Dosar de presa

Subiect :Discriminarea etnica

Coordonator :Adina Bereczki

Colaboratori :Nicula Raluca-Cristina Pestean Natalia-Ramona Grupa : D

Facultatea : Sociologie si Asistenta sociala

Motto
Oamenii care discrimineaz ali oameni n primul rnd nu se iubesc pe ei. Nu-i iubesc semenii. Nu conteaz culoarea, toi suntem fcui de Dumnezeu. Nu avem forme diferite, e vorba doar de culoare. Dac nu te iubeti pe tine, atunci cum s-i iubeti pe ceilali. Acei oameni nu-l iubesc pe Dumnezeu, dei el ne-a creat pe toi. (Damian Drghici, celebru muzician romn de etnie rom)

Toate fiintele umane se nasc libere si egale in

demnitate si drepturi. Ele sunt inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.(Declaratia universala a drepturilor omului)

I. Prezentarea prolemei sociale

1.Definirea problemei sociale * Orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are ca scop sau efect de a distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale in domeniile: politic, economic, social si cultural, sau in ori care alt domeniu al vietii publice, se numeste discriminare.

*Prin discriminare etnica, intelegem inegalitatile si restrictiile pe care etnia

majoritara le impune in fata etniei minoritare, in cazul nostru romanii in fata romilor. 2. Perioada si regiunea geografica de monitorizare a problemei Problema sociala am analizat-o la nivel national in perioada 2006-2008 si anume: art.1(6 noiembrie 2007); art.2 (6 martie 2007); art.3(19 noiemrie 2007); art.4(27 septembrie 2007); art.5(24 februarie 2008); art.6(8 iunie 2006); art.7(22 aprilie 2008); art.8(24 februarie 2008)

3.Identificarea actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o problema sociala.Cine sunt cei direct afectati?Dar cei indirecti afectati? Actorii sociali identificati, care definesc fenomenul ca o problema sociala, sunt: Art.1: Comisia Europeana si Departamentul de Stat SUA Art.2: Amnesty international Art.3: Asociatia Rromanii criss; Delia Grigore, lector universitar doctor la Universitatea Bucuresti- Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, presedintele centrului de romi Amare Romentza. Art.4: ANR- Agentia Nationala pentru Romi, prin presedintele Ioan Gruia Bumbu POARR- Patronatul Oamenilor de Afaceri Romi din Romania, prin managerul Maria Pirva Art.5: Raportul Agentiei pentru Drepturile Fundamentale a UE Art.6: Secretariatul General al Guvernului si ANR Art.7: Raportul Comisiei Europene la Strasbourg, bazat pe informatiile obtinute in timpul vizitei in RO. A Comisiei Impotriva Rasismului si Intolerantei (ECRI) Art.8: Fundatia Chance for life, Bucuresti Pe cine afecteaza in mod direct (a)? Dar indirect(b)? Art.1: a) romii in general, in special cei abuzati de politie b) Romania si implicit locuitorii ei, pentru ca nu indeplinesc cerinele legate de discriminare se vor integra mai greu in oragnizatiile care guverneaza lumea Art.2: a) romii care doresc sa-si gaseasca un loc de munca b) dezinteresul fata de munca poate avea ca implicatii cersitul sau savarsirea unor infractiuni, romanii fiin cei indirect afectati Art.3: a) toti romii, fiind supusi prejudecatilor b) aparitia conflictelor, care afecteaza intreaga populatie Art.4: a) oamenii romi de afaceri b) indirect pot fi afectati alti romi care datorita afacerii poate beneficia de un loc de munca Art.5: a) romii care traiesc in conditii insalubre, pericol de infectii b) oamenii care vin in contact cu acestia, sistemul sanitar din Romania Art.6 si 7: a) romii care datorita conditiilor de trai nu au posibilitatea procurarii documentelor de identitate, romii victime ale violentei politiei b) politia care nu ii poate identifica in cazul unor infractiuni Art.8:a) adolescentii romii care vor sa studieze in scoli normale sunt victim ale discriminarii b) lipsa integrarii in scoli normale duce la abandon scolar, vagabondaj, etc. 4. Date privind problema sociala, furnizate de institutii guvernamentale si nonguvernamentale Art.1- org.guver.Comisia Europeana si Departamentul de Stat SUA In raportul de tare din 2001, desi se aprecia faptul ca in aprilie a fost adoptata o Strategie Nationala pentru Imbunatatirea Statutului Romilor, Comisia Europeana a reprosat Romaniei ca nu a pus in practica respective masura timp de mai bine sapte luni. Cat priveste prioritatile pe termen mediu in acest domeniu, erau prezentate drep progress masurile initiate pentru imbunatatirea accesului la educatie al romilor. In

