ROMANIZAREA DACILOR

Romanizarea este un proces istoric complex si îndelungat, organizat şi susţinut de statul roman, prin care populaţiile neromane au preluat şi asimilat forma de organizare administrativa romana, limba latină, instituţiile, modul de viaţă, cultura şi tradiţiile romane. Condiţiile romanizării: - existenţa unui stat neroman - includerea lui în spaţiul roman - convieţuirea paşnica Cucerirea romana a Daciei a modificat dintr-o data si radical destinul istoric al acestui teritoriu si al lumii dacice, in general. De-acum încolo, lumea aceasta urma sa poarte in mod vizibil amprenta puternicei civilizaţii latine. Noua provincie romana nu a cuprins întreaga stăpânire a lui Decebal. Din ea făceau parte Transilvania, Banatul si Oltenia. Muntenia si sudul Moldovei sunt alipite la provincia sud-dunăreana Moesia. Fenomenul romanizării geto-dacilor pune din capul locului doua probleme. Prima problema e cum a fost posibila romanizarea intr-un termen relativ scurt. Cea de-a doua e cum de s-a putut realiza o pătrundere atât de adânca a limbii latine in societatea dacica. Mai intai, ca populaţia romanica din Dacia nu a plecat odată cu administraţia si cu armata, ci a rămas pe loc. (prin populaţie romanica se înţelege nu doar romani propriu-zişi, veniţi din Italia, ci si populaţia romanizata, originara din diferite regiuni ale Imperiului). Apoi modul de organizare administrativa al romanilor era superior celui dac, permiţându-le astfel sa se impună in aceasta provincie. Romanizarea Daciei a fost pregătita de o serie de masuri cu caracter militar care a făcut posibila transformarea acesteia in provincie romana. După cucerirea romană a spaţiului geto-dacilor, noile autorităţi iau măsuri urgente în vederea integrării cât mai profunde în Imperiu a acestui teritoriu bogat şi de mare importanţă strategică. Calea cea mai bună pentru stabilirea unei vieţi statornice în acest spaţiu era romanizarea geto-dacilor, adică însuşirea de către ei a limbii latine şi a modului de viaţă roman. Romanizarea a decurs mai intens în localităţi urbane şi mai lent în cele rurale. Acest proces a avut loc in trei etape: prima fiind cea preliminară, din secolul 2 i. Hr. pana in 106, in care autohtonii geto-daci au avut contacte sporadice cu romanii, adică romanii atacau N Dunării, iar populaţia geto-daca ataca la S de Dunăre. A doua faza este romanizarea propriu-zisa din 106 care s-a făcut intr-un mod intens. Romanizarea are loc nu numai in Dacia , ci si in Moesia care cuprindea si Dobrogea cucerita de romani in anul 28 î.Hr. Dacii liberi, care ocupau centrul si nordul Moldovei si nordul Transilvaniei, intra si ei procesul de romanizare mai ales prin intermediul comerţului. Iar cea de-a treia etapa este după 271, după retragerea aureliană. Pe teritoriul Daciei a rămas o populaţie puternic si ireversibil romanizata iar la sud de Dunăre s-au retras doar armata si administraţia romana.

