.) o

Copyright C EDITURA INSTITUTULUI BIBLIC I DE MISIUNE AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ISBN 973-9130-08-9

CUVÎNT ÎNAINTE

Cu ajutorul lui Dumnezeu, vede clin nou lumina tiparului manualul de Istoria Bisericii Române, In trei volume, întocmit de P rintele Profesor Mircea P curariu de la Institutul Teologic din Sibiu. In înv âmîntul nostru teologic, studiul Istoriei Bisericii ortodoxe str mo e ti ocup un loc aparte, nu numai pentru rolul s u didactic, ci i pentru c el contribuie la cultivarea sentimentelor de dragoste de neam i de Biserica ortodox na ional în sufletul viitorilor slujitori ai altarelor str bune. De-a lungul zbuciumatei sale istorii de dou mii de ani, Biserica Ortodox s-a identificat în permanen cu idealurile spirituale i na ionale ale poporului român pe care-1 p storea. înv tura cre tin ² predicat ini ial de Sfîntul Apostol Andrei în teritoriul dintre Dun re i Mare ² s-a r spîndit treptat pe p mîntul românesc de ast zi o dat cu formarea poporului român, încît se poate vorbi de dou procese paralele : incre tinarea i etnogeneza. în acest sens, regretatul arheolog Radu Vulpe sesiza faptul c «toate popoarele din jurul Daciei î i cunosc data precis cînd au devenit cre tine, cu anul i uneori chiar ziua, c ci toate au adoptat noua religie tîrziu, din calcule politice, minu ios chibzuite. Poporul nostru, îns , n-o poate preciza, deoarece n-are certificat de botez. S-a n scut cre tin, în mod spontan, natural, o dat cu formarea romanit ii sale, la a c rei des vîr ire cre tinismul popular i-a adus contribu ia cea mai ele seam . Noi sîntem romani fiindc sîntem cre tini i cre tini, fiindc sîntem romani» (voi. De la Dun re 3a Mare, Gala i, ed. //, 1979, p. 21). De Ia incre tinarea i formarea sa ea neam, poporul român a avut în Biserica sa ortodox un permanent îndrum tor nu numai în probleme spirituale, ci i în cele de ordin cultural-arlistic, social-umanitar i na ional-patriotic. Biserica a fost aceea care a îndrumat veacuri în ir activitatea cultural din rile române ti, prin coli, manuscrise i c r i tip rite. în mîn stirile i schiturile noastre, ctitorite de domnitori sau de smeri i c lug ri, a înflorit nu numai cultura, ci i arta româneasc , cu toate formele ei de manifestare : arhitectur , pictur , sculptur , broderie, muzic . în incinta unor mîn stiri au luat fiin primele a ez minte de asisten social : spitale, azile pentru b trîni i bolnavi. Prin slujitorii ei, ierarhi, preo i de mir i c lug ri, Biserica str moeasc a sprijinit poporul pe care-1 p storea în toate luptele lui pentru

eliberare na ional , pentru dreptate social i mai ales pentru realizarea unit ii sale de stat. In afar de aceasta, Biserica Ortodox Român , al turi de domnitorii rii Române ti i ai Moldovei, a sprijinit efectiv lupta popoarelor cre tine din sud-estul Europei pentru eliberarea lor de sub domina ia otoman . Iat atîtea motive care ne oblig s cunoa tem cit mai temeinic trecutul Bisericii noastre str mo e ti, cu toate opresiunile pe care le-a indurat din partea unor cîrmuitori de alt neam i lege ² mai ales în teritoriile intracarpatice, în Dobrogea, Bucovina i Basarabia ², cu toate realiz rile ei, cu toat munca statornic i devotat pe care a depus-o în slujba fiilor ei duhovnice ti. Binecuvînt m str dania autorului de a da la lumin o edi ie nou a manualului s u de Istorie a Bisericii Ortodoxe Române, mult îmbun t it fa de cea dintîi, precum i pe aceia care se vor osteni s culeag înv minte folositoare de suflet cre tinesc i românesc din paginile ei.
Praznicul Sfintelor Pa ti din anul 1991

f T E O C T I ST
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

C U V ÎN T U L

AUTORU LUI

Epuizarea într-un timp foarte scurt a primei edi ii a manualului universitar de Istoria Bisericii Române, ca i huna primire de care s-a bucurat din partea studen ilor teologi i a altor iubitori ai trecutului românesc ne face s d m acum la tipar o nou edi ie, mult îmbun t it fa de cea din ii. Am inut mereu seama de rezultatele la care au ajuns cercet rile istorice efectuate în ultimul deceniu, dar am procedat i la unele schimb ri în structura materialului expus. N d jduim ca i aceast edi ie s fie primit cu interes de to i aceia care doresc s cunoasc trecutul atît de bogat în fapte al poporului român i al Bisericii sale str mo e ti, Str dania autorului va fi astfel pe deplin r spl tit . Adresez i pe aceast cale cele mai sincere i fie ti mulumiri Prea Fericitu lui P rinte Pa triarh TEOC TIST p en tru bun voin a de a fi acceptat tip rirea acestui manual în Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Un cuvînt de cald mul umire adresez personalului de specialitate din cadrul Institutului Biblic i de Misiune, ca i ostenitorilor din serviciul Tipografiei.
AUTORUL

ABREVIER I

² Analele Academiei Române, Memoriile Sec iunii Istorice, seria, tomul ² Arhivele Basarabiei, Chi in u ² Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice ² Transilvania, Cluj ² Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xenopol din Ia i ² Anuarul Institutului de Istorie din Cluj ² Acta Musei Napocensis, Cluj-Napoca ² Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Buletinul Monumentelor Istorice, Bucure ti ² Biserica Ortodox Român , Bucure ti > v ² Cercet ri de Lingvistic , Bucure ti \ '? ² Glasul Bisericii, Bucure ti " '" ² Limb i Literatur , Bucure ti ² Limba Român , Bucure ti ² Mitropolia Ardealului, Sibiu -> Mitropolia Banatului, Timi oar^ ² Mitropolia Moldovei i Sucevei, Ia i ² Mitropolia Olteniei, Craiova ² Revista Bibliotecilor, Bucure ti ² Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, Bucarest ² Revista Istoric , Bucure ti ' ' ² Revista Istoric Român , Bucure ti ;p j ² Revista Muzeelor . i Monumentelor, Bucure ti N ² Revista de Pedagogie, Bucure ti ² Revue Roumaine d'Hisloire, Bucarest '->H ² Revista Societ ii Istorice-Arheologice-Biserice ti, Chi in u ² Revista Teologic , Sibiu ² Studii i Cercet ri de Bibliologie, Bucure ti \f "= Studii i Cercet ri de Documentare i Bibliologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istoria Artei, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar , Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Literar i Folclor, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche, Bucure ti ² Studii i Cercet ri de Istorie Veche i Arheologie, Bucure ti ² Studii i Cercet ri Lingvistice, Bucure ti ~* Studii de Limb Literar i Filologie, Bucure ti ~ Studii i Materiale de Istorie Medie, Bucure ti ² Studii Teologice, Bucure ti

Introducere

OBIECTUL, DEFINI IA, ÎNSEMN TATEA, SCOPUL, METODA DE CERCETARE I PERIODIZAREA ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE

î, de a intra în tratarea cursului de Istoria Bisericii OrtoÎnainte
doxe Române, este necesar s facem o introducere în aceast disciplin istoric -teologic . Ea este de doua feluri : inirgdjjjccre formal sau_ tehnic i introducere material . Prima se ocup cu obiectul, defini ia, însemn tatea, scopul, metoda de cercetare, împ r irea, disciplinele auxiliare, izvoarele i literatura Istoriei Bisericii Române, deci cu probleme formale, tehnice i metodologice. Introducerea material constituie primul capitol din cadrul cursului, în care este prezentat apari ia cre tinismului în lume, precum i starea politic , economic i social a Daciei în vremea p trunderii noii înv turi cre tine pe teritoriul ei, Cu alte cuvinte, introducerea formal ini iaz în obiectul, natura i metodele de lucru ale studiului, pe cînd introducerea material face preg tirea pentru în elegerea capitolelor urm toare. Obiectul. Un alt lucru ce se impune de la început este acela de a l muri îns i no iunea de istorie. Cuvîntul grecesc îotopîa însemna cercetare, informare i chiar povestire. Verbul is-zopk» însemna a c uta s tii, a ti, a cunoa te, ceea ce arat i dorin a de a ti, dar i cunoa terea îns i. Romanii au adoptat cuvîntul historia, cam cu aceea i accep iune de povestire, descriere. Din grece te i latine te, cuvîntul a p truns apoi în multe alte limbi, atît ca intîmplare cît i ca povestire.

izi cuvintm îsiorie are aoua sensuri: unul obiectiv i altul suln sens obiectiv, istoria este via a din trecut, totalitatea faptelor te sau istoria ca fapt, iar în istoria bisericeasc , via a din trecut ‡ii In sens subiectiv sau tehnic, istoria este cercetarea i ej puiin ilic a faptelor istorice, adic studiul vie ii istorice. qur singura fiin istoric este omul, ca fiin ra ional , activ , capabil de organizare, de cultur i progres social.Jj^tiin , p oate s se ocupe atît de dezvoltarea în timp a întreii a .cit i c u a u n e i p r i din ea, aflat p e un an u mit teriL numai cu dezvoltarea unui singur popor. semenea, istoria poate avea ca obiect numai o anumit institu;1, ea poate avea ca obiect i B i s e r i c a, fie Biserica întreag , ; Biserici na ionale, fie anu mite confesiuni cre tine. Deci, se rbi de o Istorie a Bisericii universale, iar in cadrul acesteia, de a Bisericii Române. ia Bisericii Ortodoxe Române cerceteaz i expune începuturile Qului pe teritoriul Patriei noastre, organizarea Bisericii Ortonâne în epoca medieval , mi c rile culturale i artistice care urat în cadrul Bisericii, via a i activitatea ierarhilor mai i.jjtarea, moral , cultural i material a preo imii în trecut i ‡ei ei la luptele poporului nostru gentru dreptate social i na ional , leg turile Bisericii Ortodoxe Române cu celelalte Drtodoxe sau eterodoxe i cu statul, în decursul veacurilor, teîe de ajj bisericeasc ..ele, fapte urm rite pe întreg teri£iei_jK>asJxe.. Ii!aifi__ac_esie.a....alc tuiesc obiectul - Istoriei Bisene.
za celor enun at e ma i sus, put em da ur m t oarea d e f i n i ie:

r

a Bisericii Ortodoxe^Române.asie., disciplina teologic i istoacela i timp ² care cerceteaz critic i înf i eaz sistematic tin la români j dezvoltarea pe care a luat-o Biserica româcursul veacurilor, în toate locurile care alc tuiesc Patria necum i raporturile ei cu celelalte Biserici i confesiuni o alt defini ie, Istoria Bisericii Ortodoxe Române este discistudiaz i descrie via a i ac iunea Bisericii Ortodoxe în r , atît în dezvoltarea ei intern , cît i în rap orturile ei ex^e din defini ia de mai sus c aceast disciplin prin obiect din teologic, iar prin metod face parte din istorie.

Denumirea disciplinei nu este aceea i la to[i istoricii. Unii au denumit-o Istoria bisericeasc a românilor (Filaret Sciiban, Ioan Lupa ), Istoria Biserici^ român e ti i a vie ii religio ase a românilor (N. Iorga), Istoria vie ii biserice ti a românilor (S. Reli), al ii, mai simplu": Istoria Bisericii Române {Nicolae Dobrescu i manualul universitar al lui Gh. I. Moisescu, t. Lup a i Al. Fiiipa cu). Consider m mai potrivit denumirea din urm sau cea de Istoria Bisericii Ortodoxe Române. însemn tatea studiului Istoriei Bisericii Ortodoxe Române reiese din însu i rolul pe care 1-a îndeplinit Biserica. în trecutul poporului nostru. 1. Cum este i firesc, Biserica a avut ²‡ i are i în prezent ² un rpXjjeiigu'os-moral sau duhovnicesc, anume de a s di în_sufletele Äcredincio ilor credin a în. Dumnezeu... i drag.QS.tea-.Ia -da-.aprQaj2elet _îndemnîndu-i s fie întru toate urm tori ai înv turilor Mîntuitorului. Prin înv tura i prin slujitorii ei, Biserica a înt rit i a mîngîiat sufiete te pe str mo ii no tri,_jM^cjjt^din_e,i_ijjp.ni cxe [m[, .oameni~evla : "vio i, religio i, cu fric de Dumnezeu j cu dragoste.. fa de semeni. C u toate c în trecut majoritatea preo ilor no tri au fost oameni f r o p reg tire c rtur reasc d eoseb it , ei au izb utit s fac acest lucru prin pilda vie ii lor, fiind oameni cu o via moral înalt i însu fle i i de o evlavie ad_înc u Esj£j xplic bil atuncî~cle~"ce~ u fost unii" ierarhi, preo i i credincio i care au avut o credin atît de puternica încît i-au jertfit vi a_pentru__Hristos :T*"pentru Ortodoxie (ex. mar tirii din secolul IV în Dobrpgga^Sfin ii Ierarjif^i^e Ioresr T'Sa"\r T3î¥n~ covici, Cuvio ii M rturisitorijSofroiiie^ Visarion i Oprea" în Tr nsiF" vania, în secolele XVII²XVIII, Sfîntul CalinkT'de la Cernica" în seŒ "colul XîXIF al ii)" "~* " ......... "" ........ """'" ....... "~ 2. Biserica noastr a îndeplinit apoi un însemnat rol cultural, care s-a manifestat sub felurite forme : a) Cele din ii manuscrise copiate pe p mîntul rii noastre (Nicodim de la TismaTîâ7"lnlniuscrfsele din timpul lui tefan cel Mare etc.),. la încep ut în slavone te i apoi în român e te, au fost texte de slujb i de înv tur bisericeasc . Tot a a i primele c r i tip rite, în slavone te i în române te (Macarie, Dimitrie Liubavici, Filip Moldoveanul, diaconul Coresi etc-), au fost cele de slujb bisericeasc . Se în elege c i aceia care se osteneau cu copierea manuscriselor sau cu tip rirea de c r i f cea u p arte, de regul , din cler. Primele tip ografii au fost înfiin ate tot sub îndrumarea Bisericii; se poate spune c ea

K>lea.

rin tra d u c er e a i tip rire a d e c r i bi serice ti în r o mâ n e t e (d i a C or e si, m i t r o p o li ii S i m i o n t e fa n al T r a n sil v a n i ei , V a r l a a m i ;ei ai M o l d o ve i, t efa n i A nt i m I vi r ea n u l ai U n gr o vl a h i ei et c.j, IU S b a zele lim b ii litera re ro m ân e ti, în elea s d e ro m â n ii de pr e i i i i . î n c e t u l c u î n c e t u l , l i m b a c r i l o r b i s e r i c e t i a aj u n s s fi e i fru m o a s , m ai m l di o as , m ai plin d e e xp r esi vitat e, ma i a pr o :le li m b a literar d e azi. i n t i p r i t u r i l e d e c r i bi s e r i c e t i c a r e c i r cu l a u î n t o a t e i n u l o cu it e d e r o m â ni s-a aj u n s i m p li ci t i l a î n t ri re a ^ co n tiin ei d e l n a i o n a l a l a r o m â n i i d i n M u n t e n i a, M ol d o v a i T r a n si l va n i a , st lu cr u au co ntri bui t m a i 'c u sea m fr u m oa sel e pr e fe e ale ven o ast r e c r i b i se r i c e ti, ad r e s a t e t ut u r o r r o m ân i l or ( C a za n i a la a m , N o ul T esta m en t de la A l b a Iu lia .a.). Prim ele lucr ri j;u caracter laic s-au scris tot prin osten eala lîjîfo r î ai B i se ri c ii. A st fel, pri m el e c r on i ci s -a u sc ri s d e c l u g r i i pe lîn g mîn stiri i biserici (L eto pise ul d e la Putn a, C ro niisco p ilo r M a ca rie i E ftim ie, a c lu g rulu i A za rie, în M old o va, ra l u l l u i M i h a i l M o x a î n a r a R o m â n ea s c , I st o ri a b i se ri cii N icolae din cheii B ra o vului de protopopul R adu Te m pea II, i sil va n i a , C ro n i ca B a n a t u l u i d e p r o t o p o p u l N i c o l a e S t o i c a d i n a .a). P ri m el e în c er c ri de ver sificar e în ro m ân e te se dat o tro p oîitulu i D oso ft ei al M ol d o vei ( P salt irea î n v ersu ri, P o em u l gi c de sp re d o m n ii M o ld o vei, trad u cer ea un ei d ra m e î n ver suri , ceste). ° ri m e l e co li ² el e m e n t a r e, m e d ii sa u su pe r i oa r e ² a u a p r u t ita bi se ri cil or " i a rn î n stiril or n oa st r e, p r eg ti n d di e ci pe nt r u riile d o m n e ti sau c op i ti d e m a n u sc ri se. In d ez volt a r ea c u lm â n e t i au a v u t u n r o l d e o se bi t c o a l a d e p e lî n g bi s er i c a N i c o l a e d i n ch ei i B r a o vu l u i (se c o l u l X V ), c o al a d e l a m î S fi n ii T r e i Ie r ar h i d i n Ia i, î n fii n at d e V a si l e L u p u , c o al a întul S a va din B ucur e ti, de C on st antin B rîn co ve anu i atîtea sec ol ele X V III i X IX . în co nd i iile d e via a clin T r an si l va nia, d e c el e d i n M u n t e n i a i M o l d o v a, B i se r i c a a f o st a ce e a c ar e i z at c ol i el e m en t ar e ( « p o p o r a l e » ) a p r oa p e î n fi ec ar e s at , pr e pri m el e gi m n a zii (licee) ro m ân e ti. > r g an i zî nd pri m el e c oli , era fi r e sc c a i p ri m el e m a n u al e co. ie scrise t ot de oa m en ii B isericii : B u co avn a de la A lba Iu lia B u co avn a m itr op olitul ui Iac ob P u tneanu l din 1 75 5, A rit m etica

i Geografia episcopului Amfilohie al Hotinului (1795), mai tîrziu manualele colare scrise la îndemnul mitropoli ilor Veniamin Costachi al Moldovei i Andrei aguna al Transilvaniei. e) Biserica din Transilvania a contribuit la dezvoltarea presei române ti, prin Telegraful Român la Sibiu (1853), Biserica i coala la KfSxT lBJ?), Sionul Românesc la Viena (1862) .a., a sprijinit înfiin area de asocia ii culturale i artistice române ti (de pild Astra, înfiin at la st ruin ele lui Andrei aguna, în 1861). Iat dar c Biserica a îndeplinit, în trecut, un însemnat rol cultural, fiind un factor de progres în acest domeniu. 3. Biserica a adus o contribu ie însemnat i la dezvoltare£L,gite[_ române ti. Ridicarea de l ca uri de închinare a dus la înflorirea arhi tecturii, picturii, sculpturii, broderiei, argint riei etc- Unii ierarhi au avut un rol hot rîtor în aceast privin , sf tuind p e domnitori s ri dice l ca uri de închinare, al ii rînduind ei în i i pictarea unor mîn stiri, ca Teofan I i Grigorie R o ea la Vorone , sau chiar ctitorind bi serici i mîn stiri, dintre care unele sînt printre cele mai interesante sub raport arhitectonic i pictural. De pild , episcopul Macarie al Ro manului a ctitorit mîn stirea Rî ca, mitropoli ii Gheorghe Movil ² Sucevi a, Anastasie Crimca ² Dragomirna, Antim Ivireanul ²‡ mî n stirea Antim, episcop ul Calinic al Rîmnicului ² Fr sineiul etc. 4. Biserica a organizat i primele a ez minte de asisten social . Bolni ele de pe ling mîn stiri nu "erau altceva decît un fel de spitale sau azile pentru c lug rii b trîni i bolnavi, dar i pentru oamenii din popor, care îndurau acel ea i suferin e. Sînt cu noscute spitalele de la Putna, Arge , Bistri a Olteniei, Cozia (secolul XVI), spitalele de la Dragomirna, Sadova, Hurezi, spitalul din Suceava, fondat de mitro politul Anastasie Crimca (secolul XVII), cele de la C ol ea, Antim i Pantelimon din Bucure ti, Sfîntul Samuil din Foc ani, apoi spitalul i farmacia de la Precista Mare din Roman, înfiin ate de egumenii Gherasim i Vartolomeu Putneanul, ajuta i i de Veniamin C ostachi, pe atun ci episcop la R oman (toate în secolul XVIII), spitalul din T g. Neam , înfiin at de stare ul Neonil de la Neam (secolul XIX) .a. ""> 5. Biserica din Transilvania i-a adus contribu ia la îndrumarea poporului în probleme economice-agricole sau me te ug re ti, prin" publicarea de lucr ri de popularizare a cuno tin elor agricole, prin înfiin area de b nci pop ulare, coop erative, tov r ii agricole, asocia ii de meseria i, coli de meserii etc. 6. Slujitorii Bisericii au avut un rol de seam în cultivarea dragos tei de patrie sau a patriotismului în sufletele credincio ilor. Mitropoli ii

îici ai domnitorilor i, uneori, loc iitori de domni. Alteori vl r dou ri erau trimi i în fruntea unor solii diplomatice peste ;aia al R d u ilor, Eftimie II al Ungrovlahiei, Luca al Buz u1 al Rîmnicului, Varlaam al Moldovei etc). orii Bisericii (ierarhi, c lug ri sau preo i de mir) au participat ile i r scoalele cu caracter na ional i social ale poporului e pild , unii au luptat în oastea lui Mihai Viteazul, protopopul dru din Bor a Maramure ului a distrus o oaste t t rasc în stori ilor s i (1717), mul i preo i s-au al turat r scoalei con^orea, Clo ca i Cri an (1784). Iar în secolul XIX, preo imea, id de un fierbinte patriotism, a fost al turi de p opor în toate e de seam din istoria sa : Mi carea revolu ionar condus de adimirescu în 1821, Revolu iile din 1843, Unirea Principate59, R zboiul de independen din 1877, Procesul Memorandu594, R scoala ranilor din 1907 i apoi Unirea Transilvaniei lia la 1 Decembrie 1918. >erica Ortodox R omân a sus inut i alte Biserici cre tine, pe cele c zute sub donuna ie otoman . Ea i-a îndeplinit acest ip rirea de c r i în limbile greac , slav , arab , georgian i Iar mai ales prin ajutoarele materiale acordate, aproap e o ju; mileniu, bisericilor, mîn stirilor, colilor i a ez mintelor de in Balcani i Orientul Apropiat. Astfel, în ara Româneasc ja, au func ionat cîteva tipografii grece ti sprijinite de domraihii români, la C et uia-Ia i, B ucure ti, Snagov, Rîmnic, 3. Antim Ivireanui a tip rit c r i în limba arab , pentru credin Patriarhia Antiohiei, iar unul din ucenicii s i a fost trimis (Georgia, Gruzia), unde a tip rit c r i în limba georgian , la L secolul al XVIII-lea s-au tip rit alte cîteva c r i arabe la cure ti. in 1806 s-a tip rit la Rîmnic prima carte în limba bulla 1828, prima edi ie a Telrcievanghelului bulgar, la Bucure ti, înd cu a doua jum tate a secolului al XlV-lea pîn în a doua a secolului trecut, actele timpului ofer tiri pre ioase deribu ia rii Române ti i a Moldovei, precum i a Bisericii roa sus inerea celor 20 de mîn stiri mari i a multor schituri ntele Athos. Cu ajutor românesc s-au zidit aici biserici noi, chilii, la care se adaug danii în bani, manuscrise, icoane, vase liturgice, precum i a a-numitele «închin ri» de mîn sle ti c tre cele de la Athos. De acelea i ajutoare s-au bucutirea Sfînta Ecaterina din Muntele Sinai, mîn stirile de la Medm alte regiuni din Grecia, din insulele grece ti, Patriarhiile

di n L. on st an t m o p o i, A l ex an d r i a, A n ti o h i a i Ier u sal i m , u n el e a e z m inte biserice ti din B ulgaria, S erbia i U craina. A ceste ajuto are ro m âne ti au a vu t un rol p oziti v în istorie, pentru c , ocrotin d B i sericile naio nale d in ri l e a fl at e su b st p î n i ri p ol i ti c e s tr i n e , au sp r i j i ni t î n s i l u p t a a c e sto r p o p o a r e p e n t r u c u l t u r i in d ep en d en n a i o n al . D in toate acestea, se d esprind e c onstatarea c B i serica i-a ad us u n apo rt în se m n at la sp orirea patri m o ni ulu i cu ltu ral i artistic al rii, l a în f p tui r e a id eal u ril or p o p o r ulu i ro m ân d e u nitat e st at al i i n d ep en den n a ion al , d ar i la sprijinirea luptei de eliberare na i onal a popo a r el o r din B al ca ni i O rie nt ul A pr o pi at. Iat d e ce se i m pu n e ob li gaia pe nt r u fi e c ar e slu jit o r al al taru l ui d e a c u n oa t e cît m a i t e m e ini c trecu tul B isericii sal e. S cop ul. Studiul Istoriei B isericii Ortodoxe R omâ ne î n înv mîntul t e ol o gi c u r m r e t e , î n p r i m u l rî n d , pr e g ti r e a cît m a i t e m ei n i c a viit oril or slu jitori ai B i seri cii str m o e ti. C un oa t er e a tre cu t u lui B i seri cii, ai c r ei sl ujitori vor fi i stu d en ii teologi , va co n stitu i pe n tru ei u n i m b o l d p u t e r n i c d e a m u n c i cu i m a i m u l t rî vn , p e n t r u ca s fi e î a î n l i m e a î n a i nt a i l or , a l e c r o r pi l d e vr e d n i ce d e u r m at l e î n f i ea z st u diu l Ist o ri ei B i seri cii R o m â n e. C u n oa t er e a t rec ut u lui B i seri cii n o astr e va în d e m n a p e viito rii ei p r eo i sa o iu b easc d in t o at pu terea su fletului lor, s se d ru iasc cu i m ai m u lt rî vn sl ujirii apr oa pe l u i i ² î m pr e u n c u cr e d i n ci o ii pe ca r e -i vo r p st o r i ² s j e rt f e a s c t ot u l p e n t r u bi n el e i f e r i c i r e a B i s er i c i i i a r i i . M ar ele i st ori c N ic ola e I o rg a ( 1 8 7 1 ² 1 9 4 0 ) scri a : «N i m i c n u po at e fi m ai fol o sit or p en tr u c a pr e o i i n o t ri s în l tur e an u m it e i spi te, p e n tr u c a ei s c ulti ve a n u mi t e î n d el et n i ci ri p ot ri vi t e cu d e m n it at ea i c h e m a r ea l o r, n i mi c n u p oa t e fi m ai priin ci o s p e n tru a-i fa ce s î n e leag m ar ea mi siu n e cu ltu ral , social i n a ion al car e li se i m p u n e, l eg tu ra strîn s ce tre bu ie sa p strez e cu p op or u l, cultu l de art i carte cu car e sînt d atori, mîn dria la care au dre pt înd at ce vor ur m a bun el e t r a d i i i, d e c ît p ri ve l i t ea u n e i vi e i o r ga n i z a t e, ap r o a p e mi l en ar e, î n cur sul c reia mitro poli ii, episc opii, egu m en ii i a a d e ad e se ori i s m e r i i i c l u g ri o r i u m i l i i p r e o i d e m i r a u d a t p o p o r u l u i , e i si n g u r i a pr oap e, toat în v tura, au înze strat n ea m ul cu o li m b literar , cu o lit er at ur sfînt , c u o a rt în leg t u r cu gu st ul i n e v oi le l ui, au spr i jinit statul f r s se lase a fi înghi i i d e dîn sul, au c l u zit nea m ul pe d r u m u ril e p m î nt u lui f r a - i d e sfac e o ch ii d e l a c er i au ri dic at m ai sus t oate ra mu rile g osp od riei ro m ân e ti ² dî nd ist oriei n oa stre c rtu r a ri, c ali g r a fi, scu l pt o ri î n l e m n , ar g i nt a ri, o a m e n i d e st at, ost a i, mu -3

~ i s fin i » ( J N . io r g c i, n e ia ( a i a J O 1 W .1 J U . " io ^ in - 1 1
? ti,

'uiH uiH O fn, e a. u ,

1929, p. 4² 5).

toda de. cercetare. S pre a putea întoc mi în m od tiin ific un cur s T u T B i se ricii O rto do xe R o m â ne sau o alt luc rar e d e ace st ge n, esar s cun oa te m, î ntîi de to ate, care sînt cerin ele fu n d a m e n t a r e tr e b u i e s l e î n d e pl i n ea s c o r i c e l u c r ar e i st o r i c : S s e întem eieze p e izvo a re, adic orice infor m a ie tre b uie s a me nt ez e pe u n iz vo r, pe o m rturie istoric : d oc u m en t, c ro-s cr i p i e et c . F r e xi st e n a i ce r ce t a r e a a ce st or a n u se p o at e o r i e t i i n i fi c , d e a c e e a s- a i s p u s p e d r e p t c u vî n t : p a s d e nt s, pa s d 'h ist oire. > d fie cri tic , adic faptele car e n e sînt prez en tate de izvo are s ise un ei in ter pr et ri, un ei trat ri critice, spre a se ve de a ce po am it i ce treb ui e respin s. A d ese ori iz voa rele cu prin d i gre eli, u c r u se î ntî m pl m a i a l es î n c a z u l cr o n i c il or , c c i c r o n i c a r u l. ;în d i e p oc i m ai î n d e p r t at e d e el, n -a a v u t p o s i bil it at e a s se z e t e m e i n i c, a a c u m sa f cu t a su p r a ti m p u l u i sa u a e p o c ii î n r it el î n su i. A lte ori, si m p at iile sa u ant i patiile pe r son ale îl fa c i n t e f a p t e l e î n a l t c h i p d e c î t a a c u m s -a u î n t î m p l a t î n r e a l i st u l c r it i c ii e st e t o c m ai d e a î n l t u r a g r e el i l e i d e a r e st a bi li 1 istoric. : i c ; < istoric este d e d ou feluri: extern i in tern . C ea e xteril e t e a u t e n ti c it at e a sa u fal su l d o c u m e n t u l u i, p ri n c on st a t a re a ii, a l o cu l ui i ti m p u lu i în c are s-a scri s. C ritic a inter n sau d e t ar e fa ce a n a li za d o c u m e n t u l u i r es p ec t i v, pe n t r u a st a bili î n ei e xa ct i g rad ul d e î n cr ed er e p e c are îl m erit . Ist o ri cu l bi ser e b u i e s s u p u n a c e st e i c r i t i c i n u n u m a i d o c u m e n t e l e, c i i ? i st u d i i l e o b i n u i t e , c c i a d e s e o r i s cr i s u l t e ol o g i l o r e st e i n de in terese c on fesio nale. â fie jelecti y, r . adic din mul i mea faptelor con sem nate în izst ori cu l s alea g nu mai p e cele car e au i m p ortan p en tru isi on al sa u bi seri c ea sc a u n u i po p or, cel e c ar e au d u s l a r i pr o f u n d e î n i st or i e, c ar e a u r m a s î n c o n t i i n a c o n t e m p o ?i a u r m a ilor. D e ci nu oric e fa pt e petrecu te în tre cu t pr ezint D en tr u ist ori e, n u t oat e for m e az o bi ect ul ist oriei . a fie gen etic , adic ist oricul s nu se m r gin e a sc la cun oa -D telor din stu di ul d ocu me ntelor, ci pentru în ele gerea lor, el tre-le pri veasc în gen ez a i evolu ia lor, st ud iind c auzel e, ante oe l e g t u r il e i u r m r i l e l or . O r i c e fa pt i st or i c ar e a nt e c e d e n t el e

i ur m ril e l ui, fii n d c o n d i i on at, în d esf u r a re a sa, d e st ril e exi st e n te. Ist or i c ul tr e bu i e s cu n o asc t o at e a ce st ea, pe n t ru ca s p oa t e x pl i ca i pr e z en t a fa pt el e î n l o g i ca l o r , î n ad e v r a ta l or l u m i n . 5. S fie ob i ectiv , a dic n ep rtin itoa re sau im p a r ia l . Ist ori cu l trebuie s fie 1ips!F "H e~ prej ud ec i person ale, s expu n cin stit, sincer, s d or e as c s sp u n a d e v r ul , s n u fi e c o n d u s d e i nt er ese p e r so n a l e sau d e alt n atur , a pli cîn d pri n ci pi u l i st oric u l ui r o m a n T a cit u s : « si n e ir a et stu di o » ( f r u r i p rti ni r e ). O bi e cti vit a te a n u tr e bu i e s d u c în s la d e pe n d en fa d e p re rile altora, sau la tea m a d e a rec u n o a t e a d e v r u l ist ori c. 6- S fie sistem a tic , adic fa ptele s fie prezen tate într-o anu mit rînduiaf 7~ ÎH~to1fu Ti r!Îa timpul lor, în leg tur strîns între ele, ar tînd înl n u irea l or fire asc , înch e gînd u n tot un itar. D eci istoricu l co or d o neaz i pr e zi n t fa pt e l e î nt r - u n t ot, al e gî n d p e c e l e d e i n t er e s i st or i c i i nt e gr î n d u -l e î n m e r su l i st o ri ei, l a l oc u l i d u p i m p o r t a n a l or. O si m pl î n g r m d ir e d e d at e, o m a s i n f o r m d e fa pt e, î n ca r e ad e v r u l n u i e s e i l a i v e a l , i a r î m p r ej u r r i l e c a r e a u g e n e r at f a p t e l e n u r ei e s di n e xp u n er e, n u e ste i st ori e. 7. S f i e ex p u s p e î n el e su l c it it o r u l u i, î n t r - o f o r m a t r g t o a r e , cu talen T Tit er ar. U n isttori c n u se p oat e m r gin i nu ma i la eru di ie, l a critici jud ici oase de d o cu me nt e, ci trebuie s ai b d arul ex pu n erii, al c oord on rii i al u nifi c rii, daru l d e a pre zen ta trecutu l într-o for m atr g t o a r e, d e a -1 î n vi a, d e a n e pr ez en t a o e p o c i oa m e n ii ei c a pe c e v a vi u, c e va c e a f ost r ei nt e gr a t î n vi a . C u alt e c u vi nt e, i st o ri c ul tre bu ie s î mbi n e în ch i p ar mo ni o s eru di ia i obie cti vitatea cu fr u mu se ea e x p u n e rii; d e ci s sati sfac i ad e v ru l, d ar i bin el e i fr u m o sul. P eri od i za rea sau î m p r irea Istoriei B isericii O rtodo xe R om âne este o n e c e si t a t e m e t o d i c , p e n t ru st u d i u . I m e n sa m a t er i e a i st o r i e i B i ser i cii n o a st re n u p o a t e fi st pî n it i pr e z e n t a t d e od at î n t ot a lit at ea i c o m p l e x u l e i d e s u c c e si u n e i d e c u p r i n s. D e a c e e a e a s e î m p a r t e în inter e s d e stu d i u. Îm p r irea stud iu lui n o stru est e de d ou felu ri : lo gi c (sau du p c on inu t) i cr on ol o gi c (sau du p ti m p ). P ri m a co n st în î mp r irea m ul i mii d e fa pte istori ce în diferit e cate g orii, p e ti pu ri, du p car acte risticile lor co m u n e. C ealalt este î mp r irea pe perioade ist orice, car a ct e r i z a t e pr i n an u m i t e t en d i n e sa u î n su i ri. D e i i st ori a e st e î n t r -o e vo l u i e c o n ti n u , e a v ar i a z cu fi e c ar e gen er a ie de o a m e ni, sc hi m bî nd u - i treptat asp ectul. M arile în n oiri isto ri ce, id eile n oi, d e sco pe r irile, in ve n iile, re v ol u iile p olit ice i soci al e
2 ² Istoria B.O.R.

Subîmp r irile se pot face cronologic i o a da a t r e i a (secolele "~ XIV²XVIII). Moldova vania. tip rituri. drul disciplinei noastre se aplic amb ele împ r iri : logic i : . în aceast perioad nu avem i româneasc propriu-zis . în cadrul epocilor stabilite prin i cronologic . socotim c întreaga istorie a Bisericii Române poate fi împ r it în urm toarele cinci perioade : o a da înjJLLa^ începe cu raspîndirea înv turii cre tine pe de formare a p op orului român (secolul II) i se sfîr e te în lui 600. manifest ri spirituale etc. sculptur . opere originale etc). broderie). condi ionîndu-se reciproc. odat cu p trunderea slavilor pe teritoriul Patriei îste perioada de organizare a primelor comunit i cre tine i r institu ii biserice ti superioare. începînd cu aceast perioad . In acest timp s-a des anizarea canonic a Bisericii din ara Româneasc . . ise cunoa terea tuturor formelor de manifestare ale Bisericii Desigur. Deci cele dou criterii se folosesc împreun . cu unificarea lor în cele dou state române ti indep endente. p e :ic. . corespunde. ci una «daco-roman ». materia se trateaz studiind p e cap itole diferite te. cu «epoc medieval » (feudal ). Biserica Ortodox a ie it biruitoare în lupta olicismul i calvinismul.za celor spuse mai sus. Subîmp r irile din aceast perioad se1 pot ologic sau geografic (Ia sud i la nord de Dun re). în împ r irea cronologic trebuie s se in seama > r irea istoriei României. a înflorit mos-au încheiat leg turi cu alte Biserici Ortodoxe surori. o îndrumeaz spre noi tenealiz ri.schimbare în desf urarea istoriei.Este perioada primelor forma iuni politice române ti. care iutate material de domnii din ara Româneasc i Moldova. pictur . 0 C4 d a a d o u a S e ocup cu istoria JBisericii noastre în se[²XIV. âneasc i Moldova. pe . adic a p L'porului român. în via a Bisericii se observ mi care. Tot a a. a înflorit cultura bisericeasc în limba slavon i roinuscrise. s-a dezvoltat arta c (arhitectur . Adic . Pe plan bisericesc se continu lucrarea zare i de unificare bisericeasc înch eiat cu recunoa terea a Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei de c tre Patriarhia 1 (1359 i 1401). care permite împ r irea cronologic a istoriei sale. schimog ire. c ci istoria Bisericii s-a dezvoltat 1 istoria poporului român. m Transilvania.

care corespunde pe plan politic cu epoca «principatului autonom al Transilvaniei». In Transilvania. calvine i unite. aceast perioad poate fi subîmp r it astfel: a) Secolele XIV²XV. adic de la întemeierea rii Române ti i a Moldovei pîn la sfîr itul domniilor lui Vlad C lug rul (1495). d) Epoca «domniilor fanariote». cînd a fost restabilit ierarhia na ional ortodox ). pîn în 1821. o) De la Mihai Viteazul pîn la sfîr itul domniilor «p mîntene» (1711/1716). Cronologic. pe plan bisericesc o parte a românilor transilv neni au fost sili i s îmbr i eze unirea cu Roma. respec tiv tefan cel Mare (1504). adic din 1711 în Moldova i 1716 în ara Româneasc . la revolu ia na ional -social condus de Tu dor Viadimirescu. se caracteri zeaz prin lupta de ap rare a Ortodoxiei împotriva catolicismului. corespunzînd pe plan politic cu trecerea Transilvaniei în st pânirea Habsbuxgilor (1688). pe plan bisericesc se caracterizeaz prin lupta Ortodoxiei împotriva ac iunii prozelitiste cal vine . 1 c) Din 1 701 pîn în 1810. b) Secolul al XVI-lea. Se pot folosi subîmp r irile: a) 1821²1859. cînd au avut loc o serie de reforme biserice ti i s-a proclamat autocefalia Bisericii noastre. se fac i subîmp r irile de ordin geografic cunoscute: ara Româneasc . epoca domniilor p mîntene i b) 1859²1918. epoca unific rii politice i biserice ti în noul stat România. . Subperioadele nu difer prea mult de cele din ara Româneasc i Moldova: a) De la mijlocul secolului al XlV-lea pîn la 1541. secolele XIV²XVIII se caracterizeaz prin lupta Bisericii Ortodoxe române ti de aici ² socotit «tolerat » ² pentr u a putea supravie ui.. P e r i o a d a a p a t r a. coresp unzînd cu epoca «voievodatului» autonom în a doua sa etap . adic de la Radu cel Mare (1495²1508) i Bogdan III (1504²1517) pîn la prima unire politic a tuturor români lor. întreg secolul al XVIII-lea se caracterizeaz prin ample ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în fa a uniatismului. urmat cu desfiin area vechii Mitropolii a Transilvaniei (se încheie în anul 1810.realizat de Mibai Viteazul în 1599²Î600.lîng subîmp r irile de ordin cronologic. de la începutul secolului al XlX-lea pîn în 1 OT^r^oTe^pun^ncTcu""epura modern din istoria Patriei. în condi iile unei intense ac iuni prozelitiste catolice. Moldova i Transilvania. b) Din 1541 pîn în 1688/1691.

. ALEXANDRU TA. V. ep oc a or g an iz rii B isericii O rt od o xe R o mâ ne :u pr i n su l R o m ân i ei i ri d i c ar e a ei l a r an gu l d e P at ri ar h i e i 1 8 p î n î n 1 9 8 9. 1980. 1960. . 181²223. Contesionalism . în nOrieti-tiana Periodica». 63-154).. ELENA PUHA CRISTIAN. 1977. î m p r eu n cu o se a m d e r ealiz ri. IOAN LUPAS. Curs inut la Facultatea de Litere cl in Bucure ti. AURELIAN SACERDO EANU. Paris. Lec ia de deschidere a cursului de Istoria Bisericii Bucure ti. Paris. XVl-j-419 p. Introduction aux eiuc/es hlsloriques. 1899 . TEODOR M. ANDREESCU. 1967. Introduclion d l'histoire. Bucure ti. N. în voi. . > p. p. Introducere în studiile istorice. XVIII+ 1773 p. tiin i tehnic în istorie. p.1 94 8. : istoriei. GIURESCU. Bucure ti. marc at prin nu m er o ase în gr diri i m pu se B isericii st at ulu i t ot alit ar i at e u. Bucu422 p.â< de la 1918 pîn azi. 474 p. Les principes iondamentaux de l'histoire. . LANGLOIS. lorga. Rolul Bisericii în trecuse. 20 p. . 276 p. L. WlLHELNf iihrung in des Studium des Gcschichte. 575 p. ed VI. . LENOPOL.. an. Chvj-Napoca.NASE hi VICTOR !afe i cunoa tere în istoric.. 343. ERNST Lehrbnch der historischen Methode und der Geschichtespliilosophic. Bucure ti.fi e m istoria bisericeasc . 255 p. HALKIN. Craiova. 384 p. 1966. 2-e edition. p eri o ad a r esp ec ti v p o at e fi su b î m p r it î n : a ) epoca d e refacere a B isericii O rt od oxe R o m âne d up asu se c ol u l al X V I I I-l e a d i n pa r t ea au t or i t il o r h a b s bu r gi c e . CH. Rolul istoriei în în estinismului.. (litografiat). 1989. POMPILIU volu ia gmdirii istorice române ti.. Bucure ti. 20 p." III. 5²59. în 1929²30.. 19²30 . Initiation ia critiqui-e edition.. t3. Bucure ti. an. p. 1956. n d i iilo r vitr eg e d e vi a d e pîn în 19 1 8 . Bucure ti. Cluj. ROGER CHARTIER et JACQUES nouveWe histoire. zweit verbesserle Auflage. B I B L I O G R A F I E . VIII. Bucure ti. 1970. L'histoire et ses metliodcs. 1908. ' I. 7²8. Dasc li de cuget i sim ire româneasc . MARIO^ RUFFINI. 259 p. XXXII. cu a r h i p st o r i r ea p at ri a r h il o r Ju st i n i an . L + 478 p. NICOLAE DOBRESCU. 1927 . este epoca contemJi ser i c ii O r t o d o x e R o m â n e. d e l a f u r i r e a S t a t u lu i n a i o n a l a r fi d e c e m b r i e 1 9 1 8 ) pî n a z i.isil v an i a. JERZY TOPOLSK[. TEODOR M. i tr s turile con tiin ei istorice bucure ti. X)LAE DOBRESCU. . Paris. TEODOR M POPESCU.. ed. îndrum ri în cercet ri isterice. îndrum ri metodice pentru studen ii i>T an. POPESCU. > a d a a_ _£Jja. .. Franki61. 1 1 8 e p o c a l u i A n d r ei a g u n a i a u r m a i l o r l u i sa u e p o c a ii biseri ce ti ort o d o xe. p.£Lfî. comentarii de Acad. POPESCU. Originea . Traducere de Aura apu. 1978. nr. sous la direction de. în rev «Hrisovul». sous la direction de Charles ruges. p. 1963. în «Revista de istorie bisericeasc ». JACQUES GOFF. LEON E. L'lrtloite ct ses met hades. S e p o a t e su bî m p r i cr o n o \ ^918 _ .-. I. notu. 1909. Paris. 1TANTIN 1. edi ie îngrijit . I 1RENEE MARROU. Roma. CONSTANTIN C. t efan Pascu Teodor. ANTONIE ^LA Cl eri ci ortodoc i ctitori de limb i cu/tur româneasc . HALPHEN. Vopera delta Jdossa Romena nella creazione della linqua littcraria nazionale. 1987. Con tiin a istoric . 1981. . fasc. e octist. Introducere în studiile istorice (metodo±). Introducere. 490²530. Paris.

D e pi l ace ste disci plin e ap ar i * » a g ja D o softei. ia r Una n o astr c ea c u n i v e rsa l . d . miniaturisU C . # ^ v e a c u d lo r ( d e pi l d . A n ti m Ivir ea nu l etc. i st or i a U n g a r i e i n o stru a a vut le g tu ri 1 » . istorice. va treb ui D i nt r e c el e l a l t e i i e B d i s C 1 P ^ e m i lo r l l pte dirCe1P^ . m a ri i i er a r h i c r t u ^ ^. dar i msludia i **-Œ Œ s**mii xo m â ne ve ch i.^ ^ ^ d e { & _ ^u^uiril. -te Q ^^ ^^ ^^ om d te mei n ice cu n o ti n e «e Q^I cs m c a n u m ite cap it ol e n e ti i Isto ria d r ep t ^ B is e r ic ii ort od o xe R o m â n e . este este o ra m u r a ei. st u d ia t se p a rat d e i st oria român. a a v U t B i ser i c a ca le a ^ D i nt r e c el e a ^ m îogia.f' pentru cunoa terea istoriei popoa- ri c il e d e li m b gr e a c a . dar noastr cu Bizan ul . m e d i e va l c u t o at e r a ^ n l« ln u se s t u d ia z num ai în cadrul unw argint rie. ^^ A pprobatae et C o mpilatae Tran sil vania (T riparti c u l . cu n o a tere a n tm o m a i bu n i a f o s t u l u i i m p e r i u ^ d i n \ 'x ^ s i l v a n i a ) . înaint e ae sericesc tre buie s cu no 8 * ^ t e o l o g i e i d e i st o r i e . sin .C TIIN ELE AUXILIARE ALE IS TOR IE! B ISER IC II OR TODOXE R OM ANE ~ t ~ s c oate faptele ist ori ce din izvoa re autenti ce i P entru ca sa poat * ic e p e re i f r p rtinir e. T ot a a . feudale care au fos sulp min tuluiro m â n es. c u c a r e p o p o r u l t a ri l e n o a st r e cu el e .^ Qrtodoxe Rom âne. c ci vi a a d i n t r e s t u d i i l e i st o r i c e . pentru cun oa terea i l o r pe ca re l e a avUt B i cu B lS e- ^^. g f. sculptu r . încît istoria BiS eriLJ pop orului rom ân. va trebu i s cu n o a sc B iza ntin oistori ce.^ m ecu m en ic _.a u a vu i r el o r s l a v e î n v e c i n at e V « o p o a r e j O r î n v e c i n a t e . u n i st ori c bi K apoi s le în f i eze cu d ep Q se r ie d e tU sc ip ime înru dite. S e î n e l e g e c istoricul ist ori ei B i se ricii r o m a * * sl a v . pict ur . î n c ar e l i m b i l e g r e a c i la t in a i bi seri c esc tr e bu i e sa cu n d o cu m e n t el e c ar e c o n stit u i e az i a u f o st r ed a ct at e m u lt e R omâne ti. j £ ^ ^ s t d n s le g at d e v ia a p o p o r u l u i B isericii Ortod oxe a fost. arta biseric ea sc a t r . brod erie. Ä izvoarele stu di ului Isto H n e c e s a r c a ist ori cu l bi se ri ce sc sa ai b in afar d e ace stea. D i n t r e d i s toate se cer cu n o tin e ten ^ c u n o a sc m a i a le s I st ori a bisen cipli nele teol o gice.u n c u r s d e Ist o r i a l i ^ (a rh it ectU r . î n t r^ ^ rîn d Jst o rj a ro m dn ilor. t u r i lo r d e t ot f e l u l p e c a r e l e .

c u r s d e Ist or i a art e i. ci * ( v il e le ) i c a re au cir c ul at pe t ot c u p n n V e c h il e n o a s t r e l ^ Œ u P ^u ir ilJ . fe u d a l e c a r e a u fo st î n u z î n âes ^ t .

C h ili e et c. > cul cel m ai lesn icios care ne st la în de mîn este studiul h r:lasel or i st oric e. în ist oria biserice asc . î n t r e g u l e i sc h e l e t . ' jrafia istoric (vj f/j = p mînt. tgrafia istoric ( ejxo? = popor. tre bu ie sa lie st ud iate i de istoricu l bisericesc. mi car ea. î n ca r e a u p t i m i t irtiri. e l t r e b u i e p u s î n l e g t u r c u l o c u l î n c a r e s.o g r e u . S e î n e l e g e n u p o at e fi st u d i at f r s i n s e a m a d e c r o n o l o g i e .a u p et r e ' it e e v e n i m e n t e i st o r i ce or i s .a p e t r e c u t . D e si g u r . Pentru a fh eT eg^TîrTrIalŒ t5itrr6~ un r i c . descriu) se ocup yarea. în car e sîn t tre cu t e or a e. ca r e . în c a re s-a u cl d it vec h i ba zil ici o ri s-a u î n fii n at sc au n e e.iapteiQ r i rr 'cu "ideutific. a p o i l a si st e m u l d u p c a r e n e o r i e n t m a s t z i . stru cparti ia geo gr a fic a po pu la iei u ma ne.tione sj.. A l t fe l s p u s.a u e m i s d o c u m e n t e. U nele din a ceste a p ot ajuta la cu n o a ter ea u n or st ri de M iri c e ti ( d e pi l d t o p on i m i c el e M î n sti re. vorbire) este disciplitu di a z d i fer it el e for m e î n c ar e s-a m su r a t i so c oti t ti m p u l. in st an el e d e ju d eîri c ea sc . transmise "dlTt exte. f o r m a i e v o l u i a n u m e l o r p r o p r i i . n p ri n a ce st ea t ot alitat e a d i sci pli n el o r c a r e stu d ia z i zv oa r el e ta r e i el ab or e a z m e t o d ol o gi a c erc e t rii ac e st o r a. . n u se p o a t e fa c e d e cît cu aj u t o ru l g e o gr a fi ei b iseri c e ti. pr e a m u l t e d a t e ar f a c e . ti f r d e ac e st e a. )logia (xpovo? = timp.Jid-ro? ==_ cuvînt. ar at c st a în t r ecut o a ez ar e m on ah al ). ir e a c et il o r sa u a i n u t u ri l o r ² c u n u m i ri l e l o r ve ch i ² î n l u a t n a t er e p r i m el e c o m u n i t i cr e t i n e . at ri b u iil e ju d e c t o r e ti al e cl er u l ui et c. i ati sti ci ( n u m i t e i « c on scr i p ii » s a u « c a t a gr a fi i ») n e a j u t s a nu m r ul pr e o il or i al cr e d in ci o il or î nt tr-o an u m it pe ri oa T i i e m i gr rile un or a d intre ei d intr -o ar r o m ân ea sc în alta. s e n su l . pent ru t e or ga n i za r ea b i se r i c ea sc di n tr e cu t. pâcpoj = scriu. Ist o r i a B i se ri ci i O r t o d o xe R o m â n e fa c e a pe l n el e a u xi li ar e sau aj u t t oa r e p e c a r e l e f ol o se t e i st ori a l ai c .anu mite fapte. sate sau in utu ri le st ori a p op or u lui i a B iserici i no astre (C a rto g ra fia e st e teh nic a s a î n t o c m i h r i. pd< pct> = scriu) este disciplina iaz statistic pr o ble m e re feri toare la n u m ru l. au petrecut .area d e l ocuri. i ar o r a m u r a ac e st e i a est e C ar t o gr a fi a i s gâtu r cu geo grafia trebui e pu s i to po nim ia sau to po no ma st u d i a z o r i gi n e a . i a r e c a o b i e c t st a b i l i r e a e x a c t a d at e l o r l a c ar e s .

la A da m ». est e n ec esa r s cu n o a t e m i p ri n ci p iile si st e m u l u i cr o n ol o g i c p r acti c at în zilel e n oa st r e. C u t oat eroarea calculului sau. soc ot ind " c acest e ve ni me nt maj or din istoria o m en irii s-a petre cu t în ** " * anul 754 sau 7 53 d e la întem eierea R o mei. pornind de la an ul 747 î. an ul urc rii p e tron a lui D iocle ian) . d e la 2 84 d.‡ er a h e gi re i ( 6 2 2 . d a r i p e ce l e al e fel u rit el or si st e m e d e d at a r e a n t e ri oa r e .. î n c e p u t u l e i c o n ve n i o n a l s -a fi x a t l a 1 se pt e m bri e 5 50 9 î . a c e st si st e m c r o n o l o g i c s . ) ..de u r m rit. la gre ci (de 4 ani. d a r n u m a i d u p t r e d e r e a a d o u . Hr. d a c d a t e l e sî n t c u pr i n s e î n t r e i i an u a r i e i 3 1 a u g u st.ori gin ar din . H r.a i m p u s .era olim piadelor. ) . 55 0 3 an i d e l a f a c e r e a l u m i i . b) E ra cre tin . T r ecî nd p este d iferitele siste m e cr o n ol ogi ce. prin ci p al ele « er e » fol osit e în cu rsul ve ac uril or. Hr.) . vo m i nd i ca. n u m rîn d de ci pîn l a an ul 1 î. 1 6 i uli e . dar nu -i m ai pu in ad ev rat c i lipsa lor n u creeaz o i m a gin e c o m plet a ist ori ei.‡ era babilonian . P ent ru stu diul n ostru ne i nterese az d ou « ere» : a) E ra biza ntin .Hr. adic din D obr ogea. de la 77 6 î.Hr. l a ru i ( au fo l osit -o pîn p e l a 1 7 00 . fii n d f ol o sit pî n p ri n se c ol u l al X V I I I-l e a. nu mit i _co_ nstaiitin op olitana sauÄjid e. g r ea c sa u r o m â n . în cele c e ur m ea z . Hr. T r e bu i e a vu t m e reu în ved ere faptul c n u m ai u n d ocu ment cu o d at precis de apari ie p o a t e fi p u s î n cir c u l a i e tii n i fi c . ‡ era se leu cid a ( 3 1 2 î. Hr. A f ost fo l osit m ai înt îi în se c ol u l V II d. P en t r u a tr a n sf o r m a d at el e er ei bi za nti n e î n a ni i er e i n oa st re. P e nt r u a fac e o m u n c u til st u di u l u i i st o r i ei b iseri c e t i. O se ri e d e « e r e » s-a u f ol o sit î n l u m e a ve ch e p g î n i m a i tî r zi u : e ra e br a i c (376 1 î. A ce a st er a fo st î n t r e b u i n a t d e o b i c e i î n d a t a r e a d o c u m e n t el o r n o a str e scr i se î n li m bil e S l a v .. c a s p ut e m în el eg e i r ap ort a la c r on ol ogi a a ctu al el e m e n tel e c r on o l o g i c e c ar e co n stit u i e d at el e d o cu m e n t el o r ve ch i. în cî te va l u cr ri i a in tr at a p o i î n c a n c el a ri a î m p r a il o r b i za n tin i.. t r eb u i e s se sca d 5 5 0 8 a ni di n a nii « d e l a f ac e r e ».. d at a r e fu gi u l ui l u i M ah o m e d d e l a M ec c a l a M edina). s pt m î ni i zil e. d e u n d e a tr ec u t l a sl a vii su d d u n r e ni. ad ic de m sur ar e a ti m pu lui i î m p r ir e a l ui în an i. e r a l u i D i oc l e i an ( sa u a martiril or. Hr. d e l a î nt e m e i e r e a st at u l ui se l e u c i d ). su b P etr u I) i la r o m â n i ( a r a R o m â n e as c i M ol d o va ) . H r . stabilit în secolul V I de c lug rul Dionisie cei M ic _ _ ( 'E xigjiu s). p e c î n d u n d o cu m e n t cu e m i t e nt u l i d at a d e r e d a ct a r e n ec u n o sc u t e n u f ol o s e t e l a ni m i c. lu ni. E l a nu m rat a n i i d a l a n a t e r e a l u i H r i st o s. 7 5 3 sa u 7 5 4 î. s a u 5 5 0 9 a ni.S cythia M in or. d a r c u o e r o a r e d e a p r o xi m a t i v 4 a n i . d a c d a t el e sî n t în t r e 1 se pt e m b r i e i 3 1 d e ce m b r i e. . era ro m a n sau de la înt em eie re a R o m e i (a b U r b e c on d ita.

cînd. 3. romane ² inclusiv cele roe pe teritoriul României. încît putem vorbi azi de mai multe ramuri ale arheologia preistoric ² studiaz urmele materiale ale celor :hi locuitori ai p mîntului. Biserica catolic a f cut o reform calendaristic în 1582. «anul Domnului». Pe lîng acestea. putem de o arheologie cre tin . cleci înc din evul mediu. europ en e. egiptene. rep rezenn monumente. Pe plan bisericesc univerpot distinge dou perioade: a) înainte de C onstantin cel Mare cînd elementele arheologiei cre tine p rovin în cea mai mare . «anul de la în». Biserica cre tin a adoptat calendain numit a a dup numele îm paratului Iulius Caesar. care se ocup cu studierea antichit monumentelor i artei vechi cre tine. . «anul de la na tere)). grece ti. în tr-o conferin inut la Constantinopol. Neexistînd o concoreplin între calendarul astronomic (ceresc) i cel iulian. ea a luat în ultimul avînt deosebit. a‡ monumentele epocii respective.i arheologia ca disciplin aparte a tiin ei istorice dateaz d e a prima ju m tate a secolului al XlX-lea. în documente apare sub diferite forme : îîntuirii».cut reform calendaristic în anul 46 î. Dup o alt defini ie ² mai concis ² gia este tiin a care se ocup cu ur mele trecutului. 4. Reforma aceasta s-a numit gredup numele papei (stilul nou). teologia (dpxcuo? = vechi. Bisericile Ortodoxe s-au folosit îns ndarul iulian (vechi) pîn dup primul r zboi mondial. un eori. clasic ² monumentele lumii aniro-babiloniene. 6 ÂO O ? = cuvînt) es ej tiin a care se :u sesizarea. care a f cut . ceea ce prive te calendarul. Noul calendar a fost adoptat numeroase state ale lumii. medieval (feudal ) ² monumenilui mediu (azi se vorbe te i de o arheologie prefeudal ). la sup rafa a lui ².de la moartea lui. în sensul c a desfiin at decalajul de 10 zile existent intre cele dou calendare i s-a ajuns la o echivalen aproape i între anul «civil» i cel solar. la cele mai multe .Hr. în timpul rigorie XIII. descoperirea. în i reconstituirii trecutului. s-a hot rît o nou «în2» a calendarului iulian. 2. studierea i vailorifioarea istoric a elor p strate în p mî nt ² sau. dup care s-a generalizat ² în epoca mod er n ² i în state necre tine. mai des vîr it fa de cea din 1582. Bisericile Ortodoxe au adoptat noul calendar iulian îndreptat a noastr 1-a adoptat din 1924).

cu inscrip ii în limbile slavon . ci el trebuie s cunoasc i materialul pe care s-a scris. în lucrarea sa Paleographia graeca (1708). minuscul etc. Paleografia este disciplina tiin ific auxiliar ci istoriei care se ocup cu studierea izvoarelor scrise vechi. mai cu seam funerare).. sau brodate pe ve minte i alte obiecte de cult (clopote. Cum se poate data un text vechi lipsit de dat i cum se p oate deosebi un text fals de un text autentic. are ca obiect de studiu feluritele inscrip ii din evul mediu scrise pe piatr . Se în elege c epigrafistul trebuie s cunoasc i limba inscrip iilor respective. . tencuial . îndeosebi în Dobrogea.parie din necropolele subterane. 7pâ<po> = scriu) este tiin a care se ocup . tinde s se formeze o nou disciplin . lemnul. Paleograful nu se p oate iimita numai la citirea sau descifrarea unui text. Ea arat cum se poate citi corect un text vecKr. dar scrise de români .b) dup Constantin cel Mare. sau ² mai concis ² este tiin a care se ocup "cETsFudierea inscrip iilor (s7ciifpa<p7j în limba greac i inscrip io în limba latin ). termen pus în circula ie de înv atuITfancez Bernard Montfaucon. Pe bun dreptate. cu c utareT 7~transcrierea exact . Cea medieval . catacombele sau cimitirele care s-au descoperit în inuturile imperiului roman . Astfel de bazilici au r mas i pe teritoriul rii noastre. cînd obiectul arheologiei îl constituie l ca urile de cult cre tine (bezilici). ca piatra. descifrarea i transcrierea acestora. codicologia (codex-is). ceramic etc. Epigrafia _(siti =pe. cu ce s-a scris (instrumentul de scris). Epigrafia antic (clasic ) i medieval sînt auxiliare pre ioase ale studiului Istoriei Bisericii Române. Mai nou.cu inscrip ii în limbile greac i latin ² este legat mai mult de începuturile cre tinismului la noi (de cînd au r mas numeroase inscrip ii. descrifrarea i interpretarea inscrip iilor cTe~~pe"un material dur. o parte din arheologia medieval de la noi ar putea fi numit arheologie cre tin sau bisericeasc . din moment ce majoritatea monumentelor care intr în sfera ei de cercetare sînt de interes bisericesc. care se ocup numai de manuscrisele vechi. Cea clasic ². Paleografia (TOXAOUO? = vechi . Se ocupa numai cu studiul a dou categorii de texte ² manuscrise i documente ² scrise pe p ergament sau hîrtie. metalul edc. precum i cum s-a scris (majuscul. potire etc). spre deosebire de epigrafie. c r mid . de cunoa terea. care studiaz scrisul numai pe materiale tari.)Pentru Istoria Bisericii Române intereseaz îndeosebi paleografia slavo-român (are ca obiect textele slave scrise în secolele X²XVIII pe teritoriul patriei noastre sau în alte regiuni. greac i român . lemn.-pâcptw = scriu).

5 cî n d p a l e o gr a fi a s e o cu p c u st u d i er e a c a r a c t er e l or e x t e rn e elor scrise pe per gam ent sau hîrtie.e rj ri ve sc p e r o m ân i ). verific autenticit ate a iu n e î n e vi d e n " el e m en t el e c ar e p ot aj ut a c er c et a r e â T S r o «e . C u p ri n d ea u fi e a h ra mu lui in stitu iei respe cti ve. u n inu t sau st ori c u l bi se ri ce sc tr eb ui e s cu n o asc atît or g an i za r ea u n ei a r -t i d e p o z it el e m a ri ar h i vi sti c e ² di n ar i d e pe st e h o t ar e ² s î i p oate culege m ateri alul n ecesar pentru lu cr rile sale. diplo matica s. p al e o g r afu l r o m â n v a t re b u i s ai b cu n o t i n e su i d in li m bile respe cti ve. p a l e o g ra f i a g rea c (t e xt e scr i s e î n g r e e terit oriu l p at riei n o astre) i pa leog rafia chi rilic -ro m n ea sc o m â n e ti scrise în alfab et ul ch irilic. pîn în 18 6 3 ). adic studiul pece ijor sau ta mpilelor care se aplicau (grec. ca r e se o cu p cu ste mel o r statelor. di pl o m a) este o d isciplin au xiliar înru dit cu ^fî ~ ^care"* an alizeaz ^con inutul actelor. d e c i a r e u n cî m p d o ce r ce t ar e m a i alt d eo se b i r e în t r e el e est e i ac e ea c p e cî n d pa l e o gr a fi a ar e :t d e stu diu d o u ma ri c ate g orii d e t e xt e ² m an u scrisel e i d o .In tereseaz i pece ile 3r. si giliu m = pecete). m în stirilor. or ga r. e ocu p .l e ² . i a n u m e a c t e l e c u c ar a ct e r j ii eg tr.r cu pal eo gra fia i diplo matica st i arh ivistic (archiiscipli n au xiliar care se ocu p cu or ganizarea arhi vel or. parohiil or sa u cele person ale ale u n or de m nitari ti. î cu p a r t i c u l a r i t i l o r i n t e rn e.. d e e pa rhi ale sau alte in stitu ii biseric e ti . fa m iliil or n o biliare. î n o b i e c t ul d i pl o m a t i c ei i n t r n u m a i o p a rt e di n t ex t el e . O r a m u r a e i e st e h er a l di c a bi s eri c e a sc . cu si m bo luri cre t ine (cr u cea . lat. acp pa tarjs. o r a e l or e t c. lo maiica (lat. S te mel e ier ar hi lor a par. d a r i r e p r e z e n t r i d e f a c - . ca sel or d o m nito ar e. în trucît m aj oritat ea e man ate d e re gii m ag hiari erau scrise în aceast li m b . p e fo il e u n o r c r i ti p rit e d i n d i spo zi i a l o r. P entru Tr a n se po at e vor b de o pa leo g ra fie la tin . D at ot ul c î n c a n c el a riil e n o a st r e s-a scri s î n m a i m ul t e l i m b i ( sl ajc lati n ). p en u e xi st at ² i exist ² i ste m e folosite de î nal ii ierarhi. i t r a et c ) i c u i n i i al e l e i e r a r h u l u i .t e su b n u m e l e d e d o c u m e n t e . ° d i sci plin au x iliar a i st oriei. o in sti tu ie. iscipliin apro piat de paleografie i diplo m atic este -eha gisiica lo grafia. la . ad ic iteior d e a ct e pri vit o are la o fa m ilie.

n ea m . A n dr ei a gu na et c. i st o r i cu l b i se r i c esc p o at e st u dia vechi ul grai bi sericesc ² întîlnit. prin fo lcl o r în el e ge m t ot al itat ea t r ad i iilor. D e ci ling vi stic a e st e o ram u r a fi l ol o gi ei. G. I² III) i Dan Sim onescu (voi.O O . fp< x< po) = scriu ) ² disciplin a" istorico-geo grafic ² stu diaz felul d e vi a al p o p oa r el or. h îrtia. al m o d u lui î n c ar e s-au tr an s mi s. studiu) se ocup cu st u d i ul sc ri su l ui i al c r ii. pr ecu m i stu d iile care s-au scris asu pra ace st or a. Bibliglagia² Cto i Xtov = carte . în tip riturile ve chi ² . Ele au fost pu b licate în m ar ea lu crare B i b li o g ra fi a ro m â n e a sc ve c h e ( 4 v oi. F il ol o gia este tiin a car e se o cu p cu stu di ul t e xt el o r ve ch i i al o pe r e l or lite r are. leg tu ra. f ol k l o r e . p u n er ea în circu la ie i c on ser vare a c r ii. S e cu n o sc st em e l e m itr o p o li ii or P e tru M o vil . a o bi c eiu rilor i a pr o du c iilor artistice. în alt sen s. create i r spî n d ite d e po po r. IV) . tip ar ). su b în g rijirea lui Ga b ri el tre m p el. întru cît mu lt e d i n c r ea iil e cu lt u r al -a r ti st i ce al e p o p o r u l u i r o m â n î n t r ec u t erau le gate d e cr edin a sa ort od ox (e x. i a r l i n g vi sti c a se o c u p c u stu d iul li mb ii i al le gi l or ei d e d ez v olt ar e. Etn ografia ( T 6 S O V O S . B u c u r e ti.tu r h er al dic pr o pri u -zi s . o bic ei urile la na ter e. C u aj u t or u l a ce st or a. cor e gra fice. F o l c l o r u l s a u f ol c l o ri st i c a ( d i n e n g l . El e au fost cercetate d e preo ii fo lcl ori ti Si mion F lorea M arian. A m î n d o u i nter ese a z i d isci plin a n oa str . în p ri m ul rîn d. X O O ? = cuvînt. 1 9 0 3 ² 1 9 4 4 ) a l u i Ioan B ianu. D urai ti escu-B istri a i d e al ii ² clerici sau mireni. literare. în mor mînt ri). p r ec u m i c u e d it a r ea l or . Nerva Hodo (voi. E tn og rafia |i folcloru l.‡ Bibliog rafia ro m ân ea sc m od ern (18 31 ² 19 18 ) este în cu rs d e pu blicare (a u a p rut trei vol u m e ). tefa n. >v . d ar po ate cule g e i d o vezi pri vit oar e la origin ea i vec hi m e a cr e t inis m ulu i ro mânesc. F il olo gi a i lin g vi sti ca. ‡ f ol k = p o p o r i iore = în ele pciu ne) este d isciplin a care stu diaz crea iile i tradi iil e populare. cu ist ori a ei. tehn i ca d e r e pr o d u ce r e (scri s. al au te nti c it ii l or . P e u n istoric biserice sc îl int ere seaz . = popor. Teod or B l el. u r m r in d e vol u i a l or m at e ri al i s pi ritu al ( cu lt u r i art po pu l ar . n un t . vec hil e n o a st r e tip ritu ri bi se ric e ti. ori g i n e a i r sp î n di r e a l o r t erit o ri al . c a fe n o m e n a l vi e ii so ci al -c u lt u r al e. A nti m Ivir ea nu l. al i n flu en el or su ferite. l ai c e. mu zicale . d i n p u n ctu l d e ved er e al li m bii. o b i ceiu ri e t c) .

Topoistoire. AL.O. Bucure ti.. EMIL VlRTOSU. Etnografia i arhivistic . 5²6. 182 p. I²II. G. p. Sigilore'iorirc la Transilvania). 508 p. 1928. p. TEFAN TEFANESCU. revist de istorie. 1145²1161. în «Revista de Statisti-IV. îndrum ri i istorice. TEFAN TEF )crr. p. p. OVIDIU BlRLEA. Arhivistic . 268 p. 1964. 162²968 . XX. D. an. Bogdan.iceasc în rile române. HENRI H. Dic ionar al oec'ialc ale istoriei. (toate indic i î mai veche). Dislavo-român ' Francisc Pali.CU. IX. 1966. p. Bucure ti. )NAT Geografia ca mijloc de cunoa tere în istoric. 1956. 1. dimensiune a istoriei. AL. 1963 346 p . 1968. XIII. IORGU 1ORonimia româneasc . p 21²47 . nr 4. Sigiliile. E. XI. STELIAN SCU. 1. 11.. nr. Bogdan. GRAUR. AURELIAN SACERDO EANU. 1982. 7²26 . 1971. 1965. 171 p. Toponimie i istorie. 528²588. 1964. în «Studii». 1961. 1967. Sigismund oqrafia latin cu reieriie la Transilvania (sec. Elian. 13²25.B. XX. 1. XXV + 528 p! . 1972. p. Elemente ele paleograiie greco-rolonascu i Francisc Pali. (studiile : Damian P. j S4CERDO EANU. nr. Reprezent ri i inscrip ii religioase aliate pe steagurile din trecutul nâne ti.. 1945. ALEXANTEI. Scrierea latin in evul mediu. Folclor i «Revista de Etnografie i Folclor».B. an. . 1959²1961. XVII. Bucure ti.R. CONîSCU. în «Anuarul Muzeului Etnografic al franII. 9²10. Al. Timi oara. nr... STAHL. IAN METZULESCU. nr. nenie privind istoria României. Sub redac ia. Cluj. cultur Bucure ti. 1966. 1968. nr.'nr. Nume de Jocuri. Bucure ti. ION VL DU 1U. IV. p. MOLDO VAN. 331 p. 3 RBAT. în «Observail-economic». în «ReStnograiie i Folclor». Paleogruiia român -chirilic .. Introducere. Damian P. 4²6. 1. Emil Vîrtosu. p. nr. 1962. PETROVICI. 100²104. 1970. 17²46. Istorie. în RRH. nr. Bucure ti. Pagini de istorie religioas reprezentate în cartogra-‡ogralie. sec X/V²XVII. Elemente de cronologie . Bucure ti. an.B I B L I O G R A F I E T IAN SACERDO EANU. AURELIAN SACERDO EANU. în voi. 1973. nr. nr. p. tiin ele auxiliare ale istoriei. Etnografic i istorie. 3AN PASCU. Cluj. Eledemogralic. 933²946 . XX. Bra ov. L. Ce în elegem prin izvor istoric ? In mod obi nuit se . PESCARU. ETEGAN. XII²XV) . 1946. 1966. an. Bucure ti. Sarcilor auxiliare ale istoriei. 223 p. DAN CERNOVODEANU. 356 p. Statistica i monografia în c/adrul metodei istorice. Sigismund Jako. 1967. p. Etnografia româneasc . 480²507. 1974.. revist de XX. 3² 52 . Istorie i demoqralie. jraiia chirilic româneasc . Istorie i etnografie. în «Anuarul Muzeului Etnografic al Transilva1²1973. SIGISMUND JAKO i RADU . în '«Revista Arhivelor». M RIA DOGARU. Album sigilo-cure ti. an. . Bucure ti. p. Dic ionar onomastic românesc.. 5. Diplomatica latin cu reierire la Transilvania-. p. TEFAN 'opula ie i societate. Demografia. ‡>. Heral. 52²60. m rturii ale trecutului isto?ic.ograiia. Din paleogrufia slavo-rom n . 3²13 . în B. an. an. tiin social independent . 3²34. 7²8. 1972. )LAE DR GANU. 1975. 6. 1968. p. 184 p. 13²21 . II + 178 p. IZVOARELE ISTORIEI BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ar tat în primul capitol c pentru a putea întocmi o bun lu3 istorie bisericeasc ea trebuie ² între altele ² s fie întemeîzvoare. su Din sigilogralia Moldovei i a rii Române ti . XI. XCI1I. nr. Registrele parohiale lvunia. 1966. Orient ri în paleograiia ro:Revista Arhivelor». 470 p. 1976. an. în «Revista de Statistic ». p. 1. în G. XI. 203 p. voi.

Sargetia ² Deva. precum i a institu iilor sau ideilor oare au contribuit la progresul material i spiritual al omenirii. PERIOADA INTIIA (SECOLELE II²VI) Pentru aceast perioad Istoria Bisericii Române are multe categorii de izvoare comune cu Istoria Bisericii universale.a. "obiectul cercet rilor erudi ilor. de regul . Istoria nu se poate cunoa te i scrie f r studiul critic al izvoarelor. intereseaz monumentele i alte mate riale arheologice paleocre tine (bazilici. în mai multe categorii: originâie"(nurnTte"" T"cîîrecte) i dern~âle~ sa\r indTrecte). ale speciali tilor în cunoa terea i valorificarea lor. obiecte de cult etc). * *" >‡" . Acta Musei Napocensis. Dup o defini ie mai tiin ific i mai coresp unz toare. Pontica ² Constan a. dar i în alte p r i ale rii. Studii i Cercet ri de Istorie Veche. Dacia.a. desco perite mai cu seam în Dobrogea (fosta Scythia Minor). p strîndu-se în diferite arhive i biblioteci. de arheologii români : Grigore Tocilescu. rolul i importan a oamenilor în istorie. caracterul i forma lor. Arheologia Moldo vei ² Ia i. QÎîcîaTe" i particulare. Studiul lor formeaz . de" regula. Izvoare nescrise sau arheologice In cazul disciplinei noastre. începînd cu Sfînta Scriptur i continuînd cu literatura patristic i postpatristic . dup originea.spune c este o tire sau o infor ma ie care relateaz sau aminte te un fapt istoric. Rezultatele cer cet rilor lor au ap rut în diferite publica ii de sp ecialitate sau în lu cr ri aparte (rev. în elegînd prin aceasta. Acta Musei I'orolissensis ² Zal u . Constantin Daicoviciu. Ion Barnea. prin jzyqr istoric se orice tel care poate servi la cunoa -e pot împ r i. o informa ie scris . O parte din izvoarele scrise (deci cele documentare propriu-zise) au fost editate pîn acum. Dumitru Tudor . pentru c ele sînt m rturii materiale i spirituale despre existen a.. Materiale i Cercet ri Arheologice. Vasile Pârvan.). altele sînt inedite. Izvoarele Istoriei Bisericii Ortodoxe Române se pot grupa în mai multe categorii : I. Iat izvoarele principale p entru aceast perioad i împ r irea lor : A. scrise' i' nescrise: Cunoa terea i folosirea izvoarelor are o importan major pentru studiul istoriei în general.

Herbert Musurillo. apoi cu colec ia intitulat Inscripîiones Giaecae (IG) în mai lume . ed . II. 1965. materialul constituie un izvor scris foarte pre ios pentru studiul nostru. H. /oare aghiografice (actele martirilor i vie ile sfin ilor) au fost nea publicate în diferite colec ii. Pa-² 1911. Synaxarîum Ecclesîae Constantinopolitanae. Bucure ti. lulte inscrip ii (mai ales funerare) cuprind nume de cre tini. i. . Oxford. 1957 .). t. VI. din 1643. Cele mai cunoscute sînt: J. Anvers. Bruxelles. Acta san ctoruin. Biblioteca Hagiographica Graeca. Socii Bollandiani. Les martyrs. 1976. Ausgew hlle traci *t en. 1949 . 11 voi. mari colec ii de inscrip ii : a) Corpus In-m Graecamm (CIG) a lui Aug. 1975²1977. bruxelles. în dou serii : a) 'tina (de la Tertulian. III. et socii. I²III. care cuprin ii latine descoperite în fosta provincie Dacia i în Scythia obrogea). Leolercq. Rudolf»Knopf i Gustav Kriiger. editat 'lyte Delehaye. R u hb ach. The Acts iri&tian Martyrs. Ie it la iveal tot uri arheologice sau prin descoperiri întîmpl toare. 65²112) i de Emilian Inscrip ii grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite i/a. 1²2. Bucure ti. ecl. de Ion Barnea în studiul sau Cre tinismul în Scythia pa inscrip ii (ST. Paris. Biblioteca Hagiographica Latina. icat pîn acum doua. cu complet ri în Analecta Bollandiana (înin 1882) . IV de G. 1972. ed. 1873). de seam colec ie de asemenea lucr ri este a abatelui francez Paul Migne : Patrologiae cursus completus. I I I.‡ b) Corpus Inscriptionum Laîinarum (CIL) în 16 voi. m îndeosebi CIL voi. Francois . Cele cre tine au fost studiate ele irvan în Contribu ii epigrafice Ia istoria cre tinismului dcico-ic. II²III. T iib i ngen. III cu 2 tomuri (Berlin.. cu 221 volume (ultimele 4 sînt indice). edi ie nou la 54²1910 (64 voi. 1954. nr. 1911. ed. p. Boeckh (4 voi. Nu de mult au fost publicate Inscrip iile Dacici rovol. 1902 . 1 92 9.d.B. voarc patristice (operele Sfin ilor P rin i i scriitori biserice ti). sec. pîn la pap a Inocen iu III. 1979. Bruxelles. ed. 1844²1864 i b) raeca (de la P rin ii apostolici pîn la sinodul de la Ferrara . Izvoare scrise oare epigrafice (inscrip ii vechi cre tine). 1823²1877).

Io an C o m an . L a n oi s-au pu blicat V ie i d e sf in i în c di n se c. pu blicate la mî n stirea N e am . Ia i. 1 98 2). N i c ol a e N e a g a. pr otestan i si or t o d o c i. în B i se ric a n oa st r a fo st in a u g ur at . co l ec ia i n titul at So u rc es c h reti en n e s i n au gu rat d e i ez ui tul V i ctor F on to yn ot (1 88 0 ² 19 58 ). 1 8 9 8 . F aaris. text gr ec i tradu cer e latina. su b ti tl u l: Via a i petrecerea svintilor. Ioa n R rn u r e an u . în d e ose bi la în c e pu tul sec olulu i IV .Flor en a 14 38 ² 1 4 39 ). la B u cu r e t i. 1 94 5. u n vol u m m a si v in titu lat . ge r ma ni. O p er ele p atristice a par în ori gin al i tradu cere fr an cez . i alte edi ii m ai n oi. liban ezi. a m eri cani. P ri m u l vo l u m a a p r u t l a P ari s. el ve i en i. A u a p rut p este 2 0 d e vol u m e.. pr e cu m i u n el e scri so ri al e S fî nt u l ui V a sil e c el M ar e ca r e c u p ri n d re fe r iri l a via a cre tin în i nu turile du n ren e. Ioa n C a sian . î n ac ela i ti m p. P ent ru stud iul n ostru n e in terese az op erele ist o ricilor biserice ti : E u se bi u d e C e zar e ea. cl e ri ci i l ai ci. fiin dc e a r ee dite az cele m ai bu ne ed i ii p atristice an terio ar e. în 18 07 ² 1 8 15. S i biu l. 12 v oi. d e 3 8 2 vo l u m e. b el g i en i. it alieni. ru i. ne int ere sea z i lu cr rile P rin ilor i scriitorilor biserice ti dac o-ro m ani (S f. au strieci. a vî nd ca fon d atori pe iezu i ii Hen ri de L u b a c $ i Jea n D a n i el ou . voi. M en i on m. In 1 98 7 a a p rut. în tra d u ce re a u n o r r ep uta i te ol o gi i cla sici ti : D u mi tru S t ni loa e. din ini iati va r p osat u l ui pa t ri ar h Iu sti n M oi se scu . 18 57 ² 1 8 6 6 . o m a si v c o l ec i e d e scr i e r i p at ri sti c e în trad u cere r o m ân ea sc su b titlul «P rin i i scriitori biserice ti». n u a du c e lu cru ri n oi su b r a p ort e dito rial. B u cu re ti. retip rite la B ucur e ti ² C ld r u a ni. A m in ti m cele 4 v ol u m e p u b l i c at e d e m i t r o p ol it ul D o s o ft e i a l M ol d o ve i . o l u cr a r e d esp re Sf in ii ro m â ni. A ce a st c ole c ie u ria . N iceta de R e me si an a. olan de zi. pre c on izat în 9 0 de volu m e (cu st ud ii introd u cti ve i c o m e ntarii). V ie ile sfin ilor. X V II. cu 1 61 voi. D e atu nci în co ace au ap ru t nu me r oa se alte cole c ii patristi ce. L a acea st oper colab ore az catolici. în 12 vo lu me. 1 8 3 5 ² 1 8 3 6 . E pi sc op ul G h era si m Ti m u s a p u blicat u n D ic ion a r ag hi og ra fic. 1 682 ² 16 86 . d e n e a m u r i d i feri t e : fr a n c ez i. fie în li mbile originale. S o zo m e n i T e o d o r et al C ir u l ui. între altel e. S f. i ar p r eo tul p r ofe so r Ii vi u S t an . en gle zi.a. X I di n c ole c ia «P rin i i scriitori biseric e t i». cu vi o su l D i o ni sie E xi gu ul . în ac este A cte ma rtirice sau V ie i de sfin i g si m i u nele relat ri pr i vit o ar e l a c e i ce au pri m i t c u n u n a m u c en i ci e i în p r il e D u n r ii d e Jos. ar men i. N i c ol a e B a r b u . T e o d o r B od o g ae . î n 1 9 4 2 i d e at u n ci p î n azi a u ap r u t p e st e 3 5 0 d e v ol u m e ( a zi c ol e c i a e st e c on du s d e C lau d e M on td esert). a. în 1 9 7 9 .). B u cu r e ti. S o cr at e. î n ti m p ul p er secu iei î mp ra tului D iocle ian (trad use în ro m ân e te în A ctele m arti ri ce. D u m itr u F e ci or u . fie în t rad ucer e.

listoire des conciles d'apres Ies documents originaux. Texte i studii se g sesc la C.. P. Enhiridion me de Andrei aguna. icît unele din actele Sinoadelor i canoanele lor con in referiri ituriile dun rene. P. J. 1740. reeditat i continuat [902 de J. Sibiu. acest&a intr între izvoarele studiului Istoriei Ortodo xe R omân e. C. Conciliorum oecumenicoru m decreta. 13 voi. cu date i asupra vechilor episcopii sud-dun rene din sec. Mansi. Pravila cea Ja Tîrgovi te. Pidalionul de la Neam . 1973). au ate canoane în Pravila cec mic . de profesorii Ioan (Irineu) Mih lcescu 1904) i Ioan Karmiris (ed. Tot el Farlati. Arad. Petit. în 53 de volume. Ulyricum sacrum. Alberigo.‡ Ed. Stras-irisLeipzig din 1914. Paris. Potli.. IV²VI. 27 . voi. La noi. continuat de J. 1852²1859 (grece te). voi. 6 voi. 1844. . Joannou. P. 164 0. Ralli i M. Sintagma dunmezeie 'intelor canoane. New York. Vene ia. B. Floren a ² Vene ia. 1871. Jedin. ionâni c fragmentele din lucr rile Sfin ilor P rin i i scriitori ti. 1652. Schwartz. Buda. Canoanele cu comentarii. Atena. Govora. J. 1907²1910 (reproducere fototehnic .. Martin. 1759²1798. 3 voi. Atena. traducere din sîrbe te.. cu colaborarea mai multor ctele sinoadelor au fost de asemenea publicate în mai multe Consemn m colec ia Jui J. iiai Mila . Oriens Christianus.. II. Coleti. fode Petru Maior în Istoria Bisericii românilor. dintre ortodoc i. im Breisgau ² Bale. 2 voi. . Lccl er cq . >anele formulate de Sinoadele ecumenice $i particulare au fost ² între al ii ² de G. 1962. De un r eal folos p entr u cer cet ri este i lui Le Quien.riâni i ap r tori ai legii str mo e ti. Prodi i H. II. D. Nouvelle m fran caise corrigee et augment ee par H. î² . 1930²1931. Acta Conciliorum oecumenicorum. Bucure ti. Sacrorum Conciliormn amplissima Collectio (pîn la sinodul de la Ferrara ² Florenrol. 1961²1962). 1970. Martyrolo/ricum. 1813.. i L. iri'e de credin i Simb oalele Sinoadelor ecumenice au fost i. 1780²1819. din Actele martirice i din hotarîrile Sinoadelor ecumenice e la via a cre tin de pe teritoriul Patriei noastre au fost edi‡aduse în române te i în culegerea intitulat Fontes Historiae manae (Izvoarele istoriei României). Paris-Leipzig. 8 voi. 2 voi.

. Inscrip iile medievale care ni s-au p strat sînt scrise pe piatr . 1905²1908) i în Scrisori. Dridu i Bucov în Muntenia.a. Bucure ti. extinse apoi asupra întregului teritoriu al rii. 1885 . Cele mai de seam contribu ii la publicarea inscrip iilor sînt urm toarele : episcopul Melchisedec tef nescu.). pe vase de ceramic . P cuiul lui Soare în Dobrogea. leg turile noastre culturale cu Rusia kievean i domina ia bizantin la Dun rea de Jos. PERIOADELE II²IV EPOCA MEDIE I MODERNA A. XII i XIII din colec ia sa Studii i documente). Izvoare scrise 1. în trecut. 1906. B. Capidava. Die Inschiiften aus der Bukowina. spre a ne rezuma numai la cîteva din ele. pe c r mid sau tencuial . Datorit acestor s p turi arheologice. Vizite canonice înso ite de note istorico-arheologice. au dat la iveal ² pe ling numer oase a ez ri i cet i ² urme de biserici i de cimitire cre tine. Astfel de s p turi s-au f cut la Dinogetia-Garv n. cînd izvoarele scrise sînt mai s race. pe obiecte de metal (altele sînt brodate pe diferite ve minte liturgice). Bucure ti. care. Cercet rile arheologice medievale au fost publicate în diferite monografii sau periodice de specialitate. efectuate întîi la vechile centre romanobizantine din Dobrogea. Tot atunci Ion Bîrlea a publicat însemn ri din hi3 ² Istoria B. Izvoare epigraiice.O.‡ Eugen Kozak.. Bucure ti. Arheologia feudal este o disciplin tiin ific relativ nou . piatra de mormînt a lui Radu de la Afuma i.II. Wien. aduc informa ii cu privire la me teri i chiar tiri de istorie social-politic (ex. la noi. D bîca în Transilvania. Moldovene ti. 1892 . i inscrip ii ardelene i maramure ene (2 voi. dup al doilea r zboi mondial. pe lemn. constituind voi. 1903. Izvoare nescrise (arheologice) Sînt importante cu deosebire pentru perioada a doua (secolele VII ²XIV). episcopul Ghenadie En oeanu. cunoa tem diferite urme ale culturii române ti din secolele IX²X i originile îndep rtate ale artei noastre medievale. Bucure ti. Ele ne ajut la datarea construc iilor i a obiectelor. Some eni. a publicat peste 2000 de inscrip ii medievale. Noti e istorice i arheologice adunate de pe la 48 mîn stiri i biserici antice din Bucovina. în Inscrip ii din bisericile României (2 voi. cronica mural de la Bucov . cel mai de seam aport în aceast privin 1-a adus Nicolae Iorga. S p turile arheologice.R. More ti..

O ra ul B ucure ti. S u b ace st nu m e se în el eg di fer it e c at e g o ri i. 1. 5 voi. M o sco va. vo ie v od al e sa u ale pri nci patu l ui în Tr a n sil vae l ariil e b i ser i c e ti et c ) . ‡f /o are do cu m en ta re sa u dipl om at ice. M ih ail Ko g lniceanu (A rhi va ro m ân ea sc . Ieru sali m.. i e xt e r n e . N u me r oa se inscr ip ii din bise nî n stirile n oa stre au fo st pu blic ate în B u let inu l C o m i siun ii i elo r Istorice (190 8 ² 1948) sau în alte pu blica ii de specialitate. 0) . arh i ve l e d in A t h o s i al t e « L o c u r i S fi nt e » ² pe n t r u B i se ri ca d i n a r a R o i i M oldo va. începîn d din secolul t red ut i P ri mii car e au între prin s edit area de d oc u m e nte sla vo -r o m â n e în e ti a u fo st : Iu rii V en eli n ( Iu r k o H u a). 26 voi. B u cu re ti. d a r c ar e se r e f er l a i st o r i a r i i n o a st r e : c a n a pal . 19 58.!. 1862 ² 1864) . tre bu i e m en i o nat e : R e p e rt o ri u l m o n u m e n t el o r i o bi e ct el o r in tim p ul lui tefan cel M are. D u p d e e m i t e r e. în arh i ve din afar a h otarelor arii (B ud ap esta. C rai ova etc. can celari a regil or pol on i ² pe n tr u M ol d o v a. B ac u . e xterne. c ci el e tiri p ri vit oa r e l a t o at e p r o b l e m e l e d e se a m a l e e p o c ii. 1 85 2 ² alexandru P apiu Ilarian (T ezau r de m o nu men te istorice pentru ' ' I² III. 1965. 1845² 1847). 1359 ² ure ti.. d o c u m e n t e l e s e î m p a r t î n i n t e r n e. prin cip ala su rs de in for m a ie o con stii m en tede intern e. într -o lu c r ar e pu bli ' 'eter sbu r g în 18 40 . iar în Tr an sil van i a latin e ti sa u în alt e li m b i) se pa s c in ed ite î n A rhi vel e S t atu lui d in B u cu r e ti. cu prin z to r d e hriso ave. ca nc elari a P atri arh iei din C o n ol sau a alt or sc a u n e patri arh al e din R s rit. a. a d i c e m i s e l e c a n c e l ar i i d e p. e t e ri t or i u l r i i n oa st r e ( d o m n e t i î n a r a sc i M old o v a.‡ B ogdan P etriceicu Hasd eu (A rhiva . C luj. a nafotate i alte acte d e ale M old o-V alahiei. în diferi te arhi ve î i.la ra m ure ului (B ucu re ti. Ia i. A ce tia au fost urT h eo d or C o dre scu (U rica riul. S ibiu. C o nsta n tin o pol . ru disciplina n oa str . B uc. ca r e u r m r e au sati sfa ce r e a u n o r i nt e r e se S în t c el e m a i i m po r t an t e pe ntr u i st oria e vu l ui m e diu . N icolae B lcescu i A u g u st Tre bo niu L au rian (M a gazinu l entru Dacia. ie it e d i n acti vit at e a pr a ct i c a in stit u iil o r oa n el o r pa r ti c ul a r e. :e din ele au fost î ns pu blicate. B ucure ti. V ien a. 19 09 ). precu m i volu zrip iile m edievale ale R o mâniei. M u ntele A th os. ). d e c i e m i se d e ca n c e l ari il e s a u B i se r i c i . O parte din vech ile acte intern e (sla vo -r o m âj m ân e ti .) sau în arhi vele eparh iale. can c elaria a gh iari ² pen tru T r an sil vania.

31 (34) voi. I. 1940. 1938.. Bucure ti.. Au ap rut 45 de volume (36 -\-9 supl. Ia i. Documente moldovene ti de la tefan cel'Mare. sub îngrijirea acad. Gheorgh e Ghib nescu (Ispisoace i zapise. 1938). au contribuit Alexandru Odobescu. intitulat Documente privitoare la istoria românilor. Stoica Nicolaescu (Documente slavo-române cu pri-* vire la rela iile rii Române ti i Moldovei cu Ardealul în secolele XV i XVI. Ia i. Bucure ti-Viena. G. 1897²1902. în afar de E. 1905). Bucure ti. Documentele moldovene ti de la tef ni Voievod. Tip rit în condi ii tiinifice diferite. Ia i. 15 voi. Ioan Slavici. 1933. o alt categorie de documente privind evul mediu este eorpus-ul de documente medievale interne publicat tot de Academie. I²III. 2 voi. Panaitescis (Documentele rii Române ti.. dar totu i una din culegerile de b az ). Documente interne. 1901²1916. li voi. 2 voi. greu de consultat îns din lipsa unui index analitic.. Bucure ti. Pe ling acestea. Ia i.. neunitarii. numit îndeob te Colec ia Hurmuza ki.. I. 1369²1490.istoric a României. care a oferit primul fond de documente. Minai Gost chescu (Documentele moldovene ti înainte de tefan cel Mare. Ia i. Gr. Nicolae Iorga (Studii i documente cu privire la istoria românilor.Ioan Bogdan (Documente privitoare la rela iile rii Române ti cu Bra ovul i cu ara Ungureasc . Hurmuzaki. 1929²1939).. P. Moldovei i rii Române ti. din care au ap rut 4 volume. Ia i. Bucure ti. 1947). între anii 1951²1960. Bucure ti. 1931²1932. Nicolae Densu ianu. între anii 1876²1942. Bogdan(ACie moldovene ti dinainte de tefan cel Mare. c ci este o culegere de documente privind p erioada 177 4 ²1822. voi. Acte rnoldovene ti din anii 1426²1502.). 1943) . Prima dintre acestea a fost marea culegere de izvoare documentare externe. Bucure ti. P. 25 voi. Ion Nistor i al ii. Documentele moldovene ti de la Bogdan Voievod. C olec ia a fost conti nuat de o nou serie.‡ Damiian P. pîn în prezent cele mai de seam colec ii de izvoare documentare au fost publicate sub egida Academiei Române. 1913) . Vasile Alexandrescu-Urechia (Istoria românilor. 1905 i Documentele lui tefan cel Mare. 1906). 1906²1933) . numit impr op riu a a. 6 (13). 1864²1867) . sub titlul Documente privind istoria României. colec ia cuprinde un pre ios material de informa ie. dup numele lui Eudoxiu Hurmuzaki. In sfîr it. 1413² 1508. Bucure ti. Bucure ti. Andrei Veress (Documente privitoare la istoria Ardealului. Andrei O etea (1962²1974). Bucure ti. în . La publicarea documentelor. Nicolae Iorga. Documente slavo-române. Bucure ti. 1906²1933 i Surete i izvoade. Tocilescu (534 documente istorice slavo-române din ara Româneasc i Moldova privitoare la leg turile cu Ardealul 1364²1603. criticabil ) .

+ 2 voi. 1952²1955. Documente privitoare la ‡volu ionar 1848 în Moldova. Colescu-Va*tic. mînastiri i i din ara Româneasc i Moldova.. Scupiewtitlul Acte i documente relative la istoria rena terii României. na Arge (1954). jem aminti i cîteva colec ii de documente care se refer fie la lit perioad . Bucure ti 1889²1909 (cu excep ia voi. Mitropoii Române ti (1365²1890). deosebit de utile pentru stustru.. Bucure ti. 1951²1955). colec ia Anul 1848 în Principatele Române. Bucure ti. alte 20 de volume cu e documente de la peste o sut de mînastiri din ara Româneasc v cele din Bucure ti). în 1966 culei început s fie retip rit într-o serie nou . Bucure ti. a). Moldova i Tran. Silgomir.colec ia lui D. cu informa ii pre ioase asupra disciplinelor auale istoriei. Hunedoara . Ghenadie Petrescu i J. (1387²1720). Men ion m aici culeui C onstantin Giurescu. 6 voi. R scoala din 1821. Episcopia Rîmnic (1951). în ultimii ani. Episcopia Buz u (1958).. ara easc (11 voi.a. (1961). Bucure ti. R zboiul pentru indepen[ 0 voi.. 5 voi. fie la anumite evenimente. 2 voi. Bucure ti. Bucure ti... Din aceast cauz . DimiSturdza. 3 voi. 1957²1975. De pild : Catalogul documentelor moldovene ti din Direc ia lor Centrale. Lacuna principal a cule^spective este aceea c nu a publicat decît traduaerea docuraen>rrui înd publicarea originalelor. 1913²1947 . Material pentru istoria Olteniei sub :i. Diferite Arhive de Stat jude ene au publiun îndrum tor pentru documentele aflate în depozitele respeci. A. C. index. Cluj-Sibiu. volume cuprinzînd indici cronologici cu rezumate ale documenrovenite de la diferite cancelarii domne ti. R scoala ranilor din 1907. i dou volume de indici. Maramure . Documente primi revolu ionar 1848 în ara Româneasc . Sturdza... I. 1951²1960) i Transil6 voi. Bucure ti. J. celelalte se refer la a 1841²1859). Bucure ti. Bra ov. sub (titlul Documenta iae Historica. ' ec ia General a Arhivelor Statului a publicat. Studii i documente privitoare la revolu ia românilor din sania în 1848²1849. 4 voi. Documente istoria României.Culegerea este precedat de dou « de Introducere. 1959² documente privind unirea Principatelor. 1944²1946. 5 voi. 1962 . episcopii. Bucure ti. Bucure ti. 1960.). Bucure ti. pentru Moldova (11 voi. ACte mente. în car e suit publicate i act ele în origin al (au miai multe volume pentru ara Româneasc . 1959² documente privind istoria României. 1951²1957). 4 voi. 1902²1910 .sparate.. Do- .

i Sibiu. v fii afar de acestea. 1901²1906. Acte i fragmente latine i rom ne ji pentru istoria Bisericii Române. T. 1947²1971 (de V. Documente basarabene. III (1042²1206) i 'fas-c/TV (1206²1310). 5 voi. Miklosich i JosepK Miiller cu Acta Patriarchatus Constantinopolitani. 5 voi. Ioan Lupa . tefan Ciobanu i L. 1983-^² '. 1918 la români. . 1860²1862 i Colec ia Les Regestes des Actes du Pqtriarcat de Consiantinoplc. Bucure ti. de natur extern i publicate de cercet tori str ini. 1904²1915. celelalte inuturi române ti: Preotul Ioan Antonovici... Blaj. Cluj. Ilarion Pu carin.' Chi in u. Bîrlad-Hu i. Viena. 6 voi. Cern u i.( Documente-. IV Scriitori i acte bizantine. 1855 i Arhiyul pentru filologie i istorie. fasc.. Constahtiri Tomescu. Documente privitoare la tirgul i inutul L pu nel. La noi a publicat astfel de acte .. : ! . Documente putnene. Bucure ti. Laurent). 1975. George Potra. 1929²1931. Documente privitoare ia tirgul i inutul Orheiului. Gartea de aur sau luptele politice-na ionale ale românilor de sub coroana ungar . 1937. V. 2 voi.. 1982.1402.' Pentru Transilvania. 1933²1942. 1961. Ad ug m cîteva colec ii de document e de interes regional pri-. 3 voi. 2 vol. 2 voi. I (381²715) i fasc. Bucure ti. 1928²1938. Sterie Stinghe. Istanbul.transilvane. Bra ov. Documente pentru limb i istorie. 2 voi. secolele IV²XV. voi. Les Ades des Patriarches. mai pot fi amintite unele colec ii sau culegeri cate:cuprind material privitor la Biserica noastr . 1911²1926. Acte sinodale ale Bisericii Române de Alba Iulia i F g ra . 1948²1949 . Ioan Micu Moldovah. 1932²1936 (de V. 1869²1872. Documente privitoare la istoha ora ului Bucure ti (1594²1821). Bucure ti. toate de Aurel Sava. Documente privitoare la tre cutul românilor din chei. 1869²1872. Fasc. 1940. II (7151 ²1042). tefan Berechet. Bucure ti. Teodor B lan. Cit m aici pe Fr. P c ian. Privesc începuturile Mitropoliilor Ungrovlahiei i Moldovei. Bucure ti. mai ales unite. 8 voi. Blaj. în primul rînd datorit faptului c acestea cuprind multe documente biseri ce ti Amintim între ele: Timotei Cipariu. 6 voi. Sibiu. 1315². Tudor Mateescu.cumcnte. Documente isto rice .. ne intereseaz i alte colec ii de izvoare. Au fost publicate i o parte din documentele aflate în arhivele mîn stirilor din Muntele Athos ² din care multe privitoare' la rela iile 3or cu ara Româneasc i Moldova. 2 voi:... Grurhel). Blaj. 1889²1897. 1944.: Documente bucovinene.. bîri dene. Bucure ti. foc ani.. Teodor V. Paris. P r ile privitoare la urm ri au fost reproduse în Fontes Historiae Daco-Romanae. Puiu. DeMvîr irea unit ii na ional-statale a poporului -român. Documente privind istoria Dobrogei (1830²1877). vind. Boga.

Eparhia Rîmnicului (publicate de preotul Miescu). ceea ce impune ca ele s fie supuse ² 'lelalte categorii de izvoare. publicata de Jiculae M. publicat de Eugen Gagyi in 1911. cu indicarea n'umeotilor i credincio ilor ortodoc i i uni i precum i a bisericilor. Vechile statistici biserice ti (în Transilvania cunoscute i sub Î de conscrip ii. statistic a Episcopiei ortodoxe a Transilvaniei f cut în 1805. . Documente privitoare la episcopatele catolice 'incipate. Autorii lor judec faptele istorice sau chiar pentru a le consemna. 1937. 2 voi. de coinuni[ ic sau bisericeasc ). 1378²1685.. imitriu ² Snagov: Românii în arhivele Romei.a. II. memorii. Popescu). prezint un interes major statistica (conscrip ia) f cut da stra ia austriac în 1761²1762 (publicat de Virgil Ciobanu în spublicat de Matei Voileanu în acela i an). 1973 etc. Documente i zawldovene ti de la Constantinopol. Bucure ti. Chi in u. publicau ² în Calendarele îor anuale ² a a numitele ce.. carea num rului familiilor i a numelui preotului (sau preo ilor) parohii. Pentru vania. a numelui preotului >i uneori a înv torului confesional din fiecare parohie. cronici. de familie sau personale. 1933. de altfel ² unei critici.qui Athos. biografii. De pe la sfî itul secolului trecut eparhiile din v. I. Documente politice. zvoare narative (anale. In secolul trecut s-au întocmit mai catagrafii pentru Mitropolia Ungrovlahiei (1610. . Ele tind s in mintea cititorului c rora le sînt destinate imagini asupra prei a trecutului. iar în ara Româneasc i Moldova. Bucure ti. ntocmite din dispozi ia autorit ilor civile sau biserice ti i din tem cunoa te num rul preo ilor i diaconilor (unele dau i hum dincio ilor) la o anumit dat . C. Filitti: Din le Vaticanului I. 1948. Eparhia Arge ului (publicat de Ion Iona cu). i anuerese (de grupare politic . Sînt acele izvoare care au fost scrise cu scopul de a ransma ilor cuno tin a unor fapte cu caracter istoric. Bucure ti. ale c rei fac obiectul metodologiei istorice.auia. republicat de Maleanu în 1928 . dar ei prezint . catagrafii). note de c etc). cu indicarea num rului credincio ilor. odat cu faptele. Ite acte din arhive str ine a publicat preotul Paul Mihail: M rtunâne ti din Bulgaria i Grecia. 1913²1914.. Ia i.

.. Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu Popescu (publicat de Constantin Grecescu în 1963). Panaitescu Letopise ul anonim al Moldovei. Letopise ul rii Moldovei i O sam de cuvinte ale lui Ion Neculce (publicate de Iorgu Iordan. Redactate în limba slavon . redactat la curtea lui tefan cel Mare.. pe lîng curtea domneasc sau mîn strri. cuprinde i cîteva tiri privind Biserica în timpul dom niei lui tefan cel Mare. Via a lui Constantin Vod Brlncoveanu a lui Radu Greceanu (publicat de Aurora Ilie în 1970). prima scriere cu caracter laic la noi. aceste anale s-au alc tuit dup modelul unor anale de limb slav i mai ales bizantine (o parte din marea oper a cronicarilor bizantini fusese tradus în limbile slave. Panaitescu (Cronicile slavo-romdne din secolele XV²XV7. P. Letopise ul de clnd s-a început cu voia lui Dumnezeu ara Moldovei. Analele.Descrierea Moldovei a lui Dimitrie Cantemir (ultima edi ie în 1974).. mai nou de Mircea Scarlat). ultima edi ie în 1979). Astfel de tiri întîlnim i în cronicile muntene: Istoria rii Române ti de cînd au desc lecat pravoslavnicii cre tini. Cronica moldo-german . tiri privind trecutul Bisericii noas tre g sim i în marile cronici din Moldova i ara Româneasc din se colul XVII. Panaitescu. episcopul M car ic al Romanului i continuatorii s i. în secolul XV. scrise în române te : Letopise ul ârii Moldovei al lui Grigore Ureche (publicat de P. Panaitescu.. cu dou versiuni.. a) Anale i cronici in limba slavon .: ". Toate au fost publicate de Ioan Bogdan (Cronice inedite atingatoare de istoria romanilor. 1895) i republicate de P. episcopul Eitimie al R d uilor i c lug rul Azarie. b) Cronicile în limba român . iar de P. Bucure ti. au ap rut xelativ tîrziu în rile române. P. Din ele putem culege i anumite informa ii cu caracter bisericesc.-. în ultima edi ie de Gabriel trempel. cu variantele sale (Letopise ul de la Putna. Cro nica moldo-rus ). considerate ca pri ma expresie a istoriografiei române ti. în 1982). ) < u vu a ie i B na r a t iv e p oi ii î m p r ite in m a i m u l te g r u p e : . numit i Letopise ul cantacuzinesc (publicat de Dan Simonescu i Constantin Grecescu în 1960). P. Cronica moldo-polon . Cunoscu ii cronicari moldoveni din secolul al XVI-lea. numit de I. Letopise ul rii Moldovei de la Aron Vod încoace al lui Miron Costin' (publicat de P. Bogdan Letopise ul de la Bistri a. Astfel.()t . 1959). de asemenea au relatat în cronicile lor i unele fapte din trecutul Bisericii pe care au slujit-o. P. prin urmare era bine cunoscut anali tilor i cronicarilor români). Bucure ti.

mic româneasc transilv nean este a protopopului Vasile . întrucît cuprinde informa ii din via a iomni munteni din primele do u decenii ale secolului XVI.% ' colul XVIII s-au redactat cîteva cronici cu caracter exclusiv' : i în ara Româneasc i Moldova. întocmit m Cr ciun i Aurora Ilie . Nu este numai o oper :ica. care a scris Istoria sfintei chcilor Bra ovului (publicat în 1899 de Sterie Stinghe i e Oct. auto-' Istorii a mîn stirii Putna a unei Istorii a lui tefan cel Mare ie ile de sfin i. întrucît se bazeaz i pe numeroase documente istoate în arhiva bisericii Sfîntul Nicolae din chei. arhul arigradului.Schiau i Livia B ot). 1967). cu in: isupra înîn stirii i asupra ac iuni de ap rare a Ortodoxiei în nia în secolul XVIII (publicat de Dan Simonescu în Cronici hi române ti versificate. i date privitoare la istoria Bisericii muntene. mai tîrziu. . 1963. ai a fost continuait . Plingerea sfintei mînâstiri a Silva ului (Prislopului). egumen la Putna i apoi la Solea.: totu i iâ i unele informa ii privind istoria noastr bisericeasc . i de ctitoria lui Neagoe Basa1 A rge (publicat de Tit Simedrea în 1937 i Vasiie Grecu în 'ublicat de G. p entru anii 1392²1633. A fost scris în greaca bizan>oi tradus în slavone te i române te.In ara sc amintim Via a i traml Sfin iei Sale p rintelui nostru Ni r .1659). lucru explicabil daca ne gîndim la lici Biserica inea locul unei organiza ii de stat pentru români. Lucrarea lui face trecerea de la i istorie. Pentru toate cro ise la noi se poate consulta Repertoriul manuscriselor de crone (secolele XV²XVIII) privind istoria României. Bucure ti.rica Sfîntul Nioolae din cheii Bra ovului (-j. Tot în secoun ieronomah cu numele Efrem a scris o cronic versificat . scris de un gorie dup aducerea moa telor-sfîntului la Suceava. prin anii 1517. legate mai ales 1 Nifon. De i sînt opere cu caracter aghiografic.. A a 1 cu Via a Sim ului loan cel Nou de la Suceava. In Transilvania primele cronici române ti nun at caracter bisericesc. ci i una istoric .. de un alt slujitor al aceleia i rotopopul Radu Tempea II (-j. Bucure ti. fost patriarh al Constantinopolului i reorganizator al erice ti din ara Româneasc .1742). .onicile biserice ti.-7 îndemnul lui Neagoe Basarab. Men ion m pe arhimahrtolomei M z reanu. cu tiri nare privitoare ia aceast biseric . Mih il i Dan Zamfirescu în 1969). scris de Gavriil"Protul.

. 1 95 9 . B laj. 19 8 6 i v oi.e) V e ch ile m a nu scri se sl a v on e ti. 19 07 ² 19 31/ voi. A ² C . ' ' g) V echile n oa st re p ravile (iz vo are ju ridice). C r on icile.. în 1 98 4. li) V e chile tip ritu ri slavon e t i. ro m a n e ti i g re ce ti.t--Q 1989). ‡ . -P ravila cea M ate sa u în dreptarea legii d e la T îrgo vi t e (16 52).. red. v oi. B ucure ti.. 1967 . I. trad u cer e a u n o r pr e fe e în ro m ân e te etc. 194 3 . 197 8 ² 19 87. În tre giri i în dr e pt ri se g se sc la D an iela P oe-nariU. . Pentr u perioada m od ern not m B iblio grafia rom â nea sc m od ern (183 1 ² Î9 18 ). a a tri b u iil o r j u d e c t o r e ti a le c l er u l ui i ch i a r p en tru c un oa t er e a st rii r eli gi oa se. 'B ianu. II. Tîrgovi te. a a p r ut v oi.m or a l e a cl e r ulu i i c r ed i n ci o il or în epoca respecti v . -M an uscrise sla ve din tim p ul lui tefan cel M a re. G. 1508² 1830. B u cu r e ti. pr ecu m i pen tru clerul i cred inci o ii ei.. IV. Fl orica M oisil i El en a S toiano viciD on at. su b titlul Bibliografia ro mân ea sc veche. B u cure ti. I. P an aitescu. de C onstantin Litzica (I) i Nestor C a mariano (II).* . B u cu re ti-C raiova.. 3 voi. m . In tereseaz pen tru cun oa terea le giuirilor biserice ti din ep oca m e die i m o d ern . un el e p refe e. M an uscrisele sla v e d in B ib liot eca A c a d em iei. 3 v oi. Nicoîaiasa. I... B u cure ti. a n i ve l u l u i d e p r e g t i r e a clerului ro mân în vrecut. C atalog ul ma nu scri ptelor grece ti.. B u cure ti. B u cure ti.. Gabriel tre m pel. 19 44 .<-<‡.. P. 1973. : cu pr e ve d eri u m ilit oar e pe nt ru B i seric a r o m â n e a sc . est e v or o a d e c r il e ve c h i scr i se sau c o pi a t e î n ai nt e d e r s pî n dir e a l ar g a ti pa r ul u i l a n o i.. E mil Tu rdeanu. 4 voi. M en ion m aci : Pra vila rito ru lui Lu ca ci ( 1 5 8 1 ) . C o p i ti d e m a n u sc rise ro m â n e ti p jn la 1 80 0. . rom â n e ti i gre ce ti au fo st bibliografiate : de Ioan B ian u. 19 59. ^C ontribu ii la Bibliog rafia rom â neasc veche. P en tru T r an sil van ia in tereseaz colec iile d e legiuiri me d ieva le : T rip a rtitu l lui W e rb b'czi i A p p rob ata e et C o m p ila ta e C o n stituti o* ne s-. ied. Pra vila lui V asile L u pu (16 46 ).. 1909² 194 0. 18 44 ) etc. de Gabriel tre m pel.-de I. M an uscrisele rom â n e ti din B iblioteca C entral de la B laj. 2 voi. a or g a ni z rii bi se ri ce ti. C aracas i G. red. Pra vila d e la G ovo ra (16 40 ). Ni colae C o m a. B u cure ti. O p ar t e d i n el e a u f o st st u d i at e î n m ai m u l t e l u cr r i : C at alo gu l m a n u sc rip tel o r ro m â ne ti di n B ib liot e ca A c a d em i ei. voi. 1903 ² 19 44 . voi. N er va H od o i D an S irnonescu. sub egida A cad emiei R o mân e (coordo narea general Ga briel tre m pe l. ma n u scrisele i tip ritu rile n e interese az în pri m u l fînd p e r i t r u st u d i er e a c u l t u r i i n o a s t r e bi s e r i c e t i . frem pel.. D ² K . S în t pu bl i cate foil e d e titlu. d e P .. C atalo gul m a nu scriselor rom â ne ti. R . Pid alion ul (N eam . -‡».

ijlocul secolului al XVIII-lea. G. Ne ajut Ia stabilirea nor ierarhi. de Emilia Cioran în 1900. 4 voi. Bucure ti. coresponden a epi copuet al Rîmnicului. Au fost i îndeosebi scrisorile trimise sau primite de unii ierarhi sau s marcante din cler. 3 voi. C l tori str ini despre rile române. 1927²1949). de e En ceanu. 1928²1929 (reeditat într-un singur a Bucure ti în 1981). Negulescu (Ungrovlahia). episcopii. în 1886. alta în Vasile Radu în trad. de preotul Paul Mihail. Paris. scrise arab (publicate în trad. întrucît cuprind multe tiri privitoare la fericeasc . a lui Andrei apreotul profesor Teodor Bodogae. Condici de hirotonii de preo i au pu.. rom. Bezviconi. ru perioadele IV i V intereseaz i alte categorii de izvoare Coresponden a este un izvor pre ios pentru cunoa terea trecuericesc mai ales în perioada modern i contemporan . Iorga. mîn stiri sau sau pomelnice de ierarhi prezint numele ctitorilor i bineor l ca urilor de închinare respective. însemn rile unor c lug ri ru i i ) bun parte din însemn rile care privesc rile noastre ² i Biserica ² au fost publicate de N. . C l tori ru i în Moldova i a. Men ion m însemn rile deosebit de pre ioase ale onului Pavel din Alep asupra c l toriilor patriarhului Macarie ihiei în rile române pe la mijlocul secolului al XVII-lea. din care putem cunoa te felurite aspecte i biserice ti de alt dat (de exemplu. S-au pîn acum: Condica Siînt a Mitropoliei Ungrovlahiei. i'enxru stuaim nostru intereseaz i categorie de izvoaae. II. francez . Iorga. Gh. echile condici de hirotoniri de arhierei sînt de asemenea pre dai ales pentru determinarea începutului p storirii lor. apoi mitropolit. în 1924. Bucure ti. mitropolitul Tit Simedrea (R a . : r ' ' echile pomelnice ale unor mitropolii. stare i sau preo i de mir (unele pomelnice de mî-i biserici au fost publicate de prof. Istoria românilor prin ed. Aurelian Sacerdo eanu). publicat de N. a patriarhului Miron Cristea >politului Miron Romanul.nsemnarue ae caiaiorie. Bucu38²1983 (au ap rut 8 volume). 1947. înseme c l torie ale mitropolitului Neofit Cretanul al Ungrovlahiei. Condica de hirotonii a Mitropoliei MoldoNicolae Iorga. de mitropolitul Antonie Pl m deal ). a lui 'dec al Romanului.

XIX. e l e t re b u i e su p u se u n ei cr iti c i i s el e c i i. d ate d e spr e u n ii t eo l og i i pre o i de val oar e. ILIE . XXXIX²LXVII (cap. XVII²XL (cap. Istoria României. p e n t r u a r e i n e n u m a i e s e n i a l u l i m a i a l e s c e e a c e est e d e m n d e c r e z a r e. Bucure ti. . 454 p.. fa pte d e sea m d in vi a a între gii B isericii O rt od ox e R o m ân e. vut leg t uri cu B iserica. 503 p. i III. Izvoare). 65²128 (capitolele : Ceva despre un corpus al izvoarelor istoriei românilor i Izvoarele istoriei românilor). p. Repertoriu! manuscrinelor de cronici interne privind istoria României. 1970. S i bi u . LITER ATUR A ISTOR IEI B IS ER IC II OR TO DO XE R OM ÂNE (BIB LIOGR AFIE GENERALA) P e lîng iz vo arele a mi ntite. Bucure ti. VI. 1974²1979. 1945. 1980. altfel spu s. Bucure ti.... Istoria României. Leiden. 1. sau ch iar ale un or laici care au a. 431 p. p. 371 p. Bucure ti. PAUL SIMIONESCU. Bucure ti. I. 1972. I. sec. Izvoare). I. î n c el e ce u r m e az vo m fa c e o pr e ze n t a r e g e n e r a l a p ri n ci pa l e l or st u d ii de Ist oria B i sericii O rto d o xe R o m â ne sau . Bucure ti. .s-au publicat i cî-i e v a bi bli o gr a fii a n aliti c e al e pr i n ci pa l el o r pe r i o d i c e r o m â n e ti). Bibliografia istoric a României.. 1979²1984. p. 1978. BIBLIOGRAFIE AURELIAN SACERDO EANU. 1 9 2 3 sau a l e co n si li e r u l u i ar h i e p i sc o p e sc N i c ol a e C r i st e a di n S i b i u ). Bucure ti. XXXV + 512 p. î n sc u n ar e a. Enciclopedia istoriografiei române ti. 1975. D e a c e ea . 532 p. 514 p. 1963.i) iviem o n u e sau în se mn ril e zilnic e al e u n or p er so n alit i bise rice ti. vo m fac e u n sc urt istoric al ist orio gr a fiei B isericii n oastre. este n ec esar s cu no a te m stu diil e i lu cr r il e d e i st o ri e bi se r i c e a sc a p r u t e p î n î n pr e ze n t . tom.. Istoria bibliografiei româna. T o at e ace ste categ orii de izvoa r e contrib uie la o m ai bu n cu n o a tere a fa pt el or i la o p r ez ent ar e cît m ai co r ect a l or. 19. a un or mî n stiri sau par ohii (a se ved ea Biblio grafia analitic a p erio dicelo r ro m ân e ti. XIX. Bucure ti. 1962. d ec e su l un or i er a r hi . m ) R epo rtajele i a rticolele in presa bisericea sc (uneori i laic ) c on stit u i e u n i z v o r pr e i o s p e n t r u vi a a bi se r i ce as c d i n se c o l el e X I X i X X . CR CIUN i A. Bucure ti. I. Bucure ti. 1970.. B. 178²225 (deosebit de util).60. In t er e se a z î n d e o se bi re p o r t a j el e p r i vi t o ar e l a al e g e r e a. d e asem e n e a c o n stit u i e u n iz v or u til d e i n f or m a ii t ot pe nt ru pe r i oa d a m o d e r n ( d e pil d M e m o riil e m i tr o p olit u l ui A n d r e i ag u n a. 1969²1974. Un guide bibliographique pour Vhistoire du Moyen-Agc et des tcmps modernes de la Roumanie. tom 5. a a cu m a m s p u s i î n a lt l o c . p. IV. voi. 471 p. Bibliografia istoric a României. 2 voi. a eparh iilor. în «Romanian Studies». V. II. XL + 386 p. hi r ot on i a. Bucure ti. Bucure ti 1974. îndrum ri în cercet ri istorice. 1985. F ire t e. II. THEODORESCU. Sec. voi. 1944²1969. 1972.

. cu tiri privitoare la aceast biseric . au ci primele cronici române ti cu un pronun at caracter biseri-onica protopopului Vasile (-j. Este vorba de volumul IV ii sale Istoria. 1756²1821). intitulat : Isiriceasc a Episcopiei române ti din Ardeal r i (r mas în manu3 o cupa cu în cr e tinar ea str mo ilor no tri. Astfel. de la biserica Sfîntul Ni-1 cheii Bra ovului. în Moldova pot fi men io-va lucr ri de istorie bi ericeasc local . secolul al XVIII-lea.. sub titlul : Istoria Bisericii roatit a cestor dincoace. în .despre vl dicii români uni i din. Saniuil Micu (1745²schiz tor de c i noi în istoriografia româneasc . în a doua jum tate a secolului al XVIII-lea. care au avut oarecari leg turi cu po-stru. care folosea i documente inedite. iar în p artea a doua. 3. datorate arhimandri-tolomei M z reanu. de via în care a tr it poporul român din Transilvania. Chiar din titlu se vede c el se ocupa de via a bisericeasc românilor. cronica rimat inti-'ingerea sfintei min stiri a Silva ului (Prislopului) de iero-Efrem i altele mai pu in Însemnate. introdus ca materie de studiu de sine st t toare în colile teologice (medii sau superioare) abia de pe la începutul setostru (pîn atunci se studia în cadrul Istoriei biserice ti uniEste firesc atunci ca studiile sau lucr rile de Istoria BiseDdoxe Române s fi ap rut destul de tîrziu.. st ruind asupra vie ii biserice ti a r transilv neni. precu m i în analele i cronicile slave i ro mâne ti. ar tat i în paginile precedente c se întîlnesc tiri de interes c în unele vie i de sfin i. u in timp dup el.a a ilor «iluminismului românesc». In partea întîia înf i a începuturile cre tinismuritoriul locuit de români. Samuil Petru Maior în f i eaz B iserica Ortodox dr ept adev rata a românilor. Se remarc faptul c . de i erau uni i. lucrurile i intimpl rile românilor.1659).apoi prezenta ire mitropoli ii Transilvaniei pîri la 1701. Is-rtei biserici a cheilor Bra ovului a protopopului Radu Tem-1742). Petru Maior (c. via a biseriromânilor de pretutindeni. neascunzînd nemul umirea credincio ilor fa de . un alt reprezentant al iluminismului româTransilvania. a izbutit s tip ima istorie bisericeasc la noi. despre «unia ia» din 31 i. ele lucr ri de istorie bisericeasc propriu^zise se datoreaz .ia Bisericii Ortodoxe Române este o disciplin relativ recent . precum i a celor dincolo de Dun re.este autorul cr ri de istorie bisericeasc la no?.

Acrad ² 1822. Muntenia i Transilvania. îndeosebi a celei din Transilvania începând cu secolul XV (aceast parte a fost tradus i publicat în nem e te de Zaharia Boiu i Ioan Popescu sub titlul : Geschichte der griechisch-orientalischen Kirche în Osterreich. Alexandru GeanogluLesviodax. 1865). Sibiu ² 1811. în Moldova. la orîndul ei. In Banat. Din aceste motive.De i au folosit numeroase documente (Maior reproduce o serie din ele în limba original ). A ap rut sub titlul : Istorie bisericeasc pe scurt. bazat mai ales pe izvoare i lucr ri ruse ti. Sibiu. primul manual a fost al arhiereului Filaret Scri-ban (1811²1873) : Istoria bisericeasc a românilor pe scurt (Ia i. în ara Româneasc . marele ierarh Andrei aguna (1808²1873) a scris un manual intitulat Istoria Bisericii Ortodoxe r s ritene universale de la întemeierea ei pin în zilele noastre. Se ocupa de istoria vie ii biserice ti a românilor din toate cele «trei ri» : Moldova. sub titlul: Privire scurt asupra Istoriei Bisericii . preotul Nicolae Tincu-Velia (1816²1867) publica tot pe atunci o Istorioar bisericeasc politico-na ional a românilor peste tot (Sibiu. sîrbâ i român (Moscova. era un rezumat al cunoscutei Istorii biserice ti a mitrop olitului Meletie al Atenei. Bucure ti. 1871). Volumul II se ocupa cu Istoria Bisericii române ti. Totu i ei au meritul de net g duit de a fi scris primele istorii biserice ti ale tuturor românilor. a tradus din grece te Istoria bisericeasc a lui tefan Comit . multe din afirma iile lor au fost infirmate de cercet rile istorice ulterioare. s-a f cut tot mai mult sim it nevoia unor manuale didactice corespunz toare pentru colile noastre teologice. 1862). Istoria Bisericilor ortodoxe bulgar . în prima jum tate a secolului al XlX-lea. iar Petru Maior are în plus meritul c a tip rit-o. In T r a n s i l v a n i a . putem s -i socotim pe amîndoi ca «p rin i» ai studiilor de Istoria Bisericii Române. Amintim i lucrarea profesorului rus Evghenie Golubinski de la Academia duhovniceasc din Moscova. în 2 volume. pe care a completat-o cu unele informa ii privitoare la via a bisericeasc a românilor din Muntenia i Moldova. 1870). cuprinz toare de cele mai vrednice de tiut intîmpl ri a sfintei Biserici r s ritene (Bucure ti. care. 1845). Rîmnic ² 1837 etc). st ruind asupra istoriei politice i biserice ti a românilor b n eni. odat cu înfiin area seminariilor teologice (Socola-Ia i ² 1803. Buz u i Arge ² 1836. fost secretar al Mitropoliei Ungrovlahiei. 1860. din care a ap rut o parte i în traducere româneasc . Sibiu.

Fostul mitropolit Athanasie Mironescu (1858²1931). alt episcop. fie a unei institu ii. membru al iei Române (1823²1892)) cu lucr rile: Cronica Hu ilor i a iei (1869). precum i monografiile închinate unor vl dici : Antim ii. v e c h e a R o m â n i e trebuie s -1 men ion m. A adar. i editarea lucr rii Condica sfînt a Mitropoliei Ungrovlahiei Profesorul Constantin Erbiceanu (1838²1913). iar mai tîrziu a scris -nîn stirii Cernica (1930). în 9 volume. ast zi nu mai pot fi folosite. 1874² apismul i starea actual a Bisericii din România (1883). s-a ajuns la monografia istoric .. Cronica Romanului i a Episcopiei (2 voi. care priveau numai aspecte sau persoane din istoria Bisericii noastre. la monografii. I. Este o lucrare plire eli de am nunt i cu teza eronat c am fos t cre tina i de în secolul IX. membru onorar al Acadetnane. încît ² . Preotul bîrl dean Ioan Antonovici . 1879. Dionisie Romano etc. în special cu calvinismul în vea-I (1890). > aceste încerc ri de sintez . precum i biografiile idici contemp orani cu el. în-se impune Cre tinismul în Dacii i cre tinarea românilor (1875).ortodoxe (Ia i. rezerve ² mai pot s fie folosite i azi. de i s-a mai mult de cultura greac în rile remâne. Multe din ucr ri se bazau pe un pre ios material arhivistic inedit. Biserica : în lupt cu protestantismul. în primul rînd t f tul episcop Melchisedec tet nescu al Romanului. s-a trecut la alc tuirea unor lu^ eciale de istorie bisericeasc . trad. a colaborat ² ca episcop la Rîmnic ² la alc tuirea unei Eparhiei Rîmnicului Noul-Severin (1906). prin episcopul Mei-:. a scris i Istoria Hei Moldovei i Sucevei i a catedralei mitropolitane din Ia i storia seminarului de la Socola (1885). de la Facultatea ogie din Bucure ti i membru al Academiei Române. FiJaret II. ne-a ii multe lucr ri privitoare la Biserica din ara Româneasc . el fiind unul din cei mai de seam isltorici ai Bisericii. slujind mult timp întul nostru teologic. Caracicoveamu). care a deschis drumul spre alte cercet ri de acest gen. i aceste manuale i-au avut meritul lor. fie a sonalit i. Ghenadie En ceanu de la Rîmnic (Î835²1898). fiind dep ite ^ rile f cute în cei mai bine de o sut de ani care au trecut de ia lor. Arhiereul Narcis Cre ulescu (1835² a ocupat cu trecutul unor mîn stiri moldovene (o Istorie a mîheam . i-a r mas în manuscris).

precum i diferite monografii de mîn stiri i schituri din p r ile Bîrladului. Preotul Dimitrie Dan (1856²1927). Primul a publi- . 1889²1897) i cu o temeinic monografie despre Mitropolia românilor ortodoc i din Ungaria i Transilvania (Sibiu. Se remarca faptul c aici încep s apar lucr ri cu caracter monografic. 1908) etc. Multe s-au publicat în revistele «Biserica Ortodox Român » din Bucure ti (din 1874). 1925²1928). mai tîrziu mitropolit al Ardealului. arhimandritul (mai tîrziu arhiereul) Ilar ion Pu cariu (1842²1922). rom. închinate unor institu ii i personalit i. mai tîrziu episcop la Caransebe i membru al Academiei Române. în cunoscutele sale prelegeri de Istorie bisericeasc universal (trad. unde era i sediul Mitrop oliei ortodoxe. membru corespondent al Academiei Române. de Athanasie Mironescu. între care i multe monografii. din a doua jum tate a secolului trecut i primele decenii ale secolului nostru. care. dar f r o valoare tiin ific deosebit . Desigur. membru onorar' al Academiei Române. La Arad²Oradea trebuie amintit arhimandritul Va sile Mangra (1850²1918). cu lucr rile Mitropolitul Sava II Brancovici (Arad. amîndoi membri ai Academiei Române. privind mai ales restaurarea ei din 1864. în aceast perioad au mai ap rut i alte lucr ri de istorie. mai tîrziu episcop la Hu isub numele de Iacob. Lugoj. centrul studiilor de istorie b siericeasc a devenit Sibiul. au scris studii de istorie bisericeasc canonicii Timotei Cipariu (1805²1887) i Ioan Micu Moldovan (1833²1915).a. a scris cîteva lucr ri privitoare la trecutul Bisericii din Moldova de nord. «Revista Teologic » de la Ia i (1883²1887) . re inem pe protopopul Lugojului Gheorghe Popovici (1862²1927) cu o lucrare asupra dezbin rii din 1701 (Uniunea românilor din Transilvania cu Biserica romano-catolic sub împ ratul Leopod I. Iri T r ansi 1 vani a. Ierarhia i Mitropolia Bisericii Române din Transilvania i Ungaria (Sibiu. In Biserica unit din Transilvania. în B anat. se num r Nicolae Popea (1826²1908). 4 voi-. a tratat i numeroase probleme privitoare la trecutul Bisericii române ti. autorul primei monografii despre Arhiepiscopul i mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. a publicat cinci volume de Documente bnl dene (1911²1926). 1870) . Intre istoricii de aici. 1901). 1906). 1900). între care i Cronica Episcopiei din R d u i (1912) i monografiile unor mîn stiri.(1856²1931). cu cele dou volume de Documente pentru limb i istorie (Sibiu. membru al Academiei Române. în Bucovina a activat marele istoric Eusebiu Popovici (1838²1922).

M. Moscova. multe documente care inteBiserica. 1855). cele închinate unor vl dici de alt dat (Aneanul. Sibiu. Neam etc). Veniamin Costachi . Intre ele. MitroSava Brancovici (1906) . cu e : Vechile episcopii române ti ale Vadului. loan Bogdan (1864² Vicolae lorga (1871²1940). tea se mai adaug alte aproximativ 500 de lucr ri ale sale priferite aspecte din trecutul Bisericii noastre. descoperind noi asupra trecutului bogat în fapte al Bisericii noastre.toscuta lucrare Acte i fragmente latine i române ti pentru isisericii române mai ales unite (Blaj.000 de titluri de lucr ri scrise eci o oper aproape incredibil prin propor ii. tezele eronate ale ea au fost comb tute de istoricii ortodoc i. cu multe reproduceri imente.a. în care au ap rut. monografiile unor mîn stiri (Hurezi. de asemenea. Geoagiului. 1904). Silva u' lgradului (1902).a i Institu iile calvine ti în Biseri-îneasc din Ardeal) i mai ales Augustin Bunea (1857²1909). raport m la cele aproximativ 24. Teologii i istoricii Bisericii încep cerce. i cele privitoare la leg turile noastre cu Bisericile ortodoxe . datorit marilor istorici Alexandru Xe-1847²1920). Cum era i firesc. a început în Biserica unit o nou faz în studiile de istoriceasc . se imr rile privitoare la via a bisericeasc a românilor transilv neni preo i din Ardeal. 1908²1909. Dimitrie Onciul (1856²1923).I. Cercet rile acestora au dat un nou impuls i stue istorie bisericeasc . in primii ani ai secolului al XX-lea se remarc o reînviorare lor de istorie în general. 1904). Acum t lucrarea de sintez a lui Nicolae lorga: Istoria Bisericii româa vie ii religioase a românilor (ed. Carlovi . II. în care predomina stilul polemic.a1902).ematice în arhivele române ti i str ine (Bucure ti. Buda/"iena. prin care se pun bazele istoriografiei «pozitiviste». tenden ios. ed.a. Moldovan a editat dou volume de Acte sino-e Bisericii române de Alba lulia i F g ra (Blaj. Filaret II. 1929² are ² cu toate gre elile ei de am nunt ² poate fi folosit i azi.‡ tefan cel Mare. 1902 . Episcopii Petru Pavel Aron i Dionisie Nov. p ei. Ierarhia româneasc din Ardeal i Ungaria (1904). Kiev. Acestui îi apar in istoricii de la Blaj Alexandru Grama (cu lucr rile /sto->ricii române ti unite cu Rom. un num r redus. (Aihai Viteazul i Mii Ardealului. Muntele Athcs etc).). iar intre 1869²1872 a publicat Arhivul pentru filologie ic. Vasile Pârvan (1882²1927) i ConGiurescu (1875²1918). I. 1869²1872). cele privitoare la ve-ieratur bisericeasc (Istoria literaturii religioase a românilor 2688.

au r m a s n u m a i l it o gr a fi at e.R. «E l e vii) > s i au acti vat m a i al e s înt re c ele d o u r zb oai e m o n d i ale i au ad u s m ult e el e m e nte n oi în orien tar ea i stori o gr a fiei i o l r gir e e vi d en t a p r o b l e m e l or ab or d at e. mitro politu l T U S i m ed rea (18 86 ² 1 9 71 ). u r ma ul s u la cated r i me m bru ai A cade mi ei R o m âne. d u p c are a c u l es un va l or o s m at eri al d o c u m en t ar in ed it . pri vin d Istoria B isericii R om â ne di n O lteni a în tim pu l o cu pa iu nii au striece (19 06 ). în t r e c ar e : F e e b i seri c e ti î n r zb o a i e. i care a for m at cî i va al i c er c et t o ri. Ieru sali m. l u cr a r e a B y za n c e ap res B yza nce. fi e a p ar t e. p o t fi a m in t i i: pr e o tul N icuî ae M. p re c u m i di fe r it e a lt e l u c r ri . At h os). Bulat (1887² 19 79 ) cu m a i m u lte st ud ii pri vit o ar e la B i seri ca din M un t en i a i M ol do va . precu m i cer cet ri în arhi vele din B ucure ti. P op escu (18 81 ² 19 63 ).‡ pr e otul C o nstan tin B oh ule scu (18 82 ² 1 9 59 ).O. la un ni vel a ca d e m i c f oa r t e ri di c at pe n t r u a cel ti m p. prin lu cr rile : în tem eierea Mitrop oliilo r i a celor din ii mîn stiri din ar (1906) i Din istoria B isericii Rom ân e î n vea cul al X V -lea (19 10 ). a c rui m u n c a stat la b aza cerc et rilor u lteri oare. B u d a pe st a i V i en a. U n t e ol o g c a r e a sc r i s st u d ii d e o se bi t d e val o r o a se î n d o m e n i u l n o stru a fost N icoia e D o b re scu ( 18 75 ² 1 9 1 4 ).din R s rit (C on st an tino pol. A lexa nd ria. pu te m spu n e c N ic oi ae D o br e scu a fost pri m u l n ostru m a re ist o ric bisericesc. r zv r ti ri i rev o l u ii ( 1 9 3 0 ). rom. autorul lucr rilor: N îto n II patria rhul C o nsta ntinopolului (1914). D i ntr e a c e ti a. pre otul D u m itru Fu rtun din D orohoi (1 890 ² 19 65). lu i Gavriil P r ot ul i P rip clelc lu i Pil otei M on ah ul. cu m u lte an exe docu m entare. care n -au fost dep ite de cercet rile ulteri oar e. A f c ut st u dii te m ei n i ce de specializare. D in via a m itro po litu lui V enia m in C ostach i (19 33 ) . fi e î n re vi st e. A pu blicat.: ‡ ' ‡ 4 ² Istoria B. profesorii fo stei F a cult i de Te ol o gie din C hi in u . într e c ar e: P re o i m e a ro m â n ea sc în se co l ul al X V I II -l ea ii U cenicii sta re ului P aisie în mîn stirile C ernica i C ld ru a ni .A adu s c on tribu ii pre i oase la i storia B i sericii din ar a R o m ân ea sc i M old ova în secolele X IV ² X V. în sch i mb. . P releg erile sale u ni versitare. . P reo i d e mir ad orm i i în D om nul (1 94 2) i alt ele . S e m ai ad a u g l a acestea un valoro s stud iu. Patriarhii arigradului prin rile române ti (1914). 1971 ). u n m a nu al pentru se mi n ariile teol ogic e (azi dep it ). care de asem enea are foarte mu lte lu cr ri. cu zeci de lucr ri. pri mu l titu lar al cat ed r ei de Istoria B isericii R o m ân e la F acultatea de Te olo gie din B ucure ti i m e m b r u co r es p on d ent al A c ad e m i ei R o m ân e. 1927) i Toma G. trad. car e a ed itat V ia a S fîn tulu i N ito n a. C o nstan tin T om e scu (cu lucrarea M i tropolitul Grigorie IV al Ungro vlahiei. D e ci. pun înd î n l u m i n r ol u l r i l o r r o m â n e î n su s i n e r e a l o r ( e x.

în zint . studiile de istorie bisericeasc au cunoscut o p erioad de La Sibiu i apoi la Cluj. tip rite între anii 1928²1946. II. Ia i. de asemenea. u Dragomir a fost. te primul care a cercetat Rela iile biserice ti ale românilor cu secolele XVII i XVIII.nt cuprinse în cele cinci volume de Studii. sub titlul: Istoria bisea românilor ardeleni.. în 1942 a tip rit primul volum din prele-le sub titlul : Istoria vie ii biserice ti a românilor. în dou lucr ri (1912 i 1914). au activat marii istorici transilv neni >a (1880²1967) i Silviu Dragomir (1888²1962). cu contribu ii privind eia iilor biserice ti româno-ruse i izvoarele medievale ale îa ionaie.osta Facultate de Teologie din Cern u i ²‡ Suceava. ed. 1935). pe cînd era profesor la taftea din Cluj i membru al Academiei Române. I. Lupa a iitre 1905²1909 ² primele cursuri sistematice de Istoria Biselâne la Institutul Teologic din Sibiu. la încep utul secolului nostru i apoi în perioada c . profesor la Institutul Teologic i (1911² 1919 ). 1936). precum i lupta i credincio ilor pentru ap rarea Ortodoxiei în secolul XVIII.despre unii vl dici de sea918 i-a tip rit lec iile inute la Sibiu. I. Tot la Cluj ^au activat preo ii 1 Stanca (1884²1946). 1920²1930). Intre numeroasele sale luimpune monografia Mitropolitul Andrei aguna (Sibiu. titularul de Istoria Bisericii Române. Sibiu. despre via a bisericeasc a românilor tranmai ales în secolul al XVIII-lea. 1911). iar altele cu felurite probleme legate de via a sc a românilor transilv neni. ap oi la Universitatea din Oluj i membru al ei Române. la care se adaug ri despre aguna. Sibiu.. Multe din studiile sale de istorie biseri. conferin e i cornutorice. profesorul Simeon Reli (1882² a ocupat îndeosebi cu trecutul Bisericii din Moldova de nord 1 st pînirii austriece. în mod critic i obiectiv. s-a remarcat preotul Paul Mihail. ransilvania. . premiat de Academia Român . La Chi in u. storic ardelean cu lucr ri deosebit de valoroase a fost tefan 887 ² 1977). Este autorul lucr rii Istoria dezrobirii religioase « r din Ardeal în secolul XVIII (2 voi. 1929) i cu M n stirile române ti din Tran(Sibiu. întreg procesul de dezbinar e c a românilor transilv neni din 1698²1701. Alte dou lucr ri de sintez se ocup cu Zugrcn'ii r române ti (Cluj. care a alc tuit prima sintez temeinic sub titlul ‡ isericii i a vie ii religioase a românilor din Transilvania (voi. Horea Mure an (1907²1962) i al ii.

in care se întîlnesc i contribu ii privitoare la istoria. Buletinul Comisiuftii. Codrul Cosminului la Cern u i (1924²1939). M rcu Bczcr (legaturi cu Bisericile r s ritene). Sextil Pu cariu. tefan Ciobanu. Tot în perioada interbelic au ap rut numeroase reviste de specialitate. Petre P. profesori de teologie i preo i ² din care am amintit numai o parte ². tel riescu. Nicoiae Ghica-Bude ti (istoria artei-arhitectur ). Demostene Russo i Vasile Grecu (bizantinologie). Se creeaz Institute specializate: Institutul de studii sud-est europene (1914). Bisericii sau a vechii culturi. Giurescu.La Arad. putem aminti pe consilierul eparhial Gheorghe Ciuhandu (1875²1947). Pe lîng ace ti ierarhi. tefan Manciulea i Alexandru Cziple.. Nicoiae lorga. Cluj i Cern u i. Arhivele Olteniei la Craiova (1922²1943). Xenopol din Ia i . La Bra ov a lucrat preotul Candid Mu lea (1886²1965) cu Istoria bisericii Stîntul Nicoiae din cheii Bra ovului (2 voi. Panaitescu i Emil Turdeanu (to i cu probleme de istoria vechii culturi române ti). Gebige Bal . loan Moga (i'storie). loan Filitti. D. Gheorghe Bratianu. a artei biserice ti : Revista Istoric a lui Nicoiae lorga (1915²1946) i Revista Istoric Român (1931²1947). Dan Simohescu. precum i diferi i al i cercet tori din afara Bisericii. . Gheorghe Bogdan-Duicâ. sau cele de istoria culturii datorate lui Nicoiae Com a. loan Bianu. Institutul de Istorie Na ional din Cluj. Coriolan Petranu.a. sec ia pentru Transilvania (1926²1938) i Anuarul Institutului de Istorie Na ional (1921²1945) ambele la Cluj. Aurelian Sacerdo eanu. Monumentelor Istorice (1908²1945) la Bucure ti. Arhivele Basarabiei la Chi in u (1929²1939). Ion D. Alexandru Lapedatu. Ilie Minea. Cercet ri Istorice (1925²1947) la Ia i. loan Nistor. Victor Br tulescu. Consemn m aici pe Vasile Pârvan (începuturile vie ii cre tine). Bra ov 1943²1946) i alte lucr ri de istorie bisericeasc local . Institutul de Istoiia românilor A.a. Constantin C. în Biserica unit . tefan Berechet (vechiul drept). Românii din eîmpia Aradului de acum dou veacuri (1940) . cu lucr ri privitoare la via a bisericeasc a românilor din acele p r i: Episcopii Samuil Vulcan i Gherasim Ra (1935). Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. în perioada interbelic au adus contribu ii apreciabile la o mai bun cunoa tere a istoriei Bisericii noastre i a vechii culturi române ti o serie de profesori de la Universit ile din Bucure rti. Elie D ianu. Ia i. Virgil V t ianu (istoria iartei-pictur ) i mul i al ii.. Nicoiae Caitojan. consemn m studiile de istorie i istorie bisericeasc ale lui Zenovie P cli anu.

Gheorghe Nou. a [ui teologic din Bucure ti). Niculae cu {istoria m n stirilor Snagov. Paris. ' asb i. Milan esan (1910²1981). bizantinologul 'u Elian (probleme privitoare la raporturile româno-bizan irie) . «Unia ia» din 1698²1701. istoria unor m n stiri . Scrîpron Vlad (istoria Mitropoliei Transilvaniei. Ioan R niureanu (începuturile ore li la noi. colile' din de Munte. cu studii Jriginea i timpul primelor traduceri române i ale Sf.de. tefan Lup a (1905²1964). ep iscop ul C alinic cel. biserice ti. Teodor Bodogae (Ajutoarel române ti la m n MiMuntele Athos. cel e mai temeinice lucr ri le-au publicat profesorii o u I n s t i t u t e t eo l o g i c e . pot fi trecute cu veder ea cîteva contribu ii ale unor istorici are s-au ocupat cu istoria vie ii noastre. a iei Ungrovlahiei i a Episcopiilor Rîmnicului i Arge ului.' ! ibiu not m pe preo ii profesori -. ie ind la lumin rolul multiplu.m .1359 m rturisirea de credin a sp tarului Nicolae Milescu). cu studii privind 'catoîn Moldova pîn la sfîr itul secoLului al XlV-lea. a Institutului Teoy Sibiu). sinoadel e din pro vinciile r oma ne sud. apoi pe fostul arhiepiscop catolic ai Bucure tilor. trecutul Bisericii noastre s fie tot mai bine cunoscut. cu lucr ri privitoare la via a cre tin în fosta prooman Scythia Minor. . tam aici i manualul uniA^ersitar de Istoria Bisericii Române îucure ti..‡ Popescu (cre tinismul în Dobrbgea în primele Veacuri). întocmit de preo ii profesori Gheorghe Moiafan Lup a i Alexandru Filipa cu. Arge i Sf. !. Rayetzhammer. -. 1918. nan (scriitorii biserice ti din epoca str român ).cercet rile istoricilor cita i mai sus.pe. Intre ei nen ionat francezul catolic Jacques Zeiller. 1957). rea preo imii la mi c rile na ionale i sociale din 1821. Sfânt. . L a B u c u r e t i a u a c t i v a t p r e o sori Gheorghe Moisescu (1906²1974).dun r en e). . Bia Ardeal în secolul XVIII. profesor la Univerin Fribourg ² Elve ia. Sinodul de la Ia i.‡ Alexandru Ciurea (Mitroîon Gh eu c i Iacob Stamati. studii despre Andrei ao i ace tia au publicat îns o serie de lucr ri i înainte. îndeplinit ea în via a poporului român. reeditat la 1967). i pe preotul catolic francez Vit lien cu lucr ri privitoare la raporturile biserice ti româno-bizanî 19 48. cu vind istoria românilor bihoreni. . cu o lucrare fundamental asupra vie ii în provinciile romane dun rene (Les origines chretiennes dans inces danubiennes de l'empire romain.

