea c reia se afl altarul. dînd na tere unei picturi cu totul originale. de multe ori ridicat mai tîrziu. precum i unele elemente occidentale Strei). A a cum am ar tat. Sibiu) i altele.cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u.. Alma u Mare (jud. Mure ) în 1451. jud. apoi în cîteva acte .

In partea de sud a Banatului. ctitorie a cnejilor locali. Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. Alte cîteva mîn stiri. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu.a. Biswiclle_din_Arad. men- .i aveau re edin a în acest ora . ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec. apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici. a servit drept catedral a episcopilor care. tr ind pîn ia moarte (1656). In 1730 a fost restaurat . emliug. Sfîntul Ierarh Iosif. i Dezna (sec. se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). Bihor i Maramure . V r dia (distrus de turci. datînd tot din secolele XIV²XV. Timi ). în apropiere de Oravi a. fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. mai ales în 1552. Zlati a. ref cut în secolul al XVIII-lea. la sfîr itul secolului al XV-lea. Biserica din Lugoj. A fost ars de turci. La Ilidia. Mîn stirea S raca (jud. Bazia . Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti.MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor). dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . ars de turci în 1552. în secolul al XVII-lea s-a retras aici. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia). fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea. In secolele XVI²XVII. Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane). cînd Banatul a fost ocupat de turci. în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. de prin 1402. în apropiere de Vîr e . A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea. A fost transformat i m rit în mai multe rînduri. azi disp rut . peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). dup ocuparea Banatului. în urma încet rii domina iei lor.. umig sau Morava. cunoscut i sub numele de emlac. Cusici. tot din secolul al XV-lea. XIV. s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . ortodoxe erau situate pe Dun re. In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. cînd se mai puteau vedea pic turile. atribuit secolelor XIII sau XIV. XIV²XV). Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. mitropolitul Timi oarei. în p r ile Aradului.

cînd a fost declatvr o pi ghi e. deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. ctitoria Drago izilor. V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). Saras u a. de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). Maramure .A 1 V ² S t. azi în ruine. cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64). cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti. Nu departe ista. C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. II* ^ . azi în ruine. A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. tot pe valea Mur e ului. dup ultimele cercet ri. . din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . era pomenit înc din 1131. Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. uri mural e ort odoxe. azi . se afla mîn stirea ortodox .prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. Bezdin. 1156 i 1177). despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. ridicat în secolul al XVI-lea. di n s ecol ul al XlV-lea. Ap a de Mijloc (1428 i 1440). pare ie. locul de re edin al voievodulan. Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail . absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. Retnetea i Tileagd. O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). . aveau i bisericile din T rc i a. Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea. Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea. pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. Biserica Alb (1373).

469²562). orin '. TEFAN METE .. + 67 ilus r. ant ologie i prezentarea. /^construite rudimentar. (II) .. XIV i XV. TEFANESCU. Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. XIV ² 1450). Studiu introduct iv. Istoria bisericii . 72 p. nr. ". voi.e si ecl e. precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român. La Transylvanie. 1973. SILVIU DRAGOMIR. p. Bucure ti. Bucure t i. p. Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. 540 p. 1983. TEFANESCU. prezint o deosebit importan istoric i artistic . CORIOLAN PETRANU. în ACMIT pe 1930²1931. Inscrip iile murale. ² realizate de me teri români. (extras din voi. Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. 1981. Bucure ti.. Zlatna). Cluj-Napoca... I. Istoria arhitecturii în România. români ² sînt. 223 ²264). Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. VIII + 225 p. VIRGIL VATAIANU. 8 p. 1959. + 4 8 pi. I (sec. TEFANESCU.. P. D. 40 p... Bihor i Maramure . Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec. i 4.. Bucarest. VIRGIL VAT IANU. ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I. Bucure ti. 1 9 29 . pentru acel timp. . IX + 439 p. 269 p. aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. 75²102. . IX + 166 p.. CANDID C. seria Arta plastic . Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse. V ASI LE DR GU .ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de . . 1968. Par is. p. Bucure t i. 1930. + 30 pi. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. Cluj. 19 38. Pictura româneasc în Transilvania. bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *. Cri cior. Ctitorii bisericii din Bîrs u. A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania. t. Sibiu. Omagiu I. + 100 pi. 139²148. (extras din ACMIT pe 1929. (extras din ACMIT pe 1929. Secolul al XV-lea. Nicolae B lan. Banat. VecW monumente hunedorene. ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. Clu j. CXXVIII + 364 p. XII + 1018 p. VASILE DR GU . 1932. 1938. ( I ) . în SCIA. Bucarest. Secolul al XlV-lea. P i c t u r a : TEFAN METE . : . CORIOLAN PETRANU.. 1938. Pari s. Bucure ti. 1940. Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. p. voi. 1965. cu o înf i are modest . 192 p. BI B L I OGR AF I E . Dar mai presus de toate. D. Ribi a. care au mai putut fi descifrate..Csiîr i ul secolului al XHI-lea). Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. I.li . 1985. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . 240 p. L'art roumain de Transylvanie. 180 p.L u c r r i de s i n t e z : Istorie. Cluj. 1²222). + 1 h . Pictura mural din Transilvania (sec. XIV²XVI).. 1970. Istoria ariei ieuclale în rile române. plan elor de Vasile Dr gu . Bucure ti. " . în voi. Bucure ti. 1963. bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania.. 115 p. Din istoria artei religioase române. S. I. VASILE DR GU . La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X. 1930 ²1932. -f 47 ilustr. p. Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . 1985. 1 68 p . p. Sale Dr. partea I-a. mitropolitul Ardealului. 12. MARIUS PORUMB. voi. 3. 1930. Cluj. . 1936. L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa. Sibiu. 1. + 117 ilustr. GRIGORE IONESCU.'. D. XIV² XVIII). MU LEA.‡ . A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. 643²646. cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. Arfa cre tin în România. 97 p. I.

1943²1946. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. p/cfu3. M n stirea Hodo -Bodrog. Un nou monument românesc din piatr în :. 1978.I. an. 1972. t. 32 p. 1212²1221 . Alba). 1984. nr. p. M n s t i ri d i n Ba n at . 1981. XXII. Vezi i NICOLAE STOICESCU. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. nr. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. 225 p. 4²6. Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. (extras din «Ana/eJe Banatului*. i EUGEN X.. . 2 voi. XIV²1450). Arta veche a Banatului. p. XX. p. M RIA ELENA IONESCU. . Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice. în M. 267²285. p. nr. în voi. 299²309. în «Acta ocensis*. XV. în B. MARIUS PORUMB. XIII. MARIUS PORUMB. p. Biserica ortodox din ' Sus (jud. I. p. 1. . l. TEFAN ILIE UZUM. nr. 7²9. AMN.R. Bucure ti. p.M. 1980. TEODOR BODOGAE i 3MANDI. 168 p. 174 p. XXX. 285²290. 1976. p.. RADU POPA. centru i art b n ean . t. 3²25. 2. p. 555²564. 1974.B. 511²528. în AMN. Cluj. în voi. Arad. Seria MIA. M n sti ri T i mi o a ra . 1973. Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi). 24 p. Gheorghe i mî n stirea Lup a. M UR E IA N U. 6. în SCIV. Bucure ti. în SCIV. în RESEE. TEF NESCU. M n stirea Mr cunea. M RIA MOCANU. ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. Timi oara. 49² (RGHE I. 1934. p. 1. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU. 86²88 . O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. 1972. 427 + 455 p. 2. RADU POPA. 2. 3.. 192 p. 215²219.. 109²124. Arhitectura. 1974. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. D. în B. Istoria m n stirii Prislop. an. 5. Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat. 1932. nr. Beiu . an. tMM. Bra ov. MIRCEA P CURARIU. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov.O. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc .3 din cheii Bra ovului. Timi oara. Timi oara. 1963. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. 1980. 1 94 7 . Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. XXIV. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te). 307²310. icoanele. nr. 1985.. p. 1966. Ti mi - . XLI. p. CANTACUZINO. XVI. GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. MILOIA. Centenar muzeal X-cdea 1972.. an. 1969. XVII. 190 p. Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. nr. 1 4 4 >. LXXXVII. 1979. în RMM. 11²12. vezi bibliografia de la capitolul IV. p. ION B. M n stirea S raca. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu . MARIUS PORUMB. EUGEN AR DEANUL. GHEORGHE COTO MAN. 1976. în MB. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. I.

