P. 1
proiect toxicologie - lapte

proiect toxicologie - lapte

|Views: 354|Likes:
Published by Lov Ovv

More info:

Published by: Lov Ovv on Jan 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $4.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

02/23/2015

$4.99

USD

pdf

text

original

CUPRINS

Introducere .................................................................................................................... 1 1. POLUAREA LAPTELUI CU PESTICIDE……………………………………….. 4 2. POLUAREA LAPTELUI CU NITRIȚI ȘI NITRAȚI……………………………. 5

3. POLUAREA LAPTELUI CU ANTIBIOTICE……………………………………. 7 4. POLUAREA LAPTELUI CU ICOTO!INE……………………………………. "

5. POLUAREA LAPTELUI CU RADIONUCLI#I ………………………………… 11 $. POLUAREA LAPTELUI CU ETALE %RELE…………………………………. 12

B&'(&o)r*+&e…………………………………………………………………………….. 14

INTRODUCERE
Ierarhizarea produselor de origine animală în funcție de importanța economică și alimentară, plasează laptele pe poziția a doua,

elemente minerale.(. dar la fel de important este și faptul că acest produs are o digestibilitate a 1 . determin. laptele este considerat una dintre cele mai ieftine surse de proteină animală cu valoare biologică ridicată. datorită multiplelor sale efecte benefice. .vitamine. laptele este un aliment complet și de neînlocuit. el trebuie să intre obligatoriu în dieta noi născuților. fosfor și proteine de mare valoare biologică. a bolnavilor și a covalescenților. conduc în timp la scăderea rezistenței la boli. 10 aminoacizi. femeilor gravide sau celor care alăpteză. în țările civilizte. Laptele conține peste 000 de sustanțe nutritive necesare organismului uman '. 00 acizi grași. datorită aportului de calciu. tipuri de lactoză. componentelor de 000!. "onsiderat un univers alimentar. /rin urmare. enzimi. antidecalcifiantă la adulți. e$istă tendința de a crește ponderea laptelui animal 'sub formă de lapte praf( în alimentația sugarilor. a femeilor gravide și a celor care alăptează.rstă.nd apariția diverselor forme de cancer. &n ultimul timp.rstnicilor. mai ales la persoanele tinere. favorizează eliminarea substanțelor to$ice din organism. deși nu afectează imediat starea de sănătate la noi născuți. Laptele este recomandat și persoanelor în v. cum ar fi# acțiune mineralizantă la tineri. favoriz. "onsumul rațional de lapte asigură o bună dezvoltare fizică și intelectuală. producția de lapte reprezintă 30. 1. hormoni etc. prelungește longevitatea și asigură o bună stare de sănătate la toți consumatorii. dar și pentru gradul ridicat de valorificare a nutrienților și mai ales a substanțelor minerale din compoziția acestuia. deși laptele este un aliment recomandat tuturor categoriilor de consumatori.feluri de proteine. La nivel mondial. deoarece formează compuși chimici insolubili cu unele metale grele. protecție antito$ică la persoanele care lucrează în medii to$ice etc. mărește rezistența organismului la boli.imediat după carne. acestea.0! din venitul brut realizat de producția agricolă. la femeile de peste 0 ani consumul zilnic de lapte previne apariția osteoporozei. dar și a persoanelor care lucrează în medii to$ice.. %e asemenea. )enomenul a fost declanșat de studiile efectuate de către *+.nd o dezvoltare mai lentă a sistemului nervos etc. copiilor și a v. care au identificat în laptele matern peste 3-0 substanțe to$ice. consumul de lapte și de produse lactate pe locuitor reprezintă un indicator important al standardului de viață și de aceea.

