Analiza la tehnologitate

Prin tehnologitatea unei piese sau a unei masini se apreciaza masura in care piesa sau masina este realizata in asa fel incit pe de o parte sa satisfaca in totalitate cerintele de natura tehnico-functionala so sociala, iar pe de alta parte sa necesite cheltuielile minime de munca vie si materiala.

Tehnologitatea se refera de fapt la doua aspecte:

1. Tehnologitatea de exploatare care priveste latura utilizarii masinii sau a produsului respectiv. 2. Tehnologitatea de fabricatie legata de masura in care produsul poate fi obtinut cu un cost minim de executie, cu un volum redus de munca, cu un consum redus de materiale,etc.

In principiu se considera ca piesa este tehnologica daca:

1.Este posibila asimilarea fabricatiei in scurt timp,piesa nu cere mult timp pentru efectuarea ei in real. La piesa Bloc balador nu este posibila asimilarea fabricatiei in scurt timp, pisa cere mult timp pentru efectuarea ei in real si de aceea ea nu este tehnologica din punct de vedere a acesuti criteriu. 2. Se pot folosi procedee tehnologice moderne de mare productivitate. Noi putem spune ca piessa noastra este tehnologica din acest punct de vedere.

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

1. Prelucrabilitatea prin aschiere:

In procesul tehnologic de indeplinire a piesei finite din semifabricat este prevazuta prelucrarea prin aschiere la strunguri cu Comanda Numerica. Acest strung cu C.N. efectueaza o prelucrare mecanica prin aschiere buna si precisa.Prelucrarea pe aceste strunguri in comparatie cu alte strunguri semiautomate sau mecanice ne da noua o productivitate destul de mare si piesa poate fi produsa in scurt timp. Dupa toate aceste calitati ale prelucrarii putem sa spunem ca piesa este tehnologica din punct de vedere a prelucrarii prin aschiere.

2. Forma contructiva a piesei:

Dupa examinarea desenului de executie a piesei, noi vedem ca piesa are o forma de rotatie ce asigura rigiditatea la prelucrare , si asigura conditii convenabile pentru prelucrare. Piesa are suprafete plane, suprafete de rotatie exterioare si interioare, piesa are posibilitatea de acces si la iesirea comoda a sculelor si verificatoarelor la nivelul suprafetelor de prelucrat. Toate aceste calitati dau posibilitatea la realizarea conditiilor de prelucrare cu precizie si calitate a suprafetelor cu un volum redus de munca.Din punct de vedere a formei constructive a piesei, piesa noastra este tehnologica.

3. Necesitatea unui consum minim de metal:

Din acest punct de vedere noi putem spune ca piesa noastra este netehnologica pentru ca din semifabricat si pina la piesa finita sufera mari schimbari din punct de vedere a configuratiei, si foarte mult metal se transforma in aschii.

4.Daca este posibila o organizare optima a fibricatiei, controlului si diferitelor subansambluri, piesei sau masinii in intregime.
Pentru piesa noastra este posibila organizarea optima a fabricatiei, controlului si incercarii diferitor subansambluri, piesei sau masinii in intregime si de aceea piesa se coonsidera tehnologica.

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

n acest proiect se va analiza i proiecta un dispozitiv care este menit pentru a fixa semifabricatul pe masa mashinii unelte. Acest dispozitiv este un dorn extensibil, care se fixeaza in suport care la rindul sau se fixeaza pe masa mashinii. Acest dispozitiv este folosit la frezarea danturii la piesa ,,Bloc Balador si contine 3 parti principale: Suport 1; Dorn 2 shi Bucsa 3 .Dornul 2 se fixeaza pe suportul 1 printr-o bara metalica, piesa 5 se introduce pe dorn shi se fixeaza cu bucsa 3 care este strinsa de piulita 4.
3

4 5 2 1

Dornul asigur o precizie destul de mare, nsui faptul c este centrat aduce la o eroare de instalare mic. Dispozitivul la construcie este simplu, de unde reese c are un numr mic de cote ce influieneaz precizia pieselor n ansamblu. Principalele piese ce rspund de precizia ansamblului este suportul 1, dornul 2 cu suprafee sub unghi i bucsa 3. La fabricarea dornului este necesar de acordat mai mult atenie deoarece orice eroare poate duce la frezarea neregulara a dintilor.