In astfel d e î mprejur ri. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii.R. nu mi i D n e ti. în via a Bisericii. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I. implicit. Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti. cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea. afla i în plin exp ansiu ne. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice. apoi la Bucure ti.VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc . Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . V. nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e. 1436²14 42 i 1443²1447). Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e.O. nu a v e m alt e tiri desp r e ei. turcii. F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul. In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei. T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i. pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge .ia a bisericeasc . ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. dar mai ales Alexandru Aldea). Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol.

u n gu r i i i d i n a r a sa .a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . V ia a bisericeasc în M old ov a. sa i. î n ac e l a i ti m p . E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. C a i în trec u t. In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . C h i r i i i M e t o d i e. c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . H u s s . :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t.în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. s-a în fiin a t o. C a i W i c l i f. hot ra în fiin area_ u n ei . ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel. a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici. î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. _.o pji. t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) . p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii. L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . A . p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) . A st f e l. a p t r u n s i î n B oe m i a . d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va. D e si gu r. s rac e pr e a pu in i credin ci o i. î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e . prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1. In r e st . S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t . Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c . cu. a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i. C u t o a t e a c e s - . N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i. a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. c_ au n u l_ la S u ce ava. a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni. fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e .

Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia. Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. scriitor din secolul al XV-lea. destul de confuze de altfel. despre care vom vor bi mai jos. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. In privin a urma ilor s i. apoi în alte p r i. Silvestru Syropulos. In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. condu i de preo ii lor Toma i Valentin.MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC. cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. s-au a ezat în Tîrgu Trotu . Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia. La Trotu . XV 33 tea. Urma ul mitropolitului Iosif. au fost nevoi i s . prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia. dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc . mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre. condu i la început de Jac 2izka. sentin executat la ( iulie 1415.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. 1-a condamnat cu arderea pe rug. Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. atît în ce prive te numele. în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. De pild . interzicîndu-i chiar intrarea în capital . exist numeroase lacune de informa ie. f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. Prigoni i în ara lor. cît i anii lor de p storire. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol.

format din cî iva in Constantinopol. In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). în sfîr it. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare». Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state.xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin. Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume). mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437).i impun din propriul lor neam. încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului. Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina. între anii 1414²1418. Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . devenit. precum i din 19 ierarhi ortodoc i. deci moldovenii încercau i acum s . la gnon i Pisa. între g sea i Grigorie amblac. condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i. iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei. n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. de la Konstanz. existînd pe atunci trei papi. din 1416. . avînd un întreit turarea schismei papale. socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic. între timp.

Moderland (?). Ia i. Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici.Molga(?). iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . Împ carea între cele dou Biserici. Sinodul de la Ferraia ² Floren a. de origine maghiar . In orice caz. fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman. (s-a publicat în trei edi ii. 1575). Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod. Bfrlad.Mentz(?). in Italia. c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus.1418. Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?). f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc. Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). Hîrlâu. Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). In ce prive te reprezentan ii ora elor. fie german . se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . urm rit aici. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean . cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier. Atît Mircea cel B trîn. Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava. Cu aceasta. în 1_438²1439. Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu. trecem la o alt participare româneasc . fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. toate la Augsburg : 1483. Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova. lie .Herat(?). Astfel. iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. Mayda(?). KyJo (Chilia?). Ergx (Arge ?). Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). Roman. împ rat al Germaniei i rege al Ungariei. 1536. era determinat tot de interese politice. împ ratul Ioan VIII Paleologul .

în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i. p e s caunul d e la Su ceav a. i-au împ r it ara în dou . f r s mai e î mp o t ri v i re. Deci.. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu . în traducere latin . 437. dou ale. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor). Ilia i tefan. Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie. ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. pe care ara cîrmuit de fratele s u.2borul florentin. tefan a ridicat. Despre mitrop olitul Damian. lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . grec de neam. îndemnîndu-i . sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»). Patriarhia a putut foarte_u or s .448) c utînd sprijin militar i material în Apus. pentru a avea aceea i organizare bisericeasc . ca s cear pentru sinod. Ilia ^fr&mnind ara de sus». Acesta era un ierarh ortodox. iar tefan peste « ara de scaunul la Roman. Moldova avea ca mitropolit pe Damian. care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei. tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a. pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului. i fiind aceast situa ie.iÄlna_arhul ei în Moldova. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci. un alt participant la sinod. Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. cu scaunul la Suceava. numit arhiepiscop «al Moldovei». ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . din 10 i 11 martie 1436.. area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei. i la mitropolitul Damian. iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene.

Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . în cele din urm . Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la . Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane. Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol. Alexandria. Antiohia i Ierusalim). S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara. au plecat_spre Italia. în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. pe cit i-a stat v în putin .^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ . Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439.c AV 343 unire. dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna. respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea. sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438. Damian este men ionat acum de trei ori.&uUli eva iei. cai i în unele C ronici româ ne ti. 2. în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul».Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild . împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman). înv tura despre_ purga- . care. în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt. fiind împotriva înv turii despre «filiocme». au fost acceptate de r s riteni : 1. a venit din nou în capitala Bizan ului. Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia.jSinodul a fost mutat la Floren a. în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II. ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire. ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir). 1436²1442). Din aprilie-^în în octombrie 1438.‡ 3. De aici. mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau. la_24jiojenibrie 1437.r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV). La începutul anuluM439. Plima u^jDapal .