Mai mul i membri ai Sf. Victor Br tuiescu (art ) i mul i al ii. consemn m pe urm to rii: mitropolitul Tit Simedrea. 19 1). episcopul Irineu Cr ciu- . Ni'colae Mladin ‡ al Ardealului (1914²1986) s-a ocupat dei Salmuil Micu Klein-teologul {Sibiu. Mitropolitul Ardealului Antonie Pl m deal a publicat o serie. Intre teologii care au publicat stu dii în revistele centrale i în «Glasul Bisericii». Ioan Spiru. Pagini dinIr-o arhiv inedit (Bucure ti. Aurelian Sacerdo eanu. Laz r Leon Asachi in cultura romaneasc (Sibiu. 1988). Tudor Mateescu.. aminti i mai sus. George Potra. D. Mitropolitul Nestor Vorriicescu al Olteniei s-a ocupat de Scrierile patristice în Biserica Ortodox Român pîn în secolul XVII. de Mitropolitul Soironie Micleseu (Craiova. Mitropolitul Miron Romanul (Sibiu. apoi istoricii laici : Constantin C. . 1984). «Mitropolia Olteniei» i «Mitropolia Banatului». Gabriel Cocora. la care se adaug numeroase studii publicate iîn revistele «Mitropolia Moldovei: i Sucevei» sau «Mitropolia Olteniei). teologul Teo dor Manolache. Ilie Gheorghi . de lucr ri de istoria culturii: Dasc li de cuget i de sim ire româneasc {Bucure ti. sau în cele cinci reviste «mitropolitane» : «Glasul Bisericii». 1985). Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului. Dan Sirnonescu. (Craiova. profesorul Toma Bulat. Constantin Voicescu. . Ion Barnea. 1985). ca i al i preo i cu preocup ri is torice. cu numero i laici au publicat sute de studii privitoare la tre cutul Bisericii i culturii române ti. episcopul Epifajiie Norocel. 1957) i Biserica Ortodox Român una i aceea i în toate timpurile (1968). Epifanie Norocel al Buz ului . Sucevei.: Episcopii Gherasim Cristea al Rîmnjcului. profesorii Institutului teologic din Bucure ti. vechile tip rituri). fie alte aspecte din trecutul eparhiei pe care o cîrmuiesc : Patriarhul Teoctist Ar pa u ca Mitropolit. preo ii Ioan R u escu. «Mitropolia Ardealului^. : La «Mitropolia Moldovei i Sucevei»: preo ii Paul Mihail. Virgil Molin. I. în cele trei reviste «centrale> bi serice ti: «Biserica Ortodox Român ». Ilie Georgescu. tefan Andreescu. 1983 i 1984). <<Studii Teologice» i «Ortodo xia». Calendar de inim româneasc (Sibiu. Scarlat Porcescu.i i ‡ Mi ti opoli tul. Giurescu. Ioana Cristache-Panait (art . «Mi' tropolia Moldovei i Sucevei». tef nescu (art ).a. Nicplae Stoicescu. Ion Iufu (manuscrisele slave). al Moldovei i. 1986). diac. Sinod de asemenea au pu în lumin fie activitatea unor ierarhi.M Ierarhii i profesorii aminti i aci. o serie de studii în revistele centrale biserice ti i în «Mitropolia Ardealului». Ioan Ivan.

men ion m i esori din înv mîntul universitar de stat sau cercet tori la titute. Dun rea de Jos (1977 i 1981). de asemenea. apoi istoricii laici: Nicolae Coriae Grigora . Constantin D. 2 voi.politul Nestor Vomicescu. Mitropolia Oltede ani de la întemeiere. litropolia Ardealului» : mitropolitul Antonie Pl m deal 1 i Institutului teologic men iona i mai sus. Constantin Rudneanu. Bisericile de lemn din eparhia . L udat. cîteva monografii închinate ii de seam . Marin Brani te. Melchisedec te-Jman Ciorogariu. prin i o seam de probleme de istorie bisericeasc . cu. Grigore Urî escu.a. tefan Gorovei i al ii. Radu Cre eanu. Gheorghe Naghi i ici: I. unele scrise chiar de actualii cîrmuitori ai epâr-ective (Miron Cristea. Spi. itropolia Olteniei» : mitropolitul Nestor Vornicescu. tefan so ul Ioan Beju. Vasile Muntean. Alexanilescu-Bîrda. re ianu. Gavriil Istrate. A a . Roman u (1986). (1977). M n stiri din Banat. Auredo eanu. ast list impresionant de nume i lucr ri. precum i istoricii laici : Dan Simonescu. De pild : ase volume sub titlul Arta cre tin în România rfe). Dimitrie Buzatu. cu lucr ri în volume sau studii publicate în reviste de .). Corneliu Taitropolia Banatului» re inem pe preo ii : Gheorghe Coto man. D. Sibiu (1981). Dumitru B la a. Nicolae Ivan). Monumente istorice bi-i Arhiepiscopia Clujului. preotul Chirii Pisiscrise slave). Constantin Turcu. monografiile unor eparhii . profesoBulat.i istorie la Intorsura Carpa ilor (la Buz u. Atanasie Popa (manuscrise române ti).). profesorul american Keith Hitchins i al ii. Gheorghe Litiu. Alexandru Gon a. Arad (1989). tefan Andreescu. pe toat e ep ar hiile au p ublicat studii privind m on ument ele L. Eugen Ar deanul etc. îndeosebi cele privitoare la istoria culturii române ti. De la Dun re la Mare (Gala i). Documente prfistoria Mitropoliei Banatului (2 voi. Bisericile n jude ul Bac u i Istoria Episcopiei Romanului. Suciu. arhim. Iacob Putneanul. Monumente istorice biserice ti din Mitropolia Moldovei Arhiepiscopia Sibiului ² Pagini de istorie. Au ap rut. preo ii Ioan Popescu-Gilieni. Monumente ierice ti din eparhia Oradiei.

preotul Ioan Dur de la parohia ortodox român din Olanda i al ii.sînt: Constantin C. Sargetia-Deva. Romanoslavica. In istoria muzicii psaltice a adus contribu ii pre ioase Sebastian Barbu Bucur. Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. preotul Ernst Christoph Suttner de la Facultatea de Teologie romanocatolic a Universit ii din Viena. Panaitescu. Victor Spinei. Virgil Cândea.).). * . publica iile periodice ale unor muzee jude ene (Apulum-Albei Iulia. M ria Ana Musicescu. Xenopol» din Ia i. Vasile Netea. Bibliografia localit ilor i monumentelor medievale din Banat (1973. Giurescu. Nicolae Grigora . Pompiliu Teodor (Cluj-Napoca). Intre revistele de specialitate care intereseaz disciplina noastr not m : Studii. tefan tef oiescu. Banafica-Re i a. Petre . istoriografia noastr bisericeasc a fost într-un permanent progres. punînd în lumin via a. Cris/a-Oradea. Gabriel trempel. cercet toarea german Krista Zach. 1970. (o serie de studii despre Andrei aguna i altele).A. Revue roumaine d'histoire. Florian Duda (circula ia vechilor tip rituri). Corma Nicolescu.). Gheorghe Cron (vechiul drept). Gabriel epelea. Cristian Moisescu. deosebit de utile în cercet ri de istorie bisericeasc : Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucure ti (1961.d etc). N sturel (rela iile românoathonite etc). Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie din Cluj-Napoca. revista de istorie. Ziridava-Ara. Nicolae Stoicescu. Dan Simonescu. Marius Porumb i al ii. De la Istoriile biserice ti ale lui Samuil Micu i Petru Maior au trecut aproape dou veacuri. Rcvue des etudes sud-est europeennes. 799 p. sau istoricii de art : Vasile Dr gu . 192 p. D. O serie de istorici str ini au abordat probleme de istoria culturii sau a Bisericii române ti. In chip deosebit trebuie notate lucr rile lui Nicolae Stoicescu. R zvan Theodorescu. Sorin Ulea. Teodora Voinescu. 362 p. Dan Zamfirescu (to i din Bucure ti). ca profesorii Mario Ruffini de la Universitatea din Torino (cultura veche). Petre P. tefan Pascu. Keith Hitchins de la Universitatea din Illinois-S. Cu/nidava-Bra ov. Bibliografia localit ilor i monumentelor feudale din ara Româneasc (2 voi. In acest r stimp.U. Ponfica-Constan a. . Ioana Cristache-Panait. 984 p. istoricii de origine român Francisc Pali (mai multe studii despre Inochentie Micu). Alexandru Du u. preotul profesor Wylhelm Nyssen din Koln (vechile monumente de art bisericeasc ).). tefan Gorovei (Ia i). Repertoriul bibliografic al localit ilor i monumentelor medievale din Moldova (1974.

1974. Bucarest. 1976. L + 477 p. în de ani in via a Bisericii Ortodoxe Române. VII. 1974²1979.. . Bucure ti. . Bucure ti. 284²305 da 1948²1968). 1985. £voiliei române. p. Bucure ti. Bucure ti. Enciclopedia istoriografiei rom Xi. 1978. 3²4. ZUB.. 514 p. O serie de probleme a teapt înc noi cercet ri r aproru a descoperi alte aspecte ale rolului major îndeplinit de via a poporului român timp de aproape dou milenii. AL. 1971.. 1990. în XIX. 1969. De la theologie orthodoxe origines nos jours. 1980. Preocup ri i studii de teologie istoric i patristic . 79 _ 1984. 1944²1969. POMPILIU TEODOR. p. Bucure ti.. 355²381 ( i în voi. 1975. ALEXANDRU I. V. 121²157) . CIUREA &CURARIU.. ' ‡ n i. kMVBEANU. Evolu ia gîndirii istorice romu70. (cu o foarte bun introducere). 532 p. IstoriograHa Bisericii române i problemele ei actuale. P- '> . nr. BIBLIOGRAFIE ' ::'V : Bibliografia istoric a României: I. Istorie i istorici în România interbelic . . activitatea p e care a desf urat-o în trecut Biserica Ortoi a. 471 p. Bucure ti. p. fia . Bucure ti. 377 p. LUCIAN BOIA. 1968. XI -_ J969_i974.

PERIOADA î N T î I A (s ecole le II ² V I) .

.

romanii începuser cucerirea treptat a unor reninni &11jCL-. Se tie c în secolele II²I î.Hr. Sub împ ratul Traian provincia a fost împ r it în Pajmonia Superior. spre est (pe malul drept al Dun rii. In anul 15 d. In 146 i-a pierdut independen a Grecia.sub numele de Illyricum se în elegeau toate inuturile st pînite de romani din Mun ii Raetiei pîn la grani ele Macedoniei.Hr.. . în anul 32 î. ara formînd un «regnum» pîn la Marcus ^Aurelius (161²180).Hr. Dup anul 9 d. în sudul Dun rii.Hr. Astfel în 168 î. au cucerit Macedonia iEpirul. la vest. In anul 16 î. s-a constituit provincia. sub numele de Hly ricum...Hr.I ÎNCEPUTURILE VIE II CRE TINE PE TERITORIUL RII NOASTRE l entru a în elege .Hr.cîi. care se înltindea de la Marea Egee pîn în Mun ii Haemus . care cuprindea teritorii ce fac azi parte din estul Austriei. desfiin îndu-se regatul clientelar al tracilor.pîn la Dun re. anexat în curînd la Macedonia._m4i~ bine problema r spîndirii noii în v turi cre tine pe teritoriul rii noastre.Pannonia. acesT*TTieTîft!rrîî~atrîo^^ provincie. In anul 155 a avut loc ocuparea teritoriilor de pe rmurile Adriaticei locuite de dalma i (în Iugoslavia de azi) . trebuie s cunoa tem mai întîi situa ia de atunci a acestui teritoriu. In anul 46 d. aproximativ Austria de azi. apoi s-a transformat în provincie. romanii an^Jnfi|n al provincia Tracia. cu_ eri orii din Iugoslavia i Bulgaria da-azi.Hr. precum i a celor învecinate. s-a creat noua provincie roman Moesia. în anul 59 î. i Pannonia Inferior. transformate în 148 în provincie roman . au fost subjugate popula iile locale din Noricum. Ungaria i nordul Iugoslaviei. în Ungaria i în nordul Iugoslaviei de azi).Hr.Hr. hotarele acestei provincii au fost extinse spre nord^.(i*iflr'f'rpTJf> situat*» în vecin tatea Daciei. iar în anii 12²-10 î.

Hr.m mare pericol pentru . desprinse din statul lui Burebista^ era u acum de diferi i «regi». în care treb uie s vedem efi de uniÎ sau de mi ci stat e î ncep t o ar e. dul Dun rii.îrng ratul Domi ian a împ r it ovincie în Moesia Superior sau Prima (cuprindea Iugoslavia 3 i o fî ie din Bulgaria nord-ves ic de azi) i Moe iajnfe-ecunda (Bulgaria dintre Dun re i Balcani. marele preot i sfetnicul 1 lui Burebista. i mai de mult.bia (la gura Bugului) i din Carpa ii nordici pîn Jn_£alcan. formînd provincia Scyr. Dun re. Dacia a cunoscut o mare înflorire a lateriale i spirituale.Statul roman ² sub Burebista (c. dacii au luptat împotriva primejdiei romane. P r i din Dacia. Vasta lui care se întindea de la--J>»^i*A--mi}iO-Cie_ i Mun ii_ lovacieJ . ornai multe incursiuni în sudul Dun rii. în anul . amenin rii romane tot mai mari. regatul dac devenise o mare putere ² i în ace. provincie nu cuprindea Jns întreg teritoriul fostului stat al al.Hr. Comosicujs. inclusiv Dobrpgea.Ä. inuturi ca Maramure ul. BlidaRo ie. mat îns sub urma ii s i: Deceneu. iar al doilea. unde se²~ puternic sistem de fortifica ii (cet ile de la Coste ti.ii Burebista.).Mo es i a a r ma s acu m n u ma i c u t er i t or ii l e d i nt r e Mu n i i . Bani a). In . Civiliza ia dacic i-a g sit cea mai jresie în a ez rile i cet ile din Mun ii Or tiei. intrata suB supraveghere mili----. la care au r sp uns i rin expedi ii de represalii. tronul regatului dac a. fost ----i Decebal (87²106 d. precum i Dobro-nul 297. încheiat cu victoria romanilor la Tapae (Por ile de anat) i cu înaintarea lor pîn la Sarmuzegetusa. Moldova i Cîmpia muni fost ocupate de romani. 36. Cri ana. cu silui Decebal i cu desfiin area statului dac i crearea provin-ae Dacia.X>acia Job rogea de azi) de Moesia Inferior. ci au continuat s fie locuite de da- ..aJiulJi6_dJHr. 101² 102. Cu acesta. care a purtat lupte grele cu împ ra ii Domi ian (81 i Traian (98²117).²I d. încheiat cu ocuparea i distrugerea Sarmizegetusei.Hr. un talentat conduc tor de o ti i diplomat. Scorilo (tat l lui Decebal) i Durass. care aveau ca scop ap rairea marii a ez ri de egetusa (Gr di tea Muncelului). Decebal a avut dou r zboaie. :olele I î. împ ratul Diocle ian (284²305) a desp r iL. Ti mp de 150 de a ni d up .i. centrul regilor daci. 80² mmit de geograful antic Strabo «spaima romanilor».

In afar de militari. provincia era locuit de o popula ie romanizat . adus prin 167²168 de la Troesmis (Igli a}_Ja_P^otaissa (Turda). noua provincie cuprindea Transilvania propriu-zis . Se apreciaz c în tot timpul st pînirii romane. Apulum (Alba Iulia). costobocii.a (Or ova). care" o adTffrfnTstra printr-un guvernator. Localit ile mai importante ale provinciei erau : Jjjgrn. numen). In anii 271²275. avea nevoie pentru ap rare de numeroase trupe.i cultura. JDacia. unele credin e religioase i limba cuceritorilor. au fost adu i în Dacia numero i coloni ti : funcionari. Colonizarea în Dacia a fost organizat de statul roman. apoi.cii liberi (dacii mari. Ad Jfelgdiam (Mehadia). tot sub el s-a f cut a doua reorganizare. din a doua jum tate a se-. în interiorul provinciei mai erau dispuse castre ale unor trupe auxiliare (cohorte. A treia reorganizare administrativ s-a f cut sub împ ratul Marcus Aurelius (1G1²180). Drobeta (Turnu Seyerm). fiind un bastion înaintat al imperiului. Ti-^ biscum (Jupa ² lîng Caransebe ). pentru supravegherea ordinii interioare. dup expresia istoricului Eutropius. deci cam o zecime din totalul trupelor romane. iar sub Diocle ian (284²305) devine provincie sub numele de Scythia Minor. din diferite p r i ale imperiului («ex toto orbe romano». Romula^ (Re ca). carpii). subordonat direct împ ratului. Caracterul organizat i masiv al coloniz rii a f cut ca popula ia dac autohton s sufere o puternic influen roman . obiceiurile. agricultori. Sub împ ratul Hadrian Dacia a fost împ r it în dou provincii : Dacia Inferior i Dacia Superior. armata aflat în Dacia num ra 30²40. dar mai ales din provinciile sud-dun rene învecinate i din Orientul apropiat. colului IV). în scopul înt ririi elementului roman aici. formîndu-se trei provincii : Dacia Apulensis. adine înfipt în lumea «barbar ». ale. Dacia era o provincie imperial . Sarmizegetusa. Intre trupele de aici trebuie men ionate Legiunea XIII Gemina. Deci. a ezat înc din 106 la Apulum (Alba Iulia). numit sub Hadrian (TT7²138) i Sarmizegetusa.000 de oameni. desprinzînd din Dacia Superior o nou provincie : Dacia Porolissensis (de la localitatea Porolissum). Oltenia. însu indu. cînd a avut loc retragerea administra iei romane în sudul Dun rii. într-un timp relativ scurt dacii s-au romanizat.' . Dacia Porolissensis i Dacia Malvensis. Capitala provinciei era rtoul ora (întemeiat prin anul 108²110) Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica. i Legiunea VMacedonica. o fî ie din Muntenia (în stînga Oltului) i BarratuXXciiprins între Mure i Tisa). cu titlul de «legatus Âugusti pto praetore». Dobrogea de azi f cea parte din Moesia Inferior. dup numele ora elor lor principale.

Mai tîrziu.. Sfin ii Apostoli i apoi ucenicii lor au" înTarea de propov duire a noii înv turi. a a cum sînt înf i ate în cartea «Faptele ApostoliVIII²XXVIII).urelian (270²275) s-a v zut nevoit s retrag trupele i ad. Germisara (Cigm u). Po(Moigrad).). se cunosc tiri înz toare. 19). datorit numeroaselor atacuri venite din p artea lor». comune mai iple a ez ri rurale . în Epistola ii. Marea mas a popula iei ite din Dacia Txaian ² care se aprecia a fi fost de aproximailion ² a r mas îns p e loc. s-âu infiltrat aici anumite 2 «sci i». mai la sud (cu capitala Sardica).n (Zlatna). ar ta c «a împlinit propov duirea ^ la Iliria (Rom. tindirea cre tinismului în Dacia. împ r it curînd în acia Ripensis. cris jn. Patavissa sau Potaissa (Turda).ia roman în sudul-Dun rii. Micia (Ve el). îmA. îndirea cre tinismului în Peninsula Balcanic (Macedonia. Samus. huni. Noua înv tur a lui Iisus a fost cunoscut de timp uriu în Dacia. Este interesant c toate acestea sînt vechile d P " " ‡ice.‡ onimia i hidronimia vin în sprijinul tezei continuit ii popîP cice). ajungînd sub st pînirea vremellor popula ii migratoare: go i. din cea din 1 desprins mica provincie Dardania. Aquae (C lan). De pild . a pe- . pe care i le-au însu it i cuceritorii (de asemenea sînt :i numirile de rîuri: Maris. avari i slavi. dar mai ales în teritcp e Dun re i Mare. anul 58. T Jcrarea misionar a Sfin ilor Ap ostoli i a ucenicilor lor a u ri prea pu ine. viitoarea provincie Schythia Minor (numit rit faptului c prin secolul IV î. i Dacia Me:a. Crisius. Napoca (Cluj). desf urat între neamurile p gîne. potrivit poruncii date itorul însu i înainte de în l area Sa la cer (Matei XXVIII. gepizi. Alutus. ca i crizei economice care se f cea sim it în imperiu.Hr. ^271²275. jorîrea Duhului Sfînt i întemeierea Bisericii cre tine la Ieruziua Cincizecimii. Grecum) s-a f cut de c tre Stintul Apostol Pavel i ucenicii s i^ care-1 afirm el însu i în unele epistole. Tibiscus . XV. Acolo s-a creat ² între cele dou ² o nou provincie. Satele erau de dou feluri : pagi. Prin anii 65²66. cu numele de Dacia. popula ie nomad venit dinspre R s rit i stabilit î din nordul M rii Negre înc de prin secolele VIII²VII î. i (Celei) i altele. Doar despre bogata activitate misionara a Sfîrr‡stol Pavel.Hr. cele mai de seam erau : Alburnus Maior 4ontan ). lîng Dun re (cu capitala Ratiaria).

viito are a pro vincie ro m a n S c ythia M inor (D obr ogea d e azi). 5 ). R ei ese c r eg i u n il e su d -d u n r en e î n ve c i n at e c u n oi a u fost evan gh eli zat e dire ct de S fîntu l A p o st ol P a ve l i d e u cen i cii s i. a su fer it m a r t i ri ul l a R o m a su b N er o ? A c e st ea sî n t sp u s e î n t o c m a i d e O r i g e n .. î n Si n a x a ru l tre cu t o iarn . în n or d u l G r e ci ei ). l o a n A si a. L a ac ea st c o n cl u z i e n e du ce. T r a di i a c S fîntu l A po st ol A n d r ei a p r edi cat la sci i a fost r elu at m ai tî r z i u i d e al i sc r iit o ri b i ser i c e ti. d u p c e a p r ed i cat E va n gh e li a l ui H ri st o s d e la Ie ru sali m pî n î n p r il e Il i ri e i.Hr. episco pul E fe sul ui. «C în d S fin ii A p ostoli i u c eni ci ai M în tui t or u lui n ostr u ² scri a el ² s-a u î m pr tiat pe ste tot p mîn tul locuit. D i n E pist ol S iî ntului A p ost ol P a vel c t re C ol oseni ( III. D e pil d . 11 ) ar reie i c i «sc i ii » au pu t u t au zi cu vî n tul lui D u m n e ze u. se plân gea în T ristele i P o nticele sale c a fo st exilat la T o mi s printre «sci i». clTT n pfopovacluia cuvîntul lui D u mn ezeu în T)alma ia ( II Ti m. a m i n t i i d e S f î n t u l A p o st o l P a v e l î n E p i st o l a c t r e R o m a n i ( X V I. N u trebu ie tjecul_ cu _ vederea ^niciÄfaptul c în acest tim p r m ul M rii N e gr. C e s m ai sp u n d e P a ve l. Ti m otei. IV. P otri viti m ej rad iti L. în I st o ri a sa bi se ri ce a sc scri a c Stîntul A po stol A n drei a pr op o v d uit i în D acia P on tic . cel mai d e sea m i st ori c d i n ve a cu r ile p ri m ar e. In t o a m n a anului 66. B i se ri c a di n S i r m i u m a f ost î n te m ei at d e E p e n e t i A n d r o n i c . epi sco pu l C r et ei ( Tit III. 1 70 ² c. u n d e i .). Sf întu l A p o sto l A n d rei «a ve stit ( cu vî n tul E van gh eli ei) sci ilor i t ra~cîlor»7 E piscopul Eusebiu din C ezareea Palestinei (265² 339/40). îl in form a pe u n alt u cenic al s u. H r. în elege a pri n S ci ia tot D o br o ge a ([it xp â Ix u & î a). faptul c poetul O vi diu (43 î. a fi r m a c î n tr e p o p o a r e le e va n g h e li zat e d e el se n u m r au i sci ii. î n c a r t e a a t r e i a a C o m e n t ar i i l o r s al e ia F acer e ». ca r e. cu m a m ar tat i m a i su s. C ei m ai m ul i istorici id entific S ci ia de care vor be te E u sebiu. 5 8 î -. A n d r ei S ci i a . H r. c l u g r u l E p il a n i e ( sec.Hr. în lu cr area sa G eo g ra fia. a lu at (spre e van g h el i za r e) a r a p r il o r.a p et r e c u t t oa t vi a a pî n c e a m u r it î n E f es . vi it oa r e a p r o vi n ci e r o m a n S c y t h i a M i n o r . 1 2 ). G e ogra ful gre c S tra b o (c.înt r e a g în Ni c o p ol i s (în E pi r. ² c. V II I) î n V i a a S fî n t ul u i A p o st ol A n d re i. 23 6).. su b D i o cl e i a n D o b r o ge a a d e ve n it p r o vi n ci a S c yt hi a M i n o r . B itin ia. d up spu sele tradi iei. G al atia. c on se m n ate d e S fîntu l Ipoli t (c. D e fa pt.e (P ontu l E u xin ) era î m pîn zit de o serie de vech i c ol onii grece ti. di n C ezareea cu terit oriu l din tre D u n re i M are (D acia P on tic ). D e ase m e n e a. 10): D u p tr ad i i e. P et r u a pr e d i c at i u d e i l o r î m p r tia i în P on t. 2 1 d.² 17/1 8 d. C a pa d o ci a i A si a.). c eea c e ne face s c r ed e m c ac e ste a a u sol i citat lu cr are a m i si on ar a u n u i a d i n t r e p r i m i i p r o p o v d u i t o r i ai n o i i î n v t u r i c r e t i n e . T o m a. u n d e -1 Tit.

a. calea i-ar fi fc st mult mai lesnicioas pe armul apusean al M rii Negre. din Scythia Minor. ajungînd în ora ul Patras. în Grecia. istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. romani i geto-daci. unde a martir.S.. în sudul Dobrogei ².. Epifanie monahul scria c Sfîntul Apostol Andrei a nit în provinciile din nordul Asiei Mici. Cu alte r ii i ceilal i Apostoli. în spe în [ ?a cum au f cut Sfîntul Pavel cartea Faptele Apostolilor. decît s -i fac înconjurul tocCaucaz. p strat în acela i Sintul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Varna de azi) pe ucenicul s u Ampliat. Probabil este Amamintit de Sfîntul Ap ostol Pavel în Ep islola c tre R omani In schimb. adic în sudul U. Chiar dac ge prin Sci ia din textul lui Eusebiu nordul M rii Negre (a a :i ia Mare).onstantinopolitane se precizeaz c Sfîntul Andrei «a prediit. 1 ca episcop la Odyssos pe Apion. eres-* apostolic . în Tracia i Moesia.XIV) scria Apostol Andrei a trecut din provinciile Asiei Mici (Capadoia i Bitinia) în «pustiurile scitice».). Sfîntul Apostol Andrei tot ar fi trecut prin Dobroplecînd spre sud. cre tinismul românesc . locuite de greci. pîrîia ul Sfîntul Andrei . fiind r stignit p e o cruce în form de X. Tradi ia c Sfîntul Andrei a predicat si în provinciile < ii Asiei Mici i în Tracia.Deci i fost evanghelizat chiar d e un >fîntul Apostol Andrei.). dup cu m o parte din teritorul Patriei ucenic al Mintuitorului Ii us cuvinte.S. Tracia i Scythia». sau mai n Scythia Minor (Dacia Pontic ). care puteau fi situate în laior (în nordul M rii Negre. în nu exist m rturii literar-istorice sau arheologice isigure. . pe care Biserica Ortor znuie te în fiecare an la 31 octombrie. Dup ce a predicat în ceaici. mai tîrziu. pentru p rima oi de mitropolitul Dosoftei în Vie ile sfin ilor pe luna noiemziua pr znuirii sale. 1 r spîndirea cre tinismului în nordul Dun rii. I . Dup un alt izvor.R. ca i unele Le_£pe era Sfîntul Andrei ² existent i azi în hotarul comune~r ' in. nu exclude îns posibilitatea existen ei unor:. rijinul evangheliz rii Daciei Pontice de c tre Sfîntul Apostol n i unele colinde i crea ii folclorice dobrogene i din sting careamin esc de trecerea sa prin aceste teritorii. El"va fi j iscopi i în cet ile de pe rmurile Pontului Euxin. a fost consemnat . ptat spre sud.

la Apulum. Duxostorum. Printre ace ti solda i desigur au fost i unii cre tini. Prin osta i din a rmata roman . F r îndoial c între ace ti coloni ti au fost i cre tini. Dionysopolis. insulele grece ti. suta ul Corneliu (Fapte X). Siria. îndeosebi de Sfin ii Apostoli Petru. inînd seama de_rela iile comerciale ale cet ilor grece ti. Tracia. ori se tie ca înv tura cre tin s-a T spîndit mai întîi în ora e i mult mai tîrziu în mediul rural (cuvîntul paganus.O. Tracia. Prin coloni ti. care în române te a dalt p gîn. la Potaissa.R. Pavel i Ioan. în care cre tinismul era larg r spîndit. Amintim doar c Faptele Apostolilor relateaz c primul ro man încre tinat a fost un militar. care fusese de asemenea evanghelizat înc din secolul I. din Dacia' Pontic (To. Trebuie re inut i faptul ca ace ti coloni ti erau recruta i mai mult dintre o r eni. i Legiunea V Macedonica. a avut loc o colonizare organizat a ei. indica pe locuitorul de la ar . De pild . dar i ale dacilor cu centrele economice-politice din Asia Mic . prin aducerea de elemente romanizate.Proveneau îndeosebi din provinciile din sudul Dun rii. Axiopolis etc). Asia Mic . Histria .tim J^ola i. Dup cucerirea i transformarea Daciei în pro vincie roman . romanizate mai de mult: Dalma ia. Egipt. înv tura cre tin s-a putut r spîndi în nordul Dun rii pe mai multe c i : 1. Legiunea V Mace5 ² Istoria B. Grecia. înc de la sfîr itul secolului I. dintr-un pagus ‡² sat). se poate presupune c înv tura cre tin a fost cunoscut sp oradic i în Dacia. precum i numeroase trupe auxiliare. necre tinat. Dup cucerirea Daciei de c tre romani. se pare pu ini i din Italia. Egipt. cele dou Moesii. N-ar fi exclus ca unii coloni ti cre tini s fi venit în Dacia anume pentru a sc p a de persecu iile la care erau supu i în regiunile din care plecaser . 2. Avem mai multe m rturii c în armata roman existau i cre tini. chiajr. dar i din inuturi mai îndep rtate : Grecia. în lipsa dovezilor _i orice z _arheojo3ice j __se recurge la cîteva argumente de ordin logicistoric.__SLÎll_J2rimele_irei_secole cre tine.mis.Callatis. Siria. Pannonia. Unele din trup ele sta ionate în Dacia erau aduse din teritorii în care înv tura cre tin era cunoscut înc din secolul I. care vorbeau limba latin . apoi din Iliria. Palestina. unde cre tinismul fusese propov duit chiar de c tre unii din Sfin ii Apostoli. în Dacia au fost aduse i nu meroase unit i militare pentru ap rarea noii provincii : Legiunea XIII Gemina. Macedonia. Gallia etc. mai ales c unii din ei erau adu i din Asia Mic i Siria. în urma propov duirii Sfinilor Apostoli i a ucenicilor lor. .

i ar d e ac o l o l a P ot ai ssa ( 1 6 7 ² \l n o va Il l yri c or u m . d a r i p e u n i i r i d i n o r a el e s au sat e l e î n a p r o p i e r e a c r o r a er a u a ez a i . In t r e i i c a r e v i n d e a u s a u c u m p r a u m r f u r i î n p r i l e n o a s t r e. g o i i a u f c u t d e a i c i m a i 'u r si u n i î n s u d u l D u n r i i i c h i a r î n A si a M i c . a u p ti m it pe ntr u H r i st os i m u l i ost a i D e si g u r . T r a ci a . e r a a d u s d i n Iliri a. st a i on at î n ca st r ul d e l a B rî n c o v en e ti / Iu re ). P e l a m i jl oc u l se c o l ul u i II I. pre c u m . a u iii cre tini. se st a bil e au a . pî n l a D u n r e g o ii. S t a bil i i pe r i i n o a s t r e. la T r o e s rtli a ² T u r c o ai a ) î n D o br o g ea . d a r î n a f a r a g r a n i e l o r p r o vi n ci e i r o m a n e . D a c e i e r au cr e ti n i. e l e g r e c e t i. di n P al esti n a. 3 rin sclavi. înt re ei er au i m u l i cr e ti n i. p o p o r d e o ri gi n e ge r m a n i c . e r au l sa i l a v at r . în Filipi. -i st e n a u n or cr e t i ni în u nit ile m ilitar e din S c yth ia M in o r e st e n at i d e fa pt ul c în cu r su l p er se cu iil or lui D i o cl e ia n i Li ciîn ce pu t ul se c ol u lui IV . a d u c î n d n u i pti vi din ac e st e r e gi u ni . nel e d e vet era ni (din car e a ve m ro m ân esc ul b trîn). u n d e î n v t u r a cr e 3 st p r o p o v d u it d e S fi n ii A p o st o l i sau d e u c e n i ci i l or. spr e s fî r it u l se c ol u l ui I. C a zu ri d e scl a vi îa i cun oa tem i din N oul T estam ent (e x. 1 4 ² 1 5 ). care au f cut cun oscut în v tura cre tin i local le ci s -a c o n tin u at l u cr a re a d e în c r e ti n ar e po r ni t pe l a sfî r i ul u i I. A r t a m m ai su s c o ra el e g r ec e ti d e l a M a r ea d a r i d a ci i. M a c e d on i a. Il i ri a . a u c u t a t s ad u c l a H r i st o s i p e a l i s ol d a i . c o n t ri i st fe l l a ro m a n i za r ea p r o vi n ci ei. u n d e l i se a c o r d a u n l o t d e p m î n t i se c s t o r e au . d e si gu r c s t or i e pu n e a u ba z el e u n or fa m i l ii c re ti n e . d u p sa t i s f a . p r o vi n ci e î n c r e tin at î n c di n sec oie S fî n t ul A p ost o l P a ve l i u c e ni cii s i. i a r 27 5 i în fosta D acie Traiana. c ol o n i ti sa u vet er a ni. N u t r e cu t c u ve d e r e a n i c i f a pt u l c s ol d a i i ro m a n i . F a pte X V I. c u rî v n a ca r a ct e ri sti c pri m i l or i. m ai m ult sub for m a un or tabere î n m i j l o c u l p o p u l a i ei a u t o h t o n e . car e au î m p rt it u a în v tur i a l t o r fr a i ai l o r d e su f e r i n s a u u n o r a d i n t r e ii D a ciei ² a ut o h t o ni. t o i a ce ti m i l it a ri. a ve a u stiî n s e l e g t u r i e c on o m i c e cu A si a M i ca . in c a p t i vi a d u i d e g o i i n D a c i a.t a gi u l u i m i l i t a r d e a p r o x i m at i v 2 5 d e a n i. O n isim d in E pistol a limon). 'ri n n eg u st o ri. N u m e d e n e g u st o ri î n c r e ti n a i se cu n o sc t ot d i n N o u l it ( Li dia i «ca sa sa».i a fo st ad u s . N u este exclu s "ca între scla vii colo ni tilor în st ri i un c ion aril or d e stat s fi fost i u nii cre tini.

D in a ceste cu vin te n u p ute m t r a g e c o n cl u zi a c n e a m u r i l e re s p e ct i v e ² î n t o t al it at e a l o r ² c r e d e a u î n H r i s t o s. d aci. P e l î n g a c e st e a r g u m e n t e d e o r d i n l o g i c -i st or i c. s e p o t pr e ze n t a i cîte va m rt u rii ale u n oi scriit ori cr e tini di n pri m el e sec ol e asu pr a r spîn dirii cre tinis m u lui în D acia. pen tru c a s nu . Ace ste l u cr u ri sî nt r elat ate i în I sto ri a bi se ri ce a sc a lui F il o st o r gi u s ( 3 6 8 ² 4 2 5 ). dacilor.. au p r o p o v duit i d aco-iro ma mlor d e aici cu vîntul lui D u mn ezeu (d e pild . d eci cr e t inii n u . C a m în acela i ti m p.i rid icau a se m e n e a m on u m e nt e. S e a da u g a p oi i fa ptul ² în de ob te cu n o scu t ² c pri mii cre tini se recru tau m ai ale s din tr e oa m en ii s ra ci. 1 6 0 ² c. iar în D ob r o ge a de azi. î n d i fe r i t e l e l o r i n c u r si u n i pe l a m i jl oc u l se c o l u l u i II I. car e n -a ve au p osi bilitatea s ridice a se m e n e a mo n u m e n t e. c a r e. Ia r p o e t ul C o m m o d t an a m i nt e a d e p ri zo n i e rii ad u i d e ca r pi în D a c i a . în lu crarea s a D ial og ul cu iu deu l T rito n. ori ginari din C a p ad ocia). bunicii m arelui lor mi sion ar U lfila erau gre ci. ger m ani lor i sci ilor ». E a s-a r spî n dit p rin z elu l mi si o n a r al pr i m i l o r c r e t i n i ² i n c l u si v p r e o i ² c ar e a u s d i t .. 2 4 0) scria î n lu cr a r ea sa intitu l at î m p o t ri va iudeilo r ( Lib er ad versu s Ju dae os) c H rist os «st pîn e te» i «în i nuturil e sar m a il or. ad i c ne p er m i s . marele teolo g O rigen din Alexan dria (c. X X IV . L i ps a d e m r tu rii epi gra fic e i arh eol o gic e se d at ore te fa ptu lui c n ou a în v t ur cr e ti n er a co n si d er at ² în st atu l r o m a n ² c a « r el i gi o illicita ».(J K E T I N E i p r e o i. 185 ² -25 4) scri a c f o a rt e m u l i ( pl u ri m i ) di nt r e b rit a ni. fie n ed esc op eririi lor pîn în pr e z en t. . g e r m a n i. In e xi st e n a u n or ast fel d e m rt u rii s-a r p ut e a d at or a fi e d i str u ge rii lo r d e un el e po pul a ii m i grat o ar e. 1 4). f r s le co nsid er m îns ca d o ve zi sigure. A p ol o getul T ertulian di n C a rtag i n a ( c. d u p ce a u f o st a e za i î n n or d u l D u n rii. ci m a i ales p rin e xe m p l ul vi e ii l o r i u n e or i c h i a r pr i n sî n ge l e v r sa t pe nt r u ea. Sfîntul Iusti n M a rtirul i F iloso ful (j.î n t re a ce ti a v o r fi f o st i cr e ti ni . A st fel. la car e s n u se fac ru g ciuni în nu mele lu i Hri sto s cel r sti gnit». D in c el e ex pu se pîn aici. reiese c î n v tu ra cre tin a putu t fi cu n oscu t în D a cia înc d in se c olel e II² III. din a d ou a j u m t at e a se c olu l ui I. În v tu r a c r e tin e r a m rt uri sit d e ad e p i i z ol a i. c a r e n -a u f o st c on ve r ti i l a n o u a î n v t u r pri n mi si o n a r i o fi c i ali. D edu ce m d e aici c unii dintre ac e tia t otu i l -a u auzit. sar m a i i sci i n -a u a u zit cu vî n t ul E v a n gh el i ei ( C o m e n t a r ul 3 9 l a E va n g h e li a d e la M atei. scria c «nu exist nici un nea m.o î n su fl e t el e se m e nil o r nu n u m a i prin pu ter e a cu vîn tulu i.i atrag pri g oa n a aut o rit ilor d e S tat.16 5). di n cei ce tr iesc în c ru e i în cortu ri i cr escîn d vite. c i d o a r c n u m e l e S u e r a c u n o s c u t u n o r a d i n ei . d i n i n i i a ti va .

Paiimii preo i ni desig»r proveneau dintre coloni ti.Din Faptele Apostolilor se desprinde constaltarea c deni unde se r spîndea noua înv tur se c utau i case cooare pentru adunarea credincio ilor la rug ciune. a a cum îl vor primi mai tîrziu popoarele slave înconjur ci l-au acceptat 'treptat. deci cre tinii puteau de-a. Din moment ce Sfîntul Apostol Andrei a predi- . «Românismul i cre tinismul sînt n scute i crescute în chip firesc.i ine adun rile într-un templu propriu.ainte s . dar dacoromâni. Iacov V. f r team de omane care considerau cre tinismul ca religie nepermis . I Tim. ci prin predic de la om mai ales p rin preo i sau cre tini veni i din sudul Dun rii. Fapte II. 7²8 i 11): In condi iile grele e trecea cre tinismul la începutul istoriei sale. în cursul persecu iei cle ian. în prima jum tate a secolului IV. 17. 46. XX.n dispozi ia unei autorit i sup erioare. în Dacia iian». Drganiza ie bisericeasc incipient a trebuit s ia na tere odat stituirea primelor nuclee cre tine pe p mîntul Daciei. c ci desigur acei martiri s-au recrutat Jei mai de mult boteza i. VI. s vîr irea culcase particulare era singura form posibil . 201).i m rturiseasc nestînjeni i înv tura. pe jniintite. care vor fi avut sub cîrlor duhovniceasc i credincio i dacoromâni din nordul Dun -te acestea dovedesc c înv tura cre tin avea r d cini adînc î n p mîntul ro mânesc. S vîr irea cultu-* la concluzia c existau preo i i diaconi. Nua se explic faptul c în jurul anilor 300. care nu aveau posi-i de a. V. acest f ceau i unele grup ri religioase p gîne. mai ales dintre greci. De altfel. 14). Odat cu legiuadministra ia imperiului s-a retras peste Dun re i religia staituic religia «oficial » prin excelen . 1²6 ? -‡ XXI. Tit I. 18. Fapte. continuat sub Licinius. la p r sirea Daciei de c tre Aurelian. încet i tainic. A a se explic i a mai multor scaune episcopale pe malul drept al Dun rii i în ea. mai ales în Scythia Minor. str mo ii no tri n-au primit cre tinisicial. spre o cre tinare masiv a daco-romanilor putem vorbi numai 71__275. se întîlnesc o seam de martiri le Dun rii de Jos. cum ne sugereaz ea Faptele Apostolilor i unele epistole (cf. frîngerea predic (cf. p. Nu se oncep e prop ov duirea înv turii cre tine f r cult i f r slurganizare). ca o consecin fireasc a comunit ii limb i de civiliza ie romanic . iar crearea de scaune episcopale preexistenta unei vie i cre tine îndelungate. Cu alte cuvinte. 5²9. cum afirma Vasile Pârvan (Contribu ii epigrafice.

jertfa c oc o ilor al bi care se d au pre otu lui la înm or m î nt a r e în ch i pu i e je rt fa ad u s pe alta r ul z ei lor). se i m p u n e î n t r e b a r e a : c e r e ligi e p g în a fo st î nl o cu it în D a ci a d e cr e d i n a î n H ri st os ? U n ii i st o ri ci a u a r t a t c « l e g ea » l u i Z a m o l xi s. c a r e er a u m a i m u l t o bi c ei u r i sau datin i l oc ale în leg tur cu calen d ar u l agri col i p st or e sc. c c i î n pr i m el e vea cu ri fie car e c etate pu te a s . t r e bu i e s a d m i t e m c el a l s at a c o l o p r e o i i d i a c o n i. 1 9 6 9. î n î n c h ei e r e a a c e st o r c o n si d e r a i i . C o n c l u z i i : Pe ba za celor scrise pîn aici. la a c rei d es vî r ir e cr e tin ism u l p o p ul ar i -a adu s c on tribu ia cea m ai d e sea m . gr ece ti. P anaitescu . putem trag e concl u zia c î n v t u ra c re ti n a f o st c u n o sc ut în D a c i a d in p ri m el e trei secole a le e rei n oa stre. . P o p o r u l d e j o s a v e a c r e d i n el e l u i . orientale i chiar a fricane.i vech ile obiceiu ri. în d e o se bi cult u l î m p rat u lui. D e a c ee a. el s. î n afa r d e a c ea st a. n u m e r oa sel e culte a du se d e col on i ti din l oc urile l or d e origi n e (di vi ni t i r o ma n e italice. f iind ad us d e co lon i ti. cu d rî m ar e a d e t e m p l e i sf rî m a r ea d e i d oli. fa pt car e a u ur at in tr od u c er e a n oii în v t uri cr e ti n e. p. T o i au fost u n fa ct or pu tern ic de ro m a n izare i cre tina re. nu ved ea o c on trazicere într e ve c h e a i n o u a c re d i n . celtice. un ele d in ele fiin d i m pu se d e au t orit i. n eg u sto ri i scla vi. c a î n alt e p r i. m ilita ri. P . p o a t e c h i a r i e p i s c o pi . du p cu m ne arat a pr oa p e o t r ei m e di n t ot a l ul i n scri p iil o r di n D a ci a) n u a ve a u r d ci n i în c on tiin a l o cu itori lor. era mu lt apr opi at . pe cale lent . D e fa pt. prin mo r al a ei. în asc un s. care a u pu tu t fi în lo cu ite fo art e u o r c u î n v tur a cre t in .g e i l o r . G en eraliza rea cre tinism ului s-a f cut a poi.c at î n t e ri t or i u l d i n t r e D u n r e i M a r e. E a era m rtu risit d e credin cio i sing ura tici.a pl e ca t î n f a a so l i ei n o i ca r e i se ad u c ea i a p it î n bi s e r i c . n atu r al. în terito riul dintre D u n re i Ma re n oua credin a fost pro po v d uit de Sfîntul A po stol A n drei. S e re m ar c d eci f a p t u l c l a n o i s c h i m b a r e a d e r e l i gi e n u s . p strînd u .i ai b pr op ri ul ei e pi sc o p.10 3). ele a u p utu t s fi e foa rt e u o r î n l o c u i t e c u n o u a cr e d i n î n Ii su s H r i st o s. Iar ar he ol o gu l R ad u V u lpe scria : «P op o r ul n o st r u s-a n sc ut cr e ti n în m o d sp on t an . în se co lul IV . Int ro du c ere în isto ria cultu rii ro m âne ti. a d u c î n d c u d î n su l î n fa a al t ar e l or i rit u ril e sale preistorice» (P. de tea m a legilor ro ma ne care o declara u « re ligie nepermis ».a u p st r at p î n a p r o a p e în zilele n oastre (e x. c ci « p o po r u l de la sate. z eu l su pre m a l d a c o .a f c u t p r i n l u p t e . B u cu r e ti. d e cr e tin ism. N oi sî nte m ro mâ ni fi in dc sîn t e m c r e ti n i i sî n t e m c r e ti ni fii n d c sî n t e m r o m â n i » . od at c u for m ar e a r o m a ni t i i sale. ur m e d i n c u l t u l p o p u l a r p gî n ad a p t at e l a c r e t i n i s m s .

practici m «Anuarul Inst. Contribu ii Ia stu-nismului daco-roman. p. I. in und Ausbreitung des Chri stenturns in den ersten drei Jahrhunderten. III. JACQUES ZEILLER. 'ui da cor oman. RUSSU. în «Ortodoxia». nr. 1. . JELI. Ies uetiennes dans Ies provinces danubiennes de l'empire romain. 634²050. Histoire de l'Eglise depuis Ies origines s jours. . Cre ti narea românilor. (criticabil . nr. p. 64²8 4 ) . 497²516. nr. 4. a n .m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. p.d a c i 1 o r v e z i : A L. 1. i «Ca nd e la ». 1937. azi dep it ). Bucure ti. Vechimea cre tinismului Ia români. 813²828. nr. . EMILIAN VA-roblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo-«Ortodoxia». 435²444 ( i IFANIE NOROCEL. 20²55. 110 + IV [ioas .. 1²12. 256 p ..O. în voi . p. LV. p. E. Vechimea cre tinismului în Dacia. 1 9 ² 4 6 ) . Religia geto-dacilor. 1933. 1944²1948. I. I. 61²139. Baden-Baden» pe anul 1976. 1974. COMAN. Contribu ii epigraiice la istoria il'ui dacoromân. 5. Ed itura Acad emi ei. Confe-jre ti. Studii clasice».B. I. LOZOVAN. Co ntribu i i la i st oria veche a României . VIII + 249 -f VII faptele pîn la întemeierea principatelor . în Actes du Ile Congres International ogie 1976 ² // Histoire et Archeologie. 350²363)-. DOBRESCU. 1958. P. 3²4. 3²125. de M ria Iv ne sc u si Ceza r Iv ne sc u. DAl CO V ICI U. VELCU. IV) . . Paris. 1»67. M. Cre tinismul atic. MILAN ESAN. 1909²1910. ed. Via a în Dacia Roman . 1948. Studii comparative despre religiile i iolclorul Daciei i Europei Trad. M1HAIL MACREA. în «Studii.BIBLIOGRAFIE ia T r a i a n : Istoria Români ei . Berlin. vezi i lui E. 1934. an. In jurul izvoarelor literare i'smu. j î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. 1918. II. an. Publie sous la direction de. p. 1979. C. I. Bucure ti.. 1937. p . în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. Chicago. credin e. D. V lenii de Munte. V. (1934). 1975.|_ 1 h . (criticabil ). Par is. ii în Dacii i cre tinarea români lor. Bucure ti. XVI + 223 p. Pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u . 64 p. Bucur e t i. 1945²1947. Blaj. Bucure ti. CONDURACHI în B. voi. Pages d'histoire. 19 36. în MA. a î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HARNACK. nr. 3 ( i în voi. R e li gi un e a i. Aux i christianisme daco-scythique. ANTON D. Originea i vechimea cre tinismului la români. Zei. 1924). Cern u i. XXVI. De ia Zalmoxis . p. 56 p. N. / SPINKA. POPESCU SPINENI. XLVII. p. 44 p. 1 9 8 6 . I²IV. 62²73. în «Almanahul parohiei ortodoxe . MIRCEA ELIADE. 1929. 1980. ERB NESCU. IOAN G. îd. 146²165 .. I²IV.53__gi4.< VASILE PARVAN. 122² ige teza încre tin r ii înaint e de sec. 1980.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-=ure ti. 1976.-Han. PIPPIDI. Bu cure t i. nr. 1969. Roma . an. Scriitori din epoca str rom n . 1902. Bucure ti. 1953. ed izi on e a na s ta t ica. C. IOAN R MUREANU. A history oi Christianity in the Balkans. 933. an. Buc ure ti. S N D U L ES C U. . NICOLAESCU-PLOP OR. an.R. I n j ur ul 'lui în Dacia. I. 5²6. IV. an XXXVIII. : IOAN N!U.1157²1174 ( i în voi. p. Roumanie. în G. sec. 1911. p 17 ²2 0) . 11²12. 1962. p. p. 1 96 7 ( lucr ar e fu nd a men ta l ) . p. 2 ia 1906 (ed.. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». r u r e l i g i a g e t o . Le christianisme chez ies Thraco-Phrygiens de l'Asie Mineure et chez Os o-Daces de la Peninsule Balkanique. voi. Noi considera ii privind i cre tinismului la tracogeto-daci. 74 p. revist de istorie». acum dep it ). Siîntul Apostol Andrei în tradi ia românilor ².

stru ctur i vo ca bu l ar. A l. a l a tin ei vo rbi te în p r ile ori e nt ale al e i m pe r iu l ui r o m a n ». pr e cu m i el e m en tele fun d a men tale ale lexiculu i (cele de întreb ui n are perm an en t ). singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn tr er u p t î n p r o vi n c iil e d u n re n e a l e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. li m ba latin .M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROxMÂNI tn og en eza p op or u lui r o m ân a î n cep ut o d at cu col o ni z ar ea D a c i ei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t ul u i au t oh t on d a c o . D ardania i M oesia. n-a putut sch i m ba c aracteru l ini ial i fu n da m en t al al li m bii no astr e. R o sett i. la c ar e s-a u ad u gat el e m e nt el e p st r ate d i n id i o m u l g et o d a c. L i m b a ro m â n . el e m e nt e l e xi c al e d i n g rai u l sl a vi l or a ez a i î n D a cia i în su d u l D u n rii. a tî t l a . E a reprezint «for m a pe care a lu at -o cu vre mea. adic în D acia. R o s etti ). i într-o m su r foarte red us alte po po ar e. esite «tran sfor m a r ea. este o li mb l ati n . i a r m a i tî r zi u. D u p aca d . toate fii nd d e ori gin e latin . atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. pr e cu m i p o p o r u l r o m â n s. li m b a r o m â n r ep r ezi n t fa za a ctu al a l a tin ei vo rb it e în pr o vi n ciil e d u n r e ne romanizate. In ce p ri ve t e li m b a r o m â n . D ar cee a ce au ad u gat sla vii.a u f o r m a t pe u n î n t i n s s p a i u ge o g r a fi c . Iv n escu ). si nt a xa. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n rii. într-o an u mit regiu ne. « prin ori gin e. a ezate în spa iul carpato-du n re an . P ann onia. î i are originea în l atina popu lar ( vorbit ) ado ptat d e str mo ii n o tri d ac o -ge i d e la c ol on i tii ro m an i cu care s-a u a m e st e cat.m o e si c i a c on t i nu at. p ot ri vi t î m p r ej u r ril or i i n fl u en el o r ex t ern e. în ur m a n en u m rat elor schi m b ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. A ce st car a ct er d e li m b ro m an i c îl da u m o rf o l o gi a.

Aux i christianisme daco-scYthique.B I B L I O G R A F I E i a T r a i an : I s t o r i a Ro m â n i e i . Ie christianisme chez les Thraco-PhrYgiens de l'Asie Mineure et chez l?s o-Daces de la Peninsule Balkanique. r SPINKA. an. Chicago. 1 «Candela»..R. practici în «Anuarul Inst. VELCU.O. p. 1929. 61²139. De la Zalmoxis -Han. Via a în Dacia Roman . Siîntul Apostol Andrei în fradifia românilor ² m r-himii i a continuit ii noastre pe aceste meleaguri. POPESCU SPINENI. an. ERB NESCU. 1967 ( lucra r e fun da ment al ) .B.53_614 . p. 44 p. nr. B u c ur e t i . 2 ia 1906 (ed. 74 p. r p. 1. 1953. 3²4. I. 1934. Zei. ELI. în G. 1936. I²IV. 3²125. Roumanie. 634²650. în Acies du Il-e Congres International ogie 1976 ² 11 Histoire et Archeologie. p. 1944²1948. 202 5TIN FLICHE et VICTOR MARTIN. 1 12. I. IV. I. 1967. nr. nr. ed.' VASILE PARVAN. III. M. V lenii de Munte.. Bu cur e t i. DÂICOVICIU. p. Cre tinarea românilor. (criticabil . Vechimea cre tinismului în Dacia. S Â N D U LE S C U . MIRCEA ELIADE. Les iretiennes dans les provinces danubiennes de l'empire romain. ru . Scriitori «<n epoca str român . în «Ortodoxia». Bucure ti. an. A history ol Christianity in t he Balkans. an.. . credin e. în Franz Altheim-Geschichte der Hunnen. IV) . XXVI. XVI + 223 p. p. an. Cern u i. vezi lui E. 1157²H74 ( i jn voj pagini din istoria veche a cre tinismului B u z u .. în «Studii. DOBRESCU. . > î n d i r e a c r e t i n i s m u l u i în D a c i a : GHENADIE ENACEANU. Contribu ii la istoria veche a României. 11²12. 1937. v o i . : IOAN MU. ii în Da cii i cr e tinar ea ro manilor. p. Par is. NICOLAESCU-PLOP OR. n und Ausbreitung d es Christentums in d en ersten drei Jahrhunderten. 497²516. LOZOVAN. r r e l i g i a g e t o . Religia geto-dacilor. ( criticabil ). p. p. 1979. EMILIAN VAroblema religiei geto-dacilor în lumina noilor cercet ri istorice i arheo«Ortodoxia». 1962. Buc ure ti. D. p. 1911. I. _ |_ 1 h . i ( i în voi. în jurul izvoarelor literare ismalui daco-roman. IOAN G. 1 9 8 6 . (1934). 1945²1947. C. I. an XXXVIII. 1980. V. 56 p. 1 9 ² 3 46). M1HAIL MACREA. II. 350²363). 62²73. id. acum dep it ) . 1974. LV. Originea i vechimea cre tinismului la români. 933. MILAN ESAN.d a c i l o r v e z i : A L . 4. JACQUES ZEILLER. p. Roma . 146²165 . 64 p. nr.. I²IV. p 17²20). R e l i gi u n e a . Contribu ii la stu-lismului daco-roman. Confe-îre ti. . 1969. Introducerea cre tinismului Ia ro-Cursurile de var din V lenii de Munte». 1948. 1975. Studii comparative despre religiile si lolclorul Daciei i Europei frad. de M ria Iv ne sc u i Cez ar Iv ne scu. 122² ige t eza în cre tin rii înainte de sec. azi dep it ) . Vechimea cre tinismului la români. 5²6. 1958.. 20²55. Contribu ii epigraiice la istoria ilui dacoromân.Studiu asupra credin ei religioase la daci înainte de a îmbr i a cre ti-:ure ti. COMAN. CONDURACHI în B. Noi considera ii privind i cre finismuiui la traco-geto-daci. Histoire de l'Eglise depuis les origines s jours.ioas . ANTON D. VIII + 249 + V II faptele pîn la întemeierea principatelor. 5. Paris. In jurul iui în Dacia. 1902. 19 80. p . Bucure ti. nr. 1924). 1937. RUSSU. Blaj. C. nr. în voi. 1933. p. edizion e a nastat i ca. 256 p . N. B uc ure ti. în «Almanahul parohiei ortodoxe Baden-Baden» pe anul 1976. sec. 1976. în MA. revist de istorie». î n d i r e a c r e t i ni s m u l u i în B a l c a n i : ADOLF VON HAR NACK. 64²84) . 435²444 ( i 1FANIE NOROCEL. I. Bucure ti. XLVII. Bucure ti. Studii clasice». CAROL îteva momente din începuturile Bisericii Române. Publie sous la direction de. 1. E. Berlin. Cre tinismul atic. voi. IOAN R MUREANU. 813²828. 1909²1910. an. Pages d'histoire. 1918. PIPPIDI. 110 + IV . E d i t ur a A c a d e mi e i . p.

D ar ceea ce au ad u gat sla vii. pot ri vi t î m p r ej u r ril o r i i n flu en el o r ex t er n e. D ardania i M oesia. li m b a r o m â n r ep r ezi n t ta za a ct u al a la tin ei vo rb ite în pr o vi n ciil e d un r ene rom ani zate. atît prin asi milarea tre ptat a ele me nt ului slav i a cel orlalte elem en te etnice ner o m a ne. i înt r-o m sur foarte redu s alte p op oare. P an nonia. R o se tti). A ce st car a cter d e li m b r o m an i c îl da u m or fo l og i a. singura ur m a direct a latin ei vor bite în m od n eîn t r er u pt î n p r o vi n c iil e d u n re n e al e i m p e r i u l ui r o m a n » ( A l. at î t l a . toate fii nd d e ori gin e latin . î i are origi nea în latina pop ular ( vor bit ) ad op tat de str m o ii n o tri d ac o-ge i d e la colon i tii ro man i cu care s-au a m e st ec at. str u ctur i vo ca bu l ar. pr e cu m i ele m en tele fun da me nt ale ale lexicului (ce le de întrebui n are per m an en t ). este o li mb latin . într-o an u mit regiu ne. l a c ar e s-a u a d u ga t el e m e n t e l e p st r at e d i n id i o m u l g et o d a c. a la tin ei vo rbi te în p r il e o rie nt al e al e i m p eri u l u i r o m an ». R o setti. cît i pri n ad m i gr are a u n or ele m e nte ro ma n i ce d in su du l D u n ri i. n-a pu tut sch i m ba car acteru l ini ial i fun da m en tal al li m bi i n oa stre.II M RTURII LINGVISTICE PENTRU ORIGINEA I VECHIMEA CRE TINISMULUI LA ROMÂNI tn og en eza po po ru lu i r o m ân a î nc ep ut od at cu col o nizarea D a c iei i c u r o m a n i z ar e a el e m e n t u l u i a ut o h t o n d a c o .a u f o r m a t p e u n î n t i n s s p a i u g e o g r a fi c. este «tran sfor m a r ea. în ur m a n en u m rat elor sch i mb ri i in flu en e pe care le-a suferit» ( G. Iv ne scu ). E a reprezint «for m a pe care a lu at-o cu vre mea. L i m b a ro m â n . li m ba latin .m o e si c i a c on t i nu at. sin ta xa. p r ecu m i p o p o r u l r o m â n s . « pri n ori gin e. a ezate în spa iul carpato-du n re an . în c e pri ve t e li m b a r o m ân . adic în D acia. el e m e n t e l e xi c al e d i n gr aiul sla vil or a ez a i în D a cia i în sud ul D u n rii. iar m ai t îr zi u . D u p a ca d . A l.

Densusianu. filologi i teologi ² sînt de acord c de baz ale credin ei cre tine sînt redate în limb a noastr inte de origine latin . formulat la primele dou Sinoade eculin anii 325 i 381. Hasdeu. Argumentul lingvistic constituie o do-plus în ce prive te p trunderea cre tinismului la noi înc din st pînirii Daciei de c tre romani i în cea imediat urm toare. ispit . precum i zona sud[ învecinat . ermeni din lumea roman p gîn . Dup istoricul bisericesc Nicolae Dobrescu 914). putem constata c unele din ele au fost din lumea roman p gîn . Vom analiza pe rînd termenii principali i de origine latin . Xenopol. A. în cadrul a a nuraimit i dun rene>' sau. Cuvîntul biseric (în limba i'eche b searec . Rosetti. beseric ). îenii de organizare bisericeasc i-am împrumutat mai tîrziu de Lucrul este explicabil dac ne gîndim la faptul c în toate pro-romane cuprinse sub numele de Iliyricum. C. Giurescu). dup o alt formulare. P. C. N. dar au primit un sens nou. Este semnificativ faptul c în ea «T at l nostru» peste 90% din cuvinte sînt de origine la:ep ie f cînd gre eal . . înv tura cre tin a fost propov duit în limba latin . deriv din latinescul barîndul s u format din grecescul p aadixr. care cuprindea fosta provincie Dacia cu teritoriile r afara ei (r s ritul Munteniei. Moldova). explica ia p trunderii acestui cuvînt în limba român ar >area : romanii în elegeau prin «basilica» un edificiu în care se decata. iar altele au fost create pe loc. Dardania. Dacia Ripensis i Dacia Mediterrovincii romanizate care au stat Întotdeauna în strînse leDacia (B. O. adic Pannonia. al cree tine. în teritoriul «caranic». D. pentru s vîr irea cultului. în car e dr ep tatea se împ r ea te împ ratului. inclusiv în Dacia l rean . anume pentru exprima>r no iuni de credin . Iorga. a cedat cre tinilor. Al. prin a a numitul «edict de la Medio-din anul 313. Superior i Moesia Inferior. riu. Acela i lucru îl obii în Simbolul credin ei. = aaoAeuC = îmge i olxta = cas . cercet torii ² istorici.ît i la sudul Dun rii mijlocii sau de jos.Panaitescu. P. de-a lungul Dun rii. ninologia cre tin de origine latin din limba noastr arat c toate numirile de baz ale credin ei i unele forme ale cultului u fost create pîn în secolul IV. Cînd împ ratul Constantin cel Mare (306²337) libertate cre tinismului. un fel de judec tori e. etînd aceste cuvinte. bisearic . P. mîntuie te.

11) . folosit în R s r i t î nc di n secol el e II²I II. Acum î ns se numesc basi l i ci l ocauril e dumnezei e ti . Deci . d i n s ec ol u l I I I ² p a r al el cu basilica ². > -. s cr i i t oru l bi s er i ces c Isi d or d e Se vi l l a ( c. pr i mi i cr e ti ni s vî r eau r ug ci unea i fr î nger ea pî i nii î nt r-o î nc per e di n cas el epar ti cul ar e ( cf. î n l at i ne t e. tr ecut apoi î n limba l at i n . car e s-au nu mi t «împ r te ti» ( aaiXixat . Domne Deu s.a ext i ns d e l a comun i t at ea sau adu nar ea cr ed i n ci o i l or La l oc a u l d e cu l t ( d eci i nver s decî t î n cazul cu vî nt ul ui basi li ca) .. ) . C u t i mp ul . XX. c ci kat Âsu? î nsemn eaz r ege ( î mp r at ). ter menul basilica a fost înl ocuit tr ept at i a r mas cel de eccl esi a ( po pu l ar ec l e si a) . i cuvîntul specific cre tin ecclesia (-/. De r emar cat c î n Apus acest t er me n s. î mD r at ul t ut ur or » ( car t ea XLV.- . aces t cuvî nt a p t r uns î n Daci a î n s ecol ul IV. l a î nceput de or i gi ne gr eceas c . i gl esi a (s pân. s-au constr uit î nc per i anu me î n acest scop. s ub n u mel e d e bas i l i ca. chur ch ² engl. cap. di n c ar e s .Xrjsia). Ast fel. veche i n voc a i e p gî n . adopt at i de cr e t i ni pent r u uni cul l or Dumn ezeu.a u f or m at ² î n l i mbi l e r o man i ce a p u sen e ² t er meni i egl i se ( fr anc) . du p cu m a m ar t at mai s us . î ncî t su b î mp r at u l C ons t ant i n cel M ar e l c a ul de cu l t cr e t i n er a cun os cut . i ar basi l i ci l e sî nt l ocui n e î mp r t e t i . nu mi t e b as i l i cae . . n o i u ne a s. i ar î n veche a f or m p opul ar f r i . t ot î n case par t icul ar e. pent ru c acol o se aduc î nchi nar e i j ert fe l ui Dumnez eu . ) . 46. Li mbi l e ger mani ce au d er i vat e di n gr ecescul xopi axov (kirche ² ger m. b s er i c î n me g l en or o m â n i ba s e r i ke î n i st r o r omân ) . Cu t i mpul. I V. Cu s pri j i nul aut or it i i cent r al e bi ser i ce ti . s-a f or mat i cel r o mân es c de bi s er i c . ) . s se î nchi ne l ui Dumnezeu î n fost el e t empl e p gî ne. de or i gi n e gr ec eas c . i gr ej a ( por t ugh. C ons t r ui r ea u nor ase men e a l ca ur i d e î n chi nar e s . el fii nd fol osit numai î n cadr ul r omani t ii ori ent al e ( bi sea-r i c î n ar o mâ n . de und e î i au i numel e.a ext i ns del a l ca ul d e cu l t as upr a î nt r egi i comu ni t i cr e t i ne. Desi gu r . kyr kan ² suedez ). fost el e j ud e c t or i i au de ven i t l c a u r i de î nch i n ar e cr e t i n e. î nt r u cî t ei nu voi au .. 7²8 i 11). De f a pt . -!. Du p r el at r i l e Sfî nt ul ui Luca di n F apt el e Apost ol i l or . Dum n ez eu ( ar o m. Du mni d z u) pr o vi n e di n D o mi n e D eus . di n pr ovi nci i l e r omane di n su dul Dun r ii.a gen er al i zat . Fapt e II. chi es a ( i t al .e di f i ci i l e vec hi l or j ud ec t or i i . kxY. I n i m p e r i ul r o ma n d e A p u s s e f ol o s e a. ^aaiXix-q ofxî a = cas î mp r teasc ). di n acest cuvî nt . 560²63 6) s cr i a î n l ucr ar ea s a d es pr e «Et i mol ogi i » ur m t oar el e : «La î n ceput se n umeau basi li ci l ocui n el e r egi l or ( î mp r a i l or ).

i ² prin extindere ² îns i s rb '. cu Sfîntul z torul i cu alte personaje biblice sau aghiografice. meglenorom. Biserica noastr a înlocuit acest ter-ilar cu acela de s rb toarea «N scutului» (tot de origine la. c ci >manice apusene folosesc termeni deriva i din Dies Natalis is Domini (franc. creation. istrorom. creîn lat. provine din latinescul calatio (acuz. deci ziua «cre rii» sau a «faIisns. pentru anun area lor din luna respectiv . i r de curînd cre tina i din Dacia i din sudul Dun rii aceast a s rb torilor li se p rea apropiat de s rb toarea calatio. Noel. u tiut c pîn c tre sfîr itul secolului IV.a. P.1 apare în Evanghelia înv toare din 1642 i în Cazania lui din 1643. creatiun). Teodor Capidan. dumireke) iin dies dominica. De i s-ar p utea obiecta c aceasta ar fi o concep ie are socotea c Fiul este o creatur a Tat lui). c rt-alosit în popor. m).ea mai însemnat calatio era d esigur cea d e la 1 ianuarie. Panaitescu . Cuvîntul Cr ciun este specific limbii noastre. zi în care se obi nuia anun area s rb torilor de p este an (Pastile i celelalte). La romani prin «calatio» se în elegea convocarea poporutre preo ii p gîni în fiecare zi întîi a lunii. se p oate r spoporul care a creat termenul nu putea cunoa te ² i nu nici acum ² asemenea subtilit i teologice.) deriv cuvîntul Cr ciun din etimonul creatio (acuz. necunoscut în c r ile de cult ² este înc nel -)up p rerea celor mai mul i cercet tori. Pentru a evita o acuza ie de arianism. e sfîr itul secolului IV s rb toarea Na terii Domnului a fost 3 25 decembrie. ologia cuvîntului Cr ciun (arom. cr tsun.)- . . adic ziua Domnului. între care : Pericle Vasile Pârvan.inic (arom. Natale etc. duminic . Na terea Domnuiznuia odat cu Boboteaz la 6 ianuarie. r ciun sau Mo Cr ciun este una i aceea i persoan cu Iisus Mo Cr ciun» este un p ersonaj creat p e p mînt românesc. cercet tori (între care Aron i Ovid Densu ianu. cu Maica Domnului.a. vulg. Sextil Pu cariu. lit cu acesit termen s rb toarea cre tin a Na terii Domnului. ital. El sade î unde vine înc rcat cu dartiri p entru co pii. i meglenorom.. Merit s fie retul c în concep ia popular (îndeosebi în colinde) Cr ciun. termen care a înlocuit ea s pt mînal p gîn dies solis (ziua soarelui). în 1 st la mas cu Dumnezeu. Al Rosetti. Nicolae p.

C ultul zeilor «con ser vatori» ² deci p zitori ² s-a m o t enit. .T o t d e ori gi n e l ati n est e i c u vî n t u l c oli n d ( c u va ri a n t el e c ri n d .D e m e n ion at c în li m bile ro m anice a pu se n e pe nt ru s r b t oa r e se fol o sesc t er m en i d eri va i d i n latin esc ul iestu m (fran c. într-o alt for m . p re sc u r t ar e d i n c on ser v at o ri a. pri m a zi a l u nii la r o m a n i ( d e ai ci i cal en d ar s au c ri n d ar ). D o m e nic a delle P al m e (ital. pr o ve nit d in eti m o n u l po p ul ar col en d ae ( cu lt.a d at u n c a r a c t e r c r e t i n .. în grec. d o va d c a m î n d o u l i m bi l e î l au n u m a i l a pl u r al ( g r e c i i . c a se m n al bu c u r i ei pe n t r u m ar i l e s r b t or i al e N a t e rii i B o t e zu l ui D omnului. .v.) etc. paste). i t al i e n i i . î n aro m. istrorom. a int rat i ac est cu vînt în ter min ologia cre tin ro m ânea sc .a p u t u t î n l t u ra . C u vîntul s rb to are (aro m. A stfel. F l o ri il e ( f or m a v e c h e p o p u l ar H u rii ) p o a rt n u m el e u n ei s r b tori p gî n e d e pri m va r . zi a p o m en irii m o r il or. p e ca r e c r e t i n i s m u l n u l e . r at at a ). d eci d e la în c ep utu l an ulu i ( mu t at de l a 1 ma rti e la 1 ia n u ari e d e C ai u s Iu li u s C a esa r ) se s r b t or e a u cu cî n t ri . i în c r e ti n i s m . ital. cale n d ae ). In C azania lui V arl aa m. înt oc mai ca dies d o mini ca. cîn d î n fl o r ea u tran d afirii (r o a. pa ti . la fel ‡. u r ri i p e -. P ent ec oste). în m e gle n o r o m â n : ru sal ). tru pe ti i su flete ti. care se pr zn uia pri m vara. A a a u a p r u t « c o l i n d e l e » c r e t i n e. c on si d er a i i ei ca ap r tori ai credin cio sulu i în orice fel d e su ferin e.a r e = a p z i. fiin d apr o piat ca dat d e In trarea M întuitoru lui în Ieru sali m. ci l e . a i n e ) . c orin d ). paste. In A pus sînt t e r m e n i d i f e ri i : D i m a n c h e d e s R a m e a u x ( f r a n c . c a i f r a n c e z u l p â q u e s. sl a vi i e t c. tr e ce r i. ital. fete . z i î n c h i n at z ei l o r c ar e a p r a u t r u p e t e i su fl e t e t e p e o m ( se r vo . festa). sîrbatoare) deri v di n di e s se r va t o ri a . meglenor o m. F l o ralia (î n latina v ul g ar F l ori lia).oafq = cincize‡ci me (fra nc.. pr zn uit în ti m pu l pri m ve rii. cre tin ii dac o-r o m a ni i-au atribu it nu m ele vechii s rb tori p gîn e. d e la pesah. R u sa liil e î i a u n u m el e d e l a ve ch ea s r b t o a re p g î n R o sal i a. C al e n d ele di n ia nu ari e. paste. î l f o l o s e s c n u m a i l a si n g u l ar . P entecote . p o p u l a r P â q u e s fleurie s). în ar o m â n : ar u sale. C u vîntul Pa ti este d e origine ebraic (pascha.C u vî n t u l r o m â n e sc d e r i v î n s d i n l at i n e t e ( d i es p a sc h a r u m ) . C elelalt e pop oare romanice (catolice) folosesc derivate din resvr/p'. i pen tru c P og orî rea D uh ului S fînt se pr zn ui a cam în acela i ti m p. în D id ah iile lui A n ti m Ivir e an ul i chi ar î n u n ele ed i ii vechi ale c r ilor de sluj b apare sub for m a : D u minica florilor.a a d o pt a t i l e . în c ult ul sfi n il or i al m ar tiril o r. adic s rb toar ea zei ei F lora sau a florilor. meglenorom.

men nu i-a mai p strat în elesul s u obi nuit (juridic). în sensul s u profan.) i p rerea unor cercet tori. sub Aur elian. în primele trei secole mai mult în ora e. i megl. leadze) deriv din lex (acuz. derivat din terra). ui a boteza (resp ectiv subst. în unele p r i ale rii. cuvîntul pop este tot de origine >pa era slujitorul templului p gîn. cum se numea Mîntuitorul în lgar . b rbat.. cuvîntul paganus (locuitor de la ar ) a devenii cu aderent al vechii religii (o lege din 368 a împ ratului VaI o nume te «religio paganorum»).. poman . bates . are de religie. eriv din forma latin vulgar chrestianus.. comind sau comindare.‡ megl. în latina vulgar monimenminte (ossamenta). pîngîn) vine din latinescul paganus. în graiul or.dup 317) mustrau pe' cei ne tiutori pentru c foloseau cu-hrestianus i Crest. Cre tin (arom. ceea ce înseamn c acest cuvînt era folo.înt (din monumen-tum . în mersul s u biruitor cre tinismul . Dup p r sirea Daciei. a fost cu terranus ² ran ². în care se sim ea neu cuvî nt p otrivit p en tr u exp ri mar ea acest ei t aine. cînd cre tinismul a iqie oficial . ie origine latin p gîn sînt i unele cuvinte privitoare la cullor : cimitir (din coemeterium).. în timp ce la ara se religia pagin . în li mba i mt rat desigur î nc de la p ri mel e conv ertiri. Cu acela i în eles a itrequt limbi romanice (la noi paganus. cuvîntul cre tin.Limbile apusene folosesc derivate din fides (foi în franc. botez). ca i în cel popular de azi. grecesc a trecut curînd în limba latin . ca i înt sinonime cu cel de so . Men io-iptul c pîn azi. în secolul IV.‡ fede în ital. ntul lege (arom. s-ar fi p strat v ini ial)- . Crestus. . morw. priveghere (din pervigilare). legem). p tezd . c ci de îndat ce îmbr i a cineva noua religie era numit s.. a comînda (commando-are = a întru pomenirea cuiva. de la forma Chrestus.ntul p gîn (arom. din latin e te fi mtrat din limba greac .mo ii no tri înc din timpul vie ii celor doi scriitori. a r posa (din ire) i altele. îrmeni cu în eles exclusiv cre tin. om de r itor într-un pagus (sat). în graiul vechi bisericesc. Scriitorii biserice ti Tertulian (o 160²240) i Lactan iu .. b otez în texte vechi: boteziune) din latinescul baptisto-are. credin . terlic). Cuvîntul acesta e chi. istr. la rîndul s u derivat din grecescul cufund în ap (în arom. care t ia i fierbea intestiificiilor). De aceea...

preft. din pellis = piele). împ r ia lui Dumnezeu (imperator = împ rat. forma ie popular str romîn .. din locus sau vulg. derivat din filius). trecut în latina vulgar sub forma prebiter (arom. termen folosit pîn prin secolul XVII. Tot de origine latin sînt i cuvintele urm toare (cu derivatele lor): ajun. în sensul de «univers»). a se împeli a (pentru a se întrupa. ar veni din latinescul manes (sufletel e mor ilor i tueor-tueri = a p stra (în arom.Men io n m i faptul c unii ter meni d e credin au fost f uri i pe loc. din latinescul martyr-is. l ca (de închinare. vulg. martur (pentru martir. poporan (din popularis-e. vulg. credentia). adzun. în latina bisericeasc ² apoi la noi ² a primit în elesul de m rturisilor al dreptei credin e. derivate din grecescul sirtcpavsta = ar tare). din acela i credo-ere). termen arhaic . episcop din episcopus (gr. sufflitus). a tr i. brînz i lapte). ci legi (intervalul dintre posturi ² din caseum ligare.. inaltiare).. adormire (addormio-ire). altar fmegl.. fetiola = fat . istr. tria). din guadragessima = patruzeci). A a avem cuvintele înviere (din in i substantivul viere. care avea în elesul de martor . «martor» al înv turii cre tine).. pi. Fecioar (Maica Domnului. a împ rt i. credin (din credoere. r scump rare (r s i comparo-are). preut). luat la rîndul s u din grecescul jxap uC-poc. epifania. eiuaxoTco?) care în textele vechi apare sub forma piscup.. istr. din adjuno-are). Fiu (al lui Dumnezeu. filianus = fiu spiritual. f c torul lumii (din facio-ere i lumen-inis = lumin . în ital. în în elesul de a p stori). a ajuna (arom. din latinescul familiar tata . virgula . din facies-ei). p strat pîn aproape de zilele noastre în regiunile de munte (în franc. fiin (a lui Dumnezeu. celelalte limbi romanice folosesc derivate din virgo). Boboteaz . mîntuire.‡ tot a a fin. încetarea mînc rii de ca . \ . p resimi (postul Pa tilor. vulg. form popular din verbul vivo-vivere. Tat (pentru Dumnezeu. în sensul de revenire la via ). Iertare (libero-are i liberto-are = a elibera un sclav). la fel. Dup opinia unor teologi. din ap ² boteaz . Treime (tres. fientia). C uvîntul preot vine din presbiter luat din grecescul 6 7:p£a(3uTepo?. în trecut se folosea în Transilvania i verbul a poporî. cu ajutorul poporului de limb latin . pe care românii o exprim cu ajutorul mijloacelor proprii furnizate de limba lor. celelalte limbi romanice au derivate din Pater). impexium = împ r ie). împ rt anie (in i partio-ire). minduire). din fioeri. epiphanie . credeu (pentru simbolul de credin niceo-constantinopolitan. fa (în în elesul de «persoan -) dumnezeiasc . dar i v rgur din vulg. vulg. locelius). suflet (din suflo-are = a sufla. deci o no iune teologic fundamental a doctrinei cre tine. din vulg. în l are (in-altare. din filius . cuvintele a mîntui. cu sensul de enoria . vulg.

. rug tsuni. lui Jupiter. a toca (tocco-are).. mai ² florar. asemen ea. din peccatum). crutse.. Sîn înpe/tru. (arom. a cumineca (arom. De pild cuvîntul sâptâmin. din genuculum = genunchi). nunti. acuz. Sîngeorgiu. sînt sfînt. s pt mîn ) deriv din septimana ² subînes = ziua a aptea. ndzinucled-z.. din comrnunico-are). iunie ² cire ar sau cire el.. sipt mîna . cuminic.).. mi). o Ingenunchia (arom. din acuz. Martis (a lui Marte).. ncurun . istr. din juro-are). i megl. Sîntoader. arom. In secolul IV aceste denumiri p gîne erau altît l cinate în masele cre tine.‡ megl-. din caelum). luat din grecescul 6 OC SX OC. din inclino-are). Sîmedru. gen. adic luna Sfîntuei (arom. angil). cer (arora.. Sînnicoar .. minune (mirio. . Zilele s pt mînii au fost adop tate de cre cal endar ul roma n p gî n car e l e denu mea dup anu mi i zei: iics) -= ziua lunii. sînt de origine latin i o serie de cuvinte care priurite împ r iri ale anului bisericesc. i).‡ megl. istr. Sînziene . Românescul nu vin e îns din ebraicul sabbatum. Sîntilie. din limba sînt la origine latine ti. din nuptiae sau nuntiae).gustar. F pecat. paI. încît unii Sfin i P rin i i scriitori ?ti s-au ridicat împotriva lor. Actualele numiri ale lunilor. p cat (arom. i megl. iulie ² cuptor. septemb rie ² r p ciune. istr. p strat îa e populare ale s rb torilor : Sîntion. dar trecute prin filier bizantino-slav te în parte dup mod ul apusean mai nou. decembrie ² undrea sau indrea. Sîntam rie. din angelus. p op orul a folosit numiri mai >t de origine latin : ianuarie ² gerar sau c rindar. cu diminutivele nuna i n na ('arom. a închina (arom. nun. octomb rie ² brum rel. din vulg. i megl.. a i (arom. rug ciune (megl. samt .a. ci din latin escul vulgar ‡ In ce prive te numele lunilor. 1. p rinte (din parens. altarem). zur. cruce (arom. februarie sau f urar. rug .... nobrumar.... nunt (pi. timpl (templum). ingenuculaie. sîmtu . mi-nclin. martie ² mart sau m r i or. Saturn (a lui SaSolis (a soarelui)... din corono-are). acuz. e (din credo-ere). aprilie ² prier (în aro'rir). Jovis).megl. arom.. i oicat . Rezultatul a fost c abia denuminelor dou zile (care erau în leg tur mai strîns cu Biserica)t fi schimbate. dzur . din* ). din crux.. rogationem]. Mercurii (a lui Mercur). Veneris (a Venerei).iin altare. . acuz.‡ megl. s nt din sanctus. tser. ancurun.. acuz.. i megl. nun. prin sabbaitum i dominica (dies). a se ruga (rogo-are). i megl. anzinuclu. Andreilu).

e si c ) d e c t r e p o p u l a i a d e l i m b l a t i n d e ai c i . pa te r (tat .a bia mai tîrziu se va aju ng e la de ose birile cun oscute între B iseri c il e d e A p u s i d e R s r it. so c o ti m c an u m i i t e r m e n i l atin i au f o st î nl o cu i i d e î n s i iera rhi a biseric e asc în m o m e n t ul cîn d vec h e a sl av a d e ve nit li m b ofi ci al d e cult . w u i . ecclesia ( bi seric ). U n ele cu vi n te cu în el es rel igi os sîn t d e o ri gi n e gr e c e a sc . f u r i n d u . red e mp tio (r sc u m p rare). D e i b o gat în ce pri ve t e n o i un ile d e ba z ale cred i n ei. d i n m o m e n t c e v o r b e a m a c e e a i li m b l ati n . d e alt fe l. reg n u m D ei (î m p r i a l ui D u m n e ze u ) . ci ter m enii m en iona i mai sus. N e gî n d i m î n d e o se bi l a c u vint el e: în g er. în D acia pr o pri u -zis . D e a ce ea n o i n u a v e m ter m e n i c a : D eu s ( D u m n ezeu ). c = ci ace tia ne-ar fi i m pu s t er m e nii l or d e c red in . i n t r at e î n li m b a n oa st r fi e di r e ct. D e a lt fel. in ca rn atio (întru pare). virgo (fe cio ar ) etc. mîn stire. a p o st ol. p e a t u n ci cr e ti n i s m u l e r a ac e l a i p e t o t cu pr i n su l i m p er i u l u i ro m a n. D e i m a j ori tate a ac est or epi sco p i i i sl u j i t o r i i l o r f ol o se a u l i m b a l a t i n î n c u l t . re m i ssi o (i e rt ar e ) . fid es (cr ed in ). resm re cti o(î n vi e r e) . D i m p ot ri v . fi e p r i n i n t er m e d i ul li m bi i sl a ve ve c h i. A n u mi i ter m en i c r e t ini d e o ri gi n e g re c ea sc au in tr at în li m b a no astr în c din sec olele II² V I. litu rgh ie. C r e tin ar e a st r m o il or n o tri s-a f c u t d e l a o m l a o m. D ar ace asta nu tre bu ie s du c n eap rat Ja c on clu zia c n -ar fi e xistat o ad ministra ie bisericeasc rudi m en tar .. bi blie. assu mp tio (în l are).m o.a u m e n i n u t î n l i m b a n o a st r pî n a z i . form a i în cadrul «ro m an it ii du n re ne » sau în sp a iul car p at o -ba lcanic (sau d a co. lucru de stul de u o r d e î n f p t u it. c u m vo m ar t a î n alt l o c. A ce a st a în se a m n c st r b u n ii n o t ri n u a u fos t eva n gh e liza i d e mi si on ar i « o fi c i a li » ' v e n i i d i n A p u s ² a a c u m a u su s i n u t u n ii i st or i c i ² . în î n t r ea ga B i seri c cr e ti n . ora tio (ru g ciu ne). care acti vau i în n o rd u l D un rii. diacon . p rin te). ter mi n o l o g i a c r e ti n d e or i g i n e l at i n e st e m a i s r ac î n pr i vi n a o r g a n i z rii B isericii i cult ul ei. crea tor m un cii (f c torul lu mi i). cu m s -a î ntî m pl at. c l u g r . t o t u i au p r el u at > seri e d e cu vi n t e g r ec e t i. ca r e s . prin mijlocirea u nor or gan iza ii bise rice ti aflate în spa iul n u mit al «r o m an it ii d un rene». i c o a n a e t c . ep i sc op.s e p e l o c t e r m e n ii p o tri vi i p en t r u e x p r i m a rea n o ilor n o iu ni d e cre din . a a cu m era u e pi s c o pi i l e d i n T o m i s i d e pe m a l u l d r e p t a l D u n ri i ( d i n Iu g o sl a vi a i B ulgaria de azi) i pri n ia a n u mi ii «horepiisco pi». pre ot. pre scu ra.T r e bu ie re ma r c at fa ptu l c to i ter me ni i d e ori gin e latin pri vi n d c r e d i n a sî n t c o m p l e t d i f e ri i d e c e i f o l o s i i î n B i se r i c a a p u s e a n . evan g helie.

'u in împ r ia cerurilor i în învierea mor ilor. privind no iunile îundamentale de redint i viat religioas . Cre tinismul dabo-roman. a venit în lume i ne-a r scump rat prin ea Sa pe cruce i a înviat a treia zi din mor mî n-t. Dovad slnt cuvintele din aromân . la ca r e cei b uni vor cl ti i. care este un Tat drept i bun pentru -to i.. c avem un nemur it or i c est e o jud ecat dr eap t . f ceau ce este bine i se fer ea u de ce era r u. in grupul de provincii cunoscute sub numele de Illyricum omanitatea dun rean ). Ele constituie un argument hot rîtor în sprijinul continuiUi popula iei romanizat eîn Dacia i dup anii 271²275. adic numai în fosta rovincie Dacia Traian . in jlocul popula iilor migratoare care s-au ab tut pe teritoriul Daciei. entru exemplificare. meglcjrom n i istoromân men ionate mai sus. este cel mai bun argument pentru o cre nare. Prin botez se îniau al i semeni ai lor. iar o p arte înc din secolele II i III. c ci nuri aceast popula ie putea s . ci s-au format în întreg spa iul balcano-duirean. Ei se rugau lui Dumnezeu. Domostru lisus Hristos. rezult c terminologia cre tin e origine latin din limba noastr .C o n c l u z i i : Din cele expuse. din momentul în care s-au a ezat provinciile imperiului roman de r s rit (bizantin). a popula iei da-jromane pîn în secolul IV. Trebuie remarcat i faptul c aceste ivinte nu s-au n scut într-un mediu izolat. care ascultau de la ei cuv întul lui Dumî . Pe cei p c to i. ajunau miercurea i vinerea. red m un text cu termeni biserice ti exclusiv igine latin : «Str bunii no tri au îmbr i at legea cea nou a lui Hristos cuprins în Sfînta Scriptur din secolul IV.i manifeste sentimentele religioase in cuvintele latine în irate mai sus. Ei credeau c este un Dumnezeu atotlic. Cuvintele de origne latin din terminologia noastr bisericeasc atâ c încre tinarea geto-dacilor s-a f cut concomitent cu romanirea lor. dac nu generala. \ j | '1 . îmtun cu limba poporului care îmbr i ase noua credin au fost iacii principali care au contribuit la men inerea unit ii acestuia. Ele ne arat apoi c yporul român era complet încre tinat la venirea slavilor i chiar a mtribuit la cre tinarea acestora. în orice caz în mare parte. c Fiul S u.

. al t ut u r or ce l or v z u t e i n e v zu t e. D o m n u l d e vi a f c t or u l. A vea u ci mitire cu m o -J m i nte. pîin e a n oa st r c ea d e t o at e zil ele (în te xt ele vec h i : « ce a s k o a s » = d i n s at i u m ) d . Ia r ru g ci un ea l or cea m a i cu n os cut er a aceasta : « T at l n ostru . a a i pe p m î nt. f c t o r ul c eru l ui i al p mî n t ul u i. p rec u m în c er. Lu mi n din lu min . S întionu l.a r sti g n it p e n t ru n o i î n zil e l e l ui P on i u P ilat i a p tim it i s-a î n gro pat i a în vi at a trei a zi du p S cri p tu ri.C r ed in ci o ii a vea u bi seri ci. Fl oriile. în care er au a ezate o se m intele fra il or.n e -o n o u a st z i i n e i a r t n o u p c a t el e | n o a str e. C el d e o fii n c u T a t l pri n C a r e t o a t e s-a u f c u t. sfîn t . D u p p r i m el e d o u si n oa d e a t o at l u m ea ( 3 2 5 i 3 8 1 ) r ost e au i ac e ast în v tu r d e cr ed i n sa u c r ed eu i : « C r ed î n tr -un ui D u m n ez e u T at l. vi e î m p r i a T a. F i u l l ui D u m n ez eu u n ul n scu t.-iit 4 ztib. *‡ ² isloria B.O. C a r e pe n t r u n oi o a m en ii i p en tr u a n oa st r m i nt u i re S -a po go rît (în te xt ele ve c hi : ve nit ) di n cer u ri i S -a "înt ru pa t (în te xt ele ve c hi: î m pi e li at ) d e l a D u h u l S fî n t i d i n F e c i o ar a M ri a (î n te xt e l e ve c h i : fat ) i S -a f cu t o m . ce l p u i n o d at p e an . iar t oa ca îi ch e m a l a r u g ci u n e în d u m i ni ci i s r b t ori. n sc u t. C r ci u nu l. R u saliile. S în t m ria i altel e. îi cu n u n a hi cî legi. C ar ele e ti în ceru ri. . su r orilor i p rin ilo H r p o sa i. î i î n v a. P r e ot ul l or. at o t iito r ul. sfin ea sc -se n u m el e T u. i s. a p o i î i cu mi n e c a . c ar e le er a ca u n p rin t e. îi bote za. S r b t o r il e p e ca r e l e i n e au e r a u ac est e a : D u m i n i ca. S în gi or zu l. f ce a u p r i ve gh er i i c o mî n d u r i p e n tr u su fl e t el e l o r n e m u rit o ar e. i î n t r u u n ul D o m n Ii su s H r i st o s. A m i n » ( c u vi n t el e c u li t e r e c u r si ve n u sj n t d e ori gin e latin ). i în t r u D u h u l S fî n t. î n p r e si m i j îi în de mn a s asculte de în v tu rile B isericii. zile în car e put eau s m nîn ce de fru ptt. în fa a c r or a se î n ch i n a u. pr e cu m i n oi ie rt m gr e i il or n o t ri (în t ex t el e ve c h i: d at o riile i datornicii. ‡ m rt uri se sc u n b ot e z s p r e i e r t a r e a p c a t e l o r . D u m n ezeu ade v r at din Du m n ezeu a d e v r at. P astile sau În vi ere a D o m n ulu i. C a r e a g r i t p r i n p r o o ro c i . fac -se voi a T a. C e l a c e î m p re u n c u T a t l i c u F i u l e st e î n c h i n a t i m r i t . a C r u i î m p r i e n u v a a ve a sf h it. în l area. din d ebitor) i nu ne du ce pe noi în ispit ci ne m întu i e t e d e cel r u ». i S -a î n l a t la c er u ri i sa d e d e -a d r e a p t a T a t l ui i ia r i va s vi e c u m r i r e s j u d e c e vi ii i m o r ii. tî m pl i c ru ci. i în tr u u n a. c u alta r. C ar e d e l a T a t l pu r c e d e (î n t ex t el e ve c h i: vi n e sau e st e). a t e p t î n v i e r e a m o r i l o r i vi a a ve a c u l u i ce va s fi e . C a re di n T a t l S -a n sc u t m a i în a i nt e de to i vecii. so b o rni c e a sc i ap ost ol ea sc B i seri c . îi m rtu risea i îi d ez l e g a d e p c a t e.R. i ar n u f c u t.

1913²1944 i u . 1887. p. Bucure ti. ( I ) + 829 p.. A. Bucure ti. XCVII. 1956. Buc. Bucure ti. Floriile i savMlia. NICULAE M. . nr. N STUREL. an. Contribu ii epigralice la istoria cre tinismului daco-roman.înBO~R. ed. LAZ R INEANU. 1963. 1870²1879. Cuvintele cre tine în limba român . ! II. . Niirnberg. dorice. 1985. XL + 889 p. Cuvîntul românesc Ci ciun in antroponimie. magyars. 363²377. filologice i arheologice. U. greco-modernes et albanais. P. ROSETTI. I²II ( î n 5 voi. IONESCU. Dic ionarul limbii room. Paris. 1975. p. 1²2. 1940. Ele-aves. c . A. Dic ionarul etimoloimbii române. PETRE . XVI + 223 p. ACADEMIA R. LXI. CHI U. p. c r r i s p e c i a l e : G.. AL. 3 ²4. 1973. FILatina dun rean . 2 voi. Bucure t i.i 1910. 28²64. TH. Histoire de la langue roumaine rigines. Bucure ti. p. 32 p. XI (XV). 452²459. PASCU.R. ACADEMIA ROMÂN i ACADEMIA R. Originea u. CONST. . an. din 1965 continu Dic ionarul explicativ al limbii roucure ti. 6²7. T. 1964. 1²4. turcs. 1883. SEXTIL PU CARIU. Despre oriîn elesul cuvî ntul ui Cr ciun în limba român . în MO. XIV + 457 p.O. nr. de CIHAC. [n der rum nischen Sprache. Istoria limbii de la origine pîn în secolul al XVH-lea. 1926. p. ia cre tinismului la români. PAPAHAGI. I. lui Sextil Pu cariu. 217²266. 1971. 1984 . an. 802²822. tom. Bucure ti. Iorgu Iordan. 1955²1957. B LA A. SEX-CARIU Etymologisches Worterbuch der rum nischen Sprache I. I. 1980. p. 1963. 1984. an. La teinisches.' lapriveghetoare. româneasc ». 7²8. ed. Etude de stratigraphie linguistique. 1958. Terminologia cre tin la români. 119²164. imbii române. p. G. 607²611 i an. CANDREA i O. p. Bucui l l . . Franlcfurt.R. XXIII. 2 voi. Ba-i BOR. i. Di ctionnaire d'etymologi e iane. în general. XXV. Privire asupra cuvintelor cu sens religios din fondul principal lexical at om ne. LXIII. topo-olclor i etimologie. 1968. 1923²1927. 563²590. Introducere în istoria limbii române. c r r i g e n e r a l e : OV1D DENSU 1ANU. POPESCU. 4²6. p. IOAN U. XI. 1902. 1986) . Candrea. 1925. Dic ionatul enciclopedic ilustrat. VIII. IV NESCU.). I. Element e latine. (îndeosebi p. 1472 p.. nr.B I B L I O G R A F I E i o n a r e e t i m o l o g i c e : A. în B. PÂRVAN. nat). 182 p. Argumentul filologic. Bucure t. p. ALEJANDRO CIORANESCU. 11 1264²1276 . Heideîberg 1905. A ² Putea. DicEtimologico Rumano. Bucure ti. CANDREA i GH. Alexandru Graur Coteanu.R. G. Limba latin . ION POPINCEANU. în GB. ed. voi. nr. POPA-LISSEANU. 1945. 1978.m. Privire general . I. 82²83 nat). în voi. Qlaube und Aber. 1960. Rcligion.S. an.) sub red. originea cuvîntului «Cr ciun» în limba roman . Biblioteca Filologica Universidad de la Laguna. 3²12. an. 4 voi. 1938 nr. în BOR. Ia i. C. CAPIDAN. 207²224. în «Revue de linguistique roXXVII. 85²144). în MO..L Elements latins compares avec Ies autres langues romanes. în limba român : Istoria limbii rodi ie îngrijit de J. an. Incer-ipra semaseologiei române. nr. DICULESCU. DENSUSIANU. 226 p. Istoria limbii române. 1943. sub red. 343²359. XXXI + 510 p. . 1962 ( i în voi. I. i ed. Romanica. MIHAESCU. IV. X. Le christianisme roumain I'epoque asions barbares. p. ecclesia. 312 p. Buc. Bucure ti. omân I. Dictionnaire etymologique macedo-roumain. VI²XI (cu mai multe p r i).. nr. 264 p. Bucure ti. p. Vechimea i spiritualitatea termenilor români în solidaritate cu ale limbii române. D. De la pri. 1907²1914. Byck. 1931 (partea I: Dic ionarul limbii române din de ast zi de I. 1882. în Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg. ADAMESCU. a II-a r Buc. ( II) . I. AEBISCHER. Dic ionarul limbii contemporane. XVI + 766 p. DUMITRU ST NILOAE. iua . XXIV. Dic ionarul dialectului aromân general i etimolojre ti. nr. ALEXANDRU PHILIPPIDE. LVI. 4 fasc. H.S. Bucure ti 1961. Bucure ti. Ia i. în ia lui Traian». 97²140. Limba i provinciile dun rene ale imperiului roman. A. NICULAE M. G. în MO. IONESCU.

în ori ce caz. Prigoanele sîngeroase au început sub împ ratul Nero (54²68) i au durat pîn la începutul secolului IV. Antonin Piui (138²161). Traian (98²117). dar. de i unii împ ra i sau guvernatori au avut fa de cre tini o atitudine indiferent sau chiar binevoitoare. Ele nu au fost conti nui. Valerian (253²260). care au primit cununa muceniciei. relatate în cartea Faptele Apostolilor. In tot timpul celor dou veacuri i jum tate de persecu ii. apoi de august. mai sîngeroase i de lung durat din partea autorit ii romane de stat i care au pus Biserica îns i în grea cump n . In afar de prigonirile pe care le-au îndurat din partea iudeilor i a paginilor. Aurelian (270²275) i Diocle ian (284²305). cre tinismul a fost socotit ca religie nep ermis (religio illicita). Iat principalii împ ra i persecutori : Nero (54²68). Pentru o mai u oar conducere a imperiului. Marcu Aureliu (161²180). încredin îndu-i-se în acela i timp conducerea . Ne intereseaz numai ultima persecu ie. adic a lui Diocle ian. Deciu (249²251). Septimiu Sever (193²211). cre tinii au avut de înfruntat persecu ii mult mai grele. Maximian. au d ur at mai mult d e jum tate din perioada cuprins între anii 64 i 313. întîi cu titlul de cezar. i-a asociat la domnie pe un vechi tovar de arme. întrucît în cursul acesteia cunoa tem un num r însemnat de cre tini din inuturile dun rene. Hadrian (117²138). Maximin Tracul (235²238). Diocle ian a fost un mare reorganizator al imperiului roman zguduit de atîtea crize. Domi ian (81²96).III MARTIRI CRE TINI IN INUTURILE DUN RENE LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI IV ^. Persecu iile sînt numite de obicei dup împ ra ii care le-au dezl n uit sau au dat edicte speciale de urm rire i pedepsire a cre tinilor. spîndirea noii înv turi cre tine a întîmpinat de la început unele piedici i greut i.

împ ratul Diocle ian a dat patru npotriva cre tinilor. el însu i persecutînd sau înl turînd pe cre tini din armat . Licinius (307²324). Tot atunci. care prevedea uciderea tuturor cre tinilor -² preo i i care nu voiau s sacrifice zeilor. Acum a devenit provincie >gea de azi. cinstirea zeilor iirea cultului cuvenit lor fiind considerate ca «obliga ii civice». fap t :are s-a ajuns 1-a persecutarea lor. Numele unora din ei le cudin «actele martirice» ale timpului. mai importante fiind : Bre-au Martirologiul siriac. o compila ie din secolul VII. Martirologiul numit mian. în patru prefecturi: a OrienLpitala Nicomidia). care pot fi considerate drept primele . în Orient ajunge poi august. clin 24 februarie 303. tinii refuza u s se închine zeilor i s le aduc jertfe. Din jqe cezar. mai tîrziu Ravenna) i a Galliei (capitala La rîndul lor. mul i au r mas necunoscu i. fiul lui Constan iu Chior. Se tie c în statul roman sra strîns legat de via a politic i social . apoi august peste Occident. prevedea d lâca urilor de cuît. Diocle ian a fost instigat mai muit riu. o lista ‡ din secolul VIII. impui persecu iei lui Diocle ian i Galeriu ² ca i a urma ului î i u ². care st la baza calendarului ortodox de azi. Imperiul era ns unitar i legile se d deau în numele ambilor augu ti.i str mo i ai no tri daco-romani.i cîte un cezar. c mama acestuia era o p gîn convins . S e cunosc cîteva acte martirice e teritoriul rii noastre. lezl n uirea persecu iei sale. prefecturile erau împ r ite în 12 (apoi 14) dio)6 (mai tîrziu peste 100) de provincii.tului. In 305 cei doi augu ti s-au retras de jcerea imp eriului. Fieî rat i-a luat ca ajutor cîte un cezar : Diocle ian pe Galeriu.au suferit moarte rnartiric pentru Hristos i Evanghelie . în timp ce Diocle ian i-a p strat Orientul. a Illiricului (capitala Sirmium). Diocle ian a f cut împ r ire teritorial a imperiului. imian pe Constan iu Chior. a Italiei (ca[ediolanum i Roma. în prim vara anului 304 s-a dat cel de al edict. fiecare alegîndu. interzicerea adun rilor i arderea c r ilor î acela i an s-a dat al doilea edict care prevedea uciderea preooi al treilea. care st la baza Martiroloatolic de azi i Sinaxarul Bisericii constantinopoiitane. urmîndu-le Galeriu (305²311) în Orient i iu (305²306) în Occident. în sfîr it. care-extind ea aceast pedeaps la to i credincio ii sacrificau. în acela i timp. sub numele Scythia Minor. scris prin 370²380. Primul. originar din nordul La îndemnurile lui Galeriu. C onstantin cel Mare 337).

Dacia Ripen-sis. prietenilor i ale guvernatorului Probus. fie cu ocazia retragerii lui Aureiian. Respingînd îndemnurile la apostasie ale familiei. Via a acestui Dimitrie a suferit o complet transformare. în care i-a a ezat moa tele.?. rudelor. Tot în Sirmium.a.).a. In aceste provincii tr ia o popula ie traco-iliric puternic romanizat înc înainte de transformarea unei p r i din Dacia în provincie roman . Acest Montanus este primul preot daco-roman cunoscut cu numele în istorie. Ei au fost îneca i în rîul Sava. Moesia Inferior i Scythia Minor. a suferit moarte martiric i tîn rul episcop Irineu.: y!::. Pentru c moa tele celui din urm erau f c toare de mi nuni. fie In alte împrejur ri.slaviiJ^â. în cadrul a a numitei «romanit i orientale» sa u «carp ato-bal ca ni ce». La 9 aprilie a fost ucis cu suli a diaconul s u Dimitrie. de venind unul din sfin ii cei mai cunoscu i din aghiografia ortodox .<-. dup numele. Pr znuirea la 26 octombrie se expli c prin fapftul c în acea zi i-au fost a ezate moa tele în biserica din Tesalonic. apoi credincio i de diferite vîrste i profesiuni. din ordinul g uv ernatorul ui Pann oni ei. i s-a t iat capul i apoi a fost aruncat în rîul Sava.«crea ii literare» la noi (Epictet i Astion din Halmyris. Astfel. diaconi.. preo i. în Sirmium (azi Mitrovi a în Iugoslavia. . în ziua de 26 martie 304. Datorit faptului c poporul român s-a format atît în nordul cît i în sudul Dun rii. Zeiller. pe atunci în provincia Pannonia Inferior) au p timit moarte martiric preotul Montanus i so ia sa Maxima. zi în care se face i pomenirea lor. car e cupri n dea pr ovinciil e a mi ntite. peste care s-au a ezat i unii dacoromâni din nordul Dun rii. rani. -jy‡. ora c ruia. mul i solda i din armata roman . t.U. iar alta în Sirmium. la 26 octombrie 413.xiS-Mjir9XJi£. S-a dovedit c Sfîntul Dimitrie pe care îl pr znuim la 26 octombrie este diaconul din Sirmium i c faptele relatate în Minei despre el ar fi le gendare (J. Lup a . Emilian din Durostorum .. b rba i sau femei. originari îns din ora ul Singidunum. Dardania i Dalma ia. cite i ². Printre martiri se num rau mul i slujitori ai altarului ² episcopi. Ei au p timit mai ales în cet ile de pe malul drept al Dun rii în provinciile Pannonia Inferior. . Moesia Superior. prefectuljLeon iu al Illiricijliai_jjzidiiâ»-«nstea acestui sfînt dou biserici una în Tesalonic.s u. negustori. Dasius din Durostorum sau Axiopolis . ‡ va trebui s pomenim aici pe to i aceia care au p timit în acest întins spa iu geografic.). . dar i în cele sudice : Dacia Mediterranea.. func ionari. P robu . în ziua de 6 aprilie 304.

pe atunci în Moesia Sumurit pentru Hristos diaconul Ermil i temnicerul Stratonic. Pomenim pe fra ii Pasicrat i Valention. îs i Simplicius). mlae. Tot în Sirmium au p timit un :u numele Sineros. decapita i |je. în anul 458 moa tele i-au fost a ezate în biserica cu hraAnastasia din Constantinopol. Castorius. au fost închi i de vii în sicrie de plumb i n Dun re. Maximus cite ul i . Ace tia au fost: lectorul Hermogen. Au fo_ t chinui i i apoi arunca i în Dun re într-o irmarie (probabil în anul 307).cagora de ling Sirmium (Simpronianus. în Sirmium. osta ul Hesichius. Se pare c to i au i anul 298. Proba. localitate 'ling Durostorum. In Dacia Medise pomenesc moa te ale' martirilor.Baail/a. în cinstea a cu acela i nume a lui Constantin cer Mare a zidit o bisema . în Bulgaria).ea i zi cu sfîntul Dimitrie au p timit. boteza i de episcopul Chirii al Antiohiei care în aceste p r i . la 27 mai. Probabil tot atunci au p timit aici i al i cî iva L p r ile Sirmiumului. preolus.25 decembrie fecioara Anastasia. In Darda nia au p timit fra ii pietrari Fior i Lavru oesia Inferior este cunoscut Lupus la Nov ae (azi Svi tov). iar la . între ei se aflau numero i solda i care refuzau s aduc zeilor i s participe la cultul împ ratului. la 29 au. f c toare de minuni. uci i într-o zi de eteranul luliu. 28 îîLjfei credincio i rani: Quintilianus. ATarnîQn i Nicandru cu al i 47 de osta i. au fost decapita i. diaconul Silvanus. Gaius i Hermes din Bononia (azi Vidin. men iona i intr-un act martiric asem îl Sfîntului Pollion.ta. a rlzatt la 28 apri li_e304 lectorul Pojljon^din ordinul lui Pro)menit mai sus.1 Ozovia. apoi cinci pietrari din carierele de piatr .1 parte din Legiunea XI Claudia sta ionat pe atunci în Duros. diaconul Doriatus i fratele s u'Vei ul Singidunum (Belgradul de azi). ovincia Dacia Ripensis se cunosc martirii Agheu. la zi Ni ). sub împ ratul Licinius. convertise. la. la 15 iunie. mai multe )i la 20 iulie în acela i an credinciosul Secundus. Cei martiri ² mai ales osta i ² au fost în cetatea Durostorum ra). Claudius. la nord-vest de Sirmium (azi Vinkovce în Iugoslavia).

descoperit în vara anului 1947. ar fi murit aici ca martir. fie în alte localit i. într-o zi de 7 martie (în jurul anului 300). deci el n-ar fi p timit. al treilea pare s fie dac). numit a saturnalelor. Zotic. iar în ziua propriu-zis a s rb torii era înjunghiat pe altarul zeului Cronos.i îndeplineasc rolul. Era obiceiul s se aleag un osta care era îmbr cat în ve minte împ r te ti i timp de 30 de zile putea s . sub împ ratul Licinius (dup Martirologîtrf reTonimiaH. originari din Asia Mic . Martirologiul ieronimian arat îns c Tit a fost numai p rinte ² trup esc sau sufletesc ² al celor trei fra i pomeni i mai sus. i Gordian. au p îtimit moarte martiric . Chirii. m rturisind c este cre tin i c prefer s p timeasc pentru Hristos. probabil prin anul 303.~TS"T3 s^pTeTîîbrie. Sfîntul Chirii era foarte venerat în aceasta regiune. înseamn c înv tura cre tin era cunoscut i în mediul rural. Fra ii Argpij_^_pnLcisL.^>M fost decapita i în r-o_ zi d'e3ianuarfe (alte Martirologii dau ziua de 2 ianuarie). C zînd sor ul pe Dasius. Astfel. Moa tele martirului au fost duse la Durostorum. In Scythia Minor. Tasius se pare c este una i aceea i p ersoan cu osta ul martir Dasius. dup unele acte martirice. probabil din garnizoana local (în unele acte martirice se spune c ar fi p timit la Durostorum). avînd cinci zile de pr znuire. Numele lor este amintit i într-o inscrip ie pe o plac funerar . cunoa tem o serie de martiri fie în Tomis (Constan a de azi). Vatcrian.__ Gordian ar fi fost episcop i ar fi p timit la 15 septembrie). acesta a refuzat s . adic în Dobrogea de azi. Numele martirilor cunoscu i din Tomis e îns mult mai mar e ² peste 60 ² dup cum arat Sinaxarul Bisericii constantinop olitane. J î aruncat în mare" penTrvT~c nu voia s ~tie~îfl*olat--irr"îtr«iata rep gînizat de î mp ratul Licinus. episcopul Efrem al Tomisului. prin anii 320²323. Actul s u martiric îi pune p timirea în leg tur cu s rb toarea zeului Cronos. mort mai pe urm . In Axiopolis (azi Hinog. Odat cu ei au fost uci i i numero i localnici. Mai tîrziu au p timit Macrobiu. decapita i. Pentru a cela i motiv ar fi fost ucis tot atu>aci i episcopul Tit ( jtus) al Tomisului. pe care osta ii romani o pr znuiau în fiecare an. Chindeas (Chindeus) i Tasius. plîngînd pe mormintele fra ilor s i de suferin . unde se p streaz i azi . Numero i al i martiri din Durostorum i împrejurimi au r mas anonimi. surghiuni i aici i ar i de vîi. iar în 579 la Ancona (Italia). între care TTTeTTrlucian. lîng Cernavod ). prin anii" 320²323r iar fratele ior*Mnrcif .i permit orice pl ceri.Dada Jprimii doi au nume romane. cu petreceri de tot felul.

Au . /it ca mormînt colectiv.tele din stînga. pe bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. spre Im. apoi au fost arunca i în temni l i n urm li s-au t iat capetele. în timpul lui Diocle ian sau Litrei sînt men iona i de Martirologiul ieronimian ca patimitori cetate. ad postind osemintele a patru mar:ea superioar a pere ilor. lîng bra ul Sfîntul Gheorghe al Dun rii. Tulcea). într-un sarcofag de marmur . s-au cre tinat. Trupurile celor doi martiri au ate de cre tinul halmyrian Vigilan iu ² convertit în timpul Dr ² i al ii. 3 altar. Attalos i Filippos sînt cunoscute în lumea elenis-îl de Kamasis este întîlnit ² în forme asem n toare ² în Unii cercet tori presupun c au p timit în cetatea învecina-oviodunum (Isaccea de azi). într-o zi de 4 iunie.a ora ului. pleca i în c utarea lui. Valoarea acestei bazilici const în cripta sa (martyrion). cu o inscrip ie caaumele i ora ul de origine. Erau originari din " i fugiser aici ca s nu fie urm ri i pentru credin a lor. Zoticos. sub o cruce asem n toare. cu semne incizate i vopsite în ro u. sub monograma lui Hristos este scris : jAap^'Jpeî pe peretele din dreapta. e de v rsare. în interiorul criptei s-a descop erit o lad mortuar .Gl£. ei fiind catein p reot cu numel e B onosus i ap oi b oteza i de ep iscop ul s din Tomis. Speciali tii zâ a fost construit la sfîr itul secolului IV sau la începutul /. convertiri printre localnici.i-tîn rulj u converii ^Asfiori. P rin ii lui Astion. auzind de cele întîmpiate. se g inscrip ii grece ti. iar Filippos este întîlnit în Mar-iiriac la aceea i dat . 5 august.8 iulifi-4P r i n anii 298² ii E£ti. imasis i Filippos ([lapTupe? Zu^txos. Iniyiis (azi Dunav ). iar la Durostorum r rie. "AfraXo . <DtXiTCoî). au ajuns în unde. Kaaâotî. au p timit într-o zi de . în dreapta i în stînga l zii. imero i cre tini au primit cununa muceniciei în Noviodunum înde un Martirologiu siriac pomene te de sfin ii Flaviqn (25 rile arheologice efectuate în anul 1971 au dus îa descopebazilici cu trei nave i o absid semicircular în localitatea ud. La Axiopolis avea trei zile deopraznuire. dar de mai mari. 4 i 8 octombrie. nu departe de vechiul Noviodunum. Al ii îi consider «misionari» în p r ile . sînt scrise numele celor patru martiri: Zoticos. Ast.l .

Bisericii i se recuno teau oficial calitatea de institu ie religioas organizat . în în elegere cu Licinius. Numai admi înd existen a unei vie i cre tine aici. In curînd îns . Galeriu. unde ar fi suferit martiriul în timpul persecu iei lui Athanasie. care au p timit pe teritoriile de for mare a pop orului i limb ii noastre. In a doua jum tate a secolului IV. situat în apropiere). In prim vara anului 311. d dat un edict de toleran .. Bazilica de la Niculi el prezint o mare importan pentru istoria Bisericii noastre. Sub nivelul criptei martirice. grav bolnav în Sardica (Sofia de azi). pe locul în care au fost înhuma i cei patru i peste mormîntul cu cei doi martiri necunoscu i. Probabil acest monument ² sau mîn stirea ce se va fi ridicat aici ² a dat satului i numele de M n stiri te. Edictul constata z d rnicia persecu iilor împotriva cre tinilor. împ ratul Constantin cel Mare. Ei anulau toate hot rîrile luate pîn atunci împotriva cre tinilor i declarau liber trecerea la cre tinism. la 30 aprilie. la libertatea credin ei i a cultului. prin care se proclama dreptul tuturor. împ ratul Maximin Daia a c utat s reînceap persecu iile. s-au mai g sit aici dou vase de ofrand . destinat ad postirii moa telor a doi martiri necunoscu i. ne putem explica num rul mare al celor ce au suferit moarte martiric pentru Hristos i Evanghelia Sa. Aceast simpl în irare de nume de martiri. deci i al cre tinilor. la începutul anului 313. Pe lîng resturi de oase.. Astfel. s-au descoperit resturi dintr-un mormînt martiric mai vechi. înainte de anii 298²305. Murind în curînd. c rora li se acorda libertate de cult. urmînd ca toate bunurile luate de la biserici s le fie restituite. în scopul cinstirii lor în fiecare an. datorit i fr mînt rilor interne prin care trecea imperiul roman. poate din timpul persecu iei lui Decius (249²251). a dat cunoscutul edict zis «de la Mediolanum» (azi Milano). iar trupurile lor ar fi fost duse dincolo de Dun re i înmormântate la Niculi el. cu condi ia s se roage lui Dumnezeu pentru el i s nu tulbure ordinea public . din religie nepermis i persecutat . precum i o plac de gresie cu o inscrip ie în limba greac : «Aici i acolo sîngele de martiri». Persecu iile împotriva cre tinilor au încetat dup 305. întîlnit în cîteva izvoare medievale. de acord cu Constantin cel Mare i cu Licinius. de drept i de . Se pare c ace tia sînt cei mai vechi martiri dobrogeni.Buz ului. c ci aici s-au p strat singurele moa te de martiri. descoperite pîn acum pe teritoriul rii noastre (azi sînt depuse în biserica mîn stirii Coco . s-a ridicat bazilica paleocre tin de care este vorba. cre tinismul devine. este cea mai p uternic prob despre existen a cre tinismului aici înc înainte de secolul IV.

I. fiul preiectului Durostorului i. nr. HIPPOLYTE E. se întocmesc lucr ri teologice. Ies origines chreticnnes dans Ies provinces danubiennes e romain. 19 12 ( extra it d es An ale ct a a.ALLARD. preo i. CAROL AUNER. în acela i se constat c existau leg turi între cet ile dobrogene i Asia ceea ce duce la presupunerea c prin aceste leg turi s-a tavo' splndirea înv turii cre tine aici chiar i în secolele anteObserv m apoi c unii maitiri poart nume latine. 161²192. Licinius a început s persecute din nou pe cre tini. Capitolin. XXXI. înv tura cre tin s-a repeziciune în întreg imperiul roman. Prin -324. El a dezl n uit o prigoan i cre tinilor. (îndeosebi p. II. Martirii dobrogeni. 1912. 1908.qio licita». La persecution de Diocletien et le triomphe de l'Eglise. în cursul c reia au p timit i credincio i din inun rene. Ausgew hlte M ityieraklen Tubingen. Astfel. curioscînd o stare de se creeaz scaune episcopale. Acesta a distrus cu ciocanul idolii dintr-un templu p gîn tunci la Durostorum. Sfîntul Emilian a fost ultimul martir în provinciile romane dun rene. 361²363 a pentru c abjurase cre tinismul). t. Les martyrs. 53²128) . 2 voi. datorit împ ratului Iulian Ap ostatul. Par is. p. 1912. an. BIBLIOGRAFIE: . LECLERCQ. . din ordinul arului Traciei. is. Procesul ii poporului român i a limbii sale a mers paralel cu procesul tin rii lui. deci poporul român s-a n scut cre tin. Sfin ii din . A fost b tut i apoi ars pe rug. cum am ar tat mai im încercare de reînviere a p gînismului a ap rut abia peste te de veac. p. Sai nts d e Tl ua ce et de Mes/ e. QUES ZE1IXER. V zînd c pentru fapta sa este chinuit un i denun at singur. :a Catolic ». IV + 667 p. ba chiar religie favorizat . Par is. Br u xell es. 258²274). se zidesc biserici etc. 3OLF KNOPP²GUSTAV KROGER. 277²291. ceea ce tuie o dovad ' în plus c ei f ceau parte din po pula ia dacoi autohton . CAROL AUNER. se convoac sinoade ecumeniH ale. diaconi etc. t. tini au p timit moarte martiric la Tomis. ca conflictelor care au izbucnit între el i Constantin cel Mare. Recueil de pieces authentiques sur "s depuis Ies originea du christianisme jusqu'au XX-e siecle-. H. 2. o n c l u z i i : S e desprinde de aici constatarea c la începutul lui IV înv tura cre tin era puternic înr d cinat pe teritoe formare a limbii i poporului român i c exista o organiisericeasc temeinic . la 18 iulie 362 a fost chinuit i ars pe rug în im osta ul Emilian (Aemilianus). 1918. cu episcopi.

nr. descoperit la Niculitel (jud. marlyr sous Julien. Noi dovezi arheologice referitoare la vechi mea martirilor de la Niculitel. p. nr. . NICULAE M. în «Buletinul Monumentelor Istorice». în voi. în lumina m rturiilor istori ce. în «Telegraful Român». 704²727. în voi. PO-PESCU. 464²471 . 1972. 123²126 . T. în Analecta Bollandiana. în ST. IOAN R MUREANU. 1973. 189²202 + 16 fi g. Bucure ti. 79²-95 . p. 74 (trad. II. Diokletianische M rtyrer am Donaudelte Zug 1936. H.O. B a zi li ca c u I. 3²4. XCII. p. Bucure ti. i^ u ^ ^ . NETZHAMMER. p. Bucure ti. XII.. Prinos I. 1973. Epiktet und Astion. p. A se vedea i volumul Siin i români i ap r tori ai legii str mo e ti. 1970. 1972. nr. 19 76 . 4²6. în voi. 1946. POPES-CU. 218²228. XCI. 1973. Antipa. S. în SCIV. 1973. p. în MO. în SCIV. 204²212. 4. p. p. Tulcea. Sibiu. 1944. 1938.. LXII. BARNEA. p. 417²420 (r spuns la un articol care contest existen a cre tinismului i a martirilor cre tini în Dobrogea înainte de Constantin cel Mare. DIACONU. XXVII.. 133²207. Sale Dr. p. . 27²25.. 1977 (ed. XLI. Stîntul Dumitru mare martir din românismul dun rean. 7²8. 1979). I. p. HIPPOLYTE DELEHAYE...t. O inscrip ie cre tin de la Axiopolis. p. an. FRANCOIS HALKIN. IOAN R MUREANU. p. BARNEA. Hommagc d Gr. 1971.. epigratice i arheol ogice. 89. 699²709. 5 ²6 . 24. descoperi i în anul 1071. Jn «Dacia». Bucarest. . p. 4 p. 1973.R. 85²95. Martyrion-ul de la Niculitel. P. 1967. N S TUREL. în «Dacia». Sfin ii m r. XIV. în B.. 1974. 1981. p. 1989. BAUMAN. 975²1011 . nr. BAU MAN. p. M a r t i r i i de la N i c u l i t e l : VI C T OR H . în B. 75²117). Stîntul Irineu ² episcop de Sirmiam. 5²8 . nr. p.O. XLI. revue d'archeologie et d'hi stoire ancienne. Stin i i martiri la Tomis²Constan a. Buz u. I. Ka. în Almanahul parohiei^ ortodoxe române din Viena pe anul 1976. 547²564.O.R. mitropolitul Ardealului. nr. XVI. an.R. Una tlintre pri mele scrieri ale literaturii române str vechi: «P ti mirea sf in ilor Epictet i Astion» (de la cump na secolelor III²IV). la Niculitel. 22 p. Attalos i Philippos. Considera ii preliminare asupra bazilicii cre tine din satul Niculitel. Tulcea). P. t. în «Revista Catolic ». în «Bulletin de la Sec-tion Historique de l'Academie Roumaine». 1983. în Ana-lecta Bollandiana. Les martyrs Epictetc et Astion. Stîntul mucenic Emilian din Durostor ² Studiu critic i traducerea actului s u martiric. nr. FRANCOIS HALKIN. 1. Arhiepiscopia Tomisului i Dun rii de Jos în trecut i ast zi. De la Dun re la Mare. în voi. 3²5. 1972. 20². I. VICTOR H. p. Nicodim Patriarhul României. 111² 126. în voi.R.O.O. actului de Prof..O. Omagiu I. extras din voi. «martyricon» din epoca romanit ii tîrzii. an. RAYMUND NETZHAMMER. 1940.. p. p 219 ²228 . NESTOR VORNICESCU. 1972. Nicolae B lan. p. an. 1942. V.. IOAN I. Constanta. 1928. V. 278 ²283. p. Les martyres de Du-rostorum. Bucure ti. . 1²2. S. Despre data p timirii lui Zotikos. 1913. în B. încercare de monograiie asupra cet ii Drîstorul. G. nouvelle serie. A propos des origines du christiunisme en Scythie Mineure. 6² 10). 633²641 . 1²2. an. PGPALISSEANU. în B. an. R. VICTOR H. Bucure ti. 78²84 . XXIV. p. LUP A. Martiri i sfin i pe p mîntul Dabrogei de azi. CONSTANTINESCU. nr . Spiritualitate p. XCI V. an. în ST.. 34²62. 41²42 i 43²44 . Preo i de mir adormi i în Domnul. V.Tracici i din Moesia. 1954. II. 91. la p. an. p. p. nr. MarUri cre tini la . 1987. 125²140 F TEODOR M. XCI. Saint Emilien de Duros-torum. 1934. David Popescu. an. 1913. 1975. nr. Trois textes grecs inedits sur les saints Hermyle et Stratonice. 17²26. revue d'archeologie et d'hisîorie ancienne. BARNEA. I a n. Martiriul sim ului Dasius. nr. 5²45. 1. Gala i. P. în RESEE. în B. an. al lui R. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istorici României). 3²4. p. I. Dun re în timpul persecu iilor : Martiriul Siîntului Dasius. an II. Nouveaux temoignages ckretiens sur les limes nord-scythique : la basilique martyrium de basse epoque romaine decouverte Niculitel (dep. 1946. Sibiu. BAUMAN. XCFV. 3²4. VI. nr. 90. t. 5²20). 1²2. 224²230 .' iurisitori i martiri cinsti i de st r mo ii no tri pe p mî ntul românesc d intre Dun re i Mare. Viata Sfîntului Monlonus presvilerul din Singidunum. p. 1²5 . IOAN PULPEA (R -MUREANU).. Quatre martyres de Noviodunum (Scythie Mineure) în «Analecta Bollandia na». în «Pon tica». SIMION RELI. jud. în B. p. martyrs Singidunum (Belgrade). --.cmassis. BARNEA. 1968. ENE BRANI TE. p. Gala i. LII. R MUREANU. 2. Bucure ti.R. D/ n nou de sp r e ma rt i ri i d e ) ' i istorie la întorsura Carpa ilor. ENE BRANI TE. de Tulcea). . nr. 5 80 ²5 86. -. ENE BRANI TE. Die cristlichen M rtyren am Ister. B AUM A N. Un martyrium descoperit la Niculitel. 1. Martirii cre tini de la Niculitel . Reproduceri din actele martirice se g sesc i în voi. nr. P. nr. Martiri cre tini in rile daco-romane. 145²148 (reprodus i în voi. p.R. PETRE DI ACONU.

IV
M RTURII ARHEOLOGICE DESPRE RÂSPÎNDIREA CRE TINISMULUI [N NORDUL DUN RII ÎN SECOLELE III²IV

doua jum tate a secolului III, ca urmare a crizei economice riul roman, provincia Dacia a început s fie p r sit de oaafaceri, de negustori, de st pînii de sclavi i de mine de aur, ii 271²275 a avut loc retragerea oficial a armatei i admiîn sudul Dun rii, unde s-a creat noua provincie, Dacia Aure)acia nord-dun rean s-au a ezat vremelnic, pîn c tre sfîr iilui VI, cîteva popula ii migratoare : go i, huni, gepizi, avari, sfîr itul secolului VI pîn în secolul X, s-au a ezat slavii. Au str ini care, din interese politice, au emis i sus inut p rerea provincie Dacia a fost complet evacuat de locuitori în 271 ² oporul român s-ar fi format undeva în sudul Dun rii, de unde jrat (sau «remigrat») în teritoriul de azi al României, cîndva )lele IX²XIII. Teoria a fost sus inut de F. J. Sulzer, J. K. Eder, ngel, dar mai ales de geograful austriac Robert Roesler, în lumianische Studien. Untersuchungen zur lteren Geschichte Ru(Leipzig, 1871), -care va deveni «cartea de c p tîi» a adversa:inuit ii, numi i, de-acum înainte, «roeslerieni>>. Teza respecroeslerian » ² a fost sus inut i de al i cercet tori, lipsi i :ivitate, pîn în zilele noastre, dar cei mai mul i se contrazic n privin a locului de formare a limbii i a poporului român, iles a momentului istoric în care ar fi avut loc pretinsa «remi! teritoriile nord-dun rene. east teorie a originii noastre «balcanice» au r spuns numea i români i str ini, sus in tori ai «teoriei originii carpato-» sau ai «continuit ii», care, pe baza unor m rturii istorice, c e i lingvistice indubitabile, au respins categoric teza «roes-

lerian ». Ei au dovedit c popula ia autohton daco-roman a continuat s tr iasc în fosta provincie i dup anii 271²275 i c poporul român s-a format atît în nordul, cît i în sudul Dun rii mijlocii i de jos clin popula ia daco-roman i alte popula ii i semin ii romanizate în acest teritoriu pe care nu 1-a p r sit niciodat în decursul istoriei. Vom prezenta, pe rînd, cîteva din argumentele teoriei continuit i i , în p rimul rînd trebuie avut în veder e faptul c pop ula ia s rac de agricultori, p stori, me te ugari, mineri etc, nu avea nici un interes s plece în sudul Dun rii, ci prefera s tr iasc între «barbari^, nesupus regimului fiscal excesiv din imperiu. Iar în cazul celor ce m rturiseau înc de atunci credin a cre tin , ace tia aveau tot interesul s r mîn pe loc, pentru a- i manifesta nestingheri i sentimentele religioase i nicidecum s treac între grani ele imperiului unde cre tinismul era considerat «religio illicita» (pîn în 313). In 271²275, la retragerea aurelian , provincia Dacia era puternic romanizat , lucru realizat prin mul imea coloni tilor adu i «ex toto orbe romano», a eza i aici dup un plan oficial i sistematic, prin mulimea solda ilor i a veteranilor, pentru care limba latin era singura limb de în eleger e (s e cunosc p este 1 500 inscrip ii în limba latin i abia 35 în limba greac ). ^---^lecucerTfeaTrrroT-~terrtanT"în nordul Dun rii, realizat de Constantin cel Mare, r mase în st pînirea imp eriului, cu un ele întreruperi, pîn la Justinian, a contribuit de asemenea la înt rirea latinit ii (romanit ii) în aceste teritorii ale fostei provincii.^ în aceast privin , e concludent i terminologia cre tin de origine latin din limba noastr . Pe de alt parte, nu trebuie trecut cu vederea nici faptul c p opoarele în migra ie aveau tot interesul s atrag pop ula ia autohton de agricultori i p stori, care le asigura mijloacele de trai iar în unele împrejur ri le înt rea i for a militar . Se cunosc numeroase cazuri de emigr ri de popula ie din sudul Dun rii în nord, la barbari, unde tr iau mai liberi i nesupu i la atîtea obliga ii ca într-un stat organizat, fapt consemnat i de unii istorici ai timpului (Paul Orosiu, Salvian din Gallia i al ii). împ ratul Constantin cel Mare (306²337) a fost nevoit chiar s dea un edict, în timpul r zboaielor sale cu go ii, prin care hot ra c aceia care le vor da ajutor. vor fi ar i de vii. S-a întîmplat îns i un fenomen contrar, adic str mut ri de popuîa ie din nordul Dun rii în sud (de pild , Diocle ian, nimicind pe carpii din Moldova, i-a colonizat în Moesia). Observ m deci un permanent

d e p o p u l a i e î nt r e n o r d u l i su d u l D u n r ii, c c i D u n r e a n -a it n i c i cî n d u n h ot a r î n ca d r u l r o m a n i t ii d a c o - m o e si c e. fire sc de ci ca între po pu la iile mi g rat o are i ce a au t oh ton s n a t e re i u n el e r el a ii d e or d i n c ult u r al-c i vili z a t or. T r e bu i e d e ea s ad mite m c u nele resturi din po pula iile mi gratoar e s-au definitiv în D acia, fiind asi milate cu ti m pul d e au tohtoni, s fî r i t, tr e bu i e r e m a r ca t i f a p t u l c n i ci u n i z vo r ² l it e rar, a r -c s a u d e al t n at u r ² n u a m i n t e t e d e v r e o i m i g r a r e sa u r e -: a r o m â n il o r d i n P e n i n su l a B a l ca ni c î n n or d u l D u n r ii, î n seX ² X I I I. R e z u l t d e ai c i c s p a i u l d e f o r m a r e a p o p o r u l u i r o tre bu ie c ut at n u m a i în interi orul P en in su lei B al canic e, a a cu m ade p ii te oriei r oe slerien e, ci atit în su du l, cît i în n ordu l a j ut o r u l i st or i c il o r vi n e i l i n g vi sti c a, p r i n c er c et a r ea n u m e l o r ri (t o p o ni m i a) i d e n u ri ( h i d r o n i m i a ) di n ar a n oa str . D e i n u e rîuri d e m ri m e mi jl ocie po art nu me sla ve, cele m ai m a ri au a ci c e , f ol o si t e î n e p oc a r o m a n i, î n c o n ti n u ar e , pî n az i : D o - D un r ea, Ti sia ² Ti sa, A lutu s ² O lt, M aris ² M u r e , S a m u s e , C risiu s -² C ri , Tibi scu s ² Ti mi , Piretu s ² Prut. jtu l c n u s-a u p st rat n u me d e o ra e i l oc ali t i a ntic e în li m -â : i n u t r e b u i e s n e d u c l a c o n cl u zi a c n - a r m a i fi r m a s o ie daco rom an sau rom anizat în D aci a, pentru c acestea ² atragerea aurelian ² i-au pierd ut treptat rol ul p olitic, econ o-social cultu ral p e car.e l-a u înd eplin it î n ti m pu l st pîn irii r o m a - J I U S , or a ele era u p ri mel e l o vi te d e c tre p op u la iile mi g r at o ar e, î d r ol u l or a el o r s- a r u r a l i z a t i p o p u l a i a l o r, d e v e n i n d a g r i cr esc t ori d e vite i p st o ri, iar în lo cul a ez rilor m ari din tr ea p r ut c t u n e i sa t e, u n eo r i c u o d u r at d est u l d e scu irt . C er a rh e ol o gi c e au d o ve dit c l a S a r m i ze ge t u sa, A pu lu m , P or o li s-în alte ora e din ti m pu l st pîn irii ro m an e exist ur m e al e u nei o p u l a r e, c u c a s e d e o a m e n i s r a ci , r i d i c a t e î n t r e r u i n e l e m o -, e l o r d e a l t d at . î n c e p r i v e t e d a c o - r o m a n i i d i n a e z r i l e s - i au conti nu at s - i du c vi a a în a cele a i for m e i obic eiu ri ca în ain t e. In d i ferit e p r i al e rii au fo st sco ase l a i ve al a e z ri c u i n ve n t a r ag r i co l i m e t e u g r e sc , f r a r m e , f r o bi e ct e d e u v a s e c a r e p st r e a z f o r m a i o r n a m e n t a i a c e r a m i c i i d a ci c e . a nu pu teau s ap ar in decît po pu la iei au t oh t on e ro m an iz ate d e ir e a con tinu at s vie uiasc î mp reun cu noile po pu la ii mi cpra L i p sa d e t i r i l i t e ra r e p r i vi t o ar e l a a c e a st p o p u l a i e r u r al r i fo sta pr o vi n cie, în se colele V I² X , se ex pli c pr in faptu l c atît

ist or i cii b i za n ti ni cît i cei m ed i e va li se o cu pa u în lu c r ril e l o r n u m a i de întî m pl rile r z boin ice i de regul de p tu rile d o mi n an te ale po pu la iei, i nu mai în m sura în care interesau i mp eriul bizan tin sau rile a pu se n e , ce ea c e n u e r a c az u l c u r e g i u n il e n o a st r e î n p er i o ad a r es pecti v . A d e p i i t e ori ei r oe sl eri e n e n -a u pu t ut e x pl i ca pr i n c e m i r a c o l u n p o p o r n o u f o r m at ² r o m â n ii ² , ve n i n d d i n su d u l D u n r i i, s- a a e z a t ² în no rd ul ei ² e xa ct în in utu l lo cu it cu seco le în u r m d e st r m o ii l o r, d a ci i r o m a n i. D a c ar fi r e m i g r at, r m î n e i n e x p li ca bi l fa pt ul c re gii U n g ari ei ² st pîn i ac u m în T r an sil va ni a ² n -a u lu at n ici o m sur î m p otri va l o r, c ci o a se m e n e a « re m i gr a r e» ma si v ar fi pr od u s tulbu r ri î n vi a a politic , social , econ o mic i chiar biseri ceasc existent at un ci (în schi m b, a ve m tiri d espre a eza rea colon i tilor sa i în T ran sil vania). D e ase me n ea, este cu ne putin d e e xplicat cu m a ce ti «p st o ri », a bi a « r eîn t or i » d in i nu turile l ocui te d e str m o ii l or, s fi rid icat în tr-un ti m p r el ati v scu rt atîtea bi seric i m on u m en t ale, un el e î m p o d o b it e c u p i ct u ri, ca r e d i n ui esc p î n az i. In sfî r it, est e c u n epu tin c a e i sa fi t r e c u t d e î n d a t d e l a o c u p a i a l or d e « p st o r i » l a c ea de «a gri cul t ori », c ci în po di u l T r an sil van i ei, ca i în cî mp i a d in stî n g a T i sei, p st or it u l era a pr o a p e n e cu n o sc u t. în su i fa ptul c î n l ucr rile ad e p il or «te oriei roe slerien e» e xist nu m er o ase co ntr a ziceri cu pri vir e la lo cu l for m rii po p o r ulu i r o m ân i m ai ales cu pri vire la data «remi gr rii» loi con stituie o m rturie a n ete mei n ici ei a ce st ei a. Iat , d a r, atîtea fa pt e care co n fir m c te o ri a lu i R ob e rt R oe sl er i a ad e p il or lu i ma i n oi e ste o t e z n e tiin ific , a vî nd l a ba z d o a r c o n si d er e n t e d e o r d i n p ol iti c i re v en d i c r i t eri t o r i al e .
D esc o per ir i arheo log ice paleocr e tine în T r a n-

s i l v a n i a . T e o r i a u n e i t ot a l e e v a cu r i a p o p u l a i e i r o m a n i c e d i n D acia i-a do ve dit ab sur d itatea i car acter ul n e t iin i fic nu nu mai prin -tro serie d e argu m ente d e ord in logic i i st oric care plede az p en tru c on tin uit ate, ci mai ales prin recen tel e desc op eriri arh eol ogice. A ceste a do ved esc existen a un ei vie i în co ntin ua re, în for m e in du bita bil ro m ano -pro vinciale, în zeci de localit i din Tran silva nia, în tre care m u lt e c u n o scu t e ca a e z r i d i n ti m p u l st p î ni rii r o m a n e. U r m e arh eolo gice din secolul IV s-au descop erit la S ar mize getu sa, ci mitire ale po pu la iei daco-r o m ane s-au desc operit la A pu lu m, P or olissu m , o b i e cte r o m an e d i n a cel a i se c ol s-a u g si t la P ot ai ssa i î n alt e p r i. C ircul a i a mo n etar pe t erit oriu l pro vinciei, du p retragerea lui A u r e li a n , c on sti t ui e o n ou d o v a d a c o n ti n u it ii p o pu l a i ei l oc al e.

aceast privin sînt deosebit de semnificative i obiectele patine din secolul IV, unele din secolul V, descoperite în diferite Hi, mai ales în fostele ora e romane. Ele dovedesv atît vechi‡e tinismului la noi, cit i continuitatea popula iei daco-romane b latin . în felul acesta ele contrib uie la infirmarea tezei lui Roesler i a adep ilor s i mai noi care neag continuitatea daapoi (dup 271²275) cea daco-roman în Dacia, cele mai reprezentative obiecte paleocre tine descoperite în vania, apar in toare secolului IV : bli a votiv (donarium) de la Biertan. în anul 1 775 au fost dese lîng satul Biertan, la sud-est de Media (azi în jude ul Sibiu), arium cre tin i un disc, ambele din bronz. Dup descoperire, doa ajuns mai întîi în colec ia Brukenthal din Avrig, apoi a intrat ;eul Brukenthal din Sibiu (azi, la Muzeul de Istorie al României cure ti). De i acest. donarium a fost semnalat înc de la mijscolului trecut de numero i cercet tori, el a fost pus în valoare, ndu-se importan a lui pentru începuturile cre tinismului în Da-a în anul 1941, de c tre profesorul Kurt Horedt de la Universi-in Cluj. nariul este format dintr-o t bli dreptunghiular de 32,5 cm i 12,6²13,2 cm., cu o inscrip ie latin , din litere ajurate (adic în gr osimea bronzului t bli ei), a ezate p e trei rînd uri : EGO / VIVS VOT / UM POSUI (eu Zenovius am pus ofrand , f g ddnie). le dou laturi scurte au cîte un adaos triunghiular prev zut cu ficii. Pe laturile lungi era fixat , la mijloc, cîte o toart circulasuperioar (care acum nu mai exist ) probabil c era atîrnata lolicandru sau de un candelabru, fapt ce sugereaz existen a unui e cult, deci a unei bazilici. De cea inferioar era ag at a doua donariului, i anume un disc, tot din bronz, avînd înscris în el ama lui Hristos (X - f P), tot cu liter e aju rat e. Deci i acest a prev zut cu dou toarte circulare, avînd diamotrul de 23,7 cm '"‡rte era de 19,5 cm). "ma literelor, stilizarea textului i monograma au determinat pe "cet torii s dateze acest donarium în secolul IV i s -1 consii mod unanim, drept obiect cre tin. De asemenea, to i se pronunru apartenen a sa la o comunitate cre tin de daco-romani, c ci -ar fi existat o asemen ea co munitate, inscrip ia latin nu ar nici un rost, neavînd cine s o citeasc . Probabil a fost lucrat local, mai ales t bli a. (t:

Toate piesele, adic t bli a cu inscrip ia, discul cu monograma i eventualul policandru de care atîrna t bli a, duc la presupunerea ca exista un l ca cre tin de cult, în care a fost atîrnat darul respectiv. Iar un asemenea l ca atest un nivel de via mai ridicat, avînd construc ii publice i cunoscîndu-se scrisul. în concluzie, inscrip ia de la Biertan este de o mare însemn tate istorico-bisericeasc , pentru c atest vechimea cre tinismului daco-roman, atest persisten a popula iei daco-romane, care vorbea latine te, dup retragerea legiunilor i a administra iei în sudul Dun rii i, în sfîr it, atest nivelul de via al înainta ilor no tri în secolul IV. Alte obiecte paleocre tine. In apropiere de ruinele fostului castru roman de la Porolissum (azi Moigrad ² jud. S laj) s-a descoperit un vas cu inscrip ie i simboluri cre tine, împreun cu alte fragmente ceramice- - ijMese de~frer- i bronz, apar inând secolului IV. Probabil era un disc;*^e^a c rui parte~lnterioar ' central se poate dîsttwgercî r rrion©- -‡ grama criptografic a lui Hristos, înscris într-un patrulater de form trapezoidal . Spre una din bazele trapezului se afl incizate simbolurile cre tine : un pom i o pas re. Al turi apar alte cîteva semne i pîini. Pe exteriorul laturilor trapezului se g se te inscrip ia: Ego... vius sau ulus... vot... p..., adic Ego (Zeno)vius sau (Pa)ulus vot(um) p(osui). Fragmentul ceramic de la Moigrad, care este un produs local, are un caracter sigur cre tin. El dovede te atît vechimea cre tinismului în Porolissum, cît i continuitatea popula iei daco-romane în aceste teritorii dup anii 271²275. Prin 1830²1840, în ruinele Potaissei rorj,iajfte4-Tlirda)J s-a^ descoperit o gem (intaglîo dîirrrnlx,care se p stra, în bogata colec ie arheologic a Iui Iosif Kemeny, istoric i arheolog din secolul trecut, în qornuna Luncani (Grinde'nî)", lîng Turda. Piesa a disp rut, probabil în cursul revolu iei din 18487~â"* a c o cunoa tem numai dintr-o descriere contemporan (J. F. Neigebaur), pe baza c reia s-au întocmit alte studii. Gem este de onix, de form rotund ² oval , cu dimensiunile de circa 1,1²1,3 cm. i are sculptat pe ea scena «Bunului P stor». Pe un mic postament, este înf i at un b rbat în picioare, redat din fa , îmbr cat în tunic . Pe umeri poart un midi, c ruia îi ine picioarele dinainte cu mîna sting , iar dreapta i-o reazim pe old. La picioarele sale st un alt miel, cu privirea în sus, spre b rbat. In marginea sting a gemei, pe un mic piedestal, se înal un copac cu dou ramuri, înclinate deasupra b rbatului. Pe o ramur se afl o pas re. în partea dreapt a gemei, se vede o corabie, din care cade un om în ap , în fa a unui
7 ² Istoria B.O.R.

marin gata s -1 înghit . In jurul cor biei se disting literele gre9TS. Simbolismul acestor scene este u or de explicat. Omul cu te «Bunul P stor» (Mîntuitorul), motiv întîlnit i pe alte monuTe tine (picturi din catacombe, sarcofage, geme etc), pas rea umbelul, simbolul Duhului Sfînt, omul care cade din corabie i 1 marin simbolizeaz pe Iona înghi it de chit. în sfîr it, cripcre tin , format din cuvintele 1X012, întîlnit pe numeroase paleocre tine, trebuie citit : 'I (TJOOU?) X (pioxo?) 0 (eoo) T (io?) adic «Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Mîntuitorul», iar cuy&uC înseamn pe te, acesta fiind unul din simbolurile cre tine iele secole. aa dateaz tot din secolul IV, dup unii arheologi chiar din seEste un exemplar destul de rar, avînd grupate la un loc atîtea ar i cu o minunat execu ie tehnic . Provine probabil din R :re tin grecesc. în Transilvania s-a descoperit, într-un loc necunoscut, o alt strat în colec ia de antichit i a Muzeului na ional ungar din ta. De dimensiuni reduse (1X0,8 cm.), gem înf i eaz tot 3unului Pastor,». Pe un mic postament st un b rbat, îmbr cat , pe cap cu un fel de c ciul , purtînd un miel p e u meri, pe ne de picioarele dinainte cu mîna dreapt , iar mîna sting pare i la spate ori a ezat pe old. Jos, în dreapta i în stînga lui, se ! un miel, în picioare, cu capetele în afar . Deasupra capetelor >i miei, se afl cîte un pe te a ezat vertical, unul cu cap ul în ii cu capul în jos. In stînga p storului (deci în dreapta privitolecînd de pe acela i mic postament, se înal un copac cu mai imuri, înclinate dup marginea gemei. Deci avem o gem com>sebit de cea de la Turda. Dateaz din secolul III. mul 1927 s-a descop erit la Cluj-Nap oca o piatr funerar ro-ire poart inscrip ia: «D(is) M(anibus) Cl(audius) Valentinus mnis XX, Valeria Valentina filio piissim(o)»,-iar dedesubt, în im, formula : «s(it) t(ibi) t(erra) l(evis)». Aceast piatr fune-jîn a fost din nou folosit ca sicriu, de un cre tin pe la înce-colului IV, cînd fa a cu inscrip ia a fost a ezat în jos, formînd tiei sarcofagului. Cu prilejul acestei reîntrebuin ri, s-a s pat crucii în litera O din ultimul rînd (cuvîntul filio) i s-au t iat stîngaci în cer c (la sit tibi terra levis), dou litere : A i E, e ca semne pentru simbolurile A i 8. Azi se p streaz în Mueologic din Cluj-Napoca. J4 , .

în lapidariul aceluia i Muzeu se p streaz partea superioar a unui monument funerar de pe la mijlocul secolului III, provenit, probabil, de la Ampelum (Zlatna). Pe cele dou laturi mici se afl cîte un delfin. Pe unul din delfini a fost s pat ulterior, prin secolul IV, semnul crucii, probabil cu prilejul unei noi întrebuin ri a monumentului ca piatr de mormînt pentru un cre tin. Tn_Trjr|silvariia -an de conerit i eîteva opai e paleocre tine, pe care se afl imprimat semnul crucii. T5eŒpilda : dou opai e di lut la Apulum (unul în Muzeul Unirii din Alba Iulia, altul în Muzeul Brukenthal din Sibiu), uryspai de kroaz.desc&&&uLljLj^iâzi în Muzeul de Istorie al României), dou opai e de lut (aflate azi în Muzeul rii Co urilor din Oradea), un opai de* Bronz la^Por^ij^jujiufazi în Muzeul din Zal u), un ^alt.da_lUt».ae-pare. un.^rodus-«i-a»ui ceremist daeo-roman, provenit din Sarmizegejusa, azi în Muzeul din_Deva ,a. Toate sînt socotite de arheologi ca apar mîndsecolelor-fV="V. Probabil provin din regiunile Orientului apropiat sau din Africa de nord. în cadrul s p turilor efectuate la Sînmicl u A'b,a, în ias ²9#r-fcAKdjscoperit un tipar de turnat cruci,.din lul^r^dati din.secolele .Y-TT YI-, ""*" Popula ia r mas în fosta capital Ulpia Traiana Sarmizegetusa, ad postit în vechile edificii publice, a distrus statuile i reliefurile p gîne, a refolosit la lucr ri de construc ii vechi altare, dar a l sat i cîteva vestigii paleocre tine: un fund de vas ceramic cu un chrismon (monograma XP) incizat i altul pe care se zgîriase o cruce simpl . Se adaug la acestea i unele obiecte de uz casnic (amfore, str chini) cu simboluri cre tine aplicate înainte de ardere, din secolele II²VI. Cîteva obiecte paleocre tine s-au descoperit în Banat. Astfel, în 1841, cu prilejul construirii bisericii ortodoxe din B ile Herculane, s-a descoperit un inel oval de aur cu gem , pe care sînt grava i un p un i un delfin, simboluri specific cre tine. Gem se p streaz într-un muzeu din Viena, unde a intrat îndat dup descoperire. Tot în Banat s-au g sit: un inel de bronz cu cruce, în rîul Caras ; un opai de bronz în form de pe te la Lipoya, folosit probabil în vreun l câ ""de""cuTt;"trn^mel debronz cu cruce în Saco uTurcesc, lîng Timioara (azi în MuzeuT~atrrTîmi oaraj7 un capac deŒîu cu cruce la Tibiscuni (Jupa, lîng Caransebe ). Cîteva obiecte au fost descoperite în Banatul iugoslav de ast zi, care f cea parte din fosta provincie roman Dacia: o cruce de metal alb, f r ornamenta ie, cu un orificiu pentru suspensie, la Vîr e ; dou cruci mici, identice, la Dubov .