Factorii romanizării :
1. ADMINISTRAŢIA: Dacia a fost provincie de rang imperial, subordonată direct împăratului şi administrată de un guvernator cu titlul de legatus augusti. Pentru a putea fi administrată mai uşor, Dacia, a fost împărţită în Dacia Superior, Dacia Inferior, Dacia Malvensis . 2. ARMATA: Pe teritoriul Daciei în castre au staţionat legiuni romane. Castrele erau aşezate de a lungul limes-urilor(graniţe). În zonă au staţionat: Legiunea a XIII a Gemina, cu sediul la

7. funcţii de centre urbane cu un anumit nivel de viaţă economică. Drobeta. populaţiei libere din oraşele .Chr. care erau născuţi oameni liberi şi posedau o avere considerabilă. Capadoccia. reţeaua de drumuri . iar moneda curentă aici era dinarul roman. Iunona. Istoricii şi arheologii români şi străini au adus până acum suficiente argumente pentru a demonstra că şi după războaiele daco-romane populaţia autohtonă dacă a rămas elementul etnic majoritar din provincie. 4. In perioada romanizării mărfurile şi negustorii romani erau pretutindeni în Dacia. Dierna.. Legiunea a Va Macedonica cu sediul la Potaissa. Pe întreg spaţiul Daciei romane elementele specifice ale culturii sale materiale (ceramică lucrată de mână. Au populat Dacia şi au muncit în agricultură dar şi în mine. scriau pe tăbliţe cerate numite ludi litterati cu instrumente de scris numite stili Acţiunea acestor factori a făcut ca romanizarea provinciei să fie puternică şi ireversibilă . numeroase localităţi care. Pyrethos ş. Alfabetul latin era utilizat tot mai frecvent în spaţiul geto-dac. Ei vorbeau limba latina populară.Drobeta (Turnu Severin).Donaris-Danubius. Noricum. Principalele oraşe erau Sarmizegetusa. localităţi. Sarmizegetusa. în urma adoptării aşa-numitei Constituţii antoniene.RELIGIA: Erau adoraţi zeii romani: Jupiter. se adoptă normele juridice. Existau. Potaissa. Numele dacice date de romani unor colonii denotă că acolo locuiau numeroşi daci. Dierna (Orşova). Conducerea oraşelor era ajutată de o mulţime de funcţionari mai mici. Administratorii oraşelor-magistraţii. Oraşele erau conduse de un consiliu. 6.) se prezintă alături de cele romane în circa 100 de aşezări şi necropole din secolele II-III d. la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa oraş cu rang de colonie. amfiteatre au introdus apeductele. totuşi.Apulum. în spaţiul daco-moesian se extinde dreptul roman clasic. pagus sau villa rustica(proprietate rurală romană constând din locuinţa proprietarului şi anexele acesteia). Minerva.a. se alegeau anual. Illyria. cărora li s-au adăugat aşezările de tip vicus(aşezare sătească cu reţea stradală . Continuitatea geto-dacilor în spaţiul locuit de ei şi după anul 106 a servit drept bază pentru sinteza daco-romană. de asemenea. Tradiţiile religioase dace au fost supuse fenomenului de interpretaţio romana. termele. alcătuit din decurioni. Napoca. Crişna.VETERANII: După satisfacerea serviciului militar soldaţii se puteau lăsa la vatră. Maris.CULTURA: copiii daci învăţau limba latina. Romula ş. Primele aşezări romane cunoscute au fost: canabae(aşezare civilă romană întemeiată în jurul unui castru). Apulum. ca în cazul divinităţilor Bendis şi Zalmoxis . Au existat şi oraşe municipium: Napoca. al ţării de origine sau al confesiunii numite: collegia . o sumă de bani şi dreptul de a se căsători cu femeile dace sau rămâneau în cadrul cetăţii pentru a-l ajuta pe ofiţerul superior. Erau organizaţi în asociaţii constituite după criteriul meseriei.a. Inscripţiile şi vestigiile ceramice din aceste oraşe mărturisesc că acolo locuia şi o populaţie autohtonă. Supravieţuirea toponimelor . Drobeta. Şi în acest caz Columna a atestat o realitate incontestabilă. Napoca (Cluj). în Dacia îşi găseau refugiu fugari din Imperiu şi dezertori din armata romană. fără zid de apărare ). 5. ritul funerar al incineraţiei (arderii) ş.a. primeau un lot de pământ.COLONIŞTII: Au fost aduşi în Dacia din întreg spaţiul roman: Hispania.şi hidronimelor autohtone ne demonstrează de asemenea continuitatea geto-dacilor (râuri . Toţi aceştia aduceau o contribuţie substanţială la romanizarea provinciei. în anul 212. În legiunile romane s-au înrolat şi daci care astfel au învăţat limba latina . îndeplineau. deşi nu erau recunoscute oficial. 3. ceea ce a generat elemente de sincretism religios . Pe teritoriul Daciei romanii au construit: forumuri. caracteristice întregului Imperiu.URBANIZAREA: Capitala a fost stabilită la 40 kilometri sud de fosta Sarmizegetusa Regia. Este semnificativ faptul că dacii din ultima scenă de pe Columna lui Traian sunt prezentaţi mânându-şi vitele şi întorcându-se la vetrele lor. Sargetia. Alutus.