Dup isc lirea actului de unire. De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? . a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei. relateaz c întrucît mitropolitul . Dup cum era i firesc. Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei. în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni. rile «unirii florentine». El va fi r mas la tinopol.î5^ n . Sau. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i. Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din . considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». n-a rnai venit în Moldova.‡ 4. care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza. a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an.a fost in sinceritate^ ci din interese politice. Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii.loc cur itor. nu a znit s se întoarc în Moldova».de Alexandria. Dup moartea lui Ioan eologul. deîs riteni s-au întors în rile lor. Logof tul Neagoe. în 1450. între iad i rai . Damian».. i Ierusalim.. pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456). iar peste doi"ani de patriarhii-. e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei. în 1441. chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul. în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol. al voievodului Moldovlahiei».. declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u. preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor.i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!). Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i. precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman). s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . întruni i la Ierusalim. dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450). pe lîng Patriarhie. Ghenadie Scholarios. întrucît n.

fi i nd al u ngat di n s cau n. u nd e s . p i e r z î n d u .u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui . c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e . una papei .5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia.. Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma. M ut ar e a s a ai ci s . an ul î n car e s. i er o mon ah i .ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n . Du p cer cet r i mai ve chi ..document el e i nt er n e. alt a col egi ul ui car di nalilor. l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu. a a cum s . Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i . egu meni . s .a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i . Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e .i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun. cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m».c derii sale sub turci (29 mai 1453). Mol doveh_î n acest caz. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _.a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a. î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol . Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e .. scrise î n li mba l ati n . ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 . gr ec de neam.a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e.a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va.ar af l a. Deci . s .a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma. â ^ i . Dac a m ac cept a ac east t ez .a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe. domni i mol doveni au mi t r op ol i t .a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii. con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman. r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». di n cr oni ci . ~~ * Mitropolitul Ioachi m. pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st. nedat at e. Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r . d ecî t s pr i me as c u n. Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ». P e l î ng a c eas t i p ot e z . î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] . Di n dou act e pol one. adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei . ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st. s .i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54. i er ar hi . cî n d j s . at un ci mai de gr ab i.a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 .. La _15_jioiembrie 1447. a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a. D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or . c ci al t f el nu i .ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ». pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1.

Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi. sub redac ia lui P. Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. 15 * Q0). organizarea bisericeasc a fost în continu altare. datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. C o n c l u z i i -. Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic . veacul XIII. Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c .i p streze credin a xa. 4-31 p. Panaitescu i Damaschin Mioc. Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind . iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit»._ Or. ² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . I z v o a r e : Academia R. deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii. manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo.. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam. mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian. c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul . ara Românease . . j reeditarea : Documenta Romaniae Historica. ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe. care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa. se tie c moldovenii doreau s .. In al doilea rînd. are în acte i cu titlul de «mitropolit». BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c . ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova.b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei.R. In Moldova. P. B. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman . în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova. tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare. Bucure ti.. iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova. înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist. Bucure ti.en a.S. XIV i XV (1247²1500). incit nici n u se poate stabili irul 'iilor.

GIURESCU. publicate de Ion Bogdan. voi. . New York and London. 7²10. IV. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. 722²826. GRUIA ( TEFAN POP). an. p. Ta i. nr. XX XII I. ZAREH BARONIAN. Chronik des Constanzer Conzils. Iosif I Mu at. 44²56 . an.C. 328 p. MÂNU. PANAITE CU. Constantin M ciuc . Bucure ti.B. veacul XIV²XV. IV. 1958. fasc. i ed. A. p..). Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . Sinodul conciliarist de . . 1418. The Coun ci l of Constance. an. AUNER. Secolul al XV-lea. Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). 1910. A. . în «An. 1953. LV + 605 p. 207²215. The unification of the Chur ch. R. întîiul mare ierarh român. Ia i. Letopise ul rii Moldovei... P. 59²91 ( i extras. p. Acad. MÂNU. Documente privind istoria României. (II) . t. XCIV. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». KARADJA. s. XXVII. 1961. 1915. în «Revista Istoric ». XV²XVI. M. an. XXVI. Moldova. unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. t. 89²127. 253²258. Woody. V. Hu i i i : I. 1905. 7²8. p. Rom. KARADJA. 1987.T. E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. Descrierea Moldovei.. p. s.». P.R. Mitropolifii Ungrovlahiei. P. 1966. t.I. Hildesheim 1962. ROSETTI. 1910. 180 p. în G. CIPRIAN ZAHARIA. Academiei. 296 p. 1945.) . 403 p. in < . an. II. lorica.S. Bucure ti. AUNER. NICULAE ERBANESCU. XXXVI + 557 p. hrsg. 1934.R. von M. 180 p. 567²577. . XXVI.. . XIV -f.». M.iv ji. XIII + 562 p.vMACUREK. 1959. P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român . (Bucure ti). E p i s c o p i a a r m e a n : P. Cronicile slavo-române din sec. 247²332 ( i extras. Bucure ti.. DIMITRIE CANTEMIR. I (1384²1448). 6. Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova. 263 p.O. Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). an. XIV. 226²245. Episcopia de iret. Acad. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. Bucure ti. ». Buck. 28 4 ²29 3. p. în «An. 1962. Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. 1928. ERBAN PAPACOSTEA. 197 4. Din istoria Bisericii Române. GRIGORE URECHE. XV 347. 2. nr.. (I) i XXVI + 956 p.S. DANU I. p. «An.< ji J i i i J £ . P. în B. p. 1931²1932. în R. iv BOR. p. 1913. în «Revista Catolic ». an. C. Documenta Romaniae His-.I. ed. 165²184 ( i extras 22 p. 1943²1944. Bucure ti. voi. III. nr. 1967. în anul 1415. Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a. 32 p. p. 27²44. 1926. 141²150 + 10 pi. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie». 76 p.. 1976. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle. 1914. Rom. Husitismul în România. CONSTANTIN C. 3 ²4.. I (1384²1475). nr. 754²759. în «Studii i articole de istorie». Edi ie r ev zut i compl etat d e P. III. CONSTANTIN I. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. Din istoria Bisericii române. p. S. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. 1959. Episcopia de Baia. M o l d o v a . s. Bucure ti. II. DANU I. III. p. m. Panaite cu. LAURENT. Rom. CONSTANTIN I. 1975. p. VII. 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova.3 32 p. Moldova. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU. 2 voi. în «Revista Catolic ». XIII.S. t. în «Revista Istoric Român ».> j. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU. A se vedea i voi. voi. ACADEMIA R. M. 1915. Moldovenii la sinodul din Constan a. LXXVII.). Secolul al XV-lea. Bucure ti. Panait e cu. Bu cur e ti. 1973.I. 3. ed. Acad. IX. p. 13²15. II.

129²159). trad. în B. nr. în B. Roma. 1982. 60 p. p. în M. 1973. în Siid-Ost For chungen. N ea m .. Roma. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c.10 pi. XXV. 1²2. 1959.. p. p. 365²383. 1921. XI. 1922. C. publicate de Haralambie Mih escu. XCI + 2 28 p. an. 1976.B. derii arigradului pent ru Biserica româneasc . p. p. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. : PETRE . 1927. ed. 1979. N STUREL. 1953. s Florentiae Gestae. (extras din «Revist a IV. 643²648 . 1816. Bucure ti. an. P. Tudor Teoteoi. N STUREL. XIII. XCIV. an.O. 1915 ) . an. In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). Bucure t i. t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle. Res Ferrar i ae Gesta e. 1971. 715 p. Do-t s cri pt ores. Bucarest. 1959. Conciliorum Florentinului. I. 1927. . (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine». . 1959. P. 1891²1892.. Joachim. 488 p. N STUREL. 45 ²73 . Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei . p r il e [a români au fost traduse de C. 57²71 i an. 9²12. Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). XV. p. Fontes Historiae Daco-Romanae IV.O. R. nr. 785²791. rom. Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. 19 53. în G.T. nr. V. p. AUNERr i soborul din Floren a. . 7²8. Voi. an.. rbanTana oca. Paris. 32 p. 4. 5²6. n. GRUIA ( T EF AN PO P). metropolite de r T . ^. p. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439. 3 99²423 . LAURENT.. XI. 4²6.VE L CHIHAIA. XXXVII. Scriitori i acte secolele IV²XV. . nr. XV). Erbiceanu. 1²3. nr. 1915. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie. RADU CONSTANTINESCU. nr. . 18. A se vedea i Voi.R. 377²386. d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL.O. în R. II. XII.'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. Radu L z rescu. XI.

..IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei.. La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate...... .rii Snagqv..... Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea....ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje.. la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p... chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j. jieci.. A_p storit j3Îna_j.... s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie...... In afar de aceste dou act e... ArjFi.. Astfel..... Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475).. 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² . i al unor_ mîn stiri.... La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii).. .. .. primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc ..... epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy. cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc.. Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i. .. Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei........ într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana... cu numele Simeon).. . Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia.. c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul.... ..^itui_LJngrovlahiei. Prima (c... într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii²... P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482. despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria..

în primul rînd. Prin a doua scrisoare. e din izvoare interne. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. Faptul c la aceast dat Vlad C lu. scutiri sau . c ci. cum am ar tat. Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477.e pe so ia acestuia i pe solii munteni. 'opolia Moldovei. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei. cum era fostul patriarh Nifon. pa moartea lui Macarie.482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»). c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. se consolideaz organiza ia bisericeasc . Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via . voievodul Transilvaniei (1479²1493). era destul de t. are ca egumen Visarion. fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien . se acord danii. alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti.y I. c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. La 16 martie 1494. este pomenit aici un egumen cu acest nume. în pisania schitului 'în Vla ca). de care. îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). p_e_narion. întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen. cînd a lomn Basarab cel Tîn r. Nu se tie cît a p storit. se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . apare ca martor. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea. la irie 1478. Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. datorit .

d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu. M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54. d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o . b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6. A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . fi u l l u i Ili a . S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . XV alte aju toare mi tr op oliei. C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k. î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II).) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). pictu r . tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. A su pr a d a t ei hir o t on i ei. L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i . ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci). în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . e pisc opiilor i ml n stirilor. în pl u s. scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t. arte d e c or ati ve ) et c. i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale. în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti . d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i. d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n . se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori. aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc . d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52. . i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac.1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it. M it ro po litu l T eo ctist I. pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s . F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C .

atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante). Figureaz de asemenea . Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . apoi continu s . poate la Neam . ca atare. nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie. la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate. Bogdan II. n cîteva acte domne ti. Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman).FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L . la 13 fei 1458. înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn. prin care Petru Aron. putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i. vii. cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). el va fi încurajat . ungarea lui Petru Aron. f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). iar ara noastr s nu se mai piard ». A iV . în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. « tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri. ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. este poîn mai multe docu mente interne. pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. Ca mitropolit.e în peste alte zece acte de cancelarie. i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna). mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan. stînd în boierilor din divan. mai multe mori. împreun cu rii. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare. Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5.A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate. pris ci etc). la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». Astfel.emnatarii actului din 1456. la 3 septemb rie 1470. K L . curînd. tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. E . Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului. hot rau s pl teasc turcilor 2.000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. uciga ul tat lui s u. De asemenea. dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie.

î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e. la înd e m n u l lu i. ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar. r e ge l e P o l on i ei . fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a . S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e.R. D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . m ai al es de l a N ea m .d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e . prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e.Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or. n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . . i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l . cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte). de vre me ce '* s. t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e. ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2. D e a s e m e n e a. Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor. pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e. p o a t e l a N ea m . --YAtK "\i> e >. L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l .i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i. n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . în li mb a slavon . 23 ² Istoria B. în ctitori a sa de la Putna. In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . Ace. cu o inscrip ie. E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 .u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at . Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. <jh eor ghe mitrop olitul ». Petru Ar on i t efan c el M a r e) .a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei. u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 .a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc. S u b a c e st m i t r o p o l i t . D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. Pu t na i M ol d ovi a. A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ). în de ose bi la N e a m . M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c .O.st_lucru est e posibil. l a 1 2 i u li e 1499. În ainte de a aju nge mitrop olit. su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc . M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8. P u tna i M old o vi a. d e vr e m e c e s.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . în mî n stiril e mold o ven e ti.

sub numele de David. în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe.istirea Zografu din Muntele Athos. ica din Moldova a fost într-un necontenit progres. Ia i. Frumos). trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare. Hîrl u. ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice. ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. Cîrlig tura (în jurul Tg. dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. inuturile Moldovei de sud. L pu na. 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». totu i. Orhei. înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . Hotin. Dimitrie Cantemir în . A trecut la cele ve 1 aprilie 1508. fiul lui ^el Mare. trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului. ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517). în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. Dorohoi.

B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c . în a r h itectu r . c î n d au p storit i ierarh i greci. ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e. B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. m r t u r i si ri d e c r e di n . lK U t . au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei. A st fe l. XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » .n. C u vi o asa P arasc hi va. sc ri e ri d o g m a ti c e. au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i . pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e. ! I M U L D O V 1S I IJM SEC. H lji! . au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1. n. î n a ce l a i t i m p . f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e.. U lN l iK U V J jA iiit. E st e se m n i fi c a t i v . A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar .) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic . î n ac e st se n s. M itropolitul . au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. c u m a u fost de veac». ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). nici e pi sc o p. d a r. S fî n t a F il o ft ei a. c al vi n e i u n ite . B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a. el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . lo cal e. ni ci C o n stantin o pol ei ».o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ».‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. N ic od i m d e la Tis m an a. i ar î n tr . d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ). A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. N i fon al C on stantin op o lului) . N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e . In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e). t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci. S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p . d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci. a c e l a s fi e . cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n .U J . sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci . ni ci e g u m e n i .lV lJ .p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. sla vi su d -du n re ni.

numita. f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar .. se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini.tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. rturile dintre Stat i Biseric . Acest alegerii. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge .. foarte rar dintre egumeni. ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere. Episcopii. alegerea era_ anun at îi ecumenice.medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin. cum vom constata în alt loc. 3. a noului ales prin înmînarea cîrjei. care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. a a . i-au judecat singure ierarhii.atxiaxJaai. rela ii Bisericile Ortodoxe surori. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar . în tot decursul istoriei. învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol. l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta. Au p strat singure..dintre episcopii sufragani. care f ggju.4iaXorisiari±iriopol. dinde trei pjersoanejj au. în. în caz de abateri. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p.^. dac se aflau în ar ).ejrajJL_ale§ij de regul . nefiind. f r intermediul vreunei alte Biocefale.QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie. la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii.^în-.num r de 12 ierarhi pentru lui. icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e.a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei. dac se de o reputa ie deosebit . y... Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re.. i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu. t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n. biseEuropa central i apusean în secolul XIX). . Totu i. mai tîrziu Tîrgovi te . pî n în XlX-lea... biserica din Lvov în secolele XVI²XVII. ar un .

