.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

âneasc i Moldova. . m Transilvania. s-a dezvoltat arta c (arhitectur . Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : . broderie). adic a p L'porului român. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. schimog ire. odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. sculptur . pe . cu «epoc medieval » (feudal ). corespunde. p e :ic. care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc . opere originale etc). condi ionîndu-se reciproc. o îndrumeaz spre noi tenealiz ri. Deci cele dou criterii se folosesc împreun . care permite împ r irea cronologic a istoriei sale. c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român. pictur . ci una «daco-roman ». socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600.za celor spuse mai sus. în via a Bisericii se observ mi care.schimbare în desf urarea istoriei. manifest ri spirituale etc. Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul. în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic . 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV. Adic . . tip rituri. în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te. Tot a a. începînd cu aceast perioad . Moldova vania. Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401).Este perioada primelor forma iuni politice române ti.

coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . P e r i o a d a a p a t r a.lîng subîmp r irile de ordin cronologic. pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . In Transilvania. cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România. la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu. calvine i unite. urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810. cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). Moldova i Transilvania.realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600. de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei. care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei». Cronologic. pîn în 1821.. b) Secolul al XVI-lea. o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). . b) Din 1541 pîn în 1688/1691. respec tiv tefan cel Mare (1504). corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688). Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859. epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918. se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului. pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma. d) Epoca «domniilor fanariote». adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495). se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc . secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui. 1 c) Din 1 701 pîn în 1810.

p. în «Revista de istorie bisericeasc ». p. în voi. Dasc li de cuget i sim ire româneasc . S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ . 1927 . Bucure ti..-. X)LAE DOBRESCU. 19²30 .1 94 8.isil v an i a. p. 384 p. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . 1960. POPESCU. Craiova. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9. LANGLOIS. ALEXANDRU TA. 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe. XVIII+ 1773 p. : istoriei. nr. JACQUES GOFF. L. Contesionalism . N. 1989. comentarii de Acad. XVl-j-419 p. B I B L I O G R A F I E . I. p. în nOrieti-tiana Periodica». > p. Paris. L + 478 p. Rolul istoriei în în estinismului. 1908. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. NICOLAE DOBRESCU.â< de la 1918 pîn azi.fi e m istoria bisericeasc . notu. ." III. Bucu422 p. L'histoire et ses metliodcs. ed VI. i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. Paris. în 1929²30. Bucure ti. TEODOR M POPESCU. an. Traducere de Aura apu. WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. t efan Pascu Teodor. 1963. 490²530. CONSTANTIN C. 1987. Bucure ti. t3. 7²8. an. . n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 . fasc.. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti. lorga. Franki61. îndrum ri în cercet ri isterice. 20 p. î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri. edi ie îngrijit . ELENA PUHA CRISTIAN. AURELIAN SACERDO EANU. d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i. HALKIN. 5²59. CH. VIII. 20 p. ANDREESCU.NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric. Roma. Paris. Paris. 1980. 343. Bucure ti.. . Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti.. 1909. Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. Introduclion d l'histoire. TEODOR M. 1970. Bucure ti. TEODOR M. tiin i tehnic în istorie.. 2-e edition. Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. . > a d a a_ _£Jja. LEON E.. 259 p. LENOPOL. I 1RENEE MARROU. ' I. Originea . Les principes iondamentaux de l'histoire. ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. Chvj-Napoca. 181²223. (litografiat). Introduction aux eiuc/es hlsloriques. Rolul Bisericii în trecuse. Con tiin a istoric . Initiation ia critiqui-e edition. V. îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. Bucure ti. . sous la direction de. p. XXXII. POPESCU. GIURESCU. 276 p. 1TANTIN 1. ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . 1966. HALPHEN. e octist. marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. 1899 . zweit verbesserle Auflage. în rev «Hrisovul».. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e ..£Lfî. 1978. 1981. 1977. sous la direction de Charles ruges. este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. JERZY TOPOLSK[. 63-154). . Bucure ti.. . 1956. IOAN LUPAS. ed. Cluj.. L'lrtloite ct ses met hades. MARIO^ RUFFINI. 1967. Introducere. Introducere în studiile istorice (metodo±). 575 p. Paris. 255 p. 474 p. . Introducere în studiile istorice.

# ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » . pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^. înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e .^ m ecu m en ic _. sculptu r . încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân. t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e .^ Qrtodoxe Rom âne. D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice. c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e . arta biseric ea sc a t r . st u d ia t se p a rat d e i st oria român. m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie. î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . d . istorice. S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . T ot a a . pict ur . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor. ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce. miniaturisU C . dar noastr cu Bizan ul . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es.u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . brod erie.C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e .a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea. ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l . u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite. D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. este este o ra m u r a ei. j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost. g f. m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^.f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a . A n ti m Ivir ea nu l etc. cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) . a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia. dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i.^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril. sin .

c u r s d e Ist or i a art e i. ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ . fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t .

ti f r d e ac e st e a.o g r e u . n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a. pr e a m u l t e d a t e ar f a c e . Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c .area d e l ocuri. n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . s e n su l . i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a .tione sj.a p e t r e c u t . transmise "dlTt exte.anu mite fapte.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific. î n ca r e a u p t i m i t irtiri. Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c . e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s. în ist oria biserice asc . C h ili e et c. mi car ea. pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t. U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e . D e si g u r . au petrecut . pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l. în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e. ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e . . ca r e . ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ). ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt. descriu) se ocup yarea. > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e. i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta. i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s . sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i. pâcpoj = scriu. tgrafia istoric ( ejxo? = popor. vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. în car e sîn t tre cu t e or a e.. at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c. stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne. a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i . A l t fe l s p u s.a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s .Jid-ro? ==_ cuvînt. î n t r e g u l e i sc h e l e t . )logia (xpovo? = timp.a u e m i s d o c u m e n t e. in st an el e d e ju d eîri c ea sc . tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc.

H r. d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e.de u r m rit. Hr. c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i.a i m p u s . 7 5 3 sa u 7 5 4 î.S cythia M in or. ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . 1 6 i uli e . de la 77 6 î. Hr. d e la 2 84 d. Hr. 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i . ) .Hr. lu ni.la A da m ».. su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) . în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d. d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st. H r .. P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin . est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e.‡ era babilonian . ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i. Hr. fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a. l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 .‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 .. d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina). dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei. pornind de la an ul 747 î. b) E ra cre tin .) . vo m i nd i ca. t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ». în cele c e ur m ea z . T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita. C u t oat eroarea calculului sau. d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ).era olim piadelor. s a u 5 5 0 9 a ni.. Hr.. e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u . adic din D obr ogea. O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î. . a c e st si st e m c r o n o l o g i c s .Hr. A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v . d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e . soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei. s pt m î ni i zil e. P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î . prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or.ori gin ar din . T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re. p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c. stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s). ) . g r ea c sa u r o m â n . la gre ci (de 4 ani.

ceea ce prive te calendarul. încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. egiptene. studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau.cut reform calendaristic în anul 46 î.i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. cînd. putem de o arheologie cre tin . teologia (dpxcuo? = vechi. 4. ea a luat în ultimul avînt deosebit.de la moartea lui. la sup rafa a lui ². grece ti. dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). cleci înc din evul mediu. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial. Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii». rep rezenn monumente. Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. în i reconstituirii trecutului. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian. Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . «anul de la na tere)). europ en e. Pe lîng acestea. 2. în timpul rigorie XIII. un eori. «anul de la în». descoperirea. Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924). 3. clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene. Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii.Hr. . care a f cut . Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. în tr-o conferin inut la Constantinopol. «anul Domnului». 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea. în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. a‡ monumentele epocii respective. la cele mai multe . Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). mai des vîr it fa de cea din 1582.

Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr. Cea clasic ². Epigrafia _(siti =pe. descifrarea i transcrierea acestora.cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. îndeosebi în Dobrogea. Cea medieval . de cunoa terea. codicologia (codex-is). ceramic etc. Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. tinde s se formeze o nou disciplin . minuscul etc. Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi.. termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman . descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. Pe bun dreptate.parie din necropolele subterane. greac i român . Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. lemnul. cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici). tencuial . Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române. Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text. sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. spre deosebire de epigrafie. Mai nou. ca piatra. cu ce s-a scris (instrumentul de scris). o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris. are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr . dar scrise de români .b) dup Constantin cel Mare. .-pâcptw = scriu). sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). metalul edc. în lucrarea sa Paleographia graeca (1708).)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. cu inscrip ii în limbile slavon . Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. care se ocup numai de manuscrisele vechi. cu c utareT 7~transcrierea exact . Paleografia (TOXAOUO? = vechi . din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. c r mid . care studiaz scrisul numai pe materiale tari. mai cu seam funerare). lemn. 7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup . precum i cum s-a scris (majuscul. potire etc).

la . d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o . ca sel or d o m nito ar e. î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e. p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r. ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie. D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ).t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e . lat. adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec. p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. pîn în 18 6 3 ). P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin .r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or. e ocu p . i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr. d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti . d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . o r a e l or e t c. ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . 5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e . u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . acp pa tarjs. di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor. i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i . î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . fa m iliil or n o biliare. or ga r. m în stirilor. lo maiica (lat.In tereseaz i pece ile 3r. C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve. o in sti tu ie. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. si giliu m = pecete).e rj ri ve sc p e r o m ân i ). O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve. diplo matica s. S te mel e ier ar hi lor a par. ° d i sci plin au x iliar a i st oriei..l e ² .

create i r spî n d ite d e po po r. D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei. I² III) i Dan Sim onescu (voi. c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. l ai c e. tip ar ). d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. = popor. P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz . ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti.O O . A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . Bibliglagia² Cto i Xtov = carte . fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or. a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. h îrtia. în mor mînt ri). Etn ografia ( T 6 S O V O S . u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . n un t . IV) . p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii. cor e gra fice. F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . mu zicale .‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ). Nerva Hodo (voi.tu r h er al dic pr o pri u -zi s . p r ec u m i c u e d it a r ea l or . al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. cu ist ori a ei. o b i ceiu ri e t c) . o bic ei urile la na ter e. A nti m Ivir ea nu l. pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii. al au te nti c it ii l or . întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. leg tu ra. în alt sen s. B u c u r e ti. d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc. Teod or B l el. tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s. >v . su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . A n dr ei a gu na et c. în p ri m ul rîn d. tefa n. G. n ea m . prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. în tip riturile ve chi ² . i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. C u aj u t or u l a ce st or a. D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni. F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu. i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. f ol k l o r e . literare. El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. X O O ? = cuvînt. F il olo gi a i lin g vi sti ca. al i n flu en el or su ferite. E tn og rafia |i folcloru l.

1966.iceasc în rile române. an.B. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare. ALEXANTEI.. Sub redac ia. 1966.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. 100²104..ograiia. su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti . Bogdan. p. 203 p. Album sigilo-cure ti. . Emil Vîrtosu. DAN CERNOVODEANU. CONîSCU. 52²60. Din paleogrufia slavo-rom n . 1959²1961. Sigiliile.'nr. ION VL DU 1U. tiin social independent . XVII. an. 1. M RIA DOGARU. AL. 1968. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. Etnografia româneasc . 1961. jraiia chirilic româneasc . Al.. Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice. 1964. nr. IX. Demografia. 5. Toponimie i istorie. Registrele parohiale lvunia... 5²6. an. 1963 346 p . 1966. p.. AL. 1965. 1982. 6. Introducere. Elemente de cronologie . L. 1964. 508 p. 3²34. . Istorie i etnografie. j S4CERDO EANU. în G. 1. 1966. 4²6. Etnografic i istorie. Paleogruiia român -chirilic . nr. Istorie. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie. 1. Cluj. an. XI.B. p. I²II. XX. 480²507. p.O. 7²26 . XI. IORGU 1ORonimia româneasc . p. an. p 21²47 . EMIL VlRTOSU. 1967. TEFAN TEF )crr.. 1928. 1. )LAE DR GANU. p. 268 p. 1. Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti. 1975. XIII. PESCARU. MOLDO VAN. nr. STELIAN SCU. nr. p. Dislavo-român ' Francisc Pali. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. 1962.CU. îndrum ri i istorice. G. Cluj. 1145²1161. XX. 3² 52 . 3 RBAT.. cultur Bucure ti. an. XII²XV) . Arhivistic . Elian. Heral. GRAUR. nr 4. Sigilore'iorirc la Transilvania). (studiile : Damian P. (toate indic i î mai veche). p. Bucure ti. OVIDIU BlRLEA. an. PETROVICI. nr. 1971. p. revist de istorie. 1967. IAN METZULESCU. p. Bucure ti. Bucure ti. p. în «ReStnograiie i Folclor». XCI1I. Bucure ti. în «Revista de Statistic ». 1976. Bra ov. Timi oara. Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». Etnografia i arhivistic .R. 470 p. D. revist de XX. Bucure ti. 13²21 . XX. HENRI H. AURELIAN SACERDO EANU. 1973. ETEGAN. 1946. TEFAN TEFANESCU. 1972. Topoistoire. 331 p. IV. 933²946 . Sigismund Jako. 9²10. 184 p. XI. 3²13 . 1968. 1972. II + 178 p. voi. 17²46. Bucure ti. 171 p. AURELIAN SACERDO EANU. nr. 13²25. Bucure ti. sec X/V²XVII. nr. ‡>. tiin ele auxiliare ale istoriei. Nume de Jocuri. p. 356 p. 1968. Eledemogralic. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. nenie privind istoria României. 1945. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. dimensiune a istoriei. Istorie i demoqralie. XXV + 528 p! . în RRH. 1956. Bogdan. în B. 182 p. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. STAHL. 162²968 . în «Observail-economic». 528²588. nr. SIGISMUND JAKO i RADU . Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. 1974. 11. 223 p. Sarcilor auxiliare ale istoriei. m rturii ale trecutului isto?ic. p. 3AN PASCU. Bucure ti. p. )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric. an. Scrierea latin in evul mediu. în «Revista de Statisti-IV. Damian P. în voi. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor». nr. în «Studii». Dic ionar onomastic românesc. nr. 7²8. E. în '«Revista Arhivelor». 1970. TEFAN 'opula ie i societate.

rolul i importan a oamenilor în istorie. Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. dar i în alte p r i ale rii.a. ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor. Studiul lor formeaz . Acta Musei Napocensis. Dacia. Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev. Constantin Daicoviciu. o informa ie scris . Arheologia Moldo vei ² Ia i. dup originea. în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum. desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor). de" regula. Materiale i Cercet ri Arheologice. QÎîcîaTe" i particulare. obiecte de cult etc). de arheologii români : Grigore Tocilescu.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii. Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor.a.. Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. caracterul i forma lor. Ion Barnea. Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. * *" >‡" . Dumitru Tudor . Sargetia ² Deva. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici. Studii i Cercet ri de Istorie Veche. începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . Pontica ² Constan a. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i. pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a. Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale.). scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general. în elegînd prin aceasta. p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. Vasile Pârvan. de regul . "obiectul cercet rilor erudi ilor. altele sînt inedite.

Biblioteca Hagiographica Graeca. II²III. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST. Cele mai cunoscute sînt: J. cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . m îndeosebi CIL voi. din 1643. Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. 1873). Herbert Musurillo. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. . H. p. de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. 1972. 1 92 9. 1949 . 1902 . care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea). Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. III. Bruxelles. The Acts iri&tian Martyrs. 1954.. mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. editat 'lyte Delehaye. Acta san ctoruin. IV de G. Leolercq. bruxelles. R u hb ach. Oxford. VI. Bruxelles. Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). ed. 1979. Ausgew hlle traci *t en. edi ie nou la 54²1910 (64 voi. 1823²1877). Les martyrs. cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice).‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. ecl. apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . III cu 2 tomuri (Berlin.). sec. 11 voi. Bucure ti. în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. T iib i ngen. /oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii. 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a. pîn la pap a Inocen iu III. Biblioteca Hagiographica Latina. nr. ed. 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. Paris. Socii Bollandiani. et socii. Francois . 1965. 1975²1977. Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger. I²III. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. Anvers. t. ed. Boeckh (4 voi. I I I. ed . voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). II. 1²2. 1957 . Bucure ti. i. icat pîn acum doua. 1976. Pa-² 1911. 1911.B.d.

D u m itr u F e ci or u . Io an C o m an . a. T e o d o r B od o g ae . In 1 98 7 a a p rut. S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. 1 94 5. din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. d e 3 8 2 vo l u m e.. E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». F aaris. b el g i en i. P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. au strieci. în 18 07 ² 1 8 15. Ioa n C a sian . V ie ile sfin ilor. S f. în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i. L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. B u cu r e ti. su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor. o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. en gle zi. în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV . la B u cu r e t i. N i c ol a e B a r b u . cl e ri ci i l ai ci. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. ar men i. i alte edi ii m ai n oi.Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . 1 682 ² 16 86 . S o cr at e. 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 .a. A ce a st c ole c ie u ria . în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. ge r ma ni. 1 98 2). Ioa n R rn u r e an u . M en i on m. cu 1 61 voi. L a acea st oper colab ore az catolici. B u cu re ti. î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). N i c ol a e N e a g a. it alieni. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . în 12 vo lu me. N iceta de R e me si an a. X V II. o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». 1 8 9 8 . fie în li mbile originale. A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e. i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . Ia i. 18 57 ² 1 8 6 6 . fie în t rad ucer e. voi. retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. ru i. a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul .). între altel e. co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ). el ve i en i. pu blicate la mî n stirea N e am . liban ezi. pr otestan i si or t o d o c i. D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. î n ac ela i ti m p. text gr ec i tradu cer e latina. pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii). în 1 9 7 9 . S i biu l. a m eri cani. 12 v oi. pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. u n vol u m m a si v in titu lat . olan de zi.

J. J. 13 voi. iiai Mila . i L. 1973). 1930²1931. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien. Enhiridion me de Andrei aguna. 3 voi. Canoanele cu comentarii. Bucure ti. acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. 1961²1962). Martin. Coleti. Potli. Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. 1852²1859 (grece te). Conciliorum oecumenicoru m decreta.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. 1907²1910 (reproducere fototehnic . P. Alberigo. Pidalionul de la Neam . Tot el Farlati. 164 0. Paris-Leipzig.. traducere din sîrbe te. î² . reeditat i continuat [902 de J. au ate canoane în Pravila cec mic . B.. 1813. ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. Ulyricum sacrum. 1652. voi. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene. im Breisgau ² Bale.‡ Ed. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. Stras-irisLeipzig din 1914. Govora. 2 voi. 27 . Texte i studii se g sesc la C. IV²VI. Buda. 2 voi. 1780²1819. Acta Conciliorum oecumenicorum. Lccl er cq . listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. Prodi i H. Oriens Christianus. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). C. în 53 de volume. La noi. New York. II. continuat de J. de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed. Atena. voi. 8 voi. Paris.. P. 1871. Mansi. Pravila cea Ja Tîrgovi te. 1962. 1970. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor. Martyrolo/ricum. 1844. Arad. P.. iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i. Sibiu. Petit. Atena. D. . Vene ia. dintre ortodoc i. II. .. cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J. Ralli i M. Jedin. Joannou. 1740.. 1759²1798. 6 voi. Floren a ² Vene ia. Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H. Schwartz.

cînd izvoarele scrise sînt mai s race. Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice. P cuiul lui Soare în Dobrogea. la noi.O. cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate.). spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor. Izvoare scrise 1. . cronica mural de la Bucov . Moldovene ti.‡ Eugen Kozak. D bîca în Transilvania. More ti. 1906. Capidava. 1905²1908) i în Scrisori. Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina. extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. Dridu i Bucov în Muntenia. Die Inschiiften aus der Bukowina. Izvoare epigraiice. i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi. aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu. S p turile arheologice. dup al doilea r zboi mondial. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr . 1903. PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. pe c r mid sau tencuial . în Inscrip ii din bisericile României (2 voi. Bucure ti. B. episcopul Ghenadie En oeanu. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . pe vase de ceramic . au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine.. XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). Datorit acestor s p turi arheologice. pe lemn.II. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n. cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B. 1892 . efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea. constituind voi.a. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV). în trecut. Wien..R. piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i. Some eni. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos. care. Bucure ti. Bucure ti. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. Bucure ti. 1885 . pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice).

V ien a. M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i . S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i.!. :e din ele au fost î ns pu blicate. N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia. A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. C o nsta n tin o pol . în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta. d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti . ru disciplina n oa str . prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. B u cu re ti. vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) . într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 . 5 voi. 1862 ² 1864) . can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. B uc.. d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . S ibiu. 0) . 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III. a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei. M o sco va. a. M u ntele A th os. în diferi te arhi ve î i. ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu .‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . O ra ul B ucure ti.. 26 voi. ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. D u p d e e m i t e r e. începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a). ). 19 09 ). c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. 1. ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit. 19 58. cu prin z to r d e hriso ave.la ra m ure ului (B ucu re ti. Ieru sali m. precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. B ac u . 1965. N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. 1359 ² ure ti. C luj. tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are. e xterne. e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a. B ucure ti. arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va. Ia i. a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania. 1845² 1847). ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice.) sau în arhi vele eparh iale. iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. i e xt e r n e . C rai ova etc.

Ia i.. Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor.Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . Bucure ti. 15 voi. Bucure ti.‡ Damiian P. Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. Pe ling acestea. 1929²1939). Ion Nistor i al ii. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. Moldovei i rii Române ti. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502. criticabil ) . 1906²1933) . Ia i. numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki. Ioan Slavici. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. Gr. din care au ap rut 4 volume. I. au contribuit Alexandru Odobescu. Bucure ti. 1940. In sfîr it.. Documente slavo-române. Bucure ti-Viena. 1938. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. Ia i.. Ia i. 1906). Bucure ti. 1938). 1905). intitulat Documente privitoare la istoria românilor. Bucure ti. sub titlul Documente privind istoria României. în afar de E. Bucure ti.). neunitarii. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. Panaitescis (Documentele rii Române ti. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. 1901²1916. 1931²1932. o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie.. La publicarea documentelor. Bucure ti. Bucure ti. 1413² 1508.. 1864²1867) . 31 (34) voi.. 1943) . între anii 1951²1960. Nicolae Iorga. G. I²III. I. 2 voi. Ia i. Bucure ti. Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. care a oferit primul fond de documente. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. voi. 1906²1933 i Surete i izvoade. în . numit impr op riu a a. Nicolae Densu ianu. Documente interne. Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod. li voi. Bucure ti. 1933. P. Andrei O etea (1962²1974).istoric a României. P. 2 voi. sub îngrijirea acad. Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. 1913) . pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române. Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. 25 voi. Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. între anii 1876²1942. 1897²1902. 1947). dar totu i una din culegerile de b az ). Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. 6 (13). Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603. Hurmuzaki. Ia i. 1369²1490.. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic.

Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. în ultimii ani. + 2 voi. 1944²1946. 1957²1975. Bucure ti. 1951²1957). 6 voi.a. Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc . a). (1387²1720). 1959² documente privind unirea Principatelor. na Arge (1954). Documente istoria României.. Cluj-Sibiu. I. sub (titlul Documenta iae Historica. Bucure ti. 4 voi. Bucure ti. C. DimiSturdza. Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. Bra ov. Ghenadie Petrescu i J.Culegerea este precedat de dou « de Introducere. 5 voi. episcopii. pentru Moldova (11 voi. Hunedoara .sparate.. Bucure ti. index. Silgomir. 1959² documente privind istoria României. cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. 1960. Sturdza. 1951²1960) i Transil6 voi. ACte mente.colec ia lui D. Maramure . în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . 5 voi.. Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu. Episcopia Buz u (1958). 3 voi. Bucure ti. jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad ... Bucure ti. în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou . Bucure ti. Colescu-Va*tic. Material pentru istoria Olteniei sub :i.. R scoala ranilor din 1907. J. 4 voi. Moldova i Tran. 1902²1910 . (1961). 1951²1955). R scoala din 1821. Bucure ti. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. colec ia Anul 1848 în Principatele Române. 1962 . mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova. i dou volume de indici. Mitropoii Române ti (1365²1890). De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale. deosebit de utile pentru stustru. volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti. Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României. 1952²1955.. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti). celelalte se refer la a 1841²1859). Episcopia Rîmnic (1951). Bucure ti. Din aceast cauz . Do- .. Bucure ti.. Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci. ara easc (11 voi. 2 voi.). fie la anumite evenimente. A. Bucure ti. 1913²1947 . R zboiul pentru indepen[ 0 voi.

Blaj. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821). George Potra. 1982. tefan Ciobanu i L.. Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra . 1315². P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae. 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc. Cit m aici pe Fr. 1944. 3 voi. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie. 2 voi. Istanbul. tefan Berechet.' Pentru Transilvania. Viena. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. T. 2 voi.i Sibiu.' Chi in u. I (381²715) i fasc. Bucure ti. 1932²1936 (de V. 1961.: Documente bucovinene. Bucure ti. Cluj. 6 voi. Teodor V.transilvane. . 1937. Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. Bucure ti. Blaj.. de natur extern i publicate de cercet tori str ini. Bra ov. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877). voi... Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani. 1983-^² '. 2 vol. II (7151 ²1042). Documente privitoare la tre cutul românilor din chei. Documente putnene. 1869²1872. Bucure ti. IV Scriitori i acte bizantine.. Paris. toate de Aurel Sava. 6 voi. 2 voi. 1933²1942.cumcnte. 1901²1906. 1889²1897. Teodor B lan. Tudor Mateescu. Ioan Micu Moldovah. Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-... III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. : ! .( Documente-. Boga. 5 voi.1402. Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar . bîri dene. 1948²1949 . ne intereseaz i alte colec ii de izvoare. 1929²1931. Les Ades des Patriarches. Ioan Lupa . vind. Bucure ti. Documente isto rice . 5 voi. 8 voi. Fasc. 1947²1971 (de V. Laurent). Cern u i. 1869²1872. Sibiu. Bucure ti.. Grurhel). Bîrlad-Hu i.. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român. Bucure ti. mai ales unite. Ilarion Pu carin. fasc. 2 voi:. 1928²1938. secolele IV²XV. foc ani. Sterie Stinghe. V. 1975. Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. Constahtiri Tomescu. Blaj. v fii afar de acestea. 1904²1915. 1918 la români. Documente pentru limb i istorie. Documente basarabene. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici. 1911²1926. mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . La noi a publicat astfel de acte . 1940. Puiu. P c ian..

2 voi. Filitti: Din le Vaticanului I. imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei. II. 1913²1914. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie. Documente i zawldovene ti de la Constantinopol. republicat de Maleanu în 1928 .qui Athos. 1973 etc. iar în ara Româneasc i Moldova. publicat de Eugen Gagyi in 1911. C. dar ei prezint . de altfel ² unei critici. 1937.auia. de coinuni[ ic sau bisericeasc ). memorii. Popescu). ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. Documente politice. odat cu faptele. . Pentru vania. 1933. cronici. de familie sau personale. Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu). Chi in u. Ia i.a. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii. Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. Bucure ti. note de c etc). cu indicarea num rului credincio ilor. catagrafii). prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an). 1948. Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia. biografii.. publicata de Jiculae M. Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. Bucure ti. statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805. Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. . i anuerese (de grupare politic . I. De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610. Bucure ti. cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate. zvoare narative (anale. Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu)... 1378²1685. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna.

P. mai nou de Mircea Scarlat). Bucure ti. Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o.. 1959). în 1982). P. Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea. în secolul XV. pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. ultima edi ie în 1979). ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : . P. Panaitescu. a) Anale i cronici in limba slavon . P. Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini.. prima scriere cu caracter laic la noi. Analele. numit de I. episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i.-. Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. . Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963). redactat la curtea lui tefan cel Mare. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc. Cro nica moldo-rus ). Bucure ti. cu dou versiuni. au ap rut xelativ tîrziu în rile române. Astfel. Panaitescu. iar de P... Redactate în limba slavon . Cronica moldo-polon . Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P.. Cronica moldo-german . tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie. considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei. cu variantele sale (Letopise ul de la Putna.: ". aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave. numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960).Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974).()t . 1895) i republicate de P. Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. Bogdan Letopise ul de la Bistri a. Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). în ultima edi ie de Gabriel trempel. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. b) Cronicile în limba român .

cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . prin anii 1517. 1967). A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. Bucure ti. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te. întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI. Nu este numai o oper :ica. scris de Gavriil"Protul.rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct. Mih il i Dan Zamfirescu în 1969). ci i una istoric . arhul arigradului.: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc . Bucure ti. întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie . auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i. .1742). 1963. mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile . Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat . p entru anii 1392²1633. legate mai ales 1 Nifon. întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei. In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc. Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu. egumen la Putna i apoi la Solea. Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României.Schiau i Livia B ot).% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova. De i sînt opere cu caracter aghiografic.. de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j. .. cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate.In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r .onicile biserice ti. scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. i date privitoare la istoria Bisericii muntene.-7 îndemnul lui Neagoe Basarab. i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G.1659). mai tîrziu. fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc . lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie. ai a fost continuait . Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului).

N er va H od o i D an S irnonescu. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). ‡ . 3 voi. 1973. R . M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj.. B laj. 19 44 . 1903 ² 19 44 . su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche. C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti. B u cure ti. P an aitescu. C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0. 194 3 . B u cure ti. Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at.. S în t pu bl i cate foil e d e titlu. de Gabriel tre m pel. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei. ro m a n e ti i g re ce ti. Ni colae C o m a.t--Q 1989).. est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i. I. ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. d e P . voi. Pid alion ul (N eam . un el e p refe e. B u cu r e ti.e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti. Gabriel tre m pel. ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice).. red. I. 18 44 ) etc. C r on icile... a a p r ut v oi. IV. 19 07 ² 19 31/ voi. v oi. Pra vila lui V asile L u pu (16 46 ). M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) .. în 1 98 4. 1909² 194 0. frem pel.. Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut.. -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52). In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . . P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-. rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l. voi. B u cu re ti-C raiova. 1 95 9 . B u cure ti. C aracas i G. B u cure ti. -‡».* . m . E mil Tu rdeanu. II. G. 2 voi. A ² C . red. 3 v oi.. O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei. de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II).-de I. M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se. 19 59. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc .. . 197 8 ² 19 87. Nicoîaiasa. ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i .. 'B ianu. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. B u cure ti. ied. 1508² 1830. 4 voi. a or g a ni z rii bi se ri ce ti..m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU. 1967 .. -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re.<-<‡. Tîrgovi te. I. D ² K . B ucure ti. P. 19 8 6 i v oi. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i..

Bezviconi. rom. Aurelian Sacerdo eanu). 1947. Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). ijlocul secolului al XVIII-lea. episcopii. Bucure ti. G. întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . de mitropolitul Antonie Pl m deal ). echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. 4 voi. Bucure ti. mitropolitul Tit Simedrea (R a . Condici de hirotonii de preo i au pu. Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. în 1886. a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul. din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. în 1924. : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981).nsemnarue ae caiaiorie. Gh. scrise arab (publicate în trad. publicat de N. Iorga. a lui 'dec al Romanului. Iorga. Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. de e En ceanu. Paris. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. 3 voi. 1927²1949). alta în Vasile Radu în trad. mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. II. apoi mitropolit. Istoria românilor prin ed. . S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. C l tori str ini despre rile române.. de preotul Paul Mihail. coresponden a epi copuet al Rîmnicului. a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae. însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . francez . de Emilia Cioran în 1900. C l tori ru i în Moldova i a. Negulescu (Ungrovlahia).

Bucure ti. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. p. 178²225 (deosebit de util). îndrum ri în cercet ri istorice. 19. 1975. VI. 503 p. 532 p.. XXXIX²LXVII (cap. 1978. XIX. 454 p. vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). XVII²XL (cap.s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti).. I. Istoria bibliografiei româna. Izvoare). I. F ire t e. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. D e a c e ea . fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. a eparh iilor. p. XIX. d ec e su l un or i er a r hi . Bibliografia istoric a României. m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . . e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i. d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. 1970. este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t . T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. Bucure ti. B. 471 p. 1974²1979. Bucure ti. 1944²1969. V.60. i III. a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . Bucure ti. 1969²1974.. Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie. Bibliografia istoric a României. LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. sec. voi. CR CIUN i A. sau ch iar ale un or laici care au a. vut leg t uri cu B iserica. XXXV + 512 p. II. 1985. 1979²1984. I. 431 p. Bucure ti. 1. THEODORESCU.. Izvoare).. 1970. Bucure ti. tom. Istoria României. 1972. 371 p.. voi. Bucure ti. î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . II. p. ILIE . în «Romanian Studies». p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. Bucure ti. 1980. Enciclopedia istoriografiei române ti. PAUL SIMIONESCU. Bucure ti 1974. I. Bucure ti. d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a.. Bucure ti.i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. î n sc u n ar e a. Sec. 514 p. XL + 386 p. . tom 5. hi r ot on i a. altfel spu s. Bucure ti. IV. Istoria României. 1963. p. S i bi u . 1962. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. 1972. 1945. Leiden. 2 voi.

este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?. Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742).a a ilor «iluminismului românesc». în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria. un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. iar în p artea a doua. 3.ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent . Petru Maior (c. în . datorate arhimandri-tolomei M z reanu.1659). Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc . de via în care a tr it poporul român din Transilvania. In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români. secolul al XVIII-lea. Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. precum i a celor dincolo de Dun re.apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701. de i erau uni i. introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz .despre vl dicii români uni i din. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului. neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de . 1756²1821). Se remarc faptul c . a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. Astfel. care folosea i documente inedite. precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor.. . via a biseriromânilor de pretutindeni. lucrurile i intimpl rile românilor. sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace. u in timp dup el. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local . cu tiri privitoare la aceast biseric . au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. despre «unia ia» din 31 i.. intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri. st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni. care au avut oarecari leg turi cu po-stru.

De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. Alexandru GeanogluLesviodax. Sibiu ² 1811. 1870). s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. în prima jum tate a secolului al XlX-lea. în 2 volume. multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare. din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . 1862). putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . Muntenia i Transilvania. 1860. sîrbâ i român (Moscova. Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti. 1865). iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. Din aceste motive. In Banat. Rîmnic ² 1837 etc). Acrad ² 1822. 1845). A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . în ara Româneasc . pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit . Sibiu. în Moldova. st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. la orîndul ei. Sibiu. Buz u i Arge ² 1836. îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. Bucure ti. In T r a n s i l v a n i a . Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. 1871). care.

> aceste încerc ri de sintez . a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). prin episcopul Mei-:. fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi.ortodoxe (Ia i. Dionisie Romano etc. FiJaret II. în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875). A adar. rezerve ² mai pot s fie folosite i azi. fie a sonalit i. i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913). în 9 volume. el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. membru onorar al Acadetnane. membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). precum i biografiile idici contemp orani cu el. I. s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . în special cu calvinismul în vea-I (1890). s-a ajuns la monografia istoric . Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931). care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX. care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului. Biserica : în lupt cu protestantismul. Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). slujind mult timp întul nostru teologic. i-a r mas în manuscris). fie a unei institu ii. ast zi nu mai pot fi folosite. încît ² . 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). trad. precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. alt episcop.. Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . Caracicoveamu). Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit. a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). la monografii. i aceste manuale i-au avut meritul lor. 1879.

Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. în B anat. 1925²1928). La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru.(1856²1931). care. în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. Intre istoricii de aici. 1870) . membru al Academiei Române. membru corespondent al Academiei Române. Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). Primul a publi- . 4 voi-. a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. închinate unor institu ii i personalit i. cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. membru onorar' al Academiei Române. în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922). dar f r o valoare tiin ific deosebit . a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). Desigur. privind mai ales restaurarea ei din 1864. de Athanasie Mironescu. Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu. a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord. 1906). între care i multe monografii. amîndoi membri ai Academiei Române. autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. Iri T r ansi 1 vani a. Lugoj. centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874). «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) . 1908) etc. în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri. In Biserica unit din Transilvania. precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. se num r Nicolae Popea (1826²1908). au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915).a. 1900). mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. rom. 1901). mai tîrziu mitropolit al Ardealului. mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922).

(Aihai Viteazul i Mii Ardealului. Intre ele. p ei. 1908²1909. Muntele Athcs etc). Buda/"iena. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe . 1904). Cum era i firesc. Moscova. Veniamin Costachi . tenden ios. prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste». Sibiu. Kiev.M.I. 1869²1872).a. loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov. cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului. tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. 1902 . tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre.).000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general. Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj. Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904). II. Dimitrie Onciul (1856²1923). Carlovi . se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. de asemenea.a1902). cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul. 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi.a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909). I. Teologii i istoricii Bisericii încep cerce. MitroSava Brancovici (1906) . multe documente care inteBiserica. Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom. Silva u' lgradului (1902). 1855).ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti. cu multe reproduceri imente.‡ tefan cel Mare. 1904). un num r redus. Geoagiului. monografiile unor mîn stiri (Hurezi. în care predomina stilul polemic.toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj. Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed. datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920). cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688. Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918). Filaret II. a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc .a. ed. Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . raport m la cele aproximativ 24. Neam etc). iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic. descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre. în care au ap rut.

fi e a p ar t e. A lexa nd ria. în sch i mb. autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). A pu blicat. cu zeci de lucr ri.A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni . 1971 ).O. rom. «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e. D e ci.R. fi e î n re vi st e. r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ). D i ntr e a c e ti a. la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. At h os). A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. P op escu (18 81 ² 19 63 ). d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it . 1927) i Toma G.din R s rit (C on st an tino pol. p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . B u d a pe st a i V i en a. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e. D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele . u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ). cu m u lte an exe docu m entare. lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul.‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ). i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. Ieru sali m. mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). trad. C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei. car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x. care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e. p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M. Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914). pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri. . l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce. u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne. . precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti. în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ). P releg erile sale u ni versitare.: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B.

Horea Mure an (1907²1962) i al ii. cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie. studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj. ed. ransilvania.. Ia i. u Dragomir a fost. . au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962). întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701. Multe din studiile sale de istorie biseri. în dou lucr ri (1912 i 1914). s-a remarcat preotul Paul Mihail. Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII. premiat de Academia Român . în mod critic i obiectiv. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu. iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece. tip rite între anii 1928²1946. 1935). te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII. de asemenea. pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. 1936). Sibiu. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. în zint . care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor. 1920²1930). 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu.osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi. titularul de Istoria Bisericii Române. la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c . Sibiu. La Chi in u. la care se adaug ri despre aguna.. I. 1911).nt cuprinse în cele cinci volume de Studii. Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea.despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. conferin e i cornutorice. II. I.

Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947). Coriolan Petranu.a. Gheorghe Bogdan-Duicâ. Gebige Bal .. Institutul de Istorie Na ional din Cluj. Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local . M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Ion D. Aurelian Sacerdo eanu. Bisericii sau a vechii culturi. D. Ia i. în Biserica unit . Pe lîng ace ti ierarhi. in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria.a. Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Nicoiae Caitojan. loan Moga (i'storie). Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. tefan Manciulea i Alexandru Cziple. Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . Petre P. tefan Berechet (vechiul drept). Victor Br tulescu. Nicoiae lorga. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Sextil Pu cariu. loan Bianu. Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine). Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie). putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947). Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). Dan Simohescu. Elie D ianu. Cluj i Cern u i. Gheorghe Bratianu. sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. Ilie Minea. sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. Constantin C. Buletinul Comisiuftii. loan Filitti. Institutul de Istoiia românilor A. cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. tefan Ciobanu. tel riescu. Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii. loan Nistor.La Arad. Alexandru Lapedatu. consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu. . Giurescu. Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate. Xenopol din Ia i . Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ).. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ². Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939).

Bia Ardeal în secolul XVIII.‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos.. Sinodul de la Ia i. a [ui teologic din Bucure ti). cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e . tefan Lup a (1905²1964). . istoria unor m n stiri .‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri).dun r en e). ie ind la lumin rolul multiplu. Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov. a Institutului Teoy Sibiu). bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) . 1957). trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. Gheorghe Nou. apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei.1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor.cercet rile istoricilor cita i mai sus. ' asb i. rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821. reeditat la 1967). -. Rayetzhammer. . 1918. pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre. biserice ti.m . profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu. «Unia ia» din 1698²1701. colile' din de Munte. Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi.de. Milan esan (1910²1981). cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. . studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte. Arge i Sf. nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ). !. a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului. tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti. L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974). sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud. i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48. . ep iscop ul C alinic cel. cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain. cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf.' ! ibiu not m pe preo ii profesori -. cu vind istoria românilor bihoreni. Sfânt.pe. Paris. Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller. îndeplinit ea în via a poporului român.

Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. 19 1). . Tudor Mateescu. de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova. de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. 1988). 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). I. Scarlat Porcescu. Ioan Ivan. 1986). 1985). «Mitropolia Ardealului^. în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu. Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti. tef nescu (art ). Ion Iufu (manuscrisele slave). Aurelian Sacerdo eanu. Mai mul i membri ai Sf. Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie. diac.M Ierarhii i profesorii aminti i aci. «Mi' tropolia Moldovei i Sucevei». : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. Virgil Molin. preo ii Ioan R u escu.: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. . teologul Teo dor Manolache. Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi. Calendar de inim româneasc (Sibiu. Dan Sirnonescu. apoi istoricii laici : Constantin C. consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea. Nicplae Stoicescu. ca i al i preo i cu preocup ri is torice. Ion Barnea. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii». sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». al Moldovei i. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu.. Ioana Cristache-Panait (art . aminti i mai sus. fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit.i i ‡ Mi ti opoli tul. Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii. (Craiova. Gabriel Cocora. Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. profesorii Institutului teologic din Bucure ti. D. «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». Epifanie Norocel al Buz ului . 1985). Giurescu. Sucevei. vechile tip rituri). episcopul Epifajiie Norocel. <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». George Potra. Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu. la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). Ilie Georgescu. Ioan Spiru. profesorul Toma Bulat. Constantin Voicescu. tefan Andreescu.a. episcopul Irineu Cr ciu- . 1984). cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti. 1983 i 1984). Ilie Gheorghi .

(1977). arhim. profesorul american Keith Hitchins i al ii.). Constantin Turcu. L udat. Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. Au ap rut. Alexanilescu-Bîrda. Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. Suciu. Dun rea de Jos (1977 i 1981). Auredo eanu. unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. Constantin D. Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. Dimitrie Buzatu. Vasile Muntean. Dumitru B la a. Radu Cre eanu. precum i istoricii laici : Dan Simonescu. Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. Sibiu (1981). Gheorghe Litiu. tefan so ul Ioan Beju. cu. monografiile unor eparhii . De la Dun re la Mare (Gala i). tefan Gorovei i al ii.a.). Iacob Putneanul. Gavriil Istrate. Constantin Rudneanu. A a .politul Nestor Vomicescu. cîteva monografii închinate ii de seam . preotul Chirii Pisiscrise slave). Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. Atanasie Popa (manuscrise române ti). Bisericile de lemn din eparhia . men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute. D. cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de . profesoBulat. pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L. apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora . Alexandru Gon a.i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. de asemenea. re ianu. Roman u (1986). Eugen Ar deanul etc. Nicolae Ivan). Arad (1989). itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. tefan Andreescu. Spi. prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc . Marin Brani te. Grigore Urî escu. ast list impresionant de nume i lucr ri. 2 voi. Gheorghe Naghi i ici: I. Melchisedec te-Jman Ciorogariu. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). preo ii Ioan Popescu-Gilieni. M n stiri din Banat. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei. litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus.

Rcvue des etudes sud-est europeennes. Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca). De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. Sorin Ulea. Gabriel trempel. Cristian Moisescu. Ziridava-Ara. * . Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. 799 p. publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia. In acest r stimp. Nicolae Stoicescu. Revue roumaine d'histoire. D. Marius Porumb i al ii. punînd în lumin via a. ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). tefan Pascu. In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . Sargetia-Deva. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). Victor Spinei. 192 p.U. 362 p. Petre . Banafica-Re i a. 984 p. cercet toarea german Krista Zach.A. M ria Ana Musicescu. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961.d etc). istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. revista de istorie. tefan tef oiescu. Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri). preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii.). Teodora Voinescu. Corma Nicolescu. tefan Gorovei (Ia i). Cris/a-Oradea. Giurescu.). (o serie de studii despre Andrei aguna i altele). Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ). Vasile Netea. Cu/nidava-Bra ov. Petre P. Ponfica-Constan a. Xenopol» din Ia i. R zvan Theodorescu. Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973. Romanoslavica. Virgil Cândea.sînt: Constantin C.). Gheorghe Cron (vechiul drept). 1970.). . preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. Dan Simonescu. In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. Gabriel epelea. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi. Panaitescu. Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S. N sturel (rela iile românoathonite etc). Alexandru Du u. Nicolae Grigora . Ioana Cristache-Panait.

1974²1979. 1974. Evolu ia gîndirii istorice romu70. P- '> . O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. (cu o foarte bun introducere). 1944²1969. 1975. VII. 1968... Enciclopedia istoriografiei rom Xi. ' ‡ n i. XI -_ J969_i974. 1976. Bucure ti. AL. POMPILIU TEODOR... 532 p. în XIX. 1980. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. 3²4. 514 p. în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. LUCIAN BOIA. Bucarest. ZUB. activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a. p. ALEXANDRU I. L + 477 p. 1978. fia . Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic . Bucure ti. p. 121²157) . kMVBEANU. 79 _ 1984. IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale. 1990. 1969. . 1985. p. £voiliei române. Bucure ti. 1971. . .. 355²381 ( i în voi. 284²305 da 1948²1968). 377 p. CIUREA &CURARIU. 471 p. Istorie i istorici în România interbelic . De la theologie orthodoxe origines nos jours. nr. V.

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180).Hr. transformate în 148 în provincie roman . iar în anii 12²-10 î.Hr.Pannonia.. în anul 59 î. Dup anul 9 d. In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) .Hr._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre. desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor.Hr.Hr. apoi s-a transformat în provincie. i Pannonia Inferior. în anul 32 î. precum i a celor învecinate. care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei.Hr. In anul 15 d. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi). romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus . s-a constituit provincia. au cucerit Macedonia iEpirul. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior. în sudul Dun rii. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi. aproximativ Austria de azi. acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie.. . Astfel în 168 î. Ungaria i nordul Iugoslaviei. trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. Se tie c în secolele II²I î. In anul 16 î.Hr. anexat în curînd la Macedonia. spre est (pe malul drept al Dun rii. au fost subjugate popula iile locale din Noricum. s-a creat noua provincie roman Moesia. In anul 46 d.Hr. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^. In 146 i-a pierdut independen a Grecia.Hr..cîi. sub numele de Hly ricum. la vest.I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege .sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei.(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei.pîn la Dun re. romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia.

aJiulJi6_dJHr.Hr. Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass. un talentat conduc tor de o ti i diplomat. Ti mp de 150 de a ni d up . precum i Dobro-nul 297. BlidaRo ie.. tronul regatului dac a.²I d. desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi».Hr.i. cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia. fost ----i Decebal (87²106 d. Cu acesta. formînd provincia Scyr. iar al doilea. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani.Statul roman ² sub Burebista (c.îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani.). mat îns sub urma ii s i: Deceneu. 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor». Decebal a avut dou r zboaie. P r i din Dacia. împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL.bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan.m mare pericol pentru . Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei. încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei. intrata suB supraveghere mili----.ii Burebista. în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e.X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior. provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al. marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista. 36.Hr. Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale. ornai multe incursiuni în sudul Dun rii. Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ . :olele I î. ci au continuat s fie locuite de da- . centrul regilor daci. amenin rii romane tot mai mari.Ä. 101² 102. regatul dac devenise o mare putere ² i în ace. dacii au luptat împotriva primejdiei romane. la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). inclusiv Dobrpgea.Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i . care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117). în anul . Dun re. dul Dun rii. In . încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa. Comosicujs. inuturi ca Maramure ul. i mai de mult. Cri ana. Bani a). unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti.