-00g pește. 7aloarea biologică a laptelui mai este dată de coficientul de eficacitate proteică '3. &n lapte se găsesc 10 aminoacizi.nă la 10 ani. integal. -0! din cel de metionină. 00g carne de porc. lizină. se caracterizează prin așa numită valoare nutritivă. − lactoza. Laptele asigură integral necesarul de proteine pentru copii de p. − elemente organice 'vitaminele( 6 cu rol în reglarea și stimularea proceselor biochimice. astfel că la un consum zilnic de 1-0ml lapte. 7aloarea nutritivă a laptelui include două componente# − valoarea energetică. 300g carne de vită. fiecare componentă a laptelui își are rolul său bine definit în apărarea și menținerea stării de sănătate a organismului uman. dar și a conținutului în acizi grași cu număr mic de atomi de carbon. influenț. treonină și valină și cca. fenil-alanină și triptofan.nd pozitiv starea de sănătate a consumatorilor. astfel# − fracțiunile proteice ale laptelui sunt reprezentate de cele albuminice și globulinice 6 04! și de cazeina 6 41!. g spor de greutate9proteină absorbită( și de indicele de utilizare proteică net 'la lapte este de 43!(. :cidul lactic favorizeză trecerea calciului din lapte.ine. %in punct de vedere nutritiv și biologic. izoleucină. pentru a acoperi cerințele azotate. reprezintă cantitatea de azot asimilată și reținută de organism. av. − elemente cu rol constructiv și plastic-proteinele.2-.nd roluri diferite pentru organismul uman# − elemente cu rol energetic-lactoză și grăsime. − valoarea biologică. au un nivel ridicat de digestibilitate. deoarece satisface cerințele organismului uman în energie și în sustanțe cu rol plastic și biostimulatori.nd dezvoltarea în intestin a microflorei saprofite de putrfacție.e consideră că 0 litru de lapte hrănește organismul uman în aceeași măsură ca și# 2-0g carne de vițel. poartă și denumirea de coeficient de retenție a substanțelor azotate. ficare av. stă la baza formării acidului lactic.nd voloarea de 0. se acoperă integral necesarul de leucină. Laptele crud. calciu și fosforul. 01-g p. 3 . împiedic. reprezentată de energia dega8ată de lapte în urma combustiei lipidelor. 4-5 ouă. Laptele este constituit din mai multe grupe de elemente. glucidelor și proteinelor. în propoție de peste 40!. − lipidele laptelui. 0 00g mere sau 1300g varză. mare parte din ei fiind esențiali. în circuitul sanguin.. datorită punctului relativ scăzut de topire.nă la 3 luni și -0-30! pentru cei de p. − elemente care previn deshidratarea 6 apa.

. la r. poate aparea anemia. dar care se acumulează în timp. − riscuri potențiale la bătr. − apariția rahitismului hipovitaminic.t și cea biologică a laptelui. un litru de lapte conțin. c. 7aloarea energetică. − boli cu specificitate pentru conținutul laptelui în proteine 'alergia la proteinele din laptele de vacă. ca și pentru una care alăptează. iar în cazul unei alimentații e$cesive și prelungite cu lapte. dar care nu au activitate biologică.ndul ei. pentru o femeie gravidă. uneori în concentrații periculoase pentru consumator. ci atrage atenția asupra adoptării unei strategii 8udicioase de integrare în consum a acestora. astfel de substanțe pot genera diferite afecțiuni. bruceloză etc. efecte neobservate.− laptele este bogat în calciu și fosfor. elemente radioactive. în lapte pot a8unge diverse substan=e dăunătoare sănătă=ii consumatorului. − laptele conține și hormoni naturali 'estrogeni și progesteron(.ni și adulți 'osteoporoză. mai ales la noii nascuți. nitriți și nitrați etc. <oate aceste riscuri nu diminuiază cu nimic importanța laptelui și a produselor lactate pentru alimentația umană. dar e$istă >i substan=e fără efect. La copii.( prin laptele infestat și consumat fără a fi tratat termic. antibiotce. − în lapte se găsesc cantități mari de vitamine : și . cupru. Laptele are un conținut scăzut în fier. − boli legate de lipidele laptelui 6 determină incapacitatea de a metaboliza anumiți acizi grași.(. − riscul transmiterii unor boli contagioase 'tuberculoză. sunt dependente de compoziția sa chimică și care. hipertensiune arterială. iar la adulți acoperă 30! din necesarul pentru vitaminele amintite. variază de la o specie la alta. &n func=ie de tipul >i concentra=ia lor în lapte. cobalt.(. pentru care nu e$istă rela=ii clare între doză . mangan și în vitaminele " și %.nd necesarul de calciu pentru un copil de p. și 0-40! din vitamina . &n mod accidental sau prin adăugare voită 'la falsificare(. %e asemenea.lni și substanțe nedorite 'pesticide. cataractă etc. ca de e$emplu# − boli metabolice congenitale la copii 6 se manifesta ca intoleranță față de lapte sau ca alergii la proteinele din laptele animal.nă la 00 ani. aceste componente nocive pot avea efecte directe >i imediate.(. în lapte și produsele lactate se pot înt. aminoacidopatia etc. mai mult sau mai puțin periculoase pentru organismul uman. un litru de lapte asigură necesarul integral de vitamine .

