Sunteți pe pagina 1din 9

Generalitati

Pentru defasurarea in conditii normale, cu respectarea regulamentului de specialitate, a diferitelor competitii sportive, este necesara o anumita baza material ace trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu terenurile, echipamentele si instalatiile respective, la care se vor adauga materialele specific disciplinei. Dupa tipul amenajarilor sportive, acestea pot fi: -speciale-destinate practicarii unei singure ramuri sportive(sala de gimnastica, teren de tenis, bazin de inot etc); -complexe- destinate practicarii mai multor ramuri sportive(stadioane, parc sportive, terenuri de sport). Dupa modul de folosire in timpul anului: 1-terenuri de sport in aer liber, cu caracter sezonier(de vara, de iarna); 2-terenuri de sport acoperite care pot fi folosite pe tot parcursul anului.

Elementele component ale bazelor sportive


Bazele sportive se compun din urmatoarele elemente: -terenul principal(de joc, atletism, etc); -terenul sau terenurile de antrenament; -anexele social-sanitare(vestiare, dusuri, spalatorie, wc-uri) -anexe auxiliare ca: terenurile si salile de incalzire inainte de concurs, salile de masaj, etc; -anexe administrative( depozite, bufete, garaje, magazii, incaperi pentru paznici, etc) -anexe pentru spectator( tribune, banci, garderobe, guri de apa, etc) -instalatii sanitare si electrice: alimentarea cu apa, canalizarea, instalatia de iluminat; -imprejmuiri, drumuri, accese, grup intrare, spatii verzi.

Fazele amenajarii bazelor sportive


Amenajarea unei baze sportive corespunzatoare cere respectarea unor conditii si reguli bine stabilite trecand prin anumite faze: >alegerea terenului pe care se va executa baza sportive in functie de orientarea lui; >intocmirea documetatiei tehnice;

>asigurarea materialelor necesare si a transporturilor; >alegerea unei firme si a unui colectiv de conducere; >executarea propriu-zisa a lucrarilor de amenajare a bazei sportive; >receptionarea lucrarilor de catre o comisie de receptive, compusa din personae competente; >omologarea bazei sportive de catre comisiile de specialitate ale federatiilor de specialitate. Executarea lucrarilor propriu-zise de contruire sau amenajare a bazelor sportive consta intr-un anumit numar de opratii care vor fi effectuate intr-o anumita ordine si anume: -curatarea terenului, -nivelarea lui, -trasarea, -executarea sapaturilor sau a umpluturilor eventuale, -transporturile de pamant, -amenajarea instalatiilor de stropit, -executarea stratificatiei necesare sau gazonarea terenului, -dotarea cu utilajul corespunzator, -imprejmuirea terenului. -construirea anexelor( vestiare, dusuri wc-uri), -amenajara grupului de intrare, -lucrari de dezvoltare a bazei sportive, -construirea de tribune, -construirea terenurilor de antrenament etc.

Amenajarea terenului de baschet


Dimensiuni si marcajul terenului
Terenul de joc trebuie sa fie dreptunghiular, cu o suprafata neteda, libera de orice obstacol si ale carei dimensiuni trebuie sa fie de 28 metri lungime si 15 metri latime, masurate de la marginea interioara a liniilor de demarcatie. Federa iile na ionale au autoritatea s aprobe pentru competi iile na ionale, terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime i 14 m l ime. Inaltimea tavanului trebuie sa fie la cel putin 7 metri de la nivelul solului. Spurefata de joc trebuie iluminata sufficient si uniform pe toata suprafata sa. Sistemele de iluminat trebuie asezate astefel incat sa nu stanjeneasca vizibilitatea jucatorului care arunca la cos.

Fig.1 Terenul de baschet Liniile care delimiteaza terenul


Terenul de joc va fi delimitat de linii. Toate liniile trebuie s fie trasate cu aceea i culoare (de preferin alb), s aib o l ime de 5 cm i s fie clar vizibile. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe l imile terenului) i liniile laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc. Orice obstacol inclusiv scaunele din zona b ncii echipelor trebuie s fie situate la cel pu in 2 m distan de terenul de joc.