000 de oameni.cii liberi (dacii mari. formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda). unele credin e religioase i limba cuceritorilor. desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). Oltenia. Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman . dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. Ad Jfelgdiam (Mehadia). Deci. dup expresia istoricului Eutropius. colului IV). deci cam o zecime din totalul trupelor romane. i Legiunea VMacedonica. cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore». apoi. noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis . provincia era locuit de o popula ie romanizat . Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis. fiind un bastion înaintat al imperiului. costobocii. o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa).' . Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. In afar de militari. dup numele ora elor lor principale. Sarmizegetusa. numen). în scopul înt ririi elementului roman aici. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. Apulum (Alba Iulia). iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman. armata aflat în Dacia num ra 30²40. avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe. au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. din a doua jum tate a se-. însu indu. Romula^ (Re ca). Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. adine înfipt în lumea «barbar ». cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii. A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). JDacia. carpii).a (Or ova). agricultori. obiceiurile. In anii 271²275. ale. pentru supravegherea ordinii interioare. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte. Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa. a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia). Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn. Drobeta (Turnu Seyerm). subordonat direct împ ratului.i cultura. Dacia era o provincie imperial . din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano». Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior. într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat.

ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i. De pild .n (Zlatna). i (Celei) i altele. Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. gepizi. Germisara (Cigm u). i Dacia Me:a. din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. comune mai iple a ez ri rurale .. în Epistola ii. Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. se cunosc tiri înz toare. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII). Samus. îmA.ia roman în sudul-Dun rii. Alutus. s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i».‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). Mai tîrziu. avari i slavi. Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie. anul 58. Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel. Satele erau de dou feluri : pagi. pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris. Crisius.urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad. potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII. Tibiscus . lîng Dun re (cu capitala Ratiaria). ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. Prin anii 65²66. cris jn. a pe- . 19).Hr. Patavissa sau Potaissa (Turda). Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia. Aquae (C lan). jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii. ^271²275. popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor».Hr. viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î. cu numele de Dacia. huni. Po(Moigrad). Napoca (Cluj). Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole. Micia (Ve el). desf urat între neamurile p gîne. mai la sud (cu capitala Sardica).). cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ). împ r it curînd în acia Ripensis. XV. Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice. dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. tindirea cre tinismului în Dacia. T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu.

10): D u p tr ad i i e. P otri viti m ej rad iti L. episco pul E fe sul ui. c l u g r u l E p il a n i e ( sec. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c. T o m a. ² c. d up spu sele tradi iei. P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t. In t o a m n a anului 66. clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. 23 6). 2 1 d. îl in form a pe u n alt u cenic al s u. 5 ). IV. G e ogra ful gre c S tra b o (c. 5 8 î -. 1 2 ). G al atia. cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i. di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ). H r. a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r. 1 70 ² c.a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n . faptul c poetul O vi diu (43 î. B itin ia. B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c . în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic .. î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn .). viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi). în lu cr area sa G eo g ra fia. î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ». în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a).. N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr.Hr.). se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i». u n d e -1 Tit. a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I. în n or d u l G r e ci ei ). R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i.Hr. C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu.² 17/1 8 d. D e pil d . u n d e i . su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . C a pa d o ci a i A si a.e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti. D e ase m e n e a. vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i.înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. A n d r ei S ci i a . Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40). L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce. l o a n A si a. 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III. C e s m ai sp u n d e P a ve l. H r. D e fa pt. a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii. ca r e. cu m a m ar tat i m a i su s. c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti. epi sco pu l C r et ei ( Tit III. Ti m otei.

în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor.XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice». El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure. romani i geto-daci. I .onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit. care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:. Dup un alt izvor.a. în Grecia. adic în sudul U. . fiind r stignit p e o cruce în form de X. locuite de greci. Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii.S. sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ). Dup ce a predicat în ceaici. cre tinismul românesc . pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie. mai tîrziu. Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici. pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. ajungînd în ora ul Patras..R. a fost consemnat . 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii. ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in.. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion. dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte. ptat spre sud. Tracia i Scythia». Cu alte r ii i ceilal i Apostoli. pîrîia ul Sfîntul Andrei . din Scythia Minor. eres-* apostolic . Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia. în Tracia i Moesia. unde a martir. istoricul bizantin Nichifor Calist (sec.Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei. p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat.S. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare).).). Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud. în sudul Dobrogei ².

romanizate mai de mult: Dalma ia. Tracia. înc de la sfîr itul secolului I. se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia.Callatis. Gallia etc. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric. Duxostorum. Histria . Egipt. îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru.O. . dintr-un pagus ‡² sat). Legiunea V Mace5 ² Istoria B. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . Axiopolis etc).__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni. Dionysopolis. a avut loc o colonizare organizat a ei. Prin osta i din a rmata roman . precum i numeroase trupe auxiliare. Dup cucerirea Daciei de c tre romani. din Dacia' Pontic (To. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar.mis. prin aducerea de elemente romanizate. De pild . Tracia. Siria. 2. Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. necre tinat. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1. mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria. Grecia. care vorbeau limba latin . care în române te a dalt p gîn. F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I. se pare pu ini i din Italia. Pavel i Ioan. inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti. Palestina. cele dou Moesii. la Apulum. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I. Prin coloni ti. la Potaissa. insulele grece ti. Macedonia. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus. Asia Mic . unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli. în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor. Egipt. dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . chiajr. i Legiunea V Macedonica. apoi din Iliria.tim J^ola i. Siria. Pannonia. suta ul Corneliu (Fapte X). N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini.R. în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina. în care cre tinismul era larg r spîndit. indica pe locuitorul de la ar .

t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . M a c e d on i a. a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x. t o i a ce ti m i l it a ri. 3 rin sclavi. di n P al esti n a. p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c . c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. 'ri n n eg u st o ri. e l e g r e c e t i. se st a bil e au a . d u p sa t i s f a . S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. F a pte X V I. P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. e r au l sa i l a v at r . p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini. a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . a u iii cre tini. m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . pre c u m . in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a. u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or. -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa». Il i ri a . A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m . d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e . nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). e r a a d u s d i n Iliri a. înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. T r a ci a . i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . c ol o n i ti sa u vet er a ni. D a c e i e r au cr e ti n i. car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. în Filipi. pî n l a D u n r e g o ii.i a fo st ad u s . c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i. In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . O n isim d in E pistol a limon). 1 4 ² 1 5 ).

ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei . s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia. 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or. d eci cr e t inii n u . A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c. î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I.16 5). scria c «nu exist nici un nea m. din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j. c a r e. D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s.î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni . 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni. L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ». reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild . C a m în acela i ti m p. d i n i n i i a ti va . S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. 1 4). d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. pen tru c a s nu .i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e. . 1 6 0 ² c. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i.. în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n.(J K E T I N E i p r e o i. D in c el e ex pu se pîn aici.o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i. A st fel. c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit». ger m ani lor i sci ilor ». iar în D ob r o ge a de azi. di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite. g e r m a n i. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. d aci. dacilor. D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e. marele teolo g O rigen din Alexan dria (c.i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat. ori ginari din C a p ad ocia). f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure. E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t .. Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . X X IV . sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. ad i c ne p er m i s .

spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. dar dacoromâni. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian. continuat sub Licinius.ainte s .i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). pe jniintite. V. în cursul persecu iei cle ian. ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale. deci cre tinii puteau de-a.n dispozi ia unei autorit i sup erioare. Iacov V. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . De altfel. 18. 46. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. mai ales în Scythia Minor. Cu alte cuvinte. Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . 14). iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. p. în prima jum tate a secolului IV. Fapte. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne.i ine adun rile într-un templu propriu. mai ales dintre greci. Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. încet i tainic. VI. frîngerea predic (cf. Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- . s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. I Tim. 201). în Dacia iian». 17. a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. Fapte II. 1²6 ? -‡ XXI. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. XX. c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti. S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc. Tit I. A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea. str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune. care nu aveau posi-i de a. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. 5²9.

t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. n atu r al. pe cale lent . nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s .10 3). ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s . od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale. P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i . ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s. la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m . în asc un s. . p strînd u . p.a f c u t p r i n l u p t e . du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor. î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i .i vech ile obiceiu ri. m ilita ri. cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. prin mo r al a ei.a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x. putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. D e a c ee a. N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » . D e fa pt. se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s. în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei. a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. c a î n alt e p r i. C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici. n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice. P anaitescu .c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e. Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti. P . î n afa r d e a c ea st a. fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. gr ece ti.a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc. în se co lul IV . c ci « p o po r u l de la sate. un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i.g e i l o r . era mu lt apr opi at . jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor). în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. 1 9 6 9. z eu l su pre m a l d a c o . f iind ad us d e co lon i ti. E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici. S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s . d e cr e tin ism. el s. care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in . Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an . T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. B u cu r e ti. G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ». celtice.i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p. p o a t e c h i a r i e p i s c o pi . orientale i chiar a fricane. n eg u sto ri i scla vi.

Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti.O. 1902. Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad. 1979. Co ntribu i i la i st oria veche a României . . 110 + IV [ioas . Par is. I. nr. / SPINKA. Vechimea cre tinismului în Dacia. NICOLAESCU-PLOP OR. 1. în voi . (criticabil ). DOBRESCU. p. XVI + 223 p. 1937. III. 1948.1157²1174 ( i în voi. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain. 74 p. 256 p . an. nr. LOZOVAN. Bucure ti. DAl CO V ICI U. CONDURACHI în B. an. 1958. EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u. 62²73. Bucure ti. S N D U L ES C U. 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. Zei. 1980.-Han. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman. P. 1918. ed izi on e a na s ta t ica. 1953. IV. 1»67. : IOAN N!U. IOAN R MUREANU. Baden-Baden» pe anul 1976. 1980. 1933. 933. nr. în «Almanahul parohiei ortodoxe . r u r e l i g i a g e t o . acum dep it ). 2 ia 1906 (ed. 44 p. In jurul izvoarelor literare i'smu. p. Bucure ti. 1. Ed itura Acad emi ei. Studii clasice». C. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. JELI. RUSSU. in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. Originea i vechimea cre tinismului la români. . Via a în Dacia Roman . a n . 4. I. p. 64 p. COMAN. POPESCU SPINENI. 'ui da cor oman. an. p. credin e. revist de istorie». azi dep it ). D.BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . 1²12. C. Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ². Chicago. p.. an XXXVIII. j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. 497²516. Publie sous la direction de. LV. I²IV. 1962. IOAN G. a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. p. 350²363)-. p. VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . Cre ti narea românilor. Vechimea cre tinismului Ia români. ERB NESCU. 61²139. Roumanie.. 20²55. 1975. (criticabil . practici m «Anuarul Inst. E.53__gi4. în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie. V. . Pages d'histoire. IV) . ed. 5²6. nr. Buc ure ti. ii în Dacii i cre tinarea români lor. 3²125. 1969. Aux i christianisme daco-scythique. Religia geto-dacilor. 3²4. 11²12. N. 1974. XXVI. I. Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. an. în MA. în G. I. i «Ca nd e la ». Cre tinismul atic. VELCU. Bucure ti.m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. 634²050. Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. p. MIRCEA ELIADE. Confe-jre ti. I n j ur ul 'lui în Dacia. II. Bu cure t i. I. 813²828. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. sec. p. p. 3 ( i în voi. PIPPIDI. Berlin. nr. M1HAIL MACREA. 5. 1924). Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours. 1945²1947. Roma . Paris. I. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». Bucur e t i. 19 36. voi. p. 435²444 ( i IFANIE NOROCEL. 1937. p 17 ²2 0) . 1911. 1929. 146²165 . îd. 1 9 8 6 . Cern u i.R. 1934. A history oi Christianity in the Balkans. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . De ia Zalmoxis . Scriitori din epoca str rom n . R e li gi un e a i. în «Studii.. 1976. p . 1 9 ² 4 6 ) . .. M. V lenii de Munte. JACQUES ZEILLER. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. vezi i lui E. 56 p.. nr. Bucure ti.B. Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . MILAN ESAN. . (1934).< VASILE PARVAN. 64²8 4 ) . ANTON D. an. p. Blaj. I²IV. 1944²1948. 1909²1910. în «Ortodoxia».|_ 1 h .d a c i 1 o r v e z i : A L. voi. XLVII.

într-o an u mit regiu ne. Iv n escu ). D u p aca d . a tî t l a . este o li mb l ati n .a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s. î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. « prin ori gin e. n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. R o s etti ). a ezate în spa iul carpato-du n re an . esite «tran sfor m a r ea. p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e. i a r m a i tî r zi u. i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. R o sett i. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. P ann onia. în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . D ardania i M oesia. stru ctur i vo ca bu l ar.m o e si c i a c on t i nu at. li m ba latin . E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). adic în D acia. A l. toate fii nd d e ori gin e latin . L i m b a ro m â n .M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o . el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. si nt a xa. la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c. D ar cee a ce au ad u gat sla vii. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a.

DÂICOVICIU. EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. 1902. 933. A history ol Christianity in t he Balkans. 20²55. ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor. IV) . în «Ortodoxia». ( criticabil ). I. nr. 1929. credin e. p. 146²165 . voi. p. I. r p. 1937. ANTON D. p 17²20). M.53_614 . PIPPIDI. I. NICOLAESCU-PLOP OR. XLVII.. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie. XVI + 223 p. 110 + IV . 62²73. 5²6. sec. 3²125. Berlin.. azi dep it ) . Vechimea cre tinismului în Dacia. 1 «Candela». an. II. Paris.O. 1918. E. LV. VELCU. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu. p. practici în «Anuarul Inst. 64²84) . 1909²1910. 1958. C. Pages d'histoire. 1974. p. nr. i ( i în voi. ed. 1979. 1967.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours. In jurul iui în Dacia. 1967 ( lucra r e fun da ment al ) . 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. ERB NESCU. p. edizion e a nastat i ca. III. nr. I²IV. JACQUES ZEILLER. 61²139. LOZOVAN.R. . 11²12. nr. p. . C. 1 9 8 6 . în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. 5. Publie sous la direction de. CONDURACHI în B. Contribu ii la stu-lismului daco-roman. (criticabil . 44 p. Studii clasice». acum dep it ) . 1 12. Originea i vechimea cre tinismului la români. 1. E d i t ur a A c a d e mi e i . Blaj. în voi. Cre tinarea românilor. Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. _ |_ 1 h . Roma . an. I²IV. 1924).. N. B u c ur e t i . nr. an. p. COMAN.. > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. Confe-îre ti. p. 19 80. v o i . revist de istorie». CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. I. MILAN ESAN. în G. Aux i christianisme daco-scYthique. Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. De la Zalmoxis -Han. 3²4. V lenii de Munte. Cern u i. 350²363). 1976. R e l i gi u n e a . p.ioas . Bucure ti. 64 p. MIRCEA ELIADE. 1 9 ² 3 46). POPESCU SPINENI. 1980. p. 1911. î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK. IOAN R MUREANU. RUSSU. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. r r e l i g i a g e t o . ru . 1948. r SPINKA. Via a în Dacia Roman . M1HAIL MACREA. 1944²1948. 1975. p . Religia geto-dacilor.. (1934). I. .B. Bucure ti. 1962. 1937. în «Studii. 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . an.. Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci. Scriitori «<n epoca str român . 74 p. Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. Bu cur e t i. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. Bucure ti. IV. 813²828. ELI. p. B uc ure ti. id.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. în MA.' VASILE PARVAN. XXVI. Par is. Roumanie. Buc ure ti. vezi lui E. Vechimea cre tinismului la români. 56 p. V. Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân. p. S Â N D U LE S C U . 1969. 1945²1947. 634²650. 497²516. Zei. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. DOBRESCU.d a c i l o r v e z i : A L . 2 ia 1906 (ed. D. în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976. : IOAN MU. 1. Chicago. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. an. 1936. nr. Bucure ti. 1933. Cre tinismul atic. I. 1953. Contribu ii la istoria veche a României. 4. Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. an. 256 p . IOAN G. an XXXVIII. 1934.

Iv ne scu ). n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre. D u p a ca d . este «tran sfor m a r ea. toate fii nd d e ori gin e latin . a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». R o se tti). l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. P an nonia.II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o . pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ). li m ba latin . el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii. E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. adic în D acia. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i. « pri n ori gin e. î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at. D ardania i M oesia. L i m b a ro m â n . este o li mb latin . iar m ai t îr zi u . pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. sin ta xa. într-o an u mit regiu ne. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l.a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. în c e pri ve t e li m b a r o m ân . R o setti. A l. D ar ceea ce au ad u gat sla vii. A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . at î t l a . str u ctur i vo ca bu l ar. a ezate în spa iul carpato-du n re an . în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G.m o e si c i a c on t i nu at. li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate.

dar au primit un sens nou. Giurescu). = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . precum i zona sud[ învecinat . Hasdeu. bisearic . C. formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. de-a lungul Dun rii. a cedat cre tinilor. adic Pannonia. dup o alt formulare. Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). N. care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei. riu. A. Xenopol. Iorga. filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin . îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV. O. Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin .ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos. Dardania. P. pentru s vîr irea cultului. Al. Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. Moldova). Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. ermeni din lumea roman p gîn .Panaitescu. Superior i Moesia Inferior. . cercet torii ² istorici. iar altele au fost create pe loc. C. putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . inclusiv în Dacia l rean . un fel de judec tori e. în teritoriul «caranic». prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313. beseric ). Rosetti. P. D. Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. ispit . Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . mîntuie te. în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. al cree tine. anume pentru exprima>r no iuni de credin . Densusianu. P. etînd aceste cuvinte. înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin . în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau.

) . de or i gi n e gr ec eas c . i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . 46.e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. t ot î n case par t icul ar e. ) . el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n . ) . d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c. folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II. î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut . 11) . 7²8 i 11). î n l at i ne t e. chur ch ² engl.a gen er al i zat . Deci . i ar î n veche a f or m p opul ar f r i . . Fapt e II. Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. XX. veche i n voc a i e p gî n .. C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s . > -.a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . de und e î i au i numel e. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV. I V. aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV.a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) . Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti . pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu . s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop. adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu. di n c ar e s . Domne Deu s. chi es a ( i t al . De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. î nt r u cî t ei nu voi au . cap.. 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ). car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat . ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). i gr ej a ( por t ugh. Ast fel. fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii. nu mi t e b as i l i cae . c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne. Desi gu r . s ub n u mel e d e bas i l i ca. Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . De f a pt .a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne. n o i u ne a s. tr ecut apoi î n limba l at i n . kxY. C u t i mp ul . pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. kyr kan ² suedez ). i gl esi a (s pân. Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus .- . di n acest cuvî nt . Cu t i mpul. l a î nceput de or i gi ne gr eceas c . Dum n ez eu ( ar o m. du p cu m a m ar t at mai s us . b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) . Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/.Xrjsia). -!.

istrorom. c rt-alosit în popor. între care : Pericle Vasile Pârvan. Teodor Capidan. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns. Noel. ologia cuvîntului Cr ciun (arom. creîn lat.inic (arom. creatiun). Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun. Al Rosetti. Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie. c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. cu Maica Domnului.) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la.a.ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu. i ² prin extindere ² îns i s rb '. lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio.)- . necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori. zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte). provine din latinescul calatio (acuz. Nicolae p. adic ziua Domnului. dumireke) iin dies dominica. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii. creation. vulg. termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui). . în 1 st la mas cu Dumnezeu. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui).. m). duminic . i meglenorom. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. pentru anun area lor din luna respectiv . P.a. u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV. Panaitescu . cr tsun. meglenorom. Pentru a evita o acuza ie de arianism. Sextil Pu cariu. se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice. Natale etc. La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii.1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. ital. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice.

în m e gle n o r o m â n : ru sal ). festa). p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e . C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha. F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia). meglenorom. r at at a ). înt oc mai ca dies d o mini ca. tr e ce r i. paste. C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . P entecote . D o m e nic a delle P al m e (ital. ital. în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor. i în c r e ti n i s m . pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt. ital. meglenor o m. p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a. A stfel. pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c . P ent ec oste). R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a. în grec. C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit. C al e n d ele di n ia nu ari e. cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e. d e la pesah. sl a vi i e t c.v. i t al i e n i i . în ar o m â n : ar u sale. . adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor. tru pe ti i su flete ti. sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a . zi a p o m en irii m o r il or. c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului. p o p u l a r P â q u e s fleurie s). C u vîntul s rb to are (aro m. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. ci l e . a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc . în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r.a a d o pt a t i l e . fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo .oafq = cincize‡ci me (fra nc. paste).. într-o alt for m . paste. A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e. a i n e ) . fete . u r ri i p e -. c orin d ). la fel ‡.D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c. d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . In C azania lui V arl aa m. î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . î n aro m.T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d .a d at u n c a r a c t e r c r e t i n . . pa ti . istrorom. i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. care se pr zn uia pri m vara.) etc.a p u t u t î n l t u ra . c a i f r a n c e z u l p â q u e s.. cale n d ae ).C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) . pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ).a r e = a p z i. c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e. F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r .

Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu . ui a boteza (resp ectiv subst. ntul lege (arom. p tezd . de la forma Chrestus. Dup p r sirea Daciei.. terlic). eriv din forma latin vulgar chrestianus.. la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom. men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic).mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. credin . c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s. priveghere (din pervigilare).. morw. care t ia i fierbea intestiificiilor). sub Aur elian. în timp ce la ara se religia pagin .‡ fede în ital. a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva.. în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri. s-ar fi p strat v ini ial)- . a r posa (din ire) i altele. bates . în mersul s u biruitor cre tinismul . om de r itor într-un pagus (sat). a fost cu terranus ² ran ². în unele p r i ale rii. cuvîntul cre tin. cum se numea Mîntuitorul în lgar . . în latina vulgar monimenminte (ossamenta). comind sau comindare. din latin e te fi mtrat din limba greac . derivat din terra).. ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo. b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. ca i înt sinonime cu cel de so . Cuvîntul acesta e chi. are de religie.. leadze) deriv din lex (acuz. în secolul IV. cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn. ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium). în graiul or. în primele trei secole mai mult în ora e. Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. De aceea. legem).Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc. b rbat. cînd cre tinismul a iqie oficial . grecesc a trecut curînd în limba latin . Crestus. cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»). Cre tin (arom.ntul p gîn (arom. botez).dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest. în graiul vechi bisericesc.înt (din monumen-tum .) i p rerea unor cercet tori.. ca i în cel popular de azi. istr. pîngîn) vine din latinescul paganus. în sensul s u profan. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. i megl. poman .‡ megl. Men io-iptul c pîn azi. în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine..

în l are (in-altare. adzun. sufflitus). în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. Fecioar (Maica Domnului. vulg.. preut). care avea în elesul de martor . a împ rt i. Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. cu sensul de enoria . din fioeri. eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup. forma ie popular str romîn . istr. virgula .. dar i v rgur din vulg. ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare. credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. a se împeli a (pentru a se întrupa. cuvintele a mîntui. la fel.Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc. l ca (de închinare. fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . adormire (addormio-ire). termen arhaic . Tat (pentru Dumnezeu. credin (din credoere. deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine. din adjuno-are). derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare). trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. suflet (din suflo-are = a sufla.. A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere.. din facies-ei). derivat din filius). filianus = fiu spiritual. Boboteaz . tria). f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin . Treime (tres. a ajuna (arom. pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. fientia). locelius). epifania. mîntuire. impexium = împ r ie). în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. brînz i lapte). fetiola = fat . credentia). a tr i. epiphanie . în în elesul de a p stori). fiin (a lui Dumnezeu. din guadragessima = patruzeci). vulg. din acela i credo-ere). «martor» al înv turii cre tine). împ rt anie (in i partio-ire). pi. vulg. form popular din verbul vivo-vivere. episcop din episcopus (gr. \ . luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom. C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. din locus sau vulg. p resimi (postul Pa tilor. r scump rare (r s i comparo-are). poporan (din popularis-e. din pellis = piele). din ap ² boteaz . vulg. minduire). vulg. din latinescul martyr-is. încetarea mînc rii de ca . Fiu (al lui Dumnezeu.‡ tot a a fin.. împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. Dup opinia unor teologi. în ital.. cu ajutorul poporului de limb latin . din filius . martur (pentru martir. din latinescul familiar tata . inaltiare). din vulg. în sensul de «univers»). preft. celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). celelalte limbi romanice au derivate din Pater). în sensul de revenire la via ). Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav). altar fmegl. istr. termen folosit pîn prin secolul XVII.

din inclino-are). prin sabbaitum i dominica (dies). cuminic.. zur.. anzinuclu. a i (arom. i megl. a cumineca (arom. ndzinucled-z. Jovis).. din angelus. din crux. mi). s nt din sanctus. din comrnunico-are). istr. din* ). Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum. din acuz.. nun.megl. cruce (arom. din genuculum = genunchi). acuz. ancurun... i megl. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou. Sîntilie. F pecat.iin altare.. asemen ea. i oicat . a se ruga (rogo-are). Sîntoader. iunie ² cire ar sau cire el. ncurun . Actualele numiri ale lunilor. . samt . rug . Mercurii (a lui Mercur).. din limba sînt la origine latine ti. sipt mîna . . adic luna Sfîntuei (arom. In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine. arom.. mi-nclin.. rug ciune (megl.. nunti. angil). septemb rie ² r p ciune. istr. p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion. Sîntam rie. Martis (a lui Marte). Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate. octomb rie ² brum rel. p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar.. decembrie ² undrea sau indrea. Saturn (a lui SaSolis (a soarelui).... dzur .). luat din grecescul 6 OC SX OC. Andreilu). încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor. din caelum). Sîngeorgiu. p cat (arom..‡ megl-. i megl. De pild cuvîntul sâptâmin. sîmtu . a toca (tocco-are). altarem). timpl (templum). ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. gen. a închina (arom. acuz. cu diminutivele nuna i n na ('arom. acuz. din peccatum)... nun. iulie ² cuptor. februarie sau f urar. Veneris (a Venerei). Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. mai ² florar.gustar. Sînziene .a. lui Jupiter. i). Sîn înpe/tru. din vulg. 1..‡ megl. Sînnicoar . tser. din nuptiae sau nuntiae). istr. i megl. rogationem]. sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc. p rinte (din parens. rug tsuni. o Ingenunchia (arom. cer (arora. crutse. nunt (pi. s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea. martie ² mart sau m r i or. (arom. ingenuculaie. e (din credo-ere).‡ megl.. sînt sfînt. i megl. din juro-are). Sîmedru. aprilie ² prier (în aro'rir). acuz. din corono-are). minune (mirio. paI... nobrumar. arom.

c l u g r . litu rgh ie. e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i . a p o st ol. d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . D e a lt fel.a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it..T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n . i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. mîn stire. lucru de stul de u o r d e î n f p t u it. resm re cti o(î n vi e r e) . i c o a n a e t c . N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. in ca rn atio (întru pare). t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i. p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n. c u m vo m ar t a î n alt l o c. d e alt fe l. fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t . p rin te). ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. cu m s -a î ntî m pl at. c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in . evan g helie. prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». care acti vau i în n o rd u l D un rii. assu mp tio (în l are). so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n . pa te r (tat . U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc . a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». ep i sc op. ecclesia ( bi seric ). D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). ca r e s . red e mp tio (r sc u m p rare). ci ter m enii m en iona i mai sus. crea tor m un cii (f c torul lu mi i). w u i . reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m.s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . virgo (fe cio ar ) etc. form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. D i m p ot ri v . re m i ssi o (i e rt ar e ) . D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar . fid es (cr ed in ). diacon .m o. pre scu ra.a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i . în D acia pr o pri u -zis . bi blie. f u r i n d u . pre ot. ora tio (ru g ciu ne). A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² .

în orice caz în mare parte. Pe cei p c to i. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr . privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora. Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic. in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ). entru exemplificare. Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin). Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor. iar o p arte înc din secolele II i III. a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t. la ca r e cei b uni vor cl ti i. ajunau miercurea i vinerea. Ei se rugau lui Dumnezeu. 'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor.. meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. c ci nuri aceast popula ie putea s . Cre tinismul dabo-roman.C o n c l u z i i : Din cele expuse. este cel mai bun argument pentru o cre nare. c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t . care este un Tat drept i bun pentru -to i. in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei. c Fiul S u. îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. Prin botez se îniau al i semeni ai lor. red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV. adic numai în fosta rovincie Dacia Traian . f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u. a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. \ j | '1 . care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî . Domostru lisus Hristos.i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus. dac nu generala. Dovad slnt cuvintele din aromân .

D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. su r orilor i p rin ilo H r p o sa i. S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. i în tr u u n a. a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it. îi cu n u n a hi cî legi. C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t . pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii.R. c u alta r. . îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e. f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. C ar ele e ti în ceru ri. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . R u saliile. îi bote za. î i î n v a. at o t iito r ul. C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e). . iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori. a a i pe p m î nt. C r ci u nu l. F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t. sfin ea sc -se n u m el e T u. Lu mi n din lu min . în fa a c r or a se î n ch i n a u. S întionu l. pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d . i s. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. Fl oriile. *‡ ² isloria B. i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. n sc u t.C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci.n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». P astile sau În vi ere a D o m n ulu i.-iit 4 ztib. so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c . A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. în l area. i ar n u f c u t. S în gi or zu l. Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . ce l p u i n o d at p e an . în care er au a ezate o se m intele fra il or. a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . tî m pl i c ru ci. i în t r u D u h u l S fî n t. c ar e le er a ca u n p rin t e. p rec u m în c er. fac -se voi a T a. P r e ot ul l or. C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . vi e î m p r i a T a. A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ). a p o i î i cu mi n e c a . C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt.O. D o m n u l d e vi a f c t or u l. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii.a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri. D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. sfîn t . al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m . S în t m ria i altel e.

L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes.R. în GB. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. ecclesia. omân I. 1964. p. nr. în voi.R. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române. G. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. 82²83 nat).. Dic ionarul etimoloimbii române. nr. XCVII. Dic ionarul limbii room.). IV NESCU. 1913²1944 i u . La teinisches. T. XL + 889 p. I. Istoria limbii române. P. Dic ionarul limbii contemporane. N STUREL. Ele-aves.i 1910. Ba-i BOR. în general. Ia i. I. [n der rum nischen Sprache.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. ADAMESCU. 802²822. X. 119²164. 1925. CAPIDAN. în MO. XVI + 223 p. iua . Bucure ti. 97²140. XXIII. TH. 1963. i. 2 voi. ALEJANDRO CIORANESCU. nr. 1902. LXIII. imbii române. 182 p. Niirnberg. I. CANDREA i O. Bucure ti. XVI + 766 p. în ia lui Traian». filologice i arheologice. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . ( II) . LVI. 1985. Alexandru Graur Coteanu. CANDREA i GH. 1882. p. sub red.m. VIII. ed. LAZ R INEANU. 4 voi. NICULAE M. IV.S. Romanica. Bucure ti. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. FILatina dun rean . nr. c . topo-olclor i etimologie. Limba latin . MIHAESCU. PETRE . 3 ²4. tom. A. 1968. an. 1²2. 1963. p. Bucure ti. IONESCU. Rcligion. Introducere în istoria limbii române. 4²6. turcs. DICULESCU. IOAN U. în B. 217²266. nr. H. p. ! II. I. (îndeosebi p. 452²459. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român . XI. 6²7. Iorgu Iordan.R. Originea u. Bucure ti. 1²4. 85²144). Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. Bucure ti. nr. Dic ionatul enciclopedic ilustrat. PAPAHAGI. 1883. PASCU. Qlaube und Aber. AL. Etude de stratigraphie linguistique. ALEXANDRU PHILIPPIDE. AEBISCHER. p. . 1887. 1980. 1923²1927. 3²12. magyars. 207²224. Argumentul filologic. dorice. ROSETTI. 1986) . . 1958. NICULAE M. A. 1962 ( i în voi.. Buc. 1960. 312 p. 607²611 i an. Paris. A ² Putea. an. p. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. Element e latine. SEXTIL PU CARIU.S. p. Bucure ti 1961. ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. în MO. LXI. 1926. 264 p. p. DicEtimologico Rumano. Incer-ipra semaseologiei române. VI²XI (cu mai multe p r i). ( I ) + 829 p. 28²64. 11 1264²1276 . ia cre tinismului la români. greco-modernes et albanais. 1943. XXIV. XXXI + 510 p. CHI U. în «Revue de linguistique roXXVII. lui Sextil Pu cariu. POPA-LISSEANU.înBO~R. p. Bucure ti. c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. D. I. 32 p. ION POPINCEANU. . 1907²1914. 1973. c r r i s p e c i a l e : G. XI (XV). 2 voi. Buc. Bucure t. B LA A.O. Bucure ti. Bucure t i. 1940. 1945. 4 fasc. G. în BOR. Cuvintele cre tine în limba român . XIV + 457 p. 226 p. ed.) sub red. G. 1978. 1971. 343²359. 563²590. Dictionnaire etymologique macedo-roumain.. a II-a r Buc. 1984 . DUMITRU ST NILOAE. an. PÂRVAN. 1984. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. an. XXV. Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti. DENSUSIANU. în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J. 1975.. Byck. C.. IONESCU. U. . Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna. p. Franlcfurt. nat). Terminologia cre tin la români. în MO. I. Bucure ti. de CIHAC. POPESCU. p. Histoire de la langue roumaine rigines. Di ctionnaire d'etymologi e iane. Ia i. nr. Privire general . 1870²1879. ed. 1938 nr. Candrea. voi. ACADEMIA R. Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. Floriile i savMlia. 363²377. p. româneasc ».' lapriveghetoare. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman. i ed. an. CONST. A. 1472 p. 1956. De la pri. I²II ( î n 5 voi. an. 1955²1957. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I. an. Heideîberg 1905. 7²8. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I. . Bucui l l .

Maximian. Maximin Tracul (235²238). Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). Marcu Aureliu (161²180). Valerian (253²260). Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305). Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. Septimiu Sever (193²211). adic a lui Diocle ian. în ori ce caz. Hadrian (117²138). Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor.III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. Domi ian (81²96). Ele nu au fost conti nui. apoi de august. In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. întîi cu titlul de cezar. Ne intereseaz numai ultima persecu ie. Antonin Piui (138²161). care au primit cununa muceniciei. cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. relatate în cartea Faptele Apostolilor. încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea . Traian (98²117). au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. Pentru o mai u oar conducere a imperiului. întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. dar. i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i. cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare. mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . Deciu (249²251).

fiul lui Constan iu Chior. clin 24 februarie 303. C onstantin cel Mare 337). care st la baza calendarului ortodox de azi. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat . în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor.i cîte un cezar. prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii. interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. sub numele Scythia Minor. în acela i timp.i str mo i ai no tri daco-romani. impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². mul i au r mas necunoscu i. cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice». prevedea d lâca urilor de cuît. în sfîr it.tului. In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. fiecare alegîndu. în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul. care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. o lista ‡ din secolul VIII. o compila ie din secolul VII. Tot atunci. mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. Primul. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu. apoi august peste Occident. scris prin 370²380. tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. imian pe Constan iu Chior. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident. a Illiricului (capitala Sirmium). lezl n uirea persecu iei sale. Martirologiul numit mian. Din jqe cezar. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict. Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. în Orient ajunge poi august. Diocle ian a fost instigat mai muit riu.au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre. Acum a devenit provincie >gea de azi. c mama acestuia era o p gîn convins . Licinius (307²324). care pot fi considerate drept primele .

Tot în Sirmium. i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava.?. apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni. . originari îns din ora ul Singidunum. Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima.). -jy‡. rani. Moesia Inferior i Scythia Minor.<-. Emilian din Durostorum . în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian. de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox . negustori. în ziua de 26 martie 304. preo i.: y!::. ora c ruia.a..U. Astfel.slaviiJ^â. Lup a . b rba i sau femei. diaconi. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi.xiS-Mjir9XJi£. prietenilor i ale guvernatorului Probus. In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman . mul i solda i din armata roman . zi în care se face i pomenirea lor. prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic. . fie In alte împrejur ri.«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris.a. dup numele. rudelor. S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J. Dasius din Durostorum sau Axiopolis .). ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic. Zeiller. Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie. Dacia Ripen-sis. . în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce». la 26 octombrie 413. în ziua de 6 aprilie 304. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei. func ionari. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic. t. Dardania i Dalma ia. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior. Moesia Superior. cite i ². P robu . în care i-a a ezat moa tele.s u. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare. dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea. Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei. iar alta în Sirmium. La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu. car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite.. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii. Ei au fost îneca i în rîul Sava..

în Sirmium.25 decembrie fecioara Anastasia. apoi cinci pietrari din carierele de piatr . îs i Simplicius). au fost decapita i. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. localitate 'ling Durostorum. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re. Se pare c to i au i anul 298. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia).Baail/a. men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion. Proba. sub împ ratul Licinius.1 Ozovia. la 29 au. iar la . preolus. convertise. a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus. Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra).ta. în Bulgaria). pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic. mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307). Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. Maximus cite ul i . In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor. uci i într-o zi de eteranul luliu. Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. Castorius. Claudius. Ace tia au fost: lectorul Hermogen. la. ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu.1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului. osta ul Hesichius.ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului. diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi). diaconul Silvanus. ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. decapita i |je. mlae. la zi Ni ).cagora de ling Sirmium (Simpronianus. boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . f c toare de minuni. la 27 mai. la 15 iunie. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema .

al treilea pare s fie dac). prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif .~TS"T3 s^pTeTîîbrie. dup unele acte martirice. m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). Astfel. prin anii 320²323. iar în 579 la Ancona (Italia). i Gordian. ar fi murit aici ca martir.^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie). Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. Zotic. Mai tîrziu au p timit Macrobiu.i permit orice pl ceri. Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. decapita i. Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi. adic în Dobrogea de azi. J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus. avînd cinci zile de pr znuire. iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos. Chirii. au p îtimit moarte martiric . cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi). Fra ii Argpij_^_pnLcisL.Dada Jprimii doi au nume romane. într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). acesta a refuzat s . Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. deci el n-ar fi p timit. fie în alte localit i. surghiuni i aici i ar i de vîi. probabil prin anul 303. In Scythia Minor. lîng Cernavod ). Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane. pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an.i îndeplineasc rolul. descoperit în vara anului 1947.__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie). In Axiopolis (azi Hinog. Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. C zînd sor ul pe Dasius. originari din Asia Mic . înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. între care TTTeTTrlucian. mort mai pe urm . Chindeas (Chindeus) i Tasius. unde se p streaz i azi . plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . cu petreceri de tot felul. Vatcrian. episcopul Efrem al Tomisului. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. numit a saturnalelor. Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului.

a ora ului. ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. într-un sarcofag de marmur . e de v rsare. iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat . La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. au p timit într-o zi de . cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. sub o cruce asem n toare.8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti. pleca i în c utarea lui. cu semne incizate i vopsite în ro u. au ajuns în unde. Kaaâotî. auzind de cele întîmpiate. Al ii îi consider «misionari» în p r ile . iar la Durostorum r rie. Au . 4 i 8 octombrie. imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. spre Im. Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii. 3 altar. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion). <DtXiTCoî).tele din stînga. Zoticos. Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /.Gl£.l . "AfraXo . sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos. pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. într-o zi de 4 iunie. convertiri printre localnici. nu departe de vechiul Noviodunum. Ast. se g inscrip ii grece ti. în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar . Iniyiis (azi Dunav ). sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor. 5 august. lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele.i-tîn rulj u converii ^Asfiori. Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. P rin ii lui Astion. /it ca mormînt colectiv. în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate. în dreapta i în stînga l zii. Tulcea). imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos. s-au cre tinat. dar de mai mari.

Murind în curînd. d dat un edict de toleran . Sub nivelul criptei martirice. este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV. Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni. Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat . c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco . Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. Galeriu.. de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. la libertatea credin ei i a cultului. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. prin care se proclama dreptul tuturor. deci i al cre tinilor. din religie nepermis i persecutat . ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i.. în în elegere cu Licinius. situat în apropiere). împ ratul Constantin cel Mare. In a doua jum tate a secolului IV. cre tinismul devine. poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251). Astfel. c rora li se acorda libertate de cult. In prim vara anului 311. înainte de anii 298²305. Pe lîng resturi de oase. iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba. la 30 aprilie. Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie. Aceast simpl în irare de nume de martiri. de drept i de . precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri».Buz ului. s-au mai g sit aici dou vase de ofrand . destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. întîlnit în cîteva izvoare medievale. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. la începutul anului 313. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile. în scopul cinstirii lor în fiecare an. In curînd îns .

ALLARD. 258²274). Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. 161²192. Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton . p. A fost b tut i apoi ars pe rug. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. 53²128) . t. :a Catolic ». Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. an. datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. BIBLIOGRAFIE: . t. se întocmesc lucr ri teologice.qio licita». Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. 3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER. H. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. 2. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a. înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. Br u xell es. CAROL AUNER. Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . nr. 1918. II. Astfel. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. XXXI. curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. fiul preiectului Durostorului i. din ordinul arului Traciei. deci poporul român s-a n scut cre tin. Par is. 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). cu episcopi. se zidesc biserici etc. 277²291. CAROL AUNER. (îndeosebi p. 1912. La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. p. ba chiar religie favorizat . 1908. diaconi etc. la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). Capitolin. LECLERCQ. Les martyrs. 1912. I. Par is. Martirii dobrogeni. QUES ZE1IXER. IV + 667 p. preo i. 2 voi. HIPPOLYTE E. tini au p timit moarte martiric la Tomis. is. Sfin ii din . Prin -324. . se convoac sinoade ecumeniH ale. în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine.

Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936. 1973. -. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. 5 ²6 . 1944. 145²148 (reprodus i în voi. IOAN R MUREANU. 1971. CONSTANTINESCU. P.. Die cristlichen M rtyren am Ister. Prinos I. 464²471 . B AUM A N. în «Buletinul Monumentelor Istorice». an. Hommagc d Gr.R. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul. M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H .R.. 1²2. 1977 (ed. în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine». Martirii cre tini de la Niculitel . NESTOR VORNICESCU. 19 76 .. 204²212. Tulcea. 111² 126.. 1979). p. V. XVI. în voi. V. IOAN PULPEA (R -MUREANU). . 1²5 . A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. Jn «Dacia». 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare. 90. Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. I. 1. la p. XXIV. Martiriul sim ului Dasius.R. an. Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na».O. Buz u. 85²95. De la Dun re la Mare. p. I. Nicolae B lan. p. T. Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric. 123²126 . 1934. . p.O. nr. Tulcea). Saint Emilien de Duros-torum. LXII. FRANCOIS HALKIN. an. Bucure ti. p. VICTOR H.. 1972. RAYMUND NETZHAMMER. Ka. Bucarest. 1970. I. p. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). R MUREANU. Preo i de mir adormi i în Domnul. 4²6. la Niculitel. p. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel. în voi. 1981. 133²207. revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne. 1972. 5 80 ²5 86. 975²1011 . Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). 3²5. 278 ²283. 3²4. N S TUREL.. 4. în lumina m rturiilor istori ce. 1975. Sale Dr. p. 224²230 . 189²202 + 16 fi g. nr. G.Tracici i din Moesia. 704²727.R. 1940. --. 1973. descoperit la Niculitel (jud. PGPALISSEANU. 6² 10). Gala i. nr. în B. Sibiu. BAUMAN. 3²4. 34²62. 5²45. BARNEA.O. Bucure ti. S. 1938. P. 633²641 . BAU MAN. nr. R. în voi. Bucure ti. IOAN R MUREANU. Epiktet und Astion. i^ u ^ ^ . 1913. 1989. 4 p. 89. an. V. 1913. VICTOR H. nr. al lui R. nouvelle serie. A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure. Despre data p timirii lui Zotikos. în RESEE. 20². P. în B. XCI V. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor. Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. Nicodim Patriarhul României. p. VI. în «Dacia». 547²564. 1973. H. 27²25. 1²2. XCI. 1973. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. nr. 24. BARNEA. p. în B. . 1968. 78²84 . Bucure ti. p. 218²228. 7²8.O. în MO. an. t. 1973. în «Telegraful Român». în voi. 22 p. Omagiu I. 5²8 . O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. 79²-95 . XLI. nr. 1972. PO-PESCU. p. Gala i. PETRE DI ACONU. în SCIV. p. an. an II.. Spiritualitate p. Les martyrs Epictetc et Astion. II. p. p. Stin i i martiri la Tomis²Constan a. în Analecta Bollandiana. 91. marlyr sous Julien. Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi. 1972.. Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. 1987. 1954. nr . I a n. în Ana-lecta Bollandiana. p 219 ²228 . revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. p. 1. p. Sfin ii m r. IOAN I. 125²140 F TEODOR M.. LUP A. în B. . ENE BRANI TE. HIPPOLYTE DELEHAYE. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi. 41²42 i 43²44 . Constanta. Les martyres de Du-rostorum. în SCIV. 1. 3²4. BARNEA. Martiri cre tini in rile daco-romane. de Tulcea). 1967. XLI. II. .cmassis. în B. 1942. 5²20). Bucure ti. p. p. XII. POPES-CU. Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi. XXVII. în ST. S. în «Revista Catolic ». nr. extras din voi.. FRANCOIS HALKIN. 2. XIV. p. Bucure ti. t. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep. ENE BRANI TE.. în B. 699²709. XCI. LII. mitropolitul Ardealului. Sibiu. p. DIACONU. în «Pon tica». în ST. p.R. 1928. nr. descoperi i în anul 1071. în voi. p. epigratice i arheol ogice. NICULAE M. 1983. 1974. Un martyrium descoperit la Niculitel. nr.' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. ENE BRANI TE. p. actului de Prof. Antipa. XCFV. nr.. p.R. p. martyrs Singidunum (Belgrade). BARNEA. 1²2. Martyrion-ul de la Niculitel.O. an. 75²117). an. 1946. an.. NETZHAMMER. jud. Attalos i Philippos. p. B a zi li ca c u I. nr. David Popescu. nr.O. P. SIMION RELI. nr. în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. p. 74 (trad. 1946. p. XCII. 17²26. BAUMAN. MarUri cre tini la .t. an. I.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

De pild . atacînd i învingînd pe go i. De aceea. La au contribuit mai mul i factori. île Athanaric. la Sucidava (azi Celei). N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . în cursul icesta i-a pierdut via a (378). Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit . Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic. Dup a ezarea acia. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. Faptul c popula ia din Dacia . oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. ipia muntean . au avut noi lupte cu imperiul roman. în anii 69. în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. au Hin rea. procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. la gura Oltului. predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. iar ostrogo ii au izbutit. Constantin II. Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re. ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. mul 376. O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii. acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. iu. go ii au fost înfrîn i de huni. împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii. un. pentru treiscenii.de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens.numai în secolul IV. >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. a ajuns din nou sub st pînire roman . pîn la «brazda lui Novac». iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. unde au întemeiat un regat. s ocupe Italia (493). A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. desr sfirate. care era un val roicat acum. existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. Mai ttîrziu. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii.