la acestea din urmă e$istă unele deosebiri referitoare la e$trac=ia >i purificarea reziduurilor >i la înregistrarea gazcromatografică.nit >i zara con=in cantită=i foarte reduse de insecticide. c. /esticidele pătrunse în organismul uman pot provoca în mod direct diverse procese patologice 'afec=iuni ale sistemului nervos.unt substan=e chimice utilizate în protec=ia plantelor. dar conduc >i la reducerea capacită=ii imunitare a organismului. moluscocide6gasteropode. %intre reziduurile de pesticide. care au o largă utilizare în electricitate. care poluează laptele fie ca urmare a hrănirii animalelor cu fura8e contaminate fie în urma dezinsec=iei adăposturilor sau a aplicării unor tratamente.ciroză hepatică etc(.>i efect.t >i pentru cele organofosforice. Limitele ma$ime admisibile pentru pesticide diferă de la o =ară la alta >i au un caracter provizoriu. dar pesticidele pot pătrunde în organism >i prin tegument. %eterminarea reziduurilor de pesticide din lapte se face prin metoda gazcromatografică. <ratamentul termic aplicat laptelui 'pasteurizarea sau sterilizarea la @00-A"( nu reduce încărcătura ini=ială de insecticide. func=ie de agentul asupra căruia ac=ionează 'fungicide6pentru ciuperci insecticide6insecte. astfel. apărarea sănătă=ii animalelor. declan>area afec=iunilor amintite. /esticidele sunt metabolizate de către animale pe diferite căi.erbicide6 buruieni. industria mecanică >i cea chimică.acaricide6acarieni. arteroscleroză.nematocide6nematoz parazi=i. /rincipala cale de poluare este cea orală 'fura8ele concentrate >i rădăcinoasele acumulează cantită=i apreciabile de reziduuri(. insuficien=ă coronariană. * sursă de poluare care nu trebuie negli8ată este reprezentată de reziduurile de difenilorganoclorurate. pareze. at. ele fiind modificate frecvent în func=ie de gradul de poluare a mediului. /entru lapte. dar în final pot genera probleme e$trem de grave 'este cazul componen=ilor carcinogeni(. favoriz. ?le se împart în mai multe grupe. raticide6rozătoare.nt. cea mai mare frecven=ă în lapte o au organocloruratele. laptele sm. 1. iar ulterior se depun în =esutul muscular >i mai ales în cel adipos. aceste limite sunt cuprinse între 0.nt.nă >i se acumulează în unt.-00 mg substan=ă activă9Bg produs la ?ndosulfan. în industria forestieră etc. "ea mai mare cantitate de insecticide trece în sm.ndu-se.003 mg substan=ă activă9Bg produs la :ldrin >i 0.t pentru pesticidele organo6clorurate. ovicide6 ouă de insecte >i păian8eni(. POLUAREA LAPTELUI CU PESTICIDE . - .