Linia de centru, cercul central si semicercurile


Linia de centru trebuie trasat , paralel cu liniile de fund, din punctele centrale ale fiec rei linii laterale. Ea va fi prelungit cu 15 cm n afara fiec rei linii de tu . Cercul central trebuie trasat la centrul terenului i va avea o raz de 1,80 m m surat de la marginea exterioar a circumferin ei. Dac suprafa a cercului central este colorat , atunci culoarea va fi aceea i cu cea a zonelor de restric ie. Semicercurile vor fi trasate pe terenul de joc avnd centrul la jum tatea liniilor de arunc ri libere i o raz de 1,80 m m surat de la marginea exterioar a liniilor care le delimiteaz .

Fig.2 Cercul central Liniile de arunc ri libere . O linie de arunc ri libere trebuie trasat paralel cu fiecare linie de fund. Marginea ei exterioar trebuie situat la 5,80 m de la marginea interioar a liniei de fund i trebuie s aib 3,60 m lungime. Centrul liniei trebuie situat pe linia imaginar care une te mijlocul celor dou linii de fund. Zone de restrictie si culoare de aruncari libere Zona de restrictive este spatial cuprins intre linia de fund, linia de aruncari libere si liniile care unesc extremitatile liniei de aruncare libera cu punctele situate pelinia de fund, la 3 metri de mijlocul acesteia. Spatial de aruncare libera cuprinde zona de rstrictie plus un semicerc cu o raza de 1,80 metri al carui centru este situate in mijlocul liniei de aruncare libera. Locurile de-alungul spatiilor de aruncare libera pe care le vor intrebuinta jucatorii in cursul aruncarilor libere vor fi marcate in felul urmator: -primul loc va fi situate la 1,80 metri de la marginea interioara a liniei de fund, masurata dealungul liniei spatiului de aruncare libera, si trebuie sa aiba o latime de 85 de centimetri; -al doilea loc, alaturi primului, va avea tot 85 de centimetri latime;

-liniile folosite pentru marcarea acestor spatii trebuie sa aiba o lungime de 10 cm, trasate perpendicular pe liniile laterale a le spatiului de aruncare libera, in afara acestuia.

Fig.3 Linia de aruncari libere, zona de restrictie Zona cosului de 3 puncte Zona cosului de 3 puncte a unei echipe este intreaga suprafata de joc cu exceptia zonei apropiate de cosul echipei adverse si liniile care o delimiteaza si care cuprinde: -doua linii trase parallel cu liniile de margine, la o distant de 6,25 metri de punctual de pe suprafata de joc situate perpendicular pe central cosului echipei adverse. Distanta de la acest punct pana la marginea interioara a mijlocului liniei de fund este de 1,575 metrimasurata de la marginea interioara a acestei linii;

Fig4. Zona cosului de 3 puncte

-un semicerc cu raza de 6,25 metri masurat dela marginea exterioara a circumferintei lui, cu centrul in punctul de pe suprafata de joc situate perpendicular pe centrul cosului echipei adverse, care intersecteaza liniile paralele.

Panourile si suportii panourilor Fiecare panou va fi fabricat dintr-un material corespunzator cu dimensiunile de 1,80 metri orizontal si 1,05 metri vertical. Fata panoului trebuie sa fie neteda, si daca nu va fi transparent trebuie vopsita in alb. Pe aceasta suprafata va fi marcat in spatele inelului printr-o linie lata de 5 cm un dreptunghi de 59 pe 45 centimetri. Marginea superioara a liniei de baza a acestui dreptunghi va fi la nivelul inelului. Marginile panoului se vor marca cu o linie lata de 5 cm. aceste linii trebuie sa aiba o culoare contrastanta cu fondul panoului. Marginile panoului si dreptunghiul marcat vor fi de aceeasi culoare.

Fig5. Panoul de baschet Panourile vor fi montate fix la capetele terenului perpendicular pe sol, parallel cu liniile de fund si cu marginile lor inferioare la o distant de 2,75 metri de sol. Proiectia lor trebuie sa fie la 1,20 metri in interiorul terenului, in fata mijlocului fiecarei linii de fund. Stalpii de sustinere ai panoului trebuie sa fie la o distant de cel putin 40 cm de la marginea exterioara a liniilor de fund

si vor avea o culoare vizibila jucatorilor. Stalpii de sustinere trebuie protejati cu un material care sa evite accidentarea jucatorilor. Cosurile Cosurile se confectioneaza din plasa de sfoara alba, suspendate de inelele se fier vopsite in portocaliu, cu diametrul interior de 45 cm. Inelele vor fi confectionate din fier rotund, avand diametrul maxim de 20 mm, si cel minim de 15 mm.