a contribuit la atragerea populaţiei locale de partea Imperiului Roman şi la romanizarea ei mai intensă. Contactele cu orăşenii romani le cereau sa cunoască limba latina. În afară de căile de romanizare a geto-dacilor descrise mai sus. practica inrolarea in armata romana a tinerilor daci. îşi însuşesc nume romane. caracteristice primei etape a acestui proces . această reţea de comunicaţii a favorizat circulaţia rapidă şi permanentă a oamenilor şi mărfurilor. Alte 3500 de inscripţii au fost descoperite în Moesia. meşteşugarii si negustorii daci isi vindeau produsele in oraşe. Diana. Populaţia romanica a fost nevoita sa se retragă in localităţile rurale dacice dupa 275 deoarece in urma frecventelor incursiuni ale migratorilor oraşele au decăzut. specifice societăţii romane. Pentru a susţine prestigiul Imperiului Roman. apoi ale migratorilor cereau mari eforturi. Ca urmare a stăpânirii romane. Mai uşor era de apărat un limes nou stabilit pe obstacolul natural Dunărea. iar atunci cand reveneau la vatra. Geto-dacii adoptă credinţele şi obiceiurile romane: divinităţile romane Jupiter. Acesti daci au fost desigur romanizati. Venus. Romanii din oraşe întreţineau legături permanente cu populaţia dacica din împrejurimi. Creşterea nivelului privind cultura materială în epoca stăpânirii romane (intensificarea metalurgiei fierului. ca peste tot in Imperiu.000 inscripţii latine. Dintre principalele drumuri vom menţiona cel ce străbătea Dacia de la nord la sud (Porolissum-Napoca-Potaissa-Apulum-Sarmisegetusa-Tibiscum-Loderata) şi un alt drum care mergea de-a lungul Dunării între Dacia şi Moesia. De aceea s-a hotărât retragerea armatei peste Dunăre şi organizarea apărării pe noul limes. îşi ridică monumente funerare cu inscripţii latine. producerea obiectelor de argint. Din Dobrogea un alt drum pornea spre nord. Această legislaţie. şi etapei a doua . Retragerea administraţiei şi a legiunilor romane din Dacia la sud de Dunăre a început în anul 271 la ordinul împăratului Aurelian (Aurelianus) şi a s-a efectuat pe etape timp de patru ani.Imperiului i se acorda cetăţenie romană. ea a contribuit la romanizarea lor. unind astfel Moesia Inferioară cu Dacia. în Dacia şi Moesia se impune limba latină vorbită latina populară (sau vulgară). . Integrându-se in aceste comunitati. care se desfăşoară după părăsirea Daciei de către romani (anul 275 d.) şi se termină la cumpăna secolelor VI-VII. ceramică. Cercetarile istorice au demonstrate ca in Dcia au fost recrutati tineri pentru 15 unitati militare. mergea pe cursul inferior al Siretului. Agricultorii. din Britania si pana la Tigru si Eufrat.perioada stăpânirii romane (106-275). fiind extinsă şi asupra oraşelor din Dacia şi Moesia.Chr. Oraşele erau si locurile de refugiu ale sătenilor in timpul năvălirilor barbare. sau continuă să practice cultul divinităţilor locale sub nume romane. un rol decisiv l-a avut o a treia etapă. pe Trotuş. lunona. Dacia a fost evacuată deoarece în condiţiile de criză economică a Imperiului Roman. Totodată. deveneau ei insisi un factor activ al romanizarii. sticlă. care au servit in diferite regiuni ale Imperiului. Folosirea intensivă a limbii latine este atestată prin cele peste 3. apărarea frontierelor acestei provincii de năvălirile necontenite ale dacilor liberi. Aurelian formează la sud de Dunăre două provincii: Dacia Ripensis (care includea spaţiul dintre Balcani şi Dunăre) şi Dacia Mediteraneană (la sud de prima). faţă de numai 35 greceşti descoperite pe teritoriul Daciei. geto-dacii pe căile enumerate mai sus preiau limba latină şi o folosesc în locul limbii lor autohtone. Provinciile romane Dacia şi Moesia erau întretăiate de o vastă reţea de drumuri pavate de importanţă strategică. diverse importuri de calitate tehnică şi artistică superioară) corespundea şi unui nivel mai înalt al vieţii spirituale. care adaptaseră cuvinte şi expresii locale. în Dobrogea drumul principal trecea pe ţărmul mării. Oituz şi apoi intra în Transilvania (la Breţcu). Administratia militara a provinciei.perioada premergătoare cuceririi romane. drum care lega fostele colonii greceşti. Silvanus. înlesnind răspândirea civilizaţiei romane. fapt caracteristic spaţiului lingvistic al întregii lumi romane.