ne fi$a=i. drept pentru care răm. în timp ce o altă parte trece în diferite surse de apă. − prin apa de spălare.nt chimic. cu e$cep=ia zonelor unde atmosfera este e$trem de contaminată. . %e>i.I . pasteurizatoarele comportă periodic o Espălare chimicăF cu solu=ii acide 'acid azotic( pentru îndepărtarea lactatului de calciu >i cu solu=ii alcaline 'sodă( pentru substan=ele grase >i cele proteice. folosit pe scară largă în agricultură ca îngră>ăm.ursa secundară de contaminare. ambele categorii fiind consumate de către animale. * parte din nitra=i >i nitri=i a8ung în plante. a îngră>ămintelor chimice azotoase etc(. /rincipala sursă de poluare a laptelui este azotatul de amoniu. suprafa=a de contact a laptelui cu utila8ele este foarte mare.c.2. − prin poluare din atmosferă cu oxid de azot . încărcătura de nitri=i nedepă>ind 00 ppm.apare la laptele depozitat în recipiente neacoperite sau la cel care vine în contact cu utila8e spălate >i depozitate temporar în aer liber. chiar dacă utila8ele sunt uscate.ne o peliculă de apă care va con=ine >i nitri=i >i.în unită=ile de procesare. − prin poluare accidentală . nu se procedează la uscarea lor. dar care poate deveni sursă de risc în situa=ii particulare. poluarea laptelui este lipsită de semnifica=ie to$icologică. cantită=i propor=ionale de nitri=i. ale căror produse se regăsesc în alimenta=ia omului. poate fi contaminată pe mai multe căi# − prin apa de spălare a utilajelor . deoarece nu sunt volatili. este reprezentată de o$izii sulfului .I -I NITRI. precum >i de reziduurile emanate de diferite industrii 'a acidului azotic.de>i spălarea utila8elor se face corect. sub ac=iunea microorganismelor e$istente în sol. Dici această cale de poluare nu are semnifica=ie to$icologică.unt componen=i naturali ai solului >i rezultă în urma mineralizării substan=elor organice azotate vegetale sau animale. la r. acest tip de poluare nu are semnifica=ie to$icologică. pe fond de neglijenţă .nd se adaugă voit în lapte azotat de amoniu. Ci în acest caz.n cantită=i mai mici sau mai mari de apă în instala=ie >i deci. − poluarea frauduloasă . care.ndul ei. POLUAREA LAPTELUI CU NITRA.nă la momentul consumului. "el mai frecvent. laptele este poluat cu nitri=i prin intermediul apei. o$izii azotului >i o$idul de carbon rezulta=i în urma combustiei cărbunelui >i9sau a hidrocarburilor 'produse petroliere. a polimerilor. 3 . pe suprafa=a lor răm. laptele vine în contact cu diferite utila8e care sunt permanent igienizate cu apă.de la producere >i p. − prin apa adăugată în lapte pentru falsificare. gaze naturale( din industrie >i transporturi. nitri=ii vor răm.

3g(. în special în laptele care a fost răcit necorespunzător. în condi=ii favorabile de umiditate '4--50!(. dar într-un ritm mai pu=in intens. /oten=ialul to$ic ridicat al nitra=ilor >i sensibilitatea ridicată a consumatorilor 'mai ales copiii( la aceste substan=e. pentru că fiziologia digestiei la rumegătoare are un caracter specific. − uscarea. prezen=a nitra=ilor va fi mult mai îndelungată dec. cu tendin=a spre alcalinizare în timpul rumegării(. − reprimarea energică a fraudelor prin adaos de apă. &n laptele crud.t în laptele crud. ea continuă >i după aceea. /oluarea laptelui cu nitri=i din sursă animală este practic imposibilă. temperatură '@ 0A"( >i de pG 'este neutru. − instituirea unui regim sever de gestionare a azotatului de amoniu. con=inutul de nitra=i scade treptat. pentru că au proprietatea de a se transforma în nitri=i >i care. form. prin care nitri=ii din fura8ele contaminate sunt descompu>i în totalitate la nivelul rumenului. &n laptele pasteurizat. are efectul letal 'doza virtual letală pentru un adult de greutate medie este de 0. 2 . datorită ac=iunii con8ugate a 3 categorii de factori# − reductazele proprii elaborate de =esutul glandular mamar.nd poluarea laptelui a avut loc imediat după mulgere >i mai ales în laptele cald. pentru ca acesta să nu a8ungă direct sau indirect în lapte. "hiar >i atunci c. datorită anulării par=iale sau chiar totale a influen=ei celor 3 categorii de factori. care se găse>te într-o propor=ie relativ ridicată în lapte. hemoglobina astfel blocată. a8ung în s. a instala=iilor >i recipientelor cu care vine în contact laptele. imediat după spălare. − reductazele elaborate de flora microbiană de contaminare mai ales flora microbiană denitrifiantă. − agenţi chimici reducători naturali în special acidul ascorbic.nge. după absor=ia la nivelul tractusului digestiv. sub ac=iunea microsimbion=ilor ruminali. ei ar fi descompu>i în =esuturi >i umori. î>i pierde capacitatea de a fi$a >i transporta o$igenul.nge unde se combină cu hemoglobina. impun adaptarea unor măsuri severe de control în vederea prevenirii poluării laptelui >i anume# − controlul periodic al calită=ii apei folosite la igienizarea întregului circuit tehnologic al laptelui.nd methemoglobina.Ditra=ii sunt substan=e virtual to$ice. :c=iunea acestor factori se desfă>oară la nivel optim atunci c.nd o mică cantitate de nitri=i ar străpunge bariera ruminală >i s-ar absorbi în s. :tunci c. integral >i contaminat.nd 40! din hemoglobina circulantă este transformată în methemoglobină.