Oltenia, s-au descoperit cîteva piese paleocre tine la Romula (azi jud. Olt), ora înfloritor în p r ile de sud ale Daciei. Aici s-au ou opji e_i3£CQ£atewXlu._Cluci, o crucj,u]i a de brp,nfi..,£LTOÄbucat __ rrrncî irriprirriat cu pe ti ij ciJi£iuliteiJ^oJ,jierfaici provin cîteva .irTSeTolele Ilf²Tv**":"*una pe care sint grava i doi delfini, alta cu ;ti a eza i simetric de o parte i de alta a unei cruci, o alta cu mi sus inînd o cruce .a. R cari ² jud. Dolj (fostul castru de la Saldae), s-a d&sooT>a^ft delabru fragmentar cli n bronz aToncT baza decorat cu pe ti iftfe, probabil într-un l ca de cult (secolele V²VI) ,- la Burnbeg^"* n ojjaij; decorat cu o cruce ; la Drobeta-Turnu Severin, un opM _ cruciform _(secoleleV²VI). Numeroase obiecte paleocre tin i descoperit îa|Sucidava](azi Celei-Corabia), de care ne vom ocult loc. mele biserici paleocre tine în nordul Dun rii. în 1963, în cadrul ilor a r heol ogi ce efe ct uat e în p r et ori ul castr ul ui r o ma n d e l a f ²jud. Olt, con^triul-injimpul lui Septimiu Sever (193²211), pe la mijlocul secolului III, s-aîT~de'scOpe'fit*ufrriel'e unui l ca t cr e tin di n a do ua ju m tat e a s ecolul ui al IV-lea, ridi cat uinele fostelor cl diri romane. A îndeplinit aceast func ie pîn jcid^ ecjoXuiuijirrri tor. Are o lungime de 16 m i o l ime de 7 m, r foJosindu-se absida unei capele p gîne (sacelum)7Tncît lungi:aj aj2i&eiiciLajaageâ-la 2Ljn. A fost construit rudimentar, din c r mid i igle, legate cu lut cleios. în biseric s-au descoon ogra m^ Jg^r vat pe o plac , precu m i u n mor mînt, prounui martir. cadrul cercet rilor arheologice efectuate în anii 1977²1979 în Pozolissum- azi Moigrad-S laj) s-a constatat c un templu p ast ref cut i refolosit ca l ca de_cul _£r^tjii_^n_£erioada post. Noua construc ie avea planul unei bazilici paleocre tine, cu în absida fostului templu p gîn. Bisericile de la Sl veni i Moi)nstituie noi m rturii asupra continuit ii popula iei daco-roacre tinate din Dacia, fiind cele mai vechi l ca uri de cult cre noscute în nordul Dun rii. scrierea acestor materiale paleocre tine, majoritatea datînd din IV, precum i r spîndirea lor pe teritoriul fostei provincii Dacia iduie s facem eîteva constat ri. Prima este aceea c avem rei ine obiecte cu simboluri cre tine sau monumente romane din - II²HI «încre tinate» în secolul IV, toate fiind g site întîmIn afar de bisericile paleocre tine de la Sl veni i Moigrad, din

______________________________________________________________________ secolul IV , pîn acu m sin gu rel e m on u m ente d e acest gen cu n oscu t în inu tu rile d ac o -r o m a n e din n or du l D u n rii, n u cu n oa te m nici u n m on u m e n t p al e o c r e ti n d e m ar i pr o p or ii. E x pli ca i a a c e st u i fa p t t re bu i e c u tat nu mai în con di iile cu totul particulare, d e ordin p olitic i so -c i al e co n o m i c, c ar e s -a u cr e at ai ci, la pe ri feri a l u m ii r o m a n o- bi za n ti n e în sec olel e IV i V . O alt c o n st a t ar e e st e c m a j or i t a t e a o bi e ct e l o r d es c r i se m a i s u s n u sî nt p r od u se l o c al e, ci sî nt o ri gi n ar e di n It al i a, d in A fri c a d e n or d , ' di n P a n n o n i a, d i n Ill yr i c u m , d e u n d e a u aj u n s în t eri t oriil e ca r pa ti c e pen tru a satisface n evoile religio ase ale u nor c o mu nit i d ac o -r o m a ne cre tin e. O rigin ea l or con sti tuie o m rtu rie d e o rdin arh eol ogic, c în v tu ra cre ti n a p t ru ns în D acia din su d ul D un rii, d ar i o m rturie a su pr a l eg t u ril o r p e c ar e l e a v e a u str m o i i n o t ri c u a c e st e r e gi u n i. D e fa pt, du p p r sire a D aciei, fosta pr o vin cie e ra orientat , su b rap ort eco n o mi c i cu ltu ral, spr e Ill yricu m, P a nn on ia i nor du l Italiei. A ce ste pri m e co n stat ri nu e xclu d, fire te, pu tin a e xi sten ei u n or cr e ti ni iz o l a i i î n s e c o l e l e a n t e r i o a r e , l u cr u p e c a r e l - a m s u b l i n i at i c u a l t prilej. In c e p ri ve t e p o ses o rii a c est o r m at erial e pa l eo cr e ti n e ² in în d sea m a d e r spî n di r e a l o r t eri t ori al , d e ca r act e r ul l o r, ca i d e r ealit ile p o p u l a r e i s oc i al -e c o n o m i c e d i n f o st a p r o vi n c i e ² c er c et t o ri i sus in, pe bu n dreptate, c4 ele nu pu teau s apar in d ecît p opula iei daco-ro m ane r m ase aici dup 27 1 ² 27 5. In n ici u n u l d i n c o m pl e xe l e a r h e ol o gi ce ap ar i n t oa r e go il or n u e xist obiecte cu car act er cre tin. La po pu la iile mi grat oar e d e pe terito riul fo st ei pr o vi n cii D a cia (în sp e la go i i la g ep i zi ), n o u a î n v t u r va p t r u n d e c e va m ai t îr ziu . V i a a cr e t i n î n C î m pi a M u n t en i ei i î n M ol d o v a. N -a m a mi n tit pîn acu m d a c a existat o via cre tin în teritoriile dacic e r m a se în a far a st pî n i rii r o m a n e, a d i c î n M u n t e n i a i M ol d o v a d e m ai tî r z i u . A m ar tat m ai su s c ro m an i zare a s-a p r od u s i în ac este t erit orii, d a t o rit c ar a ct er u l ui p r or o m a n i c al li m b ii g et o -d a cil or, c a i c o n t ac t u l ui lor direct cu cei care \ r ehicu lau li m ba i spiritualitatea latin în spa iu l n ord -du n r ean. C erc et rile arhe ol o gi ce au d ove d it c exista i o via c r e ti n ² î n f o r m e p o pu l a re ² c hi a r i î n t erit o riil e ca r e n -a u fo st in clu se î n anul 10 6 în pr o vin cia « D acia Traian » . U r m e ro m an e i cre tin e s-au desc operit î n ulti m ii ani la B ar b o j L(io st c o m u n su bu r ban , ast zi co m p on e nt a mu ni ci piul ui G al a i), la ci rca un k m d e v r sar e a i r et u l u i î n D u n r e. A i ci a u fo st st a i o n a t e d o u d e t a a m e n t e d i n L e -

e I Italica i V Macedojojca, precum i dou ^ unit i [ Mattiacorum i, temporar, Classis Flavia.Mpesica (unitate de na-e fluvial ). In aceste unit i au existat desigur i solda i cre tini au f cut cunoscut nou înv tur i în rîndul popula iei din ierea castrelor romane. Acela i lucru l-au putut face i unii ne-i cre tini veni i aici în afaceri comerciale. La încre tinarea loilor din zona respectiv vor fi contribuit i unii misionari din viiprovincie Scythia Minor, în care cre tinismul era cunoscut înc colul I. ate sigure asupra cre tinismului în p r ile de sud ale Moldovei îr tot descoperirile arheologice. Chiar în B rbo i (identificat ii cu vechea Piroboridava) s-au descoperit cîteva obiecte paleoie: dou cruci de sidef, de dimensiuni mici, o amfor cu literele ristos) i altele, toate apar in toare secolului III. In a ezarea dae la Cînde iL-Vrancea (la sud de Foc ani) s-au descoperit o crui o cup getic cu cruce, datate din secolele I²II. din sidef, din secolele II²III s-au descoperit la Mitoc-Boto ani. n a unor vase de lut avînd semnul crucii, din secolele IV²V, ca i ia i orientarea unor morminte specifice cre tinilor, toate descola T cuta (între Vaslui i Ia i), constituie m rturii gr itoare deîspîndirea cre tinismului în aceast parte a rii, rmele paleocre tine din Moldova apar in mai ales secolelor V² De pild , s-au descoperit numeroase vase de lut avînd incizat 1 crucii, la Horga Epureni-Vaslui, Murgeni-Vaslui, Dode ti-Vasic u, Boto ana-Suceava, ipot-Suceava .a. S-au descoperit chiar re sau matri e din os pentru confec ionarea unor obiecte cre tispecial cruciuli e, la Davide/ii-Neam , Traicm-Bac u, Coste ti-la i, ma-Suceava.. O matri lucrat din os de elefant, descoperit la tila i are incizate imaginile a trei personaje, probabil preo i. morminte cre tine apar in aceleia i perioade, adic secolelor V D ne ti-Vaslui, S bâoani-Neam , Secuieni-Neam .a. serie de tipare pentru cruciuli e s-<au descoperit în Cîmpia munStr ule ti (azi în Bucure ti), Du/ceanca-Teleorman, OlteniTele-, Budureasca-Ploie ti, Cînde ii-Buz u i în alte p r i. Tiparele tive presupun o produc ie în serie, ceea ce arat c i în terito-ud i est-carpatice tr ia o numeroas popula ie cre tin . Toate descoperiri arunc o lumin puternic atît asupra cre tin rii pei romanizate din aceste p r i, cît i asupra conttinuit ii ei. In re, men ionam i faptul c , dup o statistic efectuat în 1984

de arheologul clujean Mircea Rusu, num rul a ez rilor în care s-au descoperit obiecte paleocre tine la noi, din secolele III²VII, se ridic la 117, din care 31 în Moldova i Muntenia. C o n c l u z i i : Materialele paleocre tine descrise mai sus constituie o m rturie puternic în sprijinul tezei continuit ii popula iei romanice în Dacia carpatic dup retragerea lui Aurelian. în acela i timp, ele sînt o m rturie c înv tura cre tin avea, în secolul IV, r d cini adînc înfipte în p mîntul pe care tr im. To i istoricii i arheologii admit c dup Constantin cel Mare ² mai precis dup 313 ² se poate vorbi de o generalizare a cre tinismului în lumea daco-romanâ din nordul i sudul Dun rii.
B IB L I O GR A F I E Pentru problema continuit ii se pot consulta : Unitate i continuitate în istoria poporului român, sub redac ia prof. univ. D. BERCIU, Bucure ti, 1963, 461 p. ; VLA-DIMIR ILIESCU, P r sirea Daciei In lumina izvoarelor istorice, în SCIV, 22, nr. 3, 1971, p. 425²442; A. ARMBRUSTER, Romanitatea românilor. Istoria unei idei, Bucure ti, 1972 (ed. francez , 1975); LIGI A BlRZU, Continuitatea crea iei materiale i spirituale a poporului român pe teritoriul iostei Dacii, Bucure ti, 1979, 138 p.; DUMITRU PROTASE, Autohtonii în Dacia, voi. I. Dacia roman , Bucure ti, 1980, 311 p.; NICOLAB STOICESCU, Continuitatea românilor. Privire istoriograiic . Istoricul problemei. Dovezile continuit ii, Bucure ti, 1980, 247 p.; NICOLAE STOICESCU i ION HURDUBE IU, Continuitatea daco-romanilor în istoriografia român i str in , Bucure ti, 1984, 231 p.; ANTONIE PL M DEALA, Romanitate, continuitate, unitate, Sibiu, 1988, 303 p.; G. I. BR TIANU, O enigm i un miracol istoric: poporul român, Edi ie îngrijit de Stelian Brezeanu, Bucure ti, 1988, 212 p. A se vedea i: C. DAICOVICIU, E. PETROVICI i GH. TEFAN, La formation du peuple roumain et de sa langue, Bucarest, 1963, I. NESTOR, Les donnees archeologiques et le probleme de la formation du peuple roumain, în RRH, 3, 1964, p. 383² 423; D. BERCIU, Probleme privind tormarea poporului român în lumina cercet rii arheologice actuale, în Revista de Istorie, t. 28, 1975, p. 1154²1169. Descoperiri arheologice paleocre tine. Lucr ri generale. D. PROTASE, Problema continuit ii în Dacia în lumina arheologiei i numismaticii, Bucure ti, 1966, p. 141² 158 (toate obiectele); EMILIAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în România, Bucure ti, 1976, p. 293²396; I. BARNEA, Les monuments paleochretiens de Roumanie, Roma, 1977; I. BARNEA, Arta cre tin în România. 1. Secolele III²VI Album... Studiu introductiv i prezentarea plan elor de... Bucure ti, 1979, 278 p. (cu 118 pi. in text). Descoperiri în Transilvania. A. NANU, Monumentul cre tin de la Potaissa. Contribu ie la istoria cre tinismului daco-roman, Odorhei, 1926, 25 p.; KURT HOREDT, Bine lateinische Inschriit des 4 Jahrhunderts aus Siebenbiirgen, Sibiu, 1941, 8 p. + 1 pi. (extras din «Anuarul Institutului de Studii Clasice», IV, 1941²42, p. 10²16; (donariul de la Biertan) ; C. DAICOVICIU, O senza ional descoperire arheologic , în rev. «Transilvania», Sibiu, an. LXXII, nr. 8, 1941, p. 576²579 (donariul de la Biertan ² studiu reprodus i în voi. Dacia, Cluj, 1970, p. 522²525); I. BARNEA, Contribu ii la studiul cre tinismului în Dacia, în RIR, voi. XIII, fasc. 3, 1943, p. 31²42 (sarcofagul de la Napoca, donariul de la Biertan, inelul de la Mehadia); BUCUR MITREA, Une lampe chretienne decouverte en Transylvanie, în «Dacia», IX²X, 1941²1944, Bucure ti, 1945, p. 507²511 (oapitul de la Apulum, azi în Muzeul Bruckenthal); BUCUR MITREA, O gem cre tin din Turda, în RIR. voi. XVI, fasc. I, 1946, p. 51²

4ACREA, A propos de quelques decouvertes chretiennes en Dacie, în *Da--XII, 1945²47, Bucure ti, 1948, p. 281²302 ; I. I. RUSSU, Materiale arheo-[leocre tinc din Transilvania. Contribu ii la istoria cre tinismului daco-roman, a X, nr. 5²6, 1958, p. 311²340 (toate obiectele); CLO CA L. .BÂLU , O aleocre tin din Dacia, în «Apulum»,VI, 1967, p. 619²624; C. C. GIURESCU, atea inscrip iei cre tine in limba latin de la Biertan (jude ul Sibiu), în M.O. nr 5 _ 6 r 1970, p. 473²478 ; ION BARNEA, Monumenti paleocristiani della aiana, în voi. Corse di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 45 _ eg ; MARIUS MOGA, Vestigii paleocre tine în Banat, în voi. In memoistantini Daicoviciu, Cluj, 1974, p. 259²266 ; NICOLAE VLASSA, Dou piese dine din Transilvania, în AMN, 13, 1976, p. 215²230; NICOLAE GUDEA. inscrip ie i simboluri cre tine de la Moigiad. Contribu ii Ia istoria cre ti-în Dacia dup retragerea aurelian , în Acta Musei Porolissensis, voi. III, l79_ p 515² 523 ; MIHAI B RBULESCU, Vechi urme cre tine, în voi. Monu-orîce i de art religioas din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului i Clujului, oca, 1982, p. 55² 74 ; NICOLAE DANILA, Considera ii asupra noilor materia-ogice paleocre tine din Transilvania, în BOR, an. C, nr. 7²8, 1982, p. 731² *CEA RUSU, Paleocre tinismul nord-dun rean i etnogeneza românilor, în uj-Napoca, XXVI, 1983²1984, p. 35²84 ( i extras); NICOLAE D NILA, ileocre tine din Dacia, în BOR, an. CIV, nr. 3²4, 1986, p. 72²85 ; NICOLAE i IOAN GHIURCO, Din istoria cre tinismului la români. M rturii arheolo-dea, 1988, 274 p. + 13 h. + 39 plan e. :operiri în Oltenia. DUMITRU TUDOR, Antichit i cre tine în Romula, în > Olteniei», an XII, nr. 66²67, 1933, p. 211²220; D. TUDOR, Oltenia roma-[, Bucure ti, 1958, 532 p. ; OCTAVIAN TOROPU, Romanitatea i'irzie i str -'m Dacia Traian sud-carpatic , Craiova, 1976, 267 p.; D. TUDOR, Biserica tin de la Sl veni-Olt din secolul al IV-lea, în MO, an XiXXI, nr. 1²3, 1979, D5 ; D. TUDOR, Biserica paleocre tin de la Sl veni-Olt, în SCIVA, tom. 30, 9, p. -153²458; I. IONESCU, Biserica de la Sl veni-Olt, în BOR, an XCVIII, 1080, p. 822²83/!;' NICOLAE DÂNILA, Via a cre tin în Oltenia in secolele î lumina documentelor romano-bizantine, în M.O., an XXXVI, nr. 5²6, 1984, 41. operin în Moldova. DAN GH. TEODOR, Elemente i influen e bizantine în in secolele V²XI, în SCIV, 21, nr. 1, 1970, p. 97²128 ; GHENU A COMAN, arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII, în Danubius, i. V, 1971, p. 75²99 ; DAN GH. TEODOR, Cele mai vechi urme cre tine din în MMS, an. L, nr. 7²8, 1974, p. 561²573 ; DAN GH. TEODOR, Teritoriul ic în veacurile V²XI, Ia i, 1978, 223 p.; I. MITREA, Dovezi ale prezen ei mlui în secolul al V 1-lea în Moldova, în MMS, an. LV, nr. 3²6, 1979, p. tea de sud a Moldovei, în Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. GHENU A COMAN, Noi cercet ri arheologico cu privire la secolele V² tea de sud a Moldovei, in Acta Moldaviae Meridionalis, Vaslui, 1979, 1, p. DAN GH. TEODOR, Romanitatea carpato-dun rean i Bizan ul în veacurile '-. Ia i, 1981 ; ADRIAN GABOR, M rturii arheologice privind vechimea cre în sudul Moldovei, în MMS, en. LXII, nr. 1²2, 1986, p. 83²91 ; NICOLAE Materiale arheologi ce paleocre tine din Moldova, în MMS, an. LXIII, nr. ‡ 63²81 ; V. CHIRICA, Cre tinismul Ia est de Carpa i în lumina m rturiilor -e, în MMS, an. LXV, 1989, nr. 1, p. 69²75. operiri în Muntenia. MARGARETA CONSTANTINIU, Elemente romano-bi! cultura material a popula iei autohtone din partea central a Munteniei e VI² vii e r i : în SCIV_ XVJI( 1965j p 665²678 ; NICOLAE D NILA, Tipare cruci din secolele IV²VI descoperite pe teritoriul României, în BOR, an -8, 1983, p. 557²561 ; ILIE CATRINOIU, Rolul Bizan ului în via a religioas ~nia ln secolele IV²VI în lumina izvoarelor literare i arheologice, în BOR, 7 ~8, 1983, p. 589²599.

V
CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN NORDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. M RTURII LITERARE-ISTORICE

/Ym ar tat în paginile precedente c de pe la mijlocul secolului III, ca urmare a crizei economice prin care trecea imperiul roman, Dacia a început s fie p r sit de oamenii de afaceri, iar în anii 271²275, sub împ ratul Aurelian a avut loc p r sirea oficial a fostei provincii, prin retragerea administra iei i a legiunilor în sudul Dun rii. în Dacia s-au a ezat apoi pe rînd, i vremelnic ² al turi de popu-, la ia autohton daco-roman ², o serie de popula ii migratoare : go i r huni, gepizi, avari, slavi, iar mai tîrziu pecenegi i cumani. ? Migra ia go ilor. Cei dintîi care i-au f cut apari ia au fost go ii,!? popor de neam germanic, originar din Peninsula Scandinavic i din p r ile de nord ale Europei Centrale. Probabil pe la începutul erei cre -, tine au început s doboare treptat spre sud, în mai multe valuri. O par- t te din ei se g seau, înc de la sfîr itul secolului II, în nordul M rii Ne gre, în silvostepa dintre Nipru i Don. Un alt grup, cunoscut sub nu mele de gepizi, a coborîit mai tîrziu. începînd cu prima jum tate a se-,. colului III se cunosc i ciocniri între go i i armatele romane din Daci4 i Moesia. Atacurile lor împotriva imperiului le-au f cut de regul îm preun cu triburile de carpi din Dacia r mas în afara provinciei roma ne, în anul 251 împ ratul Trebonianus Gallus ² în urma unei înfrîngeri a o tilor romane la Abrittus, ² a încheiat chiar o pace cu go ii, cedînd coali iei goto-oarpice unele teritorii din Dacia, cu condi ia s nu mai, atace posesiunile romane. f Pe teritoriul rii noastre, go ii (cu cele dou mari ramuri ale lor : s r s ritean , a ostrogo ilor sau a greutungilor, i apusean , a vizigo ilor i sau a tervingilor) s-au putut a eza numai c tre sfîr itul secolului III, iar

De pild . iar ostrogo ii au izbutit. a ajuns din nou sub st pînire roman . Vizigo ii au ajuns pîn în sudul Gali în Spania. predominarea economiei romane 5da ei în toat Dacia. In apropiere de [ s-a ridicat cetatea numit Constantiniana Daphne. Faptul c popula ia din Dacia .de aii avut noi lupte cu împ ratul Valens. La au contribuit mai mul i factori. la gura Oltului. ei n-au avut nici o influen asupra nilor romaniza i din Dacia. De aceea. cultural i militar era conca parte integrant a popula iei din imperiu. între care : men inerea cet ilor le de pe malul stîng al Dun rii. oseaua roman îgul Oltului spre Transilvania a fost ref cut . ipia muntean . Pu inii go i r ma i în p r ile noastre au disp rut in masa popula iei autohtone. iu. în anul 332 >mane conduse de fiul lui Constantin cel Mare. go ii au fost înfrîn i de huni. undeva în regiunile r s xtra-cairpatice. au avut noi lupte cu imperiul roman. O parte din ei au r mas definitiv ii au plecat înspre apus. île Athanaric. A început de îndat i construirea de înt rituri pe malul Dun rii. la Sucidava (azi Celei). mul 376. un. în cursul icesta i-a pierdut via a (378). procesul de romanizare s-a men inut i înt rit. ajungînd sub regele lor teodoric la o itate deosebit . >ofida faptului c se a ezaser aici unele triburi germanice. Constantin II. care era un val roicat acum. în anii 69. fapt care a determinat o emigrare masiv a lor 1 Dun rii. N-au mai r mas de la ei decît unele vestigii le atît în Transilvania cît i în cîmpia muntean . desr sfirate. pîn la «brazda lui Novac». existen a podului de piatr peste Dun re erea oselei c tre Transilvania. au Hin rea. ui Aurelian le-a cedat Dacia pentru a putea salva provinciile ite Moesia i Illyricum. Mai ttîrziu. acestea avînd în frunte un renumit conduc tor. iar limba daco-romanilor n-a fost i de a go ilor. unde au întemeiat un regat. Dup a ezarea acia. întîi ca federa i sau clien i ai imperiului. s ocupe Italia (493). pentru treiscenii. împ ratul Valens a întreprins dou expedi ii împotriva go iîordul Dun rii. atacînd i învingînd pe go i. Toate aceste erau destinate ap r rii popula iei romanizate r mase în nordul care din punct de vedere economic.numai în secolul IV. Cercet rile arheologice au dovedit c ea gotic asupra fostei provincii Dacia a fost mai mult nomifiind prezen i mai ales sub forma unor tabere în mijlocul iei autohtone. Cu cî iva ani înainte se construise un pod de piatr an re.

deportat în « ara go ilor». pe la mijlocul secolului III. unde s-a asimilat acestora. care era un ortodox. Istoricul Filostorgiu scria c Ulfila a fost hirotonit episcop pentru «to i cre tinii din ara getic ». Cre tinarea go ilor. cu excep ia unor ora e. a înv at i limba latin . p rere care ni se pare mai apropiat de adev r. hirotonia lui s-ar fi f cut de acela i Eusebiu. Go ii au cunoscut cre tinismul înc pe cînd locuiau în nordul M rii Negre. cea de cite sau lector . avînd desigur în vedere faptul c în nordul Dun rii locuiau odinioar ge ii. ci la Conatantinopol. Nu tim cînd i de cine a fost hirotesit în treapta cea mai de jos în ierarhia bisericeasc . ar fi fost trimis la un sinod semiarian inut în Antiohia. a luat parte i episcopul Teofil «al Go iei» (Gothiei). Se tie c în 332. care ineau de prefectura Illyricului. Prevalitania. Ajungînd pe teritoriul rii noastre de azi. In genere se afirm c în anul 341. . S-a n scut în primul deceniu al secolului IV. Dacia Ripensis i Mediterranea. care se vorbea în aceste p r i. li s-a impus ² între alte condi ii ²‡ i libertate pentru cre tini. . poate. acum daco-romani. Ajungînd la Dun re. fost al Nicomidiei. teritorii de limb latin . Probabil unul din p rin ii lui era got. de unii solda i de neam got care slujeau în armata roman . Dardania. pentru c Moesia Supe rior. c ci înv tura cre tin era r spîndit acum printre ei de numero ii captivi pe care îi aduceau cu prilejul expedi iilor lor în Asia Mic i în Peninsula Balcanic i. dup ce go ii au fost înfrîn i de Constantin cel Mare i se încheie un tratat de pace prin care ei devin alia i (foederati) ai împ ratului. cum se numea pe atunci Dacia nord dun rean ocupat de go i. Ulfila. Teofil ar fi fost înv torul i predecesorul lui Ulîila (Ulfilas).vorbea limba latin . Pe lîng limbile greac i got pe care le cuno tea din familie.‡ probabil de însu i Teofil. dar nu în Antiohia. Acesta era descendentul unei familii grece ti din Capadocia. num rul cre tinilor s-a înmul it. Moesia Inferior i Scythia Minor. e posibil s fi contribuit la încre tinarea unora din ei i unii credincio i daco-romani. unde ar fi fost hirotonit episcop de c tre semiarianul Eusebiu al Constantinopolului. în anul 336. în nordul Dun rii i s-a bucurat de o educa ie îngrijit . Dup o ipotez mai nou . Dup spusele istoricului bisericesc Socrate. i-a îng duit s p streze leg turi neîntrerupte cu popula ia de aceea i limb din sudul Dun rii. erau. Probabil el era episcopul cre tinilor din « ara Gothiei». La Sinodul I ecumenic de la Niceea (325). care ineau de prefectura Orientului (dieceza Tracia).

unde emat la un sinod. C u acest prilej. o activiitate misionar de 40 de ani. o nou persecu ie i p ornit de r eg el e got Ath anari c.r e go ii cre tini nord-dun reni. pe cele grece ti. împreun cu un mare ona ionali cre tini. o alt . cum se nume te traduare la baz textul grec. circulînd în numeroase copii-manu[ mai vestit e Codex Argenteus Upsaliensis. itatea sa misionar a fost îns tulburat în curînd de o prigoauit împotriva go ilor cre tini de conduc torul lor Aorich. care profit de situa ie pentru a le impune orerian . el a creat un alfabet propriu. l sînd netraduse c r ile Reucît acestea ar fi constituit un îndemn pentru go i de a reveni irile lor r zboinice. care erau arieni. Bucurîndu-se de ocrotirea împ ra ilor i II (337²361) i Valens (364²378). fiind totodat i un cîrmuitor politic de acolo. din interese politice. trimi înd misionari la cei din neamul s u. unde i-a r rea evanghelizatoare.istoricii Socrate i Sozomen. Ulfila a fost la început ortodox. . ma de spiritul limbii gote. mei atît împ ratul cî. Acolo a terminat de tradus Biblia în ic . cînd a acceptat m rturisirea de credin a acestui sinod. în nordul Dun rii. Ulfila a început s pro. «Biblia gothica». în Acesta 1-a obligat s treac în Moesia. pentru cei de un neam cu el. condu i de Fritigern. iceean i numai mai tîrziu. ob inînd. drept de azil din paratului Valens. din secolele V² 0 particip Ia un sinod în Constantinopol. la st ruin ele lui Ulfila. au tre>esia. de c tre împ ratul Teodosie (379²395). a trecut la c ci go ii voiau s intre în leg turi cu imp eriul de R s rit. în nordul Dun rii se pare c i-a continuat activiîpiscop numit Goddas. Ulfila i jurul s u o adev rat coal teologic . a creat cuvinte noi. Cînd a fost cazul. Dup p rerea unor cercet tori. Ulfila i-a dat ob tescul 1 anul 383 la Constantinopol (dup al ii în 381 sau 382). dup al ii la Durostorum.ca cu însufle ire pe Hriistos. fapt consemnat de ocrate i Sozomen. i a început i Bibliei în limba gotic . Reîn( _ dup unii în p r ile Buz ului ². Traducerea lui Ulfila a fost apoi mult timp e neamurile germanice. mii 370²372 a izbucnit. gotic. iar unde n-a g sit cuvinte potrivite. s-ar fi a eL UI Nicopolis ad Istrum. mai ales c mul i dintre go i erau acest scop.t i episcopul capitalei erau arieni.

originar din Mesopotamia. între altele. unul cu numele Eutihie. care aminte te de unii martiri go i i per i . înainte de marea persecu ie a lui Athanaric din anul 372. care a determinat emigrarea lui Ulfila în sudul Dun rii (persecu ia e atestat i de o catehez "a Sf. Probabil i-a sfîr it via a printre go i. a hirotonit i el al i episcopi. originar tot din Mesopotamia. între ace tia. cu unele date biografice. c înv tura cre tin La go i s-a l spîndit i pe teritoriul de azi al patriei noastre i c tot aici s-a creat primul lor alfabet i s-a început lucrarea de traducere a Sfintei Scripturi în limba gotic . un localnic.Unul din ucenicii s i. R zboiul s-a încheiat cu victoria lui Valens. este amintit într-o coresponden a Sfîntului Vasile cel Mare de prin anii 373²374. Rezult . i c «a l sat mai multe tratate i comentarii în aceste trei limbi». Trecînd i în nordul Dun rii. ajuns episcop în Durostorum dup moartea lui. în scrisoare se spunea c Ulfila predica în inuturile dun rene în trei limbi. din cele înf i ate pîn aici. La rîndul s u. Auxentius. 315²403). Activitatea misionar a lui Ulfila în nordul Dun rii. via a i sfîr itul lui Ulfila). greac . Chirii al Ierusalimului. în lucrarea sa Panarion sau împotriva tuturor ereziilor. Aceast persecu ie s-a dezl n uit în urma r zboaielor pe care le-a purtat cu împ ratul Valens. originar din Capadocia. i Silvanus. fapt care a dus i la înfiin area unor mîn stiri. care trecuse în nordul Dun rii de dou ori. A fost hirotonit episcop de c tre un altul care aderase la înv tura sa. Audius. a fost continuat de ucenicii s i. condamnat de un sinod pentru propov duirea unui rigorism exagerat. Probabil au p r sit secta sau au fost alunga i de aici in timpul persecu iei regelui got Athanaric. suprimîndu-le i subsidiile pe care le Persecu iile go ilor împotriva cre tinilor din Dacia. Am ar tat mai sus c Aorich dezl n uise o persecu ie împotriva cre tinilor. latin i got . timpului avem i alte tiri în leg tur cu via a cre tin la go ii a eza i în ara noastr . între go i. nu mai tim nimic despre audienii din nordul Dun rii. între care cunoa tem pe Uranius. vita el obitu Uliilae (Scrisoare despre credin a. întrerupt în 348. Din Izvoarele . Dup moartea acestora. în jurul anilor 347²348. cu titlul Epistula de Ude.uci i atunci). Sub împ ratul Constan iu II (337²361) a fost exilat în Scythia Minor un c lug r eretic. a insuflat unora din ei rigorismul s u moral. a scris un fel de panegiric despre dasc lul s u. care a încetat s mai considere pe go i vasali credincio i. Toate aceste tiri le avem de la scriitorul bisericesc Sfîntul Epifanie de Salamina (c.

îaxarele pomenesc i de al i martiri ai persecu iei lui Athanaric.iu din imperiu. undeva la v rsarea Arge ului în Dun re. Ei ar fi îndurat martiriul la porunca sf local cu numele Vingurich. în anii urm tori. so ia Dnduc tor got. fost Sfîntul Nichita. deducem c era ortodox. în secolul XV le sale au fost mutate în biserica Sfîntul Nicolae din Vene ia. pe malul asiatic al M rii de Marmara. i anume de o re a Bisericii din Gothia c tre Biserica din Capadocia. Probabil era descendent al unei familii tivi greci cre tini adu i de go i din Cilicia ori din alte p r i ale 4ici. imele unor martiri din acest timp sînt consemnate într-un fragle calendar got. e afla o colonie de go i cre tini. Din aceas-ire a moa telor într-o biseric ortodox . prin anii 370²372. a desf urat o intens activitate ir i catehetic la daco-romanii din sudul Dun rii. Athanaric a o persecu ie sîngeroas împotriva cre tinilor din regatul s u. într-o zi eptembrie. c tre de e însu i actul s u martiric. scris 3² 374. Drept r zbunare. Persecu ia este descris storicul bisericesc Sozomen. pe b nuia c sînt în leg tur cu imperiul. ba i. ars de viu. p strat numai pentru zilele de 23 octombrie²30 srie. Uneori a i ifundat cu acesta i numit «Romanul» . iar GaVellas. între ei se num rau preo ii i Batwin sau Bathusios cu doi fii i dou fiice. la Cizic. a a cum ar reie i relatarea lui Sozomen. care. rtiriul Sfîntului Sava. 7 femei i un altul. au fost uci i cu pietre. dar i din faptul c este t în Mineiele noastre. Numai a a se poate explica faptul c moa tele i-au fost du--ilicia i a ezate într-o biseric din ora ul Mopsuestia. care le-au transportat. Dulcilla a r mas acolo. Se crede c au fost ar i de vii îmseric . în total 26 de martiri.. s * -. :itatea lui la noi se datore te nu numai faptului c a p storit pe ii rii noastre. tiri mult mai bogate avem îns despre un tir din persecu ia lui Athanaric. ca i martirii din calendarul got. reîntor i în Gothia. un c lug r Arpila. cu prilejul mut rii moa telor sale în Capadocia. ci i pentru c purta acela i nume cu episcopul anei. i anume despre Sfîntul Sava. cu ajure tinului Vellas. anonimi. ntr-o zi de 15 septembrie. în preajma Sinodului IV ecumenic din 451. i fiica ei Dulcilla. precum i din alte acte martirice. O noti din sinaxare arat c r m i ele : martiri au fost strînse de o cre tin cu numele Gaatha. cunoscu i cu nuin afar de al ii.‡ al ii ² spre a-1 deosebi numit «Gotul». ea sa este relatat de un izvor contemporan. .

Din cuprinsul scrisorii. Pe drum. în «România» fPwpavta). ajungînd pîn la Sfîntuil Vasile cel Mare. I-au prins un butuc de lemn dup gît. In fa a r spunsului lui Sava. Rhotes-theos. a cincea zi dup Pa ti. . pentru a pr znui Pastile împreun . Sava a respins încercarea cons tenilor s i p gîni de a-1 sc pa. neîng duindu-i s se reîntoarc decît dup trecerea unui timp. iar pe preotul Sansala l-au l sat prad chinurilor îndurate pîn atunci. supu i la chinuri i sili i s aduc jertf idolilor. într-un sat din Muntenia de azi. La scurt timp dup p timirea lui s-a r spîndit vestea despre acest nou martir. Din aceast pricin . persecu ia lui Athanaric împotriva cre tinilor a pornit cu i mai mult cruzime. astfel c a fost nevoit s se reîntoarc în sat. aruncîndu-1 în adîncul apei. oferindu-i spre mîncare c rnuri nejertfite. arhiepiscopul Ce- . S vîr irea sa din via s-a petrecut la 12 aprilie 372. Preotul Sansala i Sava au fost prin i. lucru pe care l-au refuzat. credincios ortodox. peste Dun re. Cînd cîrmuitorii go i au început prigoana împotriva cre tinilor. silindu-i s m nînce din cele jertfite idolilor. la preotul Guttica (Guththicas). a sosit în sat Atharid. între cei care au plecat era i preotul satului respectiv. în timp ce dreptul Sava da laud lui Dumnezeu c 1-a învrednicit s p timeasc pentru El. care tr ia în feciorie. care a ofensat pe Atharid însu i. Apropiindu-se s rb toarea Pa tilor din anul 372. post i rug ciune. Sansala (Sansalas). fiind în vîrst de 38 de ani. adic într-una din provinciile imperiului roman de r s rit. pe ascuns. Probabil el a fost cel care a purtat grija înmormînt rii trupului martirului Sava. Acest lucru a sup rat pe p gîni. îndemna i pe ceilal i cre tini s refuze o astfel de propunere. In acela i timp. au hot rît s fie înecat în rîul Buz u (Mouaatoî). cîntînd psalmi în biseric . fie în Scythia Minor. La acestea. al c rui nume nu-1 tim. s-a îndreptat îns spre un alt ora (ek âtepav iroXiv). Aici 1-a g sit pe preotul Sansala. dup cum ne spune actul s u martiric. revenit între timp. fiul unui «regi or» (faoi'kiaxoz) got. Dar în a treia noapte dup Sfintele Pa ti. substituite de ei celor jertfite idolilor. A pr znuit Pastile împreun cu el i cu ceilal i credincio i. Sfîntul Sava. i s-a ar tat un b rbat foarte înalt i str lucitor la vedere. O z pad abundent a troienit îns drumul. Uciga ii i-au scos trupul neînsufle it din ap pe malul rîului i l-au p r sit. cu o ceat de prigonitori. reiese c Sava era grec de neam. fie în Moesia. care l-au alungat din sat. Sava i-a r spuns c «Sansala a p r sit ara» i a pornit mai departe. între p duri. unii dintre ei ² preo i i credincio i ²au fost nevoi i s se refugieze «din Gothia»-. care i-a poruncit s se întoarc la preotul Sansala. la p stori ii s i.

în a c rei metropol .n. Probabil ele : la Tomis.) care este învecinat vostru» (Scythia Minor.) cu ua martir care a t de curînd pe p mîntul barbar (Gothia. data dup primirea darului. ci lui u al Tesalonicului.av£av) care ar fi Scythia Minor. deci cu Vetranion. Era i firesc. atestat în gur în scaun în anul 369. au fost trimise în Capadocia. scrisoare se ar ta ca moa tele au fost duse mai întîi «în Roma[elî "c/jv 'Pco[j. termen rezervat clerului i în3i episcopilor. n. n. Iunius Soranus. A a se face c prin 3 _ 374.n. deci o dori plus c el era i autorul actului martiric. î i avea re edin a i guvernatorul Iunius Soranus. Sfîntul Vasile scria : cinstit p mîntul patriei tale (Capadocia. Mai mult. Astfel. Lucrul acesta nu este de mirare e gîndim la numero ii capadocieni adu i în inuturile dun rene. iii cercet tori au emis opinia c i scrisoarea Bisericii din Gothia itocmit tot de episcopul Vetranion. socotite de unii ca adresate nu episcopului de Tomis. de fapt.din Capadocia (c.). el fiind : ocular al p timirii Sfîntului Sava. . «cu voia sfatului clerului (prezbiteriul)» ^ iato? TOO icpeoPutepîoo). Sfîntul Vasile a adresat o scrisoare guvernatorului Scici. atmi'c ni. care. înso ite de acea lung «Scrisoare a Bisericii lui Dumnei Gothia c tre Biserica lui Dumnezeu din Capadocia i c tre toaricile (comunit ile) locale ale Sfintei Biserici universale». strau leg turile cu p mîntul lor de ba tin . In acest caz. Kmq oniyiiu iiiiaat uou . n. j timise Sfîntul Sava. Iar în cea de-a doua scrisoare.il). pentru ius Soranus nu putea trata problema trimiterii moa telor Sfîn5ava în Capadocia decît cu ierarhul locului. )il scrisoarea s-a întocmit pe baza relat rilor lui Sansala. tot un capadocian i probabil rud cu el.n. în ambele scriîstinatarul este numit «theosevis». care se poate s fi avut sub rea sa duhovniceasc i pe credincio ii din inuturile Buz ului. rea lor s-a f cut prin osîrdia episcopului de atunci al Tomisului. ruL s -i trimit moa te de sfin i (scrisoarea 155 din colec ia Migne. episcopul tomitan a al turat :risoare personal c tre Sfîntul Vasile cel Mare. Cercetînd îns cuprinsul lor. se constat cu c adev ratul lor destinatar era episcopul tomitan. iar de aici. redaclimba greac . era Vetranion sau Bretanio. Rug mintea i-a fost îndeplinit trimi îndu-i-se chiar moa tele ui Sava. lup toate probabilit ile. Sfîntul Vasile a mul umit prin dou :i. 330²379). deci era îndrept it s se ocupe de întocactuilui martiric al unui sfînt din eparhia sa. este actul martiric al Sfîntului Sava.

se pot des prinde mai multe constat ri.R.L UI J U A U U . constatarea cea mai pre ioas pentru noi este aceea c popula ia daco-roman a conti nuat s existe i sub go i. dup cum îl arat i numele. 8 ² Istoria B. Atît numele capadocian. acesta. pe care c utau s -i apere de prigonitori (cazul Sfîntului Sava.u jertfit via a pentru Hristos. Mai mult chiar. fiind aici biserici. se ob serv o influen daco-roman în cre tinismul go ilor. era got. apoi cî iva sfin i din fragmentul de Calendar got. ' Ca o concluzie general . p strînd leg turi neîntrerupte cu popula ia de limb latin din sudul Dun rii (România). putem afirma c înv tura cre tin ² ortodox ² era atît de puternic în teritoriile de azi ale patriei noastre în secolul IV. Dac Sfîntul Sava i cei doi preo i ar fi fost arieni. O alt constatare este aceea c cre tinii din nordul Dun rii. pe care cons tenii lui au vrut s -1 scape de pedeap s ). C o n c l u z i i : Din toate cele relatate pîn aici. aceea c în nordul JDun iii pulsa o via cre tin intens . înv tura cre tin era atît de r spîndit i la sate. deci un descendent al captivilor gr eci ad u i d e go i în Da cia. Rezult de aici c era posibil convie uirea «barbarilor» .o. originar poate tot din acele p r i. . ineau rînduielile ortodoxe potrivit celor hot rîtc de Si nodul I ecumenic de la Niceea. cum este cazul iiicei conduc torului got botezat cu numele latin Dulcilla. considerat got. cînt re i (Sfîntul Sava «cînta psalmi» în biseric ) i credincio i care pr znuiau anumite s rb tori (învierea Domnului). precum i Sfîntul Vetranion. de i au tr it între go i ² din care mul i erau arieni ² . amîndoi capadocieni.H U M A J N 1 JN R mîne de l murit i problema c rui neam apar inea Sfîntul Sava supranumit Gotul. învrednicindu-se astfel de cununa muceniciei. s-a emis ip oteza c ar fi de o origine daco-roman . cît i faptul c Sfîntul Vasile cel Mare. în primul rînd. încît chiar i ranii pagini priveau cu simpatie pe cre tini. guvernatorul Iunius Soranus. au depus atîta st ruin pentru mutarea moa telor sale în Capadocia. în stîr it. desigur nu se depunea nici o st ruin pentru'adu cerea moa telor sale în Capadocia. . ceea ce pare pu in probabil. care aveau de asemenea nume latine. ne fac s credem c Sfîntul Sava este originar tot de aici. . cu popula ia daco-roman . preo i. încît din rîndul credincio ilor de aici unii i. î n ce p rive t e p e p reot ul Guttica. Despre Sansala.

NICOLAE (CORNEANU). 3²1. 11 din colec ia P rin i i scriitori biserice ti). VASILE GH. Vom Bischo! von Gotien tnbischoi. XVI + 223 p. h. Studii patristice. Citind martiriul Sava Gotul. THOMP» Vizigots in the Time ol Ullita. C. + reproduceri. 1972. în S. Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei Roii. în «Geschichtswirklichkeit und GlaubensbeFestschrift fur Bischof D. 58 p. EPIFANIE NORO-0 de ani de la moart ea martiric a Siîntul ui Sava Got ul. !. SIBIESCU. 1970. in Zeitschrift fur Kirchengeschichte. an. 1972.T. ION ^i Stîntul mare mucenic Nichita ( i «P timirea* sa). p. 1898²1899. p. XXII. 175²185.R.O. an.O. c. în G. Din istoria re[ gepizilor. XXXI.R. Bucure ti. 1930. Biblia lui Wullila. Bucure ti. Helt 2²3. 1972. VASILE GH. Stîntul Sava martir got. 7²9. 1972. 1925. nr. 169²180 . anul XXI. 1986.O. JOSEPH MANSION.. 146²150 (cu cele dou scrisori. KURT SCH FERDIECK. Timi oara. p. an. nr. în «Analecta Bollandiana». t. XLI. Tr aducer i române ti i comentarii: G. în II..R. nr. Bruxelles. 20 p. 1984. Buz u. (p. Saints de Thrace et de Mesie. IONESCU. 3²4. în «Analecta Bollandiana». nr. p. Sansala. 1989. Aspecte din vechea cre tin . ZEILLER. 817²822.. Paris. Tiibingen. 1914. XC. p. 1938.. J. 1600 de ani de la moartea Siîntului Sava Gotul. p. 335²388. AcreJe martirice. E. col. în B. 1053²1070 . 1983. 1911. 357 extras: Cluj. note i comentarii de.. III.. p. 134²139. an. "Wulfila. Studiu introductiv. p. în MB. Mi carea au-n Dacia Pontic i nord-dun rean (sec. 231²258 din acela i volum). {E. p.O. în «Anuarul Inst. în «Ortodoxia». VASILE PÂRVAN.. p.. CONSTANiICULESCU. . 710²715 i 720²727. LVI. 1979. p. Ausgewâhlte m rtyreiakten. 7²8. Stîntul Sava «Gotuh. traducere. p. ?7 (a se vedea i p. 1898 ² cu traduceri din ac-irilor) . . Friederich Miiller».P E R I O A D A I N T II A (S E C O L E L E II -V I) BIBLIOGRAFIE i l a i î n c r e t i n a r e a g o i l o r . 90..R. ZEILLER.. 273²301.R. Bând. PETRE JREL. an. 32. Gofen'uliila als Bischoi und Missionar. . p. în B. 1929. nr. La 1600 de ani cenicia sa. Via a i doctrina sa sau starea cre tinismului în Dacia Traian i ' în sec. voi. III i IV. A. EMIÎ. XCVI. 1888.O.ESEE. ZOTTU. GHERASIM TIMUS.. Buz u. 20²24. Cele trei scrisori ale Sf întului Vasile au fost publicate în original de J. I. s episcop arian de Durostor. p. 1967. Les ades de Saint Sabas Ie Goth. (BHG²1607). p. p. Ies origines chretiennes dans les provinces clanubienirnpire romain. 5 _ 30 . P. ER BIC EA NU. 245²255). în B. 1912. J. 1969. an. p. IOAN RÂ-*U. 1979. Epistola Bisericii Gotiei. anul XII.. nr. IAN POPESCU. nr. 1924²1925. în B. 1883. 5²6. Pagini din istoria veche a cre tinismu-mâni. an. IORGU STOIAN. în B.. p.. ER-Uliila. Dr.2' P311^²328-(voi. 936²938. mitropolitul Banatului. t. Contribu ie la vechimea cre tinismului în Dacia. 1966. 180²193. R. IV. C. 556²568. 146²158 ( i în voi. 1918. V. 550²558 ( i în voi.M. în M. IOAN R MUREANU. Histoire et arcMolo. KARL KURT KLEIN. în B. SIBIESCU. p 216²238) . Spiritualitate i i storie la întorsura Carpa ilor. . 0²1891. IOAN DINU. 763²769 ( i extras : Bucure ti. 1938. IOAN IONESCU. în «Dictionnaire d'histoire jgraphie ecclesiast ique». 149²158) . 121²152. 1978.O. p. în M. p. XXXI.R. Ies Iu christianisme chez les Goths. Bucure ti. I. p. p.O. Migne. 407²542). (mai ales p. KROGER. Go i i î n Da c i a i [re tinarea lor în sec. Cre tinismul în p r il e Buz ului pîn în secolul al n voi.). Contribu ii epigraii ce la istoria cre tinismului m. primul preot cresroman atestat documentar. TEZXE. 198. în române te). nr. e Siîntului Vasile cel Mare cu Scyt hia Minor (Dobrogea)". 3²i. de Istorie Na ional ». 1.S. Pomenirea Stîntului martir tul. XV. IV + 667 p.O. r t i r i i c r e t i n i d i n G o i a. Patrologia greac . 370² -517. voi. în revista «Tomis» an. 1970. J. 485²490. VII 1. 1939. în M. IV²V). Auxence. XXIV. 9²10. Paris. KNOPF i G. 1970. H. Stuttgart. 685²710.B. Oxford. irgenteus Upsaliensis». 329²355 1 latin i traducerea româneasc a vie ii lui Ulfila) j VASILE GHEORGHIU.

A a se face c în provinciile Illyricului a existat o via cre tin mult mai bogat decît în nordul Dun rii. în continuare. în provincia Pannonia Inferior (Secunda) existau scaune episcopale în ora ele : Mursa (azi Osiek). lucru pe care îl afirm i scriitorii Paul Orosius i Salvian din Gallia. Dup cum s-a putut constata. Marea mas a locuitorilor din nordul Dun rii ² agricultori i p stori ² a r mas pe loc. Num rul: lor a crescut dup anul 313. cînd s-a promulgat edictul de la Medioîanum. Dacia Aurelian . înv tura cre tin a p truns în Peninsula Balcanic prin lucrarea misionar a Sfîntului Apostol Pavel i a ucenicilor s i. Se cunoa te o neîncetat emigrare a popula iei din imperiu la barbari (adic în nordul Dun rii). Am ar tat i în alt parte c poporul i limba român s-au format în cadrul a a numitei «romanit i dun rene» sau «orientale» a imperiului. capitala D up . convie uind. Cre tinismul în sudul Dun rii. mai cu seam pe malul drept al Dun rii. Leg turile dintre popula ia romanizat din nordul i din sudul Dun rii au fost permanente.VI / CRE TINISMUL DACO-ROMAN ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLUL IV. s-a creat acolo o nou provincie. împ r it în curînd în dou : Dacia Ripensis i Dacia Mediterranea. La începutul secolului IV întîlnim un ir întreg de episcopii în provinciile Illyricului. în 271²275. a administra iei i a p turilor înst rite în sudul Dun rii. Sirmium (Mitrovi a). Desigur ace tia au f cut aici hirotonii de episcopi. preo i i diaconi care le-au continuat activitatea misionar . situate între cele dou Moesii. Astfel. cu felurite neamuri migratoare care sau ab tut pe teritoriul fostei provincii. în care intrau provinciile din spa iul carpatodanubiano-balcanic. SINOADELE ÎMPOTRIVA ARIENILOR retragerea legiunilor romane.

în Scythia Minor exista o episcopie la Tomis (Cpiaîa care s-au d ugat ulterior alte 14 episcopii. toate în Bulgaria de azi. a Ripensis : Aquae (Negotin. în Dacia Medii: Naisus (Ni ). . în Iugoslavia). încît num rul tuturor episdun r en e se ridica la peste 40. Abritzgrad). In Superior : Singidunum (Belgrad). Durostorum (Silistra). N ico polis (Nikiup. ca Irineu din Sirmium. Durostorum. Appiaria (Riahovo). scriitori ti de limb latin .mai îndep rtate de ora e. Ratiaria (Arcer).Dacii sud-dun rene i Dardania erau latine. Novae. Viminacium (Kostola ). Sexanta (SexaPrista (Russe). existau episcopii. Pannonia r (Prima). Tomis etc. i Serdica sau Sardica (azi Sofia). la sud de No va e). pîndirea cre tinismului în afara ora elor mari ² mai ales dup de la Milah :² a dus 4a instituirea unor slujitori speciali care s i în comunit . Ulpiana (Lipljan). sau în imediata sa apropiere : Singidunum. ‡ nunit ile i episcopiile din Pannonia Inferior. Horlargi (Ciupria) i Margum (Dobrovi a). înd seama de caracterul misionar al cre tinismului din primele . în mediul rural. Nicopolis. Remesiana (Bela Pelanca). Abrittus. Ratiaria. lîngi Marea Neagr i Odessos sau Odyssos (\ r arna). Mar<bianop*olis. azi amîndou în Iugoslavia. cîteodat ap r tori ai inuturilor pe care le iu.Din felurite m rturii contemporane se tie c unii >copii acestor inuturi erau oameni înv a i. îfar de aceste episcopii din provinciile romane sud-dun rene. Martis i Oescus (Gigen). în Moesia Inferior : Novae (Svi tov). . ia. Moesia Superior.Hoa e aria de azi. dintre care aproximativ 15 erau a ezate pe malul l Dun rii. în Moesia i Scythia Minor nu mele ierarhilor i inscrip iile sînt fie în fie în latin . este sigur c noua înv tur a lui Iisus Hristos a p truns din >uri rii în nordul ei i prin mijlocirea scaunelor episcopale pe am men ionat. amîndou în Iugole azi. precum i numele ierarhilor. Dalma ia i Praevalitania. în imediata vecin tate a fostei provincii Dacia Traian . Sexanta Prista. Oescus. i altele. azi toate în Iugoslavia. de care ne vom atf-uri capitol special. mai [semnate. Ma rcia nop olis ). polemi ti.P E RI O A D A I NT II A (S E C O L E L E n² V I) iei. fost i re edin imperial în secolul IV. în Dardania : Scupi Î ). Castra Martis. Unii au suferit moarte de martiri. Viminai. probabil la Cibankov ce sau Vinkova ) i Bassianae (Petrova .ile . în celelalte provincii ale Iliyricului: Sa via. p e Dun re). a. Poate s ii an scaun episcopal i în Bononia (Vidinul de azi). dup cum doveele inscrip ii funerare.quae.

can. cu n o s c u t d e d a c o . c a n . deci erau un fel d e arhierei vicari în a ccep iu n ea de azi. hor e pisc opii au fost în dre pt s . S înt în tîln i i în ce pî n d cu sec ol ul III (d u p un ii cer cet t ori ch iar d in se colu l II). A n c ira . s h ir ot o n e asc ei î n i i pr eo i i d i ac o n i ( ac e st e a d i n u r m n u m a i cu a p r o b a r ea e p i sc o p u l u i).i e xer cite atribu iil e treptei lor di n îm pu ternicirea episco pil or din su dul D un rii sau a celui din T o mis. ca re a vea u hir ot on i e d e ar hi er eu. 2 al Si n. aici. avîn d hirotoni e de e pi sc op i. E i hi rot on e au pr e o i. s i n st al e ze p re o i î n p ar o h ii . I e c . 13 al S i n. N e o ce zar e ee. D e i n u a ve m m rt uri i istori c e-litera re de spr e luc rar ea h ore pi sc opi l or i n n o r d u l D u n r i i. a fo st u u - . în D a cia C arpatica. 6 al S i n . iar l atin e t e « vi sitat or e s». E i era u tri m i i sau d ele ga i d e e pi sc o pi i lor s c er cete ze pre oii e pa r hi ei. la po pu la ia dac o-r o de a col o p rin ac e ti hor epi sco pi i epi sco pi mi si o n ari. A vea u i d reptul s partici pe. pr e g t ea u cate h u me ni i p en tru bo te z sau pr e dic au ac el or a c ar e nu cu no teau în c^ î n v tu ra cre tin . la. can . în d e plin i n d în s r ci n ril e p e c ar e le -a m p o m en it m ai su s p en tru h or epi sco pi. ca n. nu mi i i «e x rh i ». d u p r etr a ge r ea au r eli a n î n fl o rit o ar el e o r a e d i n f ost a pr o vincie D acia Traian s-au ruralizat. ca tri mi i ai episc opilor de la scau nele amin tite mai sus. M ai m u l t e c an o a n e a l e u n o r si n o a d e se o c u p d e e i (can .Ace tia erau cunoscu i sub nu mele de horepiscopi (x«> pe7naxo7rot). 5 7 al S i n. 8 al S in . U n ti m p au acti vat în B iserica ve ch e i a a n u m i ii episco pi « period eu i». s fa c hirotesii î n tre ptele in feri oare (cite i. D e aceea. ip od iac oni. se int er zice a hir ot on ia d e e pi sc op i pe n tru sat e i or a e m i ci . m en in ut pîn prin sec ol ele V III ² IX . tr e b u i e s ad m it e m c u n ii d i n e i a u acti vat i aici. sau « period e v i » (ire pt oS ein iq? = î ngrijitor al su fletelor). d a r se d e pl a sa u în eparh ie cînd dispu n ea ac esta. II e c. C ateheza. cu vot delib erati v. pîn prin se c ol e l e X I ² X I I. pre dica i slu jba l or era u s vî r i t e î n li m b a l at i n vu l g a r . c a n. e xorci ti). A n tioh ia. etc). s s vîr e a sc tai ne i i eru r gii. t ot u i. 2 al S in . A u ap ru t în se colul IV i s-a u . cer ceta u biseri cile e xi st ent e i p e p r e o i. din S ar dî c a. U nii p eriod eu i au pu tu t a cti v a i î n t erit o r iil e di n n or d ul D u n r i i c a t rim i i ai e pi sc o pil o r di n su d ul ei. 1 3 al S in. IV ec. 13 al S in. in stal au pr e o i. di n L a od ice e a). E i st t ea u î n ce t a t ea d e sca u n a e pi sc o p u l u i ep ar h i ot. m an P tru nd er ea cre tinism ul ui în n ord ul D u n rii. c an .r o m a n i i d e a i ci . o r. adic episcopi «d e sat» sau «de ar » (r t j^dopa -a? = sat). inferiori h ore pisco pilor. c an 1 0 a l S in . E x i st en a l o r se i m p u n e d a c n e gî n di m i l a fa p tul c p r i n a n u m i t e c an oa n e ( ca n . A n tio h ia d in 3 3 2 . diaco ni sau h ir ote sea u g rad e in feri o are. s vîr e au diferite sl uj b e.l ucr rile S i n o ad el or ecu m e ni ce i l ocal e .

în timp ul î mp ratului Valens.. î n a nul 325 . care a ilit st pînirea romano-bizantin în nordul Dun rii. din Scupi (numele este semnificativ) i Pistus din Marcianopolis.. lega pro-e din sud cu teritoriile din nordul Dun rii. Acest teritoriu a fost pînirea ro ma nilor pîn în 378. unul n scut. iar nu f cut. Care din Tat l îscut mai înaint e de t o i vecii. »a erau V lens din Mursa i Ursacîus din Singidunum. pentru a. prin Care toate s-au f cut. în «Via a împ ratului Constantin». .de faptul c sub Constantin cel Mare. probabil se numea Aloicu²A m t mai sus c printre participan i s-a num rat i episcopul «Teof/I thiei».irea Fiului («Fiul lui Dumnezeu. Aici a izbutit s atrag la erezia i tineri episcopi. Tulbur ri pricinuite de arieni în sudul Dun rii. cel mai de sea m :or al Ortodoxiei dovedindu-se Sfîntul Atanasie cel Mare al Aleiei. C el de o cu Tat l. i acest Sinod au participat 318 Sfin i P rin i. Protogenes din Sardica. a fost exilat în p r ile Illyricului.»). care au devenit apoi mari ap r tori ai arianismutdeplinind un rol însemnat în controversele ariene din secolul IV. care c Fiul este o creatur a Tat lui. n s cut. imperiul roman de f sâtbutit s cuprind o larg fî ie de teritoriu în cîmpia oltean i> m (hotarul nordic fiind cunoscut sub numele de «brazda lui Noîmp ratul a construit chiar un pod peste Dun re între Sucidava. care l mureau jzp.Domm^djrjL^ijrjniuin.. Celeiul de azi) i Oescus (Gigen. au cucerit go ii. în toam na anului 3 25. Ea s-a ref cut ² par ial tiu scurt timp ² abia sub împ ratul Justinian (527 ²565). nodul I ecumenic. în Bulgaria). fiind creat din alt substan in decît Tat l i c este schi mbabil. bil la lucr rile Sinodului a luat parte i un "Sptscop 3e T6mîs7 c ci :ul Eusebiu de Cezareea. i urma con da mn rii sale d e c tre Sinod. Pentru cercetarea acestei turi. Intre participan i s-au nu m rat i cî iva ep iscop^din p r ile sne : Dominius sau. e multor episcopi din sudul Dun rii este cun oscut din timpul elor pricinuite de erezia preotului Arie din Alexandria. împ ratul Constantin cel Mare a convocat primul Sinod ecula Niceea. în urma victoriei lor asupra romanilor la AdriaAtacurile hunilor din anii 442 i 447 au înl turat din nou st pîoman de pe ambele maluri ale Dun rii.. scria ici schitanul nu lipsea din ceata» . car e a cond a m nat er ezia lui Ari e i a lat primele apte articole din Simbolul credin ei.

la Viminacium. augustul Galliei. a luat na tere o nou grupare eretic . i anume c «Fiul este asem n tor cu Tat l în substan sau fiin » (ofjioiour. în Duminica Rusaliilor). i ia Antiohia (341). apropiat ca form de primul. Tulbur rile nu s-au potolit nici dup moartea lui Arie (336) i a lui Constantin cel Mare (22 mai 337. au condamnat pe Sfîntul Atanasie cu depunerea din scaun. . cu participan i în majoritate ortodoc i. a îng duit Sfîntului Atanasie i altor episcopi ortodoc i exila i s se întoarc la scau nele lor. în Germania). Sofia de azi). . care a exilat pe Sfîntul Atanasie la Treveri (azi Trier.. în drum spre Alexandria. în Dacia Mediterranea. au pus în circula ie un termen nou. Datorit faptuku^c^jnultejrobleme nu erau rezolvate i c în 341sejmuser d"ou ~sînoade.. Unul din fiii s i. . voind s înl ture termenul ortodox «de o fiin cu Tat l» (ojiooocnoî).:.Dup condamnarea lui Arie la Sinodul I ecumenic. început de împ ratul Constantin).. la Alexandria (ortodox). participînd în majoritate. Sfîntul Atanasie s-a oprit în p r ile. t In 338 s-au inut alte sinoade. > . cu aprobarea celor doi augu ti. prietenii s i. Constan ^al^ jDcj dentului i Constan iu (Constantius) al Orientului. de unde începea st pînirea lui Constan iu. botezat numai cu cîteva zile înainte de moarte de semiarianul Eusebiu al Nico midiei. unul al orientaliTofTaT^ TuTal occjd^j^lUQTr-^pâ-luliii^iai^^ ximinus din Treveri au socotit c a sosit timpul s se reexamineze toate problemele~"ramase în suspensie. inclusiv situa ia Sfîntului Atanasie^al AlejîjndlieL»la. dup numele c peteniei lor. în 335 s-a inut un sinod la Tyr. Constantin II. Au urmat alte fr mînt ri.».^uiina unui schimb" ele cores"poncfen . s-a hot rît ca episcopii celor dou jum t i ale imperiului s se întruneasc la Sardica (Serdica. De pild . Sinodul de la Sardica. numU_j^^JÎF îror'Ja^rT l înnoirii» (atunci s-a sfin it noua catedral . Hot rîrea a fost aprobat i de împ ratul Constantin cel Mare. unde a întîlnit pe un alt fiu al fostului împ T. convocat de papa~TuTTu. în frunte cu episcopul Eusebiu al Nicomidiei.) : iat. noastre. la Constantinopol (semiariaiiji^ la Roma (340²341). In felul acesta. numi i i «semiarieni» sau «eusebieni». care au dus la convocarea unor sinoade locale. pentru ca s poat mai u or am gi pe ne tiutori.o?). în care semiarienii. Constan iuT~âugustui Orientului. ultimul ora al imperiului occidental..-. aproape de Tracia. a arienilor modera i.

auparticipat episosimus din_J^oj ejuin_JvIaigi*-. Din M. Al ii erau din provinciile Orientului. capitala Illyricului occidental i reimperial în secolul IV. Cealalt jum tate (aproximativ 80) erau din provinciile Ocui : Italia. grupa i în jurul b trînului Osius din Cordoba. car e.iar Arnanthjs^din Viminacium a rezentat de preotul Maximus (Sfîntul Atanasie cel Mare în Episc tre" arieni aminte te pe episcopul Cyriac. apoi au p r sit ora ul. c ci r s ri-pus drept condi ie prealabil a particip rii lor ca episcopii de-ei mai înainte. în Tracia. conduc torul Bisericii (romane la Sinodul inie.. majoritatea semiatru cunoa terea situa iei cre tinismului în provinciile dun rene sriului roman. mutîndu-se la Philippc-:i Plovdiv). împreun cu Osius. amînluc tori ai Sinodului. este necesar s se cunoasc numele episcopilor aarticipan i la lucr rile Sinodului.iis. Episcopii i apuseni n-au voit.s-a ocupat de abuzurile i violen ele s vîr ite arieni (eusebieni) împotriva multor episcopi..»esia Superior. în timpul exilului s u în Illyricum : Valens de Mursa i ^d eS i ngid un uin. au credmfâTrETWÎtssr i luptau împotriva Siîntului Atanasie. preo i sau ere- . episcopii illyrieni i occidentali au continuat lucr odul a împlinit o întreit misiune : s-a ocupat de dreapta creacat de semiarieni . Aproape jum tate dintre ei erau din provinciile ui. din Pannonia Inferior ipat Eutherius din Sirmium. în c de la Sinodul din T yr. unde i-au inut sinodul lor.. care probabil a fost al Raiup al ii s-ar fi numit Pauflin). Din Dacia Mediterranea au luat iscopii Protogenes din Sardica.jdiQ Viminacium. La bun început s-au ivit neîn elegeri între sinodali. îjiar icipat episcopii Paregorius din Scupi ^i Macedonius din Printre ef"se~numTfluŒ r c?î doi tineri episcopi atra i de Arie i sa. Din Dacia Ripensis au venit episcopii Vitalis din Aquae_ (sau Sai yus) din C astra Martis i Valens din Oes cus. >dox). în ciuda reorientalilor. Spania i Africa.‡ a cercetat situa ia episcopilor depu i din ie semiarieni.dirju-CQldQbau_Din Qâii. di n 3 35 . Sfîntul 3 aminte te i de episcopul Silvestru. i anume Atanasie al Alexandriei. Astfel. s nu fie admi i la lucr ri. In aceast situa ie ² cu toat încercarea icare a episcopului Osius din Cordoba ² episcopii r s riteni edin e aparte. i Gaudehtius (jGjaudenjiu) jdn Naisus.adul s-a întrunit în toamna anului 343 i au participat aproxi70 de episcopi. cei care a participat i la lucra-sIului I ecumenic. Marcel al i Asclepios din Gaza. Gallia.

c învinuirile care se aduceau Sfîntului Atanasie. cu acest prilej. 14 i 15 cereau ca episcopii s locuiasc în eparhiile lor. Se cerea de asemenea ca nici un episcop s nu hirotoneasc pe clericii altui episcop. întemni rile slujitorilor Bisericii. Deci. P rin ii de la Sardica au stabilit un num r de 23 de canoane.dincio i trimi i în exil ² unde sufereau fel de fel de lipsuri ² sau închi i. la episcopul Gauden iu. 11 i 12"^!Tganrw îH-. inclusiv cei doi arieni din p r ile locului : Valens de Mursa i IJ J. Odat cu aceia au mai fost excomunica i i al i episcopi semiarieni. rezult c Sinodul de la Sardica a fost unul din cele mai importante din seria sinoadelor co nvo cate pentru aplanarea tulbur rilor provocate de arieni i de semiarieni. 2 . In aceste împrejur ri. fa de ereticii arieni. prin actele lor de violen .. vinov ia arienilor i a semiarienilor. iar Pastile anului 345 la Aquileea. pîn la moarte (-j. ' la alegerea episcopilor. în a doua jum tate a secolului IV. 1. pe semiarieni. încît a fost nevoie s se întruneasc noi sinoade. canoanele 1 . afara de cazul cînd erau ei în i i chema i. Pastile anului 344 le-a s rb torit la Naîsus.u figflg. 6 confirma vechea tradi ie ca la alegerile de episcopi s ia parte i poporul. rile de episcopi de la un scaun ia altui dac ele aveau ca scop interese personale. CJJAS din Singjdjjr^urn. incendierea unor biserici. 8-a dovedit. Din p cate.361). nici n Sfintui Atanasie n-a putut s . pîn cînd erezia arian (comb tut i de marii Sfin i P rin i : Atanasie al Alexandriei. 8 i 9 dezaprobau c l toriile i interven iile episcopiior la curtea imperial . Can. Sinodul de la Sardica n-a putut aduce . neputînd s lipseasc ² în caz de nevoie ² mai mult de trei duminici. pentru c au respins erezia lui Arie i a lui Eusebiu din Nicomidia i au refuzat s intre în comuniune cu adep ii acestora. 13. Grigorie de Nazianz i Grigorie de Nissa) a început s dispar .. De pild . în vestul lilyriculm. hot rînd s fie excomunica i cei care le ocupau în acel mo ment scaunele. Din toate acestea. lui Marcel din Ancyra i lui Asclepios din Gaza erau neîntemeiate. prop ov duind dreapta credin i înt rind pe credincio i în rezisten a lor . f r consim mîntul aceluia. Can. Can. la irepturile i datoriile lor. LaMll Vilul luuiu>iior. Vasile cel Mare. Sinodului n-au putut fi aplicate decît în provinciile Illyricului i ale > Occidentului. c ci în R s rit împ ratul Constan iu a continuat s sprijine. falsurile lor. Sinodul a constatat.i reocupe scaunul din Alexandria. El a r mas mai mult de un an în provinciile romane sud-dun ren e. J. referitoare Œ»-> r. 7. Semiarienii i arienii au continuat s agite spiritele. introducerea de episcopi arieni în locul celor depu i. hot rîrile. de asemenea.

i Inl o ^fe. ar ^î_S^2P E T~ T 5nîît *cr aI " M pefîuluf "roman i. pentru istoria vie ii cre r ovi n ciil e su d -du n r en e i c hiar d in n or d ul D u n r ii. în Gal. acest S in od D deosebit im p ortan . irna anului 350 ² 351 C onstan iu.e xil. în frunte cu u n episco p ² . N u ad mitea L o go su l di vin a avut o existen per son al în ai nte de a se în H ri st os. doctrina rului s u M arcel. i1îT t"Tar*S ardica. le Fotin (Photinqs}^jJjce mcai episcopului M arcel al Anc yrei. cu exager ri. î n 3 51 s-a on d a m n a t pe n tr u a ci n c ea b ar p e F oti n . în tîlnit întreJP arin ii _ d e ~ Mlî2^~oc^at--da-A m ereziarh oYîgmar din Âncyra./ i tu ra gre it a lui M arcel i F otin a fost cond a m nat d e patru l o c a l e . c are. datorit a" vir -3 superioare. T u l bu r rile cau zate de i se miarien i au c on tinu at i du p S in odu l d e la S ard ica. totodat . precu m i un nu m r m are n c i o i. F o t i n î n v a c Ii su s s . cu nu me dsc op ate.atia. S prijin i i de î m pa .'t i e pi sc o pi a u d e ve n it i ni i a t o rii i c on d u c t or ii u n or si n oa d e tau s dea o for m u l d e credi n pen tru întreaga Bi seric i s . A st fel. îisus H ri stos n -a fost d ecît un o m. se p oate con stata e xi sten a u nei or gan iz ri te meiisericii cre tine în pr o vinciile r o m an e su d -du n r ene. care se î nru dea cu ac ee a a u nu i m are ereziarh Iu l III. care dep ea prin p rerile . F oti n i-a p strat totu i scaii* jrit p o pu l arit ii i a pr e ci erii d e car e se bu cu r a în fa a p st o ar e s -a u o pu s la exil ar ea sa. tinute^^ioM ^^ î i c on d a m nat de atîtea sin oad e. tri mi s î n . îm p ratul "a""fpst s o se m ~ d * e e pi s 'co pi arie ni i se m iarien i. augustul_Ori§jQ . i a p r ut n oi er e zi i. centrul > c al lu mii cre ti £eT "M u îndu . o aje. C on st at m a p o i c e p i sc o p ii d e a i ci ² i m pl i c i t i c r e _ m rt u ri sea u O rt o d o xi a n i ce e an . d eci n ega existen a elem entului divin în El. a de ven it pe n tr u li. P ave l din S a m o sat a.a n sc u t î n c h i p n at u r a l d i n vi aria. u m.. A stfel.rrfiinius de C izic.i re edin a îcî. i-a stasdin a în S ir mi u m . . A cest itotin reproducea. . ". asc pac ea. c on d a mn at la u n si n o d d in A n ti o m u l 2 6 8 . m et r o po l a Il l yri c ulu i. a meritat sa fie nu mit Fiul lui Du mnez &u. t ulbur ri în B iseri ca sud -du n r ean .: iri m u l rîn d.j}n arian radical.lini tea în B iseri c . C u toate acestea.tuiui. car e d esf u ra u o in ten s acti vit ate m isio nar a -pa st osst e e pi sc o p i i d e si g u r a v e au u n n u m r su fi c i en t d e sl uj it or i ² i pre o i. în care p st orise E uth eri us.

mai cuprinz toare. apoi Iovian (363²3j64) i Valens (364-^378]^ alt ap r tor al arianismului în R s rit". s-a ajuns la aceast situa ie care a produs multe suferin e Bisericii r s ritene.(361²363). In vara aceluia i an s-a inut al patrulea sinod la Sirmium.X)ccidejli4 al Iul la Seleucia. în prezen a împ ratului ConteTr TuTprezidat de episcopul Germinius. a urmat la tron nepotul s u Iulian zis Ajustatul.a întrV 1 ^"" sinod la An cyra.u ^au convins pe împ rat s caute o nou formul teologic .. Sub împ ra ii Valentinian I (364^²375)^ Qra ian (367²383) i ValentinianJIJ375²3921 în Apu .V&te«««« i»JtJtrsaci. care. Victoria arianismului asupra Ortodoxiei n-a putut dura. Credin a pe care trebuia s-o m rturiseasc atunci orice cre tin era aceea a lui Germinius. Dar la scurt timp dup încheierea sinodului. al împ ratului Constan iu în treb urile Bisericii. unul^la Ariminium {Rimini) îriJ^ajia^4aej]. . Orient. care exprima principiile arianismulului radical anomian(âvojuoî ² neasem n tor). adoptîndu-se «a treia formul de la Sirmium». pentru. care putea fi interpretat i în sens ortodox. Dup moartea lui Constan iu II (361).. Valens i Ursacius. cunoscu ii intrigan i GexminiiiS. cunoscut sub numele de «prima formul de la Sirmium». acceptat în 360 de un sinod din Constantinopol.ilP^ '<::.sau «crezuL.?a formul de credin omian («Fiul este asem n tor cu Tat l dup Scriituri»). s-a dat Ortodoxiei posibilitatea de a ob ine*T'îctorîâ" definitiv asupra arianismului. Deci. Au fost convocate dou noi sinoade. uneori brutal. Membrii sinodului au alc tuit un simbol de credin . liaaile. în 35?-ari£Bii extremi ti sau radicali au inut iâl jreilea sinod la Sirmium. care abjurase credin a cre tin . care s mul umeasc toate grup rile cre tine. . antitrinitarismul lui Pavel de Samosata i erezia lui Fotin.cax£L.daiaL>>.ixu.(.sale chiar i pe Arie. nu jjggarte cîe "htrorua"Sîriei J..22 mai 3 9}Äxai£. Ultimele sinoade împotriva arienilor. ca formul oficial de credin în tot imperiul roman.Äa_condam_nat arianismul radical. reprezentînd totu i mai mult doctrina semiarienilor. ^y^iP f.<-. adoptînd o formul de credin semiariand sau omiusian . al turi de Arie i Eusebiu de Nicomidia. sub conducerea aceluia i Vasile al Ancyrei. condus de episcopul locului. datorit amestecului direct. au fost figurile cele mai reprezentative ale arianismului în secolul IV.. Sinodul a-redactat cra-d^raa-formul de ' la Sirmium».. Celejioua sinoade au aprobat «a patra fo mula de la Si»îik«R>» .^'dar_ d maij-al^ sub Teodosie celMare (379²395). cu participarea unor episcopi orientali illyrieni i occidentali.Ä. secondat "cîe ctîfrosctrtM²ep-is*^copi^rieni Valens i Ursacius. în R s rit. care comb tea arianismul radical.

La scurt timp. care primiser credin a cre tin sub form i ales sub împ ra ii Constan iu i Valens. la care au participat un mare num r .e participan i s-au impus tot Sfîntul Ambrozie i Anemius m. TJrsacius i al i cî iva episcopi condamna i de un sinod jm^JttJ2fia»:^^i PâJ^JRâJ®a «a.2g3_â_început reconstituirea ierarhieijDxtodoxe în provinciile ale imperiului roman. scaunul episcopal de la Sirst ocupat de nrtnrinvn^ Aiifim. De la ei l-au îmbr i at i celelalte neamuri germa-ite cu ei. : Lbaterea ereziei macedonienilor sau pnevmaitomahilor. ei i-au p strat scaunele pîn la ip 371). datorit activit ii i Ulfila.m Siagidto^. care a prezidat lucr rile. De pild . A . pretutindeni pe unde au trecut. Illyria. i ortodoc i din Illyricum i din nordul Italiei.ezeirea Sfîntului Duh i deofiin imea Sa cu Tat l i cu eplcmbrie 381. din anul 366 se p streaz u iijsub forma unui proces verbal) între episcopul Germinius dincio f laici ap r tori ai Ortodoxiei niceene. întrucât mentali. i a Sfîntului Ambrozie al Milanului. i de unele sinoade inute i Spania.m. . precum i Valerian al Aguileii. din Dacia Carpatic " . Au r mas arieni ens". Cu toate acestea. ora situat la frontiera Italiei i la care au participat 35 de episcopi din Italia.»H-sLttRUt. care dumr.ua nou sinod la Sirmium (al cincilea). convocat de împ ratul Teodbsies care s-a inut la Constantinopol în prim vara i vara acelutr. dup moartea lui Germinius.. arianismul i-a încetat oficial existen a în aceste provincii.întoarcerea lui Germinius la Ortodoxie. a împ iatului Gra ian. i. c ^ îatematiza i acum episcopii arieni gcundianus~4. Acesta nul sinod inut în provinciile romane ale Illyricului împotri>r. îl.. Sinodul itît nimicirea ultimelor r m i e ariene în provinciile illirice. lladiu din Ratiaria i preotul Attalus din N(iricu. în iulie JJS. . s-au deschis lucr rile unui nou sinod.J. cei din dieceza Tracia i idin Illyricul r s ritean) r la Sinodul II ecumenic. Gallia Din imperiul roman de R s rit n-a participat nimeni. sub conducerea îs din Sirmium. convol ratul Gra ian la Aquileea. mt numai la go i.^ 1^ alegerea i hirotonia Ga lopat i marele p rinte "Bisericesc Sfintul Ambrozie al Milamius a început lupta pentru nimicirea ultimelor r m i e ale ui în provinciile Illyricului.

fiind înlocuit. dar el a refuzat s pronun e o sentin . Spania i Africa de Nord.î 11 Italia. în cele din urm . se poate conchide c marea mas a clerului i credincio ilor daco-romani sud-dun reni au p strat nealterat Ortodoxia niceean . i credincio ilor din a a-numita «romanitate dun rean ». Bonosus a fost comb tut i de un scriitor contemporan dintr-o regiune învecinat . printre'St^e^^-«*»-a-4uLlio. la 381. . spre Ir-a cunoa te fr mînt rile pe care le-a produs erezia în rîndul clerului \. între care se num rau i mul i dacoromani. Gallia.i Moesia Inferior pîn în Italia. Deci.. doar în rîndul unor episcopi ² care s-aa dovedit de atîtea ori nestatornici ² îndeosebi în jurul ora ului Sirmium. cu ortodoxulMafcian. în ciuda sentin ei de depunere pronun at de episcopii din lUyricum. care au dus-o cu ei pîn în Apusul Europei. Trebuie re inut c ereziarhul Fotin era un oriental. a luat în cercetare.: ' nu era altcg ya decît o continuarea erezii g r gf . i nu un localnic. au apar inut popula iei romanizate din aceste p r i.t. Deci istoria fr mîntârilor din aceast perioad nu este altceva decît istoria vie ii biserice ti a unora dintre str mo ii no tri dacoromani. Printre al ii. la 378. l sînd-cr otrta seama_ episcopilor din Illyricum^gorîb*sus a continuat s r mîn un itimp în scaun. sub pre edin ia episcopului Anisius din Te aJ. priirtEfe-j^ eje^ j^J^IllLGâ^l^SiPiiâ-J^i^ii--Iioianjoiui‡ în anul 391 un sinod general convocat la ^ELUp. nia. spfe~~Cer*c"etarer episcapilor din Illyricum7Tîî9eos~eBî celor din Macedo.nosiis.: jp Nfi']'fiiil . deci i ei. Mai re inem i faptul c majoritatea episcopilor cunoscu i de aici poart nume latine. format pe Siricius al Romei de cele constatate. preoitul pmiJ. din Bannonia Fr^^ia ini a fost îmb r i at i de go i. Deci hot rîrile Sinoadelor ortodoxe din Sirmium. se poate desprinde constatarea c arianismul î i cî tigase prea pu ini aderen i în sudul Dun rii. din cele expuse. SinoaUTaTricreTtîn aT câîîz'a. De altfel. ' " ' nu era altcgya^ decît o continuare__a ereziei luMgotirv-ftegînd. i din Aquileea. Nu avem tiri despre p trunderea arianismului la credincio ii daco-romani din nordul Dun rii.Pnir ' Arpq ja _ au jn . O ultim tulburare doctrinar în inuturile sud-dun rene a pricinuit a ajiupjiriumele ej>is&ojaiilui Bqnos (sau Bot.i. ca i p stori ii lor. reprezint biruin a definitiv a Ortodoxiei asupra arianismului în provinciile romane ale Illyricului. C o n c l u z i i : Am îjcut aceast incursiune în istoria arianismului în provinciile dun rene învecinate cu Dacia Carpatic .

41-1²419 (vezi i recenzia-traducere a lui Niculae M. JACQUES ZEILLER. în . Condamnarea lui Fotin d e Si rmium. 129²176 i 205²350). Paris. p. Sinoa-Sirmium dintre anii 348 i 358.P ER I O A D A 1 N T 1 1 A (S E C O L E L E II ² V I) stîr it. E1LLER. 7²8. diaconi. p. 1962. CARL JOSEPH sloi/e des conciles.. 222 p. Paris. pe teritoriul de azi al rii noastre. Leclercq.. 2. 201 )t BIBLIOGRAFIE \EL1S LE QUIEN. ipodiaconi. voi. RAMUREANU. în B. nr. 1740. E PÂRVAN. 202 p. XIV. Oriens Christianus.. p. îndeosebi p. MAT--JKA. 541²544). Tomus pri. 408²450 : LES-*NARD. XVI. I. 1907 (revlew York. an. an. d'apres Ies documents originaux. VIII + 1479 col. partea I²II. numeroasele episcopii a ezate pe r*pt al Dun rii. 1958). 1973). Roma. schimburi ‡ila ie etc. RAMUREANU. 911. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. IOAN I. 1964. A history oi ChristianitY in the Balkans. 3²4. 224 p. Nouvelle traduction rrigee et augmentee par' H. Chicago. Ies origincs dans Ies provinces danuhiennes de l'empire wmain. nr. care puteau trimite u or episcopi misionari. c ci dup cuvîntul lui Vasile Pârvan «Dun fost niciodat un du man hain. la locuitorii care vorbeau limb latin . 146²182.. IOAN I.T. în «Revue interna ionale des etudes balkaniques» I. Sofia. p. The Council of Serdica 343 A. p. 266²316. IOAN I.R. nr. preo i. Importanta lui pentru istoria p trunderii cre tinismului la geto-daco-ro-r. în mod «organizat». quo cclesiae.O. 1239 p. t. + I p. Popescu. în S. IV -fi :ione anastatica. nr. 8²73).. patriarchae.. !5. XVI. 1918. culturale. 5²6.. 1933. RAMUREANU. in quatuor patriarchalus digestus. Belgrad. Sinodul de la Sir-'8 i Acvileea din 381. (reproducere : Graz. L'expansion du christianisme dans la peninsule des Balkans du I-cr de. 1983. (îndeosebi p. care s despart pe fra i. copi.. ci un prieten bun care i-a unit» (Contribu ii epigrafice. La aceast ac iune au uit. caeterique. 1967. D. Cre tinismul în pro-tane dun rene ale Iliricului la siîr iiul secolului IV. Sinodul de la Sardica 3. trebuie subliniat c leg turile neîntrerupte dintre inu-addun rene i cele din nord (economice. + ilustr^ . 9²10. 1963.) au u urat r spindirea i generalizarea înv turii . praesules totius Orientis.

în acela i timp. el a continuat sa fie agitat din cauza numeroaselor erezii i dispute teologice ap rute în . care au luat atitudine împotriva arianismului. Gngorie_de_Naziaiizj5iGrig"J2fL JS-NlS5fi fa R gjrm|^r fi~Qj^Pj£^YiJJlj|5_5ij^ m^rO71 p din Milan în Apus. Astfel. Sfin ii Vasile cel Mare. La aceasta au contribuit nu numai diferitele sinoade. pe încetul. s-a continuat lupta împotriva p gînismului. ci i marii das c li ai cre tin t ii. ^ ^ i l ^ Z ) ^l fie distruse templele ce mai existau. împ ra ii Teodosie din R s rit i Gra ian în Apus (375²383) au dat o serie de edicte împotriva p gînismului (închiderea flmplelor. ruina. VII CRE TINISMUL DACOROMÂN LA SFÎR ITUL SECOLULUI IV I IN SECOLUL V IN umeroasele diviziuni i dispute din sînul ereziei ariene i-au preg tit. c împ ratul Teodosie cel Mare a des vîr it opera început de Constantin cel Mare. cre tinismul devenind religie de stat. culminînd cu edictul din februarie 391^ care decre ta cre tinismul ca singura religie admis în imperiul roman. p e deplin consolidat în imp eriul roman. Se poate spune. pe drept cuvînt. prin edictul emis în Tesalonic la 28 februarie 3807 care interzicea aceast erezie i recomanda supu ilor s i s respecte credin a niceean . care au continuat opera Sfîntului At^nasie*^c^"K reTTTeXTffl >at greiî lovitur a dat-o arianismului împ ratul Teodosîe"ceî Mare "(379² 395).: v. cu o pozi ie special fa de toate celelalte confesiuni i crezuri re ligioase. Erezia pnevmatomah . interzice rea sacrificiilor etc). Sinodul II ecumenic. împ ratul a ordonat s Marcian (450²457) a fost primul care a primit coroana imperial din mîna patriarhului de Constantinopol. Cu toat pozi ia cre tinismului. M surile sale au fost continuate de fiii s i Arcadius în R s rit (395²408) i Honoriusi î n Apus (395²423).

inclusiv a p nevmatomahilor. episcopul caterisit al tinopolului. Cei_ 5C[ de episcopi prezen i au aruncat anatema îmtuturor ereticilor.. era firesc ca unii s considere Duhul Sfînt ca o creatur Lucrurile s-au întîmplat întocmai. i Nestorie cu adep ii lt parte. în multele disp\ite în problema hristologica i problema întrup rii Logosului.A I N l il iV Ianismului.ior J jentru c ceilal i erau i tocmai atunci la ia nestorian .). c ci în curînd a ap rut o ‡zie a celor care nu recuno teau dumnezeirea Duhului Sfînt. s-a convocat cel de al treilea =umenic p entru a restabili pacea în Biseric . Mai multe sinoade. idul a d at i ap te can oa ne. în d orin a de a restab ili lini tea în B iseric . LIonsiantinopolul era «Roma cea nou ». îndrepiotriva pnevmatomahîlor.I. i au alc tuit :i articole pe care le-au ad ugat Ia simbolul de ia Niceea. ap robînd .£i. e te_o creaat lui. semiarianul Macedonie (urmat. nele celui mai de seam reprezentant al ei. Grigorie de Nazianz i ale altora. ca i numeroase scrieri ilor Vasile cel Mare. pe de o parte. dintre car e al tr eilea pr ecisa ca ii de Constantinopol urmeaz în rang imediat celui de la Roma. :foristfel «Simbolul de credin niceo-constantinopolitan». In primele decenii ale se/ cunoa tem al i episcopi sud-dunareni angaja i în disputele teoie timpului. împreun cu al i adep i. Au început lungi polemici între Sfîntul Chirii i itorii dreptei înv turi. jeea. n-au putut opri întinderea r t cirii. prin carturisea i dumnezeirea Duhului Sfînt. ci numai «N sc toare' de ^pwrcoxoxo. împ ratul > cel Mare a convocat un nou Sinod ecumenic la Constantinonul 381. iprin a împ ratului Teodosie II. Din moment ce Arie îny jji . întrunit a condamnat înv turile lui Nestorie. inuturile dun rene nu au participa-y^ iSinod_ulJ. Sinodul. Astfel. de iu al Nicomidiei). dup moartea sa. c Sfînta Fecioar M ria nu ascatoare de Dumnezeu» (&soi6xo<. Împotriva noii erezii s-a ridicat cu hot rîre Sfîntul piscopul Alexandriei. nunevniatomahilor (to itvsujjia -GCTO? == duh) sau a macedonienilor.unieriic:_de(în unele izvoare numit Terentius) al Tomisului îr i MoesiaInfe/. a a cum se ridicase Sfîntul Atanasie îmarianismului. în 427 ajunge pe scaunul'de :op din Constantinopol un c lug r -antiohian cu numele Nestosus inea.). Sinodul lll&cum&fiTc.e_-c Fiul.

La cererea împ ratului Teodosie H y favorabil lui Eutihie. luat la întrupare. care a luptat împotriva lui Nestorie. cea dumnezeiasc . în exil). La scurt timp dup Sinodul al treilea ecumenic. i Ajargiajm^. A ) f . o nou tulburare s-a ivit în sînul Bisericii.O. pentru c cea o meneasc . Prin urmare. liiodul IV ecumenic. Dorotei din Mar£iano£oli A _adept al lui Nestorie. Din p r ile dun rene a participat numai episcopul Saturnin din Klardanor^oJia^jirma ul lui Dorotei. din p r ile noastre. i /O C O J ? fl] D n ro st o n jj ji ra r p -. nu i omenesc. Sesizat de aceast nou înv tur . tinop olului a convocat un sinod local. ^yun^^^rittus. . care 1-a condamnat pe Eutihie. Do rotei a fost înlocuit cu for a prin ^ ^ l î f f î S & H i al Appiariei i Balcanius al Nicopolei au demisionat.R. din solidaritate* ^ V ^ ^ Policarp deTIa SexarfRT" episcopilor dun reni participan i s-au ar tat favorabili lui Nestorie. Erezia ^pnofjzit . înv înd c Mîntuito-rul avînd o singur persoan a avut numai o singur fire. episcopul Timotei alTpmisului. a c zut într-o erezie tocmai opus . în anul 448. Nestorie a fost înl turat din demnitatea arhiereasc i excomunicat (f 451. cea divin a Fiului lui Dumnezeu. din nefericire" pierdute. Doi al i episcopi din p x ile dun rene s-au opus de asemenea condam n rii lui Nestorie : Petronius de Novae. s-a întrunit un nou sinod la C onstanti3 ² Istoria B. M a n a t -îm p a iin r -n al i participan i o «Contesta ie» împotriva m surilor luate fa de Nes torie ² n-a fost depus de sinocT (probabil a revenit asupra semn turii). Leg tura dintre ambele firi e o leg tur fireasc .3 .cele «12 anatematisme» întocmite de Sfîntul Chirii i stabilind c în Iisus Hristos sînt dou firi : una divin i una uman . ipostatic . depus de sinod i e x ila t. Sfînta Fecioar M ria a fost numit «N sc toare de Dumnezeu» (dsoToxoî). Erezia aceasta a fost numit monofizitism sau monofizism (de la cuvintele i.6vo<. ca al(170-leayparticipant. ^uTuT*(rfîorTTnaînte*1 cte 449) scria lucr ri de combatere a. cele 12 â"hatematisme i condamnarea lui Nestorie. a fost absorbit cu totul de prima. Au participat de~^s*9menea°* ^ I ^ ^ din ordinul împ ratului. Un b trîn arhimandrit din Constantinopol. La Sinodul de la Efes au participat. dar o singur per soan . nu numai una moral . de i marea mas a credincio ilor a r mas str in de aceste fr mînt ri. episcop ul Flavian al Cc njaiâîk-. monofizitismului. Eutihie. care a semnat. ² singur i <puoi? =fire). In acela i timp. trupul Domnului a fost numai unul dumnezeiesc.

dup încIîeîeTSa" U -ti'zbaleiUor. p e D o m n ul isu s H ri st os. neî m p r it i n ed esp r it». m ati ca ad Fl avian u m . E l s-a n scu t din Tat l m ai înainte d e to i vecii. D i n p r i ci n a a b u z u r i l o r s vî r i t e . Sin gu r episco pu l Al exan dru al T onu sului a sem nat h o Sinodului. a fa r d e ‡ele d ou firi ale M î ntu itoru lui sîn t un ite în mo d n ea me ste cal im bat. a m u r i t e va zi l e . D i osc or a g sit c în v tura lui era ort od ox . fii n d î nt r u t o a t e a se m e n ea n o u . protestîn d l a î m p o t ri v a d e p u n er i i l u i E u t i h i e i c e r î n d s fi e c o n v o c a t u n d ecu menic. ca «eretic p eri cu los».a C alced on (în fa a C on stantin op olului. î m p D d o si e II a co n v o c at u n n ou si n o d e cu m en i c. pr o ba bil. d ar s-a aj u n s l a o n o u ia r e a e r ezi a r h u l ui. S a u r^ [arcian pj3 2isi iS ecun dia nu s al N ovaelor. i c on vo c a t î n t oa m n a an u l u i 4 5 1 c el d e al p at r u l ea S i n od ec u . din cau za hu nilor care d evastau atu nci sgi uni. ci fr n eatin s pîn atu n ci a S i n o d e cu m en i c. recu n o scu t d r ept ort o d o x . fiind întru s m en ea T at lu i. C a eu. A c e st a . ep i sc o pii : ^^ g M r ^^ J ^ ^m (u r m a u l lu i Io a n ). V zînd u-se cor Y dani hie s-a adre sat lu T T e^r T Tr ^ ep T sco^u T Tt oiîîei. ar e a d e D u m n e ze u . la particip at între 52 0 ² 63 0 d e epi sco pi . . din p r ile d u n re n e lirn pe ni m eni. a d e pu s pe Di o sc o r d in sca u n i a se m n a t do g m a tic a lu i L e on I. D o ctrina i sc a f o st d efi n it a p ri n u r m t oa r ea m r t u ri sir e d e c r e di n : c r a i m rtu risi m c u t o ii pe u n uj i ac el a i F iu . î n a c el a i ti m p. D i n p r i l e d u n r e n e a tt nu mai Dio genianus din R emesiana. care ex pu ne a în v tura d espr e cele dou irsoan a M întuitorului. C ar e est e D u m n e ze u a de v r at i om ad e v r at. P ri m ul a în fierat pe E u tihie. pe nt r u l u n a a u l a E fe s. d i n i n ut u ril e Î. prin mijloace silnice. în j^u fi*. r e a b i lit a r ea l u i E u ti h i e i d e pu n e r e a l ui ri di n s ca u n . C a o m . Sinodul a tiz at p e E uti hi e. a ob in ut de la participan i con darn v t urii d e sp r e c e l e d ou n at u ri ( di o fi zi sm ) î n pe r so an a M î n i. La st ruin ele lui D iosc or i ale lui E utihi e. dar ulterior. p en t r u r e vi zu i r ea p r o ce su l u i.i 4 4 9 . L a a c est si n od au pa r ti ci p a t. s-a n sc u t d i n S fî nta F e ci o ar M ria. pe litoralul asiatic). iu rare a i c o n fu zia cre ate în B ise ncti 'd e ac est sin od au fost p o. P r e ed i n i a i s -a î n cr e d i n at l u i D i o sc o r al A l e x a n -re. i lui D iosc or al riei. di n pr i c i n a m a lt r a t r il o r su fer i t e. C u t ot n u m r u l m a r e. ac e st si n od a i n t r at e su b n u m e l e d e « si n o d u l t î l h r e s c » . i c ' d u p u r c a r e a p e t r o n a î m p r a t u l u i M ar c i a n ( 4 5 0 ² 4 5 7 ) .

M a rce l lu s di n N i c op ol i s. care au lu at part e. R o ma. la disp utele teo logice di n secolele IV ² V . ad ic cele no rd -d u n r en e ocu pate atu nc i d e hu ni. Tr acia i « inu turil e bar b ar e ». . d e va st at d e h u n i î n 451. 2 8 al aceluia i S inod. C on st an iin o p ol. l a care s-au ad u g at n u m er oa sele pr oteste ridic ate în u r m a alegerii fi z i t u l u i T m i o i e i E l u r J E l u r o s ) c a £ g t r i a r h a l tu ror ierarh ilor d iniin p er 'î u/ 'c er Y n ffi e p rer e a a su p ra h ot rîril or de la C al ce d o n i a su p r a al eg erii d e l a A l e xa n d ri a. ca i «ce a ve ch e». a ^a ^ ^p oi al e su fra g a nil o r lu s e t e . S in od u l IV e cu m e n i c a st ab ilit or d in e a i er a rhi c on or i fi c a cel o r cinci patriarhate (pentarhie) pe criteriul importan ei lor politice . P e r t ru s d m N o v ae .. Lujaesc i r spiuisurîle¼> ms7*O T»îior*^^ . s-a acord at C on sta ntin op ol u iui ju risdic ie peste P ont. A st fel. i a c el o r d i n P a n n o n i a . p o a t e c a m u ri t î n a i n t e d e a d a r s p u n s u l ) . S e re m ar c u nitat e a p er fe ct a a ce st or r sp u n su ri ² c on for m de altfel cu opini a m arii m aj orit i a episco patu lui d in R s rit ² i a n u m e : me n in er ea h ot rîrilor S in o d u lui d e la C alc ed on i înl tu ra rea l ui T i mot ei E lu r di n scau nu l A le xa nd riei. î ntru cît «R o m a cea n o u » e ste ca pital a i m periu lui. cu exc e p i a c el or d i n M oe si a u pe r i ^ ^r Ja ^i ^ R i rj en si s.. m a i al e s î n P a l e sti n a i E g i pt. C u a ce st e a. ^^ Q ^ ^^ rdj ^ D i od ^. pr o ba bil d ez or g an iz at e at u n c i d e b a r b a r i . într-un fel sa u altul. T o a t e a c e st ea . M o n o lil u s di n D ur o st or u m. î nt r u cît p r e c i z a p o z i i a i e r ar h i c a P at ri a r h i ei d e C o n st a n ti nop ol fa d e cea r xm an i d e restul patriarhiilor. se n u m r au i u nii epi sco pi d in in utu rile du n ren e. 36 al Sin od ul ui trulan ) . bu c urîn du -se de ac eea i cinste i de acelea i pri vilegii. T u l b u r r il e pr i ci n u it e d e m o n o fi z i s m a u c on ti n u at i d u p S i n o d u l d e l a C a l c e d o n . A l e xa n d ri a. A sia. c a r e ej ^ ^ J W l l M * di n O d y sso s. prin can.S in od ul a d at 2 8 d e c an oa n e. A n ti o hi a i Ie r u sal i m ( d efi n iti vat în ca n. M a it i a li s di n A p p i a ri a i chiul âpaTaToTârnîrTîeW^ T o mi su lui. c el m ai i m p o rt a n t pe n tr u n o i fiin d ul ti m u l. scri so ar e a î m p rat u l ui a fo st tri m i s 1îspT^ i l ui Z o i m u al r r « a xd t f^ fai f S -aii m nttn ntmmri n<\ tin a . C an on ul stabilea cd sca u n u l d i n C on s fan ti n o p o l t r eb u i e so c o tit al d oi l ea ² d u p ce l di n R o m a ² . în tr e c ei c ar e au fo st c on su lta i. se î n c h ei e tiril e d e s pr e e pi sc o pii d e l a T o m i s i d i n sud ul D u n rii.

C. episcopjalÄ. Varvan. unde î i desmisiunea evanghelizatoare. a ajuns la concluzia c a predicat pe ambele maDun rii. Giurescu. OrajuL^^emesianar se afla pe maie CongifijQjinjaraoJLJj^^ ^T^"W grg ^^^5 v rava). în anii 398 i 402. Ä ^ Ä ^ ^ ^ . scri>e tine te nume te p rinte întreaga regiune^ a Borei. în Dacia Mediterranea. Coman etc. se ftjfisîîbesc B ela Pelanka (în apropierea grani ei iugoslavo-bulVu se cunoa te nimic despre începuturile acestui scaun episcodesigur.). în contimen iona i popoarele care-1 pot numi pe Niceta «p rinte». Într-o scrisoare se face amintire de un episcop cu numele Nichas. ine p r se te pornirile fiindu-i tu înv tor. . Profesorul Dionisie Pippidi a reacestei problemei formulînd ipoteza ² pe care o accept m Niceta a p redicat numai în sudul Dun rii «în imediata r . î primul poem se desprinde c Niceta urma s plece din Nola dep rtata Dacie (la «dacii arctici»). p e vatra vechiujlui ora roman. dac n-ar fi fost ilustrat tul Niceta. C. Alearg Iajjjâis-M&\u i. Azi. «într-un inut necunoscut al lumii ² fîntul Paulin ² barbarii înva prin tine s cînte pe Hristos cu roma na i sa tr iasc puri în p ace senina». i cei ce poart d ciulijfje. ² . ar fi r mas pierdut în istorie.a. Radu Vulpe.« ^ ^ ^ baza acestor indica ii.Ni plei 1 Jjn_r alia. cînd va fi avut prilejul s -i relateze anumite i din activitatea sa misionar . Ioan G. pe care unii îl socotesc o deformare a celui de Nicetas.amîndou felurile Ä Lcej. Nu se tie cînd i-a început p storia. la scaunul s u. de pild . Oarecari tiri asupra ii activit ii sale misionare avem din dou poeme (XVII i ale Sfîntului Paulin. R ezulta de aici ca de «romanizare» numeroasele triburi «barbare» de aici (besi. cresc turrfie Bogate de vite pe malurile m noase». sci i . fiind «apostolul dacoromânilor» (dup el au afirmat la ‡?‡ lorga. Dintre episcopii din sudul Dun rii au impus în via a bisericeasc la sfîr itul secolului IV i înceelui urm tor trebuie men ionat în chip deosebit Sfînlul ÄNiceta n lesiana. ce cultiva pamjnjailpâajfttenor.‡ al i tori au o atitudine rezervat ). la predicile cu. s-au purtat lungi discu ii i s-au formulat ipoteze în leg tur cu «aria misionar » a Sfîntului Niceta.ntul Niceta de Remesiana. pe care episcopul Paulin le-a pus uri de o sensibilitate deosebit . Aceste poeme scrise cu prilejul celor dou vizite pe care Niceta i le-a f cut i.

Tot lui îi apar in lucr rile dogmatice: De zatione Udei (Despre ra iunea credin ei). can.i întind jurisdic ia asupra altor Biserici afar de dieceza lor. Cea mai de seam lucare se intituleaz Libelli înstructionifi (f^rtir^jfitje înv tur ] sau Catehismul ² în ase c r i ² pentru cei ce se preg teau s primeasc taina Sfîntului Botez. din Cartagina). irul lucr'S'rîlor smseTde Sfîntul Niceta este completat de dou y cuvînt ri cu caracter privegherea robilor lui Dumnezeu). din Sardica. în ce prive te originea sa. activitatea Sfîntului Niceta s-a desf urat într-o regiune populat cu daco-romani în jurul Remesianei. c ci numai pentru ace tia putea s predice i s scrie în latine te. can. i Samuil Micu i Petru Maior). De psalmopractic-liturgic : De . de vreme ce Sfîntul Pauîin. din moment ce între Remesiana i Dun re erau scaunele episcopale cunoscut e : Aquae^ Ratiaria. una din cele mai vechi tîlcuiri ale ^^^E^^SMSSJJMÎ^M^MJ-espre diferitele rumiri ale Domnului nosWuIisusHristos). este greu de presupus c Sfîntul Niceta ar fi trecut pîn în nordul Duii iii. Faptul c folose te limba latin în scris i în predic ² de i în inutul respectiv se folosea i limba greaca ² este un argument în plus care pledeaz pentru originea sa daco-roman . can. alte canoane opresc pe episcopi s exercite puterea sfin itoare pe teritorii str ine : can. «ora ul p rintesc» sau «casa p rinteasc » a lui Niceta. i nu prin unul mai îndep rtat.. în poemul XVII. 13 al Sin. probabil i De jertfa mielului pascal) etc.C R E T IN IS M UL D A C O -R O M A N IN S E CO L UL V ]33 apropiere a scaunului s u episcopal» (acest punct de vedere l-au susinut. în orice caz. DeJJLaU^^g«iS&L^^ Duh^DeÄ £ simbolul credin ei. Este posibil ca activitatea lui s se fi desf urat i în TSacî Kiperisis. din Antiohia. 35 apostolic. 48 al Sin. In adev r. din Antiohia . 11 al Sin.» (dispozi ii asem n toare înt i în can. 22 al Sin. trebuie s -1 socotim daco-roman. Sfîntul Niceta a l sat i unele lucr ri scrise. îndeosebi catehetice. Pe lîng predica vorbit . Nu trebuie trecut cu vederea canonul 2 al Sinodului II ecumenic care prevedea c : «episcopii s nu. nume te Remesiana drept «patria»^ «ora ul». pentru c Remesiana nu era departe de hotarul dintre cele dou Dacii. CjistniJ^r^j^^ Era firesc ca"evangEeTîzarea inuturilor nord-dun rene s se fac prin aceste scaune episcopale.. De aceea scria Sfîntul Paulin c «alearg la el ge ii i amîndou felurile de daci : cei ce cultiv p mîntul în interior (probabil din Dacia Mediterranea) i cei ce poart c ciuli de oaie i cresc turrrîeMSoga!e^e^vm*rpe*^Su7iTe m noase» (Dacia Ripensis). în lucr rile lor.

ca i sfin en ia vi e ii lui fa c d i n N i ceta al R e m e si an ei u n a cli n fi gu ri le r e pr e z en t at i ve al e cr e ti i d aco-r o m an. A :ut în rî nd ul sfin il or. N i ch it a M rt u ri siu ti m în s c ar e d in ei est e e pi sc o p u l R e m e si an e i. a lui s-a p str at mu lt ti m p în co lin d ele n o ast re c a sfîn t p zit or toat pr o po v d u irea oral i scris a S fî ntului N ic et a se d es: o i i st a t a r e a c e l a l u p t at pe n t r u p st r a r ea c r ed i n e i or t o d o x e . l a Î5 se pt e m b ri e. în M in eiu l ort o d o x. e pi sc opi ile su d -d u n r e n e au i n n ou î ntr-o faz . i ar l a 3 ap r ili e. în M oesia Inferior. f r s se tie cînd. M artiro logiile ro m a ne ui esc în 7 ia nu ari e. N u - I . h o t rî r i l o r pr i m el o r d o u S i n o a d e e cu m e n i c e. iar T e D e u m lau ste un cu n o sc ut i mn de pr ea m rir e a lu i D u m n e zeu ( nu treb ui e a t cu sl u j b a n u m i t T e D e u m . u n episcop cu nu m el e L a uaut o rul a d o u o m ilii. a c t i vi t a t e a > n ar . U lti ma d at er a a m i nt it 41 4.o d e i x i l e g r e it e i d e su p e r st i ii l e p g î n e c ar e ci r c u l a u î n vr e m e a : e a c e st e a î l î n f i e a z c a p e u n m a r e t e o l o g a l vr e m i i sa l e. întj^u na_ din scrisorile lui In ocen iu I. ren iu d e N o va e. C e l e d ou i î n It a l i a i pr i e t e n i a c u S fî n t u l P a u l i n d e N ol a . In pri m a cu vîntare² cu 9 cav o r b e t e d e s pr e p r i ve gh er e a î n ti m p u l n o p ii. iar despr e alt ele se î ntîl nesc tiri n oi a bia peste o ju m ve a c i c h i ar m a i m u lt. iin d u n r o l d e sea m î n vi a a bi se r i ce asc d e at u n ci. a p r î n d . care par s fi fost ad resate u nor i d. est e u r n el e l u i N i ch it a R o m an u l. T e l ud m). d a r i ac e l e a sî nt fo art e n esi g u r e. li psit de d ate ist ori ce. la mijl ocul sec olul u i al V -l e a. D u mn ezeule. se c u n oa t e n i mi c d esp r e sfîr itul s u. un a D e po e nilent ia ( D esp r e po c i n ). episc opul R o m ei. d e st ul d e lu n g . în ori c e c a z. a a c u m au în c e r cat dn te un ii i st orici. în a d o u a d e > su l cîn t rii de i m n e bi serice ti i d e psal mi. D espr e i m el e ( m ai al e s cele d in M o e si a In fe r i or) ni ci nu m ai exi st eri oare. lu cr rile sale teol ogice.e credin cio i d aco-r om ani. ceea oe ar at c el n -a fo st i on a r » t ri m i s d e R o m a î n p r ile n oa st r e. c e se s v î r e t e l a a n u m i t e s o i)de re inu t fa ptu l c tiutu l N ioeta fol o se te î n scrisul s u m ai jere ale S fin il or P rin i r s riteni. eZeem o syng (D pspre milostenie).P E RI O A D A I N T IIA (S E C O L E L E I I-V I » io (D e spre fol osul cînt rii de psal mi) i i mn ul T e D eu m lau da "Tin e. M ai n o u s-a e m i s i pot eza c p rin a ni i 4 0 1 ² îstorit la N o vae.

. Ultima prefectur era Gallia (capitala la Treveri. " *In secolul IV. social i bisericeasc . cu diecezele: IUyricul occidental (capitala la Sirmium). ridicat num rul " ^ 1 a * ^ i f i "330Hfosta cofome"gre^ea1raa *^zantion a fost inaugurat oficial ca noua C^pîfaî '^îr^perruT^'Torri nrsub numele de Constantinopol.-ac*>s4 «u-a -mai-cât^siiEto itul unit ii teritoriale a Imperiului roman. Dacia i Macedonia formau împreun Illyricul orientai. sub împ ratul Diocle ian (284²305) întinsul imp eriu roman a fost împ r it în patru prefecturi conduse de cîte un prefect. Moesia Superior. Praevalitania) constituia prefectura propriu-zis a Illyricului. ulterior Mediolanum sau Ravenna). Siria. Trebuie sa preciz m c IUyricul apusean (cu provinciile Noricum. A doua prefectur era IUyricul (capitala tie Ia Sir^j^m^jf^e^iaJ 'esalonic).-. cu capitala. Asia. Pont i Tracia.de cfjecijparohii Reformele administrative ale lui Diocle ian au fost continuate de Constantin I cel MarefSOg^^SST^care în anul~33QŒa. i era încadrat în Imperiul roman de R s rit (cu pu in înainte de 386. Sp_ania i Britânnia. Pannonia i Dalma ia) a fost înglobat acum în prefectura IlaTte7 JUr L e^eT'tTv^a î! *Trîip^mirc)man do Apus. Imperiul roman era cîrmuit de multe ori de rîte doi împ ra i. puterea imperial a fost împarUti între errTîoirii al s i : Arcadiu devine împ rat^jiLcelor dpud.meroasele incursiuni ale popula iilor migratoare au distrus înfloritoarele scaune episcopale de alt dat .. cu capitala cînd la Tesalonic. JJar in anul 303.prefectun diri 'Kasarit (Orient jlllyrfcum^aijcapitala la. Illyricul r s ritean (cu diecezele Macedonia i Dacia ² în ultima intrau provinciile Dacia Ripensis. azi Trier. Dacia Mediterranea fu- . Dacia (capitala la Sardica) i Macedonia (capitala ia Tesalonic). Fiecare provincie era . cu diecezele : Egipt. dezorganizînd întreaga via politic . GQftj antinopolj idi Hou > > m âTcelor din Apus. cînd la Sirmium. durjj moartea lui Teodosie cel Mare. Dardania. cu diecezele Italia (partea de nord a Italiei). în anul 297. unul în Occident^gltul în Orient. cu 12 dieceze (dioceze) în frunte cu un vicar (numit uneori i exarh ² eSap xoî) i cu 101 provincii (numite de greci eparhii ² ewzp^îa). Jurisdic ia bisericeasc asupra provinciilor romane sud-dun rene. cu diecezele: Gallia. Dacia Interior. fiecare cîrmuit de cîte un praeses sau proconsul. A treia p refectur era Italia (capitala îaR oma. Prima pre fectur era a Orientului (capitala la Nicomidia). Roma i Africa. în Germania). la Sar 'enn<errt *f>etiî.

Dar ajungînd Bizan ul (situat în aceast diecez ) capital . care s-a numit midup numele re edin ei. re edin a imperiasediuil prefecturii Illyricului. |n £e anii 424²437J?annoniile i Nopar in toare pîn atunci Imperiufui roman* de Apus. întrucît aici a fost mult timp.lui de R s rit i puse ² împreun cu Daciile sud-dun rene ² uirea unui praefectus praetorio Illyrici. care intra în prefectura Orientului. jurisdic ia episcopului din capitala >ceze asupra Bisericilor cuprinse în aceast circumscrip ie adtiv . metropolis). Provincia Moesia . episcopul Tomisului a ajuns i el it. l a început s se r spîndeasc p rerea c în i i mitropoli ii 3 fie subordona i unui exarh. trebuia s i se fac un loc >pului de aici. episcopii provinciilor îs în jurul episcopului din capitala diecezei.U N IH A i. în sec. sub numele de Constantinopol. care. cu re edin a la Sirioi la Scupi i Tesalonic. prin canonul 3 al Sinodului II ecumenic dat episcopului din Constantinopol primatul de onoare. Cu timpul. în oastre. Episcopul din Maris devine mitropolitul Moesiei Inferior. începînd cu anul 381.i Scythia Minor (constituit ca provincie sub Diocle ian) erau în dieceza Tracia. Dalma ia a r mas legat de Italia pînâ itul secolului VII. mitropoli ii din Tomis i Marcianopolis au sopt «exarh» al lor pe «mitropolitul» din Heracleea. desigur printre cei mai de seam cîrmuitori ai cre tine. Aceea i situa ie va fi avut i episn Sardica. capitala dieacia. IV. prin concentrarea mai multor episcopii învecinate. scaunul episcopal din Sirmium a ajuns la o str lucire î. episcopul din Heracleea era deposedat de rangul s u de al Traciei. deci periul roman de R s rit. au'îost . prin canonul 2. S J Z A ^ K r it în dou : Dacia Interior i Dardania).i are scaunul în capitala administrative. Moesia Inferior i Scythia Minor descaunul din Constantinopol recunoscut oficial ca Patriarhie nodul IV ecumenic (Teotim I al Tomisului a participat la sinea- . iar cei din restul oradevin sufragani. i. devenit «mitropolit» al Daciei. De aceea. râmînmd numai «mitropolit» al provinciei Europa. In acest fel. dup roclamînd. iar organizarea bisericeasc depindea i ea ist împ r ire administrativ-teritorial a avut repercusiuni i rganizarii eclesiastice pentru c Bisericile locale s-au orieniat izarea lor dup cea politic . A a au luat na tere difeopolii.

de i episcopul de Sardica. au nesocotit la început sistemul mitropolitan. II ecumenic. Episcopiile din Moesia Superior. a încredin at prima cauz . nici s nu produc tulbur ri în Biserici. episcopilor Illyricului.i mai întind jurisdic ia asupra altor Biserici în afar de dieceza lor. din anul 424. Concep ia despre «monarhia papal » a fost dezvoltat de Damasu^T HAfWR'n ^ Jricius ]384²399^ i mai ales de Inocen iu 11 j^401²-417). astfel c ² f r s tim cînd i cum ² episcopii Mr\ gi'"gid]im]J3L. de pild . întrebîndu-1 dac este cazul s se supun hot rîrii. la cel din 403 îl întîlnim ² tot ca ap r tor al Sfîntului Ioan ² pe episcopul Lupichian sau Lupicinius al Appiariei). într-o scrisoare c tre Anisiu al Tesalonicului. iar cea de a doua. s-a trecut la organizarea bisericeasc dup modelul celor din jur.dS. Odat alipite la imperiul de R s rit. ca i trecerea unor provincii de la un imperiu la altul au produs tulbur ri i în via a bisericeasc .. to i amestecîhdu-se în problemele interne ale r Seîcmîosc încerc rile lui Damasus de a face din exarhul Asholiu al^TesqloriiQ ^ujji JTJ^C-31-*1^--8^1!-f-^ episcopii din Illyricum nu erau supu i episcopului Romei în secolul IV ne-o dovede te faptul c sinodul general bisericesc din Capua (în Italia. luînd ap rarea Sfîntului Ioan Gur de Aur..dele din Constantinopol din 400 i 403. din cele dou Dacii i din Dardania. . A primit un r spuns afirmativ.. Dar nenum ratele schimb ri în administra ia civil . recuno tea c singurul for competent pentru judecarea lui Bonosus este sinodul episcopilor illirleul. adresat mitropoli ilor din Illy-ricul r s ritean. pare c se bucura de mai mult prestigiu decît ceilal i episcopi din Dacia Interioar . cît i din faptul c la Sinodul ecumenic de la Efes (431). 2 al Sin.». care prevedea ca «episcopii s nu. sub pre edin ia celui din Alexandria. lîng Nola). Bonosus s-a adresat episcopului Ambrozie al Milanului (nu lui Si-ricius al Romei). însu i Siricius. sub conducerea lui Anisiu al Tesalonicului. spre judecare. Hir^" ^. în ciuda can.t>*" ~ftffl dPTf Tirt"'iTr1T'fwri''TT î ' "W""*^t lucru rezult dintr-o scrisoare a papei Celestin.. Condamnat cu depunerea din treapt . sinodului episcopilor egipteni.C11.RafriMiai «S tru. convocat în anul 391 pentru înl turarea unei schisme ivite în Antiohia i pentru cercetarea ereziei episcopului Bonosus din Naisus. Ele au fost determinate de dorin a episcopilor Romei de a se amesteca în treburile Bisericilor din Illyricum. care pîn la 379 (respectiv 395) au apar inut Imperiului de Apus. Iulian al Sardicei semna : «Iulianus episcopus Sardicensis metropoli-tanus». De altfel.

-es. toate Bisericile din prefecicului. sa. implicit. care se bucur de prerogativa Romei vechi». Nefiind primit de credincio i. prin scaunului din Constantinopol. Cu toate a ar tat favorabil. q i .i supun Illyricul. mitropolitul Corintului voit s -1 in ling el ca arhiereu ajut tor. din anul revedea din nou supunerea Illyricului scaunuluTifiîî'tonstana cum era stabilit înc din 421. A urmat un schimb iri între Bonifaciu al Romei i Ruf al Tesalonicului. erau aunului din Constantinopol. îndeosebi %e^gsiM&i^iââ9²46AUJ& încercat s "1 aJule sie. «U ro^ oriatului. care f cea parte din imp eriul de R s rit. erau supuse Protestele lui Celestin al Romei (422²432) c tre ori.rp. aceea trebuie s se rezerve sinodului bisericesc i juinte. prin care ?rea recunoa terea lui Perigen ca mitropolit la Corint. eful prea sfintei legi tantinopol. au protestat restul episcopilor din provincia npreun cu Atic al Constantinopolului. ci i împotriva autonomiei jxarhului din Tesalonic. erigen i-a ocupat scaunul. De acum înainte.ea era îndreptat nu numai împotriva amestecului episcopu-i în treburile biserice ti din Illyric. se hot ra: «încetînd orice inova ie. t. Prilejul pentru aceast imixtiune s-a irotonia lui Perigen ca episcop de Paleopatre. Deci. cu tirea prea cucernicului domn. p oruncim s se respecte )bicei i canoanele biserice ti de mai înainte. deci. Pnn^Co^^g^Jeodosian. Bonificiu I al Romei _£418² 422) a încercat. dup de fosincii occidentale ale Illyricului (Pannoniile i Noricum) au fost în Imperiul de R s rit.2 vreo trei decenii. care le-au inut n. prin anii 424²437. f r s fie ales. cum erau cei din Roma i Tesalonic. cu data de 14 iulie 421. de_c. urma ul lui Ruf la^Tesalonic (434²453). s se afirme ca iar f r rezultatr²""~***""*Œ "*"~" ' "*""-²»«²«^ rtan a hot rîrii de mai sus a crescut i mai mult. amestecîndu-se îi~alegerea mitrodin dieceza Macedoniei. i în toate provinciile Illyricului. Se în elege o atît i cit i episcopii «sufragani» Mitropoliei de Corint au protesjen a încercat atunci s ob in recunoa terea unor ierarhi de stigiu. dar la moartea sa. rîr. Acesta a izbutit s obecret din partea împ ratului Teodosie II. orice problem condin provinciile Illyricului urma s fie rezolvat sinodal. încît dac s-ar ivi aeva ce îndoial .

Însu i istoricul bisericesc romano-catolic Jacques Zeiller recuno tea ca de-acum înainte Illyricul a fost pierdut pentru Roma (Cf. dup ce Proclu al Constantinopolului a trimis o scrisoare teologic episcopilor din Illyricul occidental. a a cum a fost formulat in Simbolul niceoconstantinopolitan. rea ezarea ca episcop la Larissa (în Thesalia) a lui tefan. rezult c în secolul V. atunci împ r irea parohiilor biserice ti ( i a eparhiilor) s urmeze (alc tuirilor) organiz rii civile i de stat». âmintindu-le de «drepturile» sale în aceste regiuni. în 437. în 531. ceea ce a r mas f r urmare. atît lui Proclu cît i episcopilor ililirieni. pricinuite de unele popula ii migratoare. dînd u-i-se jurisdic ie p este s îri elegein provinciile dun rene... Concluzii: Din faptele prezentate aci. Alte schimb ri în organizarea bisericeasc s-au produs cu prilejiLL Sinodului IV de la Calcedon. care s-au men inut în parte i acum. Les origines chretiennes. Iar prin canonul 28 al aceluia i Sinod. . pe baza c rora un episcop Teodosie încerca ia Roma. p. Sixt III al Romei (432²440) se adresa. Biserica daco-roman a trecut prin mari h m'int ri. din 451. i papa Bonifaciu II (530²532).. ca i disputele teologice ale timpului. ca de vicarul s u. arat c în provinciile dun rene a pulsat o intens via cre tin i în acest secol. la care s-au angajat i ierarhii de aici.Cu toate acestea. Acest Sinod a recunoscut oficial demnîtateB*tre*"patrfaThŒîrrBisefit: '. dar mai ales de ereziile vremii: nestorianismul i monoîizismuî. Teoria despre jurisdic ia pap al în Illyric i despre un «vicariat» al papei la Tesalonic î i are originea în unele copii de acte aflate în manuscrisul 5751 de la Vatican. destituit de Epifanie al Constantinopolului. 372²373 i 381²382). dar autenticitatea lor a fost pus la îndoial de însu. Teodosie prezenta copii de acte care prevedeau dreptul de amestec al Romei în treburile biserice ti ale Illyricului r s ritean. cerîndu-le s asculte de exarhul din Tesalonic. se acordau scaunului din Constantinopol. acelea i prerogative ca i R omei celei vechi. Vechile scaune episcopale. marea mas a credincio ilor a inut i m rturisit i pe mai departe înv tura ortodox .~¼îttiî0rral‡‡ ‡17 stabilea c «dac vreo cetate s-a înnoit prin puterea împ r teasc sau se va înnoi în viitor. care tocmai în perioada resp ectiv c zuser sub huni. Roma cea nou . în ciuda faptului c o parte din titularii f scaunelor episcopale de aici s-au ar tat favorabili nestorianismului.

p. MATTHEW SPINKA. Prof. Nouvelle traduction fran-jee et augmentee par H. 3²4. an. Traducere d e Prof. nr. Wiirzburg.O. II. 1948. .d HEINRICH BACHT. 7500 ani de la Sinodul al IV-lea ecumenic din Calcedon multe studii în rev. Paris. M. p. Stud iu intr odu ct iv d e Pr. e Iui Laur enti u d e Nov ae. 497²516 (capitolele privitoare la Niceta de Re-originile cre tinismului daco-roman). ALEXE. : în M. Stîntul Niceta na si ecumenicitatea patristic în secolele IV i V..R.. 344²376) . IOAN G.. 356²369 ( i i I. în B.. în Comptes-VAcademie des Inscriptions et Belles Lettres. 453²587) . Dumitra i Prof. 200² 232 . voi. 3 voi. p. 5²6. 1951. S.O. COMAN.O... 1986. Un ancien evegue peut -etre auteur d u Te. Das Chalkedon. XXI. D. 1908. 1967 (îndeosebi p. p. 5. 202 p.. nr. 4. Chicago. 1943. 23²55.d u n r e n e : JACQUES ZEILLER. XXVIII. 1951²1954. Sinodul III ecumenic din Bucure ti. LXVI. nr. Da vid Popescu i Prof. 350 . 7²9. M i c e t a de R e m e s i a n a : JACQUES ZEILLER. 397²410 (r srarea tenden ioas cu acela i titlu a lui Nicolae Lupu. 7²8. p. COMAN. p. Dr.T. herausgegeben von ALOYS GRiL-.. p. p. 1931 . Par is.N ESAN. în 1957. Ies origines chretien-s provinces danubiennes de l'empiie tomain. nr. 141 p. 1960.A. IV + 667 p. Contribu ii la istoria veche o :d. p. 2²3.Deum ? Saint Nicel a de Remesi ana. V. nr. Leclercq. Paris. Roma. an. 1969. ap rut la Blaj în \. p. 1933. repro-w York 1973. Ediatica. 1967. IOAN MIH LCESCU. OAN G. 173²492. Iliricul între Roma i Bizan . 1979. IOAN G. III nr. 1400 p. 7²8. *Aria a Sim ului Niceta de Remesiana. 3²4. Bucure ti. 58²69 i nr. an. an. 9. nr. 341²355 i nr. XXXVIII. partea I²II. 6t ru d i ct ia bis er icea sc în I l l y r i c u m : TEFAN LUP A. 409²411). d'apres Ies documents originaux. 93²174. 1969. A hisistianitY in thc Balkans.R. an.T.BIBLIOGRAFIE S i n o a d e l e I I I i IV e c u m e n i c e : CARL JOSEPH HEFE-> des conciles. 1942. II. Jean Gribomont. 1918. Scriitori Un epcca str român . TEFAN C. Barnea în B. COMAN.. PIPP1DI. «Ortodoxia» an. 1938. p. Dr. Geschichte und Gegenwart. Operele literare ale Siîntului Niceta de Remesiana. nr. Bucure ti. în M. c o p i i l e s u d . Religia în R. Bucure ti. p.

C mai veche institu ie bisericeasc -‡ea .VIII EPISCOPIA TOMISULUI ² cunoscut pîn acum pe teritoriul patriei noastre ² este Episcopia Tonusului ² Constan a de azi ² a c rei existen poate fi urm rit documentar în secolele IV²VI. de coloni ti greci veni i din Milet. a ajuns în conflict cu ge ii lui Eurebista. înfloritor centru cultural i economic donian. ca i celelalte cet i grece ti din Dobrogea. Tomisul i celelalte. teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat sub dependen a roman . In timpul lm_Diodeiian_.. In anul 8 î.Hr. Tomisul a fost o «factorie» (e Arcoptov). dependent de marile colonii grece ti din apropiere : Histria la nord i Callatis la sud. In aceste împrejur ri.Hr. Prin anul 60 î. Tomisul. Dup anul 28 î. In primele veacuri ale existen ei sale. r mînînd în aceast situa ie pîn la moartea regelui get (44 î.Hr. «Cetatea pontic » Tomis este una din cele mai vechi a ez ri de pe rmul vestic al Pontului Euxin.. Intre anii 72'71²61 î. A fost întemeiat prin secolele VII sau VI î. tiri despre ora ul Tomis.(284²305). o modest a ezare comercial . trebuind sa accepte domina ia lor. cet i grece ti de pe rmul apusean al Pontului Euxin au acceptat protectoratul roman. Cu timpul. întrea£ )-de azi a fost cucerit de romani. sub numele de Scythia Minor. fiind anex<a¥a*'l« provincia Moesia.Hr.Hr...). importan a sa economic i politica a m^epiîf^acreasc^rb^tîndu.Hr. a fost exilat în Tomis marek tr it aici pîn la moarte (17 d^HrJ^ln anul 46_dLHfT.i moned proprie i încheind leg turi cu b tina ii din împrejurimi. Dobrogea a fost dezlipit de aceasta i transformat în provincle^parte. Tomisul a fost nevoit s primeasc « ca t civitas foederata»7^nn^smc^?p*6Trar'în""'plwincia Macedonia.

în Tomis era re edin a penic a cîrmuitorului acestei confedera ii. iar de la sfîr itul secolului XII. Tomisul i-a p strat autonomia. care i-au dat numele Kiistendje. cu întreg teritoriul dintre Dun re i Mare. intitulîndu-se ² pîn la colului urm tor ² «metrop ol a «Pontului». în cea a conduc torilor loam român.Hr. Dionysopolis i Odessos. menrechile institu ii tradi ionale grece ti i dreptul de a bate >prie. Callatis. la sfîr itul secolului . o uniune de cinci cet i (Pentapolis): nis.[ a cunoscut o ^S iX^iâi?. în perioada sa de maxim înflorire eco>misul a cunoscut i noua înv tur adus în lume de Mînus Hristos. la care se adaug i jsembria (devenind Hexapolis). îndeosebi sub îmstinian (527²565). ^comurîîîâte pontic ». cre tin în Tomis.u t acest lucru i la Tomis. devenind capitala noii provincii Scythia rma reorganiz rii administrative s vîr ite de împ ratul Djiot i renumele s u au atras îns numeroase popula ii migra i mai ales huni. încît ora ul a devepolitic i administrativ al inutului înconjur tor.[ i care s-au stabilit aici. de. Tomisul a cunoscut o nou înflorire c aceluia i secol. Cea mai mare dezvoltare a cu> pe la mijlocul secolului II d. între inea rela ii economice-culturale cu toate marile urnii grece ti din acel timp. rea unor locuitori au contribuit coloni tii romani i negusto. pustiindu-se cu timpul. Prin secolele X² 1 vechii cet i s-a înfiripat o modest a ezare de pescari. unii militari (legiunea V Macedonica sa din Palestina. azi Igli a. în primii ani ai secolului VII ora ul a t pînirea avarilor. Din moment ce în cet ile grece ti de pe litoralul Pontului Euxin a predicat însu i Sfîntul Apostol Andrei. de cînd a început s se tru ca azi s devin cel mai însemnat port maritim i ² în P ² unul din cele mai însemnate centre economice i culnoastre. metropola regiunii. rev enit sub st pînire român easc . ntreg teritoriul dintre Dun re i Mare a intrat în st pînirea . la Troesmis. C tre mniei lui a c zut sub turci. Ren scut în secolul VI. Dec zut în a ate a secolului III.ascendent de natur economic . ui imperiului roman. La sfîr itul secolului XIV a ajuns în st pînirea cel B trîn. De asemenea.

Episcopia Tomisului. Baza i pe actul martiric p omenit mai sus. probabil în anul 320. ar fi p storit Ja Tomis un episcop cu numele Efrem. se relateaz c p rin ii celui din urm au pornit de undeva din R s rit în c utarea fiului lor plecat de acas îfnpreurl cu preotul Epictet.exclus ca însu i Sf. ar fi v p timit ca martir.fiind catehiza i de preotul Bonosus i boteza i de episcopul locului. m^ âi JUuEfiiiASSâL^&d^iSPt3 unor cre tini izo-laff fn I5aGrogeae te confirmat i de o gem ² descoperit în a doua jum tate a secolului trecut la Constan a. unde a p timit moarte demartir. în actul p timirii sfin ilor mucenici Epictet i Astion la Halmyris. ca trimis de episcop ul Fcinon .^ ÄAr rezulta totu i c . pomenit în sinaxarul zilei de 7 martie. la ridicarea de numeroase l ca uri de cult (bazilici). al lerusalimului (300²314) s propov duiasc în Sci ia. la înt rirea organiza iei biserice ti i la înflorirea culturii teologice. ajuns în British Museum din Londra ² pe care speciali tii o consider din secolul IV (al ii din secolul II). s reclame p entru aceast provincie înfiin area unei episcopii la Tomis. Edictul de la Mediolan din 313 a dus la sporirea sim itoare a num rului cre tinilor. Argeu i Narcis. în timpul lui Licinius. Nu cunoa tem îns data i împrejur rile în care a luat fiin . una din cele mai vechi m rturii arheologice cre tine din ara noastr . iar prin 167/168 a fost. s-au încre tinat i ei.^-efrrix^a îir'presT Trll'TeT^^ ar fi fost impus lui Marcellinus umi] «jjn fiii trupe ti sau suflete ti ai episcopului i care a fost apoi aruncat în mare (fra ii acestuia. Apostol Andrei s fi hirotonit un episcop pentru Tomis. au murit martiri tot ajunc. Era firesc ca num rul tot mai mare de cre tini din Scythia Minor i mai ales starea înfloritoare la care a ajuns capitala ei.I. C. Evangelicus. a fost chinuit i apoi aruncat în mare. N-ar fi . Este atestat documentar abia în anul 369. Are gravat pe Mîntuitorul r stignit pecruce. fiindc refuzase prestarea serviciului militar. Din aceast pricin . incompatibil cu slujba sa arhiereasc . Ajungînd la Halmyris i aflînd de moartea lor martiric . Dup «Martirologiul ieronimian» îns . De pild . Dup Evangelicus. avîndpe fiecare parte a sa cîte ase^aptTSTOTî T^f^oTeasupra cuvîntu] tyftu». unii istorici îl consid er ca primul episcop cunoscut al Tomisuîui. înainte de aceast dat sînt aminti i unii episcopila Tomis. Dup alte sinaxare.T^um rul ridicat de martiri care au p timit în Scythia Minor sub Diocie ian i apoi sub Licinius dovede te vitalitatea i vechimea cre tinismului în raiduril e popula iei de aici. într-o zi de 2 sau 3 ianuarie.îiTtrrnt1^T^eR)ecu iei lui Diocie ian. 3 (Titus). dar în izvoare mai pu in sigure.

ra un aprig sus in tor al arianismului. împotriva r t cirii lui Arie. de E^ ^bjai^âLCezareei (-j." s-a îndreptat spre Conapol. Presuc episcopul de Tomis va fi fost al turi de ap r torii dreptei e. g . iar istoricul Teodoret. Acesase o lung campanie împotriva go ilor pe care i-a învins. retr gîndu-se cu to i credincio ii într-o alt biseric . cap. c ci tot tul.X/f. în relatarea faptelor de mai sus. a intrat în biserica în ujea episcopul Vetranion. îmcercînd s -1 determine s intre în une cu arienii. Episcopul n-a primit. c ci Eusebiu era marilar al evenimentelor i participant la lucr rile sinodului. pare s indice ² > rerea unor cercet tori ² numele acestui Tit («Aici odihne te I ecumenic de la Niceea din 325 a participat piscop din p r ile Sci iei. O inscrip ie pe o piatr fudescoperit la Tomis. adic dintre parti-i la sinod. Dar exilul s u n-a durat mult. Dup o list a participan ilor. printr-o curostit în fa a împ ratului i a credincio ilor prezen i. episcopul Ä£^92²^^^^scria c era «plin de credin . poate chiar din Tomis. De prezen a episcopului din îns s ne îndoim. a ap tura celor 318 Sfin i P rin i de la Niceea. p strat fragmentar. ar fi vorba de episcopul de la Tomis (Marcus Tomensis). Imp considerat gestul episcopului ca o sfidare la adresa sa i de i poruncit s fie exilat. dimpotriv . i-a îng duit s se întoarc la scaunul s u.. ela i Sozomen. Dup*9*^n^eierea p ciT. imul episcop de Tomis a c rui existen nu poate fi pus la îna fost Vetranion sau Bretanio. oprindu-se. destul de neclar îns . a înfruntat stricarea Or Sl *aracfeTegfîe1 s vîr ite de Valens împotriva sfin ilor» (= ereilor). temîndu-se de o r scoal «a sci ilor».. 7). ci. du-1 m rturisesc i sci ii în i i». îl prezint pe ion ca «b rbat destoinic i renumit prin virtutea vierii sale.la Tomis un episcop -rmMH&ele . în drumul s u. cu [ unui conflict avut cu împ ratul roman Valens (364²378). i la Tomis. Prezen a lui este mat . încu ei pace la NqyiQdj^rium (Isaccea).in (cartea III. întîlnit în scaun în anul 369.. în iirm c «nici schitanul nu lipsea din ceat ».340) în a sa Despre via a împ mtuiu-t<&enstanî. în vara sau la începutul ⻫JtBJJllui ^369. Istoricul bisericesc m (secolul V) relata în Istoria sa bisericeasc cum împ ratul. apoi a p r sit pe t. nemul umi i de înlap storului lor. pentru c to i urma ii s i în s-au ar tait ap r tori hot rî i ai Ortodoxiei.

~ Istoria BOR. IV). A fost în Muzeul Brukenthal din Sibiu.T bli a votiv de la Biertan . cu inscrip ia Ego Zenovius votum posui. format din literele grece ti Hr(istos). azi în Muzeul Na ional de (^Istorie a României din Bucure ti. un disc cu monogramul lui Hristos în interior. Sibiu (sec.j. . Jos.

xlHPAKA lArNCO HCftHAC O p a i d e l ut. c u i n sc ri p i a g re c e a sc : A i ci o d i h n e t e H e ra c li de . cite al sfintei B ise rici uni ve rsale. c u se m n u l c ru c ii. de sc o pe rit în T ra nsilva nia. A z i d i sp r ut .OM . si m b o l u l D u h u l u i S fî n t . u n c o p a c c u o p a s re . V ² V I) . Io n a a ru n ca t î n m a re i li te re le g re c e ti IX 0 T E = p e t e . In sc ri p i e fu n e ra r cre t in di n T o m i s ( se c . c u m a i m ul te sc e n e: P st or ul c e l b u n c u u n m i e l p e u m r.Gem d e l a P ot a i ssa ² T u rd a ( m ri t ). H.

a r mm Discul de argint aurit al episcopului Paternus al Tomisului. cu monogramul lui Hristos. Opai de p mînt descoperit la Tomis (sec. . iar de jur împrejur busturile celor 12 apostoli. ref cut înainte de anul 518. avînd în centru chipul lui Hristos. IV). în limba latin : Ex antiquis renovatum est per Paternum reverentiss(imum) episc(opum) nostrum. literele grece ti A i Q. precum i cu o inscrip ie în jur. cu inscrip ia: Pacem meam do vobis. Amen.

^ si s i Fil i p po s. .In sc rip ie fu ne ra r cre tin din T o mi s (se c . ij In sc ri p i ile de sc o p e rite î n Ij c a c u m a r t y r i o n d e l a o li ei (se c . IV -V I). A tta lo s. c a re se m ne az n u m e le celo r u m a rti ri: Z otik o s. IV -V ).

Vedere general exterioar a construc iilor care protejeaz bisericu ele din masivul calcaros de la Basarabi (Murfatlar) - j. Constan a.

Intrarea în altarul bisericu ei B1 de la Basarabi cu diferite cruci s pate în masivul de cret .

Bazilica cu atrium lateral din Callatis (sec. IV-VI). Reconstituire.

Opai de bronz cu toarta în form de cruce, descoperit în comuna Luciu - j. Ialomi a (sec. V-VI). Azi în Muzeul National de Istorie a României.

Bazilica cu transept din Tropaeum Traiani (sec. IV-VI). Reconstituire.

Inscrip ia descoperit în bazilica de la Sucidava (Celei), cu numele preotului Lukonokos fiul lui Lykatios (sec. V²VI).

' f ;!î, . i . K

tf ir

Inscrip ii incizate pe pere ii bisericu elor de la Basarabi.