S-a n scut în primul deceniu al secolului IV. avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. care ineau de prefectura Illyricului. unde s-a asimilat acestora. Prevalitania. ci la Conatantinopol. Ulfila. Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. Probabil unul din p rin ii lui era got. Ajungînd la Dun re. Dardania. cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i. Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). . Dup o ipotez mai nou .vorbea limba latin . . erau. de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . dar nu în Antiohia. c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. In genere se afirm c în anul 341.‡ probabil de însu i Teofil. i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului. Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit . a înv at i limba latin . Moesia Inferior i Scythia Minor. în anul 336. poate. hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie. pentru c Moesia Supe rior. pe la mijlocul secolului III. Dacia Ripensis i Mediterranea. Se tie c în 332. cea de cite sau lector . care se vorbea în aceste p r i. cu excep ia unor ora e. care era un ortodox. ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. deportat în « ara go ilor». Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . teritorii de limb latin . acum daco-romani. e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani. Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas). p rere care ni se pare mai apropiat de adev r. Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. fost al Nicomidiei. Cre tinarea go ilor. a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei). li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini. num rul cre tinilor s-a înmul it. care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia). dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului.

ob inînd. la st ruin ele lui Ulfila.r e go ii cre tini nord-dun reni. în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. Cînd a fost cazul. Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). drept de azil din paratului Valens. mii 370²372 a izbucnit. împreun cu un mare ona ionali cre tini. mei atît împ ratul cî. Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . i a început i Bibliei în limba gotic . unde i-a r rea evanghelizatoare. trimi înd misionari la cei din neamul s u. pentru cei de un neam cu el. C u acest prilej. unde emat la un sinod. ma de spiritul limbii gote. pe cele grece ti. o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c. a creat cuvinte noi.t i episcopul capitalei erau arieni. fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit. o alt . s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. în nordul Dun rii. iar unde n-a g sit cuvinte potrivite. o activiitate misionar de 40 de ani. l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. au tre>esia. el a creat un alfabet propriu. dup al ii la Durostorum.istoricii Socrate i Sozomen. Ulfila a fost la început ortodox. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop.ca cu însufle ire pe Hriistos. cum se nume te traduare la baz textul grec. . «Biblia gothica». care erau arieni. condu i de Fritigern. fapt consemnat de ocrate i Sozomen. care profit de situa ie pentru a le impune orerian . din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. Ulfila a început s pro. Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). Dup p rerea unor cercet tori. cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod. gotic. de c tre împ ratul Teodosie (379²395). iceean i numai mai tîrziu. din interese politice.

Rezult . Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens. latin i got . între go i. care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. în jurul anilor 347²348. care aminte te de unii martiri go i i per i .uci i atunci).Unul din ucenicii s i. cu unele date biografice. Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. a hirotonit i el al i episcopi. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . întrerupt în 348. a fost continuat de ucenicii s i. Trecînd i în nordul Dun rii. din cele înf i ate pîn aici. i Silvanus. nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. care trecuse în nordul Dun rii de dou ori. originar din Capadocia. în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi. Din Izvoarele . Chirii al Ierusalimului. este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr . 315²403). i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». între ace tia. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. unul cu numele Eutihie. a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. Probabil i-a sfîr it via a printre go i. între altele. între care cunoa tem pe Uranius. Dup moartea acestora. R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens. originar tot din Mesopotamia. care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c. originar din Mesopotamia. în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. Auxentius. cu titlul Epistula de Ude. ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. La rîndul s u. suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. un localnic. Audius. via a i sfîr itul lui Ulfila). greac . Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric.

un c lug r Arpila. i anume despre Sfîntul Sava. Drept r zbunare. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . care le-au transportat. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen. e afla o colonie de go i cre tini. ars de viu. Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia. scris 3² 374. c tre de e însu i actul s u martiric. îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric. care.. rtiriul Sfîntului Sava. au fost uci i cu pietre. precum i din alte acte martirice. ca i martirii din calendarul got. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. într-o zi eptembrie. so ia Dnduc tor got. tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. reîntor i în Gothia. anonimi. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . . p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie. 7 femei i un altul. iar GaVellas. s * -. pe malul asiatic al M rii de Marmara. Dulcilla a r mas acolo. cu ajure tinului Vellas. ea sa este relatat de un izvor contemporan. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . ntr-o zi de 15 septembrie.iu din imperiu. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre. prin anii 370²372. fost Sfîntul Nichita. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici. în anii urm tori. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. la Cizic. dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. ba i. pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul. cunoscu i cu nuin afar de al ii. i fiica ei Dulcilla.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul». în total 26 de martiri. Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. deducem c era ortodox. cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia.

La acestea. în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. dup cum ne spune actul s u martiric. Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. Pe drum. arhiepiscopul Ce- . oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. I-au prins un butuc de lemn dup gît. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. care l-au alungat din sat. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). pe ascuns. post i rug ciune. . fiind în vîrst de 38 de ani. lucru pe care l-au refuzat. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). Sansala (Sansalas).Din cuprinsul scrisorii. cîntînd psalmi în biseric . fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got. substituite de ei celor jertfite idolilor. Sfîntul Sava. In acela i timp. silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. în «România» fPwpavta). al c rui nume nu-1 tim. care a ofensat pe Atharid însu i. a cincea zi dup Pa ti. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. într-un sat din Muntenia de azi. O z pad abundent a troienit îns drumul. Aici 1-a g sit pe preotul Sansala. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. reiese c Sava era grec de neam. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. Din aceast pricin . între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. la preotul Guttica (Guththicas). Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372. cu o ceat de prigonitori. Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. a sosit în sat Atharid. iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. revenit între timp. fie în Scythia Minor. Rhotes-theos. care tr ia în feciorie. la p stori ii s i. peste Dun re. între p duri. aruncîndu-1 în adîncul apei. credincios ortodox. Acest lucru a sup rat pe p gîni. pentru a pr znui Pastile împreun . In fa a r spunsului lui Sava. unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. fie în Moesia. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere. Preotul Sansala i Sava au fost prin i. neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp.

era Vetranion sau Bretanio. atestat în gur în scaun în anul 369.n. Era i firesc. Mai mult. ci lui u al Tesalonicului. rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului. care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului. n. j timise Sfîntul Sava. Cercetînd îns cuprinsul lor. de fapt. )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. Iar în cea de-a doua scrisoare.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia. . lup toate probabilit ile. Kmq oniyiiu iiiiaat uou . iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion. atmi'c ni. î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus. redaclimba greac . iar de aici. tot un capadocian i probabil rud cu el. Astfel. data dup primirea darului. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. 330²379).n. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i.il).din Capadocia (c. care. Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan. strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin . Iunius Soranus. episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare.) care este învecinat vostru» (Scythia Minor. în a c rei metropol .av£av) care ar fi Scythia Minor. în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului. au fost trimise în Capadocia. A a se face c prin 3 _ 374. n.). deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. Probabil ele : la Tomis. deci cu Vetranion. Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia. socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis. este actul martiric al Sfîntului Sava. n. termen rezervat clerului i în3i episcopilor. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j. «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo). Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava.n. In acest caz. ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne. el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava.

. originar poate tot din acele p r i. Atît numele capadocian. . s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman . pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava. era got. î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România).u jertfit via a pentru Hristos. care aveau de asemenea nume latine. considerat got. de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i.L UI J U A U U . se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor.o. cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. Mai mult chiar. în stîr it. guvernatorul Iunius Soranus. Despre Sansala. înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. 8 ² Istoria B. preo i. cu popula ia daco-roman . se pot des prinde mai multe constat ri. ceea ce pare pu in probabil. Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni. putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. fiind aici biserici. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens . amîndoi capadocieni. în primul rînd. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i. cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. dup cum îl arat i numele. încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ). desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. acesta. ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea. . ' Ca o concluzie general . apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. precum i Sfîntul Vetranion. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici.H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici.R. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia. Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» .

în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique». p. TEZXE. 198. XCVI.. 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul. 710²715 i 720²727. Studiu introductiv. Bând. XV. A. IOAN R MUREANU. în G. Ausgewâhlte m rtyreiakten. Histoire et arcMolo. în «Analecta Bollandiana». Stîntul Sava «Gotuh. h. Migne. în «Ortodoxia». Tr aducer i române ti i comentarii: G. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec. în B. p. p. an. nr. La 1600 de ani cenicia sa. XC. + reproduceri..O. 3²4. t.R. Timi oara. nr. e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)". 146²158 ( i în voi. t. Dr. 175²185. în «Anuarul Inst. în «Analecta Bollandiana». 556²568. 335²388. mitropolitul Banatului. primul preot cresroman atestat documentar. Tiibingen. voi. 1053²1070 .. GHERASIM TIMUS.O. 1929. în M. Paris. p. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. nr.R. VII 1. 245²255). 9²10. 1883. an. SIBIESCU. 1898²1899. p. VASILE GH. 1912. nr. 1967. Friederich Miiller». C. 3²i. 1938. IOAN RÂ-*U. în B.O. IOAN IONESCU. P. Bucure ti. 134²139.). în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D. 685²710. Bucure ti. H.O.. Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi. an. SIBIESCU. 20²24. s episcop arian de Durostor. traducere. KARL KURT KLEIN. I.T. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. Saints de Thrace et de Mesie. Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor. an.. p.. Buz u. J. . (p.S. 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU. 1978. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi. note i comentarii de. nr. VASILE GH. XXIV. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . 32. în revista «Tomis» an.. VASILE PÂRVAN. 121²152. Auxence. . XXXI. 370² -517. 1966.O.. R. nr. în B. 273²301. XLI. irgenteus Upsaliensis». c. J. an. Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain. (BHG²1607). col. Bucure ti. I. 1918. p. IOAN DINU.. 1979. 485²490. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec.. IV²V). 1972. p. EMIÎ. 1969. în II. V.R..B. anul XII. XVI + 223 p. IV + 667 p. voi. 58 p.R. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. . XXXI. 407²542). 5 _ 30 . ZOTTU.M. 1984. p. 357 extras: Cluj. 1888.O. C. 180²193. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. Paris. 1925. 146²150 (cu cele dou scrisori. p. 1970. . Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia. 1972. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. KURT SCH FERDIECK. 169²180 . p. 1989. Les ades de Saint Sabas Ie Goth. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). p. 1986. JOSEPH MANSION. Stîntul Sava martir got. Stuttgart. 1970.O. KROGER.. 20 p. în M. 1970. în B. Ies Iu christianisme chez les Goths. {E. 231²258 din acela i volum). 1972. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul. Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. IV. IAN POPESCU. 1939. Buz u. p 216²238) . p. ?7 (a se vedea i p.2' P311^²328-(voi. Patrologia greac . p. LVI. Biblia lui Wullila. în B. p. 7²8. III. în române te). ZEILLER. an. NICOLAE (CORNEANU). ER BIC EA NU. Sansala. de Istorie Na ional ». CONSTANiICULESCU.. 7²9. (mai ales p.ESEE. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte.R. 550²558 ( i în voi. AcreJe martirice. Helt 2²3.R. Pomenirea Stîntului martir tul. 1924²1925. Bruxelles. anul XXI. în MB.. 1. J. IONESCU. în M. E. ER-Uliila. în B. !. KNOPF i G. 1972. p. 0²1891. 1938. Citind martiriul Sava Gotul. an. Oxford.O. 3²1. 763²769 ( i extras : Bucure ti. Din istoria re[ gepizilor. XXII. 1979. Aspecte din vechea cre tin . 1914. ZEILLER. "Wulfila. p. p. III i IV. PETRE JREL. 1911.P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . Epistola Bisericii Gotiei. p. 149²158) . în S. 817²822. Studii patristice. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). nr. 1930. p. 1983. IORGU STOIAN. p. 90. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar. p. 5²6. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. nr. 936²938.

Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente. cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. Num rul: lor a crescut dup anul 313. Dacia Aurelian . situate între cele dou Moesii. Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. Dup cum s-a putut constata. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii. Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. Sirmium (Mitrovi a). lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia. s-a creat acolo o nou provincie. Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane. A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek). Astfel.VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. în 271²275. Cre tinismul în sudul Dun rii. preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . capitala D up . mai cu seam pe malul drept al Dun rii. convie uind. a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii. în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). în continuare.

P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. precum i numele ierarhilor. toate în Bulgaria de azi. în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . a Ripensis : Aquae (Negotin.mai îndep rtate de ora e. în mediul rural. ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). Viminai. Ma rcia nop olis ). amîndou în Iugole azi. Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a).Hoa e aria de azi. Ratiaria (Arcer). sau în imediata sa apropiere : Singidunum. îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. Appiaria (Riahovo). lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna). în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. Mar<bianop*olis. este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat. Viminacium (Kostola ). p e Dun re). în Dardania : Scupi Î ).Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. In Superior : Singidunum (Belgrad). ca Irineu din Sirmium. . existau episcopii. Remesiana (Bela Pelanca). i altele. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu. Durostorum. i Serdica sau Sardica (azi Sofia). înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele . Unii au suferit moarte de martiri. fost i re edin imperial în secolul IV. Sexanta Prista. scriitori ti de limb latin . Abritzgrad). azi amîndou în Iugoslavia. dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii. Dalma ia i Praevalitania. Tomis etc. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi). polemi ti. Durostorum (Silistra). în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . de care ne vom atf-uri capitol special. azi toate în Iugoslavia. probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova . Abrittus. ia. Sexanta (SexaPrista (Russe). Nicopolis.quae. Moesia Superior. Ratiaria. încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40. Pannonia r (Prima). Novae. . N ico polis (Nikiup. mai [semnate.Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. a. Martis i Oescus (Gigen). la sud de No va e). Ulpiana (Lipljan). în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii. în Dacia Medii: Naisus (Ni ). Oescus. dup cum doveele inscrip ii funerare. Castra Martis.ile . pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . în Iugoslavia).

ca n. m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . ip od iac oni. iar l atin e t e « vi sitat or e s». D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i. S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). can. N e o ce zar e ee. etc). d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat. M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can .l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e . t ot u i. la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. o r. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat). c an . A vea u i d reptul s partici pe. cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i. c an 1 0 a l S in . diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin . s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i). c a n . cu n o s c u t d e d a c o . e xorci ti). A n tio h ia d in 3 3 2 . pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. di n L a od ice e a).Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot). 1 3 al S in. s vîr e au diferite sl uj b e.i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis. s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. A n tioh ia. s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. a fo st u u - . A u ap ru t în se colul IV i s-a u . ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. can . se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . 6 al S i n . D e aceea. nu mi i i «e x rh i ». hor e pisc opii au fost în dre pt s . E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot.r o m a n i i d e a i ci . la. în D a cia C arpatica. ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. 8 al S in . U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. I e c . 5 7 al S i n. m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. 2 al Si n. U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. din S ar dî c a. avîn d hirotoni e de e pi sc op i. A n c ira . aici. 2 al S in . cu vot delib erati v. 13 al S in. in stal au pr e o i. c a n. E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. II e c. E i hi rot on e au pr e o i. C ateheza. E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei. deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. inferiori h ore pisco pilor. 13 al S i n. IV ec.

i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. au cucerit go ii. iar nu f cut. scria ici schitanul nu lipsea din ceata» . din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis. Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378.irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. C el de o cu Tat l. unul n scut. n s cut. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum. nodul I ecumenic. a fost exilat în p r ile Illyricului. Protogenes din Sardica. fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). .. în toam na anului 3 25.de faptul c sub Constantin cel Mare. în timp ul î mp ratului Valens. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau.. î n a nul 325 . i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod.. în Bulgaria).»). car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei. bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi.. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria. care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii.Domm^djrjL^ijrjniuin. Pentru cercetarea acestei turi. lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii. Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea. care l mureau jzp. prin Care toate s-au f cut. care c Fiul este o creatur a Tat lui. pentru a. în «Via a împ ratului Constantin». probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei». Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei. care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii.

».. noastre. participînd în majoritate. la Viminacium. Constantin II. dup numele c peteniei lor. în drum spre Alexandria. i ia Antiohia (341). unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T. de unde începea st pînirea lui Constan iu. Sofia de azi). De pild . Au urmat alte fr mînt ri. a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor. în care semiarienii. în 335 s-a inut un sinod la Tyr. la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral . în Duminica Rusaliilor). inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la. t In 338 s-au inut alte sinoade. cu aprobarea celor doi augu ti. prietenii s i. apropiat ca form de primul.) : iat.. au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun. Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade..:.o?). . în Germania). convocat de papa~TuTTu. unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. la Alexandria (ortodox).. i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour. > . . Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337. s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica.^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. Unul din fiii s i. au pus în circula ie un termen nou. Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului. .-. în Dacia Mediterranea. In felul acesta. care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier. ultimul ora al imperiului occidental. Constan iuT~âugustui Orientului. Sinodul de la Sardica. Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare. augustul Galliei. a luat na tere o nou grupare eretic .Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic. care au dus la convocarea unor sinoade locale. numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». a arienilor modera i. început de împ ratul Constantin). pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori. cu participan i în majoritate ortodoc i. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile. voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî). în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei. aproape de Tracia.

Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui.. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru. Din M. în c de la Sinodul din T yr.adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi. Al ii erau din provinciile Orientului. i anume Atanasie al Alexandriei.auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni. di n 3 35 . din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. preo i sau ere- . în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin. s nu fie admi i la lucr ri.jdiQ Viminacium. este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului. îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. Spania i Africa. conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie.»esia Superior. i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus..s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi. în Tracia. Marcel al i Asclepios din Gaza. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman.. au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. apoi au p r sit ora ul. >dox). episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni . car e.iis. Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica. La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali. c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). Gallia. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia. Episcopii i apuseni n-au voit. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic. împreun cu Osius.iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. în ciuda reorientalilor. unde i-au inut sinodul lor. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus.dirju-CQldQbau_Din Qâii. amînluc tori ai Sinodului. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba. In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte. capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV. Astfel.

în vestul lilyriculm. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate. iar Pastile anului 345 la Aquileea.. Sinodul a constatat. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop. vinov ia arienilor i a semiarienilor. 1. rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni. în a doua jum tate a secolului IV. 8-a dovedit. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. fa de ereticii arieni. Vasile cel Mare. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . Can. hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele. CJJAS din Singjdjjr^urn. rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale. afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . canoanele 1 . 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor. Din p cate.i reocupe scaunul din Alexandria. c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. ' la alegerea episcopilor. f r consim mîntul aceluia. 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. J. De pild . 7. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i. In aceste împrejur ri. de asemenea.u figflg. 13. la irepturile i datoriile lor. pîn la moarte (-j. Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele.. Can. Can. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade. întemni rile slujitorilor Bisericii. Sinodul de la Sardica n-a putut aduce . pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora. pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. 11 i 12"^!Tganrw îH-. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . Din toate acestea. pe semiarieni. incendierea unor biserici. Deci. hot rîrile.dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i. la episcopul Gauden iu. LaMll Vilul luuiu>iior. inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J. 2 .361). cu acest prilej. prin actele lor de violen . falsurile lor. Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus. c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie. Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar . referitoare Œ»-> r. neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane.

m et r o po l a Il l yri c ulu i.e xil. a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u. . tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e. îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m. i1îT t"Tar*S ardica. c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . irna anului 350 ² 351 C onstan iu. se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene. A st fel.tuiui.i re edin a îcî. P ave l din S a m o sat a.'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s . cu exager ri. îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i. care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III. ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i. A cest itotin reproducea. în care p st orise E uth eri us. pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii. S prijin i i de î m pa . augustul_Ori§jQ . doctrina rului s u M arcel./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . precu m i un nu m r m are n c i o i. C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an . i-a stasdin a în S ir mi u m .: iri m u l rîn d. în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra. ". datorit a" vir -3 superioare. F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa.rrfiinius de C izic. A stfel. c are. î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n . T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica. care dep ea prin p rerile . acest S in od D deosebit im p ortan .atia.a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria. i Inl o ^fe. în frunte cu u n episco p ² . cu nu me dsc op ate. F o t i n î n v a c Ii su s s . centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu . N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os.lini tea în B iseri c . . i a p r ut n oi er e zi i. totodat . C u toate acestea. în Gal. le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei. asc pac ea.. tri mi s î n . u m. o aje. a de ven it pe n tr u li. d eci n ega existen a elem entului divin în El. t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean .j}n arian radical.

cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali. s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene. cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium».sale chiar i pe Arie. liaaile.Ä. Ultimele sinoade împotriva arienilor. au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» .V&te«««« i»JtJtrsaci. uneori brutal.Äa_condam_nat arianismul radical.u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic . Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius. în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium.a întrV 1 ^"" sinod la An cyra. a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul. pentru. mai cuprinz toare. Dup moartea lui Constan iu II (361). acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol. In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium. antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin.<-. al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia..(361²363). sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei.(. . în R s rit..X)ccidejli4 al Iul la Seleucia... care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor). Orient. datorit amestecului direct. secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS.ilP^ '<::.^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395). Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin . care abjurase credin a cre tin . care s mul umeasc toate grup rile cre tine. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit".?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»). care comb tea arianismul radical. unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej]. care putea fi interpretat i în sens ortodox.daiaL>>.. ca formul oficial de credin în tot imperiul roman. Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium». nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J. care. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu . adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian . ^y^iP f. Valens i Ursacius. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor. al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii. s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului.22 mai 3 9}Äxai£. adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium». Au fost convocate dou noi sinoade. în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius. Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura.sau «crezuL. Deci.cax£L. condus de episcopul locului.ixu. .

întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie. care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens. Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r. : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor.e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m. ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371).^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului. i de unele sinoade inute i Spania.m. întrucât mentali. din Dacia Carpatic " .J. precum i Valerian al Aguileii. La scurt timp. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii. s-au deschis lucr rile unui nou sinod. în iulie JJS.m Siagidto^. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a. i. a împ iatului Gra ian. Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. Illyria. îl. De pild . convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei. Au r mas arieni ens".ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381. Cu toate acestea.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. mt numai la go i.ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim. i a Sfîntului Ambrozie al Milanului. . ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni. A . datorit activit ii i Ulfila. i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei. dup moartea lui Germinius. convol ratul Gra ian la Aquileea. din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene.»H-sLttRUt. lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu. care a prezidat lucr rile. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4. la care au participat un mare num r . sub conducerea îs din Sirmium. care dumr.. . pretutindeni pe unde au trecut.. cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic.

din cele expuse. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a. De altfel.: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf .Pnir ' Arpq ja _ au jn . Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat . deci i ei. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei. Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic . l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. Printre al ii. doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium. ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd. fiind înlocuit. preoitul pmiJ.nosiis. se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. i nu un localnic. în cele din urm . din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i.i. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii. dar el a refuzat s pronun e o sentin . la 378. sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ.. printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i. a luat în cercetare.î 11 Italia. spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. .t. format pe Siricius al Romei de cele constatate. între care se num rau i mul i dacoromani. Deci. Spania i Africa de Nord. i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ».: jp Nfi']'fiiil . nia. se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot. la 381. Gallia. ca i p stori ii lor. i din Aquileea. spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo.i Moesia Inferior pîn în Italia. Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani. priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp. cu ortodoxulMafcian.

an. 3²4. care s despart pe fra i. 541²544)... Chicago.) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii . patriarchae. XVI. IV -fi :ione anastatica. RAMUREANU. caeterique. (îndeosebi p. preo i. 2. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. pe teritoriul de azi al rii noastre. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN. care puteau trimite u or episcopi misionari. d'apres Ies documents originaux. JACQUES ZEILLER. praesules totius Orientis. A history oi ChristianitY in the Balkans. t. numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii. nr. RAMUREANU. 1239 p. L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. La aceast ac iune au uit. nr. E1LLER. diaconi. 202 p. nr. 129²176 i 205²350). (reproducere : Graz. !5. Leclercq.. 1973). 222 p. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. p. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV. Paris. IOAN I. 1983. 1907 (revlew York. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain. MAT--JKA. în mod «organizat». schimburi ‡ila ie etc. 224 p. 1918. Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. la locuitorii care vorbeau limb latin . culturale. Belgrad. 5²6. în B.R. 8²73). în . Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. 146²182. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. VIII + 1479 col. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I. XVI.P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it. p. Sofia. Oriens Christianus.. copi.. in quatuor patriarchalus digestus. 1958). + I p. RAMUREANU. 1740. p. 911. an. 1967.T. I. p. The Council of Serdica 343 A. 266²316. p. Roma. 9²10. Paris. Tomus pri. + ilustr^ . Sinodul de la Sardica 3.. IOAN I. nr. XIV. 1963. voi. Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381. 41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M.. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358. CARL JOSEPH sloi/e des conciles. D. partea I²II. IOAN I. 1962. 7²8. ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. 1933. ipodiaconi. Popescu.. în S.O. 1964. quo cclesiae. 408²450 : LES-*NARD. îndeosebi p. E PÂRVAN.

în acela i timp. Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau. care au luat atitudine împotriva arianismului. interzice rea sacrificiilor etc).: v. Astfel. pe drept cuvînt. Sfin ii Vasile cel Mare. cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. ci i marii das c li ai cre tin t ii. prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean . La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. Cu toat pozi ia cre tinismului. culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. ruina. cre tinismul devenind religie de stat. s-a continuat lupta împotriva p gînismului. c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. pe încetul. Sinodul II ecumenic. Erezia pnevmatomah . M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423). care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395). p e deplin consolidat în imp eriul roman. VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit. Se poate spune.

întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor. semiarianul Macedonie (urmat. idul a d at i ap te can oa ne. prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai..A I N l il iV Ianismului. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric . în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea. Grigorie de Nazianz i ale altora. ap robînd .). ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare. împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi.I. inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ.e_-c Fiul. LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan». Sinodul lll&cum&fiTc. Astfel. nele celui mai de seam reprezentant al ei. Mai multe sinoade.£i. pe de o parte. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului. jeea. ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo. dup moartea sa. iprin a împ ratului Teodosie II. împreun cu al i adep i. n-au putut opri întinderea r t cirii. episcopul caterisit al tinopolului. e te_o creaat lui. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<. inclusiv a p nevmatomahilor. dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. Sinodul. de iu al Nicomidiei). i Nestorie cu adep ii lt parte. Din moment ce Arie îny jji . c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt. îndrepiotriva pnevmatomahîlor.unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/.). în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor. i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea.ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian . In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului.

In acela i timp. La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie. Sesizat de aceast nou înv tur . cea dumnezeiasc . episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî).cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman . de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri. La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei. liiodul IV ecumenic. luat la întrupare. din p r ile noastre. A ) f . a c zut într-o erezie tocmai opus . Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului. înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire. Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie. a fost absorbit cu totul de prima. Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451. care 1-a condamnat pe Eutihie.3 . i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. pentru c cea o meneasc . dar o singur per soan . monofizitismului. ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. episcopul Timotei alTpmisului.R. Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc . depus de sinod i e x ila t. care a luptat împotriva lui Nestorie. o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii. i Ajargiajm^. care a semnat. Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i. ipostatic . în anul 448. din nefericire" pierdute. La Sinodul de la Efes au participat. ca al(170-leayparticipant.6vo<. M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat. Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. ² singur i <puoi? =fire). trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc. tinop olului a convocat un sinod local. ^yun^^^rittus. nu numai una moral . cea divin a Fiului lui Dumnezeu. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. Erezia ^pnofjzit . nu i omenesc. Prin urmare. s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. Eutihie. . în exil).O.

D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i. i lui D iosc or al riei. i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) . di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e. E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. dar ulterior. recu n o scu t d r ept ort o d o x . ca «eretic p eri cu los». D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . fiind întru s m en ea T at lu i. prin mijloace silnice. dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria.i 4 4 9 . î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. în j^u fi*. i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni. r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . î n a c el a i ti m p.a C alced on (în fa a C on stantin op olului. V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. C u t ot n u m r u l m a r e. fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u . P ri m ul a în fierat pe E u tihie. pe litoralul asiatic). . iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. C a eu. a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. a m u r i t e va zi l e . L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. d i n i n ut u ril e Î. la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi . neî m p r it i n ed esp r it». m ati ca ad Fl avian u m . ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. ar e a d e D u m n e ze u . D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. Sinodul a tiz at p e E uti hi e. d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ). A c e st a . p e D o m n ul isu s H ri st os. pr o ba bil. C a o m .

ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni. se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii. A sia. P e r t ru s d m N o v ae . l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a. ca i «ce a ve ch e». a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . i a c el o r d i n P a n n o n i a . Tr acia i « inu turil e bar b ar e ». cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s. S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . A l e xa n d ri a. C u a ce st e a. T o a t e a c e st ea . C on st an iin o p ol. într-un fel sa u altul.S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s. s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont.. î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor.. M o n o lil u s di n D ur o st or u m. î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. prin can. care au lu at part e. m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e. . Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ . p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^. 36 al Sin od ul ui trulan ) . d e va st at d e h u n i î n 451. A st fel. bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii. 2 8 al aceluia i S inod. R o ma. pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l. A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n. scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . M a rce l lu s di n N i c op ol i s.

ar fi r mas pierdut în istorie.‡ al i tori au o atitudine rezervat ). în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». în Dacia Mediterranea. Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . Varvan. Giurescu. C. în anii 398 i 402. Nu se tie cînd i-a început p storia. R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi. sci i . Radu Vulpe. scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei. cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase». Coman etc. Alearg Iajjjâis-M&\u i.). unde î i desmisiunea evanghelizatoare. pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur. p e vatra vechiujlui ora roman. s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta.ntul Niceta de Remesiana. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor. C. ² . dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta. Azi. Ioan G. Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana. a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii. ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor. Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas.amîndou felurile Ä Lcej. Ä ^ Ä ^ ^ ^ . de pild . i cei ce poart d ciulijfje. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina».Ni plei 1 Jjn_r alia.« ^ ^ ^ baza acestor indica ii. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar .a. OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava). . la scaunul s u. î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»). Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i. Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin. fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. episcopjalÄ. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas. la predicile cu.

în lucr rile lor. «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta. i Samuil Micu i Petru Maior). DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei. în poemul XVII. c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te. este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii. De psalmopractic-liturgic : De . alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can.. activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. îndeosebi catehetice. din Sardica. din Cartagina). can. de vreme ce Sfîntul Pauîin. Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman . 48 al Sin. Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. can. Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis. Pe lîng predica vorbit . i nu prin unul mai îndep rtat. din Antiohia. în ce prive te originea sa. nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul». 35 apostolic. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. 11 al Sin. probabil i De jertfa mielului pascal) etc.» (dispozi ii asem n toare înt i în can. una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos). can. 22 al Sin. în orice caz. trebuie s -1 socotim daco-roman.i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale. In adev r. 13 al Sin. din Antiohia .C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu.. De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis).

a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . care par s fi fost ad resate u nor i d. i ar l a 3 ap r ili e. în M oesia Inferior. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i.o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an. iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci. în ori c e c a z. se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. A :ut în rî nd ul sfin il or. h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. U lti ma d at er a a m i nt it 41 4. iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. T e l ud m). c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e.P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e. l a Î5 se pt e m b ri e. un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. N u - I . întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I. a c t i vi t a t e a > n ar . u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii. episc opul R o m ei. li psit de d ate ist ori ce. f r s se tie cînd. în M in eiu l ort o d o x. eZeem o syng (D pspre milostenie). la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m . lu cr rile sale teol ogice. ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e. D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare. D u mn ezeule. a p r î n d . a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae. d e st ul d e lu n g . ren iu d e N o va e.e credin cio i d aco-r om ani. M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e.

cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa).de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). Moesia Superior. durjj moartea lui Teodosie cel Mare. Dacia Interior. Pont i Tracia. sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. cu capitala.-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. Dacia Mediterranea fu- . " *In secolul IV. Dardania. JJar in anul 303. în Germania). A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic).meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat . dezorganizînd întreaga via politic .prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. unul în Occident^gltul în Orient.. cu diecezele : Egipt. fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul. cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium). la Sar 'enn<errt *f>etiî. Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis.. Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. azi Trier.-. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia). i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386. Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic). Fiecare provincie era . social i bisericeasc . cu capitala cînd la Tesalonic. cînd la Sirmium. puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud. Roma i Africa. A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma. în anul 297. GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol. Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. Sp_ania i Britânnia. Siria. ulterior Mediolanum sau Ravenna). Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. Asia. cu diecezele: Gallia.

Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital . care. care intra în prefectura Orientului.i are scaunul în capitala administrative. în sec. S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania). iar cei din restul oradevin sufragani. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . i. Provincia Moesia . Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica.U N IH A i. deci periul roman de R s rit. episcopul Tomisului a ajuns i el it. începînd cu anul 381.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare. metropolis). In acest fel. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. Cu timpul. în oastre. mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea. De aceea. râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa. iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . capitala dieacia. dup roclamînd. prin canonul 2. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. întrucît aici a fost mult timp. au'îost . scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei. Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior. A a au luat na tere difeopolii. IV. sub numele de Constantinopol.i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia. re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului. care s-a numit midup numele re edin ei. devenit «mitropolit» al Daciei. episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII.

cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431). Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus». la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei). de pild . adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului. lîng Nola).i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur. II ecumenic. în ciuda can. to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia. din anul 424. Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417).dele din Constantinopol din 400 i 403. Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil .RafriMiai «S tru.». Hir^" ^. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur. sinodului episcopilor egipteni. însu i Siricius. 2 al Sin.t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin. recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul. care prevedea ca «episcopii s nu. . episcopilor Illyricului.C11.. ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc . întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii. Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei). Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum.. Condamnat cu depunerea din treapt . iar cea de a doua. Episcopiile din Moesia Superior. de i episcopul de Sardica. spre judecare.. au nesocotit la început sistemul mitropolitan. Odat alipite la imperiul de R s rit. din cele dou Dacii i din Dardania. a încredin at prima cauz . astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L. A primit un r spuns afirmativ.dS. De altfel.. care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus. sub pre edin ia celui din Alexandria. convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar . nici s nu produc tulbur ri în Biserici.

erau aunului din Constantinopol. De acum înainte. deci. erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori. dar la moartea sa. i în toate provinciile Illyricului. toate Bisericile din prefecicului. care f cea parte din imp eriul de R s rit. erigen i-a ocupat scaunul. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor. q i . îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie. t. prin anii 424²437. eful prea sfintei legi tantinopol. cum erau cei din Roma i Tesalonic. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial . prin scaunului din Constantinopol. p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453). sa. Deci. cu data de 14 iulie 421. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte. rîr. -es. f r s fie ales. de_c. Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei. care le-au inut n.ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit. Pnn^Co^^g^Jeodosian. care se bucur de prerogativa Romei vechi». cu tirea prea cucernicului domn. Cu toate a ar tat favorabil. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint.2 vreo trei decenii.rp. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. Nefiind primit de credincio i. «U ro^ oriatului. implicit. se hot ra: «încetînd orice inova ie. ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic.i supun Illyricul.

atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. Sixt III al Romei (432²440) se adresa.Cu toate acestea. în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului. ca i disputele teologice ale timpului. Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican.~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni. atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. rezult c în secolul V. Vechile scaune episcopale. cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic. din 451. pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean.. ca de vicarul s u.. Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî. i papa Bonifaciu II (530²532). Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. destituit de Epifanie al Constantinopolului. . pricinuite de unele popula ii migratoare. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental.. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. la care s-au angajat i ierarhii de aici. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. p. Concluzii: Din faptele prezentate aci. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene. în 437. care s-au men inut în parte i acum. 372²373 i 381²382). dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu. se acordau scaunului din Constantinopol. care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox . în 531. ceea ce a r mas f r urmare. Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf. Roma cea nou . Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. Les origines chretiennes. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol.

XXXVIII. p. 1951²1954. Religia în R.T. 173²492. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman).. TEFAN C. Bucure ti. 9. 23²55. ap rut la Blaj în \. Leclercq. 5. p.O. III nr..A. LXVI. : în M. Ediatica. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. OAN G. 5²6. 3²4. Dr. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. voi. Par is. 1960. 200² 232 .d u n r e n e : JACQUES ZEILLER. 1986. 1979. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te. e Iui Laur enti u d e Nov ae.R.. p. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. II. p. Jean Gribomont. IOAN G. Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. nr. Bucure ti. nr. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu.. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana. Wiirzburg. . p. Dumitra i Prof. 7²8.. p. IV + 667 p. 1967 (îndeosebi p. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER.BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles.T. repro-w York 1973. 1938.O. 1969. 1400 p.d HEINRICH BACHT. 356²369 ( i i I. 1942. an. «Ortodoxia» an. MATTHEW SPINKA. Scriitori Un epcca str român . 350 . p. 1967. 1969. d'apres Ies documents originaux. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana. p. 1943. Dr. 341²355 i nr. 2²3. 453²587) .. Stud iu intr odu ct iv d e Pr. COMAN.. Geschichte und Gegenwart. Paris. 141 p. 1908. nr. II. an.O. Traducere d e Prof. an. în M. 1931 . D. Sinodul III ecumenic din Bucure ti. Das Chalkedon. S. Paris.. an. Barnea în B. PIPP1DI. 3 voi. p. 1951. A hisistianitY in thc Balkans. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V. 4. 7²8. IOAN G. 3²4. nr. nr. V. XXVIII. 1918. 202 p. 1933. herausgegeben von ALOYS GRiL-. IOAN MIH LCESCU. an. Contribu ii la istoria veche o :d. M. COMAN. p.Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana. 344²376) . Roma. 93²174. în 1957. Da vid Popescu i Prof.. nr. COMAN. 58²69 i nr. c o p i i l e s u d .N ESAN. Bucure ti. XXI. 409²411). ALEXE. Prof. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres. Chicago. în B. partea I²II.R. nr. 7²9. p. p. Iliricul între Roma i Bizan . 1948.

Hr.Hr. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista. trebuind sa accepte domina ia lor. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte. teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman . ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea. Cu timpul..Hr.Hr.Hr. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î. In primele veacuri ale existen ei sale. In timpul lm_Diodeiian_. dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud.Hr. Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov). r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin. Tomisul i celelalte. tiri despre ora ul Tomis. Tomisul.i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi. întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani..(284²305).. In anul 8 î. Dup anul 28 î. o modest a ezare comercial . C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea .).VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. Intre anii 72'71²61 î. importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu. cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman. de coloni ti greci veni i din Milet. a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT.. înfloritor centru cultural i economic donian. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia. In aceste împrejur ri. Prin anul 60 î. fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia. sub numele de Scythia Minor.

Dionysopolis i Odessos. De asemenea. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. iar de la sfîr itul secolului XII. încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor. care i-au dat numele Kiistendje. ui imperiului roman. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol. Callatis. rev enit sub st pînire român easc . rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto.[ i care s-au stabilit aici. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis). îndeosebi sub îmstinian (527²565). de. în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos.[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. la Troesmis. Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei. în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor. Ren scut în secolul VI. pustiindu-se cu timpul. azi Igli a.ascendent de natur economic . în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. în cea a conduc torilor loam român. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului». o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis.u t acest lucru i la Tomis. ^comurîîîâte pontic ». metropola regiunii. la sfîr itul secolului . cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare. ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea . Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. C tre mniei lui a c zut sub turci. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn. de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre. devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni. cre tin în Tomis.Hr. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. Tomisul i-a p strat autonomia. Dec zut în a ate a secolului III. între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp.

s-au încre tinat i ei. Evangelicus. se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet. C. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin .exclus ca însu i Sf. Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei.T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici. au murit martiri tot ajunc. Dup Evangelicus. avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». a fost chinuit i apoi aruncat în mare. incompatibil cu slujba sa arhiereasc . Este atestat documentar abia în anul 369. într-o zi de 2 sau 3 ianuarie. Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric . Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor. Dup alte sinaxare. în timpul lui Licinius. la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr . Din aceast pricin . Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce.I. N-ar fi . pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie. fiindc refuzase prestarea serviciului militar. 3 (Titus). ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. Dup «Martirologiul ieronimian» îns . unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a.îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian. dar în izvoare mai pu in sigure. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus. al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia.^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris. ar fi v p timit ca martir.^ ÄAr rezulta totu i c . De pild . iar prin 167/168 a fost. ca trimis de episcop ul Fcinon . unde a p timit moarte demartir. probabil în anul 320.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului. s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). Argeu i Narcis. înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis. Episcopia Tomisului.

c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului. în drumul s u. c ci tot tul. în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ». de E^ ^bjai^âLCezareei (-j. i la Tomis. p strat fragmentar. a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). oprindu-se. De prezen a episcopului din îns s ne îndoim.. ela i Sozomen. Episcopul n-a primit. du-1 m rturisesc i sci ii în i i». nemul umi i de înlap storului lor. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis).. întîlnit în scaun în anul 369. încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea). episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin . împotriva r t cirii lui Arie. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat." s-a îndreptat spre Conapol. în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369.X/f. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i. iar istoricul Teodoret. îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. ci.la Tomis un episcop -rmMH&ele . apoi a p r sit pe t.340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî. Dup*9*^n^eierea p ciT. ra un aprig sus in tor al arianismului. Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e. îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale. Prezen a lui este mat . dimpotriv . 7). pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei. Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins. cap. a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion. Dar exilul s u n-a durat mult. pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. poate chiar din Tomis.in (cartea III. temîndu-se de o r scoal «a sci ilor». i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u. g . Dup o list a participan ilor. destul de neclar îns . Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). adic dintre parti-i la sinod.. a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea. în relatarea faptelor de mai sus. O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis.

j. IV). format din literele grece ti Hr(istos). . Jos.T bli a votiv de la Biertan . ~ Istoria BOR. A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu. azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui. un disc cu monogramul lui Hristos în interior. Sibiu (sec.

OM . H. c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de . c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r. V ² V I) . c u se m n u l c ru c ii. xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e . A z i d i sp r ut . In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . u n c o p a c c u o p a s re . si m b o l u l D u h u l u i S fî n t .Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. de sc o pe rit în T ra nsilva nia.

avînd în centru chipul lui Hristos. cu monogramul lui Hristos. IV). cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. precum i cu o inscrip ie în jur. . ref cut înainte de anul 518.a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. literele grece ti A i Q. Amen. Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec.

In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . A tta lo s. . ^ si s i Fil i p po s. IV -V ). c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s. IV -V I). ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c .

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

prin Ilarie de Poitiers. III. note i'. Ieronim.>'. C o n c l u z i i : Din cele prezentate. Texte critique. '. Das.. LAURENT. tr i e vi . 1891. iyo8 a s. PÂRVAN. Baia Mare. poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin. p. .) HAC.. Paulin de Nola. 1970.. 573²599. au activat i al i teologi de prestigiu. 1931. putem afirma c Episcopia Tomisului . Martin i Grigorie de Tours. v i i v i uA'tîi '. Ioan R mureanu. introduction et notes. Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum. Actele martirice. apreciate elogios de contemporanii lor. l sînd opere scrise. Bucure ti. care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. V. ca Teotim Filozoful i Ioan. ‡ « i s it . Salzburg. Bucure ti. 372 p. 361). Coman. Cre tin tatea în vechea Torni. ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice.& . ca Sf. iar poporul spaniol prin Pruden iu. 1924. ) . (Ioan G. Ca o concluzie general . Pe lîng ei. 1982..( B I B L I O G R A F . Prof. Paris. ‡-‡ >»l . cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe.. Ortodoxia. 1903 (trad. 117²135. reiese c Episcopia Tomisului. altchristlichc omi. 519²534 i XIV. i f . j vr . ' d E r s "'\ '. Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea. 1981. în acela i timp. JEAN DARROUZES. 3. cit i în istoria întregii Biserici cre tine. ca Sfîntul Vasile cel Mare. V îf c w u : : . XII + 768 p. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . in MQ t ' J . CARL DE BOOR.. .t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României). (voi. p. 11 din colec ia. Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. Isidor de Sevilla etc». . rom. 49 p. an XXXIII. comentarii de Pr.viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . P rin i i scriitori biserice ti). a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine. . Sulpiciu Sever etc. . Ein Kirchengeschichte Studie. V. în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia». în rev. Ioan Casian.).‡ ² £ . nr. Pt ".'. Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI. Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei. t -l S » l Ua q '. XII. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte.. traducere. 2. la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat . n v -: . în acela i timp. luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e. p. 1904. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor. Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore.reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam . E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER.: T ' . cu aceea i limb . într-o perioad de mari dispute hristologice.. Studiu introductiv.