e presupune că proteinele laptelui. 3. "onsumul de lapte 4 . antibioticele reziduale duc la apari=ia Hdefectelor tehnologiceH în produse >i implicit. :stfel. &n laptele contaminat cu aureomicină. Indiferent de forma de administrare. Laptele praf ob=inut din lapte contaminat cu antibiotice. − controlul calitativ sistematic al laptelui în zonele cu un înalt grad de poluare industrială sau de altă natură. neomicina se inactivează în proporție de 33!.minute. mai ales cel folosit pentru colectivită=i de copii. :stfel. intrauterină. POLUAREA LAPTELUI CU ANTIBIOTICE +edicina veterinară modernă recurge la o gamă mare de medicamente pentru tratamentul diverselor boli la animalele e$ploatate pentru produc=ia de lapte.°" 'timp de 30 minute( și este aproape complet distrusă prin autoclavare. va păstra o parte din aceste substan=e. /asteurizarea laptelui nu distruge penincilina sau alte antibiotice. dar după 30 minute este distrusă în proporție de 33!. /rin fierberea laptelui timp de . pe l.zile pentru solu=iile apoase >i p. cantitatea ma$imă de antibiotice 'circa 0! din dozele administrate( se elimină în primele 1 ore. streptomicina nu este afectată.− supravegherea modului de utilizare a acidului azotic la spălarea pasteurizatoarelor. subcutanată. − controlul con=inutului de nitra=i la apa utilizată pentru reconstituirea laptelui praf. de>i laptele a fost pasteurizat anterior. iar clortetraciclina și o$itetraciclina. la pierderi economice. %urata de eliminare a antibioticelor este dependentă de tipul de e$cipient folosit# -. . circa 30-40! din antibioticele a8unse în mamelă sunt eliminate prin lapte. <eramicina suferă o pierdere de 30-20! la temperature de @4. :ntibioticele a8ung în lapte mai ales în urma tratamentelor aplicate intramamar. /rezen=a antibioticelor în lapte are consecin=e de ordin industrial-economic >i igienicosanitar.t rareori( la descompuneri par=iale.nă la 5 zile pentru cele uleioase. au și rol de coloizi protectori cu stabilizarea antibioticelor față de acțiunea temperaturii. &n urma fierberii. dar e$istă >i alte căi de contaminare# cutanată. chiar și după 30 de minute de fierbere s-a găsit activitate antibiotică. penicilina este inactivă în proporție de 4! în timpul pasteurizării rapide și în proporție de 10! la o temperatură de @50°" timp de 30 de minute.ngă acțiunea tampon e$ercitată. intramusculară sau intravenoasă. în proporție de 50!. cum nici fierberea la temperaturi ridicate nu duce 'dec.