J. U U IIQ U U C 1

X 40

Incidentul relatat mai sus arunc o lumin puternic asupra cre tinismului din Tornis, c ci scoate în eviden vechimea sa i via a religioas intens de aici, dragostea i respectul credincio ilor fa de episcopul lor ² ceea ce presupune c el avea o oarecare vechime în scaun ², buna organizare bisericeasc a provinciei (cu scaun episcopal) i existen a a cel pu in dou bazilici în ora (una în care slujea episcopul i alta în care s-a retras împreun cu credincio ii s i). Cei mai mul i cercet tori sus in c autorul Scrisorii Bi eriâi din Gothia c tre^ eadin Capadocia, care înso ea moa tele Sfîntului Sava, "T Vasile cel Mare, dup primirea moa telor, a mul umit pentru ele, prin dou scrisori. Dac autorul scrisorii de mai sus este episcopul Vetranion, atunci desigur luj i-au fost adresate i scrisorile de mul umire din partea Sfîntului Vasile cel Mare. Nu tim cît a p storit în scaunul de la Tomis. Pentru sfin enia vie ii sale, dar mai ales pentru dîrzenia cu care a ap rat credin a ortodox , episcopul Vetranion a fost trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui f cîndu-se în fiecare an, la 25 ianuarie. Al i episcopi de Tomis. în anul 381, între participan ii la lucr rile Sinodului II ecumenic din Constantinopol, care a condamnat înv tura gre it a lui Macedonie, se num ra i episcopul Gherontie al Tomisului. (Sozomen i o list sinodal siriac îl numesc Terejitius). S-ar p rea c acesta a fost urma ul imediat al Sfîntului Vetranion. La 30 iulie 381, împ ratul Teodosie cel Mare îl îndatora s vegheze la p strarea Ortodoxiei în ora ele din Scythia Minor. în anul 392 era amintit, ca episcop de Tomis, ^jgofinW, desigur ales în scaun ceva mai înainte. In acel an, FericituTTeronim (-j- 420) scria despre el, în lucrarea sa «De viris illustribus», c «a scos scurte tratate sub forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici ,‡ aud c scrie i alte lucruri». Scurte fragmente din opera sa literar se p streaz în lucrarea Sfîntului Ioan Damaschin ( 749), Sfintele Paralele din care reiese c a scris omilii la unele texte evanghelice. Istoricul Sozoman scria despre el c era «scit» de neam (cum arat i scriitorul Nichifor Calist din sec. XIV, în Istoria sa bisericeasc ) i c «traiul îi era modest», (Ist. bis., VII, 26), iar Socrate spune c era «cunoscut de to i pentru evlavia i corectitudinea vie ii» (Ist bis., VI, 8). Dac accept m afirma ia lui Sozomen c era «scit», înseamn c Teotim I a fost un localnic, un daoo-roman. P storia sa a fost tulburat de atacurile hunilor, care au ajuns pîm în apropierea Tomisului. Teotim, ca un bun p rinte sufletesc al credincio ilor tomitani, le-a fost de mare ajultor în momentele grele prin
10 ² Istoria B.O.B.

eau, tiind s îmblînzeasc pe huni oferindu-le felurite daruri >, fapt pentru care ace tia îl socoteau un «zeu al romanilor». 1 Teotim a încercat s fac i misionarism printre huni, fiind aceast lucrare de marele p rinte bisericesc, Sfîntul Ioan Gur arhiepiscopul Constantinopolului, care, poate la cererea sa, 399, a trimis misionari la «nomazii de la Istru», prin care puîn elegem pe huni. apt, episcopul Teotim a fost un prieten devotat al acestui mare isericesc. Nu se cunosc împrejur rile în care s-a închegat prieAstfel, în anul 400, episcopul Teotim a luat parte la un sinod de însu i prietenul s u, în Constantinopol, în care s-au jude;rile episcopului Antonin al Efesului. In anul 403 era din nou intinopol luînd ap rarea SlîntuluiToan Gur de Aur, împotriva pe care i-o aducea episcopul Epifanie al Salaminei ² la înatriarhului Teofil al Alexandriei ² c are simpatii origeniste, n acela i timp i pe marele teolog Origen din Alexandria (c. . Aceste lucruri sînt relatate de istoricii biserice ti Socrate an. e tie cît a mai p storit Teotim I în scaunul episcopal de la inînd seama de cur ia vie ii sale, de lucrarea sa misionar între huni, dar mai ales de rîvna sa pentru ap rarea dreptei Biserica 1-a trecut în rîndul sfin ilor, pomenirea lui i cîndu-se - 2Q_.aprilie. Teotim, întîlnim în scaunul vl dicesc de la Tomis pe episnotei, f r s tim dac i-a fost urma ul imediat. Numele s u lit în leg tur cu lucr rile celui de al treilea Sinod ecumenic >, din anul 431, la care a fost condamnat erezia lui Nestorie. îat cele «12 anatematisme» ale Sfîntului Chirii al Alexandriei, i sentin a de condamnare a ereziarhuluî ² care a fost întoc-t i semnat chiar din prima edin a sinodului ², fiind 170-lea semnatar. Nu tim cînd i-a încheiat p storia, re c urma ul s u imediat, întîlnit înainte de 448, a fost epis-n, care a participat activ la disputele teologice ale timpului, latin contemporan Marius Mercator, care a tr it i la Constan-:ria despre Ioan c era «unul din cei mai buni teologi ai tim-unul din «cei mai aprigi adversari ai nestorianismului i euti-ui» (monofizismul), men inîndu-se mereu pe linia înv turii se atribuie i unele traduceri din scriitorii biserice ti greci latin , ca Teodor de Mpp uestia i Teodorei din Cir. . '.:,
.H..
t " " i i u i i

In 449 întîlnim în scaunul tomitan pe episcopul Alexandru. P storia lui a început în timpul marilor framînt ri i dispute prilejuite de monofizism, înv tura gre it a arhimandritului Eutihie. Fiind condamnat de un sinod întrunit la Constantinopol în anul 448, Eutihie a f cut apel la împ ratul Teodosie II, care a cernit revizuirea hot rîrilor acelui sinod, în urma acestei dispozi ii, în 449 s-a întrunit un nou sinod, tot la Constantinopol, care a men inut hot rîrile celui dintîi. Printre participan ii la sinodul din 449, se num ra i episcopul Alexandru al Tonusului, fiind al aptelea semnatar («Alexander, reverendissimus episcopus Tomitanorum civitatis provinciae Scythiae»). In acela i an, s-a întrunit la Efes, a a numitul «sinod tîlh resc», care a reabilitat pe Eutihie. La acesta, episcopul Alexandru n-a luat parte. în toamna anului 451, împ ratul Marcian (450²457) a rînduit s se convoace al patrulea Sinod ecumenic, la Calcedon, la care momofizismul a fost condamnat definitiv. Se crede c episcopul Alexandru n-a participat la lucr rile sinodului, poate din cauza hunilor care f ceau atunci numeroase incursiuni pe teritoriul eparhiei sale. în orice caz, ulterior, dup încheierea dezbaterilor, a semnat hot rîrile sinodului ; care a condamnat pe Eutihie i înv | £uj:a sa i a depus pepatriarhul D^co?~aT"ÂTexa^"" driei, sus in tor iiLfiâu. P storia lui Alexandru n-a fost lung , pentru c în anul 458 Episcopia Tomisului avea un nou titular, pe TeotimJl. Acesta apare tot în leg tur cu fr mînt rile pricinuite de monofizîsm.TIefiind potolite acestea nici dup Sinodul IV de la Calcedon, ba mai mult, fiind ales un patriarh monofizit la Alexandria, Timotei Elur, împ ratul Leon I (457² 474) a adresat în anul 458 o scrisoare tuturor ierarhilor din imperiul bizantin, cerîndu-le s - i dea în scris p rerea asupra hot rîrilor luate la Calcedon i asupra alegerii de la Alexandria. între cei consulta i se afla i episcopul Teotim al Tomisului. în r spunsul s u, episcopul tomitan scria c prime te f r rezerve hot rîrile Sinodului de la Calcedon, iar în privin a lui Timotei Elur socotea c trebuie s fie îndep rtat din Biseric . R spunsul s u constituie o nou dovad c episcopii din Tomis nu s-au ab tut niciodat de la adev rata credin ortodox . Episcopul Pateinus. Abia în deceniul al doilea al secolului VI, întîlnim un nou episcop, cu numele Paternus. Numele lui apare în inscripia unui disc de argint aurit, ref cut înainte de anul 518. Probabil a apar inut catedralei episcopale din Tomis, de unde, prin secolul VII, a fost luat ² poate de avari ² i îngropat la Malaia Perescepina, lîng Poltava în Ucraina (descoperit în 1912, azi în Muzeul Ermitaj).

numele lui Paternus se leag mai ales de anumite dispute hrisale vremii. între altele, izvoarele istorice pomenesc de ac iunumi ilor «c lug ri sci i», care cereau ca Biserica s accepte lor teologic (numit theopasit ) : «unul din Sfînta Treime a în. trun», «sva iffi âfta? tptâSo? rceitovaevat oapîtî»~«unusde ffffifflle passus est carne», socotind-o conform cu adev rurile n -Tale BlsSrîcTTlînîversâîe. Ac iunea lor se va fi desf urat îni ia, de unde erau originari. Probabil episcopul lor canonic, Pai avut rezerve fa de formula m rturisit de ei i poate chiar at m suri împotriva lor. De aceea în anul 519 ei s-au dus la tinopol i s-au adresat în scris împ ratului Justin IJj51 ~52?), x-l pe Paternus i pe al i episcopi «din provincia lor» ca «nu Ie ;esc punctul de vedere în ceea ce prive te credin a». Pe Paau mai învinuit i de nestorianism în fa a generalului intui armatei, care le-a devenit protector. în aceast situa ie, 5 a plecat la Constantinopol, spre a se dezvinov i în fa a ilui, lucru pe care 1-a i f cut. ig rii sci i au început polemica pe tema formulei lor, cu delepei, în frunte cu diacc^ul Djygsjjjuji^^^LQi), sosi i de curînd în imperiului bizantisP^eniru TSpfaapLaneze" schisma acachian . anului 519, patru din c lug rii 'scT î'tloan Maxen iu, Leon iu, Mauriciu) au plecat la Roma, pentru a prezenta papei Hog-miznuKTTorTPapa a amînat mai bine de un an r spunsul, apoi i-a între timp i-au cî tigat simpatia lui Justinian, viitorul împ :um i a unor clerici din Africa, exila i în Italia, care au conformula lor drept ortodox . icest timp, episcopuj^atejnus^a r mas la Constantinopol, c ci a palftîcîp"âTla"âregerea noului patriarh ecumenic Epifanie. Ast20rŒ3e*leîa'fBi crafe~^TirTuaT"parîe Ta alegerea' noTnuTpatriarh au papei Hormizdas gÄscrisoare« prin care-1 informau, despre alecuta. Al " aptelea era semnat «Paternus, misericordia E)ei^epiSi rovinciae Scythiae metropolitanus»^"T3-in acest titlu, ar reie i c i alte scaune episcopale*"pe~terîtoriul provinciei, deci sufragane ui, mitropolit fiind Paternus, cum vom ar ta mai departe. scopul Valentiniancr~Ve la mijlocul secolului VI, o nou proeologic fr mînta Biserica cre tin . Este vorba de disputa în 1 cu «Cele trei capitole», pe care monofizi ii cereau s fie con5 . ca pre al împ c rii lor cu Biserica oficial . Acestea erau : a i opera lui Teodor de Mopsuestia (‡{‡ 428), scrierile episcoBodoret al Cirului {- - 458) împotriva Sfîntului Chirii al Alexan-

driei i a Sinodului III ecumenic i scrisoarea episcopului Ibas din Edessa (t 457) împotriva Sfîntului Ciril, motivînd c acestea ar contribui la men inerea dezbin rii dintre ortodoc i i monofizi i In ciuda împotrivirii ortodoc ilor, împ ratul Justinian a condamnat, printr-un edict, la 544, «Cele trei capitole», m sur care a fost apoi aprobat de mul i ierarhi ai timpului. Papa Vigilius a fost chemat de împ rat la Constantinopol i, printr-un «iudicatum», în~ST§, a condamnat i el «Cele trei capitole»'. M sura lui a nemul umit îns pe mul i, mai ales pe clericii s i. Intre ace tia erau i diaconii Rusticus (care îi era nepot) i Sebastianus, care, în anul 549, au scris i episcopului Valentinian din Tomis, informîndu-1 de cele ce a f cut papa. Episcopul a scris de îndat papei la Constantinopol, cerîndu-i deslu iri asupra celor petrecute (scrisoarea nu ni s-a p strat). La 18 martie 550 papa Vigilius a r spuns episcopului Valentinian («tiilectissimo tratri Valentiniano episcopo de Tomis provinciae Scythiae»), scriindu-i c a aflat de la reprezentan ii Bisericii din Tomis la Constantinopol despre neadev rurile ce s-au r spîndit pe seama sa în Sci ia. îi relata, în continuare, ce a s vîr it în leg tur cu «Cefe trei capitole» i-1 invita s vin la Constantinopo] spre a se convinge personal c n-a scris nimic împotriva celor patru Sinoade ecumenice i c nu s-a ab tut cu nimic de la dreapta credin . Se pare c Valentinian n-a dat urmare invita iei ce i-a f cut papa, fiind probabil l murit de îns i scrisoarea sa. Pentru ra iuni pe care nu le cunoa tem, el n-a participat nici la lucr rile celui de al cincilea Sinod ecumenic, întrunit la Constantinopol în 5 mai 553. Totu i, numele sau a fost pomenit de dou ori în timpul lucr rilor. Cu aceasta se sfîr esc tirile pe care le avem despre episcopul Valentinian, dar i despre Episcopia Tomisului. De i informa iile istorice despre ea înceteaz cu anul 553, totu i ea î i va fi continuat existen a un timp, în pofida numeroaselor incursiuni ale avarilor, care, în^SS?, au distrus principalele a ez ri din Scythia Minor i Moesia' Inferior. Alte episcopii în Scythia Minor. Din scrisoarea adresat de c lug rii sci i împ ratului Justin, amintit mai sus, precum i dintr-o scrisoare a solilor papali la Constantinopol c tre papa, din anul 519, rezult c în secolul VI existau i alte episcopii pe teritoriul Scythiei Minor. Existen a lor este confirmat i de unele descoperiri arheologice. Astfel, la Callatis (azi Mangalia), s-a descoperit un fragment dintr-o cruce cu o inscrip ie latin cu urm torul text: «Hic facta est oratio epis-i^». (Aici s-au f cut r ug ciunTln~ numeIe*Tpt5ropitor' tefan... restul lipse te). La Histria s-a descoperit un mare edificiu,

^ryjji_£|jab.abil, ca, locuin pentru un La Tropaeurn Traiani -a descoperit o bazilic de m&WUtt , a c§£ej .e g s® t©ainlJiaptisteriu,.ceea ce duce la presupunerea i un epiS£Q.p. La acestea se adaug o informa ie dintr-o List r mitropoliilor, arhiepiscopiilor i episcopiilor din cuprinsuT" ei ecjflmjeni«^JA«Â»c«^u4a^»«eeoMtH*¥îr;^e i a fost redactat u. Este cunoscut sub denumirea de: Notitia Episcopatuum i blicat în 1891 de bizantinologul Cari de Boor iar mai nou de Jean Darrouzes (Paris, 1981). în Scythia Minor erau trecute ;caune episcopale i anume : Axiopolis (Hinog ² Cernavod , stan a), Capidava (între Axiopolis i Troesmis, jud. Constan a), (Hîr ova, jud. Constan a), Callatis (Mangalia), Constgntlqna_Ä la nord de Histria, la capul Dolojman), Histria (Istria, jud. a), Tropaeum Trqjjmi (Adamclisi, jud. Constan a), Troesmis îd. Tulcea), Noviodunum (Isaccea, jud. Tulcea), Aegyssus (Tulsovia (Mahmudia, jud. Tulcea), HalmyTis (Dunav ul de jos, jud. Zaldapa (azi se pare Abtaat Kalessi), DionYSopolis (azi Balcic, ia). Se crede c toate acestea au fost înfiin ate la începutul secodeci în timpul împ ratului Anastasie I (491²518), i au d inuit c derea limesului dun reali in anul/bu2T^nniin aiea lor este eg tur cu o lege a împ ratului Zenon (474²491) din jurul a(nu>rin care se acorda tuturor ora elor cu gradul de polis, dreptul :a un episcop propriu i un anumit teritoriu, untea acestora se afla ierarhul de la Tomis ca «episcopus me-nus», adic mitropolit. Probabil Paternus a fost primul minul 602 trupele bizantine de ia Dun re se r scoal împotriva lui Mauriciu i se îndreapt înspre Constantinopol, punînd pe centurionul Focas. Frontiera dun rean , sl bit din cauza trupelor, se pr bu e te sub avari, slavi i bulgari, care se respa iul balcano-dunarean. Slavii se a aza masiv în sudul Dude, sub hegemonia bulgarilor, veni i de curînd i ei aici, înte3rimul stat slavo-bulgar (679). Dup 971, pîn pe la sfîr itul al Xll-lea, Dobrogea ajunge din nou sub st pînire bizantin , distrugerea ora ului Tomis i a celorlalte a ez ri urbane de Lvazie avaro-slav din anul 602, nu mai avem tiri despre ora bisericeasc de pe teritoriul fostei provincii Scythia Minor. c unele scaune episcopale au supravie uit, îndeosebi cele ui regiunii. Anumite liste sau cataloage ale scaunelor episcosecolul IX, în irînd «arhiepiscopiile autocefale», a az pe locul

rq,re se zice si Varna». iar pe locul aliîoilea «eparhia Sci iei ²-Tornjsii1iii>?l^Prohahii eparhia noastr i-a p strat în continuare numele sub care era cunoscut în istorie, dar î i va fi mutat sediul în alt loc. In sprijinul acestei ipoteze vin recentele descoperiri arheologice, pe care le vom prezenta într-un alt capitol. In privin a limbii în care s-a vestit aici cuvîntul Evangheliei, desigur c în cet ile de pe rmul M rii Negre s-a folosit mai mult limba greac , iar în restul provinciei, mai mult limba latin , c ci aici tr ia o popula ie de mult romanizat (episcopul Ioan f cea tîlcuiri din grece te în latine te, iar despre Teotim I s-a scris c era «scit», deci dacoromân). Jurisdic ia Episcopiei Tomisului desigur s-a întins nu numai asupra Sci iei Mici, adic a upr^nnbrQry^ -jp g»^ Œ i peste teritorii de dinc&To de Dun re, nrh'rn în niirjnVMfvHnyn' V în nt gnritiii Munteniei, dup cumjiezjilt din actul martiric al Sfîntului Sava. Teologi din Scythia Minor. O latur mai pu in cunoscut din istoria vie ii biserice ti din fosta provincie roman o constituie activitatea literar -teologic desf urat de ierarhii tomitani, cît i de unii c lug ri din aceea i provincie. S-a putut constata c episcopul Teotim I a scris «scurte tratate în forma unor dialoguri, în stilul vechii retorici», Ioan a scris în latine te lucr ri împotriva nestorienilor i monofizi ilor, ap rînd Ortodoxia, iar de la Teotim II i Valentinian s-au p strat scrisori privitoare la disputele teologice ale timpului. . Pe lîng ace ti episcopi, din Scythia Minor s-au ridicat i al i teologi, care au adus un aport substan ial la îmbog irea tezaurului teologic patristic. Intre ei se remarc Ioan Casian, Dionisie Exiguul sau cel Mic, precum i «c lug rii sci i», care au adus o contribu ie de seam la îmbog irea patrimoniului patristic. Ioan Casian este prezentat de cel mai vechi biograf al s u, GJaâa adie din Marsilia, ca fiind «de neam scit» (natione scytha). S p turile rheologice efectuate de Vasile Pârvan în 1912 au dus la descoperirea a dou inscrip ii în p rînrop $erernetu,lui (azi în satul Casian, jud. Constan a), care vorbeau de «Casieni», locuri care sînt socotite azi, de cei mai mul i înv a i, drept patria lui Ioan Casian. N scut aici, pe la 360, a primit o educa ie aleas , probabil într-unui din centrele de pe rmul apusean al Pontului Euxin. Se pare c a intrat de tîn r într-o mîn stire din regiune. Dornic s cunoasc Locurile Sfinte, în juxul anului^jg^a plecat cu sora sa i cu un prieten, Qhgyyjjugjj» în Palestina, unde au stat vreo cinci ani la o mîn stire în apropiere de Betleem. Au petrecut apoi

întîi «eparhia,

t

ani în marile a ez ri ascetice din Egipt, cunoscînd pe marii hovnice ti de acolo. C tre anul 400 au venit la ConstantinoCasian a fost hirotonit diacon de c tre Sfîntul Ioan Gur de nînd în preajma acestuia pîn la al doilea exil al s u (404). apoi la Roma, ca s apere cauza Sfîntului Ioan Gur de Aur, 1 papei Inocen iu I rug mintea clerului i credincio ilor din aopol de a veni în ajutorul arhip storului lor, trimis a doua sil. Mîhnit de tragedia marelui s u dasc l, Ioan Casian a r Dma, unde a fost hirotonit preot. De acolo c tre anul 415, a Massilia (azi Marsilia), unde a întemeiat dou mîn stiri, una ri' 'Rrftâ de c lug ri e, c rora le-a dat primele reguli mona-Apus, organizîndu-le dup modelul celor r s ritene. A murit 1 435, fiind venerat ca sfînt, înc de la început, în Marsilia. )rtodox îl pr znuie te la 29 februarie. solog, Sf. Ioan Casian a comb tut, nestorianismul, precum i i Fericitului Augustin despre suprema ia harului i predespera sa teologic este format din trei lucr ri: De institu ia um et de octo principalium vitiorum remediis (Despre a ez nîn stire ti de ob te (chinoviale) xj tfpspro ?Œ^!»]? rJH^J l p cate capitale), în 12 c r i (primele patru sînt regulile monariu-zise, iar ultimele înva pe monah cum s lupte împotriva ate principale); Conlationes Sanctorwn Patrum (r :r>r w<?rhiri rn în 24 de c r i, capodopera sa, în care trateaz despre menirea ii i lupta sa pentru des vîr ire, sub forfaia unor convorbiri i] i Sf. Gherman le-au avut cu cei mai vesti i monahi din e incarnatione Domini (Despre în m^area^ommdui), în 7 are de combatere a nestorianismului. Sfîntul Ioan Casian este unul din reprezentan ii de seam ai patristice de la începutul secolului V. El a f cut leg tura LUS i R s rit, prin principiile vie ii monahale ² fiind un adeinte ai monahismului apusean ², dar i prin hristologia sa. >dus în Apus un gen literar nou, patericul, în care principiile ile vie ii monahale sînt înf i ate prin convorbiri sau discurte de p rin ii cu o înalt via duhovniceasc . isie cel Mic sau Exiguul este prezentat de biograful i prieCassiodor (prim-ministru sub Theodoric, regele ostrogo ilor), <de neam scit, dar de maniere întru totul romane, foarte priambele limbi, cunosc tor perfect al Sfintei Scripturi i al DogDionisie însu i, în prefa a uneia din traducerile sale din Sfîri> l al Alexandriei în latine te, prezenta Sci ia drept patria sa.

Intr-o alt prefa , la o traducere din acela i Sfînt P rinte, î i ar ta recuno tin a fa de un episcop cu numele de Petru, pentru binefacerile i str daniile pe care le-a depus ca s -1 îndrume în copil ria sa. Presupunem c este vorba de un episcop din Tomis, care îi va fi urmat în scaun lui Teotim II. N scut în jurul anuluj-|470. Dionisie a inferat de tîn r într-o m n stire din Scythia Minor, apoi a ajuns în Orient i la Constantinopol. Probabil în anul 496 a fost chemat la Roma, tr ind o vreme în mîn stirea Sfînta Anastasia. A fost hirotonit preot. La Roma a lucrat în cancelaria papal , a tradus din grece te, a predicat, a instruit pe al ii. Spre sfîr itul vie ii (f c. 545) se pare c s-a retras în mîn stirea Vivarium, din Calabria, întem fafa^de prietenul i admiratorul s u Cassiodor, retras i el acolo. Dionisie Exiguul a f cut mai multe traduceri din grece te în latine te. Se cunosc prefe ele sale la zece traduceri din lucr ri teologice, aghiografice i canonice. Dintre lucr rile teologice pot fi men ionate : Despre crearea MOMiui^ a Sfîntului Grigorie de Nissa (tradus la rug mintea unui preot cu numele Eugipiu), dou Scrisori ale Sfîntului Chirii al Alexandriei-c tre: epîscCfpul Succesus ^inDîtîCSzâr^^Ts^^îfeL £pfeta2a,^smQdqJf.C^ noscut sub numele de Epistola XVII), inclusiv cele f2~anatematisme, Jogaosul câtre_armeni ^ÄpaJj aAttlui-Ba&clu al Constantinorxjlului. A tradus apoi cîteva lucr ri aghiografice : U£i£!-p-,Lat^-^fipteilJf](lhiaÄ»fff/q-risiiea afl rii capului Siintului Ioan Botez torul i Viata Tot el a tradus din grece te în latine te Canoanele zise «apostolice» ale primelor patru Sinoade ecumenice i ale unor Sinoade locale în dou edi ii sau versiuni (Codex canonum ecclesiasticorum), la sfatul unui «prea iubit frate Lauren iu». A întocmit i o «colec ie de decretale» a opt papi, «colec ia dionisian », la cererea unui Iulian, se pare superiorul mîn stirii Sfînta Anastasia. Ambele colec ii candnice s-au bucurat de o larg circula ie în Biserica apusean . I se atribuie i o culegere de texte patristice (florilegiu) din lucr rile marilor P rin i biserice ti de pîn la el (Sfin ii Atanasie al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nissa, Vasile cel Mare, Ciprian din Cartagina, Ilarie din Pictavium, Ambrozie al Milanului i Fericitul Augustin), mai ales texte referitoare la disputele hristologice i trinitare. Dionisie Exiguul a avut, în acela i timp, bogate cuno tin e de astronomie, calendaristic i calcul pascal. Mai multe lucr ri de acest gen îi sînt incluse în Liber de Paschate, sau Cartea despre Pa ti (Pascalia

g i r e gu lile înd re pt rii ei, P reciz ri pe nt ru sta bil irea d atei E le m e ntele calculu lui calend aristic i pascal .a.). hi p d e ose bi t tr e bu i e su b li ni at fa p t ul c D i o n i si e a fi xa t c r o n o -> i cre tin e, în ce pî n d pen tru pri m a o ar nu m r ar ea an ilor «d e la 5 a D o m n u lui n ostru Iisu s Hristo s, pentru ca s ne fie m ai cu îcepu tul n d ej dii, iar pricin a mînt uirii o m en e ti (adi c P ati mil e r u l u i n o st r u ) s l u m i n e z e c u m ai m u l t st r l u c ir e ». F i x î n d - o jiul 75 4 (d up u nii la 7 53 ), în loc de 74 9 «ab U r be cond ita», a e r oa r e d e p at r u sa u ci n ci a ni. N o u a « e r », n u m it « a î n tr u p la Hri st o s», sa u «di o ni sia n », a fost a d o ptat î nc d in vr e m e a H a, î n s e c o l el e I² V I I I î n F r an a, i ar c u ti m p u l î n t o at e r il e ilt c d ac o -r o m a n u l D i o n i si e E xi g u u l a f o st u n m a r e t e o l o g, it m a i al e s d e pr o bl e m e l e d o g m a t i c e c a r e fr m î n t a u at u n c i c an o n i st , t r a d u c t o r , d a r , î n a ce l a i t i m p , u n o m d e c u l t u r c u al e se c un o ti n e d e cal e n d ari sti c i a st r o n o m ie, c r ui a i se S « si st e m u l cr o n ol o g i c cr e tin », fo l osit a zi în toa t lu m e a. î c h e i er e a ac e st o r c o n si d e r a i i, m e n i on m f a p t u l c î n c î t e va recente se în cearc id entificarea lui cu acel «D ionisie P seud o:tul », c r uia i se atri bu ie cu n oscutele lucr ri mi stice : D esp re di vin e, D esp re teolo gi a mi st ic , D e sp re ierarh ia cerea sc i e ra rhia bi se ric ea sc , la care se ada u g u n n um r de ze ce e « c l u g r i i s ci i » a m i n t i i î n c o n t r o ve r s el e t e ol o g i c e d e l a l sec o l ulu i V I, m ai po t fi r e in u t e n u m e l e l ui L e j a j^Ji ^j ai di L et u l V italian (u nii îl identific cu m arele teolog Le on iu din B i-£ 5 ² 54 3), Io an M ax en iU cu opt c rticele ² Lib ellL ² în care cu felurite pr o ble m e hfist olo gice i antrop ologice, un dialog r £iSlQ U Q ^o s^m dou c r i, i un Libellu s fid ei (C rticica credin -u di a co n ul i al ii. D e spr e c el d in ur m se spu n e c ar fi trad u s îr e di n P ri n ii g r eci în l atin e t e i ar fi r ed act at u n f l oril egi u, mi în ajutoru l teolo giei acestor m o n ahi. In orice caz, m onah ii e ze nta u un cu re nt te ol o gi c c are 1 a atr as ate n i a la vr e me a sa. îr it, tr e bu i e e vi d e n i at i fa pt u l c l u c r ril e a ce st o r i er a r hi i i n S c yt h i a M i n or sî n t c on si d er a t e a zi c a p ri m e l e m an i fe st r i ii c ultu r ale d e ni vel c on ti n en t al al e d a co-r o m a n ilo r, str m o ii r. « A n i f ost p u i î n ci r c ul a i e eu r o p ea n pr i n o p er e scr i se î n t i n a d e o a m e n i c a N i c e t a d e R e m e si a n a, I o a n C a si a ri , Io a n i e T o r ni s, Ioa n M ax en iu , Di on i si e c el M i c i di ve r i c lu g ri : e l p u in tre i cu n u m e le d e Io a n ), a a c u m , în a c e la i ti m p,

1

1924. putem afirma c Episcopia Tomisului .'.( B I B L I O G R A F . au activat i al i teologi de prestigiu.. ' d E r s "'\ '. Cre tin tatea în vechea Torni. în rev. 1981. Ca o concluzie general . ei au ferit i pe credincio ii lor de înv turile eretice.. 11 din colec ia. in MQ t ' J . Prof. în Zeitschritt iur Kirchengeschichte. 1970. în acela i timp. trebuie remarcat i faptul c unii din ierarhii de --‡ la Tomis au fost c rturari de seam . rom. nr. apreciate elogios de contemporanii lor. cea mai veche institu ie bisericeasc superioar pe teritoriul patriei noastre.) HAC. ‡-‡ >»l . .& . Studiu introductiv. cit i în istoria întregii Biserici cre tine. în acela i timp. an XXXIII. 372 p. .‡ ² £ . n v -: . (voi. poporul italian prin episcopi ca Ambrozie i scriitori ca Rufin. traducere. P rin i i scriitori biserice ti).reprezint un moment de seam atît în istoria Bisericii noastre. JEAN DARROUZES.. note i'. Ea este întîlnitâ în istorie în secolele IV²VI. V îf c w u : : . Notitiae Episcopatum Ecclesiae Cons antinopolitanae. Ein Kirchengeschichte Studie. fiind în permanen pe linia adev ratei înv turi ortodoxe. . 2. Nachtr ge zu den Notitiae Episcopatuum. Ioan Casian. în «Rediconti della Pontificia Academia Romana di Arche-oiogia». PÂRVAN. care au dus i la convocarea primelor cinci sinoade ecumenice. . Pt ". C o n c l u z i i : Din cele prezentate.. V. Sulpiciu Sever etc. t -l S » l Ua q '. 49 p. E p i s c o p i a T o m i s u l u i : RAYMUND NETZHAMMER.. introduction et notes. XII + 768 p. Bucure ti. 3. 117²135. comentarii de Pr. . Isidor de Sevilla etc». ca Teotim Filozoful i Ioan. ca Sf.. CARL DE BOOR.. 1931. Paulin de Nola. iar poporul spaniol prin Pruden iu. 1904. luptînd pentru p strarea unit ii Bisericii cre tine i a dreptei credin e.: T ' . La Scythie Mineure iut-elle tepresent& \ . ‡ « i s it . a îndeplinit un rol însemnat In trecutul Bisericii cre tine. Dionisie ' Exiguul i «c lug rii sci i». III. Baia Mare. Nuove considerazioni sul vesco-vato della Scizia Minore. 519²534 i XIV. Ioan R mureanu.viitorul popor francez intra în aceea i circula ie european . într-o perioad de mari dispute hristologice. Salzburg. Martin i Grigorie de Tours. Siîntul Ioan Gur de Aur i mai tîrziu cu papa Vigilius al Romei. i f . XII. v i i v i uA'tîi '. (Ioan G. Coman. '. iyo8 a s. Texte critique. Pe lîng ei. Paris. 1982. 361).). p. p. la care ierarhii tomitani au adus o contribu ie însemnat . l sînd opere scrise. încît doi din ei au fost trecu i în rîndul sfin ilor.. ) . Das. cu aceea i limb . altchristlichc omi. reiese c Episcopia Tomisului. prin Ilarie de Poitiers. 1903 (trad.t sv) > ‡ "‡"» : - I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romane (Izvoarele Istoriei României).>'. LAURENT. ca Sfîntul Vasile cel Mare. Actele martirice. Bucure ti. p. j vr . 573²599. V. Ortodoxia. Au avut leg turi cu figurile reprezentative ale Bisericii din vremea aceea. Ieronim. tr i e vi . 1891.

Ioan Casian i Dionisie cel Mic i ' cu lumea mediteranean . 1984. nr. p. nr. 61²85). Centenarul îisericii Ortodoxe Române. B. IOAN G. Paris. an. col. 1978. nr.T. 1975. 1955²1958. -12. E. Prof. COMAN. în Dictionnaire de spiritualite. A. p. Jean Cassien et Denys le Petft et leurs relations de mediterranien. 3. Jean Cassien. arhiepiscopul de Tomis la sinodul din Chalcedon ? în «Revista Isto-CXI. traduction et no-Claude Guy. în Ortodoxia. BOL ACOV-GHIMPU. 5²6. BOL ACOV-GHIMPU. IOAN G.T. La patrie de Jean Cassien.N CASIAN. în G. 1959 247 p. XIII. Organizarea eclesiastic a provinciei Scythia Minor în n. 115²123 (trad. introduction. Craiova. Conlerences. IOAN G. în voi. p. 1968. IOAN G. 27²84 ( i în voi. voi. Tesalohic.. 1970.. Aniversarea a 16 secole Ap rea episcopului Terentie-Gherontie de Tomis la Sinodul II ecumenic Constantinopol. COMAN. 1979. no. ji d i n S c y t h i a M i n o r : JEAN CASSIEN. :u bogat bibliografie). 7²8. irice ti din epoca str român . p. 54 i 64 din colec ia Sourtes chretiennes).R. nr. în Byzantidka. nr. Jean Dictionnaire d'histoire et de geographie ecclesiastique. 1985. 7. Jean Cassien.PERIOADA INT1IA (SECOLELE II²VI) Chalcidoine? în «Etudes byzantines». nr 3²4. De la Dun re la Mare. nr. în G. 148 j EMILIAN POPESCU. p. 6. XXV. Texte latin revu. 7²10.. XXIX. t. nr. XXXII. Episcopul din Tomis a participat ecumenic de la Niceea (325). în S.i an XXXVIII.19²27). Scriitori teologi în Scythia Minor. Teologi i teologie în Scythia Minor in -VJ. p. Paris. Spiritualitatea patristic în Scythia doxia credin ei. p. în M. HS-GALL!1AR<D. 1. în M. 1977. în «Ortodoxia» an. p. 153²172. 437 AN POPESCU. traduction et notes par Dom. p. XI. începuturile îndep rtate ale autocefaliei >doxe Române: Tomisul. 1947. an XCVI. Scrjeri patristice în Biserica Ortodox Român pin in secolul v a> 1983. IOAN G. în Klironomia. 31. 1974. OMAN. 376 p. p.. an. EMILIAN ie City of Tomis as an autocephalous Archbishopic of Scythia Minor emarks on the Chronology of Epiphanius Notitia. _977 ‡ A. XXXIII. 1. 3. CAPPUYNS. III. arhiepiscopie autocetal . rtodoxiei române ti în cre tinismul daco-roman. XX. XIII. II. . XXIX. 1. p. 784²796. Introducere de Pr. 71²94. p.B. 1980. 1969. Introduc-itin. 44²83 i nr. P. Contribu ia scriitorilor patristici din ir-Dobrogea la patrimoniul ecumenismului cre tin în secolele al FV-lea în «Ortodoxia» an. 588²596: M. 1965. JEAN . 966²1026. Paris. 109 din colec ia Sources chre. 327²353. JEAN CLAUDE GUY. p. Roma. COMAN.titutions cenobitiques. 1945. Primele scrieri patristice în literatura noas-XVI. 590²605 ( i extras). nr. 63²83. nr.. i9( nr g²io. în S. an. i extras). . în «Orientalia iriodica». Vie et doclle. 403²415 j A. EMILIAN POPESCU. 337²361. XXII-e annee. an. 1961 i IOAN G. în B.O. an XXXIII. ancez «Les Scyttes». Contributions la storique de la Peninsule Balkanique aux V-e²VHI-e siecles de notre [» N. COMAN. nr.B. 3MAN. 1949.. A. O. 31²97). . Paris. 3²25 ( i versiunea francez : Le e l'oecumenisme chretien du /V-e au V/-e siecles en Scythie Mineure în «Confacts» revue francaise de l'Orthodoxie. în voi. NESIICESCU. XXVII. (voi. p. t. HENRI IRINEE MARROU. COMAN. în BOR. an. 7²8. Ioan traducere de Prof. p. p. 552²569. 3600 de ani de la fe documentar despre existen a Episcopiei Tomisului.. 1945. COMAN. Bucure ti. NICULAE ERBÂNESCU. Despre întruparea Domnului. an. Pichery. David Popescu. 2. Organi-i din Scythia Minor în secolul al Vl-lea. p. an XXXVII. p. (volumele 42. 1986. 1937. 1975.. «Sci ii». 189²203. 3²4. S. 531 p. Opere/e literare ale Siîntului Ioan Casiari. 1981. Bucure ti. 1987.

1985. XXXVIII. 1986. în B.T... 1936. nr. an XXXVII. 521²539. 783²792. nr. Si biu. 5²6. 92²111. p. p. 182²205). nr. p. Coresponden a lui cu papa Vigilius în chestiunea «Celor trei capitole*.GHEORGHE DRAGULIN.T. an. Cercet ri asupra operei lui Dionisie Exiguul i Îndeosebi asupra celei necunoscute pln acum. p. XXXIX. p.v. 3²4. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. 3²4. 24²6a VASILE SIBIESCU. David Popescu. în S. . 1985. Cuviosul Dionisie Smeritul sau Exiguul: Doua Epistole despre problemele datei Pa telui i «Elementele calcului calendaristic i pascal». 200²212. r M M- . p.. 9²10. David Popescu. nr. XXXVII. an XXXVII.. 1936. 5²6. nr. 1988. Studiu introductiv i bibliografie de Pr. âi. nh "33 . an. 1²3. (extras din «Revista Teologic ». Prof. nr. Contribu ia «c lug rilor sci i» la precizarea hristologiei la începutul secolului VI. Gheorghe Dr gulin. traducere de Prof. DUMITRU ST NILOAE. 199²244. GHEORGHE DRAGULIN.O. Sibiu. 245²254. an XXXIX. 391²440.. 76²125. IOAN PULPEA (R MUREANU). nr. Episcopul Valentinian de Tomis. Un tiu de mare faim al Arhiepiscopiei Tomiaului in veacul al Vl-lea la Roma. HENRI-IRBNEE MARROU. Dr. an. nr. XXVI. în M. 1987. Jean Cassien Marseille. nr. în M. DR GULIN.R. 680²707 i nr. nr. 27²70. David Popescu. p. 1945. LXV.. 5. p. p. 1985. nr. XL. an.O.O. Dumitru St niloae i traducere de Pr. 24 p. GHEORGHE DR GULIN i AUG.O. C lug rii sci i. 2. 1986. Încercare de întregire bio-bibliograiic . lÄ p. traducere de Prof. Prof. Dr. p. în «Revue du Moyeu Age latin». 7²8. an. p. 1947. Gheorghe Dr gulin. în M.O. Scrieri ale «c lug rilor sci i daco-romani» din secolul al Vl-lea (519²520).O. 3. p. Preiefele cuviosului Dionisie Smeritul sau Exiguul la unele traduceri în limba latin .. 'te nu'. în S. studiu introductiv de Pr. 5²26. 11²12. Ieromonahul Dionisie Smeritul. în M. I. «Ex/guus» sau «cel mic». în M. Nicolae Petrescu i Prof.

D..*. Vasile Pârvan (1882²1927). mai ales pe monumentele funerare. M. Axiopo|w(HlnogIlîng Cername um ^Pantelimon. Vestigiile arheolo)cre tine din Dobrogea pot fi împ r ite în trei grupe : inscrip:e. itate provin de la Tomis. iar restul de -fIstria).IX MONUMENTE DE ART BISERICEASC ÎN SCYTHIA MINOR (DOBROGEA) ÎN SECOLELE IV²VI prezentat în alte pagini cîteva tiri despre via a cre tin din /incie Scythia Minor i mai ales cele despre Episcopia exisecolele IV²VI da Tomis. Teodorescu. sticl sau alte ma- . Se cunosc.^iBOi de alt dat o :onstitui din actele martirice ale celor ce au p timit aici pens în primii ^tt ai secolului IV. scoase la iveal înc de la sfîrlului trecut în diferite p r i ale Dobrogei. iar restul pe e metal (argint. în cursul singeroaselor prigoauîte de împ ra ii Dîocle îan i apoi de LicImu liar mai tîrziu Apostatul.. aproximativ 100 de ine tine din secolele IV²VI.. os. . icrip ii. Via a cre tin din SjCjthia. pîn în prezent. dut ars. Callatis (Mangalia). ConsiaxL aXJDinogetia (Garv n. plumb. metropola provinciei. str vechea cetate de pe malul vesitului Euxin. Campaniile de s i Dobrogea au fost conduse de cunoscu ii arheologi Grigorie (1850²1909). mea noastr de c tre cercet tori de la Institutul de Arheologie e ti i Muzeul arheologic din Constan a. Ea poate'li reconstituita "îns *' Tcfm"numeroasele ^ologice cu caracter cre tin. bronz. în rasului Gala i) i din alte p r i. obiecte de cult i bazilici.jud. Mai mult de jum tate sînt piatr local sau pe marmur adus din Grecia.

func ionari. Inscrip iile sînt înso ite de semnul crucii. tot peatîtea latine ti. O inscrip ie votiv descoperit la Axiopolis (Hinog-Cernavod ) în 1947 pomenea trei mantiri care au p timit aici. Aici zace. Tomis) . Pe preo ii lui îi voi îmbr ca cu mîntuire» (grece te. cu noi este Dumnezeu». Textul inscrip iilor ² aproape toate funerare ² este popular i ortodox. în n dejdea învierii i a fericirii vie ii ve nice» (grece te. acum am ajuns printre cei drep i. «Harul lui Dumnezeu. «Doamne ajut » etc. porumbelul. «Aici odihne te Heraclide. ^p calcar. «Ai mil Doamne». «Emanuel. De HÎlJiL pa im ftlnr. Iat cîteva din aceste inscrip ii: «Domnul este luminarea mea i Mîntuitorul meu. se exprim n dejdea în înviere i bucuria pentru fericirea vie ii ve nice. Amin» (grece te). Dumnezeule. vi a de vie. La Tropaeum Traiani s-a descoperit singura inscrip ie greco-latin din epigrafia cre tin . Din numele întîlnite.. IV²V). frunza de palmier i altele. se. Odihne te-o. Tomis). p unul. cîteva biblice. Chindeas i Tasius (Dasios). de 51 ani. descoperit Ia Constan a (sec. se fac rug ciuni pentru odihna celor adormi i sau se cere ajutorul lui Dumnezeu pentru cetatea ref cut . în ele se cere mila lui Dumnezeu pentru cei mor i. Callatis). Pot fi amintite apoi o seam de alte pietre cu inscrip ii cre tine. «Pacea mea dau vou » (latine te). Fi i s n to i. de cine m voi teme?» (grece te. de neam sirian i ca preg tire jurist i so ia acestuia Melitis.Peste un sfert din ele sînt în limba latin . avînd textul: «crucea mor ii i a învierii». negustori. «Pentru Theodule.‡ «Pe cei s raci ai lui îi voi s tura de pîine. cite (anagnost) al sfintei i sobornice tii Biserici» (grece te. avînd str mo i nobili. cu drep ii» (grece te. fiica lui Aedesius. Tomis).. ofi eri. de monograma lui Hristos = chrisma sau chrismon ² (IX sau XP sau A 2 ). «Simplicius. dup ce au tr it mul i ani i au cunoscut o b trîne e cinstit . «Lumin -via ». o inscrip ie a ezat pe zidurile ref cute ale ora ului Tomis avea cuprinsul: «Doamne Dumnezeule ajuit cet ii ref cute. dou hunice etc. altele cuprind texte mai scurte: «M ria na te pe Hristos». Tomis). mai mult de o treime sînt grece ti. care a fost fiica preotului Patricius» (latine te. Tomis i Histria). so ia me'a. trec torilor. precum i de unele reprezent ri simbolice caracteristice artei paleocre tine : pe tele. Cre tinii men iona i în inscrip ii apar in tuturor straturilor sociale : slujitori ai Bisericii. se elogiaz martirii. solda i etc. fiul lui Casian. unul este gotic. magistra i. cunoscu i i din textele Martiriologiilor : Chirii. restul în limba greac vorbit mai ales de popula ia din centrele urbane de pe rmul M rii Negre. afla o inscrip ie greceasc închinat «fericitului Timotei». probabil .

cum cred unii) i îngropat într-o lad care cu-î vreo 400 de obiecte de aur. . unul din ele purtînd chipul i numele tului bizantin Ao tasie I (491²518). ^dirric'lîe^HHfli^ exisreunei erezii în Scythia Minor. Friza este încadrat ghirlande cu foi de laur. în cenifl monograma lui Hristos (chrisma. Toate inscrip iile dateaz între sfîr itul ui III i secolul VI inclusiv. i patru Dane circulare. i. dateaz din secolul IV. înainte de anul 518. _iar__o inscrip ie tme-fCavarna.22 kg. chiar V. î Callatis men iona numele episcopului tefan. Deasupra sa e cunoscutul cuvînt IX0TE = ni iaiele cuvintelor 'I7]ooua Xpioxoî @sou lîo? Sco-c^p = Iisus Hrisil lui Dumnezeu Mîntuitorul. Pe margini se friz lîmpodobit cu o coard de vi de vie ondulat . între acestea. cu frunze. toate în relief. de jur împr. aflat acum în British Museum din Londra. p s ri. X^fT^Tocupind toat adîndiscului. în care se afl cîte o cruce. Âmeh» [== a fost reînnoit /echi prin Paternus. admînîs fator «al bisericij^^îri ul Toan din una un ipodiag n^jpt ^^ .deÄcjidad. f r anse de izbînd . încadrat de literele A i 2. avînd de fiecare :îte ase apostoli. 'în"Buîgâria) consemna pe «Stephanus diacmius». pe primul loc trebuie mengema (cornalin ) descoperit in a doua jum tate a secolului la Constan a. Obiecte paleocre tine. plac deji*to r-daracHaex& -4a. figuri de animale. în secolul II. prea cinstittll riostru episcop. Este din argint aurit. vase etc. de dimensiuni vînd diametrul de 61 cm i greutatea de 6. Dup L unor speciali ti. în adîncitura discului. ss(imum) episc(opum) nbstrum. de i unii au t s-o dateze. Pe dosul talerului sînt im-î patru sigilii de control. Pe ea este Mîntuitorul gol. între care i patru vase liturgice. de unde deducem c a fost ceva mai înainte de 518. alt obiect de valoare este discul ref cut de episcopul Paternus isului. _Amjja). V I). a p^^ §x _fî^sec. discul a fost dus de sau de bulgari. în m rime supraomeneasc . PtdîTsecoîud VII.botezat sub fc^^.eg se te inscrip ia: «ex antiquis renovatum est per Paternum. iconom.

la 25 km vest' de "Alexandria Egiptului. trei p ezint interes p entru noi. desigur Sfînta Fecioar M ria. Probabil la iZon&iai4&* s-a descoperit un opai de bronz în form > de pe te. unde a fost de^st^rpenTdeni te ciobani în 1912. al treilea mai p streaz jum tate din formula "" '^^^iî^iLl^' Doamne ajut ). o .în greutate de 50 kg.în col ul de^|^v^s^^ i ^^!f^ej a M B pe malul T^^ acestea. Vreo 5 0 de astfel de plumburi s-au descoperit în satul I n&°mmm ^ OS t S a c id a va ). Ast zi se p streaz în Muzeul Ermitaj din Petersburg. cînd au atins culmea înfloririi atît via a cre tin din Tomis. La Constan a s-au descoperit cîteva plumburi comerciale (acestea serveau la sigilarea baloturilor spre a garanta autenticitatea provenien ei m rfurilor.S. iar c tre marginea interioar a chenarului. Aceste ulcioare constituie o dovad asupra leg turilor dintre capitala provinciei Scythia Minor i Egipt în secolele V²VI. IV²V (azi în Muzeul de Istorie din Bucure ti). Ucrainean ). De o parte i d e alta sînt dou oficii pentru turnat ulei. este chipul lui Hristos binecuvîntînd cu amb ele mîini. Acestea provin dftTrnafeTe centru de pelerinaj de"" î KarirT Abu Mina. o inscrip ie Iatin 7"l?p3rern_mejarn<i^^ chenarul discului se afl busturile celor 12 apostoli. deasupra capului lui Hristos i care abia se distinge. în centru.tre i se pare unic pe un astfel de obiect.S. desp r i i în dou grupe de o siluet feminin . la MalaiaPer^cepJin>a-Jîng Poltava (R. din lut ars. unde era' mormîntul sfîntului i unde erau purtate de pelerini. probabil. cît i produc ia ulcioarelor din renu mitul loc de p elerinaj de la Karm Abu Mina. avînd p e o parte mon ogra ma lui Hristos. la capetele bra elor ei cîte un pe te . dar i spre a certifica p ercep erea taxelor vamale). deasupra c ruia se afla monograma cre tin (X -f P) .‡ al doilea este prev zut cu o cruce. Pri- P . Opai e cre tine s-au descoperit în diferite p r i ale Dobrogei. Se. pot consemna apoi trei ulcioare cu chipul Sfintului Mina. pline cu ap t m duitoare luat din izvorul existent sub biserica în care se afla mormîntul. a fost des coperit în 1 906 laCo j^jgsig^ dateaz din sec. în picioare. Unele din ele aveau imprimate monograma lui Hristos sau alte simboluri cre tine. Toate trei dateaz din a doua jum tat e a secolulur IV. O asemenea reprezentar e iconografic este cea mai veche p e teritoriul rii noas. iar pe cealalt . Unul din el e. avînd. descoperite la Con aj^ â.nral are ca reprezentare un animal. probabil un miel. Pe disc.

\ 11 ² Istoria B. .O. Ialomi a. La Luciu ² jud. cu o cruce masiv în partea su. în apropiere de Dunar^T i s-a g sit un splendiao nrtt~dii^ bronz.R.cruce cu bra e egale.

el e ma i r e pr e ze n t ati ve . î de bronz. s-a u d esc o p eri t pî n î n p r e ci ba zilici di n se col el e V ² V I.galerie deschisa. i a pa t r a.a u d e sc o p e r i t fe l u r i t e . . r o m i s. situ at lîng m ar e. (a m b ele în M u ze u l de Ist o ri e al R o m ân i ei ). Alta. . lax.. su b C on st an i u. care se întinde de-a lungul ' în jurul unei gr dini sau pie e. U n a di n tr e el e e st e ce a d e sco pe r it pe l o cu l vec h ii g r i a or a u l ui. se a pr e c i az c a c e a st a e ra c at e d r a l a e p i sc o F ro p a eu m T raia ni (azi Ad a m clisi). = . izili c i pa l e oc r e ti n e. p e l a 3 5 0 . la I}q hosj_(*j-\ \ în ora ul Gala i). * ijU a -bfon z apar.. Din pgefia od i ».in toer e-sec olujuj_ V I (a mb el e se p streaz în . nu mit a a d u p m at eri alul între -la recon stit uirea ei. aur i argint din secolele V -^-V T. în c a re s._. Y n "B un parte se " ' i în M uzeul arheja.a u e f ec t u at s p t u ri ar h e o l o g i ce . cetate î nte m ei at de T raia n._ . i a r a ci n ce a . în ti m pu l î m p ratul ui Ju stinian (52 7 ² £6. _ d e C o n st a ntin c el M ar e i Li ci n iu. di ntr e c ar e patr u pe str a da pri n a u î n i me d i at a e i a pr o p i e r e . totu i s-a u rit pî n a cu m ase ba zi li ci. La Sacidav (izvoa rele) s-au descd 1 .iiia.B u.. In vec h il e " ce n t re g r ec e ti i r o m an e di n M i n or .. '" ² -~. o am fora cu m a cre tin i alte o bie cte (se c olele III² IV ).. V o m c er c et a p e . a d ou a. l a S îî f T t uî l i V I. sus inul& de o colonad . d e s c o p e r i t p î n î n pr e z e n t î n num ² spa iu deschis.logic dia»C on staata. de sigu r. der c date az din sec ol ele V ² V I.C U Ig§ti). la intrarea unei ba-‡ -c lri. o b az i l i c d e ci m i t i r . L a Tro pa eum fraiani s-a """"" îr*o^cad eîni (thu ribulu m ) din lutjars. s-a u d es c on a cu m. d u p l o calit il e în ca r e a u fost g sit e. î n a i n t e d e i n v a z i a a v a r i l o r (l u cr r i l e n i c i n -a u f o s t t e r . C on st a n a ) s . dou a.L u n g i m e a ba zi li cii ( f r atri u m ) er a d e 2 5 .£ru ci_ cu_ sidef (secolul III). ----------------------------------------------------------------------------------------------. iar la. 5).o l a i v ea l î n 1 9 0 6 a u c o n st at a t p a t r u fa z e d e ' . ele er a b azili ca d e m a ir mu r . > : J 4 : 4t ‡. a tr ei a su b Ju stin i an ^ cîn d a fo st r ef cu t ca bi seri c epi sco -n st r u i n d u -s e al t u ri d e e a u n ba pti st e ri u. j le c ar e au s c o s ." : epotire i alte obiecte liturgice. de Istqrie_.ie : pri m a . a fost d esc op erit în 1 98 9 . fiin d cea e d i n D o b r o ge a.. « . d e i c e r c et r i l e a r h e o l o g i c e sî n t d e st u l d e a n e vo i o a se fa ptu lui c or a u l nou este su p rap u s peste cel vec hi. n ao s cu t r ei n a rt h ex ( pr o n a os) ‡ su b al t ar se afl a o m ar e cri p t cr u ci f o r m . . l a î n c ep u t u l se -V . t ( ' | . ' . L a Izvo a rel e (fost 1 ) i I st ri a ( a m b el e î n j u d .5 0 m. pe u n a ie. pe st e 3 5 d e b a zi li c i p al e o c r e ti n e . \ . A c ea st a e st e b a zi l i c el e n i st i c c u a t i i u m * . în l oc uin d... c o m p u s d i n alt a r. ‡ . înconjurat adesea de coloane.

d ar m ai ales pen tru cripta cu m olf W T sîînte di n t r an se pt. od a t c u ba pti steriul. î m p r it în t rei na ve. a e z at p er p en d i c u l a r p e l a t u r a e st ic .j | ii ^ifl^^orr^tarT tiriopnl. P rin arhitect ura ei. de di men siu ni m ai m a ri. ad po stit sub un baldachin (cib oiriu m). în mijlocu l atriu m ulu i se afla o fî ntîn (ph iale). ce a m ai ma r e (33. care înd e plin ea fu nc ia d e ba ptisteriu. P e l at u r a d e v e s t . A c est tip d e atriu m e st e o c ar a cteri stic a ba zilicil or din sec ol ele i V ² V T fifa r cle_pe rmul apusean al A. dar i prin di m e n siu ni.7 0 m). fr î n gî n d u . î n c a r e s e s vî r e a b o t e z u l . ridic at în se co l u l V I. pr ezin t m a ri ase m n ri cu o bazilic di n F ili pi. A c e st a cu prind ea ab sida i o parte di n n ao s. Trei înc peri s -a u ad u g a t m a i tîr z i u î n p ar t e a d e r s r i t a ba zili c ii. A triu m-ul este înc onju rat d e trei p ortice. în M a ce d o n i a. naosul. dar i cea mai renu mit dintre l ca urile de cult deJxa^ Tr opaeu m. în partea d e r s rit a na vei centrale se p strea z baz a balu st rad ei (can celli). sau în for m d e T. pe laturile d e n ord . i mpoitani Ä i p_en. Din atriu m se intra în n arthe x (crea ie gre ce asc din se colele V ² V I) i car a c t e r i st i c a bi se r i ci l o r p a l e o cr e t i n e d i n G r e c i a i C o n st a n t i n o p ol ) prin dou u i laterale (core sp un z toar e porticelor de n ord i d e sud ale a t r i u m u l u i ). s-a u d e sco pe rit t e m el iile u n ei c on st r u c ii. L a 3 m su d d e atriu m se a fla cl dire a d re ptu n g hiu lar a b a pitiste riu lui.iru faptul c e si ngura bazilic cu transe îr~ 4ui^D o bro geia. E ste.se d e d o u ori î n u n gh i dr e pt . car e se par a na osul d e pr e sb yt eriu m. fa p t . In t r a r e a p r i n c i pa l î n b a z i li c se g se a pe l a t u ra î n g u st d e su d a na rth ex ulu i. 8 0 m ) . în mijlo cu l lui se în l a altarul pro-priu-zis (prestolul). D in n arth ex se intr a ² prin t rei d esch ideri ² în na os. în c ea d e a tr eia în c pe re se a fl a u n b azin ( pi sc i n a ) . A fo st c on st r uit l a sfîr i t ul sec ol u l ui m ai de g rab în c or^ U ii yi ² O alt ba zilic la Tr o paeu m Tr aiani est e «b azilica cist ern ».D ob r ogea.8 0 m X 13. î n t r e at r i u m i zi du l d e i n cin t al c et ii. ba ptislteriul. în tre n ao s i a b si d a altar u lui). n u mit a a p en tr u c a f ost c on st r uit d e a su pr a u n ei ci ste r n e r o m a n e. cu tr ei în c p eri. P e l atu r a d e n or d a n ao su lu i er a o c on str uc ie ane x . pr o ba bi l l o c uin a e pi sc o p u l u i. 7 0 X 6. p e lat uri l e l u n g i a vî n d cîte d ou zid uri paral ele. i ar c ele l ate rale de cîte 4 m.7 5 m u n ul de alt ul. R ui n el e ei în c hi d u n sp a iu d r e pt u n g hi ul ar ( 1 9. N ao su l a ve a d o u r î n d u ri d e c o l oa n e ca r e p t r u n d ea u î n t r a n se pt . tran septul cu crip ta i absid a. c ar e au d at n a t er e la m u l te p el eri n aj e aici. ce a di n m ijloc a vî n d lu n gi m e a d e 8 m . l a d istan a d e 0. u nd e e xi sta un mi c po rt al ( pr o p yl o n). vest i sud.si£iÄ]Viir. D eci pl an ul b azilicii era : narth exu l. A d o u a b a z ilic în se m n at d e aici e ra c ea n n m i a ( n a v t ra n s v e r sa l d r e pt u n g h i u l a r .

sub Anastasie I.. la r s rit (cu cript ). în care se depun azi sfintele moa cei erau boltite i cîteodat îmbr cate în p l ci de marmur . simpl . odat cu Marcandni). alta în a doua jum tate a secobazilic . numit «forensis» sau «simpl ». Una din acestea cuprindea i o sal drept' i. de asemeeasupra cisternei romane s-au în l at succesiv dou bazilici.re unii au numit-o «bazilica dubl ». i secolele V²VI. icea bazilic . adev rate palate ale clasei aristocratice histriene. s p turile arheologice au scos la lumin ruinele a apte x| jat e din secolele V²VI. Astfel de cripte constituie o form i poate chiar o rmediar între criptele obi nuite ² de mari dimensiuni ² i >bitur de sub sfînta mas . trei nave"^e^aTaTe^prîn'**croua rînduri de coloane i o y ndcircular . Deas up ra lor s e ta mas . se remarc bazilica cu^rj£fd^ji_§g£Ql£ie< ^^^VI.în- f . C aracterul de l ca de cult cre tin al acestei s li lulare cu absid îl constituie anumite pl ci de marmur desN ! CI . avea trei nave i < tripartit. O asenstruc ie este unic pe teritoriul rii noastre. JQ ( ^gwT Tm i i II. S-a constatat.. cu sculpturi în form D de arcade continui pe marginea feare. era una de cimitir (basilica alis). cu o* anex neoBî rTtii'fcTterhiTgâT^rei înc peri anexe de sud i dou în afara col ului de nord-est. AJfe^sj^&^âgLi. în afara incintei. terminat cu o absid semicircular în interior i cu cinci îxterior. ea fiind o ~ " srzie a înc perii cunoscute sub numele de hnsilic. M jjola^ rjn^j. ' " || acestea.u for?}_ narthex. ‡ .q privatg palate romane. f r narthex. stria. dintre oare ase în cetate i una de v| î «extramuran ». ci nu mai o parte din moa tele acestuia. care fac parte din a a numitele meM^&a&^Micul^uimf. corespunzînd navei din mijI >servat c nava din mijloc este cu mult mai larg decît cele friptele de mici dimensiuni ale bazilicilor dobrogene (Trostria) arat c ele nu acoperau trupul întreg al vreunui sfînt r. socotite de anumi i cercet itori ca prototip al destine. Ea îndeplinea func ia de capel particular . construit cel mai devreme în Constantin cel Mare.. ia de est a cet ii s-au descoperit ruinele a dou mari conirticulaore. TB'azilica s-a ridicat pe la începutul secolului VI. martiri (probabil s-au num rat i 47 de solda i care au p timit la 8 iunie 298. loua jum tate a secolului IV.

în trei . situat la sud. terminat . prin ziduri. probabil era separat de sal printr-o simpl balustrad de lemn. In adev r. N-ar fi exclus ca aceast mare cl dire (cu 10 înc peri). în continuarea naosului sau a narthexului. latura de sud a s lii dreptunghiulare a fost împ r it . la punctul numit «Bisericu a». lipsa absidei i plasarea lateral a atriumului. cea dinspre vest ca prothesis (proscomidier). de mari dimensiuni. Se remarc trei elemente care o difer de restul bazilicilor : orientarea altarului spre sud.80 m. ia r s rit printr-o absid . cea dinspre est ca diaconicon. Altarul. într-o a doua etap . Ini ial era alc tuit dintr-o sal dreptunghiular neregulat . în sensul lungimii. azi Garv n. împ r it în trei nave longitudinale de dou rînduri de coloane. Fiecare comunica astfel cu cîte una din navele laterale (probabil înc perea lateral care comunica cu diaconiconul îndeplinea func ia de baptisteriu). Zidurile sînt groase de 0.70²0. Ia Dinogetia. naosul avea dou intr ri care d deau într-o curte lateral . s-a descoperit o bazilic de form dreptunghiular (16 X 9/70 m). cît i numeroasele ruine de bazilici descoperite. Era pavat cu c r mid . ceea ce constituie o raritate nu numai pentru teritoriul Dobrogei. i nu longitudinal. ce serveau ca jertfelnic (sfînta mas ). Prezen a acestei bazilici de tip sirian la Callatis trebuie pus în leg tur nu numai cu o influen oriental . sub împ ratul Anastasie I (491²518). sus inute la cele patru col uri de pila tri în form de L. avem toate motivele s credem c Histria a fost i re edin a unui episcop (de fapt apare i în lista celor 14 scaune episcopale din Scythia Minor). din care se scotea apa necesar pentru Liturghie. în care se g sea i capela descris mai sus. ci chiar cu prezen a unor sirieni în aceast colonie greceasc din Scythia Minor. în trei înc peri: cea din mijloc servea ca altar.tîlnite în vechile centre cre tine r s ritene. construite din piatr alternînd cu pu in c r mid i legate cu mortar. transformat acum într-un somptuos atrium. Naosul comunica spre est printr-o singur intrare cu aceea i curte interioar . Interiorul era împ r it. botez etc. . ci pentru întreaga Peninsul Balcanic . m rginit de portice acoperite. probabil la în ceputul secolului VI. Prin latura lung de est.|nceputul celui urm tor. La Callatis (Mangalia) s-a descoperit o bnxiljfg paleocre tin de tip sirian (sau cu atrium ^ajaral). A fost construit la sfîr itul secolului IV aU-la.ui se afla un pu . s fi servit ca locuin unui episcop. Caracteristicile siriene ale bazilicii constau în lipsa absidei i împ r irea altarului în trei înc peri. dat fiind importan a ora ului. In col ul SV al atriumul.

s a u « n a ve », s e p a r a t e î n t r e e l e p r i n c o l o a n e ( n a v a c e n t r a l 1 7 0 m , ia r cel e lat er al e d e 1,8 0 m fi e ca r e). A b si d a e st e se m i i corespun de ca l rgi m e n avei din mijloc. P rinitre d rî m tuiteri or u l ei s-a u g sit cît e va r e st u ri d e t e n c u i al , p u rtîn d u r-tu r cu ro u, alba stru înch is i castaniu. S -au desco perit de nu m er oase obiecte m ru nte, sigur cre tin e, din secolele IV ² ta ril e a r h e ol o gi c e au d u s l a c on cl u zi a c b az ili c a a f o st c on in se colele IV ² V i ref cu t în ti m p ul î m p r atului A n as > ro e ( a zi P i atra F r ec ei, ju d. Tu lc ea, pe bra u l M acin al D u fost dez gr o pate fu nd a iile un ei bazilici pale ocr e tine, ce pare ti m pu l l ui C on st an ti n c el M ar e i c e a m ai ve c h e di n E u r o p a i. La A xiop olis ( Hin o g, lî n g C ern a vo d ) s-au desco perii^ ou in tre care cea din int eriorul cet ii _se p are c era episc opale st eri u , i ar î n alt a, î n e xt e ri or, a u f ost î n m o r m î n t a i r n art m i ,, ind eas i Ta si us. ~ ~ "² ² ² ² ² ²~~-² '"'""'* ² -*_ trei bazilici "p ale oc r e t in e s-a u d esc op erit la T ro esm i s (azi c oaia) i la C a p ul D olo jm an (pro ba bil fo st a C on st n tian a, d uj -ga r ou m ), d o u a i a N o vi o d u n u m ( azi Isa c ce a) , cî te u n a z i P a nt e li m o n ) , I b i d a s au L i b i d a ( a zi S l a v a R u s ), S a > ), Qarsium (Hîr bva). 'UnlCl'e aCtsfcea, trebuie s ne re in sa d e l a Ib T d a , d e l a sfîr it u l sec ol ul u i V I, si n g u r a ba zili c > g e a c u t r ei a b si d e l a r s r it. C ea d e l a Iz vo ar e l e d at ea z t o t îcolele V ² V I. E ste un a din cele m ai m ari bazi lici din D ob r o3 X 1 1 , 3 5 m) , fii n d f or m at d i n n art e x , n a o s i a b si d se m i 71 s-a d esc o p erit la N ic uli el (ju d. T ul ce a) o b azilic d e l a lecolu lui IV sau în ce pu *ftri> < ellJi^ ur m tor, su b altarul c reia o c ri pt c u m o a t el e a p atr u m a r ti ri cr e ti ni. O in sc ri p i e î n a c , a fl at t ot ac ol o, ar at c ele ap ar ineau m artiril or : Z o alos, K a ma sis i F ilipp os, care au p ti mit, se pa re, în ti m pu l secu ii a lui Diocle ian (304 ² 305 ). i i e r e m a r c a t f a p t u l c a p r o a p e l a t o a t e a c e s t e b a z i l i ci s - a u t i felurite pi ese scu l ptu ral e ( b az e, fu su ri i c a pitelu ri de co ici de b alu strad ), toate decorate cu cru ci, ro m b u ri i alte mo m en tale. In alte p r i, s-au d esc op erit resturi d e cru ci (d e pil atis pe care s-au pu tut citi cu vintele : in m o rte resu rrecti o).

4. B iseri cu ele ru pestre de la B asarabi (fost M urfatlar). In 19 57 s-a d e sco pe rit u n i m p ort a nt c en tr u m o n a sti c, fo r m at di n a se bi se ri cu e ru p est re, u nic e d e ac est gen , avînd ca an ex e cîte va înc peri i galerii fu n erare, s pate într-o carier 1 calcar oa s d e la B asara bi, la 20 k m de C on sta n a. P r o feso rul Io n B ar n ea, care a c on du s cer cet rile arh e ol o gic e d e ai c i , a s o c o t i t c ar d a t a d e l a sfî r i t u l s e c o l u l u i a l X -l e a i î n c ep utu l celu i d e-al Xl -le a. D e atu n ci în co ac e î n s , t ot m ai m ul i c er c et t or i l e c on si d e r m u lt m a i ve c h i i a n u m e d e l a s fî r it u l sec o l u l u i al IV -l e a i în c ep u tu l c el ui d e-al V -l e a. ' ^C 1^L^3-Ji^--S ^-i»M aM fl. p^rt£ J ,j jx£.j3Jm C T, t;i llun|]e. tie....fLX -3, 50 nija L Dlanul u nei bazilicj, r^igaftft»^ s« » f f«^W a «^Q i»j m prestol în for m de bloc dre ptu n ghiu lar, na os i n artex (pr o na os). A ltarul era se- " pa r a t d e n a os p r i nt r - o ba l u str a d ( ca n c e lii), î n al ta d e 1 , 0 2 m i g r o a s d e 0 , 3 3 m, i ar n a o s u l, d e p r o n a o s p r i n t r - o alt b al u st r a d . L a est d e î n c p e r e a E 3 se a fl bi se ri cu a E 5 , co m u n i cî n d a mî n d o u prin tr ei de sc h id eri. A r e pl an ul în for m d e p atrul ater n ere g ul at ( fi e ca r e l at u r d e c. 3 n i ) i î n l i m e a m e d i e d e 2, 2 0 m . A lt ar u l est e flancat de d ou ni e m ai mi ci care în de pli neau fun c i a d e proth esis i di ac o n i c o n. E r a d es p r it d e n a o s p r i nt r -o ba l u st r a d ( ca n c e lii ). B i se ri cu el e B 1 , B 2, B 3 , B 4 sî nt s pat e în p a rte a 1 d e e st a a ce luia i m asi v d e cret d e la B a sarab i, a vîn d toate u n plan si m plu dreptu n gh i u l a r, cu o a b si d l a e st sau su d -e st. B i se r i cu a B 1 a r e d i m e n si u n il e d e c. 6 X 2 m , î n l i m e a 2 m i t re i î n c p e r i : alt a r, n a o s i p r o n a o s. A i ci s - a a fl a t o i n s c r i p i e , î n l i t er e c h i r i l i ce m a r i : A t ( T ) S W ‡= anu l 65 00 = 99 2. B ise ricu a B 2 are di m e n siun ile d e 4 X 2,20 m, a vî n d î n m i jl o c p r e st ol u l. B i se ri c u a B 3 ( a fl a t su b B 2 ) e st e u n pa r a c l i s f u n e r a r , c a r e c o m u n i c s p r e v e s t c u c î t e v a m o r m i n t e ci o p l i t e în acela i m asi v d e cret . S e co m pu n e dintr-o a bsid (altar), nao s i pro n a o s. E ste sin gu ra d in cele ase bisericu e al c rui pre st ol n u este lipit de p eretele a bsid ei, date fiind di m e n siu nile ei mai m ari, car e perm i te au înc o nju rar ea pr e st ol u lui. B i se ri c u a B 4 se a fl su b B 3 , a vî n d d i m e n si u n il e cel e m a i m ar i ( 7 X 3, 5 0 m ). E st e c e a m ai i m p o r t a nt di n tr e e le, d at or it r e p r ez e n t rilor i in scri p iilor d e p e stîl pii i per e i i ei in teri ori. P ron a o su l ² în c per e dre ptu n g hiu lar în gu st ² e st e se pa rat de na os prin d oi stî lpi p t r a i, t i a i î n m a si vu l d e c r et i al i d oi, zi d i i d i n «c r m i zi » d e c r e t , l î n g p e r e i i d e e s t i v e st a i b i s e r i c u e i . P r i n t r e a c e t i st î l p i se tr ec e î n n ao s, în c pe r ea ce a m a i l ar ga, cu u n stîl p m ai m a r e î n m ij l o c, c t r e alt ar, i al i d oi, m a i mi ci, dispu i d e -o pa rt e i d e alt a. A lt aR SFL

-u o treapt mai sus i comunic cu naosul prin trei intr ri, i partea superioar (este singura care are trei intr ri în altar, avînd numai cîte una în mijloc). ela i masiv cu bisericu ele i în strîns leg tur cu ele (mai 3 i B 4) se afl mai multe morminte. Pe pere ii acestor biset incizate zeci de cruci, chipuri de sfin i, unii în od jdii, figuri (balauri, cai, cerbi, iepuri, cîini, p s ri, porumbei, în ari), re i, cor bii, unele cu catarge i lope i, figuri geometrice etc. descoperit peste 60 de inscrip ii (grafite) cu caractere runice, e adaug dou cu slove glagolitice, aproape 20 de inscrip ii toate cu texte în slava veche, dou în limba greac . C ele în v au un cuprins religios-comemorativ. De exemplu : «(Eu) mian ?) preotul merg pe drum (c l toresc), pun lumin ri pen sie mele... omule, în aceast biseric . Iar Dumnezeu s v mii sfin ii p rin i. Amin. Dimian (luna) mai». Numele Aian pare iui turanic cre tinat, iar Dimian pare s fie un nume de c luinscrip ie slav are urm torul cuprins, în traducere : «A venit aici, în acest loc... luna octombrie, 4. A venit la noi... ara ia ianuarie». O alt inscrip ie are cuprinsul : «în numele Tat ; Fiului i al Sfîntului Duh, s-a închinat nedestoinicul rob Si' na data în biseric , în luna august, în 31». Probabil e vorba de îdnl local care s-a închinat aici, iar vreun c lug r sau preot nat faptul. Alta : «Jupan... Gheorghe... pe tine acolo... ara se e... T ngan împreun cu tine... amîndoi s-au s vîr it». Cele crip ii grece ti au cuprinsul : «Doamne ajut pe rob ul t u «Luna martie indictionul 10» (anul 982). peste 60 de grafite socotite runice ² înc nedescifrate ² au :tul de studiu al multor cercet tori, dar nu s-a ajuns la con-mim acceptate. Petre Diaconu i Petre . N sturel au emis ipo-iscrip iile de aici ar apar ine r m i elor tîrzii ale go ilor cre -lecolul IV, fiind s crise c u caract ere r uni ce. Vi ct or B r t ul es cu ‡ x i au caracterul alfabetului latin vulgar folosit prin secolele IO nr. 5²6, 1970, p. 594). Damian P. Bogdan le considera pe spt rune turcice de tip protobulgar, iar pe altele protoglagoli-rotochirilice. Preotul Alexandru St nciulescu sus ine c este mai multe etape de scriere, c ci sînt inscrip ii în limbile a-veche geimanic , veche germanic propriu-zis i protobulsle din caracterele specifice scrierii de aici le consider ca o ‡n a scrierii geto-dace. Unele din figurile zoomorfe incizate 1 bisericu elor de aici s-ar putea datora tot autohtonilor geto;
L

'

daci; de pild , cerb ul i arp ele ocup au un loc de seama în folclorul i mitologia daco-ge ilor. In orice caz, descifr rile propuse p entru multe texte, ca i comentariile f cute pe marginea lor sau a unora dinreprezent rile zoomorfe i antropomorfe incizate p e pere ii bisericu elor rupestre de aici nu sînt definitive, ci se prezint doar ca ipoteze. S-au formulat mai multe opinii cu privire la înse i monumentele rupestre de la Basarabi. S-a emis i ipoteza ² pe care ne-o însu im ² c este vorba de o a ezare mîn stireasc , o «lavr a p e terilor», cu m vom cunoa te mai tîrziu. Primii vie uitori ² sihastri sau pustnici ² s-au a ezat în aceste locuri retrase, unde i-au s pat bisericu e i chilii, în care s tr iasc i s se roage, i cavouri, în care s fie îngropa i. Presupunem c cea mai mare parte dintre vie uitori erau daco-romani. Cazuri similare întîlnim în toat istoria monahismului : stilpnicii din primele veacuri, pustnicii retra i în pe teri sau în p ustiurile Egiptului i ale rii Sfinte, mai tîrziu marea lavr a pe terilor de la Kiev, apoi chiar i unele a ez minte rupestre de la noi, ca biserica rupestr Corbii de Piatr -Arge , schitul «Negru Vod » din comuna Cet eni, în apropiere de Cîmpulung, pe tera zis a lui Nicodim de la Tismana, cunoscuta chilie a lui Daniil Sihastrul de la Putna, bisericile din gura pe terilor de la mîn stirea Bistri a în Oltenia, pe terile din zona Buz ului i din alte p r i. Complexul monastic de la Basarabi a avut o existen aproape permanent , o vie uire continu pîn la sfîr itul secolului X sau începutul celui urm tor, transmi îndu-se elementele de cultur de la o genera ie la alta. C o n c l u z i i : Cercet rile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimele trei decenii ²‡ au ad us o con tribu ie însemnat la cunoa terea vie ii cre tine în iosta provincie roman i apoi romano-bizantin Scythia Minor. Mul imea bazilicilor (mai ales la Tomis, Histria i Tropaeum Traiani, ca i bisericu ele de la Basarabi), arat c aici pulsa o intens via religioas cre tin . Ele ne arat , în acela i timp, starea înfloritoare la care a ajuns arta bisericeasc în aceast perioad i influen ele pe care le-a exercitat asupra ei arta cre tin oriental . Desigur s p turile urm toare vor aduce lumini noi asupra vie ii cre tine din acest col de ar româneasc .

B I B L I O G R A F I E

r i a S c i t i e i M'i c i : R. VULPE, Histoiîe ancienne de la Dobroudja, în broudja, Bucarest, 1938, p. 35²454 + XLV pi. + 2h; RADU VULPE i ION Din istoria Dobrogei II. Romanii la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1968, 591 p. p. 456² 556). l i c i l e p a l e o c r e t i n e : R. NETZHAMMER, Die christlichen AlterDobrudscha, Bukarest, 1918, VII + 223 p. ; EM. CONDURACHI, Monument! leU'lllirico, in «Ephemeris Dacoromâna», IX, 1940, p. 1²118; PAUL NICOs basiliques byzantines de Dolojman, în «Bulletin de la section historique ;mie Roumaine», XXV, 1, 1944, p. 95²10! ; I. BARNEA, Nouvelles consisur Ies basiliques chretiennes de Dobroudja, în «Dacia», XI²XII, 1945² 1948, p. 221²241 ; I. BARNEA, Roman-Byzantine Basilicae discovered in bctween 1948²2958, în «Dacia», nouvelle serie, II, 1958, p. 331²349; I. Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an, X, ² 6, p. 287²310; an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 201²231 i an. XVII, 1965, nr. 3 _ 181 ; DINU TEODORESCU, L'ediiice romano-byzantin de Callatis, în «DaVII, 1963, p. 257²300; A. PETRE, Quelques donnees archeologiques conceritinuite de la population et de Ia culture romano-byzantine dans Ia Scythie a Vl-e et VH-e sieclcs de notre ere, în «Dacia», n.s., VII, 1963, p. 317²353 ; ,ESCU, Monumente romano-bizantine din sectorul de vest al cet ii Tomis, 1966, 86 p. ; I. BARNEA, Elements d'art grec des basiliques paleochretienScythie Mineure, în Deltion tis crislianichis Archeologichis Eteri s, IV, 1964 i, 1966, p. 333²343; EM. CONDURACHI, Histria, ed. III, Bucure ti, 1968, 35 [. ; ION BARNEA, Dinogetia, ed. II, Bucure ti, 1969, 60 p. + 48 ii.; ION Monumenti paleocristiani della Scizia Minore, în XVIII Corso di cultura ivennate e bizantina, Ravenna, 1971, p. 23²48 ; VICTOR H. BAUMAN, Bazi-:rtyricon* din epoca romanit ii tîrzii, descoperit la Niculitel (iud. Tulcea), ml Monumentelor Istorice», anul XLI, 1972, nr. 2, p. 17²26 ; ION BARNEA, on de Niculitel în Bulletin d'archeologie sud-est europeenne, Bucarest, 1975, 46; TON BARNEA, Les monuments paleochretienes de Roumanie, Roma, 1977, p. 125²178) ; V. H. BAUMAN, Citeva preciz ri rezultate din cercetarea elor paleocre tine din comuna Niculitel (jud. Tulcea), în Acta Musei Napo-V, Î977, p. 245²267 ; EP1FANIE NOROCEL, Bazilicile din Dobrogea, în G.B., ii, nr. 3²5, p. 345²372 ( i în voi. Pagini din istoria veche a cre tinismului 1986, p. 92²142); ADRIAN R DULESCU, Bazilici i monumente cre tine în etnogenezei române ti din sec. III²VII în Dobrogea, în voi. Monumente is-zvoare cre tine, Gala i, 1987, p. 7²77. Pentru arhitectura bazilicilor a se TRE VINTILESCU, Elemente de istoria artei cre tine, în BOR, an. LXXXIV, ²2, p. 152²188 i nr. 3²4, p. 331²355. - r i p i i: ION BARNEA, Cre tinismul în Scythia Minor dup inscrip ii, în r l, 1954, nr. 1²2, p. 65²112; I. BARNEA, O inscrip ie cre tin de la Axioi.T., an. VI, 1954, nr. 3²4, p. 219²228; I. BARNEA, Quelques considerations >criptions chretiennes de la Scythie Mineure, în Dacia, n.a., I, 1957, p. 265² IAN POPESCU, Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descopemânia, Bucure ti, 1976, 438 p. + 1 h. + ilustr. (îndeosebi p. 35²292) ; I. Inscrip ii paleocre tine inedite în Tomis, în Pontica, 7, 1977, p. 377²385. vedea i voi. Arta cre tin în România : Secolele III²VI. Studiu introductiv îrea plan elor de I. BARNEA, Bucure ti, 1979, 278 p. e c t e p a l e o c r e t i n e : ION BARNEA, Discul episcopului Paternus, în ». Bucure ti, II, 1944, p. 185²197; ION BARNEA, Opai e cre tine din Scythia RIR, voi. XIV, fasc. 2, 1944, p. 168²176; GHEORGHE TEFAN, Anciens vesfiens Q Dinogetia-Bisericu a, în Dacia, XI²XII, 1945²1947, p. 303²307; PE-ONU, Urme vechi cre tine descoperite în sud-vestul Dobrogei, în BOR, an 363, nr. 5²6, p. 546²557 ; V. CULICA, Croix romano-byzantines decouver->QJ'a, în Dacia, n.s. IX, 1965, p. 419²425; C. ICONOMU, Opaife greco-romane, 1967, 166 p. + 224 fig. ; TIT SIMEDREA, Cel mai vechi document arheologic

cre tin g sit pe teritoriul rii noastre, în G.B., an XXVII, 1968, nr. 5²6, p. 719²720 (gem de la Tomis) ; V. CULICA, Obiecte de caracter cre tin din epoca romano-bizantin g site la Pirjoaia-Dobrogea, în Pontica, II, 1969, p. 355²371 ; V. CULICA, Antic h i t i l e
c r e t i n e d e l a I z v o a r e l e ( j . C o n s t a n t a ) i n B O R , a n . X C I V , 1 9 7 6 , n r . 7 ²3 , p. 377² 382 B i s e r i c u e l e de la B a s a r a b i : ION BARNEA, Monumente de art cre tin descoperite pe teritoriul României, în S.T., an. XII, 1960, nr. 3²4, p. 211²219 i an. XVII, 1965, nr. 3²4, p. 160²172; I. BARNEA, Lcs monuments rupestres de Basarabi en Dobroudja, in Cahiers Archeologiques, Paris, XIII, 1962, p. 187²208 ; I. BARNEA, Reprezentarea labirint ului pe monumentele rupestre de la Basarabi, în SCIV, XIV, 1963, nr. 1, p. 189²195; P. DIACONU i P. . N STUREL, Citeva observa ii In leg tur cu complexul arheologic de la Mur-.tlar (Basarabi), în M.O., an. XX, 1968, nr. 11²12, p. 937²946; I. BARNEA i TEFAN TEFANESCU, Din istoria Dobrogei, III, Bizantini, români i bulgari la Dun rea de Jos, Bucure ti, 1971, 440 p.; ION BARNEA, Monumenti bizantini in România ira ii VII ad ii VIII secolo, in XVIII Corso di cultura sull'arte ravennate e bizantina, Ravenna, 1971, nr. 71²93. D. P. BOGDAN, Gralitele de la Basarabi, în «Analele Universit ii Bucure ti. Ser ia tiin e Sociale-Istorice», IX, 1960, p. 31²41 ; G. MIHÂILÂ, Inscrip ii slave vechi de la Muriatlar (Basarabi), în «St udii i Cercet ri Lingvistice», Bucure ti, I, 1964, p. 39²58 i în voi. Contribu ii la istoria cultura si literaturii române vechi, Bucure ti, 1972, p. 78²103; ALEXANDRU N. STÂNCIULESCU, Contribu ii Ia desciirarea i nscrip iilor de la Muriatiar, în B. O.R., an. XCV, 1977, nr. 9²12, p. 1024 ²1034 I
:

r!\

fO fl

X
‡ESTINISMUL DACO-ROMAN ÎN SECOLUL VI. 'ARHIEPISCOPIA JUSTINIANA PRIMA

milit rile pricinuite de marile erezii din secolul V, nestoriamonofizismul, au continuat i în secolul VI, mai ales în prima ate, angajînd în discu ii i cî iva episcopi din provinciile romatine dun rene. jticul. Schisma acachian . In anul 482, împ ratul- Zeno n al ii (474²491) i patriarhul s u Acachie sau ^ ^ a a numituPHenoticon (svumzov), un «edict detftâfesr scTTTnat 3 ceilal i trei patriarhi r s riteni i de al i episcopi, prin care au ortodoxe hot rîrile primelor trei Sinoade ecumenice, eviîns problemele dezb tute la Calcedon, tocmai ca s împace oc i cu monofizi ii i sa aduc pacea în Biseric . Publicarea it îns un efect contrar celui a teptat, c ci s-au produs i mai nînt ri. în anul 484, papa Felix III (483²^492) a convocat un Roma, care a înl turat din scaun i a excomunicat pe patriariie (ortodox) al Constantmopolului i Petru Mongu (monofizit) ndriei. La rîndul s u, Acachie a ters numele papei din diptiiarhale. In felul acesta, s-a produs o schism între Roma i inopol, numit acachian , dup numel e p atriarhului, care a de ani, din 484 pîn în 519, deci i sub împ ratul Anastasi e 5). în cursul acestei schisme, scaunul roman a încercat în mai îduri s se amestece în treburile Bisericii din Illyricum. Din aerioad , cunoa tem i numele cîtorva episcop i de aici, unii nd împotriva Henoticonului. ica religioas din imperiul bizantin s-a schimbat brusc sub arat Justin (518²527), care va asocia apoi la tron i pe nepoustinian, viitorul împ rat (527²565). Chiar în anul urc rii sale

p e t r o n , s- a î nt r u ni t u n si n od î m p ot r i v a m o n o fi z i s m u l u i l a C on st a n ti n o p o l , l a ca r e au pa r t i c i pa t i d o i e p i s c o pi d i n M o e si a In fe r i or : J o a n - Ig 5 1 9 s-a pu s-tr a p t ' t sc hi s-- m ei ac ac h ien eT prin S 1 6li?n area T " 'â e c tre p atriarh ul ecu m en i c Io an , a u n ei se nti n e d e e n a t e m a ti z ar e î m p ot ri va f o st ul u i p at ri ar h A c a ch i e i pri n t er ge rea n u m el ui s u din di ptic e. P ro ble m a th e op asit . în an ul 5 19 apar alt e discu ii teol ogice pro vo c at e d e a a -n u m i ii «c l u g r i sci i », o ri gi n ari d i n S c yt hi a M i n o r , c ar e a u ce r u t s fi e r ec u n o s c u t o fi ci al f or m u l a l or t e ol o gi c : « u n u l d i n S fî n t a T r e i m e a p ti mi t î n t r u p » ( n u mi t a t h e o p a si t ), î n sc o p u l a pr o pi erii m on ofi zi ilor m o d e r a i d e ort o d o c i. E a a triu mfat în ur m a u n u i e d i c t d a t d e î m p r at u l Ju st i n i a n , l a 1 5 m a rt i e 5 3 3 . A rhie pi sc o pi a d e Ju stinian a P ri m a. In 'P 'W i o ad 'a * de relati v pac e reli gi o a s in au gu rat d e î mp r atu l Ju stin i an , a a vu t lo c u n fa pt d e sea m în leg tur di rect cu vi a a cr e tin din pre fectu ra Ill yriculu i. E ste vor ba de reor gan izar ea bisericea sc a acestei prefe cturi, f cut din ini iati va sau , m ai c ore ct sp u s, di n a m bi ia î m p ratu lui, care voi a s ridice la o fai m d eo sebit satul s u natal, ^ y^jsjjj y H k P e lo cu l c ruia a rid icat un ora , n u mit Justiniana P ri ma. P rin N o vela X I din 1 4 a prilie 53 5, î m p r atul di spu n e a s se în fiin ez e o A rh ie pisc opi e au t ocern u â in acest n o u o r a , u n d e e r a d e a cu m i re e d i n a p r e f e c t u r ii Il l yr i c u l u i . P î n atun ci, re e d in a pr e fecturi i fu sese l a T esal on i c, m u tat ai ci d e l a S ir - m i u m , d i n c a u z a n v l i ri i h u n i l or . î n u r m a a c e st e i m u t r i, e pi s c o p u l d i n T e sa l o n i c a d o b î n d i t a n u m i t e p r e r o g a t i ve a s u p r a c el o r l al i e pi s c o p i di n Ill yri cu m, d e v en i n d ar h i ep i sc o p ( « n u p ri n st pî n i r ea pr o pri e, c i l a u m b ra co n d u c erii p o liti c e, s- a î n vr e d n i cit d e an u m i t e p r i vil e g ii », se ar ta în N o vel a X I). P e st e z ec e a ni, Ju sti n i an a r elu at di sp o zi iile c u p ri vir e l a A rh i e pi s c o pi a J u sti n i a n a P r i m a , î n p ar t e a î n t îi d i n N o v e l a C X X X I , d a t l a J8 m a rti e 5 4 5, re d a ct at în s fo art e pe sc urt . L o ca liza rea Justinia nei Pri m a. O pri m pr oblem car e trebu ie l m u r i t î n l e g t u r cu n o u a A rh i e pi s c o pi e est e ac e ea a l o cu l u i î n c a r e a fo st situat , c ci pî n în p r eze nt n -a fo st sol u ion at în ch i p sat i sf c t or., d in c au z a li p sei d e i n for m a ii e xa cte în i zv oa r el e e po cii re spe c ti ve. Ist or i c u l c o n t e m p o r a n P r oc o p i u s di n C e z ar e e a sc r i a c s a t ul i n c ar e s - a n s c u t Ju st i n i a n s e n u m e a a yr i si o n ( T au r e si u m l i c e r a situ at în a pr opi ere de j ed eriana fY °^ fil 'Jfl 'ia i u ll( ie s -a n sc ut u nc hi ul s u Ju stin , î n p r o vi n ci a D a r d a ni a. P e ntr u a p er p etu a a m i ntir e a l oc ul u i s u n a t a l, Ju sti n i an a ri d i c at , i n a p r o pi e r e d e T a u r e si u m, u n or a n o u ,

a dat numele de Justiniana Prima (UptbiTj 'Iouoxiviâvv]). Unii ri au socotit c s-a ridicat pe locul localit ilor Tauresium sau a, al ii au identificat-o cu ora ul Scugj lfc > j£&lfll^ a l T^rhnirhis Hmrpnit mai tîrziu A*n"rîda sau Ohrida, în provins HSfova. " " ²* "Œ" ' " " """ "* iologii iugoslavi au ajuns la concluzia c Justiniana Prima (imfostul Tauresium) se g sea pe locul actualului Tj^i'nn^Grad. circa 4 0 k m s ud- vest de Naîsus (azi Ni , în I ugoslavia; d e 1 din Antiohia scria c Bederiana era în apropiere de Naisus). este, dup p rerea noastr , ip oteza cea mai accep tabil . în sta, Justiniana Prima apare situat mult mai aproape de Dun re :redea înainte. ;dic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se desprinde din însu i ovelei XI. Ea se întindea peste mitropoliile i episcopiile din efe provincii ale prefecturii Illyricului : Dacia J ledilj^ anea, pensis, Moesia Superior (Prima), Dardania,' Prevalitania, MacecurrdâfSaîutaris) TTTparte'din Pannonia Inferior (Secunda), în afla" cejateâ Baciana (Bassiana ?). Provinciile Moesia Inferior a Minor, neamiriîite în Novel , r mîneau pe mai dep arte sub a patriarhului de C onstantinop ol. la data înfiin rii Justinianei Prima, cele aproximativ 25 de mitropolii i episcopii), intrate în componen a ei, se g seau sub a arhiepiscopului din Tesalonic. De acum înainte, acesta urma jurisdic ie numai asupra***pi1Svinciilor din dieceza Macedonia l jipire, Thesalia, Ahaia, Creta), care erau de limb greac , uie remarcalfa^!uT*ca*Toat^*^rovinciile care intrau în compo-)ii Arhiepiscopii aveau o popula ie roman sau romanizat latin i dun rean a Ill yricului oriental», cum o nume te J. excep ie f cînd Prevalitania, care era «adriatic ». sdic ia Arhiepiscopiei Justiniana Prima se"*irfflrîcreâŒlns i asuregiuni i cet i construite sau renovate de Justinian în norarii, c ci în Novela XI se sp unea c hotarele imperiului s-au în nordul Dun rii, amintind aici cet ile Recidiva i. Litteraîa a) : «Crescînd cu ajutorul lui Dumnezeu împ r ia noastr ² in Novela XI ², a a îneît locuitorii de pe amîndou rmurile cerceteaz acum ora ele noastre, i atît Viminacium, cît i i Litterata, care sînt dincolo de Dun re, se afl iar i sub s noastr , am socotit necesar ca îns i prea str lucita prefec- era în Pannonia s o mut m de acolo în prea fericita noastr De fapt i Procopius de Cezareea ² în lucrarea De Aedificiis

² spune_£ _^ u_s mian__a ridicat «o mul ime de cet i» înj lu cr u co n fi r m a t i d e u n ele cer c et ri ar h e ol o gi c e efe ct u at e azi. P ut er e a politic a imperiuTu TfO Tnana-bizanti«~~ ^ jo s ² s-a e xt i n s p e st e D u n r e, î n B a n a t i O l t en i a i o d a t c u ea s- a e x t i n s i ju ri sdi c i a b i se ri c ea sc a A r hi e pi sc o p i ei Ju sti ni a n a P ri m a . în ce pri ve te nu m el e R ecid i va, V a si le P âr van a sus i nu t c este o for m co ru pt a nu mel u i A rcid a va (a zi V r dia, lîn g O ra vi a), opi ni e care ni se par e accepta bil , d at fiind fa ptu l c se g sesc în aceea i z on ge o g r a fi c ( V i mi n a ci u m ² L itte r at a). P r of. D. T u d or, î n sch i m b, ved e în a c ea st d en u m i r e o f o r m c o r u p t a n u m e l u i c et ii S u ci d a va ( az i C elei ² C ora bia), ceea ce este pu in pr o ba bil. Litterata ( Led erata) er a sit u at d e V . P â r va n p e m al ul stî n g al D u n rii, în fa a c et ii V i m i n a ci u m ( p r ob a b il P al a n c a N o u d e ast zi , în Iu g osl a vi a ). A l t e p re v e d e ri a l e N o ve l e i . D i n t e xt u l N o ve l e i a X l -a , r ei se i î n c e c on st j u r i sd i c i a ca n o n i c a ar h i e p i sc o p u l u i d e Ju sti ni a n a P ri m a . D in ea se de sprin d e c ac esta nu er a «n u m ai m i tr o polit, ci i ar h iepisc o p », a vî n d «st pîn i r e p ut er ni c i su p r e m , ar h i eri e d e s vî r it , m r e i e cît se p o a t e d e m a re » î n B i ser i cil e a m i n ti t e. E l h i r ot o n e a m i tr o poli i i episc o pi pen tru scau n ele va can te, îi in v est ea cu de m nitatea core spu n z t oar e i le f c ea in stal are a, du p rînd uia la can on ic , f r vr eu n a me ste c din pa rtea arhie pi sc op ul ui din T esal oni c. Treb ui a s se în grijeasc a poi d e bun a rînd uiala a vie ii i ad mi n istra iei biserice ti din m itr op oliile i episco pi ile pu se su b juiisd ic ia sa. O ric e a bater e d e l a di sc i pl i n a i rî n d u i al a bi ser i c e a s c s vî r it î n c u p r i n su l A r h i e p i sc o pi e i u r m a s fie ju d ec at n u m a i d e el sa u d e c leric i d e le ga i d e e l. S e f c ea a p oi a m i n tir e d e fa ptu l c E pi sc o pi a d in A q u a e, .... în D acja

'a, fn^-^îrî^tOLjJ!i^^

M e seni vri ei (î n T r a ci a), fa pt c a r e a fs vo ri z atîn ^u ^ yiir e ae r et icil Q r b o ² B ntîfieni în cetatea respecti vX ^ T * *îrT "îrriprejun mi. P entru înl tu rarea a ce s T u T r u T n o u l âr T îi ei ^ ^ de ale gere a, hi ro t on ir e a i î n sc u n ar e a u n ui n ou ep i sc o p d e A q u a e, ca r e s r ea d u c ] a d r e a p t a c r e d i n p e c e i c z u i î n er e z i a b o n o s i an . In c az u l va ca n t rii sca u n u l u i ar h i e p i sco p e sc, n ou l tit ul a r ur m a sa fi e al e s, h ir ot o n it (d a c n u e r a), in ve stit i în sc u n at d u p rî n d u i al a obi n u it , prin sin o du l tu tu ror m itr o poli ilor i epi sc o pil or d in A rhi e pi sc o pi e, f r vr eu n a m est e c di n p art e a e pi sc o p ul u i d in T esa l on i c ( d i s p o z i i e r e p e t at i î n N o v el a C X X X I) . A c ea st u l ti m p r e ve d e r e era d esi g ur o ig n or ar e a pr eten iil or papil or d e a con sid era scaun ul d e T e sal oni c d rept un vicariat al lor. î m p ratu l voia d eci s asigure i m a i tr a i n i c i n d e p en d e n a bi se r i c e a sc a n oi i A r h i e p i sc o p i i. N o v e l a s e î n -

u prevederea c în cazul c derii arhiepiscopului de Justiniana iii erezie sau schism , el urma s fie judecat i condamnat de iul de Constantinop ol. Deci, se punea o nou piedic în calea iilor papale în Illyricum. t pentru evitarea amestecului Romei în Illyricum, dar i pentru ga prestigiului Arhiepiscopiei sale, împ ratul a cerut nanei A 0.1=. ^35²536) s -i acorde titlul de loc iitoare a Patriarhiei romane, ca vicariat, ci ca «înlocuire», în cazuri de apel ri la judec i i îorific (XOTCOV eus/iov). Papa îns i-a dat un r spuns evaziv, ceea îde te c nu era dispus s 1 acorde titlul cerut. Justinian n-a obsea ce dorea nici cu prilejul unei c l torii a papei Agapet la itinopol. Recunoa terea acestei demnit i a f cut-o abia Virjiiins ²555), ales pap cu concursul împ r tesei Teodora. Novela r"dîn**1.8 martie 545, este expresia legal a acestei recunoa teri. da titularului scaunului de Justiniana Prima drepturi depline în le puse sub jurisdic ia lui, precum i titlul de loc iitor (locum ² IOTTOV eitsx.iov) al scaunului Romei. ;buie sub li niat c disp ozi iile cel or dou a n ovel e nu au ad us cii Patriarhiei din Constantinopol. Autocefalia Arhiepiscopiei L'niana Prima, precum i marea ei putere jurisdic ional , nu au n vigoare nici legea din 421, nici canoanele sinoadelor ecumeiVi. 3 al Sin. II i can, 23 al Sin. IV), ci reduceau numai dreptuirhului din Tesalonic. Noua Arhiepiscopie, de i autocefal , p sî i leg turile dogmatice, canonice i de cult cu Patriarhia de atinopol. toate prevederile clare ale celor dou novele, din care rezult autocefalie a noii Arhiepiscopii, totu i unii istorici catolici sus-a fost decît un vicariat al papei (J. Zeiller .a.). In acest caz, denovelele resp ective ar fi prev zut ca alegerea, hirotonia, in-1 i însc unarea noului arhiepiscop s fie f cute de papa i nu dul episcopilor s i sufragani. alarii Arhiepiscopiei. Primul arhiepiscop de Justiniana Prima a (Catellianus). Dintre urma ii s i cunoa tem ve.Benenatus. In discu iile asupra celor «trei capitole», condamnate y or umenic. în acesle noi framint ri, apare i numele 5efi,P;4.iUj,L§,§nenatus din.Jtas i-niana Prîrna, garQ'J^gnnase "edîcTQt. l«âlg>J^Qn.dainnare__a .^Celo^lrej^Cdi,^!!^!^^^,^;!^!!! 544." ctul's u l umit pe episcopii illyrieni, care, dup un izvor contemporan, trunit în sinod, în anul Sj^^hj tjmjid jie^u^ a a r mas f r urm ri, iar împ ratul Justinian,_&Ä£xilat în Eg|njL--

CRE TINISMUL DACO-ROMAN IN SECOLUL VI

177

pe_du manul s u Frontinus. în 553, Benenatus era înc în scaun^ fiind 'reprezentat la Siliojiul.JVdk. c tre mitropolitul Focas din Stobi. Trei dinîre"~epTscopii s i sufragani au refuzat s participe la sinod, cu toate c erau în capital , motivînd c nu pot participa f r întîist t torul lor : Paul din TTIniana (devenit Justiniana Secunda), care a semnat i Constitutum-ul, Proiectus din Naisus i Sabinianus din Zappara (Ulpiana i Zappara erau în Dardania). Atitudinea lor echivoca nu o putem explica. Cu pu in înainte, episcopul Vasilisc din Sardica rupsese leg tura cu papa Vigilius, dup ce acesta a condamnat «cele trei capitole», fapt pentru care se pare c împ ratul 1-a trimis în exil. Abia la sfîr itul secolului VI cunoa tem cîteva scrisori adresate de Sfîntul Grk^ rijj^j^Nlaje^ (590²-604), unui arhiepiscop de Justiniana Prima, cu numele Ioyjk Dintr-una din ele, din octombrie 592, desprindem c Ioan fusese invitat de împ rat s examineze apelul episcopului Adrian al Tebei, condamnat de_mjjxc^_ politul s u Ioan din Larissa, fiind depus i de Ioan al Justinianei Prima. Papa" li cef"ea "S'3'^Trehtte" EH'w octombrie i noiembrie 594, avem alte dou scrisori ale Sfîntului Grigorie, una c tre episcopii din Illyricum i alta c tre arhiepiscopul Ioan, în care se vorbea de alegerea sa ca arhiepiscop. Unii istorici ( t. Lup a) au socotit c e vorba de un nou arhiepiscop cu numele Ioan, ales în 594, al ii (J. Zeiller) au socotit c e o gre eal în datarea scrisorilor (591 în loc de 594), deci ar fi un singur Ioan, ales în 591. în anul 601, papa Grigorie protesta, prin apocrisiarul s u laf Constantinopol, diaconul Antonie, împotriva inten iei împ ratului de a-1 înlocui din scaun pe arhiepiscopul Ioan, pe motiv c era bolnav. într-adev r n-a fost depus, c ci în anul urm tor papa îi trimitea o nou scrisoare. Din aceea i perioad întîlnim un mitropolit din Dacia Mediterranea, pe Felix din ^r^im P^pr " nŒ-*, prin ffl-1, yrîfl^H firi r^'^-*"**-*c drnptiirijr^jrriirpnrnrriilni rir JiTîtioiarifL file;.'j3e~îniix iune ale papei Grigorie în Illyric au Dup anul 602, as .pierd urmele Arhiepiscopiei de Justinjana-PMma i ale mitropoliilor i episcopiilp.r,.^u^^ e_,(gju.^a orj.'t -.p t*Bnttgfu în Peninsula Balcanic a slavilor i avarilor, urma i de bulgari în 679²680^
12 ² Istoria B.O.R.

l r împ ratul Leon III Isaurul o desfiin eaz oficial, ia Fragane~"au fo^^«CTtt«---suB~'îtî!ff^ic îa.T?PlSttI1arKîei de Cont. rile Arhiepiscopiei de Justiniana Prima cu teritoriile din n rii. Din însu i textul No velei a Xl-a rezult c anu mite e malul stîng al Dun rii, între care Recidiva i Litterata, au nou în st pînirea imperiului bizantin, lucru confirmat i de rocopiufi din Cezareea. Aceste izvoare literare sînt întregit e â de descoperiri arheologice, care arat c Justinian a ref -: parte din fortifica iile de pe linia Dun rii i din interiorul pentru a respinge cu succes atacurile «barbare». Probabil ie a recuceri fosta provincie Dacia Traian s-au ref cut, sub cap etele de pod mai vechi de pe malul stîng al Dun rii i nstruite altele noi : Litterata, situat în fa a cet ii Viminaabil Dierna ‡² Or ova, Drobeta. ² Turnu Severin, Sucidava furris ² probabil Turnu M gurele, Constantiniana Daphne )escop eriri bizantine izolate, din secolul VI, ² în unele ca-: cu monede de la Justin, Justinian i al i împ ra i ², s-au umai pe malul Dun rii (Drobeta sau Sucidava), ci i în inte-. noastre (tipare pentru cercei i cruciuli e, descoperite pe ora ului Bucure ti, obiecte m runte descoperite în Transil'oldova de nord). Toate acestea dovedesc c pop ula ia daco-i a ez rile rurale resp ective a tr it în continu leg tur cu in dreapta Dun rii. Era firesc atunci ca i jurisdic ia Arhie-le Justiniana Prima sa se întind i asupra teritoriilor din n rii, cel pu in asupra celor st pînite efectiv de i mp eriul ib Justinian. N-ar fi exclus ca în localit ile Recidiva i Len ionate în Nov ela XI, s - i fi avut sediul cîte un horepis-> de arhiepiscop ul din Justiniana Prima. paleocre tine îa Sucidava. Dovada cea mai concludent a aturi biserice ti ne-o ofer cetatea Sucidava, azi Celei, pe iglobat în ora ul Corabia. Sucidava ² însemnat centru comilitar ² a r mas în st pînirea roman chiar i dup p r ei de c tre Aurelian. Sub C onstantin cel Mare a devenit o baz militar , de unde au pornit expedi ii victorioase împola iilor din Dacia, recucerind zona de cîmpie a Olteniei i-la de azi. In anul 447 Sucidava a fost distrus de hunii con-

du i d e A ttila. In p ri m ii ani d e d o m n i e ai lui Ju sti nian, a avu t l oc re facerea cet ii, dar prin 5 99 ² 60 0 s-a petrecu t ulti ma ei distru gere, di n pa rt e a a var il o r. în apro pierea zid ului cet ii ro m ane, s-au sco s la i veal , î n cursul s p t uril o r ar h e o l og i ce co n d u se d e p r o fe so r ul D u m i tr u T u d o r, în a nii 19 46 ² 1 9 4 7 , restu rile u n ei bazilici d in seco lele V ² V I. E ra o cl d ir e lu n g d e 2 0,9 0 m i lat d e 1 0,2 0 n i, c o m pu s d intr-o m ar e sal p atru l at er l a i n t r ar e ( 1 0 , 2 0 X 1 7 m ) , o n a v i o a b si d se m i ci r c u l a r ( a l tar) spre r s rit. In în c per ea d e la intrare s-au id en tificat u r mele un ui p o st a m e n t p a t r u l a t e r d i n zi d ri e, d ea s u pr a c r u i a s e î n l a u n a m v o n de le mn . M ai tîrziu, pe aripa su d ic a biseri cii, s-au ad u g at d ou c m ru e din zid ri e (2 X3,5 5 m fi ecare) care se p ot id entifica cu u n diac on i c o n, î n ca r e se p str a u ve m i n t el e p r e o e t i i d i fer it e o b i ect e d e c ult. S -a u d e sc o pe r it ap oi tr e i m o r mi n t e în i nt e ri or i alt e t r ei în e x t er i or , p re c u m i d i fer it e o b i e c t e c r e ti n e : o pa i e c u t o ar t cr u ci f o r m , cru ciu li e d e b r on z, in cl u si v u n ti p ar d e tu rn at c ru ciu li e, zeci d e resturi d e a m for e pu rtînd si m boluri i in scrip ii cre tin e : « M aica D o m nu lui», « M ria na te pe Hristo s», «F iu l lui D u m n eze u », «M ila D o m n u lu i », « D u m n e z eu pr e a st r l u cit », « L u m i n a l ui D u m n ez e u », A -2 et c. în a pr o pi e r e a al t a r ul u i, s- a f c u t o alt d e sc o p e r i re pr e i o a s i anu me un fra g m e nt de am fo r di n lut g l bu i, pe car e era o in scrip ie g r e c e a sc : « M r i a a n s cu t p e H r i st o s F i u l l u i D u m n e z e u », p r e c u m i nu m el e pr e ot ulu i L u ko no ch o s fiu l lu i L yka tio s. S e pr e su p un e c a m f or a er a d e sti n at fi e p en t r u p st ra r e a vi n u l u i cu l ti c, fi e pe n t r u a p a sfin it . Dup n u m el e pre o ilor de nea m got, a min ti i în frag m e ntul de ca lend ar g ot i în actul martiric al tiutul ui S a va, acesta este un alt pre ot c u n o scu t î n n or d ul D u n rii. F apt ul c in sc ri p ii le sî nt în li m ba g r ea c a r a t c a m f o r e l e r e sp e c t i ve a u p u t u t fi a d u s e d i n t r -u n m e d i u g r e c esc, po at e c hiar din ca pit ala i m pe riul ui, sa u c a u ser vit u n o r m ili tari c ar e v o r b ea u li m b a g r ea c . P r e ze n a u n u i pr e ot d e n ea m g r ec d o v e d e t e c el a pu t ut ve n i t ot di n C on st an ti n o p o l, po at e pe n t r u m ili t arii di n c et at e a S u cid a va , c ar e v or fi v or bi t gr e ce t e. B azilic a din S u ci d a va a f o st d esti n at î n pri m u l rî n d n e vo il or s pirit u al e al e ga r n i z oa n e i l o c al e, d a r a a vu t i u n î n se m n at r ol î n î nt rir ea cre ti ni s m u l u i pe t eri t o ri u l rii n oa st r e. o;

horepiscopi. preo i. îl. Poate un >p sau chiar episcop a stat în Sucidava. au fost permanente. era situat chiar în fa a ei. Timi ). autori de lucr ri teologice. prin leg turi neîntrerupte cu roman de R s rit. cu l cae rug ciune i obiecte de culi. desigur ca vor limp ezi unele aspecte din istoria nului în aceast parte a rii noastre. S p turile arheologice. Bazilica era con-n c r mid ars roman i din piatr cioplit . deci cre tinarea ² ca i formarea poporului nostru de au avut loc pe ambele maluri ale Dun rii. unde exista o veche .e i prin tri miterea de horepiscopi în aceste p r i. N-ar fi exclus s . jud. O alt bazilic din perioada de care ne ocudstat la Morisena (azi C enad.i îi avut sediul aici un alt hor-poate chiar un episcop. c lug ri (c lug rii sci i) i credincio i. prin hirotonii de preo i i diaconi. mai ales c ora ul Oescus. trebuie . o n c l u z i i : Pe teritoriul rii noastre a existat ² pîn la J-l secolului VI ² o puternic via bisericeasc . Faptul c în nordul Dun rii ² pe de azi al t rii noastre ² njX se cunosc episcopii. ² ace ti episcopi sud-dun reni i hore-trimi i de ei în nordul Dun rii. cre tinismul norddun rean apare ca o continuare fireasc in sud. au in secolele IV²VI. apoi Tesalonic. în cadrul «romani . pot fi considera i cîrmuitorii :e ti ai str mo ilor no tri în secolele IV²VI. Episcopia din Oescus. Leg turile acestora cu episcom s r u lul Dun rii. unde locuia tot o popula ie daco-roman sau uzat . 535 Justiniana Prima. Afla i sub jurisdic ia opilor din capitala diecezei Dacia ² Sirmium. Peste ea s-au ridicat. cu episcopi sj. in ei fiind oameni înv a i.rene» sau «carpato-balcanice».i celelalte episcopii sud-dun rene cunoscute. mai tîrziu. o biseric izantin sau ro manic. p e care arheologii . unde vor fi venit numero i misiosudul Dun rii. au avut un rol i în via a bisericeasc a daco-romanilor sau str românilor reni.P E R I O A D A I N T II A (S EC O L E L E II -V I) op eririle arheologice efectuate la Sucidava arat c aceast a un însemnat centru cre tin. care au studiat-o cu prilejul s p turilor efectuate în 1868. prin sfin iri de l ca-. avînd un baptis-iou cripte. apoi alta în stil gotic. pomenite i în Novela XI a împ ratului Jus. apoi ceie nacium i Aquae. care ar trebui ectuate aici. lica din Morisena.

fie ² mai tîrziu ² de arhiepiscopii Justinianei Prima. unii din ei se vor îi preg tit la Constantinopol (Dionisie Exiguul. 1948.) sau în alte p r i.. a a cum f cuse i marele apostol Pavel. La rîndul lor. în schimb. GRABAR. t. JACQUES ZEILLER. ori. Paris. A. III. pricinuite de diferitele erezii. Edizione anastatica. POPOVICI. Tsa- . Ies monuments de Tsaritchin Grad et Justiniana Prima. Paris. II. Ies origines chretiennes dans Ies provinces danubiennes de iempire romain. R. PARGOIRE. III. Paris. ace tia vor li fost în majoritate oameni f r mult înv tur . în «Cahiers Archeologiques». în ce prive te portul (costumul).explicat prin aceea c ele func ionau în centre urbane. V. Bucure ti. trimi i fie de episcopii sud-dun reni. 1930. p. de la Sardica prevedea s nu se hirotoneasc episcopi pentru sate $i ora e mici). dat fiind faptul c mul i din credincio ii de aici erau de origine greac . De i se g seau sub jurisdic ia Patriarhiei de Constantinopol. JACQUES ZEILLER. La acestea i-au adus contribu ia i episcopii de la Tomis sau din oraele de pe rmul drept al Dun rii. care aveau cuno tin e sumare din înv tura cre tin (rug ciunea Tat l nostru. KONDIC et V. p. 1951. 299²304. m rturisirea de credin niceo-constantinopolitan ). IlI-e edÄ Paris. acestea disp ruser din fosta provincie (can. Roma. BIBLIOGRAFIE <" VASILE PÂRVAN. vor fi activat aici o seam de horepiscopi. în ce prive te preo ii. cu excep ia unora din Moesia Inferior i Scythia Minor. bisericile din provinciile romane dun rene foloseau în cult limba latin . în «Cahiers Archeologiques». Paris. IV + 667 p. D. 49²63. 1923. 6 al Sin. Contribu ii epigraiice la istoria cre tinismului daco-roman. Clericii i credincio ii din p r ile Dun rii de jos n-au fost niciodat str ini de marile tr mînt ri prin care a trecut Biserica universal în primele veacuri. . cum am ar tat. J. 377²406) . V. Existen a i-o asigurau desigur din lucrul mîinilor. ei nu se deosebeau de credincio ii lor cu nimic. Les touilles de Tsaritchin Grad. BOSCOVICI. 1967 (îndeosebi p. Totu i. La site de Justiniana Prima. care au dus la convocarea de sinoade ecumenice i locale. p strate pîn azi în cuvinte de origine latin . p. loan Casian etc. 53²65. p. p. în Melanges Diehl. Nouvelles touilles et recherches executees par l'Institut Archeologique de l'Academie Serbe des Sciences în Actes du IV-e Congres International ti'etudes bYzantines. PETCOVICI. 1948. unde se folosea limba greaca. Paris. I. 40²48 . dar i din ofrandele credincio ilor. XVI + 222. 1918. 1911. credincio ii erau oameni simpli. L'Eglise bizantine de 527 â 847.

p. i²lO. ALEXANDRU A. XIV. în ta. nr. Justiniana Prima în lumina noilor în S. 249²311. 1977. VI. ‡matik von Justiniana Prima. p. an. în Miscellanea Bulgarica. JDOR. EMANOIL BÂBU .O.. MUNTEANU. }. AN LUP A. 1979. Ia i. 299²420 î ais) i VLADISLAV POPOVICI. p.ad. Prima basilic cre tin descoperit In Dacia Traian . 7²8. p. TUDOR. p. Pri ma i st pînirea bizanti n la Dun rea de Jos m secolul al Vl-lea. în S. Site iortitie dans d'Illyr icum byzantin. an. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV²XIII descoperite în Bucure ti 1976. în B. I. + 4 pi. în XXVI Corso di cultura sull'arte ravennata e Ravenna. 5. 1. 3²5. OCTAVIAN TOROPU. nr. 441²470. Bazilica roman cu baptisteriu din Urbs Morisena. p. 84²92. Wien. 1968. Craiova. 65²70. 293²349. La signiiication historique de iarchiteceuse de Tsatitchin Grad. GH.R. 1976. 1987. p. 70 p. Romanitatea tîrzie i i în Dacia Traian sub-carpatic (secolele III²XI). . Belgrade. HANS-DIETER DOPMANN. XXXIX. 1962. 1987.T. . TEFAN. + 150 fig. Arhiepiscopia Justiniana Jurisdic ia ei. 815²837. 1966.. p. Bucure ti. 264 p. Cre tinismul românesc a lost de la început ortodox. + 1 h. POPESCU.T. 1948. în S. Sucidava. 1974. 25 p.T.. COTO MAN. 469²485. nr.

PERIOADA A DOUA (secolele V II² X IV ) i "''ti ii- A 1 .

J'y .

Uneori singuri. în urma incursiunilor lor. care au preluat st pînirea asupra Pannoniei. unde episcopul Teotim I al Tomisului încerca s fac misionarism printre ei. Istoricul bizantin Menandru Protector relateaz c în 580 locuitorii din ora ul Singidunum au putut convinge pe un han avar s le cru e ora ul. originari din centrul Asiei. mai ales în< prima jum tate a secolului V.I BISERICA ROMÂNEASC ÎN SECOLELE VII²XI retragerea oficialit ilor romane în sudul Dun rii. s-au a ezat în regiunile Europei centrale. cu numele Trasaric. împreun cu slavii. au atacat mereu hotarele imperiului bizantin. au ajuns o mare putere sub conducerea luii Attila. Dup moartea lui Attila (453). . au avut de suferit i scaunele episcopale suddun rene. în jurul anului 399 erau la Dun rea de Jos. în urma lor. avarii. popula ie nomad de neam turanic. hunii au fost distru i de gepizii germanici. din Transilvania pîn la Marea Adriatic . jurînd dup ritul s u pagîn i apoi pe Evanghelie. succesnj^ja^ua£^g^£opula ii migratoare. înfrîn i în. aTTTreP*"* cut. între care i puternicul centru cre tin de la Sucidava. Nici ace tia n-au st pînit efectiv fosta Dacie roman . arian. numeroase expedi ii de prad în regiunile învecinate. anul 567 de avari i longobarzi. în 447. irul acestora a~"înceî5tit cugTr trT popula ie de neam germamc7ET*âufost înfrîn i în 376 de huni. A eza i în Cîmpia Panonic . au distrus cet ile rornano-bizantine situate pe Dun re. Se cunoa te i un episcop al lor. sub îm~ ^ ^ ^ " * J^ dSf l'"T HT erî-. toriiie r mase în afara^x&£je»i⣫4ZLparte din Patria noastr . de i unele tabere militare gepide sînt atestate i în Transilvania. în a doua jum tate a secolului VI. au fost împr tia i i apoi asimila i de autohtonii din teritoriile pe care le-au st pînit. alteori. reprezentînd mult timp o for militar de temut. Ace tia au declan at..

înseamn c «limba p rinteasc » din p r ile Balr era o limb romanic . c ruia Sfîntul Grigorie cel Mare \sa dou scrisori. una din incursiunile avarilor în sndnl Di m rii|iinîri arin] 5R7. izvoarele literare i arheolo'. descoperit la Odyssos. Prin anii 599²600. Un alt soldat. avarii trus definiti\r Sucidava. avarii au stru i de franci în Apus (în timpul lui Carol cel Mare) i de buli R s rit. avari). O inscrip ie funerar ba greac de la sfîr iiul secolului VI. în 591. puternicul centru militar. mai ales în marii invazii avaro-slave în Peninsula Balcanic în anul 602. > te numele episcop ului Dulcissimus din Durostorum. frate» (la Theofilact : retorna). prin sup erioritatea numeric . E xpresia a produs panic între i. comanTraciei). Desfiin area Arhiepiscopiei Jusj Prima.a strigat «în limba p rinteasc » : «torna. i . refugiindu-se la C onstantinop ol. Crobizantine ale lui TheofîfttT^îfrîf5c^1*îes~ i Theofanes relatez un care a re inut aten ia multor istorici i lingvi ti. S-a întîmplat ai osta din armata imperial (condus de Comentiolus. Aceste cuvinte ^rsiderate de mul i cercet tori drept prima men iune documenlimbii române. s -i icvara din spatele catîrului. vrînd s -i atrag atenîpra celor întîmplate. care au crezut c este vorba de o retragere. convie uind timp de cîteva secole cu autohtonii dalani.e i-a prezentat-o episcopul de acolo. în ce prive te slavii. Abia la sfîr itul secolului VIII. fiind o popula ie de agricultori ² s-au a ezat definitiv pe meile noastre. economic i bi3C de pe malul stîng al Dun rii. prin vechimea a e- .nt de acord în atestarea prezen ei lor în teritoriile extracarpatice ii noastre în secolul VI (istoricii bizantini Iordanes i Procopius >c de atacurile slave împotriva imperiului bizantin la Dun rea de )e pild . dup cum dovedesc numee a ez ri slave descoperite în urma s p turilor arheologice. î i p r sise re edin a. în cursul unei expedi ii avaro-slave din anii 586²587. a Episcop iei Tomisului i a celorlalte ep iscop ii de la ea de Jos se dator ea z tot acestor d ou p opoare. poate tot din cauza atacuivarilor. care se îndrepta împotriva avarilor i slavilor. huni. probabil at acolo din pricina avarilor i slavilor. Spre 3ire de pop ula iile migratoare nomade (go i. igra ia slavilor. Ace tia. Dar p trunderea lor masiv p e teritoriul rii noasi produs numai în cursul secolului VII. gepizi. J D x ^ J I i i f o i ^ f r s mai fie reuit vreodat . un episcop de Sirse pare cu numele Sebastian.

z rii i or ganiz rii l or. d ar î m pru m utat de la ger m a ni. cu prin zâ nd pe da co ro m â ni (di n c ar e s -a d e sp r it o pa rt e. i ar o a lt p ar t e î n s e m n at . t r u p el e b i z a n t i n e d e l a D u n r e a d e J o s a u proclam at î m p rat pe centu rionu l F ocas i s-au în dreptat spre C on stan tin op ol. cu prin zîn d pe m ac ed o ro m n i cu i su o m â m . î m p r it i n d ou gru pe m ari : u na la mi az n oa pt e. sla viz e az p op ul a ia r o m a nic din fostele pro vin cii M oesia In ferior. a u a si m i l a t i a u î n c r e t i n at p e sl a v i . O pri m ma re² pen etra ie a. care den u m eau prin « vj y yh ^» p op oarele d e n e a m r o m a n i c sau celti c . ch iar d ac ac e tia au d e inu t te mp orar con du cere a vie ii politico -sociale. . C u ti m p u l. u n e o ri ch i a r er e dit a r . prin stadiul su peri or al ci viliza iei m ateriale i m o t en i r e a r o m a n o . î n ac e l a n . P rin a e zar e a sla vil or aici. m ase m u lt m ai m ari de sla vi a u trecut în fo stele pro vincii ro m a ne di n sud ul D u n rii. î n p arte.b i z a n ti n . a ce e a di n sp r e a pu s. u n j u d e. D i n ve a c u r il e V II ² V I I I s e p o a t e v o r bi d e p o p o r u l r o m â n i d e li m ba r o m â n .a u ^ s p z ti ^ pa rt e a p o p u l a iei ro m an i zat e din su d a tr ec u t în n or d u l D u n rii.s. A a. D acia R ipen si s i M edi terr an e a. în ac ela i ti m p. iar sl a vii a e za i în sud ul D u n rii d isl oc i. pe c are l -a u c u c erit. a f o st c u ti m p u l sl a vi za t . D eci. l o c î n a n u l 6 0 2 . po pu la ia r o m a nic a fost disl ocat . F r ont ier a D u n rii fiind a st fel sl bit . P o pu l a i a b ti n a e r a o r g a n i z at î n o b ti s t e ti (te ritori ale ) co n d u se d e u n « sfat al b trî ni lor ». f r a f o lo si i ele m e nt e latine. i ar m an d a t ul î n cr e di n at t e m p o r ar c on d u c t or u lu i m ilit ar a d e ve n i t o fu n c i e pe r m a n en t . ai c r o r u r m a i sî n t istro ro m â ni i de a zi) i ce alalt spr e mia z zi. sl a vii l -a u fol o sit n u m a i pe n t r u r o m a ni ci i m ai al es pe n t r u r o m â n i. de ci el e m en tu l ro m an ic d in sp a iu l car p at o -du n rean a ie it biru itor î n no ua fa z istori c a c on vi e uirii cu sla vii. j u p a n s a u c n e az . de origin e sla v .{ d i n ca r e . a va rii i sla vii au putut ocu pa întinse teritorii pîn în M u n ii B alcani. D ardania. c ar e a r m a s p e l o c . T r eb ui e î n s r e i nu t c n u se po a t e fo r m a ni ci o pr o p oz i i e î n li m b a r o m â n n u m a i d i n c u vi nt e sl a ve . î nsea m n ca inu tu rile n o rd -d u n r e n e a u d e ven it de a cu m î n a i n t e c e n t r u l d e gr e u t a t e a l « r o m a n i t i i d u n re n e » . c p et e n i il e o b til or s-a u t r an sf o r m a t î n ad e v r a i st p î ni ai p m î n t u l ui. î n ve a c u l al V U I-l e a p o p or u l r o m ân era c hi a r m en i o nat în izvo are bizantin e su b n u m ele de pxâx ot . Äa vn . D in c on vie uirea cu sla vii au r m as în li mb a n oastr u n n u m r î nse m n at d e cu vi nte în t oate ra m urile de gîn dire i acti vitat e o m e ne a sca ( a pr o xi m ati v 1/ 6 di n l exi c ). a vîn d ² pe n tr u c a z u r i e x c e p i o n a l e ² i o c p e t e n i e m i l i t a r . se petrec dou fen o m en e cu totul d eosebite : d ac o-r o m ânii d esn a i o n a li z ea z i asi m i l e az p e sl a vi î n n o r d u l D u n r i i.

în p rima jusecolului VII i protobulgarii. La ace tia se ad uga u greci. atît slavii cît i protobulgaî gîni. cnezate ». care formau . care a extins hotarele statului s u i a purtat lupte "toctoi bizantinii (în 811. însu i Krum irat printre cei care prigoneau pe cre tini (se pare din interese cre tinii avînd leg turi cu Bizan ul). în timui Boris I (852²889). cu re edin a în nord-estul Bulgariei de azi. ?ezarea lor în Peninsula Balcanic . în care . unii din eput s îmbr i eze credin a cre tin . a ezate mai de mult pe aceste teritorii. în regiuiei de azi. rea noului stat bulgar a crescut considerabil sub hanul Krurn t). ajungînd sa desemneze pe to i supu ii stagar. uniuni de ob ti. tinarea «oficial » a bulgarilor a avut loc în anul 864. care a primit cre tinismul din interese El a primit 1 "rJo'tezuTln' urma unui r zboi cu bizantinii. de i vechile scaune episin sudul Dun rii disp ruser . Denumirea de «bulgar» i-a n elesul ei ini ial. existente de obicei pe v ile unor rîuri sau depresiuni i care reptat. prin anii 679² iX-sub conducerea lui Asparuh fiul lui Kubrat. prin unirea lor.na tere primele forma iuni p olitice. condus de un «han» (hagan). dar fara rezultat.Însu iJ mpiira#Bl-MU zbutindsJLjcuc£i£asc ardica (Sofia). a avut loc de slavizare lenta a acestora.a. Cronica preotului leea ² Muntenegru . indiferent de originea lor etnic . recunos-i imperiul bizantin.) relateaz suferin ele îndurate atunci La ia cre tin romanizat de aici. C tre sfîr itul secolului al VH-lea a avut loc bulgarilor. care i-au f cut apari ia în sudul Dun rii. Izvoarele istorice conie (o versiune a Vie ii Slîntului Dimitrie.a st pînitoare. De la începutul bulgarilor aici i pîn c tre mijlocul secolului IX. pu ini la num r. Dar cre tinismul era socotit un entru tîn rul stat bulgar i de aceea unii hagani de la Pliska :onduc tori bulgari au încercat s -1 prigoneasc . resturi de goji Ite neamuri «barbare». la formarea unor state române ti. _a_c zut într-o lupt . venind dm~*pa"f ile Volg i (de unde i numele TI)'. ‡a ia bulgarilor. pentru ca în 813 s asenstantmopolul. oare alt dat imperiului roman de r s rit.' Nî5TÎ'T'tICl BHr0ii'"dUl creat aici un stat'protobulgar. Era format din trei element e 3 baz : popula ia local trac . Dar în contact cu popula ia romanizat de aici. romanizat în cea mai mare burile slave stabilite în mas la sud de Dun re.

rn BulQt aria_Pup zece ani.g\ave din arhontia Strimonin1ni r la frontiera. Prin 851²852. Dup p rerea unor cercet tori. prin propov duirea ucenicilor Sfin ilor Chirii i Metodie (Metodiu). Liturghierul. care ie-a trimis. în cinstea Sfîntului Constantin-Chiril. a fost trimis într-o misiune la ara^*r1^TitrablT~ÎH~&aTgTi«^^apoi i-a reluat activitatea de profesor. dup ce a studiat în ora ul natal. Dup o scurt orientare spre Roma (JI. cre tinismul a înl turat deosebirile etnice dintre protobuigari. apoi profesor de filozofie la «Uni versitatea» din Bizan (era supranumit «filozoful»). de al ii. un arhiepiscop~cu* nupiele Iosif. grec i ebraic. s-a___retjras.. Ace ti doi fra i. " ²²~ Misiunea fra ilor Chirii i Metodie. în 870. i anume în graiul vechi al slavilor din jurul Tesalonicului. a]un'g"ind comandant fl] armato]». j11i. P^jdjiJZJPMlS. Opera de încre tinare a bulgarilor a fost des vîr it numai dup ce s-a r spîndit în cuprinsul rii cuvîntul Sfintei Scripturi i c r ile de slujb în limba slav . fie pe cale pa nic . Consfantui (n. dar putea s fie i descenden i ai \r echii popuîa ii romanice din Peninsula B alcanic . Îndat dup savîr irea acestui mare act. Psaltirea). imitat dup minuscula greac (era format din semne luate din alfabetul latin. s-a retras în mîn stirea în care :se afla -i fratele "s u.-ace tia au ie it biruitori. siavi i popula ia autohton romanizat . 811). Dup cî iva ani. prin pre^Sfii gre°cT"'veni i anume în acest scop.ân . cei doi fra i au creat un alfabet slav i au tradus primele c r i din grece te în limba slav . a introdus cre tinismul. iar pe de alt parte.___«_Ä Aici. slavi. 827). Culegeri din Apostol. fie cu for a. El a înlocuit a a numitul «alfab et glagolitic».. cu cîteva litere sp ecifice p entru redarea sune- . sînt considera i de unii istorici ca fiind greci de neam.66^-1169)."timp de'Cî iva ani. Metodie (n.. originari din Tesalonic. Introducerea cre tmisjmului a avut urm ri binef c toare asupra statului "bulgar. Biserica bulgar a intrat definitiv sub jurisdic ia Patriarhiei de Coristanti-nopol. luînd numele na ului s u. a f cut studii superioare la Constantinopol. care era însu i împ ratul MihailIH al Bizan ului. întors acas . el s-a integrat în rîndul celorlalte cre tine din Europa. condi ie necesar pentru formarea unui popor bulgar unitar. Boris a trecut la organizarea Bisericii bulgare. alfabetul slav creat de Sfin ii Fra i s-a numit mai tîrziu «chirilic».iaî£a2IIxeU -lUi|J(îsffluntele Olirap rlii _jni. ²²²~. Fratele « w-ffi-ai mic. numit i «slava veche biseri ceasc » paleoslav (CuleQexi-djn . mult mai complicat i care a existat mai de mult ca o scriere laic slav . a slujit în armata Dizantina. a ajuns BîBîî(5fec nân5i"serica Sfînta Sofia. Evanghelie. c ci.i (A ' l i n HHM) unde s-a c lug rit..

pentru ctmvt*!1 LlWîa -poporului morav la cre tinismul r stii au activat ea succes în Mor^yia la Vfilfifrrad. pentru a propov in a cea adev rat acestei popula ii care îmhr ig^. sîrb . Constantin ² hirotonit între timp preot ² i Mefost trTrnî "f~ÎTr~ aia ch'azarilor. a 1 4 februarie 869. care au informat pe papa Nicolae I c dus în cultul divin o nou limb liturgic . sub numele de Chirii.§y§a °pluk începuse s se orienteze din punct de vedere ^ bisericesc spre germanii învecina i. pentru specifice limbii slave.67²872)." ecînd la R oma. cei doi fra i au fost trimi i într-o misiune în Moravia stat al slavilor din Moravia. în Crimeea. ucrainean . Reîntorcîndu-se în Moravîa.. care sa dujitori ai Bisericii morave.. care apare foarte des în Sfînta Evanghelii. la Roma. Metodie i-a continuat a în Moravia i B oemia. 70-Metadie a fost hirotonit de papa ca arhiepiscop al Panoniei /iei.din Sfînta Scriptur i c r i de slujb în" sche slav i au format un însemnat num r de ucenici. Primul alfabel se numea «glagolitic» din cauza cuvîntulm agola» (= el a spus). au numit pe cei . intensa lor activitate misionar a nemul umit pe episcopii i atino-germani din jur. a fost nonahism. precum i de români. Alfabetul este mai simplu. între anii 863² e au tradus -noi p zti. traducînd noi c r i i formînd noi de i a avut de luptat cu clerul latino-german. p entru c dup tra-e domina atunci în apus erau socotite numai trei limbi «sfinte»: greaca i latina. desfa urîwi i aîcXTo însufle it lucrare misio. care se împ otri- i . care l-au folosit impui lui Alexandru Ioan Cuza. auzind repetîndu-se mereu acest cuvînt.au Evanghelia glagoli i. El st la baza alfabetelor unora. Boemia i Panonia.§58. glagolitic. ile slave moderne : rus . unde st incipele Kocel.go inrUi^rrmj nul 863. care a aprobat traducerea slav a Sfintei î i a c r ilor de slujb i a rînduit s fie hirotoni i ca preo i i ucenicii care veniser cu ei. dup ceT^U sJarT^impinainte. ‡e anul . Constantin a i cele ve nice. creat la încela rug mintea adresat împ ratului Mihail III de le Rostislav (846²869j\de a-i trimite misionari cunosc tori ai ave.V U -A 1 V J ve).glagolitic. a g sit situ ^îa'schimB^ta7c c'i ac e i2 -. iar alfabetul lor. din alfabetul . bulgar .--24 luate din ~serre"rea gfeac ^ll-ad^gat 19_ S1 QXJB. Acest alfabet a fost apoi adoptat de tea -popoarelor* slave. au fost primi i cu mult b un voin de noul irian 1^1 1 (8. T . cu 43^jia_£Bm»e-. In 867 s-au îndreptat spre Panonia.

care le-a creat cele mai prielnice condi ii de activitate. ajuns episcop la Preslav. creTndu^se^ici o unitate administrativ-terilorial sub numele «thema» Paristrion s u ParadunoVon "(de"Tîng Dun re).. înceteaz existen a statului bulgar. Istoricul bulgar Ivan Dujcev crede îns c re edin a «patriarhului» Damian a fost la Preslav (unde era capitala statului înc din anul 893). ajuns_episcop la Ohrida^Constantin.Angheiaxie r Xoan-ixailiul^ay_ -au îndrepîat spre Bul garia. Arhiepiscopii Bulgariei (care se intitulau i «patriarhi». precum i Dobro gea noastr ._ împ ratul bizantin Ioan Tzimiskes. au__fo cucerite.5i împ ratul Roman Lekapenos (919²jU4). De aici. el a i a ezat capitala la Preslav..vea la introducerea limbii slave în Biseric . Aici au fost primi i cu bun voin de arul Boris. acordînd întîTst t toruluT" ei (pe atunci Damian) acelea i drepturi pe care le-a avut arhiepiscopul de Justiniana Prima. fiul lui Simeon. s-a des vîr it slavizarea bulgarilor.^Œ" teritorial . care au ajuns apoi preo i i oameni de carte. Aceast intens activitate cultural a ajuns la o mare în florire îndeosebi sub arul Simeon (8£P. Tot atunci s-a sfîr it autocefalia scau- . La Preslav (capitala taratului) i Ohrida au întemeiat dou coli i cîteva mîn stiri ( î n secolul X s-a ur fi i n" â T "ml n" S5t rr eo ^ ).. s-a r spîndit i în alte ari slave : R usia kievea n . Kaum. precum i în nordul Dun rii.\ . de.j.«.P.fidPIUâJlLJR1 1]] acesta. Prin încre tinare i prin «ritul bizantino-slav». Mji. A murit la 6 înefedin tHd conducerea biseficii-die-Mr nicii s i.1018 Va ii II². expansiuuQ. iar în .u 1 gar\f{Jp a-?. între carey Climent. Opera început de cei doi fra i a fost continuat de ucenicii lor. în spiritul i tradi iile Sfin ilor fra i Chirii i Metodie. pe p mînt românesc. Serbia. In anul 971. "Bulgaria a cunoscut sub Simeon cea mai mare. în 893).Rpn<?pan 1 -a.--tm recunoscut autocefalia Bisericii bulgare. devenit apoi Dristra).bulgarejjJQe^Jffi eir i' ' js ² ‡^ten"rjoTftîc. Sub arul Petru (927²969).-4ncît epoca lui a fost numit «veacul"~îie-^rar~ar"1tîreratur'ii vechi .qL. ~» partna-. Alunga i din Moravia dup moartea lui Metodie. de i Patriarhia ecumenic nu le-a recunoscut acest titlu) i-au avut re eDurostorum. 927).C. Pentru bogata lor activitate misionar . partea r s ritean a Bulgariei de azi. Bulgaria. î n car e au fos t p reg t i i nu mero i tineri. iar dup 984 la Ahrida (Ohrida). prin secolul X. cultura slav . a devenit un focar al scrierii i culturii paleosîave. patriarhul din Constantin0p. unii dintre ei. Bisericile slave au trecut pe cei doi fra i în rîndul sfin ilor. în felul acesta.

P. Pîn atunci osii no tri «probabil f ceau slujba bisericeasc într-o limb lati-iropiat de cea veche» (P. n-ar fi îng duit acest lucru. precum i încre tinarea b ulgarilor au avut urm ri însemi asupra vie ii biserice ti a str mo ilor no tri. adic la sîrbi i la ru i. c ci regii catolici ai Ungariei. iar încre tinarea s-a f cut datorit faptului c înv -a lui Hristos. A ezarea unor grupuri de slavi pe >riul patriei noastre. >up opinia profesorului P. i care i-au asimilat. Asimilarea etnic a fost posibil datorit su-rit ii numerice i stadiului ridicat de civiliza ie material în care seau românii. a a cum fusese cu aproap e i veacuri în urm . Ea s-a ins în Biserica româ neasc înainte de cucerirea Transilvaniei de wl feudal ungar.arhiepiscopal bulgar. prin ucenicii Sfin ilor Chirii i Metodie i a cunosepoc de maxim r spîndire în secolul X. liturghia în limba slav ut fi introdus la români începînd cu secolul X. în felul acesta. iste adev rat c slavii stabili i la noi i-au exercitat temporar do-fia asupra autohtonilor. tot a a asimilarea slavilor de c tre româ ni a mers pa-cu încre tinarea lor. ca i episcopii latini din ilvania. dup cum etnogeneza poporului român a decurs paralel cu în-inarea sa. Conduc torii slavi de la noi voiau în cult o limb vie. P. i nu limba în eleas numai de autohtoni. as de ei. sp re vest i sp re nord. ea a r mas ca limb de cult i asimilarea complet a slavilor în masa autohtonilor. Panaitescu). îitul bizantino-slav la români. aducînd. Nici într-un caz nu s-ar fi putut introduce dup ta dat . Dar tocmai proces de suprapunere slav ne ajut s în elegem cum a fost cu introdu cer ea limbii slave în cultul b isericilor ro mâne ti din ii Dun rii. din centrul cultural de sslav. Ar tam mai sus c sau a ezat în colonii s te ti în mijlocul autohtonilor ² De care tem numi din secolele VII²VIII români ². în spri-tezei sale. Introducerea acestei liturghii n ani nu s-a putut face decît într-o ep oc în care în âra noastr I . cu ierarhi de neam grec. Introducîndu-se limba în tot spa iul carpatodun rean. urm toarele argumente : iturghia bizantin în limba slav a fost adus în Bulgaria abia la ui secolului IX. Panaitescu. care a fost pus sub dependen a Patriarhiei onstantinopol. a pu-ilocui foarte u or vechile rituri pâgîne ale slavilor. domina ia itina a ajuns din nou pîn la Dun re. activitatea fra ilor Chirii i Metodie i a uce>r lor. ca form superioar de manifestare spiritual . chiar i dup încre tinarea lor.

pre cu m i a alfa betulu i chirilic. N u s e p o a t e a d m i t e c s . P resla v. F r înd oial c la in trod u cer ea li m bii p aleo slav e sa u a sla vei ve ch i biserice ti. dar infor m a i a l ui e co n t e stat d e n u m er o i i st ori ci. p rin a rh i ep i sco pii g r eci d i n O h r i d a i s u fra g a n i i l or .ge r m an ic d e ac ol o.O. d e i a m bi i t e r m e n i sî n t n e c o r e s p u n z t o r i ) pr e su pu n e m c a fo st u n alt m ot i v c a r e a d et er m i n a t pe e p i sc o pi i. a m i n t e t e d e d oi u c e ni ci ai S fi n ilo r fr a i ca r e a u acti vat în p r il e n o ast r e : Ja n d o v î n D a ci a i M ozn o pon în A lpii V alahiei («in A lpibu s V alachicis»). fixat în scris de S fin ii C hirii i M etod ie i d e u ceni cii lor. d evenit D îrstor sau D ristra i B on o nia. a d i c U n g ar i a d e a zi. e vi tî n d c e l e d e a p u s. n u tr e bu i e s u it m c în se colele V II² X er a m înc o nju ra i n u m ai de sla vi (P an o nia. D e al t f el. ca i ac i un ea de «gr e ci zar e » a B i seri cii bu l ga r e î n sec o l ul al X -l e a. S l a vi st u l P â n d e l e O l t e a n u a d o v e d i t ² p e b a z a t o p o n i m i e i i a unor argu mente lingvistice ² rajrancilvflrija de n ord -vest i. i D al m a ia». î n car e se în ce pu se ² prin S fin ii C h irii i M e tod ie ² lu c rare a d e tra d u c e re a a ce l or c r i. h or e pi sc o pi i i pre o ii n o tri s ad o pt e li m ba slav .flTnnr e u l s -a u afl a t î n s fe r a d e i n fl u en c ul t u r a l. f ce a p a rt e d i n M o r a vi a M a r e).R.a a v u t n i c i o i n fl u e n a su p r a vi e ii b i 11 ² Istoria B. Ist ori c ul m o r a v J. ' < .b i se ri c ea sc a M o r a vi ei T ^ du paimilij uiu 'T errTre'n T 'în lO T ^r oT "tîcenic T P rin ace ti u cen ici m o ravi. R il a et c ).j Q _ V i a/4 jl /u/_JV ouffî-4d ui eeaLele_ X III² X IY ^.gr. D e fa pt . D acia. M . ca s nu aju n g în c on flict c u cler u l r o m an o. ritu l bizan tin o-sla v a pu tut sa fi e i n tr od u s îii p r i l e d e n or d i n or d -ve st al e T r a n sil van i ei.a i nt r o d u s î n sl u j b o l i m b pe c ar e n u o î n e l e g ea n i m e n i . n . afir m . ac e t i u c en ici a cti va u b u c u r o s m ai m u l t î n r e g i u n i l e d e est i d e su d . O r g an i z ar e a tin er ei B i seri ci bu l g a re. î n n ord u l D un r ii. c u a lt e cu vi n t e e r a m c a o i n su l î n m ijl o cu l u n ei m ri sl a ve. D i stru gerea st atu lui b ul gar î n 97 1 i 1 01 8. e r a vo r bi t î n d e o s e b i d e c l a s a c o n d u c t o a r e. în lo cu l fostelor scau n e e pisc opal e din secolel e IV ² V I ( D ur ost oru m. D ri str a. U n istoric ceh a ar tat c T r a n sil van i a d e n or d er a strîn s l eg at de M or a via M ar e prin c o m er u l d e sa r e.e r a u i l o cu i t or i sl a vi c ar e vo r b e a u i î n e l e g ea u li m b a ve c h e sl a v . au c on tri buit i u ce ni cii ve ni i d in t erit oriile sud i ce în ve ci n ate (P ere iasla ve . cu u n el e e pi sc o pii chiar pe malu l drept al D un rii. S t re d o vs ki (se c. x «eeaicii din M ora via M are s-au_ r spîndit i<î n_ M pe§ ia. X V III). de ven it B od inis-V idi n) a c on tribu it i m ai mu lt la înt rirea leg turil or n o a str e bi se r i c e ti c u sl a vi i su d -d u n r en i. G. e x t ra s d i n o cn el e n o ast r e. -. Lip sa de c r i d e sluj b trad use în li m ba ro m ân (sau «pr oto » ori « st r r o m â n » .

in fl u en . nec on fun dat cu lu m ea n a ion acatolice din ve cin t atea apu se an ».. j m ai tî r zi u u n g u r i) î n s fe r a l o r d e. A c e st n u t r e b u i e s a n e s u r p r i n d . ca i m a i în a in te. L a noi.a i z an t i n d e li m b sl a v l a n o i. s . d at orit st pînirii bizantin e. lo cut lu pta dintre^R orna i B iz.a p e t r e c u t i î n al t e ri pe i: în G er m an i a. în li m b a vo r bit d e p o p or . iar pri n ortod o xie. au ad opilt li m b a latin . c c i s .d e l a n oi . p o p or ul a c o n tin u at s vo r be asc r o m â n e t e.cace.a a d o p t at l i m b a c tr e B iserica i clasa cn ezial r o m ân easc . r e sp e cti v « bi za ntin » . u n i i p r e o i su d . . In fe l u l ac e st a . fiin d intro du s m ai î n c an ce l a riil e d o m n e ti d i n ar a R o m â n e asc i M ol d o v a. D ac a r o m â n ii a r fi f o l osit î n c on ti m b a l or î n c ul t. prin latinitate. n r. _ cu alt e c u vj n ej ^ tin ». i ar î n t e m e i e r e a st at u l u i r o m â n o . N u treb uie tr e cu t -e a n i ci fa pt u l c a d u p 9 7 1 . R o lul lei în iormarea i p stra rea iiin ei poporului rom ân i a unit ii e > î n re v. ceh ii i cr oa ii.din ecgieleîX -j-X I pentr u gar -^ ap o & rel or din E u r op a cen tral i su d -e s ic ( m o r ay^c e hi.b u l g a r al A s a n e t i l o r . de i de ori gin e sla v . în A n g lia. nec on fun u m ea sla v . ad ic germ an a. d e i Litu rgh ia i celelalt e slujbe se f sl a v o n e t e. d a r m a i a l es d u p d i st ru ge r e a d e a p r i m u l u i st a t b u l g a r î n 1 0 1 8 . li m ba ofi ci al a f o st cez . resiglez a. fii n d si n g u r u l e li m b i o ri gi n e r o m an i c d e rit o rt od o x. ea în s i un mi rac ol i o for m d e ori gi nalitate ajutat po po rul r o m ân s se m e n in . a m r m a s i p e m ai d e p ar t e su b i a bi s er i c e a s c a P at ri a r h i e i d e C on st a n t i n o p o l . p. folosea ea îns i în eulUil ei. î n > u n rii. r î at 'î i m d f a p t u l '.anî. (D u mitru St nil oae. 1 97 8. pr e d i ca r ea cu vî n t ul ui l u i D u m n e z e u i s p o ve d a n i a u. d u p c u c eri re a n or m a n d . m ul t ti m p li m ba B i seri cii i a st at u lui a fost ia. an. Prin intr. 5 99 ). î n el e s. ^ C v 'p r h e a u o l i m b r S u T r a se m r i a l o a r ^ a -po.ftduceifi. i -ar fi fo st fo a rt e* u or "sa-i atr ag l a li n ». In bi se r i ci l e n o a st r e a c on t i n u a t s s e sl u j ea s c î n t e . 4 . a î nt rit i m ai m u lt influ e n a sla v ' la n o i. a dic în ro .o.d u n r e n i ( fi e fie sla vo -bu l gari) s-au refu gi at. R o m ei. X X X .. un de i-au continu at activir t u r r e a s c î n l i m b a sl a v . O rto d o xia. « A c e a st si n t ez d e 5 i ort od o xi e. în rile locuite d e ro m ân i. i a 3.1 lu zan tino-sla v (sau bizantinjd e_lj m b slava) a fo st rpreju rarîîe~ a"e "âtun ci ² un mijloc d e_ p strare a O rtod oxiei. P ol one zii. în ti m p c e p op oru l vo r be a li m b a sa. .

în ! m o m e n t u l în ca r e a î n ce p u t a c i u n e a d e t r ad u c er e a c r il o r d e sl u j b ' di n sla vo n e t e sau g r ec e t e î n r o m â n e t e . S p r e de o se bir e d e ter m e nii cr e tin i d e ori gin e latin . sti h o a v n â ( sti h o vi n a). d in po kr o vu ). Ji pi cjti p i cu ) . a i zb vi (izba viti)r^i spo ved i (ispo ve c T T i). projau ^ej e (ter m 'e n~ ~ ve cni p en tru ac op ere mintele sfintelor vase. T o t sl a ve sî nt i n u m e l e ve c h i ( a zi po pu l ar e) al e u n o r s r b t ori: B l a g Q x z t e n i . î n î m p r e j u r ril e r el a tate m ai su s. a tî rn o si E o n o s a ti ) .- « IS E . m olitv ( m olit va). St reteni e (întî m pin area D om nu lui). d a r m ai a les d in ac eia c ar e pri ve sc or g an i z ar e a b i seri c e asc . so b o r fs b or u ). pra vil (pravilo). vece rn ie ( ve c er n i a ) . d ver d(d viri). P J> _ g_ribarnc_ (în mor mîntare. preacista). post (postu). a m ilu.² a c iu n e d es vî r it spr e sfî r itul sec o l ulu i al X V II-l e a ² .I K U M A J N t A S U A IN S E tU L E L E V U -X I 195 * ------------------------------------------------------------: ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------.sl av a u i n tr at î n t erm i n o l o gi a bi se ricea sc a ro m â nil or o serie d e ele m en te slave. stihir (siîhira). fiin d m en i nu i în li m b a n o astr litu rgic pî n azi. felu rite n u m e de sfin i : m uc enic ^ ( m u ceniku. st ra n (str an a). poma n ^ (po m en u). nu me le u n o r slu j be sa u rîn -duieli biserice ti : m aslu ( m aslo = u ntd elem n ). D e a se m e n e a. pred oslovie (predislovie). vl d ic ( vl ad i ka -st pî n ). sfîntjj>viati). cî nt ri lit u r gi c e): c a za n i e ( k a z a niie). m olitvelnic ( m olit viniku ). precu m i verbele :__ _a_ blag o slo vi (blag oslo vi i). a u i n t r a t î n "l i m b a " n o a st r u n e l e c u v i n t e d i n li m ba sl a v lit e r ar ( c r i d e sl uj b . V o vi dcnie . pri n ritul bi z an tin o. ta in (îaina). . maica. au i ntr at în li m b a n o a st r fi e pr i n mi jl oc i r ea li m b ii sl a v e în p er i o ad a «sl a vo n i s- . t e r m e n i i bi s e r i c e t i sl a v i a u i n t r at î n li m b a n o ast r p e m s u r c e se i nt r o d u ce a «r i t u l b i za n t i n o -sl a v » l a n oi de c tre co n d u c t orii politici i bi seric e ti d e atu n ci . nu m e de persoan e a par in toare clerului : du ho vnic ( H u h ovin i ki). cea slov (ceasoslo vu l). slujb (sluj ba). m irea n ( mir en inu ). in oQ Sl U. troi (tr oj ka) . a c e ti ter m e n i au fost «r o m â n i z a i ». ( m o ti) . a. sla v. pra znic (prazdnicu).i~ ~ trm iovât i). pra pur^ (praporu). car e au r m as pîn azi. pre £QjL-(prestoli). A n u mi i t er m e ni d o g m a tici . a sfi n i ( s ve n ti ti ). f uri i în pri m el e se col e d e î n su i p o p o r ul a fl at în c ur s de cr e t i n ar e i c ar e v o r b e a l i m b a l a t i n . a se c i (kaiti). a. PZ £J22Y.( B u n a vestir e ). înt re a ce tia se n u m r : D uh ul Sfint (du h svi atîi) . din pogribaniie).‡ au fo st fol o si i în toat a a-nu mita «perio ad a sla von ismu lui cultu ral» la noi.| E l e m e n t e sl a ve î n l ex i c ul n o st r u bi seri ce sc. star i). a. nu m e de obi ect e i ve mi nte litu rgi ce: c d eT nfJ ( T c âd ilin i a). sfe tanie (osvia teniie). Pro bojeni c (S chi mbarea la fa ). stih (stihu).Prlnni'? (propovedaniie).~ micenicuT fV mu ceni a). litur gici .----------------------.K I U . ut re n ie (ut ren ia). stare (star e i. îrc o vni c ( r ko v m i îc u). d e o ri g i n e gr e ac -bi za ntin a. od jdii (odejd a). a ispiti (ispitat i). pro hod (proh odu). a r sti g n i ( r ast e n g n a n t i ). Maica Precista (bul. sla yjL (sla va ). jer i (jr tva). a isp i (uspasiti).(In trarea în B iseric ). car e p ri ve sc cre di n a.

di sc. care a osînd it m o n otelism u l (în v tura c M întuitoru l 0 singu r voin ). le lu aser din B izan . "sc him ni c. s-a 3 "e 'sc operi i fi< l f!F ¥rS en p ie sla v din an ui-94 3. mitrop olit. a n ti m i s. s . egu m en . for m at d i n e pi sc o p i ( e p a rh i o i sau p e r i od eu i ). m i r. l a B u c o v. Sin oad ele d e la 55 3 i 68 0 ² 68 1). [ jî ij p er e t el e u n u i a t e li e r d ^ e f f er a n e ^ c ar e a u f o st a t ri b u i t e î n ui a c est u i se c oi ( 9 D 2 ² 9 1 1 ). n u m i t i t r ul a n. c ci î n cr e ti n a r ea pr e su pu n e p r ed i c i b o t e z. i c u n o s c u t u l E v a n g h e l i e r sl a v o n m a n u s c r i s d e l a R e i m s. m etoc. la rîn du l lor. P e n et r a re -sl a v din a n u l 60 2 în fo st ele p r o vi n cii r o ma n o . ci nu ma i m e m b rii clerulu i. S i n od u l V I e cu m e n i c. S in od ul al V H-l e a e cu m en i c d e l a N ic ee a din 7 8 7. c ci :a. pa ra clis. siha st ru . . at e st at e d o c u m e n t a r . : e p u t u r i l e sc r i s u l u i sl a v î n r i l e n o a st r e . p e care ei.a u îrit in sc ri p ii ira g m en t ar0 "l H T Iî n D ¥ ^ cKirilice. sa d e t i ri si gu re d es pr e l u cr a r ea u n or e p i sc o p i sau h o r e p i sc o pi ui r o m ân es c d e a zi î n sec ol el e V II ² X n u tr e bu i e s n e d u c l a ia gre it c ei n -a r fi e xista t. o sî n d i n d i c o n o cl a s m u l . n u î n t îl n i m n i c i u n i e 1 in utu rile du n r en e.c ult u r al ». at e a c e st e c u vi n t e se r e f er î n s l a c u l t i l a o r g a n i z ar e a b i s er i i n u l a n o i u n i l e f u n d a m e n t al e d e c r e d i n . chiv o t. care a re stit u i i c o a n e l or . în care era t n u m e l e «j u pa n u l u i ^ J) i m i t r i e ». î n a c e a st c a t e g o r i e n u m r a c u vi nt el e: ha r. e c o n si d era ii p ri vi n d via a b i seri c ea sc a ro m â n il o r. p oti r. cu disp ozi iu ni disciplinare. m a i cu sea m î n p eri o ad a î n ce or o r g a n i z ri i n o a st r e d e st at i b i s er i c e ti. în s i în cre tin are a tre ptat a a e z a i p e t erit o ri ul rii n oa st r e d u c e în ch i p l o gi c l a co n c l u a i ci e xi st a u n u n u m a i cr e d i n ci o i st r r o m â n i.bi za ntin e d u a d e sfi i n at î n fl o r i t o a r e a o r g a n i z a i e b i s e r i c e a s c î n t î l n i t î n Î IV ² V I.b u l g a r i l o r i n i ci d e c u m iri m i t c re ti ni s m u l d e l a a ce ti a. h or e p i spr e o i. D e p il d . la S ino du l din 6 91 ² 69 2 (nu mi t quinisext. i di n s e c ol u l a l X -l e a. în t r u n it la C o n st a nti n o 58 0 ² 68 1. exa rh . p e ca r e i ea u fa ce cre din ci o ii si m pli. p ro ld. d e l a ui se c ol u l ui al X l -l e a. D u p p r er e a u n o r c e r ce t t or i. lî n g P l o i e ti. fi e d ir ect d i n g r ec e t e. iero m o n ah . c a r e ² c u m a m in alt l oc ² sînt de ori gin e latin . ci i o i e r a r h i e a sc . a r fi sc r i s p e t erit o r i u l c a r pa t o -d u n r ea n.a. î if. î n l oc al it at e a M ir ce a ^ V od (j u d. A ce asta în sea m n c n oi era m a i c u m u l t î n a i n t e d e v e n i r e a sl a v o . cu m a u v oi t sa ara t e u n ii i st o a m l u at d e l a ei n u m ai an u m i t e f o r m e p ri vi n d o r g a n i z ar e a b i s ei cultu l." rhiereu. t ra pe z .