acest context, oficialii europeni si americani au criticat existent in continuare a cazurilor de discriminare, hartuirea de catre politie a romilor, greutatile in obtinerea accesului la educatie, asistenta medicala si sociala. Mai mult, s-a recomandat ca eforturile sa se focalizeze in continuare pe punerea in practica a strategiei, implementarea legislatiei antidiscriminare, in scopul combaterii eficiente a discriminarii in masa, precum si imbunatatirii conditiilor de trai. Art.2- org.neguv. Amnesty International Discriminarile impotriva romilor continua in pofida angajamentului Romaniei fata de Deceniul de Incluziune a Romilo, campanile inceputa in 2005 si menita sa elimine marginalizarea comunutatii de tigani. Potrivit unor sondaje, 75% dintre romani nu vor sa traiasca alaturi de tigani, iar numarul afirmatiilor rasiste in massmedia creste dramatic. Art.3- org.neguver. Rromanii Criss si Amare Romenta Fi cuminte sau te dau la tigani sa te bage in sacO fraza la fel de celebra si acum ca si pe vremea copilariei noastre sau a parintilor nostri. Romii sunt perceputi ca fiin persoanele rele care inspira frica. Acesta este doar o forma de discriminare, in acelasi timp fiind sic ea mai combatuta. Chiar daca persoanele mai varstice nu isi vor schimba perceptiile, tinerii sunt principal tinta a organizatiilor specializate pe combaterea discriminarii. Art.4-org.guver.ANR si POARR Intr-adevar, cetatenii de etnie roma intampina dificultati in desfasurarea activitatilor economice pe motive de discriminare. Unii functionari au prejudecati si stereotipuri in ce priveste conditia romilor. De aceea, trebuie luate masuri pentru imbunatatirea relatiilor dintre institutiile financiare, si nu numai, si romi. Conform datelor POAR, cifra de afaceri derulata de cele 400 de firme conduse de patroni romi este de 200 milioane dolari anual, iar domeniul de activitate preponderent al societatilor este recuperarea materialelor reciclabile sortate, in proportie de 50 la suta, si comertul cu amanuntul al bunurilor de larg consum. Art.5- Raportul Agentiei pentru Drepturile Fundamentale a UE In multe state membre UE, grupul cu cea mai mare rata de somaj este cel al romilor. In Romania, in 2002, populatia romilor era cea mai afectata de somaj, iar o analiza neoficiala a datelor din 2006 arata ca, din totalul populatiei rome angajate, doar 34 la suta aveau un venit regulat, comparat cu 71 la suta, in cazul romanilor, si 79 la suta, in cazul maghiarilor. Problemele romilor in legatura cu locurile de munac nu se oopresc aici; in majoritatea cazurilor, intr-o intreprindere atunci cand se fac restructurari, romii sunt primii concediati. Art.6 si 7 - Secretariatul General al Guvernului si ANR, Raportul Comisiei Europene la Strasbourg, Toate vorbesc despre modul in care romanii sunt priviti de afara, atunci cand vine vorba de discriminarea romilor. Statistic vorbind, tara nostra este printre tarile cele mai rasiste, fapt confirmat si de Raportul CE. Prin infiintarea mai multor organizatii, guvernamentale sau non-guvernamentale, tara noastra incearca sa rezolve cat mai repede posibil, problema discriminarii romilor, fiind impulsionati si de organizatiile din afara tarii. Art.8-org.neguver. Chance for life Una dintre marile probleme cu care se confrunta mediile politice, socioeconomice, culturale sau civice din Romnia o reprezinta educatia copiilor rromi. Desi exista copii de etnie roma care vor sa invete intr-o scola normala, neacceptarea lor de catre copii romani ii duce la abandonul scolar sau la comportamente antisociale.