Q w T^ci vvî fHe ". acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf). D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os. A n tioh ia i Ie r u sali m ). în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc. m e n i o n a t m ai su s. d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t . mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . pe c ar e Ie . iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart .M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e. d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui . d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii. d a r i ci vil e. î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri. A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i. a vîn d un în se m nat rol politic-social. In a c e l a i ti m p . S u c e a v a. cu n u n ia. nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor). în acela i ti m p. le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii .e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t.J ot e z ui. . c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. C a i î n B i za n . M ai tîrziu . jn d a a_ d u p în sc u j nar e. de situa ia l ui material i m o r al . X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . fie m at e rial. d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e . m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or . a p o i Ia i î n M o l d o va ) . e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . C u alt e cu vi n t e. el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa. a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te. în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ). fi e m or a l. se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir. de în su i patriarhul ecu me n ic.

principatul Transilvaniei. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor.. Tot pe plan social.i spun cuvîntul asupra persoâ- . Judecata dup «pravil ». adaptate la realit ile române ti.natura sluibei sale. în dreapta lui. îndemnau. fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei.jscaunului domnesc. prezidat de mitropolit sau de un episcop..iiyeni i . dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn.X V II I) de . De multe ori. ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise.. Rusia.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . egumeni^Xie^ greci.»dQainescH!. îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul . ompletul de judecat .. tipogrâTîîTe.al. mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). uneori i episcopii sufragani.dx. el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise.iJ>. >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol. colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon). fie Äslavi sud-(iuja E_en.. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >. Prin_.§£C. a toate gradele) sau arth i aJ.<4s£atului. Polonia). Jra. it din clerici de la centrul eparhial. ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia). mitropolitul era de fa . în acest caz. domnitorul avea dreptul s . de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie. din ora ul de re edin ). mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar .Äce [u ureze .dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul.e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele).soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul. De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite. ale unor mi rojjoli i. In caz contrar.olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a. în cazul cînd judecata o unul însu i. ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor.epi. judeca nu numai abafului.

în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u .O E<?Jit. XV 359 nei pro pu se. a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe... c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i..i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea. s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i. o situ a ie deose bit .. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil . c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii). C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri. for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc. s fie . e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n. f ceaiuid zlt© can on ic e.. în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 . « e x a r h al P l ai u r i l or ».ne dirijar respectivii. A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it. d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t. B ucure ti. totu i. de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar .cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania. mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v. ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge . . («P laiu ri») în c ar e e a n u . D e_ _ r e j gu l . se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n. î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e.cate3 xiîiIl*~înitj. pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . în eparhia lui. c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far . d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a . M i t r o p o l i ii. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC. fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) . fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al . s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j .rat >>. B o bo t ea z i P a t i. L a c on du c er ea e parh i ei. Tîrgo vi te.^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x . avea. întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r .cite^ u n pr ot o po p. recr utat m ai ales d intre c lu g ri. hi r ot on eau p r eo i..a. pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a. E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir. înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice. la. Fi ecare ierarh veghea.e a bisericilor ridicate în eparhia lor.din_. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . t ot u i . . la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni.

1966. GDAN. 1954. nr. NICULAE CU. BANESCU i L. voi.. LXXXII. nr. 1959. Documentele lui teian cel Mare. » Teoctist). 717²729 (mai ales pentru. p. 701²742.O.. nr.S. I (1247²1500). 180 p. c r i e t c ).. i : Documenta Romaniae Historica .O. fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. aprilie 1). Veacul XV. p. p. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e . în B. II )). an. 1² 2. BO LDUR. 648 p. P.nr. AL. GH.O. Gheorghe David.. 1913. în M.R. Bucure ti.R. fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e . LXIII. 1953. 59²66.. do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . 1 5 4 1 . NICULAE ERBÂNESCU. Bucure ti.M. ara : . In felu l ac esta. Panaitescu i Damaschin Mioc. 7. TEODOR LACHE.S.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini. VIOREL IONI A. r r i : ara Româneasc . 414²437. 738²743. nr.R. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a. voi. Documente privind istoria A. an.. mitropolitul Moldovei ff 1508. /ol. 1910. R. îATULESCU.P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . 336. XIV i XV (1247²1500). 7²10. I. Bucure ti. p. 2 voi. ia lui P. Bucure ti. M7-Jngrovlahiei. MOISESCU. teian cel Mare i via a religioas din vremea sa. 1987. 5. nr.R. P e n t r u t o at e ac e st e a . N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498. în B. Veacul XIV²XV. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o. în B. d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ». L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s. an. Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . voi. nr. NICOLAE DOBRESCU. I.R. 1964. p. al Moldovei.. . 57 ... A. 6.O. PULPEA (R MUREANU). p. Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. p. în B. Bucure ti. an. CIUREA.O. Documente privind istoria României. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc . A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . 1²13. LXXII. I. Steian cel Mare i Slînt. 7²8. NICULAE M. ( I I ) .O. 635 p. BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R. POPESCU. s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor. STAN. 11²12. se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ». ACADEMIA R. I (1384²1475) . 1934. II (1449²1486). an. în B. Veacul XIII. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. LXXII + i XLVIII + 343 p.a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i. B. binecredincios domn i 1 dreptei credin e. an. Bucure ti. Moldova.R. A. LXXVII. în B. . LII. ara Româneasc . 722²826 (îndeosebi 4)dova. V. L + 431 p. 1976. S.B. Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia..R.

R. 9. p. XLI. 823²884 ( i extras).O. 3²4. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. Biserica i domnia în trecutul românesc.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC. Voi. p. p. an. GEORGESCU. în SMIM. 741²761 ( i extras). 1958. XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'. Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova. 376²393. 424²442 ( i extras). C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. 1938. nr. an. IV. Clericii în serviciul justiiei. Bucure ti. 1960. 296 p. în B. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. ni. ANDREI' P1PPIDI. an. 274 p. an LXIII. 175²196.. în Ortodoxia.. în ST. în Candela. R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I . Bucure ti. 4²6. p. LIVIU STAN. an. X. în B. 11²12. 77²116. LIVIU STAN. LVI. . Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. XXXVI.. XLIV. 11²12. 1960. VALENTIN AL. GHEORGHE CRON . Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. 1938. 1945. nr. an. Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei. 21²43 . 369²396. Bucure ti.. p.R. VIII. Despre autonomia bsiericeasc . an. nr. nr. în Candela. SIMEON RELI. în B. 1983. I V + 5 3 8 p . LVI. p. Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. 170² 214. TEFAN BERECHET. an. p. 1933. 1980. p. 1956.R. Despre autocefalie. în MMS. 1987. GHEORGHE CRON . O.O. TEFAN BERECHET. p. 1930. an.

ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ . cu dou sate..2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare.. care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea. iar acesta a fost numai organizatorul ei. ca întemeietor al Episcopiei Roma. Reli. da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale. tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva). Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). p rere pe care o împ rt im i noi. a înzestrat aceasta biseric . e iuiaJL. în care a doamna^Anas asia. Aj i ori. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr .. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394). si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia. In asemenea condi ii. Nicolae Dobrescu. Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate. u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova. (Nicolae Iorga. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445. Giurescu..^se. Scarlat Porcescu. a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun. La 16 septembrie 1408. Alexandru cel Bun.. In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie._la __iar în tirnjguLJui. Alexandru cel Bun. icopia Romanului. precum i un vad ..so ia^ a. Gheorghe Moisescu. [ui Roman precede întemeierea statului. întrucît nu avem tiri precise în aceasta. era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene.^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare. Constantin C.