în secolele IV ² V II. d e a c est « pr o gr e s» în t oa t e d o m en iil e vi e ii bi se ri c e ti. o c u pa t d e sl a v o -b u l ga r ii î n c n eî n cr e ti n a i ). !^ ^ V i l---. A c e s t e s c h i m b r i a u c e r u t i m p e r i o s c a i c o m u n i t i l e d e l a n oi sa se ad apt e ze la n oile situ a ii. a art ei c r e tin e. c ci o c l t o ri e atît d e l u n g i o b osit oa r e era î m pre u n at p e atu n ci cu ma ri cheltu ieli. d e h ot rî rile S i n oa d e l or e cu m e ni c e. In a c el a i ti m p. C o m u n it ile c r e ti n e di n n o rd ul D u n rii n -a u p ut u t r m î n e str i n e d e a ce st e sc hi m b ri.o pu t e a d a d e cît u n cl eri c c u în v t ur . c a i a pa ri ia atîto r în v t uri gre ite în sîn ul B iseri cii i m pu ne au fie c r ui pr eot dat oria d e a cu n oa t e. de s r b t orile in trod u se î n cale nd ar u l cre t in. n e p u n e m î nt r e ba r e a: d ac n .pen tru ac e asta ei a ve au n e voi e d e o pr e g tire înainte de hi r ot o ni e ( «d est oi ni c s în ve e p e al ii ». prin ca n o an ele l or. d e n oi l e sl u j b e. în zon a D ino getia ( G ar v n ) ² N ovi od un u m ( Isac c e a ) . d e a e z m i n t e l e m o n ah al e ca r e a u î n ce p u t s i a fii n î n d i f e r it e p r i a l e l u m i i c r e t i n e. a ic oa n el or. I Ti m . D a r un a stfel d e lucru n u -1 p ute a u fa ce c r ed i n ci o ii si m pl i. ace ste pr o bl e m e.a r fi ex i st at e p i sc o p i i h o r epi sco pi .b u l g a r e h i r ot o n e a u cî t e u n p r e ot d e . cu riscuri. Si n oa dele ec u m en ice i l ocale.s l a v o . pe car e n u le . t o t u i e st e g r e u d e c o n c e p u t c a u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d i n terit orii r o m â n e ti m ai î n d e p r t at e s fi f c ut u n d r u m p î n ac o l o. III. ci n e ar fi f c ut h ir ot on i a pr eo il o r d e ai ci ? A d m i m d c a a r fi su pr a vi e ui t n u m a i sc a u n u l e pi sc o p a l d e l a T o m i s. c ee a c e est e d e n e c on ce pu t. d e b i se r i c i l e n o u c o n s t r u i t e . precu m i princi piile de or ganizare bi se ri c ea sc i f o r m e l e d e c ult . m u t at u n d e v a în n ord ul D o br o gei. C ri a n a i M ar a m u r e ul ² e r a n e v o i t s s e d e p l a s e z e p î n î n T e s al o n i c sa u C o n st an ti n o p o l . trebuie s a ve m în vedere faptul c . c a r e s d i ri j ez e a c e st p r o c e s d e m a ri t r an sf o r m r i m vi a a b i s er i c e a s c . de cin stire a sfin il or. Ia r da c a m a d m ite te za gr e it a un o r cer cet t o ri c pe ntru d ou sa u t rei sec ol e n -a u e xi st at epi sc o pi ni ci î n D o br o g e a ( i n i ci î n su d ul D u n rii. D e z v ol t a r ea t e o l o g i ei î n g e n er e .^ ii^ ^ K J l ^ r . T o at e ac est e a d u c l a p re s u p u n er e a c e pi sc o pi i a fl t or i î n t e rit o riil e d i n t r e D u n r e i M ar e sau c h i a r ep i sc o pi i r m a i î n su d u l D u n r i i d u p m i g r a i i l e a va r o . în B u l g a ri a d e a zi. a r t r e b u i s a c c e p t m c u n c a n d i d a t l a h i r o t o n i e d e p e t o t c u p r i n su l rii n oa stre ² in clu si v T ra n sil van ia. cît d e pu in . 2 ). ca i S fin ii P rin i i scr ii t or i bi ser i c e ti au r e u it s fi xe ze î n sc ri s d o ct ri n a sa u m r t u ri si re a oficial d e credin a B isericii. ci ei t r eb ui a u s ai b î n p e r m a n e n a î n fr u n t e a l o r u n c o n d u c t o r .X I 197 A poi. cu pri m ejdu irea vie ii. D ar . B an atul. a m o a t el or etc. a d i c u n e p i sc o p sa u c el p u i n u n h o r e p i s c o p o r i u n e p i sc o p m i si o n ar ( pe r i od e u t ).

cn ej i sau voie vo zi. avîn d în frun te d uci. pr i n S fi n i i C on sta ntin (C hi rii) i M eto die. > g i c a i st o r i c n u p o a t e ad m i t e c a a c e st e t r ei p o p o a r e sl a ve ve :r e t i n at e u n e o ri di n d i sp oz i i a c on d u c t oril o r p o litici. cr e tina i cu ase . N u o f a c p e n t r u c n u e r a n e c e s a r . cî n d t erit o ri ul di n tr e D u n re i M a r e a n n ou su b st pînire bizan tin . m a i a l e s î n t r e a n i i 1. cîn d D ob r og ea a aju n s su b st pînire bu l gar . D e i r o m â n ii e r a u sit u a i înt r e a ce st e p o p oa r e iz vo ar e l e bi z an ti n e n u fac n i ci o a mi n ti r e d e \ r r e o « m i si u n e » p e i u l r ii l or .apt e î n a i n t e. d u p 9 7 1 . B i za n u l a în ce pu t l u cr a r ea d e în cr e tia t r ei p o p o a r e sl a ve d i n j u r u l n o st r u : a m o r a v i l or . a bu lgar ilor. o d a t cu f or m a r e a l or c a n e a m . c o n t i e n i d e d r e p i în dat o ririle l or. iar r o m â nii. cu ort i fi cate. î m p u t e rn i cir ea d e a h i r ot o ni p r e o i sa u l u j i t o r i . cu bi serici. prin în fiin area t he mei P aristrion îd u n a v on . î n fr u n t e cu e p i sc o p i i h o r e p i sc o p i . l o r ier a r hi e su p e ri o a r su b or d on at P atri a r hi ei d in C o n st a nti -j (M o r a vi a nu m ai pîn în 88 5 ). ?area de episc opii slave în su dul Du n rii. f r ca a ce a st a on l m u . ca i a sî r bi l o r . D ar. ca n did a ii r o m ân i la tre ap t epi sco pa l au p utu t c er e . t r e b u i e s i n e m se a m a i d e f a p t u l c î n a d o u a at e a se co l ul u i al IX -l e a.i ai b a. d e a s f i n i b i s e r i c i i d e a s vî r i o r i c e a l t e m i si u n i l a 3i a î n d re pt it prin hirot on ie. l u c r ar e d e s v âr it î n d e c e n i il e u r m t o ar e d e u c e n i c i or d oi S fi n i F r a i . în cre tina i al » î n 8 6 4 . s n u fi a v u t p r o p ri i l or i p opo r c u vec hi t rad i ii cre ti n e. n e f a c e s c r ed e m c i e pisc o pii c are vor a cti v a d e a cu m în ain te p e pa m în t r o m â i p u t u t p r i m i h i r o t o n i a i î n a c e st e c e n t r e . cu o cr e din pu tern ic c e a ve a ii a di n ei î n i st ori e. c t r e s fî r i t u l sec ol u l u i IX i itu l c el u i ur m t or.r d u v sau c l u g r di n n o r d u l D u n rii. A c e st lu cr u est e va l a bil pe ntru toat e te rit oriil e de ro m ân i. c u lo c uri în t rite. ai c i e xi stî n d o or g an i z ar e bi se ri c ea sc î n fr u nt e c u ier a r hi d e n e a m r o m â n. mai ales la V idin ( vo î n o n i a ) i D î r st o r ( ve c h i u l D u r o st or u m ) . c a re p o t fi u r m rit e p î n î n se c o l el e II² I II. A ce st uia îi vo r fi d at. î n cei a u ca z c a h or e pi sc o p. p ot ri vit ca n oa n el o r d el o r a mi n tite m a i su s. p r esu pu n e î n ch i p c at eg ori c c a vea i o or g an i z ar e î a sc . e d e al t p ar t e . cu o vi a e c on o m i c i a va n sa t . s . du p 86 3. d a c n u c a e pi sc o p . ior care în juru l an ulu i 90 0 a pare or ganizat în p uternice fo r m aolitice i militare.

V a sl u i . en g ol pio an e la Lu nca-B oto a ni etc. Fede ti-V aslui i Birlcjl V aslu i). tip arele pen tru c o n fe c i on ar ea I Traian-I OlteniP e n t r u s e c o l e l e V I I I ² I X s . S erda riz .a g sit l a ^C ^fffi u U l Q jg M u s^l.a. î n M o l d o v a . ^ Ji " " """"" . svî n d nj^ri xL^grg^tine fS toicani-Gala i. descoperit Ia C pf "g-fln îifif jV.V a lui. vase ce r a m i c e l u cr ate c u m î n a. T lîng T g. .«*-grgtfî i alte si m boluri cre tine. la Poian. br. d i n se c ol e l e I X ² X I I. 1 n H Sucea va.4 di id-V ra n q ^Ja vîn d in ci zate Im a gi n ea a d o i sfin i i n u m el e * S i m u l u i G h e o r g h e ) i l a D u n c i i . în zo n a N i cu li el . Secuiesc (secolele V I² IX ). V III ² IX ).a u d e sc o p e r i t . t oat e în ju d. M u rg e ni. In T r an sil va n i a s-a u d esc o p erit m a i m ult e c r u ci d e h r o n ? la R rnt o L lîn g M ed ia ( sec ol ele IV ² V II I). De o i m portan de ose bit sînt i cele d ou rruri -relicvar djn. d e tradi ie dacica. c u soa r el e în d r e ap t a i lu n a î n stî n g a. ^ ^ o d e y fi .Y." doua cru ciuli e deplu m b d e s c o p e r i t e l a H / m c e a -i a i j l u n a. M rtu rii arh e ol o gice cre tin e. în ati t u d i n e d e o r an t . d i n r o c v u l c a n i c . v a se d e lu t lu cr at e la r oat . a\ T n a d e a su pr a ca p ul u i o c ru c e m i c .ai-A iJ\ S EC O L E L E V II ² X I 19! hi rot onia la vre un ul din cen trele e pi sc op ale c are au fo st create ai ci. P e c e l e a p a r i n t o a r e s e c o l e l o r V ² V I I l e .G al aii (sec. In lip sa u n or m rturii istorice -literar o si gu r e.a m p r e z e n t a t î n a l t l o c : vas ele_jie_Jiit-eu -> se m^ri-ei*3-e»r^ ii-Vaslui ‡ . i ar sp r e c a p et el e c el o r d o u br a e or i z on ial e p e M ai c a D o m n u lu i i S fî n tul Io a n E van gh eli stu l. V aslui. P o d e ti.G a r v n (fo st el e N o vi od u n u ir J i D in ogetia). O T8 amen fatft. P e a ver s est e re p r e z en t at Ii su s r sti g n i t. d e sco pe ri rile ar h eol o g i c e o fer o i ma gi n e d e st ul d e co n cl u d en t a su p r a c o n ti n u it ii vi e ii c re t i n e d i n p er i o a d a d e c a r e n e o cu p m . A celeia i peri oad e îi apar ine un ca pa C de c d eln i a.S roi c g m . """ H î T p eri o ad a se c ol el o r IX ² X I a mi n ti m tr ei in ele d e b r on z. P e r e ve r s se a fl t ot M aica D o m n u l ui . s . pr oba bil în pa rt ea d e n or d . de tip sirian. c u se m n e c 'e c r u ci ( F l ciu . lucrat d in bron z.G al a i i A rsu ra1 O cr u c e p e c t o r a l b i z a n t i n d i n b r o n z. amîn dou din sec olele X I² X IIT C im itire cre tine s-au desc op erit la . or ^ de gr o pe rite la . d o a s e m e n e a c u i m a gi n e a un ui sfînt. Fu nd u Her fci -B oto ani.

DAMIAN P. BOGD AN. (reproducere : Academic Internatiesburg-Mississippi. Un'Acolutia inedita per i martiri di ell'anno 813. 1²3. 1196 ASTO. MILAN ESAN. ANGHELOV. F. N. Praha. Sofia. social i bisericeasc a românilor în perioada de care ocupat sînt foarte sumare. c ci acum s-au pus bazele primelor alc tulitice sub forma unor cnezate i voievodate. 863²1963. în care slujeau preo i de neam român. Ies leg end es d e Co nst antin et de '‡ues de Byzance. 3zig. 59²83. VIII + 246 i VTI + 360 p. slavi. Cu toate acestea. Bulgarische :. unguri. Histoire et civilisaantiquite aux debuts de l'epoque conteniporaine. La vie et l'oeuvre des Ireres CyriJV et Melhode. nr. prin sihastrii care tr iau în schituri e în poienile codrilor. Les Slaves. Ies Slaves. prin bisericile . Tesalonic. cumani i i. 1923²1926. T.X I V) i c 1 u z i i : Rezult din cele expuse c tirile privitoare la aolitic . 23. p. huni. 1918. dac el n-a avut a ez ri temeinice. Paris. prin credincio ii care se rugau i se riseau preo ilor lor in limba român . DUICEV. în IV. D. 201 p. MICHEL LASCARIS et A. 1964. din care s-au \ apoi cele trei state medievale : Transilvania. DVORNIK. -15 . . iar mai tîrziu. 1933. X + 443 p. G. 1961. An introduction in the History ol the Slavs. LUBOR NIEDERLE. p/l05²211. 1970. 71²106. voi. Dac nu se poate vorbi de manifest ri exterioare ale pori român. XXXIII. X + 182 p. ara Româneasc Idova. 11²12. perioada respec i-e toarte pre ioas . fasc. The Significance ol the Missions o/ Cyril rtjus. 1970. FRANZ DVORNI . Hattiesburg-Mississippi. + 360 pÄ cu introducerea lui Poter Charanis) . XIII. The Entry of the Slavs into Christendom. 1963. La date de la conversion des Bulgures. 897²914). BIBLIOGRAFIE r r i g e n e r a l e : FRANZIS DVORNIK. Zur ichte des Christentums bei den Slavon. 1963. DUTHILLEUL. geivari. P. 1926 {reproducere : Academic Internationale. ZLATARSKI. 470 p. Mefhode. m. Koln-Graz. MIH IL . de i în cult s-a introdus veche slav . 1963. pecenegi. în The Slavic Review. MICHAEL LACKO. 1964. cu ora e înflorii st pîniri întinse. avec la collaboration de Maroussia Chpolyansky. X. r i l i M e t o d i e : FR. 235 p. DVORNIK. Via a cre tin a continuat totu i s d inuiasc . 19G8 (extras). Tradi iile cirilometodiene. . Geschichte der Bulgaren. Traduit de l'anglais par avlevski. în Byzantion. Saints Cyril and ' Rom. nr. bulgari. Ia diliusion . îndruma i uscopi sau horepiscopi. 1969). Manuel de l'antiquite slave. aceasta se datore te în primul rînd deselor ii ale unor popoare pe p mîntul rii noastre (go i. Toate manifest rile materiale i spirituale pe le-am amintit aici sînt m rturii de mare valoare pentru dovecontinuit ii românilor în teritoriile pe care le locuiesc neîn>f pînn azi. . ENRICA FOLLIERI ² I. p. Paris. 1963. Tournai (Belgium). s. t i n a r e a b u l g a r i l o r : V.P E R I O A D A A D O U A (S E C O L E L E V II. Cambridge. 1965. L'Evangelisation des Staves. p. (recenzie detaliat de Iorgu Ivan. VIII + XXXIV pi + 2 h . Byzance et Rome au '.. Cyrillo-Methodiana. în Rcvue des etudes slaves. 1.te de lemn.

I. 97 p. PANAITESCU. nr. 161²195. 1968. Cînd au împrumutat românii allabet ul chirilic ?. P. Noi descoperiri de provenien bizantin în spa iul est-carpatic al României. 1979. 1971. 1978. 227 p. Bucure ti. 585²594 j ILIE B RBULESCU. Influente bizantine m cultura material i spiritual din regiunea subcarpatic a Moldovei în secolele VI²IX. p. p. La culture Bratei et la culture Dridu. în SCIVA. A l f a b e t u l s l a v la r o m â n i : I. Lui Ni colae Iorga. 1969. nr. în voi. p. 185²201). în Dacia n. Bucure ti. 1971. p. 155 p. IO AN I. IOAN M1TREA. A. R i t u l s l a v la r o m â n i : DIMITRIE ONCIUL. 353²358 .. IX. p. B NESCU. 1. Les Principautes Roumaines et Ies Slaves du Sud: Rapports Iitteraires et religieux. în «Romanoslavica».. 75²99. în Dacia. 1922. 36 p. III. CHIRI CA. 169²196. G. p. p. 259²262.1971. în voi. 1971. 1966. 1962. 3²4. 97²128. Ia i. P. V. p. ed. III. p. O cruce pectoral bizantin g sit la Cîmpulung Muscel. Bucure ti. 30. II. p. 398 p. Evolu ia culturii materiale în Moldova de sud în lumina cercet rilor arheologice cu privire la secolele V² XII. 1986). în voi. Bucure ti. 1959. Apari ia scrierii slave i p trunderea ei la nordul Dun rii. Bucure ti. R MUREANU. Despre allabetul chirilic i cel glagolitic. Gala i. L'ancien etat bulgare ct Ies pays roumains. p. an V. p. 1960.hiril i Melodie. ed. Bucure ti. 479²497. Bucarest.O. De la cine i cînd au împrumutat românii alfabetul chirilic ?. 2.s. N. Unsprezece secole de la activitatea misionur a Sfin ilor Chirii i Melodie. . an XCIII. R spindirea în rile române a izvoarelor narative despre via a i activitatea fra ilor Constantin-C. nr. Bucure ti. Bucure ti. DAN TEODOR. Acad.. A se vedea i I.. PÂNDELE OLTEANU. 67²97. p. Teritoriul est-carpatic în veacurile V²XI. tom. 1986. III. 1964. (An. p. Vezi i H. B NESCU. Studiul lexico-semantic. împrumuturi vechi sud-slave in limba român . Donni. LXII. 223 p. Secolele VII²X/U. . E. G. Istoria limbii române. 1967. an.BIS E R I C A RO M AN EAS C A IN S E CO L E L E V II² X I 201 i dans Ies pays roumains des ecrits sur la vie et l'cctivi te des ir'eres Cyrille et Methode de Thessalonique. XIX.. ed. Bucu re ti. 283²411. 15. an. 1968. nr. Contribu ii la istoria culturii i literaturii române vechi. nr. în voi. t. Bucure ti. MIH ESCU. CHIRIL PISTRUI. 3²4. BARNEA. an. IV. 311²322 i în Opere alese. în B. Omagiu. Tesalonic. D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : DAN GH. 1970. 5²18 j N. TEODOR. A. în Memoria Antiquitatis. 252²269 (cu bogat bibliografie asupra problemei cirilo-metodiene). Limbile slave meridionale. II. Pe lîng dic ionarele citate la oap. Ia i. în L. 2. nr. EUGENIA ZAHARIA. (îndeosebi p. Aux origines de la culture slave dans la Transylvani e du nord et du Maramure . Papa Formosus în tradi ia noastr istoric . XXIX. TURDEANU. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de.. Elemenls byzantins dans la civilisation materielle des Vl-e²VIU-e siecles dans le sud-est de la Transylvanie. Bucure ti. 17²31. . 1947. 1972. Vechiul stat bulgar i rile române. 1975. (îndeosebi p. 83²102). p. 238 p.R. Sacerdo eanu. n. p. BOGDAN. XXIX.. 1946. Elemente i influen e bizantine în Moldova in sec. 2. 3²5.. M. 1947. Bucure ti. 3. 1921. ed. 1978. GIIENU COMAN. Influenta greceasc asupra limbii române pîn în secolul al XV-lea. Miinchen. VI. Arhiva.A. 15. 1. Contribu ii arheologice i istorice la problema form rii poporului român. M rturii arheologice privind cre tinismul în Moldova secolelor VI²XII. 67²70. 1900. Omagiu lui Titu Maiorescu. (cu 102 plan e în text). s. ed. II. 261²296). MIH IL . 1981. 356²359 . în MMS. I. P. 1968 (extras). 21. 145²162. SZEKELY ZOLTAN. Rom. în rev. Începutul scrierii cirilice in Dacia. ( i în voi. an. PÂNDELE OLTEANU.es sur 1'arheologie des V-e²Xl-e siecles sur ic teritoire de la Roumanie. Opere complete. p. voi. Arta cre tin în România. OCTAVIAN M RCULESCU. în Danubius. 1958. Craiova. CANCEL. p. se adaug : AL.L. MIH IL . V²XI în SCIV. 9²77 . p.S. 1962. p. GHENU COMAN. nr. în M. Elemente slave în limba noastr bisericeasc . Introdu cere în istoria culturii române ti. Istoria limbii române de la origini pîn in secolul al XVII-lea. Bucure ti. Piatra Neam .s. ROSETTI. I. în Ortodoxia. 269²287. Sacerdo eanu. Contribu ii la studiul ele mentelor slave din cele mai vechi traduceri române ti.

. cuprin-acoromâni (din care s-a desp r it apoi o parte. ca s poat iimil rii totale de c tre greci sau bulgari. Acest fap t a dus la sc d er ea num rul ui i romanice de aici mai ales prin uciderile care aveau loc în cpedi iilor lor. în care se relateaz c dup moartea u i loaB-^Pz nîîskes (976j~bulgarii s-au r sculat. partit în dou grupe mari : una înspre miaz noapte.zarea slavilor i apoi a bulgarilor în sudul Dun rii a avut urmnate asupra vie ii biserice ti a popula iei romanice din noridul mar elui fluviu. din care s-au desp r it apoi meglenoNumai macedoromânii au fost destul de numero i. In cursul evului mediu întîlnim o popu-imb romanic ² numit în izvoare vlahi ² pe tot cuprinsul i Balcanice.în ele cancelariilor liaiiiiatlne apare i denumirea de mavrovla?if 1 tire sigur despre vlahii din Balcani se g se te în Cronica a lui Skylitzes-Kedrenos. ba slavilor de r s rit sub forma_ voloh. de la Marea Egee pîn la Dun re i deJLar-Mai ea --^ în la AdnâTîc^r^Trvtn'tul «vlah» este de origine germanic . în izvoarele latine este ' forma blacus. ii din sudul Dun rii. aceea dinspre :aror urma i sînt istroromânii) i alta spre miaz zi. Cu timpul. ^T"gi5TTrrmriTTTmEeau popula iile de origine romanic sau cel-i mba slavilo^a^sud acest t er men ap ar e sub for ma d e vlah. valachus sau vlachus (în maghiar olâh . asumîndu. popula ia de aici a fost dislocat .i con- . cuprinzînd loromâni sau aromâni.II BISERICA ROMÂNEASC ÎN SUDUL DUN RII ÎN SECOLELE X²XIV .

t ': ' de u n cond uc tor al l or cu nu . F iin d u ci i t ot atu n ci i al i d oi fra i. fiiijonu i__ < < corn itej^ Nicola. Tîrnovei etc. c ar e vo r b e t e d e s p r e r o mâ n i «c ar e a cu d lu m se c h e a| 0 l d â . î n e vu l m e d i u . c u a ez ri în M un ii P indului i în inutu^y^Jfl ^QiflJM l Qgre^_ pî n la Golful C orint. ' cu inutul M oglenei i localit ile : . d e p e l a 1 1 5 0 . avî n d for m g_ un ei au t on o m i i l oc al e î n ca d r u l i mp er i u l ui b i za n t i n i ca r e a d i n u it vr e o p a t n r veacuri. Gru pu l nordi c se afl a pe a mbeî? yyi'ydlliy < a.cax j L Xlâfa ilQ^ -d^ du c tor a vîn d tot ^p & ^u rj jij^ Niculi . Grupul apusean era a ezat ^^JSg^^B QSP *^-^ 1 ^IB -tolP-Q H 1 -"': ' S 'af!IS !fl Œ far e a fl în C ron i ca pre ot ulu i d in Di o cl ee ai S cri it or d i n par lu i. cu prelungiri pîna la Dun re (în jurul Sofiei.) Luudun+tQr militar p"s'r_yl finii ^ j i n HI arin. t anu me : viaru'a""M ar 'e "*ln T hesalia^V Iahia Ac arn an ia i Vl ahi d e S us în ^E fiix ^j Q ^ po D ul atie vlah e întîlnit i î n M â OTSnîâ**^oprn>zisa. Ac easta este pr i ma organiza ie d e stat ro mâ n e a sc a în sud ul D u n rii : V la hi a M are. DaT r l H~ " *jru ^^ Kasto ria i ^ «vlahi <^^ X2J J}^2J » 68tf< zi . ca re a r a t c î n a n u l 9 8 0 î m p r a t u l V a si l e I I B u l g a r o ct o n u l a n u m i t p e Niculi (N UCH JT ÎX W Î/. In an ul 10 66 a avu t loc o m^ .du cerea patru fra i : Da vi d.'. iar ca pi tal a " T a " O n n aa ( azi în Iu go sla vi a ). n or d i c i ap u se an . U nii isto rici au ajun s l a c on clu zia c n u mele bi bli ce ale c el or patr u fr a i ar t a ori gin ea lo r ro m ân ea sc bal can ic i caracterul preponderent valah al statului TIIi_"SanruâJL^ mmu ^-«Œ°Œ»*<mm. intjjjj A gj . Ar on i S a mu il.mele jj> udil . (Grecia de nord cu Th esalia i E u beea). C en tr ul s u d e greu tate se de plasa se înd eo sebi c tr e re giu ni le de su d . r o m â n i i ( v l a h i i ) su d .^. în gnul 109'4). Dintre ace tia.lt*"l wi liaii[. a r m a s S a m u il sin gu rul con du c t or al B u l g ariei { 97 6 ² 10 1 4 j. cher van agii = c l u ze. Statu l l ui S a mu il avea ca nu cleu M ace d oni a. P r i mu l e r a c el su d i c. Alte tiri despr e r spîn di rea i vi a a vl a h i l o r d i n P e n i n su l a § a î c â fu c a a fl m l a s c ri i t or u l bi z a n t i n K e J o yj me n p s^ a p o i î n ca r t ea î n v at e i p r i n c i pe se A n a C o mn e n a ( 1 0 8 J^r _ _ 114 8].i i : i Ru melia.J^iar^la sud pîn. Al i i l o c u i a u î n P e n i n s u l a C Jalcidic .ilui DdlLBHPflIiiftus). V e r j ^ y i a h f l f d i a i j ^ ^ o ^ c j ^ f l ^ ^ j ^ r .d u n r e n i e r a u î m p r i i î n tr ei m a r i gr u p u r i : su d i c.. M oise.-1 A d o ua o ar sî nt a minti i ''" d e" * un " cr o nic ar bi z an tin an on i m.R iit" T iifl O h r i d a .'{ < A^rifif^ " ( a n iin tp c . înt re S aloni c i M un tel e Ath os. în so itori i paznici ai tran spo r t uri l or ).vest ale P eni nsulei B alcan ice. Unii c l tori (n yjjjjiiLJiefti&aiAJ^^ ca i~ T mii-GF « T rrcari ai cru ciad elor amin tesc d e ase m e nea pe vlah i în lu cr rile lor.

nul conduc tor al noului stat a fost Asan. nume generic dat )r din p r ile Adriaticii pentru îmbr c mintea lor din lîn neantre hrisoavele jupanilor i arilor sîrbi. Cel de-al ^ndu"cai"oT'T'Toi?t--frtttele'-l<»f meâr mic Ioni . c rora li s-au ad ugat i cumani din nordul fluviului. români din a Tîrnovei. Trupele e trimise de împ ratul Isac II Angelos (1185²1195) au fost îne românii i b ulgarii dmsudul Dun rii. cud o soart glorioas . i un însemnat rol politic. în urma r scoalej_vlajW]o£j^_bjJ:l^arilor în anuî 186 sub conducerea fra ilor Peiru i Asan (Asen). ucis i el în 1197. «imperiul vlaho-bulgar» sau «al doi-t bulgar». supranumit Calo4 *97²1207). La 8 . reprezentînd. i acest stat a \Qi 8> în timpul împ ratului bizantirx3^asile *»:. R scoala lor a izbucnit în urma impozitelor noi puse vtini asupra celor ce aveau turme de oi i cirezi de vite. bizantinii au pornit împotriva lui i dup lupte* u izbutit s -1 alunga . iperiul vlaho-bulgar». Dun juns din nou hotarul de miaz noapte al imperiului bizantin.Odat cu aceasta. cetate situat pe riul Iantre. bizantinii au chemat în ajutor pe cneazuTSTvTalosîav de i. ca i pe timpul lui Justinian. cunoscut sub de «statul As ne tilor». Bulgaria de R i capitala la fxe&ifl^iJlsJugiyDobrogea) a c zut în mîna împ bizantin logn Tzimiskes. Multe din ele priezarea lor în preajma unor biserici i mînastiri pe seama c rora m s lucreze sau s pl teasc bir. cam 4 0 de documente . Statul bulgar s-a ref cut abia c tre sfîr i>lului al XH-lea. dup ^c ruia a urmat fratele s u Petru. în urma succeselor militare rer scula ii au izb utit s întemeieze un nou stat.le XII²XV) men ioneaz pe vlahii apuseni. Capitala era la Tîrnovo. sub amuil. dar trec toare. intui de nord al Mun ilor Balcani. Acesta a reu it s întind hotarele noului stat i s sa oficial din partea bizantinilor i a papei. o însemnat putere economic i militar . : :tea apusean a fostului stat b ulgar a continuat s existe înc ' 3 o jum tate de veac.jS?!). care a cucerit partea r s ritean a Bulgariei. r east nu mer oas p op ula i e val a h sa u r omâ n eas c di n su dul i a îndeplinit.vlahi». vlahi negri (numi i de italieni morlachi. Am ar tat i cu alt p rilej ui bulgar a dec zut dup moartea arului Simeon (893²927). cu capitala la Ohrida. ucis în 1196. la un moment dat. Pendistruge. Nevrîncl s p r "aceste regiuni.

care precizeaz în mai multe rînduri c erau «vlahi». Documentele istorice i toponimia atest îns existen a unei popula ii române ti în sudul Dun rii în urm cu apte veacuri. Acesta. Albania i Grecia. iar mare parte din elementul românesc din Balcani a disp rut treptat în masa popula iei slavo-bulgare în mijlocul c reia tr ia.Jii5 . ca i papa i regii. Dintre urma ii lui.. a ezînd ca împ rat pe contele Balduin de Flandra. apoi fratele s u. cronica german a lui Ansbertus. cînd împ ratul Vasile de fj^tf&&. reducînd-o la rangul de arhiepisco- . In feluljicesta s-a^jins^ i dinastia As ne -' î^JJGiIb b ~~~Œ" Originea româneascT"a"Ss ne tilor o dovedesc mai multe categorii de izvoare : croaiGutiwiMfciiceias Choniates Akominatos. ar tînd c se trage din vechii romani i numindu-1 «rex Bulgarorum et Blachorum». a ajuns la ciocniri armate cu el. Prima dateaz din anii 101.. vorbesc de rolul conduc tor al vlahilor i de dinastia lor.noiembrie 1204.âcujtJirap.3îâi^ i~ **^KÎ%triarhia» bulgar de la Ohrida. nevoind s recunoasc pe Ioni i statul lui.. O parte dintre ei mai tr iesc i azi în diferite regiuni din Bulgaria.. trimisul pjapei Inocen iu III.§t ucis i Ioni .257]. statul întemeiat de ei a devenit un stat bulgar. s-a impus nepotul s u ^"AiiJMii'ii/^ liinSillSiiiJi&i^i) [ suk care slatul As ne tilor a ajuns la cea mai mare întindere teritorial . la Tlrnovo. într-o impresionant unanimitate. pe cînd asedia Salonicul J1207). To i contemporanii. Dup moartea acestuia. c lug ri i negustori.aiXQ.l primar aljseiilLdjn uim . Izvoarele istorice prezint i unele tiri privitoare la via a bisericeasc a românilor din sudul Dun rii.^ au fjj( jyjg|gi. Via a bisericeasc a românilor sud-dun reni. Iugoslavia. MijjQÎXiJ^aji^l^6²l25^ljc^l^iycLiu. In scurt timp. au urmat lupte între diferite partide de boieri care au f cut s creasc anarhia i au sl bit statul.020. Cavalerii apuseni. unde i-a sfir it zilele. pleca i în cruciada a patra. fie cronicari bizantini sau apuseni. fie osta i. cardinalul Leo. Câliman II (Ig56²1. cronicile franceze ale lui Qgo^rovdgJyJieharql. au cucerit Constantinopolul i au întemeiat imperiul latin de r s rit (1204). Ee^^. încheiate cu prinderea i aruncarea lui în închisoare.9²1. FinJ^s lLXâiimaaJ^fiâriXL24J^lJJ6J. 1-a încoronat la Tîrnovo"c'a «rege "aTBulgarilor i vlahilor» (rex Bulgarorum et Blachorum).OUin. In timpul domniei sale a avut loc un eveniment de mare însemn tate în istoria Bizan ului. Henri de Valenciennes i Robert de QJ-ar/^pâg^um i unele documente ale cancela-"** nei papaleT Acestea din urm vorbesc de originea valah a lui Ioni .

Cei mai storici identific aceast localitate cu ora ul Vranje. nsul c i-a scos de sub obl duirea duhovniceasca a episcopilor . j[mp ratul a dat trei diplome (decrete) care se ocupau >rganizarea . ca întinderea Arhiepiscopiei )hrida s fie aceea i ca pe vremea tarului Simeon. Ipoteza cea mai tabil este cea a înv atului ( Qfistantin Jirecek. Pbpescu.. a 24-a. în MaceNu se cun oa te nu mel e ni ci unui episcop . p strat în biblioteca bisericii Climent din Ohrida : «Ioan preotul prea sfintei episcopii a via. deoarece el avea ui «s ia de la ei. între care i de la Dîrstor (vechiul Durostorum) i Bodinis (Bononia ² mai i Vidin).orii Mihail Lascaris._ . de prin secolul XIII. x 3iscopia vlahilor.dar tot autocefal . împ ratul Vasile a restabilit. afl m c ultima dintre ele. Dobrescu) au :t c e vorba i de cei din ndrf i de c' ei din sud.-jo_ alt ÄList _a acestor episcopii (Notitia episcoi). Theodor Capidan. Dinjr. Din aceea i diplom reiese c jurisdic ia noului arhi-op se întindea i asupra vlahilor dîrf B ulgaria. al ii (N. Onciul) au sus înuM: prin ace ti vlahi ie sa-i în elegem pe cei din nordul Dun r-dî. afl m c episcop ul vlahilor se afla în loti» (6 &p6vos Bpeav6t7j? -jj-cot j3Xâx<ov). . 1892. în locul patriarhului David. adoptat i de . 'rin aceasta. 256²257). s-a sim it nevoia întemeierii unei episcopii prop rii pe lor. Diploma men-i i cele 31 de episcopii care urmau sa-i fie supuse. do ar al un ui preot pe un manuscris din secolul XI. f r s i se delimiteze teriie jurisdic ie (ambele liste publicate de bizantinologul Heinrich în rev. Dar a ezarea tuturor vlahilor din sudul Dun rii rmuirea duhovniceasc a arhiepiscop ului de Ohrida era necanoDe aceea. de la to i (= episcopi i mitropoli i) dajdia caia. Unii istorici români (D. care c este vorba de vlahii^erm Bulgaria. i jurisdic ia bisericeasc a noii Arhiepiscopii. precum i de Ia vlahii care sînt (r spîndi i) în toat Bulgaria». în Iugoslavia de ast zi (al ii. a ezat pe i de sud. cu Vranovici. care se idea nu numai peste eparhiile bulg re ti i sîrbe ti. p. I. ci i peste cele se aflau în teritoriile cucerite de la bizantini sub arii Simeon i u. era «Episcopia vlahiîor(vj euiaSv ^Xd/cov). dintr-o List din secolul XI a eparhiilor supuse îi. prin de-a doua diplom . La cererea arhiepiscopului Ioan. dat în mai 1020. Niculae'M. «Byzantinische Zeitschrift». a a ezat p e arhi copul Ioan. împ ratul a creat pentru vlahi o situa ie privilegiat . Astfel.

.iU n JL erin. er a o a b a t e r e d e l a r î n d u i e l i l e c a n o n i c e a l e B i se r i c i i O r t o d o x e . A c e a st a se e x p li c atît pr i n fa p t ul c vl a h i i b al c a n i c i a u t r it î n mi j l o c u l u n or p o p u l a ii d e l i m b sl a v s a u greac .___ . p e ntr u a fi me n ] în 1 31 5 în _ g n o 1 an. C r e ar e a u n ei e p i sc o p ii a vl a hil o r v a fi f cu t ca u n ii di n ca n d i d a ii l a hi r o t on i e din n ordu l D un rii ² m ai ales d in teritoriile în vecin at e ² s se fi în dr e p t at sp r e vl dicii d e aici. car e atu nci nu m ai avea u n n u m r m ar e d e c r ed i n c i o i i n i ci n u m a i er a st p î n a u n u i t e r it o ri u pr o pr i u . fiin d pu i su b juri sd ic ia A r hi epi sc opiei autoc efale sîrbe cu re ed in a la mîn stirea Jice a. poat e i în sla von e te i chiar în gr e c e t e ( ma i al es î n tr e an ii 1 0 1 8 ² 1 1 8 5 ). cu oa m e nii. c res c t o r i d e vit e i c r u i.--rtr . * D e ~ a c e e a T ~ sîtt r a i e pr i vil e g i at s. spre su d de B itolia^K rje care a vînd ut -o episc op u v T a h. asem n t o r i ² u n e o r i i d e n t i c i ² c u c e i di n d a c o r o m â n . N u ti m î n c e li mb a u sl u jit p re o ii vl a h i din su du l D u n rii.a u bu c u r at l a î n ce pu t i «t o i i vl ah ii » d in statul (tar atu l) sî rb e sc. i an u me c pr o p o v d u ir ea cu vî ntu lui lu i D u m n e z e u ( p r ed i ca ) i s p o v ed an i a s -a u f c u t î n l i m b a v o r bi t d e cr e d i n cio i. din tre c ar e d o u er au p e D u n r e.. bin e d eli m itat . S e p ar e c a c e st e pi s c o p î i a v e a r e e d i n a îr P ril ep sau în Lerin. cît i prin faptul c ei n -a u a vu t în cursul istoriei o or gani za i e bi se r i c e a sc pr o p r i e d ecî t r a re o r i i p e n t r u p e r i oa d e sc u rt e d e t i m p .eie_ S e fan Il ^e m a ni a (s-a u în fiin at a tu nci 12 e pa rhii. cei di n re gatul sîrbe sc n-au re pre z en t at ni ci o d a t u n fa ct o r p oliti c. D ar c e a m a i m ar e parte din t er mi n ol o gia biseric ea sc a ac estor t rei dialect e e ste d e or i gi n e sl a v sa u g r e c e asc . C o n si d e r m ac est e a ba t eri c a fa v or u r i d eo se bi t e pe n t r u p o pu l a i a ve c h e val ah din aceste regiun i. C r ede m c sluj eau în li m ba lor ro ma n ic . me gl en or o m ân i i st roro m â n s-au p strat o serie d e ter m en i biseric e ti d e origi ne lati n . S c oaterea vlah ilor de su b jurisd ic ia e pisc opil or loc ali i su p un ere a ' l or d i r e ct f a d e a rh i e p i s c o p u l d i n O h ri d a i c e l d i n Ji c e a. x eg.. cu prilejul cu ceririi ora ulu M ^nigrj te fa n D u a n d o n ea z mî n st irii T r eska va c d in P riie p bi seric a S fin tu ] iN Jic olae. c a i cr ea r ea u n ei epi sco pii f r un t erit o riu pr o pri u . ci a u fo st p st o ri . la B el g rad i B ra n ice vo ).^Ä n u iu a n J S A S C A I N S U D U L D UN R II 2(j E p i sc o pu l vl a hi l or d i spa r e a p oi p en tr u cît va ti m p . î nfifri ati r~ î p 12 19 jie. U n l u cr u est e î n s m ai p re su s de oric e î n d oial . S pr e d eo sebir e d e vlah ii d in B u l garia pr o priu -zis . T re bu ie s re ine m c în dialectele aro m ân .ctînpuî 7cu Iz voa rel e i cu toat st pî-) ni re a i d r e pt u ril e ». cu " V îii e.

i a r Ion i . P at ri ar h u l Io a c h i r ji ^ se b u c u r a ac u m d e u n p fe l ti g i u i 1 .a d a t i s e m n a l u l i din JL3ii5 = »-i4 &6. i vi a a m î n sti r ea sc . p r o b a b i l t o t u n vl a h . P atriarh ul e c u m en i c G h er ma n ^ fi os cu t. ar h i e pi sc o pu l V a si le i -a or g an i r i c a. r a n g c u pa t r i ar h u l d e C o n st a n ti n o p o l . d a r i î n f a a r s i . iar pe arhiepisc op ul V a sile. pr e ot u l V a si l e a a t l a t r e a pt a d e ar h i e p i sc o p i h i r o t o n i t d e c t r e e pi s c o p u l L V i d i n i a l i d o i e pi sc o pi g r e c i.b u l g a r e c u r e e d i n a l a T î r n o v o . p e a l e S f int e i F il o ft ei a Jfînt ulu i Ilarion. sca u n u l a r hi e pi sc o p es c d i n O h r i d a d ec a d e p ri n î n fii n a r ea A r h i e pi sc o pii l a T îr n o v o ( O h ri d a r m î n e a bi a c u ci n ci e pa r h ii l a c a r e se a d a u g a l t e ci n ci e p a r h i i n oi ) . pe at u n ci Ioa ch i m . In fe l ul a c e s > v o a d e ven it si n gu ru l c en t ru po litic i bi seri c esc al vl ah il or i j r d i n s u d u l D u n r i i .b u l i n t r a t d i n n o u s u b a sc u l t a r e a P a t r i a r h i ei e c u m e n i c e . a î n c e p u t t r at a ti v e c u p a p a In o c e n i u II I. F cî n d u -se î m p ol îti c . c u c on d i i a c a Io n i i s u s r ec u n o a sc pe p a p a c a su ve r a n i s se su pu n B i seri cii :. C u t oat e ac est e a. S e t i e c fr a i i P e s a n a u ct i t o r i t o b i s e r i c c u h r a m u l S f î n t u l D u m i t r u î n s at u l lîn g T îrn o vo . ca r e a i « u n s» pe P e t r u c a il g ar il o r i vl a h i l o r . fii n d î n rîrn o vo. D up întem eierea st atului l o r.L e pisco pia (P at riarhia) de Tîrn ovo. P a t ri a r h i a c i A r h i e p i sc o pi a di n O h r i d a n -a u r e cu n o sc u t în s i n d e p en )ii B i se ri ci. P e n t r u a -i r i d i c a p r e st i g i u l A s a n a a d u s i t el e S fî n t u l ui Io a n d e R il a. c ci în a c el a i a n c a va ci ad ei a p a tr a a u cu ce rit C o n st a nti n o p o l u l. episco pu l M e gl en iei din M a ce d onia. ca «pri m at ». î n c a r e s. Io v z u t n e vo i t s c a u t e sp r i j i n î n A p u s. i fi i n d a t it u d i n e a p o t r i vn i c a B i za n u l ui fa a d e n o u l st a t. d e c i B i ser i c a r o m â n o . a u r m a t i c ea bi se r i ce a sc . rî n d u i n d pr e o i î n p ar o h ii. e xisten t i a zi . A c ea st sit u a i e n -a d u r at m u lt ti m p. au t oc e f ali a i d e Tîr n o vo . . c a în felul c a p e t e o a u t o r i t at e m ai m a r e î n f a a v e c i n i l o r . î n t r-u n si n o d i n ut l a L ar n n s ât o sJft. ca r e e at u n n o u i m pe ri u la N ice ea ( 1 2 0 4 ² 1 2 6 1 ). iar c or K tt M t b ri f^i i ei. î n t e m ei n d u -s e n ou l st at . N eîn ele ge rile d intre n oii st pî nito ri ai C o n sta ntirto po A s n e ti a u d u s la î m p c a r ea c el o r din u r m c u b izan ti nii. ca r e > sc ut pe Io ni ca reg e. -B in ecu vîntarea pentru pornirea r scoalei a e ot u l V a si l e. titl ul d e " ». d e v e n i n d a st f e l c î r m u i t or u l O r t o d o x e r o m â n o . D e a c e e a. a e zî n d ca î m p r at ai n d e F l an d r a . h i r ot o n i n d e pi s c o p i vl a h i i b u l g a r i î n l o c u l c e l or g r e c i. l a R o m a . c a r e d i n a stabilit re ed in a t ot l a N ic e ea. 1 ^ 3 5 . c ar e a c z u t î n s î n m î i nil e l u i Ion i .

c are ti m p d e a pr o a p e dou ve a c u r i a p u r t a t g r i j a d u h o v n i c a c r e d i n ci o i l o r v l a h i i bulgari din sudul Du n rii.o. a g hi o gr a fi ce. Ivan S tr a ci m i r. 1 40 1 ). i altul cu c apital a l a V idin . pr ecu m i cu A nl i m al U n gr o vla hiei (c. C u ac e asi a a di sp ru t i P atria rhi a d e Tî rn o vo. In 1 3 9 6 a c zu t su b t u r c i i 11 ² Istoria B. E l a î n d r e pt at ort o grafia slav . u n d e a i m u r i t ( 1 4 0 0 ) . patriar h u l E fti mi e a c reat u n cu r en t c ultu r alr eli gi o s c a r e s-a r spî n dit i l a p o p oa r e l e d in j u r. A m ar tat în p artea introd u ct i v c d u p stin ge re a din a st iei A s ne til or. c ar e a f o st d u s d e t u r c i î n e x i l î n B u l g ar i a d e s u d .37 5 E fti mie _ _a_ fo st ales patriarh d e Tîrn ov o. t a r at ul d e l a T î r n o v o a c zu t su b t u rci. co n d u s d e fr atele vitr e g al a ce st ui a. d o g m a tic e. O m cu o al ea s cu ltur . 13 81 ² c . exi stîn d în c on tin uare ca stat bu l gar. rid icîn d u -se p e ste t ot biserici i mî n sti ri. ru d cu d o m n u l rii R o m â n e ti ( er a n e p ot ul d e fii c al l u i B a sar a b I i s o ul A n e i. sub Te od or S viatosla v (1 30 0 ² 13 21 ).a u t o ri t a t e c a r e d e p ea u c u m u l t pe al e a r h i e pi s c o p u l u i V a si l e. e co n o mi c i cu ltu r al. în a n u l 1 3 9 3. A bi a î n pri m el e d e cenii al e sec ol u lu i al X l V -le a. bu lgari i sîr bi. cu m a fost cu vi osu l Te od osie (aju ns pat riarh ) i ucenicul s u E fti mie. su b ju ri sd i c i a P at ri a r h i e i d e C o n st a n ti n o p ol . j u r i s dic ia lui în tin zîn d u -se p este u n terito riu m u lt m ai va st. Iva n i m a n. c o n d u s d e fi u l s u . jjij. pe teritori u l rii n oa str e. . D ar d u p m o ar t e a a c e st u i a. copii nd u-se m anu scrise î n li m b a sl a v . La Tîrno vo ² cel mai puternic centru bisericesc din acest ti mp în regiu nile balcano -du n rene ² s-a î nfiin at i o coal teol ogic în car e în v au tin eri ro mâ n i. fii ca i ui N i c o l ae A l e x an d r u B asafab). c ap ital a a fo st a p r at d e E fti m i e. s-a r e f cu t tr ep t at sit u a i a in t er n i s-a u ex ti n s g r an i el e st at u l u i. A c e a st c oa l e r a co n d u s d e m ar i c rt u r ari i i sc u si i m î n u i iori de c on dei. d hrî m pr ejuri m il e A drian o p olulu i. î n ab se n a ar ul u i. i m pe riul d e l a Tî rn o v o i -a pi er d u t car a cter ul r o m ân esc. dec zut din pu nct de ved ere p olit ic. B u l ga ri a a f ost î m p r i t î n d o u fo r m a i u n i d i st i n c t e : u n t a r a t l a T î r n o v o. reor gan izatoru l vie ii mîn stire ti din ar a R o m ân ea sc . d ob îndit la S fîn tul M un te i la C o n st a ntin op ol. c u pr eo i i c l u g ri r o m ân i i bul g ari.K. iar m ai tîrziu sub Ivan A lexand ru ( 1 3 3 1 ² 1 3 7 1 ). U cenicul sau G ri go ri e a m b l a c spu n e ca ar li îbsf vl a h " d err e an i. în car e se d esf u r a o inten s vi a du h o vni ce asc i cu ltu ral . ulti m u l pat ri arh d e ai ci. N u me r oa se m an u scri se ap ar in t oa re a ce st ei co li au aju n s i în no 'fd ul D u n rii. P atri ar hi a Tî r n o vei a lu at o d e z v ol t ar e d e ose bit . D e l a pa tri a rh ul E ft i m i e se p str e a z i o c o r esp o n d en c u e gu m en ul N ic od i m. a scris ² sau trad us di n li m ba greac ² felurite lu cr ri litu rgic e. în locul ei a r m as o si mpl mitrop olie.

(Discurs de recep ie la Academie) . 75 p. în An. Bucure ti. Epir. ÎORGE MURNU. Introducere la istoria culturii române ti. 1924. n i i d i n B a l c a n i : JOVAN CVIJIC. Acad. c ci rela iile temporare ale lui Ioni cu papa InoII au r mas f r urm ri. p. 68 p. .I. numerici au fost pref cute în moschei. An. 47. 3 voi. Bucure ti. ANU. voi. P. P. în «fleue». 1934.1 h. De nte. p. 1942. 1926. erban Tana oca. limb . SILVIU DRAGOMIR. aduse de la Tîrnoin. L'empire valacho-bulgare. preo ii i c lug rii alunga i Mul i c lug ri.S. M.1 Cluj. în se<. Istoria românilor din Peninsula Balcanic (Albania. ION Originea românilor din Balcani i Vlahiilc din Tesalia i Epir. Elian i N. Lcs Vala[ques QUX X-e²XIII-e siecles. XXV . I²IV se ocup de vlahi). Istoria românilor din Pind. t. Studiu din nismului balcanic. 1943²44). '. Vlahii i morlacii.. III. BANESCU. A. MURNU. 274 p. la Arge . Dndon. intini (sec. 1976 (cap. Bucure ti. Studiu istoric dup izvoare bizantine.upritor. Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste tie îngrijit i studiu introductiv de Nicolae erban Tana oca. 1969. GIURESCU. Bucure ti. SACERDO EANU. 1913. M. via a bisericeasc a vlahilor sud-dun reni se pierde în jarilor. 398 p. XI²XIV). 1918. s. 303²311. 1891. CONSTANTIN C. 1 A s a n e t i l o r : A . t. III + 531 p. s. Studii istioioicure ti. c 1 u z i i: Rezult c românii sud-dun reni au avut. Moa tele Sfintei Filofteia. N STUREL.. supu i pentru aproape o jum tate de mileniu jugului . în ara Româneasc i Moldova. 1936. Macedonia. Institutions. \ordul Peninsulei Balcanice in Evul Mediu. uneori cu scaune episîn care au p storit desigur vl dici de neam român. au fost mutate acum în ara Româneasc . TEODOR CAPIDAN. N. Romanitatea ucure ti. Cluj. Le monde ottoman des Balkans (1402²1566). 1959.. In urma cotropirii acestor dou state. Bucure ti.. . U. O problem de istorie medieval . 224 pv . propria lor via bisericeasc .S.. XVI + 360 p. 1925²28.. Despre Via~ 9 UJ' 1931 ' 18 P. Bucure ti. XXVI. 277²308. p. Paris.crearea ' statului Asane tilor (1185). Te(ucure ti. Bucure ti. Trebuie it i faptul c ân toat perioada de care ne-am ocupat. Rom. în Byzantinische Forschungen. Etnografie. societe. unde i-au continuat c rtur reasc . Bucu68 p. 980²1250.. publicate de Al.. D. III. SEXTIL PU CARIU. Rom. BIBLIOGRAFIE r e: Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele istoriei României) IU. 1919.< TEODOR CAPI-ioromânii. SILVIU DRAGOM1R. VII. preo i i c rturari sud-dun reni au trecut în n rii. P.I. XENOPOL. 1979. t.. istorie. lemoria lui Vasile Pârvan.(extras din Lucr rile Institutului de Geografie al Uni. IV) . scauiscopale sud-dunârene au fost sub jurisdic ia Patriarhiei de itinopol. geolaine.[qar de la Vidin. 135 p. 230 p. TEODOR CAPInoromânii.²XI. La Peninsule Balcanique. 4. + 3 h. Acad. G. Bucure ti. Vlahii din Calcidica.

*Imperator Bulgariae et Vlachiae». 1943. IULIAN MICULESCU.. s. XII²XIX). NISTOR. 1980. Budapest. Vlahii în spa iul carpato-balcanic de la siîr itul sec.. III. 11² 15). nr. N. Rela ii rom no-bulgare de-a lungul veacurilor (sec. VI. Culegere de studii. NICOLAE ERBAN TANA OCA. Crearea celui de al d oilea tarat bulgar i participarea vlahilor. 1942. Leg turile cu Ohrida i exarhatul Plaiurilor. în B.. POPESCU. în An. 575²576. an LII. 1905. Tradi ia despre întemeierea statelor române ti. XII p'm la întemeierea statelor ieudale române ti. 1906. 1942.T. p.(1943). Les Vlaques la lin du X-e siecle au debut de Xl-e et la testauration de la domination byzantine dans la Peninsule Balkanique. BR T1ANU. p. 1²2. în RESEE. 246²258 . an Cil. Bucure ti.. Bucure ti. IULIAN MICULESCU. Bucure ti. 148²159 i 224²233. 1989. in jurul genezei i semnilicatiei termenului «VJacWa» din titulatura lui Ioni â Asan. 49²80 (cap. 29 p. t. M. Bucure ti. 1944²45. în «Etudes slaves et rouma/nes». în voi. Un episcopat românesc în sec. p. în M. 1946. Bucure ti. tom.O. Patriarhia bulgar de Tirnovo între anii 1235²J393.S. 1968. 1948. p. p. Acad. EPIFANIE NOROCEL. 123²151 ( i extras. 3²4. 3²4. XXIX. DOBRESCU. 1980. Coordonator Eugen St nescu... Imperiul \iaho-bulgar < i patrjariiia de Tîr-novo. XI i XII în ^Convorbiri Literare». u i:. an XVIII. Din nou despre geneza i caracterul statului Asane tilor. în B. 1984. NICULAE M. 1981. 3.93 p). BORISLAV PRIMOV. 129²168 jl ION I. în B. p. 1971. 201²209. p.' . an XVII. an. As ne tii). 128 p.R. tom. 457²460 ( i în voi. 7²8. I. în S. 1972. nr. 543²590 ( i edi ia francez : Un probleme d'histoire medievale : creotion et caractere du second empire bulgare (1185). 4. DOBRESCU. 1934.R.O. Rom. în Revista de Istorie. p. nr. R scoala i statul Asane tilor. XXVII. SIMEON RELI. 1966. Bucure ti. p. an. p. Cern u i. Cil. Ioan «prevtuh Episcopiei aromânilor. GYONI.I. 1984. nr. 9²56. întemeierea mitropoliilor i a eelor din ii m n stiri din ar . 33. 7. Bucure ti. p.A. 146² 159. GHEORGHE I. Românii (vlahii) în spa iul carpato-balcanic pîn la întemeierea imperiului româno-bulgar. 3²4. 34. nr. CHIRIL PISTRUI. NICOLAE ERBAN TANAOCA. p. p. Istoria vie ii biserice ti a românilor.) . p. 1297²1312. 66²78 . în Revista de Istorie. p. L'eveche vlaque de l'archeveche bulgare d'Achris aux Xl-e²XJV-e sîecles. 181 p. Byzantinovlahica I. nr. Preo i de mir adormi i în Domnul.R..* '3 ' . 651²674. E.O. ST NESCU. V i a t a b i s e r i c e a s c : N. M.

O prim m r'onstituiQ.le VI²IX sînt foarte s race. la rîul Lech (955 ).III VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA I BANAT ÎN SECOLELE IX²XIII ira ia ungurilor. Magistrul f. Din expunerile precedente am putut constata 3. ungurii -începur s se lupte cu ' cu slavii care tr iau acolo». care arat c dup ce t ni te mun i înal i (Carpa ii). în acela i timp ² a a cum se obi nuia în Ungaria. Hungarorum Ungurilor). notarul anonimH[7 ric^1irrîîsf~al 3ela II (U31²1141). ecari tiri cu privire la via a bisericeasc a românilor transilivem începînd cu secolul IX. ba chiar i a i Germania. în anul 896 ungurii s-au a ezat în Cîmpia Panonic .. numit i a lui Nestor (sfîrolului XI sau încep utul celui urm tor). iu început o serie de expedi ii în rile învecinate : în Moravid care l-au destr mat în 906). f r îndoial 7~un cleric. în Cîmpia Panonic ung urii au g sit o 3 romanic . pîn cînd au fost înfrîn i de împ ratul Otio I al ei._Qignica rus de la Kiev. în imp eriul bizantin. . care îndeplinea slujba de secretar 1 regelui i. privitoare la via a bisericeasc pe teritoriul patriei noastre . lingvistic imic. se cunosc i dou izvoare scrise care atest prezen a roîn spa iul carpatic în momentul venirii ungurilor. puse în leg tur cu migrarea i area ungurilor. a Magistrului P. au d at p es te o 3 româno-slav . care se îndeletnicea cu agricultura i cre terea Pe lîng o serie de m rturii cu caracter arheologic. sub c'ondui Arpad. p i n d ex p e di i i i n p a rt ea d e r s ri t a T is ei. care i-a scris opera prin 1150. Venind din sudul Ucrainei de azi. Alta este Gesta.

& c rui fiic s-a c s torit cu fiul lui. p este «români i slavi». concentrînd oaste numeroas pe Timi . al ii îl socotesc un magister al aba iei benedictine din Pannonhalma. .dar i în alte ri catolice ²..e » (ad castrum suum iuxta fluvium Zoraus positum). care n u aveau alte arme dec ît arcurF* î*~Scrge i («bonitatem terre Ultrasilvane. a operei sale). în sfîr it.habitatores terre illius. i al ii îl identifica cu Petru. s-a încheiat pace cu c peteniile maghiare. capelan al cur ii rege ti.: lui Menumorut. i acesta a încercat s .i ap ere ara.luliujjujilt^riiacordul lui Arpad. a pornit cu oaste în Transilvania. Glad se refugiaz în cetatea Cuvin (Keve). Unii cer cet tori pledeaz p entru identificarea sa cu un notar al regelui Bela. . dar a fost prins lîng rîul C pu i ucis. essent Bla ii et slavi q uia alia arma non haberent nisi arcum et sagittas»).. Luptele s-aii dat mâi ales în jurul cet ilor S tmar i EUharea.1a rîul Alma . ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat. înclin m spre prima ipotez . Atunci Arpad se împac cii Menumorut. : centrul st pînirii sale politice. care este valoarea istoric . unde era un" voîevocTât ²~ între Por ile Mese ului i Izvoarele Some urilor :² locuit de români i slavi. Anoîiyrrius arat c la a ezarea ungurilor în Cîmpia Panonic . bulgari i români. Cetatea Biharea a r mas tot în st pînirea. Some i Por ile Mese ului). H. Anonyrnus relateaz c un conduc tor maghiar cu numeje_. prepozit în Alba Regal . format din români. privirile c peteniilor maghiare s-au îndreptat spre-^ ar'a Transilvaniei» (Terra Ultrasilvana). ‡ Primele forma iuni politice române ti din Transilvania. dar rezisten a lor a fost înfrînt . Descoperirile arheologice din satul D bica (circa 30 km nord-est de Cluj i 10 km la vest de Some ulMic) au dus la concluzia c aici era cetatea «ducelui» Gehi. Gelu a încercat s se împotriveasc ungurilor la Por ile Mese ului. devenit episcop de Agria (Eger). condu i de «ducele» român Gelu. ce pozi ie^social a avut.'Desigur aceste infiltr ri de triburi maghiare în Transilvania au . Al doilea voievodat era al lui Glad.. : con dus de «ducele» bihorean Menumorut.. în Banat. ultima fiind cucerit abia dup 13 zile. cu care au purtat cîtev lupte. La cererea lui. care a fost apoi cucerit . locuiau acolo'slavi. cînd a tr it. în care oamenii acestuia au dat dovad de mult eroism. Asupra lui s-au purtat'discu ii de aproximativ 250 de ani (cine a fost. între Mure i Dun re. Relateaz apoi felul în care a fost atacat voievodatul din Cri ana (între Mure . ar cunoscut prin «bun tatea» ei. în care domnea «un oarecare r omân » Gelu. apoi a c utat s se salveze «în cetatea sa de lîng rîul Son. Bazat pe unele izvoare anterioare (confirmate îns i de unele contemporane). pe urm . bulgari i pecenegi.

i e s p r e o s t pî n i r e m a gh i ar d e pl i n î n Tr an si l v an i a i B a n a t i t e vo r bi ni c i a cu m. cee a c e î n s ea mn a r a «d e di n col o ». în accep iune geografic .i st rî ngeau i o t i . E r d e el u. c od at e l e t r a n si l va n e . u n el e voi e vo dat e c on du se d e «du ci » svozi ». c on d u s pî ni t or pu t er n i c nu mi t î n cr on i c el e mai ve chi Gyl a. d up s vî r i r ea c r or a se r et r geau î n Panoni a. car e est e f r î nd oi al un ur ma al l ui Gel u. d eo ar e c e n .a u a vu t : u t ri buri l e magh i ar e î n aceast per i oad de p t r u nd er e a l or [ vani a. ar a M a r a mu r e u l u i et c . din car e. Put er ea acest ora r ezult nu numai din faptul c au izoch ege asemen ea or gan i za i i . c u u r me d e l o cu i r e d i n s e co l e l e IX ² X ² u r me ca r e p o p u l a i e r o mâ n e a s c î n a i n t e d e p t r u n d e r e a u n g u r i l o r î n ni a ². î n pr i mi i " ol u l u i X I. prin 100 2²100 3. a vî n d c en t r ul î n B l g r ad -A l ba Iu l i a . ar a F g r a ul ui . af ar a st pî n i r i i l or .² X IV. c u c en t r u l î n B l g r a d ( a z i A l b a Iu l i a) . Tr a n s i l va n i a e r a o a r î n t i n s i b og at . a r a Z ar a n d u l u i . s . i i Ge l u. d e zvol t î n d u . ar a Aml a ul u i. a s e m n t oa r e c el o r f c u t e d e ei i î n al e Eu r opei . un baz el e or gani z r i i pol i t i c e a voi e vod at u l ui . car e i. R mî n î nd pî n . dar i polin s i v a d e o cu pa r e a Tr a n s i l va n i e i . Or )îca.a u r e f c u t d u p r e . un gu r ii au n umi t -o Ul t r asi l va. E xist en a un or cet i l a eli gr ad (Bl andi ana. ci a b i a d i n u l t i mu l s f er t al s e co l u l u i X I. lîn g Al ba î l gr a d. sl b i t e vr eme l n i c p ri n a t ac ur i l e t r i bu r i . Iu l a.mâne asc : ar a B îr sei . a d u r a t a p r o x i ma t i v d ou . xi s t at a po i a a n u mi t el e c e r i ». car e nu s ui t a mi nt i t e d e An on ymu s. ca S t mar u l .au p st r at . Ult r asi l va<C >i l va n a. E l a f o st î n î r î nt I cel Sfînt. ‡ el at r i l e l ui An on ymu s s e d e s pr i n d e f apt ul c l a sfî r i t u l se -: i î n ceputul celui ur m t or. r egel e Ungari ei. i ar î n cel e Gyul a. In t i n-ievod atului st pî nit de Gyl a-Gyul a er a cu mult mai vast .i a r e d i n p r i m a j u m t a t e a s e c o l u l u i X . Cu vi n ul . d u c e l a c on cl u zi a c a e xi st at o f or ma i u n e p ol i t i c i M u r e u l u i .e t er u l u n o r e x p e d i i i . at e st at e d o c u men t a r î n s e co.a c e s t or a. E r d el eu . ansil van i a pr opri u-zi s au exi st at îns i alt e for ma iuni poli ne t i . B i har e a.s e c a î nt i n d er e i c a pu t er e e co n o mi c o. «de dincolo de codri». e gu l u i . put er ni c e ur me de aut o. d ar i st r ui ser i un el e cet i . pî n t î r zi u . exi st au an umit e for ma i uni poli er i t or i u l Tr an si l vani ei .P o t r i vi t i z vo ar e l or n ar a t i ve d i n s ec o l e l e X I I ² X I V .

vizkereszt (boboteaz . de i vorbesc limba maghiar . Karâcson y (Cr ciun). iar mai tîrziu de la ru i (tocmai atunci se petrecea încre -1 tinarea acestora în ritul ortodox). De la slavi au luat: kereszt (cruce. Astfel. angyal (înger din gr.a. Dup stabilirea ungurilor în Cîmpia Panonic . Paralel cu ocuparea acestor teritorii. cu care între ineau rela ii diplomatice. pe Mure i pe Tîrnave. românii). comitatul D bîca este amintit din anul 1164). luat din str românescul ap boteaz ). Pentru ap rarea teritoriilor intrate în st pînirea lor. vecsernye (vecernie). pe m sur ce au înaintat cuceririle ungare. Luptînd în avangarda o tilor maghiare. au venit în contact cu unele popoare cre tine ortodoxe (moravii. p e locurile în care tr iesc i azi. de la care au împrumutat unii termeni cre tini ortodoc i. Importan a ungurilor ca factor politic în Europa central a începvit s creasc dup ce au îmbr i at cre tinismul.). kereszteny (cre tin). în secolele XII²XIII. E posibil ca unii dintre ei s fi cunoscut înv tura cre tin înc din timpul ederii lor în stepele din nordul M rii Negre ( f i e de la bizantini. de obicei. au o origine foarte discutat : fie urma i ai avarilor. grecii. la început. sînt întîlni i ini ial în Bihor. în jurul vechilor cet i pe care le-au g sit aici s-au organizat. erau a eza i. Aceast form de organizare ² voievodatul ² a r mas o institu ie specific Transilvaniei pîn la mijlocul secolului al XUI-lea. dup al i cercet tori ar fi un amestec de elemente etnice diferite. Din acelea i institu ii autohtone s-a n scut i forma de organizare politic a întregii Transilvanii. Rinului de mijloc i Saxoniei ² care s dea un nou impuls agriculturii. care nu era altceva decît dezvoltarea ² pentru întreaga ar ² a vechilor «ducate» (voievodate) din secolele IX²XI. iar la începutul secolului al XUI-lea.vea curi. O puternic înrîurire ortodox au primit de la pop u-' la ia b tina româno-slav din cîmpia Tisei i de la românii din Transilvania. Intre cuvintele împrumutate de la români se pot aminti : oltâr (altar). numele zilelor i . apoi sîrbii. pogâny (p gîn) . din vodocrest. Colonizarea lor a continuat pîn pe la începutul secolului al începuturile încre tin rii ungurilor. fie ai unor p op ula ii turce sau ai unor triburi kabare (desprinse din statul kazarilor) . la hotare. me te ugurilor i comer ului. voievodatul. în sud-estul Transilvaniei. apoi. regii Ungariei sau folosit i de secui care. szerit (sfînt). fie de la vecinii lor armeni). comitatele regale (de pild . din krest). Pe la mijlocul secolului al Xll-lea regii unguri au adus în Transilvania coloni ti sa i ²‡ din p r ile Flandrei. keresztelni (a boteza).

u r mî n d d e ci p r ac ti c a B i se r i ci i O rt od o x e c ar e î n g d u i e a pr e o il o r i a d i a c o n i l o r d e m i r (c e l i ba t u l p r e o il or a f o st i h i clerul catolic ma gh iar a bia în sec ol ul X II). ti n a re a ofi ci al a u n g u ril o r. a ra t c l a e i a p t r u n s m a i î n t î i c r e t i n i sf or m a r s ri t ea n i a bi a m ai tî rzi u su b fo r m a a p u se a n . i azi u n g u rii : pri m a s pt mî n di n po st « a u nt u l ui » ( vaj h et ). ci lu n e a. c a r mî n t. arat c u n gurii p e a u p o st u l c e l m a r e d u p o b i c e i u l B i s e r i ci i a p u s en e. f e b r u a r i e ² l u n a d i n a i n t ea p o st u l u i m ar t i e ² l u n a i nt r r ii î n p o st . s priji n ul t ez ei c u n g u r ii a u fo st î n c r e ti n a i î n tîi în rit ul r s riin fl u en a i d e r o m ân i i sl a vi vi n i alte m rt urii . su b : el S fî n t sî nt a mi n tit e ce l e pa t r u p o st u ri al e B i se ri cii r s r i t en e ut e tu tu ro r ». ce a ve c h e c e a n o u ( u j h i t ) . . P e lîn g înrî uririle cr e tin e p ri a po pu la ia ro m â n i sl a v c u c a r e a u v e n i t î n c on t a c t. t î n ac e a st p e r i o a d au a d o p t at i a u p st r a t pî n t î rz i u u n e l e i o b i c ei u ri al e B i se ri cii r s rit e n e. din ju rul anului 12 00). d e l a r o m â n i a u î m p r u m u t a t i o b i c e i u l lor. s e r ° i l a u n g u r i i d e u n m i si o n a r i s m o f i c i al .‡ se pte m br ie ² lu na S fî nli h ai.iil o r . in terzicî n d u -le c s t oria cu v d u ve sau fem e i d i vo r ate. ve n i t d i n B i z an . D e pil d . d e as e m e n e a. î m pr u m u t at e d e l a r o m â n i i î i o r t o d o c i . ca în B i seric a O rt od o x . c ee a ce n e n r u d i r e a cu « s pt m î n br î n ze i » d e l a or t od o c i. a s e m en e a l u i In d r e a r e a. se s er b a î n i a n u a r i e . î n z i d e i. S l u j ba î n m o r m î n t r ii se f c e a l a v ec hi i u n g u r i t ot îl B i se ri cii r s r it e n e ( se p st r ea z o tr a d u ce r e m a gh i ar a rtod o xe a în mor mînt rii. a p r ili e ² l u n a S f în t u l ui G h e o r unie ² lu na S fî ntului Ioan B ot ez toru l . . S e p st r ea z o t r ad u c er e î n a gh i ar di n sec ol ul X I a r u g c i u n ii ort o d o x e d e l a sfi n ir e a r e m i n i sc e n a ac e st e i a e st e i e x p r e si a m a g h i ar : « e l u n g c a î S î nt i o n » ). i rec s torirea. > i faptul c u n gu rii vor b esc pî n a zi d e d o u «leg i». d e l a u n gu ri i or t o d o c i u r m e d i n r u g in o r sl u j b e al e B i ser i cii O r t o d o x e . P o pu laritat ea S f m tu lui Io an B otez t oru l i a S fî ntu lui Du m i e ch ii c r e ti n i m a g h i a ri se d at or e a z t ot i n fl u e n ei ort od o x e. Sin o du l a mi nti t m ai g â d u it î n tîi a c s t o r i e a p r e o il or n u m a i î n m o d p r o vi z o ri u .n o i e m b r i e ² l u n a S fî n t u l ui A n d r e i. M ul i pr e o i cat oli ci u n gu ri s t o r i i. H ot rîrile u n u i sin o d inu t la S za b ol c s în an ul ti m pu l re gelu i La dislau cel S fînt (10 7 7 ² 1 0 9 5 ). nu m e d at d e st r m o ii n o t ri lu ni i d e ce m bri e . p st r at. D e pi l d . In t r e a ce st e a se p ot a m i n t i : i an u a r i e ² l u n a P r e a S fi n t ei r e di n ti m p u l cîn d so b or u l M ai cii D o m n u lui ² a zi a d ou a zi d e n __ .

) . ap are i « m itr op olitul Ioa n al T urci ei» (iz vo a r ele bi zanti ne di n s ec o l el e X ² X I n u m e s c p e u n gu r i «t u rc i » . n . In t ro d u ce r e a rit u l ui a pu se a n l a u n g u ri . a î n t o r s p e m u l i d e l a r t c i r e a b a r b a r l a cr e t i n i s m » . i a r ar a l o r . f r s ai b o re ed in sta bil . inîn d se a m a m ai ales d e fa ptu l c la înce p ut ul cre tin rii l or. între m e m brii sin od u lui patriarhal din C on stantin op ol. K ed ren os ² «a lu at cu sine i pe un m o nah cu nu m ele Ierotei. M u l i i st or i c i so c o t e sc c pr i n v e n i r e a l u i Ie r o t ei î n t r e u n g u r i . au în ce pu t s p trun d în U n garia i mi si on ari a pu sen i. r es p ec ti v a c r e t i ni s m u l u i ap u se an c u c el . pentru ca s reînnoia sc pa ce a pe ci n ci a ni c u i m p er i u l bi z a n ti n . car e d e a se m e n ea s-a b otezat pri min d n u m ele de te fan i avînd ca na pe acela i î m p rat. hiroton it episco p ai T u rciei (c orect : al U n g ariei) de c tre T eo filact (patri a r h u l C o n st an ti n o p o l u l u i. a lu at fiin o «M itrop oli e» ort od ox u n g ar d e pe n de nt de B iza n . « T u r ci a » ). vestit pen tru e vlavi a sa. A fir m a iile u n or a c a f ost l a A l b a Iu li a n u p o t fi l u at e î n c on si d er ar e. E ste gre u în s d e pr ecizat un d e i-a a vut re e din a vl diceasc . a j u n g î n d a c ol o ( î n U n g a ri a. cer cet rile a u d o ved it c în a cel ti m p un gu rii nici n -au a vut st pî n ir e a su p ra T r an sil v an i ei . ). N u du p mu lt ti m p a ven it l a C on sta ntin op ol prin cipele G yla s sau G hi u la. ci r o m â n i. na fiin du -i însu i î m p rat ul C on st antin V II. ca r e. n .sl a v . c ci în A lb a Iu lia nu existau «bar bari» n e cr e ti n i. L a sc u r t ti m p d u p pri m i rea cr e tinis m ulu i r s ritea n d e c tre c on du c t ori i un gu rilo r. In ianu arie 10 28 . n. D e al tfel.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SEC. IX²XIII) 217 I de spr e -c ar e scriu felurit e iz vo ar e c on te m p or a ne i p e care -1 ad m it i ist oricii m a gh iari . î n s i afir m a i a l u i K ed r en os c o n stit u i e un ar gu me nt pentru teza no astr . in cartea sa D e ad m inistra nd o / m pe7 ^'l^a{ eazT ^cT pfifr"arnir9 48 C 9 4 9 a u fost tri m i i l a C o n st a ntin o p ol d o i d e m n it a ri u n gu ri ( T er m at zus Tspjxa-cîlouC i B ultzos sau B ulcsu ² B o5Xt!>j). î m p r atul C o n sta nt in V II P o rfi r og en etu l ( 94 4 ² 95 9J. A ce ti doi cronicari ad au g infor m a ia c prin ci pele B ulcsu ² nu mit de ei B olo su d e s sau B u l osu d e s ² a p ri mit bot ezu l la C o n st antin op ol. c are m rt u ri se au cr e di n a în H ri st o s în c d e l a a pa ri ia l or în i st ori e. u n gu rii nu p ute au a vea o ep ar h ie strict d el i mi tat din p u n ct d e ve d er e teritorial. î nt r u cît n u a u ni ci u n t e m e i d o cu m e n t a r. L a plec area din C on stan tin o pol ² n e in for m ea z G h. M ai a pr o ap e d e a d e v r est e pr e su pu n e r ea c e pi sc o p u l gr e c Ie r ot ei a l oc uit p e u n d e va prin p r ile Tisei sau ale C î m pi ei P a n oniei. In f o r m a iil e î m p ra t u l ui au fost reluate i c o m pl et ate cu un ve ac i j u m tate mai tîrziu d e cr on i c a r i i bi z a n ti n i G h e o r g h e K e d r e n o s (c a r e se s p r ij i n p e c r o n o g ra f u l lui Ioan S kylitzes pent ru perioada 81 3² 10 57 ) i de Ioan Z onaras. A st fel. n . N u tre bu ie trecu t cu ved e rea fa ptul c U n garia se afla pe linia d e întîlnire a ci viliza i ei ro man o ge r m an e c u ce a gr e c o .

c ci a ce ast a ar fi î n se m n at pe n tr u ea o în d o it în frî n D litic i religioa s în acela i ti m p. toate itin. su s i n t oa r ea O rt o d o x i ei în i. p r e c u m i o pt e pi s c o p i i 6 m. care din 962 dei m p ratul « sfîntu lui i m p eri u ro m a n d e n a iun e g er m a nic ». G e y sa i to a t fa m ilia s a a u î m b r i at s m u l d e rit lat i n. G yor etc. a d o u a l a C a l o c e a . A c i u n e a m i si on ar il o r a p u se n i s-a î nt r it m a i ) m o ar t e a ar old ei .a n. pr ecu m i din D r ob ro gea d e azi (se colele IV ² V I). i du p ce ac e st a s-a c s t orit a d ou a oar c u princi pesa caui elaid a. cu m se în tî mp l a se n u d e m u lt cu B u l S er bi a. fie de e pisc opii sud -d u n r eni. ceh d e origine. su s in t oar e a c at olicis mu ri su c c e se m i si on a r e a u î n r eg i st ra t p r i nt r e u n gu ri ep i sc o p i i P i l: P asssau i a p oi A d albert d e P rag a. C er c et r il e m a i n oi a r at î n s c el : d e la n a t e r e bo t ezu l în cr e din a ort o d o x a R s ritulu i. a se m en e a. so ra u nu i prin ci p e po l on ez. a c o n t i n u a t s d i n u i a s c i cr e tin is m u l d e rit r s rite an. IX ² _ . u na la . D i n s ec . î n vî r st m a t u r . ) m ( S t r i g o n i u m ) . E ger. c s torit cu prin cipesa cato^ ar e z G hi z ela. P ecs. A p o i.) i cin ci aba ii ( mîn stiri). D u p sfatul libe rt i A d e laid ei. W a j k. A c iun ea misionarilor apuseni ut d u p a n ul 9 7 3. i orie nta rea prin cip elu i G e ys a s p re i m p e riu l ro m an o -g e r m a n s i p r i n î n l o c u i r e a O r t o d o x i ei c u c at o l i ci s m u l î n t i m p u l l u i c el S fî n t . R o m a p a pa l n u pu t ea l sa o ar ca U n g ar i a s i n t r e i cre ti nis m u lu i r s rite an. V âcz. cî n d p r i n ci p el e Ge ysa a î n c h e iat o ali an c u cui s u vecin Otto I al Ger m aniei (93 6² 97 3).a p u s t e m e l i a u n u i st a t u n g a r c a t o l i c . jele tefan «cel S fînt» (997 ² 10 38 ^. sco pii ro m âne ti din Tran sil vania în secolele IX ² X I. pe t erit ori u l rii n o a st r e au a cti vat a a n u mi ii h o r ep i sm i i ai ci fie d e pat riarhii d e C o nstantin o pol. el a în fiin at în U n g aria d ou arh iepi sc opii. s . fie de arhie pisc opii inian a P ri m a (se colu l V I). In tre se o b li g a s t ri mi t m i si on ar i c at oli ci s p r edi ce î n U n g a ri a s -i o c r ot e a sc . Iz vo ar e l e cat o li ce a fi r m c A d al b er t ar fi bo 9 8 5 i p e fi ul l u i G e y s a i al ar o l d e i. su s i n u t c u i e S c a u n u l p a p al . C u t o a t e a c e st e a . A m e mi s pa rt e i po t e za c d e la în ce pu t ul se c ol u lui IV pî n c tr e sfîr it ul !i IX . n u m e l e d e t e fa n ( Ist vâ n ). a fost u n m a r e sp rijin itor al ritulu i latin în U n > u p tradi i e. so ia lu i G e y sa. A d al P r a ga i m i si o n ar ii c e h i ve n i i c u e l a u e v a n g h eli z a t ap oi î n su r a întrea ga U n g arie. a u p u t u t a cti va ai ci e p i sc o p i « m i si o n a ri » ( p er i o d e -ii d e a c e i a i cîr m u it o r i b i se r i c e t i d i n a f a r .

U r mele d e l ocuire oc u p o su pra fa i m en s . 5 k m d e ce t a t e. s-a u d e sc o p e r it fu n d a ii l e a trei biserici su pra pu se.a pr oc e d a t i l a p o p oa r el e sl a ve î n vec i n at e. A fost c on struit pr o ba bil în se colul IX . în B i h o r i A r ad . în ju r ul o r a ul ui A l ba Iu lia ). d u c l a pr e su p u n e r e a c î n fi e ca r e d in el e exi st a i o c o m u n it ate cr e t in . gr opile d e pr o vizii. instit u ia h ore pi sc o patulu i s-a d o ved it nec or e sp un z t oare. bo rd eiele. fiecare con d uc t or p olitic voia s ai b în « cetatea» sa u n «e pi sco p ep arh i ot ». c u p t oa r el e.o «c etate». lo cu l h or e pi sc o p il or a fo st lu at d e e pi sc o pi. T oat e ace stea d uc la pre su p un erea c ai ci exista u n scau n d e epi sco p o rt od ox r o m â n. fiin d de m ari di m e n siun i. u n d e se î nti n d e a f or m a i u n e a p ol it i c a l ui M en u m o r u t. .i a ve a u re e din a într .i în tin d cîr m ui re a i p st orir ea d u h o v nicea sc p este preo ii i credin cio ii din hotarele for m a i unii p olitice r e sp ec ti v e. car e s . deci pri m a tr e bu i e s fi e c u m u lt m ai vec h e . D e al t fel. cea m ai ve ch e fii nd co n stru it d in piatr . D e acu m în ainte. s -i cer cete ze. ac e ti a tr e bu ia u s ai b ei în i i an u m i i co nd u c t ori spi rituali. o p ar o h i e co n d u s d e u n pr e ot. con sid er at o biseric vo i ev od al . In ch i p d e ose bit n e i nte r ese a z fr a g m e nt el e d e cer a m i c s m l u it . U n a a f ost ri di ca t m a i tî r zi u pr i n se c o l u l X III. s-a u m ai d e sc o p er it i al t e fu n d a ii d e bi se r i ci. t o at e d e fact ur bi z an ti n . iar p e st e te m e liile ei s-a ri dic at o bi se ric n ou . A d m i î n d c e xi st a u n u m ai o su t d e pr e o i. A ici s-au d esc op erit pîn acu m fun da iile m ai m u ltor biseri ci. în n ou a situ a i e p oli tic . l a c. a a s. car e s -i hir ot one a sc . U n alt ep i sco p va fi a ct i va t în p r il e d e a pu s a le rii n oa str e. i era în tradi ia i rîn du ielile biserice ti ort od o xe c a or gan izar e a bisericea sc s ur m e ze c el ei p olitice. 1 . da r i bi seric e ti p e car e le -a u a vu t vo ie v ozii d e la D bî ca cu B iz an ul în c di n sec olul IX . m o n e d e l e i o cr u ce di n b r on z. p ol itic e. s -i în ve e. c en t r u l st p î n i r i i l u i G elu. M e n u m or u t. C ele p este o sut de a e z ri o m e ne ti d esco perite în terit oriile intracar p atic e.i existe n a d o u sec ol e m a i tîrziu . d u p cu m d o ved esc vetr ele d e foc. l oc uin el e de su pr a fa . C u alt e c u vint e.po ate chiar mai din ainte ² . Gl a d i for m a i un e a d i n c e ntr u l T ra n si l va ni ei. în cetîn du . c ar e au f ost sc o a se l a lu m i n pî n în p r ez en t. z ecil e d e m o r mi n t e et c. cu c on d u c t o ri l o cali car e. C ea de a d ou a este din secolul X I. A ce st ea c on stitui e o d o va d evi d ent a leg t urilo r ec on o m i c e. P e lî n g a ce st ea. O p r i m e p i s c o pi e a p u t u t e xi st a l a D b î c a . od at cu cri st alizarea pri m el or for m a iu ni p olitic e cu n o sc u t e în terit oriile intr a c ar p ati c e (G el u. L a l o c u l n u m i t « B o l d î g a » . existe nte în perio ad a d e car e ne oc u p m (d e i arh eol ogi a pr e f eu d a l l a n oi e st e n u m ai î n f az a d e î n c e p u t ).

pentru ca sa rice urm a vechii organiza ii statale i biserice ti a popula iei . Tot Anonymus scrie c Menumorut. a fost creat i o episcopie latin . ci implicau i pe cele biserice ti. ortodoxe. invoca în sprisuzeranitatea împ ratului bizantin ² pe atuncL Ijsoji~J&£JLJFi^2g__g]_2). ea nu se puteau limita pe atunci numai la probleme politice ornice. . 10 km n or d de Oradea). care ne face s credem c la Biharea a stat un irtodox. pentru a doua icopului latin. conduc torul politic (Menumorut.. Acest fenomen se va repeta i în alte p r i. avem în vedere relatarea lui Anonymus norut. fost episcop la Oradea. în tratativele duse cu trimi ii lui Arpad. fiind bine cunoscut Mzan ului de a atrage popoarele vecine prin mijlocirea Biseale. a ezînd un episcop latin în Biharea. Tot aici. este faptul c în aceast cetate ungurii au slabilit sau «sediul» comitatului Bihor. sediul episcost mutat la Oradea. unde a trebuit s fac loc. De i ne-am p ronun at stabilirii lui Ierotei la Alba Iulia. afirma c Tern I cel Sfînt a cucerit teritoriile din stînga Tisei pîn la p Silvania»). aflat într-o s itic în urma luptelor cu maghiarii. lt argument. lt episcop a putut sta la Alba Iulia. care separ Transilvania istoric de inuturile de . în anul 1091. Aceasin c ep iscop ul orto do x pe car e l-am a ezat prezu mtiv la i-a mutat la Oradea. rii noastre. Canonicul maghiar Gânoczy Antal din :ria în 1775 c prin mutarea episcopiei latine de la Biharea ia piscopul ortodox român a trebuit s p r seasc ora ul. în Alba . el fiind un «episcop misio:r u unguri. 3 m aceste afirma ii. tot a a re edin a episcopiei latine a fost n locul în care func ionase înainte cea ortodox . unde majoritatea cercet az re edin a unui conduc tor politic. Deci. :oricul Karâcsonyi Jânos. centrul comitatului a fost fixat în cetatea fostului voievodat t al lui Menumorut. la Biharea. cum vom ar ta rijmul ipotezei noastre vin îns i unele informa ii maghiare. înainta ii sau urma ii s i).[ va fi stat în cetatea Biha rea (la c. atestat pentru prima oar în . Probabil în :rugerii cet ii de c tre cumani. se preg tea s plece «în Reiese c voievodul bihorean avea leg turi strînse cu Bizan ul. Consider m c aici. i nu p entru români.

c ar e scria c epi sc o p i a c a t o l i c m a g h i ar d i n A l b a Iu l i a n u e st e d e l a r e g e l e t e f a n I c el S fînt.. p o a t e fi u r m rit i î n al te p r i al e T r an si l va ni ei. La C luj i M ese se tie d e d ou mîn stiri ro m ân e ti care a u de ven it m ai tîrzi u catolice. au fost rid icate tot pe l ocu l m i o r str ve ch i a e z ri m o n a h ale ort o d o xe. B r a o v ( se c . pe l î n g c o n d u c t o r u l f or m a i u nii p ol i ti c e d e ca r e a m f c u t a mi n ti r e m a i su s. M u tarea ei la A l ba Iulia s-a petrecut în ti m pu l d o m n i ei re gelu i L ad i slau (10 77 ² 10 9 5 ). iar m ai tîrziu o bi seric rot on d . c u c en t r u l î n A l b a Iu l i a ( at e st at p r i m a dat în 11 77). c at o li c e. zid it d e aut o ht o ni.m a g h i ar (se c o l u l X I I. S u b ac t u al a ca t e d r a l r o m a n i c din secolele X II² X III. r ef cu t î n se c o lul X III). a fo st a d u s ep i sco pi a c at oli c m a g hi a r . su b b i ser i c a d i n c et at e a P r e j m e r ² j u d . S îni o b ² B ih or. pr o ba bil în an u l 109 2. pesl e organi zarea bisericeasc ortodo x s-a su p rap u s cea cat olic m a gh i ar . In u r m a e x p a n si u n i i r e g a t u l u i feu d a l u n g ar î n T r a n si l va n i a . s . P lan u l resp ecti v e st e o m r t uri e a l e g t u ril o r p e c ar e l e a ve a T r an sil va n i a cu l u m e a bizantin . ca i la B iharea. s-a d esco perit o «rot on d » (roton da ecclesia) c u a bsid se mi circul ar . s-a ridi c at aici o bi seri c . D eci. pro ba b il în sec ol u l V I. în locul vechii for m a iuni p olitice ro mâne ti din centrul T r a n sil van iei. dar i ur m ele u nu i l ca d e cu lt cr e tin. pr ob a bi l p e l o cu l u n u i l c a d e î n c h i n a re p gî n . î n c e p î n d cu an u l 1 9 6 8 . X III) s-a u d e sco pe rit te m e liile u n ei al te bi se ric i. P ute m d eci con chid e c episcopiile catolice d e la Alb a Iulia i Ora d e a a u l u a t n a t ere p e l o cu l u n o r v ec h i ep i sc o p i i ro m â n e t i. d e l a vr e u n e p i sc o p d i n a c e i a m i si o n a r i e n s c u t » . ci « sau din vr e o e pi sc o p i e d in cel e ve ch i ale r o m â n i l or sau . În sea m n c d u p r etr age r ea aut o rit ilor r o m an e d in A pu l u m . fi re t e. In s p ri j i n u l a c e st e i p r er i vi n d e sc o p e r i r il e a r h e ol o gi c e e f ec t u at e l a A l b a Iu li a. mu lt ma i vec hi. înt e m ei at i ni ial l a T n ad ( azi i n ju d. C îr a ² S ibiu .a. D e p il d . P r esu p u n e m c i mi n sti ril e lati n e di n Igr i ² T i m i .Iu lia sau în alt loc în apr opiere. mu tat ap oi la C lu j. în l oc u i r e a l c a u ri l or d e cu lt i a i n stitu i il or b i se ri c e t i o r t od o x e c u a lt el e n o i.g . P este acea sta s-a rid icat a po i c at e d r a l a ep i sc o pa l cat ol i c . C u alte d ou de pe Valea S o m e u lui s-a întî m pl at l a fel.a c r e a t i u n c o m i t a t a l A l b e i . S atu M ar e). . A c east si tua ie a fo st sesizat în ur m a cu m ai bin e de u n ve a c i ju m t ate d e P etr u M a ior. i-a avut re edin a u n episco p d e n ea m r o m â n . In l o c u l ep i sco pi e i ort o d o xe d e ai ci. ca i l a D en su . A cela i lu cr u se va fi î ntî m pl at i cu in stitu ia biseri c ea sc a r o m â n il or or t o d o c i. apar in toar e sec olelor IX ² X . a vî n d plan ul «în cru ce gr eac ».H u n e d oa ra..

iar în partea central Maica Domnului. a ezînd în ea un eguc ldg ri greci. aminOhtum sau Achtum ² un urma al lui Glad ² care. în cinstea înving torului lui Ohtum.i avea i în cetatea Morisena (române te Mur ana. altul calitate necunoscut din Transilvania (p strat în Muzeul de in Cluj-Napoca). Ohtum era orfusese botezat în anul 1002 la Vidin. din care se ( i numai trei bra e ale crucii i dou medalioane cu chipurile i tilor Marcu i Luca. în apropierea v rs rii Mure ului în Tisa. iar cetatea Morisena s-a numit «Cianadina» (azi Cenad. la Arad i în calit i învecinate cu Ungaria (secolele XI²XII). putea ca aceast mîn stire s fi fost sub jurisdic ia direct a tinopolului.t sa fie consemnat faptul c la Moigrad (jud. Cruci pectorale de tip bizantin au fost descoL apropiere de Sînnicolau Mare ² jud. iar înspre nord Mun ii Apuseni. Li ). cu hramul Gheorghe în localitatea Oroszlanus (Oroszlânos.ire în cinstea Sfîntului Ioan Botez torul. Timi . lîng Sighi oara . . c ci sub Vasile II Bulgaroctonul întreaga Bulgarie îtat existen a politic (Vidinul a c zut prin 1004). ngolpion kievean s-a g sit la Saschiz. Nimic nu ne împiedic s afirm m c ace tia erau c lug ri anii 1028²1030 tefan cel Sfînt a atacat pe Ohtum care a fost ucis în lupt datorit tr d rii sfetnicului s u Cianadinus. a cre tin în Morisena. St pînirea lui se întindea i sud-est pîn c tre rîul Caras i spre Severin. dup rînduiala i ritul acestora». zvor istoric. Cenadul de azi. tiri mai am nun ite asupra unei vie i de rit ortodox în Banat avem în primele decenii ale secolului i. . C lug rii aminti i aici sînt «ortodoc i». a devenit cîrmuitorul inutului st pînit m. Via a Sfîntului Gerard spune despre el c «a Lcuviin area de la greci i a ridicat în numita cetate Morisena . în acest sens interpretate i cuvintele din Via a Siintului Gerard : «A primit âre de la greci i a construit în numita cetate Morisena o e». care poarta titlul de Vita Sandi Gcrhardî. c ci în documentele medievale urnirea de «greci» trebuie s în elegem mai mult credin a deLUI. azi Maidan. Dup victorie. -la i Cianadinus a dispus s se ridice o mîn stire. Acesropat apoi pe cre tinii c zu i în lupt în mîn stirea ortodox isena. unCsanad). S laj) s-a desm engolpion de tip kievean (secolele XII²XIII).

au ocupat mîn stirea Sfîntul Ioan. De pild . trimi înd noul S u Duh Sfînt» . în localitatea învecinat Sînnicolaul Mare. Una din diplome fixa lista eparhiilor supuse Arhiepiscopiei de Ohrida. anumi i cercet tori consider c unele inscrip ii ar fi scrise în graiul românilor b n eni. Indiferent care e lectura corect . Sfîntul Gheorghe. regele tefan a chemat pe c lug rul vene ian Gerard i 1-a numit episcop de «Cianadina». Hristos a eliberat pe oameni. Probabil urmele bisericii în stil romanic sau bizantin sînt ale mîn stirii lui Ohtum. cu ase «castre episcopale» (prin castru în evul mediu "se în elegea o cetate). în 1868. aceste inscrip ii dovedesc c la sfîr itul secolului IX ² sau chiar mai înainte ² exista. era datat din secolul IV. . se desf ura i ac iunea regelui tefan de creare a unei episcopii catolice. care s-au a ezat la noua mîn stire Sfîntul Gheorghe. inscrip iile de pe fundul vaselor 9 i 10 au fost interpretate astfel : «dac te cure i prin ap . La scurt timp. iar c lug rii ortodoc i au fost muta i în mîn stirea cea nou . sau : «prin ap . Unul din aceste castre purta numele de Dibiscos. la r s rit de Belgrad. trebuie pus i descoperirea a 23 vase de aur.în Iugoslavia. într-o limb care a preocupat pe numero i cercet tori din diferite ri. cu construc iile anexe. în partea vestic a Banatului. Episcopia de Dibiscos. cu un canal pe care se scurgea apa direct în Mure . arheologii maghiari au descoperit urmele a trei biserici str vechi.era trecut episcopia de Branitza (azi Braniceyo. vei fi eliberat de toate p catele» .‡ sau : «prin ap . Bizantinologul maghiar M. un puternic centru cre tin. în anul 1799 (azi în Muzeul de Istoria Artei din Viena). date în anii 1019²1020. Se apreciaz c sînt din secolele IX²X. pe malul drept al Dun rii). Dup ocuparea Bulgariei apusene de bizantini. a doua în stil romanic sau bizantin i a treia ² cea mai veche ² în stilul bazilicilor romane. în acest scop. Mai nou. Noul episcop a adus 12 c lug ri de rit latin. în apropierea grani ei cu ara noastr ). cu prilejul demol rii bisericii din Cenad. Multe din ele au inscrip ii cu caractere grece ti. împ ratul Vasile II Bulgaroc onul (976²1025) a reorganizat Arhiepiscopia de Ohrîdii prin trei diplome. du-ne Doamne la via a ve nic ». pe locul UL. în stiluri i dimensiuni diferite : cea mai nou în stil gotic. identifi- . Cea de a treia. Gyoni a demonstrat c aceasta era transcrierea în greaca bizantin a formei Tibisco.în leg tur cu mîn stirea ortodox de la Morisena. Concomitent. Astfel. Subîn elege c activitatea c lug rilor ortodoc i din mîn stirea Sfîntului Ioan Botez tofurdin'Morisena a avut o influen puternic asupra vie ii biserice ti a românilor din aceste p r i. avînd în fa i un baptisteriu.

apoi în 1281. Tot el a rînduit c . în 1191.. dac unele mo ii ale românilor au fost mîn stirilor i bisericilor catolice. acele . sub 1 Bela 172²1196). papa scria la 16 aprilie 1204. toate în jud. atestat documentar 35. Jac. pe care le-am relatat mai sus. D. Creaca i Brebi. R zvan idorescu).sup us direct papei ori s a eze în acele mîn stiri c lug ri laa aceast propunere. pentru primii sa i coloniza i în Transilvania. Suciu a sus inut c în anii 1019. în hotarul satului Moigrad. înseamn c la începutul secolului XI exista o episcoomâneasc în Banat. a hot rît celibaerului. exista mîn stirea Mese eni. Cercet rile arheologice s la descoperirea unor chilii i bisericu e rupestre în hotarul saMoigrad.castrul respectiv cu a ezarea roman Tibiscum (azi Jupa ² Caran). la Cib -^. episcopului de a i abatelui din Pelis (Ungaria).jud. n acest timp. datate în secolul al a î care prezint analogii "cu bisericu ele rup estre din Capado-de la Bas rabi. rin 1204. Regele Con (1095²1116) a luat titlul de «rex Hungariae» i a introdus latina nb de convorbire în administra ia bisericeasc . s r mîn acestora. în Banat. primelor greci în i i». cerîndu-le s viziteze. amintit în 1177 într-o scrisoare a regelui Bela III. adic ortodoc i. printre români. din regatul 2 ruineaz «prin lipsa de grij a episcopilor diecezani i diri. Istoricul I. mai existau mîn stiri ortodoxe între grani ele regafeudal maghiar. pentru c ai avem alte tiri despre ea. cum era cea de la Oroszlanus.²1020 1 municipiu Tibiscum nu mai exista. . se pare ini ial ortodox . la Varadia. supus direct Eszterlui. j «Chiliile" Ci buful )>|. Punctul s u ele vedere a fost împ rt it i de al i bizantinologi îiari (între care i Morâvcsik Gyula) i români (Al. formîndu-se lîng el un sat sediul unui jupanat (de aici numele de Jupa). vechiul Porolissum (în iere de Zal u). i-a încetat existen a. papa Inocen iu III (1198²1216) a încunoscuta sa ofensiv împotriva Ortodoxiei de pretutindeni. s-a înfiin at prepozitura din Sibiu. Probabil c în urma evenimentelor din 1028 50. propunea crearea unei episcopii pen. Ute tiri despre Biserica româneasc din Transilvania. S laj. In felul a au ajuns românii iobagi ai Bisericii Catolice. iul s u Emeric (1196²1204). regele Emeric al Ungariei informa pe papa Inocen iu III ele biserici ale «c lug rilor greci». în acest caz cetatea rastrul Dibiscos din 1019²1020 nu este altceva decît Timi oara de :are în toate documentele din secolul XIII apare sub denumirea de rul Timi ». alta numit Hodo$ Arad. sub* nude Hodust. Elian. De aceea.

Alfabetul Li t e re i e r A D cirilic m a ri S DZ 0) F 'Ai E 3 Z 1 I H I K A C L Al M H N ljj T a n A B V G J X T T or u X H O M 111 T p R u o p o n o 'A î î EA IA IA IU CI GI CS PS TH Y Li te re le a a 0 K K V mici î H i K (l r g d A e T t ÎK 3 AV H b i z dz i c V V 1 m UI Ui n n P p K e s f m t u ov u K> * f '1 ci X h M gi u. O D . o r o t A ps (h a ea ia ia â cs V y i î iu Cifrele a k " r A = = = = 1 2 3 cirilice 19 P 20 30 40 50 60 () = = 1 = 10 11 12 13 14 15 16 17 Âî = K A ai" = i' = ri = = = f qs = = A \ = == 3 H Â 5 ' = 6 7 si' = 8 31 = 9 HI = fi 0 ^~ fi = = 70 80 vv = f X = = 200 k" = 300 r = 400 = 500 = 600 = 3 700 = 800 H = 900 Â 100 1000* 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 18 90 ii = = 9000 * Miile se scriu cu semnul / pus în stînga cifrei.

f ' f f / J+ * îl * t X A 7l f 'ri r ** y l g_ i .. Alfabetul cirilic. majuscule i minuscule i corespondentele lor în alfabetul latin. Literele de mîn . ^i Ci '* / e % Y U Y f e w r A A t MO y £*. .

Cruce relicvar descoperit la Dinogetia-Garv n. XI). Azi în Muzeul Na ional de Istorie a României din Bucure ti. Cluj (sec.Una din funda iile bisericilor descoperite la D bîca ² j. j. Tulcea (sec. ‡/V tic lui . IX²XI).

r rehcvar descoperite la P cuiul lui Soare . XII). . Constan a (sec. cu ambele a doua jum tate a sec. XIII-XIV).Piatra Neam .j.Cruce relicvar din bronz descoperit la Bîtca Doamnei .

(I) + 238 p.O. (cu critica lucr rii tenden ioase a lui E. Putea fi. La 3 mai 1205. I²II. B IB L IO GR A F IE I I z v o a r e : Cronicile lui Nestor i Anonymus. acela i pap scria arhiepiscopului de Calocea ² sub jurisdic ia c ruia era i episcopul catolic de Oradea ² c pe mo iile fiilor cneazului Bîlea (Bela cnese). existau puternice nuclee de via monahal ortodox . informa iile literare ale lui Anonymus i cele din Vita Sancti Gerhardi. LUKINICH i COLAB. atestat documentar în anul 1020. Budapest. (VII). POPA-LISSEANU. Ies Roumains de Transylvanie au Moyen-Age. care nu este supusa nici unei mitropolii». Bucure ti. I i VII. îns i în p r ile Hunedoarei. înainte de 1205. dup cum o dovedesc recentele descoperiri arheologice de la D bîca. C o n c l u z i i : Din toate acestea. unde se g sesc zeci de biserici române ti din piatr din secolele XII²XIV. sediul episcopiei ortodoxe a Transilvaniei era în p r ile Hunedoarei sau Bihorului. totu i cre tinismul ortodox s-a meninut i în secolele urm toare. traduse de G. nu poate fi vorba de greci. MOGA. Bucure ti. 152 p. voi. exist «o episcopie. E. Szentpetery). De i în timpul regelui tefan cel Sfint Ungaria a intrat In sfera cre tinismului de rit apusean. poate chiar mai vechi. azi Timi oara. la Alba Iulia. 134 p..mîn stiri grece ti i s constate dac se poate duce la îndeplinire propunerea regelui maghiar. Românii în veacurile JX²XIV pe baza toponimiei i onomasticii. în inuturile st pînite odinioar de Menumorut. S-a afirmat c este vorba de o episcopie ortodox în p r ile Bihorului. cum sînt cele din Streisîngeorgiu i Cri cior. . în voievodatul lui Menumorut. înseamn c în Transilvania. ci de români... precum i unele scrisori papale. Anonymi Gesta Himgarorum i Legenda Sancti Gcihardi. voi. 1937²1938. se poate constata c «ritul ortodox» a fost cunoscut de vechii unguri la începuturile cre tin rii lor. Izvoarele istoriei românilor. în secolul XII. Documenta hisioriam Valachorum in Hungaria illustrantia 15 ² Istoria B. pe lîng forma iunile politice existente atunci: la D bîca. 683 p. în voievodatul din partea de sud a Transilvaniei. Desigur.R. în Scriptores teium Hungaricarum tempore ducum regumque stirpis Arpadianae gestamm (ed. în vechiul Tibiscum roman. Sibiu. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DRAGANU. la Biharea. 1934²35. i alta la Dibiscos. I. cerîndu-i s -1 aduc sub ascultarea Bisericii romane. Presupunem c au existat cîteva episcopii ortodoxe române ti în secolele IX²XI. în Transilvania exista o puternic via ortodox româneasc . 1944. unele fiind ctitorite chiar de cneji români cu numele Bîlea. precum i Via a Sfintului Gerard.. în cadrul voievodatului lui Gelu. 1933.

225²230 . 5. KURT HOREDT. an. 215²226. dans Nouvelle Revue de Hongrie. 1980. dans RESEE. în Orientalia Christiana Periodica. Bucure ti. 1. Breve hisloire de la Transylvanie. GYULA MORÂVCSIK. Les racines byzantines du chrisongrois. L. p.B. în M. 1947. 147²158 . iperiri arheologice : T. f VASILE MANGRA. Din istoria Transilvaniei. p. (sub red. GYULA MOR VCSIK. 2. Biserica româneasc din Banat venirea ungurilor în Europa. Caransebe . 9²10. Cluj. I. XXV.. 11²12. GYONI. 313²341 . VACZY. p. an. Voivodatul Transilvaniei. Bucure ti. 1942. p. p. IX. Cetatea D bica. Budapest. IO AN R MUREANU. Rolul ele-imânesc în cre tinarea ungurilor. XCVIII. D. RUSU etc. p. 6. Budapesta. 134²151 . TEFAN LUP A. XXVIII. 3. 291²311. 23²57 . an. 1977. 41²66 . p. 24²49. 9²23. nr. AICOVICIU). (extras din in XXXIX. V. 527²533. Raven-3. in The American Slavic and East Review. nr. SUCIU. 1953. M. GY. în ST. 99² IVANKA. Arad. bisericeasc în Banat: GH. V. începuturile cre tin rii ungurilor in credin a ortodox a i. în voi. Byzantine ChriS-the Magyars in the Period of their Migration in The American Slavic and <ean Review. 1941. încercare de wnilor pîn la 1382. 29²45 . Cetatea Moigrad i esului. 1²2. MORÂVCSIK. Byzantium and Magyars. siecles.! G. e t i n a r e a u n g u r i l o r : R. 1978. 1957. 1929. Contribu ii la istoria Tran-i sec. MIRCEA RUSU. 1965. 1980. bisericeasc a românilor transilv neni. 614 p. în hrbuch. nr. Elemente bizantine în via a popula iei autoh3anat i Transilvania în secolele VII²XIII. dans Revue d'Histoire Comparee. începuturile Mitropoliei Transilvaniei. Contribu ii la istoria str -Piscopiei Aradului. 1917. 1928. 1963. a 2-a. GYUVCSIK. 3. p. TAUTU. nr. 42²49. in MB. voi. în BOR. Cluj-Napoca. AUGUSTIN BUNEA. 1²2. Sub semnul lui Clio. II. 1²2. 183²194. 227 p. 467 p. 1968. Bizânz es magyars g (Bizan ul i ungurimea). p. J. Budapesta. în Acta ioce. 8. annee 34. Bucure ti. PASCU. Byzance et le christianisme hon-loyenAge. Prof. p. nr. Cluj-Napoca. 1971.. 1965. 1979. voi. CHE. MORÂVCSIK. Cluj. I. p. C. Omagiu Acad. NICOLAE DANILA. p.. Cluj. Catolicismul i n Ardeal i Ungaria pîn Ia 2556. Griechische Kloster im Mittelalterlichen Ungarn. nr. 23. The Byzantine Chuich in Medieval Hungary. p. IV. IX. XL. 1971. La Hongrie . (ed. 14²15. OMIDES. ed. an. II. SZEKELY. voi.. p. p. I. J R MUREANU. VI. 1976. 118 p. COTO MAN. GY. XXXIV. p. nr. Bucarest. es Turcs et Ie proedre de Turquie. Griechische Kirche und griechisches Monchtum im Mittelalterirn. 1947. dans Bulletin de la Section Historique mie Roumaine. în Acta Histoas Academica Daco-Romana. in XVI Corso di cultnra sull'arte ravennate e bizantina. Bucure ti. p. voi.nsis. dans Acta Historica Academiae Scientiarum Hunga167. DAICOVICIU i "ANTINESCU. 1970 . 1912. 1958. 64. . în Altarul Banatului. LAURENT. 89²116 >. A propos des relations ecclesiastiques entre Byzance et la Hon--e siecle: le metropolite de Turquie. 86² CEA PACURARIU. 1946. i5²279. p. 354 p. 1946. 195 p. La Hongrie entre Byzance et Rome : probleme de choix religieux. L'Bglise orientale dans la Hon-e siecle. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). 163²202. EUGEN GLUCK. 707² 725. M. p. aux X²XII. an. teian Pascu. 1943. ). Contributoria Bisericii române. III.. 1929. Sibiu. în Ziridava. Contribu ii cu privire la isto-r ar dene în epoca ducatului lui Ahtum. 35 p. p. 352²396 i an. 1984. 595 p. 243²278 .annum 1400. Monografia Mitropoliei Timi oara. Cern u i.. 158²164 i nr. 1941). IV²XIII. 1974²75. 4²6. XV + 103 p.

pe teritorii apar in toare pîn atunci imperiului bizantin. Lipsa unei organiza ii administrative i a unei armate stabile. f r ca ea s fie total sau continu . In anul 6451.IV VIA A BISERICEASC ÎN DOBROGEA ÎN SECOLELE VII²XIV crearea statului bul-garoslav. 'obrogea sub popula iile migratoare. Constan a). ca i în restul Peninsulei Balcanice. Cu toate acestea. Peste popula ia local . vechile ora e s-au ruralizat (de pild Tomisul e amintit de patriarhul Nichifor al Constantinopolului ca «sat» (= xcopîov). la sud de Dun re. iar în interior pe cursul i la gura marilor rîuri sau în anumite locuri retrase. D. cea mai veche inscrip ie în limba slav veche cunoscut pîn în prezent (cea de la Bucov are numai cifre). Dup .». din anul 943.. Probabil era conduc torul unei forma iuni politice locale. mult r rit . au continuat s fie st pînite de bizantini). ap rate de natur (gurile Dun rii. Un alt document epigrafic de mare însemn tate din aceast perioad este inscrip ia slav de la Mircea Vod (jud. între anii 681² 971. locuitorii autohtoni au transmis popula iilor nou venite elementele superioare ale culturii romano-bizantine. Pe teritoriul provinciei dintre Dun re i Marea Neagr se observ acum un proces de adînci transform ri social-economice. a f cut ca noul stat bulgar s . în zona Cernavod -Constan a. de i avea o situa ie deosebit de trecut.. în urma invaziilor. fosta provincie Scythia Minor a continuat s fie considerat ca parte integrant a imperiului. cînd exista o administra ie i o armat imperial permanent . s-au a ezat alte popula ii. de pild . Imperiul a continuat s men in anumite centre înt rite îndeosebi pe rmul m rii. Textul ² în traducere ² este acesta : «împotriva grecilor.i întind st pînirea i asupra Dobrogei. în timpul lui Dimitrie jupan.

Noul împ rat Ioan Tzimiskes (969²976) a fost nevoit easc o ac iune hot rît împotriva lui Sviatoslav. pe ap i pe uscat. s-a conPuternic fort rea pe insula P cuiul lui Soare. urma victoriei lui Ioan Tzimiskes. asupra c rora n îns m rturii sigure. în anul 971. în acela i timp. ai Capidava. poate de la Dinogetia. capitala statului bulgar. In a doua jum tate a secolului X. Acesta. Silit s se predea. la Cataractele Niprului). la 18 kilometri . ‡aturile arheologice au ar tat (ceea ce s-a scris i în Cronica litzes ² Kedrenos) c acum a început refacerea fort re elor de riul limes scitic : Noviodunum. pe un teritoriu ce nu poate fi delimitat precis. Dorostolon . Din a doua jum tate a secolului XI aceast them ub denumirea de «Paristrion» (Hapîotpiov ) sau sub cea popular dunavis (IlapaSouvaPi ) sau Paradunavon (IlapaSoovaPov) deci «duLU thema» de lîng Dun re. din interese politice. a ul mun ilor Balcani. Silistra. cu re e-i Dorostolon.a. dependent de Patriarhia stantinopol. Toate aceste lucruri sînt s în Cronica de la Kiev sau a lui Nestor (PovesV viemennîh let). Noua them era condus de un strateg. irmat un asediu de trei luni. Sviatoslav. N-ar fi exclus ca sub jurisdic ia acesteia s fi ajuns î episcopate de pe teritoriul de azi al Dobrogei. în mîna c ruia erau concentrate cele doua puteri. Dristra. Noviodunum. i militar . vechiul Durostorum). care se întindea în partea de nord-est sulei Balcanice. împ ralifor Focas (963²969) i-a îndreptat aten ia i asupra bulgarilor. Axiopolis. s-a obligat s p r seasturile Dun rii de Jos (la scurt timp dup aceasta. în refugiase Sviatoslav. Tro^. Dun re ² uneori chiar la nord de aceasta [area Neagr . pîn la grani a de alt dat a Dun rii Teritoriile cucerite au fost organizate într-o unitate administralitar numit «them ». Arrubium. Patriarhia bulgar de la Durostorum. > raport bisericesc. împ chemat împotriva ior pe cneazul Kievului.xiopolis etc. Potrivit unui vechi obicei bizantin. recude împ ratul Roman Lecapen. imperiul bizantin le pl tea de mult timp un tribut anual pentru a frontierei dun rene. importante a ez ri medievale timpurii. n-a mai voit s p r seasc bogata regiune rii de Jos. l Bulgaria nord-estic . împotriva cet sstolon (Dorystolon. a fost ucis în ii pecenegii. împ izbutit s cucereasc Preslavul Mare.brogea sub bizantini. a fost desiar în locul ei s-a creat o mitropolie. Troesmis. Dinogetia. s c trupele acestuia au pr dat toat Peninsula Balcanic . partea de nord-est a Bulgariei t sub st pînire bizantin .

Balica. s sprijine pe împ r teasa Ana de Savoia. a urmat o nou i îngrozitoare invazie în sudul Dun rii. inuturi etc). pe Dun re (spre N²E). Probabil prin 1348. prin r scoala As ne tilor i crearea imperiului «vlaho-bulgar». la Dun rea de Jos. s-a a ezat în p r ile Dun rii de Jos o nou popula ie migratoare. avem o informa ie istoric despre unii conduc tori locali la Dun rea de Jos. a uzilor. Iorga. Dup aproape dou secole de st pînire bizantin . (Tatul este din aceea i r d cin cu cuvîntul tat . a intervenit în luptele din Bizan . trimi înd 1000 de osta i. în prima jum tate a secolului al XlV-lea. acel Dobrotici a fost instalat în scaunul « rii Cavarnei». ar ta c în 1086 cumanii (numi i de ea sauroma i) au dus tratative în p r ile Dun rii cu « efii» unui «oarecare neam scitic» : Tatos (Tatul). care în prima jum tate a secolului XI au f cut mai multe incursiuni de prad i jaf în imperiu. domnul rii Române ti. mama lui Ioan V Paleologul. restul fiind acoperit de apele Dun rii. în zilele noastre. în Dobrogea de sud i nord-estul Bulgariei de azi. N. partea de nord a Dobrogei ² inclusiv ora ul Vicina ² a ajuns în st pînirea lui Basarab I. Dup moartea împ ratului Vasile II Bulgaroctonul (976²1025). iar ceilal i «Vicina i celelalte» (ora e. cunoscu i în izvoarele bizantine sub numele de pa inachi. independent de bizantini. înspre litoralul M rii Negre. c ci în curînd el apare ca «despot» . B nescu i al ii. Bulgaria a izbutit s . Istoricii N. împotriva lui Ioan VI Cantacuzino. Tot atunci izvoarele istorice men ioneaz un mic stat desprins din cel bulgar. de care ne-am ocupat. Jri__134g^e«ntWc torul acestui stat. Despotatul Iui Dobrotici (Dobrotit ). primul st pînind Dristra (Silistra). creat dup ocuparea Constantinopolului de c tre crucia i. în cunoscuta sa lucrare Alexiada. C tre sfîr itul secolului XI. iar Sestlav ne duce cu gîndul la Seneslav de mai tîrziu). Nucleul statului era vechea « ar a Cavarnei» ² inutul dintre Vama i Caliacra ² pomenit într-o diplom a lui Ioan Asan II. Dobrogea a p strat acum tot timpul leg turi cu imperiul de la Niceea (1204²1261). au ajuns la concluzia c este vorba de o organizare politic i bisericeasc româneasc .de Durostorum. Sestlav i Satzas (Satza). Probabil au con i* nuat s existe anumite forma iuni politice locale.i capete dreptul la o via statal proprie în 1185²1186. S p turile arheologice efectuate aici au scos la iveal numai o parte neînsemnat din vechea cetate. sub conducerea lui Dobrotici (Dobroti ) i a fratelui s u Teodor. pecenegii. In 1064. Scriitoarea bizantin Ana Comnena.

alipind-o. O expedi ie s de feudalul italian Amedeo de Savoia a dus la eliberarea împ i prizonier. titlul . i s-a recunoscut lui Dobroitonomia politic . în schimbul acesteia. precum i un tratat :e i comer cu genovezii. dar. în 1389. acesta a îndeplinit un important rol poli^conomic în a doua jum tate a secolului XIV. pentru ca ele s nu cad ia turcilor. care purta. în 1366. turcii au pus st pînire i pe Dobrogea (Siliszuse înc din 1393). Probabil a c zut într-o lupt împotriva r în 1388. dou . Amintim doar.Bizan ului. Se pare c ervenit apoi unele diferende între el i împ ratul Ioan V Paleocare la reîntoarcerea dintr-o c l torie în Italia i Ungaria. Inscrip ii în limba latji-re anii 681²971. ob inînd victorii împotriva taratului de Tîrnovo. it Dun rea i a ocupat mai multe cet i. el a ad ugat la titlul s u i pe acela de tor «al p r ilor Podunaviei». Acesta a încheiat o pace cu turcii. intervenind în lup. Acest titlu se acorda membrilor familiei imperiale sau lemnitari importan i i conduc tori de state la hotarele Bizan uÎ care acesta voia s -i cî tige de partea sa. îndat dup a.spot». Cu ajutorul popula iei locale Mircea a alungat pe iin Dobrogea. ia a bisericeasc . Mircea izbute te s le recucereasc prin :înd se intitula domn «de amîndou p r ile peste toat Podunac pîn la Marea cea mare i singur st pînitor al cet ii Dîrsto(în 1415 purta acela i titlu). In dou documente latine din 1390 l se intitula «terrarum Dobrodici despotus». Dobrogea a fost pierdut îns în r mînînd sub st pînire otoman pîn în 1878. ele descoperiri arheologice aduc prea pu ine elemente. ora ele de pe malul drept al Dun rii i Mangalia au recunosept conduc tor pe Dobrotici. i-a urmat fiul s u Ivanco. a fost prins la Varna i arestat de Dobrotici. rii Le ti. >t atunci. El apare în anii urm tori în leg turi politice strînse cu Vladislav-Vlaicu al rii Române ti. 1386. în ce prive te via a cre tin în aceast perioad . Intrînd în st pînirea teritoriului dinn re i Marea Neagr . domnul rii Române ti (1386²1418). împreun cu Dîrstorul (Silistra). Se con> penurie aproape total a inscrip iilor. El devine un mare itor.ntru domnie în Bizan i purtînd lupte cu coloniile genoveze de ‡ea Neagr . De aceea. în secolele VII²X. Probabil în urma de la Rovine (1394). deocamdat nu se cunosc. categorie de documente cele mai pre ioase pentru o mai bun cunoa tere a vie ii ome-n teritoriul Dobrogei. de asemenea. Mircea cel B trîn.

a u d e sc o pe r it d o u mi c i bu c i d e st o f . V estigii cre tin e la Bise ricu a ² G arv n. Zid u rile biseri cu ei er au te n cu ite i pictat e pe d in u n tru (î n interi orul biseri cu ei s-au g sit bu c i d e tenc u ial . a ez at ch i ar în gr o si m e a zid ul u i. L a sfî r it ul alfa betu lui. i ar î n j u ru l ei . pe teritoriul satul ui G a rv n (ju d. poitr ?^n 4r -hfflrririer i*r*HiTfP[!TTTfr~^ d e l o cu i n e l a su prafa . A ce a st in scri p ie pre zint o m are i m p o rtan ist oric i lin gvi stic . o m a r e cr u c e cu c a p e t el e b r a el o r l i t e i c u l i n i i î n f o r m d e r a z e în tr e b r a e.VIA A BI S ER I C E A S C A IN D O BR O G E A ( S EC . u n ci m i t i r î n tr e g. fiin d c o n sider at cea m ai vech e d o va d sc ri s de li m b rom âneasc . d e for m n er egulat . T ulcea). t eh n i c a . al tu ri d e cele de la D bîc a. cu o a b si d l a r s r it. ca re. B isericu a ² situ at la a pro xi mati v 4 0 m n ord -vest de poarta prin ci pal a cet ii r o m a n o-bi za ntine ² ar e pla n ul apr oa p e p trat. în c ol u l d e n o r d . se m i ci r c u l a r î n i n t eri o r ?i cu ci n ci l at u ri l a e xt eri o r. d e o p a rt e i d e a lt a a g ît u l u i. scris de la sfîr it spre în ceput. în f r de acestea. e st e i n ci z at . se în l a. n u m e l e P e t re ( d e ci î n f o r m a î n c ar e se p r o nu n azi). în sen sul î n vîrtirii ro ii olar u lui (lip se te nu m ai litera H ). A f o st co n str ui t d in pi at r l oc al d e c arier . în a ezarea m edie val ti mp uri e de aici. In j ur u l cr u cii e st e in cizat alfabet ul grec e sc. V II ² X IV ) 23 1 piese epi gra fic e. C on st an a). în m o r m i n t el e di n ex t eri o r s. A lte trei m o r mi n te sa u d es c o p e r it î n i n t e ri or u l b i s er i c u ei. a t ri bu i t se c ol e l o r IX ² X . t ot cu lit e re g re c e ti. o m i c bi seric d e zid . la 8 ² 9 k m su d -e st de Gala i sau 12 k m n ord d e M aci n. a par in înd pr o ba bi l ctitoru lu i. cu l at u ril e d e c. R uinele cet ii rom a n o-bizantine D ino getia se afl pe o insul stîn-c oa s (po pin ) din b l ile D u n rii.vest s-a d e sc o pe r it u n m o r mî n t. în D obr o ge a s -a u d e s c o pe rit i fu n d a iil e u n o r bi se ri ci d i n p i at r i c r mid . a ce a st a fi i n d ce a m a i ve c h e br o d e r i e c u n o s c u t p î n a c u m p e t e r i t o r i u l r i i n o a st r e.bi za n ti n e acum. i u n m i c fr ag m e n t d e br o d e ri e cu sut c u fi r d e a u r p e f o n d d e m t ase. cun oscut azi su b n u m ele de B iseri cu a. 6 X 6 m . Tre bu i e m e n i on at c p e r u i n e l e cet ii r o m a n o . ale c r ei t e m elii s-au desc op erit în 1 95 0. u n ele cu resturi d e pi ctu r ). e sut e c u fir d e au r i a rgi n t. P l a n u l . în sec ol ele X I² X II. apar e. d enu mire ce se p strea z pîn azi. P e parte a su peri oar a u nu i ulcior d esc o pe rit în a e za re a feu d al ti m p u rie d e p e r u in ele c et ii C ap i da v a (j u d. P rob abil d e la ru inele ei s -a nu mit i p opin a pe care se afla «B isericu a ». î n tr e i d i n br a e l e c r u c ii sî nt î n s cr i s e lit er e l e g r e c e t i M O ( = M T JV ^ P 0 e o o ) i fo r m u l a N H K O ( si c ) = vi x a. sînt cele m ai vech i d in ara n oa str . pr o venit din ruin ele cl d irilor r o man o-bi z an tin e.

iar în jurul S u sînt aplicate mici ornamenligran. din bronz. sigiliul are o scurt legend . Iat mama ta». torul Rusiei). amnat"eTin5îrTocT*3eci Legate""filtre ele.8 X 6. r de bronz pentru cruciuli e simple. Desigur a apar inut bisericu ei n acum. :ruce dubl relicvar. în limba greac . pe înduri : <j<ppa-j(U) Mtx(a7jX) it(o)iji. cu lan din acela i ‡re ios.PERIO ADA A DOUA (SEC OLE LE VII² XIV) truc ie i pictura bisericu ei de la Garv n arat c este de oriantin . aici s-a descoperit o cruce relicvar de aur.).__ . existent Iul al Xl-lea în a ezarea feudal timpurie de la Bisericu a ² alt indiciu pentru existen a unui episcop aici este i un mic ie plumb. celmai vechi'_cl<motjailat pe teritoriul rii noastre. incizat figura unui orant. taatedjn secolul XI. trei preimportari deosebit . buie men ionat i faptul c la 10²12 m vest de bisericu s-au ir i dintr-un clopot de bronz. sus. la Bisericu â-Garv n s-au descoperit cîteva mici obiecte de cult. cu inscrip ii i imagini sfinte. Pe fa a cealalt se afl Maica Domnului ca încadrat de busturile celor patru evangheli ti. în relief. i alta mai mic .svâpxoo 'PcootaS (sigiliul lui Mihail. are pe o fa chipul lui Hristos t. cu mîinile ridicate în atitudine de ne (orant ). Probabil aceast cruce a apar inut unui ierarh. Dintre multele i ntele cruciuli e din secolele X²XII descoperite aici. reprezentat bust.5 cm) are fa : cu figura Mîntuitorului r stignit. avînd deasupra capului o inscrip i c : «Sfîntul Gheorghe». Pe fa a principal a crucii este aplicat . Pe avers se afl chipul Domnului. De o parte i de alta a capului se v d inijrece ti M i 9 (înlocuind prescurtarea MP i 9 T (pentru MT)X7)P Pe revers. Sub bra ele Mîntuitorului sînt inscrip iile grece ti: «Iat . iar la capetele bra elor laterale pe Fecioara M ria i Sfîntul Ioan. A fost ridicat poate chiar în prima jum tate a secolu:i a c zut în ruin pe la mijlocul secolului XII.2 cm (greutatea împreun îl = 77 gr. jos. Prima const ^dejapt. purtînd pe cap «v lul sfînt».. Arheologul Ion Barnea a dovedit c este vorba de 'litul grec Mihail al Kievului (1130²1145). una mai mare. lite exemplare de acest tip se lucrau pe loc. cruci de bronz. iar pe piept un mecu figura lui Hristos. retras la Constan i. Cruciuli a mic (de 4. cu dimensiunile de 7. ui Hristos r stignit. Este ttrr exemplar care nu^ -^altJtjrer"lri~"elte-ieg^^ de .

din care se mai p streaz numai 1²4 rînduri de c r mid la baz . Este alc tuit din naos i altar.90 m). Siîntul Atanasie. circular în interior i hexagonal în exterior. apar ine secolului al XlII-lea. Partea central a naosului este acoperit cu o turl scund . capitala themei Paristrion. A fost construit din fragmente de c r mizi romane. Niculi elul este cunoscut în unele izvoare medievale. de forme. Tulcea). s-au descoperit temeliile unei bisericu e. în jurul ei s-au descoperit cîteva locuin e. Sondajele arheologice mai noi au dus la constatarea c o alt biseric din Niculi el. Fa adele sînt decorate cu o succesiune de firide înalte.i fi primit numele dup el. în acest caz. De altfel. Cu prilejul s p turilor efectuate în 1953²1954.nopol în 1145. Aceast bisericu este cea mai veche cl dire de plan treflat cunoscut pîn acum în ara noastr . m rime i calitate deosebite. ca i în h r ile din secolele XVIII² XIX. Temelia era a ezat pe o stînc nativ . i sub denumriea de Mîn stire sau Mîn stiri te. i nu unul oficial. care presupun existen a unei a ez ri mîn stire ti în acest loc retras i ap rat de pe Cet uia. iar ora ul Isaccea de azi (situat în apropiere) s . acest sigiliu este un indiciu în plus asupra existen ei unui scaun episcopal în a ezarea de la DinogetiaGarv n. Probabil unul din cei trei conduc tori pomeni i de Ana Comnena în Alexiada. Poate a fost scris dup ce Mihail a p r sit scaunul kievean. Scrisoarea ierarhului de la Kiev ² care nu s-a p strat ² va fi avut un caracter personal. pe cînd se afla în Constantinopol. avînd planul în form de cruce înscris (a a numitul tip simplu). Pronaosul a fost ad ugat edificiului în secolele XVIII ²XIX. Ca i crucea pectoral ² relicvar descris mai sus. poate sub jurisdic ia mitropoliei de Dorostolon. unde a mai tr it pîn dup liZJLJPrezen a acestui sigiliu la Bisericu a-Garv n trebuie pus în leg tur cu vreo scrisoare a lui Mihail trimis unui alt ierarh ² tr itor în acest loc. întreaga construc ie este din c r mid p trat . s fi stat undeva în jurul Niculi elului. Satzas (Sacea). precum i un mormînt. Cruci relicvar . continuator al str vechiului scaun de la Noviodunum (lîng Isaccea actual ) din secolul VI. Cîteva monede i fragmente ceramice descoperite în locuin ele din jur arat c bisericu a a existat în secolele XI²XII. putem presupune c pe lîng Satzas va fi stat i un episcop (în zona Niculi el-Isaccea). luate din marele val vecin. pe dealul «Cet uia». la vreo 3 km de comuna Niculi el (jud. Acestui tip de construc ie îi apar in i alte biserici din zona balcanic . Lungimea bisericu ei era de 6 m (diametrul altarului avea 1.

Mitropolia Vicinei. cu ierarhi de prestigiu. ‡ cetate romano-bizantin de la Dinogetia. s. înflorirea acestei colonii grece ti a fost leg tur cu ocuparea Constantinopolului de c tre latini (1204). ezi sigure despre o eparhie în Dobrogea avem numai în seIII²XIV. fie în listele episcopale. Troesmis. Zaldapa i Dionysopolis. tam mai sus ca n-ar fi exclus existen a unui scaun episcopal f '[. Cea he tire despre aceast a ezare o avem în Alexiada Anei Comre relata c la sfâr itul secolului al Xl-lea Tatos (Tatul) st pîtra (azi Silistra). la Capidava (jud. CarDnstantiana. Histria. la P i Soare. c reia s-au a ezat aici un num r însemnat de greci. t apari ia genovezilor în Peninsula Balcanic i pe litoralul M - . Este men ionat apoi abia de la secolului al XlII-lea. Halmyris. care au întemeiat aici un important e afaceri. în sud-vestul Dobrogei i în alte p r i. continuator al scaunului episcopal de la Noviodunum. Cucerirea Constantinopolului de c tre latini (1204) a . Tulcea). Iar din anumite Liste ale episcopiilor supuse iei de Constantinopol rezult c în secolul VI.ira bizantin i cruciuli e din secolele XI²XIII s-au descoperit la i Isaccea (jud. Tropaeum Traiani. Ora ul a în> i datorit genovezilor. iar Sestlav (Sestav) i Satzas st pîneau «Vicielalte» (XTJV Btxt/vav xai tâXXa). ele IV²VI via a bisericeasc din fosta provincie Scythia Minor ‡umat de Episcopia Tomisului. unde s-au descoperit » via bisericeasc din secolele XI²XII (bisericu a. Callatis. Capidava. i anumite m rturii arheologice. La Enisala s-a rit i o c delni de bronz din secolele XIII²XIV. sigiliul arhiepiscopului Mihail al Kievului) sau în zona Niculi el. irut în cursul marilor invazii avaro-slave de la începutul secoVH-lea. Salsovia. particilucr rile unor Sinoade ecumenice i autori de lucr ri teologice dt gen. Toate acestea . Constan a). ar rezulta c în fosta provincie ( Minor au existat i alte scaune episcopale : Callatis (inscrip ia île episcopului tefan). Este vorba de Arhiepiscopia (Mitropolia) Vicinei. în afar de Toexistat scaune episcopale la Axiopolis. Noviodunum. i privitoare la organizarea bisericeasc . crucea il . devenind important centru comercial de la Dun rea de Jos. fie în portulanele fie în alte documente. Histria (un palat episcopal) i Tropaeum (un baptisteriu).

. Din a doua jum tate a secolului al XlV-lea.£rman II (1222²1240).i piard din importan . în acest caz. tot în nordul Dobrogei. în spe de un alt ora . una din sarcinile importante ale arheologiei române ti este identificarea Vicinei de alt dat . In înfloritorul centru comercial care a fost Vicina. a franciscanilor. Mitropolia Vicinei a luat fiin între anii 1204²1261. în vara anului 1285 p storea la Vicina ^eofforl care lua parte atunci la lucr'arjlg^sliioaulfrî..rii Negre. toate în partea de nord a Dobrogei. De aceea. Se cunoa te un sigjliu_al patri^hului^cumejuc^ffl|. în jurul anului 1302. deci în apropierea grani ei româno-bulgare. sau mai degrab în ostrovul dun rean din fa a ei. în apropierea Dun rii. In 1292 acela i Teodor semna cunoscutul «Tomos sinodal împotriva latinilor». mitropQli<. cînd imperiul bizantin î i mutase capitala la Niceea. anstitlll . undeva între Isaccea i Tulcea. i-a încetat existen a. f r s se ajung la o solu ionare definitiv . estuarul dun rean în fa a Isaccei. era mitropolit Iuca!>j<dJa>uf r îndoial el cîrmuia eparhia mai de mult. care va n înso it vreo "Scrisoare trimis de acesta mitropolitului de Vicina. cu ierarhi greci. la circa 18 km de Silistra. atestat documentar în prima jum tate a secolului al XlV-lea). dependent de Patriarhia din Constantinopol (a existat îns i o mîn stire catolic ." pgffifljjfrfl^jnui^în biserica Vlaherne din Constantinopo]. Titularii acestor dou scaune au putut avea i grija duhovniceasc a credincio ilor români din teritoriile învecinate de peste Dun re. iar peste aproximativ un secol. Pîn atunci. Vecina. Iii acei an a "mijlocit pe lîng împ ratul An- . a început s . Deci. Problema localiz rii Vicinei a fost mult discutat de istorici i geografi. iar mai nou tocmai în zona opus . descoperit într-un loc necunoscut din Dobrogea. Somova. vechiul Noviodunum. a existat i o arhiepiscopie (mitropolie). deci a ezat în apropiere de ceva. pîn în prezent nu s-a ajuns la o concluzie acceptat de to i istoricii.^ ^<>-B'"««w«r pazitei cet i Vicina». Mitropolia de la Vicina ar fi o continuatoare a episcopiei pe care am presupus-o la Dionogetia-Garv n. S-a propus identificarea ei cu diferite localit i de azi : Macin. ² cînd a fost cojQjdaH^^-patoMkiiI-unionist Ioan Vekkos ² semnînd : «smeritul C1" fp^. întrucît Constantinopolul era ocupat de crucia i. în ostrovul dun rean de la Pacuiul lui Soare. Vicina ar fi un nume românesc. adic din p r ile sudice ale Moldovei i cele din r s ritul Munteniei. ne însu im ipoteza acceptat de cei mai mul i istorici. c Vicina se afla pe locul Isaccei de ast zi.

se spunea c tea «de cîtva timp mai înainte» la curtea domnitorului.documentare propriu-zise ² arat c via a cre tin a contipulseze în teritoriul dintre Dun re i Mare i dup trecerea ezarea vremelnic a unor popula ii migratoare. se obliga s nu mai cear «vreo ocîrmuire sau L unei alte Biserici».j»utarea»4ui. Dup lui Iachint.cel B trîn Xi225²«4328) s primeasc în imperiu un grup de " ce-1-TrfffîrfT'crin Cronica lui Gheorghe Pachymeres. în februarie 1347 este î nou titular al scaunului de Vicina. ima jum tate a secolului al XlV-lea însemn tatea Vicinei i scad . uno cjut de patriarhul ecumeTiitrealist I ca mitroptJirt^l"TTrlgTo»e al felfc el. precum coresponden dinT305²1306. scrisoarea patriarhului c tre domnul muntean. a ez ri m n stire ti i chiar scaune epis- . f r s -i dea numele.intr-un act din 1303.bat . înmai 1341 i m ^inoduluiÄpairiarhaidin Constantinopol.apro. Lui mitropolit de Vicina a fost Iachint. nici n-a p storit mj^ tjmpi^ rin care era . Toate acestea ² 7a care se adaug unele . preo i. nu mai avem alte tiri despre Mitropolia Vicinei. în 1317²1318 sinodul patriaramirttrre"de"mitropolitul Vicinei. Dac va fi nec acest lucru. datorit deselor incursiuni ale t tarilor din nordul jre.îacMTrt la scâunuT'aimntit. jgareJÄîiLJcnjaL_lJ359^ la e_yqievodului Nicolae Alexandru Basarab al rii Române ti. ecumenic i. el se angaj ±n"îl a~patriarhului (pe atunci Isidor I) i a sinodului s u c p r si turma duhovniceasc ce i s-a încredin at" i nici fe eVicina ² stapînit atunci «de o mîn de p gîni nelegiui i» I. o n c l u z i i : Descoperirile arheologice efectuate în ultimele i au adus lumin într-o seam de probleme privind istoria biisc a Dobrogei. cu numele Chir!7T"Probabil ui-atxtrrcîle ora ul a ajuns în st pînirea îui Basarab I. In momentul alegerii i învestiturii sale. credincio ii de r înd biserici. care au i ocupat-o apoi în primii ani ai secolului al XIVi37²1338jJ[ntîlnim ca titular al scaunului mitropolitan de la Macarie. ci numai în caz «de mare nevoie i trebuin ».

tre Dun re i Marea Neagr în secolele X²XIII. 1. IV²XV). Bizan ul i romanitatea de Ia Dun rea de Jos. ION BARNEA i TEFAN TEFANESCU. I. 277²237. publicate de Haralambie Mih escu. 1972. p. Dinogetia. în Almanahul parohiei ortodoxe române din Viena pe anul 1976. Bucure ti. 409 p. 255²274. «Codrul Cosminului*. M RIA COM A. A. Scriitori i acte bizantine (sec. în SCIV. BARNEA. RÂDULESCU. Vicina. 3. A se vedea i I. Istorie. 1982. Un monument medieval dobrogean necunoscut ² biserica Sfîntul Atanasie de la Niculi el (sec. Din nou despre datarea valului i a bisericu ei treflate de la Niculi el. Studiu introductiv i prezentarea plan elor de. 99²102 . 37²40 . Recherches sur Vicina et Cetatea Alb . D e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e c r e t i n e : I. V. în «Pontica». I. p. Balcani. 438 p. 1978.. P. 23. Scriitori bizantini (sec. p. 1971. 1²2. Bucure ti. (cu toat bibliografia). identificarea ora ului. voi. V i c i n a : N. Sigiliul unui ierarh al Ro iei în a ezarea de la Garv n. 23. 238 p.. 133²175. Contribu ii la cunoa terea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sfintul Atanasie din Niculi el (jud. Bucure ti. PETRE DIACONU. Românii din. Radu L z rescu. IV. în SCIV. Constan a. Vezi i GLORIA CEACALOPOL. în BOR. p. 189²197. Crucea relicvar de la Capidava. 435²459 5 G. 1935. Rom. BR TIANU. + 1 h + ilustr. 1970. p. + 8 pi. p. în voi. în SCIVA. Un atestat str rom nesc la Capidava. LIA i ADRIAN BATRINA. jud.. 1942. IV. 24. Bucarest 1946. 10. GH. Un vechi monument românesc pe teritoriul Dobrogei: biserica Silntul Atanasie din Niculi el (jud. Inscrip iile grece ti i latine din secolele IV-²XIII descoperite în România. în SCIV. Acad. Ia i. 1953. Elian i Nicolae erban Tana oca. p. 1924. originea numelui. CRISTIAN MOISESCU. III. Bucure ti. Secolele VII²XIII. BÂNES-CU. LIA i ADRIAN BATRÎNA. 1981. 67²81. Documenie noi descoperite i intorma ii aiheologice. XIII). I. R ZVAN THEODORESCU. XCVI. în rev. 287²320 (versiunea român : Ce/e mai vechi tiri bizantine asupra românilor de la Dun rea de Jos. p. 197 p. GR MAD . 3²4. I. Bizantini. p. A ezarea feudal timpurie de la Bisericu aGarv n. în SCIV. Les premiers temoignages sur Ies Roumains du Bas-Danube. Ia domination byzantine aux bouches du Danube sous Michel VIII Paleologue în «Revue Historique du Sud-Est Europeen». Bizan . BARNEA. G. LAURENT. I. N. în Analele tiin ifice ale Universit ii Al. 192²194. Despre situa ia politic la Dun rea de Jos în secolul al Xll-lea.. 1938. Bucarest. 1922. B NESCU. 1. IX. 193 p. 1973. (cu 102 pi. an. p. CIHODARU. p. nr. p. în Byzantinisch-Neugriechische Jahrbiicher. 38 p. nr. Bucure ti. 1956. 1974. în SCIV. Les duches byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de Bulgarie. LXXII. I.. 293²307. . Atena. A ezarea ora ului Vicina i rmul de apus al M rii Negre în lumina unui . 291²331. p. 2. Rela iile dintre a ezarea de la Bisericu a-Garv n i Bizan în secolele X²XIII. BARNEA. 1977. Nicolae erban Tana oca i Tudor Teoteoi.. p. Bucure ti.. II. Vicina II. 1921² 1922.BIBLIOGRAFIE I z v o a r e : Fontes Historiae Daco-Romanae (Izvoarele Istoriei României III. an. BARNEA. + 198 fig. Discursuri de recep ie. 1976. 440 p. în «Materiale i cercet ri de arheologie». p. . B NESCU. BRÂTIANU. 1945. I. 4. 1967. 641²647. 3²4. nr. Bucure ti. 3976. XXII. Din istoria Dobrogei. publicate de Al. 307²319} I. Tulcea (1963² 1968). 379 p..l C. XI²XIV). Cern u i. Bucure ti. EUGEN COM A. an. în AIIN. Tulcea). nr. N STUREL. în SCIV. 1977. EMILIAN POPESCU. Tulcea). PETRE DIACONU. p. III. 1962. 531²552. 1975. romani i bulgari la Dun rea de Jos. Izvoare cartografice. BARNEA. I. p. Cuza. Bucure ti. XII + 586 p. p. Cluj. L u c r r i g e n e r a l e : N. 27. 568 p. BARNEA. 1977. PETRE DIACONU.. 138²160) j N. III. Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu la Dinoge ia-Garv n. nr. 311²315. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI\r). XIX. 2. Contributions l'histoire de la domination byzantine et t tare et du commerce genois sur le littoral roumain de la Mer Noire. 1973. an. an. Nouvelles recherches sur l'histoire et la toponimie medievale du littoral roumain de la Mer Noire în «Revue Historique de Sud-Est Europeen». nr. Despre datarea «circumvala iei» i a «bisericii treflate» de Ia Niculi el. O iorma ie statal la Dun rea de Jos: ara Dristrei. I. în text). Arta cre tin în România. 184²198. VII. TEFAN.

3²5. In leg tur cu ipoteza Vici-ova. 1957. 275²295 ( cu expuner ea p rerilor i întreaga bibliografie a problemei). în «Almanahul ortodoxe române din Viena pe anul 1968». Les actes des Patriarches. VI. CONSTANTIN C. 1977. Athen. p. 3. II. Le metropolite de Vicina Macarie et la la viile par les Tartares. Les Regesta des Actes du at byzantin. an XLII 1990 nr 1 20. AL. KUZEV. an. Tulcea. 1976. 149² 169. 257²260 . în ' tudii i cercet ri de arheologie. 1971. V. N STUREL.i grec. 233²243.T. >e 7a Dun re la Mare. . în SCIV. p. Despre organizarea eclesiastic a regiunii Du ios (ultima treime a secolului X ² secoiul XII). p. PETRE DIACONU local izarea Vicinei . LAURENT. p. p. 1977. h i e p i s c o p i a V i c i n e i : V. p.e vedea i PETRE DIACONU. N STUREL. nr. 1979). MIRCEA LERIAN. 1973. M rturii istorice i monumente de art cre tin Gala i' . XXVII + 634 p. LAURENT. Sofia. în ischNeugriechische Jahrbucher. IOAN RAMU-Mitropolia Vicinei i rolul ei în p strarea Ortodoxiei în inuturile române ti. XXI. 1²4. p. Evolu ia.i PETRE . Les iastes episcopaux de la Metropole de Vicina. în «P ontica ». nr. 112²125. p. ' " ' . Ies Regesta de 1208²1309 971. 472²474. VIII. IV. 145²171. N STUREL. XCI.. Tulcea.. 225²232 . 295²305. tasc. p. P. 19 70. Cîteva considera ii pe margi nea unor lotograme ale zonei Somova în an. în S. Bând XII Amster-37. în BYzantinische Forschungen. Dou manuscrise grece ti de la' Biblio-ional din Viena i însemn tatea lor pentru istoria românilor. II. Zur Lokalisierung der Stadt în Etudes balkaniques. XIII. i donc localiser Vicina ?. 3. 101²103 (despre arhiepiscopul »ETRE . p. 33²42 ( i extras). rolul i însemn tatea Mitropoliei din Vicina. p. TEFAN CIOBANU. . în «Revue Historique du Sud-Est Europeen» Buca-16. GIURESCU nea Vicinei i importan a acestui ora pentru spa iul carpato-dun rean îrî .