Faptul ca nu sunt acceptati de ceilalti copii sau de parintii acestora, de multe ori oblige autoritatile sa inscrie copii romii perfect capabili sa invete in scoli normale, in scoli special, unde sunt tratati ca si cei care paote au un handicap.

5. Identificarea potenialelor cauze ale problemei sociale prin utilizarea

bibliografiei de referin, ct i a unor lecturi recomandate ce vizeaz problematica respectiv. Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul romilor, care duc la mai multa discriminare:romii nu se spala,romii fura,romii nu se duc la scoala,romii nu sunt romani.

II. Analiza prezentarii problemei sociale in articolele de presa selectate

1.Cum este definita problema sociala in majoritatea articolelor?(perspectiva) Perspectiva care domina in articolele noastre este perspectiva etichetarii, deoarece cei care sunt in putere,in cazul articolelor noastre romanii,atribuie etichete negative romilor iar acestia sunt marginalizati si impiedicati sa se adapteze unui stil de viata conventional,conform normelor sociale.Astfel ca persoanele de etnie roma isi accepta eticheta si se asociaza cu cei acre sunt in situatia lor fomand astfel grupuri. 2. Care sunt cauzele invocate de autorii articolelor?Din ce perspectiva sunt acestea formulate? Cauzele care au condus la discriminarea persoanelor de etnie roma,in articolele noastre ,sunt evidentiate in articolele trei,patru si opt. Educatia primita de la familie este principala cauza a discriminarii romilor. Pornind de la premisa ca ei sunt inferiori romanilor, ei fiind fosti sclavi, prin stilul de viata, comportament si limbaj, romanii isi invata familiile ca romi sunt rai, needucati,etc(alte cauze) Perspectiva din care sunt formulate cauzele de mai sus este perspectiva patologiei sociale, fiind vorba despre romi, care se abat de la normele impuse de romani, ei fiind perceputi ca elementul negativ in societatea noastra. 3. Care sunt persoanele sau grupurile sociale care sunt considerate afectate de problema sociala? Persoanele care sunt afectate de aceasta problema sociala sunt persoanele de etnie roma, la nivel individual cat si de comunitate, care nu se pot integra in sistemul social. Ei nu au acces la o educatie completa si la nivel egal cu copii romni, au acces limitat la diverse servicii, atat sanitar cat si social, nu au sansa realizarii unu proiect de afacere, etc. Cu timpul acest fenomen de discriminare va provoca revolte din partea poulatiei romane de etnie roma, si nimic bun nu va iesi de aici.

4. Care sunt agentii (persoane, grupuri sau institutii) despre care se afirma ca ar trebui sa rezolve problema? In articolele prezentate, agentii sunt: guvernul Romaniei impreuna cu organizatiile guvernamentale, ong-urile, dar un mare ajutor l-ar avea ( si exista campanii deja) este presa de orice fel, care prin promovarea campaniei antidiscriminare ar ajuta foarte mult celelalte institutii, dar si pe romi si poate si pe romani. 5. Care sunt solutiile propuse de catre autorii articolelor? In cazul proiectului nostru, autorii articolelor ofera in mare parte aceleasi solutii: promovarea campaniilor antidiscriminatoare, integrarea copiilor de etnie roma in scoli cu copii romani, promovarea romilor in diferite meserii, acordarea de ajutor financiar romilor care doresc sa inceapa o afacere, asigurarea e serivcii sociale si sanitare, integrarea romilor in societatea romaneasca prin diverse proiecte, sustinute atat de organizati guvernamentale si non-guvernamentale, cat si de presa, si de nu chiar de populatia romana care nu are atatea prejudecati.

III. Prezentarea masurilor de protectie sociala care adreseaza problema sociala

1. Care sunt masurile de protectie sociala implementate de statul roman ce adreseaza problema sociala?
Discriminarea reprezinta un comportament de excludere sau de reducere a accesului unor indivizi la anumite resurse.