Jean Cassien. 1977. 1959 247 p. COMAN. III. A. 1955²1958. .. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. 6. 1986. XXVII. A. nr. Scriitori teologi în Scythia Minor. XIII. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie. nr. 3. în Ortodoxia.R. 7. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique. în M. (voi. 1980. -12. nr. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei.T. 63²83.N CASIAN. Paris. La patrie de Jean Cassien. XXXII. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an... E. 588²596: M. 1970. IOAN G. 1985. 376 p. 153²172. p. 31²97). 1961 i IOAN G. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. în Dictionnaire de spiritualite. în S. XI. XXII-e annee. nr. în B. col.. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n.T. an XXXIII. XIII. NICULAE ERBÂNESCU. BOL ACOV-GHIMPU. nr. 5²6.. . traduction et notes par Dom. în G.. 1945. 552²569. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes).. Ioan traducere de Prof. 7²8. COMAN. NESIICESCU. Paris. 1. în BOR. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien. no. în G. 115²123 (trad. JEAN . Jean Cassien. an. în voi. nr. 1. p. 531 p. p. în M. p. ancez «Les Scyttes». în «Ortodoxia» an. IOAN G. 3²4. Texte latin revu. 31. în Byzantidka. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia. introduction.B. 148 j EMILIAN POPESCU. nr. 1979. IOAN G. JEAN CLAUDE GUY. arhiepiscopie autocetal . în Klironomia. 784²796. COMAN. Despre întruparea Domnului. Bucure ti. p. p. EMILIAN POPESCU. B. p. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI. an. nr. p. traduction et no-Claude Guy. S. Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N. _977 ‡ A. Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . an. Vie et doclle. t. P. 437 AN POPESCU. an XCVI. Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. 1. 7²10. t. «Sci ii». HENRI IRINEE MARROU.19²27).titutions cenobitiques. 966²1026. 44²83 i nr. 1975. Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. COMAN. CAPPUYNS. 327²353. . 403²415 j A. p. O. 3MAN. De la Dun re la Mare. XXXIII. p. nr. Prof. p. p. p. rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. Centenarul îisericii Ortodoxe Române. an XXXVII. p. Conlerences. 1975.PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines». 189²203. COMAN. XX.. 7²8. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI.B. :u bogat bibliografie). în voi. 1965. nr. p. Introducere de Pr. HS-GALL!1AR<D. 1984. 3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului. 1945. Introduc-itin. începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul. 61²85). 590²605 ( i extras). OMAN.O. 1937. IOAN G. 1949. David Popescu. Pichery. XXV. 1947. BOL ACOV-GHIMPU. în S. XXIX. 3. Bucure ti. ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. voi. 1968. 1987. IOAN G. irice ti din epoca str român . 2. p. p. Paris. 1974. 1981. 1969. an. în «Orientalia iriodica».i an XXXVIII. 71²94. Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). Craiova. Tesalohic. II. Roma. an. an. COMAN. 109 din colec ia Sources chre. p. XXIX. (volumele 42. i extras). Paris. nr 3²4. 27²84 ( i în voi. i9( nr g²io. 337²361. 1978.

p. «Ex/guus» sau «cel mic». HENRI-IRBNEE MARROU. 2.O.O.. Prof. XXXVIII. Episcopul Valentinian de Tomis. nr. în M. 3²4. Dr. 680²707 i nr. Prof. în M.. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. an. Ieromonahul Dionisie Smeritul. Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma.O. p. Gheorghe Dr gulin. 1945. 245²254. 1985.. nr. nr. Dumitru St niloae i traducere de Pr. 1986. 9²10. 1988. an.. 'te nu'. p.O. 199²244. 3²4. Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». 182²205). nr. C lug rii sci i.O. 5²6. (extras din «Revista Teologic ». 1²3. . an. 24²6a VASILE SIBIESCU. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520). XXVI. 7²8. în M. DUMITRU ST NILOAE. 1985. în M. âi. r M M- . 783²792. nr. 5. 1947. an XXXVII. nr. Dr. p. în B. Nicolae Petrescu i Prof. p. 5²26. studiu introductiv de Pr. 11²12. nr. p. IOAN PULPEA (R MUREANU). p. nr. an. an. nr. Sibiu. 1986. an XXXVII. an XXXIX. lÄ p. 1987. p.O. LXV.. 1985. 76²125. David Popescu. p.R. 3. David Popescu.. I. Si biu. în «Revue du Moyeu Age latin». în S. în M.T. p. Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin . Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. nh "33 . p. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. 391²440. nr. XXXVII. XXXIX. 27²70. traducere de Prof.v. 92²111. GHEORGHE DRAGULIN. Jean Cassien Marseille.T.GHEORGHE DRAGULIN. David Popescu.. GHEORGHE DR GULIN i AUG. 521²539. 5²6. nr. Încercare de întregire bio-bibliograiic . Gheorghe Dr gulin. în S. 24 p. DR GULIN. p. XL. 200²212. Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. traducere de Prof. 1936. 1936.

icrip ii. str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin.IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis.*. în rasului Gala i) i din alte p r i. Teodorescu. obiecte de cult i bazilici. în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul. bronz. Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909). iar restul de -fIstria). Via a cre tin din SjCjthia. itate provin de la Tomis. Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin. mai ales pe monumentele funerare. Vasile Pârvan (1882²1927).jud. dut ars. D. . Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e.. os.. M. Se cunosc. Callatis (Mangalia).. pîn în prezent. plumb. Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon. scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a. metropola provinciei.^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV. iar restul pe e metal (argint. sticl sau alte ma- . aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI. ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n.

solda i etc. Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. se elogiaz martirii. dou hunice etc. cu drep ii» (grece te. acum am ajuns printre cei drep i. de cine m voi teme?» (grece te. magistra i. avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». Callatis). altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». unul este gotic. func ionari. p unul. «Simplicius. porumbelul. de 51 ani. Din numele întîlnite. frunza de palmier i altele. în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii. în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. fiul lui Casian. se. «Pacea mea dau vou » (latine te). vi a de vie.. La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . descoperit Ia Constan a (sec. «Emanuel. se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut . Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. Odihne te-o. Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu. avînd str mo i nobili. dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit .Peste un sfert din ele sînt în limba latin . De HÎlJiL pa im ftlnr. so ia me'a. trec torilor. Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. «Pentru Theodule. Tomis) . o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute. cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii. ofi eri. cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te.‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine. mai mult de o treime sînt grece ti. ^p calcar. «Lumin -via ». «Aici odihne te Heraclide. Tomis). tot peatîtea latine ti. cu noi este Dumnezeu». «Doamne ajut » etc.. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. cîteva biblice. de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis. Tomis). restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. Dumnezeule. IV²V). Fi i s n to i. de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). Chindeas i Tasius (Dasios). Amin» (grece te). Tomis i Histria). «Ai mil Doamne». afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». negustori. Tomis). probabil . «Harul lui Dumnezeu. se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. fiica lui Aedesius. Aici zace.

iconom. _iar__o inscrip ie tme-fCavarna. p s ri. _Amjja). Pe ea este Mîntuitorul gol. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. cu frunze. aflat acum în British Museum din Londra. ss(imum) episc(opum) nbstrum. chiar V. i patru Dane circulare.deÄcjidad. de i unii au t s-o dateze. V I). Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat . vase etc. discul a fost dus de sau de bulgari. prea cinstittll riostru episcop. Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. dateaz din secolul IV. de jur împr. Obiecte paleocre tine. în m rime supraomeneasc .22 kg. admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ . avînd de fiecare :îte ase apostoli. Este din argint aurit. unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius». Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. în care se afl cîte o cruce. toate în relief. pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. i. alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. PtdîTsecoîud VII. înainte de anul 518.botezat sub fc^^. plac deji*to r-daracHaex& -4a. figuri de animale. Dup L unor speciali ti. Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor. X^fT^Tocupind toat adîndiscului. Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. între care i patru vase liturgice. de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6.eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. încadrat de literele A i 2. în adîncitura discului. . a p^^ §x _fî^sec. î Callatis men iona numele episcopului tefan. între acestea. în secolul II. f r anse de izbînd .

în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul. La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor. desigur Sfînta Fecioar M ria. o . Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV. deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) . O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina. De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. în picioare. Unul din el e. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). Ucrainean ). Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei. cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina. iar pe cealalt . Se. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. probabil. desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale).‡ al doilea este prev zut cu o cruce. descoperite la Con aj^ â.nral are ca reprezentare un animal. o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli. în centru.în greutate de 50 kg. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. trei p ezint interes p entru noi. la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R. iar c tre marginea interioar a chenarului. Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg. Pe disc. avînd. avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos.tre i se pare unic pe un astfel de obiect. unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912.S. deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge. IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. Pri- P . probabil un miel. a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec. la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. la capetele bra elor ei cîte un pe te . din lut ars. Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te.S. Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine.

cu o cruce masiv în partea su. .R.cruce cu bra e egale. în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz.\ 11 ² Istoria B.O. La Luciu ² jud. Ialomi a.

V o m c er c et a p e . în c a re s.el e ma i r e pr e ze n t ati ve . ----------------------------------------------------------------------------------------------. nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei. \ . pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e .. « . ele er a b azili ca d e m a ir mu r .5 0 m. a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. a d ou a. _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu. totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci. ‡ . s-a u d es c on a cu m.iiia. r o m i s. L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. a fost d esc op erit în 1 98 9 . de Istqrie_. Din pgefia od i ». aur i argint din secolele V -^-V T. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi). i a pa t r a. j le c ar e au s c o s .logic dia»C on staata. In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or ..o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 . î de bronz. = .. L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d . cetate î nte m ei at de T raia n. U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui. dou a._ ._. sus inul& de o colonad .in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în .B u.. în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6. fiin d cea e d i n D o b r o ge a. '" ² -~.. . ' . l a î n c ep u t u l se -V . t ( ' | . î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r . su b C on st an i u. l a S îî f T t uî l i V I. p e l a 3 5 0 . n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m . izili c i pa l e oc r e ti n e. . 5).. Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja. Alta. C on st a n a ) s . lax. s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I. pe u n a ie. d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e. d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis. c o m p u s d i n alt a r.a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce .. (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei )." : epotire i alte obiecte liturgice.galerie deschisa. i a r a ci n ce a . . care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e.. der c date az din sec ol ele V ² V I.£ru ci_ cu_ sidef (secolul III).L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 . A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * . di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi.a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e . de sigu r. > : J 4 : 4t ‡. în l oc uin d. la intrarea unei ba-‡ -c lri. la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). iar la. * ijU a -bfon z apar.C U Ig§ti). înconjurat adesea de coloane.ie : pri m a . o b az i l i c d e ci m i t i r . situ at lîng m ar e. o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ).

ba ptislteriul.D ob r ogea. ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m). în M a ce d o n i a. î m p r it în t rei na ve. vest i sud. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. de di men siu ni m ai m a ri. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici.j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. naosul. sau în for m d e T. s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii. ridic at în se co l u l V I.7 5 m u n ul de alt ul. în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli). Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii. fa p t . în tre n ao s i a b si d a altar u lui). 8 0 m ) .7 0 m). A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ». Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). i mpoitani Ä i p_en. a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic . P e l at u r a d e v e s t . P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . od a t c u ba pti steriul. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui. în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale). ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . i ar c ele l ate rale de cîte 4 m. A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s.8 0 m X 13. pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. fr î n gî n d u . N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt . A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. pe laturile d e n ord . P rin arhitect ura ei. A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. E ste. d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu. l a d istan a d e 0. ce a m ai ma r e (33. tran septul cu crip ta i absid a. 7 0 X 6.si£iÄ]Viir. dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m.iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r . In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i.se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt . u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). dar i prin di m e n siu ni. n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e. î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m. cu tr ei în c p eri. D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os. în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) . în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul).

era una de cimitir (basilica alis). avea trei nave i < tripartit. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine.re unii au numit-o «bazilica dubl ». ci nu mai o parte din moa tele acestuia. corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r.. numit «forensis» sau «simpl ». icea bazilic . în afara incintei. sub Anastasie I. la r s rit (cu cript ). se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI. Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas . adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. f r narthex. simpl . Deas up ra lor s e ta mas . S-a constatat. ‡ . O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre. AJfe^sj^&^âgLi. s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI. JQ ( ^gwT Tm i i II. martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298. în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur . de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici. i secolele V²VI. Una din acestea cuprindea i o sal drept' i. construit cel mai devreme în Constantin cel Mare. care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. loua jum tate a secolului IV. dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore.u for?}_ narthex. ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. M jjola^ rjn^j.în- f .q privatg palate romane. odat cu Marcandni). ' " || acestea.. Ea îndeplinea func ia de capel particular . terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior. alta în a doua jum tate a secobazilic . TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI. cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est. trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular . stria.. C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI .

. ia r s rit printr-o absid . construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. transformat acum într-un somptuos atrium. A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la. Era pavat cu c r mid .|nceputul celui urm tor. Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ). prin ziduri. probabil la în ceputul secolului VI. Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud. în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar. Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it . avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor). Zidurile sînt groase de 0. sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L. lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. cea dinspre est ca diaconicon. în care se g sea i capela descris mai sus. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane. în continuarea naosului sau a narthexului. Ia Dinogetia. s fi servit ca locuin unui episcop. ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri). sub împ ratul Anastasie I (491²518). situat la sud. în trei . ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. In adev r. m rginit de portice acoperite. din care se scotea apa necesar pentru Liturghie. s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). la punctul numit «Bisericu a». Altarul. în sensul lungimii. cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). terminat . într-o a doua etap . probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. Interiorul era împ r it. ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor.ui se afla un pu . de mari dimensiuni. azi Garv n. botez etc.70²0.tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. Prin latura lung de est. dat fiind importan a ora ului. naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral . Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu). i nu longitudinal. In col ul SV al atriumul. La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral). Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite.80 m.

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

unde exista o veche .P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i. autori de lucr ri teologice. mai tîrziu. pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus.rene» sau «carpato-balcanice». avînd un baptis-iou cripte. Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . apoi Tesalonic. prin sfin iri de l ca-.i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. apoi ceie nacium i Aquae. Peste ea s-au ridicat. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. cu l cae rug ciune i obiecte de culi.e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. prin hirotonii de preo i i diaconi. 535 Justiniana Prima. S p turile arheologice. era situat chiar în fa a ei. în cadrul «romani . Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii. o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . trebuie . jud. care ar trebui ectuate aici.i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava. deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii. o biseric izantin sau ro manic. îl. preo i. mai ales c ora ul Oescus. horepiscopi. apoi alta în stil gotic. Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. au fost permanente. N-ar fi exclus s . in ei fiind oameni înv a i. au in secolele IV²VI. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud. cu episcopi sj. care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. Episcopia din Oescus. Timi ). O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad. p e care arheologii . au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni. lica din Morisena.

XVI + 222. 49²63. în «Cahiers Archeologiques». 299²304. 1918. 1951. JACQUES ZEILLER. 1911. p. . cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor. La rîndul lor. Totu i. acestea disp ruser din fosta provincie (can. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac .. Paris. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. dar i din ofrandele credincio ilor. A. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur . III. Roma. GRABAR. 1948. D. fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. 53²65. BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN. R. 6 al Sin. în schimb. Paris. în ce prive te preo ii. Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. La site de Justiniana Prima. în ce prive te portul (costumul). JACQUES ZEILLER. POPOVICI. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. 1967 (îndeosebi p. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima. bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . IlI-e edÄ Paris. unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul. Bucure ti. V.explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. BOSCOVICI. p. II. 1948. Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines. Paris. p. V. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. cum am ar tat. De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. Paris. Edizione anastatica. 1930. PARGOIRE. IV + 667 p. a a cum f cuse i marele apostol Pavel. III. în Melanges Diehl. 377²406) . p. loan Casian etc. I.) sau în alte p r i. J. 40²48 . Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. unde se folosea limba greaca. în «Cahiers Archeologiques». PETCOVICI. pricinuite de diferitele erezii. p. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale. L'Eglise bizantine de 527 â 847. 1923. credincio ii erau oameni simpli. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ). Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. vor fi activat aici o seam de horepiscopi. ori. KONDIC et V. Les touilles de Tsaritchin Grad. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . t. Tsa- . Paris. trimi i fie de episcopii sud-dun reni.

La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. Wien. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea.ad. 7²8. i²lO. în Miscellanea Bulgarica. Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI). 1. 70 p. 1948. Justiniana Prima în lumina noilor în S. XXXIX. I. 84²92. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. TUDOR. 1968. 1987. + 4 pi. 1966. COTO MAN. 1962. an. 1974. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena. Bucure ti. 815²837. . Craiova. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian . nr. Belgrade. AN LUP A. EMANOIL BÂBU . an. OCTAVIAN TOROPU. 25 p. 441²470. p. MUNTEANU. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. TEFAN.O. JDOR. p.T. + 150 fig. GH. în ta. Sucidava. ‡matik von Justiniana Prima. în S. }. HANS-DIETER DOPMANN. p.T. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. 249²311. 1977. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. 5. 1979. 264 p. p. p.R. 3²5. p. 293²349. nr.. Ia i. 65²70. în B. ALEXANDRU A. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. p. nr. 1987. XIV. 1976. VI. p. + 1 h. .. în S. POPESCU.T. 469²485.. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania.. arian. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. originari din centrul Asiei. sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. Dup moartea lui Attila (453). împreun cu slavii. Se cunoa te i un episcop al lor.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. Ace tia au declan at. reprezentînd mult timp o for militar de temut. . au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. în 447. cu numele Trasaric. între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava. jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. alteori. înfrîn i în. în urma lor. mai ales în< prima jum tate a secolului V. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. popula ie nomad de neam turanic. Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr . avarii. hunii au fost distru i de gepizii germanici. A eza i în Cîmpia Panonic . au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re. au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. în a doua jum tate a secolului VI. din Transilvania pîn la Marea Adriatic . Uneori singuri. aTTTreP*"* cut. care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. în urma incursiunilor lor. anul 567 de avari i longobarzi. au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit.

J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . s -i icvara din spatele catîrului. frate» (la Theofilact : retorna). comanTraciei). descoperit la Odyssos. î i p r sise re edin a. > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima. huni. a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. Abia la sfîr itul secolului VIII. Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII. probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI. una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7. înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . puternicul centru militar. i . Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române.e i-a prezentat-o episcopul de acolo. Un alt soldat. Prin anii 599²600. prin sup erioritatea numeric . izvoarele literare i arheolo'. un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian. care au crezut c este vorba de o retragere. în ce prive te slavii. E xpresia a produs panic între i. c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. poate tot din cauza atacuivarilor. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. refugiindu-se la C onstantinop ol. prin vechimea a e- . fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre. avarii trus definiti\r Sucidava. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. avari). mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. Ace tia.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna.nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. igra ia slavilor. în 591. gepizi. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani.

D eci. i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . C u ti m p u l. P rin a e zar e a sla vil or aici. î n p arte. D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n . j u p a n s a u c n e az . i ar o a lt p ar t e î n s e m n at . a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i . de origin e sla v . O pri m ma re² pen etra ie a. . î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. l o c î n a n u l 6 0 2 .{ d i n ca r e . T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui. P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ». care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit .s. cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m .z rii i or ganiz rii l or. î n ac e l a n . a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. d ar î m pru m utat de la ger m a ni. sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior.a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii. Äa vn . cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. pe c are l -a u c u c erit. de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. A a. c ar e a r m a s p e l o c . f r a f o lo si i ele m e nt e latine.b i z a n ti n . î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i. a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r . t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol. ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat . a ce e a di n sp r e a pu s. u n j u d e. u n e o ri ch i a r er e dit a r . în ac ela i ti m p. se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i. î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii. D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ). D ardania. sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. D acia R ipen si s i M edi terr an e a.

Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . condus de un «han» (hagan). cnezate ». ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. ?ezarea lor în Peninsula Balcanic . a ezate mai de mult pe aceste teritorii. indiferent de originea lor etnic . Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac . existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX.na tere primele forma iuni p olitice.a. în care .' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar. atît slavii cît i protobulgaî gîni. C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor. recunos-i imperiul bizantin. resturi de goji Ite neamuri «barbare». însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). dar fara rezultat.a st pînitoare. care formau . tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. La ace tia se ad uga u greci. uniuni de ob ti. la formarea unor state române ti. pu ini la num r. unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. Cronica preotului leea ² Muntenegru . ‡a ia bulgarilor. în regiuiei de azi. _a_c zut într-o lupt . care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii. prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat. oare alt dat imperiului roman de r s rit. cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi. romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re. în p rima jusecolului VII i protobulgarii.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. Dar în contact cu popula ia romanizat de aici.Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia). Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial. prin unirea lor. în timui Boris I (852²889). rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. a avut loc de slavizare lenta a acestora. pentru ca în 813 s asenstantmopolul.

c ci. Dup cî iva ani. cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- .. Dup p rerea unor cercet tori. ²²²~.ân . P^jdjiJZJPMlS. numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn .___«_Ä Aici. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic». a]un'g"ind comandant fl] armato]». a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor. Consfantui (n."timp de'Cî iva ani. mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav . Evanghelie. Ace ti doi fra i. dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic . sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam. Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav .. El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic». de al ii. s-a___retjras. Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare. a slujit în armata Dizantina.i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit. originari din Tesalonic. grec i ebraic. rn BulQt aria_Pup zece ani. a f cut studii superioare la Constantinopol. în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril. cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav . a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia. Culegeri din Apostol. întors acas . " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. 811). Metodie (n. Îndat dup savîr irea acestui mare act. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop. fie pe cale pa nic . un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif. care ie-a trimis. el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. dup ce a studiat în ora ul natal. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. siavi i popula ia autohton romanizat . Prin 851²852. prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). j11i. Liturghierul. imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin.66^-1169). a introdus cre tinismul. Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar. s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u.iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. Fratele « w-ffi-ai mic. Psaltirea). iar pe de alt parte. 827). condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. luînd numele na ului s u.. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului. slavi. Dup o scurt orientare spre Roma (JI. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului. în 870..-ace tia au ie it biruitori. fie cu for a.g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera. apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»).

Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus). a 1 4 februarie 869. Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. au numit pe cei .§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. T . a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -. El st la baza alfabetelor unora. în Crimeea. cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia.67²872).. sîrb .--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic . din alfabetul . precum i de români. Constantin a i cele ve nice. care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. Reîntorcîndu-se în Moravîa. intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur. dup ceT^U sJarT^impinainte. desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. Boemia i Panonia. la Roma. pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad. cu 43^jia_£Bm»e-. care se împ otri- i . care sa dujitori ai Bisericii morave. ucrainean . Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor.V U -A 1 V J ve).au Evanghelia glagoli i.go inrUi^rrmj nul 863.din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici. au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8. pentru specifice limbii slave. glagolitic. a fost nonahism. p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina.glagolitic. ile slave moderne : rus . unde st incipele Kocel." ecînd la R oma. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^. ‡e anul . care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei.. Alfabetul este mai simplu. traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german. iar alfabetul lor. bulgar . Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia. In 867 s-au îndreptat spre Panonia.§58. creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave. între anii 863² e au tradus -noi p zti. care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt. sub numele de Chirii.

el a i a ezat capitala la Preslav. Sub arul Petru (927²969). Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav». devenit apoi Dristra). In anul 971. pe p mînt românesc. a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave. Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris.vea la introducerea limbii slave în Biseric . care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate. "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare. Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- . ajuns_episcop la Ohrida^Constantin.Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia.--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. cultura slav . A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i. prin secolul X. unii dintre ei.^Œ" teritorial .C.Rpn<?pan 1 -a._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes. fiul lui Simeon. s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n . de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum.u 1 gar\f{Jp a-?.fidPIUâJlLJR1 1]] acesta. De aici. Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893). în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie.P.. iar în . Mji. Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor. Bulgaria. Serbia. patriarhul din Constantin0p.. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri. partea r s ritean a Bulgariei de azi. au__fo cucerite.«. ajuns episcop la Preslav. care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. precum i Dobro gea noastr . înceteaz existen a statului bulgar. 927). ~» partna-. s-a des vîr it slavizarea bulgarilor. Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. Pentru bogata lor activitate misionar . Kaum. iar dup 984 la Ahrida (Ohrida). creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re).bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc. Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie.1018 Va ii II².j. de. precum i în nordul Dun rii.5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4). acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima.qL. expansiuuQ. Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor. Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi». în felul acesta. în 893).-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi . La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ).. între carey Climent.\ .

care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. adic la sîrbi i la ru i. ca i episcopii latini din ilvania. Panaitescu. ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. n-ar fi îng duit acest lucru. Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. aducînd. >up opinia profesorului P. P. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . din centrul cultural de sslav. Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . as de ei. iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. în felul acesta. sp re vest i sp re nord. Panaitescu). chiar i dup încre tinarea lor. ca form superioar de manifestare spiritual . i nu limba în eleas numai de autohtoni. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. P. îitul bizantino-slav la români. c ci regii catolici ai Ungariei. prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie.arhiepiscopal bulgar. Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. cu ierarhi de neam grec. Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar. precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri. i care i-au asimilat. în spri-tezei sale.

D ri str a. p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or . ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei. afir m .ge r m an ic d e ac ol o. Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » . ' < . Ist ori c ul m o r a v J.a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B. pre cu m i a alfa betulu i chirilic.R. a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»).flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. a d i c U n g ar i a d e a zi. -. î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i.b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi. n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia. ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d .a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i . D e al t f el. G. P resla v. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e.O. f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e). h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav . d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. X V III). x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia. e vi tî n d c e l e d e a p u s. D acia. D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8. fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor. ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re. e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. S t re d o vs ki (se c. ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o. în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci.gr. î n n ord u l D un r ii. n . D e fa pt . M . F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. N u s e p o a t e a d m i t e c s . S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i.e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i. R il a et c ). U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e.j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^. i D al m a ia». au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve . c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i. cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii.

P ol one zii. p.ftduceifi. d at orit st pînirii bizantin e. . Prin intr. un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . i a 3. în rile locuite d e ro m ân i.d e l a n oi .o. resiglez a. A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . R o m ei. pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u. prin latinitate. a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l . nec on fun u m ea sla v . In fe l u l ac e st a . _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». c c i s . i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ».. . li m ba ofi ci al a f o st cez . d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 . X X X . nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ».. în A n g lia. N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e. 1 97 8. a dic în ro . în li m b a vo r bit d e p o p or . an. fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz. au ad opilt li m b a latin . in fl u en . î n el e s. ceh ii i cr oa ii.b u l g a r al A s a n e t i l o r . i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o .a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc . în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa. u n i i p r e o i su d . de i de ori gin e sla v . 5 99 ). fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a. In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po.din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi. 4 . D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v. m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e.1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei. ca i m a i în a in te. r e sp e cti v « bi za ntin » . n r.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at. ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in . L a noi.a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. î n > u n rii. a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i. d u p c u c eri re a n or m a n d . O rto d o xia.anî.a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. (D u mitru St nil oae. j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. ad ic germ an a.cace. p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e. r î at 'î i m d f a p t u l '. s . folosea ea îns i în eulUil ei. iar pri n ortod o xie.

a sfi n i ( s ve n ti ti ). a ispiti (ispitat i). a se c i (kaiti). a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ».| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a). m irea n ( mir en inu ). maica.‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi. ( m o ti) . pri n ritul bi z an tin o. troi (tr oj ka) . pred oslovie (predislovie).( B u n a vestir e ). î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. star i). pra znic (prazdnicu).I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. îrc o vni c ( r ko v m i îc u). sti h o a v n â ( sti h o vi n a). pre £QjL-(prestoli). t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . pra vil (pravilo). st ra n (str an a). a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ).~ micenicuT fV mu ceni a). pro hod (proh odu). Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). sfîntjj>viati). so b o r fs b or u ). a m ilu.² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² . pra pur^ (praporu). ta in (îaina). cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie). m olitv ( m olit va). car e p ri ve sc cre di n a.(In trarea în B iseric ). a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). Ji pi cjti p i cu ) . stare (star e i.----------------------. cea slov (ceasoslo vu l). nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ).K I U . od jdii (odejd a). Maica Precista (bul. preacista). sla v. stihir (siîhira). vece rn ie ( ve c er n i a ) . au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- . în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e .i~ ~ trm iovât i). d in po kr o vu ). S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin . post (postu). ut re n ie (ut ren ia). slujb (sluj ba). PZ £J22Y. P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare. a isp i (uspasiti). vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). d ver d(d viri). sla yjL (sla va ). jer i (jr tva). a tî rn o si E o n o s a ti ) .Prlnni'? (propovedaniie). St reteni e (întî m pin area D om nu lui). a. precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). car e au r m as pîn azi.- « IS E . a. înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) . A n u mi i t er m e ni d o g m a tici . projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. sfe tanie (osvia teniie). d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. a. V o vi dcnie . T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i . f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . poma n ^ (po m en u). D e a se m e n e a. din pogribaniie). litur gici . m olitvelnic ( m olit viniku ). d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a.sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. in oQ Sl U. stih (stihu). .

le lu aser din B izan . [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ). în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i. cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l. s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. l a B u c o v. iero m o n ah . c ci :a. în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». S i n od u l V I e cu m e n i c. di sc. egu m en . D e p il d . care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d.a. for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ).b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a. c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin . i di n s e c ol u l a l X -l e a. P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . fi e d ir ect d i n g r ec e t e. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1. p ro ld. Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e . cu disp ozi iu ni disciplinare.c ult u r al ». at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . lî n g P l o i e ti. pa ra clis. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti.bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I. exa rh . p e care ei. chiv o t. n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e. S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7." rhiereu. siha st ru . s . î if. . n u m i t i t r ul a n. a n ti m i s. t ra pe z . A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o . o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . ci nu ma i m e m b rii clerulu i. care a re stit u i i c o a n e l or . p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli. ci i o i e r a r h i e a sc . e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. la rîn du l lor. p oti r. m etoc. d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a. la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice. i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s. "sc him ni c. mitrop olit. D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i. a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n. m i r. h or e p i spr e o i. at e st at e d o c u m e n t a r . c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t. î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r.

cu riscuri. a art ei c r e tin e. t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o. d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii.X I 197 A poi. prin ca n o an ele l or. a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ).b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e . III. d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . Si n oa dele ec u m en ice i l ocale. B an atul. ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii. cît d e pu in . pe car e n u le . d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti.s l a v o . c ee a c e est e d e n e c on ce pu t. D ar . D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e . precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult . în secolele IV ² V II. 2 ). A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii. a m o a t el or etc. m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei. de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. a ic oa n el or. trebuie s a ve m în vedere faptul c . c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c . a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ). C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. I Ti m . de cin stire a sfin il or. ace ste pr o bl e m e.^ ii^ ^ K J l ^ r . In a c el a i ti m p. T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . !^ ^ V i l---. ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r . c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e. D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i. ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l .o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur . în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) .a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi . d e n oi l e sl u j b e. cu pri m ejdu irea vie ii. d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e.pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ». în B u l g a ri a d e a zi. n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n .

> g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . cn ej i sau voie vo zi. iar r o m â nii. c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. s . cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar . p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc . A ce st uia îi vo r fi d at.apt e î n a i n t e. ca i a sî r bi l o r . D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or . t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a. l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i . e d e al t p ar t e . du p 86 3. a bu lgar ilor. î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or. cr e tina i cu ase . cu ort i fi cate. s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . m a i a l e s î n t r e a n i i 1.r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. c u lo c uri în t rite. avîn d în frun te d uci. c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II. D ar. l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . cu bi serici. n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e . ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on . f r ca a ce a st a on l m u . d u p 9 7 1 . pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t . în cre tina i al » î n 8 6 4 . mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . d a c n u c a e pi sc o p . ?area de episc opii slave în su dul Du n rii. î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p.i ai b a. ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare.

S erda riz . M u rg e ni. t oat e în ju d. s . . Secuiesc (secolele V I² IX ). d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m . Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i). A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a. 1 n H Sucea va. descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV.S roi c g m . """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z.«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine. Fu nd u Her fci -B oto ani.ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci.4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . V aslui. De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn.a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ . c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I). lucrat d in bron z.G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z. ^ Ji " " """"" . svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i. P o d e ti.a u d e sc o p e r i t .G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia).V a sl u i . a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c . d i n se c ol e l e I X ² X I I. vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt. P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e . or ^ de gr o pe rite la . P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . O T8 amen fatft. c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu . amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la . d i n r o c v u l c a n i c . v a se d e lu t lu cr at e la r oat .Y.G al aii (sec. pr oba bil în pa rt ea d e n or d . T lîng T g. d e tradi ie dacica.V a lui. P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t. î n M o l d o v a . în ati t u d i n e d e o r an t . In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e. i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a. M rtu rii arh e ol o gice cre tin e. ^ ^ o d e y fi . în zo n a N i cu li el . V III ² IX ).a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l.a. de tip sirian. la Poian. br. en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc.

1963. (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. de i în cult s-a introdus veche slav . în Rcvue des etudes slaves. 1970. 1²3. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. 1. MILAN ESAN. MICHEL LASCARIS et A. 235 p. 1964. 863²1963. 1933. ara Româneasc Idova. unguri. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. Paris. m. Byzance et Rome au '. dac el n-a avut a ez ri temeinice. Sofia. Geschichte der Bulgaren. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. VIII + XXXIV pi + 2 h . Les Slaves. 1963. BOGD AN. Praha. voi. Hattiesburg-Mississippi. Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813. Traduit de l'anglais par avlevski. XIII. Cambridge. prin bisericile . 59²83. 3zig. X + 443 p. The Entry of the Slavs into Christendom. Paris. 1964. s. FRANZ DVORNI . fasc. Koln-Graz. 71²106.te de lemn.. p. Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . perioada respec i-e toarte pre ioas . 897²914). bulgari.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . . XXXIII. 1926 {reproducere : Academic Internationale. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine. Tesalonic. Saints Cyril and ' Rom. . DUICEV. pecenegi. 1963. An introduction in the History ol the Slavs. 470 p. îndruma i uscopi sau horepiscopi. VIII + 246 i VTI + 360 p. p. LUBOR NIEDERLE. Manuel de l'antiquite slave. Cu toate acestea. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. ZLATARSKI. din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. în IV. 1963. r i l i M e t o d i e : FR. F. BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. D. p. 201 p. Tournai (Belgium). geivari. T. Mefhode. La date de la conversion des Bulgures. 11²12. + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) . în Byzantion. t i n a r e a b u l g a r i l o r : V. 1918. p/l05²211. cumani i i. iar mai tîrziu. prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor. în The Slavic Review. -15 . c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate. L'Evangelisation des Staves. Ies Slaves. Cyrillo-Methodiana. 1969). MICHAEL LACKO. X + 182 p. în care slujeau preo i de neam român. DAMIAN P. 1923²1926. 19G8 (extras). DUTHILLEUL. G. DVORNIK. cu ora e înflorii st pîniri întinse. (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. X. P. MIH IL . 1965. 1961. N. Bulgarische :. slavi. DVORNIK. huni. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. . social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . 1970. Ia diliusion . nr.P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. ANGHELOV. Tradi iile cirilometodiene. nr. 1196 ASTO. ENRICA FOLLIERI ² I. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. 23.

97²128. (cu 102 plan e în text).. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. 227 p. Limbile slave meridionale. împrumuturi vechi sud-slave in limba român . 155 p. Bucure ti. 67²97. 1962. 1962. R MUREANU. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. BOGDAN. se adaug : AL. A se vedea i I. Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti. Lui Ni colae Iorga. III. V. 1978. p. MIH ESCU. 311²322 i în Opere alese. Ia i. Omagiu. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene). (An. Pe lîng dic ionarele citate la oap. în voi. 17²31. 1959. 67²70. 269²287. IO AN I. G. p.L. 1947. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. Începutul scrierii cirilice in Dacia. ( i în voi. an. 1968 (extras). PÂNDELE OLTEANU. La culture Bratei et la culture Dridu. Bucure ti. I. 2. Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. tom. t. B NESCU. XIX. 15. Rom. p. 30. Elemente slave în limba noastr bisericeasc . Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. p. OCTAVIAN M RCULESCU. 1921. 97 p. . în voi. în Dacia n. 3. II. p. p. 398 p. 3²5. în MMS. CHIRI CA. 1978. Ia i. XXIX. 223 p.. 5²18 j N.hiril i Melodie. 3²4. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C. Istoria limbii române. 1947. p. nr. 1946. E. 3²4. 1969. (îndeosebi p. Piatra Neam . p. VI. V²XI în SCIV. Bucure ti. Tesalonic. Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. Vechiul stat bulgar i rile române. 36 p. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea. an. nr. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie. XXIX. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?. 1970. 259²262. A. IOAN M1TREA. Miinchen. ed. I. an. 1981. I. Bucure ti. Bucure ti. an V. 1900. Bucure ti. ROSETTI. Papa Formosus în tradi ia noastr istoric .es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie.O.s. Sacerdo eanu. an. 1986. 1968. PÂNDELE OLTEANU. Bucarest. 479²497. 1964. p. 1922. 1972. 238 p. 1958. Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. CANCEL. 185²201). nr. Gala i.. an XCIII. MIH IL . 75²99. 1971. M. în voi. 1971. Omagiu lui Titu Maiorescu. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de.. Studiul lexico-semantic. p.R. p. Bucure ti. 1966. III. GHENU COMAN. nr. Bucure ti. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI. n. 585²594 j ILIE B RBULESCU. 9²77 . IX. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I. P.. voi. în Danubius.s. GIIENU COMAN. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. Arta cre tin în România. Sacerdo eanu.S. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. III. TURDEANU. Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. în «Romanoslavica». în Memoria Antiquitatis. P. Bucu re ti. 2. Donni. B NESCU. Arhiva. 1. Bucure ti. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României.BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. BARNEA. Acad. p. 83²102). în L. TEODOR. II. A. 1971. Vezi i H. G. s. (îndeosebi p. ed. N. în SCIVA. p. în Ortodoxia. 1975.1971. 2. 353²358 . în voi. Craiova. Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure . 356²359 . De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?. Introdu cere în istoria culturii române ti. CHIRIL PISTRUI. p. PANAITESCU.. P. SZEKELY ZOLTAN. IV. . p. 169²196. p.A. MIH IL . DAN TEODOR. 145²162. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. 283²411. nr. 1967. II. 1. Bucure ti. p. . în rev. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH. LXII. nr. în B. 1986). 1960. Bucure ti. Opere complete. 261²296). ed. 1968. 1979.. Bucure ti. nr. 21. Secolele VII²X/U. p. 15. ed. EUGENIA ZAHARIA. p. în Dacia. în M. p. 161²195. ed..

cuprinzînd loromâni sau aromâni. popula ia de aici a fost dislocat . de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic . din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i.zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu. ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh. ^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah. partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte. ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice. aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi. valachus sau vlachus (în maghiar olâh .II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV . asumîndu..i con- . ii din sudul Dun rii. în izvoarele latine este ' forma blacus. Cu timpul. Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor.în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos. în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat. cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte.

Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a. DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi . V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r . Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor.) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. d e p e l a 1 1 5 0 . M oise. fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola.J^iar^la sud pîn. Tîrnovei etc. Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are.d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c.'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . Dintre ace tia.-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m. In an ul 10 66 a avu t loc o m^ . înt re S aloni c i M un tel e Ath os.'.t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu . c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. Ar on i S a mu il. î n e vu l m e d i u . F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. în gnul 109'4). C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d . U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm. (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea).ilui DdlLBHPflIiiftus). c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â . avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri. cher van agii = c l u ze. iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ). ' cu inutul M oglenei i localit ile : . în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ). cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei. Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic . Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i. a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j.mele jj> udil .du cerea patru fra i : Da vi d. intjjjj A gj .lt*"l wi liaii[.i i : i Ru melia. Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8]. P r i mu l e r a c el su d i c. n or d i c i ap u se an .. r o m â n i i ( v l a h i i ) su d .cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi .R iit" T iifl O h r i d a .^.vest ale P eni nsulei B alcan ice. Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa. ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/.

Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. Nevrîncl s p r "aceste regiuni. cam 4 0 de documente . Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927). ucis în 1196. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. sub amuil. care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei. i un însemnat rol politic. intui de nord al Mun ilor Balcani. Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar». La 8 . Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru.Odat cu aceasta. Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni . în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen). la un moment dat. ucis i el în 1197. ca i pe timpul lui Justinian. Capitala era la Tîrnovo. o însemnat putere economic i militar . c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului.jS?!). în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat. cetate situat pe riul Iantre. Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin. dar trec toare.le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei. supranumit Calo4 *97²1207). nul conduc tor al noului stat a fost Asan. Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes.vlahi». Pendistruge. cud o soart glorioas . : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac. cunoscut sub de «statul As ne tilor». nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. reprezentînd. bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i. români din a Tîrnovei. iperiul vlaho-bulgar». i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. vlahi negri (numi i de italieni morlachi. cu capitala la Ohrida.

Ee^^. Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri. ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum». vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor. la Tlrnovo.^ au fjj( jyjg|gi.020. unde i-a sfir it zilele. iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia. pe cînd asedia Salonicul J1207). Dup moartea acestuia.OUin.Jii5 . statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra. apoi fratele s u. au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul. reducînd-o la rangul de arhiepisco- . nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum). trimisul pjapei Inocen iu III. Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni. Dintre urma ii lui. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J.aiXQ. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului. In scurt timp. pleca i în cruciada a patra. To i contemporanii. cardinalul Leo. fie cronicari bizantini sau apuseni.9²1.257]. într-o impresionant unanimitate. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria.âcujtJirap. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204). cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql. Acesta. Prima dateaz din anii 101.l primar aljseiilLdjn uim . încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare... a ajuns la ciocniri armate cu el. cronica german a lui Ansbertus. fie osta i. cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&. c lug ri i negustori. care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi».noiembrie 1204.3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida.. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu. Iugoslavia. Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii. s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni . Albania i Grecia. Cavalerii apuseni. In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos. Câliman II (Ig56²1.. ca i papa i regii.§t ucis i Ioni .

de prin secolul XIII. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». . Pbpescu. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev.orii Mihail Lascaris. prin de-a doua diplom . care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti. de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia. dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi._ . Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek. afl m c ultima dintre ele. a a ezat p e arhi copul Ioan. Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop . cu Vranovici. Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. Astfel. nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. deoarece el avea ui «s ia de la ei. în locul patriarhului David. j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea . «Byzantinische Zeitschrift».dar tot autocefal . do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. Niculae'M. care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. La cererea arhiepiscopului Ioan. Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii. adoptat i de . a 24-a. a ezat pe i de sud. p. Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria. în Iugoslavia de ast zi (al ii. x 3iscopia vlahilor. între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin). p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat . Unii istorici români (D. Dinjr. 'rin aceasta. I. dat în mai 1020. Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud.. ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov).-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov). 1892. împ ratul Vasile a restabilit. ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. Theodor Capidan. Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî. al ii (N. 256²257).

. C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic ..^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p . T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân . p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an. . spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h. me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n . poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ).iU n JL erin. cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c. er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e .ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». î nfifri ati r~ î p 12 19 jie. asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n .___ . * D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . cu oa m e nii. U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial . cu " V îii e. c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . ci a u fo st p st o ri . c res c t o r i d e vit e i c r u i. x eg.eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii. D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc . din tre c ar e d o u er au p e D u n r e. S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i. car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u . la B el g rad i B ra n ice vo ). N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii. S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a.--rtr . A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac . C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i. fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a. cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p . bin e d eli m itat . C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici.a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc. cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae.

l a R o m a . c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i . a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I. î n c a r e s. ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e.a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r . P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 . fii n d î n rîrn o vo. sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) . D up întem eierea st atului l o r. A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. d e c i B i ser i c a r o m â n o . p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion. S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. F cî n d u -se î m p ol îti c . In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i .b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. . c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. titl ul d e " ». i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . iar c or K tt M t b ri f^i i ei. iar pe arhiepisc op ul V a sile. ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :. î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o . pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i. ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. C u t oat e ac est e a. pe at u n ci Ioa ch i m . episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia. P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . i a r Ion i . D e a c e e a. ca «pri m at ». e xisten t i a zi . 1 ^ 3 5 . p r o b a b i l t o t u n vl a h .L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. d a r i î n f a a r s i . i vi a a m î n sti r ea sc . r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a . N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii.b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o .

d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. jjij. Iva n i m a n. î n ab se n a ar ul u i. E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i. 1 40 1 ). u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i. cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie. . d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol. fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri. c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d . D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a. B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. pe teritori u l rii n oa str e. a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii. Ivan S tr a ci m i r. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a.a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. 13 81 ² c . C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. în a n u l 1 3 9 3. i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i. copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v .37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc .o. în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m. c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari. bu lgari i sîr bi. în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie. ulti m u l pat ri arh d e ai ci. co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e. patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. e co n o mi c i cu ltu r al. c o n d u s d e fi u l s u . O m cu o al ea s cu ltur . exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. d o g m a tic e.K. i altul cu c apital a l a V idin . N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii. su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. a g hi o gr a fi ce. t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ). P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit . j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st.

. propria lor via bisericeasc . 47. aduse de la Tîrnoin. 980²1250. Elian i N. Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut. L'empire valacho-bulgare. s.crearea ' statului Asane tilor (1185). Bucure ti.(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. 398 p. preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri. N STUREL. 1919.. în se<. 224 pv . Bucure ti. III. 1918. 1934.I. I²IV se ocup de vlahi). scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol. XENOPOL. publicate de Al. TEODOR CAPIDAN. 274 p. Romanitatea ucure ti. Epir. M. 1976 (cap. Vlahii din Calcidica. III + 531 p. 1924. s. P. la Arge . preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii. La Peninsule Balcanique. Dndon..[qar de la Vidin. . SILVIU DRAGOMIR. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca. în An. Rom. via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. 1925²28. BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU. Institutions. t. p. 68 p. Studii istioioicure ti. De nte. Studiu istoric dup izvoare bizantine. Macedonia. Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. 1 A s a n e t i l o r : A . Etnografie. Bucure ti. Bucure ti. SEXTIL PU CARIU. Cluj. 1943²44). XI²XIV). societe. unde i-au continuat c rtur reasc . 1936. III. O problem de istorie medieval ..1 h. TEODOR CAPInoromânii. \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu.. 135 p. erban Tana oca..< TEODOR CAPI-ioromânii. BANESCU. 1969. Te(ucure ti. U. p. XXV . 1942. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. 3 voi. Vlahii i morlacii. 4. GIURESCU. t.S. Bucure ti. Bucure ti. istorie.S. Acad. SACERDO EANU. Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat. 230 p. lemoria lui Vasile Pârvan. Studiu din nismului balcanic. t. A. N.. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. . Acad. Introducere la istoria culturii române ti. + 3 h. XVI + 360 p. 1959. 1979. In urma cotropirii acestor dou state. D. CONSTANTIN C.upritor. 1891. Bucure ti.²XI. Moa tele Sfintei Filofteia. n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC. (Discurs de recep ie la Academie) . SILVIU DRAGOM1R. An. Bucu68 p. în ara Româneasc i Moldova. IV) . G. 303²311. 277²308. ANU. limb . 75 p. Istoria românilor din Pind. în «fleue». P. geolaine.. uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român. 1926. 1913.. în Byzantinische Forschungen.I. M.1 Cluj. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P. p. Paris. XXVI. voi. Bucure ti. VII. ÎORGE MURNU. '. au fost mutate acum în ara Româneasc . intini (sec. Rom. P. numerici au fost pref cute în moschei. MURNU.

543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). V i a t a b i s e r i c e a s c : N. 3²4.. în voi. Culegere de studii.. în «Etudes slaves et rouma/nes». IULIAN MICULESCU. 1942. p.. E. I.O. DOBRESCU. nr. nr. 457²460 ( i în voi. Bucure ti. 146² 159. 3. Acad. 49²80 (cap. 7. XII²XIX). BORISLAV PRIMOV. nr. IULIAN MICULESCU. p. 1971. p. NICOLAE ERBAN TANA OCA. în Revista de Istorie. 1968. p. Bucure ti. As ne tii). 148²159 i 224²233. NICULAE M.O. Bucure ti. an. p. 1948. Bucure ti. 128 p. 3²4. Cern u i. p. 1905. 1942. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. p.. tom. Cil. III. Bucure ti. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. 9²56. în B. VI. Rom. Bucure ti. p. 7²8. EPIFANIE NOROCEL. 1946. p. R scoala i statul Asane tilor. în Revista de Istorie.A. Istoria vie ii biserice ti a românilor. an LII. p. 123²151 ( i extras. tom. p. 33. 1966. GYONI.R. *Imperator Bulgariae et Vlachiae». 3²4.* '3 ' .) . în B. Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor. 29 p. 34.R. p.. an Cil. Preo i de mir adormi i în Domnul. nr.T. Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo. p. SIMEON RELI. 1²2. în S. Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393. 575²576. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan. NISTOR. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. POPESCU. 66²78 . u i:. 1980. N. Byzantinovlahica I. CHIRIL PISTRUI. XXIX.. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles.I. M. an XVII. 1944²45. 1984. 1297²1312. nr.R. p. Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec. 246²258 . ST NESCU. Coordonator Eugen St nescu. 11² 15). XI i XII în ^Convorbiri Literare». 1981. 129²168 jl ION I. Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. în M.. 1906. 201²209. în RESEE. 1980. t.O. 651²674. 1984. DOBRESCU. Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique. în An. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. GHEORGHE I.93 p). Budapest. BR T1ANU. Un episcopat românesc în sec. M. nr. p. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar . Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. an XVIII. 181 p. NICOLAE ERBAN TANAOCA. în B. an. 4. s. 1934. 1989. Bucure ti. 1972. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor.S. 1943.' .(1943). XXVII.

Alta este Gesta. Venind din sudul Ucrainei de azi. notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic . ba chiar i a i Germania. care i-a scris opera prin 1150. lingvistic imic. ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX._Qignica rus de la Kiev. care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor..le VI²IX sînt foarte s race. Din expunerile precedente am putut constata 3. Hungarorum Ungurilor). pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei. privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). au d at p es te o 3 româno-slav . a Magistrului P. p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei. sub c'ondui Arpad. în imp eriul bizantin. . la rîul Lech (955 ). în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic . O prim m r'onstituiQ. care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic. Magistrul f. ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo». f r îndoial 7~un cleric. numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor.III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor.

