Sunteți pe pagina 1din 3

Istoria banilor

Istoria banilor este o poveste fascinanta. Analizind parcursul banilor de-a lungul timpului, modul in care au aparut, uzul si abuzul lor de catre cei care i-au creat, reprezinta cea mai potrivita metoda de a intelege subtilitatile acestei inventii pe care o consider cea mai importanta din istoria omenirii. Cu milenii in urma, oamenii au inceput sa dobandeasca din munca pamantului si cresterea animalelor unele surplusuri fata de strictul necesar existentei, devenind astfel posibile schimburile de produse. Intre comunitatile omenesti s-au statornicit cu timpul relatii regulate de schimb care au luat initial numai forma de troc-marfa contra marfa. Schimbul de marfuri a aparut pe treapta descompunerii comunei primitive ca urmare a diviziunii sociale a muncii si aparitie prisosului de alte obiecte. Trecerea de la schimbul singular si intamplator la schimbul de marfuri regulat a avut loc in urma primei mari diviziuni sociale a muncii. Pentru exemplificare, un agricultor realiza un schimb de produse cu un crescator de animale, oferindu-i acestuia o anumita cantitate de grau si primind in schimb cateva vite. Cu timpul aceste schimburi sporadice la inceput, au devenit o regula. Produsele schimbate au capatat prin insusi procesul schimbului o insusire sociala noua, diferita de calitatile lor naturale, calitatea de marfuri. Unele dintre aceste marfuri, datorita folosirii lor mai dese ca obiecte de schimb( vitele), au inceput sa fie acceptate in schimbul oricarui alt produs. Ele au devenit un echivalent general al tuturor marfurilor schimbate. Aceasta functie de echivalent general a fost indeplinita in diferite perioade istorice si diferite societati, de o gama larga de produse. Odata cu evolutia si cu implementarea in mentalitatea colectiva a ideii necesitatii inerente a schimbului de marfuri, rolul de echivalent general a fost preluat de metale, incepand cu arama si terminand cu argintul si aurul, acesta din urma avand calitati fizico-chimice care il calificau in mod deosebit pentru un asemenea rol. Astfel , cu timpul, bucatilor de aur si de argint, folosite la schimb , li s-a dat denumirea de bani. Aceasta noua intrebuintare a aurului si argintului, a facut ca cerinta sociala pentru aceste metale sa creasca. Banii si-au facut aparitia deci dintr-o necesitate sociala, avand menirea de a servi la masurarea valorii marfurilor in procesul de schimb devenit o cerinta obiectiva a dezvoltarii societatii. Denumirea generica de bani desemneaza marea diveristate de instrumente la care s-a recurs cu scopul prcis de a se intruchipa o anumita putere de cumparare, un drept potential de a dobandi bunuri necesare. Crearea acestor mijloace a marcat incontestabil un progres, un pas inainte ce stimula dezvoltarea productiei de marfuri si largirea pietei, care avea sa se extinda pe spatii tot mai largi. Economia de schimb n condiiile contemporane este de necunoscut fr existena banilor. Acetia fac parte din viaa de zi cu zi a omului, reprezentnd poate cel mai interesant instrument economic asupra cruia omul s-a aplecat pentru al nelege, pentru a-i descoperi natura, rolul i funciile lui. Principala ntrebare care i-o pun specialiti este legat de natura banilor. Ei se ntreab ce sunt banii? Acestei ntrebri i s-au dat mai multe rspunsuri. Clasicii economiei politice au demonstrat c banii nu sunt altceva dect o marf. Aceasta deoarece banii nu fac altceva dect s ndeplineasc un rol, respectiv ei sunt un echivalent general al valorii tuturor mrfurilor i un instrument de schimb. Ei au aprut spontan n urma unui lung