numai un indiciu că s-au eliminate ma8oritatea reziduurilor. evit. fie sunt con=inu=i de spori sau de fungi. indiferent de scopul antibioterapiei >i calea de administrare.nă ce laptele poate fi dat la consum( se apreciază la 0 zile. POLUAREA LAPTELUI CU ICOTO!INE :cestea sunt metaboli=i to$ici.nd terapia mamitelor se face prin administrarea intermamară de antibiotice marcate cu coloranți. semin=e de oleaginoase. metode de determinare în eprubetă 'cu turnesol. ace>ti metaboli=i produc îmbolnăvirea consumatorului. iar cele subclinice se tratează pe c. nutre=uri( consumate de animal. %eterminarea antibioticelor din lapte se face prin metode microbiologice 'se bazează pe acțiunea bactericidă sau inhibitoare a antibioticelor asupra tulpinilor bacteriene(. /entru a preveni contaminarea laptelui cu antibiotice. dar >i a>a numitele mucegaiuri HnobileH. care au capacitatea de a modifica structurile biologice normale. iar toleran=a este zero. /entru lapte. − tratamentul cu antibiotice al vacilor cu mastite se va face numai sub control veterinar. care conferă gustul >i aroma plăcută unor sortimente de br.acillus stearothermophillus var. creează la om antibiorezisten=ă >i apari=ia unor fenomene anafilactice. +icoto$inele sunt produse fie de către mice=ii dezvolta=i pe un substrat sau chiar de însă>i substratul de cre>tere. calidolactis(. pentru că parte din antibioticul administrat trece în circulația generală. − testarea periodică a laptelui din acest punct de vedere >i penalizarea furnizorilor de lapte poluat. :tunci c.t posibil la începutul perioadei de repaos mamar. se reduce considerabil cantitatea de reziduuri din laptele livrat. a>a de e$emplu. absența culorii este. cu purpur de bromcrezol( sau pe placă 'metoda de difuzie în agar cu . e$istă mucegaiuri ai căror metaboli=i au ac=iune antibiotică. tot în grupa micoto$inelor intră >i specii de mucegaiuri e$trem de utile umanită=ii. timpul de pauză 'dintre momentul întreruperii administrării antibioticului >i p.nd substratul îl constituie produsele alimentare 'cereale. :tunci c. 4. însă.nzeturi >i 5 . trebuie respectate următoarele măsuri de prevedere# − utilizarea ra=ională a antibioticelor. "azurile clinice se tratează imediat după diagnosticare. dar nu în totalitatea. − la fiecare preparare a marBerului pentru controlul mamitic se va face testarea pentru determinarea intervalului ma$im în care toate reziduurile vor fi e$cretate. &nsă.contaminat cu antibiotice sau de produse fabricate din lapte contaminat.ndu-se supradozarea.

toate vertebratele 'de la om >i p. "ele mai frecvente micoto$ine# Aflatoxinele  secretate de un număr mare de mucegaiuri. soia. Ochratoxinele.nă la pe>ti( sunt sensibile la aflato$ine. mu>chi->i se elimină prin lapte(.ndul lor. leguminoase. )actori care influen=ează biosinteza micoto$inelor# 00 .  apari=ia hepatitei acute la copii 'consum de lapte ob=inut din înlocuitori pe bază de semin=e oleaginoase atacate de fungi(.    efecte to$ice >i carcinogene asemănătoare cu aflato$ina . . la r. carne >i br.    foarte rezistente la tratament termic.0. ac=iune mutagenă >i carcinogenă.nă în prezent au fost identificate peste 1 0 mucegaiuri to$icogene >i peste 1000 substan=e to$ice. ovăz. tulpini selec=ionate de mucegaiuri ce servesc la ob=inerea de preparate enzimatice >i care.1 >i de I1. suc de grepfruit. urmată de I0. Patulina:   e$trem de to$ică pentru oameni. orz.  identificate în diverse produse vegetale 'porumb. patulina și sterigmatocistinele. %e asemenea e$istă.nzeturi. tineretul este mai sensibil.  cea mai periculoasăJochrato$ina : 'se acumulează în =esuturi-ficat. dar sensibile la aer >i lumină.  aflato$inele au frac=iuni ma8ore >i mai multe frac=iuni minore 'toate deriva=i ai furofuranului(. iar lista este deschisă.preparate din carne. p. rinichi. animale >i plante. sunt puternic hepatoto$ice. cele mai fregvente fiind# alfato$inele. eviden=iate în cereale mucegăite. sunt folosite pentru fabricarea produselor dietetice sau a celor fermentate. cancerigene >i mutagene.0. ochrato$inele. dar cel mai mare producător este :spergillus flavus. cea mai periculoasă este aflato$ina . sorg etc(. orez. în principal. Sterigmatocistinele. produse. de :spergillus versicolor.u. făină. gr.ine. <endin=a actuală este foarte rezervată în privin=a utilizării mucegaiurilor la produsele ce intră în alimenta=ia umană dat fiind faptul că p. la ma8oritatea. ?$istă un număr mare de micoto$ine.