Pe la mijlocul secolului XI. iar unele triburi s-au r spîndit i în Transilvania. pecenegii i cumanii. care. a ajuns «pustie i nelocuit » (de erta et inhabitata). pretinzîndu-le plata unui tribut. marele maestru al cavalerilor teutoni (ordin de c lug ri osta i de la Locurile Sfinte). Pe la sfîr itul secolului IX s-au a ezat în regiunile de cîmpie ale Moldovei de sud i Munteniei. fiind b tu i de cumani. rintre ultimele popula ii migratoare care au trecut pe p mîntul rii noastre se num r dou popoare de step . care f ceau parte din neamurile de limb turca. Ei au exercitat asupra localnicilor o domina ie mai mult nominal . în 1211. Caraiman. Bahlui.. Vaslui etc). Teleorman. au fost nevoi i s . Covurlui. Intrucît cumanii constituiau o primejdie pentru Transilvania. din pricina numeroaselor incursiuni cumane. Cavalerii teutoni în ara Bîrsei.9.VIA A BISERICEASC A ROMÂNILOR DIN TERITORIILE EXTRACARPATICE ÎN SECOLELE XII I XIII n. Burnaz. Pecenegii ² numi i în izvoare i bisseni sau pa inachi ² erau împ r i i în mai multe triburi (uzi. de la Urali pîn în Carpa i). Cumanii (polov i) veni i în locul lor au exercitat o domina ie politic asupra Moldovei i rii Române ti pîn la marea n v lire a t tarilor din 1241 fgrupe mult mai mari de cumani se g seau în stepele ruse ti. berindei etc). erau îndatora i s apere hotarele regatului feudal maghiar împotriva cumanilor. dîndu-le dreptul de a. regele Ungariei Andrei JT (]?P^²1. In schimb. lui Hermann de Salza. dreptul de organizare proprie din punct de vede- .i construi cet i i ora e din lemn. Caracal.35) s-a adresat.i p r seasc a ez rile i s treac în sudul Dun rii. De la pecenegi i cumani ne-au r mas cîteva urme în toponimie i limb (B r gan. d ruind acestui ordin ara Bîrsei (quandum terram Borza nomine).s wi.

al t a p e n tr u c a v al e ri. u n d e au ci n ci f ort r e e p u t er n i ce di n zi d. s vî r it e f r ti r ea r e g el u i. l a m a r gi n ile r eg at ul u i s u . c u ce ri n d pa r t e a d e n or d -e st a M u n t en i ei e a de su d a M oldo vei. o feu d po n C a va l er ii t e u t on i. n u n u m a i în ar a ci i p e ve rsant ul d e mi a z zi -r s rit al C ar pa il or. A u ridicat mai m u lte cet i îrito riile cu cerite. a sco s a ceste in utu ri de su b ju risdic ia oric r u i episc o p pun înd u-le su b con du cerea pr oto po pu lui din B ra o v. si gu r . r e g el e e a c a n u c u m v a t eu t o n ii s . : î n 1 2 2 5 s -a i vit o n ou n e î n el e g e r e î n t r e r e g el e A n d r e i II i ‡ ii t e u t o n i. a p o i a nu n ii. c a r e u r m a s s e î n c a s e z e d e l a t o i c r e -ii c at o li c i. la rug mintea cava teut oni. a u t rec ut di n c ol o d e i ( « m u n ii z pe zil o r »). R e g e l e u r m r e a p r i n a c e a st a n u n u m ai s î m e ve nt u al ele n v liri cu m an e în T r an sil va n i a. D r e p t u r m a r e. î n p r il e V r a n c ei. In 1 223 pa pa H on oriu III. r e g e l e A n d r ei II l e -a r eî n n o i t d a n i a . în an ul u r m t or. r e g e l e a cu c e rit a r a B î rse i. o p ar t e p e n t r u pa p a. care de pin sca u n u l p a p al. 1 di n Tr a n sil va ni a s-au st a bi lit în p r ile C â m p ul u n g ul ui i B u z r a l i i. i m p u n î n d c r e d i n c i o i l o r o d a j d i e d e d o u m r c i d e a u r . sa ii i se c u ii t re c u i pe st e C a r pa i au d u s cu e i i u nii :at oli ci p en tr u tr e bu i n el e l or d u h o v n i c e ti. lu înd în st pî n ire t o ate i nu t urile i a e z rile e xtr a car pa -. In c u rî n d. B a c u l u i i îai la n or d . înt r e c ar e est e a m i n tit i u n « c astr u f o art e în D ar a c est e f a p t e al e l o r.a an u l a t . a cel a i p ap a su pu s i n ut u rile i ve d i r e c t s c a u n u l u i p a p a l . în u r m a i n te r ve n i ei i o n o r i u II I.a u n P r u si a r u n d e a u u r m r i t ac e e a i p o l it i c d e c o t r o pi r e a t er i - .i în t e m e i ez e î n a ce st e r e gi u n i o st in d e pe n d en t d e U n g ari a. e zar ea te u t on il or în a ce st e reg i u n i a avu t ur m ri în se m n at e.di c i bi seric esc. ci s z d rn i c ea sizui n a pa pei d e a cr ea.e rit e d e t e ut o n i. A cc eptîn d p r o p u n er ea. în li m b a sl a v = l o c u it o r i d e l a va d u r i ). pîn la iret. c ci r ot ir ea l o r s-a u a ez at ai ci n u m er o i l oc u it or i. l u c r u p en t r u c a re l e .i a p tr u n s c u o st i l e î n i n ut u ril e l or ( 1 2 2 2 ) . c a va l eri i i a u v en it din ar a S fî n t i s -a u a e z at î n a ra B îr sei . In r ea lit at e. « p î n la h o t ar el e b r o d n i ci l or » i a D u n r e » ( br o d n i ci. sc utiri d e d ri . s. A c e t i pr e o i i c r e -i c at o l i ci au p u s b a z el e p r i m e l o r c o m u n i t i c at o l i c e î n ara îasc i M oldo va. î n M o l d o va . N u m e r o i sa i . al u n g a i d e fi niti v d i n p r il e n o a str e . d î n d u -l e st p îpe st e teri t oriil e e xtr a ca r p ati c e. a u fo st s o 0 î n c l c a r e a î n el e g e r i i d i n t r e ei. T r ot u u l u i. D ar la scu rt ti m p.

Episcopia cumanilor. Misiunea lui Robert de Esztergom în Cumania n-a durat mult. Prima încercare pentru predicarea Evangheliei la cumani ² ne reu it îns ² s-a f cut între anii 1221²1223. . arhiepiscopul Robert. Dup aceast b t lie.R. încerc rile f cute în anii urm tori de papa pe lîngn regele Ungariei. s zideasc biserici. Greutatea identific rii acestui 16 ² Istoria B. deci înainte de marea b t lie de la Kalka (1223). c ci a numit ca episcop aici pe conduc torul dominicanilor din Ungaria (prior provincial). 5 Printr-o scrisoare cu data de 31 iulie 1227. la arhi-"* episcopul catolic maghiar Robert de Esztergom. cei r ma i în via a s-au risipit prin satele ruse ti. s atîrne direct de scaunul papa!. cu mul i oameni di n neamul lui. s boteze. s-au f cut încer c ri de convertire a lor la credin a cre tin ² în rit catolic ² din par tea unor c lug ri dominicani (ordinul dominicanilor se înfiin ase în 1215). papa numea pe Robert «legat apostolic» în Cumania i «în ara vecin a brodnicilor». acesta va fi fost or elul Milcov sau Milcovia. In prim vara anului 1227. na fiind însu i principele Bela. unde era centrul lor politic. n-au dus la nici un rezultat. Episcopul Teodoric a cerut papei ca : pe viitor. arhiepiscopul Robert a trimis o scrisoare la Roma.' : lucr u p e care papa Grigorie IX 1-a ap robat în anul ur m tor. a trecut Carpa ii de r s rit. prin care-1 în tiin a de dorin a cumanilor de a se încre tina. Ar tam mai sus c p este teritoriile de la miaz zi i r s rit de C arp a i. eu fost boteza i to i membrii soliei. haganul a trimis o solie. cît i urma ii lui. In ce prive te locul de re edin al episcopului Teodoric. se întindea ² pîn atunci ² domina ia cumanilor. c tre noul pap Gri-' gorie IX (1227²1241). fiul cel mic al regelui Andrei II. înso it de al i trei episcopi i de Bela. cerîndu-i îng duin a s plece în misiune la cumani i «în tara vecin a brodnicilor» (în partea de sud a Moldovei de azi). dîndu-i împuternicire s predice. s sfin easc preo i i chiar s numeasc episcopi. Dup primirea acestei scrisori. întîlnindu-1 pe acesta îrr2 Transilvania. numire înt rit i de papa (21 martie 1228). Incre tinarea cumanilor. cucerite de teutoni. ori s-au retras în inuturile dintre Nipru i Carpa i. atît el. c lug rul Teodoric. în frunte cu fiul s u Burch. de a înapoia cavalerilor p mînturiie i bunurile lua Le. Ace tia fiind p gîni. îndat dup aceasta. izbutind s determine pe haganul Bortz-Membrock s îmbr i eze cre tinismul. un nou grup de misionari s-a îndreptat spre cumanii din p r ile Niprului. La scurt timp. cînd cumanii au fost distru i de ostile t ta rilor lui Gingis-han. b otezînd pe B ortz-Membrock.o.___ _ VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 241 ioriilor locuite de slavi.

Auner i I. pe lîng atîtea distrugeri de vie i omene ti i de bunuri . olae III împuternicea pe legatul s u în Ungaria.a alia ii ² »t .î în faptul c nu este amintit de nici un document medieval iese. unde se g sesc sate cu numele Milcovul. s b oi s vîr easc Sfintele Taine în teritoriile aflate în afara suvescaunului papal. XIII): C armen Mizerab ile (= Cîntec de jale). a însemnat sfîr itul st pînirii cumane în p r ile noastre. în car e des crie i narilor din anul 1241. în p r ile ui. cercet tori (D.O. Istoricul maghiar Liiko Gâbor socote te c ar fi fost undejde ul Olt. n 1241. dirt'> L Este vorba de o scrisoare cu data de 14 noiembrie 1234. Filip. R. ^ oa rea papei Grigorie IX. oate acestea. De pild ^ li se da dominicanilor împuternicirea s converteasc . :opul Teodoric a intervenit pe lîng prin ul Bela. adre*flr T. Acad. marea invazie t tar a distrus din temelii scaunul EpisMilcovia. patronat de e regele Ungariei. afl m c ace tia. de aceea mim s consider m c era situat undeva p e cursul mijlociu al ui. Ceea ce ne intereseaz pentru mal' e o tire despre via a bisericeasc a românilor ortodoc i. în 1482. Milcoveni. alipit de tefan cel Mare la Moldova. între care era men ionat i Cumania. dup ce au trecut rîul ajuns «în ara episcopului cumanilor» (ad terram episcopi Co). din anumite acte papale. Din poemul canonicului Rogerius din Oradea (sec. Feren ) conora ul Milcov ar fi identic cu cetatea Cr ciuna. viitorul rege s -i ridice o biseric episcopal . Marea inva-irilor. s . dar pagand ei catolice în teritoriile extracarpatice. Onciul. se desprinde inten ia i papal de a se continua ac iunea de r spîndire a credin ei catoîuturile apar in toare odinioar Episcopiei Milcoviei. Se pare c ini ial prin ul a îniitoarea ctitorie «cu întinse st pîniri» i peste cî iva ani a zidit :a episcopal . Izvoarele dominicane arat c au fost uci i 90 de Se poate ca atunci s . C. Încerc rile pentrvi reînfiin area ei au fost relua^ >lul urm tor. care ie reînfiin eze.. ConGiurescu credea c se afla pe teritoriul actualului ora Odoe greu îns de acceptat ca sigure aceste localiz ri.i fi g sit moartea i episcopul Teodoric. ‡ aceast dat nu mai avem nici o tire despre el. Rosetti.i dea isupra posibilit ilor de existen ale Episcopiei Milcoviei. In 1279.

l ocu i n d p r i nt r e ei . Pe d e o par t e. fi ul i cor egent u l lui An drei II al Ungar i ei. nesocot indu-1 pe acest a ( epis co pu l cu man i l or . d in car e se p oat e d espr i nd e ati tudi n ea r omâni l or din acest e p r i fa de p t r u nd er ea cat ol i ci s mul u i . t r e c l a cr edi n a l o r . din care s tr i asc pot ri vit cu demn i t at e a s a e pi s c op al . ci i î nt i n der ea sfer ei de f!Îc i n fl uen a st atu l ui un gar l a sud de C ar pa i . D e a l t f el . pr i n ci pel ui d e cor oan B el a. «Du p cî t e a m auz i t ² s cr i a pa pa ² î n E pi sco pi a cu man i l or se a fl ni t e p op oar e c ar e se n u mes c val ahi ( w al ati ).a ve m î n s n i ci o d ova d c s . t ot u i. car e i n d e r i t ul gr eci l or ( = or t odo x n .vi car d i nt r e r omâni . Fa pt ul c mi si onar i i veni i î n E pi sco pi a C u ma ni ei er au î n maj or i t at e u nguri. ² vi i t or u l r ege B el a IV ². n . ).a r i i n u mi t un ast fel d e epi scop. N._VIA A BISERICEASCA IN SECOLELE XII²XIII 243 sat d e pa pa Gr i gor i e IX. care s î nd rume sau s condu c r ezi st en a r espect i v . nu pri mesc t ai n el e bi seri ce ti d e l a ve ner abi lu l n ost ru fr at e. p e c ar e papa î i nu me te di spr e uit or «pseudoepi scopi ». de i se socot esc cr e tini . ci d e l a oar ecar i f al i ( pseud o) e pi sc opi . spri ji ni i d e r egii Un gari ei. epi sc opul cu mani l or . atît unguri cî t i teu t oni i al i dr ept cr ed i n ci o i . pentru r omâ n i . n.. papa di spun ea ca epi scopul Teodori c al cu mani l or s r î nd ui asc u n e pi sc op cat ol i c d i n nea mul l or . Ia r p r i n c i pel ui î i a mi nt e a d e f g d u i n a p e c a r e a f cu t . i wni i din r egat ul Ungari ei .. ) . di n Per u gi a. s pr e mar e a i n di g n a r e a cr e di n ci o i l o r i s p r e nu mai pu i n s c d er e a cr ed i n ei cr e t i n e». ar at rezist en a r omânil or ort od oc i în fa a ac i unii pr ozelitist e cat oli ce. n. car e e î n fr un t ea d i ece zei de acol o. iar pe de alt part e. at est e xi st en a un or epi sco pi or t od oc i î n t er i t ori i l e e xt r a car pat i c e. ^ f . deci u n r omân (. savî r esc fapt e pot ri vn i ce acestui n ume. c a r e e r a at î t d e p u t e r ni c î n cî t at r g ea i pe u ni i cr edi n ci o i cat ol i ci secu i i sa i t r ecu i pest e C ar pa i . avî nd rit uri i obi cei uri difer it e. î n s i r ezi st en a r omâni l or or t odoc i î mpot r iva cat ol i ci smu lui presupu ne exi st en a un ei organi za ii bi seri ce t i î n acest e p r i.s e u n a cu acei val ahi pri mesc zisele taine (d e l a ei ). Aceast scri soar e pr ezint un dubl u in t eres.o î n scris i prin viu gr ai c va sili pe acei r omâni s pri measc pe epi scopul c ar e ur ma s l i se d ea i s a i se ac or d e ven i t u r i c or e spun z t o ar e di n dij mele car e se strîn geau de l a oi. Dat fiind aceast situ a i e. car e. st r ui n a l or î n c r edi n a o r t od ox . C ci nesocotind B i ser i ca r oman ..catholi cum eis epi scopu m ill i n ati oni. Aceast a est e pr i ma at est ar e d ocu me nt ar si gur asu pr a exi st en ei un or e pi s c opi ort o d o c i r omâ ni î n cu r sul e vu l ui med i u.. i f cî n d u .) ca vi car al s u. d ovedea li mped e c prin ei se ur m r ea nu nu mai cat ol i ci zar ea ro mâni l or .

In stînga dania cuprindea «toat Cumania.ritoriile cuprinse între Carpa i i Dun re. rînduite mai sus pentru ara Litua». Cînd facem aceast afirma ie ne gîn-a faptul c peste 13 ani. Din scrisoarea pap ei. Diploma le-a dat-o regele Bela IV. dup cum au avut -o ei i pîn acum». a a cum cedat în tot decursul istoriei noastre. nu s-ar fi vorbit de ungurii i sa ii atra i la de de valahi. A . în zona de influen a Episcopiei cumanilor. 3ela IV al Ungariei (1235²1270) a încheiat o în elegere cu cadin ordinul Sfîntului Ioan. pe care o omâ nilor. în schimb ul acestor cavalerii primeau mai multe p osesiuni i privilegii. In alt loc se c Litovoi avea în st pînirea lui i ara Ha eg ului. avem prima atestare do-ira a unor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. consemnat la sfîrcolului trecut de cercet torul Basil lorgulescu. întrucît atesta existen a ltor cnezate i voievodate române ti la sud de Carpa i. înseamn c ace ti «pseudoi» erau de n ea m ro mân i purtau grija duhovn iceasc a unor io i de acela i neam cu fi. pe L chemat pentru ap rarea hotarelor Ungariei de noi incursiuni tea t tarilor. pîn la rîui Olt. în afar de ara lui u voievodul românilor.PERIOADA A DODA (SECOLELK Vil ²XIV) na te în chip fires c. c ci aceia sînt atesta i documentar numai din jum tate a secolului al XlII-lea. i despre românii din Oltenia i Muntenia la 1247. Presupunem iau pe lînga efii unor forma iuni politice române ti. De asenu credem ca papa s fi avut în vedere p e arhiepiscopii de Viei nordul Dobrogei. nu poate fi vorba de episcopi l reni. precum i cnezatele lui Ioan i . la 2 iunie 1247. Astfel. în acelea i condi iuni. existent pe c ci în acest caz. organizarea bisericeasc întotdeauna celei politice. de la rîul Olt i Mun ii Tranir în acelea i condi ii ca i ara Severinului. pe care o l s m acestuia. în acest an. acorda cavalerilor ioani i «toat tara Severinului cu mun ii i i cu toate locurile ce in de ea. adic în 1247. N-ar fi exclus ca 1 acei «pseudoepiscopi» din anul 1234 s . i o ierarhie bisericeasc superioar . dup cum arat o veche tradi ie. adic din imperiul vlaho-bulgar de Tîrnovo.i fi avut sediul undeva Le Buz ului. afar de ara voievodului Litovoi. î i aveau re edin a undeva în teriixtracarpatice. rezult c era vorba de o ie local . dar i ca s ajute regatul maghiar în exp ansiunea . constituie un docundamental al istoriei poporului nostru. întreb area : cine era u ace ti episcopi i i aveau re edin a ? In orice caz. numi i i ioani i sau osp italieri. s o ie ca i u m. : iecare. în regiunile de curbur a acestora.

D î m b o vi a. ca i po se siu n ea ace st ei a d e c tre d o mn ii rii R o m ân e ti de m ai tîrziu du c la pr esu pun erea c voievod atu l lui S en esla u cu prind ea i u nele p r i din Tran sil van ia de miaz zi. se ad mite c st pî nirea lui Lito voi se în tin d e a pe va l ea Ji u l ui pî n l a D u n re pr e l u n g i n d u . p e terit ori u l f o st u l ui j u d e R o m a n a i. P rob ab il ierar hu l lu i S e.. » ) . In t r e al t el e. în sl a v.L o ealizarea acestor for m a iu ni p olitice a fost m u lt d ezb tut în istoriogra fia n oa str . C e e a ce n e i nt e r e se az î n c hi p d e o se bi t e st e f a p t ul c di n d i p l o m a a m i n t i t se d e s p r i n d e c e x i st a i o o r g a n i z a r e b i s e r i c e a s c î n t e r i t o riil e r e sp ec ti ve. d e ci a c t u al e l e j u d e e A r g e . d i pl o m a p r e v ed ea c a o p art e di n ve n i t u ril e t e ri t or i il o r ce d a t e s s e î m p ar t î n t r e r e g e i c a v al e r i . c u m vo m ar t a m ai jos...i di u o r ga ni z a re a bi se ri ce a sc u r m a cel ei p olitic e. d ar pe atu n ci nici < .. a a cu m a ve a L i t o vo i în ar a H a e gu l ui . în un g. i ar al l ui Io an .. C er c et ril e a rh e ol o gi c e a u a d u s pr o be c re e din a lui S ene slau era la A r ge . hi r ot o n easc pr e o i sau s sfin ea sc biseri ci. u nd e s-a desco perit o a eza re vo i e v o d a l d at î n d d i n se c ol u l a l X l II-l e a. O n ci ul cr ed ea c este vo r ba d e epi sco pu l c at olic d e S e ve rin . « vî l c ») . r m î n în d d e ci n e a t i n s e ci n st ea i d r e p t u ril e a rh i ep i sco p il o r i ep i sco p i l o r pe c ar e se ti e c l e a u .. n u e x i st a o e pi s c o pi e a c o l o. D at o rit fap tul u i c în p r actic a e vu l u i m e . car e s . q u e h a be r e d i n o s cu n t u r. di n ven it uri l e c r or a n u p st r m n i m i c p e sea ma n oa str . D e l a p r e v e d er e a r e s p e ct i v f c e a u e x c e p i e « b i seri c il e cl di t e i c e l e ce se vo r cl di î n t o at e ril e su s zi se . sal vi s ta m en re ve ren tiis et iu ribu s ar h iepi sco po r u m et e pi sc op or u m. » ( E xc e pti s e cc l e si i s c o n st r ac ti s e t c o n st r u en d i i n o m n i bu s t e rri s su pr a d i cti s. a ra l u i S e n e sl a u c u p r i n d ea r e g i u n e a d e m u n t e . L eg turile strîn se. d e a l . sa u p oa t e l a C et e n i. e st e d e n e co n c e pu t ca e vo i e vo zii S e n e slau i Lito voi s nu fi a vu t p e l îng ei u n iera rh. « fa r c a ». i e s d i n M u n t en i a ve st i c .r n e sl au pu r t a ti tl u l d e « ar h i e p i sc o p » i va st a î n p r e a j m a sa . t r a d i i a d e sp r e «d es c l e c ar e a » l u i R a d u N eg r u din ar a F g r a ulu i. d e q u a r u m r e d d iti bu s ni c h il n o bi s re ser v a m u s. c ar e v o r fi st a t pe lî n g cn ej ii i vo i e vo zii po m e n i i ma i su s. E st e vo r b a d e e p i sc o pi o r t od oc i l oc a l i sau d e dr e p t uril e e pi sc o pil or c at oli ci d in r eg at u l feu d al m a gh i a r ? D .se . în gener e. -. . c on se m n ate de tr a di ie i d e i z v oa r el e d o cu m e nt ar e. î ntr e r o m â n i i d e pe a m b el e ver s an t e al e m u n il or F g r a . pî n î n ara H a egul ui. cn ezatul lui F arca era pr obabil în V îlcea (l up. în n or d . T ele or m an i eventu al P rah ova. î n se a m n c d i p l o m a a ve a î n v e d e r e p e © « p s e u d o e pi s c o p i i » a m i n ti i l a 1 2 3 4 . i ar a lt e l e s r m î n î n î n t r e gi m e a c e st o r a . s-a u d e sc o - . l a su d . N i c o l a e. c u h r a m u l S f . O lt. fi e l a A r g e ( pe l o c u l bi ser i c ii d o m n e ti.

D u p 1 2 91 . c n e az s au v o i e v o d . v a l e r i i i o a n i i se p a r e c n u s. rar h u l lui L it o voi a p utu t sta fi e u n d eva p e Jiu . din sec ol ele IX ² X II).a u a e z a t n i ci o d a t î n t er i t o r i i l e u fo st d ru ite. u n d e va fi ier ar h ul sa u.a p i e r d u t v i a a .o vr e u n c o n ) r r o m â n . fi e l a C î m pu i u n g. ac e a e pi sc o p i e «d e p e m o iil e fiil o r c n e az ul ui B îl e a »)/ ii F a r ca se p ar e c i -a a vu t r e ed i n a l a R î m n i c . c u n o s . C u toat e acestea. u n a d i n s e c o l u l a l X V . în 1 3 7 0 . fie la Vicina. A ce ti vl d i ci er a u h ir o t oni i fi e l a o. în h oco m un ei C et eni. în p r. S-a î ntreprin s îns o ex pedi ie îm p otri va lor. î n ac est c az . pe D î mb o s e a fl r u i n el e u n ei ce t i i al e u n e i bi se r i c u e r u p e st re . a ierarhil or ortod oc i atesta i în ii 1247. Sînt m ria O rlea . T o t î n h o t a r u l a c e st e i c o m u n e a u e sc o p e r i t e f u n d a i i l e a t r e i bi s e r i c i . pr ec u m i oa se l oc u i n e. fie la V idin. p ar e j u sti fi c a t î n fii n ar e a u n e i solii a S e ve ri nu l ui ». u b n u m e l e d e « c et u i a i s c h i t u l l u i N e g r u V o d ». iar a trei a i m ai ve c h e. S e p a r e c a a f o s t c o n st r u i t d e t e u t o n i . a fo st u n ce nt r u m i lit ar i bi seri c e sc. (în 1 20 5 arc a ezat prezu mti v. la D en su . re gii ma ghiari continu au s iid er e suz era n ii cn ejil or i voi e vo zil or d e l a sud de C a r pa _ i. d e l a c ar e a pr e l u a t .' m e d oa r ei. la apr oxi m ati v 2 5 k m de C î m p u iu ng. i ar f r a t el e s u B r b a t a f o st d u s l a cu r t ea r e g e l ui m a g h i a r i n e v oi t s se r s cu m p er e « c u o . S treisîn ge or rei. un voievo d cu n u m ele L itovoi ( poat e ce l 7 sau fiul s u). au cucerit o par-erit oriile su d -c ar p ati ce aflate su b su ze ra nitatea m ag hi ar i au plata tributu lui. a p u t u t st a i a i ci u n ). s-au pe rit fu n d a iile un ei ctitori i m ai ve chi (s-a de sco pe rit aici i o pectoral bizan tin .i va fi a vu t i a vo i e vo d ul . a c e ti a au co nti n u at efo rt u ril e î n ve d e r ea cî ti g ri i u n ei in en e de pline. din br on z. A p oi. cîn d c ea m ai m ar e pi rte a B a n atul u i d e î a aj u n s î n s t p î n i r e a d o m n i l o r r o m â n i . fi e î n « T ar a H a eg ul u i ». P rin 1 27 7.fu n d a iil e u n ei a d i n se c ol u l al X H I -l e a). implicit. în c r e i a L i t o v o i i . L a or. pe nt ru ca ni ci o m rt uri e sc ri s sa u a r h e ol o g i c test prezen a aici. în se a m n c ai ci.l e a. u nd e . de ci o re e di n a vo i e v oz il o r atest a i Lentar în 1247 i. u n d e e xi s : de at un ci bi serici d e piatr r o m â n e ti. a di n sec o l ul al X H I-l e a. di n m o m e nt c e în ora ul D r ob et a ² Tu rnu S e ve rin s-au de sr ui n e l e a d o u b i se r i c i d e i a sfî r it u l se c ol u l u i a l X l II -l e a sa u t u l c el u i u r m t o r. la C et e ni . st p î nit d e el. c ci iserica mîn stirii N egru V o d d e aici (din sec olul al X lV -lea). a. î mpr eun cu fratele s u B rb at.

dar cu timpul o parte din ele au fost încorporate în statul halician care. la nord-vest de stepa BugeTTcu7ui). Era amintit . în teritoriile de la r s rit de Carpa i existau felurite forma iuni politice române ti. la rîndul lui. aceea a berladnicilor. care red cuvîntul hlah. Ei locuiau în p r ile de nord ale Moldovei de mai tîrziu i în sudul statului slav al Haliciului.probabil un voievodat în nordul Moldovei. Episodul este relatat într-o diplom a regelui Ladislau IV (1272²1290). Izvoarele istorice îi arat tr ind în sate i ora e. Deci. dup cum a trebuit s aib i B rbat. va fi încorporat în statul polon în 1349. Cu mult timp înainte de întemeierea Moldovei. Cronicarul polon Dlugosz face amintire de «tara $epeni ului». care i-a urmat la conducerea voievodatului respectiv. arat c locuitorii din trei inuturi ale Moldovei tr iau într-un «fel de republic » : Cîmpulung. IJJ{ . anumite documente ale cancelariei regale maghiare i bule papale pomenesc de tnrn_hrodnicilor_tbrod. Din actul respectiv rezult c voievodatul lui Litovoi era o forma iune politic puternic . în centrul i sudul Moldovei. din anul 1285. rîurilor).*7S:rte~cnezate i voievo date se pare c existau în regiunea Codrului (în r s ritul Moldovei). dispunînd de o oaste capabil s înfrunte p e cea a regatului maghiar. în partea de miaz zi a viitorului stat Moldova.. în slavon = vad. dup cum dovede te «suma foarte mare de bani» pl tit de B rbat pentru r scump rare. Forma iuni politice în Moldova i via a lor bisericeasc . la început independente. Vrancea i Tigheciu (în stînga Prutului. Dimitrie Cantemir. prin care sînt denumi i românii în documentele latine. pe a a numi ii bolohoveni (boloh este un cuvînt. Tot cronicile ruse ti amintesc ² în 1159. dar i de resurse economice imp ortante. la sud de Carpa i exista o ierarhie bisericeasc superioar . în Descrierea Moldovei.sum foarte mare de bani». Document ele p olon e arat c în sudul statului Haliciului existau -în secolele XIII²XIV ² sute de sate române ti (valahe). ara vecin a brodnicilor». prin secolele "XII ^i XIII. al c rei centru se pare c era Bîrladul. 1161 i 1174 ² o alt forma iune politic . Astfel. . apoi în p r ile Orheiului i Lapu nei. în bula papei Grigorie IX din 1227 : «. p utem con chide c în secolul al XlII-lea. adic locuitori în regiunea vadurilor. F r îndoial c un astfel de conduc tor a avut la curtea sa i un ierarh ortodox. grupa i în cnezate i voievodate. Cronica ruseasc a lui Ipatie i documentele polone p omenesc.slav r s ritean. La începutul secoîuTtii al XlII-lea. bazat pe tradi ie i pe unele particularit i locale. de pild . care se conduceau i dup dreptul românesc (jus valachicum)..

curtea hanului. încadrat de Sfînta Fecioar M ria i de Sfîn. în 1247. Chirii Rnmnnul. Boto ani). e ti i D ne ti în jud. nupentru c se purtau atîrnate pe piept i con ineau p rticele e moa te sau din lemnul sfintei cruci. Boto ani. Astfel au fost desaproximativ 20 de cruci-relicvar sau cruci-engolpioane.ipot. C be ti-Bac u. Suceava. a «Berladnicilor» i a «Brod. n ysl ( azi î n P o l on i a) . Alte cvar sînt de origine veche ruseasc . i (toate în jud. Probabil unul din «pseudo-episcopii:> din 1234 va fi rezidat în aceast ar a «brodnicilor». lîng Piatra Neam . teritoriile dintre Carpa î ru au r mas sub domina ia lor. Cercet ril e arheo- duc îns i anumite m rturii despre via a bisericeasc din Molaceast perioad a evului mediu timpuriu. Ib ne ti. încadrat la capetel e bra elor superioare uitorul i probabil de Sfin ii Apostoli Petru i Pavel. cu reprezentarea. Br ie ti.ip marea invazie a t tarilor din 1241. In 1288.. Unele din ele sînt de factur bizantin . «aveau în jurul lor ierarhi. de p ild .fi atestat rîorumontnr ooifiropui. despre care actele papale preera situat în vecin tatea rii Bîrsei i a Cmnaniei" JvTnlt __ ‡far-m 1353. nica lui Thomas Tuscus amintea un conflict din 1277 între brurobabil ruteni) i români (blaci). cum este cea deimea B'iîca Doamnei.. De njsionarul franciscan Giovanni da Pian del Carpine. înf i a p e Mîntuitorul r stignit. care i în « ara vlahilor». în drumul .. Vaslui.tol Ioan. a întîlnit un voievod cu numele Olaha. iar pe fa a cealalt o cru ce în mijloc. tot a a vor fi existat iertodoc i în « ara Bolohovenilor». Soroca de la Trife ti. descoperite la Piatra Cinde ti-Neam . Orhei. Se cunosc acum i cîteva tiri >literare despre români ² sau vlahi ² i organiza iile lor. d ec i t o c m ai î n «t a r aj b ol o h o ve ni l or » . rului p e cruce. datînd din secolele I. î n ta acu m i n st atul feud al pol on. "F=~--. iar le celor patru bra e se aflau chipurile evangh eli tilor în meÎ acelea i localit i s-au descoperit numeroase cruci pecto-n a lor constitue o do va d despre existen a în acest e teri-iei numeroase popula ii române ti ortodoxe. ^supunem c dup cum cnejii i voievozii atesta i la sud de în 124 7. ast.. avînd deasupra soarele i luna. ezi arheol ogi ce despre via a bisericeasc . Triie ti i Cîrjoaia în jud. B iceni. papa Nicolae IV trilug ri din ordinul predicatorilor în mai multe ari din R s rit. care avea mul-» .

N. în secolele XI ²XI V. c ci nu putem concepe ca rin candidat la preo ie s fac un drum lung i obositor peste Dun re ² la Vicina. i nJ. Occident la începuturile culturii medievale române ti (secolele X²XI V). voi. ara Româneasc .. p. Ace ti episcopi nu puteau sta în alt parte decît a colo : ir unde era i co nduc torul politic sau în vreo mîn stire ori schit în . .i aib sediul într-unui din schiturile din p r ile Buz ului. Bucure ti. Xenopol». «pseudoepiscopii» din scrierile papale.. 1951. 1. Bucure ti. GRIGORA . Ne-am exprimat p rerea c ei puteau s . Bu cure t i. Desigur erau purtate de preo i sau de c lug ri. I. GHEOR- . cu ‡t pu tina lor tiin de ca rte. unele descoperiri arheologice. VICTOR SPINEI. Tîrnovo sau Vidin ² pentru primirea hirotoniei. LV + 428 p.rî apropierea acestuia. 1977. 1 (1075²12:30). DENSUSIANU. pentru trebuin ele suflete ti ale credincio ilor români din aceste p r i. Românii de la est de Carpa i i organizarea lor pin la întemeierea statului românesc al Moldovei. 379 p. . Bu cure t i. episcopi. cu cîte un preot care tia s citeasc în slavone te rug ciunile din Molitvelnic i din Liturghier. în «Cercet ri Istorice». Prin satele r omân e ti ² a ezat e p rin \ r ai ad postite i mai ales la munte.. S. poate chiar d e ierar hi. Carpa i în ara brodnicilor. 1966. Bucure ti. B. a berladnicilor i a bolohoveniîor. Bizan . « D I S H M U I I A 5 I. in cursul secolului al XIH-lea. RÂZVAN THEODORESCU. Document-! privind istoria României. 8. în Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie «A. 267²285. au tiut s . Documente privitoare la istoria românilor. Influen ate de Bizan . t a t . Transilvania. veacul XI. la Rîmnic i la Severin. voi. ^. la ~u Cîmpulung sau la Cet eni. R. 1973. ceea ce co nstituie o d ova d in plus desp re existen a unei Biserici organizate în aceste p r i ale rii noastre. Ia i. HURMUZAKI ² N. 1²21 . Vl dicii de atunci. Balcani. Cnezate i voievodate române ti. C o n c l u z i i : Scrisorile papale men ionate mai sus. da r cu evlavie a dîn c i cu dragoste H de p stori ii lor. dovedesc c în teritoriile extracar'" [ patice ² viitoarele state ara Româneasc i Moldova ²‡ au exis. i Documenta Ro maniae Historica. A I N S E C O L E L E X I I ² xni 24 9 tipie i îndelungate leg turi cu lumea bizantin sau cu cnezatele ruse ti învecinate. 19~4. D. 1887.. BI BLIO GRAFIE I z v o a r e : E. 14. L u c r r i g e n e r a l e : SERGIU COLUMBEANU. p. Iniorma iile istorice despre popula ia româneasc de la est de Carpa i.[. voi. ca i -v. XII i XIII. conduse de cîte un jude sau cneaz ² existau bisericu e din lemn. 144 p.i in credincio ii strîns lega i n 'j fa de Biserica lor ortodox . iar la r s rit de . 1977. ACADEMI A R. I (1247²1500). C. îns i hirotonia acestora duce la concluzia c în rile române ti existau episcopi. . Muzeul de îsrorie a Moldovei. la Arge . preo i i biserici orto-c j doxe. Ia i.

238 p. Ist ori a c atol ic ism ul ui în M o ld ov a.. 1944. în It ura c re tin » . Catolicismul in p în l a sf i r it u l v e ac u l u i XI V . X X V I I. M e m. C o n trib u i i Ia p r ob le ma o rigi nii i 'i vololiovenilor. S. R. p. 3 3 0 . Buc ure ti. ROSETTI. XX X. 2 38 ² 2 4 6.B. 1 9 7 6 . « D a c ia >. p. R o m. C O N S T A N T I N I. n r . î n « A n . (c u 10 2 pla n e î n U liii .BR AT IAN U. S IB IE SC U .97.e m i l .». VIC TO R SP IN EI. p. 1 9 20 . în «Revista Catolic ». 3 ² 4 .». p.I. EORG HE I. O . an. 2 2 7 ² n O R S P IN E I i G A B R IE L A C O R A L I U C . p. B uz u.» . 1 9 3 1 . C u m a n i i i e p i sc o p i i le l o r. XIV. Z . M OISESCU . în « SM IM » . re zi st e n a b ti n a i l o r ro m â n i o rt o d o c i . 533 _ 5 5 1 . t . S IL E G H . î n « S .. B l a j . î n « B. S e c o l e l e V I I ² X I I I . nr. Buc ure ti. 74²93 . X X IV + 1 5 0 p. i. 2 .. I.S. 257. 3 02 ² 3 0 9. 1 9 6 8 . p. M OISES CU . E pi sc o p a tu l c u m a n d e la M ilc o v i a (1 2 2 7 1 1 2 2 8 ² 1 2 4 1 ) : ri l e î n ii i n t r ii . Les rela-l a M o l d a v i e a v e c l e B y z a n c e e t l a R u s s i e a u p r e m i e r q u a r t d u H . Org aniza rea Bise ricii Ori o m n e î n se c o l e l e a l IX -l e a ² a l X U I -l e a . 1971.. C ONSTAN-J. V G H. 1 93 ² 2 1 1. n r. în «G. A. 173²192. R . 2 ² 3. LXX V III c r r i s p e c i a l e : R. T H .. .M ..). H O L B A N .'. XX I. 2 7 . . Xl I I-l e a . X IX . p. B u c u re ti. B O L A C O V -G H IM P U. Ia i . t o m . în «R. p. ) .i Iu lu mie re de s s ou rc e s a rc h e o lo g iq u e s. A N D R E E S C U . S e c . Episcopia Mil covi ei. » . Edi ie studiu introd ucti v i note de Valeriu Râ pea nu. C. î n « S C I V A » . Bucure ti. 13 6 ² 1 5 4. T. I.. A U R EL IA N SA CE R D O E A N U. A c a d . . « Po p i i » i B i se ri c a r o m â n i l o r d i n Po l o n i a . No t e p ri v in d ist o ri a Bi se ric ii Ro m â n e in se c o l el e X III ² X V . G HEOR GHE I. p . a n. nr. A r t a c r e t i n i n R o m â n i a . 1975. TEO D OR . a n. în «Studii».i 're g i u n il o r c a rp a to -d u n re n e in p ri m a ju m t at e a se c . 11²12. 1 5 2 p . I. X X . (e x t ra s d i n « C u l t ur a C re [ I. 118²129. 1980. 339 ² 3 64. an. LI.. g ' . î n v oi . Tradifia istoric despre întemeie rea statelor rom âne ti. R e a c ji u n i o rt od o x e î n c o n t ra c a . » . revist de istorie. I st . în «Ortod oxia». nr. B A R N E A . 3 .R. 770²779. an. AUNER. D a t e n o i c u p r i v i re l a c i rc u l a i a i e d e d e c u l t d i n s e c o l e l e X I I i X I I I . 2 8 4² 3 2 0. 1 9 4 2. p. IX . '. :V II. î n « A r h i v a » . 19 8 3 . A. 25 ² 3 0. H O L B A N . Urm rile schismei la români. S t u d i u iv i p re ze nta re a pla n elo r d e. B laj. 1968. 1 9 0 5 . 1. 198 1. 2 4 7 ² 3 3 2 ( i 7 p . . nr. 1 9 7 5 . 1 9 31 . Despre unguri i episcopiile catolice Io v a . FE R E N . Obiecte de cult din secolele XII² XIII pe terito riul M ol-i iM. 1 ²2. Ep o c a te uto n . N . p. ' 1 9 2 3 ) . an. VI. « S p i ri t u a ist orie l a întorsu ra Ca rpa il or» . Episcopi o rtodoc i din rile ro mâne în ii XUI-lea. P Â C I JJngaria i ac iunea catolic în Orient. 1938 nr. 1²2.

.P E R IO A D A A T R E IA < E vu l m ed iu : s eco le le X IV ² X V III) . i-.V.

c .

Albania (în mai multe etape). Serbia (1459). devenit capital in 1365).Œd s~Z. Aceast continuitate statal se explic prin aceea c rile române au tiut s foloseasc în chip judicios mijloacele politico-diplomatice ale vremii. în Africa de nord i Asia. despotatul Moreea (1460). Bosnia (1463). fapt <ie însemn tate major nu numai în istoria poporului român. 1362. XV. Muntenegrul (1496). devenit Istanbul (1453). Macedonia. Existen a acestor state române ti a fost neîntrerupt . XVI). Thasos în sec. Ahaia.Œ«~. Her egovina (1483).*. mai ales în secolul al XVI-lea. Rodos i Cipru în sec. Moldova i Transilvania. economice i sociale. în 1541). iar în anumite cazuri. au recurs la rezisten ar- . La sfîr itul secolului al XV-lea. în schimbul unui tribut sau haraciu. o serie de state din vecin tatea rilor române ti : Adrianopolul (c. care au r mas în continuare cu un teritoriu distinct. cu hotare bine delimitate. dup 1354. ci pentru întreg sud-estul europ ean. cu un patrimoniu cultural-artistic propriu. cînd turcii s-au instalat p entru prima oar în Europa (fort rea a Galipoli) au c zut. cu existen a celor trei state române ti independente. cu propriile lor institu ii politico-administrative. taratele bulgare de Tîrnovo (1393) i Vidin (1396). principatul Atenei. în st pînirea lor. ajunse apoi sub suzeranitate otoman : ara Româneasc .>j. cu sediul la Buda. la care se adaug o serie de cuceriri în Marea Mediteran (insulele Lesbos. imperiul bizantin însu i ² cînd Mohamed II î i mut capitala în Constantinopol. Ungaria central (transformat în pa alîc. în adev r. jind pe rînd. în sud-estul Europei nu mai existau decît dou state cr e tine lib ere : ara R omâneasc i Moldova. i ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI UNGROVLAHIEI MUC Oecolele XIV²XVIII constituie «evul mediu românesc» sau perioada «feudal ». imperiul grec de Trapezunt (1461). pe de o parte recunoscînd suzeranitatea otoman .

eierea rii Române ti. s-au stabilit leg turi cu alte Biserici Orrori care au fost ajutate în permanen de domnii celor dou ie ti extracarpatice. sprijinindu-se uneori i pe alian ele încheiate state cre tine vecine. mult redus ca însemn tate . Aceast ultim ca de altfel i faptul c rile noastre n-au fost ocupate de avut o însemn tate covîr itoare pentru buna desf urare a Bisericii ortodoxe din cele trei ri. Turcii în i i au fost nevoi i s recudividualitatea celor dou ri române ti extracarpatice.Joanili din e_f cea amintire de anumite forma iuni politice ‡² cjiezaie late ² în teritoriuj_^^ri_ns_în re_Carpa ii meridionali i Duum i de existen a unor biserici. Un ierarh va fi existat i mai tîrziu. sculptur .).a. cgnsta ni locul forma iunilor politice anterioare exista un singur stat. lucr ri originale . înc necunoscute ² a trebuit e__ £ cîte un ierarh. cel din 1277.1 despre \oievozii de la sud de Carpa i. Domni i moldoveni au continuat politica «basileilor» bizantini în op era de patronare a B isericii din rile lor. a ii teritoriale i cu interdic ia ² pentru musulmani ² de a în rile române ti i de a ridica moschei. In 1324.U A U A A XKK 1A (S E C O L E L E X I V ² X V I II ) mobilizarea tuturor for elor populare capabile de lupt îmjtilor otomane. episcopi i arhiepiscopi.aproape o ju m tate de v ea c în car e nu ma i avem tiri do. scutind pe credincio ii tica de «islamizare» for at dus în rile cotropite de turci. la Litovoi. . dar i a Biserici ortodoxe c zute sub domina ie otoman . în diploma caj alerilox.F E IU . ele au ajuns s de in o adev rat «suprema ie» în rîndul Biserici ortodoxe din spa iul sud-est european i mediterai o «quasi-autocefalie» fa de Patriarhia ecumenic . am ajuns la convingerea ca pe lîng fiecare ^iL i_cnejii pomeni i atunci : Ijioa vjgi ifc Joâniui J^c^. ^^Sen^s s i în alte forma iuni politice. iar i a Transilvaniei ² cu resp ectarea autonomiei lor interne. broderie. Pe :estor relat ri. n Bosnia. Dup mi carea lui Litovoi a urmat un . pictur . Her egovina i Albania. îast perioad -² mai cu seam în ara Româneasc i Molia des vîr it organizarea canonic a Bisericii Ortodoxe Ronflorit cultura bisericeasc în limba slavon i român (maip rituri. muzic florit monahismul. :anonic Bisericile din ara Româneasc i Moldova se g seau sdic ia» Patriarhiei ecu menice. s-a dezvoltat arta bisericeasc ramurile ei (arhitectur .

iar conduc torul "Bisericii a fost ridicat* ja treapta de arhi episcop. adic î existen ijpe lîng fiecare cneaz sau_voievodJ . în 1217. în practica Bizan ului i a altor state ortodoxe.jn_ a a numita_ Cronic pictat de la Viena (Cronicon pictum Vindobonense).j b . . ara pe care o cîrmuia Basarab sejjntindea de la Carpa ii Meridionali laDun re i de la Por ile de Fier pîn în teritoriile din nordul Dobrogei i în cel dinjstînga bra ului Chiliei. Este lucru stabilit ast zi c întemeierea rii Române ti s-a datorat voievozilor de_Ja_Cîmpulung i Arge . peste doi ani fratele s u Sava era recunoscut arhiepiscop. a avut loc i unificarea organiza iei biserice ti. de fiul s u> JVico2fle_ iexo ct£U. Basarab a izbutit s înl ture pentru totdeauna preten iile de suzeranitate juncjar i s des vîr easc independen a rii Române ti.. cunoscut de Jradijiâ__popular sub nuineîe de «Negru Vod ». In 1204. iar cînd ace la i Du an a luat titlul de «tar». Acesta a cîrmuiX" aTa cu pricepere.3jf . Lupta este relatat . stînd în str»ns~e leg turi cu statele slave din sud. cu titlul onorific de mitropolit. A a s-au petrecut lucrurile i în statele slave vecine. des vîr indu-i organizarea. Bulgaria i Serbia. fiul lui Tihomir. în_ statul As ne ilor. Cînd Basarab I a r mas singurul domn al rii Române ti. din 1352 pîn în 1364. Bj^aj^ab_J__ i-a sfîr it via a în 1352. Nu_cunoa tem_ nici etapele i nici modul in care -a_desf urat procesul de unificare a fostelor cnezate i voievodate. Ioni a fost recunoscut ca «rege al bulgarilor i vlahilor». marele jupan tefan Du an a devenit rege al Serbiei.Ji Jost ales un singur ierarh. sub o singur st pînire româneasc . prin l_up_ a pe carejî ayut-o cu regele Ungariei Carol Rober_ __de_^Arrjou (1307²1342) ² dup unii între Cîmpulung i Bran. arhiepiscopul s u a devenit «patriarh al sîrbilor i grecilor»... ierarhuli de la curtea sa a devenit «mitropolit». care au început ac iunea de unificare a diferitelor cnezate i voievodate din dreapta i din stînga Oltului.iar în locul cnejilor i voievozilor din secolul al XlII-lea existe ^ d j i în persoana lui Basarab l întemeietorul. orice organiza ie de stat implica i o organiza ie bise riceasc . Presupunem c paralel cu unificarea^ politic a vechilor forma iuni cneziale i voievodale._va. Organizarea bisericeasc . Des vîr irea unific rii statului s-a f cut sub _Basarab / (c. dup al ii prin Lovi tea ²._1310²1352). Dup o îndelungat i str lucîta~3omnie. Acelea i lucruri trebuie s se fi petrecut i Ia noi. fiind îngropat în biserica zis «a Iui Negru Vod » diji^împj^j^__cJftojm_j£ Scaunul domnesc a fost ocupat. In 1330.

_ ea e at docujmen_ ^ iiJacf^fJl __cjLrj_Jn^J3_48 eramitropolit de iar peste cî iva ani (în orice caz. spunea de!hilia c s e a fla «la grani a Valahiei». In hot rîrea sinodal ta c domnitorul Nicolae Alexandru.__Jin__J359_ Existînd i mitropolit la noi înainte de aceast dat . Transferarea u nui mitrop olit de la Vicina în in cele dou ora e amintite se explic prin aceea c Vicina apar-' de cîteva decenii.J^icolae Alexandru Basarab. dup 1352).ri ' Pr. «s se aleag altul i hirotonindu-se de c tre Prea Sfînta iiseric a lui Dumnezeu cea p storit de noi.»». e a sinodului. în 1 321 c l torul i ful arab Abulfeda relata c Isaccea (ora situat lîng Vicina) s e a ara vlahilor». r h i e i ca deocamdat s recunoasc transferare ~acestui Vicina «la Biserica a toat Ungrovlahia». srat mult timp ele istorici ca actul de întemeiere a Mitropoliei tlahiei.A V 1 1 1 J i cunoa tem cu numele nici un ierarh muntean pîn în anul 1359. în acest scop. ci de !îllfL2. ir aceast organizare bisericeasc centralizat . Primul era «înscrisul» s -fpa^o? sau jea sinodului Patriarhiei din Con tantinopoL princare mitropolihint ² fost de Vicina ² er_a j ecunoscu ca mitropolit L Al doilea act este scrisoarea patriarhului ecumenic -1354 i 1355² 1363). Re-i rea a__ob inut-o_. treb uie privit numai ca o acceptare a unei st ri j xisll_nu de creare a unei noi institu ii. Astfel. c re_ domnitorul Nicolae Alexandru. Iar o cronic în versuri despre expedi ia beguur din Anatolia la gurile Dun rii (în 1337 sau 1338). Astfel. s fie trimis acolo P i arhiereu legiuitajoat Ungrovlahia. din apropierea Im.F f c lK K J A I J A A i ti iL l A [ it L U L t b t . «g_£em|_nu__o dat . nu avea înc recunoa terea cano nic a Patriarhiei ecu men Constantinopol.a iui. atunci actul din 1359. A IV . suprema autoritate bisericeasc în R s rit. i a primit cu foarte mare bucurie binecuvîntarea sa». urmînd ca dup . domnul «a i chemat cu c'itva i pe Prea Sfin itul Mitropolit al Vicinei. rii Române ti. ceea ce ne face s cr ea r a l u i B a sar ab I s e î nt i n dea p î n a co l o. în frunte cu un olit. D eci ave m do u Î care dovedesc c st pînirea lui Basarab I se întindea peste amaluri ale Dun rii maritime. îachint de- . scrise în limba greac . a_fost_jmitat la [ung* sau Ar ge .!lLJiSli!!2?il? SG'e>>< ca Biserica din ara lui s fie sub j_rea _ c_aiipmc ^ a scaunului Patriarhiei din ConstantinopoX"~~de > primeasc un arKiereu hirotoniFde pâ!riarrr* Pcare*'sa fac din sinodul patriarhal. au rj s rat dou acte privitoare Ja^ac^a t^ recunoa terej^ajribele ii__1359. prin aducea la ^cuno tin J io iljjj.

Din hot rîrea sinodului patriarhal reiese c domnul a cerut încuviin area str mut rii lui Iachint «nu numai o dat . deci prin pre uirea de care se bucura Iachint din partea domnului. N-ar fi exclus ca aceast st ruin a domnului s fi fost determinat i de faptul c Iachint va fi fost un bun cunosc tor al limbii române i al celei slave.venea «Prea Sfin it mitropolit a toat Ungrovlahia. . avînd dreptul s fac în eparhia sa «toate cîte se cuvin unui arhiereu legiuit».. în acela i timp. Din ambele scrisori reiese c ini iativa alegerii i mut rii lui Iacbint a apar inut domnitorului i c el a st ruit mult ca noul mitrop olit sa fie Iachint. care fusese chemat «cu cîtva timp înainte» în fruntea Bisericii din ara Româneasc . 17 ² Istoria B. i în viitor vor r mîne sub obl duirea Patriarhiei de Constantinopol i vor primi arhiereu de acolo.. s ridice în treapt ipodiaconi i diaconi. prin care s . ca Iachint «s fie de acum înainte. bucuros. noul mitropolit urma «s înt reasc pe cite i.R. Scrisoarea se încheia cu îndemnul c tre domn de a se ine ‡strîns de «dogmele cele primite de to i i mo tenite din p rin i i s n toase» i cu urarea ca Dumnezeu s -1 in «scutit de boli. ca privire la folosul lor sufletesc». legiuit arhiereu a toat Ungrovlahia». îndatora totodat pe domn s fac . ci de mai multe ori». se legalizeaz situa ia lui iachint. preacinstit i iubit frate în Domnul». Se rînduia. s primeasc bucuros i s împlineasc toate cîte va spune i cu ce-i va sf tui i înv a pe ei. «ca to i clericii din acea ar ‡ i ceilal i sfin i i c lug ri sau laici. iar în scrisoarea c tre domn se amintea de «scrisorile domniei tale i din cele de la început i din cele din urm ». cu alte cuvinte. p rinte i dasc l al lor. Pe temeiul acestei hot rîri i în virtutea harului hirotoniei întru arhiereu. s -1 asculte i s i se supun ca unui adev rat p stor. Prin scrisoarea adresat domnitorului Nicolae Alexandru. ceea ce arat c e vorba de un timp mai îndelungat. în toat eparhia i enoria lui. patriarhul îl în tiin a c a hol rît ² împreun cu sinodul ². avînd i încuviinarea împ ratului loan V Paleologul (1341²1376 i 1379²1391). o «scrisoare cu jur mînt». dat fiind c Vicina apar inea acum rii Române ti.E£onii i>>c . i nu altcineva.O. Deci prin aceste dou acte se ratifica un fap t împ linit anterior. în numele_ s u i al urmailor. s hiroton easc preo i i s ia pe mina sa toate drepturile din orice parte ar fi». care va fi avut prilejul s -1 cunoasc . Aceast st ruin se p oate explica prin rela iile personale dintre ei doi. Nu se preciza îns de cît timp era Iachint pe lîng voievod.. s n tos i mai presus de toat întîmpîarea cea nepl cut ».

:at patriarhul ecumenic Calist. ci i peste teritoriile cucet^fan Du an.²Î355) s ' a it ca « ar al sîrbilor i grecilor» ² un sinod întrunit la Skoplje. s-a adresat Bisericii sîrbe. c ci i aceasta se g sea într-o situanic neclar ._care a aruncat anatema asup ra .P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E XI V. Dar împotriva proclam rii acestei noi Patriarhii. nu trebuie""sa"iVecem cu vederea scaunului patriarhal de Constantinopol.e i£i_de_Con^lantinoDjol. domnul rii R omâne ti nu se putea adresa Patriarhiei lat pe atunci sub anatema.fapt i facilitat _ocup_area lui de c re_ iu J_S_ÎILlâ2?> Apoi. pentru a statornici pacea îdincio i. ca primul între patriar3stolice" î? RfsarTtului urmat de Alexandria^Antiohia i îefusas fîr it7°m^n* ronam"ca ora ul Constantinopol era capitala impeiSâSJ-iQ. c ci pe la jum tatea i""aî XlV-lea. marele patriarh Teodosie al Tîrnovei (t 1356) a fost . care a recuîn acela i timp. i Patriarhia sîrb .. R spunsul este NTu s-a adresat patriarhului_de la Tînioyo. inea deci ca domnitorul Nicqlae^jAlegaodju..al JLgparriie. In 1346 ² dup ce tefan Du an Q^jj. domnul muntean nu se putea gîndi s leg turi canonice cu Biserica bulgar i s cear binecuvîntarea ului de Tîrnovo pentru mitropolitul s u.Jarului $j^21L o 2^iiJyr b' Anatema a fost ridicat anul 1 37 5 de c tr e p atriarhul ecumeni c Filotei. ii. bogomilismul i adamitisu i acvlm "clestul ^de r sj3Îndi e. Se în elege c în asemenea r ri. cu dou secole în urm ² era în v dit dec dere. încît.de Patriarhie."ereziile din secolele anterioare. a p ro cla mat p e ar hiil loanichie I de Ipek. bulgar ²la întemeierea c ruia contribuiomânii. pe t rjjji ic.X V I U) It p roblem car e se pune este i aceea a cau zelor care l -au lat pe Nicolae Alexandru s se adreseze Patriarhiei ecumenice ecunoa terea organiz rii canonice a Bisericii din ara sa. De aceea.. irea patriar hilor de Tîrnov o i Ohri da. ca patriarh sîrb. a c rui jurisdic ie se înm numai peste vechiul regat sîrb. fiindc mitropolitul de__Vicina (iepindea direct. JL -££-_jdre ej.. statul. convoace d ou sinoade ia Tîrnovo (13 50 i 1355 ). P iîIârhului-. nare numai ea i sinodul ei aveau dreptul s ap rob e mutarea . mutarea lui Iachint de la Vicina n ul Ungrovlahiei s-a f cut ² dup cum se arat în cele dou . p entru :a dreptei credin e i pentru condamnarea înv turilor eretice în astfel de situa ii.' Pe atunci considerat înc cea mai însemnat putere în sud-estul Europei.. Tn al doilea rînd. i nu or Ortodoxe învecinate din Bulgaria i Serbia. La aceasta era îndemnat de trei motive.

cu hramul «Adormirea Maicii Domnului» (o inscrip ie' descoperit pe peretele bisericii domne ti din Curtea de Arge spune : «în anul 6860 (1352) la Cîmpulung a murit marele Basarab voievod»). Panaitescu . Dac re edin a primilor doi Basarabi a fost la Cîmpulung.apare: la Arge abia subj/ladjjsiav (Vlaicu) Vod (1364²c. Re edin a. atunci va fi luat acolo i pe mitropolitul rii. atunci. 1377). La rîndul s u. C. actul din 1359 avea i o latur politic ._ II T C EP UT U R I L E M I T RO P O LI EI UN G R O V L A HI EI 259 scrisori amintite mai sus ² cu consim mîntul «prea puternicului i sfîntului împ rat». o consider . în biserica zis a lui Negru Vod . în Bizan . Deci. împ ratul avea interes s ajung la o în elegere cu ara Româneasc . Ei au i fost înmormînta i aici. Dar mul_ i__istorici socotesc c dup 1330.). trebuie s ne punem întrebarea : unde i-a avut re edin a Iachint ca mitropolit al Ungrovlahiei. mai ales c în 1330 se pare c Arge ul a fost pustiit de ostile lui Carol Rob ert al Ungariei.a. la Arge a slujit drept catedral mitropolitan biserica domneasc cu hramul Sfîntul Nicolae. pen'tru c domnul muntean avea nevoie de recunoa terea statului s u de c tre împ ratul Bizan ului. iar pe de alt parte. doamna Clara. pe de o parte ca s aduc Biserica din ara Româneasc în dependen a ei direct ² i prin aceasta cre tea i prestigiul ei ². în chip firesc. P. integrarea direct a acestei Biserici în ierarhia constantinopolitana însemna o înt rire a rezisten ei Ortodoxiei în aceste p r i în care propaganda catolic se f cea tot mai sim it (a doua so ie a lui Nico'lae Alexandru. Dar îns i Patriarhia avea interesul s satisfac dorin a domnului muntean. mai ales c tocmai în acela i an. Dup ultimele cercet ri. pe care unii istorici o socotesc ctitoria lui Nicolae Alexandru Basarab. turcii î i f ceau prima dat apari ia sub zidurile Constantinopolului. care. Re edin ele Mitropoliei. în 1359. iar al ii. era catolic ). Trebuie s admitem c i re edin a mitropolitului Iachint i a prezumtivilor s i înainta i a fost tot în acest ora . desigur la biserica amintit . avea ultimul cuvînt nu numai în problemele politice. Cînd Vlaicu Vod a mutat re edin a domneasc la Arge . ci i în cele biserice ti. cu hramul «Adormirea Maicii Domnului». P. poate început chiar de Basarab întemeietorul. ci la Cîmpulung (C. dorngejjgca. Giurescu. re edin a primilor domni ai rii Rornâneg i^ (Basarab I i Nicolae Alexandru) nu a fost aici. Cunoscînd toate aceste lucruri. chiar dac o f cea indirect. primul act emis la Arge fiind din 1369. pentru c cele dou acte patriarhice ti din mai 1359 nu precizeaz acest lucru ? O serie de jstorici au sus inut c re edin a sa a fost la Arge . dimpotriv .

ajungeau pîn «la marea cea mare». cea mai acceptaerpretare este aceea c prin ea trebuie s în elegem «Vlahia de ngaria».biserica încep ut de Radu cel Mare i t de Neagee Basarab. unde a fost decainastic . Teritoriul rii Române ti era în cre tere. locul vechii biserici a lui Vlad Dracul a ridicat ap oi Neagoe minunata sa ctitorie de la Arge . Se pare c aceasta a fost ridicat pe locul unei nai vechi. sfin it la 15 august 1439. sfin it la 15 august 1517. In ce prive te numele de Ungrovlahia. iar a Pus. Pisania acesteia Neagoe a g sit biserica de la Arge «d rîmat i neînt rit ». deci cuprindeau i Dobrogea. ci 1 dragonului). pentru a servi ca necropol dom-de i Vlad Dracul a fost îngropat la Tîrg or.P E RI O A D A A T R EI A (S E C O L E L E X IV² X VIII) de Vladislav I. în 1483. în timpul lui Mircea cel B trîn hotaiif înspre r s rit. P robabil în 147 5 sau 148 4. situat în e. iar popula ia asca ortodo x se înmul ea mereu. In prima jum tate a secolului al XV-lea. cu hramul Adormirea Maicii i _ ia aproximativ 2 km de ora ul Curtea de Arge (pe mo ia ti) ². Vlad 1436 _ 1442 i 1443²1446). voi ev odul ur m r ea s -i confer e o notoritate i j . în. Banatul de Severin. la Tîrgovi te. afl m p e mitro p oli ii ri i a l t uri d e a Gherghi a. în 1508. în 1482. a ridicat lie o nou biseric mitropolitan . Mutînd mitropolia de la biserica domneasc în ridicat d e el. spre a sublinia continuitatea sa cu a vechilor Basa:ruciat .are au impresionat pe contemp orani. fiind faptul c re edin a domneasc se mutase înc din timpul ea cel B trîn la Tîrgovi te. i la Bucure ti. . Di n a ctel e i n t er ne. fiul lui Mircea cel B trîn. rne te pîn azi admira ia tuturor vizitatorilor. isdie ia noii Mitropolii se întindea asupra întregii ri Româachint fiind numit în scrisorile patriarhale «mitropolit a toat lahia». Vladislav I (Vlaicu) Vod a în Transilvania cunoscutele feude Amla ul i F g ra ul. n-ar fi exclus ca mitropolitulj _se it Äc tre sFîr itul secolului XV^la min stirea Dealu. în cursul u nor cutremure d e . Ridicarea acestei noi biserici îtreit semnifica ie : funerar . Abia la 17 august 1517 re edin a mitropolitan a fost muiniti y la Tîrcjovi e. în «p rr ti» i i a «cetatea Dîrstorului». poate de la sfîr itul secolului al XHI-lea sau încelui urm tor. biserica lui Vlad Dracul it. voind s fac din ea centrul luptei cruciate împotriva mii otomane (pe turnul bisericii nu a încastrat stema rii.

3 2 8 p. A C A D E M IA R . M iklosic h i Jose ph M iiller. B uc u re ti . st ud i u i n t r o d u c t i v i n o t e d e V a l e r i u R â pe a n u . p. X V I + 5 2 1 p . 1 97 1. a avut un însemnat rol în îndrumarea i înt rirea vie ii religioase din ara Româneasc . 1 9 8 0 . B u c ur e t i . B uc ure t i. pa rt e a I. Viena. 1 9 8 0 . prin str daniile marelui domn Basarab I. i nt ro d u c -t i o n e t n o t e s. B u c u re ti. . JE A N D A R R O U -Z E S . V oi . fie «regiunile subcarpatice din Banat i Transilvania» (I. în chip firesc. 635 p. ISapxoî) acordat mitropolitului muntean avea sensul de reprezentant. E di ie în g n j i t a . ( i în v oi . P a ris. prea cinstii i exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor». N i c o l a e er b a n T a n a o c a i T u d o r T eo te o i. ve a c ul X III. Et ud e s p a le o -g ra phique et dipl om atiq ue. X II + 5 8 2 p .Sa c erd o e anu. S c r i i t o r i i a c t e b i z a n t i n e . P r ile privitoa re la a ra noa str a u fo st trad use d e C . se în elege c ele au intrat sub ascultarea mitropolitului Ungrovlahiei. p u b l i c a t e d e H a r a l a m b i e M i h a e s c u .R . IO R G A . C l uj-N a p o c a . B. X IV . C o n c l u z i i : Rezult c dup întemeierea statului independent ara Româneasc . Nistor). O ri ginile Prin cipatelo r R o m â n e.Op ere aies e ' Ir ed ' A . 1 16 ² 13 3 i 192 ² 20 2. B uc ure t i. Jurisdic ia MitropoHei_r_ezult _j>i din titulatura pe care o acorda fi^MM^U-SEUDlftrii^ini ropoli ululJ rii Române ti în 1401 : «Prea sfinit mitropolit _al Ungrovlahiei. 1 9 1 5 .. X V (1 2 4 7 ² 1 5 00 ). T ra di ia ist ori c d e sp re în te m e ie re a sta te l or ro m â n e ti . B uc ure t i. + 6 4 pi. A . Acta Patriarchatus C onsta ntin op olitani 1 31 3 ² 3 402. unde nu. L X X V I II + t c D P 'V C o n sti tu i re a st a te lo r f e u da le ro m ân e ti (st u d ii ). G e n e za st at ul u i în e v ul m e d iu rom ân e sc . .. E. L u c r r i : D IM ITR IE O N C IU L. N o ti ti a e Ep i sc o p a t u u m E c c l e si a e C o n sta n ti n o p ol it a n ae . M ate rial pe ntru isto ria bise rice asc i na ion a l a ro m â n il o r. Sa c e rd o e a n u. 7 r H rT 275 . e d . B IB L IO G R A F IE I z v o a r e : FR A NZ M IK LO SIC H i JO SEPH M O LLER. X II. E x t ra s d i n c a rte a « A c ta P a t ri a rc h at u s C o n st a n t i n o p ol i ta n i » d e F r. V i + 25 2 p. a ra Ro m â n e a sc . . recunoscut olicial de Patriarhia ecumenic în 1359. întrucât se afla între grani ele unui stat feudal catolic. L e re g i st re sy n o d a l d u p a t ria rc a t b y za nl in a u X / V -e sie c le . 18 9 9. 1 9 8 2 . 1 9 5 3.i. 1 9 46 . 1 9 8 1 . X L IX + 43 1 p . et Ie s ind e x .O . G H EO R v ir }‡ B R T IA N U .Sub raport administrativ-bisericesc. H UR M U-Z A K I ² N . sub re da c ia P. a urmat. prin iul i urma ul s u Nicolae Alexandru. JE A N D A R -R O U ZE S . P.ro m a n a e IV . B uc ure ti . v o i. Mitropolia Ungrovlahiei. ( i re e d ita re a : D o c u m e n t a R o m a n ia e H i st o ric a B. p. p. Onciul). 1 860 ² 1 862. a ra R om ân e a sc . în B . B u c u re t i. Socotim îns c «Plaiurile» cuprind întreag Transilvania.i putea exercita jurisdicia direct. ER B IC E A N U . I. Prin «Plaiuri» s-au în eles fie numai feudele" TfânsiiVarîene st pînite de domnii munteni (D. F o n t e s h i st o ri a e d a c o . . D o c u m e n te p riv it o a re l a i sto ri a ro m â n il o r. S. X IV . s e c o l e l e I V ² X V . O p e re c o m p le te. delegat sau împuternicit al patriarhului de Constantinopol peste credincio ii ortodoc i din Ungaria i Transilvania. i >_ hK B A N P A P A C O ST E A . 1 96 8. B uc u re t i. R a d u L z r e sc u . P a na ite sc u i D a ma sc hin M i oc. 196 6. v o i.a n. 188 8. 396 p. P a ri s. D o c u m e n te p riv in d ist ori a R o m â n ie i. I (1 2 47 ² 1 5 0 0 ). R . . 2 voi. 1 9 8 8 . organizarea bisericeasc a rii. iar titlul de «exarh» (gr. 56 0 ² 71 5) . T e xt e c rit i q ue .

Bucure ti. Studii ului mediu românesc. nr. an. LXXXVIII. Bizan ul i catolitrecutul nostru îndep rtat. Bizan . m. CONSTANTINESCU. în RESEE. Bucure ti. . Balcani.. p. 556²568 . ara Româneasc în secolele XIV²XV. nr. 1978. în M. Rom. Bucure ti 1974. 597²6 12 . C. ice d'Arge des voivodes roumains des XIIl-e et XlV-e siecles.O. II. înfiin area or din ara Româneasc i Moldova. 1055²1071. în B. 247²269) . 95²115). nr. întemeierea Mitropoliilor i a celor din ii min stiri din re ti. an. întemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei. în leg tur cu problematica localiz rii primei capitale ieudal al rii Române ti. an. XXXVII. Bucure ti 1984.O. deduse din hrisoavele bisericii lui Neagoe Basarab. n. în M. 'LAMINIU MlR U. p. N. Cele dou loca uri ale Mitropoliei din Arge . LXXVU. MARINESCU. t.R. nr. 6. THEODORESCU. 7 __ 8. p. întemeietor de cet i i biserici ? în voi. 96²167. («An. t. Pagini de veche art româneasc . IO AN IONESCU. m. 1969. 496 p. 1906. IO AN IONESCU.. Bucure ti.O. PA VEL CH1HAIA. t. Ist. p. p. XXXV. p. Condi iile de politic general în care s-au Bisericile române ti in secolele XIV²XV. 9²12. III. în B. Sect. 22 p. Despre primul loca al Mitropoliei âne ti din Curtea de Arge . . în S. 379 p. 1²2. 25 p. XXI. . («An. 1924. 1913. Ci ne a iost «Negru Vod ». an. 387²411) (reprodus i în voi. Occident la Începuturile culturii medie-ne ti (secolele X²XIV). p. Acad. s. 14. Acad. De la origini pîn la voiului al XVUllea.iLAE DOBRESCU. nr. p. 7²8. Localiza-i bizantine i împrejur rile în care s-a îniiin at Mitropolia rii Române ti. 9²10. 1970.R. CONC. GIURESCU. Vezi i N. VASILE GRECU. 1973. 128 p. s. io.. IORGA.. PA VEL CHIHAIA. 673²697 . 55²60..T.».O. nr . Ist. Bucure ti. GIURESCU.. 1970.. II. II. p. an. 1950. p..

Domnul îl ruga s intervin pe lîng egumenul aceleia^ Hariton. 1377) i Radu I (c. Vladislav sau Vlaicu Vod (1364²c. în jurul anului 1370. Abia în sepjembrie 1369. ia_9__rup ere 4g_P. probabil datorit faptului c n-a luat parte la_ edin ele sinodului patriarhal din Constantinopol. a tri«us în vara anului 1370 pe Daniil Critopulos (Critopol). fiii lui Radu I. Mitropolitul Iachint i urma ii lui s-au bucurat de sprijinul larg al domnilor rii din acea vreme : Nicolae Alexandru (1352²1364). cînd Vlaicu Vod da o «scrisoare ctitoriceasc » mîn stirii Cutlumu din Muntele A hos.a riarhie. amîndoi fii ai lui Nicolae-Alexandru. P_atriarhul Filotei (1364²1376). ca monahii români de la Cutlumu s nu mai fie supu i vie ii «chinovic_e£ i»_de acolo. ci s li se îng duie s duc _ via idiori mic . apoi Dan I (c. Mitropolitul Iachint. b nuind c _ rnitropoli ul_se_ gînde te. via a bisericeasc din ara Româneasc a cunoscut un însemnat spor duhovnicesc. se caligrafiau c r i de slujb bisericeasc i de înv tur . ÎNFIIN AREA MITROPOLIEI SEVERINULUI 1 iind recunoscut Mitropolia Ungrovlahiei de c tre Patriarhia ecumenic în 1359. Despre Iachint nu mai avem tiri documentare dup recunoa terea sa ca mitropolit al Ungrovlahiei. se sfin eau biserici i mîn stiri. înmormîntat la Cîmpulung al turi de tat l s u. era amintit i mitropolitul Iachint.Ii c MITROPOLIA UNGROVLAHIEI DUP 1359. dicheofilaxul ² deci un _avo£at sau jurist al Patriarhiei ². 1383²1386) i Mircea cel B trîn (1386²1418). decija o autonomie a Bisericii^ pe_care o p storea. ca s _ cerceteze în ce m sur erau adev rate acuzele ce se aduceau b trînului mitropolit. unii r uvoitori l-au învinuit la Paj narhje c «desconsider » Marea Biseric . 1383). c ci prin str daniile noilor mitropoli i erau hirotoni i diaconi i preo i. Venind ? Patriarhiei s-a convins u or de netemeinicia acuza iilor . timp de 10 ani. 1377²c.

sit u at î n A r m e n i a . a l e s a j o t u n a p oi î n m o n a h i s m . ad ic al u nei ju m t i» "]<. In h ot rî r e a si n o d a l pe n t ru n u A n t i m . s u b. mitro politul Iachint Jncu pa tri ar h c d o m n u l i bo i erii arii au tri m i s pe d i ch e ofil a xu l ) "p ol 7 « c a s fie sfi nji ^d r u itj^ bin ec u vînt at ca ar hiej_ e u _ _ a ) vl ah ia». îng du in a i^ier ar ea» di n sc ri so ar e c m i t r o p o lit ul Iac h i n t d o r e a î n c hi p si n c er s de l a cond u cerea M itrop oli ei.i d in U n gr o vla hia. d i n o ct o m b r i e 1 3 7 0 . avî n d în ve de r e «l u n u î u i i fr i c a d e a n u fi u ci s » .în r u a r h i e r eu . d ar au h ot rît s cr e e ze u n cau n m itro po litan pe ntru D an iil C rit op ol. S YIX OVOTI TO 5 Tj uoeuiî). olia S e ver i nului.io v). i . l a P a tr i a r hi e . î i ar t a ap oi c n ^ a_ pa r t i ci pa t l a e d i n e l e si n o d u l u i ci 1-a op rit d o m n u l rii (V l adi sla v). c ar e a u lu at o m su r în ele a pt . îl va iu bi i-1 va cin sti. d a r i p e n t r u c e r a cu pr i n s jltoare "sl bici un e trup easc ». E l îi sc r i a c est e gr e u b ol n a v i c l a su f e ri n e l e t r u a uga un a. m i t r op olit ul u i Iac h i nt a fo st pri m it cu t o at b u n v oi n a d e ai hu l F il ot ei i sin o d u l s u . au m en in ut p e Iac hi nt în scau n. i p entr u a scu ti pe aitr o p olit d e e ve n t u al e n epl ce ri. a vî nd pe ntru a cea st a « voi a. a u. care îi sta_ «cao s geat în ini ma» i îi «roade_ _n e:t u l ». fiin d «sl bit cu totul i f r n aceea i scrisoare {-'. de ci pj e ja^h in t. teritoriu l de ju ris1 re edi n a. e g a t u r cu c r e a re a n o ii M i t r o p o l i i p e n t r u o p ar t e a lî n g r o vl a pu n m ai m ult e pr ob l e m e : m oti vu l în fiin rii. sjifleteasc 4 prici nuita desÄ«pu i na pre uire» din rh ului. D an iil a se m n e z e o d e c l a r a i e .X V II 1) aint. mitr op ol itul a g sit de c r j e ² pr i n el i pr i n vl d i ca D an iil a l V i di n u l u i. pr i n c a r e se a n g aj a c n u v a a d u c e > r ar e c el ui ce e st e a c ol o mi t ro p o lit al U n g r o y lah i ei i s vi a p en t r u mi n e t oat M itr o p o li a». a fl at î n ^ c ² P Atliajj xu lui Pil otei. lAspoo Ou'f-fpo^axîai. «cealalt jum d ca a rhi er eu p e mitr o p olitu l tran sfer at (str m ut at ) m ai din ain V i cin a ». c n u i se va a r ta p ot ri vn p ot ri v . zziv. dezvin ov i nd u^ e d e jicuzele . L a pl e car ea lui D an iil d in ar . M itrop olit ul A nti m C ritopulos (C ritop ol). pr ec u m i titul arii ei. N ou lui 'i er ar h i s-a co n farit ran g ul de a l sc a u n u l u i m i t r o p o l i t a n d i n M e l i t e n e ( o f o s t e p a r h i e d i n bi za n ti n .P E RI O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . în ce pri ve te m oti vel e în fiin - . al c r u i l o c î l v a o c u p a d e a c u m î n a i n t e pr i n t r e si n o d u l u i p at r i a r h a l. în au gu st 1 3 7 0 . d e c i o b i n e a o î n t îi e t at e fa d e Ia c h i n t. p e E u fr a t ² l o c a lit at ea E s ki d e a zi ) . se p r e c i z a c a f o st h i r ot o n i t L y_ al u nei_ g r J. n u m e l e d e A n t i m.

p r e c u m i d e st a r e a m a t er i a l sl a b a a c e st o r d o u sc a u n e e p i sc o p a l e. se pr eciz a c « po p or u l ac elei ri s-a î ntîm pl at s fi e m ult . acjiu ne D orn it d e p_ arja_ JJr b an V . cred e m c titularii lor au stat m ai m u lt în U n gar ia ² ‡ maj oritatea fiin d u n gu r i ² . a d ou a so ie a lui N ic ol ae A lex an dr u B asar ab. cerîn d hirot on ia ca p elan u lu i s u V it u s d e M on t efe rr o ( 1 33 2 ). S e pa r e c n i ci el n -a p r sit cu rt ea r eg e lu i m a g h i a r. pe N icolae d e B ud a. D e alt fel. U n alt m oti v p en tru î nfiin area un ui n o u scau n m itrop olitan în ara R o m â n e asc era i în m ul irea po pu la iei rii. pr ec u m i extind erea h o ta r el o r ei p r i n î n g l o b ar e a i n u t u ri l or A m l a u l ui i F g r a u l ui i a B a n at ulu i d e S e ve ri n. P a pa G ri go rie X I (d e la A vi g n on . cerîn d s fie hir oto nit c lu g r u l T o m a d e N y m pt i . tre buie s a ve m în ve dere în pri mu l rînd ac iu ne a_ pr oz eliU st § ca tolic a fr an ci sca n ilor î n ar a R o m â n e asc i în p r ile V idin ulu i. regii U n gariei ² în d orin a l or d e a i ex tin d e sfe r a d e in fl u e n la su d i est d e C ar p a i ² a u c u t at s < fa c ac e st l u c r u i pri n m ijl oc i r e a a c i u n ii pr o z e litist e cat o li ce. î n în su i a ctul si n od al. N u ti m î n s n i ci d e sp r e c ei d e l a A r g e ni ci d e s pr e cei d e l a S e ve r i n d a c a u e z u t v r e o d a t l a sc au n e l e l o r e pi sc o p al e s au a u r m a s î n c on ti n u a r e î n U n g a r i a. ca s -1 p oa t ce r c e t a d u h o v n i c e t e i s -1 î n ve e ce l e de su fl et fol o sit oar e i m întu it oar e ». c a pe l an ul r e ga l. î n c ît n u se p o at e vo r b i d e o ac i u n e p r o z eli i st ca t ol i e pr i n tr e cr e d i n ci o ii o rt od oc i di n a r a R o m â n e a sc . C un oa te m ² sporad ic ² titulari ai ei de pe la sfîr itu l s e c ol u l u i a l X l V -l e a pî n l a î n c e p u t u l s e c ol u l u i a l X V I -l e a. între an ii lj65 ² 13 69. C at olicii din ar a R o m ân ea sc s-a u bu cu rat d e sprijinu l d oa m n e i C lar a. în 1 3 6 4 U r b an V n u m ea pe d o m i ni c an ul m a gh i ar A l b ert d e U s k.. N u ti m î n s d ac a fo st hi ro t on it a cel c ap el a n i d a c va fi ve nit pri n ac est e p r i. . 1 3 7 0 ² 1 3 7 8 ) inte n ion a s în fiin e ze o e pi sc opi e c at o lic l a A r ge . b a a pr o a p e n e n u m r at . ajutat d e re gel e L u d o vi c c el M ar e al U n g a riei. c c i pe st e ase an i sc a u n ul M il c o vi e i er a di n n o u va c a n t. o cu pat de reg atul feu d al m a gh iar. c ci în 1 3 4 7 r eg el e L u d o vi c cel M are f cea din no u mijlocire p en tru înfiin area un ei episc o pii î n vec hiu l sc aun al M ilc o viei. d i n o ct o m br i e 13 70 . i nî n d se a m a d e n u m r u l m i c d e ca t o li ci sa i i u n gu ri a e z a i î n d i fer it e or a e d i n a r a R o m â n e as c . re gele C ar ol R ob ert d e A n jou f c ea d e m e r su ri pe lin g pa pa pen tr u reînfiin area E pi sco pi ei cat olice M H c o viei. iar în 13 71 G rig orie X I. n e m a i fi i n d d e aj u n s u n si n g u r a rh i e r e u l a u n a t ît d e m ar e p o p o r. T o t î n a ce ast pe ri oa d d e ti m p se î n tîln esc i cî i va e pi sc op i cat oli ci d e S e ve n 'n . In 135 3 papa In ocen iu V I mi m ea ca episcop pe d o minican ul polon B er-n ar d . D e p il d .rii. S e t ie ca în t ot cur su l se colulu i al X l V -lea.

D in ace ste de nu m iri ded u ce m c no u a ^P 3 hie_ £ u p rin de a di n _ d r e ap jji J31 t ul u i. i a r S f î n t u l a p r si t m î n st i r e a V o d i a ( si t u a t l a c î i va k m d e S e v e r i n ) . situ at al t uri d e va t r a fo st ei n a n e D r o b et a.X V II I) ii c la în fii n ar e a n oi i m itr o p ol ii a u st at i an u m it e « in t eentan e "i p e d e o pa rte. dorin a ax elor ei i d e c er e r el â T d o m n u l ui i a r a ri i jl e _ a a v ea u n m i t r o p olit m a i b i l s r s p u n d l a m u l t i p l e l e c er i n e d u h o v n i c e t i a l e c r e -. d j m n _ a_ j gaj:ri arh ulu i i a sin odu lu i in e pe iach int în sc au n. a t u n c i e st e l i m p e d e c s c au n u l n oi i mi t r o p o l i i n . P r o b a bil t o t d i n p r i ci n c n . orga nizîn du -1 ca «B anat al S e verinulu i».a i c a u z . iar e pa r hi a sa er a nu m it « a U n g r o vl ah i ei d e c ni ». pri n ac est '$ > . m itrop olit «al S e veri-5 Se^epîvou) «saiU__dinspre Severin» (tou iipou? Oîrpfpo XaxîaS TÎ)Î j s^sp l vo v). t o t u i ._iniojÄney9i m o men tan e. Ia r d a c î n u n el e a ct e i n t e r n e lircea c el B trîn a p ar e ca «M itr op ol i a d e S e ve ri n ». m e n i n e i în a ct u l si n o d a l d i n a u g u st 1 3 7 2 . A c e a st l i p s d e .J n g r o vl a h i e i d e c t r e S e ve r i n » . i c a m a d m i t e c i n i i al A n t i m s . S everinu l a fost ocu pat u i feud al m ag hi ar.a st a b i l i t l a S e ve r i n . a d i c a l u n ei j u m t i ».a i m î n e l a S e ve r i n . . la gr an i a a patr u ri ( B ul -r bi a. A p o i . d i n m o m e n t c e mi t r o p o l i t u l V idi n ul ui a g sit a d p o st în a ra R o m â n e a sc î n ai n te d e 1 3 7 2 i i n p r i c i n a o c u p r i i o r a u l u i s u d e c t r e u n g u r i . T r ad i i a l o cal ar at d e a se m en e a c ac e st or a vr e m u ri r e e d i n vl di c ea sc .a d i c e a s ca a l u i A n t i m u n el e a ct e p at r i a r h a l e o n u m e a u M i t r o . i v a a n i . e l a t r e b u i t » r s e a s c a c e a st r e e d i n . c î n d S e ve r i n u l a f o st o c u p a t d e u n g u r i . adi c O lteni a d e a zi . î n p ri m u l rî n d . D a r m rt u riile d o c u m en t ar e d e m ai iese j)e_jar m a ul_ _ ku An tim ^ A tan asie. iar pejie alta.a f o st a i ci r e e . p r i v e t e î n t i n d e r e a t e r it or i a l i r e e d i n a a c e st ei n o i mi t r o -e m n i ci o i n d ica i e pre ci s î n c el e trei a ct e p o m e nit e m ai su s. a c t u l si n o d a l d e n u m i r e a l u i A n t i m s e e x p r i m a î n t e r m e n i j r e ci z i e . e f a p t u l c S e ve r i -itu at într -o po zi i e d ez a va nt aj oa s . U n g aria i ara R o mâ ne asc ). a fi r m î n d n u m a i c a f o st h i r ot o n it c a m i t r o p o l i t « al d i n U n g r o vl a h i a . i l e d e m a i s u s a u f c u t p e m a j o r i t at e a i st o r i ci l o r sa fi x e z e n u li mit r o p o lii în j on i jjl S e ve ri n . i d e parte de re ed in a d o m -ar între an ii 1 37 5 ² 13 76 i 1 38 3 ² 13 84 .P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . E x i st î n s o sea m d e l u c r u ri a c s pu n e m l a î n d o i al p r e r e a î n d e o b t e ac c e p t at c r e e -i m i t r o p ol ii er a l a S e ve r i n. D ec i c r ear e a n oi i m itr o p olii a vea n u m ai u n ca r ac ter" T r an T " e a face fa . p en t r u n u m i r ea lu i Iac h int la A r ge .

în car e sl ujise. l sat de patriar h i d e sin o d u l s u s p st or e a sc l a A r g e . . « in utul » sau «regiu ne a» S everi n. r e or ga n i zat or i î n dr u m t o r al m on a h i s m u l ui l a n oi. ad ic întîist t t or sa u co nd u c tor al mîn stirilor d i n M u ntel e A t h o s. de care am po me n it mai sus. sta bilire a sedi ul u i M it r o p o li ei S e ve r i n ul ui l a R î m n i c a p a r e c a o c on ti n u ar e fir e asc a u n ei o r g a n i z a ii bi se r i c e t i m a i ve c h i. O E va n g h e li e g r ec ea sc ce i -a a pa r in ut. C i n e er a n o u l m i t r o p ol i t H a r i t on ? G r e c d e n e a m . d u p d a ti n i rî n d u i a l . p st r at e a z i î n t e z a u r u l a c e st u i sfî nt l ca .372 ave m u n n ou _ji ct sin od al. d e i n e-a m fi a e p tat s -i ur m e ze A nti m . atu n ci i m pli cit era a col o i u n epi sco p. î n se a m n c a Ia ch i n t a m u r it î n p ri m a j u m t a t e a a n u l u i 1 3 7 2 i v a fi f o st î n gr o p a t. la e d i n el e si n od u l u i pa t ri arh al di n C o n st a nti n o p ol. în a c ea st d u bl c a litate. prin a n ii 13 7 9 ² 1 3 80 . A n ti m a partici pat. D eci . n -a m ai tr it mu lt. i-a d e sf u r a t ac ti vit at ea ² î n ac e a p a r t e a rii n o a st re ² e g u m e n u l N i c od i m d e l a T i s m an a. în a u gu st j. c ci a a s-ar pu tea e xplica d e ce p o m elnicu l E pisc o pi e i d e a i c i î n c e p e cu B a s a r a b î i d e c e a p r i m i t m a i t î r zi u d e nu mirea d e «E pisc opia R î mn icului N ou lui S everin». a ven it în Jar a R o m â n e as c î n ti m p u l d o m n i e i l u i V l ai c u V od . B trînu l mitr op olit Iac hin t. pe n tru ca s -l ^ r o a g e s ter mi n e mîn stirea C utl u m u . t r a p e z . C a mit r op olit d e S e ve rin.nu m e trebu ie s în ele ge m « ara». a d ruit mîn stirii T i s m a n a o b e d e r n i a i u n e p i t r a h i l . pri n care era n umit ca mitro polit al U ngr o vl a h i ei H a rit o n. cu t oate cl di rile t reb uit oar e : biseric . e gu m e n u l mî n asti rii C utlu m u din M u n t el e A t h o s. c h i l ii. î n a i n t e d e a ajun ge în sca un ul mitr op olitan al U n g r o vl ahiei fu sese eg u m en al m î na stirii C u ltu m u i pr ot o s. ni cid ec u m cet at ea. lî n g b i s eri c a m i t r o p o l it an de la A r ge . N e-a m e xpri m at în a l t p a r t e p r e r e a c d a c c e n t r u l c n e z a t u l u i l u i F ar c a d i n 1 2 4 7 e r a la R î mn i c. D e a c e e a. so c oti m m a i ac c e p t a b il i p ot e z a c r e e d i n a M it r o p o liei a fost la R î m nic. sc ri s p e p e r g am e n t. zi d u r i î n c o n j u r t o a r e ² î n fo r m a u n e i c e t i ² e t c. î n fr u n t e c u u n i er a r h . se afl azi pri n t r e m a n u sc ri sel e U n i ver si t ii d in B ol o gn a. M i t r op olit u l H a rit on. S e c a d e s a m i n ti m c î n c u r su l p st o ri rii sal e c a « mi tr o p o lit d e S e ve ri n » . P ro ba bil tot în ti mp ce era mitrop olit «de S e ver in ». î n se c o l ul al X H -l e a.

prin serile care vorbim. mai ales c temelia mînasost p us de tat l s u. datorit aleselor sale însu iri «a fost hirotonit mitropolit penrte a Ungrovlahiei.muntean a acceptat rug mintea lui Hariton. urmînd ca mitror especti v s -i dea cel e n ecesar e p entru tr ai. c nu vor avea nici o tulburare din partea roDrit leg turilor sale cu ara Româneasc . pentru îngrijirea duhovniceasc a o ilor români i pentru a face fa ac iunilor misionare cato:ia urate mai ales în p r ile Severinului. cjjnoscut la noi. Egumenul s-a învoit cu mare greutate. refugiat la noi ² din cauza temp orare a Vidinului de c tre regatul feudal maghiar i a ndei catolice de acolo ². Din cauza )urt ri de grij a domnilor munteni fa de mîn stirea Cutlumu . «p ost scriptum». Actul s u de numire. anume pe te aejeajum tate pe carejo jinuIachînt». Noului ales i se da pua eze cite i i s hirotoneasc diaconi. pe care a impus-o în ea sa. dar i grijii pe care mîn stirii Cutlumu . In sep1369. pentru c monahii români de acolo \ cu greu». Din aceast nu m rul mo nahilor români de la C utlumu s-a înmul it. Hariton it o personalitate bine. fapt speriat pe romei» (greci). c i s-a dat titlul onorific de «loc iitor al scaunului Amasiei» ai n sinodul patriarhal din C onstantinop ol. fap t us la numirea sa în scaunul mitropolitan în 1372. In continuare. Nicolae Alexandru Basarab. va avea dreptul s slujeasc cele ale i în oricare din cele dou eparhii muntene. cu via a idioritmic . cealalt r mînînd lui Antim. De aceea. egumeni la mîn stiri i s sfin easc biserici. ²el însu i spune în itul s u c a venit în ara Român easc d e apte ori ². mai tîn r i de cuTLJt pentru Severin. cînd Vlaicu Vod da Cutlumu ului «scrisoarea ctitoride care am pomenit mai sus. ctitoria celor doi domni români. suportînd cheltuijate de ridicarea a îtor cl diri. cît va so coti d e ‡ A ezarea lui Daniil al Vidinului la noi însemna o adev rat a Mitropoliei Ungrovlahiei. preo i i chiar episcopi. din 11 august 1372. dup moartea nt. fiind astfel preferat lui Antim Critopol. se vorbea i de rug mintea ce i-a a înlocui via a de ob te (chinoviceasc ). învecinate cu Ungaria. în co ntinuare. t cunoscut i sub numele de «Lavra rii Române ti». numai dup eîntors la Athos i s-a sf tuit cu ceilal i vie uitori. actul c mitropolitul Daniil al Vidinului. . domnul îi asigura. scris de însu i Hariton pe actul s u de nuga p e aceia care vor urma dup el în scaunul mitropolitan «s .

i a r p e ce a de-a d ou a. c a i p e v oi ac ol o ». databil între lunile septe m b rie 1 37 9 i iu nie 1 38 0.A \ . M itropolia Ungrovl ah i ei er a r e pr e ze nt at la si n o d u l patri a rh al n u m ai d e A nti m C rit o p o l. In t r e a l t el e . S e ve d e d e ci i d e a ci grij a d eo seb it pe c ar e o pu r t a a c est ei m î n sti ri. a dic în tîist t t o r sau c on d u c t or al t ut ur or mî n sti ri l or ath on ite. A nti m. n ou l mitro polit a ven it în ara R o m â n e asc . ocu pînd locul al aptelea între m e m bri i sin od ulu i patri arh al. P rin 1 3 8 0. c on d u ce r e a tr e b u ril o r b i seri c e t i d e l a n oi a r ma s m a i m u lt în sar cin a lu i A n ti m. m en ioneaz prezen a la sin od ul c onstantin op olitan a « sm eritului mitro polit al U n grovl ahiei A n ti m ». cît i în t e st a m en t. n u m ai cu d area u nui can on . cî n d î i f c ea cel d e-al tr eil ea t e st am en t. d e c a r e e r a a a d e m u lt l e ga t s u fl e te te. M it r o p o lit u l A n t i m a p u rt at o c or e s p o n d e n cu m a r el e pa t ri ar h E fti m ie al Tî rn o ve i ( 1 3 7 5 ² 1 3 9 3 ).fi e ctitori ai mî n stirii C utlu m u ». A mai p storit pu in timp. p artici p a l a e di n el e si n o d u l ui pa t r i a r h a l di n C on st an ti n o p o l. p atriar h ul îl sf tui a s n u ac c e p t e su b ni c i u n m o t i v c s t or i il e a t r ei a i a pa t r a. Dar u n act. în c ar e ar t a t oat e st r d aniil e sal e pe n t ru ri di c ar e a m î n sti rii C u t l u m u . A lt e tiri d e spr e el a ve m a bi a î n 1 3 7 8. Hir otonit desigu r la C on stantin op ol. P rin tr e altele. T oa t e ac e st e a n e fa c s c r e d e m c î n cu r su l p st ori rii sa l e. In mai m u lte rînd uri este întîl nit în actele sinodu lui cu titlul on orific d e «loc iitor al scau nu lui mit rop olit an din Nico midia» (în nord-vestul A siei M ici). c e e a c e î n s ea m n c i -a p st r at In co n ti n u a r e i a ce ast d e m n itat e. Ii a min tea ap oi i despre «n eor î n d u i eîil e vr e m i i d T ac u m i t u l bu r ril e ce n e -a u c u p ri n s pe n o i aci. h ot r a c a m a n t i a i « v e m i n t e l e d e sc h i m b » s fi e vî n d u t e p en t r u r sc u m p r ar e a c el o r r o bi i d e t u r ci. E vr e o a l u zi e l a er e zi a b o g o m i lil o r. c ar e l. A m ar tat m ai su s î m pr eju r rile î n c ar e a a j u n s A n t i m m i t r o p o l i t p e st e o p ar t e a r i i R o m â n e ti. d o a m n a A n a. E st e i nt e r e sa n t c atît c u p ril ej u l c er c et rii a mi n tit e m a i su s. î n fj 13 70. c ar e pa r e s s e fi e xti n s di n B ul g ari a i l a n o rd ul D u n rii ? S a u e vo rb a d e în c er c ril e de exp an siune ale re gatului feud al m a ghiar î n sud ul D un rii i în ara R o m ân easc ? E ste greu de precizat.a u aj u t at c u t o a t e c el e n e ce sar e . . Ia sca u n ul s u d e l a A r g e . N e a vî n d n i c i o a ve r e . m ai a l es l a C u t u l m u . se m n a i c a « pr o t o s a l M u n t e l ui A t h o s » . c ci dup 1379 ² 1380. a m i n t e a c a f o s t d e a pt e o r i l a V l ai c u V o d i l a s o i a sa. i ar H a rit o n a stat m a i m u lt ‡ *‡ l a A t h o s. E l_ i_ -a p str at îns calitate a d e egu men la_C utJurn u§ J jar în 1376 a fost ridicat la cinstea d e «pr otos». mitr o p ol it al U n g r o vl ah iei.

apare ² al turi de «mitropolitul Severinului 3 » ² ca martor. fiind duse la Arge . chiar i tantinopol. fiind probabil lajConstantinopolj a fost i o b oal gr ea. se pare. 1 1} It tire interesant asupra mitropolitului Antim dateaz de prin . îns i nenumirea sa în spectiv pledeaz pentru identificarea sa cu Antim. a ezate. Via a Sfintei Fiioileia a îfMmie. în acest timp. într-un hrisov Mircea Voievod pentru mîn stirea Cozia. moa tele fintejMViuceni e Filofteia^oril i n Tîrnovo.c Äjrii ropolitiij. c ci fiind lit de peste 30 de ani. în iulie semna împreun cu «cel lalt al iahiei. C rezînd c nu va mai sc pa cu via . _el_ a în:. din Bulgaria. In acela i an. pe atunci nerecunoscut de Patriumenic (mitropolitul muntean îl oprise pentru aceasta de la slulor sfinte). Fiind ocupat i acest tarat în 1396. numele s u era bine cunoscut. ultimul patriarh de Tîrnovo. rugîndu-1 s primeasc în eparhia sa pe preotul moldovean lirotonit de Iosif al Moldovei. Argumentele lui Nicolae Dobrescu pentru idenrifi:elui mitropolit cu Antim ni se par conving toare. fiiridjLn dejDlm t. fiind îngropat undeva în jurul d ia Ar e iÎ e 9 . patriarhal. care nu putea fi decît Antim. s ub aru l Io ni .se_si.atea^puteri^oj^fizic^^i^in electuâTe. de i era împotriva can.Î i_va fi sfîr it zilele dup 1401. moaslele sfin)r:begit din nou. încît nu era necesar s -i fie trecut nu mel e într-o e . 2âIâ.ani ai secolui c el este acel «prea sfin it mitropolit al Ungroylahieij JJjea. Ierarhul nei actul patriarhal din 1401 se dovede te c sus ine cauza Paîn conflictul ce-1 avea cu Moldova.9. sub numele de TimoteL îgin(Iu_-. v 1 . Probabjl_ tot. a l sat i a îmbr cat marea schim monahal ._An iin a p storit_r ijn. în biserica MitropoArge (azi se p streaz în p araclisul bisericii lui Neagoe B as la Arge ).A I V² A . împreun cu Mircea.. Apoi. în fruntea divanului domnesc. 8 ianuarie 1392. k exarh a toat Ungaria i al Plaiurilor» ² f r s i se dea nuc ruia îi scria patriarhul ecumenic Matei I (13 97²1410).pjimii.8²1389. în edin a din 15 februarie ^lJ . ' P cat c din 1402²1403 înceteaz prin- . ia r d up c der ea t a rat ulu i su b t ur ci iuse la Vidin. este amintit în actele s i patriarhal (de pild . 2 al sinodului de la C onstantinopol. deci era vorba de un ora ei. în 1. Moa tele Sfintei Filofteia au fost a ezate mai întîi av o. j^a_ îng duit «s îieria'ca i mai înainte». Atanasie»).

des vh ind or.. în sfîr it. Prin înfiin area nu. este "men ionat la sinod aproape "numai el.n ganizarea bisericeasc pe care au g sit-o aici.. fie. Numai a a sâr"~putea explica trecerea lui Atanasie în pomelnicul Mitropoliei Ungrovlahiei. stins clin via . al turîndu-se du manilor patriarhului Matei I. va fi trimis la sinod pe Atanasie ca s reprezinte întreaga Biseric din ara Româneasc . semnînd. ori a fost caterisit pentru purtarea sa. Era consemnat ca mitropolit de Perqa _i Attalia f î n sudul Asiei Mici) în ianuarie 1387 i februarie 1389. dup Atanasie nu întîlnim aj i n7itropoli i"7e~Se:^rTn7~' . este întîlnit pîn în anii 1402²1403. Antim a avut un urma cu numele Atanasie. cuprinse în colec ia Acta Patriarchatus Cunstantinopolitani. Era tot grec de neam. îniulie 11189 este întîlnit pentru întîia oar la edin ele sinodului patriarhal. Documentar. fie ca «smeritul mitropolit al Ungrovlabiei». . . fiind acumJJ trîn i bolnav. De i titularii acestor dou scaune mitropolitane erau greci de neam. tropoliiior i prin vl dicii greci veni i la noi s-au înt rit i mai mult leg turile de veacuri pe care le aveam cu Patriarhia din Constanti-nopol. Dup 1389. ca «al par u Ungrovlahiei dinspre Severin». Faptul c nu mai esie pomenit dup 1403. Atitudinea sa fa de patriarhul ecumenic este un indiciu în plus c el n-a fost trecut în scaunul mitr33olitan_dej_a Arge> dup moarfea lui Antim. "intre care cel mai însemnat era mitropolitul iviacane al Anryrpi ^tar !. ei s-au ard-_ C J tat cu mult în elegere fa de p stori ii lor români.. în f i r past vrpmp a îndeplinit unul din rele mai nefaste roluri. trimis în ara Româneasc de Patriarhia ecumenic .5 vlahiei din 1359 a avut urm ri favorabile asupra vie ii biserice ti din ara Româneasc .^' sie a refuzat orice supunere fa a de patriarh i de împ ratul Manuil 11 Paleologul (1391²1425). pentru teritoriile din partea de apus a rii. La 8 ianuarie 1392. La Mitropolia Severinului. apare în actul de la Mircea cel B trîn. semnind ca «cel lalt al Ongrovlahiei. pentru Cozia. în actele sinodale. fie ca «al Ungrovlahiei dinspre Severin». 1-a f cut pe bizantinologul francez Vitalien Laurent s sus in c ori s-a. îndat dup Antim. Ä C o n c l u z i i : Rezult c actul recunoa terii Mitropoliei Ungro. Mitropolitul Atanasie al Severinului. în 1370 s-a ajuns la Înfiin area unei noi mitropolii.ci palul nostru izvor documentar : actele sinodului patriarhal. ori ² dac s-a mai b ucurat de protec ia lui Mircea ² s-a reîntors la scaunul sau în ara Româneasc . ceea ce înseamn c Antim. Atanasie».

333²354. în M O. 7²8. XI. Antirn t. p.O. LXXXVIII. XIV.. PETRE . 1959. LAURENT. Ceva despre mitropolitul Hariton al Ungrovlaliiei (1372² n BO. 100 p. NICOLAE ERB NESCU. . Contribu-l'histoire des relations de iEglise byzantine avec l'Eglise roumaine au debut e siecle.O. în B.. p. an. Mitropolia UngrovlaB. 1946. p. p. R.R. 1. 1191 PETRE . Rom. p. VI (X). 730²740) . Acad. P sto-itropolitului primat ui Ungrovlahiei. p. 1977/1978..».R. 12!²142.BI BLIOG RAFI E izvoa r ele i lu cr r ile men i onat e la cap it olu l pr eced ent s e a dau g : GR. 1947. + 2 pi. an.R.. nr. nr. p. Cuviosul i cel Siin it i od jdiile mitropolitului Antim Crilopol de !a Tismana. voi. p. nr. Hariicn. N STUREL. 7²10. în voi. Mitropolia Severinului. Cluj. p. 1²2. MAZILU. '-n vb- t iu . nr. nr. 165²184 ( i în extras). p. 10²12. 13 p. LXXVII. în 1/ Bibliotecii Romane din Freiburg. an. 1970. 77²78. POPESCU. i' 1970. STOICA NICOLAESCU. nr. 1959. 198'. VI..R. serie nou . în M. LIV. Bucure ti. 601²005. 1932. te de ani de la întiin are. LXIV. 722²826 (îndeosebi p.O. DONAT. în B. t. NICULAE ERB NESCU. 1935. 1931. 1932. 945. 52²61. (extras din le Olt eniei». NICULAE ERB NESCU i NICOLAE STOICESCU. La partition de la Metropole de Hongrovlachie. 5²6. 67². III. («An. SACERDO EANU. Mircea cel 00 de ani de Iu urcarea pe tronul rii Române ti. 217²316). p. Siînta Filolteia de la Arge . 1936.. V. Re edin ele celei de-a doua ‡Iii a rii Române ti. NICULAE M. 413²430. Bucure ti. N STUREL. an. D. 11²12. p. 1932²1934. re lui Nicolae Iorga. în «Bulletin de la Section Historique do l'Academie Roumaine». nr. 293 i extras). nr. \ De la Mitropolia Severinului la Mitropolia Olteniei (1370²1970). 292²296.O.. Craiova. t. Bucure ti. 1934. IS Un document privitor la împ r irea Mitropoliei rii Române ti. L murirea unor probleme istoricoMonogralie hagiografic . 59²60) . în «Arhivele Olteniei».

niL. Pentru a putea ap ra pe viitor Transilvania de incursiunile lor. tot cu o domnie scurt .v ‡ ‡ : » ir i. rudele i apropia ii. Dac întemeierea rii^ Române ti s-a_daQrat_rejMJ n_diferitelor_forma iuni politice dintre Dun re i Carpa i. Bogdan a izbutit s întemeieze statul independent_Moldova. In felul acesta. întrucît t tarii treceau_ adeseori _în Transilvania i Ungaria dup prad i dup robi.de_uiiii_locui ori ai__Moldovei ² aj espins mai multe atacuri ale regelui Ungariei. în cîmpiile din nordul M rii Negre i în Corneea. de c tre un con18 ² Istoria B.43. de patru _a trecut_din Cuhea_ voievodul Bogdan^ înso it de fiii.. . § i. române ti.R. Sas. care i-a stabilit re edin a la Baia. în. acest rege a luat sub suzeranitatea sa teritoriile dintre Carpa i i iret. ² o «marc » de ap rare a Transilvaniei i Ungariei. Am ar tat în alt loc c înainte de «desc st^îl^11* medieval îf î propriu-zis. In 1352 sau 1353. :<CtliT ÎNCEPUTURILE MITROPOLIEI MOLDOVEI î 1 ntemeierea Moldovei. existau aici unele forma iuni politice îocafe.. apoi ² jjuj at.. de la / r e ^ 9 ?-. sub regele Ludovic cel Mare (1342²1382). care voia s rga eze_pe_Balc. s Ji]LJi£_£2nduc tor local ² fie voievodul de la Cîmpulung.o. regii maghiari au fost nevoi i s întreprind mai multe expedi ii împotrivajor. cînd t tarii au_jfost înfrîn i i sili i s se retrag peste Nistru. frun ea_ teritoriilor de la r s rit de Carpa i a ajuns voievodul român Drago din Maramure . întemeierea Moldovei s-a f cut_prin reunirea diferitelor forma iuni_£olitice preexisterUe între Carpa i i_Nistru. constituind aici ² cu sprijinul popula iei autohtone. Cea mai însemnat a avut loc în anul 13. fie cel.. I-a urmat fiul s u.silit prin lupt pe fiii lui Sas s p r seasc ara. domnind vreo doi ani. El a.

Pojonia i a reunite în 13J0 sub aceea i conducere a regelui Ludovic cel ii Ungariei. De asemenea. s nu fi avut nici irh. i Bogdan i-a urmat în scaun fiul s u La cu Vod (c. mai ales c so ia sa Ana i fiica sa Anastasia au fost bune <e. care jj _ slujeasc la Curte. mul episcop a fost Andrei Jastrzebiec din Cracovia. El a fost determinat s fac acest lucru din interese politice. mije_p£a e_admite ca La cu i fi acceptat înfiin area unei episcopii catolice_. în Moldova este vorba îsc iecgie ² întîi a lui Drago .ate~cu Polonia. jLJiirotoneasc preo i^ s jsfinbiserici. rmau majoritatea covîr itoare a popula iei.la Sire . lîng fosta capital Baia).. nu se poate concepe s nu . a îndrume via a bisericeasc din noul iependjen Jvloldova. pentru credincio i catolici din ara sa. 1365²1375). . a a bisericeasc în noul stat Moldova. ci. în Lituania). amîndoi veni i iramure ². îng duind. apoi a lui Bogdan.. în 570. c jj n^frunte cu un singur ierarh^a_Jncepji __ai titlul de episcop. iar pentru credincio ii ortodoc i. extins hotarele rii_sp_re_ norcL_El_a_jn rej. fiind deci nevoit sa iele_ concesiuni celor dou sjajjg_cjttolice învecinate. djej j/îrjy^ i s u. în acest scop. urmat de Ioan Sartorius (t 1394) i teirtini-Zajaczek (t 1412). hirotonit în rm tor. în timp ce în Muntenia întemeietorul era un conr local.inu J_rela ii_de bun . într-cf perioad de ofensiv a catolicismului. Din moment ce Bogdan 1 rit biserica fîntujLJ^ic^lae_dinJR^ u_ i (iar tradi ia îi atribuie i Bogd ne ti. care a stabilit scaunul >c la Suceava._Ung __ me_pJ|a Jbiseric^ adic un vl dic sau u. care se pare c nici n-au venit la noi. lucru de care se plîngea i papa Urban V în 1372. re anii 1375=l_39J. Istoriografia noastr i acum sus inea c sub Bogdan I i La cu n-a existat o organizare sasc ortodox .ajdpmnil Petiu_Mu ai. . într-un cuvînt.r venit de p^tje_jnunli. Teza este inacceptabil . care a stat mai mult în Polonia (în 1388 a fost mutat ca > la Vilna. eictiyi atea_£ ljig rilor i în MoIdovaTA înfiin at chiar i o episcopie catolic la iret. Cu alte cuvinle. a a cum avea contemporanul s u Nicolae idru Basarab la Arge . mas în Polonia. trebuie s admitem ² ca i în cazul rii Române ti ².

ca episcopie. amenin înd c în cazul unui r spuns negativ va sili pe to i ere- . pe care îl avusese. s ridice pe episcopul Antonie al Haliciului la treapta de mitropolit. ne gîndim la faptul c în^a doua jum tate a secolului al^xV-lea i la în ceputul celui urm tor. a primit hramul Sfîntul Ierarh Nicolae din Mira Lichiei. faptul ca domnii. în 1472). scaunul vl dicesc de la R d u i era cunoscut în documentele interne i sub numele de «Mitropolia».fi°i 4e JSll?QE2îlt. iar între vl dici. Pentru credincio ii ortodoc i ucrainieni din Halici. sînt în ira i. se acorda scaunului de acolo un titlu onori fic. Presupunem ² ca i Dimitrie Dan i al i istorici ² c primii ierarhi ortodoc i din t^uJMiidependent Moldava i-au avut re edin a la R d u i. supus Kievului. Deci. în 1341 iar i mitropolie. se crease un scaun episcopal înc de la începutul secolului XII. cu un secol i mai bine in urm . Poate dup numele primului vl dic ² Nicolae ² catedrala din R d u i. Apoi. tefan. zidit în timpul s u i al lui Bogdan I. Nicolae vine tot în sprijinul tezei c TaRad u i a fost ini ial scaunul de întîist t tor al Bisericii din Moldova. în 1370. fiindu-i supuse cîteva eparhii ruse ti. Ace tia erau : Njcolae. Grigorie. de drept. un «Pomelnic (al) sfintei Mitropolii R d utului i sfintei mîn tirjx copiat în 1780. dup un exemplar mai vechi (publicat de prof. Lavren ig. în ir pe domnii moldoveni începînd cu Bogdan I. Petru Rezu ). iar în 1347 era pus sub jurisdic ia Kievului. iar în 1352 hotarele Poloniei s-au extins pîn la hotarele Moldovei de nord. în 1328 era din nou episcopie. pîn la Ioanichie al R d u ilor (primul atestat documentar. In sfîr it. Meletie. Prin 1303 ²1305 Episcopia a fost ridicat la treapta de Mitropolie. Dup cucerirea rii Haliciului de c tre poloni. ctitoria îui Bogdan I (unii istorici cred c i scaunul domnesc al luiT-togdarTirfost tot Ta "R d u i). este necesar s facem o scurt incursiune în istoria Bisericii Ortodoxe din Haliciul învecinat (Gali ia de mai tîrziu). n-avem motive s punem la îndoial existen a primilor opt ierarhi din Pomelnicul în cauz . Iosif. Cînd facem aceast afirma ie.jmgldoveni^ excep ia lui Petru I) au fost înqrop_a i în biserica Sf. în 1349 cnezatele ruse ti de Halici i Lvov au ajuns în st pînirea regelui Cazimir cel Mare al Poloniei (1333²1370). avînd dj ep jcatedral bi grica_cu_ hramul Sfîntul NÎcoIae. întrucît pentru secolele XVI²XVIII numele i succesiunea ierarhilor sînt absolut exacte. de i cîrmuitorului i se spunea episcop. Pentru a în elege mai bine problemele legate de întemeierea Mitropoliei Moldovei. Savq i Ghelasie. al i opt vl dici. pentru a treia oar . i poate însu i scaunul domnesc. sub jurisdic ia Mitropoliei de Kiev. regele Cazimir a cerut patriarhului ecumenic Filotei.

trebuie s admi-i primii ierarhi moldoveni. Conflictul cu Patriarhia ecumeilevenind la problemele biserice ti ale Moldovei. înseamPatriarhia se temea de o împotrivire a ierarhilor ru i la reînfiinvlitropoliei de Halici i mai ales la hirotonia de episcopi sufragani. regele polon ur m rea s rup leg turile supu ilor s i or-i din ara Haliciului cu scaun ul mitropolitan din Kiev i Mo ii. s înl ture preten iile ducilor lituanieni i ale cnejilor mpra rii Haliciului. olo. trebuia i pasul urm tor. ierarhi care vor fi f cut fa nevoilor imediate ale vie ii bijti din noul stat. s se fac alegerile i hirotoniile». sub Bogdan I i urs i. adic înfiin area unei Mitrop olii cu o identiroprie. actul bisericesc trea dobîndeasc i o semnifica ie p olitic . ceasta. Gu alte cuvinte. în actul de numire al mitrop olitului Anto nie. cu o organizar e i bisericeasc ind ep endent . Mj[ rop_olia Moldovei a luat fiinj . ‡trivit ultimelor cercet ri. reorganizarea Bisericii prin crearea litropolii ² sub egida direct a statului creat de ro mâni i peninâni ² era unul din însemnele obligatorii ale indep enden ei i intrarea oficial a statului mold ovean în rîndul statelor euro. Dar aceasta nu era decît o prim etap în prode organizare canonic -bisericeasc a statului moldovean. în fa a amenin rii regelui polon. ebuie re inut i faptul c pîn prin secolele XIII²XIV exista o oas pop ula ie româneasc în p r ile Haliciului. u o identitate bine definit . reînfiin area Mitrop oliei de _ pentru a treia oar ² cu patru eparhii sufragane din inuturile ului._cu canonic recunoscut de Patriarhia ecu menic . înainte de septem^6 ea este atestat documentar p entru prima oar într-un . asistat de unul sau doi ierarhi din il a învecinate. Dat fiind situa ia Bisericii 3xe din Polonia învecinat .ii ortodoc i ucrainieni din regatul lui s treac la catolicism. împreun cu el. terneierea Mitropoliei Moldovei. în 1353 întîlnim un episcop cu e Chirii Românul în ora ul Przemysl. indirect. mai ales dup 1371. probabil Nicolae i tefan ² trecu i lelnicul de care a fost vorba ² au fost hirotoni i de episcopul de devenit în 1371 mitrop olit. patriarhul xlul s u au acceptat. re inem c nu 3 exclus existen a unor ierarhi la R d u i. recun oscut de Patriarhia ecumenic i de împ ratul biCa i în ara Româneasc . în mai 1371. patriarhul i ii îi puneau în vedere s se adreseze mitropolitului Ungrovlahiei. nînd sea ma de noile realit i politice din cadrul statului.

ca i în ara Româneasc . fire te. dar f r avizul Patriarhiei ecumenice. to _pentru R d u i. Nemul umirea \ celei din urm se datora faptului c domnul Moldovei nu-i ceruse în prealabil acordul pentru hirotonia celor doi la Halici. îna.1 " m p entru fap tul c ace tia erau români de neam. în-<£ trun act patriarhal din 1355 se prevedea ca pe viitor s nu se mai nu. deci în timpul domnieijui PetruMjugat (1375²1391) i a patriar hului ecumenic Nil (1379²1388). Hirotonia lor la Halici nu era necano-^. 1389²iulie 1390 i aug.«Manual de cancelarie bizantin» intitulat "ExdeaiS vea (Expunere nou ). mitropolitul Antonie al Haliciu-lui (f 1391) a hirotonit doi ierarhi moldoveni. înlocuit cu un Macarie. dar mai cu sea.. dar i ctitor al mîn stirii Neam . la_ cererea domnitorului rii. La o dat pe care nu o cunoa tem (1387 sau chiar mai tîrziu). A a se face c noul patriarh ecumenic Antonie (ian.j & teza c Patriarhia va fi trimis i aici un mitropolit de neam grec. în leg tur cu titularul noii Mitropolii. 1391²mai 1397. Patriarhia urmîn d s impun .I * inte de 1386. ar urm ri o complet «autocefalie» sau «independen » fa de Patriarhie. în cei 16 ani de domnie. în situa ia creat în Moldova. . devenit capitala rii. se pare în prima sa p storie. din mo ment ce în septembrie 1386 Mitropolia Moldovei figura printre «pro. considerat de facto ca întîist t tor al acestei Biserici. în 1390²1391). nic sau ilegal (cum o va socoti Patriarhia). Cererea pentru înfiin area noii Mi-^ & tropolii nu putea s vin decît din partea lui Petru Mu at. Am putea formula ipo. s-a dovedit un priceput organizator al noului stat. cînd Iosif a fost mutat la u-£eava. consemnat pe locul al treilea în Pomelnicul amintit mai sus. De fapt.».^ ineasc ierarhi locali. exista teama ca Biserica de aici. Presupunem c Iosif este fostul episcop de R d u i. a trimis în Moldova. numai ierarhi greci. Probabil Meletie a fost hirotonit ceva mai tîrziu. din moment ce Mitropolia x Haliciului depindea canonic de Patriarhia ecumenic . Se presupune c ~ace'st eveniment s-a petrecut prin anii 1381² 1386. a a cum a f cut în ara R omâneasc în toat jum tateajci a doua a secolului al XlV-lea. înseamn c Petru Mu at ob inuse mai ‡ de mult acordul Patriarhiei pentru crearea ei. care. 4 rau Dar în curînd a izb ucnit un con flict între P atriarhie i statul moldovean. ci aceast cinste s fie rezervat exclusiv «pentru cierul ridicat i binecuvîntat de Dumnezeu din sl vit cetate a Constantinopolului. poate i al altor biserici sau m n stiri. el fiind considerat ca «întîist t torul»^ sau^jKmitro^plitul» întregii ri.^ vinciile eclesiastice bizantine». pe Iosif i Meiefie. In orice caz. prin ierarhii ei hirotoni i la Halici i mai ales prin Iosif. reu ind s -i ridice p uter ea i prestigiul.. pe un grec cu numele .

s-a întîmplat cu Ieremia ? Se tie c dup c derea taratului bulrîrnovo sub turci (1393). rugîndu-1 s ridice a aruncat de Ieremia i s recunoasc pe Iosif i pe Meletie "hi canonici în Moldova. Deci.i ia în primire. >st act arbitrar al patriarhului a nemul umit i mai mult pe jni. din ambele p r i.ineu de 6 sau 7 milropoli i. sprijinit de regele Poloniei Vladislav împotriva Patriarhiei. din moment ce Iosif fusese hirotonit la Halici izul Patriarhiei. i 1392²1393 (în martie 1393 semna actele Sinodului patriarhal . In prim -ului 1395. Drept r spuns. :i. cu scrisori c tre patriarh. recu- . care au respins pe mitropolitul Ieremia («l-au izgonit». în vederea sale ca mrtropolit. cum un act patriarhal de mai tîrziu). In Moldova domnea acum Mu at (1391²1394). a fost ales în u episcopul Ioan de Lu k. m schimb. In anii urm tori solicita mereu Patriarhiei s i se unul Moldovei. patru acte ale patriarhului Antonie. domnitorul a trimis o solie la Constantinopol. ca s cî tige bun voin a domnului i a clerului. atunci cînd a venit s . Eftimia. ierarhi. s-au f cut ri. ca loc iitor de mitropolit. în termeni categorici. preo i i o i. Putem deduce c patriarhul considera scauopolitan vacant. mai acum erau sub anatem . pentru aplanarea neîn elegerilor. dup moartea mitropolitului Antonie (1391). Dup ce s-a întors la Constantinopol. oale din mai 'n care rezult c patriarhul refuza. în prima jum tate a anului 1394. irma acestui e ec. patriarhul Antonie a transferat pe mitropolimia de Mitylene (din insula Lesbos) la Mitropolia Moldovei. în frun'rotopopul Petru. Dup în scaunul domnesc a lui tefan Mu at (1394²1399). i un rezultat. Teodosie s-a reîntors îns la Constantinopol. în aceast situa ie. Patriarhia bulgar de acolo a fost desiar ultimul patriarh. >s c. care au confirmat m sura luat de i au suspendat din func ie pe cei doi ierarhi moldoveni. pentru a înl tura eventuale surprize. conflictul Moldovei cu Patriarhia ecumenic se agrava. care voia s impun pe mitropolitul grec al Betleemului. considerîndu-se mitropolitul ei canonic. boieri.ritul mitropolit al Mavrovlahiei»). patriarhul a convo. tocmai pe acest Iereigust 1394).e. Scrisorile domnitorului nu s-au p strat. în genul celei de la înde. el at anatema asupra întregii ri : domn. trimis în exil. Patriarhia voia cu orice pre s impu[rec. bulgar a ajuns din nou sub jurisdic ia Patriarhiei ecumenice rimis la Tîrnovo.

avem înc o dovad c Mitropolia Moldovei exista i c era considerat ca subordonat canonic Patriarhiei ecumenice.n. dar . Patriarhul îi poruncea mitropolitului s nu fac nimic în privin a ierarhilor. probabil în ara Româneasc ). spre a pune în rînduial cele ce i-a spus patriarhul «prin viu grai. f g duind ridicarea anatemei. cerîndu-le s plece din Biserica Moldovei. în continuare. ieromonahi. Se în elege c scrisorile i amenin rile patriarhului au r mas f r urm ri. considerîndu-i. Protopopul Petru era învestit cu toate prerogativele administrative ale unui ierarh. monahi. a trimis pe mitropolitul de Mitylene (deci urma ul lui Ieremia la aceast Mitropolie) «în p r ile Valahiei» (eU ti (lepij TTJÎ BÂot/tas. dac vor alunga pe Iosif i pe Meletie. cum i cele cuprinse în scrisorile c tre domnii de acolo». în septembrie 1395. aducîndu-le la cuno tin hot rîrile pe care le-a luat. oameni de vaz (boieri. iar protopopul Petru nici nu i-a luat în primire slujba la care-1 îndatorase patriarhul împotriva voin ei sale. Avea i o misiune politic . în aceste fr mînt ri. Acesta. desigur. iscîndu-se o pricin din partea unor episcopi. i anume s se intereseze de posibilitatea realiz rii unei cruciade antiotomane. ca ni te oameni c lc tori de lege i r i. încredin at cu «conducerea i administrarea prea sfintei Mitropolii a Rusovlahiei». care urmau s fie f cute dup îndrumarea lui de c tre arhiereul pe care-1 va alege el (exceptînd. s-a ivit o nou încercare de aplanare a neîn elegerii. în în elegere cu împ ratul Bizan ului Manuil II Paleologul (1391²1425). Le cerea apoi s se prezinte la Sinodul patriarhal din Constantinopol pentru a fi judeca i. unde. patriarhul numea pe protopopul Petru ² împotriva voin ei sale. ho i. Al doilea act era o scrisoare adresat domnitorului. în tiin îndu-1 c a numit pe protopopul Petru ca exarh «în Biserica mea care se afl în ara ta». s-a aruncat asupra lor afurisenia». pornit de data aceasta chiar din partea patriarhului ecumenic.noa terea celor doi ierarhi. cu excep ia hirotoniilor.sp7j xîj Maopo Xaxtas). pe cei doi).) i restul poporului cre tin». El urma s plece apoi «în p r ile Mavrovlahiei (eU ii p. Prin primul act. n. dup cum m rturisea Antonie însu i ² ca «exarh patriarhal» în Moldova. A treia scrisoare era adresat celor doi ierarhi afla i sub anatem . cu cîtva timp înainte. adulteri i tîlhari» (!). c rora Ie scria în termeni categorici i într-un limbaj care nu f cea cinste unui conduc tor bisericesc. prin care patriarhul îi cerea s alunge pe cei doi ierarhi. adresat tuturor locuitorilor din «prea sfin ita Mitropolie a Rusovlahiei» : «preo i. A patra scrisoare era un fel de «circular ». «sco i din demnitate i afurisi i. un fel de «loc iitor de mitropolit». Deci.

deoarece numai a a vor dot rire m surile pe care le va lua». aflat sub anatem . excep ie f cînd boierii i cei dici. " re ti mp. c ci «de i acesta este sub învinuiaste îns f r har sfin itor. Acest lucru rezul-o scrisoare adresat în mai 1401 de patriarhul Matei mitropoi Jngrovlahiei (în acel timp p storea Antim Critopol). care iese acolo prin anii 1393 ²13 94 (în cazul episcop ului Ioan d e 3 care regele Vladislav voia s -1 pun mitropolit la Halici î mvoin ei patriarhului. dup moartea lui Antonie IV (-j. hot rîtor. se vede c nici misiun ea acestuia n-a o î mp care în sensul dorit de Patriarhie. Patriarhul cu sinodul s u au cercetat reotului Isidor. întrucît era hiroton it de Iosif al \ * ei. în ianuarie 1397. pe care 1-a f cut noul domnitor al MolAlexan dru cel B un. adic de a p une st ie Biserica moldoveneasc . ova. în 1395.J397) i urcarea pe scaunul ial din Constantinopol a lui Matei I (1397 ²1410). c ci nici . Situa ia nu mai p utea sa dureze. se pare c a intervenit p e lînga patriarh i mitrop olitul al Kievului. n-a ob inut rezultatele a teptamoment ce. cunoa terea mitropolitului Iosif. Scrisoarea j iv a fost pricinuit de plîngerea pe care o f cuse un preot din . precum i :uparea scaunului de domn al Moldovei de c tre Alexandru cel 00²1432). hot rînd c el poate s vîr i cele ale preo iei. a a încît s -i fie oprite hirotoniile». a. mitropolitul din Mitylene. împotriva mitropolitului Ungrovlahiei care-1 1 ie la s vîr irea celor sfinte. în vederea rezolv rii neîn elegerii dintre Patriarhie . Acest Mihail misiunea de a încerca o împ care a lucrurilor în Biserica Moldotoate îndrum rile date. a i scrisoare se relata c preo ii i credincio ii au fost sco i de Ltem de c tre sinodul patriarhal. .re la credincio i. în ianuarie 1397. ac a fost hirotonit de Iosif. îi d dea dezlegare «s fac cum va socoti mai p zind îns i rînduiala canonic . . Aplanarea neîn elegerilor s-a f cut cî iva ani siu.igur. în care vorb ea de «prea sfînta Mi! a Mavrovlahiei». Pasul f cut spre împ care prin ‡a anatemei aruncate asupra clerului i poporului. ceea ce a i f cut în 1398). a fost le un alt pas. pare c acesta a ridicat anatema arun cat asupra clerului i a ui. lucru ce rezult dintr-o scrisoare p e care i-a adresat-o paAntonie. m sur aprobat i de sinodul patriarhal. anume Isidor. patriarhul a trimis ca «dichiu i în p r ile Haliciului pe mitropolitul Mihail al Betleemului.

pi er zîn d d e su b i n fl u e n a ei o ar î n pli n d e z vo l ta r e. cu m s-a su s inut în vech ea n oastr istori ogr afie. c Io si f « a f o st h i r ot o n it d e a l H al i ci u l ui. D e sf u r a r e a u lt e ri o a r a f a p t e l o r ar a t c ei s-au con vin s c tot ceee a ce relatase de lega ia m old o ve an a la C on st an tin op ol cor esp u n d ea ad e v rul u i. au p r ez ent at u n r a p or t p atri a r h ul ui. ci est e l o c a l n i c ( ‡ oit i x o s) i î n r u d ii c u fa m i li a d o m n i t o a r e a ri i ». î n c d e l a î n c e p u t. «care luase în voire sin od al spre a h iroton i e pisc opi în episco piile R usiei M ici». în parte. la l o cu l s u d e ori gin e i la h ir ot o nia sa. A a se e xplic d e ce solia tri m is de A le xan dr u cel B u n la P atriarhia ec u m en ic . Ia r pe pl a n p oliti c. pri n ca r e p r o pu n e au ri di c a r e a i n t er d i c i ei i an a te m e i r o st it e m a i în ai n t e î m p ot r i va l ui Io si f i r ec u n o a t er e a sa c a mi - . d e o u nit at e a t u t u r o r cr e ti nil o r î m p ot ri v a n e cr e di n ci o il or. for m at a di n « b oi e ri i i e r o m o n ah i ». cu p rinsul acest or a. pe cîn d a fo st hir oton i t i t ri m i s î n a r a ce l Ier e m i a. D rep t acee a. ci a fost hi rot onit direct pen tru M oldo va. cu rug min tea de a recun oa te pe mi tr o politul Io si f. a î ntî m p in at acu m t o at în el eg erea. D ele ga ia. în s . ca d r e pt e pi s c o p în M ol d o vl ah i a i n u în al t p ar t e ». pr ec u m zice au u nii. In tru cît u nii din me m brii si n o du lui « ave au m are în d oial » ca «n u c u m v a lu cr u l s fi e într -alt ch i p ».a u î n d e pli n it mi si u n e a î n M o l d o va c ei d oi t ri m i i pa t r i ar h al i. a în m î n at pat ria rh ul ui M at ei I i si n o d u l ui s u m a i m u lte scri so ri « i a u r sp u n s i p ri n vi u g r ai » t ut u r or în tr e b rilor cu pri vi re l a Iosi f. B i z an u l a ve a n e vo i e a cu m . din «carte a patriarh al » (gr a m at ) î n mîn at deleg a iei m ol d o ven e i d in scri so ar e a ad r esat d e p at ri ar h lui A le xa n d r u c el B u n . N u se cun osc a m n u n t e c u pr i vi r e l a m o d u l î n ca r e i . S c ri sorile tri mise d in M old ova n u s-au p strat. S e cu noa te. S e a r a t a p o i c a fo st t ri m i s d e ei t o i l a m itrop olitul H aliciu lui. s -a h ot rît s fi e tri m i i în M o l d o va d o i d e l e g a i : i er o m o n a h u l G r i g o r i e ² i d e n t i fi ca t d e u n i i c e r ce t t or i c u în v at u l G r i g or i e a m b l ac . Di n gr a m at a p a tri a rh al ² c ar e est e a c t ul d e r ec u n oa t er e al î n tîi st t t o r u l u i M i t r o p ol i e i ² r ez u l t c s ol ii m o l d o v e n i a u re l a t at c vl d i c a Io si f «n -a ve nit de altu nd eva. ex pu neau pe scurt situ a ia din B iserica M old ovei. care p ut ea fol o si pr o pa g an d ei cat ol ice. S e m en i ona . or i g i n a r di n T î r n o v o . d ar nici P atriarhi a nu mai pu tea în g du i ac east situa ie. a mî n d o u cu d at a d e 2 6 i uli e 1 4 0 1 . m a i m u lt c a o r i cî n d . A ce st e d ou a ct e. d e ase me ne a.m o l d o ve n i i n u e r au li ni ti i tii n d u -s e su b an at e m i î n n eî n el e g er e cu cea mai în alt autoritate biserice asc a R s r itu lui ortod o x. ca re s fa c o c ercetar e î n leg tu r cu validitat ea hirotoniei mitro politului Io sif. vi it o r m i t r o p o l it al K ie vu lui. ² i d iaco n u l M an uil A rh o n. c u u n c u prins ase m n tor. R ei e se d i n a ce st e c u vi n t e c Io si f n -a fost episcop d e C etatea Alb ( 'A oicpo xaaxp ov). prin iunie sau iulie Î40 1.

idengre it pîn nu de mult tot cu Grigorie amblac. a a îndemnau t tarii. lucerea moa telor Sfântului Ioan cel Nou la Suceava. în interpolarea sa la Letopise ul lui Grigore Ureche. Aceasta a fost una din acuzele pe care le-au adus patriaridversarii s i. noul ocrotitor al rii i al Bisericii moldovene ti. Aceast Viat a Siîntului Ioan cel Nou. Mitropolitul Ieremia este în acte prin 1407²1408. Raportul lor va fi fost pus în discu ia sinodului sfîr itul anului 1401 sau începutul anului 1402. st pînitorii de atunci ai cet ii. Alexandru cel Bun a ici. Ioan fusese negustor grec în ora ul Trea în Asia Mic i suferise moarte de martir în Cetatea Alb . Decizia sa a fost contestat de Ieremia ca nic . Mai nou. Un ieromonah Grigorie. Acolo. în nului 1330. de la Cetatea Alb (lîng strîmtoarea Kerci. iar lucrarea a fost îni cî iva ani mai tîrziu. moa .t al Moldovei. înso indu-1 apoi pîn la Suceava. Pe cînd alaiul i tele sale se apropia de Ia i. care au izbutit s -1 înl ture pentru un timp din dar în cele din urm a fost reintegrat. la Marea de moa tele Sfmtului Ioan cel Nou. re edin a primului mitropolit al Moli fost la biserica Mir u i din Suceava. tiri despre mitropolitul Iosif. ctitoria lui Petru Mu at. Doi membri ai [ui s-au pronun at în favoarea lui Iosif. Spre a coni mai mult caracterul de scaun domnesc i mitropolitan al oraluceava. o e de preo i i credincio i i-au ie it întru întîmpinare la locul nuoiana Vl dic i». in slavone te. Acest lucru îl consemneaz i C lug rul. iar al i doi -² partizani eremia ² s-au opus. este prima oper original cunoscut în Moldova. f cînd mereu demersuri pentru recu:ea sa ca mitropolit canonic al Moldovei. Patriarhul Matei a recunoscut îns pe Iosif ropolit al Moldovei. boierii. trivit unei puternice tradi ii. la îndemnul mitropolitului Iosif. ptul c în ultimele scrisori patriarhale nu se mai amintea de )ul Meletie ne duce la presupunerea c el murise între timp. Dup ultimele cercet ri acest i petrecut în anul 1415. domnitorul. în apropierea cur ii domne ti. r edit ca acest Grigorie este un moldovean. mitropolitul. asta s-a încheiat dureroasa dezbinare care d inuia de atî ia ani loldova i Patriarhia ecumenic . Lipsa documentelor istorice nu s cunoa tem o serie de fapte petrecute în timpul p stori-P r îndoial c el a fost cel care a sfin it ctitoriile domnitorului . fost a ezate în biserica Mir u i. a întocmit o s lucrare aghiografic despre via a i patimile Sfîntului muceLIÎ. pentru c nu voise s abjure credin a cre tin .

cum este hrisovul lui tefan al II-lea din 6 iunie 1446. i anume satele Avere ti pe Suceava i H rcica (sau Hrea ca) de lîng Suceava. care. trebuiau s aib i ierarhi. loan cel Nou la Suceava în 1415. In calitatea sa de întîist t tor al Bisericii moldovene ti.a. Dat fiind faptul c prin anii 1416²1418 se g sea în Constantinopol un nou mitropolit al Moldovei. Prin acela i act. care cerea recunoa terea în scaunul de la Suceava. Desigur. primul mitropolit cunoscut în Biserica Moldovei. prin care Alexandru cel Bun d ruia dou sate «bisericii Sfintei Vineri care-i în tîrgul Romanului». fie la una din mîn stirile «vl diciei sale». în mod firesc.). La 7 ianuarie 1403. Alexandru cel Bun f cea o nou danie Mitropoliei. G o n c l u z i i : Din cele expuse. este amintit în sfatul domnesc din 2 iulie 1398. avînd reedin a în capitala rii. c lug ri. Actul era scris în Suceava «în fa a preasfin itului mitropolit Iosif». La 7 ianuarie 1407. ling Ia i). unde a fost chilia vl dic i Iosif i unde sînt c lug ri e».i alege singur urma ul în st re ie dintre c lug rii celor dou mîn stiri. «"înrudit» cu domnii rii. «pentru s n tatea noastr i pentru sufletele celor de mai-nainte sfînt r posa ilor domni». egumenul Dometian primea dreptul de a. Bistri a sau Neam . unde s-a ie it întru întîmpinarea moa telor Sfîntului loan cel Nou (azi satul Vl diceni. pe Moldova. El este pomenit i în documentele de mai tîrziu. mitropolitul da «popii chir Dometian» mîn stirile Neam i Bistri a ² numite «ale vl diciei mele» ² «ca s fie nedesp r ite una de alta». putem presupune c el i-a sfîr it zilele prin anii 1415²1416. Mitropolitul Iosif este pomenit pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. în schimnicie. Buciumi. Alexandru cel Bun d ruia Mitropoliei mo ia numit «Poiana Vl dic i». deci înainte de a fi fost recunoscut de Patriarhie. Moldovi a . c lug ri e). Alte tiri despre el nu avem. Mitropolitul Iosif va fi vie uit un timp la aceast mîn stire i s-ar putea sa se fi retras c tre sfîr itul vie ii aici.Alexandrvi cel Bun sau ale dreg torilor acestuia (Bistri a. Iosif. Leucus u i i Dragomire ti. se desprinde c în secolul al KlV-lea existau în Moldova slujitori ortodoc i (protopopi. i c vl dica Iosif a întîmpinat moa tele Sf. cu l ca uri de cult. a fost înmormîntat fie lîng biserica Mir u i din Suceava. prin care d ruia mîn stirii Neam «o mîn stire la Boi tea. com. mitropolitul a devenit sfetnic domnesc. Astfel. preo i. Poate chiar în primii ani de domnie. era un p rnîniean. desigur c lug rit i preg tit în- .

521 p. Fontes histohae daco-ro. Tîrguri sau ora e i cet i moldovene din secoea pîn la mijlocul secolului al XVWea. 25 p. XII. IORGA. Bucu-. 1975. r r i : NICOLAE DOBRESCU. Bucure ti. tropolitul Iosif. în BOR. XXXV. o experien bisericeasc pe care au dobindit-o într-un timp lelungat.!. 22 p. + Ies index.. 1954.. 337²411). XIV. Ist. Moldova. 128 p. Aux origines de l'Eglise moldave. 379 p. Voi. 1974. Bucure ti. Manttakia du XlV-e siecle. cel din ii mitropolit cunoscut al Mol. an. 58²170. t.. Le registre synodal du Patriarcat byzantin du X/V-e de paleographiqueetdiplomatique. 258 p. 1889. îniiin area Mitropoliilor din mneasc i Moldova. E. LXXI + 530 p. Occident la începuturile culturii medievale romanele X²XIV). în Revue des Etudes Byzantines. t. Nicolae Serbau Tana oca i Tudor Teoteoi. XVI -f. voi. . Cluj-Napoca. în Revue des Etudes Byzanfines. /osii. Bucure ti. 153 p. (în An. s. Scriitori i acte bizantine. II. Contribu ii la istoria l d u i. Paris 1971. C. ponte Jeremie et l'eveque Joseph. Bucure ti. Ektesis Nea.. Rom. Mem. 1 i). nr. voi. V. R ZVAN . 396 p. CONSTANTIN ERBICEANU. vred-3 pomenire. Docuitoare la istoria românilor. Publicate de Haralambie Miidu L z rescu. LAURENT. Geneza i evul mediu românesc. p. Bucure ti. Rom.ESCU. A. 116²133. Paris. Bucure ti. 1988. SERG1U ANU. HURMUZAKI²N. ERBAN PAPACOSTEA. B IB L I O GR A F IE '' a r c : FRANZ MIKLOSICH i JOSEPH MULLER. 1973. XXXV. Condi iile de polial în care s-au întemeiat Bisericile române ti în secolele XIV²XV. XXVII. 114 p. 1924. 14... 1969.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V. (în An.amente privind istoria României. r mîne o mare personalitate bisericeasc . t. t. Bizan . 380 p. Notitiae Episcopatuus Ecclesiae Constantinopolitanae. Secolele IV²XV. 1906. voi. Balcani. partea I.. Material pentru riceasc i na ional a romanilor (extrase din Acta Patriarchatus Constan). 1967. IORGA. Avem deci toate motivele s presupunem existen a ie/i biserice ti organizate din timpuri mai îndep rtate. + 24 fig. PETRU REZU . Texte cri>duction et notes. V. 1915. întemeierea Mitropoliei i a celor din ii m n s1 â f ' Bucure ti. SCARLAT PORCESCU. Pu cadrul general al problemei s se vad : N. 1862. p. + 64 pi. Sec . p. . II.... . JEAN DARROUZES.X V II I) n stire moldoveneasc . de :redincio i cu Patriarhia ecumenic pentru recunoa terea unui Ait din propriul lor neam a fost încununat de izbînd . Cnezate i voievodate române ti. MARINESCU. Bucure ti. Acta Patrlarchatus CoiU \tani. Viena.. 1981. Mem. 387² "ISTANTIN C. Sec . Curadovenilor de a izgoni un mitropolit grec trimis de Patriarhie se împotrivi hot ririlor sinodului patriarhal dezv luie o ma. veacul XIV²XV. 1982. JEAN DARROUZES. Lupta st ruitoare dus de domn. Acad. ÎROUZES. primul întîist t tor al Bisericii Ortodoxe româ-in Moldova. Bucure ti. ACADEMIA '. GIURESCU. Acad.

3²4. XXXII. nr. S i î n i ul l o a n cel Nou de la Suceava. PETRE . 1938.. Via a i faptele Siîntului loan cel Nou de la Suceava. t. 853²879 (versiunea francez . întemeierea Mitropoliei Moldovei. 109²127 . 1 9 7 1 . an CIV. 1985. D A N H O R I A M A Z IL U. -"''i>' -91 ii/:-. Mitropolia Moldovei i Sucevei. XXIV. 1 9 8 6.. M A R I A N . Legenda Sîintului loan cel Nou de la Sucea va în irescurile de l a Vorone . "ff+-- 40- . Iosil I Musat. p. CIPRIAN ZAHARIA. 322²337. p. 126²13S . 1895. p. în MMS. ORESTE LU IA.» '-‡ -iii 1 ') ij :. Codrul Cosminul ui. LAURENT. S l î n t ul I o a n c e l N o u c / e l a S u c e a v a : S 1 M I O N F L .tcs du premier Congres interna ional des etudes balkaniques ct s'Kl-est euro-p e e n n e s. 1972. t. 1964. 18 1 ²2 0 3. Un grand proces canonique Byzance au debut du XV-e siecle. în RRH. 1956. p . Le triepiscopat du patriarche Matthieu I-er (1397²1410).‡ ':. în RRH. nr. 296 p. I. p. t. 1937. 5²166. 30. p. în acela i volum. în rev. 543²566 (versiunea francez . 3. in acela i volum. în MMS. GOROVEI. 9b . 183² 207) . Ia începuturile rela iilor moldo-bizant ine. p. nr. Implica ii balcanice ale începuturilor Mitropoliei Moldovei. N STUREL. p. Românii în istoria universal . p. P r o z a o r a t o r i c Buc ure t i . î n l i t e r a t u ra româ n v e c he . în BOR. XL. 3 4 5 ²3 5 8 . 1935. an. ER-BAN PAPACOSTEA. V. I. 6²7. p. ase sute de ani de la prima meniune documentar a existen ei ei. p. 1986. în Ac. PETRU REZU . III. Bucure ti. Une pretendu oeuvre de Gregoire Tsamblak: «Le maityre du Saint Jean le Nouveau». XXIV. p. 206 p. nr. NICULAE ERBANESCU. nr. 567²578. 1. 267² 286) Î TEFAN S. 4. 1924. S of i a . an. Implica ii central i est-europene. în Revue des Etudes Byzantinos. în voi. Ia i.dovei. întîiul mare ierarh român (Bucure ti). 279² 354. RÂZ-VAN THEODORESCU. 9²10.

s-au înfiin at jLciteva mîn sice (Sîniob. s-au înfiin at dou episcopii latine. acela i pap informa pe princi-oroan Bela de existen a acelor «pseudoepiscopi schismatici».J. mutat m^ujrtr^JajClu^iarîn 1092. ca s îndemne pe rege s coni sau s nimiceasc pe «schismaticii» din regatul s u. el a ob inut de la principele de coroan Bela (viitorul rege un iur mîn . Odat cu acestea. L?D.aTe\^QisSi ch catolice de~aici i ² :u ea ² o ac iune dejmgojxmg^ ^ de papi i de regii Ungariei. puse sub jurisdicjpiscopiei de Qg^ggea^una la Rji|lifigtir mutat în 1092_ la QraJa_Ta nad. cela i timp. înc dinjmmele decenii ale seifxî-îea.IA* 9/ IV % VIATA BISERICEASCA A ROMÂNILOR DIN TRANSILVANIA :OLELE XIV²XV I ÎNCEPUTUL SECOLULUI XVI IX ocuparea treptat a Transilvaniei de cQarq SiC\i\in(£^"~^^mi. supus direct Ar)iei de Esztergom. Igri . pentru sa ii coloniza i în Ardeal.Jn 1191 s-a înfiin at o «pre> la Sibiu. la Alba Iulia.nu. __ . Cluj . Jeluri e_rn _suri_ de asuprire a Bisericii^Or odoxe. elor sale. de cele mai multe ori inj igaji de luat. C tre sfîr itul anului 1234. papa Grigorie IX (1227²1241) a trimis ca «legat apostolic». mas pîn azi. De pild . ia. Cîr a. pe episcopul îacob Prenestin. La 23 fe234. regi^^Unciariei. geau chiar i pe unii dintre credincio ii catolici a eza i pe teîpiscopiei cumanilor. intitulat «Despre preo ii schismatici» (De sacerdo i- .a. prin care se obliga s _nimicea c pe «to i ereiîSl ii cre irii»_djn axa__sa_ i s :i aduc sub ascultarea Biserije.-_ jnod al__rjrela ilor catolici întrunit la Buda înflJ QIln cap.

?ihi Gentili^.i leqat apostolic» în Ungaria i Cumania.. Dar tot el recomanda episcopilor catolici din Ungaria s trateze cu blînde e p e cei converti i la catolicism i s nu pretind dijme pentru ca s nu-i . In sfîr it. In acela i timp. în primul deceniu al secolului al XTV-Ien. nici cu drep? de nobil. J^apa Ioan_XX£jni6^1334j a adresat mai irmîie scrisori regelui CârQLESfierlI. catolicismul. a sprijinit activitatea prczelitista a celor dou ordine c lug re ti care lucrau în Transilvania : predicatorii (dominicanii) i minori ii (franciscanii). începînd cu anul 136&. Regele Ludovjc_ cel_ Mare ({f 342X^-1382) a inaugurat o politic religioas i mai dur fa de români. regele ordona nobililor i altor proprietari de p mînt.^^ cio ilor nu le este îng duitj yijiijjj^^ dumnezeiesc r sau"inntre în estfel de^^ap ^lejja^fivoie^s se aplice for a împ otriva acestor preo i. a teptarea unor noi dispozi ii regala cu privire ia ei. Reiese c prin aceste trei decrete regale. .i. a luat m suri împotriva locuitorilor ortodoc i din districtele C^rarisebe^.|aixemburg(1387²1437). în urma st ruin elor c lug rilor franciscani. iar românii înl tura i din via a politic a rii. confesiunea ortodox era scoas în afara legii. cet ilor i ora elor din comitatele C uvin i Caras (se pare c un ordin asem n toar s-a dat i c tre alte comitate) s aresteze pe <>preo ii slavi sau schismatici» (ortodoc i n. rnjij3£Ld£. Deosebit de activ în prigonirea Ortodoxiei s-a ar tat /‡fQTlin. preciza c acestora «nu_jp esie cult djirjuiejzejesj:. Printr-un prim act (28iuni©~13£6) refuza s mai recunoasc cnejilor români calitatea de nobili. dar i s <._antioitQdas. cu felurite^X^LruSi ji privitoare la lupta lor. totodat era recunoscut o singur confesiune. prin al treilea act (20 iulie 1366).bus schismaticis). decît «dac va fi cu adev rat catolic i va urma acea credin pe care o crede i o m rturise te Biserica ro- . în schimb cei confirma i erau îndatora i s participe ia ac iunile militare ale regelui. Printr-un alt act (f r data precis ) regele condi iona dreptul de sl pînire asupra p mântului i recunoa terea calit ii de nobil de apartenen a la confesiunea catolic .care la 5 decembrie 1428.oxtennine» pe «valahi».piard ..).n. Se preciza ca nimeni în acele inuturi nu putea de ine vreo proprietate.3SrSn^r^^T0^1342) sau unor cîrmuilori politici i biserice ti din Ungaria i Transilvana.Mejiadia. dac nu erau confirma i prin acte regale . Dispozi iile men ionate mai sus au fost reluate de regele igis-. nici cu drept de cneaz.>. în. care urmau s fie du i în fa a comitelui Benedixt Hjmfy.Ha eg.

iaten ificarea a S iunii . i boteze copiii prin preo i ortodoc i. s-au ^uri4^^xu. Regii în i i. Œ*o^ fto. înstr inîndu-se apoi i de ii din care f ceau parte. de Fsprijineau a papal de convertire la catolicism a ortodoc ilor. i|^în_ ^coh]i^XI^-ri?mâniijprtodoc i nu erau obliga i s pl teasc 3isericii catolicej^j^jxcej^ia^mb^ biserice ti. care.. în care le relata c românii conla credin a catolic se lep dau de ea pentru c îndat dup tire erau supu i la dijme. ^ ^J&uxo. ^us^iaSj. Dar în ultimii ani ai secolului acela i rege Vladislav II a it ca i românii ortodoc i s pl teasc dijme capitlului catolic ba Iulia. a cutreierat Transilvania i 1.-. Doar unii nobili i cneji români din diferite p r i ansilvaniei au trecut la catolicism. Dar. trimis din Avignon în 1328.ttjj. n-au îndepliru toiul m surile de represiune preconizate de papi. lîng aceste m suri care urm reau distrugerea Ortodoxiei.a^u itilpr. V<L ._ ierarhia catolic începe j pretind dijme i_dg_la_roAcest abuz a constituit unul din motivele care au determinat in _anul^ 1437. g£ _seco2. c ci a fost invitat de mai mul i ti catolici în eparhiile lor pentru distrugerea acestora. Se interzicea apoi nobililor. In fost trimis împotriva husi ilor liin Ungaria (unii din ei se refui în Transilvania) profesorul minorit Iacob de Marchia. legea II din 1495 a lui Vla-II). episcopii i aba ii din a. Pe lîng husi i ² pedepsi i uneori cu moartea. ir toate aceste m suri^de jisup_rire_a Bisericii__ _i a credincio ilor j d j i i s la jezultatul dorit._4e. datorit m surilor care s-au luat mereu nu poat de ine propriet i decît aceia care m rturiseau credin a : (chiar i în prima jum tate a secolului al XVI-lea întîlnim «» . adic români ortodesigur nobili. pe care nu le pl teau ca ortodoc i.Ä4isJtru 3ere. de un grup de c lug ri înarma i. teau birurile iob ge ti obi nuite st pînilor lor.Tn a doua jum tate a se-se ia m suri pentru oprirea acestor abu. c ci alunga:hismaticilor» din Transilvania ar fi dus la pustiirea unor regiuni L. ceea ce nu era în interesul st pînilor feudali. ² inchizitosbutit s converteasc i cî iva «schismatici». Se vede c acest Iacob a luat m suri energice iva ortodoc ilor i a husi ilor. Acest lucru reintr-o scrisoare a papei c tre arhiepiscopii. care i-ar fi pierr a de munc .V din 1481 a lui Matei Corvinul.De asemenea se prevedea pedeapsa confisc rii mo iilor nobililor ilor care ar îndr zni s ad posteasc preo i ortodoc i în districtintite. cnejilor i chiar ranilor de .

