Sunteți pe pagina 1din 8

RISCURI NATURALE MAJORE

n definirea practic a fenomenelor extreme, a raporturilor acestora cu mediul, se utilizeaz si alte notiuni, cum sunt: periculozitatea factori de periculozitate sau periculosi, activi (de ex., alunecri de teren). potentialitatea factori potentiali, pasivi sau factori-rezerv (n acceptiunea lui Panizza, 1990) (de ex., o falez, un versant abrupt etc.). instabilitatea dependent de unele caracteristici geologice, climatice etc. n final, ntre om si mediu exist dou mari categorii de rapoarte: impact ambiental (asupra mediului) si risc ambiental (de mediu). Riscul, dup DEX este posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie de a avea de nfruntat un necaz sau de suportat o pagub; pericol posibil (din limba francez risque). Dup dictionarul IDNDR riscul este definit numrul posibil de pierderi umane, persoane rnite, pagube asupra propriettilor si ntreruperii activittii economice n timpul unei perioade de referint ntro regiune dat, pentru un fenomen natural particular. Prin urmare, este produsul dintre riscul specific si elementele de risc. O caracteristic a fenomenelor extreme este caracterul aleatoriu. Din aceast cauz este dificil de stabilit cu precizie momentul declansrii si dimensiunea acestora, precum si urmrile asupra mediului si populatiei. ntre fenomenele naturale extreme si populatie exist dou tipuri de relatii: evolutia fenomenelor spre valori extreme cnd populatia prezint doar un anumit grad de vulnerabilitate, este susceptibil deci la pierderi umane si economice; producerea fenomenelor extreme afecteaz direct populatia, numrul de morti si daunele economice fiind apreciabile. * Cercetarea global a riscului este orientat spre: sistematizarea si tipizarea fenomenelor de risc; cunoasterea factorilor de risc; gsirea unui sistem unic al msurrii; stabilirea unor criterii si parametrii de apreciere; alegerea nivelului admisibil al riscului; elaborarea hrii riscului (metode si mijloace de cartografiere), nglobarea si studierea hazardelor naturale n planningul teritorial etc. Hazardul este definit si ca un fenomen sau/si activitate uman, care poate produce pagube materiale sau poate cauza pierderi de vieti si rniri, pagube ale propriettilor, distrugeri sociale si economice sau degradarea mediului. Deci definitia include n primul rnd probabilitatea, sensul cuvntului poate fiind adesea utilizat, comparativ cu cel ce vizeaz riscul. Continutul termenului risc include produsul interactiunii dintre hazard i vulnerabilitate. Dezastrul de mediu arat evenimente naturale si antropogene cu efect asupra mediului, asociate n prezent cu dezastrele datorate schimbrii

climei. Dezastrele antropice sunt n crestere, datorit interventiei constiente n mediu si cu impact negativ: cutremur,tsunami,eruptie vulcanic,ciclon,tornad,avalans,inundatie,secet,accidente de transport,explozii industriale,poluarea apei,ploi acide/precipitatii. CLASIFICAREA HAZARDELOR Tipologia fenomenelor de risc se bazeaza pe cateva elemente de mare importanta, care pun in evidenta atat modul de manifestare cat si perceperea in timp si spatiu a fiecarui fenomen de risc. Hazarde naturale-declansate de faxtori de mediu. Cuprind la randul lor -hazarde geologice( cutremure, tsunami, eruptii vulcanice); -hazarde geomorfologice( deplasari in masa, eroziune); -hazarde climatice sau meteorologice(cicloni tropicali, furtuni severe, fulgere, grindina,seceta, temperature extreme); -hazarde hidrologice( inundatii); -hazarde glaciare(permafrost, avalanse, iceberguri); -hazarde biologice( epidemii, invazii de insecte si rozatoare). CUTREMURELE In functie de localizarea si marimea lor, cutremurele determina fenomene fizice de vibratie a terenului. Uneori, socul poate fi urmat de cutremure mai mici, sub form de replica, dupa cateva ore, luni chiar cativa ani. Vibratia terenului Patru caracteristici principale influenteaza nivelul pagubelor provocate de vibratiile unui cutremur: marimea, atenuarea, durata si raspunsul terenului. Amplitudinea vibratiilor terenului este legata de distanta fata de epicentrul cutremurului. Marimea cutremurului poate fi exprimata prin intensitate si magnitudine. Intensitatea reprezinta efectul apparent al unui cutremur, iar magnitudinea este legata de cantitatea de energie eliberata. In timp ce cutremurul poate avea o valoare unica a magnitudinii, el poate avea mai multe intensitatii, care afecteaza diferit comunitatile umane. Durata unui cutremur se refera la intervalul de timp, masurat in secunde, in care se produc si se transmit undele seismice.De obicei

cutremurele mai puternice au durate mult maimari decat cele mici, de aici rezultand si diferentele mari in ceea ce priveste nivelul pagubelor. Impactul cutremurelor asupra societatii omenesti este mult mai profound decat pot arata statisticile cu privire la numarul victimelor si valoarea pagubelor materiale. De exemplu, ranirea sau invaliditatea, pierderea unui membru al familiei sau pierderea locului de munca, distrugerea locuintei sau mutarea intr-o tabara de sinistrati, toate au consecinte mult mai greu de estimate pe termen lung.