i_ . în 1 4 1 5. soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . A ad ar. nu er au î m pr ejur ri . p e d oi z u gr a vi.K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. d i n j o s d e R o m a n .a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i. A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un . d u p m i tro p olit. A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ). î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a.priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti. A stfel. c u sc au n u l . c ar e n u tiu putut fi identifica i . s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. în ju rul an ulu i 1 40 8. în 14 35 . la sînt a m în stire c e ie st e în or a . pî n î n a n u l 1 4 4 5. d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e. au aj T O . d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u . lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. N .S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. i a r p e d e a l t p a r t e . Io an i SarnuiL. Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar . în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl. d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8.\J 4 . L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. A V -J p e s t e M o l d o va . în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ». în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on . g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h . N i ch ita i D o br e. s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a. ca. ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es. afar d e bi sericile d e la R d u i ». . eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i.. n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . D i m p ot ri v . P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i . pîn c e.

pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu.eava. termenii de autonomie i autocefalie. de i au sensuri diferite. nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie .un act di n 1613. Desigur p storia îceput mai de mult.ag gepta ^de mol do veni. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit. la 31 iulie 1451. un t tar. dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman. tefa n II. devenit acum mitropolie. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei. s-au în acela i în eles. dup ce Da mia n n -a mai fost . car e d omnea a cu m sing ur. iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»). în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman». d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului. men ionat medic bavarez. anume Pasca. Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442.. tat l lui tefan cel Mare. D e p ild . c dac «îl va ierta».Lt ril_î L avea scaunul la za. ap oi. într. Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i . Prin ii amintit. Pentru c mitrop olitu.. îe ani mai tîrziu. dup legea româ(na voloscom zaconea). pîn în prima jum secolului nostru. cu scaunul se la R oman. s au î l v a »>. erau d rui i mîn stirii .». iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua». Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l . printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II. arii no tri de la N eam . anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. iar episcopul era numit «mitrop olit». la 30 septembrie^ 144J. în continuare. Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. poate ca «loc iitor de mi^. mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. Se preciza. atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. S-ar putea îns i o alt explica ie. s a u î l v a da o r i cu i . unde domnea Ilia Vod .

p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia. P ri n a ce st ea . p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti. « . d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 . a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e. p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i.. pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. In a c e s t c a z.a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ». u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r ». ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa. c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt.-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i . p r e c u m i. O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei. O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 . Ju d ec a r ea l or . aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii. c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or. î n se a m n c e pi sc o p u l . . or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el. P a c o i P et r i c . pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori. deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos. p en t r u or i c e fa pt e. j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i ».lâS .. S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia. n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . pu in d e o s e bi t d e P a s c a .4. P ri n tr -u n alt h ri so v. pe c i n c i an i . pr e c u m i d r e g t o rii ei.». înain te d e m o arte. în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l. Nu m ele de P a c o. C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e. dat d e m arele . S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i . n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar .m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m ._ de care n e ocu p m. ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului. ca i d r e g t or ii d e tî r g.-laJ-3-attau &t..

al turi de mitro_golitul_ Teoctist.. i i fi început p storia prin 1451. Elena. Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». fie la sfin ire. toate ss fac împotriva ui soarelui».garte_. presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori. dup cum este rînduiala ortodox . Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare. Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna. In unele apare ca. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop». zece tente interne jale Jui tefan cel Mare. Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist. Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului..Grigore.peste².n. episcopul moldovean. cu întregul sobor de slujitori. Prin scride care ne ocup m. la embrie 1470. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului. mitropolitul ntie. t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii. ci tot înd r t. întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal . In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. itrop olia de jos a Moldovei». c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej.djnj3iv.) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui. Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484. Äepiscop.arrul ÎSC. itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . ile ca «mitropolit». s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i.li Tarasie. i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r. S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat . fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric . fiul marelui cneaz Ivan III. Este pomeni Äîn. ca f cînd . r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman. Vasile». . îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n.

domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate. cînd este atestat documentar pentru ultima data. De obicei. 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al . chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii. cu lefon.teÄ1 .c. iar la 15 octombrie 1488.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e.îrj argintat în eparhia a. Bîrlad. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile . Abia în. spre pomenirea lui. fost egumen la Neam . tot în p r ile sudice : Tigheciu. episcop ul Vasile figureaz . Tighina. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. In sfîr it. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja.. De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos». Cu excep ia anilor 1435²1442.tuj . episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau. încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul. La 12 iulie 1499. . Adjud. Romanul avea un nou episcop. Din vechime. episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». Putna.jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi. Tecu ci. Vaslui. în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht. al turi de mitropolit. al turi de mitropolitul Gheorghe..iÄaie anului 1500. mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital .. La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii. De asemenea. înt rind actul cu p ece ile lor. In felul acesta. pîn în secolul al XVIII-lea. regele Poloniei.din sudul^Moldovei : Roman. tefan Vod d ruia un alt sat. iar_în capital Riil a-.s poar. In primele lun. Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i). numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng .Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. Trotu . la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n. cump rat de el însu i. episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti. la 31 august 1499.. «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. La 4 ap rilie 1488. d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava. C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut. Abia din 1739. Chilia. pe Teoctist. viitor mitropolit al Moldovei. Bac u.

a dat Co manul acestui l ca »). dup moartea Anastasiei (1420). Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu. ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul. Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu. Astfel. Ca i în cazul Episcopiei Romanului. s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e. Un . Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc. cel acu m înainte.. iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. pipcopiei de Roman. P e atunci sub conducerea lui Meletie. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. a. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor. moldoveni a fost la R d u i.. ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s . pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 . Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani. losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava. din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic .ave. în aceast biseric («.\£S£ L. i Ghelasie. lajg d uti^^jr ma . Y._de.iscogia R d u ilor. respectiv Episcopiei de R d u i... j biserica Sfîntul Nicolae. expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava. afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor. Astfel. printr-un hrisov cu data ilie 1413.. 3. în timpul lui Alexan1 Bun. cum titropolitul rii i episcopul de Roman. doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?).jii al XlV-lea.o simpl episcopie.g£ab . în adev r satul Co mani. al ii pe cel Mare. De pild ^ nu . cu toate c tuile. într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ. ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor.u_maj. dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae. îs bisericii Sfîntul Nicolae. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit. mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu.auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor.

R. n -a pu tut pa rtici pa. Prin h r i s o vu l p o m e n i t. î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». la 2 6 augu st 1 50 3.uceava. A st fel.. E pisco pu l Ioa nichie. d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ». D e a s e m e n e a. c a r e . P ri n ac el a i hri s o v. cu pr e o ii lox ^d at e în c . po m enit într-un hn spv_ > da _de_. c u t o i d r eg t or ii rii. e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . . emis de can celaria aceluia i d o m nitor. P r i n a c e l h r i s o v.. tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. înspre D oroh oi. î n a st f e l d e î m p r ej u r ri.______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 . A lex and ru cei. Gri go rie. îi e r a u î nt r i t e. se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i. luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i. In a n i i u r m t o r i. P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie. trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 . 2 < ² Istoria B.Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are. P e l î n g a c e s t e a . m it r o p olit u l S u ce ve i. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor. este Ioaîiichie. d i n ca r e d o u î n C e r n u i. S a va i G hela sie. d e al t f e l. P r i n a c el a i h r i s o v. t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490. F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at .o. iar cîteva. i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». fii n d d e fa i G h e or g h e .u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 . fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i . l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n. d e. p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. do cu rnentax.. printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 . î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e . Pri m u l jpisc op at estat . t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ».. dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. în a ce st e sate. S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e. p ri n t r . B un. E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei. d rea pta ei ocin .