 capacitatea genetică a fungilor . /rezen=a micoto$inelor în br.. dar zona optimă pentru biosinteza aflato$inelor este @14o" >i umiditatea de 4-!.0.din multitudinea de mucegaiuri.nzeturi au fost izolate#  alcaloidul roKuefortina 'efecte degenerative asupra ficatului(  acidul micofenolic 'induce muta=ii >i abera=ii cromozomiale(  substan=e siderofore 'defericoprogenul >i fericromul(-efect mutagen.  alte sortimente .semin=ele cu coa8a spartă. are loc cea mai ridicată rată de producere a aflato$inelor. +ucegaiurile proliferează la --. temperatura . la temperaturi de @1-.@34°" >i umidită=i de peste 4-!. numai o parte cresc pe produse agricole >i numai o parte din acestea produc micoto$ine..consisten=a ridicată a pastei împiedică pătrunderea filamentelor de mucegai spre profunzime. /robleme speciale# /enicillium roKueforti-din mediile pe care se dezvoltă au fost e$trase 3 tipuri de to$ine#  cu to$icitate foarte redusă  o to$ină cu func=ie de lactonă >i to$icitate relativ slabă  o to$ină care provoacă grave alterări ale ficatului %in br.t >i celor utilizate în procesul de fabrica=ie. umiditate >i secre=ia de micoto$ine# umiditatea ridicată la depozitare favorizează invadarea semin=elor de către mucegaiuri. :.ub coa8ă '0-3cm(.@30°".nzeturi este datorată at. produc lapte în care apare aflato$ina +0      'derivat al aflato$inei .influen=ează specia de mucegai care se dezvoltă.este mult mai mare. umiditatea . în condi=ii optime. . ochraceus >i :.. 7acile hrănite cu fura8e infestate cu aflato$ine.. mai ales la produsele cu grad ridicat de proteoliză datorată păstrării îndelungate. to$ic >i antinutri=ional 00 . >i cele cu coa8a intactă pot fi u>or invadate. "orela=ie între temperatură. dar >i produ>ii de metabolism. versicolor 'au o mare putere to$icogenă(. con=inutul de mucegaiuri 'care nu face parte din microflora produsului( diferă după tehnologia de fabrica=ie >i condi=iile de depozitare#  br.. dar cu aceea>i to$icitate(.. substratul .în cereale cu umiditatea de 03-0-! la depozitare se dezvoltă :spergillus flavus.nzeturile opărite . c.t mucegaiurilor din mediul ambiant.

pot contamina cu praf >i aerosoli radioactivi zone e$trem de mari. a stabilit o valoare ma$imă de 30 micrograme9Bg.M:../enicillium camemberti-produce mai multe to$ine.t >i cele lichide. 01 . *landa( pragul ma$im este de numai micrograme9Bg. "anada.+. sursele de contaminare cu radionuclizi pot fi grupate. Nadioelemente care pot a8unge în lapte#  /0 Sr . /entru con=inutul total de micoto$ine din alimente.nza "amembert depozitată la @1.  centrale nucleare în e$ploatare . iar în alte =ări '. convulsii.t prin reziduurile gazoase. *. 5.nzeturi reduce cantitatea de aflato$ine e$istentă ini=ial în laptele materie-primă. at.cel mai periculos 'timp de în8umătă=ire foarte lung. dar este suspectat >i de ac=iune hepatocancerigenă(. transport >i stocare a minereurilor pot contamina aerul cu radon >i praf radioactiv.pot contamina atmosfera. astfel#  e$plozii nucleare e$perimentale de suprafa=ă . +etode de decontaminare a laptelui care con=ine micoto$ine#  iradierea cu ultraviolete  sterilizare la @030L@030°" /relucrarea în unt sau br. Docivitatea depinde de#  perioada fizică 'timpul necesar dezintegrării a 8umătate din atomii sursei radioactive(.  e$ploatări miniere radioactive . mai periculos fiind acidul ciclopiazonic 'provocă leziuni ale ficatului. Iermania( toleran=a este zero. ?lve=ia. se acumulează în oase(. POLUAREA LAPTELUI CU RADIONUCLI#I &n func=ie de intensitatea emisiei.  metalurgia uraniului >i producerea combustibilului nuclear . solul >i apa . c.opera=iunile de e$tragere.  perioada biologică 'timpul în care organismul contaminat elimină 8umătate din produsul radioactiv(.. :cidul este prezent în br.pot contamina mediul cu izotopi radioactivi . nu apare la temperaturi mai mici de @04°". &n unele =ări ':nglia.°" timp de zile.