Al doilea voievodat era al lui Glad.. . a pornit cu oaste în Transilvania. a operei sale). înclin m spre prima ipotez . Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic . privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). cu care au purtat cîtev lupte. p este «români i slavi». Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea.. ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat. Atunci Arpad se împac cii Menumorut. La cererea lui. : centrul st pînirii sale politice. Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea. devenit episcop de Agria (Eger). pe urm . în Banat. locuiau acolo'slavi. Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi.1a rîul Alma . în sfîr it.: lui Menumorut.. capelan al cur ii rege ti. i acesta a încercat s . în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. condu i de «ducele» român Gelu.dar i în alte ri catolice ².e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure . care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane. al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma. dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis. essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»). care este valoarea istoric . Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost. Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. dar rezisten a lor a fost înfrînt . bulgari i pecenegi. ce pozi ie^social a avut. bulgari i români. : con dus de «ducele» bihorean Menumorut..habitatores terre illius. Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. & c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. Some i Por ile Mese ului). Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve). Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au . H. care a fost apoi cucerit . în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism.i ap ere ara. ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania. cînd a tr it. Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). prepozit în Alba Regal . între Mure i Dun re. concentrînd oaste numeroas pe Timi . . ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi.luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. format din români. i al ii îl identifica cu Petru. ar cunoscut prin «bun tatea» ei. apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son.

u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». î n pr i mi i " ol u l u i X I. dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i . car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. prin 100 2²100 3. E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana. «de dincolo de codri». i ar î n cel e Gyul a. i i Ge l u. din car e. B i har e a. e gu l u i . d eo ar e c e n .e t er u l u n o r e x p e d i i i . In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast .au p st r at . un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. E r d el eu . cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ». ar a M a r a mu r e u l u i et c . a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i .a c e s t or a. c od at e l e t r a n si l va n e . c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou . sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i . ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i .i st rî ngeau i o t i .i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. put er ni c e ur me de aut o. Iu l a. Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i . în accep iune geografic . R mî n î nd pî n . s . Or )îca. pî n t î r zi u . a r a Z ar a n d u l u i . ar a Aml a ul u i.a u r e f c u t d u p r e . car e i. d ar i st r ui ser i un el e cet i . ca S t mar u l . ar a F g r a ul ui . at e st at e d o c u men t a r î n s e co. c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. Ult r asi l va<C >i l va n a.s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o. lîn g Al ba î l gr a d. c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui .² X IV.a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a. E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt. Cu vi n ul . E r d e el u. Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at . r egel e Ungari ei. car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s.P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V . af ar a st pî n i r i i l or . d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei . xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ».mâne asc : ar a B îr sei . ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I. d e zvol t î n d u .

a. Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul. comitatele regale (de pild . Luptînd în avangarda o tilor maghiare. erau a eza i. Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor.). sînt întîlni i ini ial în Bihor. p e locurile în care tr iesc i azi. vecsernye (vecernie). regii Ungariei sau folosit i de secui care. în sud-estul Transilvaniei. vizkereszt (boboteaz . De la slavi au luat: kereszt (cruce. grecii. cu care între ineau rela ii diplomatice. kereszteny (cre tin). O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. de obicei. pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. în secolele XII²XIII. Astfel. Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor. au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. voievodatul. au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. la început. numele zilelor i . comitatul D bîca este amintit din anul 1164). luat din str românescul ap boteaz ). de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. Karâcson y (Cr ciun). fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) . Paralel cu ocuparea acestor teritorii. la hotare. fie de la vecinii lor armeni). Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic . Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei. angyal (înger din gr. szerit (sfînt). iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox). pogâny (p gîn) . Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). me te ugurilor i comer ului. din krest). de i vorbesc limba maghiar . apoi. care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. apoi sîrbii. keresztelni (a boteza). românii). iar la începutul secolului al XUI-lea. Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. din vodocrest. pe Mure i pe Tîrnave.vea curi. Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii.

arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st . s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al . a s e m en e a l u i In d r e a r e a. î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i . S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). . D e pil d .iil o r . su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ». c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. ca în B i seric a O rt od o x . P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e. Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u . D e pi l d . ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r.n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ). i rec s torirea.‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai. . M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. din ju rul anului 12 00). î n z i d e i. t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. ci lu n e a. > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i». s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii . d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e . in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii. P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. ve n i t d i n B i z an . u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ . a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l . a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . c a r mî n t. nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e . se s er b a î n i a n u a r i e . d e as e m e n e a. p st r at.

in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri .sl a v . n. pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n . a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . ci r o m â n i. u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial. ). ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » . c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i. A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. A st fel. între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. In ianu arie 10 28 . D e al tfel. n . n . au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat. f r s ai b o re ed in sta bil . N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. « T u r ci a » ). inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e. M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i . K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr . vestit pen tru e vlavi a sa. r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o . n . i a r ar a l o r . ca r e. ) . a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II. E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc .

A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX . V âcz. i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r . ) m ( S t r i g o n i u m ) . n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). î n vî r st m a t u r . su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . IX ² _ . p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I). D u p sfatul libe rt i A d e laid ei. su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i. fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I).) i cin ci aba ii ( mîn stiri). A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. G yor etc.a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c . c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. W a j k. pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. so ia lu i G e y sa. so ra u nu i prin ci p e po l on ez. el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an. a d o u a l a C a l o c e a . Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. E ger. P ecs. C u t o a t e a c e st e a . C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i. cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3). D i n s ec . A p o i. a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. fie de e pisc opii sud -d u n r eni. A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a.a n. i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t . s . toate itin. c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei . u na la . jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. a se m en e a. ceh d e origine. su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I.

p ol itic e.a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. a a s. fiin d de m ari di m e n siun i. A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci. D e al t fel.o «c etate». A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. C u alt e c u vint e. 1 . d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in . O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a . P e lî n g a ce st ea. în cetîn du . gr opile d e pr o vizii. Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z. c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. C ea de a d ou a este din secolul X I. car e s .i a ve a u re e din a într . cu c on d u c t o ri l o cali car e. z ecil e d e m o r mi n t e et c. U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare. L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t. A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX .i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi. ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). bo rd eiele. s -i în ve e. A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i. M e n u m or u t. U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. c u p t oa r el e. fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». l a c. iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou . cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr . con sid er at o biseric vo i ev od al . U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s . în n ou a situ a i e p oli tic .i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n. t o at e d e fact ur bi z an ti n . i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice.po ate chiar mai din ainte ² . l oc uin el e de su pr a fa . 5 k m d e ce t a t e. . d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc. existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ). în B i h o r i A r ad . s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. D e acu m în ainte. s -i cer cete ze. In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e. car e s -i hir ot one a sc .

[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. atestat pentru prima oar în . De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. Deci. Tot aici. care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. înainta ii sau urma ii s i). Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul. a ezînd un episcop latin în Biharea. conduc torul politic (Menumorut. unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii. i nu p entru români.. lt argument. Consider m c aici. invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2). sediul episcost mutat la Oradea. Tot Anonymus scrie c Menumorut. tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox . pentru a doua icopului latin. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. la Biharea. . Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. rii noastre. în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad. în anul 1091. ci implicau i pe cele biserice ti. 10 km n or d de Oradea). el fiind un «episcop misio:r u unguri. unde a trebuit s fac loc. lt episcop a putut sta la Alba Iulia. ortodoxe. 3 m aceste afirma ii. avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. fost episcop la Oradea. :oricul Karâcsonyi Jânos. afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»). este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare. în Alba . care separ Transilvania istoric de inuturile de . fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. a fost creat i o episcopie latin .

a. dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. mu lt ma i vec hi. B r a o v ( se c . s . în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ). pro ba b il în sec ol u l V I. X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i. A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. C îr a ² S ibiu . S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III.a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . S atu M ar e). P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c .. r ef cu t î n se c o lul X III). În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » . în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i.H u n e d oa ra. iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a . In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci. c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). c at o li c e. pr o ba bil în an u l 109 2. ca i la B iharea. înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d. P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel. D e p il d . S îni o b ² B ih or. D eci. c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt. p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei.Iu lia sau în alt loc în apr opiere. . i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n . su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d .g . a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ». P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i . au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. apar in toar e sec olelor IX ² X . î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . mu tat ap oi la C lu j. pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a. ca i l a D en su . La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. zid it d e aut o ht o ni.m a g h i ar (se c o l u l X I I. fi re t e. s-a ridi c at aici o bi seri c . P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i.. pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s.

C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i». Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud. Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin. a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. azi Maidan. la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). Li ). a cre tin în Morisena. S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII).ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul. aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului. tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. în cinstea înving torului lui Ohtum. Timi .i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. unCsanad).t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos. -la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire. iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad. Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. iar în partea central Maica Domnului. Dup victorie. a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. Cenadul de azi. lîng Sighi oara . . c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004). iar înspre nord Mun ii Apuseni. altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca). Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus. . ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz. dup rînduiala i ritul acestora». din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. zvor istoric.

identifi- . Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. Cea de a treia. Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos.era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi. într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri. anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. Episcopia de Dibiscos. în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic. era datat din secolul IV.‡ sau : «prin ap . Concomitent. cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). Hristos a eliberat pe oameni. au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan. date în anii 1019²1020. în acest scop.în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena. Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. De pild . regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina». în apropierea grani ei cu ara noastr ).în Iugoslavia. un puternic centru cre tin. Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice. trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur. inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap . aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista. Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco. cu construc iile anexe. a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. Bizantinologul maghiar M. cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure . în partea vestic a Banatului. sau : «prin ap . trimi înd noul S u Duh Sfînt» . împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. La scurt timp. Astfel. Sfîntul Gheorghe. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. . în 1868. du-ne Doamne la via a ve nic ». pe malul drept al Dun rii). la r s rit de Belgrad. Indiferent care e lectura corect . avînd în fa i un baptisteriu. în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare. pe locul UL. vei fi eliberat de toate p catele» . cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. Mai nou. Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum. în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou .

papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni. j «Chiliile" Ci buful )>|. In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. atestat documentar 35. . în 1191. dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice. regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». apoi în 1281.. Jac. formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa).²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. Suciu a sus inut c în anii 1019. supus direct Eszterlui. propunea crearea unei episcopii pen. papa scria la 16 aprilie 1204. sub* nude Hodust. înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. i-a încetat existen a. Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc . iul s u Emeric (1196²1204). pe care le-am relatat mai sus. cerîndu-le s viziteze. toate în jud.sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere. De aceea. amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III. D. n acest timp. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi.jud.castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran). în hotarul satului Moigrad. Elian. la Cib -^. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria). vechiul Porolissum (în iere de Zal u). din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. primelor greci în i i». Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad. exista mîn stirea Mese eni. a hot rît celibaerului. acele . alta numit Hodo$ Arad. Creaca i Brebi. Tot el a rînduit c . s r mîn acestora. la Varadia. adic ortodoc i. printre români. R zvan idorescu). cum era cea de la Oroszlanus. sub 1 Bela 172²1196). pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. Istoricul I. S laj. s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. pentru c ai avem alte tiri despre ea. rin 1204. Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. în Banat. se pare ini ial ortodox . mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar.

o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei. O D .Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u.

. ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*. Alfabetul cirilic. majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin. Literele de mîn .f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i . .

‡/V tic lui . Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti. j. Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n. Cluj (sec. IX²XI). Tulcea (sec.Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j. XI).

Constan a (sec.Piatra Neam . XIII-XIV). . cu ambele a doua jum tate a sec.j.Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei . r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare . XII).

683 p.O. I²II. în inuturile st pînite odinioar de Menumorut. Sibiu. De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. Bucure ti. exist «o episcopie. acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior.. i alta la Dibiscos. în voievodatul lui Menumorut. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. 152 p. I. Izvoarele istoriei românilor. 134 p. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU. nu poate fi vorba de greci. Putea fi. 1933. la Biharea. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului. E. traduse de G. în cadrul voievodatului lui Gelu. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc . azi Timi oara. precum i Via a Sfintului Gerard. Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi. în secolul XII... dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca. POPA-LISSEANU. voi. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. . la Alba Iulia. înainte de 1205. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed. Desigur. La 3 mai 1205. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. (VII). 1934²35. Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei. Szentpetery).. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca. LUKINICH i COLAB. poate chiar mai vechi. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului.R. informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi. înseamn c în Transilvania. voi. (I) + 238 p. în vechiul Tibiscum roman. îns i în p r ile Hunedoarei. B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. MOGA. Budapest. 1944. 1937²1938. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea. precum i unele scrisori papale. I i VII.mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. C o n c l u z i i : Din toate acestea. existau puternice nuclee de via monahal ortodox . care nu este supusa nici unei mitropolii». ci de români. atestat documentar în anul 1020. Bucure ti.

aux X²XII. Caransebe . Prof. Budapesta. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. C. an.. 1943. p. La Hongrie . p. 9²23. Voivodatul Transilvaniei. 2. voi. 1965. Cetatea D bica. Cluj. p. voi. voi. p. DAICOVICIU i "ANTINESCU. MORÂVCSIK. 527²533.. 1978. 352²396 i an. 1²2. COTO MAN. an. Monografia Mitropoliei Timi oara. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. 183²194.. Cluj-Napoca. 11²12. 5. p. 1946. RUSU etc. VI. J. p. Bucure ti. 1941). VACZY. 1974²75. 291²311.annum 1400. 8. XXVIII. 42²49. încercare de wnilor pîn la 1382. M. p. Bucure ti. 3. IX. Cluj. XXXIV. 64. V. în Ziridava.. p. în Acta ioce. nr.. 1942.! G. in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. bisericeasc în Banat: GH. Budapesta. dans Nouvelle Revue de Hongrie. p. i5²279. nr. p. an. 195 p. nr. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. (extras din in XXXIX. ed. 1968. în hrbuch. EUGEN GLUCK. Cern u i. II. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. 99² IVANKA. III. 354 p. M. 23²57 . (ed. Cluj-Napoca. în Acta Histoas Academica Daco-Romana. Sub semnul lui Clio. GY. Byzance et le christianisme hon-loyenAge. MIRCEA RUSU. 1977. teian Pascu. 1947. 1²2. p. p. 134²151 . 215²226. iperiri arheologice : T. p. nr. 1980. Arad. annee 34. Breve hisloire de la Transylvanie. 1941. p. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. 23. în M. J R MUREANU. 14²15. în Orientalia Christiana Periodica. 707² 725. SUCIU. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. PASCU. 29²45 . Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review. în voi. bisericeasc a românilor transilv neni. Din istoria Transilvaniei. OMIDES. Cetatea Moigrad i esului. în Altarul Banatului. Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. an. 467 p. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). p. începuturile Mitropoliei Transilvaniei.. 35 p. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). Bucure ti. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. dans Revue d'Histoire Comparee. GY. p. f VASILE MANGRA. GYONI. Budapest. 227 p. MORÂVCSIK. Les racines byzantines du chrisongrois. voi. I. L. NICOLAE DANILA. 147²158 . GYUVCSIK. 158²164 i nr. Raven-3. p. 595 p. AICOVICIU). Byzantium and Magyars. in MB. 24²49. Cluj. Bucure ti. 1912. 1²2. 1958. 1976. Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. 1929. XV + 103 p. 1984. 1946. 4²6. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. IV²XIII. siecles. 1965. KURT HOREDT. 1953. II. 9²10. Sibiu. 1971. L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle. 1. an. 1963. Bucarest. 163²202. 1957. TEFAN LUP A. ). p. 1979. TAUTU. 1947. 1980. SZEKELY. IX. Contribu ii la istoria Tran-i sec. e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII. 1929. GYULA MORÂVCSIK. 1928.B. V. IV. în BOR. IO AN R MUREANU. 86² CEA PACURARIU. 614 p. (sub red. 1970 . I. XCVIII. p. 243²278 .nsis. AUGUSTIN BUNEA. Omagiu Acad. XL. GYULA MOR VCSIK. 118 p. 1917. nr. 41²66 . dans RESEE. . 6. Contributoria Bisericii române. 313²341 . a 2-a. es Turcs et Ie proedre de Turquie. 225²230 . nr. XXV. I. 3. in The American Slavic and East Review. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. p. în ST. LAURENT. nr. CHE. D. 89²116 >. 1971.

între anii 681² 971. Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. de i avea o situa ie deosebit de trecut. ap rate de natur (gurile Dun rii. Cu toate acestea. s-au a ezat alte popula ii..IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav. Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . Constan a). ca i în restul Peninsulei Balcanice.i întind st pînirea i asupra Dobrogei. Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii. Peste popula ia local . D. In anul 6451. pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin. Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor. de pild . 'obrogea sub popula iile migratoare. fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. din anul 943. Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. în zona Cernavod -Constan a. la sud de Dun re. în urma invaziilor. Dup . au continuat s fie st pînite de bizantini). mult r rit . în timpul lui Dimitrie jupan.. f r ca ea s fie total sau continu . cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine. Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase. a f cut ca noul stat bulgar s . vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov).».

> raport bisericesc. a ul mun ilor Balcani.xiopolis etc. în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. importante a ez ri medievale timpurii. Arrubium. a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. Silit s se predea. Potrivit unui vechi obicei bizantin. Acesta. ai Capidava. din interese politice. a fost ucis în ii pecenegii. împotriva cet sstolon (Dorystolon. Tro^. Dorostolon . s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului. împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare. Sviatoslav. care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. Troesmis. Axiopolis. în anul 971. Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr . asupra c rora n îns m rturii sigure. Noua them era condus de un strateg. Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let). ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. irmat un asediu de trei luni. la Cataractele Niprului).brogea sub bizantini. dependent de Patriarhia stantinopol. pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. Dristra. Silistra. Patriarhia bulgar de la Durostorum. cu re e-i Dorostolon. l Bulgaria nord-estic . în acela i timp. In a doua jum tate a secolului X. recude împ ratul Roman Lecapen. Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav. Dinogetia. pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis. partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin . s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare. în refugiase Sviatoslav. poate de la Dinogetia.a. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. pe ap i pe uscat. i militar . s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. Noviodunum. capitala statului bulgar. vechiul Durostorum). la 18 kilometri . urma victoriei lui Ioan Tzimiskes.

în prima jum tate a secolului al XlV-lea. în zilele noastre. C tre sfîr itul secolului XI. Dup aproape dou secole de st pînire bizantin . împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul). avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos. pe Dun re (spre N²E). trimi înd 1000 de osta i. partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. Balica.de Durostorum. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. pecenegii. B nescu i al ii. s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia. In 1064. cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). c ci în curînd el apare ca «despot» .i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186. de care ne-am ocupat. Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale. Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. a uzilor. iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). Bulgaria a izbutit s . a intervenit în luptele din Bizan . a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. Scriitoarea bizantin Ana Comnena. Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. domnul rii Române ti. primul st pînind Dristra (Silistra). acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei». Istoricii N. înspre litoralul M rii Negre. restul fiind acoperit de apele Dun rii. inuturi etc). Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261). (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . N. creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. Iorga. independent de bizantini. prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar». la Dun rea de Jos. S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. mama lui Ioan V Paleologul. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. Probabil prin 1348. în cunoscuta sa lucrare Alexiada. Sestlav i Satzas (Satza). au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc .

domnul rii Române ti (1386²1418). în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . Amintim doar. Acesta a încheiat o pace cu turcii. Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393). acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV.ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr .spot». ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo. în secolele VII²X. pentru ca ele s nu cad ia turcilor. Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu). categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa. precum i un tratat :e i comer cu genovezii. Se con> penurie aproape total a inscrip iilor. dar. care purta. ia a bisericeasc . Mircea cel B trîn. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971. dou . deocamdat nu se cunosc. împreun cu Dîrstorul (Silistra). titlul . de asemenea. ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . i-a urmat fiul s u Ivanco. ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente. El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. alipind-o. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. în schimbul acesteia. De aceea. în 1389. îndat dup a. 1386. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici.Bizan ului. El devine un mare itor. >t atunci. Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878. rii Le ti. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. în 1366. Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. intervenind în lup. In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». Probabil în urma de la Rovine (1394). Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr .

t ot cu lit e re g re c e ti. î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc . Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. L a sfî r it ul alfa betu lui. C on st an a). în c ol u l d e n o r d . B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat. pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d. a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid . P l a n u l . u n ele cu resturi d e pi ctu r ). R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii. t eh n i c a . cu l at u ril e d e c. apar e.a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . sînt cele m ai vech i d in ara n oa str .VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . scris de la sfîr it spre în ceput. se în l a. al tu ri d e cele de la D bîc a. pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e. poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa . A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic . A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s. u n ci m i t i r î n tr e g. T ulcea). e st e i n ci z at . i ar î n j u ru l ei . ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r. 6 X 6 m . o m i c bi seric d e zid . d enu mire ce se p strea z pîn azi. a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e. P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. ca re. în sec ol ele X I² X II. e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e. d e for m n er egulat . a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. în f r de acestea. în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. cu o a b si d l a r s r it. a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X . In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc.bi za n ti n e acum. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier .vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial .

sus. existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb. aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur. Pe avers se afl chipul Domnului. taatedjn secolul XI. Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. Cruciuli a mic (de 4. amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele. buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz.__ . pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji. retras la Constan i.. :ruce dubl relicvar. Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de . A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII. iar pe piept un mecu figura lui Hristos.). are pe o fa chipul lui Hristos t. din bronz. Iat mama ta». Prima const ^dejapt.2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. ui Hristos r stignit. cu lan din acela i ‡re ios. torul Rusiei). Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici.svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. jos. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe».PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . una mai mare. Desigur a apar inut bisericu ei n acum. cu inscrip ii i imagini sfinte. De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers. cu dimensiunile de 7.5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. în relief. reprezentat bust. cruci de bronz. sigiliul are o scurt legend . trei preimportari deosebit .8 X 6. incizat figura unui orant. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre. cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). purtînd pe cap «v lul sfînt». r de bronz pentru cruciuli e simple. lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc. la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult. Pe fa a principal a crucii este aplicat . Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . în limba greac . iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan. i alta mai mic . Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh. Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti.

s fi stat undeva în jurul Niculi elului. la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). Temelia era a ezat pe o stînc nativ . Siîntul Atanasie. s-au descoperit temeliile unei bisericu e. capitala themei Paristrion.nopol în 1145. i nu unul oficial. m rime i calitate deosebite. Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX. Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund . Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954. Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te. precum i un mormînt. în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. A fost construit din fragmente de c r mizi romane. luate din marele val vecin.90 m). Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia. Satzas (Sacea). De altfel. în acest caz. poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon. Tulcea). de forme. Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. pe dealul «Cet uia». pe cînd se afla în Constantinopol.i fi primit numele dup el. apar ine secolului al XlII-lea. iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s . continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. circular în interior i hexagonal în exterior. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . Este alc tuit din naos i altar. putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea). unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. întreaga construc ie este din c r mid p trat . Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. Cruci relicvar . Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1. Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean.

Noviodunum. irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea. i privitoare la organizarea bisericeasc . c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . Tropaeum Traiani. devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. Tulcea). ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV. Histria. sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. Ora ul a în> i datorit genovezilor. Capidava. La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. Toate acestea . ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. care au întemeiat aici un important e afaceri. la P i Soare. tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. Constan a). Mitropolia Vicinei. Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI. i anumite m rturii arheologice. Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu).ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. Zaldapa i Dionysopolis. Troesmis. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa). Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra). Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. Callatis. la Capidava (jud. cu ierarhi de prestigiu. CarDnstantiana. în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. fie în listele episcopale. ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia. Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . Halmyris. s. Salsovia. ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. crucea il . Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. fie în portulanele fie în alte documente.

iar mai nou tocmai în zona opus . în spe de un alt ora . în acest caz. Pîn atunci.rii Negre. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin. în apropierea Dun rii. era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult. Deci.. c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea). undeva între Isaccea i Tulcea. a început s . Vicina ar fi un nume românesc." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo]. i-a încetat existen a. în jurul anului 1302. Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi. iar peste aproximativ un secol. cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea. cu ierarhi greci.. a franciscanilor. toate în partea de nord a Dobrogei. la circa 18 km de Silistra. deci în apropierea grani ei româno-bulgare. în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare.£rman II (1222²1240). Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n. Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. f r s se ajung la o solu ionare definitiv . Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina. una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat . deci a ezat în apropiere de ceva. estuarul dun rean în fa a Isaccei. ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. tot în nordul Dobrogei. anstitlll . ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici. mitropQli<. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re.i piard din importan .^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic . In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor». De aceea. Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261. adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei. în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî. vechiul Noviodunum. descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. a existat i o arhiepiscopie (mitropolie). sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. Somova. In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. Vecina. pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii.

uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el.apro. se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici».îacMTrt la scâunuT'aimntit. Dac va fi nec acest lucru. jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie. el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I. nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre. ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad .intr-un act din 1303. f r s -i dea numele. în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I.documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare. se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului. a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- . scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean. Dup lui Iachint. In momentul alegerii i învestiturii sale. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei. credincio ii de r înd biserici. Toate acestea ² 7a care se adaug unele . ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ».j»utarea»4ui. în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina. precum coresponden dinT305²1306. preo i.bat . ecumenic i. înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol.cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres.

p. LIA i ADRIAN BATRÎNA. jud. an. 641²647. 1971. în AIIN. . în SCIV. L u c r r i g e n e r a l e : N. PETRE DIACONU. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. RÂDULESCU. Tulcea). 1956. Elian i Nicolae erban Tana oca. N STUREL.. romani i bulgari la Dun rea de Jos. an. Românii din. 438 p. 1982. Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. în BOR. 1945. B NESCU. 23. I. (cu 102 pi. în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea.. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec. în SCIV. 1938. + 8 pi. LXXII. p. PETRE DIACONU. Bucure ti. p. 193 p. 184²198. I. 1981. CIHODARU. XI²XIV). 3976. GH. Bizantini. 37²40 . BÂNES-CU. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. p. 435²459 5 G. p. 1977. CRISTIAN MOISESCU. Bucure ti. 24. Balcani. 192²194. Rom. 409 p. V i c i n a : N. p. BARNEA. I. N. publicate de Haralambie Mih escu. EMILIAN POPESCU. IV. în SCIV. 440 p. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. + 198 fig. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». 2. Radu L z rescu. 238 p. p. Arta cre tin în România. Bucure ti. 197 p. LAURENT. Tulcea). Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. A se vedea i I. XIII). nr. în «Pontica». 311²315. Din istoria Dobrogei. V. Acad. 1974. în SCIVA. p. M RIA COM A. Bucure ti. Bucure ti. BR TIANU. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. Bucure ti. Bizan . Dinogetia. p. p. 138²160) j N. Istorie. 293²307. 1967. p. A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . 3. LIA i ADRIAN BATRINA.. 3²4. originea numelui. 2. I. Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. identificarea ora ului. . nr. Vezi i GLORIA CEACALOPOL. Bucure ti. EUGEN COM A. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». Cuza. XII + 586 p. 133²175. 568 p. în voi. Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. PETRE DIACONU. BARNEA. 1978. p. 1976. I. Atena. 1922. 1921² 1922. 1977. I. 1975. XIX. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. 38 p. 1924. P. R ZVAN THEODORESCU. VII. 307²319} I. B NESCU.BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi. Constan a. 4. Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . Bucarest 1946. 27. III. 1972. 1942. BRÂTIANU. 277²237.. Scriitori i acte bizantine (sec. XXII. 23. tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. 1970. G.. în «Materiale i cercet ri de arheologie». Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. p. în SCIV. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. Tulcea (1963² 1968). A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. în SCIV. Bucure ti. Un atestat str rom nesc la Capidava. BARNEA. Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. an. IV²XV). Crucea relicvar de la Capidava. 1935. în text). Secolele VII²XIII. I. ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. 1977. IX. 1²2. Vicina II.. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). Ia i. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. p.. voi. A. I. 1. 99²102 . Discursuri de recep ie. Vicina. 1973. nr. III. în rev. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. p. 1. nr. an. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. 67²81.. 291²331. IV. Scriitori bizantini (sec. 10. publicate de Al.l C. p. în SCIV. 379 p.. III. 1962. Bucure ti. 255²274. II. Bucarest. (cu toat bibliografia). «Codrul Cosminului*. I. 1973. 3²4. 1953. BARNEA. p. BARNEA. Izvoare cartografice. nr. p. BARNEA. Cern u i. 531²552. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. TEFAN. 189²197. XCVI. GR MAD . + 1 h + ilustr. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. Cluj. an. nr.

. 225²232 . 112²125. 1976. 1957.T. Tulcea. 3²5. 145²171. N STUREL. p. p. KUZEV. Les actes des Patriarches. LAURENT. PETRE DIACONU local izarea Vicinei . 19 70. Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares. an. Sofia. în «P ontica ». 1²4. XXI. Tulcea. 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). CONSTANTIN C. an XLII 1990 nr 1 20. Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. XIII. în BYzantinische Forschungen. >e 7a Dun re la Mare. VIII. II. V. rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. N STUREL. p. în ' tudii i cercet ri de arheologie.i PETRE . Evolu ia. p. 1977. p. VI. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». p. 33²42 ( i extras). AL. p. nr. tasc.i grec. 257²260 . IV. 295²305. MIRCEA LERIAN. 1971. nr. în ischNeugriechische Jahrbucher. Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. i donc localiser Vicina ?. In leg tur cu ipoteza Vici-ova. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti. Bând XII Amster-37. 3. 472²474. în SCIV. 1973. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE . Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. p. GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî .. în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. . h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V. în S. N STUREL. p. Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). TEFAN CIOBANU. . ' " ' . Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. 3. XXVII + 634 p. LAURENT. XCI. 233²243. Les Regesta des Actes du at byzantin. 1979). 1977. 149² 169. II. Athen.e vedea i PETRE DIACONU. p. P. p. Ies Regesta de 1208²1309 971.

Teleorman. în 1211. care f ceau parte din neamurile de limb turca. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania. Vaslui etc). Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti. Cavalerii teutoni în ara Bîrsei. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata). De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine).9. Bahlui.s wi. dîndu-le dreptul de a.35) s-a adresat. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). care. au fost nevoi i s . Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal . erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor.i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii. Burnaz. dreptul de organizare proprie din punct de vede- . lui Hermann de Salza. pretinzîndu-le plata unui tribut. pecenegii i cumanii. Caracal.i construi cet i i ora e din lemn. fiind b tu i de cumani. Caraiman. iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania. din pricina numeroaselor incursiuni cumane. de la Urali pîn în Carpa i). regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. berindei etc). Covurlui. Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. Pe la mijlocul secolului XI..VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n. In schimb. rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step .

î n M o l d o va . : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va. a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l . si gu r . u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d. î n p r il e V r a n c ei. c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei. lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea. n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei . l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u . A cc eptîn d p r o p u n er ea. D ar la scu rt ti m p. « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e . r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s .i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) . N u m e r o i sa i . s. o p ar t e p e n t r u pa p a.e rit e d e t e ut o n i. e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e. la rug mintea cava teut oni. T r ot u u l u i. sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti. a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v. r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i. In c u rî n d. înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r. în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I. c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i. c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i. a p o i a nu n ii. sc utiri d e d ri . d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e. s vî r it e f r ti r ea r e g el u i. l u c r u p en t r u c a re l e . R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. în an ul u r m t or. a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). al t a p e n tr u c a v al e ri.a an u l a t . In r ea lit at e. care de pin sca u n u l p a p al. în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ).a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - . o feu d po n C a va l er ii t e u t on i. pîn la iret. B a c u l u i i îai la n or d . In 1 223 pa pa H on oriu III. D r e p t u r m a r e.di c i bi seric esc. i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r .i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite.

cît i urma ii lui. c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial).o. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. s boteze. In prim vara anului 1227. na fiind însu i principele Bela. haganul a trimis o solie. papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». arhiepiscopul Robert. n-au dus la nici un rezultat. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina. cu mul i oameni di n neamul lui. Incre tinarea cumanilor. Ace tia fiind p gîni. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul. c lug rul Teodoric. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). unde era centrul lor politic. Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi. întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. Dup primirea acestei scrisori. eu fost boteza i to i membrii soliei. b otezînd pe B ortz-Membrock. atît el. ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi. de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. fiul cel mic al regelui Andrei II. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti. cucerite de teutoni. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. a trecut Carpa ii de r s rit. .R. c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). s zideasc biserici. în frunte cu fiul s u Burch.' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. s atîrne direct de scaunul papa!. înso it de al i trei episcopi i de Bela. arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma. Dup aceast b t lie. La scurt timp. Episcopia cumanilor. dîndu-i împuternicire s predice. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor. un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului. cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi). îndat dup aceasta. In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric. numire înt rit i de papa (21 martie 1228). 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227.

din anumite acte papale.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei. în 1482. Marea inva-irilor. In 1279. Auner i I. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. C. Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. oate acestea. dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234.î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese. în car e des crie i narilor din anul 1241. care ie reînfiin eze. Filip. unde se g sesc sate cu numele Milcovul. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal.O. viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . afl m c ace tia. dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co). R. între care era men ionat i Cumania.. Onciul. în p r ile ui. olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria. cercet tori (D. a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el. patronat de e regele Ungariei. Acad. Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia. :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela. ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri.a alia ii ² »t . De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . alipit de tefan cel Mare la Moldova.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric. de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. s . Rosetti. Milcoveni. ^ oa rea papei Grigorie IX. dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna. n 1241. Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i. adre*flr T. XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale). Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s . pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri .

de i se socot esc cr e tini . car e. t ot u i. deci u n r omân (. papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or .. c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n . avî nd rit uri i obi cei uri difer it e.) ca vi car al s u.a ve m î n s n i ci o d ova d c s . Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres.. ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i . N. at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e. ² vi i t or u l r ege B el a IV ²..a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop. epi sc opul cu mani l or . «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ). p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ». ) . ). st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox . s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e». iar pe de alt part e. Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t . n .s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ). i f cî n d u . din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al . ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi . î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i. nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e.vi car d i nt r e r omâni . car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o.. atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . t r e c l a cr edi n a l o r . ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce. di n Per u gi a. Pe d e o par t e. i wni i din r egat ul Ungari ei . Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u.catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni. care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v . n. d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i . nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or . fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. C ci nesocotind B i ser i ca r oman . Dat fiind aceast situ a i e. pr i n ci pel ui d e cor oan B el a.o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi. savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume. d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or . n. pentru r omâ n i . ^ f ._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri. l ocu i n d p r i nt r e ei . spri ji ni i d e r egii Un gari ei. D e a l t f el .

dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . Diploma le-a dat-o regele Bela IV. Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. precum i cnezatele lui Ioan i . întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice. Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. afar de ara voievodului Litovoi. avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. pîn la rîui Olt. a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. pe care o omâ nilor. adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo. i o ierarhie bisericeasc superioar . în regiunile de curbur a acestora. numi i i ioani i sau osp italieri.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. In stînga dania cuprindea «toat Cumania. s o ie ca i u m. în afar de ara lui u voievodul românilor. în acest an. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. în acelea i condi iuni. 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. Din scrisoarea pap ei. i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247. nu poate fi vorba de episcopi l reni. rînduite mai sus pentru ara Litua». acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. pe care o l s m acestuia. A . dup cum arat o veche tradi ie. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. existent pe c ci în acest caz. rezult c era vorba de o ie local . consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu. Astfel. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi. De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei. adic în 1247. dup cum au avut -o ei i pîn acum». N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . în zona de influen a Episcopiei cumanilor.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re. la 2 iunie 1247. : iecare. In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului.i fi avut sediul undeva Le Buz ului.

c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . în gener e. d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . P rob ab il ierar hu l lu i S e..i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e. c u h r a m u l S f . î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . în sl a v. i e s d i n M u n t en i a ve st i c . C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. pî n î n ara H a egul ui. în n or d . u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a. r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u . E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D . d e a l . c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. O lt.. p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. In t r e al t el e. în un g. cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up. i ar al l ui Io an . -. hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci..se . car e s . t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e . sa u p oa t e l a C et e n i.L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . T ele or m an i eventu al P rah ova. s-a u d e sc o - . L eg turile strîn se. C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge . « vî l c ») . D î m b o vi a. D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e .. .r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa . c u m vo m ar t a m ai jos. O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . « fa r c a ». a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a . n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o.. sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m. » ) . fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti.. d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s. e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. d ar pe atu n ci nici < . se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u . ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi. l a su d . N i c o l a e. D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s.

fie la Vicina.i va fi a vu t i a vo i e vo d ul .fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a). L a or. a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin . la C et e ni .a p i e r d u t v i a a . A p oi. fi e l a C î m pu i u n g. un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re . a di n sec o l ul al X H I-l e a. u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu . î mpr eun cu fratele s u B rb at. C u toat e acestea. din sec ol ele IX ² X II). A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o. ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c . din br on z. fie la V idin. fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». iar a trei a i m ai ve c h e. a. (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v. st p î nit d e el. u n d e va fi ier ar h ul sa u.l e a.' m e d oa r ei. au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. î n ac est c az . în c r e i a L i t o v o i i .o vr e u n c o n ) r r o m â n . T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i . Sînt m ria O rlea .a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite. D u p 1 2 91 . c n e az s au v o i e v o d . di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r. re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i. a p u t u t st a i a i ci u n ). la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng. a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. S treisîn ge or rei. la D en su . i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . c u n o s . d e l a c ar e a pr e l u a t . u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». în p r. a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247. în 1 3 7 0 . în se a m n c ai ci. u nd e . pr ec u m i oa se l oc u i n e. în h oco m un ei C et eni. P rin 1 27 7. u n a d i n s e c o l u l a l X V . S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . implicit. p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea). pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici. v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i.

prin secolele "XII ^i XIII. adic locuitori în regiunea vadurilor. dar i de resurse economice imp ortante. al c rei centru se pare c era Bîrladul. care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum). în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova. în centrul i sudul Moldovei.probabil un voievodat în nordul Moldovei. la început independente. în Descrierea Moldovei. Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e. în slavon = vad.slav r s ritean. la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc. Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc . Astfel. dup cum a trebuit s aib i B rbat. Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei.*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei).. dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. care red cuvîntul hlah. apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. rîurilor). grupa i în cnezate i voievodate. Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290). la rîndul lui. p utem con chide c în secolul al XlII-lea. ara vecin a brodnicilor». în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. . Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . IJJ{ . F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox.sum foarte mare de bani». de pild . anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod. Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. va fi încorporat în statul polon în 1349. 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic . Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe). aceea a berladnicilor.. în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti. din anul 1285. la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului. prin care sînt denumi i românii în documentele latine. dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung. Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. Era amintit . Deci. Dimitrie Cantemir. La începutul secoîuTtii al XlII-lea.

avînd deasupra soarele i luna. Ib ne ti. cu reprezentarea. papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit. "F=~--. ast. Soroca de la Trife ti. Triie ti i Cîrjoaia în jud. tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor». nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci. î n ta acu m i n st atul feud al pol on. Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor.. a întîlnit un voievod cu numele Olaha.ip marea invazie a t tarilor din 1241. ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7. Suceava.fi atestat rîorumontnr ooifiropui. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc . B iceni. De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine. Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor». cum este cea deimea B'iîca Doamnei. în 1247. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn. Boto ani. încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel. e ti i D ne ti în jud. înf i a p e Mîntuitorul r stignit.. descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . rului p e cruce. în drumul .. care i în « ara vlahilor». curtea hanului.tol Ioan. Chirii Rnmnnul. Alte cvar sînt de origine veche ruseasc .. care avea mul-» . i (toate în jud. de p ild . despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). datînd din secolele I. lîng Piatra Neam . Vaslui. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. n ysl ( azi î n P o l on i a) . teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. Orhei. Unele din ele sînt de factur bizantin . iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc. a «Berladnicilor» i a «Brod. C be ti-Bac u. In 1288. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane.ipot. Br ie ti. Boto ani). d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » . «aveau în jurul lor ierarhi.

Influen ate de Bizan . la Arge . voi. 8. îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi. Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. HURMUZAKI ² N. VICTOR SPINEI. Documente privitoare la istoria românilor. Vl dicii de atunci.. c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. Carpa i în ara brodnicilor. Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor. ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. I (1247²1500). C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. GHEOR- . Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . C. Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . voi. Ia i. conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. GRIGORA . 19~4. 1966. Xenopol». Document-! privind istoria României. 379 p.. i Documenta Ro maniae Historica. Ia i. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. în «Cercet ri Istorice». veacul XI. 1. 1977.i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . la Rîmnic i la Severin. Balcani. ACADEMI A R. S. au tiut s . I. Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i. RÂZVAN THEODORESCU. la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. ^. «pseudoepiscopii» din scrierile papale. . Bucure ti. in cursul secolului al XIH-lea. preo i i biserici orto-c j doxe. 1951. i nJ. 1973. în secolele XI ²XI V. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V). 1887. Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte. LV + 428 p. 1²21 . Bu cure t i. . D. 144 p. iar la r s rit de . A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate. Muzeul de îsrorie a Moldovei. Bucure ti. a berladnicilor i a bolohoveniîor. cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. ara Româneasc . Bu cure t i. episcopi. R. unele descoperiri arheologice. dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier.. Transilvania. DENSUSIANU. t a t . pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i.. Cnezate i voievodate române ti. 267²285.[. 1 (1075²12:30). Bucure ti.i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului. B. XII i XIII. poate chiar d e ierar hi. « D I S H M U I I A 5 I. Bizan . N. 14. p.rî apropierea acestuia. voi. p. ca i -v. 1977. .

Ia i . Bucure ti. X X V I I. Ep o c a te uto n . IX . Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu. B A R N E A . 770²779. p. B l a j . A U R EL IA N SA CE R D O E A N U. AUNER. 1938 nr. X IX . nr. M OISESCU . . în «Studii». XIV. R. 13 6 ² 1 5 4. S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. S e c o l e l e V I I ² X I I I . p. 1 9 31 . 3 3 0 . a n. 1. EORG HE I.i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . S e c . C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor. p. E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii . R . i. 2 ² 3. 257. C ONSTAN-J. 1975. R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . nr. Buc ure ti. S IL E G H . nr. 2 7 . G HEOR GHE I. î n « B. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a.S. (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. » . D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . V G H. FE R E N . Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H .B. A. C O N S T A N T I N I.). 2 8 4² 3 2 0. 1 93 ² 2 1 1. p. LXX V III c r r i s p e c i a l e : R. 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C .BR AT IAN U.. I. H O L B A N . Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. 173²192. 2 38 ² 2 4 6. 1944. B u c u re ti. » . No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V . A r t a c r e t i n i n R o m â n i a . 198 1. XX I. 3 ² 4 .R. XX X.97. p. 1 9 7 6 .'. Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. 2 . S IB IE SC U . a n.». n r . 238 p. X X IV + 1 5 0 p.I. TEO D OR . « D a c ia >. H O L B A N . Xl I I-l e a ... ) . p. an. revist de istorie. 1980. I. î n « A r h i v a » . 1 9 7 5 .e m i l . (c u 10 2 pla n e î n U liii . ' 1 9 2 3 ) .. p. î n v oi . 25 ² 3 0. în « SM IM » . 118²129. 1 9 4 2. VIC TO R SP IN EI. Episcopia Mil covi ei. 1971. 1 5 2 p . R o m. an. X X . în It ura c re tin » . '.. an. în «Revista Catolic ». t o m . 1 9 3 1 . S. î n « A n . nr. M OISES CU . LI. A N D R E E S C U . . t . în «Ortod oxia». T. Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . în «R. 1 9 6 8 . 1 9 0 5 . p. g ' .i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. 533 _ 5 5 1 . O . P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. I. n r. 3 . î n « S . 1 9 20 . ROSETTI. Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . M e m.. N . 1 ²2. VI. în «G. Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V .. 3 02 ² 3 0 9.M . Z . B O L A C O V -G H IM P U. p . C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. 11²12. p. 1²2. :V II. B laj. Buc ure ti. 1968.». p. î n « S C I V A » . « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i . I st . A.. 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . T H . 19 8 3 . B uz u. 74²93 . . « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a . 339 ² 3 64. Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. A c a d . C. Urm rile schismei la români. an. .» .

P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) . .V. i-.

c .

Albania (în mai multe etape). în adev r.Œd s~Z. i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. cu existen a celor trei state române ti independente. au recurs la rezisten ar- . în Africa de nord i Asia. cu propriile lor institu ii politico-administrative. 1362. cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . jind pe rînd. cu hotare bine delimitate. XVI). Ungaria central (transformat în pa alîc. în 1541). Moldova i Transilvania. la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. Bosnia (1463). principatul Atenei. cu sediul la Buda. La sfîr itul secolului al XV-lea. Thasos în sec. imperiul grec de Trapezunt (1461). ci pentru întreg sud-estul europ ean. o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c. Macedonia. Ahaia. XV. în schimbul unui tribut sau haraciu. care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct.Œ«~. despotatul Moreea (1460).>j. cu un patrimoniu cultural-artistic propriu. economice i sociale. Rodos i Cipru în sec. Muntenegrul (1496). devenit Istanbul (1453). pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman . ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc . dup 1354. Her egovina (1483). în st pînirea lor. taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român. devenit capital in 1365). Serbia (1459). Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. mai ales în secolul al XVI-lea. iar în anumite cazuri.*.

Dup mi carea lui Litovoi a urmat un . Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne.Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. mult redus ca însemn tate . Un ierarh va fi existat i mai tîrziu. :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice. am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^. muzic florit monahismul.1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman . îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri. pictur . Her egovina i Albania. în diploma caj alerilox.a. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice.). ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice. episcopi i arhiepiscopi. sculptur . n Bosnia. Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic . broderie.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do.U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. Pe :estor relat ri. scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci. s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice. lucr ri originale .F E IU . la Litovoi. cel din 1277. înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh. a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine. In 1324. eierea rii Române ti. s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur . .

în_ statul As ne ilor. A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor». iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat. Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352. Organizarea bisericeasc . ._1310²1352). cu titlul onorific de mitropolit. care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului..j b . iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop. prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran. fiul lui Tihomir. dup al ii prin Lovi tea ². marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei.Ji Jost ales un singur ierarh. Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. din 1352 pîn în 1364. de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U.3jf . sub o singur st pînire româneasc . Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c.jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense). In 1330. adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ . cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ». In 1204._va. Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale. ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit». peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop. Bulgaria i Serbia. Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti. Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge . Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor». orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc .iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul. a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti. în 1217. stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud. ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei. Lupta este relatat ... Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere. des vîr indu-i organizarea. în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe. Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti.

rii Române ti. srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei.F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t . ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o. îachint de- .ri ' Pr. au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359. Re-i rea a__ob inut-o_. ci de !îllfL2. Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363). urmînd ca dup . a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge . ir aceast organizare bisericeasc centralizat . în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor». e a sinodului. _ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz. «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359. domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa». D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime.__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat . s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia.»». scrise în limba greac . treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii. In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru. r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii. c re_ domnitorul Nicolae Alexandru. în acest scop.J^icolae Alexandru Basarab. nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol. «g_£em|_nu__o dat . în frunte cu un olit. prin aducea la ^cuno tin J io iljjj.!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. dup 1352). Astfel. atunci actul din 1359. suprema autoritate bisericeasc în R s rit. Astfel. spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei». din apropierea Im.a iui. Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). A IV .

dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti.. ci de mai multe ori». care va fi avut prilejul s -1 cunoasc .E£onii i>>c . Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi. ca Iachint «s fie de acum înainte. îndatora totodat pe domn s fac . care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc .venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia. legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». în acela i timp. s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ». ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave. s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi». Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat . avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391). bucuros. «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. Se rînduia. Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. preacinstit i iubit frate în Domnul». ca privire la folosul lor sufletesc». Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint.O. 17 ² Istoria B. . i nu altcineva. iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ». Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor. s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. p rinte i dasc l al lor.R. o «scrisoare cu jur mînt». Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior. i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo. prin care s . Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod.. deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. în numele_ s u i al urmailor. în toat eparhia i enoria lui. se legalizeaz situa ia lui iachint. cu alte cuvinte. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ².. noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i. avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit».

cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere. a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb. mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou ._care a aruncat anatema asup ra . i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost . a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek. statul.al JLgparriie. ii. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct. pentru a statornici pacea îdincio i. p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii. domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u. JL -££-_jdre ej.. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ.de Patriarhie. In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj.Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei. De aceea. c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar . ca patriarh sîrb. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii. care a recuîn acela i timp. La aceasta era îndemnat de trei motive. nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol. nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea . i Patriarhia sîrb . inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju. irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da. ci i peste teritoriile cucet^fan Du an.e i£i_de_Con^lantinoDjol. :at patriarhul ecumenic Calist. Se în elege c în asemenea r ri. Tn al doilea rînd.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa... bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e. P iîIârhului-..."ereziile din secolele anterioare.²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi.' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei. bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema. încît. convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ). s-a adresat Bisericii sîrbe. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo. pe t rjjji ic.

cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». iar pe de alt parte. 1377). Deci. mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei. primul act emis la Arge fiind din 1369. care. Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge . mai ales c tocmai în acela i an. dimpotriv . în chip firesc. pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului. împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru. Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330. Panaitescu . avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. Giurescu. Ei au i fost înmormînta i aici.). La rîndul s u. ci la Cîmpulung (C.apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c. re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. iar al ii. actul din 1359 avea i o latur politic . poate început chiar de Basarab întemeietorul.a. în Bizan . pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . Cunoscînd toate aceste lucruri. pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. P. chiar dac o f cea indirect. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii. doamna Clara. C. era catolic ). pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². în 1359. în biserica zis a lui Negru Vod . Dup ultimele cercet ri. Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. P. Re edin ele Mitropoliei._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». Re edin a. dorngejjgca. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»). atunci. desigur la biserica amintit . o consider . ci i în cele biserice ti.

cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria».P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I. Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului». Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. i la Bucure ti. voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii. Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. P robabil în 147 5 sau 148 4. Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446). Di n a ctel e i n t er ne. Teritoriul rii Române ti era în cre tere. a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . sfin it la 15 august 1517. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat .biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. deci cuprindeau i Dobrogea. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge . biserica lui Vlad Dracul it. Banatul de Severin. rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. In prima jum tate a secolului al XV-lea. ci 1 dragonului). sfin it la 15 august 1439. ajungeau pîn «la marea cea mare». unde a fost decainastic . isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia». voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j .are au impresionat pe contemp orani. în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit. . afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. In ce prive te numele de Ungrovlahia. iar a Pus. în. la Tîrgovi te. poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor. în 1508. situat în e. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ». cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or. în 1482. în cursul u nor cutremure d e . fiul lui Mircea cel B trîn. Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar . iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. în 1483.