Este un moment in care discriminarea etnica a persoanelor de etnie roma,vulnerabilitatea ridicata a unui numar mare de cetateni genereaza din partea acestora o asteptare profunda pentru ca statul sa inteprinda masuri eficiente de imbunatatire a situatiei.Discriminarea oricarei persoane pe baza de etnie este contraventie,potrivit legislatiei,privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.Legea protejeaza persoanele in majoritatea situatiilor precum ,la locul de munca ,la angajare,la serviciile publice,administrative si juridice,la scoala,in locurile publice si asa mai departe. "Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si drepturi", asa incepe articolul 1 din "Declaratia Universala a Drepturilor Omului". Exista organizatii ale romilor care monitorizeaza situatii de discriminare,astfel cei care ii protejeaza si ii spijina sunt : Romani CRISS-centrul romilor pentru studii,Bucuresti Asociatia sanse egale,Zalau Fundatia Ruhama,Oradea Asociatia romi in Europa,Tg Jiu etc. inteventie sociala si

Masurile de protectie sociala implementate de statul roman ce adreseaza problema sociale sunt urmatoarele:

 ORDONAN nr.137 din 31 august 2000 privind prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discriminare Art. 1. - (1) n Romnia, ca stat de drept, democratic i social, demnitatea omului, drepturile i libertile cetenilor, libera dezvoltare a personalitii umane reprezint valori supreme i sunt garantate. (2) Principiul egalitii ntre ceteni, excluderea privilegiilor i discriminrii sunt garantate n special n exercitarea urmtoarelor drepturi: a) dreptul la un tratament egal n faa instanelor judectoreti i a oricrui alt organ jurisdicional; b) dreptul la securitatea persoanei i la obinerea proteciei statului mpotriva violenelor sau maltratrilor din partea oricrui individ, grup sau instituie; c) drepturile politice, i anume drepturile electorale, dreptul de a participa la viaa public i de a avea acces la funcii publice; d) alte drepturi civile, n special: dreptul la libera circulaie i la alegerea reedinei; dreptul de a prsi ara i de a se ntoarce n ar; dreptul de a obine cetenia romn; dreptul de a se cstori i de a-i alege partenerul; dreptul de proprietate; dreptul la libertatea de gndire, contiin i religie; dreptul la libertatea de opinie i de exprimare;

e) drepturile economice, sociale i culturale, n special: dreptul la munc, la libera alegere a ocupaiei, la condiii de munc echitabile i satisfctoare, la protecia mpotriva omajului, la un salariu egal pentru munc egal, la o remuneraie echitabil i satisfctoare. dreptul de a nfiina sindicate i de a se afilia unor sindicate; dreptul la locuin; dreptul la sntate, la ngrijire medical, la securitate social i la servicii sociale; dreptul la educaie i la pregtire profesional; dreptul de a lua parte, n condiii de egalitate, la activiti culturale; f) dreptul de acces la toate locurile i serviciile destinate folosinei publice. Legea nr 48/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr

137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminrae(publicata in Monitorul Oficial nr 69 din 31 ian. 2002)

 Legislatia in vigoare, si anume Legea nr. 324/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare si Legea nr. 340/2006 pt. modif si completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre femei si barbati reglementeaza intr-o maniera cat mai completa domeniul discriminarii, insa pentru a intelege ceea ce este discriminarea si pentru a informa populatia este nevoie de mai multe activitati care sa implice societatea civila.