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

Burghiu pentru gaurirea gaurii 3

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

2.2 Alegerea semifabricatului si argumentarea metodei de obtinere dupa coeficientul de utilizare a semifabricatului. Tehnologia de turnare se realizeaz prin diferite procedee: n form de nisip se produce pn la 80% din volumul total n producia de piese turnate, n care precizia dimensional corespunde clasei 7 13 GOST 26645-85, iar rugozitatea parametrului Rz=320480m. n cochile se reduce la folosirea pentru producerea formelor de turnare utilizabile de mai multe ori i este cea mai ieftin metod de turnare. Durata de rezisten a cochilei, pentru metale neferoase ajunge pn la mii i zeci de mii de turnri Productivitatea prin aceast metod ajunge pn la 30 de turnri ntr-o or. Precizia pieselor turnate corespunde clasei 13 15 GOST 26645 85 cu parametrul de rugozitate Rz aflat ntre limitele 8010m. n forme cu modele fuzibile se reduce la utilizarea unui model nedemontabil destinat pentru o singur turnare, pe a crui baz, folosind un amestec lichid de formare, se formeaz un nveli nedemontabil de ceramic; nainte de turnare a mesei topite modele se ndeprteaz din form prin topire, ardere, dizolvare sau evaporare. Metoda permite de a obine clasele de precizie 4-8 dup GOST 26648-85 cu parametrul de rugozitate Rz ntre limitele 4010m. turnarea centrifugal se reduce la umplerea formei cu metal lichid, solidificarea i rcirea ulterioar este parial, unde are loc cmpul de aciune a forelor centrifugale. Precizia dimensional corespunde clasei 13 15T cu parametrul de rugozitate Rz ntre limitele 16040m. turnarea sub presiune se reduce la umplerea unei forme cu mas topit sub aciunea forelor ce depesc forele de gravitatea i solidificarea piesei turnate sub presiunea excedentar. Aceast metod se folosete n deosebi pentru obinerea semifabricatelor fasonate din metale neferoase. Productivitatea prin aceast metod ajunge pn la 1000 piese ntr-o or. Clasa de precizie corespunde clasei 11 12 cu parametrul de rugozitate Rz=20m. turnarea n forme coaj reprezint obinerea semifabricatului i miezuri cu nveliuri, avnd grosimea 610 mm, care se fabric dintr-un amestec ce se solidific, venind n contact cu utilajul de metal i ca liantul la nclzire se topete la nceput, iar apoi se solidific nereversibil. Precizia dimensional corespunde clasei 5T-11 cu parametrul de rugozitate Rz=8020m. La alegerea metodei de obinere a semifabricatului influeneaz urmtorii factori: materialul piesei; destinaia piesei i cerinele tehnice la fabricare a ei; volumul i cantitatea de producere; forma suprafeelor i dimensiunile ei de gabarit. Metoda optimal de obinere a semifabricatului se determin pe baza analizei complete a factorilor indicai mai sus i calculul costului tehnologic a semifabricatului. Se cunosc urmtoarele metode de obinere a semifabricatului: semifabricate laminate; semifabricate turnate; semifabricate tanate la rece; semifabricate tanate la cald; semifabricate forjate i matriate; semifabricate sudate, etc. Coala
Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

Metodele posibile de fabricare a semifabricatului Ca metode de baz vom alege turnarea n forme nisip-lut i turnarea n cochilie i pentru ele vom efectua calculele economice pentru a alege metoda cea mai economic. Turnarea n forme nisip-lut Din alegem caracteristica ndeplinirii turnrii pentru ambele variante. Pentru materialele turnate din oel se alege clasa de precizie i treapta de precizie pentru aceast metod:
7 13T 2 S

Alegerea metodei economic acceptabile Calculul costului de producie a unei piese turnate dup metoda 1 (turnarea n forme de nisip-lut) Din [ . .] la pag. 31, formula de calcul a costului piesei turnate: S semif = (
Ci S Q K t K L K B K M K ) (Q q ) des 1000 1000

C i = costul unei tone de material; K t , K L , K B , K M , K = coeficieni ce depind de clasa de precizie, grupa de complexitate, marca materialului i de numrul de piese; q = masa piesei finite; Q = masa semifabricatului. Calculul masei semifabricatului V = 3,14 100 2 5,5 + 3,14 200 10 4,2 + ( 100 2 - 80 2 ) 4,5 + ( 80 2 - 55,5 2 ) 3,6 + 3,14 80 10 5,5 + ( 55,5 2 - 34 2 ) 5,5 + 3,14 34 4 3,6 + 3,14 82 12 36 + 4 3,14 5 2 15 + 6 3,14 5,5 2 10 + 2 3,14 5 2 10 = 370,702 mm 2 Masa adaosului: m=v = 8,35 gcm 3 pag. 436 tab. .1.7 []. m= 378,702448,35=3,162 kg. Q= 4,6+3,162=7,762 kg Din tab. 2.6 pag 31 [ . .] alegem c i =309 u.c. k T =1 k M =1,22 k C =1 k B =0,93 k =1 tab. 2.8 pag 33
Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