TSUNAMI Tsunami, reprezentand un val urias, se formeaza in mari deschise si oceane, provocand pagube serioase la distante de mii de kilometri de locul de origine. In mod obisnuit, un asemenea val nu depaseste 1 m inaltime in largul oceanului. Are viteze foarte mari care ajung la 900 km/h si lungimi de pana la 500 km. Pe masura ce se apropie de ape mai putin adanci, viteza scade si energia se transforma in inaltime, uneori ajungandu-se la 25 m, dar intervalul de timp dintre doua valuri successive ramane neschimbat, de obicei intre 20 si 40 minute. Valurile uriase sunt cauzate de deplasarea brusca a unor compartimente ale scoartei terestre datorita cutremurelor si mai rar eruptiilor vulcanide si alunecari submarine. In anul 1883, o serie de eruptii vulcanice Kakatoa a generat un puternic tsunami, care a afectat in principal insulele Java si Sumatra. Valurile, cu inaltime de 15-36 m, au scufundat 5000 vase si au distrus 300 de sate, rezultand circa 36000 victime.Specialistii cred ca valurile au traversat de 2-3 ori globul terestru. Efectele negative produse de tsunami rezulta, in primul rand, din impactul direct al valurilor uriase: morti si raniti; case distruse total sau partial; deplasarea, avarierea sau distrugerea ambarcatiunilor din porturi; distrugerea instalatiilor marine etc. De asemenea, nivelul pagubelor este amplificat de: incendierea caselor; vaselor, poluarea mediului prin diferite materiale care plutesc pea pa, petrol sau alte substante, isbucnirea unor epidemii de proportii, mai ales in arealele dens populate. Daca aparitia acestor tsunami nu poate fi prevenita, nu ramane decat monitorizarea constanta a oceanelor pentru avertizarea populatiei cu sufficient timp inainte pentru o posibila evacuare. Insa asemenea avertizari nu pot preintampina distrugerile suferite de vapoare, cladiri, amenajari portuare.

HAZARDE VULCANICE Desi cenusa provenita de la eruptii vulcanice foarte mari, poate inconjura pamantul pentru cateva zile, modificand valoarea radiatiei solare, pagube serioase se inregistreaza pe ariim ult mai restranse decat in cazul inundatiilor sau cutremurelor. Totusi eruptiile vulcanice pot produce victime si distrugeri materiale considerabile datorita faptului ca, in cele mai multe cazuri , exista o concentrare mare de populatie la poalele vulcanilor, atrasa de cultivarea intense a solurilor fertile. Aproximativ 200 000 de personae si-au pierdut viata in ultimi 500 de ani, din care mai mult de jumatate in urma eruptiei a trei vulcani: Tambora, Krakatoa si Mont Pelee. Pe Terra exista peste 600 de vulcani activi, situati in zone de subductie, in zone de rift si in puncte fierbinti. Cei din zonele de subductie sunt cei mainumerosi. Tipuri de vulcani Formarea unui Vulcan este controlata de o serie de variabile, intre care importante sunt tipul de magma si natura materialului expulzat. Astfel, in functie de cantitatea de lava si tephran, vulcanii prezinta o mare variabilitate din punct de vedere morfologic. Magnitudinea eruptiilor vulcanice Pentru evaluarea marimii relative a unei eruptii vulcanice de tip exploziv, Newhall si Self au stability indecele de explozivitate vulcanica, un indice semnificativ privind magnitudinea unei eruptii vulcanice, care integreaza date cantitative cu descriei subiective ale observatorilor. Acesta combina o serie de factori, care includ: volumul total al produselor vulcanice, inaltimea norului eruptive, durata eruptiei, ijectia troposferica si stratosferica, precum si o serie de termini descriptive calitativi. Este un simplu indice al magnitudinii exploziei, ce variaza de la 0 la 8. Tipuri de hazarde vulcanice In functie de periodicitatea eruptiilor, se disting hazarde pe termen urt si termen lung. Hazardele pe termen scurt se refera la vulcanii care au erupt cel putin o data in ultimul secol. Hazardele pe termen lung au o frecventa mai mare de 100 de ani. Se mai poate adauga o categorie a hazardelor

iminente, in cazul in care evidentele geologice indica faptul ca o eruptie este de asteptat sa se produca intr-un an sau doi. Cel mai efficient mod de aparare impotriva eruptiilor vulcanice consta in realizarea unor hartii de hazard volcanic, in care sunt cartografiate arealele posibile fenomenelor periculoase din timpul eruptiilor si arealele in care vor fi inregiostrate pierderi de vieti omenesti si pagube materiale. Limita majora a acestor demersuri este data de lipsa informatiilor privind marimea eruptiilor viitoare. Monitorizarea si supravegherea starii curente a vulcanilor urmareste determinarea comportamentului zilnic al vulcanului, precum si stabilirea schimbarilor care pot evidential o eruptie viitoare. Este vorba de observatoare vulcanologice, statii si sateliti conectati de borne emitatoare, instalate pe vulcani. Predictia vulcanologica se bazeaza pe : supravegherea seismica, schimbari topografice, analiza emisiilor de gaze si a temperaturii acestora.