Contribu ii la istoria ora ului R d u i. 180 p. 1912. «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. Cronica Episcopiei de R d u i. Bucure ti. + 2 pi. GON A. copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). XLVI. Episcopia R d u ilor. p. PETRE . iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. I. Cronica Romanului i a EpiscoRoman. an. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J. Bucure ti. 1²2. XXXIV. ALEXANDRU I. Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea. . VII + + 10 pl. 1 5 p. 1970. IMITRIE DAN.. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate. nr. PETRU REZU . N STUREL. Deci. .l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei. . A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. EORGESCU. IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam .+ 24 fig. 1910. în BOR. IX + 353 p. Întemeiere i organizare. regele ^Poloniei. 21²36. . chir Ioanichie». niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^. 563²572. rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »).^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. 1958. '5 p. S. NICOLAE DOBRESCU. SCARLAT PORCESCU. Bucure ti. mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. XV. Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447). Viena. 1874. p. an.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i . 198²202... în f r unt e tefan cel Mare. 66²75 . 5²6.J^'^. Episcopia Romanului în secolul XV. Bucure ti. . care s-au bucurat d e d rago stea. în Revue des etudes roumaines. Secolul al XV-lea. 1969. voi. Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea. 57 P. p. Episcopia Romanului. p.. Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie. în MMS. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. nr. 1975. Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU). j SCARLAT SCU. BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. LXXXVII. 1²2. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie).-. an. oria Bisericii române. Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503). avea o stare material satisf c toare. Bucure ti. nr.nscopii aveau i alte dr epturi. pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0. + 2 pi.

Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori. La scurt timp d up moartea lui Mircea.C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . c ci de la primul avem o con- . Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. Gherasim (1444). f r vreo însemn tate deosebit . O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. în aceast perioad . dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). scutiri et c. 1490). Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. Se cunosc 36 de acte. a fost C ozia. nuri. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici.s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. primind felurite danii de la domnii rii. mori. adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418). Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. b l i. Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508.i alege singuri cîrmuitorul. 1503). 1491²c. Prin toate i se f ceau danii de sate. sau erau î nt rite cel e vechi. Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim. ctitoria lui Mircea cel B trîn. 1479²c. Matei (c. rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional . In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a. Ioanichie (c. pîn la Radu cel Mare. 1428).

e a a d u s o exi st en m a i m o d e st . n stirea S n a go v. S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. M a ca ri e i Il ari o n. X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a. le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al. Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a. M ai tîrziu. A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e. c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are. t scu l pt ate. î n 1 4 5 1 .i al e g e si n g u r i e g u m e n u l . . lu g r u l i R ad u c el M ar e. V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ). F i i n d si t u a t î n t r . d e a .sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e. e st e c u ii vech e.14 76 ). e gu m e n ii ei. cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l . t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e . d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t . co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti. p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. ce e a c e n u e si g u r . e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. în 14 5 3. un m u n te. m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. vii i o ca s . se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f. cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e.A TKE1A (t . a d e ven it ii ace steia. din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j. c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire. po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn . e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate.o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . c e pri ve t e C ot m e a n a. A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l . n â st i r e a D e a l u . t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8). d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e . C u ti m p ul. c a r e î i v a f i 1 alte d anii. p e n t r u c l u g ri . D u p el. p c u m s e v e d e . E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i . ) tr ad i i e. K U U L J D i jt .145 6). G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . ale c rui u i de le m n.

în satul Glavacioc. deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea. de zid. Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. Vîlcea). Radu cel Mare. Iar în actul de la 1 august 1496. Fiul s u. vii. dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. a ridicat o nou biseric . dac _' nu chiar de mai înainte. Dup unii cercetateri. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn . care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. domnii rii sau . fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). veniturile i merticele ei. fosta mîn stire este biseric de mir. poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. se spunea : «. Mîn stirea Govora (jud. Un d ocument de la Radu cel Mare. Radu cel Mare. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. în care prin. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. A2i. Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. exista cu mult înainte. în 1 495. apoi o b rani te la SJatina. amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul.MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. care a lucrat între anii 1508²1512. 1436²1447). în locuri mai retrase. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. De altfel. munca. sili ti. ridicînd o nou biseric . apare numai sub Vlad C lug rul. la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie.. ref cut în întregime de Radu cel Mare. X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti.% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . din 1 august 1496. Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501. am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o».. Fiul s u. cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni . Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune. Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor. C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. cînd îi d ruia un sat. b l i.trudindu-ne. Documentar. cu biserici i chilii din lemn. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. pomenit mai sus. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie. la 4 februarie 1488. Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). Numai cu trecerea timpului.

prin 1492²1493. era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). Schitul Babele (în Vla ca). . pe locul c reia. cum i se punea în secolul al XV-lea. dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. în curgerea vremii. deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul. aiit de cîteva ori în acest secol. fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe .T de domnitorul Radu cel Frumos. în p r ile Arge ului. S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. din satul Cheia. Dec zînd. le-au d ruit mo ii. în p r ile Muscelului. dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu. este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare. chitul Iezer. de propor ii mai mari. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. din 4 iunie 1 497. era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu). Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. De fapt. apoi în 1848. se g sesc ruinele a trei biserici. lîng Rîmnicu Vîlcea. azi disp rut. odoare. a fost ctitorit de Vlad jarul. Mîn stirea Rînc ciov. c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii. "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. aflînd de existen a lor. Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . scutiri ari i v mi etc. de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut. iar schitul Tutana.boieri. Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). în Tîrg or sau «Tîrgul Nou». Azi e biseric de mir. din 19 iulie 1498. poate de p e la mijlocul secolului al ea. din 23 mai 1501. ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea. în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. Mîn stirea Comana. a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul. «fo tii ctitori». Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it. cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin».

sfînt r posa ii domni. întemeiat de un simplu c lug r. la Licura. de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94). pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». Printr-un hrisov. se respecta principiul samovlastiei.. O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. din 10 septembrie 1486. marele pîrc lab Gherghina. de nimeni neclintit. «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. în C lim ne ti. din 26 aprilie 1500. Mîn stirea exista prin 1491²1492.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). cît va fi viu. Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni. Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina». azi în ruine. Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc.. situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen.». numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. cu data de 15 decembrie 1501. dup moartea Ini. nu departe de Cîmpina). i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud. Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. prin care îi înt rea 7 sate. i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural . cît sîntem în putere. Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul. a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud. Dîmbovi a). Vîlcea). Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc. dintre . unchiul lui Radu cel Mare. care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni. C tre sfîr itul secolului al XV-lea. Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii. mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. în locul celui vechi. j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii. Deci i în aceast a ezare. s fie în ctitoria domniei mele i.___________________________________________________ * " .