S des = 2,81 tab.27 pag. 32 S semif = (

309 28 .1 7,76211,2210,931) (7,762 4,6) = 2,632 u. c. 1000 1000

Calculul costului de producie a unei piese turnate dup metoda 2 (turnarea n cochilie) Din [ . .] de la pag.31, formula de calcul a costului piesei turnate: S semif = (
Ci S Q K t K L K B K M K ) (Q q ) des 1000 1000

Calculul masei semifabricatului Calculul masei adaosului V=3,14 100 2 4 + 3,14 200 10 3,6 + (3,14 100 2 - 3,14 80 2 ) 4 + ( 3,14 80 2 - 3,14 55,5 2 ) 3,2 + 3,14 80 10 4 + (3,14 55,5 2 - 3,14 34 2 ) 4 + +3,14 34 4 3,2 + 3,14 80 5 4 + 3,14 82 12 3,2 + 4 3,14 5 2 15 + +6 3,14 5,5 2 10 + 2 3,14 5 2 10 = 285559,12 mm 3 Masa adaosului: m=v = 8,35 gcm 3 pag. 436 tab. .1.7 []. m = 285,559 8,35 = 2384,4 g = 2,384 kg. Masa semifabricatului: Q = 2,284 + 4,6 = 6,88 kg. Din tab. 2.6 pag. 31 [ . .] alegem c i =309 u.c. k T =1 k M =1,22 k C =1 k B =0,93 k =1 tab. 2.8 pag 33 S des = 2,8 u. c. tab.27 pag. 32 S semif = (
309 28 .1 6,88411,2210,931) (6,884 4,6) = 2,34 u. c. 1000 1000

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

2.3 Determinarea dimensiunilor semifabricatului, alegerea adaosului de prelucrare dupa tabele.

Din tabele alegem treapta de precizie la turnare i clasa de precizie la turnare Turnarea se va ndeplini la treapta de precizie 9 i clasa de precizie 3. Din tabele extragem tolerana dimensiunii i alegem adaosul de turnare pentru fiecare dimensiune ce se prelucreaz: Dimensiunea 200h14 110h12 100h11 160h6 80H7 68H14 20h12 82H14 81H14 106h14 Tolerana 2,8 2,4 2,2 2,4 2,2 2,2 1,6 2,2 2,2 2,4 Adaosul 3,6 4,0 4,0 4,0 4,0 3,2 3,2 3,2 3,2 3,2 Dimensiunea turnare 207,2 1,4 118 1,2 106 1,1 168 1,2 88 1,1 74,4 1,1 26,4 1,1 88,4 1,1 87,4 1,1 109,2 1,2 la

Analiza mainii unelte.

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama

La alegerea mainii unelte se ine cont de precizia de prelucrare, de mrimea zonei de lucru, de asigurarea cu un numr necesar de scule , de posibilitatea amplasrii dispozitivelor de lucru i auxiliare i de precizia de prelucrare necesar. Pentru procesul tehnologic proiectat, folosim maina unealt de strunjit cu control numeric i dou maini agregat cu ase i trei poziii. Deci la operaia 05 folosim strung cu C.N. model 16K20T1 cu urmtoarele caracteristici tehnice: Diametrul maximal a semifabricatului prelucrat De asupra batiului 400 mm De supra suportului 200 mm Diametrul maximal a barei, care trece prin arborele principal - 71mm Lungimea maximal a semifabricatului prelucrat 1400 mm Numrul de turaii a arborelui principal - 6,3-2000 tur/min Numrul vitezelor a arborelui principal - 24 Deplasarea maximal a suportului: Transversal-370 mm longitudinal - 1250 mm Avansul suportului,mm/min: transversal 1-1200 longitudinal 1-600 Reglarea fr trepte a avansului suportului Viteza deplasrii rapide a suportului: transversale 4800 mm/min longitudinale 2400 mm/min Puterea electromotorului principal : 22 kW Dimensiunele de gabarit (fr C.N.) Lungimea 3360 mm Laimea 1710 mm nalimea 1750 mm Masa 4000 kg

Coala

Samoil Dan
Mod Coala Nr. document Semnat. Data

Dare de seama