HAZARDE HIDROLOGICE Inundatiile reprezinta hazardul cel mailarg raspandit pe Terra, cu num,eroase pierderi de vietii omenesti cu pagube materiale de proportii mari, datorita extinderii largi a retelei hidrografice, care a exercitat o continua atractie pentru localizarea asezarilor umane. Anuale sunt iregistrate pe glob peste 20 000 de victime, 100 de milioane de personae fiind arectate, in diferite grade, de producerea acestor fenomene. Fenomenul poate aparea in urma revarsarii apelor curgatoar, a strangerii apelor din precipitatii pe terenurile fara panta de scurgere, sau cca urmare a cresterii excessive a nivelului panzei freatice pana la suprafata solului. Cele mai frecvente inundatii se produc in lungul raurilor, cand cantitatea mare de apa depasestecapacitatea albiei sio acopera o parte din lunca. Efectele negative ale inundatiilor Pierderile provocate de inundatii pot fi directe( ruperea grindurilor fluviale si a digurilor, inundarea albiei majore, pagubele fizice ale proprietatilor, costurile restaurarii complete, pierderile umane si imbolnavirile) si indirecte( intreruperea traficului si activitatilor economice etc.) Pagubele economice constau in pierderile de vietii omenesti sdin localitatile afectate total sau partial, numarul de case distruse sau avariate,

obiectivele industriale afectate, pierderea animalelor, caile de comunicatii. Intervin apoi costurile suplimentare de transport, cele de aparare prin masurile adoptate in timpul inundatiilor, fara a mai vorbi de cheltuielile effectuate pentru a normalizarea situatiei si reluarea activitatii economice, ca si plata asigurarii bunurilor materiale si umane. Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea factorilor de mediu. In timpul inundatiilor, calitatea apei este mult modificata, prin antrenarea in albiile raurilor a tuturor deseurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor inecate si transportate, prin ruperea conductelor de transport a produselor petroliere. Efectele social negative sunt provocate de pierderile de vieti omenesti. In timpul inundatiilor se desfasoara ample actiunide evacuare a populatiei din localitatile afectate, care genereaza panica, cu efecte psihologice negative. Lipsa apei potabile, si neasigurarea minimului de hrana, fac posibila aparitia unor epidemii cu implicatii de ordin social foarte grave. Prevenirea si combaterea inundatiilor Prevenirea consta in activitatile menite sa evite sau sa reduca la minim consecintele inundatiilor, ca urmare a cunostintelor accumulate si a activitatii de previziune. Se impugn actiuni adoptate la nivel national sau la nivelul unor organisme internationale. - lucrari de indiguire a albiei si de protejare a localitatii - - lucrari de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, largirea si adancirea albiei minore - - construirea barajelor pentru lacurile de acumulare - - amenajarea integrala a bazinelor hidrografice

SECETA In evolutia climei, seceta apare ca un eveniment normal, ce se intalneste in aproape toate zonele climatice, dar caracteristicile sale variaza semnificativ de la o regiune la alta. Impactul negative al secetei In functie de componentele demediu afectate, se disting urmatoarele categorii: -seceta meteorological este expresia abaterii negative a cantitatilor de precipitatii de la valoarea normala, pentru o perioada de timp

-seceta hidrologica se refera la scaderea rezervei de apa de la suprafata si in subteran, identificata in reducerea debitelor raurilor si diminuarea nivelului apei din lacuri si panza freatica. - seceta agricola apare atunci cand umiditatea din solnu mai asigura necesarul de apa pentru anumite culture agricole. - seceta socio-economica se intalneste cand lipsa de apa incepe sa afecteze direct populatia, determined sporirea costurilor pentru consum. Evaluarea secetei Studiul fenomenului de seceta se realizeaza pe baza analizei variatiilor neperiodice ale precipitatiilor, prin studierea abaterilor negative ale cantitatilor de precipitatii fata de mediile de referinta si prin utilizarea unor criterii sau indicii climatice.

BIBLIOGRAFIE

D.,Cheval, S.,Serban, Mihaela,(2004),Evaluarea si cartografierea hazardelor naturale si tehnologice la nivel local si national, Editura Academiei romane. Grecu F.(2009), Hazarde si riscuri naturale, Editura universitara Bucuresti G., Canea, Melinda, Costachie, S., Zamfir, Daniela,(1999), Dictionar de Geografie Umana, Editura Corint, Bucuresti. Tanislav,D. ,Costache,Alina(2007)-Geografia hazardelor naturale si antropice,Editura Transversal,Targoviste