proces istoric de dezvoltare a schimbului. Ali specialiti consider banii a fi rodul unei convenii la care oamenii ar fi ajuns pentru a uura schimbul, sau ar fi o ficiune juridic, respectiv o creaie a ordinii de drept. " Banii sunt o convenie social artificial . . . de ndat ce bunurile pot fi cumprate sau vndute pe un lucru dat, publicul va consimi s se foloseasc de el pentru cumprturile i vnzrile sale. Orict ar fi de paradoxal sau nu, banii sunt acceptai sau nu . . .pentru c ei sunt acceptai." (Paul A. Samuelson ) Problema naturii banilor nu a fost nc pe deplin rezolvat. Discuiile ntre specialiti continu, dar important este faptul c toi subliniaz importana banilor n societate:" noi identificm banii ca un element cheie pentru provocarea eficienei n producia i schimbul de produse i servicii. Banii ajut la rezolvarea acestor probleme din cauz c sunt un bun care are acceptarea general ca mijloc de schimb" (Lloyd Atkinson ). O definiie a banilor a dat-o Costin Kiritescu : "banii reprezint un instrument social, o form particular imediat mobilizatoare a avuiei sociale, o ntruchipare transmisibil i omnivalent a puterii de cumprare, care confer deintorului dreptul asupra prii din produsul social al rii emitente". Banii au aprut n procesul trecerii de la economia natural la economia de schimb. Iniial schimbul s-a manifestat sub forma schimbului direct de produse, cunoscut sub denumirea de troc, respectiv se schimb pe un alt bun sau pe alte bunuri. Trocul este o form a schimbului de mrfuri caracteristic pentru societile neevoluate, n care specializarea productorilor este n stare incipient. Diviziunea social a muncii, gradul de dezvoltare a tehnicii i tehnologiei, a determinat specializarea productorilor i extinderea schimburilor de mrfuri, crend dificulti i bariere. Principalele dificulti erau : a) imposibilitatea realizrii coincidenei dintre nevoile ofertanilor i cumprtorilor: un productor A are de oferit marfa X, iar productorul B marfa Y. Presupunem c B are nevoie de X, dar A nu are nevoie de Y, ci de marfa Z. Atunci B, trebuie s caute productorul C al mrfii Z, care s aib nevoie de marfa Y. Dac l gsete schimb Y pe Z, dup care se ntoarce pentru a face schimbul care de fapt l intereseaz, respectiv marfa Z cu marfa Y. n acest mod sunt satisfcui i productorul A i B. Dar o asemenea modalitate ngreuneaz schimbul i n unele cazuri l face chiar imposibil. b) Dificultile n determinarea valorii: schimbul mrfii contra marf nu permite folosirea unui instrument rapid de apreciere a valorii mrfii i de raportare din acest punct de vedere ntre mrfurile care se schimb. c) Imposibilitatea divizrii n elemente. Multe categorii de mrfuri nu puteau fi divizate, pentru vnzarea lor fiind necesar schimbul pe mari cantiti din alte mrfuri, peste nevoile d consum ale cumprtorului. Adugate la procesul obiectiv de evoluie a produciei de mrfuri, aceste dificulti au creat condiiile pentru ca unele mrfuri cu valoare intrisec s medieze schimbul de mrfuri, respectiv s devin echivalent general pentru toate celelalte mrfuri. Astfel schimbul direct ncepe s dispar. Acest stadiu a cunoscut ca echivalent general, dup regiuni, vitele, blnurile, pietrele de moar, tutunul, etc. n timp rolul de echivalent general a fost preluat de metale, ncepnd cu arama i terminnd cu aurul. Acesta din urm avnd proprieti fizico-chimice care l calificau n mod deosebit pentru acest rol ( adic valoare mare ntr-un volum mic, perfect divizibil, fr pierdere de valoare, prezentnd omogenitatea tuturor prilor divizate, fiind inalterabil i uor de transportat).

n concluzie, ca prim etap apar banii marf, care n final se fixeaz pe metale preioase. O dat cu apariia banilor, lumea mrfurilor se divide n dou: la un pol apar toate mrfurile obinuite, cu utilitile lor, iar la polul opus, o marf deosebit care joac rolul de bani i care se poate schimba cu oricare din mrfurile existente. La nceput banii au avut form de lingouri, brri, inele, etc. Ei au luat forma de moned ulterior. Monezile conineau o anumit cantitate de aur sau argint, emis de autoritatea statului pe baz de monopol, cu o anumit denumire. Acestea erau primite n plat de cele mai multe ori nu numai n ara emitent, ci i n alte ri, deoarece ceea ce conta era cantitatea de aur coninut. n procesul circulaiei monedele de aur cunosc un proces de uzur. Astfel se ajunge ca valoarea nominal a monedei s nu mai corespund cu coninutul ei n aur, iar monedele cu acelai nume s aib valori diferite. Apare astfel posibilitatea ca n rolul de moned, banii de metal preios s poat fi nlocuii prin bani fr valoare intrisec. Acestea sunt, de fapt, semne ale valorii.