Fig.6 Panoul si cosul de baschet Ele pot fi prevazute cu mici carlige fixate pe partea inferioara pentru a agata plasa. Plasele trebuiesc confectionate in asa fel incat sa retina un moment mingea la trecerea ei si sa aiba o lungime de 40-45 cm. Inelul trebuie atasat fix la panou. El va fi plasat orizontal la 3,05 m deasupra solului si la o distant egala de cele doua margini vertical ale panoului. Distant dintre inel si panou va fi de 15 cm. Mingea Mingea de baschet este o sfera umflata folosita n sportul de la care ia numele. O minge de baschet are diametrul de 24 cm i o circumferinta de 75 pana la 76 cm si cantareste intre 0,57 i 0,62 kg. Mingea are o suprafata din material sintetic, zgruntoasa i granulata, pentru o mai buna priza. Pentru jocul de baschet Special Olympics, prin care se are n vedere ca aceia care au un nivel al abilit ilor sportive mai scazut sa progreseze, n cadrul competi iilor feminine i a ntrecerilor de juniori, se poate folosi o minge de baschet cu circumferin a mai mic (72.4 cm) i cu greutatea cuprins ntre 510-567 g.

Tabel cu caracteristicile mingilor de baschet, conform NBA Competi ii Circumferinta Greutate copii 10 - 14 ani 69,22 cm 340,19 g juniori 14 - 16 ani 70,49 cm 510,29 g femei 72,39 cm 566,99 g b rba i 74,93 cm 623,69 g Antrenament Circumferinta femei 85.09 cm b rba i 91.44 cm

Echipamentul tehnic Materialul tehnic care trebuie pus la dispozitia arbitrilor si a asistentilor de catre echipa gazda inainte de inceperea jocului este urmatorul: 1. Cronometru sau cronometru de joc; cronometrorul va avea la indemana cel putin un cronometru cu dublu stopper, care va fi cronometrul jocului. Acesta va fi asezat pe masa oficiala, ca sa poata fi usor vazut de catre cronometror, cat si de catre scorer. 2. O instalatie corespunzatoare, vizibila jucatorilor si spectatorilor, pentru aplicarea regulii celor 24 de secunde. Ea va fi manevrata de cronometrorul de 24 de secunde. 3. Foaia de arbitraj oficiala, aprobata de catre FIBA, care va fi completata de catre scorer inainte si in cursul jocului, cum este prevazut in regulamentul de joc. 4. Materialul corespunzator pentru toate celelalte semnalizari, prevazute in regulile de joc, inclusiv o tabla de marcaj vizibila jucatorilor si spectatorilor. 5. Indicatoare marcate cu numere de la 1-5 vor fi puse la dispozitia scorerului. Ori de cate ori un jucator comite o greseala, scorerul va arata in mod vizibil ambilor antrenori indicatorul cu numarul corespunzator numarului de greseli comise de acel jucator. Indicatoarele de la 1-4 vor fi negre, iar pentru numarul 5 va fi de culoare alba sau rosie. 6. Scorerul va avea la dispozitie doua seturi de placate pentru greselile de echipa. Ele vor fi de culoare rosie si vor avea o latime de 20cm si o inaltime de 35cm. ele vor fi confectionate astfel incat atunci cand sunt amplasate pe masa scorerului sa fie clar vizibile de catre toate persoanele implicate in joc inclusive de catre spectator. 7. In cazul in care instalatia electrica se defecteaza sau se opreste din anumite cause, cronometrajul va fi asigurat prin cronometrele de joc de la masa oficiala. 8. Tabela de afisaj nu are decat character informativ si nu poate servi ca o baza pentru o eventuala contestatie, foaia de arbitraj fiind actul oficial care reglementeaza rezultatul official.

Universitatea Dunarea de Jos Galati Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Echipamente, Instalatii si Amenajari Baze Sportive