Treptat. treptat nobilimea româneasc s-a catolicizat i maghiarizat. In privin a primei na iuni. îri_ m suri represive. nobilimea însu indu. preo i. __ Sub raport politic-constitu ional. la început ea cuprindea pe to i nobilii. fie sub acela de «Tripartitum» ² codul în trei p r i. In urma r scoalei r ne ti din 1437 s-a încheiat cunoscuta «uniune fr easc ». . iar sa ii. Sub raport juridic. secuii «p mîntul sau ara secuilor» (organizat în «scaune»). Trebuie notat c «na iunile» secuilor i sa ilor au avut de la început i un sens etnic. egumeni L A^Hh^ In secolele XIII²XV întîlnim o seam de biserici i mî19 ² Istoria B. anul suprim rii Episcopiei Tomano-ca plice dijiJuba Iulia i a altor a ez minte _catplice din Transilvani a. condus de Gheorghe Doja.r piri de mo ii de la ortodoc i. organizat tot în scaune. M surile respective vor fi codificate în 1517 de juristul tefan Werboczi. «p mîntul regesc» sau «cr iesc» (Fundus Regius sau Konigsboden). de ap rare a rii împotriva turcilor. aceste trei «na iuni» î i delimiteaz teritorii proprii în cadrul Transilvaniei. cînd statul ungaria f^ost transformat de turci în pa alîc. adic î i împart ara în trei. f r drept de str mutare. Ac iunea prozelitist catolic _a pierdut din intensitate dup JlSgg^anul dezastruluî~de la Monaci. cu timpul a primit i ea un în eles etnic. care erau date catolicilor). Dieta din Pesta a adoptat o serie de m suri care au agravat situa ia r nimii dependente din Ungaria i Transilvania. In felul acesta. protopopi. Biserica Ortodox i-a continuat activitatea în rîndul credincio ilor ei. practic «na iunea nobilimii» începe s fie format numai din maghiari. Datorit acestui lucru. se stabilea robota la o zi pe s pt mîn . rnîn stiri. încît ele vor fi cunoscute fie sub numele s u. format din nobili. numit în mod curent «Unio trium nationum»._încetînd" cu totul dup 1556. re inem alte momente însemnate din istoria Transilvaniei. iar r nimea dependent era legat de glie. fiind îndreptat împotriva ranilor i numai în al doilea rînd avînd rol «extern». sa i i secui. în elegerea a avut de la început un sens «social». iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otoman . apoi dup 1_541. condi ii esen iale pentru a fi «nobil». avînd biserici. de clas . Dar. inclusiv pe români.R. prin aceea c au fost ridicate la rang nobiliar numai elemente de neam maghiar i de credin catolic .i «comitatele» (care din «regale» vor deveni «nobiliare»). tiri despre organizarea bisericeasc ortodox . Erau riguros formulate sarcinile feudale. re inem faptul c dup r scoala r neasc din 1514.o.

în secolele urm toare au putut exista ierarhi ortoalte p r i ale Transilvaniei. care s sfin easc l -e ^ncEinafeTsâu s hirotoneasc pe cei care urmau s slujeasc um rul mare al bisericilor i preo ilor transilv neni duce în >ede spre aceast concluzie. Hunedoaemnat i numele preotului Nane . r dac am admite c scaunul episcopal de la D bîca i-a înceîn a dup ce statul ungar i-a extins st pînirea asupra voievoLui Gelu. Maramure ului Sl lliciele».PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) | j de Eiâîiâi din r_e care majoritatea d inuiesc jjîn azi.-^^ . In Maramure sînt consemil Miroslav. cu prilejul unui scaun âT~românilor_ din_jdistrictul Ha eg. politic i bisericeasc cu cneji i protopopi români. între Dobrot din Rîu-B rbat i Barb. soare a c lug rului minorit J^l^elY_LMjJtLâlv. O serie de al i preo i din ara Ha egului sînt atesta i docu:e sîîr itul secolukii al XV-lea. care s fi avut grija duhovniceasc cio ilor români de aici. un proces pentru o proprietate. sîn^ aminti i 12 cneji. apoi al ii. sine în eles c la aceste biserici slujeau preo i ortodoc i. înseamn c era io.. lâni. ad neîndoielnic despre_prezjm a §i_con inuita ea noasaeleaguri. în . loment ce existau protopopi ortodoc i. i egumeni. F g ra ului. aîl m î i p stiau cu sfin enie credin a i obiceiurile str mo e ti predicilor unui protopop cu numele Petru din p r ile HuneL5Q6) --gra_numit ca protopop în Hunedoara preotul Petru din. din acela i sat. fiul lui Leel. De pild . într-o inscrip ie din le coperit în biserica din Streisîngeorgiu (jud. în secolul urm tor. 6 om i protopopul Pe ru_din_Ostrov iÄp. ca a Bîrsei. i bisericeasc . iar în mîn stiri vie uiau c lug ri sau c lug ri e. tot în Ha eg. judeca. cel mai vechi nume de :ut în Transilvania.ciuda atîtor yici j iidjsi. mai ales în ara Ha egului. teritoriu asupra c ruia ‡ i-a extins st pînirea mai tîrziu i unde s-a men inut puternic organiza ie social . Trebuia s existe deci din cele mai vechi tinv te_biserice îi mai înalte.riojnenite în secolul XIV i începutul celui urm tor : g . atestate_ documene( 0 : ^ -&IH. Ha egului. adic episcopi. Existen a lor se impune mai ales în a a ^«Jâri»_diiLiliferitele p r i ale Transilvaniei. unii din ei 1 de «nobili». din 1456. în 1364. La 2 iunie 1360. otopopi.reo ii Zampa din )a!c din bensu ^pragpmirjdin Tu tea i Bale din Pe teaaa.

în 1978_s^a_Jfâcut o descoperire de mare însemn tate la mîn s irea_Rîmeî (jud. primul ierarh ortodox român înseamn c exista i aici o organizare bisericeasc la fel cu cea din teritoriile române ti extracarpatice.)£&&**: rnu^e îHuT«[re~â"supravie uit ca institu ie româneasc pîn în secolul al XlV-lea. în frunte cu un mitropolit. în voievodatul Transilvaniei. cu_hramuî^flnhjOShan!ghei Mihail. cu încuviin area arhiepiscopului Ghelasie. Este vorba de o inscrip ie care consemneaz numele m S5!lrului zu gravi^M4Uâ«aiit4ib.ierarhi de la D bîca sau cel men ionat j ^ j u avut urma i. din Bedeu. Bihor. anul 1377. în fruntea c ruia se aflau uneori i voievozi de neam român. alt par|g^ -ai putea îns ca eT* s ii f cut parte din ob tea c lug rilor acestei mîn stiri. F g ra . Desigur el nu avea recunoa terea Patriarhiei ecumenice a a cum au ob inut-o cei din ara Româneasc i Moldova. Ha eg. CrâsrîaT^ChToaf.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLE1. Cluj. Ucrainean ). Hunedoara. deci i pentru existen a unor vl dici români. Avem îns i anumite tiri documentare despre existen a unor ierarhi ortodoc i în Transilvania. ctitorit de doi fra i TAgjji. cine instituia protopopii pe care îi întîlnim în atîtea acte~^nedievaîe ? De altfel.Drago sj Drag. fost alunga^de Bogdan Vod nepo ii s i ². Acest Drag os es e_viUorul conduc tor A J l i ^ u p ce urma ii lui au.autohton. Banat. existau condi ii prielnice pentru desf urarea vie ii biserice ti ortodoxe.Balit ^ i Drag ² au ajuns" comi i ai Li L.*. precum i în. F g ra etc). Aceast descoperire important djice_la concluzia c prezumtivii. S tmar.. altele în Zarand. acolo unde le îng duiau împrejur rile politico-sociale. a^oi scris eu p c tosul rob al lui Dumnezeu Mihul.« rile» mai sus pomenite r mase mult timp în afara st pînirii regilor Ungariei (Maramure ... Rezult c în acel an. Arhiepiscopul Ghelasie.. deci na. Ha eg. care i-au stabilit re edin a vl diceasc în alte p r i. Rodna etc. Nu tim dac GJiela ie sta la Rîme sau in. S-6²KiîLe²ÎBlre^>area '‡ c*ne s* in ea atîtea biserici i cine hirotonea preo ii români. luna iulie 2».. Alba) care aduce lumin i în aceast problem . cîrmuitorul bisericesc al românilor ortodoc i transilv neni era arhiepiscopul Ghelasie. adic zugravul de la Cri ul Alb. la care se adaug voievodatul.S.9 f . Mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri. Iri fnîn stire ortodox în satul Peri (azi în R.S.

Stavropighia patriarhal din Peri îlinit apoi un rol însemnat în via a religioas i cultural a româransilv neni.Ungura i AJjmajul^bjh^an. Este adev rat c Maramure ul era in apropierea Haliciului. [i i Drag au ref cut i vechea ctitorie a familiei lor din Peri.Cjgeu. ² in p r ile Hunedoarei ². iar în 1377 era pomenit arhiepiscopul 'te HI inscrip ia de la Rîme . s judece pro-biserice ti. atîrnîrid deci direct_ de patriarh. prin care cereau ca mîna ixea_c i orit de ei s fie declarat iîghie patriarhal . în ia egmnenuluiexar_h__din. avînd unele atribu ii re-s episcopilor : s înve e pe preo i i credincio i. unde s-au descoperit ruinele unor biele prin secolele IX²XI. cei doi fra i-ctitori nputernici i s aleag un alt cîrmuitor al Bisericii de acolo.arhul Antonie IV ‡1390 i 1391²1397) a emis un tomos.X V II I) ure ului.. în_l2051 _într-o scrisoare. prin care declara mîn s-avropighie.P E R I O A D A A T R E I A ( S E C O L E L E XI V . Dar mîn stirea din Peri era mult mai apropiat de Transilcu drumuri mai accesibile decît înspre Halici (unde trebuia s c peste Carpa i). s sfin easc biserici. Ugocei i S tmarului i mari proprietari de mo ii în comitate din Ungaria de est i Transilvania. date fiind leg turile lui Gelu cu Bizanai tîrziu.. ducînd o scrisoare semnat i de fra-i. Patriarhia ecumenic a dobîndit dreptul de patronat asuor mase de credincio i români. iar dup moartea lui. cu drepexarh peste acel inut. Ne-am exprimat i în alt loc p rerea c lajp . în prim vara anului 1391. între care mai apropiat era cel din Przemysl (în 1353 iscop aici Chirii Românul). plecat la Constantinopol. trimis de hla afn Constantinopol. am fi înclina i s i c este vorba de mitropolitul de Halici sau de unul din cei patru ini ai s i. pune întrebarea : cine erau «arhiereii locali» pe care-i aminte te ii patriarhal din anul 1391 ? La prima vedere. Iat deci atîtea m rturii din care . cel mai însemnat centru bisericesc orton jur. Tot patriarhul Antonie a numit pe ieromonahul Simion ² din aceji stire ² în scaunul mitropolitan vacant al Haliciului. Excep ie Äcare deshwr^rau faftsttfi.Jflfiflfr. La <^^ ^gu§LlirL3§V Pa r i. iid-o cu trei sate i alte propriet i. în :esta. a £aj3eillnocen iu JIL_se_f cea re de o episcopie ortodox «pe mo iile fiilor cneazului Bîlea».Peri idea_pes e mai multe inuturi dir^ nordul Transilvaniei: I^aram^i-iocea^ Bej^a^S jaJ^ . Pomeni i. a existat un episcop ortodox.d(î « f ceau numai hiro^âc*r*patrîârhai am 13917 Jurisdic i tflfl. ^rul st pînirii lui Gelu. Pe egumenul Paho-i învestit cu titlul de exarh patriarhal.

a. în 1456²1458 era egumen al mîn stirii Simion S l janul. p durile. locuite de români. în R. în Crimeea. La 14 mai 1494. ² unde apar documentar mul i români în ser viciul factoriei geno veze. cu condi ia £a. «iar arhiepiscopului din Transilvania. la care episcopul Ioan nici nu s-a prezentat. fnu spre Halici. înaintea regelui. Ucrainean ) încerca s limiteze cît mai mult drepturile de exarh ale egumenului Ilarie din Peri. Putem conjChide c dac în 1494 «superiorul» egumenului din Peri era «arhiepiscopul Transilvaniei». Numele egumenului. Astfel. Ioan era descendentul unei familii române ti din Caffa ² azi Feodosia. Probabil a fost numit episcop (sau mitrop olit) al românilor transilv neni cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara. regele Vladislav a dat un hrisov egumenului Ilarie. fie p entru c ora ul era st pînit de genovezii catolici. fie din pricina primejdiei t tare sau turce ti. ca unor superiori ui s i».S. A plecat de acolo.«s®fe«efe-#i«^s»an jui. Dou informa ii istorice din secolul al XV-lea. ecjumenul Ilarie a cî tigat procesul. ogoarele i fîne ele min stirii Peri i ale altor mîn stiri învecinate. Simion S l janul. îi arat originea transilvan . pentru stabilirea jurisdic iei egumenului* exarh i pentru dijmele încasate de la credincio i. constituie pentru noi alte m rturii în sprijinul acestei teze. care s-a plîns regelui Vladislav II al Ungariei (1490²1516). episcopul rutean Ioan de la Muncaci (azi Mucacevo. Ioan de Caffa..S. ceea ce dovede te c mîn stirea gravita spre Transilvania. ling Cherci. în timpul c ruicTTofmtorii autohtoni i coloni tii din Cîmpulung (pe Tisa) r peau din p unile. Primul dintre ace tia a fost Ioan : stabjli jîn ora ul Hunedoara înainte de anul 1456. existau ierarhi ortodoc i înc din secolele X²XI. privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail. Abia în a doua jum tate a secolului al XV-lea sînt atesta i documentar al i ierarhi ortodoc i în Transilvania. Dup p rerea unor cercet tori. La plîngerea egumenului. La procesul judecat la Buda. st pînul cet ii de aici (în 1453 e terminaser Lucr rile de reamenajare a cet ii). s -i acorde supunerea i ascultarea cuvenit . N-ar fi ex clus ca el s fi p storit un timp chiar în Caffa Crimeii ca preo t sau chiar ca ierarh.t4.VIA A ai&ERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 293 rezult c în inuturile de la r s rit de Tisa. «arhiereii locali» din 1391 erau tot de aici. cuvenita episcopului :d& Muncaci. In ultimul deceniu al secolului al XV-Jea. . corni ele Maramure ului i-a obligat s le restifuTe" î""s " pl teasc o amend în bani. p ri n care-i confirma privilegiile din 1391. sa dea cinsTea. celui de acum i celor viitori. iar «arhiereii locali» aminti i in actul patriarhal din 1391 p storeau în Transilvania. Pîn în ianuarie 1456.

îndemna pe preo ii români s . stîng e ului). Acesta a fost cheIancu de Hunedoara i de arhiepiscopul catolic maghiar în Unnc din 1453. la rîndul iu înv tur de la prea r ul i vicleanul vl dic Ioan de Caffa. pentru ca s predice o cruciad împotriva turcilor. obligînd. ca i inchizitorul). ar toat lucrarea inchizitorial desf urat de Capistrano a r mas nea. în ce prive te convertirea credincio ilor. 'episcop cu autoritate suprem în popor». respectiv. fost închis. ucenicilor Sfîntului Nicodim. avînd i alte bunuri le.i p streze credin a x . pe malul drept i. prin i însufle ite.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) Ioan î i cump rase cas în Hunedoara. pentru c acesta a murit în octombrie acela i an (Iancu de oara murise în august. a fost nepl cut impresionat de mul imea româp dure i i schismatici». Probabil biserica româneasc cu hramul Sfîntul !. care. Prin «pseudopreo i» i oepiscopi» desigur trebuie s în elegem pe preo ii ortodoc i i dica Ioan. îi slujea drept l vl diceasc . Se : Biserica ortodox a intrat de îndat în toate drepturile ei. El acuza de acest insucces pe protopopul Petru. ridicat pe la mijlocul secolului al XV-lea. oimo ului vei (ultimele dou în jud. 1 în Transilvania. A trecut prin mai multe sate de pe inferior al Mure ului. iar în februarie a fost dus de c tre Capistrano la Peste cîteva zile îns .orul Ioan Capistrano (Giovanni Capestrano). c ci . la Ian cu de Hunedoara. N-ar fi exclus s fi stat i în m n stirea Prislop. i f cea vizite canonice în satele române ti din p r ile de Transilvaniei. precum i pe episcopii din Oradea i Alba . situat la vreo 15 km de Huner tocmai în acest timp î i desf ura activitatea în Transilvania . ar ta c aceasta nu ea face decît dup expulzarea preo ilor ortodoc i i dac li s-ar :e românilor scutiri de d ri i de dijme. r pus de cium . Dispozi iile r mas f r rezultat. ard bisericile române ti de pe mo iile lor i s alunge pe români care nu voiau s primeasc botezul catolic. sub grele amenin ri. minoritul Szekely Mihâly atr gea aten ia pistrano c orice încercare de convertire a preo ilor români este ic . c ci dintr-o însemnare a c lug rilor minoese c «românii se puteau converti foarte greu. Arad. timp ce era într-o vizit canonic în p r ile Devei. pe to i canobili i dreg tori. iar ace tia. în ianuarie H fLvl dica Ioan a fost arestat din ordinul n de Capistrano i trimis la Timi oara. fiindc pseudolor ii d sc leau într-una cu r t cirile lor.

sus in c dintr-o gre eal a cancelariei s-a scris Nandor Albensis în loc de Alba Iuliensis. la Belgrad. lucru ce nu l-ar fi îng duit nici episcopul catolic de acolo. precizîndu-se c ei erau «supu i pomenitului mitropolit».VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 295 spre sfîr itul aceluia i an. tiri despre al i vl dici. Teza este inacceptabil . ci «mitropolitul» sau «arhiepiscopul» românilor ortodoc i (în actele medievale mitropoli ii români apar sub denumirea de episcopi).a. Numele s u. au putut ob ine ordinul prin care dispunea s fie aresta i preo ii hirotoni i de vl dica Ioan.i refac biserica. In 1479 apare un nou ierarh pentru ortodoc ii din Transilvania : mitropolitul Ioanichie. la 20 martie ilJiLPrin aceast diplom . Arestarea ierarhului ortodox din dispozi ia lui Iancu de Hunedoara se pare c se datora unor împrejur ri momentane : el avea nevoie de sprijinul lui Capistrano în predicarea cruciadei împotriva turcilor. regele scutea pentru totdeauna pe preo ii ortodoc i români din Maramure de orice d ri c tre stat. dar i peste românii din . Al i istorici. în sfîr it. deci mitropolitul Ioanichie i-ar fi avut re edin a în Alba Iulia. Lup a s. mai ales c în 1454 începuse campania antiotoman în Serbia. catehizarea i rebotezarea lor în ritul apusean. c ci n-a existat pe atunci o mitropolie româneasc la Alba Iulia.) socotesc c Ioanichie ar fi fost sîrb de neam. cu re edin a probabil la Peri. a a cum a fost i Ghelasie cel din anul '377. avînd jurisdic ie peste sîrbii din Ungaria. dat la rug mintea lui Ioanichie. t. O scrisoare a lui Szekely Mihâly c tre Ioan Capistrano s m rturie c Iancu de Hunedoara luase aceste m suri împotriva con tiin ei sale. fiul lui Iancu. a permis credincio ilor ortodoc i din Hunedoara s . S-au purtat multe discu ii în vechea noastr istoriografie asupra acestui ierarh. sub forma «Iowannychik metropolitanus Nandoralbensis». în aprilie 1456. în iulie 1456. al i istoriei ( t. F r îndoial c el nu a fost episcop. Unii istorici sus ineau c este vorba de un mitropolit Ioanichie din Belgradul Serbiei (Nandor Alba). terminat cu str lucita victorie pe care a repurtat-o asupra lui Mahomed II. ars odat cu casa vl dicii Ioan de c tre «crucia ii» lui Capistrano. Ladislau Hwniade. Numitul c lug r îi scria c numai dup lungi st ruin e din partea sa i a castelanului Lipovei. Acela i procedeu va fi fost folosit i în cazul arest rii lui Ioan. care ar fi avut jurisdic ia i asupra credincio ilor români din Maramure . refugiat din pricina expansiunii turce ti undeva în Maramure . Mete . apare într-o diplom dat de regele Matei Corvinul. urmînd pe Petru Maior.

care se o cas i alte bunuri imobile (gr din . mitropoli ii ortodoc i români ai TranL Cu alte cuvinte. iar în cele din urm 1-a c lug rit i 1-a hirotonit arhieLÎndu-i în scaun sub numele de Daniil. fie undeva în apropierea autorit ilor politice. a a cum Ioan de Caffa s-a a ezat la ara. tefan Lup a). adic din Nandru (Nandor). cum s-a crezut mult timp în afia noastr bisericeasc . Faptul ‡a avut de la început acela i sediu nu trebuie s ne surprind . c ruia i-a înfiat fiul. pe care 1-a hirotonit i preot.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV²XVIII) re . ora care a ajuns sub el la o deosebit itate economic i politic . autoritatea bisericeasc urmeaz înia celei politice. a amenin at papa cu trecerea Ungariei la Ortodoxie. c ci potrivit car i rînduielilor ortodoxe. nici n-a fost «mutat » Mitropolia de la (cum credea pr. de asemenea. am ajuns la constatarea c la Feleac sediul unei «episcopii» oarecare. în i u. sat situat la 10² e Hunedoara. proximativ apte decenii. adic a Mitropoliei Transilvaniei. îns i ac iunea prozelitist catolic a sl bit mult din inropolia ortodox român la Feleac. în istorio- oastr bisericeasc se fixase opinia c înainte de anul 1488 se în Feleac lîng Cluj un «episcop grec» cu numele Marcu. ci aici i-au stabilit sediul. deci ar fi un succesor imediat al lui Ioan cel din îg tur cu scutirea de d ri acordat preo ilor maramure eni. probabil ii s u Matei Corvinul a cerut mitropolitului ortodox al Transil‡& se a eze lîng Cluj. trebuie privit cu Mai degrab s-ar putea formula ipoteza c este vorba de un Î «Nandorensis». fîne e. Deci. i prin legea 3 din 15 iulie 1481. f r nici o deosebire. . obicei întîl-i rile române ti extracarpatice (Arge ² Tîrgovi te ² BucuSuceava ² Ia i) sau în celelalte ri ortodoxe. Teza istoricilor din urm . Pîn nu de mult. de reo stabileau acolo unde î i aveau domeniile. prof. în 1480. Feleacul reprezint o etap bine determinat :ia aceleia i institu ii. Acela i lucru l-au mitropoli ii Transilvaniei. Pe de alt parte. adic st teau fie în mîn stirea lor nie. de dijma catolic . i voievozii Transilvaniei nu aveau aceea i re edin ci. unde Iancu î i ridicase cetatea. ogoare) de la Vasile. pe Danciu. -un sludiu mai dezvoltat. Matei Corvinul a scutit pe to i ii. existent i azi.

explic a ezarea re edin ei mitropolitului ortodox al Transilvaniei la Feleac. alipindu-1 la ora ul Cluj i punîndu-1 sub speciala sa ocrotire.. i celor 12 pîrgari ai ora ului. care era superiorul s u ierarhic. aproape de ora ul Cluj. S-a scris pe numele Feleacului. în zilele marelui crai Matia. iar în 1509 Vladislav II scuteau pe locuitorii Feleacului de orice d ri c tre stat. în semn tur i în sigiliu apare titlul s u de ^mitropolit». în aceast calitate. Privilegiul respectiv a fost înt rit apoi în 1415 de regele Sigismund de Luxemburg. de Matei Corvinul.. regele Ludovic cel Mare al Ungariei a scos satul de sub autoritatea voievodului Transilvaniei i a dreg torilor s i. La o dat care nu se poate stabili cu certitudine. din 25 decembrie 1550. conscri i de preotul Nicola de la biserica Sfîntul Nicolae din chei. prin care îi ruga s -i adune cîte trei duca i de la credincio ii «de legea noastr greceasc ». Desigur pe Daniil îl avea în vedere i hot rîrea regelui Vladislav II din 14 mai 1494. -. iar în 1468.o. jar arhiepiscopul Daniil îi d ruia acest 'retraevanghel. într-o însemnare pe un_ Tetraevanghel slavon cu urm torul cuprins : «Cu voia Tat lui i cu ajutorul Fiului i cu lucrarea Sfîntului Duh. cu hramul Preasfintei Maici Paraschiva. unde i biseric a zidit. ² .. fn acest an. rjflta unui dreg tor al lui tefan cel Mare. dat de judele i jura ii ora ului Cluj. In 1478 tot Matei. cît i faptul c era situat în imediata vecin tate a Clujului. Primul ierarh cunoscut la Feleac a fost Daniil. s-a savîr it acest Tetraevanghel din porunca Prea Sfin itului nostru arhiepiscop chir Daniil. mitropolitul Daniil adresa o scrisoare lui Urs Petru. ce tr iau necununa i. Probabil jridjrea_ noii catedrale arhiepiscopale din Feleac sg_ erminase tot cam pe atunci.. dup cum arat o alt inscrip ie slavon : «Robul lui Dumnezeu Isac vistiernicul a ferecat acest Tetraevanghel pentru Mitropolia din Feleac în anul 1497 decembrie». luna octombrie 25 zile». prin care egumenul Ilarie de la mîn stirea Sfîntul Mihail din Peri era supus «arhiepiscopului din Transilvania». Probabil Daniil i-a încheiat p storia în ultimii ani ai secolului al XV-lea sau în primii din cel urm tor. Situa ia privilegiat a satului. inînd seama de serviciile de paz pe care le f ceau. în anul 6997 (== 1488). în anul J49J jTetr^evangjieluljijos _ffijjffijffifaja^ jd.V IA A 3 IS E R I C E A S C A IN T R AN S ILVA N IA (S E C O L E L E XIV² XV) 2 97 Feleacul este atestat documentar Î%H §H^ locuitorii s i avînd mai de mult îns rcinarea de a p zi drumul cfenego dintre Cluj i Turda. pomenit într-un act mult mai tîxziu. Este pomenit.. Socotim c urma ul_s u_a fost Marcu. ocrotind pe c l tori i pe locuitorii Clujului de ho i i r uf c tori. judele Bra ovului.

cumcu banii s i proprii i i le-a l sat ca s le st pîneasc în veci». a a cum au f cut i al i ierarhi str ini care au actiârile noastre. se va fi integrat în mediul . care a fost citit IJI ( T).PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV ²XVIII) a unui proces ². Se poate formula c era un «vlah» sud-dun rean. Din actul respectiv afl m c ! mo teniri le-a cump rat din proprii s i bani un episcop grec cu ‡ Maieu. dintr-o deosebit afec iune. ai putea folosi.au m rturie c preotul Ioan era fiul i urma ul legitim al epis-i Danciu. ceea ce înseamn c moartea acestuia se petrecuse de In actul din 25 decembrie 1550 de asemenea era men ionat >pul» Danciu. 1-a ca pe un copil de suflet i i-a dat sus-numitele mo teniri. în Feleac. ca unul . sigur acel Marcu. Alte tiri nu mai avem despre el. se va fi inut seama de faptul c mitropongrovlahiei avea i calitatea de «exarh al Plaiurilor i a toat a». pomenea un alt mitropoa Feleac. ci Stepan a ip). S-ar putea îns ca acest ipotetic tefan s fie numele de r al unui alt ierarh de la Feleac. cî iva români din Feleac . precizîndu-se ce bunuri îi reveneau fiului s u Ioan. Nu tim nici ce i avut ca vl dic . prin 1503²1505. fiul «episcopului» Prin acest act se recuno tea preotului Ioan dreptul de mo tenire bunurilor r mase de la tat l s u. preotului Ioan din Feleac. scris în acel an. trimis probabil ca mitropolit în vania de domnitorul Radu cel Mare al rii Române ti i de patriarh ecumenic Nifon II care. anume tat l pomenitului -> Danciu. în timp ce Danciu era tîn r i cleric al aceluia i episcop pe care numitul episcop Marcu. «în zilele mitroni chir t. a procedat la lizarea Bisericii din ara Româneasc . cînd o inscrip ie slavon in biserica din Feleac. De aceea. pentru c pe cel de Danciu.a românesc. i se cunosc alte lucruri despre acest Marcu. Probabil. Lectura acelei ini iale trebuie s fie : îns cu rezerve. Dbabii a p storit pîn prin anul 1516. de la Vasile preotul român. intr-un act cu data de 26 ianuarie 1534.». s-a presupus c e vorba mitropolit cu numele tefan. c ci în slavone te nu se scria tefan. primit de la botez. consemnat în patru acte date celaria Clujului medieval sub numele Danciu. acesta nefiind trecut în sinaxar. In aceast lucrare s în ara Româneasc . Se observ îns numai ini iala numelui acelui «mit». Era scris de preotul Filip din Ha eg. venind la Feleac.

Ar tam mai sus c numele s u de c lug r putea fi tefan. f r s se observe vreun amestec în treburile ei interne din partea Mitropoliei Ungrovlahiei. De i Marcu. probabil nepot de sor . deoarece înc din mai 1401. demnitate care apare i în sigiliul pus pe aceea i scrisoare. c s torit. semn tura «mitropolitului» Daniil în scrisoarea c tre bra oveni. de mitropolitul de atunci al Ungrovlahiei. dar mai ales ia grija pentru p strarea tezaurului de credin ortodox .VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 299 care va fi activat mult timp ca preot de mir. Dreptul de exarh al mitropoli ilor Ungrovlahiei asupra celor din Transilvania se reducea la hirotonia vl dicilor de aici. inscrip ia din 1516. Nu tim cît a p storit. care amintea un «mitropolit» al c rui nume este greu de descifrat. poate i la înzestrarea cu Sfîntul Mir i cu moa te pentru noile biserici. «episcop român din Feleac». care amintea pe «arhiepiscopul din Transilvania». c ci actul dat atunci de Cancelaria Clujului nu-1 mai amintea. cum au fost atît înainta ii cît i urma ii lor. aflat în biserica din Feleac. trebuie s -i socotim tot ca mitropoli i. rezult c în scaunul mitropolitan al Transilvaniei p storea atunci Petru. . prin «Plaiuri» în elegînd Transilvania. inscrip ia de pe ferecatura aceluia i Tetraevanghel. Varlaam. în care Danciu era pomenit din nou. care era al «Mitropoliei» din Feleac. o deplin autonomie. Dintr-un act cu data de 15 martie 1538. Danciu i Petru apar în actele latine ti men ionate ca «episcopi». Biserica Ortodox Român din Transilvania avea rînduielile ei specifice. F r îndoial c Petru i-a încheiat p storia înainte de 25 decembrie 1550. Presupunem c hirotonia. fapt pentru care a iost consemnat i în acte sub acela i nume. mitropolitul Ungrovlahiei (poate Antim Critopol) era numit de patriarhul ecumenic «exarh a^ oa Ungaria i al Plaiurilor». rud cu înainta ul s u Danciu. tirea oferit de actul din 15 mai 1494. cu el se încheie irul mitropoli ilor transilv neni care i-au avut re edin a în Feleac. Din cele de mai sus. Din punct de vedere administrativ. Nu mai avem alte tiri despre el. a r mas în amintirea cons tenilor s i sub numele «Danciu». rezult c avem cinci m rturii istorice sigure c la Feleac s-a stabilit sediul Mitropoliei transilvane pentru aproape apte decenii : însemnarea de pe Tetraevanghelul din 1438 scris din dispozi ia «arhiepiscopului» Daniil. In orice caz. mitropoli ilor Transilvaniei se f cea în ara Româneasca. Probabil Petru a fost hirotonit prin 1537 la Tîrgovi te.

1929. Dan. reiese c în 1391 în Transilvania existau al i ierarhi rhiereii locali»). 1951²1955. voi. s rînduiasc protopopi i s sfin easc biserici. (extras din «Cul? tin ».».NICOLAE IORGA. XXXIX. AUGUSTIN BUNEA. Sect. Astfel. în «An. 86²143). . care avea jurisdic ie i peste nanii maramure eni. 11²12. Sibiu. iar în 1494 era amintit un «arhiepiscop» ortodox Transilvaniei. Num rul mare biserici. p. VASILE MANGRA. teian cel Mare. II. 1 c r r i s p e c i a l e : Z. Docum ente privind istoria ii. TEFAN LUP A. românii transilv neni au ntinuat s aib propria lor organizare bisericeasc . Transilvania. ( tefan ?) i Petru. preo i i protopopi ortodoc i români arat aici a trebuit s existe i un ierarh. 4²34). ca i în ara m neasc i Moldova. Cern u i. XV + 103 p. 1920. . Mihai Viteazul i Mitrordealului. 6 voi. 1908. ed. + 596 p. Bucure t i. Studii asupra evului mediu românesc.-. 1935. 127 p. XL. Documente istorice biserice ti. (1075²1350). rezult c în Tranvania exista o Mitropolie româneasc ortodox . 31 p. In ultimele dou decenii ale secolului. primul ierarh român cunoscut cu numele în teritoriile intrapatice. Bucu->02. (I) C + 147 p. PÂCLI ANU. 1²2. Sibiu. Bucure ti. 1870.. Bucure ti. an. 1928. 349 p. Marcu. ACADEMIA R. mîn stiri. în anul ?7. Blaj. 1929. (extras din «Cani. XXVII. p storea vl dica Ioan. Acad. 1984. o inscrip ie descoperit la mîn sea Rîme consemneaz numele arhiepiscopului Ghelasie. Blaj. : v o a r e : TIMOTEI CIPARIU. Ist. Bucure ti. S. Mem. Sibiu. Ierarhia românilor din Ardeal i Ungaria. 399) . care s hirotoneasc pe ei preo i. Studiu istoric. IX. . 1920.. în «Arhivul penlogie i istorie». 775²780. înl turat de inchizitorul papal Ioan Capistrano. sediul Mitropoliei odoxe a Transilvaniei s-a stabilit ² pentru aproximativ apte de-u iii ² 7a Feleac. 1911. reprodus i în voi. t. 1899²1900. 307 + VI p. I. Propaganda catolic între românii din ?i Ungaria înainte de 1500. Docuromâne ti din arhivele Bistri ei. p. cu re edin a Hunedoara. p. nr. TEFAN METE . NICOLAE IORGA. nr. i c r r i g e n e r a l e : N iCOLAE IORGA. ATANASIE MARIENESCU. C. II. p. Din pu inele acte privitoare la mîn stirea Sfîntul Mihail i Peri. Izvoare pentru istoria bisericeasc ortoasc. I²II. (toate dep ite).C o n c l u z i i : In secolele XIV²XV. II. înainte de 1456. (II). Sate . 34. 1904. Din tele i inscrip iile cunoscute pîn în prezent. . unde au p storit mitropoli ii Daniil. Rom. s.Istoria Bisericii ii religioase a românilor din Transilvania i Ungaria. BI BLI O G R A FI E. Catolicismul i românii din fi Ungaria pîn la anul 1556.R.XXXIX. 56 p. 352²396 i an. In 79 este amintit mitropolitul Ioanichie. Ierarhia i Mitropolia Bisericii române nsilvania i Ungaria.. al -lea i în prima jum tate a celui de al XVI-lea. CXVI + 103 p. i preo i dm Ardeal. nr.

In jurul ierarhiei românilor ardeleni în secolul XV.. Z. p.A. 9²16. în M. 387²436. 309²317. an. an. p. II. 152 p. p. nr. 1²2. voi. Wurzburg. Cei mai vechi protopopi români.R.. RADU POPA. 1975 p.a . în M. 1²3.I. Din istoria eparhiei Aradului i Hunedoarei de. 21²26. 531²534. 149²172. la mijlocul secolului al XV-lea. XIII. 1911. p.:. 71²86. în rev. în MO. 2. 4. SILVIU DRAGOMIR.h:.. p.'. 7²9. nr. . 1958. nr.B.. 1956.B. .:. an. LIANA TUGEARU. p. DAMASCHIN CORAVU SEVERINEANUL..in iji. Mîn stirea din Peri. 496²514. M n stirea din Peri i im. Cîteva contribu ii la istoria m n stirii din Perii Maramure ului. 2. Bucure ti. III. p. XXIV. în Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. J V . an. nr. XIV ² 1450). p. 1982. Zm kirchlichen Organisation der Rum nen in Nordsiebenbiirgen im Lichte des patriarchalischen Privilegiums von 1391.VIA A BISERICEASCA IN TRANSILVANIA (SECOLELE XIV²XV) 301 GRIGORE NANDRI . 1943. V. «Graiul românesc». nr. Bucure ti. nr. 1958. Oradea. 1982. XXXII. nr. EUGEN AR DEANUL (GLUCK). în R. Biserica Ortodoxa Român din Ardeal i Ungaria în veacul XV.. 333² 335 . MIRCEA PÂCURARIU. an fi. 219²229 i an. TEFAN LUP A. 48 p. Închinare lui Nicolae Iorga. Consideratiuni critice cu privire Ia Mitropolia Transilvaniei din SLCOI UI al XV-lea i al XVI-lea i a raporturilor ei cu Moldova. RAFIROIU. PACLI ANU. în Ostkirchliche Studien. an. p.'. 85²91 . Biserica m n stirii Rîme . . în M. ZENOVIE PACLI ANU. G. S al . partea I. 1931. VIII. 1985.. nr. 3²4. p. portanta sa istoric . în R. hr> '/. fasc.. [ulu . Începuturile Mitropoliei Ortodoxe a Transilvaniei. I. F. p. 19²20. 1928.:. Cluj. Despre mîn stirea din Peri.. 1934. VICTOR POPA. 7²9. 3²4. 268²277. 1980. în voi.ii ‡ :>o JW' : 6/?!*<£> . XXXIV. an. 1957.T.

viitorul mare patriarh bulgar Teodosie :ut ucenicia la Athos. sub despotul (jupan) NemanjeT(1186²1196). în_ Bulgaria. In amîndou lave sud-dun rene precum i în Rusia. arhiepiscop al Serbiei. via a monahal a fost .ic V ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI ÎN BISERICA ORTODOX ROMÂNA. precum i Hilandarul la Muntele Athos. i regele tefan II (1196²1227) au at mînastirea Jicea. Ir£ Rusia. vestitul pustnic la Rila. cu pravil îial deplin . p rintele monahismului rusesc. îd ca la noi a existat o via monahal cu mult înaint e de . prin mijlocirea slavilor sud-dun reni i c adev ratul ei ietor pe p mînt româ nes c ar fi fost Sfîntul Nicodim de la a. sub înrîurirea moului athonit. s-a f cut abia în secolul XIII. a tr it. în a doua jum tate a secolului XII. iar fiii s i Sava. De pild . S-a sus inut mp în istoriografia noastr bisericeasc i profan c via a il la noi ar fi început numai din a doua jum tate a secolului lea. cinstit dup moarte ca sfînt ocrotitor al Bulgariei. Cercet rile mai noi au infirmat cu totul aceast ipotez .a mîn stirii Vodi a de c tre Nicodim. înfiin at în se-^ de Antonie. troducerea unei vie i c lug re ti în aceast ar . în secolul X. care a zidit mînastirea Studeni a. NICODIM DE LA TISMANA mele tiri despre via a mîn stireasc la români. în . e adev rat c în rile slave sud-dun rene exista o str veche lug reasc . via a mîn stireasc s-a introdus odat cu consolidarea . cea mai însemnat a ezare moa fost Lavra Pe terilor (Pecerska) din Kiev. apoi a întemeiat cîteva mîn stiri în sîrbi.

c ci nrul e nume de sate i de locuri confirm existen a unei vie i_rnoncihale la noi din timpuri str vechi. SF. In teritoriile intracarpatice. s vad dac se pot reorganiza chiar prin acei c lug ri sau dac se pot reuni într-o episcopie catolic . Bisericu ele de la Bagarabijje tera zisa a Sfîntului Nicodim de la Tismana. prin poienile ascunse al<. Tntr-un hrisov din 12 martie 1399 al domnului moldovean tefan. F r îndoial c .. la Oroszlanus. Suceyi a_§. Bistri a-Vîlcea. cel mai însemnat centru monahal r s ritean. Monahismul românesc este mult mai vechi decît al vecinilor no tri slavi. voievodul Ohtum a^ridicat. In sprijinul vechimii a ez rilor monahale române ti \rine i toponimia. cu hramul Sfîntul Gheorghe. cedat unor c lug ri latini. Feluri i pustnici sau sihastri de nea m român vor fi tr it prin locuri retrase.. deci ortodoc i. sînt o dovad în acest sens.). Chilieni. ^yS fiilMi-Mm tioara. La acestea se adaug alte nu'niri de localit i: C lug reni (peste 15).Banat. Din paginile precedente. Cianadinus. în care au fost adu i c lug rii din mîn stirea Sfîntul Ioan. despre care avem prima tire documentar di n anul 963. îndat dup anul 1000. Chilia. Dup 1028² 1030. aflate în ruin . C lug ru. papa Inocen iu III cerea episcopului catolic din Oradea s cerceteze mîn stiri le «c lug rilor greci» din regatul Ungariei.. vor fi existat i altele. C lug reasa. toate dovedind vechimea monahismului românesc. Schitu i numeroase altele.. ?Hil!âi² ficu. însu i numele de «sih stria» asociat cu al unor mari a ez ri monahale din Moldova (Neam . care au d inuit mult timp. sînt m rturii de veche via sih streasc ._C lug ri. In aceea i perioad . a ridicat o nou mîn stiro ortodox . jud. In 1204 de pild . altele în p r ile Orheiului. C lug ri a. în frunte cu un egumen. codrilor. biruitorul lui Ohtum.ii. Chilii. în cetatea Morisena. . respectînd pravila vie ii c lug re ti. în care au fost adu i «c lug ri greci».o_rnîn stire cu hramul Sfîntul Ioan Botez torul. Valea C lug reasc . am constatat existen a unor «c lug ri sri i» ² adic din ^provincia Scythia Minor. ca i cuvîntul «pustie». întîlnim numele satului Poiana C lug ri ei. NICODIM 303 puternic influen at de Muntele Athos.lui( Buz ului. MONAHISMULUI. bisericu ele Tupes ri^3inp r ile Sjîlaju. tr it de pustnici de neam român. pus în leg tur cu u Jl§le_JaînM tiri din ara ÄRomâneasca. în afar __de aceste a ez ri monahale atestate istoric. prin pe teri.. Dobrogea de azi ² din secolele IV²VI. Alba. Chiliile. de la Cib. chilia jui Janiil Sihastrul de la Putna.a. s-au întemeiat i alte mîn stiri ortodoxe în Ungalia i Transilvania.i UKU_. de la V r diajn. pe terile de la Ialomicioara.

De la Athos. stresc) ² cu rezonan a lui de mare vechime i caracterul ]ui ilar. în apropiere de Adrianopol. isihasmul a fost proclamat ca doctrin oficial itriarhiei ecumenice. ast mi care m rturisea credin a c printr-o contemplare continu ig ciune se poate realiza o mai mare apropiere de Dumnezeu. într-un sinod inut în biserica Vlaherne din stantinopol (27 mai 1351). mitropoli ii i episcopii apar ineau de Patriarhie s-au recrutat mai mult dintre adep ii tei înv turi. laici. Fiul lui Dumnezeu. In acest nou curent de tr ire duhovniceasc au fost atra i i unii g ri de neam român. Penaceasta. Acest text dovede te existeîî aTîn acel a unui num r însemnat de c lug ri. to i trei arhiepiscopi ai Tesalonicului. au fost i români. în a eza-sihast de la Paroria.2. tîrziu. Dup unele ute pe aceast tem .1346). s-a dovedit c între c lug rii care acut ucenicie pe lîng Sfîntul Grigorie Sinaitul (-j. ceea ce constituie o dovad c isihasmul a fost cunoscut la noi i c a influen at intens via a monahal din rile îne ti. .o stare de concentrare i de pace l unt. De pild . în actul din august 137. De acum înainte. deci înainte de ridicarea marilor mîn stiri române ti. se preciza c el are dreptul «s a eze p duhovnice ti i egumeni la cinstitele l ca uri de acolo».. miluie te-m pe mine itosul») ca s se ajung la . Rusia i rile române.Avem îns i dovezi documentare care confirm existen a unei i c lug re ti în ara Româneasc înainte de venirea Sfîntului Nicoaici. i rostirea neîncetat a «rug ciunii lui Iisus» au_«a inimii» lamne Iisuse Hristoase. i al ii. însu i cuvîntul românesc sih strie (ca i derivatele sale : sihastru. cunoscuta rare de rena tere spiritual i teologic . c lug ri. Se tie n "secolul al XlV-lea s-a dezvoltat. spiritualitatea isihast s-a r spîndit în stirile din Bulgaria. isihasmul (vjouxîa ² lini te). înjho rîrea sinodal de transferare^ a lui Iachin de la na în scaunul Ungrovlahiei (desigur jel însu i un isihast) se pxeve" ca «to i clericii din acea ar i to i cei sfin i i c lug ri i laici s -1 Lite i s i se supun lui». îndeosebi la Athos. se recomanda retragerea c lug rului de lume. medita ia acere. r spîndit în toate regiunile rii ² deriv din ^ ou^aot^pia iocuri de lini tire). Serbia. în 1359. Äpentru alegerea lui Hariton ca opolit al Ungrovlahiei. Cei mai de seam reprezentan i ai acestei mi c ri au fost Sfin ii [orie Palama (f 1360). Simeon 429). urmat de Nil Cabasila (f 1361). din moment ce ei formeaz din cele trei categorii de locuitori amintite : preo i.

construit în plan triconc. cu turl pe naos. sfin it la 3 sepîmbrie 1470 de mitropolitul feoctist I. ridicat între iii 1466-1470. Reconstruit între anii 1654-1662. apoi pe la mijlocul sec. una din capodoperele artei medievale române ti. ctitoria lui tefan cel Mare din anul 1488. cînd i sa ad ugat i un pridvor închis. .I? 11 Biserica m n stirii Putna. Biserica din Vorone . Este în plan triconc. ctitoria lui tefan cel Mare. necropola sa i a familiei. XVIII. Restaurat între anii 1961-1965. |ivînd pentru prima oar în Mollova camera mormintelor (gropni a) i pridvorul închis. zugr vit în exterior în 1547. sub mitropolitul Iacob Putneanul i restaurat în anii din urm .

jud. Bac u. ancadramente la gotic). în plan triconc. Sf. efan cel Mare din 1487. cera: etc. naos. pictur interioar .din Borze ti . i mici. f r igat decora ie a fa adelor :aturi oarbe i firide. Cruce din P tr u i. tefan cel Mare din anii plan dreptunghiular.

Biserica în l rii din m n stirea Neam . ctitoria lui tefan cel Mare din 1497. pîrc lab de Suceava (1503). . în exterior se observ contrafor i masivi din piatr f uit . gropni . Pictura interioar a fost executat de Drago . avînd cinci înc peri: pridvor închis. f r turl . pronaos. de plan longitudinal. naos i altar. monumentul cel mai reprezentativ al epocii sale. ctitoria lui Luca Arbore.Biserica din Arbore . fiul preotului Coman din Ia i. arcaturi oarbe sub corni . Suceava. în anul 1541. ferestre în chenare gotice.j. Este construit în planul specific bisericilor moldovene ti din a doua jum tate a secolului XV.

a ezat pe tron. remarcîndu-se brîul cu discuri de ceramic sm l uit de sub corni . construit din piatr i c r mid . în dreptul intr rii în pronaos. cu pruncul Iisus în bra e. îmbr cat într-o mantie de brocard ro u deschis. în 1493. oferind Evanghelia Sf. Fecioare M ria. cu plan dreptunghiular. cu un turnclopotni scund pe latura de sud.Nicodim. ctitoria logof tului Ion T utu (1492-1493). . cu fire de aur. Are o bogat decora ie exterioar . împodobit cu fresce în interior de GaVriil ieromonahul i ucenicii lui. f r abside laterale. Domnitorul are plete blonde i ochi alba tri. fiind redat îngenunchiat. pentru m n stirea Humor. Biserica din B line ti.

TTT . în plan triconc. cu turle pe naos i pronaos. Biserica domneasc din Curtea de Arge . vizibil în exterior la acoperi urile bol ilor semicilindrice. care alterneaz cu piatra brut (un rînd). reconstruit de Radu cel Mare la începutul secolului XVI. este construit din c r mid aparent (trei rînduri). Are planul în form de Äcruce greac înscris ". ridicat de ieromonahul Nicodim. început de Basarab I i terminat de fiul s u Nicolae Alexandru (mijlocul sec. apoi ref cut în 1844-1849. cu ajutorul domnitorului Radu I. Este construit din piatr i c r mid . XIV).Biserica m n stirii Tismana.

în plan triconc. în exterior se observ o bogat decora ie în piatr (rozete. paraclisul construit de egumenul Amfîlohie în 1583. Pridvorul deschis s-a ad ugat în timpul lui Constantin Brîncoveanu (1707). 1387-1388).ai? « * : . Biserica m n stirii Cozia. . cu o turl pe naos. în fa . Vedere general a m n stirii Cozia. Este construit din piatr necioplit care alterneaz cu trei rînduri de c r mid . ancadramente la ferestre etc). ctitoria lui Mircea cel B trîn (c. pe malul Oltului.

Suceava. înt rit cu contrafor i. cu un plan bazilical. Pridvorul a fost ad ugat de Alexandru L pu neanu în 1559. 1359-1365). XIV) 1 ln comuna Putna .j. ctitorit . . dup tradi ie ae Drago Vod (mijlocul sec. ^ Biserica de lemn din Volov i J. Nicolae din R d u i. f r turl . ctitoria lui Bogdan I (c. Suceava.r Biserica Sf.

mitropolitul Iosif cu membrii clerului. prima biseric cu plan triconc din Moldova.ntîmpinarea moa telor Sf. Treime din iret. fa adele avînd un frumos decor din ceramic sm l uit . :ruit din piatr brut . Ioan cel Nou de la Suceava de c tre Alexandru cel Bun nicii s i. Fresc în biserica »~f m n stirii i a (c. Biserica Sf. 1595-1596). în 1402. .

Hunedoara. construit din pietre i lespezi funerare aduse din Sarmisegetusa roman (sec. . de tip sal .Biserica din Densu _ j. X-XIII). ctitoria cnejilor locali. Hunedoara. Biserica din Le nic . ridicat îm jurul anului 1400 de cneazul Dobre Românul. cu valoroase picturi de epoc .j. Deasupra naosului se ridic un turn.

Este cea mai veche pisanie din arta medieval asc . Hunedoara. sînt consemnate numele preotului Nane i al zugravului Teofil. . i anul 1313²1314.â :rip ia descoperit în biserica din Streisîngeorgiu ² j.

ti. Ulterior sa ad ugat tinda i turnul clopotni cu un foi or de lemn. si» cnejilor locali.j ‡?«££££ .Biserica din Gurasada . Este construit din piatr bruta. ctitorie cnezial din secolul XIII. Altarul i naosul au o form patrulob . . construit dm piatra brut turn-rlonotnit ne fa ada vest. deasupra lor ridicîndu-se o turl p trat .j. Hunedoara.ca (ser Biserica din Strei .

XIV).Biserica m n stirii Rîme . zugravul Mihul de la Cri ul Alb. cu o form dreptunghiular . Alba (sec.j. precum i anul 1376. Bihor. azi . construit din piatr . îghi te . cu un turn-clopotni pe pronaos.j. O inscrip ie pomene te pe arhiepiscopul Ghelasie al Transilvaniei. ctiecolele XIV-XV.

înseamn «pe str mo ul s u Basarab i pe tat l s u Mircea». mai noi pun începuturile unora din ele chiar în primele secole n orice deci ar fi contemporane cu cele de la Basarabi (Murfatlar). numit «a __ l^ste conVod ». pe malul stîng al Dîmbovi ei. care. siderat din secolul al XlII-lea. chiar ctitoria lui. Vladislav. pe locul bisericii cu hramul Sfîntul Nicolae ridicat modest al XlV-lea. la 25 km de Cîmpulung. pi^a str .^^ este.c «protosujui»^ Hari orT de-a înlocui via a de ob te cu cea idi pentru monahii români de la Cutlumu . con i pentru c pomelnicul acesteia începe cu «Io Basarab Voiev^ Mircea. timp ² S p turile arheologice ² mai ales cele efectuate în ultimu' SCi au adus noi lumini asupra începuturilor monahismului româi> /juni In Mun ii Buz ului. i Agatonul Nou. pe tera lui lercet ri Au fost considerate ca existînd din secolele XII²XIII. Dan ^ e j d e c i Ace tia sînt ² potrivit uzului tuturor pomelnicelor ² ctitoea i dezaceia care au contribuit. cea mai veche m n stire atestat' 20 ² Istoria B. poate. cu hramul Schimbarea la Fa . Bozioru). nuînd cu urma ii s i Alexandru. Cu caz. Col i). 15 martie Un hrisov slavon inedit de la Alexandru Aldea. tot în timpul s u exista o m n stire pe locul Episcopiei ^». .j. cu hramul T ierea Capului Sf. de pilda. adic de Basarab întemeietorule Rîmnic. dar cre tine. din cuprinde 1433 ² descoperit în m n stirea Simonpetra de la Athos ^de a urma tirea pre ioas c a fost dat m n stirii Bolintin din dorin a. c m n stirea respectiv exista înc din timpul lui Basar". Agaton^sif e tc. N-ar fi exclus s fi existat aici i o m n stirna r[ a r fi din lemn. la întemeie/ voltarea m n stirii. Radu. într-un fel sau altul. n descoperite în hotarul aceleia i comune. Boli^ documendup cuno tin ele noastre. în care se amintea i de rug mintea/r itni. ft-un. Negru Biserica s pat în stînc de la Cjejâ|eni.H. AceastC^ \t fiind. chilia lui Dionisie Torc torul. Corbi-Arge ) este considerat de cercet ril^ ur iie ei fca existent înc de la începutul secolului al XlV-lea.O. Datorit acestei descoperiri. ca i temeliile a dou din . constituind poate cel mai vechi ansamblu pictural din ara iberici mai La Curtea de Arge s-au descoperit fjunda iile unei biL secolul vechi. exist o erie_ de bisericu e 1 Fund (com. dup tradi ia consemnat de cîntecul pop* probabil ctitorit de «Negru Vod ». în perioada medieval sînt atestate documentar ca scl vie uitori i diferite propriet i. Ioan Botez torul'^ Vechi tura (com. Biserica rupestr J n deJPiafrd (com.Vlaicu Am consemnat în alt parte hrisovul ctitoricesc dat d0£ r g a Vod în septembrie 1369.

la Bolintin. Din mul imea opiniilor formulate pîn ara Româneasc de c tre . Filos. pre locul de na tere i originea lui Nicodim nu avem m rturia izvor istoric sigur. cu sinaxarul respectiv . tradi ia atribuie alte cîteva tot înteului rii. P. tirile pe care le avem asupra originii. în genere. m n stirile Arnota (Del Chiaro. dup izvod bizantin-athonit. ca apoi s apar i mîn stiri propriuganiza'te dup rînduielile cunoscute i p strate în R s ritul . ai vechi izvoare despre via a sa le avem abia din secolele 'iVUl: notele de c l torie ale diaconului arab Paveî din AÎep. tii. ‡rganizarea vie ii mîn stire ti din Nicodim. p. arheologice. la t de Bucure ti. teza veche a istoriografiei noastre. probabil pe Arge . care atest existen a unei vie i mîn stire ti pe p mînt se din timpuri foarte îndep rtate. In stadiul actual al cercet rilor nu se tie dac rba de un singur l ca sau de dou . Din cele expuse. Introducere la istoria române ti. afar de aceste l ca uri. 1767) i Via a preacuviosului p rintelui nostru Nicodim sîin‡ocmit de ieromonahul tefan de la Tismana. c luib numele Filotei. trerectat . în 1839.ng Ro iorii de Vede). 331). via a mîn stireasc athonit . înainte de venirea Sfîntului 1 în Tara Româneasc . osebit a cuviosului Nicodim sfin itul. potrivit suflului duhovniis de isihasm. B lteni '(în mijlocul «codrului Vl siei») oare (lîng Olteni a) sînt atribuite de tradi ia local lui «Negru sm deci atîtea m rturii toponimice. nemijlocit. copil riei. se pare c a ref cut o m n stire \:u hramul îstire» în p durea cea mare. se desprinde faptul c preo ii i credincio ii u cunoscut prin ei în i i. Putem spune deci c «opera lui Nicodim înseamn lt sfîr itul unei evolu ii istorice a vie ii mîn stire ti în ara iasc decit începutul ei» (P. Dr g . a a cum se 1 în veacurile primare. Panaitescu. potrivit c reia 1 a fost «întemeietorul» vie ii c lug re ti în ara noastr . asupra întregii vie i a lui~NicoHîm jgîn _]a__yeniyiX§ja Româneasc sînt foarte_s race i adesea contradictorii. documentare radi ie. organizat incîpiiîe isihasmuîui.ara Româneasc . în sensul c el a fost numai un priceput organizator i îtor al ei. spune c a fost întemeiat de Negru Vod ). Un logof t al lui Mircea cel B trîn. atît de r spîndit în R s ritul ortodox în XIV. De pild . Deci. secretarul icoveanu. Presupunem c ini ial a ap rut 0 via sih streasca în pe teri i locuri retrase.

sor vitreg a lui Vlaicu Vod . Cu toate acestea. fapt care a determinat trecerea lui în ara Româneasc . în elegem atunci de ce a r mas i Nicodim la noi chiar dup revenirea Vidinului în st pînirea bulgar în 1369 ( arul Stracimir a fost reinstalat aci. Tradi ia popular sîrbeasc îi atribuie i întemeierea mîn stiriîor Vratna i M n stiri a. înrudit cu cneazul Laz r al Serbiei. prin care felicita pe doamna Clara ² cea de-a doua so ie (catolic ) a lui Nicolae Alexandru ² pentru convertirea fiicei sale. In 1366. nu numai aici. p rere pe care o împ rt im. celebru centru minier din Serbia medieval . la Vodi a. st pînirea ungar asupra Vidinului a încetat din 1369. Dar adev ratul motiv al venirii sale la noi trebuie c utat în ocuparea pentru cî iva ani a Vidinului (inclusiv regiunea Craina) de c tre regele Ludovic cel Mare al Ungariei (1342²1382). unde se va bucura de o deosebit considera ie. dus de franciscani. înv atul sîrb Djordje Radojici2 din Novi Sad sus ine c s-a n scut în Prilepac. se desf ura i o puternic ac iune de catolicizare. In schimb. Dac Nicodim se afla în acest timp într-o mîn stire din Craina. în Macedonia (azi in Iugoslavia). arina Bulgariei. A a se explic de ce a venit el în p r ile noastre i s-a dovedit atît de ata at de poporul român. re inem pe a lui Nicolae Iorga i Victor Br tulescu care sus ineau c acest Nicodim se tr gea dintr-o familie de aromâni din p rile Prilepului. A a se explic i r mînerea mitropolitului Daniil al Vidinului în ara Româneasc . eventual ca egumen. teritoriile cucerite au fost organizate într-un «banat al Bulgariei». a revenit în Serbia. oprindu-se un timp lîng Dun re. Dar concomitent cu organizarea sa poli-tic militar . din tat valah i mam sîrboaic . în regiunea Craina. era firesc ca în împrejur rile date. o cetate în apropiere de Novo Brdo. cum reiese i din actul de numire al mitropolitului Hariton. . dar ca vasal al regelui Ungariei). De aci. Dovad este scrisoarea papei Urban V din 19 ianuarie 1370.acum. în inutul Cladovei. pe p mînt românesc. S-a c lug rit la Athos. Deaîcî. Împreun cu ucenicii care s-au strîns în jurul s u a ridicat acolo o bisericu cu hramul Sfînta Treime. centrul tr irii spirituale i al gîndirii ortodoxe de atunci. s fi avut de suferit. primejdia catolic a r mas. nu departe de tîrgu orul Cladova. probabil la mîn stirea Hilandar. la locul numit aina. S-a sus inut ca Nicodim ar fi venit la noi din pricina turcilor. în urma biruin ei lor de la Crmen (septembrie 1371). ci i în inuturile înconjur toare. a trecut în inuturile învecinate din nordul Dun rii. în orice caz.

care patrona ac iunea de catolicizare în teamintite. vasele i od jdiile d ruite. Prmjacela i hrisov. «cu munca sa i a fra ilor» i cu cheltuielile rului. scutirile. practic folosit i la Athost _de unde Sfîntul _a adus-o în ara Româneasc . ci precum hir Nicodim i cum va orîndui. f r consim :elei dintîi.P ER I O A D A A TR EI A (S EC J U L Ejb E X I V ² X VI II) n s t i r e a V o d i a . fie 1372. Prin aceste prevederi. Dup^ ultimele cercet ri. la Vodi a. s-a ridicat o n stire. care_ se proclamase ie autocefal în 1346. cum s-a procedat Î alte cazuri. . lucr rile terminîndu-se fie în toamna anului 1371. hrisovul respectiv s-a dat ² tîrziu ² în vara anului 1372. pe locul uneia mai vechi. nici altul nimeni. N-ar fi exclus ca 1 Nicodim s fi venit în ar i unii dintre monahii români la Athos. Nicodim a participat la o misiune__de împ care între ia^de Constantinopol i Biserica sîrb . adic o ctitorie jie_sine st t toare. nici arhiereu. Teofan. uisovul dat Vodi ei la Cj37^ Vlaicu Vod în ira satele care __ h r zite pentru între inerea vie uitorilor. a a s ie c lug rii cei de singuri s . se rînduia ca dup lui Nicodim «s nu aib voie nici un domn s a eze î n :ela pe cîrmuitor. ahul Nicodim i doi ucenici ai lui Isaia. în anii urm tori. mîn stirea devenea o amovlgstie^. Solia. zidit i zugr vit din a lui Nicodim. pe t ot p mîntul românesc. Probabil. Cea mai veche men iune despre prezen a lui Nicoara Româneasc se face în hrisovul prin care Vladislav Vod a înzestrat mîn stirea Vodi a. nu l 13_7 . încît se conducea numai lEOilL ?iÄ fibor. ie sub orice autoritate din afar .i puie cîrmuitor». în urma m si u n i _ _ i|_ Nicodim a primit rangul de arhimandrit din partea ~J:CUIIlen ic e. ² probabil pe locul unei a ez ri sih stre ti hi ² ca un centru de rezisten ortodox la frontiera cu . fostul protos al Athosului. era forn Isaia de la Hilandar.udal maghiar. iar zugr virea. înseamn c zidirea mîn stirii icit venirea lui Nicodim la noi ² a avut loc cel mai tîrziu ²1371. S p turile întreprinse la ruinele Vodi ei au dus la concluzia c Nicodim a ridicat îou mîn stire. sub arul tefan Du an. In aceste împrejur ri. trimis de cneazul Laz r al Serbiei. de care f cea amintire i hrisovul ctitoricesc dat ului în 1369. dac nu-1 va fi avut mai dinainte.

cît i cele f cute Vodi ei de bunicul s u Vladislav. Trebuie re inut i faptul c prin 1383²1384 Severinul reintra în st pînirea rii Române ti. Se par e c datorit serviciilor aduse la Constantinopol.. «Am aflat în ara domniei mele ² spunea hrisovul lui Dan I ² la locul numit Tismana. în orice caz. 1383²1386) îi f cea "anumite danii. ci s-a dat. a ridicat-o din temelie. aminte te dou evenimente : «s-a sfin it biserica la leat 6886 (1377/1378)» i «a murit p rintele nostru Nicodim la leat 6915» (² ÄîitQQlv Cum data celui de-al doilea eveniment s-a dovedit c este exact .. O însemnare contemporan . pe care sfînt r posatul binecinstitorul voievod Radu. pe rîul cu acela i nume (jud. In speran a reocup rii Severinului.. o mîn stire nu întru toate terminat . Nu se tie exact cînd s-a reîntors Nicodim de la Constantinopol în ara Româneasc . dar n-a terminat-o din pricina scurt rii vie ii. Sînt în irate apoi daniile f cute de Dan însu i. explicabil prin aceea c fosta ob te de la Vodi a ² alungat sau refugiat din regiunea Severinului ² pierduse vechile propriet i. la Tismana. Din actul men ionat al lui Dan I.^ ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------. care era banatul de Severin. 1383). Faptul c el a f cut anumite danii chiar înainte de terminarea mîn stirii presupune o anumit grab . precum i confirmarea celor f cute anterior Tismanei de c tre Radu i Vodi ei de c tre Vladislav. f r ca s-o termine.. înt rindu-i totodat dania de patru sate f cut de tat l s u. cuprins ² cel mai tîrziu în 1376 ² în noua unitate militar administrativ ungar . respectiv mijloacele de trai. numai sub Dan I. Rezult c acela care a ridicat mîn stirea «din temelie». p rintele domniei mele. drept care ² continu el ² a binevoit domnia mea. Prima men iune a Tismanei într-un act de cancelarie dateaz din 3 octombrie 1385. i s -1 înt resc cu toate darurile i veniturile. tirile privitoare la zidirea Tismanei sînt i mai s race decît cele pentru perioada anterioar .I M O N A H IS M U L UI. s cl deasc pe deplin acest hram. nu avem nici un motiv s ne îndoim i de exactitatea celei dintîi.».ÎN C EP U TU R IL E ---------------------------------------------------------------------------- ---------. Cert este c nu i-a mai putut continua activitatea la Vodi a. reiese c la data emiterii lui ob tea condus de Nicodim st pînea dou mîn s- . Gorj). la ridicarea acesteia s-ja_ bucurat ide anumite ajutoare materiale din partea cneazului Laz ral_J!erbiei. a fost Radu I (c. S F. cînd Dan I (c.. f cut de vreun c lug r din mîn stire. cum am v zut. Deci dania lui Radu apare ca un fel de «compensa ie» pentru pierderea vechilor posesiuni. pe un hrisov din 1424. N IC O D IM 309 M î n s t i r e a Tismana.. 1377² c. Din aceast cauz a ini iat zidirea unei noi rnînastiri.. Radu nici n-a dat atunci un hrisov de înt rire a daniilor respective..

î i f c e a : de opt sat e. au avu t ti mp s se r s pî n deasc î n at ît ea p r i al e p mî n s mân es c i s r i d i ce. ar e i N eam u l ² ar fi ct i t or i t e d e u cen i ci ai s i . alt t i r e d e sp r e N i c od i m d a t ea z d i n 4 s e pt e m br i e 1 3 8 9 . cî n d î i f ce a d a n i e d e ci n c i s at e . P r o a vo r b a n u m a i d e o e xt i n d e r e a c o m p l e xu l u i mî n s t i r e s c i d e i r ea d epl in a n oii ctit or ii cu ven i t ur i i mo i i . n i ci s s t r i ce o r î n d u i a l a i l u i N i c o d i m i p o r u n c a m e a ».l e a. c i n u ma i . de^l a Pr i sl op.u n al t h r i s o v ( f r d a t ) . E st e î n s gr eu iis c a cei cî i va «f r a i ». A ce s t e n u me r o a s e d a n i i . î n st pî n i rea Ti s man ei . ma i al e s î n i f cu t c a Ti sman a s d e vi n u n a d i n cel e mai î n st r i t e mî n st i r i i . di n 1 0 i u l i e 1 46 4. d u p i c î r mu i t or u l u i l or . d e l a Mi r c ea c el B t r î n . d e l a d e s pot ul i i ) s î r b t e f an La za r e vi c i . s n u l e p u n n i me n i cî r m u i t o r . î nt r .PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) r ei n t r as e î n p o s e s i a t u t u r o r s a t el o r i v e n i t u r i l o r V od i ei ( s e d e « c l u g r i i d i n a mî n d ou mî n s t i r i l e» . în t rind i d ani il e ant eri oar e i r eami n t i nd dr ept ul il or de a. a d i i a m a i a t r i bu i e l u i N i c od i m i r i d i ca r e a pr i me l o r a e z r i r e t i d e l a Top ol ni a ( l a 8 km d e V odi a) . c ar e «s fi e d e si n e i»). vi a d mi t e c mî n st i r i l e r es pe c t i ve sî n t c on t e m p o r an e c u S f î n t u l j >| S n i i d e ci d i n a d o u a j u m t a t e a s ec ol u l ui a l Xl V . cî n d s p r i nt r e mar t o r i î nt r . . l ot r ul u i i Vi i na. c u aj u t or u l c ro r a a î n t emei at V od i a i ana.un t i mp r el at i v s cur t . In ce pr i ve t e V odi a.un h ri s o v d at mî n st i r i i C o zi a d e M i r ce a r î n . i c p r i n 1 d e o r ga n i z ar e d a t e d e e l mî n st i r i l o r V od i a i Ti s ma n a au at i vi a a d u h ovn i c ea s c d i n a l t e mî n s t i r i r omâ n e t i . n i c i e u M i r c ea v o i e vo d . est e a mi nt i t pent ru ul t i ma d at î n t r -un al l u i R ad u c el Fr u mos. A c e l e a i p r e v e d e r i e xi s t i hr i so v d at at ² cu pr obabi l i t at e ² l a 11 mai 13 9 9 . P r i n t r . n i c i a l t u l d i n t r e c ei d e d u p mi n e . E s t e a m i n t i t î n s î n cî t e va ac t e d e d a n i e p e n t r u Ti s m a n a. î n t r . -tivitatea c rtur reasc a lui Nicodim. î n ara Ha e S . l e d o u mhi st i r i pr i meau un el e s at e di n S er bi a .i al ege si nguri cond uc t or ul. Pr o pr i et i l e ei a u t r ept at . at î t e a mî n st i r i . di n i e s e c l u cr r i l e d e z i d i r e s . s e pr e ve d e a ca vi e u i t o r i i l s t ir il e V o di a i Ti s man a « s fi e d e si n e st t t ori i. i r e i n e m i un d oc u me n t di n 13 8 7 . i s al e a g p e c i n e vo r b i n e v o i . Printr -un hr i sov d in .u n h r i s o v d i n 2 7 i u n i e 1 3 8 7 . C o u t ea-C r i vel n i c. Est e .a u î n c h e i at n u m ai s u b e l . t oat e î n Ol t en i a. Se cunosc i cîteva ri vi t oar e l a acti vi t at ea cu ltur al -t eol ogi c a lui Ni codi m.a a f i r m at d e a s e m e n e a c pr i m el e mî n â s t i r i d i n M ol d o v a ² .

iar a doua constituia un r spuns cu privire la cur ia moral a celor ce doresc s se preo easc . în prima scrisoare. aflat atunci în « ara ungureasc ». i nu în miniaturile române ti de mai tîrziu. cu o deosebit de izbutit reliefare a personajelor. respectiv mîn stirii Tismana. Peste o lun . Nu putem ti care este sensul cuvîntului «prigonire» din acest text. Acesta este primul manuscris cu dat sigur scris pe teritoriul rii noastrejse p streaz în Sec ia de art feudal a Muzeului de Art al României). deci o goan dup «isihie». tarile ortodoxe. Miniaturile lui Nicodim se încadreaz mai mult în arta bizantin i în cea sud-est european . Sfîntul Eftimie. ia Prislop sau în alt parte. Mircea cel B trîn a dat un nou hrisov «p rintelui i rug torului domniei mele popii Nicodim».ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. NICODIM 3H | vorba despre o corespondent . La 23 noiembrie 1406. adic la 26 decembrie 1406. In p r ile laterale ale frontispiciilor se g sesc p s ri cu penaj str lucitor. ci i un temeinic cunosc tor al Sfintei Scripturi. lingvistic i istoric-literar. pe cele dou fe e.purtat deieljcu ultimul patriarh de la Tîrnovo. e__cunosc dou scrisori ale patriarhului Eftimie c tre Nicodim de la Tismana (a doua fragmentar). La fila 316 se afl însemnarea : «Aceast sfînt Evanghelie a scris-o popa Nicodim în ara Ungureasc . încît mul i ierarhi de seam i se adresau în S£ris__j^en ru a-i cere l muriri în felurite probleme dogmatice i morale (mitropoli ii Ciprian al Kievului. Acesta era un teolog cunoscut i foarte apreciatÄîajtfiate. SF. Mul i cercet tori consider c s-a scris la mîn stirea Prislop. cuviosul Nicodim . iar de la începutul firii socotim 6913» (1404²1405). Manuscrisul prezint un interes deosebit sub raport artistic. R stignirea i învierea. Din analiza întreb rilor puse în scris de Nicodim. cu o vegeta ie vie de flori frumoase i fructe. patriarhul r spundea la ase întreb ri dogmatice puse de Nicodim privitoare la îngeri. De un real interes artistic este i ierec tura Tetraevanghelului. Izvorul de inspira ie al decora iei acestui manuscris se afl în arta bizantin . rezult c el n-a fost numai un bun organizator al vie ii c lug re ti. un c lug r dornic s cunoasc i sa adînceasca cele mai subtile probleme teologice. Prin anii 1404²1405. cuviosul Nicodim a caligrafiat pe pergament un frumos Tetraevanghel în limba slav bisericeasc (de redac ie sîrb ). în anul al aselea al prigonirii lui. Titlul fiec rei Evanghelii e scris cu litere aurite. Mitropolitul Tit Simedrea sus inea c prin «goan » (prigonire) trebuie s în elegem retragerea sa într-o «sih strie». Antim Critopol al Ungrovîahiei i al ii). care prezint . De o mare frumuse e artistic sînt frontispiciile de la începutul fiec rei Evanghelii.

1966. 1973. XI + 82 p. Bucure ti. 1935. tom.'B. 88 p. 507²517. Biserica rupestr Corbii de Piatr . 673²697. Bucure ti. B. + 40 pi.. 1²3. nr. antierul arheologic Cet eni. p. 3. în SCIV. an. 1961. TIT EA. 1980. în voi. Via a mîn stireasc în ara . 1²4. I. soborul a ales ca Len pe Agafton. 1.A V J .X V --. TIT SIMEDREA. C o n c l u z i i : Din cele expuse. In locul s u. 1971. 1975. Mîn stirea Tismana. r< 1947. 128 p. cel mai vechi ansamblu îr cunoscut ast zi. 1983. ed. Vestigii rupestre n ii Buz ului (publicat de Arhivele Statului Buz u). CONSTANTINESCU. Glos pe marginea unui document inedit.. Întemeierea liilor i a celor dintîi mîn stiri din ar . 1969. din Mun ii Buz ului. L + 431 p. 73²88 j PA VEL CHIHAIA. CONSTANTIN C. în GB. Panaitescu i Damaschin Mioc. i m e l e m î n s t i r i : Sfîntul Nicodim: NICOLAE DOBRESCU. CARMEN DUMITRESCU. 22. 321²340. nr. B I B L I O GR A F I E : v o a r e: IEROM. LXXVII. Spi e i istorie la intorsura Carpa ilor. a fost cinstit ca sfînt. Rînduielile tornicite de el la cele dou mari ctitorii ale sale din ara Româjsc au slujit drept pild pentru numeroasele mîn stiri pe care au ridicat ma tîrziu domnii rii Române ti i ai Moldovei. TIT EA. ed. PA VEL CHIHAIA. Iosif Bobulescu. 15²24. p. Via a prea cuviosului p -' Nicodim siintitul. Întemeierea 'iei Ungrovlahiei. Cu timpul. voi. XIV i XV (1247²1500). 1965. AL. XXXIII. Date noi despre bisericu ele '. ESCU. p. TEFAN DE LA TISMANA... i ed. GIURESCU. ROSETTI. ara Româneasc . m rturii ale i cre tinismului i continuit ii noastre pe aceste meleaguri. p. nr. în BOR. în GB. în Materiale i cercet ri gice. Cetatea i schitul lui Vod de la Cet eni-Muscel. t. Voi. ACADEMIA R. p. pr znuirea vîr indu-se în ziua mor ii sale.. 22. 23²51 . nr. în B. nr. Glos pe marginea unei însemn ri (în Tetraevanghelul lui Nicodim). 1953. p. fiind înmormîntat la Tismana. voi. Probleme ale giei ruinelor fostei mîn stiri Vodi a. Schituri sau sih strii rupestre buzoiene. CANTACUZINO. Bucure ti. 111²130 j CHIHAIA. Documente privind istoria României.t un mare organizator al vie ii monahale la noi. r/d plastic . in SCIA. 1959. în SCIA. 488 p.. I (1247² 3ub redac ia P. 1883. itarea: Documenta Romaniae Historica. 1²2. în XIII. iova. Un complex necunoscut de sih strii din mun ii Buz ului. p. nr. p. J retat din via . 1909. an. 469² INU V. I. p. Buz u. 3²20. an.R. XXVIII. ara iasc în veacurile XIII. p. Min stirea Vodi a. Bucure ti.O. 1 J . 7²10. 1974. III.R. 1906. P.VkiU W U A JU U LJ ^ . VIII.S. e s c o p e r i r i a r h e o l o g i c e : GH.. întîm-use minuni la mormîntul s u. rezult c Sfîntul Nicodim a . 5²6. Bucure ti. un lupt tor dîrz împotriva ac iunilor prozelite catolice patronate de regatul feudal ungar în regiunile balcanon rene i un bun cunosc tor al problemelor teologice. Buz u. 63²76. dup rînduielile haste de la Athos. 635 p.

. p. NESTOR VORNICESCU. 7²8. 1966. 1985. Nicodeme de Tismana et Gregoire Camblak. 15²37). ION RADU MIRCEA. .ÎNCEPUTURILE MONAHISMULUI. nr. 1962. an. Silntul Nicodim. an. Cel mai vechi manuscris miniat din ara Româneasc : Tetraevanghelul popii Nicodim (1404²1405). în MO. N STUREL. în MO. nr. p. Cuviosul Nicodim de la Tismana ctitor de siinte loca uri. XXIII. p. L ZÂRESCU. 1966. în Travaux et memoires (Centre de Recherche d'Histoire et Civilisation de Byzance). 1976. VICTOR BRATULESCU. deux caracteristiques ethniques du Sud-Est Europeen du XlV-e et XV-e siecles. 77²79. nr. NICODIM 313 Româneasc înainte de anul 1370. (Alte studii în acela i num r. XI. TURDEANU. 1975. RADOJlClC. nr. XXII. XXXVII. 923²931. Etudes de litterature roumaine et d'ecrits slaves et grecs des Principautes Roumaines. BÂLA A. p. DJORDJE SP. 11²12t p. p. în «Romanoslavica». . Nicodim de la Tismana i cultura româneasc . Despre monahismul ortodox anterior secolului al XIV-lea. Leiden. XXVIII. p. 673²687. an. p.B. în G. p. l (pîn la 1385). în «Romanoslavica». D. 345²351. Bucure ti. 8. 300²317. XIII. 1954. în «Romanoslavica». Scarlat Porcescu. p. D'un document byzantin de 1395 et de quelques monasteres roumains. 1971. SF. 587²598. Istorie. Les premiers ecrivains religieux en Valachie: l'hegoumene Nicodeme de Tismana et le moine Philotee. în «Revue des etudes roumaines». an. LXXX. în BOR. II. E. E. Sebastian Chilea. P. Bulgaroalbanitoblahos* et <Serbo-albanitobulgaroblahos*. 5²6. 1965. an. PATRIOTA CODAU. nr. Ioasaf Ganea i Dumitru B la a). semnate de Radu Cre eanu. Paris. in MO. 194²207 ( i extras). 1981. 114²144 ( i în voi. 1970. 1²2. 3²4. XIII. nr. Gheorghe Dr gulin. 237²284. p. XCIII. VENIAMIN MICLE. în BOR. an. 634²651 . Cuviosul Nicodim cel Sim it de la Tismana. 1978. 9²10. Siîntul Ignatie Teoiorul i Stîntul Nicodim de la Tismana. p. 203²221 .

zult c domnul «a ridicat din temelie o mîn stire în numele i de via încep toarei i nedesp r itei Troi e (Treimi). 10 bu i 10 burdufuri de brînz . necroMircea cel B trîn i a familiei sale. asupra rolului îndeplinit în reorganizarea acestei vie i de intui Nicodim de la Tismana. la mit C lim ne ti pe Olt. voievodal din a doua jum tate a secolului al Xiy-lea. precum i un mertic mual de la curtea domneasc : 220 de g le i de grîu. Intre altele se f cea de «o moar la Rîmnic pe care a d ruit-o Dan Voievod i colo d ruit de jupan Budu. ambele cu data de 20 mai 1388..».. care a fost mai înainte satul boierului mele Nan Udob . Prima men iune docudespre aceast mîn stire o g sim în dou hrisoave de danie ircea. 10 vedre (burdufuri) de 3 sloi (buc i) de cear i 12 buc i de postav.». care i-au fost d ruite de unii boieri. a ez ri monahale din ara noastr este mîn stirea Cqzig. 20 de ca uri. d ruia mîn stirii satele i Cricov..VI k. Din cuprinsul primului . Una din cele mai în- . în continuare. li înt rea i osii. o moar în hotarul Pite tilor... MÎN STIRI I BISERICI ÎN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN SECOLUL AL XIV-LEA I ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XV-LEA . Prin acela i hrisov se rînduia ca «mîn stirea Cotîstiri i biserici din ara Româneasc .iii jaginile precedente am prezentat tirile pe care le avem despre mahala din ara Româneasc în cursul secolului al XlV-lea. cu voia p rintelui domniei mele >ievod. Urmeaz s prezent m tirile le avem "asupra altor mîn stiri i biserici muntene i moldocursul aceluia i secol..

pe Olt. iar în al doilea act din 1388 : «la locul numit Nucet. în primul document din 20 mai 138'8. adic Cozia». constat m c egumenul de atunci al Coziei era Gavriil. iar mîn stirea pe care o vedem azi are întradev r ca prim ctitor pe Mircea Voievod care a ridicat-o «din temelie». Toate aceste danii au f cut din Cozia a doua mîn btire a rii (dup Tismana).rneana s fie supus . cu toate cele ce se in de ea. continuat de Dan I. încît s fie nevoie. Constantin__C_ Giurescu. între C lim ne ti i muntele Cozia. observ m c documentele nu o numesc într-un singur fel. De aceea. Aceast p rere a fost rectificat de acad. toate scutite de d ri i munci domne ti. ca i în cazul mîn stirilor Vodi a i Tismana. Aceste dou numiri apar i în hrisoavele de danie din anii urm tori. de c tre fiul s u Mircea. formînd o . prof. miere etc). abia dup un deceniu. n-a putut ridica la Cozia o cl dire atît de ubred . In ce prive te numele acestei mîn stiri. Denumirea de Cozia s-a impus numai în ultimele hrisoave ale lui Mircea. Giure c a jconsidera c primul l ca de la Cozia dateaz din prima jum tate a secolului al XlV-lea. Prin cel de al doilea hrisov. Mircea d ruia mîn stirii Cozia satele : C lim ne ti. i-au urmat Soîionie (c. dar. pe valea Oltului. mîn stirii mai sus scrise i de acolo s se st pîneasc ». Radu I. b l i cu pe te. în ce prive te starea material . In ce prive te vechimea mîn stirii Cozia.. care se tie ca a fost un domn mare. produse alimentare (grîu. pe baza cuvintelor mai sus citate din primul hrisov. poate un ucenic al Sfîntului Nicodim. pe Olt» (ca i în cel din 8 ianuarie 1394). Se prevedea deci aceea i rînduiala a samovlastiei.a. a fost nevoie c Mircea s ridice «dîn temelie» o nou mîn stire prin 1387²1388. mori. aji_considerat c prima biseric la Cozia a fost început de Radu I. s aib dreptul s aleag pe noul cîrmuitor al ambelor mîn stiri. B rd ani. C. Explica ia acestor dou denumiri const în aceea c mîn stirea era situat într-o regiune cu nuci. brînz . fiind nimicite de vreme. 1406²1418) i Iacob (1421) . In adev r. de fast i de podoab . Seaca i Hin te ti. f r amestecul puterii politice sau biserice ti. vin. C. soborul singur. iubitor de frumos. Din primul hrisov. ca . In anii urm tori i-au fost d ruite alte sate (peste 10). Se rînduia apoi ca dup moartea egumenului. cei mai mul i cercet tori. Jiblea. ar tînd c prima a ezare mîn stireasc de la Cozia era cu mult anterioar lui Radu I. era men ionat prin cuvintele : «la locul numit C lim ne ti. precum i unirea celor dou a ez ri monahale ² Cozia i Cotmeana ² sub o singur conducere. s fie înlocuit cu una nou . cu aceea i dat .

a fost zidit pe insula >cul lacului cu acela i nume. ex. înc un l ca cu numele Nucet. Dup p rerea altor cercet tori. un nucet (acest nume e o mo tenire roman grupa cuvintelor terminate în -etum. mîn stirii domniei mele de la . mori. Printr-un document 8 Mircea Vod înt rea «rug t orului domniei mele popii r de la Snagov» satul Ciulni a. sirea nggov. Nucetul dîmbovi ean a ia din cele mai bogate mîn stiri din ara Româneasc . Fr sinet. apoi vii. umentar. hele tee. începe cu islav Voievod». jupan Staico. la nord de Bucure ti. meroasele danii pe care le-a primit. iar a doua. Socet. prima biseric de la ia a fost ridicat de Radu I. iv lii etc. Din moctitoria lui Mircea din Vîlcea a fost aceea care i-a schimbat înseamn c Nucetul din Dîmbovi a era o a ezare c lug nai veche. în caz de nevoie. cînd a ridicat ia biseric . la sfîr itul secolului al XV-lea. P ltini etc). Unele din ele exist ² cu refaceri ulterioare azi. Iar Cozia nu este altceva decît ntul în limba pecenego-cuman a termenului nucet (coz = nuc ). alc tuit în 1781. imbarea numelui de Nucet în Cozia se datoreaz faptului c sta. altele au disp rut. primul hrisov dat Coziei de Mircea cel B trîn la 20 mai 1388. Mircea cel B trîn i alt IIlea). constat m i existen a altor mîn stiri în timpul domvlircea cel B trîn. Probabil fiin a înc din timpul lui VlaVlaicu) Vod . pentru a nu se face confuzii se ajunge la revendic ri din partea vreuneia din ele. înlocuirea numelui Nucet cu cel de Cozia este iil . avînd te sau p r i de sate. c ci pomelnicul ei. pe care i-1 d ruise domniei mele. Distinc ia era necesar mai ales acum. care era pus b dependen a Coziei. Dan I este primul voievod care a ajutat Nucetul din DîmIn acest caz. cînd se d deau mîn stiri atîtea hrisoave de danie. Dan. urm rindu-se o distinc ie între ctitoria din Vîlcea i cea de )ovi a. Era deci foarte bine ap rat . lac înconjurat alt dat de întinsul Vl siei. Arge ). de Mircea cel B trîn. Ulmetum în Doîn evul mediu se mai întîlnesc asemenea ppice: Br det. urmat de Radu. vaduri de moar . apoi pe la începutul secolului al XVII-lea. m i existen a mîn stirii Co megna_ (jud. pe Buz u.t p dure de nuci. iar treia oar s-a restaurat în 1712 de clucerul Ianache V c rescu. Mîn stirea Nucet din Dîmbovi a a fost ref cut de na pîrc labul. în acela i timp. putînd s slujeasc în-a i ca loc de ad post. în jude ul : a.

sau. s existe tot din timpul marelui voievod.. din 7 octombrie 1428. din secolul al XlV-lea. tot sub Mircea cel B trîn. Nu putem ti dac Mircea este ctitorul mîn stirii. Documentar. fresca ctitorilor ne înf i eaz chipul voievodului. prin care îi confirma dou sate. N-ar fi exclus ca i mîn stirea Dealu. Cercet ri mai noi o dateaz din a doua jum tate a secolului al XlV-lea.ra (probabil doamna Mara). în 1441.. situat la ie irea Jiului din defileul Bumbe ti-Livezeni. Alte dou sate i-a d ruit Vlad Dracul. ^_ ^_ Snagov». pentru c într-un mormînt din vechea biseric ² anterioar celei de azi ² s-au g sit monede de la Vlaicu Vod . un ucenic al Sf. Prezen a acestei mîn stiri tocmai pe Valea Jiului apare ca o completare fireasc a irului de mîn stiri de la poalele Carpa ilor : Vodi a. s o fi m rit pe cea veche. în orice caz. fosta mîn stire e în ruine. cu hramul Bunavestire. dateaz tot din timpul lui Mircea. avînd al turi pe so ia sa. Din acela i timp data i schitul Br det (jud. Ast zi. Cozia. Arge ). de lîng Tîrgovi te. Potrivit tradi iei. iar în stînga biserica. ctitorit de Mircea cel B trîn pe locul unui l ca mai vechi. apare îns abia la 10 aprilie 1493 («egumenul de la Co u ta»). s-ar putea ca mîn stirea s fi fost ridicat în primele decenii ale secolului al XV-lea.^" ^ ~-- ^" " ^" " . inînd în mîna dreapt o cruce. ceea ce ne face s credem c exista din timpul lui. într-unui din ele se face pomenire de hotarele mîn stirii «din zilele lui Mircea voievod». cu numele Dionisie. din numele c reia nu se pot citi decît ultimele dou litere . Nicodim. numit la început Strugalea (la sud de G e ti).^^^ ^ I » Œ^^ ^ . N-ar fi exclus ca Mircea s fi ridicat o biseric nou . d ruite de Mircea. Mîn stirea QlayQQJ c. cu scutirea lor de toate impozitele c tre domnie. Tismana. a a cum ar reie i din cuvintele de mai sus. el a f cut danii acestei mîn stiri. Alexandru Aldea d ruia acestei mîn stiri dou sate (Alexeni i R zvad) «pentru ve nica pomenire a sfîntului r posatului p rintelui domniei mele Mircea Voievod i apoi. în jude ul Mehedin i s-au descoperit ruinele unei vechi mîn stiri cu numele Co u tea sau Crivelnic. iar în biseric . c ci un hrisov dat la 20 iunie 1507 de Radu cel Mare preciza c acel domn îi d ruise dou sate : C lug renii de pe Neajlov i C lug renii din Teleorman. cel pu in. Este atestat documentar de patru hrisoave de la Neagoe Basarab.^^ ^ ^ ^ . cu b l i. La 17 noiembrie 1431. a ridicat mîn stirea Vjj ing. . i a domniei mele». Cum de la moartea lui Mircea nu trecuser decît 13 ani. dup cum reiese dintr-un hrisov al fiului s u Dan II. Pomelnicul ctitorilor începe cu el.

înseamn c a fost ridicat înainte de 1352. Amintim apoi «JVegru Vod » din Cîmpulung. stiri i biserici din Moldova. N-ar fi exclus ca ace tia s fi fost ucenici ai Nicodim de la Tismana sau c lug ri români care tr iser un . Astfel. în apropierea c ruia s-a ridicat mai în stirea Rî ca. s-a început construirea domne ti de la Arge . A fost distrus de un cutremur prin 1628.75 X 7. schituri de lemn.). tiri documentare întîlnim abia din a doua ! a secolului al XlV-lea. iar dup apte ani a fost ref cut de me Matei Basarab. F r îndoial c au existat i i în ara Româneasc . din prima jum tate a secolului al XHI-lea.50 X 8.A V J ll) ! mai vechi bisericijde mir.50 m). cea mai r enumit a ezar e mona hal din Mol dova est e eg Neam . i structur . îltimii ani ai domniei lui Basarab I. în Drobe a. ica Sîn Nicoar . cuub numele de Bogdâne ti. Dintre bisericile de mir din aceast 7~se cunosc doar ruinele cîtorva din ele. aceast mîn stire a fq întemeiat [arii ofronie. a lui Basarab I. pe eia mai vechi. precum i unele mai tîrziu. Ctitorii au chemat la Arge o echip de din inuturile de veche art bizantin din preajma Constantili. Conceput ca l ca de închinare i domneasc . pron timpul lui Seneslau. cu hramul Sfîntul Nicolae. c rora le-au cerut s zideasc o biseric reprezentativ oua situa ie înfloritoare a rii Române ti i care a slujit apoi tedral mitropolitan . ridicate în locuri în mun i sau în codri. în care vie uiau diferi i pustnici sau Dup tradi ie. Bogdan I ar fi ridicat un schit lîng Baia. în care au fost înmormînta i Basarab întemeietorul i fiul :>lae Alexandru. veni i cu ucenicii_]or_ din inuid-dun rene. Dup tradi ie. Cele din Drobeta-Turnu sînt de dimensiuni reduse (12. noua biseric trebuia s fie o construc ie momi i s întruneasc anumite calit i artistice i tehnice care s dorin a de afirmare a unei domnii independente. ca aceea de 30. în Curtea de uinele bisericii cunoscute sub numele popular de SfriNjcoar . Lucr rile au continuat sub Nicolae iu i sub Vladislav-Vlaicu. cu hramul Adormirea Maicii ii.50 m i 12. J li A 1 V .P E K I U A JJ A A T K B 1 A ( a i i V J lJ l jJ l. ceva mai mare (15. r ii lui Basarab.uinu Seyerin se p streaz Jundou biserici cu cîteva frînturi de ziduri. ridicat .40 m.50 X 7. în ii Alexandru Ilia . apoi. Pimen i Silvan. toate aceste trei apar in unor tipuri de l ca uri tiare cunoscute în veacurile XII i XIII. J L .

Probabil pentru ace tia.. pe iret. se f cea amintire i de «dou sate ale mîn stirii la gura Neam ului. Alte numeroase danii i-au fost h r zite de tefan cel Mare. mori.a. din 6 iunie 1446. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (t 1693). azi disp rute. este men ionat pentru prima oar documentar la 2 iulie 1398. Reiese c mîn stirea exista în timpul lui Petru Mu at. Biserica acestei mîn stiri a fost restaurat de tefan cel Mare. pe care o vom prezenta în alt parte. Toate acestea au f cut din ea una din cele mai înst rite mîn stiri ale rii. = înfr ire. Mîn stiiea Sfîntul Nicolae din Poian .. Ruinîndu-se i . «unde a fost chilia vl dicii Iosif». a a cum a f cut cu ceilal i înainta i i str mo i ai s i. Biserica de lemn a lui Petru Mu at a fost înlocuit cu una de zid ridicat de Alexandru cel Bun. Pe locul vechii mîn stiri. s-a numit Pobrata (în slav. Alexandru cel Bun a f cut mîn stirii Neam mai multe danii: sate. afirma c mîn stirea Sfîntul Nicolae din Poian a fost ridicat de sihastri. felurite mertice . pe sub bolta c ruia se p trunde în incint . între zidurile ei s-a desf urat. rînduia ca preo ii din satele mîn stirii s asculte numai de egumenul ei. prin care mîn stirile Neam i Bistri a erau puse sub ascultarea aceluia i egumen Dometian. prin care închina mîn stirii Neam o alt mîn stire. Mai tîrziu. Biserica de azi. pe care le-a dat sfînt r posatul domn Io Petru Voievod i dou mori i dou vii. Se pare c el a fost înmormîntat aici. Actualul complex mîn stiresc de la Neam mai p streaz de la acest domnitor numai turnul-clopotni . cel din urm fiind îngropat aici. fr ie). într-un hrisov de la mitropolitul Iosif al Moldovei din 7 ianuarie 1407. iar azi. una pe care a dat-o Petru Voievod i alta a cump rat-o vl dicia mea. Este interesant un hrisov de la tefan II. înc «de la începutul rii». Probota. în 1497. din piatr . pris ci. c ci tefan cel Mare nu a pus i pentru el o piatr de mormînt în biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. cercetînd o serie de documente.. Petru I Mu at (1375²1391) a ridicat aici o biseric de lemn. cînd tefan I îi d ruia dou sate. punîndu-le sub ascultarea direct a egumenului. Prin acela i hrisov. iar Petru Aron scutea satele mîn stirii de orice obliga ie fa de domnie..». Urma ul s u.timp la Athos. de la Boi tea. iazuri cu pe te. Petru II. înc din prima jum tate a secolului al XV-lea. cu hramul în l area Domnului. i o activitate cultural-artistic . împreun cu un frate al s u vor fi construit o mîn stire nou . dac nu va fi fost i mai veche. domnitorul tefan I (1394²1399). îi înt rea dreptul de proprietate peste 16 sate (22 august 1447). Daniile au continuat sub fiii s i Ilia i mai ales sub tefan. In adev r. a fost ctitorit de tefan cel Mare.

doamna Elena.. la 27 iunie 1449. Alexandrei Vod . îndemnat de mitropolitul Grigorie Ro ea.a lui Alexandru cel Bun (s p turile arheologice au scos la rmele incintei).. situat cam la 300 m de locul celei vechi. d ruite de trei a 11 iulie 1428 îi închina 50 de biserici «s fie uric mîn stirif. Alexandru cel Bun atunci mai multe danii. ie 1415 îi d ruia dou sate i îi înt rea altele. o biseric nou . Actuala mîn stire Moldovi a este ctitoria lui re . acela i domnitor nîn stirii mun ii Suhardul Mare i Suhardul Mic. ita la sfîr itul secolului al XlV-lea. care i-au înt rit vechile danii sau altele noi. iea i«2« stfre__Alo7d_ov'i^a este atestat de un document din ibrie 1402. Hrisovul men iona . înt rea lui dr eptul de a judeca i pedepsi pe oa menii din satele i. so ia sa. Mîn stirea a ajuns la economic înfloritoare datorit daniilor f cute de Alexandru (în 1404). a lui Petru Rare . tefan cel Mare a înmormîntat pe mama sa Oltea jmbrie 1465) i pe so ia sa Evdochia (-j. Aceea i grij au ar tat mîn stirii fiii s i Ilia i iu nepotul s u Alexandrei. au fost îngropa i aici Petru Rare . a construit. neclintit. dar f r s dea numele ctitorilor. ele tee cu pe te.i alege singur urma ul în egumenie. a fost ridicat de Alexandru Ctitoria acestui voievod se pare c a înlocuit una mai veche. f r vreun din afar . a biseric . cînd Alexandru a acceptat ca mîn stirea sa i cea de la Neam s fie împreu-» o singur conducere. enitul i cu sfin irea preo ilor. . pe jumen al mîn stirii. terminat în 1530. scutiri etc. Lucr rile de construc ie ale stiri s-au încheiat înainte de 7 ianuarie 1407. Bj ri a lîng Piatra Neam (numit în unele documente rea de la Piatra lui Cr ciun»). Domnitorul ctitor i-a f cut apoi Leroase danii în anii urm tori: sate. i nici un mitropolit. existent i azi.F E K1 U A1J A Petru Rare . c ruia i se dreptul de a. «am dat i am miluit mîn stirea noastr nou zidit Î în Moldovi a». tâijeg. Alte danii i-au f cut fiii s i Ilia i tefan. Ast zi este biseric de mir. Deci putem sus ine c mîn stirea care exista i fost ridicat de un alt domn sau de un boier i reconstruit e 1410 de Alexandru cel Bun. Domnitorul ctitor i-a f cut numeroase danii. Un cutremur sau o alunecare de teren a avariat grav . la o mic distan de ruinele în stiri.14 septembrie 1467). so ia sa Ana >oieri. La 15 februarie 1410. îtefan (în gropni ) i al ii (în pridvor). De pild . lor funerare se g sesc azi în biserica nou . Astfel. u. a egumenului Dometian.

ca apoi s fie reconstruit de Alexandru L pu neanu. moara i «sili tea de pe Nichid». lîng ora ul Gura Humorului. cu satul..nici slugile lui. ca o ctitorie a unui mare dreg tor. asem n toare cu a episcopului de R d u i. f cea amintire de dou mici m n stiri ale lui «Ia co din Mavrovlahia». O noti . Mîn stirea Vl nev ² dincolo de Prut ² numit mai tîrziu Chiprieni (popular C priana). numit mai tîrziu. Atunci a construit logof tul Toader Bubuiog biserica existent i azi. Al i domni ² mai ales tefan cel Mare ² i-au înt rit daniile avute din timpul lui Alexandru cel Bun sau au f cut altele noi. una cu hramul Adormirea Maicii Domnului. vornicul Oan .O. îi d ruia vama de la Tazl u. tot dincolo de 21 ² Istoria B. c reia Alexandrei Vod îi f cea danii în 1453. îi închina mîn stirea Sfîntul Nicolae. Dumitru.1432). primul egumen cunoscut. i seli tea lui Dieni ». Mîn stirea s-a bucurat de o aten ie deosebit din partea lui Alexandru cel Bun. alta cu hramul Sf. Dup el au f cut lucr ri de restaurare tefan cel Mare (se p streaz de la el un turnclopotni cu un paraclis) i Petru Rare . este men ionat documentar la 10 februarie 1429. patru pris ci. «un sat la obîr ia Solon ului. . La 6 februarie 1431. O alt mîn stire era cea a lui V rzar. Drepturile pe care le avea asupra celor 50 de state puneau mîn stirea într-o situa ie privilegiat . In biserica mîn stirii au fost îngropa i domnitorul ctitor (-j.. so ia sa Ana (-j. Acest Ia co ² membru în Sfatul domnesc ²‡ ruga atunci pe patriarh «s le primeasc în calitate de ctitor».. probabil. «s -i fie uric cu tot venitul». la aproximativ o sut de metri de cea veche. Alte danii i-au f cut Ilia i tefan. Prin 1528²1530. poate dup numele lui Chiprian. V rz re ti. Bistri a era una din cele mai înzestrate mîn stiri ale Moldovei. la 13 aprilie 1415. în forma în care o avem ast zi. care i-a d ruit. este unul din cele mai vechi i mliTTmportante l ca uri de închinare din Moldova.. cînd Alexandru Vod cel Bun d ruia aceast mîn stire ² împreun cu cinci sate ² so iei sale M lina. Este men ionat documentar la 13 aprilie 1415. mîn stirea vornicului Oan a fost distrus de un cutremur sau de o rev rsare a pîrîului Humor. dup numele întemeietorului ei. care rezuma un act patriarhal din 1395. care avea sub jurisdic ia sa tot numai 50 de sate.». Mîn stirea Humor. amintit în 1420. Dumitru din Suceava. pe locul bisericii Sf. în felul acesta.1418) i al ii. «unde a fost Huba».R. nici dreg torii lui s nu se amestece întru nimic. ctitoria de mai tîrziu a lui Petru Rare . S-a stabilit c prima din ele era mîn stirea de c lug ri e numit mai tîrziu «a lui Ia co» sau «din arina Sucevei» (azi în Suceava). A doua se g sea. Daniile au continuat i sub urma ii s i.

irea lui Ciunca Stan (1445). apoi a fost de tefan cel Mare la Putna. pomenite în documentele vremii. la Horodnic. icumentele aceluia i domnitor. în Moldova de nord. între acestea se num r mî-a Bogotin sau Bohotin. anterioare celei de a doua i a secolului al XV-lea. C lug reni. unde a fost «chilia ii losif i unde sînt c lug ri e». mult mai veche decît ctitoria lui tefan re. precum i ale urma ilor s i. N-ar fi exclus s fi existat bisericu de schit. mîn stirea popii Draghie (1444). Aci a fost s pat o chilie. Chilii. ctitorit de Drago Vod at de tefan cel Mare la Putna. Daniil Sihastrul. probabil mîn stirea în care s-a c lug rit i a primul mitropolit. o indic i cîteva toponimice (Mîn sDealul Mîn stirii. losif). o mîn stire la Boi tea. m de asemenea c pe locul mîn stirii Vorone a lui tefan cel a existat alta. în p r ile Tecucilor. era o mîn stire de c lug ri e. Pomelnicele mîn stirilor Pîng ra i i ani îl arat drept prim ctitor pe Alexandru cel Bun. >roape de actuala mîn stire Putna. a doua jum tate a secolului sînt men ionate mîn stirile de la ti. isten a altor biserici i mîn stiri. în care ar fi fost îngropat. Actuala biseric nu poate fi con- . în care ar it. azi degradat . vor mai fi existat e. O astfel de biseric a existat ov (Olov ). amintit într-un document din :înd era d ruit mîn stirii Neam (lîng satul Gra i. mîn stirea de ÎozieniRoman (1446). mul În l area Sfintei Cruci. în p r ile Neam ului . spre r s rit. azi Dum-² Tîrgu Neam . men-: i alte mîn stiri. mai veche. despre care nu avem nici o tire. într-un loc d ruit de Alexandru cel Bun în 1424 lui Toader anume pentru întemeierea ei. în 1411. exist o bisericu în stînc .a p r ile R d u ilor. Tot a a este cazul cu o mîn stire de c lu-în p r ile Tazl ului S rat (înainte de 1399). în aceea i regiune. azi disp rute. aici ar fi construit o de lemn Drago Vod . cunoscute sînt atestate documentar tot din jum tate a secolului al XlV-lea.a. Dup tradi ia local . ² coni în Letopise ul lui Nicolae Costin ². Pe lîng mîn stiri. pe care voievodul o punea. sub trea mîn stirii Bistri a. probabil în zona Vasluiului. o alt mîn stire l u. potrivit tradi iei. nîn stiri ale lui Cer nat Ploscarul i numeroase altele. Dide ti. mîn stirea postelnicului Ignat din Soci. C lug ri a etc).

alt Bogdan (fiul lui Alexandru cel Bun). 1358). Exista înc din primii ani ai veacului al XV-lea. Anastasia. c reia Alexandru cel Bun îi d ruia dou sate. Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun). P rerea cea mai acceptabil este c biserica a fost zidit în timpul lui Petru Mu at (1375²1391).siderat îns de la Drago Vod . Bogdan ar fi ridicat aici doar o biseric de lemn. atribuit de tradi ie voievodului Sas (c. pentru c domnia lui a fost cea mai lung i mai lini tit în a doua jum tate a veacului al XlV-lea. angajîndu-i sa zugr veasc dou biserici. de la începutul celei de a doua jum t i a secolului al XV-lea. Stana. din piatr . c ci atunci Alexandru cel Bun d ruia doua sate zugravilor Nichita i Dobre. care va fi voia noastr ». Potrivit cercet rilor mai noi. f r îndoial . tefan I. considerat ctitoria lui Bogdan I. c ci lemnul n-ar fi rezistat de atunci i pîn ast zi. biserica Sfîntul Nicolae din R d u i. tirile sînt contradictorii. cînd Alexandru cel Bun a a ezat în ea moa tele Sfîntului Ioan cel Nou. Se p streaz integral pîn azi. De asemenea. Un alt vechi l ca de închinare din Moldova a fost biserica_ Sj^nta az i disp rut . cu excep ia unui pridvor. Pe mormintele primilor ase. Biserica Mir u ilor a slujit drept catedral mitropolitan pîn la zidirea bisericii Sfîntul Gheorghe din Suceava. ar fi ctitoria lui Petru Mu at. tefan cel Mare a pus lespezi funerare frumos sculptate i inscrip ii în limba slavon . fiind cel mai vechi monument de plan treflat al arhitecturii biserice ti din Moldova. i Ioanichie. mama lui tef ni Vod . iar actuala biseric . 1354²c. Cel mai vechi monument de art bisericeasc din Suceava. iar sub raport constructiv a fost cea mai rodnic . Petru Mu at este primul de la care s-a p strat un act emis la Suceava i despre care se tia c i-a avut re edin a în acest ora . In aceast biseric a fost înmormîntat doamna Anastasia. atestat documentar. O alt biseric veche este Sfînta Treime din iret. ad ugat în 1559 de Alexandru L pu neanu. Roman I. i urma ii s i : La cu. la 16 septembrie 1408. fiica lui La cu. so ia lui Roman I (1391²1394) . Ultimele cercet ri o atribuie îns lui Petru Mu at. primul episcop atestat documentar la R d u i. «una din Tîrgul de Jos i alta. ctitorul bisericii. în aceast biseric au fost înmormînta i r Bogdan I. Cea mai însemnat dintre vechile l ca uri de închinare moldovene ti este. dar asupra datei construirii i asupra ctitorului. la începutul secolului al XVI-lea. este biserica^Mh u i. Biserica i-a p strat pîn azi forma ini ial . Se pare c a fost pictat în jurul anului 1415.

d e a fi î n m o r :n i nt eri o ru l b i se ri cii. fii n d a p oi d e d o m n ii u r m t or i.i d r u i ri d 'e m î n sti ri l a cr e d i n ci o i m i r e n i. se ad u g a u i a l e a r e e r au tr e cu i a p o i î n tr e ctit o r i. ca r e. i ar .) lu i A l e x a n d r u c el B u n. d o m n ii r o m â n i. h r z i n d u -l e pr i vi l e g i i i d a n i i bogate. u n e o r i ). N u m ru l ridica t de -i i m î n sti ri. C u ti m p u l. m i e r e m ar c at ap oi i fa ptu l c p ri mel e mî n stiri m a ri din a ra i sc s . S e co n st a t d e a se m e n ea c e xi sta o pu t ern i c n a rta con st ru c iei. a ra t c în ce l e d o u ri a t r it i o i n u m ero a s . l o c u r i d e a p r a r e î n c a z d e b o l n i e e tc ). N u m a i e . l a d a r u r il e f o n d a t or il o r . fi e d i n l e m n . c e a m a i d e se a m e r a î a în ze stra m în stire a r esp ecti v cu t oat e bu n u rile n ec e sar e us inerea ei. c ti t o ri i a v e a u d r e p t u l s fi e p o m e n i i. o n c l u z i i : / n a do u a ju m ta te a sec olu lu i a l X l V-le a i m a ju m t a t e a c el u i u rm t o r. d e m u lt e o ri . t a t e a d e c t i t o r a d u c e a o se r i e d e d r e p t u r i . p rec u m i me t e ri au toh to ni. au ri di c at o e mî n st i ri i b i ser i c i . d a r. d e a li se a m i n ti n u m e l e î n pi sa n i a b i sem î n st i ri i r e s p e ct i v e . în a ra R o m â n e a sc i în > va pu l sa o inten s via c lug re a sc . p e c în d b i se ri cile slu j e a u p e n tr u tre b u i n ele i ale c red in ci o il or d intr -o sin gu r p ar o hie. întîln i m . D an ii l e e r a u f c u t e pe n t r u v e n i ci e . m a i al e s c el a co n st r uit i pr i m a c e t at e an. M î n sti ril e se d e o l e bi s e r i c i l e d e mi r p r i n a c e e a c sl u j e a u i n t er e s el e g e n e r al e i B i s er i c i i ( l c a u r i d e c u l t u r . e r au m u lt e m î n sti ri ctit o r it e d e b o i eri. s u b d i r e c t a re a S fîn tului N ic od i m d e la Tis m a n a. i m i tî n d p e î m p r a i i b i z an t ini. ti e d i n zi d . m en i o n at e d o c u m en a c e a st p e ri o a d . ce e a c e n u se î n in ara R o m âneasc .l e vi e ui t o r il or e i. o 5 t re bu i a î n z e st r a t c u m o i i i ve n it u r i î n d e st u l t oa r e p e n t r u . A m pu t ea d e ci p r e su p u n e c R o m a n f ost ctit o r ul b i seri cii. în M old o va . h r z e au i ei d a r u r i. fi e l a l i t u r gh i e. In tim p c e o bi se p u tea zid i f r a fi d ru it cu b u n u ri m o b ile s au i m o bile .² A V H i. ctit or ii l e d o m n e ti. Ia r î n t r e d at o r i i . d a r m a i al e s d e A st fe l.a u or g an i z a t c a s a m o vl a sti i (a u t o d e s p o t i i). d r e p tu l d e a li s e c h i p u l î n pr o n a o s ( cu î nt r e a g a fa m i l i e.m ai s r ac e ² d e c l u g r i i cr e d i n ci o i. s vîr i r ea d e pa r ast a se (u n eo ri se pr e ci za în h ri so a ve l e d e c e zil e u r m a u s fi e s vî r it e p o m e n iril e ).

p. XIII. Vatra m n stirii Glavacioc în secolele XV²XIX. Etape de construc ii în incinta min stirii Negru Vod din Cimpulung Muscel. an. Nucetul. ara Româneasc . 1924. 3²4. 1917²1923). 470²476. Corina Popa. 876²889. nr. p. Monumente istorice. I z v o a r e : Academia R. GIURESCU. p. 303²316 i nr. 1970. i reeditarea : Documenta Romaniae Historica. 11²12. voi. O. p. Bucure ti. în MO. 1961. Bucure ti.O. p. Studii i lucr ri de icstaurare. în BOR. p. nr. EMIL LÂZÂRESCU. 208²221 . XXVI. în BCMI. 61²65. P. Istoricul i restaurarea tostei mîn stiri Cotmeana. L + 431 p. TIT SIMEDREA. an. 221 p. Biserica voievodului Nicolae Alexandru din Cîmpulung Muscel (a. an. 1961. 192 p. XXI. BOR. DRAGHICEANU. 118²138. B. (I). în SCIA. Data zidirii Coziei. cu mai multe studii . Stud iu intr oductiv i pr ezent area plan elor d e Dr. cu integrarea ei în circuitul valorilor universale. GHEORGHIU. Istoria min stirii Snagov. X²XVI. an. p. în BOR. XIV. Biserica mîn stirii Vi ina ² un monument din veacul al XlV-lea. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. Bucure ti. 1²2. an. Arta cre tin In România. 1969. 56²59. 600 de ani de la zidirea bisericii domne ti. an. 1944. 1953. VIRGIL DRAGHICEANU. 1923 (BCMI. II. LXXIX. VII. TEFAN ANDREESCU i MATEI CAZACU. 1966. Curtea Domneasc din Arge . ne putem explica str lucita înflorire artistic din epoca lui tefan cel Mare. VII. p. 1971.A1V²XV 325 j cunosclnd înf ptuirile artei moldovene ti din aceast perioad . XVIi. nr. L u c r r i s p e c i a l e : CONSTANTIN C. IX. în BOR. 3. 1033²1049. V. an. 11² 12. XXV. XXX. V. LIA BATRlNA i ADRIAN B TRINA. 1. 1018²1032 (sus ine r ar fi existat o mîn stire la Cozia. 635 p. 1931. 1²3. nr. Sub redac ia P. 1961. PAVEL CHIHAIA. 323²338. 2 voi. nr. an. nr. an.. DIACONESCU. BRATULESCU. întemeierea Mitropoliilor i u celor din ii mîn stiri din ar . TAFRALI. p. Contribu ii la datarea bisericii lostei min stiri Cotmeana. 1974. + 158 pi. p. nr. p. Bucure ti. 284²335. în voi. + 11 pi. XCVIII. 1937. 1109²1119. 3²4. Panaitescu i Damaschin Mioc. II B IB L IO G R A F IE A. p. in RIR. nr. Mîn stirea Vi ina. p.. NICULAE ERBANESCU.R. . LXXIX. veacul XIII. nr. 1983. 1970.. 68²73. nr. în GB. 38²49. 2. 11²12. Monumenfs byzantins de Curtea de Arge .. 1980. Documente privind istorici României. ara Româneasc . Dou monumente religioase din veacul al XlV-lea: Nucetul sau Cozia din Vîlcca i Nucetul din Dîmbovi a. 1²2. an. p. Fost-au dou slinte l ca uri la Cozia?. 1. 16 p. PAVEL CHIHAIA. Date în leg tur cu biserica vechii cur i domne ti din Cimpulung Muscel. nr. 1964. XXXIX. Paris. RADU GRECEANU i EUGENIA GRECEANU. Secolul al Xl V-lea. 1967.S. 1906. I. Despre mîn stirea Cîmpulung. 1047²1077. ara Româneasc . 1962. p. 107²137 . XXXIX. nr. in GB. 52²89 . . alta la C lim ne ti). p. 128 p. XXI + 352 p. 1961. CANTACUZINO. GHEORGHE I. ( I I ) . ILIE GH. IONA CU. AUREL I. în BMI. I (1247²1500). 1966. 1955. în BMI. L u c r r i g e n e r a l e : NICOLAE DOBRESCU. [n leg tur cu biserica domneasc de la Arge . LXX. un monument din veacul al XlV-lea. în MO. Cercet ri arheologice la Br det-Arge i problema dat rii monumentului. an. nr. Schitul Br detul. nr. an. PAVEL CHIHAIA. 43²46. în SCIA. 4. Bucure ti. an. p. 11²12. în BOR. 5²6. p. în MO. B. Vechimea min stirii din p durea cea mare de Ia Bolintin. 1952. 9²10. VIRGIL DRAGHICEANU. 1352²1633). In M. Bucure ti. XV (1247²1500). LXXXII.

55 p. 1965. + Studii despre min stirile Neam i Moldovi a. deduse din hrisoavele bisericii Iui Neagoe Basarab. în BCMI. 555²562. XXXIX. > v " iî ! -: . 19 49. 371²545. GRIGORA L PRO U. c r r i: N. 7a istoria Bisericii moldovene pln la tefan cel Mare. an. 1968.. Bucure ti. 165²184 (extras: V lenii de Munte. an. MARIA-ANA MUSICESCU i GRIGORE IONESCU.. Bucure ti. i Repertoriul bibliografic al localit ilor i. nr. 1954. Bucure ti.). Bucure ti. 1981. PA VEL CHIHAIA. p. 372 p. 1963. Biserici i mîn stiri vechi din Moldova. TEFAN BAL . 3. A. 1947. n r. IOAN IVAN i SCARLAT PORCESCU. 800 p. dup m rturii noi. p. 127 p. Craiova. TOMA G. 426 p. 1938. Craiova. 1974. Bucu58. Ia i. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. . I. Primele mîn stiri i biserici moldovene ti. 5²6. XV.monumedievale din Moldova. ova. 1969. XLV. I²II. Bisemeasc din Curtea de Arge . în r i is t or ice ». TI T SI MED REA. p. . p. 985 p. Bucure ti. ara Româneasc . ea Neam . Mîn stirea Humor. 70 p. p. TEFAN BAL ² CORINA NICOLESCU. i v îndut e i d rui te în se colul XV. GRIGORA . XXXVIII. + ilustr. 384²1475). 1962.S. n t r u b i b l i o g r a f i a d e t a l i a t a monumentelor de art bisericeasc id i lucr rile lui NICOLAE STOICESCU. 5 p. 7²8.12. XIX. 11 4²1 30 . 597²612. BÂRCÂCIL . BULAT. 22 p. 1976. 1 ²2. voi. 1971.. Bibliografia localit ilor i monufeudale din România. în MO. LXXI + 530 p. voi. Mîn stirea Neam . n ou III). Mîn stirea Co u tea-Crivelnic (Mehedin i). la i. -în BOR. N. Cele dou l ca uri ale Mitropoliei din ie Arge . 324²347. în M... 7_8. Moldova v o a r e : Documente privind istoria României. an. Bucure ti. . 314²506 i an. veacul XIV. Moldova. nr. p. Mîn stirea Moldovi a. 1970. XX ( s. p.M. 1935. an. LXVII.

. .iif j i/ îf 3 'iitsv .. r ealiz ri maj ore al e ar hi t ect urii i pict urii r omâ ne ti. pe Some . . în secolele XIII²XV.. ² a c ror existen poate fi urm rit cu apr oxi mativ un mil eniu î n ur m . . Printre cele mai vechi monumente de * 5ft jbiseri ceasc în fiin i ast zi se nu m r biseri ca din Den u . . X ?. ridicat de voievodul Ahtum. . . -' ' : ' ' " . In urma ocup rii mîn stirii de c tre c lug rii latini. . încît în anul 1204. ' . . re mai al es de cei car e se remar cau prin fapt e de vit eji e în camp aniil e U antiotomane care se desf urau atunci. temeliile mai multor biserici din secolele X²XI. Bihor i Maramure au avut biserici i mîn stiri ² lucrate din lemn. : ' r -' " frrJ« Credincio ii ortodoc i români din Transilvania. Acest pr o ces est e strî ns l egat d e afir marea politic i militar a cnezatelor i voievodatelor române ti. -ir. ‡ ' - . . . papa Inocen iu III (1198²1216) delega pe episcopul s u de la Oradea s le cerceteze i s constate dac nu era posibil înfiin area unui episcopat dependent de Roma. x. . Banat. cu hramul Sfîntul. s-au ridicat tot mai multe biserici i mîn stiri. în vara anul ui 1966 s-au descoperit la D bîca. în B i . mai al es în p r il e Hunedoar ei i în Banat. din nuiele împletite sau din piatr i c r mid . io q ‡ 9' . BANAT I MARAMURE ÎN SECOLELE XIII²XV : . ² dup 1028 ² cei ortodoc i au fost a eza i în mîn stir ea ort odox cu hr a mul Sfî nt ul Gheor ghe de la Mai dan (la gr ani a ‡ româno-iugoslav de azi).'. De pild . . "". . Prima mî n stire cunoscut din izvoarel e istorice este cea de la Morisena (Cenadul de azi). .Toan Botez torul. Docu mentele vremii fac adeseori amintire de voievozii i cnejii români. MÎN STIRILE I BISERICILE ROMÂNE TI DIN TRANSILVANIA.ft Bisericile din Transilvania. Num rul mîn stirilor ortodoxe din Ungaria i Transilvania a sporit mereu. în jurul anului 1002. una din re edin ele voievodului Gelu. .' .

A fost împodobit cu picturi de c tre me terul zugrav i ajutoarele sale.Î piatr de aici a fost construit înainte de mijlocul secolului lea. cunosc ctitorii acestui l ca de închinare i nici ai ansamblutural. Se presupune c ace tia din urm sînt cnejii din familia L sau Mu ana din Densu . scris în anii 1313²1314. P&» cneazului Baiea i ale preotului Nane . c sub i pictura mural din 1313. Biserica actual este deci cea mai veche clâ-imâneasc p strat integral. ea continu s ridice de întrebare în ce prive te vechimea i fazele de construc ie. Este cea mai veche pisanie xeaga art medieval româneasc . tatea cercet torilor atribuie monumentul secolelor XII²XIII. socotit cel mai vechi ansamblu pictural cunoscut pîn întreaga ar . în anul 1443. din secolul X ar fi vorba chiar de un edificiu roman ruinat. un «edificiu straniu i singular ca form i structur tonic » (V.coperit o pisanie în limba slavon . statui etc). Trebuie relevat. lîng tabloul lor votiv.tip longitudinal. Este construit din pietre romane. în satul Sfrei.iertarea. .P E R IO A D A A T R E I A ( S E C O L E L E X I V . de acelea i dimensiuni. Pe baza acestei descoperiri. >. S-au descoperit i por iuni :tura mural executat atunci. Dr gu ). Intre altele . i s-a scris mult despre aceast biseric . dar pe locul unei biserici din lemn. vara anului 1975. pe malul drept al Streiului. îns . pe malul 1 rîului cu acela i nume. altar pentagonal. cu un opotni care domin împrejurimea. s-a stabilit c bise. :e rezult c biserica s-a ridicat «spre ajutorul i_. mult mai veche. într-o alt form . de i mulat ipoteza c ar putea data. fapt consemnat de o inscrip ie. folosit apoi . în aceea i inscrip ie rwemrjja jiumele ^ugravului Teofiî. s-au f cut descoperiri de interes istoric-artis:ep ional la biserica din piatr din satul SJrei îngeorgju (azi it în ora ul C lan). o ctitorie cnezial de la începutul secolului al XlV-lea. aproximativ 2 km de aceast biseric . una din cele mai interesante construc ii itecturii europene. lespezi f uite.X V I I I ) ia egului. construit din piatr brut . se afl o alt valoroas biseric monustoric. provenite nele Sarmizegetusei învecinate (altare votive. în 1408²1409 biserica a fost re-de cneazul Cîndre i so ia sa Nistora. se afl un strat i mai vechi de eal .ric . atesta i documentar din secolul lea. din bolovani de rîu i din c r mid . dup cum arat o alt . format dintr-o nav .

Nuc oara i Pe teana. A fost împodobit cu picturi în interior i exterior. se afl o biseric de dimensiuni mai mari. cu picturi ascunse sub var. la Sînt m ria Or/ea.I i din piatr f uit la muchii. probabil de ucenici de-ai Sfîntului Nicodim de la Tismana. La acestea. In aceea i zon a Hunedoarei i Ha egului existau mîn stirile Plosca. apoi a calvinilor. refugiat i apoi c s torit în Transilvania. In imediata apropiere a ora ului Ha eg. Tot secolului al XlV-lea îi apar in bisericile din Slnpe ru. de multe ori participan i la luptele antiotomane conduse mai ales de lancu de Hunedoara In chip deosebit trebuie men ionat mîn stirea Prislop. Prima biseric a fost ridicat la sfîr itul secolului al XlV-lea. situate în ara Ha egului i Valea Streiu]ui. Amintim ruinele bisericii de la Cetatea Col ului în apropierea satului Rîu de Mori. reprezentînd pe Maica Domnului cu pruncul în bra e. Biserica a servit drept paraclis al cur ii cneziale. documentele din secolele XIV²XV fac amintire de cneji locali. se adaug alte numeroase monumente de art bisericeasc din secolele XIII²XV. ctitorie a cnejilor locali. ² se pare ajutat de familia lui lancu de Hunedoara ² i cea de la Cerna (numit i Negoiu) . fiica lui Moise Vod al rii Române ti (1529²1530). din piatr brut i piatr f uit la muchii. cu portale i ferestre cu coloane. aproape în toate satele men ionate. Biserica a ajuns mai tîrziu în st pînirea catolicilor. devenit Kendeffy i trecerea ei la alte confesiuni. cu un turn-clopotni cu cinci nivele.i* . cu un frumos turn-clopotni . ref cut mai tîrziu din temelii de domni a Zamfira. ctitorit în secolul al XlV-lea de cnejii Cîndea. in hotarul satului Silva u de Sus. odat cu maghiarizarea familei Cîndea. ctitorit în ultimul p trar al secolului al XHI-lea de cnejii din familia Cîndea. A fost îngropat în aceast mîn stire ( 1580). ». la poalele Retezatului. In interior se p streaz un valoros ansamblu de picturi murale. azi în parterul turnului-clopotni . de tip occidental. De altfel. ad ugat în secolul urm tor. cu hramul Sfîntul Ioan Teologul. Are ziduri înalte. în apropiere de Densu i Sarmizegetusa roman . romano-gotic. în apropiere de Ha eg. se pare c amîndou au fost distruse în secolul al XVIII-lea. O alt ctitorie a secolului al XlV-lea este biserica din Ostrov. Biserica p streaz o frumoas icoan de hram. situat la aproximativ 15 km de ora ul Ha eg. care st pîneau aceste locuri înc din secolul al XHI-lea.

r pit mai tîrziu de calvini. cu o . In urma acestei a ridicat biserica cu hramul Sfîntul Nicolae. Elena. ui ora ului Brad ² nu departe de ebea ² se afl alte dou le realiz ri ale artei medievale româ ne ti : bisericile din L Ribi a. pe pere ii de sud. în fiin pîn azi. biserica ling Hunedoara. regele Matei Corvinul acorda românilor din 1 dreptul s . ctitorit . l rgit cu un pronaos pe la mijlocul secolului a. zugr vi i ² al turi de ceilal i membri ai fami-. pome-:rte de atunci.a ne ti din Transilvania. Spre ecolului trecut. între care se remarc tabloul votiv. cu o form ciudat .0 regretabil gre eal a disp rut. a fost ridicat biserica din Le nic. potrivit tradi iei. itre sfîr itul secolului al XlV-lea (avea stema regelui Ludovic al Ungariei. cu un an-s picturi murale originale. 1342²1382). vest i nord ai restul. care-i cu privilegii i mo ii. înaintea > desigur o alt biseric .j at . în l tate a secolului al XV-lea. a fost c s torit cu Petru cel anul rii Române ti. care..B îd din secolul al XlII-lea. în care va fi slujit Ioan de Cafia. în Deva exista o biseric cu hramul Sfîntul Nicolae. sau în umentele fac amintire i de alte biserici române ti. pe Valea Mure ului. în apropierea Devei. q». înrudi i cu Iancu de Hunedoara. a fost descoperit pictura ei ortodox (acoatunci cu var) dar la scurt timp a fost demolat . format ini ial v i un altar.. Prima a fost ridicat în jurul anului 1400. înrobabil pe cneazul Dobre Românul.i ridice o biseric de zid în ora . . iar cealalt de fra ii cneji Vladislav ir de aceste biserici hunedorene. a c rei fiic . azi disp pild . ca din Ro cani este ctitorit de cnejii din familia Caba. întîlnim alte bisenente istorice. i s-a ad ugat mai tîrziu o tind scurt i un turnul anului 1400. ref cut în secolul urm tor Dciarovici. de jupînul o ia sa Visa. ctitorul bisericii. restaurat apoi în 1634 i pictat peste 20 de ani. în anii din urm .într-un tablou votiv. tot în secolul de cnejii satului. mai tîrziu). i printre cele mai expresive realiz ri ale arhitecturii medie. i jude ul Hunedoara. noiembrie 1458. patrulob . Tot acestui secol îi apar ine i in Bîrs u. Un interes aparte prezint biserica din Gura. P r ii de r s rit (altar i naos).

apar in aceluia i secol. In celelalte p r i ale Transilvaniei. de unii cercet tori. Bisericile «din S ndule ti.. tot din perioada de care ne ocup m (secolele XIII²XV). lîng Gherla. p strînd fragmente de picturi originale. In secolele urm toare.. ridicat pe la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui urm tor. C tre sfîr itul aceluia i secol. Mitropolitul Daniil. lîng Aiud. Biserica din Sîntimbiu dateaz . i alta cu hramul Sf. A doua construc ie era o biseric din piatr de pe la sfîr itul secolului al XV-lea. p strate fragmentar. Primul l ca de închinare se presupune c era din lemn. Recent au fost scoase la lumin foarte izbutite fresce din secolul al XlV-lea. care. Biserica din Zlatna a fost ctitorit de cneazul Tanislav Hrabor i so ia sa Anica. La Guhova de Sus i Lopadea Veche. înainte de 1488. din lemn. ambele lîng Aiud. a unei foste mîn stiri.. a ezat într-un cadru natural de o rar frumuse e. a zidit în Ucest sat o biseric cu hramul Cuvioasa Paraschiva. apoi restaurat spre sfîr itul secolului al XVI-lea. Ini ial. sînt considerate. La Lup a. cu un exonarthex cu contrafor i. lîng Dej. a fost împodobit cu picturi murale. bisericile din B i a. în anul 1424. prezint asem n ri cu bisericile hunedorene din secolele XIII²XV.i avea re edin a în Feleac. asupra c reia au adus lumin recentele cercet ri arheologice (1975). în jude ul Cluj. din zid. zidit cu sprijinul lui Vlad C lug rul al rii Române ti.. precum i o inscrip ie din 1377. ctitoria cneazului Vladislav din 1421. Alte biserici române ti au fost ridicate în secolele XIV²XV. ca apar inînd secolului al JUII-lea. era format din altar i dintr-o nav cu turn-clopotni spre vest. ne re ine aten ia biserica Sfîntul Nicolae din cheii Bra ovului.. i Mica. într-o faz ulterioar . care dateaz tot de prin secolele XIV²XV. cele mai multe s vîr ite cu ajutorul domnilor arii Române ti i ai Moldovei. în diferite sate din jude ul Alba de azi. dup unii cercet tori. Aici i-au avut re edin a ² în a doua jum tate a secolului al XV-lea mitropoli ii Hristofor. m rit . în care sînt pomeni i arhiepiscopul Ghelasie i zugravul Mihul de la Cri ul Alb. exist dou biserici din secolul al XV-lea : una cu hramul Sfîntul Gheorghe. în Mun ii Apuseni. i din Cic u. . se g sesc ruinele unor vechi biserici române ti de piatr . biserica a suferit mai multe ad ugiri i modific ri. Ung Turda. Biserica mîn stirii Rîme . Biserica fostei mîn stiri de la Geoagiu de Sus dateaz de la sfîritul secolului al XV-lea sau începutul celui urm tor. Nicolae. Sava i Gheorghe.

cum a fost cea din Strei. Alba) în 1439. De pild . majoritatea au fost pictate va chiar în exterior. Rediu (jud. Aici. R inari. Timi ). ca i ruta biseric reformat din Roteni (toate în jud. Mure ). cu ajutorul lui tefan cel Mare. Unele p streaz destul de numeroase.a. Sibiu. Hunedoara) în 1411. d ruia ocina Scorei egumenului Stanciu i fratelui s u I. Deda (jud. S li te (jud. Rîu B rbat (jud. altele numai fragmente. Izvoarele timpului pomenesc i alte biserici transilv nene colele XIV²XV: Pe ti u Mic (jud. Toate sînt lensiuni reduse. m Fize ului (jud. Ei vor fi contribuit la formarea unei « coli» de pictur româneasc . iar în partea i un turn-clopotni . . dînd na tere unei picturi cu totul originale. Alma u Mare (jud. cu picturi din secolele XIV²XV. Sibiu) i altele. ajoritatea acestor biserici române ti au un plan asem n tor : o orgitudinal . me terii transilv neni au t i unele elemente locale (mai ales în cazul costumelor ctitou chiar al altor personaje. de multe ori ridicat mai tîrziu. Mure ) în 1451. potrivit tradi iei.îteva biserici din p r ile de sud ale Transilvaniei sînt socotite ii ale unor domni munteni. S laj) prin 1470. în 1398. Me terii erau din p r ile Jocului. m rturie a i artistic al poporului nostru. în continuarea c reia se afl altarul. din secolele XII²XV. Rî nov i Z rne ti ² jud. ricile ^ i mîn stirile din Banat. Cut ² dba . cument din 14 decembrie 1450 pomenea bisericile de lemn din . Dup tradi ie a fost zidit cu ajutorul lui n cel Mare. La canoanele i formele stilistice bizanecute prin filiera rii Române ti. 'ot ortodoxe au fost la început i bisericile reformate de azi din na de Mure i Fintinele. Lancr m (jud. A a cum am ar tat. Hunedoara) în 1330. Bise-: din Ciceu-Mih ie ti i Cetatea de Balt (zugr vit în 1525) au ‡idicate tot cu ajutorul unor domni moldoveni.. Sîngeorz i N s ud. Bra ov. pe valea Some ului Mare. la 2 km de frontiera cu Iugoslavia. In ultimii ani ai secolului al XV-lea a fost ridicat Irala episcopal de la Vad. în 1418. bisericile din Scorei (Mircea trîn. documentele vremii île urme arheologice atest existen a mai multor mîn stiri ro. jud. apoi în cîteva acte . precum i unele elemente occidentale Strei). din secolul al XV-lea (satul Parto este conîns în registrul dijmelor papale în 1333. poate al lui tefan [are sau al urma ilor s i imedia i. (jud.cistent i azi ² dup cum arat însemnarea de pe Tetraevanghelul acolo din îndemnul s u.

. Bazia . cînd se mai puteau vedea pic turile. în secolul al XVII-lea s-a retras aici. era probabil o ctitorie a Ecaterinei Perianu. fiind azi una din operele reprezentative ale artei române ti din Banat. Cusici. datînd tot din secolele XIV²XV. cînd Banatul a fost ocupat de turci.MINASTIRI I BISERICI IN SECOLELE XIII²XV 333 din secolul urm tor).i aveau re edin a în acest ora . a servit drept catedral a episcopilor care. Biswiclle_din_Arad. fiind ref cute apoi în secolul al XVIII-lea. în 1378 era ' amintit biserica din satul disp rut Valea. Mîn stirea S raca (jud. apoi ref cut de despotul Iovan Brancovici. Timi ). Cele mai multe au fost distruse în timpul deselor incursiuni turce ti. mai ales în 1552. In 1730 a fost restaurat . în urma încet rii domina iei lor. A fost demolat în a doua jum tate a secolului trecut. XIV²XV). ars de turci în 1552. dateaz tot din secolul al XV-lea (prima funda ie era din secolul al XH-lea . Sfîntul Ierarh Iosif. Ogradena Veche sau Mrâcunea (lîng Cazane). men- . în apropiere de Vîr e . în pronaosul bisericii se p streaz fragmente de pictur din secolul al XV-lea. emliug.a. cunoscut i sub numele de emlac.‡ în 1270 era amintit mîn stirea de lîng umig). peste care s-a ridicat cea actual din secolul XVIII) . se g seau alte mîn stiri ridicate în acelea i secole: Sredi tea Mic (azi în Iugoslavia). A fost ars de turci. In partea de sud a Banatului. azi disp rut . mitropolitul Timi oarei. de prin 1402. poate chiar mai vechi: Voilovi a i Cubin (azi în Iugoslavia). atribuit secolelor XIII sau XIV. Aceasta din urm ar fi fost zidit în secolul al XlII-lea de un c lug r venit din mîn stirea Hilandar. Zlati a. dar în 1778 a fost desfiin at de Habsburgi (reînfiin at abia în 1934). între care se remarca i chipul protopopului Gavriil. ctitorie a cnejilor locali. In secolele XVI²XVII. tr ind pîn ia moarte (1656). La Ilidia. ' ion m i bisericile din H lmagiu (sec. i Dezna (sec. dup ocuparea Banatului. în apropiere de Oravi a. ortodoxe erau situate pe Dun re. s-a descoperit o biseric din secolele XII²XIII i o biseric fortificat . Biserica din Lugoj. In apropiere se g sea mîn stirea Slngeorge. tot din secolul al XV-lea. XIV. Biserica din Lipova este atestat documentar înc din secolul ai XlV-lea. Alte cîteva mîn stiri. Bihor i Maramure . la sfîr itul secolului al XV-lea. V r dia (distrus de turci. A fost transformat i m rit în mai multe rînduri. ref cut în secolul al XVIII-lea. în p r ile Aradului. apoi ref cut în secolul al XVIII-lea) i Mesici. umig sau Morava.

V 1 1 1 ) î stirea Hodo ^Bodro^ pe valea inferioar a Mure ului. Retnetea i Tileagd. Bihor se cunos c d e asemen ea mai multe biserici din secolele T. A fost ctitorit de jcali la sfîr itul secolului al XlV-lea sau începutul celui de al ajungînd apoi sediul unui protopopiat pentru parohiile din teiu ului. cercet rile arheologice au dus la descoperirea ruisericilor din Giule ti. Biserica Alb (1373). cu forme aseire celor din bisericile hunedorene. de la în cep ut ul secol ul ui al XV-lea ( i i cirilice). ctitoria cnejilor de acolo (secolele XIII² din Cuhea (azi Bogdan Vod ). Bezdin. tot pe valea Mur e ului. pe care fra ii Bale i Drag nat-o Patriarhiei din Constantinopol în 1391. . deci tipul obi nuit al b isericilor din sudul aniei. Saras u a. din secolele XIV²XV (o mîn stire Hodo . azi în ruine. azi . locul de re edin al voievodulan. pare ie. La Vo ivozi s-au des coperit funda iile u nei mîh stiri ² bi i chilii ² din secolele XIII²XIV. uri mural e ort odoxe. Datorit faptului c majoritatea bisericilor maramure ene astruite din lemn. pe locul uneia mai listrus în timpul marii invazii a t tarilor din 1 241²12 42 (în i pomenit «mîn stirea de la Isou». Cel mai vechi strat de pictur ² care poate fi urm r prin intermediul descrierilor i al fotografiilor f cute înainte )leta distrugere ² apar ine secolului al XV-lea. absid poligonal i un turn-clopotlatura de v est. se afla mîn stirea ortodox . Nu departe ista. di n s ecol ul al XlV-lea. despre care se p resup une [a pe locul celei de la Bezdin). ridicat în secolul al XVI-lea. Ap a de Mijloc (1428 i 1440). ctitoria Drago izilor.prin secolele XVI²XVII ² în st pînirea calvinilor maghiari. cînd a fost declatvr o pi ghi e. C ea din ur m este o bis eri c d e u o nav dreptunghiular . în secolele XIV²XV sînt atestate documentar bisericile din 64). 1156 i 1177). Alt e mî n stiri existau l a Birsa na i C uh ea di n ni ai veacului al XlV-lea. iare documentare fac apoi amintire de mîn stirea fîntul Mihail .A 1 V ² S t. . era pomenit înc din 1131. dup ultimele cercet ri. Maramure . O alt biseric veche din fost cea din Seghi te ( edi te). aveau i bisericile din T rc i a. azi în ruine. cele din secolele de care ne ocup m n-au intemperiilor vremii pîn în zilele noastre. II* ^ .

li . TEFANESCU. Sale Dr. . Banat. cu o înf i are modest . 1981. plan elor de Vasile Dr gu . 139²148. 1973. în ACMIT pe 1930²1931. (extras din voi. Un vecW monument istoric : biserica din Ro cani. orin '. Vechile biserici de piatr române ti din judelui Hunedoara. Bihor i Maramure . ( e xt r a s din ACM I T p e 1 92 6 -2 8) j I.. P. Ctitorii bisericii din Bîrs u. ( I ) . mitropolitul Ardealului. au dus la cunoa terea unora din cnejii ctitori ii{ (Streisîngeorgiu. MU LEA. p. VIRGIL VAT IANU. precum i la cunoa terea ^primilor zugravi de neam român. D. CXXVIII + 364 p. D. Nicolae B lan. S. Mîn stirile române ti din Transilvania i Ungaria. Sibiu.e si ecl e. + 100 pi. Din istoria artei religioase române. bisericile de piatr române ti din Transil'"' vania. CANDID C. TEFANESCU. Studiu introduct iv. Sibiu. 1932.C o n c l u z i i : De i de propor ii reduse. XIV i XV. Bucure ti. în SCIA. A r h i t e c t u r a bisericilor din Transilvania. (extras din ACMIT pe 1929. + 117 ilustr. D. Cri cior. I. Bucure t i. Bucure ti. 1930.ginari din partea locului sau veni i din alte inuturi locuite de . + 4 8 pi. i 4. Bucure t i. Vechile biserici din Zarand i ctitorii lor in sec. Picturi murale exterioare în Transilvania medieval . . Iconogralia artei bizanti ne i a artei feud ale române ti. : . în voi. Pari s. Pictura mural din Transilvania (sec.. + 30 pi. -f 47 ilustr. 19 38.L u c r r i de s i n t e z : Istorie.. Studiu introduct iv i prezentarea plan elor de Corina Popa. ² realizate de me teri români. pentru acel timp.Csiîr i ul secolului al XHI-lea). VecW monumente hunedorene. voi. 1 9 29 . 1930 ²1932. 97 p. 1940. Secolul al XlV-lea. Zugravii biser i ci l o r r o mâ ne . Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec.'. Zlatna). 1965. ". 643²646. I. 1985. MARIUS PORUMB. Bucarest. nr.. XIV² XVIII). Cluj.. CORIOLAN PETRANU. SILVIU DRAGOMIR. Bucure ti. (II) . aceste ui str vechi ctitorii române ti sînt m rturii gr itoare ale continuit ii ^‡românilor în Transilvania propriu-zisâ. Istoria arhitecturii în România. 1968. V ASI LE DR GU . Cluj-Napoca. 1938. care au mai putut fi descifrate. 240 p. Ave c 5 6 pl an ches h ors tex te et 15 g ravu res d an s l e te xte. Ribi a. 1985. Inscrip iile murale. Par is. Bucure ti. 1959. t. 192 p. 1983. 1970. 1 68 p .. 469²562). p. + 1 h . A l t e l u c r r i : SILVIU DRAGOMIR. 1²222). TEFAN METE .. 40 p. prezint o deosebit importan istoric i artistic . /^construite rudimentar. 12. voi. 223 ²264). Arfa cre tin în România. 72 p.‡ .. ant ologie i prezentarea. 1. p. VASILE DR GU . 269 p. ctitorii ale cnejilor i credincio ilor români din secolele v' XIII²XV. I (sec. La peinture religieuse en Valachie et en Transylvanie depuis Ie s o rigines jusqu'a u Xl X.. IX + 166 p. 1930. cu mult mai bogate decît cele din ^ ara Româneasc i Moldova. 8 p. partea I-a. IX + 439 p. CORIOLAN PETRANU. voi. p. Bucure ti. 3. I. Pei ntu re mural es d e Val a chi e et de Moldavie. . 1963. Omagiu I. XIV ² 1450). p. Dar mai presus de toate. Cluj. VIII + 225 p. Bucure ti. " . p. Istoria bisericii . Cluj. 180 p. La Transylvanie.. Clu j. 75²102. Bucarest. VIRGIL VATAIANU. 1938. 540 p. români ² sînt. Istoria ariei ieuclale în rile române. 1936. XIV²XVI). Pictura româneasc în Transilvania. TEFANESCU. GRIGORE IONESCU. VASILE DR GU . bi Picturile lor murale originale (dup unii cercet tori chiar de la *... + 67 ilus r. XII + 1018 p.. (extras din ACMIT pe 1929. . L'art byzantin et l'art lombard en Transyl vanie. seria Arta plastic . Secolul al XV-lea. I. 115 p. P i c t u r a : TEFAN METE . BI B L I OGR AF I E . L'art roumain de Transylvanie..