menite să preîntâmpine năvălirile popoarelor vecine etc. Cea mai mare parte a populaţiei de rând a rămas pe teritoriul fostei provincii. carpii. pe vremea împăratului Constantin cel Mare (306-337) a fost temporar restabilită stăpânirea romană în sudul Olteniei şi Munteniei. După retragerea aureliană principalul focar al romanizării la nord de Dunăre rămâne populaţia romană şi cea romanizată din fosta Dacie Traiană. dacii liberi au preluat treptat limba şi cultura mai înaltă a populaţiei romanizate din fosta Dacie Traiană. A fost lichidată opoziţia psihologică din calea romanizării. Aurelian a păstrat anumite capete de pod pe malul stâng al Dunării. din perioada stăpânirii romane şi de după retragerea aureliană). Ca urmare. Lichidarea hotarelor care divizau populaţia din fosta provincie romană şi pământurile dacilor liberi din spaţiul CarpatoNistrean. Dierna şi Drobeta. în cele din urmă. numite "Valurile lui Traian". participarea la construcţia pe teritoriul lor a unor fortificaţii.Unităţile militare şi funcţionarii au fost urmaţi de o parte din păturile înstărite ale provincialilor. Creştinismul a contribuit la sporirea încrederii în valorile culturii romane. prin mijlocirea căreia erau propovăduite Sfânta Scriptură şi cuvântul Mântuitorului. Dacii liberi (dacii. încrederii faţă de limba latină. prin staţionarea unor unităţi militare la Sucidava.) intrau în contact cu conaţionalii lor romanizaţi pe cale paşnică. Astfel. a creat condiţii pentru răspândirea romanităţii pe întreg teritoriul fostei Dacii libere. având drept rezultat formarea poporului român şi a limbii române. care în noile condiţii ar fi suferit pierderi economice. Această supraveghere a continuat şi pe parcursul secolelor III-IV. MITROFAN EVELIN-ROXANA TUICU LAURA CLASA a-X-a A . contactul teritoriului de la nord de Dunăre cu Imperiul Roman a dus la romanizarea lui treptată (cu etapele de până la instaurarea stăpânirii romane. Maramureş şi Crişana. costobocii) aflaţi pe calea romanizării datorită multiplelor relaţii cu Imperiu Roman (relaţii economice. procesul de romanizare a căpătat un caracter mai accelerat şi profund. care exista din momentul primelor contacte cu lumea romană. Totodată. Politica Imperiului Roman de supraveghere a spaţiului de la nord de Dunăre a jucat un rol important în romanizarea de mai departe a geto-dacilor. Concluzionând. devenind ireversibil. adapostirea dezertorilor din armata romană. De aceea forţa de rezistenţă în faţa procesului de romanizare a slăbit considerabil şi. geţii.

. Ion Turcanu-Istoria romanilor. Internet. Manual de istorie-clasa a-8a. 3. 2.BIBLIOGRAFIE: 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful