Sunteți pe pagina 1din 31

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING =Politici de marketing=

CERCETAREA PIETEI CARDURILOR BANCARE


Autori: Anghel Ionela- Sanziana Constantinescu Daniel Grigore Laura Halipli Olesea An: III Grupa: 1729

BUCURESTI
2004

CUPRINS

Pag. 1. Definirea scopului general al cercetarii....3 2. Stabilirea obiectivelor si ipotezelor ..............3 3. Alegerea surselor de informatii.....5 4. Definirea conceptuala si operationala a variabilelor cercetate..5 5. Prezentarea rezultatelor.7 6. Concluzii.19 7. Anexe..21

Bibliografie..30

DEFINIREA SCOPULUI GENERAL AL CERCETARII


Scopul general al aceste cercetari de marketing il reprezinta cacracterizarea pietei cardurilor bancare in Romania pentru anul 2002.

STABILIREA OBIECTIVELOR SI IPOTEZELOR CERCETARII Obiectivele cercetrii:


1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) Identificarea principalelor banci emitente de carduri; determinarea numarului de carduri emise de fiecare banca; determinarea principalelor tipuri de carduri: in functie de circulatie in functie de natura persoanei utilizatoare determinarea principalilor procesatori de carduri pentru bancile emitente; determinarea caracteristicilor promovarii cardurilor; determinare principalelor modalitati de distributie; determinarea cererii efective si a celei potentiale; stabilirea numarului de carduri detinut de un utilizator, la aceeasi banca sau la banci diferite; 9) determinarea numarului de tranzactii pe piata; 10) determinarea cotei de piata a bancilor emitente dupa numarul cardurilor emise, numarul tranzactiilor si valoarea tranzactiilor effectuate prin intermediul cardurilor; 11) determinarea cotei relative de piata; 12) repartitia detinatorilor de carduri: - pe judete - pe zone geografice; 13)identificarea segmentelor de utilizatori: - dupa venit - pe grupe de varsta - in functie de gradul de instruire; 14)determinarea frecventei folosirii cardurilor pentru extragerea de numerar; 15)stabilirea decidentilor in achizitionarea de carduri; 16)identificarea motivelor alegerii unei anumite banci emitente; 17)determinarea taxelor pentru emiterea unui card nou; 18)evolutia tranzactiilor prin intermediul cardurilor; 19) determinarea posibilitatilor de dezvoltare intensiva si extensiva a pietei cardurilor; 3

20) determinarea conjuncturii pietei;

Ipotezele cercetrii:
1) Se considera principalele banci emitente de carduri BCR, BRD-Grupe Societe Generale, Raiffeisen Bank si Banc Post. 2) Fiecare banca emite in jur de 200 mii de carduri. 3) Se considera principalele tipuri de carduri, - din punct de vedere al circulatiei: carduri nationale si internationale; - in functie de persoanele utilizatoare: carduri pentru persoane fizice si cele pentru persoane juridice; 4) Se considera principalii procesatori de carduri Romcard, PayNet si Provus. 5) Se presupune ca accentul in politica de promovare este pus pe precizarea facilitatilor oferite. 6) Se considera ca principalele modalitati de distributie sunt individual si centralizat (prin organizatii). 7) Cererea efectiva se presupune a fi de 2 milioane detinatori, iar cea potentiala de 5 milioane persoane. 8) Se presupune ca in jur de 30% din utilizatori detin mai mult decat un singur card. 9) Consideram ca numarul de tranzactii in 2002 a fost de peste 12000 mii unitati. 10) Presupunem cota de piata a bancilor Tiriac si Transilvania,dupa numarul de trnzactii, de peste 40% in 2002. 11) Competitorii de pe piata se situeaza la o distanta semnificativa fata de lider. 12) Presupunem ca Bucurestiul detine o cota importanta in repartizarea detinatorilor de carduri pe judete si aproximativ 20% si 60% in repartizarea detinatorilor pe zone geografice pentru cardurile in lei si respectiv in valuta. 13) Se considera ca populatia de pana in 45 ani, cu venituri de peste 3 milioane si cel putin absolventi de liceu reprezinta aproape 50% din totalul utilizatorilor de carduri. 14) Presupunem ca aproximativ 35% dintre detinatori folosesc cardurile de cel putin 2-3 ori pe saptamana. 15) Se considera ca 65% din decidenti sunt firmele. 16) Se presupune ca siguranta inspirata de banca reprezinta peste 50% din motivele alegerii bancii emitente. 17) Taxa de emitere a unui card se considera a fi peste 100 mii lei. 18) Se presupune ca tranzactiile cu carduri au crescut cu peste 100% in ultimii 3 ani. 19) Se considera ca dezvoltarea extensiva este mai potrivita decat cea intensiva pe piata romaneasca. 20) Conjunctura pietei este favorabila.

ALEGEREA SURSELOR DE INFORMATII Sursele de informatii pot fi clasificate dupa mai multe criterii:
in functie de originea sursei, sursele folosite sunt externe : statistici (Anuaruarele statistice din 2001, 2002, 2003), rapoarte ale unor organizatii (Cercetari efectuate de Institutele GfK, Daedalus, Mercury), articole editate de diverse reviste de specialitate ( Biz, Capital etc); in functie de felul informatiilor furnizate de sursa, informatiile culese sunt secundare si au facut obiectul altor cercetari (rapoartele unor cercetari de marketing anterioare, reviste si carti de specialitate, buletine si anuare statistice, baze de date computerizate). in functie de cost, sursele utilizate au oferit informatii gratuite. in ceea ce priveste identitate, sursele informatiilor au fost organizatiile.

DEFINIREA CONCEPTUALA SI OPERATIONALA A VARIABILELOR CERCETATE Lista variabilelor

VARIABILA Volumul tranzactiilor

DEFINIREA CONCEPTUALA = totalitatea sumelor care fac obiectul schimburilor prin intermediul cardurilor bancare intr-o anumita perioada de timp ( un an) = numarul de utilizari ale cardului intr-o perioada de timp( un an) = persoanele care solicita realizarea formalitatilor de achizitionare a unui card = totalitatea sumelor nete incasate de o gospodarie ( salarii, 5

DEFINIREA OPERATIONAL A

Frecventa folosirii

Decidentii in achizitie

Venitul

saptamanal lunar rareori Personal Institutii Alte persoane < 1 mil 1- 3 mil

dividende, dobanzi si alte venituri), in luna anterioara declansarii cercetarii Varsta = perioada exprimata in ani impliniti de la nasterea persoanei pana la momentul cercetarii.

3 -5 mil 5 -7 mil 7 9 mil > 9 mil 18- 24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 17) 64 ani studii primare studii medii studii superioare

Gradul de instruire

= nivelul de educatie primit de detinatorul cardului pana in momentul realizarii cercetarii

Cota de piata

= ponderea detinuta de o banca emitenta in totalul tranzactiilor realizate prin intermediul cardurilor

< 10% 10%- 20% 20%- 30% 30%- 40% 18) 40%

Aria pietei

= zona geografica in care este localizat detinatorul cardului

Sud Sud-Est Nord-Est Nord-Vest Vest Sud-Vest Centru Bucuresti

Taxa de emitere

= suma platita de viitorul detinator de card pentru primirea cardului = starea pietei la un moment dat, reflectata prin raportul cerereoferta, vanzari, preturi, fenomene si procese de pe piata = numarul actual al detinatorilor de carduri

< 50 000 50 000- 100 000 >100 000 favorabila nefavorabila

Conjunctura pietei

Cererea efectiva

Cererea potentiala

= numarul posibil de detinatori de carduri rezultat din extinderea cererii pe cale intensiva si extensiva

Sub 400 000 pers 400 000-500 000 Peste 500 000

PREZENTAREA REZULTATELOR CERCETARII


Rezultatele cercetarii vor fi analizate prin prisma obiectivelor avute in avere. In functie de:

Dimensiunile pietei
a) Capacitatea - Volumul ofertei 1) Identificarea principalelor banci emitente de carduri In prezent pe piata romana a cardurilor activeaza 14 banci, printre cele mai importante se numara : BRD-GSG, BCR, Raiffeisen Banca Agricola, BTR, Banca Tiriac, Banc Post. Prima banca straina cunoscuta este Banca Turco-Romana ce se afla pe locul 7, cu un grad de cunoastere asistata de 61,8%. BCR- banca anului 2002, acest succes se datoreaza faptului ca banca inregistreaza mari performante, numai in 2001 se stabileste o crestere a activelor cu 18%, iar a profitului cu 20%1. BCR e cea mai mare banca din Romania, are o cota de 30% pe toate segmentele de piata, baza sa de clienti s-a dublat in ultimii trei ani, ajungand la 2,7 milioane , dintre care 250000 sunt persoane fizice. O alta banca situata pe pozitie de lider este BRD-Groupe Societe Generale, care e o instiutie bine cunoscuta populatiei prin intermediul unei retele de aproape 200 de succursale2. Ea detine 1/3 din piata cardurilor si 40% din cea a creditelor de consum. BANC POST in cei 10 ani de activitate, s-a remarcat prin prezenta sa internationala activa, fiind membru unor importante organisme si organizatiile financiare de referinta. Aceasta banca a primit cadrul celei de a saptea ceremonie a decernarii Premiilor Anuale acordate de Piata Financiara, premiul celui mai bun produs bancar, acordat pentru Virtual Taifun, lansat in 2002 de Mastercard in lei, card de debit care poate fi folosit pentru retrageri de numear si cumparaturi in Romania si strainatate. 2) determinarea numarului de carduri emise de fiecare banca Daca in 2001 , prin cele 1.060.000 carduri emise , actorii pietii reuseau sa depaseasca o importanta bariera psihologica, in anul 2002, 14 banci comerciale au fortat cererea si, oferind pietii un portofoliu de 42 de carduri au ridicat numarul cardurilor emise la 2,23 milioane de unitati.Aceasta cerstere impresionata, de 110%, este, de fapt si cea mai mica intre cele inregistrate de indicatorii de baza ai pietii. Tabel 1 : Numar de carduri emise (mii unitati)3
1 2 3

2001 Banca BancPost BCR BRD RBA BIT BT Brom RIB Total

Total

Moneda emitere Lei Valuta 205,7 205,4 0,3 163,2 161,9 1,3 269,3 266,8 2,5 58,4 56 2,4 30 Na Na 12 Na Na ---1 1 -1145,02 ---

Aria de utilizare

2002 Total Moneda emitere Aria de utilizare Valuta 0,8 0,6 2,4 1,5 Na Na Na ---domest 254,8 147,3 374,5 119,2 na na na --internat 43,4 107,1 211 1,5 Na Na Na 0,2 --

Domest internat Lei 169,2 36,5 298,2 297,4 161,9 1,3 254,4 253,8 266,8 170,6 376,9 374,5 56 2,4 120,7 119,2 Na na 45 Na Na na 48,7 Na --1,1 Na -1 0,2 0,2 -----

3) determinarea principalelor tipuri de carduri: a. in functie de circulatie Din punct de vedere al circulatiei, se disting : Carduri internationale, a caror circulatie si utilizare depasesc granitile tarii unde este amplasata compania emitenta ; sunt emise in valuta convertibila si acceptata pe plan mondial Carduri nationale, exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla amplasata banca sau compania emitenta, ele putand fi utilizate ca instumente de plata numai in tara respectiva. Astfel de carduri in Romania sunt cardurile PRIMA, in lei, institutia emitenta fiind BRD. b. in functie de natura persoanei utilizatoare Exista carduri destinate persoanelor fizice si celor juridice. De exemplu, BCR emite urmatoarele tipuri de carduri : Pentru persoane juridice : BCR Eurocard Mastercard Business BCR VISA Business BCR Eurocard Mastercard Business Pentru persoanele fizice: BCR VISA International BCR Eurocard Mastercard BCR VISA Electron BCR VISA Clasic Iar Banc Post, emite carduri VISA : ULTRA, card in lei, destinat persoanelor fizice si juridice pentru tranzactii la nivel national PROSPERA, card in lei si valuta destinat doar persoanelor fizice si tranzactiilor la nivel international SUPREMA, card in valuta, pentru persoane juridice cu acces la nivel international 8

la nivel international.

BRILIANT, in lei pentru persoanele fizice

4) determinarea principalilor procesatori de carduri pentru bancile emitente ; Principalii procesatori de carduri din Romania sunt: ROMCARD, PayNet si PROVUS. (vezi anexa 1). 5) determinarea caracteristicilor promovarii cardurilor In Romania pe piata cardurilor bancare promovarea e axata in special pe crearea imaginii serviciului oferit de card si nu pe instrumentul in sine. Analizand aceasta piata am constat cateva particularitati similare intre unitatile emitente : Accentul in promovare nu este pus pe design-ul, pretul sau notoritatea bancii emitente, majoritatea slogan-urile utilizate sunt indreptate , in special spre facilitatile oferite de card-uri, sunt orientate spre client. Totusi dupa parerea noastra, prin publicitate se tinde crearea imaginii proprii a fiecarei banci in fata segmentului de consumatori spre care se orienteaza, astfel, din exemplul descris mai sus sesizam ca cardul BRD este indreptat, in special, catre firme, organizatii, adica persoane juridice, deoarece slogan-ul sesisizeaza avantajele utilizarii cardului respectiv, deoarece acesta ofera facilitati in desfasurarea tranzactiilor, gestiunea contabila, accesul la resurse financiare prin renuntarea la operatii cu numerar. Promovarea cardurilor Maestro, se axeaza pe consumatorii-pesoane fizice deoarece tind sa sensibilizeze prin evidentierea valorilor caracteristice si importante pentru persoanele fizice ca : familia, copii, siguranta, libertatea . Spre deosebire de Maestro, cardurile VISA nu sunt orientate catre un segment concret de consumatori, ci tind sa acopere o arie cat mai vasta a pietei acestora, prin promovarea volorilor foarte generale . 6) determinare principalelor modalitati de distributie Distributia cardurilor se realizeaza prin urmatoarele modalitati :
2. Individual- este cazul cand detinatorii de conturi in banca doresc sa dipuna de card pentru a facilita extragerea resurselor de care dipsun. In aceasta situatie ei insisi completeaza toate formalitatile legate de obtinerea cardurilor, adresandu-se direct la banca la care ei detin cont. 3. Centralizat- e cazul cand organizatiile si instiutiile cer carduri pentru angajatii sai sau alte persoane catre care ei urmeaza sa faca livrari constante sau periodice de sume de bani.

17) Volumul cererii 9

7) determinarea cererii efective si a celei potentiale Consumatorii de carduri bancare cuprind intreaga infrastructura sociala a Romaniei, ei sunt foarte numerosi si variati. In anul 2002, numarul detinatorilor de carduri atingea 9,9% din populatie,adica 2 277 000 persoane. Cererea potentiala pe piata cardurilor ar putea fi evaluata pornind de la posibilii utilizatori de carduri bancare. In acest sens se remarca doua tendinte importante: 1. Tot mai multe organizatii isi platesc salariatii prin intermediul cardurilor; deci un indicator al cererii potentiale ar fi numarul mediu de salariati, adica 4 619 000 persoane. 2. Facultatile realizeaza decontari cu studentii, prin carduri, numarul studentilor la nivelul tarii fiind de 582 221.
8)

stabilirea numarului de carduri detinut de un utilizator, la aceeasi banca sau la banci diferite.

Semnificativ este faptul ca 28% din posesorii de carduri au mai mult decat un singur card (diagrama 1).
Numarul de carduri detinute 8%

12%

un card la o banca mai multe carduri la o banca mai multe carduri la mai multe banci

80%

S-a conturat, intr-un procent de 17%, grupul profesionistilor cuprinzand tineri intre 18-24 de ani. Grupa de virsta 25-34 de ani dispun deobicei de mai mult de 2 carduri la o singura banca. Varietatea cardurulor achizitionate este aproape direct proportionala cu nivelul educatiei, dar si a veniturilor, daca acestea depasesc suma de 6 mil.lei. - Volumul tranzactiilor 9) determinarea numarului de tranzactii pe piata Tabel 2 : Numar total de tranzactii (mii unitati) 2001 Banca
BancPo st B CR BCR BRD

Total

2002 Moneda de Total Sub sigla Moneda de emitere emitere VISA EUROPAY Lei Valuta VISA Europay Lei Valuta Sub sigla
7154,8 5,8 3931,1 48,6 Na na 11029,3 9129 1900,3 11017 12,3 10135,2 1703,1 8432,1 10085 Na Na 10086,5 48,7 na Na

7160,3 6173,2 987,1 3979,7 517,7 3462 3468,5 Na Na

10

RBA BIT BT Brom RIB Total

783,5 300,1 63,4 ---15,2 15770,07

99,1 42 ---------

684,4 258,1 63,4 --15,2 ---

717,2 275,8 Na --15,2 ---

66,3 24,3 na -------

1510,7 111,7 745,4 223,3 511,1 141,1 6,7 6,7 43,8 ---34067,2 ----

1399 522,1 370 --43,8 ----

1433,3 702,8 na na 43,8 ----

77,4 42,6 Na Na Na ----

- Cota de piata 10) determinarea cotei de piata a bancilor emitente dupa: - numarul cardurilor emise
Cota de piata(dupa numarul de carduri emise)
40.00% 35.00% 30.00% 25.00% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 0.00%
BancP ost BCR BIT BRD RBA BT Altii

2000 2001

numarul tranzactiilor
Cota de piata (dupa numarul de tranzactii)

45,00% 40,00% 35,00% 30,00% 25,00% 20,00% 15,00% 10,00% 5,00% 0,00%
BancPost BCR BIT BRD RBA BT Altii

2000 2001

valoarea tranzactiilor efectuate prin intermediul cardurilor.


Cota de piata (dupa valoarea tranzactiilor) 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00%
BancPost BCR BIT BRD RBA BT Altii

2000 2001

11

11)determinarea cotei relative de piata Cota relativa de piata in functie de numarul de tranzactii se calculeaza in raport cu liderul pietei cardurilor, Banc Post. I. Banc Post: 7160,3/ 3979,7 = 1,79 II. BCR: 3979,7 / 7160,3 = 0.55 III. BRD: 3468,5 / 7160,3 = 0,48 IV. RBA: 783,5 / 7160,3 = 0,11 V. BIT : 300,1 / 7160,3 = 0,04. Se poate observa ca liderul ocupa o pozitie detasata fata de ceilalti competitori. b) Aria pietei 12) repartitia detinatorilor de carduri: 18) pe judete La sfritul lunii iunie 2003, n piaa erau 4.376.860 carduri, fapt ce reflecta o cretere cu 3.3% n comparaie cu situaia nregistrat cu o luna n urm i de 18,3% fa de decembrie 2002. Cardurile n lei continu s dein ponderea cea mai mare, numrul lor apropiindu-se de 4.335.000. Cardurile n valut reprezint 0.96% din totalul cardurilor valide, numrul acestora fiind de aproape 42.000. La nivelul Municipiului Bucureti erau 24.681 de carduri n valut, ceea ce nseamn 2.80% din totalul cardurilor emise pentru bucureteni. n perioada 1 ianuarie 30 iunie 2003 s-a nregistrat o medie lunar de emitere de 112.797 de carduri. Creterea este mai accentuat n provincie dect n capital, rata de cretere n aceast perioad de ase luni fiind de 19.24% i respectiv 14.58%. Bucuretiul deine 19.76% din cardurile valide aflate n circulaie, ritmul de emitere avnd o medie de 18.344 de carduri pe lun. Situaia clientelei bancare la 30 iunie 2003 Provincie Ianuarie Februarie Martie Aprilie Indicatori 2003 2003 2003 2003 Total conturi 21.132.173 21.220.889 21.310.621 21.520.071 Total carduri 2.989.530 3.094.802 3.145.050 3.303.378 Clieni persoane 15.658.893 15.693.422 15.724.152 15.756.384 fizice Clieni societi 436.234 434.891 440.767 449.195 cu capital privat Clieni societi 9.304 8.975 9.069 9.071 cu capital de 12

Mai 2003 Iunie 2003 21.622.268 21.820.791 3.394.962 3.511.787 15.888.095 15.891.909 454.022 8.986 460.019 9.005

stat Sursa: Banca Naional a Romniei Situaia clientelei bancare la 30 iunie 2003 Bucureti Ianuarie Februarie Martie Aprilie Indicatori Mai 2003 Iunie 2003 2003 2003 2003 2003 Total conturi 6.473.482 6.577.352 6.634.909 6.757.841 6.866.957 6.656.856 Total carduri 757.048 776.196 788.380 823.273 840.448 865.073 Clieni persoane 5.024.787 5.090.689 5.151.936 5.221.273 5.281.454 5.302.818 fizice Clieni societi cu 149.921 151.465 153.161 155.922 158.309 158.661 capital privat Clieni societi cu 3.519 3.449 3.335 3.318 3.377 3.271 capital de stat Sursa: Banca Nationala a Romaniei n ceea ce privete conturile bancare deschise de persoanele fizice i juridice n Romnia, s-a constatat o tendin ascendent n primele ase luni ale acestui an, astfel ca numrul conturilor a crescut cu peste 771.500 (de la 27.706.063 la nceputul lunii ianuarie la 28.477.647 la sfritul lunii iunie 2003). Defalcarea pe judee a numrului de carduri emise (n lei i valut), pentru perioada septembrie 2002 septembrie 2003, se poate consulta n anexa 2. pe zone geografice

Defalcarea pe regiuni de dezvoltare a numrului de carduri emise (n lei i valut) pn n septembrie 2003 se poate consulta n anexa 3. Regiunile de dezvoltare sunt : SUD Arge, Dmbovia, Prahova, Teleorman, Giurgiu, Clrai, Ialomia. SUD-EST Vrancea, Buzu, Galai, Brila, Tulcea, Constana. NORD-EST Botoani, Suceava, Neam, Iai, Bacu, Vaslui. NORD-VEST Satu Mare, Maramure, Bihor, Slaj, Cluj, Bistria-Nsud. VEST Arad, Timi, Hunedoara, Cara-Severin. SUD-VEST Mehedini, Gorj, Dolj, Vlcea, Olt. CENTRU Alba, Sibiu, Braov, Covasna, Harghita, Mure. BUCURETI Municipiul Bucureti, Ilfov. c) Structura pietei 13)identificarea segmentelor de utilizatori: - dupa venit Din diagrama de mai jos se poate observa ca veniturile a 2/3 din consumatori sunt situate intre 1,5-6 milioane, totusi predomina persoanele cu venituri mari si medii, desi in prezent s-a constat o tendinta de crestere a numarului cardurilor utilizate de persoane cu venit redus si mediu, posesorii de carduri inregistrati in ultimele trei luni au un venit cuprins intre 1,5 si 3 milioane. 13

Venitul personal al detinatorilor de carduri


1%

fara venit 3-4,5 mil sub1,5 mil 1,5-3 mil 6-10 mil peste 10 mil 4,5-6 mil veniturile variaza

29%

15% 6%

12% 14% 10% 13%

pe grupe de varsta
Utilizatori de carduri ( pe grupe de varsta)

18-24ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani peste 65 ani 23% 18%

3% 1%

23%

32%

Conform diagramei se sesizeaza ca 55% din utilizatori au mai putin de 35 de ani, in general cei cu varsta cuprinsa intre 25-34 de ani reprezinta 31,5% , iar cei cuprinsi intre 45-54 ani 18,1% din utilizatori , sigur o extindere in aceste segmente e posibila, dar consider ca piata potentiala pentru marirea numarului de utilizatori de carduri ar fi persoanele cuprinse intre 45-64 de ani, unde se evidentiaza o reducere simtitoare a pondeirii. - in functie de gradul de instruire O influienta deosebita asupra deciziei de achizitie a cardului o joaca si gradul de educatie a pesoanelor ce poate fi sintetizat prin diagrama urmatoare :
Gradul de instruire al utilizatorilor
0%4% 1% studii postuniversitare scoala generala scoala profesionala liceu post liceale invatamant superior scola primara 9% 42% 36% 8%

14

14) determinarea frecventei folosirii cardurilor pentru extragerea de numerar Frecventele de folosire a cardurilor ca vehicol de plata pentru unitati publice: telefon fix, mobil, etc. Sunt la fel de distorsionate, cu observatia ca oferta de servicii asociata cardurilor existente este de aceasta data elemetul restrictiv, si nu reflexele de consum formate. Procentul celor care nu folosec deloc aceste servicii asociate scade pe masura cresterii nivelului de educatie si a venituirlor personale. Varsta nu este un indictor concludent, procentul maxim al atitudinii pasive (82,4%) localizandu-se in grupa de varsta 55-64 de ani, iar cel minim in grupa de 45-54 de ani (respectiv 69,2%). Mai mult de jumatate din detinatori(59%) folosesc cardul cel mult de doua-trei ori pe luna (situatia este prezentata in diagrama alaturata), frecventa suprapunandu-se cu cea a platilor dreprturilor salariale, si doar 34% reprezinta un grup dinamic si sofisticat in care cardul este folosit cel putin saptaminal.

Frecventa folosirii cardurilor pentru extragerea de num erar 15% 2% 14%

30%

39%

2-3 ori pe saptamana

2-3 ori pe luna

Saptamanal

Lunar

Rareori

15)stabilirea decidentilor in achizitionarea de carduri Pentru 65% din detinatori decidentul a fost firma/institutia si doar 31,7% sunt decidenti activi. Procentul celor ajunsi fortat posesori de carduri se apropie foarte mult de procentul celor care nu folosec carduri pentru a plati la comericanti sau servicii asociate. Lucru ilustrat si in diagrama 10.
Decidentul achizitionarii cardului 9% 19%

72%
Personal Institutia Alte persoane

15

64% din decidentii activi sunt barbatii, iar 65,2% din cei pentru care au decis altii sunt femei. Tinerii intre 18-24 de ani conduc la decizia proprie (cu 43,1% din ei) urmati la mica distanta, de cei trecuti de 65 de ani (42,9%).

16)identificarea motivelor alegerii unei anumite banci emitente Printre principalele motive putem mentiona : posibilitatea de a face plati in strainatate, mai ales facilitatile de creditare. Alte motive pot fi : transfer mai usor de bani, comoditate, acces la orice ora la bani, economie, siguranta si controlul asupra contului. Motivatia de a face mai usor plati in strainatate este caracteristica detinatorilor de card cu un nivel de educatie superior liceului si este maxima (10%) in grupa de virsta 5565 ani. In schimb accesul facil la credite caracterizeaza detinatorii cu un nivel mai scazut al educatiei si are intensitate maxima (28,8%) in grupa de varsta 35-44 de ani. Printre membrii grupului care a decis singur achizitionarea cardurilor, exista mai multe motivatii care a determinat alegerea bancii emitente(lucru ce poate fi urmarit in diagrama) :
Motivele alegerii bancii emitente
2% 4% 7% 12%

7% 14% Siguranta inspirata de banca Distanta fata de cel mai apropiat bancomat Serviciile asociate cardului Nivelul comisioanelor Marimea retelei de bancomate Publicitate prin mass-media Alte

54%

Pe langa foarte multa siguranta (54%) si suficienta comoditate (14%), serviciile asociate cardului si nivelul comisioanelor, in procent de numai 7% , definesc totusi a treia motivatie in alegerea bancii. Desi timida, inca, apare tendinta consumatorilor de nu a cumpara un produs bancar numai datorita notorietatii bancii, fara a-i analiza caracteristicile. In grupajul alte motive apar, angajat la banca emitenta, membrii familiei au acelasi tip de carduri, la intamplare, singura banca care oferea credite, oferta speciala pentru studenti, popularitatea bancii.

Nivelul preturilor
19) determinarea taxelor pentru emiterea unui card nou

Pentru Romania nivelul pretului la carduri influienteaza semnificativ decizia de achizitie a acestora. Pretul pentru aceste instrumente de plata variaza foarte mult de la o banca la alta, dar si in dependenta de tipul cardului, de destinatia acestuia. De exemplu, pentru achizitia unui card BCR Maestro comisionul de emitere initiala, pentru remiterea cardului pierdut sau pentru reinoire este zero, comisionul de mentenanta 16

este de 35mii lei /card. In cazul cardului BCR Visa International taxa de emitere initiala sau de reinoire de card este de 5 USD, emiterea unui card suplimentar e la fel, 5USD. Taxa anuala de mentenanta este de 10 USD. Pentru BCR Eurocard Mastercard taxa de emitere este de 125 mii de lei, pentru cardul pierdut comisionul e nul, iar pentru reinoire sau obtinere de card suplimentar se achita 125 de mii de lei, taxa de mentenata e de 250 mii de lei. Dar, cum mai mentionam mai sus, preturile sunt foarte diverse si nu pot fi liniate la un anumit nivel.

Dinamica pietei
20) Banca
BancPost BCR BRD RBA BIT BT Brom RIB Total

evolutia tranzactiilor prin intermediul cardurilor ( 2000, 2001, 2002) 2000 4563,21 1342,65 1176,43 487,32 123,4 32,09 --4.32 7697,2 2001
B 7160,3 3979,7 3468,5 783,5 300,1 63,4 ---15,2 15770,07

2002
11029,3 10135,2 10085 1510,7 745,4 511,1 6,7 43,8 34067,2

Ritmul mediu de crestere= R = I -100


3-1

I = 34067,2/ 7697,2 = 210,3 % R= 210,3 100= 110,3 % In cei 3 ani numarul tranzactiilor prin carduri a crescut in medie cu 110,3% pe an , o crestere ridicata care indica faptul ca piata cardurilor este in plina ascensiune.

Dezvoltarea pietei
21) determinarea posibilitatilor de dezvoltare intensiva si extensiva a pietei cardurilor Pe piaa cardurilor se aplic o dezvoltare extensiv, prin creterea numrului de persoane care s dein un astfel de card. Un sondaj de opinie realizat n noiembrie 2003 de Institutul GFK Romania prezentat n cadrul celei de a asea ediii a Forumului Bancar Roman arat faptul c peste 60 la suta din populaia Romniei nu a auzit de existena vreunei mrci de card de pe pia. Sondajul realizat de GFK cu tema principal: cardurile n Romnia scop sau mijloc arat c 33 la sut din cardurile deinute de populaie sunt folosite pentru a scoate numerar de la ATM, nregistrndu-se o cretere de la 28 la sut n 2002. Dintre cei chestionai privind cunoaterea tipurilor de card, doar 29 la sut au auzit de cardurile VISA, 16 la sut de cardurile Maestro, i 14 la sut de cardurile Eurocard Mastercard.

17

Cunoasterea tipurilor de card

29% 41%

VISA Maestro Eurocard Mastercard Altele

14%

16%

n ceea ce privete tipurile de card deinute de populaie se nregistreaz o cretere pe structuri de la 12 la sut n 2002 la 18 la sut n 2003, iar la tipurile de carduri deinute, 41 la sut reprezint cardurile Maestro , 33 la sut Visa Electron, 23 la sut Visa Clasic i 11 la sut Eurocard Mastercard. Datele din sondaj privind evoluia bncilor emitente de carduri arat o cretere de la 30 la sut in 2002 la 36 la sut n 2003 pentru Banc Post, de la 31 la sut n 2002 la 32 la sut n 2003 pentru BCR, i de la 23 la sut n 2002 la 27 n 2003 pentru BRD. La ntrebarea privind utilizarea cardurilor se observ o cretere la 90 la sut n 2003 a utilizarii cardurilor pentru extragerea de numerar de la 86 la suta n 2002. Plaile la comerciani au nregistrat o scdere de la doi la sut n 2002 la unu la sut n 2003. La ntrebarea dac au intenia s achiziioneze un card, 60 la sut dintre cei intervievai au rspuns c nu vor achiziiona, cu siguran, un card. Inteniile de a avea un card de la bnci arat o cretere de 40 la sut n 2003 fa de 38 la sut n 2002 la BCR, o cretere la 23 la sut n 2003 de la 13 la sut n 2002 la Banc Post i o scdere la 18 la sut n 2003 de la 19 la sut n 2002 la BRD.
Dorinta de a achizitiona un card

40% DA NU 60%

n Romnia exist n prezent trei milioane de deintori de carduri, iar valoarea tranzaciilor pe card a atins dou miliarde de dolari, dar cele mai multe tranzacii se fac pe carduri de debit, 80 la suta din cardurile de pe piaa romaneasc fiind carduri de salarii, au precizat reprezentanii GFK. Desigur nici dezvoltarea intensiv nu poate fi trecut cu vederea. Ea se realizeaz prin creterea numrului de carduri deinute de un utilizator sau/i prin creterea ratei de nlocuire a cardurilor. Din ceea ce am prezentat anterior se poate observa c o astfel de dezvoltare are loc, existena a peste 4 milioane de carduri pe piaa romneasc i numai a 3 milioane de utilizatori de carduri confirmndu-ne acest fapt. Un factor ce a influenat aceast dezvoltare intensiv este existena a tt a cardurilor n lei ct i a celor n valut. O persoan, fizic sau juridic, care dorete s dein un card cu care s realizeze tranzacii att n lei ct i n valut va achiziiona dou carduri ntru-ct avantajele oferite de bnci 18

difer de la una la alta, o banc putnd avantaja mai mult sumele n lei, iar alta sumele n valut. Rata de nlocuire a cardurilor este destul de mic ntru-ct acestea au un termen de valabilitate de minim 2 ani iar rezistena lor este foarte mare la orice factor exterior. n concluzie putem afirma c pe piaa cardurilor are loc o dezvoltare mixt, dar cu punerea unui accent mai mare pe dezvoltarea extensiv.

Conjunctura pietei
22) determinarea conjuncturii pietei (rata dobanzii, curs valutar, rata somajului, PIB) Indicele de difuziune se va calcula pe baza evolutiei ratei somajului, a PIB si a numarului de carduri emise. Se va folosi o scara cu 3 trepte (+ 1, 0, -1), iar pentru evaluarea conjuncturii se folosesc indicatorii precizati anterior. ID= (2*1+0*0+1*(-1))/ 3= 0,33 Acest indicator exprima tendinta medie a conjuncturii fiind calculat ca o medie a variatiilor previzibile ale indicatorilor fenomenelor analizate. In cazul de fata indicatorul exprima o crestere favorabila a pietei. In general ipotezele stabilite pentru cercetarea din surse secundare a pietei cardurilor bancare se confirma.

CONCLUZII
Un sector activ de carduri este o componenta a oricarui sistem bancar sanatos de retail. O data cu depasirea barierei primului million de carduri, bancile din Romania au incheiat cu succes primele si cele mai importante etape. Ca si in multe tari din Europa Centrala, incepem sa vedem si in romania semne reale de maturitate a pietei cardurilor. Acest progres se datoreaza naturii din ce in ce mai competitive a comunitatii bancare romanesti.Urmatoarea etapa consta in construirea pe aceasta baza pentru a asigura emiterea continua, o mai mare utilizare si, in cele din urma, o segmentare a produselor. In prezent, pe piata nationala activeaza 14 banci, toate oferind servicii de acordare si emitere de carduri, totusi liderii pe piata sunt BCR, BRD-GSG, BancPost, dintre astea cota de piata cea mai mare din punct de vedere a numarului de carduri emise, a numarului de tranzactii si a valorii tranzactiilor o are BancPost, urmata de BRD, depasita la calculul unor indicatori de BCR. Astfel, cele 14 banci ofera pietei un portofoliu de 42 de carduri, numarul cardurilor emise se ridica la 2,25 milioane de unitati. Desi, din punct de vedere al evolutiei calitative piata se caracterizeaza prin ponderea redusa a cardurilor de credit( sub 1%), ceea ce poate fi explicat prin nivelul inalt al inflatiei si automat al dobanzilor bancare, prin folosirea intr-o proportie foarte 19

ridicata (de peste 97%) a cardurilor exclusiv pentru extragerea de numerar, explicabila prin densitatea foarte redusa a infrastructurii tranzactiilor comerciale. Dupa diverse studii s-a determinat ca numarul de carduri este influientat semnificativ si de venitul populatiei, de gradul de instruire. Insa, pentru Romania cresterea numarului de unitati nu s-a datorat majorarii acestor indicatori macro, ci cresterii promovarii , precum si gratie informarii in masa a populatiei, distribuitei centralizate a acestora. Concurenta pe piata cardurilor e data nu numai de sectorul ce vizeaza rivalitatea dintre bancile emitatoare ci se situiaza si la nivelul procesatorilor. Dintre cei trei concurenti, de pe piata Romaniei : Romcard, PayNet, Provus, cel ma ferm se mentine pe pozitii, Romcardul, deoarece prin acest sistem sunt procesate operatiunile liderilor autoritari ai pietei romanesti de carduri. Demarata relativ timid, astazi activitatea noilor procesatori cretste cu fiecare zi, desi nu foarte spectaculos, devine insa tot mai evident faptul ca pe masura ce ambii procesatori vor reusi sa atraga mai multe banci drept clienti sau activitatea celor actuali se va dezvolta, volumele procesate vor creste si costuriloe pe tranzactie se vor reduce. Ca si in alte tari din Europa Centrala si de EST, baza pietei de carduri din Romania este emiterea in masa a cardurilor de debit, din moment ce exista un potential considerabil pentru cardurile de debit, bancile pot utiliza noile abilitati pentru a dezvolta strategii de emitere mai complexe, pentru o varietate mai mare de produse de plata.

20

ANEXA 1 ROMCARD Romcard a fost infiintat in 1994, scopul activitatii reprezentandu-l functionarea ca si centru de autorizare, preluare si procesare a informatiilor privind tranzactiile cu carduri ale persoanelor fizice si juridice ramane si straine pe teritoriul Romaniei si in strainatate. In prezent, actionarii sunt BCR, Banca Agricola Raiffeisen, Banca Tiriac, BRD-GSG si Financiara SA, care reprezinta si principalii beneficiari de servicii. Spre deosebire de ceilalti procesatori, Romcard nu s-a implicat si in producerea si emiterea de carduri pentru ca actionarii au considerat ca nu este o activitate rentabila si nu au aprobat dezvoltarea acestor tipuri de servicii, in schimb, Romcard este singurul care proceseaza in prezent tranzactii cu carduri AMEX, Diners Club sau JBC, iar certificatele obtinute au fost rezultatul demersurilor sale. Romcard pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele servicii de baza : autorizari vocale (comerciantii dotati cu imprintere pot apela non stop telefonic serviciul Romcard, pentru efectuarea unei autorizari, durata medie fiind 20-30 de secunde) ; merchant acquiring (chitantele ajung la Romcard care le introduce in procesare, obtinandu-se rapoarte si fisiere care reflecta gruparea tranzactiilor intre comercianti) ; clearing interface (toate tranzactiile inclusiv cele electronice sunt procesate si incluse in fisiere outgoing care sunt transmise zilnic organizatiilor internationale in vederea decontarii, iar fisierile outcoming sunt primite de la acestea si procesate similar) ; national and international switching (Romcard realizeaza comunicatia online cu organizatiile internationale prin intermediul statiilor de satelit, iar comunicatia cu bancile beneficiare se realizeaza prin linii terestre X25) ; prevenirea fraudelor (Romcard intretine o baza de date care contine informatii extrem de utile pentru prevenirea fraudelor) ; servicii auxiliare (SuperCom- serviciu oferit de Europay, prin care sunt transmise imagini prin satelit in timp real pentru sustinerea disputelor in cazul refuzurilor de plata) ; servicii pentru bancile straine (in special servicii de monitorizare a cardurilor pierdute sau furate, fiind semnate astfel de contracte cu Alpha Bank Romania si cu INK Bank).

PayNet PayNet a fost primul procesor care nu are ca actionari banci si care si-a inceput activitatea in Romania. El s-a infiintat in 1999, avand ca actionar principal Commercial Capital Group, unul dintre cele mai mari fonduri de investitii din Grecia. De la o investitie initiala de 1.500.000 USD, s-a ajuns in prezent la 2. 000.000 USD. PayNet a obtinut certificate din partea Visa si Europay, atat privind procesarea si personalizarea de carduri, cat si securitatea. La cererea bancilor, se pot obtine si certificari pentru alte sisteme internationale de plata, cum ar fi American Express, Diners Club. Mai multe banci si institutii nefinanciare au incheiat contracte cu PayNet in calitate de procesator pentru cardurile emise. Piraeus Bank Romania operationala de la 23 iulie 2001 si Volksbank Romania operationala de la 1 octombrie 2001, ca emitenti de carduri Visa Classic, Visa Business, Visa Electron si acceptatori de Visa ATM si Pos de la sucursalele Commercial Bank od Greece si Banca Comerciala Carpatica, ca viitori emitenti si acceptatori de carduri Europay (Mastercard si Maestro); ABN AMRO Romania servicii 21

pentru clienti la cardurile emise, iar Sysware Romania pentru o solutie integrata de procesare de date pentru Petrom. Pentru Hotel Dymanics Group, Hotel hillton, Hotel Mariott si Dial Telecom, PayNet a personalizat cardurile emise de acestea. Infrastructura companiei permite oferirea unei game complete de servicii de procesare, de emitere si de acceptare a cardurilor ca instrumente de plata : conexiuni online cu VisaNet si cu EPSNet(Europay) ; consultanta pentru realizarea de studii de piata si de fezabilitate pentru programele de carduri ale bancii ; servicii de personalizare a cardurilor embosare, imprimare, codificare, generare si expediere a PIN-ului ; servicii de emitere a cardurilor ; procesarea tranzactiilor de eliberare de numerar la ATM si POS ; managementul ATM ; autorizare online,vocala si MOTO, precum si decontarea tranzactiilor, monitorizarea antifrauda ; servicii de back office ; costumer support- 24 ore ; accesarea de la distanta a sistemului de management al operatiunilor cu carduri ; primul sistem de certificat de VISA e in conformitate cu Issuer Transaction Monitoring Standards. PROVUS Provus Service Provider, celalat procesator nou-aparut pe piata, a fost infiintat in februaria 2001 si a devenit operational 6 luni mai tarziu, cand a inceput sa presteze servicii pentru principalul sau client acum Banca Romaneasca. Capitalul social actual al companiei este de 500.000 USD si urmeaza sa fie majorat in viitorul apropiat la 1.000.000 USD. Investitia efectuata a depasit 2.000.000 USD si planul de investitii elaborat pentru urmatorii 5 ani prevede alocarea a 1.000.000 USD anual. Experienta reusita a Provus Romania a determinat efectuarea unei investitii initiale de 4,2 mln de USD pentru construirea unui centru de procesare in Turcia Provus Turcia. Provus Romania beneficiaza de un sistem solid de securitate atat din punct de vedere al locatiei (securitatea accesului), cat si al programelor si echipamentului. Sistemul implementat de Provus permite accesul la o ampla varietate de servicii : interfata cu organizatiile internationale (conexiunea cu modul Europay EM si cu Visa VAP, precum si cu sistemul de clearing &settlement in banca sau in banca acceptatoare ATM) ; personalizarea cardurilor(certificarea bancii ac banca emitenta sau acceptatoare ATM) ; personalizarea cardurilor (embosare, codificare, imprimare, aplicare topper, expediere, precum si producerea, tiparirea si expedierea PIN-urilor) ; autorizari ( autorizari online sau vocale 24 de ore din 24, verificare PIN) ; procesare, asistenta help-desc 24 de ore (autorizari vocale, blocarea cardurilor pierdute sau furate, asistenta pentru servicii in regim de urgenta, investigarea sau analiza tranzactiilor, interogare sold. Deblocare PIN rezolvarea exceptiilor(refuzuri de plata, initiere de fee collection in numele bancii) ; gestionarea cardurilor de debit (introducerea cererilor de card, actualizarea datelor detinatorilor de carduri) ; gestionarea cardurilor de credit (analiza cererilor de card, acordarea limitelor de credit si oferirea facilitatilor de obtinere a acestora) ; prevenirea risului si fraudei de carduri.

22

Sistemul de procesare e proiectat sa permita un numar nelimitat de carduri, fiind pe deplin compatibil cu estimarile companiei in ceea ce priveste dezvoltarea activitatii in acest an. Pana in prezent, Provus Romania a instalat un numar de 18 ATM si 20 de POS. Romcard contunua sa domine activitatea de procesare, rezultatele activitatii sale in 2001 pot fi observate in tabelul de jos. Acest lucru nu e de mirare caci prin Romcard sunt procesate in prezent (cu exceptia Banc Post si partial BRD-GSG) operatiunile liderilor autoritari ai pietei romanesti de carduri. Numai tranzactiile la ATM care nu sunt in house ale cardurilor BCR, ale Bancii Tiriac (BT) si ale Bancii Agricole Raiffeisen (BAR) s-au cifrat la 2.039.195, iar cele la Pos la 286,178. Dintre acestea, aproximativ 50% s-au desfasurat la ghiseele bancilor, iar restul de 50% la comercianti. Tranzactiile issuing procesate de Romcard (tranzactiile desfasurate cu cardul unei banci in afara sistemului bancii respective) s-au cifrat la 1.824.906 (72% fiimd tranzactii cu cardurile BCR, 15% cu cele ale BAR si 13% cu carduri BT). Tab. Tranzactii procesate de Romcard 2001 Tranzactii ATM Tranzactii la EPOS Tranzactii issuing 2.303.195 286.178 1.824.906 1.315.447 237.416 272.043

Total, din care BCR Banca Tiriac Banca Agricola Raiffiesen

Sursa: Romcard Sistemul Romcard a permis si evidentierea numarului de tranzactii derulate prin intermediul cardurilor BRD-GSG la BCR, BAR si BT (aproximativ 1.200.000). Numarul tranzactiilor derulate pe secunda se apropie de 2,5. Demarata relativ timid, astazi activitatea noilor procesatori creste si ea pe zi ce trece. Desi cifrele nu sunt spectaculoase, devine tot mai clar ca pe masura ce ambii procesatori vor reusi sa atraga mai multe banci drept clienti sau activitatea celor actuali se va dezvolta, volumele procesate vor creste si costurile de tranzactie se vor reduce . Investitiile masive care urmeaza sa fie facute in anii urmatori sugereaza ca suportul tehnic al pietei este asigurat. Tab. Tranzactii procesate de Provus Perioada Octombrie Noembrie Decembrie Ianuarie Februarie 15.03.02 TOTAL Sursa : Provus ATM 321 4.838 9.904 9.762 11.963 6.848 43.636 POS 0 0 132 275 222 199 828 Ghiseu/banca 204 1.805 957 1.024 859 599 5.378

23

ANEXA 2
Jude / perioad TOTAL - n lei 09.2002 - n valut 10.2002 TOTAL - n lei - n valut 11.2002 TOTAL - n lei - n valut 12.2002 TOTAL - n lei - n valut 01.2003 TOTAL - n lei - n valut 02.2003 TOTAL - n lei - n valut 03.2003 TOTAL - n lei - n valut 04.2003 TOTAL - n lei - n valut 05.2003 TOTAL - n lei - n valut 06.2003 TOTAL - n lei - n valut 07.2003 TOTAL - n lei - n valut 08.2003 TOTAL - n lei - n valut 09.2003 TOTAL - n lei - n valut ALBA 62,222 62,099 123 64,589 64,461 128 67,551 67,423 128 69,369 69,240 129 70,292 70,162 130 71,692 71,551 141 73,244 73,100 144 78,905 78,747 158 84,636 84,474 162 87,186 87,009 177 88,900 88,698 202 90,337 90,120 217 92,262 92,041 221 ARAD 72,380 71,939 441 75,820 75,291 529 79,056 78,522 534 81,582 81,041 541 82,812 82,292 520 86,075 85,536 539 86,960 86,410 550 90,641 90,057 584 92,168 91,569 599 95,568 94,923 645 97,007 96,393 614 100,369 99,646 723 102,978 102,218 760 ARGE 94,192 93,944 248 98,487 98,209 278 105,511 105,226 285 110,367 110,084 283 110,383 110,097 286 114,059 113,726 333 115,432 115,068 364 120,889 120,493 396 123,661 123,266 395 127,269 126,818 451 132,027 131,552 475 136,795 136,246 549 140,234 139,645 589 BACU 106,000 105,547 453 111,700 111,245 455 120,305 119,839 466 124,648 124,173 475 127,066 126,606 460 133,331 132,851 480 133,162 132,655 507 140,803 140,275 528 146,480 145,942 538 152,007 151,449 558 156,331 155,738 593 160,638 160,020 618 162,792 162,156 636 BIHOR 101,323 100,933 390 103,754 103,321 433 108,853 108,397 456 113,111 112,618 493 114,964 114,460 504 119,409 118,848 561 122,320 121,707 613 126,729 126,105 624 128,409 127,768 641 131,428 130,730 698 134,709 133,964 745 137,807 136,985 822 140,317 139,465 852 BISTRIANSUD 35,147 35,063 84 36,394 36,310 84 39,083 38,996 87 40,951 40,863 88 40,980 40,894 86 42,504 42,415 89 42,991 42,898 93 45,018 44,915 103 48,164 48,059 105 52,128 52,007 121 54,591 54,454 137 56,723 56,567 156 58,880 58,713 167 BOTOANI 37,529 37,439 90 39,346 39,259 87 41,266 41,180 86 42,720 42,634 86 43,471 43,398 73 45,876 45,795 81 46,974 46,888 86 50,381 50,287 94 52,558 52,466 92 54,709 54,611 98 57,281 57,182 99 58,769 58,667 102 60,189 60,083 106 BRAOV 131,913 131,266 647 139,047 138,387 660 147,516 146,835 681 153,557 152,870 687 153,494 152,826 668 157,420 156,715 705 161,358 160,617 741 170,338 169,540 798 172,504 171,682 822 179,016 178,156 860 188,210 187,312 898 192,372 191,394 978 195,911 194,869 1,041 BRILA 42,422 42,304 118 44,285 44,167 118 46,470 46,341 129 47,477 47,348 129 48,356 48,221 135 51,799 51,656 143 50,898 50,744 154 55,932 55,761 171 57,557 57,388 169 59,690 59,499 191 61,986 61,788 198 63,547 63,336 211 65,787 65,573 214 BUZU 45,673 45,562 111 48,740 48,628 112 52,506 52,389 117 56,104 55,986 118 57,960 57,841 119 61,383 61,253 130 62,508 62,367 141 66,565 66,413 152 69,164 69,014 150 71,428 71,264 164 76,434 76,252 182 78,606 78,403 203 80,877 80,667 210