N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i. i >_ hK B A N P A P A C O ST E A . V oi . X II + 5 8 2 p . G H EO R v ir }‡ B R T IA N U . E di ie în g n j i t a . B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER. fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I. 1 860 ² 1 862. P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C . S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e . 1 9 8 0 . . B u c u re t i. Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. B uc ure t i. G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc . F o n t e s h i st o ri a e d a c o . R . 1 9 1 5 . ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B. + 6 4 pi. C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc .i. X L IX + 43 1 p . 2 voi. sub re da c ia P. 1 9 8 2 . L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L. în B .i putea exercita jurisdicia direct. X V I + 5 2 1 p .. X IV . Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania. O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e. Sa c e rd o e a n u. p. întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic. . C l uj-N a p o c a .ro m a n a e IV . delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. A C A D E M IA R . se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. B uc u re ti .Sub raport administrativ-bisericesc. T e xt e c rit i q ue . . L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). Nistor). 1 9 8 1 . 1 96 8. Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. JE A N D A R R O U -Z E S . p. P. D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. B uc ure t i. O p e re c o m p le te. E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r. ER B IC E A N U . e d . a ra Ro m â n e a sc . v o i. Mitropolia Ungrovlahiei. A . I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). 1 9 8 0 . B uc ure t i. IO R G A . a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc . a ra R om ân e a sc . unde nu. 3 2 8 p.O .. recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. . Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei. v o i. et Ie s ind e x . pa rt e a I. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. S. prin str daniile marelui domn Basarab I. p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u . T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . JE A N D A R -R O U ZE S . R a d u L z r e sc u . în chip firesc. P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. B u c u re ti.Sa c erd o e anu. I. ( i în v oi . ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant. H UR M U-Z A K I ² N . 1 9 5 3. prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». M iklosic h i Jose ph M iiller. B uc ure ti . p. V i + 25 2 p.a n. L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402. a urmat. E. B u c ur e t i . . 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2. organizarea bisericeasc a rii. X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ). N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . Viena.Op ere aies e ' Ir ed ' A . s e c o l e l e I V ² X V . 56 0 ² 71 5) . 1 97 1. st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . X IV . P a ris. ve a c ul X III. P a ri s. 1 9 8 8 . D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. 635 p. 196 6. Onciul). 7 r H rT 275 . 396 p. B uc u re t i. X II. B. 188 8. 1 9 46 .R . iar titlul de «exarh» (gr. 18 9 9.

ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles. 1²2. 55²60. s. Bucure ti 1974. 1970. VASILE GRECU.. Vezi i N. XXI. 556²568 . II. p. 'LAMINIU MlR U. p..».iLAE DOBRESCU. («An. 1969. Bucure ti..O. LXXVU.O. nr . 9²12. 7 __ 8.O. II. III. Acad. în B. N. PA VEL CHIHAIA. IO AN IONESCU. Pagini de veche art româneasc . XXXVII. s. Bucure ti. («An. 597²6 12 . în S. 1924. .R. C. Acad. p..R. Bucure ti. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV). 387²411) (reprodus i în voi. p. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV. 1978. IORGA. Bucure ti 1984. GIURESCU. ara Româneasc în secolele XIV²XV. LXXXVIII. De la origini pîn la voiului al XVUllea. p. an. 6. întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. CONC. Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. p. 25 p. Ci ne a iost «Negru Vod ». Ist. 14. 7²8. CONSTANTINESCU.. t. 1950.. nr. în M. an. io. m. . MARINESCU. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. GIURESCU. p. Bucure ti. în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. nr. Studii ului mediu românesc. Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge . nr. PA VEL CH1HAIA. Sect. an. 673²697 . IO AN IONESCU. Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . an. 95²115). deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab. p. 1913. Ist. p.T. 9²10.O. în M. întemeietor de cet i i biserici ? în voi. . XXXV. nr. 247²269) . 96²167. THEODORESCU. p. 496 p. m. II. Bizan .. Rom. nr. 128 p. în B. 1973. 1055²1071. 1906.. Balcani. 1970. n. t. 22 p. t. 379 p. în RESEE. an. Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei.

apoi Dan I (c. ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. era amintit i mitropolitul Iachint. fiii lui Radu I. Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos.Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea. 1377²c. Abia în sepjembrie 1369. timp de 10 ani. ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. P_atriarhul Filotei (1364²1376). 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. se sfin eau biserici i mîn stiri. probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol.a riarhie. Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te. Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei. c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru. 1377) i Radu I (c. 1383). Mitropolitul Iachint. înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u. Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol). dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ². Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. în jurul anului 1370. ia_9__rup ere 4g_P.

al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'. în au gu st 1 3 7 0 . lAspoo Ou'f-fpo^axîai. în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . zziv. e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii. mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i.X V II 1) aint. d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m . E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e . îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei. pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u . l a P a tr i a r hi e .în r u a r h i e r eu .io v). a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . teritoriu l de ju ris1 re edi n a. mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia». c ar e a u lu at o m su r în ele a pt . d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v). care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». îl va iu bi i-1 va cin sti. N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n . olia S e ver i nului. de ci pj e ja^h in t. d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol. a u. «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ». s u b. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). sit u at î n A r m e n i a .i d in U n gr o vla hia. ad ic al u nei ju m t i» "]<. c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J. pr ec u m i titul arii ei.P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî). d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . i . L a pl e car ea lui D an iil d in ar . n u m e l e d e A n t i m. a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » . au m en in ut p e Iac hi nt în scau n.

rii. D e alt fel. D e p il d . acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V . d i n o ct o m br i e 13 70 . N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d . T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k. pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n. cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). . pe N icolae d e B ud a. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a. între an ii lj65 ² 13 69. S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . î n în su i a ctul si n od al. c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. iar în 13 71 G rig orie X I. a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ». c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a.. U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii. c a pe l an ul r e ga l. S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea. î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei. se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . b a a pr o a p e n e n u m r at . p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar. 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on .

a i m î n e l a S e ve r i n . e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s . pri n ac est '$ > . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i. Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc . situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a.J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i».a st a b i l i t l a S e ve r i n . E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n. d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n. A c e a st l i p s d e ._iniojÄney9i m o men tan e. la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a. p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge . A p o i . P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i . i v a a n i . i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) . t o t u i . a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 . m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 . dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar.a i c a u z . D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . U n g aria i ara R o mâ ne asc ). î n p ri m u l rî n d .X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte. e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . a d i c a l u n ei j u m t i ». adi c O lteni a d e a zi . D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie. a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e .P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V .a f o st a i ci r e e . a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a . m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). . i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n . iar pejie alta. iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ».a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o .

e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge . în a c ea st d u bl c a litate. C a mit r op olit d e S e ve rin. O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. î n se c o l ul al X H -l e a. « in utul » sau «regiu ne a» S everi n. M i t r op olit u l H a rit on. atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. ni cid ec u m cet at ea. A n ti m a partici pat. sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i. în a u gu st j. se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . n -a m ai tr it mu lt. pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. t r a p e z . p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca . S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . de care am po me n it mai sus. N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a. î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. d u p d a ti n i rî n d u i a l . D e a c e e a. B trînu l mitr op olit Iac hin t. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u . î n fr u n t e c u u n i er a r h .nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». sc ri s p e p e r g am e n t. în car e sl ujise. prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . c h i l ii. D eci . . P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l . la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol. c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin».372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic.

Actul s u de numire. Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . cjjnoscut la noi. anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt». actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). cu via a idioritmic . cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. fapt speriat pe romei» (greci). mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. «p ost scriptum». egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. De aceea. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. pentru c monahii români de acolo \ cu greu». Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. în co ntinuare. dup moartea nt. va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. învecinate cu Ungaria. Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. . ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei. pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. Nicolae Alexandru Basarab. In sep1369. refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². domnul îi asigura. pe care a impus-o în ea sa. ctitoria celor doi domni români. Hariton it o personalitate bine. preo i i chiar episcopi. mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . cealalt r mînînd lui Antim. din 11 august 1372. In continuare. c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s .muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. prin serile care vorbim. fiind astfel preferat lui Antim Critopol.

Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. c ar e l. A mai p storit pu in timp. i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s.fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. N e a vî n d n i c i o a ve r e . A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat.A \ . E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». Dar u n act. m ai a l es l a C u t u l m u . cît i în t e st a m en t. mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei. c ci dup 1379 ² 1380. n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ). In t r e a l t el e . h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8. a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa. a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ». T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e. databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0. P rin tr e altele. n u m ai cu d area u nui can on . c a i p e v oi ac ol o ». . E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » . E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r. A nti m. p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. i a r p e ce a de-a d ou a. în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u . M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l. P rin 1 3 8 0. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. î n fj 13 70. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e. Ia sca u n ul s u d e l a A r g e .a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e . cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. d o a m n a A n a. ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri.

_An iin a p storit_r ijn. pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte). C rezînd c nu va mai sc pa cu via . fiind duse la Arge . deci era vorba de un ora ei. apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. a ezate. se pare. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte». 8 ianuarie 1392.c Äjrii ropolitiij. fiiridjLn dejDlm t. patriarhal. în edin a din 15 februarie ^lJ . s ub aru l Io ni . ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin. v 1 . în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ).se_si. rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei..9. Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei. de i era împotriva can. chiar i tantinopol.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova. ultimul patriarh de Tîrnovo. 2âIâ. numele s u era bine cunoscut.pjimii. fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea. din Bulgaria. îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim. c ci fiind lit de peste 30 de ani. _el_ a în:. în fruntea divanului domnesc. k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410). a l sat i a îmbr cat marea schim monahal . ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo. Probabjl_ tot. moaslele sfin)r:begit din nou. în 1. In acela i an. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 .ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e . Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. Atanasie»).8²1389. 2 al sinodului de la C onstantinopol. Apoi. în acest timp.A I V² A . care nu putea fi decît Antim.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401. Fiind ocupat i acest tarat în 1396. este amintit în actele s i patriarhal (de pild . împreun cu Mircea.

tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' . Prin înfiin area nu. semnînd.5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc .^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425). fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin». Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim. ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin». . . fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei». Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. La Mitropolia Severinului. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !. apare în actul de la Mircea cel B trîn. Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . Dup 1389. în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii. La 8 ianuarie 1392. des vh ind or. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc .. Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403. ceea ce înseamn c Antim. al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I.n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici. Atanasie». ori a fost caterisit pentru purtarea sa. pentru teritoriile din partea de apus a rii. în actele sinodale. ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români. stins clin via . Documentar.ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal.. 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a. îndat dup Antim. pentru Cozia. este "men ionat la sinod aproape "numai el.. în sfîr it. Mitropolitul Atanasie al Severinului. semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei. fie. Era tot grec de neam. fiind acumJJ trîn i bolnav. trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic . îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal. Antim a avut un urma cu numele Atanasie. este întîlnit pîn în anii 1402²1403.

nr. 59²60) . Cluj. 217²316). LXXVII. an. STOICA NICOLAESCU. 7²8. Craiova. serie nou .. + 2 pi. NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. Rom.. p.O. p. R. t. în B.O. 1932. XIV. în M O. VI. 1²2. LIV. an. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. NICULAE M. La partition de la Metropole de Hongrovlachie.O. 11²12.. 1947. («An. p. DONAT. Bucure ti. N STUREL. p. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti. voi. Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO. MAZILU. Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle.R. 1931. Siînta Filolteia de la Arge .. Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. 945. 293 i extras). 1935. 12!²142. p. Bucure ti. (extras din le Olt eniei». 1932²1934. 1959. 1191 PETRE . 10²12. 1. 292²296. VI (X). '-n vb- t iu . 67². 52²61.O. nr. NICOLAE ERB NESCU. L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . 165²184 ( i în extras). III. 413²430. NICULAE ERB NESCU. N STUREL. 722²826 (îndeosebi p. 1970. POPESCU. PETRE .R. nr. Mitropolia Severinului. 100 p. 1936. în voi. p. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. nr. p. p. 1977/1978. p.. te de ani de la întiin are. 5²6. XI. t. 13 p. în «Arhivele Olteniei». Hariicn. LXXXVIII. re lui Nicolae Iorga. 7²10. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». 198'. în B. Bucure ti. Antirn t. 1934. 730²740) .. Mitropolia UngrovlaB. V. 601²005. Acad. LXIV. p. 77²78. SACERDO EANU. nr. LAURENT. nr. . în M..R. an. 1946. i' 1970. an. Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana. nr.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. p. D. 1932. 333²354. 1959. nr. \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970).». Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. p.R.

niL. domnind vreo doi ani. existau aici unele forma iuni politice îocafe. apoi ² jjuj at.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei. In felul acesta. constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13..v ‡ ‡ : » ir i.o. în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru. tot cu o domnie scurt .. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382). El a. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova. de la / r e ^ 9 ?-. § i. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor. Sas. care voia s rga eze_pe_Balc. fie cel. române ti. In 1352 sau 1353. în. .. :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei. rudele i apropia ii. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor. I-a urmat fiul s u. de c tre un con18 ² Istoria B.silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara.. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret. ² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei. întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure .43. care i-a stabilit re edin a la Baia. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung.R. Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis.

apoi a lui Bogdan. amîndoi veni i iramure ².inu J_rela ii_de bun . ci. în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago . 1365²1375). într-un cuvînt. . De asemenea. s nu fi avut nici irh. urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412). mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e.ate~cu Polonia. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge .. Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox . djej j/îrjy^ i s u. mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_. care se pare c nici n-au venit la noi. iar pentru credincio ii ortodoc i. jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici. a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. rmau majoritatea covîr itoare a popula iei. a a bisericeasc în noul stat Moldova. în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local. care jj _ slujeasc la Curte. lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372. c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop. care a stabilit scaunul >c la Suceava. i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. nu se poate concepe s nu . extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. hirotonit în rm tor. îng duind. în 570. mas în Polonia. Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. lîng fosta capital Baia). care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna.r venit de p^tje_jnunli. trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ².. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia.la Sire .ajdpmnil Petiu_Mu ai._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. în Lituania). . Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei. re anii 1375=l_39J. într-cf perioad de ofensiv a catolicismului. pentru credincio i catolici din ara sa. Teza este inacceptabil . eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret. Cu alte cuvinle. în acest scop.

pentru a treia oar . faptul ca domnii. a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. sînt în ira i. în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului. este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). Meletie. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. iar între vl dici. scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia». al i opt vl dici. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. ca episcopie. fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. Deci. un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780. cu un secol i mai bine in urm . Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. în 1370. regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. Apoi. Lavren ig. de drept. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. Grigorie. Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova. ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. In sfîr it. Iosif. tefan. Petru Rezu ). pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar. în 1341 iar i mitropolie. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370).fi°i 4e JSll?QE2îlt. Ace tia erau : Njcolae. pe care îl avusese. amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . dup un exemplar mai vechi (publicat de prof. în 1328 era din nou episcopie. supus Kievului. în 1472).jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. i poate însu i scaunul domnesc. Savq i Ghelasie. Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. de i cîrmuitorului i se spunea episcop. iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. Cînd facem aceast afirma ie. n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz .

ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. sub Bogdan I i urs i. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . s se fac alegerile i hirotoniile». olo. în mai 1371.ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc . Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. indirect. re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj . patriarhul xlul s u au acceptat. regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii. Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. Gu alte cuvinte. trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni. ceasta. mai ales dup 1371. ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. terneierea Mitropoliei Moldovei. împreun cu el. Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat . nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului. u o identitate bine definit . în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl._cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului. s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului. actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . trebuia i pasul urm tor. reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro. adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie. asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate. în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. ‡trivit ultimelor cercet ri. în fa a amenin rii regelui polon.

In orice caz. A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian. Patriarhia urmîn d s impun . considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici. în leg tur cu titularul noii Mitropolii.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat.^ vinciile eclesiastice bizantine». 1389²iulie 1390 i aug. poate i al altor biserici sau m n stiri. Am putea formula ipo. De fapt.. deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). care.». exista teama ca Biserica de aici. el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri. Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. a trimis în Moldova. devenit capitala rii. 1391²mai 1397. înlocuit cu un Macarie. cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei.. în 1390²1391). în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. pe Iosif i Meiefie. . în cei 16 ani de domnie. Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic . ca i în ara Româneasc . în situa ia creat în Moldova. se pare în prima sa p storie. îna. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie. Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean. Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. pe un grec cu numele . nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia). reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul.^ ineasc ierarhi locali. Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu). la_ cererea domnitorului rii. fire te.I * inte de 1386.1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam.«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului. Hirotonia lor la Halici nu era necano-^. dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. numai ierarhi greci. din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro. dar mai cu sea. consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. dar i ctitor al mîn stirii Neam . to _pentru R d u i.

:i. patru acte ale patriarhului Antonie. dup moartea mitropolitului Antonie (1391). care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». trimis în exil. care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. în frun'rotopopul Petru. ca loc iitor de mitropolit. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. în termeni categorici. In prim -ului 1395. s-au f cut ri. a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k. Eftimia. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. ierarhi. boieri. în genul celei de la înde. >s c. considerîndu-se mitropolitul ei canonic. din ambele p r i. i un rezultat. sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. atunci cînd a venit s . pentru aplanarea neîn elegerilor. m schimb. conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. mai acum erau sub anatem . rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova. In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo.e. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni.i ia în primire. în aceast situa ie. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. cu scrisori c tre patriarh. pentru a înl tura eventuale surprize. care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului. recu- . patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei. Deci.ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). tocmai pe acest Iereigust 1394). ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. Drept r spuns. în prima jum tate a anului 1394. s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). preo i i o i. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat.ineu de 6 sau 7 milropoli i. domnitorul a trimis o solie la Constantinopol. irma acestui e ec. Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399). din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei. i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . Dup ce s-a întors la Constantinopol. el at anatema asupra întregii ri : domn. în vederea sale ca mrtropolit. patriarhul a convo. cum un act patriarhal de mai tîrziu). In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394).

iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. considerîndu-i. în continuare. c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. n. probabil în ara Româneasc ). iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i. Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri. adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. monahi. «sco i din demnitate i afurisi i. dar . f g duind ridicarea anatemei. pe cei doi). Deci. El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. unde. ca ni te oameni c lc tori de lege i r i. în aceste fr mînt ri. în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». ho i. spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. Avea i o misiune politic . cu cîtva timp înainte. în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). ieromonahi. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. Prin primul act.noa terea celor doi ierarhi. a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic. care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd.sp7j xîj Maopo Xaxtas). Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. cu excep ia hirotoniilor. desigur.n.) i restul poporului cre tin». s-a aruncat asupra lor afurisenia». Acesta. A patra scrisoare era un fel de «circular ». în septembrie 1395. avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice. un fel de «loc iitor de mitropolit». aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor. adulteri i tîlhari» (!). A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem . patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. oameni de vaz (boieri.

cunoa terea mitropolitului Iosif. n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului. îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . a. precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432). . întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei. care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului.J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410). Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. ceea ce a i f cut în 1398). Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu. anume Isidor. hot rîtor. excep ie f cînd boierii i cei dici. ova. în ianuarie 1397. c ci nici . patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului. Situa ia nu mai p utea sa dureze. a a încît s -i fie oprite hirotoniile». se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date. m sur aprobat i de sinodul patriarhal. deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua».igur. adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc . . a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. " re ti mp. pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. a fost le un alt pas. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). mitropolitul din Mitylene. pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un. c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor. hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei. în 1395.re la credincio i. aflat sub anatem . dup moartea lui Antonie IV (-j. în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie. ac a fost hirotonit de Iosif. Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . în ianuarie 1397.

din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i . d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ». S e cu noa te. m a i m u lt c a o r i cî n d . a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea. S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui. D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i. In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ». la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa. D rep t acee a. or i g i n a r di n T î r n o v o . vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui. ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. în parte. A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . A ce st e d ou a ct e. S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. S e m en i ona . Ia r pe pl a n p oliti c. a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f. Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. în s . pr ec u m zice au u nii. cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. î n c d e l a î n c e p u t. prin iunie sau iulie Î40 1. pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a. pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e. R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov).a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. D ele ga ia. ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. c u u n c u prins ase m n tor. cu p rinsul acest or a. for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac .m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. d e ase me ne a. ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif. pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - .

st pînitorii de atunci ai cet ii. mitropolitul. de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. Alexandru cel Bun a ici. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus. trivit unei puternice tradi ii. în nului 1330. domnitorul. Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . în apropierea cur ii domne ti. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. la îndemnul mitropolitului Iosif. a a îndemnau t tarii.t al Moldovei. Mai nou. este prima oper original cunoscut în Moldova. Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402. la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. tiri despre mitropolitul Iosif. Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . Acolo. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin . ctitoria lui Petru Mu at. boierii. f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. fost a ezate în biserica Mir u i. Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou. Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415. Un ieromonah Grigorie. r edit ca acest Grigorie este un moldovean. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. in slavone te. moa . iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti.

«"înrudit» cu domnii rii. Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i». preo i. i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei. Poate chiar în primii ani de domnie. ling Ia i).). Moldovi a . Buciumi. Leucus u i i Dragomire ti. Desigur. cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446. avînd reedin a în capitala rii. Alte tiri despre el nu avem. fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». c lug ri. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava. Bistri a sau Neam .i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. Iosif. Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului». G o n c l u z i i : Din cele expuse. desigur c lug rit i preg tit în- . în schimnicie.a. putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. care. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici. loan cel Nou la Suceava în 1415. Astfel. se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. trebuiau s aib i ierarhi. El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. egumenul Dometian primea dreptul de a. mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta». era un p rnîniean. La 7 ianuarie 1407. deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e». La 7 ianuarie 1403. In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti. cu l ca uri de cult. este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398.Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a. Prin acela i act. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. c lug ri e). a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. com. în mod firesc. pe Moldova.

Texte cri>duction et notes. Moldova. JEAN DARROUZES. 114 p. Bucure ti. MARINESCU. XXVII. vred-3 pomenire. 22 p. /osii. Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. p. Bizan . t. în BOR.. cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. Paris. Bucure ti.. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER. 379 p. Bucure ti. XII. p... în Revue des Etudes Byzanfines. 1981. Sec . + 64 pi. Viena. 128 p. 1906. Paris 1971. Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. t. II.. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae.ESCU. r mîne o mare personalitate bisericeasc . ACADEMIA '. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. tropolitul Iosif.. + 24 fig.X V II I) n stire moldoveneasc . p.amente privind istoria României.. LAURENT. 1 i). II.. Lupta st ruitoare dus de domn. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat. Contribu ii la istoria l d u i.. s. Cluj-Napoca. 1924. 14. XVI -f. XXXV. voi. Rom. Bucure ti. Bucure ti. Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi. . 396 p. Manttakia du XlV-e siecle. ÎROUZES. de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd . Bucure ti. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV. 1954. 58²170. (în An. SERG1U ANU. 116²133. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. Voi.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V. V. partea I. E. Pu cadrul general al problemei s se vad : N. HURMUZAKI²N. (în An. R ZVAN . GIURESCU. 1967. 258 p. 1975. 1973. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. . t. Secolele IV²XV. t. îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova. 1915. PETRU REZU . XIV. 1889. Mem. Aux origines de l'Eglise moldave. Ektesis Nea. 1988. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan). în Revue des Etudes Byzantines. LXXI + 530 p.521 p. Rom. 1969. Ist. Bucure ti. Balcani. . SCARLAT PORCESCU. veacul XIV²XV. Acad. IORGA. ponte Jeremie et l'eveque Joseph. JEAN DARROUZES. Cnezate i voievodate române ti. 1862. 1974. + Ies index. voi. C. voi.. V. Acad. Sec . Mem. 1982.!. nr. 25 p. 337²411). ERBAN PAPACOSTEA. Bucure ti. an. Docuitoare la istoria românilor. Geneza i evul mediu românesc. primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). Fontes histohae daco-ro. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. r r i : NICOLAE DOBRESCU. XXXV. A. 153 p. CONSTANTIN ERBICEANU. 380 p.. 387² "ISTANTIN C. Bucu-. IORGA. Acta Patrlarchatus CoiU \tani. Scriitori i acte bizantine.

p . 1 9 7 1 . nr. nr. p.. 1 9 8 6. p. 4. în rev. P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . p. in acela i volum. 30. 1937. Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. nr. LAURENT. în Revue des Etudes Byzantinos. nr. 3²4. 1895. p. "ff+-- 40- . ORESTE LU IA. 109²127 . 1935.‡ ':. în acela i volum. 126²13S . Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . 183² 207) .» '-‡ -iii 1 ') ij :. Iosil I Musat. GOROVEI. 1985.dovei. 1956. S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. 322²337. Mitropolia Moldovei i Sucevei. 5²166. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). 296 p. p.tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s. 1986. S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L . 18 1 ²2 0 3. N STUREL. 9b . I. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. 1972. t. -"''i>' -91 ii/:-. I. în Ac. 543²566 (versiunea francez . S of i a .. p. CIPRIAN ZAHARIA. an. Bucure ti. PETRU REZU . Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau». Ia i. în MMS. în RRH. 279² 354. Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. 1924. întemeierea Mitropoliei Moldovei. 1. t. 3 4 5 ²3 5 8 . 3. p. p. XXIV. an. V. t. 206 p. nr. în voi. Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. în RRH. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. XXIV. 1938. 267² 286) Î TEFAN S. 9²10. 1964. RÂZ-VAN THEODORESCU. an CIV. NICULAE ERBANESCU. Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410). 853²879 (versiunea francez . Implica ii central i est-europene. p. D A N H O R I A M A Z IL U. în MMS. ER-BAN PAPACOSTEA. î n l i t e r a t u ra româ n v e c he . 567²578. în BOR. M A R I A N . XXXII. PETRE . p. III. p. XL. Codrul Cosminul ui. 6²7. Românii în istoria universal .

L?D.aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. de cele mai multe ori inj igaji de luat. el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn . supus direct Ar)iei de Esztergom. Cluj . De pild . Igri . C tre sfîr itul anului 1234. Odat cu acestea. La 23 fe234.Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor. s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. __ . papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic». s-au înfiin at dou episcopii latine. pe episcopul îacob Prenestin. Cîr a. mas pîn azi. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea. prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici». pentru sa ii coloniza i în Ardeal. puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. la Alba Iulia. ia.J. regi^^Unciariei.nu. intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- . ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u.IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi. elor sale.-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap. Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe. cela i timp.a.

decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- .n. Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-. nici cu drep? de nobil. Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i . începînd cu anul 136&.i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania. totodat era recunoscut o singur confesiune. în primul deceniu al secolului al XTV-Ien.|aixemburg(1387²1437). dac nu erau confirma i prin acte regale . Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili. catolicismul. în urma st ruin elor c lug rilor franciscani. cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor. . care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy. ?ihi Gentili^. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI. în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui. Reiese c prin aceste trei decrete regale. cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n.piard . preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:.bus schismaticis).care la 5 decembrie 1428. In acela i timp..^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i. prin al treilea act (20 iulie 1366).i. regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt._antioitQdas. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^.oxtennine» pe «valahi».>.Mejiadia. rnjij3£Ld£. în. nici cu drept de cneaz.. In sfîr it.). dar i s <. Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic .Ha eg. Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români. a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei. Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii). confesiunea ortodox era scoas în afara legii.3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana. iar românii înl tura i din via a politic a rii.

^ ^J&uxo. de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi. Dar. i boteze copiii prin preo i ortodoc i. c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L.-. ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. adic români ortodesigur nobili. V<L . care i-ar fi pierr a de munc . în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. s-au ^uri4^^xu._4e. a cutreierat Transilvania i 1.Ä4isJtru 3ere.De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. legea II din 1495 a lui Vla-II). ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici». Se interzicea apoi nobililor. care. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia.a^u itilpr. g£ _seco2. Œ*o^ fto. Regii în i i. cnejilor i chiar ranilor de ._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437. lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei. de un grup de c lug ri înarma i. ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit.ttjj.iaten ificarea a S iunii . episcopii i aba ii din a. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor.V din 1481 a lui Matei Corvinul.. trimis din Avignon în 1328. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora. ^us^iaSj. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea. datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . pe care nu le pl teau ca ortodoc i. Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu. Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor.

fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i. egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. iar r nimea dependent era legat de glie. Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei. In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc ». sa i i secui. re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514. cu timpul a primit i ea un în eles etnic. Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. avînd biserici. încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. îri_ m suri represive. Erau riguros formulate sarcinile feudale. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). care erau date catolicilor).R.i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). se stabilea robota la o zi pe s pt mîn . numit în mod curent «Unio trium nationum». în elegerea a avut de la început un sens «social». cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. In privin a primei na iuni. organizat tot în scaune. preo i. aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. f r drept de str mutare. apoi dup 1_541.r piri de mo ii de la ortodoc i. de clas ._încetînd" cu totul dup 1556. Treptat. tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». protopopi. . In felul acesta. anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. rnîn stiri. inclusiv pe români. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi. iar sa ii. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic .o. re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. adic î i împart ara în trei. practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. Datorit acestui lucru. la început ea cuprindea pe to i nobilii. Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci. condus de Gheorghe Doja. nobilimea însu indu. iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman . de ap rare a rii împotriva turcilor. __ Sub raport politic-constitu ional. format din nobili. Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. condi ii esen iale pentru a fi «nobil». Dar. secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»). Sub raport juridic.

In Maramure sînt consemil Miroslav. lâni. iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e. loment ce existau protopopi ortodoc i. Maramure ului Sl lliciele». în 1364. care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie.ciuda atîtor yici j iidjsi.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi. înseamn c era io. din acela i sat. Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte. i bisericeasc . apoi al ii. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici..-^^ .riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g . Hunedoaemnat i numele preotului Nane . cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. ca a Bîrsei. adic episcopi. Ha egului. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români. un proces pentru o proprietate. într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud. fiul lui Leel. otopopi. în secolul urm tor. La 2 iunie 1360. De pild . r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. unii din ei 1 de «nobili». în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri. în . i egumeni. tot în Ha eg. mai ales în ara Ha egului. atestate_ documene( 0 : ^ -&IH. cel mai vechi nume de :ut în Transilvania. din 1456. 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp. sîn^ aminti i 12 cneji. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv.reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa. F g ra ului. teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social . între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i. judeca.

ctitorit de doi fra i TAgjji.*. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ². cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie. S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români. Banat.. care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i.)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea. acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale. Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova. Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii. Arhiepiscopul Ghelasie.S. Ha eg. din Bedeu.Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. CrâsrîaT^ChToaf.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure . Rezult c în acel an. la care se adaug voievodatul.Drago sj Drag. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri. Hunedoara. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in.. Cluj. în voievodatul Transilvaniei. Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib.. F g ra . S tmar. Ucrainean ).autohton. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie.. în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud. în frunte cu un mitropolit. anul 1377. Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel. F g ra etc). în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român.S. primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice. Ha eg. Bihor.9 f . Rodna etc. deci na. luna iulie 2». precum i în. Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania. Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au. altele în Zarand. existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe. adic zugravul de la Cri ul Alb.. Alba) care aduce lumin i în aceast problem . deci i pentru existen a unor vl dici români.ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i. a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul.

prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . în_l2051 _într-o scrisoare. [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri.Ungura i AJjmajul^bjh^an. ² in p r ile Hunedoarei ². unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI. iid-o cu trei sate i alte propriet i. Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. s sfin easc biserici. Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i.arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos. am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu. Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania. ^rul st pînirii lui Gelu. în prim vara anului 1391.Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ . iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme . a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea». cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. iar dup moartea lui. atîrnîrid deci direct_ de patriarh. Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni.Cjgeu. în :esta. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp . prin care declara mîn s-avropighie. între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul). Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului. a existat un episcop ortodox. Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal. în ia egmnenuluiexar_h__din. Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V . trimis de hla afn Constantinopol.X V II I) ure ului.. plecat la Constantinopol.d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl. cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo.Jflfiflfr. Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). s judece pro-biserice ti.. Iat deci atîtea m rturii din care . cu drepexarh peste acel inut. Pomeni i. pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere.

Numele egumenului. Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516). Astfel. Dup p rerea unor cercet tori. s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit . iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici. sa dea cinsTea. la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat. p durile. Pîn în ianuarie 1456. în Crimeea. st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii). fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. în R. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391. La procesul judecat la Buda.. A plecat de acolo. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. «iar arhiepiscopului din Transilvania. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea. ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul. Simion S l janul. corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri. regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. cu condi ia £a. N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh. Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea.S. celui de acum i celor viitori. Ioan de Caffa. ca unor superiori ui s i». ling Cherci. Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. înaintea regelui. La 14 mai 1494.«s®fe«efe-#i«^s»an jui. fnu spre Halici.S.a. . în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul. La plîngerea egumenului. cuvenita episcopului :d& Muncaci. locuite de români. Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania. îi arat originea transilvan . constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze.t4. ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate.

pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. în ce prive te convertirea credincio ilor. 'episcop cu autoritate suprem în popor». c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu. timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. 1 în Transilvania. c ci . Dispozi iile r mas f r rezultat. ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. iar ace tia. situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania . obligînd. sub grele amenin ri. Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor.i p streze credin a x . îi slujea drept l vl diceasc . avînd i alte bunuri le. pe to i canobili i dreg tori.orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns . Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !. ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. Arad. ca i inchizitorul). Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan. care. ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme. fost închis. la Ian cu de Hunedoara. oimo ului vei (ultimele dou în jud. N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop. A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. prin i însufle ite. r pus de cium . precum i pe episcopii din Oradea i Alba . a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. respectiv. minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . îndemna pe preo ii români s . El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea. pe malul drept i. ucenicilor Sfîntului Nicodim. stîng e ului). la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa.

Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei. terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II. în iulie 1456. In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . urmînd pe Petru Maior. c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat. tiri despre al i vl dici. S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh. mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia.i refac biserica. Lup a s. în sfîr it. fiul lui Iancu. F r îndoial c el nu a fost episcop. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. Teza este inacceptabil . Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor. Ladislau Hwniade. care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi). cu re edin a probabil la Peri. la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . Mete . Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano. dar i peste românii din . au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan. a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean.) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. al i istoriei ( t. în aprilie 1456. a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. t. deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. Numele s u. la Belgrad. apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul. Al i istorici. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale. Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba). precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit».a. dat la rug mintea lui Ioanichie.

unde Iancu î i ridicase cetatea. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. în i u. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». pe Danciu. nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. adic st teau fie în mîn stirea lor nie. ci aici i-au stabilit sediul. Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte. existent i azi. ogoare) de la Vasile. Teza istoricilor din urm . am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. de asemenea.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . tefan Lup a). probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. prof. iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. -un sludiu mai dezvoltat. care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc . Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . Deci. de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile. f r nici o deosebire. obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. proximativ apte decenii. în 1480. fîne e. sat situat la 10² e Hunedoara. . ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . i prin legea 3 din 15 iulie 1481. Pîn nu de mult. în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. adic a Mitropoliei Transilvaniei. pe care 1-a hirotonit i preot. autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. de dijma catolic . adic din Nandru (Nandor). i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. Pe de alt parte. a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. c ruia i-a înfiat fiul.

dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». i celor 12 pîrgari ai ora ului.V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda. luna octombrie 25 zile». fn acest an.o. s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu... prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania». ce tr iau necununa i. în anul 6997 (== 1488). mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru. în aceast calitate. In 1478 tot Matei. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine.. în zilele marelui crai Matia. aproape de ora ul Cluj. pomenit într-un act mult mai tîxziu. dat de judele i jura ii ora ului Cluj. -. alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit». regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau. care era superiorul s u ierarhic. Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci. într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh. cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd. de Matei Corvinul. Este pomenit. explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac. din 25 decembrie 1550. S-a scris pe numele Feleacului. unde i biseric a zidit. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ». Situa ia privilegiat a satului. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg. iar în 1468.. judele Bra ovului. ² .. Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva. Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor.

intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534. Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. c ci în slavone te nu se scria tefan. scris în acel an. acesta nefiind trecut în sinaxar. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu.au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu.». Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a». ca unul . Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit». De aceea. «în zilele mitroni chir t. dintr-o deosebit afec iune. 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci». Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve. precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan. se va fi integrat în mediul . a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc . Probabil. prin 1503²1505. cî iva români din Feleac .a românesc. care a fost citit IJI ( T). ai putea folosi. S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. Alte tiri nu mai avem despre el. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516. sigur acel Marcu. pentru c pe cel de Danciu. venind la Feleac. a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. de la Vasile preotul român. cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². preotului Ioan din Feleac. Era scris de preotul Filip din Ha eg. pomenea un alt mitropoa Feleac. în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu. s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan. anume tat l pomenitului -> Danciu. Nu tim nici ce i avut ca vl dic . primit de la botez. i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu. trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. In aceast lucrare s în ara Româneasc . ci Stepan a ip). ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. în Feleac. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u.

«episcop român din Feleac». inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox . Nu tim cît a p storit. . Nu mai avem alte tiri despre el. inscrip ia din 1516. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru. In orice caz. rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil. semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni. trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. Presupunem c hirotonia. poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici. Din punct de vedere administrativ. prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. Din cele de mai sus. Varlaam. tirea oferit de actul din 15 mai 1494. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te. c s torit. Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. De i Marcu.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. rud cu înainta ul s u Danciu. probabil nepot de sor . F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. în care Danciu era pomenit din nou. care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei. care era al «Mitropoliei» din Feleac. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. deoarece înc din mai 1401. Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. o deplin autonomie. aflat în biserica din Feleac. mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi».

Blaj. 11²12. Acad. 4²34). 1984. în «Arhivul penlogie i istorie». VASILE MANGRA. . XXXIX. 1 c r r i s p e c i a l e : Z. 1911. 307 + VI p. 1929. Rom. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. 349 p. care s hirotoneasc pe ei preo i. s. Sibiu. IX. In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. reprodus i în voi. I²II. Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria.XXXIX. Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. NICOLAE IORGA. .». Studiu istoric. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. t. Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. 6 voi. 34. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556. XXVII. voi. I. ca i în ara m neasc i Moldova. teian cel Mare. primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice. 31 p. nr. Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria.R. S. C. înainte de 1456. Dan. sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. 352²396 i an. cu re edin a Hunedoara. Transilvania. 1908. i preo i dm Ardeal. mîn stiri. (II). unde au p storit mitropoli ii Daniil. ed. 1951²1955. BI BLI O G R A FI E. 1935. Mem. i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA.C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. ATANASIE MARIENESCU. p storea vl dica Ioan. Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. Blaj. Astfel. Mihai Viteazul i Mitrordealului. (I) C + 147 p. Sate . AUGUSTIN BUNEA. ACADEMIA R. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano. preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. 1²2. . (toate dep ite). Docum ente privind istoria ii. Sibiu. al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. XV + 103 p. 399) .NICOLAE IORGA. PÂCLI ANU. nr. ( tefan ?) i Petru. Sect. p. TEFAN METE . Bucure t i. 1929. în «An. an. Bucure ti. . o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie. p. Sibiu. 127 p. XL. p. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU.. (extras din «Cani. rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox . nr. 86²143). în anul ?7. reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). Bucu->02. CXVI + 103 p.. 1870. TEFAN LUP A. 775²780. Ist. Num rul mare biserici.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. Documente istorice biserice ti.-. (extras din «Cul? tin ». Bucure ti. 1904. In ultimele dou decenii ale secolului. p. Cern u i.. s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. 1920. (1075²1350). Marcu. II. iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. 1899²1900. 1920. 56 p. II. Studii asupra evului mediu românesc. + 596 p. 1928. românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . Bucure ti. II.

nr.in iji. Bucure ti. 1958. 309²317. . în voi. la mijlocul secolului al XV-lea. p. Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391.. Închinare lui Nicolae Iorga.. hr> '/.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI . partea I. Despre mîn stirea din Peri. VICTOR POPA.:. 333² 335 . EUGEN AR DEANUL (GLUCK). . 1975 p. 152 p. DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL. an fi.R.:. 2. în R. an. Z. 1982. p. RADU POPA. nr. an. p. nr. 2. 7²9. 4. nr. an. TEFAN LUP A. p. p. SILVIU DRAGOMIR. p. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV. 19²20. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova. Bucure ti. 1943. nr.B. XXIV.. 496²514. Oradea. în M. XXXIV.A.. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. PACLI ANU. 1980.'. 1934. 48 p. 387²436.B. ZENOVIE PACLI ANU. MIRCEA PÂCURARIU. 3²4. V.. an. XXXII. 1956.. Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. Biserica m n stirii Rîme . p. p. în MO. nr. în R. voi. 1928. în M. 1931. S al . p..h:. Wurzburg. în rev. «Graiul românesc». nr. fasc.T.. 1²3. M n stirea din Peri i im. 3²4. Cei mai vechi protopopi români. Mîn stirea din Peri. RAFIROIU. 1985. Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. 1957. 71²86. 1958. .:.'. G. 219²229 i an. în Ostkirchliche Studien. 85²91 . III. XIV ² 1450). VIII. II. 268²277. 149²172. 7²9.a .. XIII. an. F. 531²534. 1982. LIANA TUGEARU. In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV. nr. Cluj. [ulu . p.ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> . 1²2. I. în M. p. J V . 21²26. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. an. 9²16. 1911.I. portanta sa istoric .

cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev.a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia. a tr it. via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea . apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi. s-a f cut abia în secolul XIII. Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez . p rintele monahismului rusesc. înfiin at în se-^ de Antonie. S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea. Ir£ Rusia. arhiepiscop al Serbiei. i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. vestitul pustnic la Rila. prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. în_ Bulgaria. sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). în secolul X. care a zidit mînastirea Studeni a. în . sub înrîurirea moului athonit. îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de . e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc . troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . De pild . în a doua jum tate a secolului XII. NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. via a monahal a fost . cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. precum i Hilandarul la Muntele Athos.ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. cu pravil îial deplin . viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. iar fiii s i Sava.

la Oroszlanus. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric.. Chilii.i UKU_. In 1204 de pild .. C lug reasa. In aceea i perioad . . c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi. Alba. codrilor. SF.lui( Buz ului. am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor. aflate în ruin .. Suceyi a_§. Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI. îndat dup anul 1000. biruitorul lui Ohtum. prin poienile ascunse al<. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase. C lug ru. MONAHISMULUI. a ridicat o nou mîn stiro ortodox . F r îndoial c . chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna. jud. ca i cuvîntul «pustie». Chiliile. toate dovedind vechimea monahismului românesc. NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos._C lug ri. însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam . pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. de la V r diajn. cu hramul Sfîntul Gheorghe.). pe terile de la Ialomicioara. sînt m rturii de veche via sih streasc . Dup 1028² 1030. prin pe teri. ?Hil!âi² ficu. Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana.. în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan.ii. deci ortodoc i. Din paginile precedente. ^yS fiilMi-Mm tioara. vor fi existat i altele.Banat. despre care avem prima tire documentar di n anul 963. In teritoriile intracarpatice. tr it de pustnici de neam român. respectînd pravila vie ii c lug re ti. C lug ri a. Schitu i numeroase altele. de la Cib. voievodul Ohtum a^ridicat..a. întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. sînt o dovad în acest sens. cedat unor c lug ri latini.o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. Cianadinus. în care au fost adu i «c lug ri greci». Chilia. care au d inuit mult timp. altele în p r ile Orheiului. s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania. Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. Chilieni. în cetatea Morisena. In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei. s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . Bistri a-Vîlcea. în frunte cu un egumen. bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. Valea C lug reasc . cel mai însemnat centru monahal r s ritean. La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15).

De acum înainte. ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu. to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului.o stare de concentrare i de pace l unt. i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. Serbia. cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic . mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi. Dup unele ute pe aceast tem . De pild .1346). Rusia i rile române. . Simeon 429). laici. urmat de Nil Cabasila (f 1361). medita ia acere. c lug ri. i al ii.. r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru. Fiul lui Dumnezeu. stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo». în actul din august 137. îndeosebi la Athos. în apropiere de Adrianopol. Penaceasta. miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la . In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. tîrziu. Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351). în a eza-sihast de la Paroria. s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. isihasmul (vjouxîa ² lini te). ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti. în 1359. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). se recomanda retragerea c lug rului de lume. spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria. De la Athos. Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat. au fost i români. din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i. isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice.2.Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici.

apoi pe la mijlocul sec. una din capodoperele artei medievale române ti. ridicat între iii 1466-1470. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488. construit în plan triconc. Este în plan triconc. cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. Biserica din Vorone . Reconstruit între anii 1654-1662. zugr vit în exterior în 1547. cu turl pe naos. . sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm . necropola sa i a familiei. XVIII. |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. ctitoria lui tefan cel Mare. Restaurat între anii 1961-1965.I? 11 Biserica m n stirii Putna.

în plan triconc. efan cel Mare din 1487. pictur interioar . Sf. tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular.din Borze ti . i mici. cera: etc. ancadramente la gotic).jud. f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide. Cruce din P tr u i. Bac u. naos.

avînd cinci înc peri: pridvor închis. ferestre în chenare gotice.Biserica din Arbore . Pictura interioar a fost executat de Drago .j. Suceava. arcaturi oarbe sub corni . de plan longitudinal. f r turl . fiul preotului Coman din Ia i. în anul 1541. gropni . pîrc lab de Suceava (1503). ctitoria lui tefan cel Mare din 1497. naos i altar. Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV. Biserica în l rii din m n stirea Neam . ctitoria lui Luca Arbore. monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale. pronaos. în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit . .

Nicodim. pentru m n stirea Humor. Are o bogat decora ie exterioar . împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. cu pruncul Iisus în bra e. cu plan dreptunghiular. construit din piatr i c r mid . fiind redat îngenunchiat. Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri. Fecioare M ria. îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. oferind Evanghelia Sf. ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493). f r abside laterale. . Biserica din B line ti. cu un turnclopotni scund pe latura de sud. cu fire de aur. în dreptul intr rii în pronaos. în 1493. a ezat pe tron. remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni .

Este construit din piatr i c r mid . cu turle pe naos i pronaos. reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI. ridicat de ieromonahul Nicodim. vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. cu ajutorul domnitorului Radu I. TTT . Biserica domneasc din Curtea de Arge . care alterneaz cu piatra brut (un rînd). XIV). apoi ref cut în 1844-1849. început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. Are planul în form de Äcruce greac înscris ".Biserica m n stirii Tismana. este construit din c r mid aparent (trei rînduri). în plan triconc.

Vedere general a m n stirii Cozia. Biserica m n stirii Cozia. ancadramente la ferestre etc). pe malul Oltului. . Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707). ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. cu o turl pe naos. 1387-1388). paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583.ai? « * : . Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . în plan triconc. în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete. în fa .

Suceava. XIV) 1 ln comuna Putna . f r turl . înt rit cu contrafor i.Suceava. 1359-1365).j. ctitorit . cu un plan bazilical. ctitoria lui Bogdan I (c. . Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559. dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec.r Biserica Sf. Nicolae din R d u i. ^ Biserica de lemn din Volov i J.

Treime din iret. fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit . în 1402. .ntîmpinarea moa telor Sf. mitropolitul Iosif cu membrii clerului. Biserica Sf. Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. prima biseric cu plan triconc din Moldova. :ruit din piatr brut . 1595-1596). Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i.

Biserica din Densu _ j. X-XIII). ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul. Hunedoara. construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. Hunedoara. de tip sal . Deasupra naosului se ridic un turn. cu valoroase picturi de epoc . ctitoria cnejilor locali. . Biserica din Le nic .j.

Hunedoara. i anul 1313²1314.â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j. Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc . . sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil.

si» cnejilor locali. Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn. ctitorie cnezial din secolul XIII. Este construit din piatr bruta.ca (ser Biserica din Strei .Biserica din Gurasada .j ‡?«££££ . deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat . Hunedoara. Altarul i naosul au o form patrulob . .ti. construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest.j.

O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei. cu o form dreptunghiular . îghi te .Biserica m n stirii Rîme .j. ctiecolele XIV-XV. Alba (sec.j. zugravul Mihul de la Cri ul Alb. Bihor. cu un turn-clopotni pe pronaos. precum i anul 1376. construit din piatr . XIV). azi .

în care se amintea i de rug mintea/r itni. poate. chiar ctitoria lui. pe malul stîng al Dîmbovi ei.H. nuînd cu urma ii s i Alexandru. adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. într-un fel sau altul. Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com.Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369. la 25 km de Cîmpulung. Bozioru). Datorit acestei descoperiri. AceastC^ \t fiind. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar". 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea.c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . ft-un. n descoperite în hotarul aceleia i comune. i Agatonul Nou. cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. cu hramul Schimbarea la Fa . pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. care. mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). siderat din secolul al XlII-lea. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni. de pilda. dar cre tine. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit. chilia lui Dionisie Torc torul. Vladislav. pi^a str .^^ este. constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi. Radu. cu hramul T ierea Capului Sf. din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a. în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i. Agaton^sif e tc. ca i temeliile a dou din . con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea. . Boli^ documendup cuno tin ele noastre. timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. Cu caz. Biserica rupestr J n deJPiafrd (com.O. la întemeie/ voltarea m n stirii. numit «a __ l^ste conVod ».j. exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com. Col i). Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea.

tii. Dr g . Un logof t al lui Mircea cel B trîn. ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. organizat incîpiiîe isihasmuîui. la Bolintin. 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . Panaitescu. înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . în 1839. trerectat . Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase. p. potrivit suflului duhovniis de isihasm. In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . copil riei. B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i. Introducere la istoria române ti. arheologice. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. a a cum se 1 în veacurile primare. la t de Bucure ti. potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. dup izvod bizantin-athonit. Deci. nemijlocit. documentare radi ie. în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare. tirile pe care le avem asupra originii. atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV. Filos. m n stirile Arnota (Del Chiaro. P. pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. teza veche a istoriografiei noastre. afar de aceste l ca uri. De pild . c luib numele Filotei. spune c a fost întemeiat de Negru Vod ). secretarul icoveanu. cu sinaxarul respectiv .ng Ro iorii de Vede). în genere. Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. probabil pe Arge . Din cele expuse. 331). via a mîn stireasc athonit . care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate.ara Româneasc . asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii.

dus de franciscani. dar ca vasal al regelui Ungariei). teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei». nu departe de tîrgu orul Cladova. înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. De aci. sor vitreg a lui Vlaicu Vod . în orice caz. a revenit în Serbia. In schimb. ci i în inuturile înconjur toare. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369. a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului. Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . probabil la mîn stirea Hilandar.acum. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton. în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. S-a c lug rit la Athos. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. . p rere pe care o împ rt im. centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. în Macedonia (azi in Iugoslavia). la locul numit aina. din tat valah i mam sîrboaic . Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370. în inutul Cladovei. eventual ca egumen. Deaîcî. unde se va bucura de o deosebit considera ie. primejdia catolic a r mas. A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. In 1366. Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. o cetate în apropiere de Novo Brdo. Cu toate acestea. celebru centru minier din Serbia medieval . era firesc ca în împrejur rile date. arina Bulgariei. se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. pe p mînt românesc. S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. s fi avut de suferit. în regiunea Craina. la Vodi a. în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. nu numai aici. oprindu-se un timp lîng Dun re.

ci precum hir Nicodim i cum va orîndui. sub arul tefan Du an. ² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . a a s ie c lug rii cei de singuri s . la Vodi a. Prmjacela i hrisov. nici arhiereu. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a . ie sub orice autoritate din afar . N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos. . Dup^ ultimele cercet ri. în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. f r consim :elei dintîi. dac nu-1 va fi avut mai dinainte. Solia. mîn stirea devenea o amovlgstie^. pe t ot p mîntul românesc. Probabil. uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor.udal maghiar. era forn Isaia de la Hilandar. înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. în anii urm tori. s-a ridicat o n stire. vasele i od jdiile d ruite. fostul protos al Athosului. Teofan. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . trimis de cneazul Laz r al Serbiei. nici altul nimeni. pe locul uneia mai vechi. iar zugr virea. care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite. Prin aceste prevederi. cum s-a procedat Î alte cazuri. Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. fie 1372. de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. nu l 13_7 . încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. In aceste împrejur ri. adic o ctitorie jie_sine st t toare.i puie cîrmuitor». zidit i zugr vit din a lui Nicodim. care_ se proclamase ie autocefal în 1346. «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului. scutirile. Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb .

Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab . Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile. Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti.ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact . In speran a reocup rii Severinului. nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi. 1383). explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective. Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . pe un hrisov din 1424. s cl deasc pe deplin acest hram. Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie».^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. în orice caz. a fost Radu I (c. Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385. o mîn stire nu întru toate terminat . tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar . f r ca s-o termine. Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri... S F. numai sub Dan I. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u. cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav. la Tismana... 1377² c. 1383²1386) îi f cea "anumite danii... f cut de vreun c lug r din mîn stire. a ridicat-o din temelie. O însemnare contemporan . respectiv mijloacele de trai.». Din actul men ionat al lui Dan I. Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a. reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- . dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii. drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea. cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar . ci s-a dat. Gorj).. care era banatul de Severin. pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. cînd Dan I (c. p rintele domniei mele. Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana.I M O N A H IS M U L UI.. la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei. cum am v zut. pe rîul cu acela i nume (jud. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol.

vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V . au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce. n i c i e u M i r c ea v o i e vo d . cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ». Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m. n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e .a u î n c h e i at n u m ai s u b e l . s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. P r i n t r . Est e . ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i .i al ege si nguri cond uc t or ul.u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . î n st pî n i rea Ti s man ei . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i . alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 . t oat e î n Ol t en i a. d e l a Mi r c ea c el B t r î n . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana. est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim. P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i . i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i . di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s .l e a. C o u t ea-C r i vel n i c. de^l a Pr i sl op. a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) . Printr -un hr i sov d in . i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . î i f c e a : de opt sat e. d u p i c î r mu i t or u l u i l or . d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i .u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 . E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a. di n 1 0 i u l i e 1 46 4. cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at .a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² . î n t r . E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». . at î t e a mî n st i r i . în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. c ar e «s fi e d e si n e i»). In ce pr i ve t e V odi a. l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a . A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» . î nt r .un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n . î n ara Ha e S .un t i mp r el at i v s cur t . c i n u ma i . l ot r ul u i i Vi i na. A ce s t e n u me r o a s e d a n i i .

deci o goan dup «isihie». iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii. tarile ortodoxe. care prezint . Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . Prin anii 1404²1405. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. ia Prislop sau în alt parte. încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii). Peste o lun . Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim».ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. respectiv mîn stirii Tismana.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. La 23 noiembrie 1406. Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului. cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. adic la 26 decembrie 1406. i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc . SF. cuviosul Nicodim . Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. în anul al aselea al prigonirii lui. cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. în prima scrisoare. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc . pe cele dou fe e. In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor. Sfîntul Eftimie. un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice. aflat atunci în « ara ungureasc ». lingvistic i istoric-literar. R stignirea i învierea. rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti.

1974.R. Bucure ti. Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. 1 J . itarea: Documenta Romaniae Historica. nr. XI + 82 p. în SCIV. TIT SIMEDREA. Glos pe marginea unui document inedit. 88 p. 1²4. m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri. r/d plastic . Panaitescu i Damaschin Mioc. p. p. 1961.. 3. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale. 1²3. Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. în BOR. GIURESCU. Date noi despre bisericu ele '. 469² INU V. i ed. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim). CARMEN DUMITRESCU. AL. Bucure ti. dup rînduielile haste de la Athos. 488 p. soborul a ales ca Len pe Agafton. TIT EA. Voi. în GB. 1935. nr. III. Biserica rupestr Corbii de Piatr . ed. p. LXXVII. nr. p.. 63²76. în GB. an. 1906. 1969. 23²51 . 507²517.X V --. 321²340. 1966. CANTACUZINO. Bucure ti. ed. voi. 1883. din Mun ii Buz ului. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei. p. VIII. ara iasc în veacurile XIII. 1973.R. XXVIII. 673²697. 3²20. TIT EA.. 1971. L + 431 p. p.A V J . I (1247² 3ub redac ia P. în XIII. Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. PA VEL CHIHAIA. In locul s u. fiind înmormîntat la Tismana. an. p. 128 p. Min stirea Vodi a.'B. 1980. XXXIII. in SCIA. 1953. nr. p. tom. antierul arheologic Cet eni. Bucure ti.S. 1983.t un mare organizator al vie ii monahale la noi. în B. TEFAN DE LA TISMANA. J retat din via . 1965. în SCIA. 1975. a fost cinstit ca sfînt. Buz u. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice. iova. Cu timpul. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. ESCU. I.O. Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul. Bucure ti. nr. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u). P. p. 5²6. Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . ACADEMIA R. CONSTANTIN C. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. Schituri sau sih strii rupestre buzoiene. B.. an.. în voi. 22. întîm-use minuni la mormîntul s u. I. ara Româneasc .. 111²130 j CHIHAIA. Buz u. Iosif Bobulescu. Documente privind istoria României. CONSTANTINESCU. XIV i XV (1247²1500). în Materiale i cercet ri gice. Mîn stirea Tismana. 1909. nr. r< 1947. 1. voi. 15²24.. 7²10. C o n c l u z i i : Din cele expuse. e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH. + 40 pi. ROSETTI. t. 1²2. 1959. rezult c Sfîntul Nicodim a . 22. 635 p. i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU. p.VkiU W U A JU U LJ ^ . Via a mîn stireasc în ara .

Ioasaf Ganea i Dumitru B la a). nr. p. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*. 237²284. semnate de Radu Cre eanu. BÂLA A. nr. an. VICTOR BRATULESCU. în MO. 1²2. 1985. in MO. 1954. p. 77²79. PATRIOTA CODAU. l (pîn la 1385). XCIII. XXIII. 587²598. 1976. 1981. nr. 114²144 ( i în voi. Silntul Nicodim. Bucure ti. nr. Istorie. . p. 1970. XIII. an. Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee.B. p. 11²12t p. XI. TURDEANU. în «Revue des etudes roumaines». DJORDJE SP. an. 3²4. Scarlat Porcescu. . p.ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370. XXVIII. Paris. (Alte studii în acela i num r. în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). XXII. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. 8. în MO. Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . E. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). 923²931. în «Romanoslavica». 194²207 ( i extras). 1978. 673²687. II. 1975. VENIAMIN MICLE. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles. nr. E.. 7²8. an. în BOR. N STUREL. Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. Leiden. 15²37). an. p. Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. p. Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. în «Romanoslavica». p. XIII. p. L ZÂRESCU. 634²651 . în BOR. p. 300²317. RADOJlClC. 1962. D. 1966. D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. 5²6. în G. 1971. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. SF. 345²351. XXXVII. 1966. nr. 9²10. LXXX. Gheorghe Dr gulin. 203²221 . p. Sebastian Chilea. ION RADU MIRCEA. NESTOR VORNICESCU. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. an. 1965. P. în «Romanoslavica».

. în continuare. Din cuprinsul primului . Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc ..». 20 de ca uri. ambele cu data de 20 mai 1388. 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav.VI k. voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea.. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob . 10 bu i 10 burdufuri de brînz . Una din cele mai în- . la mit C lim ne ti pe Olt.». Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol. d ruia mîn stirii satele i Cricov. care i-au fost d ruite de unii boieri. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. necroMircea cel B trîn i a familiei sale.. precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu.zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi). Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea.. Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu.iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. cu voia p rintelui domniei mele >ievod. asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana. o moar în hotarul Pite tilor. li înt rea i osii.. MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA .

In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia. Jiblea. brînz . încît s fie nevoie. Prin cel de al doilea hrisov. De aceea. pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394). 1406²1418) i Iacob (1421) . cu aceea i dat . constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. b l i cu pe te. i-au urmat Soîionie (c. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti.. fiind nimicite de vreme. Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana). ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. In ce prive te numele acestei mîn stiri.rneana s fie supus . Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. f r amestecul puterii politice sau biserice ti.a. B rd ani. Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. cei mai mul i cercet tori. Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. Constantin__C_ Giurescu. toate scutite de d ri i munci domne ti. C. soborul singur. Seaca i Hin te ti. cu toate cele ce se in de ea. Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. iubitor de frumos. aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I. între C lim ne ti i muntele Cozia. pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie». continuat de Dan I. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. mori. s fie înlocuit cu una nou . care se tie ca a fost un domn mare. Aceast p rere a fost rectificat de acad. formînd o . produse alimentare (grîu. In adev r. Din primul hrisov. în ce prive te starea material . precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. de c tre fiul s u Mircea. miere etc). de fast i de podoab . dar. In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). Radu I. observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel. pe valea Oltului. poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. prof. Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei. Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. vin. mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri. ca . Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea. C. a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. adic Cozia». în primul document din 20 mai 138'8. pe Olt. n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . abia dup un deceniu.

t p dure de nuci. jupan Staico. prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. ex. Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. în jude ul : a. Era deci foarte bine ap rat . apoi vii. iar a doua. primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. altele au disp rut. de Mircea cel B trîn. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. meroasele danii pe care le-a primit. pe Buz u. Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . mori. apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. în caz de nevoie. Dup p rerea altor cercet tori. Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. la nord de Bucure ti. hele tee. care era pus b dependen a Coziei. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. umentar. Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. urmat de Radu. urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a. Dan. Fr sinet. Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . sirea nggov. Arge ). înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . pe care i-1 d ruise domniei mele. c ci pomelnicul ei. Socet. Mircea cel B trîn i alt IIlea). începe cu islav Voievod». lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. înc un l ca cu numele Nucet. Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. avînd te sau p r i de sate. pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. iv lii etc. imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. cînd a ridicat ia biseric . putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. P ltini etc). mîn stirii domniei mele de la . în acela i timp. vaduri de moar . la sfîr itul secolului al XV-lea. alc tuit în 1781. Distinc ia era necesar mai ales acum. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ).

cel pu in. i a domniei mele». Mîn stirea QlayQQJ c. a ridicat mîn stirea Vjj ing. Documentar. N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu.. c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. cu numele Dionisie. fosta mîn stire e în ruine. în 1441. situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni. s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea. avînd al turi pe so ia sa. Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani.. din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II.ra (probabil doamna Mara). cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. ^_ ^_ Snagov».^" ^ ~-- ^" " ^" " . s o fi m rit pe cea veche. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. inînd în mîna dreapt o cruce. Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. La 17 noiembrie 1431. N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . Potrivit tradi iei. iar în biseric . Pomelnicul ctitorilor începe cu el. Din acela i timp data i schitul Br det (jud. un ucenic al Sf. de lîng Tîrgovi te. dateaz tot din timpul lui Mircea. d ruite de Mircea. cu b l i. Cozia. Tismana. fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. . din secolul al XlV-lea. numit la început Strugalea (la sud de G e ti). Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab. în orice caz. a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus.^^^ ^ I » Œ^^ ^ . Nicodim. Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea. prin care îi confirma dou sate. iar în stînga biserica. sau. din 7 octombrie 1428. tot sub Mircea cel B trîn. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . cu hramul Bunavestire. Ast zi. el a f cut danii acestei mîn stiri. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»). s existe tot din timpul marelui voievod. Arge ).^^ ^ ^ ^ . ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui.

Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12. Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele. cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam . Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia. ridicat . ridicate în locuri în mun i sau în codri. iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab. J L . schituri de lemn. Pimen i Silvan.). ica Sîn Nicoar . aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie. ceva mai mare (15. în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung.50 m i 12. cuub numele de Bogdâne ti. toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII.50 X 7. stiri i biserici din Moldova. i structur .P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l. în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. a lui Basarab I.uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. în ii Alexandru Ilia . N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un . F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc . cu hramul Adormirea Maicii ii. Dup tradi ie. A fost distrus de un cutremur prin 1628. precum i unele mai tîrziu.75 X 7. înseamn c a fost ridicat înainte de 1352. în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene. în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar . noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente. apoi.40 m.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir.50 m). din prima jum tate a secolului al XHI-lea. cu hramul Sfîntul Nicolae. c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu. ca aceea de 30. s-a început construirea domne ti de la Arge .50 X 8. r ii lui Basarab. Astfel. în Drobe a. J li A 1 V . Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea. pe eia mai vechi. îltimii ani ai domniei lui Basarab I. pron timpul lui Seneslau. Conceput ca l ca de închinare i domneasc .

Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie. Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. Urma ul s u. «unde a fost chilia vl dicii Iosif». Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare. Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan. cînd tefan I îi d ruia dou sate. iar azi. a fost ctitorit de tefan cel Mare. domnitorul tefan I (1394²1399). în 1497. In adev r. cercetînd o serie de documente. pe iret. Mai tîrziu. este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou .. din piatr . i o activitate cultural-artistic . cel din urm fiind îngropat aici. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea. Probota. pe care o vom prezenta în alt parte. mori. c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian . pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii. Este interesant un hrisov de la tefan II. Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn. felurite mertice . = înfr ire.».timp la Athos. cu hramul în l area Domnului. punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului. Petru II. pris ci. afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. Ruinîndu-se i . Se pare c el a fost înmormîntat aici. îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului. Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i. înc «de la începutul rii».. Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . Prin acela i hrisov.. Biserica de azi. într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. Pe locul vechii mîn stiri. iazuri cu pe te. Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun. s-a numit Pobrata (în slav. de la Boi tea. fr ie).a. azi disp rute. între zidurile ei s-a desf urat. Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693). Probabil pentru ace tia. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire. din 6 iunie 1446.. dac nu va fi fost i mai veche. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian.

so ia sa Ana >oieri. ele tee cu pe te. a lui Petru Rare . lor funerare se g sesc azi în biserica nou . . neclintit. pe jumen al mîn stirii. doamna Elena. De pild . dar f r s dea numele ctitorilor. Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407. a egumenului Dometian. Alexandrei Vod . terminat în 1530. scutiri etc. tâijeg. cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. Hrisovul men iona . a biseric . Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re .14 septembrie 1467).. f r vreun din afar .i alege singur urma ul în egumenie. acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic. o biseric nou . înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i. La 15 februarie 1410. enitul i cu sfin irea preo ilor. a construit.. tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. Astfel. situat cam la 300 m de locul celei vechi. îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea. Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan.F E K1 U A1J A Petru Rare . Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a». Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. ita la sfîr itul secolului al XlV-lea. au fost îngropa i aici Petru Rare . Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402.a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei). la o mic distan de ruinele în stiri. c ruia i se dreptul de a. so ia sa. îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor). la 27 iunie 1449. Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. u. Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. i nici un mitropolit. Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei. existent i azi. d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. Ast zi este biseric de mir. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi. a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche.

O noti . Mîn stirea Humor. «unde a fost Huba». ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare . este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova. Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor». care rezuma un act patriarhal din 1395. lîng ora ul Gura Humorului. O alt mîn stire era cea a lui V rzar.R. moara i «sili tea de pe Nichid». V rz re ti. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei... pe locul bisericii Sf. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi. numit mai tîrziu. cu satul. patru pris ci. Dumitru din Suceava. La 6 februarie 1431. Daniile au continuat i sub urma ii s i. «s -i fie uric cu tot venitul». Alte danii i-au f cut Ilia i tefan. în felul acesta. la 13 aprilie 1415. tot dincolo de 21 ² Istoria B. primul egumen cunoscut.1432). una cu hramul Adormirea Maicii Domnului. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate. este men ionat documentar la 10 februarie 1429.. îi d ruia vama de la Tazl u. Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi. asem n toare cu a episcopului de R d u i. mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. i seli tea lui Dieni ». In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j. A doua se g sea. Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana). îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae.nici slugile lui. ca o ctitorie a unui mare dreg tor. Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415.. S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). «un sat la obîr ia Solon ului.». Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat . Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun. alta cu hramul Sf. c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453. vornicul Oan . amintit în 1420. probabil. în forma în care o avem ast zi. poate dup numele lui Chiprian.1418) i al ii. nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. Prin 1528²1530. dup numele întemeietorului ei. Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . Dumitru. la aproximativ o sut de metri de cea veche. ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina. . f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia». care i-a d ruit.O. so ia sa Ana (-j.

azi disp rute. anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. în aceea i regiune. exist o bisericu în stînc . C lug ri a etc). mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. pe care voievodul o punea. apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. C lug reni. sub trea mîn stirii Bistri a. mai veche. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. mîn stirea postelnicului Ignat din Soci. în Moldova de nord. potrivit tradi iei. Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). Aci a fost s pat o chilie.a. men-: i alte mîn stiri. mul În l area Sfintei Cruci. o alt mîn stire l u. probabil în zona Vasluiului. Dup tradi ia local . în p r ile Neam ului . în 1411. Daniil Sihastrul. în p r ile Tecucilor. losif). într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. isten a altor biserici i mîn stiri. vor mai fi existat e. ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². spre r s rit. mîn stirea de ÎozieniRoman (1446). Chilii. pomenite în documentele vremii. Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. o mîn stire la Boi tea. irea lui Ciunca Stan (1445). amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i. era o mîn stire de c lug ri e. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. la Horodnic. mîn stirea popii Draghie (1444). în care ar fi fost îngropat. Pe lîng mîn stiri. precum i ale urma ilor s i. azi degradat . azi Dum-² Tîrgu Neam . unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. în care ar it. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod . m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta.a p r ile R d u ilor. Actuala biseric nu poate fi con- . cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea. O astfel de biseric a existat ov (Olov ). despre care nu avem nici o tire. Dide ti. >roape de actuala mîn stire Putna. icumentele aceluia i domnitor. ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit.

Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . din piatr . dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate. care va fi voia noastr ». P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391). cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. atestat documentar. cu excep ia unui pridvor. ctitorul bisericii. la începutul secolului al XVI-lea. atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. mama lui tef ni Vod . Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. tefan I. Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. Stana. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . so ia lui Roman I (1391²1394) . Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). Anastasia. primul episcop atestat documentar la R d u i. este biserica^Mh u i. Potrivit cercet rilor mai noi. Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. f r îndoial . Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at. 1354²c. la 16 septembrie 1408. c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. considerat ctitoria lui Bogdan I. iar actuala biseric . tirile sînt contradictorii. Pe mormintele primilor ase. alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). Se p streaz integral pîn azi.siderat îns de la Drago Vod . c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava. i urma ii s i : La cu. Roman I. angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. i Ioanichie. pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. De asemenea. In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia. ar fi ctitoria lui Petru Mu at. fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415. Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn. fiica lui La cu. 1358). biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. «una din Tîrgul de Jos i alta.

au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i .i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s . D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e . d a r. e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri.l e vi e ui t o r il or e i. In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile .² A V H i. i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini.) lu i A l e x a n d r u c el B u n. u n e o r i ). a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s . se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i.m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. i ar . întîln i m . l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). C u ti m p u l. ca r e. h r z e au i ei d a r u r i. S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i. N u m a i e . ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc . M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . d o m n ii r o m â n i. m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. d e m u lt e o ri . p rec u m i me t e ri au toh to ni. d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e. fi e l a l i t u r gh i e. o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u . A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii. t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i . fi e d i n l e m n . în M old o va . d a r m a i al e s d e A st fe l. s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a. Ia r î n t r e d at o r i i . ti e d i n zi d . N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. ctit or ii l e d o m n e ti. d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii.a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i). p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e . l a d a r u r il e f o n d a t or il o r . în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate. s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ).

nr. XVIi. veacul XIII. 1931. IX. nr. 303²316 i nr. L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. Documente privind istorici României. EMIL LÂZÂRESCU. 1906. an. I. 1952. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica. II. 1967. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. p. TAFRALI. 61²65. 9²10. Bucure ti. ( I I ) . 1961. Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. Nucetul. Bucure ti. an. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. XV (1247²1500). Paris. 3. în SCIA. p. 11²12. Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr.A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . 1970. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . în SCIA. LXX. VIRGIL DRAGHICEANU.. 1²2. TIT SIMEDREA. Bucure ti. I (1247²1500). PAVEL CHIHAIA. XXXIX. 1953. 118²138. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. 3²4. + 11 pi. cu mai multe studii . VII. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. 1955. 1961. LXXIX. 1966. . an. LXXXII. nr. Sub redac ia P. XIII. în BOR. BOR. Panaitescu i Damaschin Mioc. ILIE GH. în BOR. p. 43²46. O. p. 5²6. nr. nr. nr. 1109²1119. . Despre mîn stirea Cîmpulung. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. DRAGHICEANU. 52²89 . + 158 pi. BRATULESCU. an. nr. 284²335. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. ara Româneasc . 1033²1049. 1983. în BMI. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. AUREL I. NICULAE ERBANESCU. an. cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. Secolul al Xl V-lea. P. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. Arta cre tin In România. ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare.. p. 56²59. p. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge . 1944. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. an. 470²476. an. XXVI. In M. 1971. 1²2. p. Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. p. Corina Popa. 1937. Data zidirii Coziei. CANTACUZINO. în voi. ara Româneasc . nr. an. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. 1047²1077. p. L + 431 p. ara Româneasc . B. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU. în MO. 2 voi. 1970. 1²3. p. p. Bucure ti. 1. PAVEL CHIHAIA. V. 1961. V.. 635 p. p. in RIR. 323²338. Schitul Br detul. întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . XXXIX. an. 1924. Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. 192 p. Mîn stirea Vi ina.. nr.S. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 4. 16 p. Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. 221 p. I z v o a r e : Academia R. 11²12.O. 3²4. VIRGIL DRAGHICEANU. Curtea Domneasc din Arge . 2. 1923 (BCMI. 1917²1923). XXI. nr. X²XVI. p. voi. în GB. 128 p. în MO. 11² 12. GHEORGHIU. 11²12. GIURESCU. p. p. XCVIII. an. 1. în MO. XIV. Bucure ti. XXI + 352 p. an. alta la C lim ne ti). p. an. 1964. în BCMI.R. 107²137 . Monumente istorice. nr. în BOR. B. II B IB L IO G R A F IE A. p. in GB. 1974. XXX. 876²889. IONA CU. an. 1969. XXV. DIACONESCU. Bucure ti. VII. 68²73. în BMI. 38²49. 1352²1633). nr. Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel. PAVEL CHIHAIA. (I). LXXIX. nr. Istoria min stirii Snagov. un monument din veacul al XlV-lea. 1961. Studii i lucr ri de icstaurare. 1962. 1980. în BOR. GHEORGHE I. Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a. 1966. nr. p. 208²221 .

PA VEL CHIHAIA. TEFAN BAL . dup m rturii noi. XLV. 1970. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU. n r. 324²347. Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU. Craiova. i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. ara Româneasc . GRIGORA . n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU.S. 22 p. 384²1475). 985 p. 1976. în r i is t or ice ». ova. 7²8. 3... Bucure ti. 1963. 1954. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. 555²562. 5²6. Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge . an. p. 371²545. 597²612. 314²506 i an. XXXIX. Bucure ti. voi. 1962. p. nr. Bucure ti. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. p. LXVII. Bisemeasc din Curtea de Arge . + ilustr. an. 1935.monumedievale din Moldova. Bucure ti. voi. 1938. XX ( s. p.. Bucure ti. 11 4²1 30 .. în M. BÂRCÂCIL . p. BULAT. I²II. . an.. XIX. 1969. 372 p. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare. 1971. Ia i. XV. Craiova. 19 49. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. TOMA G. LXXI + 530 p. GRIGORA L PRO U. XXXVIII. Bucu58. 1 ²2. I. 1947.). 55 p.12. > v " iî ! -: . 5 p. la i. nr.M. deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. n ou III). 1965. 1981. c r r i: N. . Moldova v o a r e : Documente privind istoria României. veacul XIV. 1974. 1968. ea Neam . p. p. 70 p. A. N. an. Mîn stirea Neam . în MO. 426 p. + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. Bucure ti. 800 p. 7_8. Moldova. TI T SI MED REA. . i v îndut e i d rui te în se colul XV. Mîn stirea Moldovi a. în BCMI. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova. 127 p. Mîn stirea Humor. 165²184 (extras: V lenii de Munte. -în BOR.

Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. . . . încît în anul 1204. . în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca. BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : ..'. . -' ' : ' ' " . ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi).ft Bisericile din Transilvania. Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. De pild . MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA. Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu. re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. în jurul anului 1002. ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m . mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat. x. . ' . Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi). din nuiele împletite sau din piatr i c r mid . în secolele XIII²XV. X ?.' . s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri.. -ir. . In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini. . "". ‡ ' - . . r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti. cu hramul Sfîntul.iif j i/ îf 3 'iitsv . . una din re edin ele voievodului Gelu. Banat. pe Some . . io q ‡ 9' . . ridicat de voievodul Ahtum. Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn.. : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania.Toan Botez torul. Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u . papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma. în B i . . . .

Pe baza acestei descoperiri. i s-a scris mult despre aceast biseric . dup cum arat o alt . ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie.tip longitudinal. cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan). s-a stabilit c bise.P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu .ric . Este construit din pietre romane. c sub i pictura mural din 1313. Intre altele . din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. Dr gu ). un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V. folosit apoi . îns . în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî. fapt consemnat de o inscrip ie. în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. în anul 1443. din bolovani de rîu i din c r mid . Trebuie relevat. se afl o alt valoroas biseric monustoric. într-o alt form . >. cu un opotni care domin împrejurimea. vara anului 1975. în satul Sfrei.X V I I I ) ia egului. tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII. de i mulat ipoteza c ar putea data. scris în anii 1313²1314. pe malul 1 rîului cu acela i nume. lîng tabloul lor votiv. :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . aproximativ 2 km de aceast biseric . mult mai veche. una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. construit din piatr brut . atesta i documentar din secolul lea.iertarea. o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea. format dintr-o nav . statui etc). Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral. lespezi f uite. provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. altar pentagonal. A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale. pe malul drept al Streiului.coperit o pisanie în limba slavon . S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. dar pe locul unei biserici din lemn. . se afl un strat i mai vechi de eal . socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar . de acelea i dimensiuni.

odat cu maghiarizarea familei Cîndea. Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. aproape în toate satele men ionate. A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). cu un turn-clopotni cu cinci nivele.I i din piatr f uit la muchii. situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. ». A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. refugiat i apoi c s torit în Transilvania. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. cu picturi ascunse sub var. documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali. devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. de tip occidental. la Sînt m ria Or/ea. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. ctitorie a cnejilor locali. ad ugat în secolul urm tor. din piatr brut i piatr f uit la muchii. se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. in hotarul satului Silva u de Sus. situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. Are ziduri înalte. De altfel. fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530). la poalele Retezatului. romano-gotic. Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea. azi în parterul turnului-clopotni . probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. se afl o biseric de dimensiuni mai mari. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea. apoi a calvinilor. ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . La acestea. cu portale i ferestre cu coloane. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. Biserica p streaz o frumoas icoan de hram. se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. Nuc oara i Pe teana.i* . cu un frumos turn-clopotni . în apropiere de Ha eg.

0 regretabil gre eal a disp rut. înrudi i cu Iancu de Hunedoara. cu o form ciudat . în anii din urm . q». r pit mai tîrziu de calvini. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-. itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. Un interes aparte prezint biserica din Gura. Spre ecolului trecut. pome-:rte de atunci. i jude ul Hunedoara. a fost ridicat biserica din Le nic.a ne ti din Transilvania. în fiin pîn azi. înaintea > desigur o alt biseric . în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. cu un an-s picturi murale originale.B îd din secolul al XlII-lea. . Elena. 1342²1382). P r ii de r s rit (altar i naos). în l tate a secolului al XV-lea. patrulob . ctitorit . Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. noiembrie 1458. care. mai tîrziu). i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie. biserica ling Hunedoara.i ridice o biseric de zid în ora . iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. în apropierea Devei. Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u. de jupînul o ia sa Visa. a c rei fiic . azi disp pild . l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. care-i cu privilegii i mo ii.. In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae. potrivit tradi iei. sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. ref cut în secolul urm tor Dciarovici. pe pere ii de sud.j at . ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a. înrobabil pe cneazul Dobre Românul. între care se remarc tabloul votiv. format ini ial v i un altar. ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. cu o . i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400. vest i nord ai restul. tot în secolul de cnejii satului. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . în care va fi slujit Ioan de Cafia.. întîlnim alte bisenente istorice. restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani. ctitorul bisericii. pe Valea Mure ului.într-un tablou votiv.

în jude ul Cluj. în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV. i Mica. Sava i Gheorghe. care dateaz tot de prin secolele XIV²XV.i avea re edin a în Feleac. ca apar inînd secolului al JUII-lea. Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn. din lemn. care. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva. sînt considerate. asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975). Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. ambele lîng Aiud. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV. în Mun ii Apuseni. Ini ial. Ung Turda. La Guhova de Sus i Lopadea Veche. din zid. a unei foste mîn stiri. Biserica din Sîntimbiu dateaz . In celelalte p r i ale Transilvaniei. Nicolae. i alta cu hramul Sf. Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica. Bisericile «din S ndule ti. apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. apar in aceluia i secol. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. a fost împodobit cu picturi murale.. p strînd fragmente de picturi originale. zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti.. se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr .. lîng Aiud. ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. într-o faz ulterioar . în anul 1424.. La Lup a. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. de unii cercet tori. p strate fragmentar. înainte de 1488. In secolele urm toare. precum i o inscrip ie din 1377. C tre sfîr itul aceluia i secol.. Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor. i din Cic u. m rit . biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri. exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. cu un exonarthex cu contrafor i. dup unii cercet tori. lîng Gherla. bisericile din B i a. lîng Dej. Biserica mîn stirii Rîme . . Mitropolitul Daniil. ctitoria cneazului Vladislav din 1421. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. în diferite sate din jude ul Alba de azi.

Timi ). S laj) prin 1470. Sîngeorz i N s ud. Hunedoara) în 1411. Mure ) în 1451. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. Aici.cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u. din secolele XII²XV. Deda (jud. jud. de multe ori ridicat mai tîrziu. Rî nov i Z rne ti ² jud. R inari.a. m rturie a i artistic al poporului nostru. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. altele numai fragmente. Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . în continuarea c reia se afl altarul. Lancr m (jud. bisericile din Scorei (Mircea trîn. (jud. Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni. în 1398. poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud.. Mure ). cum a fost cea din Strei. De pild . iar în partea i un turn-clopotni . apoi în cîteva acte . Hunedoara) în 1330. în 1418. Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia. S li te (jud. cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . ricile ^ i mîn stirile din Banat. Cut ² dba . potrivit tradi iei. Sibiu) i altele. Rediu (jud. m Fize ului (jud. A a cum am ar tat. dînd na tere unei picturi cu totul originale. din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333. Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. Me terii erau din p r ile Jocului. Alba) în 1439. cu picturi din secolele XIV²XV. Toate sînt lensiuni reduse.îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. pe valea Some ului Mare. 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. Bra ov. . Sibiu. Unele p streaz destul de numeroase. documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. precum i unele elemente occidentale Strei). ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal . Rîu B rbat (jud. cu ajutorul lui tefan cel Mare. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti. Alma u Mare (jud.

în apropiere de Vîr e .MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor). Mîn stirea S raca (jud. se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). V r dia (distrus de turci. Cusici. ars de turci în 1552. în secolul al XVII-lea s-a retras aici. Timi ). Bazia . cînd Banatul a fost ocupat de turci. datînd tot din secolele XIV²XV. In secolele XVI²XVII. A fost ars de turci. fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). a servit drept catedral a episcopilor care. azi disp rut . Zlati a. Alte cîteva mîn stiri. cînd se mai puteau vedea pic turile. de prin 1402. ortodoxe erau situate pe Dun re. In 1730 a fost restaurat . Biserica din Lugoj. ctitorie a cnejilor locali. Bihor i Maramure . In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. La Ilidia. Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. mai ales în 1552. apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu. în urma încet rii domina iei lor. dup ocuparea Banatului. peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . XIV. A fost transformat i m rit în mai multe rînduri. Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia). Sfîntul Ierarh Iosif. atribuit secolelor XIII sau XIV. Biswiclle_din_Arad. A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. umig sau Morava. XIV²XV).. emliug. s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . tot din secolul al XV-lea. fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici.a. Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti. în p r ile Aradului. în apropiere de Oravi a. Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane). i Dezna (sec. tr ind pîn ia moarte (1656). în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea.i aveau re edin a în acest ora . men- . cunoscut i sub numele de emlac. ref cut în secolul al XVIII-lea. la sfîr itul secolului al XV-lea. mitropolitul Timi oarei. In partea de sud a Banatului.

Biserica Alb (1373). ridicat în secolul al XVI-lea. V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. . La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. dup ultimele cercet ri. pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. . iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail . azi . absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. azi în ruine. din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti. A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. ctitoria Drago izilor. pare ie.A 1 V ² S t. Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. locul de re edin al voievodulan. Retnetea i Tileagd. aveau i bisericile din T rc i a. di n s ecol ul al XlV-lea.prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea. era pomenit înc din 1131. cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . se afla mîn stirea ortodox . Ap a de Mijloc (1428 i 1440). O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). azi în ruine. ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). Nu departe ista. Bezdin. 1156 i 1177). Maramure . în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64). tot pe valea Mur e ului. uri mural e ort odoxe. cînd a fost declatvr o pi ghi e. Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea. cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). Saras u a. II* ^ .

partea I-a. 1 68 p . 1930. XIV ² 1450). Bucure ti. voi. 97 p. D. . Pictura mural din Transilvania (sec. VIII + 225 p. Cluj. CORIOLAN PETRANU. 269 p. ( I ) . 223 ²264). 1930 ²1932.. TEFANESCU. Par is. XIV² XVIII). în ACMIT pe 1930²1931. 1938. TEFAN METE . Secolul al XlV-lea.. voi. p.Csiîr i ul secolului al XHI-lea). Secolul al XV-lea.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse. Cluj. Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. pentru acel timp. Inscrip iile murale. români ² sînt. în voi. Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . + 30 pi. (extras din voi. Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa. CANDID C. 12... XIV i XV. 1968. care au mai putut fi descifrate. I. p.'. + 4 8 pi. Bucure ti. VASILE DR GU . Bucure ti. 1985. 1936. Din istoria artei religioase române. /^construite rudimentar. I (sec. Istoria arhitecturii în România.. V ASI LE DR GU . 1930. TEFANESCU.. D. p. A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. 240 p. 8 p. BI B L I OGR AF I E . Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria.ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de . prezint o deosebit importan istoric i artistic . mitropolitul Ardealului. ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. Banat. Studiu introduct iv. 1959. Istoria bisericii . 1965. Bucure ti. Bucarest. + 67 ilus r. 115 p. IX + 166 p. 1970. 1²222). cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. cu o înf i are modest . . MARIUS PORUMB. + 117 ilustr. Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. I.L u c r r i de s i n t e z : Istorie. ". VIRGIL VAT IANU. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. p. 1973. 1932. Ctitorii bisericii din Bîrs u.‡ . voi. Dar mai presus de toate. Arfa cre tin în România.. bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *. . SILVIU DRAGOMIR. 540 p.. La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X. + 1 h .. : . Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec. Zlatna). 1. D. Cri cior. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. Pari s. plan elor de Vasile Dr gu . orin '. . 139²148. Bucure ti. VIRGIL VATAIANU. ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I. nr. 1940. 1983. Nicolae B lan. P. 1981. Bucure t i. + 100 pi. I. 469²562). A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania. VASILE DR GU . în SCIA. 40 p. bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania. (II) .. TEFANESCU. 192 p. GRIGORE IONESCU. Ribi a.. -f 47 ilustr. 19 38. XII + 1018 p..li . P i c t u r a : TEFAN METE . (extras din ACMIT pe 1929. 72 p. 1938. Omagiu I. p. Bucure t i. Cluj-Napoca.. 1 9 29 . Cluj. CORIOLAN PETRANU. 3. Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. La Transylvanie. Sale Dr. ant ologie i prezentarea. aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. I. Sibiu. 1963. Bucure ti. XIV²XVI). Pictura româneasc în Transilvania. 180 p. Bihor i Maramure . " .e si ecl e.. precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român. Clu j. 1985. VecW monumente hunedorene. 643²646. CXXVIII + 364 p. Sibiu. S. Istoria ariei ieuclale în rile române. t. 75²102. L'art roumain de Transylvanie. i 4. Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. seria Arta plastic . (extras din ACMIT pe 1929. L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. Bucarest. IX + 439 p. MU LEA. p. Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. ² realizate de me teri români.

p/cfu3. în RMM. vezi bibliografia de la capitolul IV. p. Arhitectura. 11²12. 1978. M n s t i ri d i n Ba n at . în AMN. nr. 307²310. . 174 p. 299²309. p. Arad. 1932. . nr. 225 p. RADU POPA. Timi oara. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te). 1. 3²25. 1972. p. XIV²1450). 1973. p. 427 + 455 p. icoanele. t. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin. M n stirea Hodo -Bodrog. p. XVII. MARIUS PORUMB. Arta veche a Banatului. 1979. Centenar muzeal X-cdea 1972. 1969. p. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov. M n sti ri T i mi o a ra . D. M UR E IA N U. 1963. Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. Bucure ti. 4²6. Gheorghe i mî n stirea Lup a. EUGEN AR DEANUL. nr. în SCIV. 1974. t. O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. XLI. OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU. CANTACUZINO. MARIUS PORUMB. 1 94 7 . în B.M. i EUGEN X. 2 voi. Bra ov. Timi oara. Cluj. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc . în RESEE. nr. GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. p.I. în M. 1934. XXII. în «Acta ocensis*. XXIV. în SCIV. 2. nr. Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice. l. 168 p. M RIA ELENA IONESCU. 1984. LXXXVII. M RIA MOCANU. Vezi i NICOLAE STOICESCU.. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. 1980. MARIUS PORUMB. Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi). an. XX.R. XVI. p. 109²124. 192 p. GHEORGHE COTO MAN. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. 5. 32 p. p. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. 2. p. 86²88 . Bucure ti. Biserica ortodox din ' Sus (jud. p. 1974.. MIRCEA P CURARIU. în B. 1966. 6. Alba). M n stirea S raca. Un nou monument românesc din piatr în :. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. XV. TEFAN ILIE UZUM. 1981. Istoria m n stirii Prislop. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. nr. 511²528.. (extras din «Ana/eJe Banatului*. 3. ION B. RADU POPA. I. AMN. 1980. 24 p. 2.O. Seria MIA. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. XIII. tMM. nr. an.B. 555²564. 1976. Timi oara. 267²285. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. 1972. p. 1976. an. 190 p. 1943²1946. p. XXX. TEODOR BODOGAE i 3MANDI. an. TEF NESCU. Ti mi - . 1. 1 4 4 >. în MB. 7²9. în voi. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu .. MILOIA. I.3 din cheii Bra ovului. Beiu . în voi. Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. .. 49² (RGHE I. Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat.. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. M n stirea Mr cunea. 1985. centru i art b n ean . 215²219. 285²290. 1212²1221 .

nu mi i D n e ti. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I. turcii. nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul.ia a bisericeasc . cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea. implicit. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice.R. In astfel d e î mprejur ri. T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i. pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge . V.O. apoi la Bucure ti. 1436²14 42 i 1443²1447).VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc . Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii. In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. nu a v e m alt e tiri desp r e ei. dar mai ales Alexandru Aldea). Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B. ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei. afla i în plin exp ansiu ne. Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti. F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . în via a Bisericii. secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e.

H u s s . p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici. d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . A . C a i W i c l i f. a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . a p t r u n s i î n B oe m i a . p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) . i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t . C a i în trec u t. p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii. L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i. V ia a bisericeasc în M old ov a. c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . In r e st . E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e . pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni. su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . c_ au n u l_ la S u ce ava. Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c .o pji. :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t.a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . C h i r i i i M e t o d i e. A st f e l. N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. sa i. [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) . u n gu r i i i d i n a r a sa . ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va. ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel. _. a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . s-a în fiin a t o. î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e . t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i.în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1. C u t o a t e a c e s - . s rac e pr e a pu in i credin ci o i. î n ac e l a i ti m p . a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. D e si gu r. n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . hot ra în fiin area_ u n ei . re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. cu.

Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. XV 33 tea. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. atît în ce prive te numele. Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. exist numeroase lacune de informa ie. mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre. Prigoni i în ara lor. apoi în alte p r i.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. sentin executat la ( iulie 1415. ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. cît i anii lor de p storire. f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . scriitor din secolul al XV-lea. Urma ul mitropolitului Iosif. ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». s-au a ezat în Tîrgu Trotu . Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). condu i de preo ii lor Toma i Valentin. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia. scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol. prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia. Silvestru Syropulos.MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC. De pild . Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . destul de confuze de altfel. La Trotu . dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia. interzicîndu-i chiar intrarea în capital . condu i la început de Jac 2izka. despre care vom vor bi mai jos. împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. au fost nevoi i s . 1-a condamnat cu arderea pe rug. In privin a urma ilor s i. cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc .

In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. între anii 1414²1418. condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i.i impun din propriul lor neam. Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina. n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. din 1416. de la Konstanz. existînd pe atunci trei papi. deci moldovenii încercau i acum s . iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei. Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . la gnon i Pisa. Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. precum i din 19 ierarhi ortodoc i. în sfîr it. format din cî iva in Constantinopol. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare».xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin. Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic. de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state. între g sea i Grigorie amblac.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437). între timp. devenit. . Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume). a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). avînd un întreit turarea schismei papale. încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului.

c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus. Sinodul de la Ferraia ² Floren a. Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. Mayda(?). de origine maghiar . lie . In orice caz. (s-a publicat în trei edi ii. f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc. fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. urm rit aici. Roman. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean . Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . Cu aceasta. Hîrlâu. Moderland (?). KyJo (Chilia?). 1575).Mentz(?). c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). Ia i. Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova. Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava. era determinat tot de interese politice. fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman. Ergx (Arge ?). se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . împ ratul Ioan VIII Paleologul . cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier. 1536. Astfel.Molga(?). împ rat al Germaniei i rege al Ungariei. iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. Bfrlad. solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici.Herat(?).1418. in Italia. Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). trecem la o alt participare româneasc . Împ carea între cele dou Biserici. toate la Augsburg : 1483. tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?). fie german . Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod. iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. Atît Mircea cel B trîn. în 1_438²1439. In ce prive te reprezentan ii ora elor. la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu.

tefan a ridicat. Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei.. ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. Deci. care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. Patriarhia a putut foarte_u or s . ca s cear pentru sinod. un alt participant la sinod. Moldova avea ca mitropolit pe Damian. pe care ara cîrmuit de fratele s u. N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i. Ilia ^fr&mnind ara de sus». f r s mai e î mp o t ri v i re. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. numit arhiepiscop «al Moldovei». lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . i-au împ r it ara în dou . i fiind aceast situa ie. sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»). 437. scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei. cu scaunul la Suceava. pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului.. Ilia i tefan. în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. pentru a avea aceea i organizare bisericeasc . p e s caunul d e la Su ceav a.448) c utînd sprijin militar i material în Apus. area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. Acesta era un ierarh ortodox.2borul florentin. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci. îndemnîndu-i . i la mitropolitul Damian. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu .iÄlna_arhul ei în Moldova. împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. Despre mitrop olitul Damian. dou ale. tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a. iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene. care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor). din 10 i 11 martie 1436. Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . în traducere latin . ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie. grec de neam. iar tefan peste « ara de scaunul la Roman.

la_24jiojenibrie 1437. fiind împotriva înv turii despre «filiocme». ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la . ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei. în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt. 2.&uUli eva iei. în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul». mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau. Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir). 1436²1442). a venit din nou în capitala Bizan ului. Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439. împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman). Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol. înv tura despre_ purga- . Antiohia i Ierusalim). iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. De aici. dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna. în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II. Damian este men ionat acum de trei ori. Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. cai i în unele C ronici româ ne ti. în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. Plima u^jDapal . Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara.r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV). delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane. Din aprilie-^în în octombrie 1438. au fost acceptate de r s riteni : 1. La începutul anuluM439. care. în cele din urm . S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). au plecat_spre Italia. sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438.^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ .c AV 343 unire. Alexandria.Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild .jSinodul a fost mutat la Floren a. Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia. respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea. înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . pe cit i-a stat v în putin .‡ 3. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire.

i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!).loc cur itor. Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii. i Ierusalim. Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din . care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza. V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i.‡ 4. Ghenadie Scholarios. întruni i la Ierusalim. s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . deîs riteni s-au întors în rile lor.î5^ n . iar peste doi"ani de patriarhii-. precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman). în 1441. între iad i rai . chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul. pe lîng Patriarhie.. De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? . Damian».. Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei. în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i. Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. Dup moartea lui Ioan eologul. pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456). în 1450. întrucît n. Sau. El va fi r mas la tinopol.de Alexandria. nu a znit s se întoarc în Moldova». preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor. rile «unirii florentine». al voievodului Moldovlahiei». declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u. în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni. considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». n-a rnai venit în Moldova. Dup cum era i firesc. iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an..a fost in sinceritate^ ci din interese politice. a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei. Dup isc lirea actului de unire. Logof tul Neagoe. dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450). a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. relateaz c întrucît mitropolitul . e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei.

î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol . i er ar hi .5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia. Mol doveh_î n acest caz. scrise î n li mba l ati n . Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r ..a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a.a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe. i er o mon ah i . domni i mol doveni au mi t r op ol i t . D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or . â ^ i .c derii sale sub turci (29 mai 1453).a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e.i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54. Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma. una papei . M ut ar e a s a ai ci s . Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. fi i nd al u ngat di n s cau n. a a cum s . egu meni . d ecî t s pr i me as c u n. Deci . î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] .a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va.ar af l a. pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1. al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ».ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ». con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman.a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 . ~~ * Mitropolitul Ioachi m. s . cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m». an ul î n car e s.u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui . ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st. ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 .a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii.a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _... nedat at e.document el e i nt er n e. c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e .ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n . Du p cer cet r i mai ve chi . Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e . Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e . at un ci mai de gr ab i.. p i e r z î n d u . a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a. r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st. s . Di n dou act e pol one. di n cr oni ci . Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i . alt a col egi ul ui car di nalilor. gr ec de neam.i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun. La _15_jioiembrie 1447. adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei . l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu. u nd e s . c ci al t f el nu i . s . Dac a m ac cept a ac east t ez . cî n d j s . P e l î ng a c eas t i p ot e z .a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i .

Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic .i p streze credin a xa. ara Românease .. Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi. 15 * Q0). 4-31 p.b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei. are în acte i cu titlul de «mitropolit». deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii._ Or. care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa. tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare.S. XIV i XV (1247²1500). manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo. tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe.. se tie c moldovenii doreau s . iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova. Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c . P. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam.R. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman . datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. Bucure ti. incit nici n u se poate stabili irul 'iilor. mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. Panaitescu i Damaschin Mioc. înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist. organizarea bisericeasc a fost în continu altare. ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova. In al doilea rînd. BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c . I z v o a r e : Academia R. Bucure ti.. ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit». ² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind . în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova. In Moldova. B. Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. C o n c l u z i i -. j reeditarea : Documenta Romaniae Historica. . sub redac ia lui P. c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul .en a. veacul XIII. Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian.

89²127. I (1384²1448). 27²44. LXXVII. A. XV 347. 76 p. IX. Episcopia de iret. ». p. A. ed. MÂNU. Panaite cu. unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. 1987. in < . Bu cur e ti. 1959. publicate de Ion Bogdan. Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a. veacul XIV²XV.C. 328 p. în «An. 1910. GRIGORE URECHE. Chronik des Constanzer Conzils. E p i s c o p i a a r m e a n : P. GIURESCU. ... p. M. . Bucure ti. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. (II) . IV. s. DANU I. în «Revista Istoric ». Rom. p. 1962. Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova.. S. Bucure ti. în anul 1415. hrsg. 165²184 ( i extras 22 p. XCIV. t. 1915. ZAREH BARONIAN. an. 1953. fasc. lorica. Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). Bucure ti. nr. m. ROSETTI. 567²577. DANU I. NICULAE ERBANESCU. 6. E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. an. 141²150 + 10 pi. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle. Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. voi. an. The Coun ci l of Constance. R. (Bucure ti). 1943²1944. The unification of the Chur ch. 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU. 1926.. 7²8. Moldovenii la sinodul din Constan a. Acad. 2 voi. nr. p. M. p. 207²215. 1961. 226²245. 1913. CIPRIAN ZAHARIA. p. XIII + 562 p. Rom. II. în B. MÂNU. p. P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român . Documenta Romaniae His-. 1945. PANAITE CU. II. p.». XXXVI + 557 p. voi.T. 1975. 197 4.R. (I) i XXVI + 956 p. 247²332 ( i extras. an. I (1384²1475). Hildesheim 1962. AUNER. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. an. IV. Din istoria Bisericii Române. Acad. Buck.I. GRUIA ( TEFAN POP). Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). CONSTANTIN I. s.iv ji. 32 p. Documente privind istoria României. AUNER. în «Studii i articole de istorie». 263 p. P.S.». 296 p. 1976. Ta i. în «Revista Istoric Român ». 1914. Constantin M ciuc . p. în «Revista Catolic ». Edi ie r ev zut i compl etat d e P. ACADEMIA R. 3 ²4. p. . p.S. XIV -f.O. M o l d o v a . 1959. an. nr. Acad. Panait e cu. t.). voi. în G. 28 4 ²29 3. 180 p. 1966. 253²258. LAURENT. t. 1915. 722²826. III. ed. 7²10. P. DIMITRIE CANTEMIR.. Secolul al XV-lea. Letopise ul rii Moldovei. Bucure ti. C. A se vedea i voi. . întîiul mare ierarh român.< ji J i i i J £ . P. iv BOR. p.. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. 1973. KARADJA.) . Hu i i i : I. an. 13²15. III. 1928. Sinodul conciliarist de . 1905. II. XXVI. 2. CONSTANTIN I. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun. Episcopia de Baia.. Bucure ti. .3 32 p. Descrierea Moldovei.vMACUREK. 180 p. în R.. 1910. Secolul al XV-lea. XIII. Ia i. Mitropolifii Ungrovlahiei. 1958.I.S. III.> j. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. XV²XVI. M. 1934. VII. 403 p. în «Revista Catolic ». 1931²1932. p. KARADJA. Bucure ti. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». Bucure ti. CONSTANTIN C. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU. Moldova. Rom. V. Cronicile slavo-române din sec. Iosif I Mu at.. în «An. New York and London. LV + 605 p. XIV. 59²91 ( i extras. 1418. Woody. 754²759.B. p. Husitismul în România.). XXVII. 44²56 . «An. Moldova.I. nr. în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie». i ed. t. Academiei. ERBAN PAPACOSTEA. s. Din istoria Bisericii române. XX XII I.R. P. von M. XXVI. 1967. 3.

nr. 60 p. publicate de Haralambie Mih escu. d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL. C. 1816. 1959.O. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439. 1927. ^.VE L CHIHAIA. RADU CONSTANTINESCU. 1959. 32 p. în M. LAURENT. 377²386. 1953. P. 4. N STUREL. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. p. Res Ferrar i ae Gesta e. derii arigradului pent ru Biserica româneasc . 7²8. n. p. p. Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei . ed. Bucarest..T.O. p. Erbiceanu. în B. 785²791. N STUREL. 18. 488 p. Bucure ti. 4²6. AUNERr i soborul din Floren a. : PETRE . 45 ²73 . 1982. 1971. Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). 1976. Bucure t i. nr. Joachim. 1922. 57²71 i an. trad. In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). . p. II. în B. 129²159). nr. metropolite de r T . 1²3. an. nr. P.O. XXV. Voi. 5²6. 1915 ) . N STUREL. . an.10 pi. Do-t s cri pt ores. Conciliorum Florentinului. (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine». 1927. 1921. Tudor Teoteoi. GRUIA ( T EF AN PO P). V.. (extras din «Revist a IV.R. an. în G.. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c. p r il e [a români au fost traduse de C. nr. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie.. 1959. Fontes Historiae Daco-Romanae IV. N ea m . XIII. 3 99²423 . . Radu L z rescu. Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. XII.'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. nr.B. XV. p. A se vedea i Voi. în R. rom. XI. 1891²1892. 1²2. an. 365²383. în Siid-Ost For chungen. R. Roma. XI. Scriitori i acte secolele IV²XV. XI. 1979. p. 715 p. 1973. t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle. rbanTana oca. 1915. p. XCIV. s Florentiae Gestae. 643²648 . XV). XCI + 2 28 p. XXXVII. an. Roma. 9²12. Paris. I. . . 19 53..

.ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje... Astfel.. cu numele Simeon)... despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria...... epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy.. La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate.. într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii²..... c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul. jieci.. In afar de aceste dou act e... La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii)... cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc. Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i.^itui_LJngrovlahiei.rii Snagqv.. . la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p... chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j. .. s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie..... . ArjFi. într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana..... Prima (c...... i al unor_ mîn stiri............IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei. Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei. P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482. primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc ........ Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475)... . ........ Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia. . A_p storit j3Îna_j.. Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea. 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² .

482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. are ca egumen Visarion. întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen. Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. la irie 1478. c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»). se acord danii. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei. Prin a doua scrisoare. cum am ar tat. p_e_narion. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe. înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. voievodul Transilvaniei (1479²1493). ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti. Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. apare ca martor. 'opolia Moldovei. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. Faptul c la aceast dat Vlad C lu. în pisania schitului 'în Vla ca). era destul de t. alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. pa moartea lui Macarie.y I. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci. La 16 martie 1494. prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477.e pe so ia acestuia i pe solii munteni. îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). c ci. datorit . se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. se consolideaz organiza ia bisericeasc . cînd a lomn Basarab cel Tîn r. în primul rînd. Nu se tie cît a p storit. cum era fostul patriarh Nifon. scutiri sau . de care. e din izvoare interne. fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien . este pomenit aici un egumen cu acest nume. Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via .

C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k. tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. fi u l l u i Ili a . . d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu. d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. A su pr a d a t ei hir o t on i ei. în pl u s. M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54. d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C . XV alte aju toare mi tr op oliei. i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. arte d e c or ati ve ) et c. S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6. pictu r . E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci). aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc . în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. M it ro po litu l T eo ctist I. A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52.1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it. F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t. se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori. scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t.) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac. î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II). e pisc opiilor i ml n stirilor. pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s . d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n . în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o . i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i . ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale. i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti .

Figureaz de asemenea . înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn. curînd.emnatarii actului din 1456. « tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri. el va fi încurajat . putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i. prin care Petru Aron. stînd în boierilor din divan. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman). atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante). Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . n cîteva acte domne ti. ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. K L . la 13 fei 1458. vii. Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare. ungarea lui Petru Aron. mai multe mori. apoi continu s .A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului. f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). hot rau s pl teasc turcilor 2. A iV .e în peste alte zece acte de cancelarie.FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L . împreun cu rii. la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. pris ci etc). iar ara noastr s nu se mai piard ». i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna). tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan. Bogdan II. Astfel.000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. poate la Neam . Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457. la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate. tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. De asemenea. E . dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie. la 3 septemb rie 1470. în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie. este poîn mai multe docu mente interne. Ca mitropolit. uciga ul tat lui s u. dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate. ca atare.

d e vr e m e c e s. de vre me ce '* s. L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l . u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 .i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . cu o inscrip ie.a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei. m ai al es de l a N ea m . p o a t e l a N ea m . P u tna i M old o vi a. Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor. <jh eor ghe mitrop olitul ». prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e. pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e. î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ). n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or.a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc. S u b a c e st m i t r o p o l i t . su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc . Petru Ar on i t efan c el M a r e) .Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . în mî n stiril e mold o ven e ti. D e a s e m e n e a. D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . la înd e m n u l lu i. . M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8. Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 . 23 ² Istoria B. t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e. ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar. In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . Ace.O. n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte). în ctitori a sa de la Putna. În ainte de a aju nge mitrop olit. tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at . i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l .st_lucru est e posibil. r e ge l e P o l on i ei .R. M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c .d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e .u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e. în de ose bi la N e a m . l a 1 2 i u li e 1499. Pu t na i M ol d ovi a. n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2. fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a . --YAtK "\i> e >. D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. în li mb a slavon . va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i.

inuturile Moldovei de sud. A trecut la cele ve 1 aprilie 1508. Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului. Ia i. dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. sub numele de David. trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). Hîrl u. Dimitrie Cantemir în . Cîrlig tura (în jurul Tg. ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517). Frumos). Orhei. datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. L pu na. ica din Moldova a fost într-un necontenit progres.istirea Zografu din Muntele Athos. în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». Dorohoi. Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. totu i. Hotin. ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe. trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . fiul lui ^el Mare. preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare.

N ic od i m d e la Tis m an a. A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar . ni ci e g u m e n i . au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . n. XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » .n. U lN l iK U V J jA iiit. N i fon al C on stantin op o lului) . d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ).o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ». d a r. au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . sc ri e ri d o g m a ti c e.‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1. A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a. C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e. c u m a u fost de veac». au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i . nici e pi sc o p. lK U t . f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e. c î n d au p storit i ierarh i greci. sla vi su d -du n re ni. sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci .p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. lo cal e. H lji! . E st e se m n i fi c a t i v . ni ci C o n stantin o pol ei ». C u vi o asa P arasc hi va.U J . d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). m r t u r i si ri d e c r e di n . A st fe l. ! I M U L D O V 1S I IJM SEC. a c e l a s fi e . c al vi n e i u n ite . în a r h itectu r . el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei. ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e. N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e . d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci. B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. î n a ce l a i t i m p . In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e).. B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c .) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic . î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p . î n ac e st se n s.lV lJ . i ar î n tr . ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n . S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci. S fî n t a F il o ft ei a. M itropolitul .

l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta. rela ii Bisericile Ortodoxe surori. ar un . învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost.. i-au judecat singure ierarhii. în tot decursul istoriei.^. Episcopii.^în-. rturile dintre Stat i Biseric . dinde trei pjersoanejj au. cum vom constata în alt loc. foarte rar dintre egumeni. ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere. care f ggju. i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu. Au p strat singure. 3. a a . numita. în. Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re. în caz de abateri. la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii... semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. dac se aflau în ar ). icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e.dintre episcopii sufragani.QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie.. t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge . biserica din Lvov în secolele XVI²XVII. care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. mai tîrziu Tîrgovi te .a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei. y.4iaXorisiari±iriopol. . se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor. alegerea era_ anun at îi ecumenice. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p. pî n în XlX-lea.. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol. nefiind. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar ..tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar . dac se de o reputa ie deosebit ..ejrajJL_ale§ij de regul . f r intermediul vreunei alte Biocefale. Totu i.medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin..num r de 12 ierarhi pentru lui. Acest alegerii.atxiaxJaai. a noului ales prin înmînarea cîrjei. biseEuropa central i apusean în secolul XIX).

C u alt e cu vi n t e. în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or . Q w T^ci vvî fHe ". fie m at e rial. A n tioh ia i Ie r u sali m ). d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. d a r i ci vil e. se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir. a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. în acela i ti m p. X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t . î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri.e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t. d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a. din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf). în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc. A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. de în su i patriarhul ecu me n ic. D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e . a vîn d un în se m nat rol politic-social. acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. m e n i o n a t m ai su s. d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e. fi e m or a l. . c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. cu n u n ia. jn d a a_ d u p în sc u j nar e. d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii. M ai tîrziu . In a c e l a i ti m p . în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os. de situa ia l ui material i m o r al . le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii . iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart . M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . a p o i Ia i î n M o l d o va ) . nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor). pe c ar e Ie . M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui . în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ).J ot e z ui. C a i î n B i za n . a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . S u c e a v a. el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa.

uneori i episcopii sufragani.al.dx. De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite.. ompletul de judecat . de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie. ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor.iiyeni i .§£C. Jra.i spun cuvîntul asupra persoâ- . mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). Prin_. din ora ul de re edin ). adaptate la realit ile române ti. mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar . în dreapta lui. a toate gradele) sau arth i aJ.epi. egumeni^Xie^ greci. mitropolitul era de fa . domnitorul avea dreptul s . ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia). îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul . Judecata dup «pravil ».natura sluibei sale. colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon). prezidat de mitropolit sau de un episcop.. fie Äslavi sud-(iuja E_en.. în acest caz. Rusia. it din clerici de la centrul eparhial. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise. De multe ori. ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise.jscaunului domnesc.dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul.olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a.. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor.soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul. fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei. judeca nu numai abafului.Äce [u ureze .e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele). tipogrâTîîTe.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn. Polonia). îndemnau. în cazul cînd judecata o unul însu i. el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului. >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol.»dQainescH!.<4s£atului..X V II I) de .iJ>. principatul Transilvaniei. ale unor mi rojjoli i. Tot pe plan social. In caz contrar.

c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far . « e x a r h al P l ai u r i l or ». B o bo t ea z i P a t i. pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . . M i t r o p o l i ii.cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. la. ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge . D e_ _ r e j gu l .cite^ u n pr ot o po p. avea. fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. t ot u i .rat >>. la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni. hi r ot on eau p r eo i. f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. în eparhia lui.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC.a.cate3 xiîiIl*~înitj. E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir. A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it. s fie . întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r .. c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii).O E<?Jit.i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea.. s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j .ne dirijar respectivii. C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri. B ucure ti. î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e. L a c on du c er ea e parh i ei.. R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al . de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar . («P laiu ri») în c ar e e a n u .^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x . c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i.e a bisericilor ridicate în eparhia lor. .. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil . în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 . recr utat m ai ales d intre c lu g ri.din_. d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t. e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n. Fi ecare ierarh veghea. o situ a ie deose bit . XV 359 nei pro pu se. for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc. pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a. mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v. totu i. a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe. înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice. în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u . f ceaiuid zlt© can on ic e. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) . ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania. s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _. Tîrgo vi te.. se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n.. d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a .

R.B. A. Veacul XIV²XV. 59²66. Veacul XV. 1959.. ara Româneasc . 717²729 (mai ales pentru.P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . 738²743. s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor. în B. Bucure ti.. L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s.. 701²742. aprilie 1). ACADEMIA R. ia lui P.O. 1913. în B. 414²437. Bucure ti. Documente privind istoria României.O. . d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ». PULPEA (R MUREANU). Gheorghe David. L + 431 p. BO LDUR. 11²12. an.O.M.S. In felu l ac esta. do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. nr.O.. GDAN. Bucure ti. fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. i : Documenta Romaniae Historica . p. TEODOR LACHE. nr. V. 1910. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e . LII. I. NICULAE CU. BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. LXXVII.. A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . 722²826 (îndeosebi 4)dova. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a.O. p.R.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini.R. NICULAE ERBÂNESCU. 7²8. CIUREA. Bucure ti. VIOREL IONI A. binecredincios domn i 1 dreptei credin e. 5. 1987. voi. Documentele lui teian cel Mare. p. p. 57 . I. în B. /ol. . an. nr. 180 p. 1966. an. 1² 2. mitropolitul Moldovei ff 1508. c r i e t c ). 2 voi.O.. AL. 7.R. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . Bucure ti. fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e . N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498. 648 p.R. II (1449²1486). teian cel Mare i via a religioas din vremea sa. » Teoctist). NICULAE M. Moldova. M7-Jngrovlahiei. 7²10. Veacul XIII. BANESCU i L. îATULESCU. Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. 336. A. S. r r i : ara Româneasc . 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. an. LXXXII. voi. p. ( I I ) . Documente privind istoria A. Steian cel Mare i Slînt. 1934. R. an. ara : . P. Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia. GH. an. în B.. 1964. 1976... nr. 1954. Panaitescu i Damaschin Mioc. p. LXIII. al Moldovei.a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i. LXXII.R. 635 p. P e n t r u t o at e ac e st e a . LXXII + i XLVIII + 343 p. nr. POPESCU..nr. 1²13. Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . p. MOISESCU. I (1247²1500).S. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc . B. în B. XIV i XV (1247²1500). 1 5 4 1 . se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ». voi. I. STAN. în B. Bucure ti. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o. 1953. în M. 6. nr.R. NICOLAE DOBRESCU. I (1384²1475) . II )).

în SMIM. 369²396. 77²116. XXXVI. 4²6. VALENTIN AL. nr. Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. VIII. p. nr. 741²761 ( i extras). an. 9. în Candela.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC.. an. X. 296 p. LVI. LIVIU STAN. I V + 5 3 8 p . 1930. p. Despre autonomia bsiericeasc .R. p. XLI. ni. 1933. în Candela.O. în B. GEORGESCU. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. O. 1938. . 1983. C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc. p.O. SIMEON RELI. Bucure ti. în ST. LIVIU STAN. 170² 214. Clericii în serviciul justiiei. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. Bucure ti. ANDREI' P1PPIDI. 1938.. 1956. GHEORGHE CRON . 424²442 ( i extras). în Ortodoxia. p. nr. TEFAN BERECHET. p. Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei.R. an LXIII. p. în MMS. GHEORGHE CRON . 1958. 1987. Biserica i domnia în trecutul românesc. 175²196. an. 11²12. Bucure ti. an. Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. TEFAN BERECHET. 11²12. 823²884 ( i extras). an. R. 1980. 1960. 21²43 . p. în B. 376²393. 1945. an. IV. p. LVI. R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I . an. 3²4. nr. Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. an. XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'. 1960. în B. Despre autocefalie. Voi.. XLIV.. 274 p.

In asemenea condi ii._la __iar în tirnjguLJui. Reli. tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe.2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare. care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea. [ui Roman precede întemeierea statului. întrucît nu avem tiri precise în aceasta.. In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie.^se. a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun. ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ . icopia Romanului. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394).. da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva).. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445.. ca întemeietor al Episcopiei Roma. (Nicolae Iorga. Alexandru cel Bun. cu dou sate. în care a doamna^Anas asia. Aj i ori. Giurescu. Nicolae Dobrescu. iar acesta a fost numai organizatorul ei.. Alexandru cel Bun. La 16 septembrie 1408. fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova. era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene. Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate.^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare.so ia^ a. a înzestrat aceasta biseric . si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia. e iuiaJL. Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. Scarlat Porcescu. precum i un vad .. Gheorghe Moisescu. p rere pe care o împ rt im i noi. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr . Constantin C.

ca. afar d e bi sericile d e la R d u i ». î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8. A stfel. N i ch ita i D o br e. cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on . p e d oi z u gr a vi. c ar e n u tiu putut fi identifica i .a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i. g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h . T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i. în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ».\J 4 . i_ . în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ). pîn c e.S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i . în ju rul an ulu i 1 40 8. A ad ar. soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». c u sc au n u l . Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . D i m p ot ri v .K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . d u p m i tro p olit. d i n j o s d e R o m a n . în 1 4 1 5. . c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl. L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. nu er au î m pr ejur ri . la sînt a m în stire c e ie st e în or a . s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a.. A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u . d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e. d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . N . Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar . ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es. i a r p e d e a l t p a r t e . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. în 14 35 . A V -J p e s t e M o l d o va . pî n î n a n u l 1 4 4 5. A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un . în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. Io an i SarnuiL. au aj T O . î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a.priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti.

un t tar. arii no tri de la N eam . poate ca «loc iitor de mi^.un act di n 1613. Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. tat l lui tefan cel Mare. Desigur p storia îceput mai de mult. într. devenit acum mitropolie. iar episcopul era numit «mitrop olit». cu scaunul se la R oman. de i au sensuri diferite. termenii de autonomie i autocefalie. dup ce Da mia n n -a mai fost . în continuare. pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu. c dac «îl va ierta». d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului. iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»).». cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor.Lt ril_î L avea scaunul la za. Prin ii amintit. în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. anume Pasca.. ap oi. anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. D e p ild . printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II. lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. unde domnea Ilia Vod . Pentru c mitrop olitu. Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442. men ionat medic bavarez. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman». la 31 iulie 1451. tefa n II. în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie . Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l . atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. s-au în acela i în eles. li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i . îe ani mai tîrziu. erau d rui i mîn stirii . dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman. S-ar putea îns i o alt explica ie. mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei. s a u î l v a da o r i cu i . s au î l v a »>. dup legea româ(na voloscom zaconea).. pîn în prima jum secolului nostru.ag gepta ^de mol do veni.eava. ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. la 30 septembrie^ 144J. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit. Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua». car e d omnea a cu m sing ur. Se preciza.

pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori.-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i . P ri n a ce st ea . c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt. L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia._ de care n e ocu p m. dat d e m arele . ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa. n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e. aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii. tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia.-laJ-3-attau &t. ca i d r e g t or ii d e tî r g. O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei. P ri n tr -u n alt h ri so v. t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos.4.m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m .».. deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». î n se a m n c e pi sc o p u l . or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el.. O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 . j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i ». . în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l. c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or. se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i . ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului. n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar . Ju d ec a r ea l or . S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. înain te d e m o arte. pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . pu in d e o s e bi t d e P a s c a . P a c o i P et r i c . pr e c u m i d r e g t o rii ei. p en t r u or i c e fa pt e. In a c e s t c a z. S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. p r e c u m i. p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti. p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i.a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ».lâS . pe c i n c i an i . d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 .. Nu m ele de P a c o. « . C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e. u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r ».

c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej.arrul ÎSC. zece tente interne jale Jui tefan cel Mare. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului. dup cum este rînduiala ortodox . îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n. Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . ca f cînd . itrop olia de jos a Moldovei». t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori. mitropolitul ntie. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii. s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i.peste². In unele apare ca. S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat .li Tarasie. Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473.n. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop». Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna. i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit. ile ca «mitropolit». episcopul moldovean. fie la sfin ire. fiul marelui cneaz Ivan III. Elena. In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. i i fi început p storia prin 1451. întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal . Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist.Grigore. Äepiscop.garte_. Prin scride care ne ocup m. ci tot înd r t. fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric .. presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori. Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului. . r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman.. Vasile». la embrie 1470. al turi de mitro_golitul_ Teoctist. a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. toate ss fac împotriva ui soarelui». Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484. cu întregul sobor de slujitori.) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui.djnj3iv. Este pomeni Äîn.

iar_în capital Riil a-. încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul. cu lefon. Cu excep ia anilor 1435²1442.din sudul^Moldovei : Roman.jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi. episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii.c. înt rind actul cu p ece ile lor. Din vechime. pe Teoctist. . la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n. fost egumen la Neam . chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii. cînd este atestat documentar pentru ultima data. pîn în secolul al XVIII-lea. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile . d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate. mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital . Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i). La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii.. La 12 iulie 1499. Romanul avea un nou episcop.. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti. Trotu . ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava. al turi de mitropolit. La 4 ap rilie 1488.teÄ1 . episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». al turi de mitropolitul Gheorghe. tot în p r ile sudice : Tigheciu. Tighina.. episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau. tefan Vod d ruia un alt sat.Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja. Bac u. De obicei. episcop ul Vasile figureaz . De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos». cump rat de el însu i. viitor mitropolit al Moldovei. Tecu ci. Abia din 1739. C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e. Adjud. In felul acesta. In sfîr it. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. spre pomenirea lui. «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. iar la 15 octombrie 1488. numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. In primele lun.. la 31 august 1499.îrj argintat în eparhia a. Chilia. Putna.tuj . Abia în.iÄaie anului 1500. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng .s poar. 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al . regele Poloniei. Bîrlad. De asemenea. în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht. Vaslui.

losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava.iscogia R d u ilor. dup moartea Anastasiei (1420). într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ. din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic . dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae. lajg d uti^^jr ma . cel acu m înainte. doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?). pipcopiei de Roman. într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 . Y. expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit. moldoveni a fost la R d u i. printr-un hrisov cu data ilie 1413. ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s . Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc.a dat Co manul acestui l ca »). ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul. în adev r satul Co mani. mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu. Ca i în cazul Episcopiei Romanului.. Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu. j biserica Sfîntul Nicolae. fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e.auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor.jii al XlV-lea. Astfel..o simpl episcopie. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. cum titropolitul rii i episcopul de Roman.g£ab . cu toate c tuile.. respectiv Episcopiei de R d u i. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor. afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor. ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor. pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu.. P e atunci sub conducerea lui Meletie. în aceast biseric («. Un . a. 3..\£S£ L._de. îs bisericii Sfîntul Nicolae.u_maj. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava. al ii pe cel Mare. Astfel. Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani. i Ghelasie. s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. în timpul lui Alexan1 Bun.ave. iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. De pild ^ nu .

dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are. Gri go rie. cu pr e o ii lox ^d at e în c .o. l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n. d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ». p ri n t r . In a n i i u r m t o r i. m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor. m it r o p olit u l S u ce ve i. luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i. printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 . A lex and ru cei.u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 . D e a s e m e n e a.R. n -a pu tut pa rtici pa. pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490. P e l î n g a c e s t e a . do cu rnentax. d i n ca r e d o u î n C e r n u i. d e al t f e l. E pisco pu l Ioa nichie. Pri m u l jpisc op at estat . t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. S a va i G hela sie. î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e . d e. la 2 6 augu st 1 50 3. E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei. S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e.. p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ». i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». fii n d d e fa i G h e or g h e . A st fel. c a r e .uceava. e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . . î n a st f e l d e î m p r ej u r ri. înspre D oroh oi. F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at . B un... este Ioaîiichie.Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». d rea pta ei ocin . P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 . fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i ._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. iar cîteva. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. Prin h r i s o vu l p o m e n i t. trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 . se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i.______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. po m enit într-un hn spv_ > da _de_.. în a ce st e sate. P ri n ac el a i hri s o v. îi e r a u î nt r i t e. P r i n a c e l h r i s o v. î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e. c u t o i d r eg t or ii rii. emis de can celaria aceluia i d o m nitor. P r i n a c el a i h r i s o v. tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. 2 < ² Istoria B.

. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate.^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. GON A. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie).. nr. PETRE . S. 1970. 1912. regele ^Poloniei. voi. . p. Secolul al XV-lea. EORGESCU. Bucure ti.. Cronica Episcopiei de R d u i. + 2 pi. ALEXANDRU I. Viena. p. NICOLAE DOBRESCU. XXXIV. 1²2. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i . Episcopia R d u ilor. oria Bisericii române. p.l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei. an. Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea. chir Ioanichie». 21²36. 1874. iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). VII + + 10 pl. în MMS. în f r unt e tefan cel Mare. Episcopia Romanului.nscopii aveau i alte dr epturi. XV. IX + 353 p. '5 p. . Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447). IMITRIE DAN. u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU). Bucure ti. mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. I. nr. Episcopia Romanului în secolul XV. + 2 pi. 66²75 . care s-au bucurat d e d rago stea.J^'^. Cronica Romanului i a EpiscoRoman. pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0.-. SCARLAT PORCESCU. j SCARLAT SCU. XLVI. 5²6. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J. an. 563²572. nr. PETRU REZU . rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »). avea o stare material satisf c toare. A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. Bucure ti. 180 p. 57 P. IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam ... 1958.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta. 1 5 p. în BOR. 1975. niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^. Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503). . Deci. Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . an. BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. Contribu ii la istoria ora ului R d u i. p. 1²2. în Revue des etudes roumaines. Bucure ti. 1910. N STUREL. Bucure ti. Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea. . Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie. 1969. «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. 198²202. LXXXVII.+ 24 fig. Întemeiere i organizare.

C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . c ci de la primul avem o con- . Matei (c. ctitoria lui Mircea cel B trîn. 1503). Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim. Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . 1491²c. sau erau î nt rite cel e vechi. La scurt timp d up moartea lui Mircea. în aceast perioad . rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional . 1490). Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418). Se cunosc 36 de acte.i alege singuri cîrmuitorul. In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e. f r vreo însemn tate deosebit . dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). mori. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici. Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori. primind felurite danii de la domnii rii. b l i. h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508. Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. nuri. adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². scutiri et c. 1479²c. Ioanichie (c. 1428).s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. a fost C ozia. Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. pîn la Radu cel Mare. Prin toate i se f ceau danii de sate. Gherasim (1444).

sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e. F i i n d si t u a t î n t r . d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t .14 76 ). C u ti m p ul. d e a . e gu m e n ii ei. n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are. K U U L J D i jt . A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l . a d e ven it ii ace steia. n â st i r e a D e a l u . V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate. po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn . g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a. lu g r u l i R ad u c el M ar e. e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. un m u n te. t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8).145 6). . în 14 5 3. M a ca ri e i Il ari o n. d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . vii i o ca s . c a r e î i v a f i 1 alte d anii. R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e. ce e a c e n u e si g u r . e a a d u s o exi st en m a i m o d e st . c e pri ve t e C ot m e a n a. t scu l pt ate. i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e . cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l .A TKE1A (t . A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. p e n t r u c l u g ri . ale c rui u i de le m n. co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. M ai tîrziu. î n 1 4 5 1 . se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti. t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e . m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al. G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . p c u m s e v e d e . p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j. n stirea S n a go v. S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a. cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e. e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. ) tr ad i i e. Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ). c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire.o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f.i al e g e si n g u r i e g u m e n u l . D u p el. e st e c u ii vech e. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i .

Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. Un d ocument de la Radu cel Mare. cu biserici i chilii din lemn. 1436²1447). în satul Glavacioc. munca. Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. A2i. Fiul s u. dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor. vii. ref cut în întregime de Radu cel Mare.. de zid. fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). cu hramul Adormirea Maicii Domnului. poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. Radu cel Mare. apare numai sub Vlad C lug rul. deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea.trudindu-ne. la 4 februarie 1488. Iar în actul de la 1 august 1496.. apoi o b rani te la SJatina. veniturile i merticele ei. Dup unii cercetateri. în care prin. la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie. care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. Radu cel Mare.% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . exista cu mult înainte. în locuri mai retrase. Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn . Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. ridicînd o nou biseric . în 1 495. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. pomenit mai sus. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). dac _' nu chiar de mai înainte. Documentar. fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul. a ridicat o nou biseric . cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni . X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti. De altfel. Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. cînd îi d ruia un sat. se spunea : «. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. din 1 august 1496. am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o». Fiul s u. sili ti.MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. domnii rii sau . C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. Vîlcea). Numai cu trecerea timpului. Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune. fosta mîn stire este biseric de mir. care a lucrat între anii 1508²1512. Mîn stirea Govora (jud. b l i. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie.

. Mîn stirea Comana. cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu). prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul. chitul Iezer. deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin». era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). din 23 mai 1501. azi disp rut. scutiri ari i v mi etc. poate de p e la mijlocul secolului al ea. în p r ile Arge ului. iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii. în Tîrg or sau «Tîrgul Nou». fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe . dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu. «fo tii ctitori». se g sesc ruinele a trei biserici. aiit de cîteva ori în acest secol. Schitul Babele (în Vla ca). din satul Cheia. S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea. din 4 iunie 1 497. le-au d ruit mo ii. dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut. apoi în 1848. Dec zînd. Mîn stirea Rînc ciov. De fapt. Azi e biseric de mir. a fost ctitorit de Vlad jarul. era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). odoare. cum i se punea în secolul al XV-lea. Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. lîng Rîmnicu Vîlcea. Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it. din 19 iulie 1498. pe locul c reia. în p r ile Muscelului. este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare.T de domnitorul Radu cel Frumos. a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul.boieri. aflînd de existen a lor. prin 1492²1493. iar schitul Tutana. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. de propor ii mai mari. în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. în curgerea vremii.

domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii. în C lim ne ti.. Deci i în aceast a ezare. de nimeni neclintit. Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. din 10 septembrie 1486. Vîlcea). azi în ruine. C tre sfîr itul secolului al XV-lea. cît va fi viu. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen. Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc. Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. dup moartea Ini. cu data de 15 decembrie 1501. se respecta principiul samovlastiei. Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. nu departe de Cîmpina). pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni.». a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud. j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². în locul celui vechi. situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului. Dîmbovi a). cît sîntem în putere. dintre . existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina». Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul. numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. întemeiat de un simplu c lug r.___________________________________________________ * " . O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. sfînt r posa ii domni. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc. unchiul lui Radu cel Mare. care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni. marele pîrc lab Gherghina. s fie în ctitoria domniei mele i. prin care îi înt rea 7 sate. din 26 aprilie 1500. i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural . Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud. Printr-un hrisov. la Licura. Mîn stirea exista prin 1491²1492. de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94)..

M jn sjirile . ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a . D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . C hiprieni . ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota). P îrv u . c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . în «a fa r de dar e i d e oaste ». se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. den u mit Pjo bo ta ^ u r a t . N ea m . M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei .^ai _ m ult e_ iezer e. i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui.. d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i . P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ). b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul . m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t . P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e.14 65 ).V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri.moldo^e. pris ci i pri vilegii c o m erci ale. s . se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei.. B istri a.din_a. de un «ju pan Ha m ze a». i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » . a H u m o r. sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l .ne^tL. fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i. p e Ji u . d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e. F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f. c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i.a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii. u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u .a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u . nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n. t o a t » . . H u m or.a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i . ca re se p st re a z aici st zi. oldp va. n u s . M old o vi a.dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea. fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e . ctito ri a d e l a S u c e a v a. d e a se m e n e a . re zu lt c m î n stire a s at e . M în stire a M pld o yi fl.a ² H '. m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i . B oh oti n.le resp ecti ve. c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . el Ie -a f cu t n u m a i da n ii. în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94. s . cu hra mu l t i r e. a i R adu. e i o sl at i n i o prisac ). In ac e ast m în stire. P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 . iar al a ptelea.

sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a. D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu . iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e . N e a m . la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . n. ad a o su r i.ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i . B i st ri a i D o b r o v . i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3. P en tru ace ast ulti m d a n i e . în fol osul mîn stirii.. _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «. L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) . D e ace ea. # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e . l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ». A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . î i d r u i a d o u s a t e. cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od . te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . c î t t i m p v o r fi î n v i a . l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii. sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e.! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC . A st fe l. (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc. eî e t e e. ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a .«pn sa ca_ . d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii . a. cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. p ri s c i . pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. l a 16~ martie 1490. te fan V o d a «î n ch in at -o». P r i n a c e l a i h r i so v. n. E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n .ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . C a i H o r o d n i c u l .. M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. . î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e. îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu . l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 . L a 1 7 aprilie 14 7 5 .

mori i vii.j. cu data de 11 iunie 1466. pe care nezenta în alt loc. Din pisania ei. egumenul avînd repturi quasi-episcopale. La 15 septemi2. cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp. repurtat asupra lui Jan Olbracht. îi înt rea 18 sate. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. în limba slavon . regele itua ie material . prin mai risoave. Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. chiriarhului locului. cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici. toate daniile primite de la înainta ii s i.Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. existent i azi. ctitor al ei. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. pris ci. cu în l area Domnului. Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. cu mai multe mori. toate acest ea. Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. cu e 60 de ughi. iezere. Astfel. în incinta mîn stirii. în K L42^^² i-JlFArau]. al turi de fosta biseui Petru Mu at. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . d inuie te pîn azi. în mod firesc.i domne ti. a ridicat o nou biseric . o torc ! Lin i altele. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate. tefan cel Mare i-a înt rit. unde au fost Marta c lug ri ». Deci. tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. itre s fîr itul vi e ii. De asemenea. reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. î hrisov. Probabil c odat cu împo- . ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin».

sc u ti r i d e v a m e tc. P e D o b ro v e xi st au d ou m î n stiri. aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are. p r i s ci et c ) . d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . p r i s c i. sar e d e l a oc n . d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i. A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . ce a r . prin care i se înt reau mîn stirii toate d an iile i privil eg iile o b i n ut e pî n atu n ci (2 7 d e sat e. cu hr a mu l P og orî re a S fî nt u -lu i D u h. V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un . zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9. egu m e ni. în vara cinului 14 66 (4 iulie du p versiun ea întîi a L et o p i se u l ui d e l a P u t n a i 1 0 i u li e d u p ve r si u n ea a d o u a i d u p C ro n i ca zi s m o l d o . L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. aj ut at d e m e t e ri zi d a ri . In tre ac estea. y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ). în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . cu m r elat ea z L eto p i se ul Id e l a P u t n a i al l u i Gr i g o r e f U r e c h e . afl ate în biserica mî n stirii. i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». preo i i diaco ni.p o l o n ) . sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei. l a 2 fe br u arie 1 50 3. pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate. p i et r ari. a zi bi seri c d e mi r. vii. în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. i e ze r e. Alexan dru (-j. Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t . cu hra mu l A d o r mi re a M aicii D o m n ulu i. p e t e i sar e . m or i . Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia.d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i. S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 . m e r t i c e a n u al e d e vi n . ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. v e n i t u l u n o r v m i . P otri vit tradi i ei.14 96). m o r i . T e od or. s-a u efectu at i u nele pr efac eri de an sa m bl u. pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e. S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d . z u gr a vi i ar g i n t a ri ve n i i d i n T r a n sil va n i a. u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t. d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v .

2 1 : 1 4 8 0 ) . fiii s i B og d a n ( f 2 7 iul ie 1 47 9) i P etr u ( -j . z i u a l u i d e p r z i la 14 d ec e mb rie). M ria. ar Ji tr it D a nii l S ih a str ul. m a t e st a r e d o c u m e n t ar a V o r o n e u l u i e st e d i n 2 2 i a n u ar i e l t e fa n c e l M a r e d d ea c l u g r i l or d e l a sc h i t u l d e l e m n d e .18 martie 15 18). ² J m î n sti r e ct it or i t d e t efa n ce l M a r e i d ru it cu pr i vi l e . B o g d a n c el O r b ( f 2 0 ap r ilie 1 5 1 7 ). pri ma so ie a lui P etru R are ( -j.1 5 1 1 ). P ai si e zi s ce l S c u rt i S pi r id on . pîn la P etru R are . v i i . N u se tie cînd a murit. î n c î t > i ec on o m i c a cr e scu t n eîn c etat. L ar gile pri vi legii ale mîn sti ri i.js . iv . c ci i e r ar a f o st p u s m a i t î r z i u ( d u p t r a d i i e . i-a cer ut sfat D an iil n u a fo st o fig u r leg en d ar cu m s -a co n sid e rat u n ) p e r so n a l i t a t e i st o ri c r e a l a. tef ni vod (-j . A ici au )r m î n t a i : M ri a d e M a n g u p. di n ti m p u l l u i t e fan c el M ar e . m e n i on ate aci ît rit e i pr i n t r . p ri n c ar e t e fa n c el M a r e h ot r a i d i n sa t el e m î n st i r i i P u t n a sa p l t e a sc a ce st e i a d r i l e c e c h i r i a r h u l u i i s fi e j u d e c a i d e e g u m e n . c a o m r t u r i e a f a p t el o r st r l u ci t e al e m a r e l u i ) ) i bin ef c t or.x . c e n t r u " c u l t u r a l i a r t i st i c a l M o l d o v e i . T oate mor mintele au lespezi fun erare fru mos scul pîscrip ii în li m ba sla von . m o r i e t c . la 21 au gu st 1520. > a s d e c u m p n în ti m pu l lu pt el or sal e cu tu rcii. ca schi mn ic D aniil». a r m a s d e s t r a j j u i v e a c u r i l o r . n u d e sl u j b a i i ei. a d ou a s o i e a d o m n i t or u l ui :e mb ri e 1 4 7 7 ). c u î n d r u m a r e a p ri m i l or ei a r hi m an d r i ii Io a sa f.14 ianu arie loamn a M ria. P r i n t r e p i e t r el e f u n e r a r e d e l a ie afl i o lesp ed e p e car e scrie : «A c est m or mî n t este al p astru D a vid.2 i u l i e 1 5 0 4 ) . t i r ea P u t n a . ri yit tr adi i ei.28 iu nie 152 9). gr o p n i a l u i t e f a n c e l M a r e i a f a m i l i e i s al e . c r u ia d o m n u l. mî n s n a a d e ve n i t c el m ai î n se m n a t c e n t r u c u lt u r al i arti sti c a l ort an a ei cre te i prin fa ptu l c este gr o pn i a lu i tefan cel fa mil iei sale i a u r m a ilor s i . d o m n i t o r u l c t i t o r ( -j . d a n i i a u f c u t u n i i d i n b o i er i i l u i t ef a n . p r i s c i .1 8 > 14 78). rul bi se ri cii se a fl m o r m î n tul m itr o p o litul u i T e oc ti st I ( -j . n e p o t u l l u i :1 M are (1517² 1527).u n h r i s o v e m i s d e t e f n i vo d . d o a m n a M r i a ( -j . o fii c an cel M are ( -j. Nu me ro i u rma i ai i z e s t r a t m î n st i r e a c u a l t e s a t e . V i l l) j d at a d e 1 7 n oi e m br i e 1 5 0 2 . î n t r e c ar e m a r el e Iu g a i al ii.' V o z o n e/ u l A i c i ex i st a m a i d e m u lt o _ m î n st i r e Äd m l ej n n.

p u t e m c o n st at a c e xi st o i er a r h i z ar e a pr i v i l e g i il or a c e st or m î - . u