Directiva privind egalitatea rasiala -2000/43/Ec-implementeaza principiul tratamentului egal,indiferen de origine rasiala sau etnica.Acopera mai toate domeniile vietii de zi cu zi in care pot aparea cazuri de tratament disciminatoriu.Directiva ofera persoanlor discriminate posibilitatea de a depune plangere prin proceduri juridice sau administrative. Directiva 2000/78/Ec care interzice discriminarea in ocuparea fortei de munca si alegerea profesiei 2 . Prezentati date statistice privind numarul beneficiarilor Guvernul de la Bucureti anuna n anul 1980 c n Romnia triesc oficial 260.000 de romi de naionalitate romn, dei la recensmntul din anul 1977 existau oficial 227.000 de romi. Chiar i atunci se estima c numrul romilor atingea un milion de suflete. n cadrul unui Congres Mondial al Romilor, desfurat la nceputul anilor 1970, reprezentanii Guvernului susineau c n Romnia nu exist romi. Decretul "tovarului" Nicolae Ceauescu, prin care se interzicea avortul, a avut efect asupra comunitilor de romi. n perioada 1967-1972 n Romnia s-au nscut aproximativ dou milioane de copii. Familiile de romi au respectat cu strictee decretul, chiar i dup cderea regimului comunist. Rezultatul din 77 este o dovad c la recensmntul din anul 1966 numrul romilor a fost estimat greit. Atunci a reieit c n Romnia triesc aproximativ 65.000 de romi. Scderea numrului romilor de naionalitate romn nu are nici o explicaie n afara manipulrilor efectuate n statistici. Conform datelor statistice oficiale, populatia de etnie roma din Romania numara, la Recensamantul populatiei s locuintelor din 2002, 535 250 de persoane, din care 325 000 (cca 60%) locuind in mediul rural. Studii independente au relevat, insa, cifre variind intre 1 mil-2,5mil. persoane. Rapoartele anuale ale Comisiei Europene asupra progreselor inregistrate de Romania in procesul de aderare la UE, vorbesc de cifre cuprinse intre 1,8-2,5mil. persoane. Pe ansamblu populatia de etnie roma constituie, din punct de vedere numeric, al doilea grup minoritar etnic din Romania, dupa cel format din membrii etniei maghiare. 2. Prezentati concluziile unor analize privind implementarea acestor masuri de protectie sociala (rezultate, pareri, interviuri) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat la ultima sedinta Planul local de masuri pentru aplicarea la nivelul Capitalei a strategiei Guvernului de imbunatatire a situatiei rromilor in perioada 2007-2008. Planul prevede mai intai crearea unei baze de date pentru realizarea unor statistici referitoare la problemele cu care se confrunta rromii din Capitala. Alte actiuni vizeaza incheierea unor parteneriate cu organizatiile rromilor din Capitala pentru derularea unor programe comune pentru acestia.

De asemenea, vor fi realizate parteneriate cu Agentia Municipala de Ocupare a Fortei de Munca in vederea imbunatatirii accesului cetatenilor de etnie rroma pe piata muncii, cu directiile pentru evidenta persoanelor din primariile de sector in scopul sprijinirii rromilor pentru obtinerea actelor de identitate si cu Autoritatea de Sanatate Publica in vederea inscrierii etnicilor rromi pe lista medicilor de familie. Totodata, vor fi realizate colaborari cu directiile pentru protectia copiilor care vor viza reintegrarea sociala a copiilor strazii apartinand etniei rrome, precum si cu unitatile de invatamant si de cult pentru implicarea copiilor rromi in programe de educare interculturala. In plus, va fi realizata o campanie de informare cu privire la serviciile sociale oferite rromilor. Planul mai propune incurajarea angajarii tinerilor rromi absolventi ai invatamantului mediu si superior in cadrul autoritatilor centrale sau locale. Rromii vor primi si sprijin pentru organizarea sarbatorilor specifice. 3. Dati cateva exemple de organizatii non-guvernamentale active in domeniu si prezentati pe scurt activitatea lor. Printre organizatiile non-guvernamentale active si reprezentative in domeniu, se numara si: 1. Centrul de resurse pentru comunitatile de romi (CRCR) Fundatia Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi este o organizatie neguvernamentala, independenta si non-profit, fondata n anul 1999 de Fundatia pentru o Societate Deschisa. Misiunea Centrului de Resurse pentru Comunitatile de Romi este de a contribui la ameliorarea conditiilor de viata a comunitatilor de romi din Romania Obiective: sa sprijine eforturile comunitatilor de romi in vederea rezolvarii problemelor specifice cu care acestea se confrunta; sa contribuie la identificarea si neutralizarea prejudecatilor si a diferitelor forme de discriminare fata de romi, precum si la imbunatatirea comunicarii dintre romi si ne-romi; sa incurajeze exprimarea identitatii culturale, sa stimuleze implicarea activa a tinerei generatii de romi, sa ramana deschis la noile oportunitati create in domeniu. 2. Centrul pentru romi Amare Rromentza Este o organizatie neguvernamentala de tip asociaie, non-profit, apolitic, persoan juridic de drept privat. MISIUNEA: Dezvoltarea multisectoriala a rromilor pe baza exercitarii drepturilor civile, economice,sociale, culturale i politice, asigurarii accesului la resurse i reconstrucie identitar. Obiective: Prevenirea i combaterea tuturor formelor de discriminare faa de rromi; Protecia drepturilor i libertailor fundamentale ale omului i ale minoritailor; Facilitarea accesului rromilor la drepturile civile, economice, sociale, culturale i politice; Dezvoltarea economic a comunitilor de rromi; Reconstrucia sistemului instituional specific, prin care s fie puse n aplicare strategii de afirmare individual i comunitar; Afirmarea elitei rromilor, creatoare de modele refereniale; Reconstrucia identitar i creterea stimei de sine a rromilor; Promovarea de politici publice n favoarea rromilor, inclusiv msuri afirmative; 3. Fundatia Chance for life