ANEXA 2 continuare 24

Jude / perioad

CARASEVERIN

CLRAI

CLUJ

CONSTANA

COVASNA

DMBOVIA

DOLJ

GALAI

GIURGIU

GORJ

25

09.2002

TOTAL - n lei - n valut TOTAL - n lei - n valut TOTAL - n lei - n valut TOTAL - n lei - n valut TOTAL - n lei - n valut TOTAL - n lei - n valut TOTAL - n lei - n valut TOTAL

33,510 33,437 73 34,444 34,368 76 38,553 38,475 78 38,966 38,888 78 40,347 40,270 77 42,834 42,751 83 43,615 43,522 93 42,319 42,194 125 46,713 46,605 108 51,079 50,950 129 53,653 53,512 141 55,048 54,890 158 55,521 55,354 167

19,498 19,420 78 20,175 20,097 78 22,319 22,241 78 22,964 22,886 78 22,677 22,599 78 23,350 23,261 89 23,973 23,873 100 29,086 28,996 90 25,273 25,164 109 26,227 26,112 115 27,025 26,906 119 27,666 27,544 122 28,424 28,298 126

180,216 179,316 900 190,778 189,722 1,056 204,461 203,373 1,088 214,877 213,727 1,150 218,127 216,976 1,151 223,352 222,110 1,242 227,241 225,936 1,305 233,908 232,556 1,352 242,672 241,270 1,402 247,067 245,571 1,496 251,701 250,194 1,507 257,894 256,180 1,714 261,254 259,435 1,819

110,796 109,935 861 114,097 113,066 1,031 120,792 119,723 1,069 125,414 124,326 1,088 126,430 125,393 1,037 129,899 128,840 1,059 132,808 131,716 1,092 140,453 139,289 1,164 142,970 141,787 1,183 147,106 145,852 1,254 151,355 150,230 1,125 156,126 154,738 1,388 159,093 157,647 1,446

44,241 44,064 177 31,305 31,185 120 32,930 32,810 120 33,484 33,364 120 33,714 33,596 118 34,677 34,557 120 35,783 35,659 124 36,915 36,784 131 37,509 37,380 129 38,219 38,081 138 40,112 39,974 138 41,420 41,276 144 42,227 42,075 152

49,132 48,984 148 49,768 49,619 149 51,940 51,787 153 54,664 54,511 153 56,250 56,100 150 58,702 58,543 159 58,207 58,049 158 61,420 61,237 183 63,964 63,789 175 67,167 66,970 197 69,056 68,838 218 70,524 70,297 227 72,078 71,830 248

77,368 77,017 351 80,753 80,397 356 84,767 84,405 362 87,511 87,157 354 88,179 87,838 341 93,284 92,921 363 95,306 94,925 381 101,81 9 101,40 5 414 104,03 3 103,61 2 421 107,36 2 106,89 9 463 111,51 9 111,02 3 496 114,98 0 114,44 8 532 118,87 7 118,28 8 589

90,312 89,991 321 91,585 91,263 322 96,145 95,817 328 98,743 98,418 325 98,530 98,198 332 101,339 100,959 380 102,609 102,196 413 106,743 106,290 453 111,833 111,382 451 116,175 115,661 514 119,737 119,176 561 123,446 122,842 604 126,478 125,842 636

17,074 17,049 25 18,378 18,331 47 19,846 19,796 50 20,790 20,740 50 21,631 21,579 52 23,013 22,940 73 23,302 23,220 82 24,839 24,745 94 25,304 25,199 105 26,013 25,877 136 26,976 26,803 173 27,854 27,651 203 28,276 28,042 234

37,669 37,584 85 38,535 38,452 83 40,963 40,877 86 42,092 42,006 86 42,099 42,016 83 43,188 43,101 87 44,878 44,787 91 47,077 46,982 95 47,967 47,872 95 49,466 49,365 101 51,192 51,089 103 52,627 52,520 107 55,209 55,096 113

10.2002

11.2002

12.2002

01.2003

02.2003

03.2003

04.2003

- n lei - n valut TOTAL

05.2003

- n lei - n valut TOTAL

06.2003

- n lei - n valut TOTAL

07.2003

- n lei - n valut TOTAL

08.2003

- n lei - n valut TOTAL

09.2003

- n lei - n valut

26

ANEXA 2 continuare
Jude / perioad TOTAL 09.2 002 - n lei - n valut TOTAL 10.2 002 - n lei - n valut TOTAL 11.2 002 - n lei - n valut TOTAL 12.2 002 - n lei - n valut TOTAL 01.2 003 - n lei - n valut TOTAL 02.2 003 - n lei - n valut TOTAL 03.2 003 - n lei - n valut TOTAL 04.2 003 - n lei - n valut TOTAL 05.2 003 - n lei - n valut TOTAL 06.2 003 - n lei - n valut TOTAL 07.2 003 - n lei - n valut HARG HITA 38,559 38,448 111 39,109 38,997 112 42,728 42,618 110 44,339 44,227 112 43,299 43,196 103 44,604 44,492 112 44,975 44,858 117 47,491 47,354 137 48,185 48,056 129 49,204 49,061 143 50,919 50,769 150 HUNED OARA 81,916 81,707 209 84,400 84,157 243 88,380 88,129 251 91,019 90,763 256 91,357 91,123 234 94,213 93,965 248 95,726 95,459 267 104,441 104,161 280 108,836 108,556 280 113,776 113,467 309 116,844 116,504 340 IAI 122,43 6 121,94 0 496 127,29 7 126,74 6 551 136,15 4 135,58 4 570 139,20 0 138,61 9 581 142,00 4 141,45 8 546 145,06 1 144,46 9 592 148,50 0 147,88 4 616 155,18 4 154,54 2 642 161,18 9 160,53 0 659 165,70 2 165,00 7 695 171,93 7 171,22 9 708 IALOM IA 25,480 25,442 38 26,262 26,222 40 28,554 28,514 40 29,846 29,806 40 30,106 30,064 42 31,010 30,958 52 31,558 31,505 53 32,964 32,898 66 33,472 33,406 66 34,647 34,566 81 36,070 35,981 89 MARAM URE 47,449 47,098 351 49,874 49,447 427 55,189 54,750 439 59,586 59,135 451 60,675 60,229 446 63,195 62,726 469 63,973 63,482 491 65,479 64,966 513 67,063 66,547 516 68,480 67,948 532 69,273 68,790 483 MEHE DINI 36,535 36,458 77 37,517 37,434 83 40,454 40,359 95 41,693 41,595 98 42,361 42,264 97 43,590 43,486 104 44,064 43,945 119 45,818 45,689 129 46,706 46,577 129 47,587 47,437 150 48,888 48,729 159 MURE 85,679 85,332 347 89,187 88,818 369 94,765 94,384 381 97,634 97,248 386 99,350 98,986 364 102,822 102,447 375 104,456 104,069 387 109,386 108,995 391 110,530 110,127 403 113,361 112,941 420 116,474 116,028 446 NEAM 52,653 52,434 219 55,089 54,873 216 58,864 58,640 224 61,065 60,833 232 63,169 62,968 201 65,333 65,097 236 66,168 65,912 256 69,873 69,583 290 71,034 70,752 282 73,523 73,193 330 76,401 76,055 346 OLT 44,271 44,196 75 46,788 46,710 78 48,798 48,719 79 52,261 52,181 80 53,151 53,070 81 55,350 55,254 96 56,354 56,248 106 59,379 59,253 126 60,217 60,091 126 62,006 61,864 142 64,546 64,398 148 PRAHOVA 86,921 86,267 654 90,171 89,483 688 95,830 95,127 703 98,411 97,702 709 99,467 98,768 699 105,173 104,443 730 107,520 106,761 759 113,939 113,116 823 117,433 116,590 843 124,473 123,582 891 128,685 127,789 896