1934. 267²285. XXIV. Dou ctitorii române ti din XV-lea: biserica Si. Valea secolele XI II²XI V (m n st irea din Voivozi). XLI. 1.B. 1980. p. Sesi unea a Dire c iei Monumentelor Istorice. 511²528. M n sti ri T i mi o a ra . 2. 1963. 1212²1221 . p/cfu3. 427 + 455 p. nr. 86²88 . Timi oara. M n stirea Hodo -Bodrog.. Beiu . Biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului din Repertoriul picturilor murale medievale din România (sec. în AMN. în M.. GHEORGHE COTO MAN. Date noi asupra bisericii i iortiiica iei de Ia Ilidia. Cer cet ri i observa i i asupra bisericii d in Densu . 5.. 11²12. l. TEFAN ILIE UZUM. GHEORGHE Biserica voievodal din H lmagiu. RADU POPA. în MB. . ! r i c i d i n A r a d i B i h o r : MOISE POPOVICIU. Cluj. 6. 1974... icoanele. Timi oara. Bra ov. Centenar muzeal X-cdea 1972. în voi. p. MARIUS PORUMB. t. 1985. Timi oara. 3²25. 1969. M n stirea Mr cunea. 299²309. : r i c i i m n s t i r i d i n M a r a m u r e : D es p r e m n st ir ea hail din Peri. nr. an. M RIA MOCANU. nr. 1972. 1981. I. TEODOR BODOGAE i 3MANDI. M n s t i ri d i n Ba n at . XXX. Un vechi monument p rut (biserica din Seghi te).3 din cheii Bra ovului. ION B. Vezi i NICOLAE STOICESCU. Arta veche a Banatului. nr. XXII. M RIA ELENA IONESCU. 2. Seria MIA. 1932. XV. Arhitectura. i EUGEN X. XVI. 24 p. Biserica româneasc din S ndule ti (/ud. 109²124. an. XX. 1978. 307²310. an. în B. 1974. RADU POPA i MIRCEA Ctitoria cnezilor giule teni. Bucure ti. AMN. . Biblioilit ilor i monumentelor medievale din Banat. 1 4 4 >. 2 voi. Un nou monument românesc din piatr în :. MIRCEA P CURARIU. MARIUS PORUMB. MARIUS PORUMB. 1973. p. TEF NESCU. D. 7²9. I. CANTACUZINO. în SCIV. an. RADU POPA. p. 49² (RGHE I.. M UR E IA N U. 1 94 7 . 1943²1946. 1976. Cîteva rivire Ia biseiica Siîntul Nicolae Vechi din Rî nov. t. O veche ctitorie româneasc -biserica din Cic a (lud. vezi bibliografia de la capitolul IV. un vechi monument de arhitectur medieval romaneasc .O. Biserica din Cuhea i unele probleme privind istoria Maramure ului în secolul i. 4²6. 190 p. p. L'ensemble de peinture murale de Iconographie et iondateurs. OLIVER VELESCU i ADRIAN CORVATESCU. în voi. IOANA IE PANAIT i MARINEL DAIA. 1984. Un din vestul rii: m n stirea Bezdin. > r i c i i m n s t i r i d i n B a n a t : VICTOR VLADUC EANU. 1972. 1979.I. 2. Gheorghe i mî n stirea Lup a. 1. în RMM. în RESEE. p. 555²564. XIII. ECATERINA CINCHEZA-BUCULEI. XIV²1450). în «Acta ocensis*. Ti mi - . centru i art b n ean . . 285²290. în B. nr. Istoria m n stirii Prislop. Date istorice privind trecutul unei m n stiri: i emlacul Mic. p. nr. p. MILOIA. 215²219. Alba). (extras din «Ana/eJe Banatului*. nr. 1980. p. p. XVII. 32 p. p. Arad. M n stirea S raca. LXXXVII. 1966.R. tMM. 174 p.M. Bucure ti. EUGEN AR DEANUL. p. în SCIV. 192 p. 3. 168 p. Biserica ortodox din ' Sus (jud. p. 225 p. 1976.

pe cînd mitropoli ii au continuat s r mîn la Arge . cu ur m ri atît de nefaste p entru tot sud-estul Europei. cu lupte necontenite p entru tron între ur ma ii lui Mircea. In 1453 a avut loc c derea Constantinopolului sub loviturile nimicitoar e ale lui Maho med II. Aceast penurie a izvoar elor do cu mentare ² interne i exter n e ² face ca s nu cun oa tem nici m car numel e mitrop oli ilor Ungro22 ² Istoria B. Vlad Dracul) i ur ma ii lui Dan I. T o at e acest e schi mb ri în istoria sud-estului european au avut urm ri însemnate i în via a rilor române ti i.O. nu a v e m alt e tiri desp r e ei. în via a Bisericii. 1436²14 42 i 1443²1447). ca i de apari ia incidental a unora din ei în cîteva act e i nt er n e. nu mi i Dr cule ti (dup numele liului s u. Turcii au ajuns astfel nu nu mai st pînii marelui ora întem eiat cu unsp rez ece vea curi în ur m de î mp ratul C onstantin cel M a r e. In astfel d e î mprejur ri. Pentru istoria Bisericii din ara R omâneasc . apoi la Bucure ti. începînd cu Vlad epe (primul act emis la Bucure ti fiind din 1459). Dup moartea lui Mircea cel B trîn (31 ianuarie 141 8) a ur mat o perioad de declin în istoria rii R o mâne ti.VIII MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN PRIMA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA din ara Româneasc .R. nu mi i D n e ti. dar mai ales Alexandru Aldea). V. turcii. implicit.ia a bisericeasc . Se mai adaug i faptul c din 1402 înceteaz singurul izvor documen tar extern din secolul anterior i anume : Actele Patriarhiei de Constantinop ol. afla i în plin exp ansiu ne. secolul al XV-lea est e cel mai s r a c în iz voa r e. nu mai g sesc rez isten a din ti mp ul lui Mircea (cu excep ia lui Vlad Dracul. ci i o mar e p uter e p olitic a l u mii. F ap tul c vl di cii ri i ap ar atît d e r ar în a ct el e i nt er ne s e e xp lic p rin ac eea c do m nii i-au mutat re edin a de la Arge la Tîrgovi te (se pare c i Mircea st tea aici. în a fara de cîteva n u m e de vl di ci trecu i în pomelnice.

cu. :n g v ec h e a^ je p isc o p ie c ato licU e la ire t. re cu n o scî n d p e epi sco pu l l or O h a n e s. D e si gu r. ^a ar tat toleran t i fa de cei ce a par in ea u altor c o n fe si un i cre A stfel. S e t i e c î n v tu ra cun oscu w e o t . el n u s-a a b t u t c u ni m i c d e l a d r ea pt a > r a a B i se r i c i i. a c o r d a i sprij i n i c r ed i n ci o il or c at o li ci p o l o n i. C a i în trec u t. u n gu r i i i d i n a r a sa . c_ au n u l_ la S u ce ava. In p o m e l n i c el e M i ) o l i e i i a l e a l t o r a e z m i n t e b i se r i c e t i a p a r e u n m i t r o p o l i t c u i e l e T e o d o r. E l e e ) rt i r e a c r ed i n c i o il o r d i n p o t i r. L a m a i c u n o a t e m cî t e va n u m e d e e p i s c o p i pî n p r i n 1 4 3 4 . hot ra în fiin area_ u n ei . a d i c t r ad u c e re a S fi n pt u r i i s vî r i r e a sl u j b e l or î n l i m b a vo r b i t . a p o i itr o d u c e r e a li m bi i p o p o r u l u i î n bi se r i c . C u t o a t e a c e s - . p en tru cred inci o ii ar m en i_jd i n io va. p r o f e s o r i pr e d i c at o r en gl e z Jo h n W i cl i f (f 1 3 8 2 ) . sa i. V ia a bisericeasc în M old ov a. i a r l a pî n î n a d o u a j u m t at e a se c ol u l u i a l X V -l e a. A . a a c u m a u f cu t i u n i i d i n t r e î n a i n t a i i s i. ca r e a l u a t pe fa a p r a r e a i d e il o r lu i W i cl i f i i-a o p a r t e d i n s c r i e r i î n l i m b a c e h . N u m e l e u n u i n o u rh va fi c on se m n a t d o c u m en t ar abi a în a d ou a ju m t at e a se c ol u lui. Aj^an dru _cel_B u n a purtat s grij j e bit fa d e B i se r i c . p e n t r u a fi î n e t o i cre d i n ci o ii. s-a în fiin a t o. a p t r u n s i î n B oe m i a .în p ri m a j u m t at e a se c o l ul ui al X V -l e a. A st f e l. D o m n i t o r u l î n su i a z i d i t o b i s e r i c d e p i a t r p e s e a m a e i . ob i c ei d e m u lt p r sit d e B i se ri ca a pu se a n . n ou o p i e l a B a i a ^ p r i n a n ii 1 4 0 5 ² 1 4 1 3 ( pr i m u l ti t u l a r a f o st Io a n d e . [ d m i r a t or ii s i se n u m r a i p r o f e so r u l i pr e ot u l c eh Jan ( Ioa n ) 3 6 9 ² 1 4 1 5 ) . s rac e pr e a pu in i credin ci o i. c a r e a S fî n t a S cri p t u r î n li m b a en gl e z . ei v o r fi n ai m u lt în P olon ia d ecît în die ce zele lor d in M old o va.o pji. C a i W i c l i f. fi x a t d e S i n o a d e l e e cu m e n i c e . î n ac e l a i ti m p . C h i r i i i M e t o d i e. î n d e o s e bi î m p o t r i va i n d u l g e n nv t u r a p r o p o v d u i t d e H u s ² a se m n t o a r e î n m u l t e p r i u c e a o rtod o x ² e ra în fo n d o în ce rca re d e reînto arc ere la s m u l st r v e c h i a l a p o st ol il o r sl a vi l or . pre di c a mi si o n aril or sca n i i d o m i n i c an i în M o l d o va n -a pu t ut r z b at e în su fl et el e ici o il o r r o m â ni. su b fo r m a p î i n ii i a vi n u l u i r a q u e f o r m a ) . d at o g t u r i l o r c a r e e x i st a u î n t r e U n i v e r si t i l e d i n O x f o r d i P r a g a . t în _ _ i m p ul lui _ A l ex an d r u cel B u n a u g sit a d p o st în M ol d o va i n t re a d e p ii l u i J a n H u s ( h u si i ). H u s s . _.a r i d i c at i va u n o r a b u zu r i al e p a p al i t i i. î n t ot c u r s u l d o m n i e i sa l e. î n d a t d u p A n t i m i A t a n a s i e . prinlr-un hriso v d at la 30 iulie 1 40 1. a a în cît t o at lu c r ar e a l or s-a r ed u s la cî r m u ir e a ni ce asc a cre d inci o il or cat olici. In r e st .

interzicîndu-i chiar intrarea în capital . dar patriarhul ecumenic Eftimie a refuzat s -1 recunoasc . Ceea ce ne intereseaz pe noi aci este faptul c Alexandru cel Bun a dovedit ² a a cum a f cut de altfel întregul nostru popor în decursul istoriei sale ² c n-a îng duit ura confesional sau religioas . In anul urm tor a avut aceea i soart prietenul s u Ieronirr de Praga. exist numeroase lacune de informa ie. Documentele interne nu fac pomenire de nici un mitropolit între anii 1408²1455. împ ratul Manuil II Paleologul (1391²1425) a reu it s impun sinodului patriarhal numirea mitropolitului de Poleanina (probabil localitatea Diorani. In privin a urma ilor s i.i caute refugiu tot în ara îng duitoare a Moldovei. destul de confuze de altfel. Conciliul întrunit la Konstanz (1414²1418). atît în ce prive te numele. f cîndu-1 s plece la eparhia sa chiar în . scria c un mitropolit al Moldovei ² c ruia nu i se da numele ² a venit la Constantinopol. cei doi preo i au f cut prima traducere a Sfintei Scripturi în limba maghiar . cît i anii lor de p storire. Al i husi i au c utat ad post în Transilvania. Pe la jum tatea anului 1437 o mare parte din husi ii din Ungaria i Transilvania. mul i adep i ai înv turii lui Hus i-au g sit ad post pe p mîntul rii noastre. La Trotu . a a încît sîntem nevoi i s recurgem la cîteva izvoare grece ti. prin care Alexandru cel Bun înzestra biserica Sfînta Paraschiva din Roman ² viitoarea catedral episcopal ² cu dou sate. condu i la început de Jac 2izka. c ci abia în 1416 se face amintire de un nou titular al scaunului mitropolitan. dar fiind "persecuta i dej episcopii catolici Ioan din Oradea i Gheorghe Lepe din Alba Iulia. Silvestru Syropulos. ca i de inchizitorul papal Iacob de Marchia. XV 33 tea. Urma ul mitropolitului Iosif. condu i de preo ii lor Toma i Valentin. apoi în alte p r i. ci fiecare a fost l sat s tr iasc «în legea lui». în nordul Greciei) ca" mitropolit al Moldovei. Moartea lor a pricinuit mult tulburare în Cehia. Abia dup moartea acestui patriarh (27 martie 1416). Acesta apare pentru ultima dat într-un hrisov din 16 septembrie 1408. s-au a ezat în Tîrgu Trotu . Prigoni i în ara lor. De pild .MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ISJ SEC. Se pare c înc de prin 1420 au venit în Moldova cete de husi i de obîr ie slovac i maghiar . 1-a condamnat cu arderea pe rug. ducînd la CUJ noscutele r zboaie purtate de cehii husi i. care a l sat o Istorie a Sinodului florentin din 1438²1439. au fost nevoi i s . despre care vom vor bi mai jos. Socotim c i-a încheiat p storia prin 1415. scriitor din secolul al XV-lea. sentin executat la ( iulie 1415.

rege al Ungariei ? ) i împ rat al Germaniei (1410²1437). Putem ad:ie din 1428 este identic cu mitropolitul de Poleanina. în sfîr it. încerc rile de îeau de multe ori din partea împ ra ilor Bizan ului. existînd pe atunci trei papi. Sinodul a :at la dorin a lui Sigismund de Luxemburg. din 1416. între g sea i Grigorie amblac. Aceast însemnare a fost reprodus într-un itin tradus în române te i copiat în 1732 (semnalat în nv atul episcop Melchisedec al Romanului). Despre mitroponu se mai tiu alte lucruri i nici cum i-a sfîr it via a. A a se face c i la 3d a sosit o delega ie a împ ratului Manuil II Paleplogul 25) i a patriarhului Iosif II (1416²1439). condamnarea înv turilor lui John Wiclif i i. mitropolit al Delega ia r s ritean a sosit la destina ie la 18 februarie . socotit apusean drept al XVI-lea ecumenic. Unii istorici au crezut c acest Macarie a c motivul nerecunoa terii sale i al refuzului de a fi îstantinopol de c tre patriarhul Eftimie a fost tocma^ mâneasc . precum i din 19 ierarhi ortodoc i. încercarea de a face unirea celor dou Biserici eparate oficial prin actul de la 16 iulie 1054. format din cî iva in Constantinopol. devenit. a a cum f cuser i în cazul lui Laurent îns arat c urma ul lui Iosif a fost grec i c i numit la Suceava a fost mitropolit de Poleanina. . între anii 1414²1418.PERIOADA A TREIA (SECOLELE XIV-XVIII) L exclus ca acest mitropolit de Poleanina din 1416 s e de Macaiie. O inscrip ie greceasc de pe un epitaf amintea de~"rnitropolitul Macarie «al Moldovlahiei i al i mare». la gnon i Pisa. Este vorba sau conciliul inut în ora ul Konstanz (în sudul Germaniei laiul lacului cu acela i nume).xandru cel Bun a acceptat pe Macarie impus de împ ratul Î poate explica prin aceea c dorea s men in rela ii de imperiul bizantin. între timp. In acest timp a avut loc un eveniment de emn tate în istoria întregii Biserici cre tine. iar pri>a terii lui de c tre patriarh trebuie c utat în amestecul n numirea sa ca mitropolit al Moldovei.i impun din propriul lor neam. de la Konstanz. de i era mai mult un pusean» al cîrmuitorilor biserice ti i de state. deci moldovenii încercau i acum s . n d jprin unire vor primi ajutorul papei i al suveranilor din wopei împotriva primejdiei otomane. avînd un întreit turarea schismei papale.

Este vrednic de re inut faptul c Biserica ^Ortodox româneasc ² din Muntenia i Moldova ² nu a~ vut nici un reprezentant la sinod. Din Moldova au participat delega i din zece ora e : Suceava.Herat(?). Nu se tie cit aten ie s-a acordat problemei unirii celor dou Biserici. iar sinodul s-a închis la 22 aprilie 1418. în 1_438²1439. Dintre ora ele din Muntenia autorul citeaz : Lctngnaw (Cîmpulung?). c ci nu^ayeau nici un mandat în acest sens i desigur nici cuno tin e în materie. iar din Moldova boierul Giorgius de Samusinis (Gheorghe din S mu eni) i Stanislav Rotompan. Mayda(?). Este vorba de Sinodul de unire inut la Ferrara i Floren a (Firenze). Ceea ce intereseaz este faptul c la sinod au participat i delega i ai unor ora e din ara Româneasc i Moldova. In orice caz. se observ c ei sînt recruta i mai mult din acelea în care tr ia i j)_ popula ie catolic . In ce prive te reprezentan ii ora elor. KyJo (Chilia?). era determinat tot de interese politice.Molga(?). împ ratul Ioan VIII Paleologul . Atît Mircea cel B trîn. Moderland (?). Vla-dislav II Iagello al Poloniei i marele cneaz Vitold al Lituaniei). tiri confuze despre aceast participare se g sesc într-o descriere a lucr rilor sinodului pîn ia 1417 (un fel de «buletin informativ»). cit i Alexandru cel Bun au fost reprezenta i prin cîte un boier. Zurm (Severin?) i alte nume care nu se pot identifica. solii domnilor români n-au putut discuta problema unirii celor jiou Biserici. fie ² mai ales în cazul lui Mircea ² din pricina iminentului pericol otoman.1418. urm rit aici. Trebuie re inut faptul c aceasta a fost prima participare româneasc la o conferin interna ional . c utînd deci ² ca i împ ra ii Bizan ului ² un ajutor de la cre tinii din Apus. toate la Augsburg : 1483. 1536. Împ carea între cele dou Biserici. (s-a publicat în trei edi ii. in Italia. de origine maghiar .Mentz(?). trecem la o alt participare româneasc . fie din cauza leg turilor pe care le aveau atunci rile noastre cu regii catolici vecini (Sigismund. care a avut un ecou mult mai puternic în lumea cre tin . împ rat al Germaniei i rege al Ungariei. Richenthal relateaz c din ara Româneasc a participat un boier cu numele ThobermurJTjULgomir). lie . Cu aceasta. f cut de canonicul Ulrich von Reichenthal (sau Richenthal) intitulat : Das Concilium so zu Constanz gehalten ist worden etc. fie german . Ia i. Sinodul de la Ferraia ² Floren a. Astfel. la un sinod inut cî iva ani mai tîrziu. Roman. Hîrlâu. Ergx (Arge ?). Bfrlad. din moment ce pe agenda sinodului au fost o serie de probleme mult mai grave care ir mîntau Biserica apusean . 1575).

pu in timp înainte de deschiderea lucr rilor Sinodului. pe care ara cîrmuit de fratele s u. îndemnîndu-i . 437. p e s caunul d e la Su ceav a. împ ratul i patriarhul au trijriis__ £risori 1_§L£Îrmiu prilgr de state ortodoc i. un alt participant la sinod. încredin îndu-i puteri foarte vederea atragerii moldovenilor i bulgarilor la unirea cu Bisenei. iar tefan peste « ara de scaunul la Roman. din 10 i 11 martie 1436. i la mitropolitul Damian. area l ui Silvest r u desp ri n dem c Damia n er a gr ec de nea m s al patriarhului ecumenic Iosif II. în traducere latin . care nu este dat nu mel e (î n gen eral numel e p r op rii lip sesc î n l ucrar ea l ui DS )i mai scria c plecase din Constantinopol înspre Moldova cu ^Ejnainte (probabil la sfîr itul anului 1436 sau lei începutul m tor). Ilia i tefan. cu scaunul la Suceava. care-1 ridicase la vrednicia ipolit al Moldovei.. i fiind aceast situa ie. tefan a ridicat. N u a ve m î ns ni ci o tir e car e s at est e p r ez en a s a în i. iar mai pu ine în mitropolitului Dorotei din Mitilene. Se tie ca între anii 1435²1442 cei doi fii ai lui AlexanB"nr Ilia i tefan. participe :ÄQ_ astfel de solie a fost trimis i_în Moldova^ la cei doi domî atunci. tiri despre el n Istoria Sinodului de unire de la Ferrara-Floren a.. T o t )s relateaz c în timp Äce^la Constantinopol se f ceau precj -Iu . dou ale. ne dau tiri despre un mitropolit al Moldovlahiei. Primind jr vj a fâ "pentru participarea la sinodul de . care a imp us pe scaunul mitropolitan pe omul ei dere. numit arhiepiscop «al Moldovei». sub titlul «Vera Historia Unionis non verae aecos et Latinos sive concilii Florentini»). Deci. grec de neam. Moldova avea ca mitropolit pe Damian. Patriarhia a putut foarte_u or s . lise la R oma spre a îmbr i a unirea cu Biserica apusean . pentru a avea aceea i organizare bisericeasc .448) c utînd sprijin militar i material în Apus.2borul florentin. Despre mitrop olitul Damian.iÄlna_arhul ei în Moldova. i-au împ r it ara în dou . Acesta era un ierarh ortodox. Moldova n-a mai putut s se împotri^atriarhiei. ca s cear pentru sinod. în fa a pritot mai amenin toare a turcilor. Ilia ^fr&mnind ara de sus». f r s mai e î mp o t ri v i re. ca î n ca z u r il e l ui T eo d os i e i I er emi a . scris de eclesiarh al Patriarhiei Silvestru Syropulos (tip rit la Haga. în aceast perioad ² cum ata mai încolo ² scaunul episcopal de la Roman la treapta >polie.

care. ai Bisericii Ruse {mitropolitul grec Isidor al Kievului i Moscovei). Mitropolia Ungrovlahiei {respectiv domnitorul de atunci Vlad Dracul. a venit din nou în capitala Bizan ului. De aici. au plecat_spre Italia. delega ia r s ritean de aproape 700 de persoane. In timp ce lucr rile se ineau la Ferrara. în frun _e__cu^ împ ratul Ioan VIII Paleologul i patriarhul Iosif II. Alexandria. Semnarea actului de unire s-a f cut la 6 iulie 1439. Cu ocazia a ez rii membrilor sinodului pe locurile care li s-au hot rît. au fost acceptate de r s riteni : 1. înv tura despre_ purga- . Participarea ^elegaiilor__moWoveni la Sinodul de la . La începutul anuluM439. Letopise ul lui Grigore Ureche i Descrierea Moldovei a lui Dim^ri_e_jCan £rnir). fiind împotriva înv turii despre «filiocme». Din aprilie-^în în octombrie 1438. în cele din urm . iar deschiderea oficial a sinodului s-a f cut abia în octombrie. S-au purtat discu ii mai ales asupra celor patru înari puncte deosebitoare între Biserica Ortodox i cea catolic (numite i «flgjcintme»). mitropolitului Moldovei i_s-a_aicordat_ loj:u]_op_ _ între_ierarhii r sari eni^ el fiind i ^°£lii!:£L^-L-Scau.&uUli eva iei. Damian este men ionat acum de trei ori. Silvestru aminte te pe mitropolitul Damian de dou ori. Plima u^jDapal . în mandatele de pia achitate de vistieria papal delega ilor jnoldoyeni i înt. au avut loc la Ferrara discu ii neoficiale în vederea preg tirii terenului pentru unire. în urma unor discu ii îndelungate i mai ales în urma presiunilor exercitate de împ rat asupra delega ilor ortodoc i. Arhiepiscopia sîrb de la Ipek (respectiv despotul Gheorghe Brancovici) i Arhiepiscopia bulgar de la Ohrida nu i-au trimis delega i. Reiese_c elÄa avjrLun_rp_l_de frunte în rîndul delega ilor ortodoc i i c în discu iile dogmatice care s-au purtat a ap rat Ortodoxia. împreun cu logof tul Ne goe (care este pomenit i în unele acte interne) i cu protopopul Con ajatin (se paTe"~loc îîioruî» «mitropolitului» de Roman). 1436²1442). înv tura jie pj-e J?urcederea Sim ului Duh_«2i_ de la Fiul» [«filioque») . sosind acolo pe la începutul lunii martie 1438. Antiohia i Ierusalim).^> i m u ij iju v j^ i ll\ & £ . 2. Participau reprezentan i ai celor patru Patriarhii apostolice r s ritene (Constantinopol. ai Bisericii din Georgia (mitropolitul Grigore) i ai Moldovei. cai i în unele C ronici româ ne ti.jSinodul a fost mutat la Floren a.r-oÄ scrisoare a pap ei Eugeniu IV).c AV 343 unire. dar destul de con fuz {'Letopise uljie la Putna. respingînd înv tura despre filioque i numai silit de împ rat i de patriarh a acceptat unirea. pe cit i-a stat v în putin .‡ 3. în cadrul discu iilor asupra purcederii Sfîntului Duh « i de Ja Fiul».Floren a este amirrtît ^ l^de" unele actejui limba latin (de pild . la_24jiojenibrie 1437.

s yîr irea Sfintei Euharistii nedospit sau azim . nu a znit s se întoarc în Moldova». Dup isc lirea actului de unire.loc cur itor. care ² pîn la urm ² s-au put ut r ealiza. Dup moartea lui Ioan eologul. Ghenadie Scholarios. Dup cum era i firesc. rile «unirii florentine».. preDamian al Moldovei au revenit asupra isc liturii lor. în elege c unirea de la Floren a n-a avut nici un eco u în clerului i credincio ilor moldoveni.‡ 4. în 1450. pririarh ecu meni c d up c der ea C onstantinop olului sub tur ci 456).. Ea a fost înl tur at mai întîi de B iseri ca a Rus . Numai a a ne putem exp lica lipsa numelui s u din . Sau. considerîndu-se totu i «mitropolit ovlahiei». declarase cu pu in timp înainte jblema unirii va urma pe patriarh i pe mitrop olitul s u. în cadrul c reia s-a inut un sinod antiunio^onstantinopol. deîs riteni s-au întors în rile lor.a fost in sinceritate^ ci din interese politice. a l sat tirea c mitropoli ii Vidinului i Tîrnovei. e i «smeritul mitropolit al Moldovlahiei i inînd locul celui tiei. Au isc lit 115 apuseni i 33 ortodoc i. întrucît n. pe lîng Patriarhie. Damian».de Alexandria. precum i «protopopul Constantin i loc iitor al litului) Moldovlahiei» (al celui de la Roman). n-a rnai venit în Moldova. «uniut la Floren a n-a av ut ur m ri în R s rit. întruni i la Ierusalim. Dimitrie r^ în Descrierea Moldovei. a urmat fratele s u Constantin XI Dragasses (1448² tuiiul împ rat bizantin. Aceast schimbare a f cut posibil o împotriva unirii. iar patriarhul Grigorie a fost înl turat n în acela i an. V zînd c nu prime te ajusolicitate i promise pentru salvarea imperiului de pericolul împ ratul Ioan VIII Paleologul n-a mai publicat decr etul de fiindu-i teama de dezl n uirea unei nemul umiri generale ² ajutat în st ruin ele lor unioniste pe cei doi patriarhi care it lui Iosif: Mitrofan II (1440²1443) i. între iad i rai .. i Ierusalim. iar peste doi"ani de patriarhii-.î5^ n . dup depunerea Grigorie III Mammas (1443²1450). De i istoricii de pîn acu m i Damian i-a reluat scaunul de la Suceava p storind pîn prin nsider m totu i ² potrivit celor afirmate de Dimitrie Cantec ^ ? . în 1441. Logof tul Neagoe. El va fi r mas la tinopol.i_j( c r uia nu-i da n um el e) se mn as e u ni r ea de l a Fl or en a va vrerii solului trimis cu el de Alexandru cel Bun (!). al voievodului Moldovlahiei». relateaz c întrucît mitropolitul . chiar dac s-a re-' u i-a p strat pentru mult vreme scaunul.

a pi er d ut s caun ul nu di n pri ci n a vr eun ei mi c r i ant i u ni oni st e. Teza s e poat e s pr i j i ni pej l ou a r g u m e n t e . a fost nevoi t s se r efugi eze î n Pol oni a. con du cer ea i er ar hul iiiji eJ_a_ R oman. i er ar hi . ~~ * Mitropolitul Ioachi m. s . egu meni . Du p cer cet r i mai ve chi . al Domnul ui » r s emn at d e « mi t r o p ol i t ul M ol d o vl ah i ei I o a ch i m ». una papei . Dac a m ac cept a ac east t ez . î mp r atul Ioan VIII Pal e ol o gu l a mu t a_ t pe mi t r op ol i t ul cr r ec I oa chi m de l a s caun ul de Agat opol (azi Aht opol . Mol doveh_î n acest caz.a p r o d u s i a i ci o mi car e î mpot r i va uni r ii. pe at un ci pr ef er at s l e r mî n Bi ser i ca f r uni oni st. j c j ug xi ^j ar eo i i t ot bi necuvî nt at ul popor _.i s c a u nul pri n 14 53 s au 14 54.5Sti n fiPPl(~J r J L ---Ufinia.ar fi î ng d ui t s s emn ez e c a «mi t r opol i t al Mol do vl ahi ei ».. l u î n d p ar t e a vr eu nui a di n do mni i at r gî ndu. pr i n c ar e î nd e mn a pe t o i s pr i meas c i s aj ut e cu dr agost e cr e t i neasc pe cei fugi r f ^liL^?3?1. p i e r z î n d u . s . Pe ba z a pr i mu l ui manu s cr i s r mas d e l a I o achi m. Pr i mu l e st e a ce l a c I o a c h i m e r a d i n t r e a d e p i i u ni r i i d e . gr ec de neam. cu î ns emn ar ea c es t e «f a cer e a s mer i t ul u i mi t r op ol i t al Mol do vl ahi ei Ioachi m». P e l î ng a c eas t i p ot e z . M ut ar e a s a ai ci s . Ar î n s e m n a c e l a p s t o r i t s u b a s e d o m n i t o r i .a e x pl i c at t oc m ai p r i n a ce e a c er a Äad ept al u ni r i i d e l a Fl or en a.c derii sale sub turci (29 mai 1453).a emi s i pot ez a c el a p st or i t î n s cau n u l d e l a S u c ea va pî n d up 14 53 . c ci al t f el nu i .a î nt î mpl at î n alt e r i or t odoxe. alt a col egi ul ui car di nalilor. Di n dou act e pol one. D e l a a c e s t mi t r o p o l i t a r m a s o e n c i c l i c ² s cr i s î n l i mb a gr e ac ² adr esat « cr e i i ni l or .a f o s t pr i mi t de mol d oveni ca mi t r opol i t d e S ucea va. ar fi p s t or i t î n M o l d o va p î n pr i n 1 4 4 9 ² 1 4 5 5 . u nd e s . î n sud-est ul Bul gar i ei pe rmul M rii Negr e) l a Mi t r o po l i a M ol d o v e] . a a cum s .i ast f el ur gi a ur ma ul ui s u î n scaun. domni i mol doveni au mi t r op ol i t . Ul t er i or a pl e c at el î ns u i l a R o ma. â ^ i . ca i di n pomel ni cel e Mi t r opol i ei Mi t r opol i ei va fi fost î ncr edi n at Cali st. di n cr oni ci .ar mai pu t ea f or mul a î n c un a ² c ar e ni s e pa r e ma i pl a u zi bi l ² i an u me c I oa c h i m ni ci n . nedat at e.ar af l a.a p et r e cut mar el e d e zas t r u al c d er i i C on s t an t i no pol ul u i .document el e i nt er n e.. d ecî t s pr i me as c u n. adr esat e de ar hi epi scopul Cr acovi ei . r ei ese c «Ioachi m Zo cz a vi ensi s epi s copus ex Mol da vi a». La _15_jioiembrie 1447. Deci .. s .u n m an u s cr i s gr e c e s c d e l a A c ad e mi a R omân ) un C anon l a prea ci nst it a adormi re a Mai ci i Domnul ui . c i d a t or i t f r mî n t r i l o r i l u pt e l or p e n t r u d o m n i e . at un ci mai de gr ab i.a h ot r î t s acc e pt e u n i r ea cu R o ma. fi i nd al u ngat di n s cau n.. cî n d j s . scrise î n li mba l ati n . i er o mon ah i . Tot d e l a el se p st reaz ( î n t r . an ul î n car e s.

I z v o a r e : Academia R. P. mitropoOamian nu i-a mai reluat scaunul. C o n c l u z i i -. în pofida z rilor de unire f cute de Sinodul de la Floren a ² 7a care au :ipai i reprezentan i ai Bisericii din Moldova.b rbile "fap t relatat mai tîrziu i de Dimitrie C antemir în Descrierea /ei. Bucure ti. deci nu mai voiau s i scaun tot un adept al unirii. j reeditarea : Documenta Romaniae Historica. ormulat i ipoteza c dup Sinodul de la Floren a. nu trebuie trecut erea faptul ca moldovenii au dorit întotdeauna s aib pe scaul dice ti ierarhi din propriul lor neam.S. .i p streze credin a xa. incit nici n u se poate stabili irul 'iilor. Moldovenii erau desigur nemul umi i i de atitudinea pe avut-o la Floren a mitrop olitul Damian. Ioachim se va fi retras în Polonia i-a manifestat dorin a de a îmbr i a credin a catolic . Panaitescu i Damaschin Mioc. tirile despre ui moldoveni provin mai mult din izvoarele externe.. care a reu it 'tin recunoa terea ierarhiei na ionale în ara sa. ² clerul i ncio ii de aici au r mas strîns ata a i de credin a ortodox . organizarea bisericeasc a fost în continu altare.. XIV i XV (1247²1500). 15 * Q0). se tie c moldovenii doreau s . Probabil c în urma ui moldovenilor de a-1 primi. înseamn c treburile Mitrolin Suceava au fost conduse de episcopul Romanului Calist. împrejur rile critice în care se g sea Bizan ul (permanenta fare otoman . c ci el se considera arhip storul canonic al acestei a cum se considera cu ase decenii înainte i mitropolitul . 4-31 p. are în acte i cu titlul de «mitropolit».. Faptul na enciclica amintit ca «mitropolit al Moldovlahiei» nu trebuie surprind . Documente privind isto"Iq't R ^ata Româneas c . iar Ioachim nici nu a p sîfectiv în Moldova.R.en a._ Or. sub redac ia lui P. ara Românease . ocuparea scaunului patriarhal de adep i ai unirii ne) nu mai permiteau acum nici un amestec al Patriarhiei ecumevia a bisericeasc din Moldova. In al doilea rînd. B. iar p e piatra sa funetitlul de «arhiepiscop i mitropolit». datorit mai ales lui Alexandru cel Bun. veacul XIII. tirile despre Mitropolia Ungrovlahiei în aceast ad sînt foarte lacunare. Letopise ul I Putna consemneaz cu nemul umire c la Floren a ortodoc ii st în ela i de latini i mul i dintre Ädxnfiii au venit cu. In Moldova. BIBLIOGRAFIE a R o m â n e a s c . manifestîndu-se împotriva unirii f cuteacolo. Bucure ti.

1910. Mitropolifii Ungrovlahiei. AUNER. Bucure ti. Iosif I Mu at. Moldova. MÂNU. (II) . 197 4. 1987. Con-tribution l'histoi re des relations de l'Eglise byzantine avec l' Eglise roumaine au debut d u XV-e siecle.> j. p. nr. 141²150 + 10 pi. Moldova. 1931²1932. II. an. 1934. Documentele moldovene ti Înainte de tefan cel Mare. . Descrierea Moldovei. Husitismul în România. an. 1962. p. M. 2. M o l d o v a . Episcopia de Baia. Chronik des Constanzer Conzils. p. în B. Woody. tiri noi cu privire la istoria husitisrnului în-Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun.O. Bucure ti. Acad.). Acad. C. XXVI. in < . A se vedea i voi. 1945. an. XV²XVI. în G. în «Bulletin de Ia section hist ori que de l'Acad emle Roumaine». M. în «Revista Catolic ». CONSTANTIN I. V. an. Ia i.S. 263 p. 27²44. p. p. p. L u c r r i : NICOLAE DOBRESCU. XXXVI + 557 p. E p i s c o p i i l e c a t o l i c e : R. 1975. 32 p. Din istoria Bisericii române.). 253²258. II. an. i ed. 1914. Bucure ti. 403 p. Ta i. Rom.3 32 p. ZAREH BARONIAN.. ACADEMIA R.I. Bucure ti. E p i s c o p i a a r m e a n : P. 89²127.B. GRIGORE URECHE. Portretul i stema l ui Grigori e amblac i misiunea sa la conciliul din Constan a. voi.C. t. 44²56 . 1913.. 575 de ani de la înfiin area episcopiei armene din Moldova. t. XCIV. voi. Constantin M ciuc . P trunderea husitisrnului în rile române i apari ia primelor texte religioase în limba român .) . .. CIPRIAN ZAHARIA. 76 p. R.. IX. 1905. Secolul al XV-lea. P. Edi ie r ev zut i compl etat d e P. KARADJA. ed. NICULAE ERBANESCU. III. unU H U V L A H IE I I M O LD O V EI IN SEC. GRUIA ( TEFAN POP). 2 voi.. an. în «Revista Istoric Român ». 1943²1944. GIURESCU. 1418. ERBAN PAPACOSTEA. t. veacul XIV²XV. U r m a u l m i t r o p o l i t u l u i I o s i f : NICOLAE DOBRESCU. 296 p. Secolul al XV-lea. nr. Panaite cu. IV. p. ed. Acad. întîiul mare ierarh român..». DIMITRIE CANTEMIR. The Coun ci l of Constance. nr. Letopise ul rii Moldovei. LV + 605 p. hrsg. 1953. DANU I. Panait e cu.S. 13²15. 180 p. A. Episcopia de iret. Hrisovul Iui Alexandru cel Sun pentru Episcopia armean din Suceava (30 iulie 1401). LXXVII. P.vMACUREK. p. XXVII. 180 p. p. M.. Moldovenii la sinodul din Constan a. CONSTANTIN C.I. m. în «Revista Istoric ». p.T. t. în «An. XIII. Academiei. Cauzele refugierii husi ilor în Moldova i centrele lor în aceast ar . în R. II. MÂNU. 7²10. XV 347. IV. Tr ans lated by Lou is e Ropes Loomis. 1958.R. 1961. 226²245.. Despre unguri i episcopiile catolice din Moldova. Bucure ti.< ji J i i i J £ . iv BOR. p. 1928.. s. LAURENT. 1910. 1966. 59²91 ( i extras. (I) i XXVI + 956 p.iv ji. 1915. P. 328 p. Hu i i i : I. XX XII I. DANU I. XIV -f.R. Buck. III.». în «An. . s. în «Revista Catolic ». nr. The unification of the Chur ch. Cronicile slavo-române din sec. Rom. P. 567²577. I z v o a r e : MIHAI COSTÂCHESCU. New York and London. Bu cur e ti. Documenta Romaniae His-. 1915. publicate de Ion Bogdan. an. 247²332 ( i extras. XIV.S. p. 1967. 1959. 3 ²4. III. în anul 1415. Bucure ti. Documente privind istoria României. 1959. 754²759. Din istoria Bisericii Române. Delega ii din ara noastr la conciliul din Constan a (în Baden). ». 3. Hildesheim 1962. PANAITE CU.I. (Bucure ti). 207²215. Edited and Annotated by John Hine Mundy and Kennesly M. lorica. I (1384²1475). Bucure ti. KARADJA. VII. în «Studii i articole de istorie». în «Studii i Cercet ri tiin ifice-Istorie». 1926. AUNER. . 28 4 ²29 3. p. 722²826. S i n o d u l de la K o n s t a n z : ULRICH von RICHENTAL. Rom. «An. XXVI. ROSETTI. CONSTANTIN I. XIII + 562 p. fasc. A. von M. Sinodul conciliarist de . s. . 7²8. 1976. 1973. I (1384²1448). p. S. 6. 165²184 ( i extras 22 p. voi.

t les clations de l'Eglise moldave avec le patriarcat de Pec et l'archve-îs au XV-e siecle. XV. 1971. XXXVII. s Florentiae Gestae. în G. . N STUREL. 715 p.. 1979.. A se vedea i Voi. 1973. Res Ferrar i ae Gesta e. în B. AUNERr i soborul din Floren a. 1915 ) . trad. 1²3. I. Voi. derii arigradului pent ru Biserica româneasc . GRUIA ( T EF AN PO P). publicate de Haralambie Mih escu. Quelques observa-'union de Florence et la Moklavie. XCI + 2 28 p. 365²383. (extrait du «Bulletin de la Section de l'Academie Roumaine».10 pi. nr. (extras din «Revist a IV.. în Siid-Ost For chungen. nr. 1²2. nr.T. p. Scrieri inedite ale mitropoli ilor din ?c. XI. rbanTana oca.R. . 1922. an. . 1959.O. 7²8. Un rezumat al Istoriei u se g s e t e în lu crarea lu i At hanasie d e la P ros : Ar tare pe scurt a iilor d ogme ale cred in ei . 60 p. 32 p. P. nr. XCIV. 1982. V. 1927. 1976. RADU CONSTANTINESCU. Bucure ti. în R. 1927. Joachim. XI. Roma. Erbiceanu.. în M. an. P. R. 4²6. nr. 9²12.O. XXV.. . p. Fontes Historiae Daco-Romanae IV.O. p. 3 99²423 . Bucure t i. . p r il e [a români au fost traduse de C. 1921. 488 p. an. p. n. 1816. Moldov a i n si nodu l d e unir e di n 439. Radu L z rescu. II. d u l de la F l o r e n a : JOSEPH GILL. Bucarest. 5²6. p. o p o l i t u l I o a c h i m : MICHEL LASCARIS. 1953. 1959. XII. : PETRE . In leg tur cu absen a d elega iei rii Ro mâne ti la e la Fer rar a ² Floren a (1438²1439). XV). 785²791. 1915. N ea m . 129²159). Scriitori i acte secolele IV²XV. XI. Roma. Les *Memoires» ecclesiarque de l'Eglise de Constantinopole Sylvestre Syropoulos sur le Florence (1438²1439). rom. p. LAURENT. 4.'a (1414²1418) i participarea Bisericii Ortodoxe din Moldova i Muntenia. 377²386. p.B. N STUREL. 19 53. nr. an. 1959. Cîteva însemn ri despre sinodul de Ia Floren a. p. ^. C. Conciliorum Florentinului. 57²71 i an. XIII. 45 ²73 .VE L CHIHAIA. 643²648 . N STUREL. Tudor Teoteoi. Paris. 18. 1891²1892. în B. ed. an. Do-t s cri pt ores. metropolite de r T .

.. jieci... Prima (c...... i al unor_ mîn stiri.... 1481) era adresat lui tefan ^ _ _ ² ..... Din alte pagini s-a p utut constata c este foarte greu de stabilit m car irul ierarhilor munteni care au p storit în prima jum tate a secolului al XV-lea.. s-au p strat dou scrisori chiar d e la mitropolitul Macarie... . ArjFi....... La presup unerea c era român de neam ne duce i faptul c dup 1453 Patriarhia ecumenic cu greu ar mai fi putut numi ierarhi greci pe scaunul Ungrovlahiei (mai ales în timpul conflictelor lui Vlad epe cu turcii)........ c ci în dou acte din 1451 i 1457 întîlnim acolo un egumen cu acest nume (între 1464²1467 era egumen la Cozia un altul.IX MITROPOLIILE UNGROVLAHIEI I MOLDOVEI ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA IVlitropolia Ung rovlahiei. într-un __hri ov__prin j^ireBasarab cel_jrîn r_jîaii².... Astfel.. .^itui_LJngrovlahiei...... . Pentru a doua jum tate a aceluia i secol izvoarele interne consemneaz doar trei mitropoli i... Desigur a fost român de neam i proj^babil fost egumen la Cozia.... A_p storit j3Îna_j. Presupjmem_c _a__fost a ezat m scaun de Vlad ege [1456^²J4621 sau_ de Radu cel Frumos (1462²1475). la 28 octombrie 1464 apare ca martor în fruntea boierilor din sfatul domnesc <<mitr^p... In afar de aceste dou act e.. chkT^sif_»j_mtr-un act prin care Radu cel Frumos înt rea vechile propriet i ale mîn j... epelu {1477²1482) înt rea propriet ile^ mîn stirii _ Snagoy. ... .... Ioj ifjes_ e_ r_ecut în pomeiiiicuJ_Mitropoliei. P rima lui atestar e do cu men tar este din 23 martie 1482.. . despre care de as emenea nu se tie cî nd i-a în ceput p st oria.... cînd apare_£a martor in fruntea-sfatului domnesc...rii Snagqv... primul iar arh de tiej£i_£ojnân_cunoscu _în ara_ Roniâneasc .. cu numele Simeon)..ji re anul Ur ma ul s u cunoscut a fost M Sa rje. într-un hrisov prin care Vlad C lug rul înt rea propriet ile mîn stirii Tismana. La 1 iunie \4S2L este pomenit în aceea i calitate..

îi i îndelungatei domnii a lui tefan cel Mare (1457²1504). voievodul Transilvaniei (1479²1493). la irie 1478. cînd a lomn Basarab cel Tîn r. c ci prin anul 1503 Radu cel Mare 508J aducea pe fostul patriarh ecumenic >ffîoH7~pentru~"reorgâBisericii din ara sa. apare ca martor. presupunem c Macarie ales în scaunul mitropolitan dup luna noiembrie 1477. întrucît la 9 iamî rîe ozia avea un alt egumen. în primul rînd.e pe so ia acestuia i pe solii munteni. în pisania schitului 'în Vla ca).y I. c ci. în a doua jum tate se cunosc tiri ceva mai bogate. în fruntea boien divan (cu titlul de «prea sfin itul mitropolit chir Ilarion»). se acord danii. datorit . Probabil a p storit pîn în toamna anului 1487. de care. are ca egumen Visarion. La 16 martie 1494.482²1495) înt rea toate propriet ile Coziei ne face s credem rion era nou numit în slujba de egumen. Faptul c la aceast dat Vlad C lu. ad C lug rul înt rea printr-un hrisov daniile f cute mîn stirii de fra ii Craiove ti. c ci la e 1475 era un egumen cu acest nume. alitul Macarie recomanda judelui i pîrgarilor sa i din Bra ov îisul s u Dragomir. se consolideaz organiza ia bisericeasc . Presupunem deci c vl dica Ilarion a fost i bolnav în ultimii ani de via . prin care-1 ruga s i pe mai departe în pace cu Basarab cel Tîn r i s pun în . Alte e ale mîn stirii Cozia nu se mai cunosc pîn la 17 aprilie 1488. cum era fostul patriarh Nifon. p_e_narion. cum am ar tat. Prin a doua scrisoare. înseamn c Ilarion în_scaunul mitropolitan în toamna anului 1487 sau în prim vara 3 pomenit pentru prima oar numai în 1493. Via a bisericeasc de acum va ajunge e de înflorire necunoscut pîn atunci. se ridic biserici i 1 noi sau se refac cele existente. era destul de t. e din izvoare interne. scaunul mitropolitan a fost ocupat de care pare s fi fost adus tot din egumenia Coziei. 'opolia Moldovei. Nu se tie cît a p storit. probabil pîn în ni ai secolului al XVI-lea. împuternicindu-1 s trateze cu ei orice projîfll£_ca__ i el a condus ob tea monaha] __de la Cozi a. este pomenit aici un egumen cu acest nume. pa moartea lui Macarie. Dac în prima jum tate a acestui secol tirile Mitropolia Moldovei au fost destul de lacunare i mai mult din externe. fapt pentru care domnul a fost încredin eze reorganizarea vie ii biserice ti din ara Româmui om înv at i cu experien . scutiri sau .

cî i pr e ve d e rî n d u i al a o r t o d o x p e n t r u h i r ot o n i a u n u i a l t arhiereu. M it ro po litu l T eo ctist I. aflat pe atu nci su b a menin are tu rceasc . te fa n c el M ar e a fost ajut at i d e cei d oi m itr op oli i car e a u p st o ri t în sca u n ul vl dic e sc d e la S u c ea va m ai bin e d e o ju m t ate d e veac. în rî vn a l u i pe ntr u pr os p e r ar e a B i se rici i O rt o d o xe di n { ar a sa. C a re a u f o st m o t i ve l e p e n tr u ca r e T e o cti st a f o s t h i r ot o n it l a Ip e k. pictu r . d e ci n e p ot u l l u i A l e x a n d r u ce l B u n . pu t e m pr e su pu n e c d a c m o l d o ve n ii a u r efu zat s . L et op i se u l de la P u tn a (cu cele d o u va riante) relateaz c în tim pul lui Alexandrei V od (1452 ² 1454) «a fost bi n e cu vî n t at pr e a sfi n it u l c h i r T e o ct i st ca m itr o p o l it d e p a t ri a rh u l N icodi m al r i i S î r b e t i . F a p tu l c a fo s t h iro t o n it în a fa r a h o t ar e lo r rii ne fac e s cred em c cel pu in un ul din scau nele episco pale ale rii (R o m an sau R d u i ) er a v a c a n t. S ca u n u l d o m n e s c er a o c u p at at u n c i d e A l e x an d r e i. C h i a r d ac h i r ot o n i a l u i ar fi a v u t l o c î n 14 52. b a za i pe L et o p i s e u l l u i G r i g or e U r ec h e . scau nul d e p a t r i a r h ec u m e n i c e r a v a c a n t. d e c i m i t r o p ol i t u l m o l d o ve a n i î n s o i t o ri i s i n u a u a v u t c u r aj u l s _ m e a r g a c ol o . în fl ore te c ultu ra i arta bisericea sc (ar hitectu r . care a p st orit în ti m p ul d esp otu lui G h e org h e B r an c o vi c i ( a r h i e pi sc o pi i sî r b i di n Ip e k pu r t au titl u l d e pa t r i ar h i î n c di n 1 3 4 6. A cela i lu cru îl afl m i din C ronica zis s î rb o m o ld o ve n e a sc . d esi g u r si n o d u l p a t ri a r h a l ar fi f c u t o bi e c i u n i a su p r a n o u l u i a l e s. i ca ulti m m o t i v a r e m a i p u t e m a m i n t i i a c e e a c B i s e r i c a sî r b n u i -a t r i m i s d el e g a i l a S i n od u l d e u n i r e d e l a F e r r ar a -F l o r en a. în pl u s.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L DO V EI IN SE C . î n vr e m e a b i n e c r e d i n c i o s u l u i d e s p o t G heor gh e» ( varianta II).) Teoctisl 1^1453 ² 1477]i i Gh eorghe (1478² 15 08). fi u l l u i Ili a . A su pr a d a t ei hir o t on i ei. E st e v or b a d e p at ri a r h u l sî r b N i c o di m de la Ipe k (P eci). XV alte aju toare mi tr op oliei. d eci m o l d o ve n ii d o r e a u c a m i t r o p o l i t u l s l e fi e sfi n i t d e c î r m u i t o r u l u n e i B i s e r i ci c ar e n u p ute a fi acu zat d e schi m ba r e a cr edin ei. tot u i el n u pu tea m erge la C on stantin op ol. M ai ad ug m c în anii 1 450 ² 14 54. i a r p î n at u n c i a f o st o c u p at d e u n î o ni ti . i j i u l a C o n st a n ti n o p o l sa u î n a r ? E x p l i ca i a n eh i r ot o n i rii l a P a triarhia ecu me n i c este foa rt e si m pl : în 14 53 C on st an tin o p ol ul c zu se su b t u r ci. pre cu m i în in terp olata lu i A x inte U ric a riu l la L et o p i se u l l u i G r i g or e U r ec h e. ti tlu rec u n osc u t în 1 3 75 i d e P atri ar h i a d i n C on st a nt in o p ol ). d e c i n u e x i st au p e a t u n c i î n M o l d o va a l i d o i a r h i e r e i. arte d e c or ati ve ) et c. e pisc opiilor i ml n stirilor. n e o pr i m l a a n u l 1 4 5 3 . . se înch eie le g turi c u alte B i se ri ci O rt o d o xe su r ori.1 P ri m e asc pe Io ac h i m d e A gat o p oli s ca m itr o p ol it. ia r u n or a li se a co r d aj u t oa r e m a t e riale.

la locul ce se chiam Direpta ea i i-au întrebatu i : ieste-le cu voie tuturor s le fie domnu ? Ei cu to ii au strigat glas : «în mul i ani de la Dumnezeu s domne ti». este poîn mai multe docu mente interne. pris ci etc). dup înfrîngerea lui Aron la Dolje ti i Orbie. Nu este exclus ca îndemnul la zidirea acestei mîn stiri e nit din partea mitropolitului. ca apoi numele s -i fie întîlnit în aproximativ treizeci de r e. putem presupune c locuitorii satelor respective up u i direct mitrop olitului i. ungarea lui Petru Aron. împreun cu rii. A iV . Pentru prima pare într-un hrisov de dani e c tr e mî n stirea Nea m . « tefan Vod strîns-au boierii rii mici i alt curte m runt dimpreun cu mitropolitul Theoctist nul i c lug ri. la 13 fei 1458. înseamn c meura de deplin încredere din partea marelui domn.emnatarii actului din 1456. pe atunci cea mai iat a ezare c lug reasc din Moldova. cît i în Letopise ul lui Grigore Ureche (cu relat ri latoare). f cînd parte din divanul doml lui Petru Aron (1454²1457). uciga ul tat lui s u.A V J U l ainte de a ajunge în scaunul mitropolitan. poate la Neam . la 3 septemb rie 1470. tropolitul Teoctist mai este pomenit cu prilejul sfin irii mîn sitna. Pentru prima oar apare în fruntea ilor acestuia într-un hrisov din 7 iunie 1 45 5. dreg torii i slujb a ii ?ti nu aveau nici un drept de judecat în aceste sate.e în peste alte zece acte de cancelarie. E . K L . curînd. atît în Letopise ul de la Putna (cu >u variante). stînd în boierilor din divan. pe scaunul domnesc al Moldovei a urcat tefan cel Mare.000 de galb eni ungure ti avem noi p ace. Figureaz de asemenea . apoi continu s . n cîteva acte domne ti. Ca mitropolit. De asemenea. în fruntea dreg torilor s i din sfatul domnesc. tefan cel Mare f cea felurite danii Miei rii. i decii_cu au r dicatu domnu i l-au pom zuitu spre domnie mitropolitul istu» (relatare asem n toare i în Letopise ul de ia Putna). nici s ia sau s strîng d rile c tre domnie. prin care Petru Aron. Bogdan II. Grigore s scria în Letopise ul s u c în aprilie 1457.FE K1 U A JJ A A X K t lA (» J ilJ < J L . mai multe mori. Astfel. ca atare. iar ara noastr s nu se mai piard ». hot rau s pl teasc turcilor 2. Teoctist a fost desigur n la una clin mîn stirile rii. trop olitul Teo ctist este întîlnit mereu în hriso avele lui tefan re. la 12 martie 1458 i-a înt rit st pînirea peste mai propriet i ( apte sate. De i cunosc am nunt e as up ra acestor danii (ca în cazul celor al e nei de Roman). vii. el va fi încurajat . mai ales din primii ani de domnie ai lui tefan.

M ai ti m d e s pr e m i t ro p o litu l G h e or gh e c . In d o c u m e n te le lu i te fa n c el M are . în li mb a slavon . va fi fost egu m en l a u n a di n m î n st i ril e ri i.a t re c ut p e st e e pi sc o p ii d e l a R o m a n i R d u i ( d a c n u c u m va a f o st el î n su i e pi sc o p l a R o m a n d u p 1 4 7 3 . <jh eor ghe mitrop olitul ».O. E st e p o m e n i t a p oi î n t r-u n h ri s o v d i n 1 4 8 0 i î n alt e d o u di n 1 4 9 0 . --YAtK "\i> e >.st_lucru est e posibil. prin c ar e se f cea u n sch i m b d e sate în tre m în stire a P u t na i M it r o p o l i e. l a 1 2 i u li e 1499. n QV '> Ml l B HH H H M HM H£ * . î n n ecr op ol a l ui t ef an i a fa mi li ei sal e. tefan cel M are a pus o lespede de piatr sculpt at . Pu t na i M ol d ovi a.i pe o a me ni i d e car t e di n mî n st i ri l e M ol d o vei . Ace. cu o inscrip ie. pr i n ca r e t e fa n ce l M a r e h ot r a c a p r e o ii d i n sat e l e m m st i r ii P u t n a s a scu lt e n u m a i d e m î n sti r e. ---------' U lti m ul a ct în c ar e e st e m en i on at d at ea z d i n 1 7 n oi e m b r i e 1 5 0 2. în ctitori a sa de la Putna.a bu cur at de o ci n st ir e de ose bi t di n p ar t ea a t rei d o mni c ar e se t r geau din aceea i fa milie a Mu atinil or ( Al exandrei.u n h r i s o v d i n 2 0 se p t e m b r i e 14 79 . D e asu pr a mo r mî n t ul u i s u. n e arat al easa pr e ui re de car e s-a buc ur at mi tr op olit ul Te octi st din partea mar elui d omn it or. i ar P et r u Ar o n i t e f an c el M a r e l . D ec i m it r o p olit u l G h e or g h e a f ost a cel a c ar e a sf i n i t b i ser i c il e r e s p e cti v e . M itr opoli tul Te octist a mu rit l a 18 noi embri e 1 47 8. la înd e m n u l lu i.d e l a S u c e a v a a f o st m i t r o p o l i t u l G h e o r g h e . fiind în mor mîn t at î n pr i d vor u l bi ser i cii d i n m n st i r ea Pu t n a . n u m e le m itr o p olitu lu i G h e o r g h e a p a r e p e n t r u p r i m a o a r î n t r . S u b a c e st m i t r o p o l i t . Unii cer cet t ori au afir mat c er a rud cu familia d omnitoare a Mu atinilor. Fa pt ul c a f ost î n mo r mî nt at ai ci. p o a t e l a N ea m . 23 ² Istoria B. L e t o p i s e u l l u i G r i g o r e U reche n e d t i r e a c d u p m o a r t e a l u i T e o c t i st « a u st t u t a l t u l . . r e ge l e P o l on i ei . cî n d e pi sc o pu l T a r asi e e st e p o m e n it p en t r u ulti m a oa r în a cte). Petru Ar on i t efan c el M a r e) . A pa r e ² al t u ri d e su fr a ga n ii s i d e la R o m a n i R d u i i d e b o ierii ri i ² i n t r a t a t u l d e p a c e i al i a n î n c h e i at î n t r e t e f a n c el M a r e cu Ja n I O l br a ch t ( Io a n A l b e r t ). În ainte de a aju nge mitrop olit.a u a ez a t î n fr u n t ea boi er il or di i f~ sf at ul d omn esc. d e vr e m e c e s. în de ose bi la N e a m . u n c lu g r co pi a u n m a n u scri s sl a vo n în an u l 15 03 .Ur ma u l l ui Te octi st î n scaun ul vl di ces c . D e a s e m e n e a. P u tna i M old o vi a. su b e l a c o n t i n u a t lu crare a c rtu r rea sc . t e f a n c e l M a r e a z i d i t s a u a r e f c u t c el e m ai m u lt e di n ct it or iil e sal e.R. ca a poi t ef an s -i rî n du i as c î n mor in TnFarea chiar. S e ved e c er a u n o m c u c arte i se b u c u r a d e m u lt p r e u ir e din pa rt ea l ui t efa n c el M ar e. de vre me ce '* s. m ai al es de l a N ea m . în mî n stiril e mold o ven e ti.

A trecut la cele ve 1 aprilie 1508. 'utem deci afirma c în a doua jum tate a secolului al XV-lea. L pu na. Orhei. trecut la cele ve nice la 2 iulie 1504 . în care s e ar ta c î ntîi[ 1 ei «nice Ohrideanului nu se pleac . preo i i diaconi ² la îngroparea lui ~el Mare.istirea Zografu din Muntele Athos. neîng duind nici un amestec jurisdicvreunei ierarhii biserice ti din afar . în cetatea de Sucevei i a ezat în grop ni a do mneasc de la Putna. Ia i. Hîrl u. în l J?' P es1:e inuturile din partea «de sus» a Moldovei : Suceava. ica din Moldova a fost într-un necontenit progres. precum i Tighe[hina" 'i Chilia apar ineau Episcopiei Romanului. ctitoria i a uns ca domn pe Bogdan III «cel Orb» (1504²1517). Frumos). ROBLEMA «AUTOCEFALIEI» SAU «INDEPENDEN EI» BISERICILOR ROMÂNE TI DIN MUNTENIA I MOLDOVA tru a în elege mai bine întreaga evolu ie istoric a vie ii bisein cele dou ri române ti extracarpatice. ilia Bisericii moldovene este limpede exprimat în «Pravila e sa u în dr ep tarea L egii» di n 165 2. inuturile Moldovei de sud. m i p storirilor îndelun gate ale rnitrop oli ilor T eoctist i rghe. Dorohoi. trebuie s re inem «autocefalia» Bisericii Ortodoxe R omâne a fost recunoscut e Patriarhia ecumenic abia în 1885. Bisericile din aceste dou organizate pe principiul etnic-teritorial ² s-au afirmat cu o lent egal autocefaliei. datorit în ii fînd grijii deoseb ite p e car e i-a ar tat-o tefa n cel Mar e. înc de la începuniz rii politice a rii Române ti i a Moldovei. izul Moldovei de a primi un mitropolit grec impus de Patriar-onstantinop ol nu era decît un semn v dit al dorin ei domni-i a rii de-a avea o Biseric «independent » sau «autocefal ». Tot el va fi slujit ² în soborului de arhierei. sub numele de David. Dimitrie Cantemir în . dar mai ales derea Constantinopolului în 1453. înainte de moarte mitropolitul Gheorghe a îmbr cat chim monahal . fiul lui ^el Mare. Cîrlig tura (în jurul Tg. i ion m aci c jurisdic ia Mitropoliei Moldovei se întindea. totu i. nici arigr deanului» atriarhilor de Ohrida i Constantinopol). Hotin.

c î n d au p storit i ierarh i greci. î n ac e st se n s. ara bi) c zu i su b d o m i n a i e ot o m a n . B i se ri cil e r o m â n e ti a u p st r at î n pe r m a n e n u nit at e a d o g m a ti c . ni ci e g u m e n i . a c e l a s fi e . a u a n g ajat d i s c u i i i c o l a b o r r i c u al t e B i s er i c i c r e t i n e (c a î n c a z u l S i n o d u l u i d e l a Ia i d i n 1 6 4 2 ). lo cal e. H lji! . c u m a u fost de veac». m r t u r i si ri d e c r e di n . B i sericile r o m â n e ti a u ca n o n i z a t si n gu r e sfi n i ( Io a n ce l N o u d e l a S u c e a v a.U J . pi ct u r i m u z i c bi seri c ea sc . N u m a i s t r i m i t l a p a t ri a r h u l s d e a b l a g o s l o v e n i e . f r a li se i m p u n e h ot rî ri le d o g m ati ce al e vre u n e i alt e B i ser i ci . A le gere a i e r ar h i l or se f ce a î n ar . în a r h itectu r . d a r. au i ntro du s sin gure li m b a n a i o n al î n c u l t . au a p r e c i at si n g u r e va l i d it at e a t ai n el o r s v î r it e d e c at o li ci sa u d e p r ot e st a n i . N ic od i m d e la Tis m an a. c i p e c i n e va a l e g e a r a i sf a t u l v l d i c s a u p i s c u p . ‡ a u i n t r o d u s e l e m e n t e sp ec i fi c e. i ar î n tr . In pri vin a e xer cit rii puterii sacr a m e ntale (sfin itoar e). sau «n u se plea c n ici O h ridu lu i. au instituit s r b t o ri p e n t r u a c e ti a sa u p e n t r u s fi n ii al e c r o r m o a t e a u f o st ad u s e pe p m î n t r o m â n e sc (S fî nt u l G ri g or i e D ec a p o lit ul. sla vi su d -du n re ni. C u vi o asa P arasc hi va. el e a u al c t u it c r i d e cu p r i n s d o c t r i n a r ( c at eh i sm e . B i seri cile d in ar a R o mâ n e a sc i M ol d o va au fo st cîr m uit e d e mitr o p o l i i i e p i sc o p i d i n p r o p r i u l l or n e a m ( e x c e p ii a u fo s t n u m a i î n a d o u a j u m t a t e a s e c o l u l u i a l X l V -l e a i î n s e c o l u l a l X V I I I -l e a. U lN l iK U V J jA iiit.. E st e se m n i fi c a t i v . A ce st lu cru r e z ult cl ar di n c er cet ar ea d r ep tu ril or u n ei B i seri ci a u t o c e f al e. c al vi n e i u n ite . M itropolitul . d a r i pen tru cei d e alte nea m u ri (gr eci. î n pr i vi n a e x e r c i t r ii p u t e ri i î n v t o r e ti. A st fe l. f o r m a t d i n m ari dreg tori i egu m enii m n strilor mai însemn at e.lV lJ . d e c t r e o a d u n ar e ( « s o b o r » ). ni ci C o n stantin o pol ei ». ca n o n i c i d e c u lt c u c el el alt e B i se ri ci o r t od o xe su r o ri. d ar n u m ai în ara R o m ân easc ). n. C u p ri vir e la e xer cit are a p uterii juri sd ic i on al e sau d e c on du cer e.) a tri mit e aic ea în ar n ici vl d ic .‡ i -a u o r g a n i z at p r o p r i u l l o r î n v m î n t t eo l o g i c. S fî n t a F il o ft ei a. cî n d s-a st a t or n i c it: « s n u fi e v ol n i c p atr i a r h u l (e cu m e ni c. h ot r î r ea l u at d e L e o n T o m a i di v a n u l d o m n e sc î n 1 6 3 1.p o l e mi c e ) p en tr u cr e di n ci o ii r o m â n i. au ve g h e a t l a p st r a r e a O rt od o x i ei î n T r a n sil va ni a în fa a ac iu nilo r pr o zelitiste cat olice. ! I M U L D O V 1S I IJM SEC.n. S fînt ul D i mitrie B asarab o v ) . î n a ce l a i t i m p .o sc ri er e d i n 1 7 2 3 au t oc e fa li a B iseri cii m ol d o v e n e e r a e x p ri m a t pri n c u vi nt el e : «n u e st e pl e ca t ni c i un ui patriarh ». XV 355 «D e scri ere a M old o vei » m en i on a c mitr op ol itul rii «n u e ste su pu s vr e u n u i a di n t r e p at ri ar hi » . N i fon al C on stantin op o lului) . D e a ce ea i sit u a ie se bu cu r a i M itr op ol i a U n gr o vl a h i ei. nici e pi sc o p. lK U t . sc ri e ri d o g m a ti c e. t oate f r vr e o a pr o b a r e p r eala bil d in p a rtea vre u n ei alte B i seri ci.

dintre episcopii sufragani. dac se de o reputa ie deosebit . în. mai tîrziu Tîrgovi te . f r ca a cest ea s fi e ap r obate d e v reo iin afar .. semnul v zut cereT"în cazul mitropoli ilor. mltropoîi ii munteni i moldoveni aveau datoria s pome3 patriarhul ecumenic Ja slujbe i primeasc SfîntuLMir nstântinopol..medievale_se_prezint exact ca i în imperiul bizantin.QcoJiiJtoiot^a elementul principal sau caracteristic^ al autocefaliei^ în 'FTua ie.. Episcopii.. i-au judecat singure ierarhii.num r de 12 ierarhi pentru lui. . Drepturile i datoriile mitropoinem de la început c mporturiie_dm rjî_ l ^Re. a noului ales prin înmînarea cîrjei. 3. care f ggju. biseEuropa central i apusean în secolul XIX).. în caz de abateri.4iaXorisiari±iriopol. l^ §t--5-_Mun5 _£Qlab_orare între aceste dou Jn^ u ii^ care tea u^concepe una f r alta. numita. alegerea era_ anun at îi ecumenice. a a .atxiaxJaai. mitrop olitii celor dou ri ² i cu atît mai pu i n ² nu f ceau parte din Sinodul p.^. în tot decursul istoriei. f r intermediul vreunei alte Biocefale. dac se aflau în ar ). Au p strat singure. nefiind. rela ii Bisericile Ortodoxe surori. se cunosc cazuri cînd Mirul a fost sfin it în ar . t c B isericile român e ti s-au bu curat d e o larg indep en-i auto cefali e fa de Patriarhia ecumeni c în tot decu r sul e i n.^în-. la Roman i_apoi_la îjîoEl£L3 înt rit de domnul rii. Aceast strîns interdependen din faptul c re edin a mitropoli ilor rii s-a stabilit acolo re edin a conduc torilor politici (Arge . biserica din Lvov în secolele XVI²XVII. care era u L sfin ire al turi de ierarhii români. pî n în XlX-lea.tran fexa Lde la jin^ caun_La_ [oldova (de la Hu i la R d u i. Totu i. se f cea îjLlâEiLj-iS ce ^ P u ti R a Ui trei^arhierei_ (uneori erau a hirotonie i arhierei str ini. i-au jurisdic ia asupra credincio ilor din cuprinsul rii lor i chiar ara (exemplu.ejrajJL_ale§ij de regul .. ar un . ² lucru p e care-1 f ceau i alte Biserici auto-r care trimitea a a numitul IxSoot? ² act de recunoa tere.a exist at u n act ofi cial d e r ecu noa t er e a ei.. foarte rar dintre egumeni. învestirii_ i hirotonirii în ar aÄfost. j seau aici ierarhi str ini în num r corespunz tor. rturile dintre Stat i Biseric . y. cum vom constata în alt loc. Acest alegerii. icile de la noi i-au stabilit singure legile sau rînduielile de î i d e or ga nizar e. dinde trei pjersoanejj au..

d e c t r e m i t r o p o lit u l rii. d a r i ci vil e. în m or m î n tarea m ern h rjjor fa miliei do mn it oare erau s vîr ite de mitrop olitul rii (nu m ai în ca z d e boal sau vîrst în aintata T de u nu l di n " epîsco pîP su fr a ga ni ). le ac or d au fel u rite pro priet i i pri vil egii . de situa ia l ui material i m o r al . în sec ol ele X IV ² X V I m itr o p olitu l ri i f c e a în co r on ar e a i în sc u nare a^ d o m nu lui în cad rul Jinei slu jb e spe ciale în cated rala m itrop olitan ² ca i la înc oronar ea b azileilor bizantin i ² du p care ur m a o n ou c er e m on i e la p al atu l d o m n esc. d e ve n i n d £î n a ce a st i p o st a z ) pr o t ect o ri d e d r e pt a i L o cu r i l or S fi n t e o r t od o x e.J ot e z ui. m e n i o n a t m ai su s. d o m n ii r o m â n i se co n sid er a u p r ot e c t orii B i se ricii. C a i î n B i za n . A j u n gî n d în f fa Tl a B uc ure ti sau Ia i. d u p ve c h i ul ce r e m o n i a l i m pe r i al b i za n ti n. E i er a u c ei ma i d e se a m cti t o r i d e m n sti ri i b i se r i c i. C u alt e cu vi n t e. din a d o u a ju m t at e a sec o lulu i al X V I-lea cînd do min a ia oto m an se accentueaz . X V 357 S i B u cu r e ti î n a r a R o m â n e asc . jn d a a_ d u p în sc u j nar e. mit ro p olitu l r ostin d pri mu l un cu vî n t d e felicitar e. M it ro po litu l e r a c on si d er at ca p ri mu l sfet nic al d o m n it o ru lui . se f cea o pji m slujb de încoronare l a cat ed ral a patriarhal din C onstantino pol ( Tstanb uf).M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O LD O V EI IN S EC. S u c e a v a. în pr ez en a m e m b rilor sin od ulu i patriah al i a în alt ulu xî er. Q w T^ci vvî fHe ". pe c ar e Ie . In a c e l a i ti m p . M itro p oli ii celor d ou ri a v e a u a c e e a i si t u a i e î n st a t p e c a r e o a ve a p a tri ar h ul în r ap ort c u ba z ileu l bi z anti n . c r ei a i aii " ac o rd at spriji n pe r m an en t. fi e m or a l. nu trorj olitul de ve ne a al doilea d e m n itar al rii (du p d o m aitor).e st u l E u r o p e i i di n O r i e n t u l A pr o p i a t. e i au c o n ti n u a t p o l it i ca i m p e ri a l b i za n t i n f a d e t o at e B i ser i ci l e O rt o d o x e di n su d . . se i nt e r esau d e pr eg t irea cleru lui de mir. M ai tîrziu . a vîn d un în se m nat rol politic-social. acord au asisten a riecesar T ^i e r ar h il or î n t oa t e p r o b l e m e l e b i se ri c e ti. a i O r t o d o x i ei î n jj e n e r e . D u p r el at ril e l u i D i mi t ri e C a nt e m i r î n l u cr a r e a « D e sc r i pti o M ol d a vi ae ». a p o i Ia i î n M o l d o va ) . a u n o r B i se rici ort o d o xe n a i on al e sau a un or c entr e m on ah al e. în pri m ul rîn d a M u n tel ui A th os. A n tioh ia i Ie r u sali m ). în acela i ti m p. d o m ni lor ro m â ni li se f ce a a d ou a înc or on ar e . el fiin d î n plu s i în dru m torul v^î T T ^t u 'r al e i du h o vn i ce ti d in ar a sa. m a i î ntîi p r i n a j ut o r a r e a m a si v i si st e m a tic a P atriarhiei ecu m en ice i a celorlalte trei P atriarhii «ap ostolice» ( A le xa n d ri a. d o m n ii r o m â n i er a u c o n si d e r a i ² d u p 1 4 5 3 ² c a su c c e s o r i l e gi t i m i ai ba zil ei l or d e _ _ alt d a t . î n pr e z en a în altu lu i cle r i a m ari l or d r eg t o ri. iar d om nii rom âni sîri _ mi mi i_direct d e P oart ."96 mnii celor d ou "" ari~ erau ade v ra i «prot ectori» ai B i s er i c i i d i n ar a l or . cu n u n ia. în z e st r a u c u t o a t e c el e tre rjuiî o a re ^ ^l e ^sc u t e a u d e o se a m d e i m p ozi te. fie m at e rial. de în su i patriarhul ecu me n ic.

olui_aL_XVIII-lea i Äînceputul celui de al XlX-lea^n acan a. ci î abaterile de orice fel ale locuitorilor de*pe mo iile ei sau ale Episcopiilor. Judecata dup «pravil ». uneori i episcopii sufragani.e^_j^jis ic i _ îndrumau agera de S£gia_l _din cadrul mîn stirilor (bolni ele). colec ie de canoane biserice ti i legi bizanîocanon). Tot pe plan social. mitropolitul era de fa . Prin_. el era nevoit urmeze ^orientarea ^domnitorului.P E RI O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . tipogrâTîîTe.i spun cuvîntul asupra persoâ- . dac amestecul lui în problemele interne era socotit >s pentru stat sau pentru domn.X V II I) de . Polonia). în dreapta lui. pe care îi hirotonea i îi instala în eparhiile lor.soarta ranilor prin desfiin area unor impozite c spolitul. mitropolitul judeca împreun cu s i sufragani sau chiar cu unii ierarhi str ini afla i în ar .»dQainescH!.. egumeni^Xie^ greci. Jra. mitropolitul avea în grij °Jjs U fr a ga ni (^ e c ^tr e un sob or de mari dr eg gumeni). de multe ori mitropolitul era "în~mod abuziv din scaun de domnul rii i trimis la m n smetanie.iiyeni i . principatul Transilvaniei. In caz contrar. în acest caz. >B ^ttaLjiaJE ea_ vi zi^ (Constantinopol.epi.. it din clerici de la centrul eparhial. ale unor mi rojjoli i.<4s£atului.. fiind întîlnit în aceast calin a mb el e r i ² î nc d in a d o ua j u m t at e a se co l ul ui a l Fot el era trimis în fruntea unor solii ca s încheie tratate în elegere sau chiar alian e antiotomane cu rile vecine (rejariei. ictorul vie ij^biserices i^propriu-zise. mitropolitul deyen£a__«locjiitor >..al. ompletul de judecat . adaptate la realit ile române ti. judeca nu numai abafului. domnitorul avea dreptul s . a toate gradele) sau arth i aJ.dx. fie Äslavi sud-(iuja E_en. De multe ori mitropolituT'sau episcopii edin a i de domnii rii i cu judecarea unor procese civil e le obi nuite. îen ionat faptul c îndat dup instalare mitropolitul i episreau statutele («catastifele») breslelor me te ug re ti din eparhiei lor (de regul . îndemnau.natura sluibei sale. prezidat de mitropolit sau de un episcop. Rusia. dar i episcopii sufragani îndrumau întreaga activi -iral din eparhiile lor (copierea de manuscrise. De multe ori. din ora ul de re edin ).§£C. în cazul cînd judecata o unul însu i. ia i Ierusalim) sau arabi (Antiohia)..dup _ ajueriale sau chiar în probleme de ordin Edi ie-jpolitul.jscaunului domnesc.iJ>.Äce [u ureze .

pe ntru fi e ca r e inu t sau ju de fu n c i on a.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N S EC. C a u r m a r e a a c est ei st ri d e l u c r u ri. hi r ot on eau p r eo i..i p u t e a i m p u n e d ir ec t a ut o rit at ea..O E<?Jit. Fi ecare ierarh veghea. ti t u l a r u l ei e r a h i r o t o n i t ( p î n î n 1698) de c tre mitrop olitui ^^^ roylaE îeî7îa A rge . XV 359 nei pro pu se. c a i e p i sc o p i i su f r a g a n i. («P laiu ri») în c ar e e a n u . recr utat m ai ales d intre c lu g ri. B o bo t ea z i P a t i. la.cate3 xiîiIl*~înitj. la h r a m u l ^ ca t e d r al ei r e sp e c ti ve sa u c u p r il ej ul pri m i r ii u n o r în al i iej^rjh|_s r jni.cauza î m pr eju r riioj politice_ de fa vo r abile d e aici. de i n u era depen d ent d e vre o alt B iseric din afar .e a bisericilor ridicate în eparhia lor. c a i "ITi vo r urile erau î n atri bu ia B isericii). R e ed in a mitr o pol itan (sau episco pal ) | e r a sit u at al t u ri d e c at e d r al . în gr o pa i jn cated ral a ^ mitrop olitari (sa u . în ai nt e d e a n u l 1 4 0 1 .din_. fiind con sid erat o «B ise rîcl~tQÎe. a v e a u o s er i e d e d r e pt u r i : r j_ la slujbe.ne dirijar respectivii. totu i.. s fie . d e m n i t a t e o n o ri fi c s u p er i o a r c elei d e m itr op oli t. d o m n i i r ii R o m â n e t i i ai M o l d o ve i asi st a u la sluj_bele_ din _. se s vîr e a u c u u n fa st d e ose bit m ai al e s sl uj b el e u a de la C r ciu n. mitr op oli tul i ejjisco pi i erau ajut a i de vn per son al ad m ini str ati v. fi e la u n a p e c ar e o ctitori se el în su i) . avea..cite^ u n pr ot o po p. M i t r o p o l i ii. o situ a ie deose bit . f ceaiuid zlt© can on ic e. E i s vîr eau slujbele_^e_j £U iJir. D e_ _ r e j gu l . pri m u l în tre ei fiînc T ~ vî c ar u l (pr ot o si n g h el) . î m p re u n cu c l d i ril e c an ce l a ri ei i l o cu i n el e pe r so n a l u l ui a d m i n i st r ati v i d e sl u jir e. s vîr ea u sluj b e în c ated r al ele l or sau în bi seri cile e pa r h i e i. s b e n eiiciez e_j ie_ o p o a r t e d i n . Tîrgo vi te. « e x a r h al P l ai u r i l or ». e pisc op al ) ori înt r-un a din_ m n stiril e_ tj . c a r e n -ar fi ad m i s aici n i ci o i mi xti u n e din part e a u nu i p atriarh ort o d o x di n a far . înse a m n c el era un fe l d e intracarpatice. B ucure ti. for m î n d u n a d e v r ai J c o m ple x ad ministrati v-biserice sc. . s li se zu gr vea sc ch ipu l în bisericile gr j . ve n i tu ri l e e pa r h i ei r e s p e ct i ve i s î n ca sez e o ser i e d e t a x e Bise rica O rtod ox jdiR T ran silvania. întru cît pî n î n 1 5 4 1 t e r i t o r i i l e r e s p e c t i ve a u f o s t o c u p a t e d e r e g a t u l c a t o l i c u n g a r .rat >>. L a c on du c er ea e parh i ei.a. rii (fie l a cea la car e a fost e gu m e n.. d e i M i t ro p o li a T ra n sil va n i e i i -a p st r a t a u t o n o m i a . în eparhia lui..^fjt pecjtarea în v t u r i i ^ d e c r ed i n o r t o d o x . t ot u i . . f cea u nu miri d e pre o i j i_d iac o ni pe ntru par oh iile vac ante. A m ar t at î n alt l o c c mi t r op o litu l U n g r o vl ah i ei a d e ven it. a b n o r m e l o r vi e i i m o r a l e ( a ct e l e d e stare ci vil .

.. P. p. mitropolitul Moldovei ff 1508. r r i : ara Româneasc . voi. voi.. Bucure ti. A. binecredincios domn i 1 dreptei credin e. în B. STAN. Moldova. I. se t i e î n m o d si g u r c m i tr op oli tulu i T r an si l va ni ei se f c e a d e un « so bo r ».. d u p c a r e u r m a h i r ot o n i a [es în ara R o mân ea sc . R. i : Documenta Romaniae Historica . 1913. 738²743. Q e _ji£i_£ri m ea> psa u n or con du c tori p ol itici r o mân i în Tr an silva nia. N-a existat un mitropolit moldovean i anii 1491²1498. p. ia lui P. 1976. 1934. Bucure ti.. AL. în M. 336. Documentele lui teian cel Mare. B.R. 1² 2. LXXXII.R. M7-Jngrovlahiei. Din istoria Bisericii >ecolul al XV-lea. L a î n c e p u t u l al X V T -l e a s. 701²742. ACADEMIA R. p. 635 p. nr. VIOREL IONI A. NICULAE CU. A l e g e r ea er a î n t r i t c u t ) d e p r i n c i p e l e T r a n s i l v a n i e i . NICOLAE DOBRESCU. » Teoctist). I. LXXII. Bi serica în ti mpul domniei lut Mare. fi e p ri n a u n or su b ve n ii an uale î n ban i sau a un or ajuto are o ca zion ale r e m i n t e . 7²10. fo r m a t o p o p i i e p ar h i ei . I (1247²1500). an. ara Româneasc . Documente privind istoria României.R. 1964. I (1384²1475) . voi. în B. BANESCU i L. In felu l ac esta. în B. NICULAE ERBÂNESCU.O. Bucure ti. c r i e t c ). 7²8. an.. p. 11²12. Steian cel Mare i Slînt. GDAN. 1959.R. Bucure ti. 7.R. an. P e n t r u t o at e ac e st e a . s-a f c ut i m ai m ult in itat ea d e nea m i d e cred in a ro m ân il or de p e am b el e ale C arpa ilor. NICULAE M. Veacul XV.O. 1954. 1966.X V II I) e su fra gan ii l ui sau d e un ii arhi erei str ini.S.M. II (1449²1486).O.S. Documente privind istoria A. Gheorghe David. I. 5.nr..P E R I O A D A A T R E I A (S E C O L E L E X I V . Bucure ti. . 1²13. LII. GH. al Moldovei.O. BO LDUR.B.R. POPESCU. MOISESCU. c u o ex i st en d e p e st e d e p e n d e n t s u b r a p o r t b i s e r i c e sc i m a t er i a l d e M i t r o p ol i a i i d e d o m n ii d e ac ol o. TEODOR LACHE. nr. 57 . p. II )). 6. BIBLIOGRAFIE Y '"f ) a r e : ACADEMIA R. CIUREA. 2 voi. nr. p. 180 p. 717²729 (mai ales pentru. teian cel Mare i via a religioas din vremea sa.a cr e a t ep ar h i a V a d u l u i.O. 1 5 4 1 . Veacul XIV²XV. nr. Veacul XIII. V. 1987. an. 59²66. an. ara : . Panaitescu i Damaschin Mioc. 722²826 (îndeosebi 4)dova. aprilie 1). d e ci î n « e p o c a pr i n ci p at u l ui ». .. S. /ol.. 1910.R. Un mare ierarh din trecutul Bisericii noastre . 1953 i reeditarea: Documenta Romaniae Historica. îATULESCU. A. PULPEA (R MUREANU). nr. XIV i XV (1247²1500). do mn ii m â n e t i au s p ri j i n it î n p e r m a n en B i s er i c a r o m â n e a sc d i n a n ia. în B. ( I I ) . în B. în B. nr. LXXII + i XLVIII + 343 p.O. p. 1953. LXXVII.. 648 p. LXIII. î n t r u n i t l a A l b a Iu li a. L + 431 p. er a u c o n si d e r a i ca i « pr ot e c t or i » a i B i s er i c i i O r t o d o x e t r a n sil va n e . 414²437. Bucure ti. fi e p rin c tito rire a u n o r b i se ri ci i m n stiri. an.

VIII. 1945. 1960. p. Centenarul autoceialiei Bisericii Ortodoxe Române. XXXVI. an LXIII. IV. XLI. 175²196. Dreptul de ctitorie în ara Româneasc : Moldova. 369²396. Tradi ia politic bizantin în rile române în secolele XVI-XVIH. Despre autocefalie. XLIV. în Candela. Bucure ti. în MMS. VALENTIN AL. în B. 11²12. 1960. Rela iile dintre Biseric i Stat în România veacurilor trecute. O. an.. Voi. LIVIU STAN. p. I V + 5 3 8 p . 170² 214. p. LIVIU STAN. Bi zan ul ?i institu iile române ti pîn la mijlocul secolului al XVIU-lea. p. Bucure ti. GEORGESCU. 21²43 . TEFAN BERECHET. 1958. 1930.O. 1933. nr. 296 p. an. LVI. 1987. Constituirea i natura juridic a funda iilor î n Evul Mediu. nr. ANDREI' P1PPIDI. p. nr.. Dreptul vechilor no tri ierarhi la jud ecarea mirenil or. Bucure ti. p.R. . 376²393. 823²884 ( i extras). 11²12. Pravila lui Alexandru cel Bun i vechea autocefalie a Mitropoliei Moldovei. 1983. în B. în ST.O. 4²6. 1938.. an. 1938. LVI. 741²761 ( i extras). p. în B. an. R. nr. p. în Candela. ni. 1956. 3²4. 9. 424²442 ( i extras). X. XV 36 1' P r o b l e m a a u t o c e f a l i e i : LIVIU STAN'. în SMIM. în Ortodoxia. TEFAN BERECHET.. an. Biserica i domnia în trecutul românesc. an. GHEORGHE CRON . an. Despre autonomia bsiericeasc . p. SIMEON RELI. 274 p. Clericii în serviciul justiiei. R a p o r t u r i l e B i s e r i c i i c u S t a t u l : S IM E O N R EL I . C e r e mo ni i i obi ceiuri religioase in viata social -politic din trecutul românesc.R. 77²116.M I T R O P O L II L E U N G R O V L A H I E I I M O L D O V EI I N SEC. 1980. GHEORGHE CRON . an.

Reli. precum i un vad .so ia^ a. fost Bra ul» (Dragomire tii de mai tîrziu). Giurescu. Probabil el a ridicat aici i hramul Sfînta Vineri (Cuvioasa Paraschiva). a fost înfiin at înaintea :andru cel Bun... Alexandru cel Bun. e iuiaJL. Alexandru Gon a Sider j^sj^pejbun dreptate. Nicolae Dobrescu. înfiin area acestei Episcopii a fost pe larg t în istoriografia noastr . cu dou sate. Gheorghe Moisescu.. în care a doamna^Anas asia. iar acesta a fost numai organizatorul ei. In timpul celui din ii s-a creat o_nou __eparjhie. tefari^se^remarc p storiile mitropoli ilor I i Gheorghe.2j ^EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR ÎN SECOLUL AL XV-LEA in paginile precedente s-au putut constata c în secolul al XVerica Ortodox din Moldova a fos jta r-o con inu _ pros^perare. (Nicolae Iorga. ma i 9B_^^^_ii2P n "^2£În^ i^l3âi ^ .. ca întemeietor al Episcopiei Roma. întrucît nu avem tiri precise în aceasta. dar o grij deosebit it domnitorul Roman Vod (1391²1394).. La 16 septembrie 1408. p rere pe care o împ rt im i noi. [ui Roman precede întemeierea statului._la __iar în tirnjguLJui. icopia Romanului. da qre e Luirea sau reconstruirea cet ii locale. Romai care a p storit el însu i mai tîrziu. Constantin C. a înzestrat aceasta biseric . si episcop Melchisedec tef nescu socotea c Episcopia.. Alexandru cel Bun. u tfi> «cu moara ce este la fîntîn » i «altul peste Moldova. era firesc s se des vîr easc i irea Bisericii moldovene. Scarlat Porcescu.^1 !^ Aleîcandru cel Bun ii cel Mare. care cuprind toat jum tatea a doua a secolu[V-lea.^se. In asemenea condi ii. Aj i ori. prima atestare documentar a ei fiind din anul 1445.

Ja în el eger e a ca fiec ar e s d om n e a sc pe ste o ju m t a t e d e ar . i_ . în ju rul an ulu i 1 40 8. T r a di i a soc ot e te ca înte m ei et or al E pi sc o pi ei tot p e A l ex an d r u cej_ JB un. în c az ul vr eu n ei vac an e e pi sc op al e. d eci p entru în fiin are a de n oi sca un e e pi sc o pal e.a r fi e x c l u s c a a c e s t d o c u m e n t d e î n z estr a r e a bi seri cii C u vi oa sa P ar a sc h i va s fi e d i n p eri o ad a î n t e m e i e r ii E p i sc o pi e i. lijL J tt A iN O t ^ U J j U lj r t. afar d e bi sericile d e la R d u i ». au aj T O .. nu er au î m pr ejur ri . pî n î n a n u l 1 4 4 5. u n a î n T î r g u l d e Jo s ( R o m a n ) i alt a ca r e v a fi vo i a n o a st r . . A V -J p e s t e M o l d o va . la sînt a m în stire c e ie st e în or a . c u sc au n u l . s z u g r ve asc « d ou b i se r i ci. i a r p e d e a l t p a r t e .priel n ic e pen tr u d e s vîr i rea or ganiz rii biserice ti. d u p m i tro p olit. A m a r t at i î n a l t l o c c d u r j m o a r t e a Iu i A l e x a n d r u . Il i a p e st e j u m t at e a d e n or d ( « a r a d e s u s » ) . cu atî t ea sch i m b ri d e d o m n i i l upt e pen tr u tr on .K U i V lA r > J U L U I ii £ IJ \J J H . P r o ba bil t o t a c e a st bi s e r i c e p i sc o p al o a v e a î n ve d e r e A l e x a n d r u c e l B u n cîn d an gaj a. g r e u d e c î r m u i t d e u n si n g u r i e r a r h . în care se pr eciza c d a nia din 14 08 era pen tru :< sfî n t a n oa st r bi seri c a M itr o p oliei d i n tîr g ul R o m a n u lui ».\J 4 . d i n j o s d e R o m a n . P r i m i i i e r a r h i l a R o m a n ( s a u p r i m u l ) n u sl u t -c u n o s c u i . A stfel. A ad ar. s e î n t î l n e s c i d oi a r h i e r e i d i n s e c o l u l al X V -l e a. A c e a st i p ot e z est e su g e r at d e u n h r i s o v d e în t rire a d an iei lui A l e xa n d ru cel B un . ac e ti a_ _ s p o at hir ot on i p e n o ul al es.S-arpu tea ca ei s fi fost pri mii e pisc opi ai R o ma nu lui. ca. în interp ola ia lui M isail C lug ru l la L eto pise ul lui G r i go r e U r e ch e se scri e: « M ai f c ut -a u -al d o il ea epi sco p. d e ci e xa c t u n sfe rt d e ve ac . N . eyitîn d a st fel tri m i t er e a ca n d i d a il o r l a ar h i eri e î n a far a h o t ar el o r ri i. d at de ne p ot ul s u te fa n cel M are ^Ja 4 a prili e 1 48 8. î n e po ca lu i A l ex an d ru c el B u n ² c ar e a cr e at i ep i sco pii p en t r u c r ed in ci o ii alt o r c u lte ² a u e xi st at co n d i ii fa v o r a b i l e p e n t r u o r g a n i z a r e a M i t r o p o l i e i c u d o u e p a r h i i s u f r a g a n e. A d u g m i faptul c a în _ ^ v r e m u r i l e Ä t ul b u r i c ar e au u r m a t d u p m o a rt e a l u i A l e x a n d r u c el B u n (1 4 3 2 ) i p în la o c u p are a sca u n u lui d o m n e sc d e c tre tefa n c el _ M a re ( 1 4 57 ). L a baza h ot rîrii de în fiin are a noii e parh ii au stat desig ur d ou c o n si d e r e n t e : p e d e o p a r t e e r a î n t i n d e r e a m a r e p e c a r e o a v e a a c u m \ a r a. în R o m a n i i-au d at ep arh iia o parte d e in utu ri de su ptu m un te d en gios». pîn c e. N i ch ita i D o br e. n e v o i a de a a ve a c el pu in d oi ar h ier ei în ar . D i m p ot ri v . c ar e n u tiu putut fi identifica i . în 1 4 1 5. c e l ^ E ^ t f a u a vu t lo c lu pte pe n tru d o m n ie în tre fiii s i jjj^ ^ S tp fa fl. în 14 35 . p e d oi z u gr a vi. î n P o m e l n i cu l sl a v o n d e l a m î n sti r ea B i st ri a. soc oti m c în te m ei er e a a ce stei E pi sc op ii s-jijf cut d e c tr e A le xa nd r u cel B u n . în c e p u t î n a n u l 1 4 0 7 . Io an i SarnuiL.

îe ani mai tîrziu. Aceste titluri ft întîli a ct e ti mp de ap ro ap e d ou s ecol e. li l sa lui C alist dreptul ca «dup a l u i sa u î l v a l s a b i s er i ci i . d ruia «p rea lui mitropolit chir Calist al Romanului. devenit acum mitropolie. Cu toate c it torul scaunul ui de Ro man a devenit acu m d in n ou episcop. lucru rezult dintr-un raport cu data de ^Omlie^l^y. car e d omnea a cu m sing ur. anume c aceste titluri onorifice nu ic pe deplin clarificate. poate ca «loc iitor de mi^. s au î l v a »>. nu s-a f cut [ie clar între hirotonie i hirotesie . pîn în prima jum secolului nostru. men ionat medic bavarez. Desigur p storia îceput mai de mult. Am ar tat în alt loc c nu este exclus ca pi îrmuit întreaga Biseric a Moldovei. pîn în secol ul al XV-l ea i chiar mai tîrziu. în anii care a u urmat Ep iscop ia de aici era nu mit în multe iterne «Mitropolia rii de Jos» sau «Mitropolia din Tîrgul Roii». printr-un hrisov dat tot în de Bogdan II. un t tar.eava. la 30 septembrie^ 144J. erau d rui i mîn stirii . D e p ild .. Aceast 3 se va fi men inut pîn dup decembrie 1442. în continuare. s a u î l v a da o r i cu i . în care se ar ta c în Moldova existau pe atunci hiepiscopi. atunci «unde el în ara noastr s tr iasc acolo slobod. Se cunosc i alte cazuri asem n toare : l .Lt ril_î L avea scaunul la za. iar episcopul era numit «mitrop olit». dup legea româ(na voloscom zaconea). termenii de autonomie i autocefalie.». Prin ii amintit. Pentru c mitrop olitu. presupunem c fratele s u tefan ridi cat p e epis co p ul d e R oma n la ra ngul de mitr op olit.ag gepta ^de mol do veni. anume Pasca. ca s i în acest fel p r estigiul « rii de Jos» p este car e d omnea. cînd tefan ² iciderea fratelui s u ² a r mas singurul domnitor. tat l lui tefan cel Mare. unde domnea Ilia Vod . S-ar putea îns i o alt explica ie. tefa n II. ap oi. iar tefan peste partea de sud (« ara de jos»). de i au sensuri diferite. iar nimeni s nu îndr zneasc s -i isc de robie i s nu-1 poat lua». cu scaunul se la R oman. dar mai ales din faptul c Biserica Moldovei a avut prezentan i la Sinodijj^jlmFeiTara^^EIarjenta : pe grecul Damian evei i pe protopopul Constantin «loc iitor al Moldovlahiei» (de eci al Episcopiei de R oman. arii no tri de la N eam ..un act di n 1613. mul episcop de Roman atestat documentar este Cq/isjL pomenit hrisov dat în Roman. s-au în acela i în eles. într. la 31 iulie 1451. dup ce Da mia n n -a mai fost . Se preciza. era pomenit i «sfînta Mitropolie de Roman». c dac «îl va ierta».

t e fan c el M a r e î n c e p e se ri a d a ni il o r s a l e pe n t r u E pi sco pi a rii de Jos. S e pa r e c e st e p i a t r a d e m or m î n t a e p i sc o p u l u i -i n i t r o p o l it C a li st de la R o m a n. n u p u t ea u s j u d ec e p e o a m e n i i s u p u i E pi sc o p i ei . . înain te d e m o arte.-li l K A 1JA U I LO R IN S EC O LU L AL X V -LE A 365 N e a m d oi t t a r i . dat d e m arele . tiri despre u n alt episcop de R om an a ve m _ abia.4. aj u n g î n d ast fe l d i n n ou î n st pîn ir ea m în a stirii. P ri n a ce st ea . p r in c are -i înt r ea sa t el e L e u c u a n i i D r a g o m i r e t i. în fr u n tea c ro r a st t e a ep i sco pu l. P ri n tr -u n alt h ri so v.lâS . O nou ti r e d e s p r e E pi s c o p i a R o m a n u l u i n e o f er u n d o c u m e n t d at d e t efa n cel M a r e l a 1 2 a p r ili e 1 4 5 8 . L a 13 dece m bri e 14 65 d om n itorul înt rea «M itropoli ei de R o m a n » o d anie f cu ta d e pî rc l a bu l Isaia d e C h i lia. d in 1 3 m a rti e 1 4 6 6 . n e d u c e l a pr e s u p u n e r ea c est e vo r b a d e a c e l a i t t ar . deci nu__a ye m m otive s S ir m m ~ J¥*"e "pîsF 6pu > r^aîist de la R o man a tre bu it sa aiu nq în sc aun ul d e la S uce ava pentru a i se d a titlul d e h i j i ] i F a p t u l c a l s a t m î n a st i r i i N e a m p e a c e l t t ar c u n u m el e P a s c a i c a f o st î n m o r m î n t a t a i c i d o v e d e t e c el e r a d e « p o st r i g ». S e pr e ve d e a c ju d e c t or i i d e i n u t. î n se a m n c e pi sc o p u l . p r e su p u n e m c î n a i n t e d e a aj u n g e e p i s c o p l a R o m a n a f o st e g u m e n l a N e a m . pr e cu m i cu a n u mi t e v e n it u ri. or i c n -a d i s pu s n i m i c î n l e g t u r c u el. ca i d r e g t or ii d e tî r g. pr e c u m i d r e g t o rii ei.m i t r o p ol i t C a l i st n u m ai e r a î n vi a în 14 51 i c ori d ru ise p e acest t tar mîna stirii N e a m . j\ m ar tat m ai^su s c vl d icii R o m an u l ui ² in cl u si v C al i st ² e r au n u m i i î n d oc u m e nt e i « m itr o p o li i ».-laJ-3-attau &t. O pi a t r d e m o r mî n t d e s c o pe r i t l a m î n sti r ea N e a m a r e u r m toarea in scrip ie în li m b a sla vo n : « m or mîn tu l p rintelui no stru mi tr o p olit ulu i c hir C ali st ar hi e pi sc o pu l M ol d o vl a hi ei. p r e c u m i. Nu m ele de P a c o._ de care n e ocu p m. « . Ju d ec a r ea l or . p e n t r u o a m e n i i c a r e se v o r a e z a în sat ul N e g o i e ti.. se a co r d a E p i sco pi ei « sl o b o z e n i e » d e d r i . c u t oa t e d ri l e c e r e v en ea u d o m n i e i d i n pa r t e a l o c u it o ril or.. pe car e le vo m întîlni i în an ii ur m t ori. pu in d e o s e bi t d e P a s c a . p en t r u or i c e fa pt e. C on stat m d e ci c E pi sco pi a d e R o m a n ² c a i M i tr op olia d e alt fel ² î i a ve a pr o pr i e t i l e i p r i vi l e gi i l e sal e.». u r m a s se fac nu m ai d e c t re episc op sau d e dreg torii lui i n u m ai acel a care va fi n e m u l u mi t cu j u d e c a t a « s ai b î n d re p t ar e î n ai n t ea n o a st r »..a u d a t d e l a î n c e p u t fra ii no tri tefan voievod i P et ru voie vod ». In a c e s t c a z. c iS £ L _ apare într -un d ocu m e nt. ad mi n i st r a i a i j u ri sd i c i a sa. pe c i n c i an i . a d i c t u n s î n c l u g r i e l a ac e a st m î n sti r e. ci a c e st d r e p t er a r e z e r v a t e p i s c o p u l u i sa u i protopo pului. P a c o i P et r i c .

Elena. In cu prilejul sfin irii bisericii Uspenia din Moscova. iar m Pomelnicul de lajBistri a ca «arhiepiscop».Grigore. Vasile». Äepiscop. al turi de mitro_golitul_ Teoctist. Este pomeni Äîn. toate ss fac împotriva ui soarelui». In unele apare ca.djnj3iv.garte_. c ci JJ_ lit pentru prima__oa£ re _epj_scoj3ul_ de__ Roman a adresat-o covej. de i se intitula «smeritul episcop gul Romanului.. mitropolitul ntie. la embrie 1470. Scrisoarea sa de r spuns s-a întocmit la 2 februarie 1484. cu întregul sobor de slujitori. Probabil ierarhul moscovit avea tiri episcopul de Roman de la fiica lui tefan cel Mare. itrop olia de jos a Moldovei». s-a hot rît s se cear i p rerea unor i mai apropia i.li Tarasie. Aceasta nu înseamn c el i-a început p storia numai N-ar fi exclus ca Tarasie s fie urma ul imediat al lui Calist. fie la toac sau orice ce se s vîr e te în sfînta biseric . ile ca «mitropolit». întrur e: o cneaz al Moscovei Ivan III (1462²1505) s-a ar tat nemulcu aceast rînduiala tipiconal . . dup cum este rînduiala ortodox . Este men ionat pentru ultima oar într-un document [ octombrie 1473. fie la sfin ire. itopise ul de hi Putna i Letopise ul lui . îi ar ta c «în legea sc (= ortodox n. a înconjurat biserica mergînd iva cursului soarelui. ajungîndu-se chiar la discu ii înîrele cneaz i mitropolit. ci tot înd r t. t împrejur rile care au dus la alc tuirea acestei scrisori.peste². Din cuvintele scrisorii «din nou d m :e marei tale sfin enii». ca f cînd . i în 148 3 cu Ivan cel Tîn r..) nimic nu se face în sfînta biseric dup soarelui. presupunem c între episcopul Vasile opolitul Gherontie a mai fost un schimb de scrisori. Ureche amintesc îscopul Tarasie al Romanului ca f cînd parte din soborul care "protia mitropolitului Teoctist ² a^j fjn^^ mîn stirea^Putna. Prin scride care ne ocup m. Printre cei întreb a i era i episcopul Vasile al [ului. Desigur r spunsul l murit al episcopului Vasile cap t neîn elegerilor dintre marele cneaz i mitropolit în lecu înconjurarea bisericii.n. zece tente interne jale Jui tefan cel Mare. r ma ul s u în scaun a fost episcop ul -frfa iJjSr Nu se poate îns în ce an a urcat în scaunul vl dicesc oe la Roman.arrul ÎSC. fiul marelui cneaz Ivan III. i i fi început p storia prin 1451. episcopul moldovean. S-ar putea ca el s fi murit la scurt timp dup dat .

La s ol emnit ile b iseri ce ti st t ea î n partea dreapt a bisericii.. mitropolitul Antonie a acordat ep iscop ului Ghed eo n de la R oman dr ep tul de a purta cîrj argintat i la solemnit ile din cap ital . Din vechime. La 12 iulie 1499. pe cînd ceilal i doi st teau în partea stîng . Trotu . Romanul avea un nou episcop.. Putna. cump rat de el însu i. Cu excep ia anilor 1435²1442.c. Vaslui. De asemenea.. domeniul ep iscop al de la Roman era format acum din opt sate. episcop ul Vasile figureaz .s poar. La 4 ap rilie 1488. Abia din 1739. Bîrlad.din sudul^Moldovei : Roman. al turi de mitropolitul Gheorghe. Abia în. d ruia ^Episcopiei» alte cinci sate. ea a fost «sufragan » Mitropoliei din Suceava. iar la 15 octombrie 1488. episcopii moldoveni se îmbr cau cu J3acqs_ji_umai_ _ î n erjarhiile lor7Ti~orL capital se îmbr cau.teÄ1 . la 31 august 1499. tefan cel Mare înt rea «Mitropoliei» de Roman satele Leucu ani i Dragomire ti.jcîrj _neag_r J ca_j>i ceilal ijdoi episcopi. . regele Poloniei. episcopul Ioanichie al R d u ilor i de marii dreg tori ai rii. în tratatul încheiat de tefa n cel Ma re cu Ja n I Olbracht. episcopul de la Mitropolia de jos de la Tîrgul R omanului». Tighina. la scaunul mitropolitan era promovat ep iscop ul d e R oma n.. In primele lun. Chilia. viitor mitropolit al Moldovei. A murit la scurt timp dup 31 august 1499. Adjud. C ov uri ui i p est e un el e de di ncol o de Pr ut. tot în p r ile sudice : Tigheciu. Tecu ci. 1756 mitropolitul^ Iacob Putneanul a acordat episcopului Ioanichie al Romanului dreptul de a purfa sacos i mitr i în__ca^ al . fost egumen la Neam . înt rind actul cu p ece ile lor. spre pomenirea lui. «rug torului i duhovnicului nostru chir Vasilie. cînd este atestat documentar pentru ultima data. Se cade s amintim c episcopii de Roman se bucurau de o mai mar e cinste în rîndul celorlal i episcop i din Moldova (d e la R d u i i mai tîrziu de la Hu i). chiar i la slujbele s vîr ite în capitala rii.Episcop ul Yasile este a mi ntit în mai multe document e int ern e. Episcopul de Roman_avea__drepj ul s poarte i mitr ^a£ÄnuiuiuÄm eparhia ja. numai egi corjul ^de_ Roman avea_drep. tefan Vod d ruia un alt sat. cu lefon. pîn în secolul al XVIII-lea.iÄaie anului 1500. De aceea ea este numit de unele documente interne «Episcopia» sau «Mitropolia» « rii de Jos». pe Teoctist. In sfîr it.îrj argintat în eparhia a. Bac u.Cj]__tinipuJ^ deosebirile ^acestea s-au înl turat. iar_în capital Riil a-. al turi de mitropolit. Jurisdic ia Episcopiei de Roman se întindea peste inuturile . încît episcopii sufragani au ajuns s poarte acelea i ve minte i insigne arhiere ti ca i mitropolitul.tuj . De obicei. In felul acesta.

în aceast biseric («. printr-un hrisov cu data ilie 1413. fapt nat i de piatra funerar pus Anastasiei de tefan cel Mar e. în timpul lui Alexan1 Bun. moldoveni a fost la R d u i. losif este icat în scaunul mitropolitan de la Suceava. iar sacosul îl puteau îmbr ca numai în eparhia cînd în capital slujeau în felon. Alexandru cel Bun d ruia satul Co mani. din cauza c ruia s-a unoscutul conflict cu Patriarhia ecumenic . mai ales dac o compar m cu a Mitropoliei i mai tîrziu. i Ghelasie. Presupunem c s i tefan au p storit în timpul lui Bogdan I i La cu. j biserica Sfîntul Nicolae. Y.. doamnei Anastasia «soacra noastr » (! ?). cum titropolitul rii i episcopul de Roman. Astfel. s-au multe discu ii asupra începuturilor Episcopiei de R d u i. WehetieL^L&wen ie^Guggjde^Sava.. 3. ne-am a vechea p rere a lui Dimitrie Dan (însu it între timp i de tezu ) c primul sediu al ierarihilor.. De pild ^ nu . Pîn 2 vl dicii de la R d u i nu sînt întâlni i în sfatul domnesc. al ii pe cel Mare.o simpl episcopie. într :un pomelmai tîrziu al Episcopiei de R d u i ²Äcopiat în 178()j dup un ar mai vechi ² sînt trecu i urm torii ierarhi : Nicolae^ tefgjQ..g£ab . pentru ca sfînta Episcopie s se bucure de venitul veci». Ap oi ei au avut ² i în e urm toare ² o situa ie de inferioritate fa de ep iscop ii de al c ror scaun a fost înfiin at mai tîrziu. dispunînd ca «dup srea ei din via » acestea s r mîn «Ep iscop iei d e R d u i a ui Nicolae._de. ctitoria lui Bogdan I i necropol îscTTn^ "cEo^aTumltate a^sg£ojul.ave.auÄ dreptul s poarte cîrj argintat i îici în eparhia lor. unii socotind ca întemeietor al ei pe Alexandru cel Bun. respectiv Episcopiei de R d u i. dup moartea Anastasiei (1420). îs bisericii Sfîntul Nicolae. expunerea privitoare la începuturile Mitropoliei Moldovei. Dup mutarea scaul dicesc de la R d u i îa Suceava i ridicarea lui losif la treapta ropolit.a dat Co manul acestui l ca »). Astfel. în adev r satul Co mani. afl m c av ea doar 5 0 de p arohii în jurul R d u ilor. a. pipcopiei de Roman. lajg d uti^^jr ma .iscogia R d u ilor.. într-un hrisov de la tefan cel Mare 30 .jii al XlV-lea.u_maj. cel acu m înainte. ierarhii de la R d u i aveau jurisdic ie foarte] s . Ca i în cazul Episcopiei Romanului. n timpul lui Alexandru cel Bun se cunosc i cîteva men iuni dotare despre Episcopia R d u ilor. cu toate c tuile. Un . P e atunci sub conducerea lui Meletie.\£S£ L.

. d an ia în aint a i l or i bu n i c il or n o t r i ». a p ri m it d e la A l e x an d r u c el B u n 1 1 sat e ( m o ii ) c ar e i-au fost înt rite i de tefan cel M are.. trecu i în po m eln ic ul d e la 17 80 . po m enit într-un hn spv_ > da _de_. îi e r a u î nt r i t e. A st fel. l at d e ci at î t ea p r o b e d o c u m e n t ar e c a r e a t e st e x i st en a sc a u n u l u i e pi sc op al d e la R d u i î n ti m p ul l ui A le xa n d r u cel B u n. P ri n ac el a i hri s o v. P e l î n g a c e s t e a . d rea pta ei ocin . este Ioaîiichie. î m pre u n cu pre o ii l o r « s a sc u l t e d e E pi s c o p i a n o a st r d e l a R d u i a s fî n t u l u i N i c ol a e i c u d a r e a i c u pl o c o an el e . d e l a b u n i cu l n o st r u A l e x a n d r u vo i e v o d ».______ EPISCOPIILE ROMANULUI I R D U ILOR IN SECOLUL AL XV-LEA ______ 369 hriso v. luat e « d i n uri c ul E pi sc o pi ei d e R d u i i din pa rt ea ce a u a vu t e pi s c o p i i d e R d u i. E pisco pu l Ioa nichie. F a ptu l c G ri gor e U r ec h e nu a mi n te te participa r e a ep i sc o pu l ui d e R d u i l a sfi n ir e a m î n sti rii P ut n a ( a r gu m e n t i n v o c a t d e c e i c a r e s u s i n e a u c E pi s c o p i a s -a î n fii n a t d u p ac ea st d at ) se p o a t e e x pli ca fi e pri n va ca n a sca u n ulu i la a c ea d at .R. i a 2 5 a p ri li e 1 4 7 2 . 2 < ² Istoria B. fii n d d e fa i G h e or g h e . P r i n a c e l h r i s o v. S a va i G hela sie. E pi sco pi a pe r c ep ea t o at e d ril e c u ve n ite d o m n i ei. înspre D oroh oi.. P r e su p u n e m c în pri m a j u m t at e a se co lul ui al X V -l e a a u p st o rit la R d u i e pi sc opii L avr e ntie. m it r o p olit u l S u ce ve i. d e. B un. c a r e . t e f an c e l M ar e a l u a t u lt i m e l e a s e s a t e~ i l e -a d ru it mî n stirii P u tna. m ar el e v oi e vo d p r ec i za c toate bisericile c a re se v or m a i ridic a p e viitor._ T oat e e a l jyLJLLtua±e_ia_ zona C ern u i. i c u t oa t e pr i c in il e i c u t ot ve n i t ul bisericesc». fi e p r i n b o a l a s au b t r î n e e a t i t u l ar u l u i d e at u n c i . pri n h ri so vu l d o m n e sc d in 1 5 m arti e 1490. Gri go rie.. Pri m u l jpisc op at estat . p ri n t r .uceava. Prin h r i s o vu l p o m e n i t.. c u t o i d r eg t or ii rii. înt rea «acestei sfint e E pisco pii satul C o m an i. n -a pu tut pa rtici pa. dî nd în sch i m b E pisc opiei de R d u i alte ase bi seri ci. S c hi m bu l s-a f cu t c u în v oi r e a e pi sc o pu l ui Io an i c hi e. t efa n cel M ar e h ot r a c a j u ri sd i c i a E p i sc o p i ei s s e î n t i n d p e st e c e l e 5 0 d e s a t e « ca r e a u f o st d a t e d e b u n i c u l n o st r u d e A l e x a n d r u vo i e v o d ». î n a st f e l d e î m p r ej u r ri. iar cîteva. tefan cel M are h ot ra ca jurisdic ia E piscopiei s se întind _ p_ este cele 5 0 de sate. do cu rnentax. P r i n a c el a i h r i s o v.u n h r i so v d o m n e sc d i n 1 5 m a rti e 1 4 9 0 . A lex and ru cei. cu pr e o ii lox ^d at e în c . la 2 6 augu st 1 50 3.o. d i n ca r e d o u î n C e r n u i. în a ce st e sate. se m e n io n a c s-a f c u t u n sc hi m b d e sat e î n tr e m î n st ire a P utn a i E pi sc o pi a d e R d u i. e l a p ar e î n cî t e va al t e a ct e e m i s e d e c an cel ari a d o m n e asc . emis de can celaria aceluia i d o m nitor. In a n i i u r m t o r i. d e al t f e l.Stefaiij^elJV Iare mîn tjriL E utna. p e n t r u î n t r e i n e r e a e p i sc o p u l u i i a sl u j i t o ri l o r d e la E pi sc o p i e. printr-un hri so v d at la 2 6 au gu st 1 5 0 3 . D e a s e m e n e a. î l sa t e d r u i t e d e t e f an c el M a r e.

S. A murit în 1504 i a fost mîntat în partea dreapt a pronaosului bisericii Sfîntul Nicolae Sd u i. VII + + 10 pl. chir Ioanichie». LXXXVII. 1970. Deci. an. PETRE . voi. IX + 353 p. «prin st ruin a i binecuvîntarea i dania )iscopului de R d u i. IMITRIE DAN.-. 1²2.nscopii aveau i alte dr epturi. 5²6.. j SCARLAT SCU. p. XV. 1874. . Bucure ti.. pe__m^inruntul_ lui_ La cu în 148 0.l o n c l u z i i : Episcopiile Romanului i R d u ilor ² " prima în tea de sud a Moldovei. copiat de preotul Ignatie o mani (1 iunie 1504). în BOR. ALEXANDRU I. care în mod obi nuit revenea u torilor domne ti. Bucure ti. Ultima dat e amintit "însemnare pe un ~Minei pe noiembrie. an. în Revue des etudes roumaines. 563²572. p. Din dou documente (30 august 1479 i 23 august înt rit la 26 august 1503). 1²2. regele ^Poloniei. Bucure ti. Un temoignage 'n sur la Metropole de Roman (Moldavie). N STUREL. PETRU REZU . . nr. an. 180 p. niscopul Iqanirhie este jwrnej^j^ej^jrj^. nr. Episcopia R d u ilor. oria Bisericii române.J^'^. iar a doua cu 50 de sate în nordul ei ² îndeplinit rosturi de seam în via a bisericeasc i de stat înc primul secol al existen ei lor. 198²202. + 2 pi. uirea i ajutorul material al do mnilo r ri i . Întemeiere i organizare. 1969. 1912. nr. în tratatul de aHan ^mche^tJ^J. IOAN Un ierarh moldovean cu numele de Calist înmormîntat la mîn stirea Neam . Cronica Romanului i a EpiscoRoman. în MMS.+ 24 fig. . 1958. Cronica Episcopiei de R d u i. . Un ierarh necunoscut al Moldovei: Calist arhiepiscopul i mitul (1445² 1447). Mitropolia i episcopiile ortodoxe enesti în secolul al XV-lea.^^ujieJjip^d e tefan [are cu Jan I Olbracht. în f r unt e tefan cel Mare. GON A. XXXIV. în ciuda teritoriului de jurislimitat la 50 de sate. Bucure ti. NICOLAE DOBRESCU.ctelfijjiierne emise siob MÎ iM"1 JffiSâ-jdfi²acesta.. Episcopia Romanului în secolul XV. Contribu ii la istoria ora ului R d u i. 57 P. 1910. BIBLIOGRAFIE i v o a r e : Acelea i ca la cap. . p. avea o stare material satisf c toare. care s-au bucurat d e d rago stea. rezult c nu mai episcopul sau «vorlui aveau dreptul s judece pe oamenii din R d u i i din satele ar ineau de C o mani (în actul din 1479 era numit «Mitropolia : »). Bucure ti. 1 5 p. 1975. Secolul al XV-lea. u c r r i : MELCHISEDEC ( TEFÂNESCU). Episcopia Romanului. Viena. 66²75 . p. I. SCARLAT PORCESCU. + 2 pi. EORGESCU. XLVI. mult redus fa de Mitropolie i de Episcopia aului. 21²36. Pu inii lor ierarhi cunoscu i pîn un au lost o ameni de seam . Mitropolia Moldovei în secolul al XV-lea.. '5 p.

1479²c.C & XI MÎN STIRILE DIN ARA ROMÂNEASC I MOLDOVA ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XV-LEA T ara Româneasc . Din cele aproximativ 45 de hrisoave cunoscut e. h r zite acestei mîn stiri între anii 1388-²1508. Se zidesc i cîteva mîn stiri i schituri noi. 1428). nuri. Gherasim (1444). 1503). dat e Tisman ei d e la înt emei er e pîn la sfîr itul domniei lui Radu cel Mare (1495²1508). în aceast perioad . Matei (c. primind felurite danii de la domnii rii. Prin mai multe hrisoave li se înt reau daniile anterioare i se cerea respectarea dreptului acordat c lug rilor de a. In secolul al XV-lea mîn stirile cunoscute în secolul anterior i-au continuat existen a. b l i.s-au bucurat de numeroase privilegii din partea lui Mircea cel B trîn i a urma ilor s i. Prin toate i se f ceau danii de sate. f r vreo însemn tate deosebit . Se cunosc 36 de acte. ctitoria lui Mircea cel B trîn. fapt care a contribuit la prosp erarea vie ii c lug re ti de aici. Mîn stirile ridicate sub îndrumarea Sfîntului Nicodim. Acela i lucru l-au f cut to i domnii urm tori. rezult c mîn stirea se bucura de o situa ie material excep ional . 1491²c. scutiri et c. a fost C ozia. O alt mîn stire care a îndeplinit un rol deosebit în via a bisericeasc a rii R omâne ti. c ci de la primul avem o con- . La scurt timp d up moartea lui Mircea.i alege singuri cîrmuitorul. Desigur c la sporirea patrimoniului ei material i-au avut partea lor de contribu ie i egumenii cunoscu i dup Sim ul Nicodim (f 1406) : Agafton (1407²d. Nu ne îndoi m c i ace ti doi domni i-au dat hrisoave. Lipsesc nu mai hrisoavele de la Vlad Dracul i Vlad epe . mori. 1490). adic Vodi/a_ i Tismana ² amîndou p use sub conducerea aceluia i egumen înc din <£3&| ². sau erau î nt rite cel e vechi. Ioanichie (c. pîn la Radu cel Mare. fiul i urma ul s u Mihail I a înt rit mîn stirilor Cozia i C otmeana toate daniile anterioare (2 2 iunie 1418).

A TKE1A (t . A l t e e d e d a n i e se p st r ea z d e l a B as a r a b c e l T î n r z i s e p e l u . V l ad i sl a v II îi î n t r e a cît e ate d in trei sate.o p o z i i e n a t u r al a v a n t a j o a s . p e n t r u c l u g ri . g si n -u b cîr mu i re a acelu i a i e gu me n d e la C o zi a. în 14 5 3.i al e g e si n g u r i e g u m e n u l . se p str ea z în M u zeul d e A rt din B uc ur e ti. co n fi r m a r ea u n ui sa t al C o z i ei. e st at d o c u m e n t a r î n 1 4 3 1. d ruite de un oare care 'r o b a b i l m î n st i r e a va fi f o s t î n a t e n i a d o m n u l u i . M a ca ri e i Il ari o n.14 76 ). a d e ven it ii ace steia. t ot cu scu ti ri b e i d r i c t r e d o m n i e . c ea m ai m r ea di n c ît e se zi d i ser pîn . î n 1 4 5 1 . . Tr a ri b u i e o b i se r i c l a S n a g o v l u i V l a d e pe . p r o b a b il d i n p a rt e a l ui V l a d i sl a v II. e a a d u s o exi st en m a i m o d e st .145 6). i S n a g o v u l a v e a o si t u a i e m a t e r i al d i n t r e i i b u n e . ce e a c e n u e si g u r . vii i o ca s . c u s c u tiri d e d ri i ia r d e l a al d oil e a. X I V ² X V I I I ) d e tr ei s at e a l e m î n stirii C o t m e a n a. cu sc utire a satel or mîn st irii de d ril e o m n i e. D u p el. R adu cel F ru m os îi co nfir m a ² la 28 octo m 54 ² d an iile an terio ar e. G sin d vech ile î n v e c h i t e s a u r u i n a t e . d e j u r î m p r ej u r c u p d u r i î s t r b t u t . V la d D rac ul i e 1 4 4 1 ). un m u n te. C u ti m p ul. ) tr ad i i e. cu sco atere a l or de su b c on tr olu l d re g toril or do mn e t i Ir e p t u l . n stirea S n a go v. e st e c u ii vech e. A vî n d o st a r e m a t er i a l e xc e p i o n a l . d e i e s t e c o n s i d e r a t î n g e n e r a l o c t i t o r i e a u c e l M a r e . le pli n it i u n î n se m n at r o l c ultu r al. n â st i r ea a î n c e p u t s î n d e p li n e a sc u n r ol d e o s e b it î n vi a a b i sc a rii R o m ân e ti abia dup R adu cel M are.sc c a m î n stir ea s pr o g r ese ze din t o at e pu n c tel e d e ve d e r e. M ai tîrziu. E a d ateaz din pri mele decenii ale secolului al X V -lea. e vl a vi o su l d o m n a î n c e p u t c o n s t r u c i a i n oi d e l a D e al u . d e a . din m o m ent ce a fost în m or mîn tat aici (-j. K U U L J D i jt . e gu m e n ii ei. t h risoa ve d e d an ie de la D an II (7 octo m bri e 1 4 2 8). p e o î n m i j l o cu l l a c u l u i c u a c e l a i n u m e. m î n s t i r e a a f o s t a p r a t d e p u st i i r i l e p e c a r e l e i de sel e lu pte purtate pe p m în tul rii R o m â n e ti. se pa r e c t rei a u aju n s pe sc au n u l mitr op olit an al la hiei : Io si f. p c u m s e v e d e . c a r e î i v a f i 1 alte d anii. ale c rui u i de le m n. lu g r u l i R ad u c el M ar e. t scu l pt ate. A c e st fa p t ar at pr e sti gi ul d eo e c ar e s e b u c u r a C o zi a î n t r e c el e l al t e m î n st ir i al e r i i. n â st i r e a D e a l u . c ar e a z i dit a i c i aclis cu hra m ul B u n avestire. S n ag o v u l e st e l o cu l î n c a r e a f ost î n m o r mî n t at ac e st J. c c i el a zi d i t bi s e r i c a e x i st e n t p î n a z i . F i i n d si t u a t î n t r . c e pri ve t e C ot m e a n a. po m en it înt r-u n h riso v d e la M ircea cel B trîn .

exista cu mult înainte. a ispr vit biserica în primul s u an de domni e. Numai cu trecerea timpului. Radu cel Mare. apoi o b rani te la SJatina. care i-a d ruit o jum tate d e sat în 14 93. care a lucrat între anii 1508²1512. Sfin irea a avut loc la 4 decembrie 1501. a ridicat o nou biseric . am ridicat-o dup puteri i am înn oit-o». munca. se spunea : «. Mîn stirea Dealu a fost aleas de Radu cel Mare ca loc de ve nic odihn .% cipalele preocup ri ale pu inilor lor vie uitori erau rug ciunea i . Mîn sthea Glavacioc ² atestat documentar în primul deceniu al secolului al XV-lea ² nu mai apare în documente pîn la Vlad C lug rul. pomenit mai sus. din 1 august 1496. deci ea exista în mod sigur în prima jum tate a secolului ai XV-lea. Un d ocument de la Radu cel Mare. b l i. în care a i fost înmormîntat (septembrie 1495). Iar în actul de la 1 august 1496. cum ne arat pisania p strat de la aceast veche clopotni . în care prin. Dup unii cercetateri. Prin alte cinci hrisoave o înzestra cu noi sate. fapt care a contribuit i la dezvoltarea acest ei mî n stiri. fiind îngropat în pronaosul bisericii (1508). Mîn stirea Govora (jud. fosta mîn stire este biseric de mir. Multe din ele existau de la încep uturile rii Române i. vii. la Dealu a fost instalat i atelierul tipografic al c lug rului Macarie. dîndu-i i cîteva hrisoave d e înt rire a propriet ilor. Documentar.trudindu-ne. Vlad C lug rul a acordat acestei mîn stiri ' o deosebit aten ie. Fiul s u. ref cut în întregime de Radu cel Mare. de zid. Zidirea chiliilor i a clopotni ei a început din 26 august 1499. veniturile i merticele ei.. Fiul s u. în satul Glavacioc. C el mai îns emnat a fost emis la 3 mai 1502 i în el se men ionau i confirmau toat e posesiunile. cu biserici i chilii din lemn.MINA STIRILE DIN A RA RO M AN EAS CA I MO L DO VA IN SEC. Alte mî n stiri i schituri ale rii i-au dus via a în co ndi ii modeste. în locuri mai retrase. Radu cel Mare. Zugr veala a fost f cut sub Neagoe Basarab. încît mai tîrzi u a î nd ep linit i un î nsemn at r ol cultural. cînd îi d ruia un sat. ridicînd o nou biseric . dup cum arat pisania p us cu prilejul restaur rii din 1701. Deci i Govora avea o situa ie material dintre cele mai bune. X V 3 73 atunci pe pamîntul rii Române ti. apare numai sub Vlad C lug rul. amintea de o vie «care le-a fost cump rat de bunicul domniei mele Vlad voievod» (= Vlad Dracul. A2i. De la R adu cel Mar e s-au p strat 1 2 do cument e d at e Go vor ei. la 4 februarie 1488. sili ti. domnii rii sau . poate chiar din timpul lui Mircea Vo ievod. Vîlcea). De altfel.. în 1 495. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. 1436²1447). dac _' nu chiar de mai înainte.

c reia 3rda scutire de «d jdii vl dice ti» i felurite danii.boieri. deci mîn stirea chiar dinainte de acesta. este amintit tr-un hrisov al lui Radu cel Mare. Dec zînd. aflînd de existen a lor. pe locul c reia. din satul Cheia. în Tîrg or sau «Tîrgul Nou». de propor ii mai mari. Schitul Babele (în Vla ca). S-a întîmplat îns la multe iceste mîn stiri c aceia care au procedat la refacerea i la scoa! lor din starea în care se g seau au fost socoti i drept întemeieai lor. din 23 mai 1501. din 19 iulie 1498. De fapt. în curgerea vremii. iar locul vechilor bisericu e din lemn a fost luat iserici de piatr . a fost ctitorit de Vlad jarul. cu hramul Sfîntul Nicolae (la sud de Bucuspre Giurgiu).T de domnitorul Radu cel Frumos. «fo tii ctitori». dateaz de pe la mijlocul secolului al XV-lea. Desna s-a admis c ar fi ctitoria lui Vladislav II (Letopise ul cantaesc îl arat drept ctitor). era Sit mîn stirea Stintul Nicolae din Tirg or (lîng Ploie ti). cum a fost mîn s cu hramul Bunavestire «din p durea cea mare de la Bolintin». Antonie Vod 'ope ti a ridicat o nou a ezare mona hal în a doua jum tate a ului al XVII-lea. le-au d ruit mo ii. Mîn stirea Comana. este pomenit într-un ment de la Radu cel Mare. "ot într-un hrisov al aceluia i do mnitor. dup cum afl m din Letopicantacuzinesc i din Istoriile domnilor rii Române ti a lui Radu seu. prin care-i confirma > danii pe care le avea înc sub Vlad C lug rul. Aîn stirea Tînganu (azi pe teritoriul municipiului Bucure ti) a fost it. din 4 iunie 1 497. Azi e biseric de mir. se g sesc ruinele a trei biserici. apoi în 1848. odoare. chitul Iezer. cum i se punea în secolul al XV-lea. poate de p e la mijlocul secolului al ea. lîng Rîmnicu Vîlcea. fiind :it o ctitorie a lui Vlad epe . era nit într-un act de la Radu cel Mare din 1 aprilie 1497 («c lug rii Tutana»). Se crede c ta a fost ctitoria lui Vlad epe . de i ele au putut s existe cu mult înaintea acestor schimUnele din ele au disp rut. scutiri ari i v mi etc. aiit de cîteva ori în acest secol. a fost ref cut pe la mijlocul secolului al XVII-lea Dierul Arsenie Vl deanul. azi disp rut. Mîn stirea Rînc ciov. prin 1492²1493. . în p r ile Muscelului. în care spunea r mas «s rac» din vremea str mo ilor domnului. iar schitul Tutana. în p r ile Arge ului. ca apoi s dispar pe la mijlocul ului al XVII-lea.

. Mîn stirea exista prin 1491²1492. a patra parte clin satul Plopeni i un vad do moar pe Teleajen. în locul celui vechi. C tre sfîr itul secolului al XV-lea. Deci i în aceast a ezare. j Din prima jum tate a secolului al XV-lea dateaz i mîn stirea de c lug ri e de la Ostro v cu hramul Na terii Maicii Domnului ². de cînd se cunoa te un hrisov de la Vlad C lug rul (apoi un nou hrisov din 16 martie 14 94). sfînt r posa ii domni. cît sîntem în putere. cu data de 15 decembrie 1501.___________________________________________________ * " . i care a ajuns apoi la o deosebit însemn tate bisericeasc i cultural .. s fie în ctitoria domniei mele i. Un act de la Vlad Dracul din 16 septembrie 1440 aduce tirea c acest domn a d ruit unui ieromonah Dorotei un loc. existent înainte de zidirea Coziei (numit la început i Nucet). Iar popa Dorotei sa fie volnic s a eze în locul s u. cît va fi viu. domnitorul înt rea «min stirii de la Cricov» i egumenului Samuii. la Licura. Vîlcea). care i-au fost ‡d ruite de mar ele vornic Dr ghici din M rgineni. din 26 aprilie 1500. în C lim ne ti. situat într-o insul sau «ostrov» al Oltului.‡ ^ v ___________ 3 75 îi d r ui a acu m un merti c an ua l de 3 g l e i d e gr î u i 3 d e orz di n jude ul Romana i. întemeiat de un simplu c lug r. numit i Dr ghice ti sau a lui Dr ghici (ref cut de mai multe ori. mo ii i str mo ii no tri i m-am gîndit i domnia mea s înnoiesc i s înt resc i s «miluiesc i s zidesc. nu departe de Cîmpina). Dintr-un document din 1 septemb rie 15 06 afl m c mîn stirea Valea «a ridicat -o i a înnoit-o i a înt rit-o monahia Magdalina».». Radu cel Mare înt rea acestei mînastiri toate propriet ile ei. Printr-un hrisov. dup moartea Ini. de nimeni neclintit. pe cine-i place i pe cine-1 vor pl cea to i fra ii». marele pîrc lab Gherghina. spune c «am v zut-o p r sit de la binecinstitorii. azi în ruine. Dîmbovi a). Printr-un hrisov de la Vlad C lug rul. a fost ctitoria boierilor Craiove ti de la Bistri a (jud. popa Dorotei s fie cîrmuitor i egumen al acelui loc. Alte tiri despre ctitoria lui Dorotei i a lui Vlad Dracul nu se cunosc. Un hrisov de danie de la Radu cel Mare. Radu cel Mare îi d ruia «g le ile domne ti» din Corbii de Piatr i M lureni. dintre . O mîn stire ridicat la sfîr itul acestui secol. prin care îi înt rea 7 sate. din 10 septembrie 1486. se respecta principiul samovlastiei. «ca s ridice o mîn stire în hotarul Rîmnicului. Ctitoria sa apare mai tîrziu sub numele de mîn stirea M rgineni. i so ia sa Neaga au ridicat «din temelie» un nou l ca mîn stiresc la N ucet (jud. unchiul lui Radu cel Mare.

ju n s un a din c ele m ai înz e str ate d in M ol d o va. m e n i n i î n t i m p u l d o m n i ei l u i t e f a n c e l î l l o r pr i n n o i m î n st i r i . iar al a ptelea.^ai _ m ult e_ iezer e. d e a t e n i a d e o s e b i t a l u i t e fa n ce l M a r e.a ² H '. H u m or. d e a se m e n e a . pen tru c aici od ihn eau ose mi ntele m a m ei sale O itea (-f. s . D o m n u l î n su i î i d r u i a « c ritu l» din i i V î l c e a i « va m a d e l a S e c u i . b oierii C r aio ve ti au ad u s din m o a tel e S fîntu lu i G ri go ri e D ec a po litul .din_a. cu hra mu l t i r e. re zu lt c m î n stire a s at e . ' si bi au pr i n t r e £ e l e m a M n s r it e m î n sti ri di n M o l d o v a .a b u c u r a t d e v e n i t u r i l e p e c a r e l e _ d e l a c t i t o r i i d e l a f i i i s i . s .le resp ecti ve. p e Ji u . fi i n d c o n fi r m a t e d e u n h r i s o v c u r a t a d e 2 5 a p r i l i e 1 4 7 5 ( c i n c i s a t e . P r i n m ai m u l t e h ri s o a v e. c ar e s e b u c u r a u d e d r e p t u r i d e p l i n e . B istri a.. i stirea _ fîn ul N icola e din ^Poig na iretu lui.V j l e ^ i ^ e ^ ^ u j B l i l e c elo rla lte m în stiri.a bu cu r a t d e c e l e m a i i vi l e g ii. ca re se p st re a z aici st zi. P rintr-un h riso v li e 1 4 6 6 . C hiprieni . . c ti T or i a T u T A l e x an d r u ce l B u n . c u h r a m u l A d or m i r e a M ai cii D o m n ul u i.moldo^e.dm La jum tate a seco-_ '{X l V -lea i în ce pu tul celu i d e al X V -lea. se ac or d au m î n sti rii alt e n u m e r oa se d an ii d o m n e t i. pris ci i pri vilegii c o m erci ale. în «a fa r de dar e i d e oaste ». a i R adu.14 65 ). d e ii fa mil iei sale sau d e u nii din tre dre g t o rii s i . P îrv u . In ac e ast m în stire. m a r el e v oi e v o d a c o n fi r r rij at rii 11 ate t . t o a t » . u m e n t el e c ar e s-a u p str at d i n ti m p u l s u . n u s .ne^tL. M jn sjirile . i o vie d ruit j p a n u S t a i c o l o g o f t » . N ea m . e i o sl at i n i o prisac ). se afla m itrop olit ul Ilarion ir o vla hiei. den u mit Pjo bo ta ^ u r a t . S fîntu l N icol ae * dan (Pr o bota). P r e o i i din sat ele m î n stirii era u sc o i a u t o ri t at e a ch i r i ar h u l u i l oc u l u i sa u a p r ot o p o p u l u i i p u i su b m ulu i în c d e Al ex an dr ei vod (2 7 iun ie 14 49 ). M în stire a M pld o yi fl. sc h i t u r i i bi se r i ci " c t i t o r i t e d e e l . ctito ri a d e l a S u c e a v a. F iind o c t i t o r i e b o i er e a s c . B oh oti n. el Ie -a f cu t n u m a i da n ii.. nse m n m m a i înt îi m î n stiril e zi d it e d e î n ai n t a ii s i _ în sc au n. oldp va. M î n st i r e a a v e a 1 s în ca se z e t o ate « sluj b el e i d jd iile» c e se cu ve n e au d o m n i ei . fi i n d s c o a s e d e s u b ^ d r e g t oril o r d o m n e t i. de un «ju pan Ha m ze a».a se e ra u d ru ite d e c ei p atru fr a i C ra i o v e ti : B ar b u . a H u m o r. M old o vi a. în frun tea ma rtori îzen i la redactarea actului di n 14 94.

pr e fa c er i sau a _ r i d i c at bi se r i ci n oi. p ri s c i . eî e t e e.! DI N A RA RO M AN EAS CA I M O LD O V A IN S EC . E r a o situ a ie n eîn tîlnit la alte sate mî n stire ti. P r i n a c e l a i h r i so v. D a n i i l e m a i m r u n t e n u l e m a i a m i n t i m . . î i î n t r e a st p î n i r e a p e st e n o u sat e. î m p r e u n c u s a t u l e i B al a si n e t i . l a c a r e t e f a n c e l M a r e a f cu t f e l u rit e ^ î m b u n t i ri. iar d u p ^ r ri oa rt e^ p ar a st as î n fi ec ar e m i e r cu ri se ar a i j oi a litur g h i e. D e ace ea. l a 1 3 fe b r u a ri e 1 4 5 8 . p e n t r u d o m n i s o i a s a M r i a. în fol osul mîn stirii. sc u t i i d e d r i i de slujb e c tre d o m ni e. B i st ri a i D o b r o v . cu m r e zu l t d i nt r-u n a ct d i n 7 m a i 1 4 7 0 ) .. A st fe l. a r m a s o m î n st i r e c u v e n it u r i p u i n e i c a r e n u a î n d e p l i n i t d e cît u n r o l d u h o vn i c e sc. îi î nt r ea sat u l B l o e ti i i se în ch ina mî n stirej a^d e la H an gu . n. A ce st d rept a fost con fi r m a t i d e t e f a n c el M a r e . c l u g r i i er a u î n d a t or a i s f a c « p a r a c l i s » l a t o a t e l it u r g h i i l e d e d u m i n i c . (IJca rd) cu hra m ul A d or mirea M aicii D om n ului. E a pri mise d e la Alex a n d r ei v od . M n sti rea N e a m ² ctit ori a l u i P et ru M u at ² d e in ea o p u t erni c ba z m at eri al î n c d i n ti m p ul l u i A l ex an d ru cel B u n . cu o a m e n i d i n a r s au d i n P ol o n i a . l a 16~ martie 1490. n. la 1 a p rilie 1 47 0 îi înt re te . d i n cele car e se cu ven eau d o m niei d e la T g. D i n h r i s o a ve l e p o m e n i t e cu . d r e pt u l d e a î n t e m e i a u n sa t î n h o t a ru l m î n st i r ii .«pn sa ca_ . î n a ce a st c ateg ori e in tr m î n stiri l e N e a m . fi i ca l ui A l e xa n d r u ce l B u n . L a 1 7 aprilie 14 7 5 . _ c m li n d pe l o cu it or ii di n el e d e o ri ce o b li ga i e fa d e d o m n i e ( «. sig ur c mîn stirea nu a pu tut pr o spe r a. O alt m î n st ir e d e c l u g ri e car e s-a b u c u r at d e d an ii di n pa rt e a lui te fan cel M ar e a fost cea nu mita « a lui Ia co din arina S u ce vei ». ad a o su r i. î n c hi n ri d e m î n stiri m a i m i c i . cî t e sî nt î n a cel e h ot a r e. c î t t i m p v o r fi î n v i a . te fan cel M ar e înt r e a m în stirii d ou sate ² d e s pr e ca r e sp u n ea c i -a u fo st d r u ite d e bu ni cu l s u ² . ad i c a pu s? o su b a sc u l t a r e a m î n st m i _ P u t n a . B e n eficiin d nu mai de strictul n ece sar vie ii. X V M m stireq d e_ c£lug ri e H o rod nic era_în zestrat înc d e la A lexandr u cel B u n cu u n sat i o mo ar ( c on fi r m at e d e Ili a V od l a 1 5 iu lie 14 39 ). î i d r u i a d o u s a t e.. ) i cu t o a t e p o i e n il e i p r i sa c i o a r el e . i ar la 3 0 sep t e m b r i e 1 5 0 3. # O a d o u a c at eg or i e d e m î n stiri sînt cel e ct ito rite î n t i m p ul l u i A l e x a n d r u c el B u n s au c h i a r m a i î n a i n t e .ni ci l a oa st e s n u m e a r g ») . L a 9 m ai 1 48 2 îi î nt r ea tr ei sat e. o p r i sa c i cî t e a s e p i et r e d e c e a r a n u al . N e a m . l a 2 3 f e b r u a r i e 1 4 5 3 . S u b t efa n c el M a r e au c on ti n u at d an iil e d e sat e. C a i H o r o d n i c u l . a.ljii C h iprian i cu mî n sti rea care este la V î n ev (Vi n s a u C h i p r i e n i. P en tru ace ast ulti m d a n i e . d a r cu î n d at o r i r ea « s p z e a s c a ce a st m î n sti r e i s -i luc re ze ». te fan V o d a «î n ch in at -o». p e c ar e l e -a st pî n it p o pa C h i pr i a n » (d ru it d e m t u a s a C h i aj n a.

o torc ! Lin i altele. cu hramul Adormirea Maicii Domnui din 1428 domnitorul ctitor i-a închinat 50 de biserici. cu' unele A'f !_ i_ adaosmi. iezere. repurtat asupra lui Jan Olbracht. Deci. d inuie te pîn azi. am constatat c tefan II a dat c lug rilor dreptul de jurissupra satelor supuse ei. existent i azi. precu m i dreptul de a încasa de la acestora d rile cuvenite. î hrisov. Sfîntul Ioan "ceT~Nou~cfe~ Ia uceava7~care.Ädeosebit avea i mîn stirea Bistri a. De asemenea. Ea a fost sfin it dup biruin a odrii Cosminului. scoase autoritatea domnului i a chiriarhului locului. mar el e voi evo d f cea o d anie p ersonal :ii Bistri a : trei sate. Probabil c odat cu împo- . cestea au f cut din mîn stirea Nea m una din cele mai p utertitu ii din acel timp. toate acest ea. al turi de fosta biseui Petru Mu at. toate daniile primite de la înainta ii s i. desf urat i o sus inut activitate cultural-artistic . itre s fîr itul vi e ii. chiriarhului locului. afl m c un oarecare tefan îa a vîndut mîn stirii Bistri a (prin egumenul-arhimandrit Teomîn stire din sus de T ma . reiese spr vit la 14 noiembrie 1497. îi înt rea 18 sate. an cel Mare n-a fost îns numai un binef c tor al mîn stirii. cu e 60 de ughi.i domne ti. Printr-un hrisov din 3 februarie 1467. Mai mult ca în alte mîn stiri moldovene ti. cu data de 11 iunie 1466. mîn stirea Bistri a se printre a ez ril e monahal e cu cel e mai largi privilegii di n a. Prin acela i hrisov îi erau înt rite «mîn stirea te hramul sfîntului Bogoslov. mori i vii. Din pisania ei. Astfel. ctitoria Li a lui Alexandru cel Bun. tefan cel Mare i-a înt rit. a ridicat o nou biseric . egumenul i c lug rii aveau dreptul sce ei singuri pe oamenii lor i s ia gloaba de la oamenii lor». regele itua ie material . pe care nezenta în alt loc. în limba slavon . în K L42^^² i-JlFArau]. în mod firesc. ctitor al ei. mîn stirea cu moara de pe Bahlui. unde au fost Marta c lug ri ». La 15 septemi2. egumenul avînd repturi quasi-episcopale. ea de la Bohotin cu moara i cu prisaca Coziia de la Bohotin». în incinta mîn stirii. cu în l area Domnului. pris ci. se prevedea itorii din satele mîn stirii s pl teasc acesteia d rile cuvenite . cu mai multe mori.j. tefa n cel Mare i-a legat numel e de mîLJiistri a prin ridicarea unei clopotni e cu paraclis. prin mai risoave.

P e D o b ro v e xi st au d ou m î n stiri. sar e d e l a oc n . cu hra mu l A d o r mi re a M aicii D o m n ulu i. Io n N e c u l c e scr i a î n l u crarea sa « O sa m de cuvinte» : « i a a au f cut m n stirea d e fru m oa s t o t c u au r p ol e i t . la 2 6 n oie m brie 1 4 9 9. i e ze r e. sl u j ba fii n d s vî r it d e u n s o b o r de 64 d e arhierei. V r e d n i c d e a m i n t i t e st e i un . T e od or. u na c u h r am u l S ch i m ba r e a l a F a i alt a c u h r a m u l P o g or î r e a D u h u l u i S fî n t.14 96). L u cr r i l e d e c on st r u c i e au d u r a t pa t r u ani. aici a fo st în mor mîntat fi ul mai vîrstnic al lui tefan cel M are. In tre ac estea. a zi bi seri c d e mi r. ce a r . pri n c ar e i se f c ea u felu rit e d a nii : sat e. p r i s c i. în an ii 1 5 0 3 ² 1 5 04 zid e t e o n ou bi seri c d e mî n stire. p r i s ci et c ) . d o m n ul i -a d r u it ac el e cin ci sat e d e pe rîu l D o br o v . Zid ir e a ei a în c ep ut la un an d u p cu c erirea cet ii C hilia. în frun te cu m itr op olitul § Ij 3 O j ^ st| i jepi sco pu ll T a r asiei al R o m an u lu i. ti mp în care ace ast m rea o per arh itect o nic a fo st d us la bu n sfî r it d e u n ar h it ec t gr e c. prin care i se înt reau mîn stirii toate d an iile i privil eg iile o b i n ut e pî n atu n ci (2 7 d e sat e. afl ate în biserica mî n stirii. vii. P ri m a a p r i mi t d e l a tefan cel M ar e t rei sate. P otri vit tradi i ei. i zi c u c l u g r ii s fi e fo st f c u t i s fe n i cil e c el e m ar i i c el e mi c i i p o li c an d r u i h o r a tot pri sn e de ar gin t». l a 2 fe br u arie 1 50 3.p o l o n ) . aj ut at d e m e t e ri zi d a ri . m or i . d e a c e e a m e n i o n m n u m a i u l t i m u l a c t e m i s î n t i m p u l vi e i i sa l e . z u gr a vi i ar g i n t a ri ve n i i d i n T r a n sil va n i a. d u p vict oria r e p u r t at asu p r a t t ari l or l a L i p i n i. iar a d ou a a fo st cu m p r at ² î m pr eu n c u ci n ci sate ² la J5 _ o ct o m br i e 1 5 0 3 de t e fan V o d .d o bi rea m o r mi n tel or str bu nilor s i. zu gr v a l a m a i m u l t a u r d e cît z u g r va l i pre d i n l u n t r u i p r e d i n a far i a c o p e r it cu pl u m b . m e r t i c e a n u al e d e vi n . cu m r elat ea z L eto p i se ul Id e l a P u t n a i al l u i Gr i g o r e f U r e c h e . S t r d a n i a d o m n i t or u l u i ctit o r d e a cr e a P ut n ei o p u t er ni c ba z a m a t eri al se v d e t e d in c u p ri n su l mu l to r hri so a v e e m i se d e d o m n . în vara cinului 14 66 (4 iulie du p versiun ea întîi a L et o p i se u l ui d e l a P u t n a i 1 0 i u li e d u p ve r si u n ea a d o u a i d u p C ro n i ca zi s m o l d o . sc u ti r i d e v a m e tc. cu hr a mu l P og orî re a S fî nt u -lu i D u h. Alexan dru (-j. v e n i t u l u n o r v m i . m o r i . pe pri m ul l oc se situeaz m înâ s irea P utn a. A r fi p r e a l u n g în i ra r e a tu tu r o r a c te lo r sa le d e d a n ie . egu m e ni. p e t e i sar e . preo i i diaco ni. y » A t r eia c ate g o ri e d e l c a u ri d e î n c hin ar e sî nt m î n stiril e i bi sericile ctitorit e i în zestrate în întregi me de str lu citul do mn m old o ve an. S fin irea mî n stirii s-a f cu t l a 3 se pte m bri e 14 7 0 . P entru a-i asigu ra cond i ii d e exi st en . s-a u efectu at i u nele pr efac eri de an sa m bl u. p i et r ari. d e l a u r m a i i u n u i Iva n D a m i an o vi ci ( a ce st a l e a v e a î n c d i n ti m pu l lui A lexand ru cel B un ).

o fii c an cel M are ( -j. i-a cer ut sfat D an iil n u a fo st o fig u r leg en d ar cu m s -a co n sid e rat u n ) p e r so n a l i t a t e i st o ri c r e a l a. pri ma so ie a lui P etru R are ( -j. ca schi mn ic D aniil».28 iu nie 152 9). P ai si e zi s ce l S c u rt i S pi r id on . c r u ia d o m n u l. n e p o t u l l u i :1 M are (1517² 1527).14 ianu arie loamn a M ria.2 1 : 1 4 8 0 ) . î n c î t > i ec on o m i c a cr e scu t n eîn c etat.x . B o g d a n c el O r b ( f 2 0 ap r ilie 1 5 1 7 ). z i u a l u i d e p r z i la 14 d ec e mb rie). t i r ea P u t n a .u n h r i s o v e m i s d e t e f n i vo d .18 martie 15 18). la 21 au gu st 1520. fiii s i B og d a n ( f 2 7 iul ie 1 47 9) i P etr u ( -j . mî n s n a a d e ve n i t c el m ai î n se m n a t c e n t r u c u lt u r al i arti sti c a l ort an a ei cre te i prin fa ptu l c este gr o pn i a lu i tefan cel fa mil iei sale i a u r m a ilor s i . d a n i i a u f c u t u n i i d i n b o i er i i l u i t ef a n . N u se tie cînd a murit. T oate mor mintele au lespezi fun erare fru mos scul pîscrip ii în li m ba sla von . ar Ji tr it D a nii l S ih a str ul.1 5 1 1 ). p r i s c i . p ri n c ar e t e fa n c el M a r e h ot r a i d i n sa t el e m î n st i r i i P u t n a sa p l t e a sc a ce st e i a d r i l e c e c h i r i a r h u l u i i s fi e j u d e c a i d e e g u m e n . A ici au )r m î n t a i : M ri a d e M a n g u p. tef ni vod (-j . a d ou a s o i e a d o m n i t or u l ui :e mb ri e 1 4 7 7 ). ² J m î n sti r e ct it or i t d e t efa n ce l M a r e i d ru it cu pr i vi l e . n u d e sl u j b a i i ei.1 8 > 14 78). > a s d e c u m p n în ti m pu l lu pt el or sal e cu tu rcii. d o m n i t o r u l c t i t o r ( -j . gr o p n i a l u i t e f a n c e l M a r e i a f a m i l i e i s al e . ri yit tr adi i ei. M ria. m e n i on ate aci ît rit e i pr i n t r . c ci i e r ar a f o st p u s m a i t î r z i u ( d u p t r a d i i e .js . c e n t r u " c u l t u r a l i a r t i st i c a l M o l d o v e i . rul bi se ri cii se a fl m o r m î n tul m itr o p o litul u i T e oc ti st I ( -j .' V o z o n e/ u l A i c i ex i st a m a i d e m u lt o _ m î n st i r e Äd m l ej n n. V i l l) j d at a d e 1 7 n oi e m br i e 1 5 0 2 . m a t e st a r e d o c u m e n t ar a V o r o n e u l u i e st e d i n 2 2 i a n u ar i e l t e fa n c e l M a r e d d ea c l u g r i l or d e l a sc h i t u l d e l e m n d e . d o a m n a M r i a ( -j . a r m a s d e s t r a j j u i v e a c u r i l o r . L ar gile pri vi legii ale mîn sti ri i. m o r i e t c . c u î n d r u m a r e a p ri m i l or ei a r hi m an d r i ii Io a sa f. Nu me ro i u rma i ai i z e s t r a t m î n st i r e a c u a l t e s a t e . iv . di n ti m p u l l u i