In ac e ast m în stire.a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii.a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i . . F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . B oh oti n. fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e . M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei .le resp ecti ve.din_a. s . ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul . nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n. M în stire a M pld o yi fl. ca re se p st re a z aici st zi. P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ). S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota). t o a t » . D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i .V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri. pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f. se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei. P îrv u . a i R adu.14 65 ). M jn sjirile .. pris ci i pri vilegii c o m erci ale. M old o vi a. c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . a H u m o r. P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e. c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i.a ² H '. H u m or. iar al a ptelea. n u s .moldo^e. c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . s . în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94. C hiprieni . cu hra mu l t i r e. den u mit Pjo bo ta ^ u r a t . m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i . re zu lt c m î n stire a s at e . p e Ji u . B istri a. N ea m .a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u .^ai _ m ult e_ iezer e.. ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a . ctito ri a d e l a S u c e a v a. d e a se m e n e a . m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t . oldp va.dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea. u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u . P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 . în «a fa r de dar e i d e oaste ».ne^tL. de un «ju pan Ha m ze a». d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e. sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l . e i o sl at i n i o prisac ). i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » . el Ie -a f cu t n u m a i da n ii. se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui. fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i.

sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . B i st ri a i D o b r o v .. iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. D e ace ea. l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri. ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e . M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc.. c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a. p ri s c i . ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a . p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3. l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 . eî e t e e. cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». N e a m .ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. l a 16~ martie 1490. E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od . ad a o su r i.ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e . P en tru ace ast ulti m d a n i e . (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n . d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii . _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «. te fan V o d a «î n ch in at -o». L a 1 7 aprilie 14 7 5 . în fol osul mîn stirii. P r i n a c e l a i h r i so v. l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . a. c î t t i m p v o r fi î n v i a . î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e.! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC . A st fe l. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ». cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) . . E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. n. cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii.«pn sa ca_ . D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu . p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a. C a i H o r o d n i c u l . D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . n. îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu . pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. î i d r u i a d o u s a t e. î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i .

mori i vii. ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin». am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. De asemenea. în incinta mîn stirii. Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. egumenul avînd repturi quasi-episcopale. d inuie te pîn azi. prin mai risoave. o torc ! Lin i altele. toate acest ea. pe care nezenta în alt loc. mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care. unde au fost Marta c lug ri ». cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. ctitor al ei. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . în K L42^^² i-JlFArau]. tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici. al turi de fosta biseui Petru Mu at. tefan cel Mare i-a înt rit. Astfel.Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. în mod firesc. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . a ridicat o nou biseric . cu în l area Domnului. Deci. Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. cu e 60 de ughi. itre s fîr itul vi e ii. regele itua ie material . toate daniile primite de la înainta ii s i. îi înt rea 18 sate. pris ci. La 15 septemi2. egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». repurtat asupra lui Jan Olbracht.i domne ti.j. existent i azi. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . iezere. cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. î hrisov. chiriarhului locului. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. Probabil c odat cu împo- . cu mai multe mori. Din pisania ei. în limba slavon . cu data de 11 iunie 1466.

v e n i t u l u n o r v m i . L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. cu m r elat ea z L eto p i se ul Id e l a P u t n a i al l u i Gr i g o r e f U r e c h e .d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i. prin care i se înt reau mîn stirii toate d an iile i privil eg iile o b i n ut e pî n atu n ci (2 7 d e sat e. m o r i . s-a u efectu at i u nele pr efac eri de an sa m bl u. în vara cinului 14 66 (4 iulie du p versiun ea întîi a L et o p i se u l ui d e l a P u t n a i 1 0 i u li e d u p ve r si u n ea a d o u a i d u p C ro n i ca zi s m o l d o . T e od or. P otri vit tradi i ei. Alexan dru (-j. d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v . p r i s ci et c ) . Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia. p i et r ari. în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . vii. In tre ac estea. Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t .p o l o n ) . d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei. z u gr a vi i ar g i n t a ri ve n i i d i n T r a n sil va n i a. cu hra mu l A d o r mi re a M aicii D o m n ulu i. i e ze r e. y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. sar e d e l a oc n . afl ate în biserica mî n stirii. ce a r . la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9. d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i. V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un . p e t e i sar e . aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are. u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t. sc u ti r i d e v a m e tc. egu m e ni. m or i .14 96). S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 . S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . P e D o b ro v e xi st au d ou m î n stiri. pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. p r i s c i. m e r t i c e a n u al e d e vi n . d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ). l a 2 fe br u arie 1 50 3. iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d . P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate. a zi bi seri c d e mi r. preo i i diaco ni. aj ut at d e m e t e ri zi d a ri . cu hr a mu l P og orî re a S fî nt u -lu i D u h. zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e.

tef ni vod (-j . c e n t r u " c u l t u r a l i a r t i st i c a l M o l d o v e i . di n ti m p u l l u i t e fan c el M ar e . fiii s i B og d a n ( f 2 7 iul ie 1 47 9) i P etr u ( -j . p ri n c ar e t e fa n c el M a r e h ot r a i d i n sa t el e m î n st i r i i P u t n a sa p l t e a sc a ce st e i a d r i l e c e c h i r i a r h u l u i i s fi e j u d e c a i d e e g u m e n . v i i . c a o m r t u r i e a f a p t el o r st r l u ci t e al e m a r e l u i ) ) i bin ef c t or. gr o p n i a l u i t e f a n c e l M a r e i a f a m i l i e i s al e . ri yit tr adi i ei. a d ou a s o i e a d o m n i t or u l ui :e mb ri e 1 4 7 7 ). n e p o t u l l u i :1 M are (1517² 1527). L ar gile pri vi legii ale mîn sti ri i. ca schi mn ic D aniil». m a t e st a r e d o c u m e n t ar a V o r o n e u l u i e st e d i n 2 2 i a n u ar i e l t e fa n c e l M a r e d d ea c l u g r i l or d e l a sc h i t u l d e l e m n d e . n u d e sl u j b a i i ei. rul bi se ri cii se a fl m o r m î n tul m itr o p o litul u i T e oc ti st I ( -j .1 8 > 14 78). Nu me ro i u rma i ai i z e s t r a t m î n st i r e a c u a l t e s a t e . î n t r e c ar e m a r el e Iu g a i al ii. iv .u n h r i s o v e m i s d e t e f n i vo d . o fii c an cel M are ( -j. la 21 au gu st 1520.28 iu nie 152 9). c ci i e r ar a f o st p u s m a i t î r z i u ( d u p t r a d i i e .14 ianu arie loamn a M ria. M ria. pri ma so ie a lui P etru R are ( -j. m e n i on ate aci ît rit e i pr i n t r . > a s d e c u m p n în ti m pu l lu pt el or sal e cu tu rcii.2 i u l i e 1 5 0 4 ) . mî n s n a a d e ve n i t c el m ai î n se m n a t c e n t r u c u lt u r al i arti sti c a l ort an a ei cre te i prin fa ptu l c este gr o pn i a lu i tefan cel fa mil iei sale i a u r m a ilor s i . z i u a l u i d e p r z i la 14 d ec e mb rie). N u se tie cînd a murit. m o r i e t c . d a n i i a u f c u t u n i i d i n b o i er i i l u i t ef a n . P r i n t r e p i e t r el e f u n e r a r e d e l a ie afl i o lesp ed e p e car e scrie : «A c est m or mî n t este al p astru D a vid.js .' V o z o n e/ u l A i c i ex i st a m a i d e m u lt o _ m î n st i r e Äd m l ej n n. t i r ea P u t n a .2 1 : 1 4 8 0 ) .x . ar Ji tr it D a nii l S ih a str ul.18 martie 15 18). P ai si e zi s ce l S c u rt i S pi r id on . i-a cer ut sfat D an iil n u a fo st o fig u r leg en d ar cu m s -a co n sid e rat u n ) p e r so n a l i t a t e i st o ri c r e a l a.1 5 1 1 ). î n c î t > i ec on o m i c a cr e scu t n eîn c etat. T oate mor mintele au lespezi fun erare fru mos scul pîscrip ii în li m ba sla von . pîn la P etru R are . c r u ia d o m n u l. d o a m n a M r i a ( -j . a r m a s d e s t r a j j u i v e a