Fundaia CHANCE FOR LIFE este o organizaie non - guvernamental a crei misiune este s dezvolte comunitile din Romnia, susinnd educaional, emoional i social copiii i tinerii. Fundatia i propune s formeze spiritul civic al copiilor i s dezvolte dorina i capacitatea acestora de a se implica n viaa comunitilor n care triesc. Obiective: suport educaional permanent att pentru pregtirea temelor colare ct i pentru o pregtire suplimentar pentru performan; suport nutritiv zilnic; suport emoional personalizat pentru fiecare copil n funcie de nevoile individuale; activitii alternative centrate pe creterea i dezvoltarea individual a copiilor i tinerilor; un program recreativ de week-end; petreceri pentru zilele de natere ale fiecrui copil; tabere de var i de iarn; schimburi internaionale de tineret; susinerea individual a tinerilor instituionalizai pentru dezvoltarea abilitilor de via independent i responsabilitate asupra propriei persoane.

IV. Concluzii
1. Sintetizarea modului in care este prezentata problema sociala in articolele analizate Dupa cum putem observa in articolele noastre, fenomenul de discriminare persista in tara noastra. Dar autoritatile nationale si internationale in parteneriate cu numeroase organizatii neguvernamentale incep sa se implice din ce in ce mai mult in proiecte antidiscriminatoare, iar rezultatele se doresc a fi vazute cat mai curand. 2. Consideratii privind masurile de protectie sociala care adreseaza problema respectiva: isi ating scopul? Ce modificari ati recomanda? Daca stam si ne gandim logic in ultimii ani situatia romilo s-a schimbat destul de mult. Organizatiile guvernamentale si neguvernamentale, initiaza numeroase proiecte, care au ca obiective imbunatatirea vietii romilor prin diferite moduri. Pe langa aceste proiecte exista legi care ii apara pe romi restul oamenilor. Insa chiar si asa, chiar daca duc o viata mai buna, sunt poate mai curati sau mai educati, prejudecatile romanilor exista si nu cred ca vor disparea prea curand. Pentru a incerca sa diminuam cantitatea si calitatea prejudecatilor, cred ca ar fi indicat ca in campaniile anti-discriminare din presa, televizune, etc. sa fie cat mai multi tineri romi si romani implicati. Chiar daca celor mai in varsta nu le vor putea fi schimbate perceptiile, tinerii pot avea o sansa.

V. Parte libera
Cred ca am ales aceasta tema pentru a incerca sa intelegem fenomenul de discriminare etnica, bineinteles ca este mult mai complex decat am putut noi cuprinde in lucrarea noastra, dar am incercat sa cuprindem cauzele discrminarii, persoanele afectate direct si indirect, organizatii care se ocupa protejarea romilor, etc. Este un subiect de care ne lovim zilnic poate, pe strada, in magazine sau oriunde romii si romanii se intalnesc.

http://www.amarerromentza.org/despre_noi.html