27

TOTAL 08.2 003 - n lei - n valut TOTAL 09.2 003 - n lei - n valut

51,850 51,691 159 52,947 52,782 165

119,625 119,272 353 122,300 121,931 369

176,11 9 175,32 1 798 176,60 8 175,75 4 854

36,775 36,682 93 37,504 37,405 99

72,381 71,824 557 72,705 72,141 564

49,564 49,398 166 50,162 49,987 175

118,917 118,440 477 122,556 122,059 497

77,967 77,606 361 79,164 78,767 397

66,033 65,878 155 67,755 67,589 166

132,619 131,651 968 136,055 135,045 1,010

28

Jude / SATUSLAJ SIBIU perioad ANEXA2MARE continuare TOTAL 09.200 2 - n lei - n valut TOTAL 10.200 2 - n lei - n valut TOTAL 11.200 2 - n lei - n valut TOTAL 12.200 2 - n lei - n valut TOTAL 01.200 3 - n lei - n valut TOTAL 02.200 3 - n lei - n valut TOTAL 03.200 3 - n lei - n valut TOTAL 04.200 3 - n lei - n valut TOTAL 05.200 3 - n lei - n valut TOTAL 06.200 3 - n lei - n valut TOTAL 07.200 3 - n lei - n valut TOTAL 08.200 3 - n lei - n valut TOTAL 09.200 3 - n lei - n valut 50,527 50,346 181 52,981 52,797 184 54,749 54,560 189 56,054 55,853 201 57,664 57,472 192 60,312 60,089 223 59,460 59,231 229 62,355 62,116 239 63,515 63,271 244 65,150 64,885 265 66,860 66,578 282 68,094 67,807 287 68,471 68,172 299 24,552 24,495 57 25,406 25,349 57 27,957 27,882 75 29,197 29,121 76 30,765 30,672 93 31,734 31,626 108 31,996 31,863 133 33,790 33,632 158 35,141 34,983 158 36,120 35,948 172 37,093 36,917 176 37,538 37,355 183 38,165 37,968 197 90,081 88,961 1,120 92,367 91,189 1,178 96,891 95,677 1,214 99,370 98,151 1,219 101,90 6 100,69 0 1,216 105,93 2 104,69 4 1,238 109,19 0 107,93 7 1,253 114,94 4 113,67 5 1,269 117,43 1 116,14 5 1,286 121,34 5 120,00 5 1,340 122,56 0 121,23 4 1,326 127,66 1 126,25 5 1,406 128,79 0 127,34 8 1,442

SUCEAVA 50,343 50,133 210 52,579 52,364 215 55,207 54,989 218 58,546 58,326 220 59,537 59,322 215 61,341 61,118 223 61,995 61,762 233 65,829 65,581 248 72,791 72,544 247 75,491 75,231 260 78,879 78,599 280 83,082 82,784 298 85,905 85,596 309

TELEORMAN 37,118 37,059 59 38,130 38,069 61 41,693 41,628 65 43,242 43,177 65 44,799 44,736 63 46,945 46,872 73 48,252 48,171 81 50,616 50,522 94 51,997 51,902 95 55,082 54,968 114 57,215 57,086 129 58,273 58,135 138

TIMI 171,34 3 169,71 2 1,631 176,72 4 174,98 9 1,735 185,75 9 183,98 4 1,775 191,75 5 189,84 1 1,914 195,62 7 193,70 1 1,926 199,37 1 197,33 9 2,032 201,97 4 199,86 1 2,113 208,52 8 206,45 1 2,077 210,59 8 208,48 7 2,111 214,98 5 212,74 8 2,237 215,98 4 213,69 1 2,293 223,28 8 220,86 9 2,419 224,52 8 222,04 0 2,488

TULCEA 28,452 28,371 81 28,896 28,815 81 30,896 30,813 83 31,597 31,514 83 32,138 32,062 76 33,057 32,977 80 34,016 33,931 85 35,394 35,300 94 35,754 35,663 91 36,991 36,891 100 37,828 37,714 114 38,607 38,487 120 39,712 39,581 131

VASLUI 48,401 48,315 86 49,775 49,689 86 52,335 52,244 91 53,853 53,762 91 54,249 54,159 90 55,428 55,337 91 56,116 56,025 91 58,088 57,991 97 58,641 58,544 97 60,220 60,110 110 61,815 61,695 120 62,881 62,747 134 62,698 62,561 137

VLCEA 44,427 44,173 254 47,151 46,895 256 52,648 52,391 257 54,087 53,824 263 55,408 55,197 211 56,895 56,668 227 57,541 57,306 235 59,791 59,541 250 60,571 60,317 254 63,410 63,129 281 65,658 65,355 303 67,176 66,855 321 68,691 68,348 343

VRANCEA 28,251 28,088 163 29,821 29,653 168 31,365 31,186 179 32,925 32,744 181 34,736 34,562 174 36,250 36,066 184 37,647 37,452 195 39,309 39,101 208 40,319 40,108 211 43,924 43,691 233 45,249 45,003 246 46,613 46,360 253 47,645 47,382 263

29

60,484 60,342 142

ANEXA 3
Regiune de dezvoltare Num TOTAL r - n lei card - n uri valut SUD 503,055 500,607 2,448 SUD-EST 519,592 516,692 2,900 NORDEST 627,356 624,917 2,439 NORDVEST 639,792 635,894 3,898 VEST 505,327 501,543 3,784 SUDVEST 360,694 359,308 1,386 CENTRU 634,693 631,174 3,518 BUCURE TI 933,352 906,167 27,185

REPARTITIA REGIONALA A CARDURILOR IN LEI

19%

11% 11%

SUD SUD-EST NORD-EST NORD-VEST VEST SUD-VEST CENTRU

13%

13%

8% 11% 14%

BUCURETI

REPARTITIA REGIONALA A CARDURILOR IN VALUTA


5% 6% 5% 8% 58% 8% 3% 7% SUD SUD-EST NORD-EST NORD-VEST VEST SUD-VEST CENTRU BUCURETI

30

REPARTITIA REGIONALA A CARDURILOR 1,000,000 nr. carduri 800,000 600,000 400,000 200,000 0 SUD SUD-EST NORD-EST NORD-VEST VEST SUD-VEST CENTRU BUCURETI regiune de dezvoltare

Bibliografie
1. Catoiu I.(coord), Cercetari de marketing, Editura Uranus , 2002 2. Florescu C., Balaure V., Marketing, Editura Marketer, 1992 3. Anuarul statistic al Romaniei 4. Capital, aprilie 2002, august 2002, septembrie 2002, noiembrie 2002 5. Piata Financiara, aprilie 2001 6. Raport anual al Bancii Romane de Dezvoltare, 2002 7. Raport anual al Bancii Comerciale Romane, 2002 8. www.bcr.ro 9. www.brd.ro 10. www.bancpost.ro 11. www.daedalus.ro

31