 131 I . Plumb   microelement esen=ial 'participă la reten=ia fierului(.r . "ontrolul radiocontaminării alimentelor în Nom. dar cu concentrare mare în lapte 'frac=iunea prezentă în sol este absorbită mult mai rapid de plantele folosite în fura8area vacilor(. . 137 C1 . to$ic cumulativ. POLUAREA LAPTELUI CU ETALE %RELE +ediul încon8urător poate fi poluat >i cu metale grele. dar numai pentru =esuturile moi#   inhibă sinteza hemoglobinei 'apari=ia anemiei(. urmată de încălzire 'se elimină 40! din cantitatea ini=ială.ursele primare de poluare cu metale grele se găsesc în geosferă.mai pu=in periculos. cadmiu >i mercur. dar >i 093 din azotul con=inut de lapte(. industrial sau accidental( >i ambala8ul conservelor de lapte 'contaminarea laptelui cu plumb(. .nia#  metoda spectrometriei gamma 'cu gamma spectrometrul echipat cu detector de Iermaniu-Litiu(. de unde pot fi mobilizate natural 'activitate vulcanică( sau artificial 'prin activitatea oamenilor(. . ac=iune# 03 ac=ionează asupra sistemului vegetativ.din totalul ingerat de animal prin fura8e.ursele cu semnifica=ie imediată în poluarea laptelui sunt nutre=urile 'contaminate natural.purificare cu ră>ini care con=in grupări carbo$ilice 'eliminare în propor=ie de 50!( sau prin precipitare cu un e$ces de calciu.  Cadmiu    inhalat prin aerul poluat. ac=iune to$ică asupra =esuturilor nervoase.  50 . +etode de reducere a concentra=iei din produsele alimentare#  030 I . în lapte se mai regăse>te --00! 'de vacă( >i 10--0! 'de oaie >i capră(.eliminat u>or prin uscarea produsului. re=inut în organism într-o propor=ie considerabilă.  măsurarea radioactivităţii gamma 'contori IeOger-+Pller(. respectiv# plumb. cu riscul pierderii permanente a func=iilor. $.

ambala8ul conservelor de lapte. .  sursele cu semnifica=ie imediată în poluarea laptelui# nutre=uri 'contaminate natural. efecte embrioto$ice etc.  Mercur   directă asupra enzimelor esen=iale. efecte 'unele reversibile iar altele nu(#   neuroto$ice. dozări chimice. +etabolismul rumegătoarelor func=ionează ca un filtru biologic foarte eficient împotriva trecerii metalelor grele 'ingerate prin hrană(.+. Limite *. industrial.3 micrograme 9 Bilocorp 9 săptăm. Identificarea reziduurilor de metale grele din alimente#   spectrofotometrie de absorb=ie atomică. către lapte.urse primare de poluare cu metale grele#  geosfera.8umătate din valorile acceptate la adul=i. pentru „consum tolerat provizoriu săptămânal ! 0 .  pentru adul=i la greutatea de 30 Bg#  /lumb J -0 micrograme 9 Bilocorp 9 săptăm. de unde pot fi mobilizate# natural 'activitate vulcanică(. modific.. accidental etc(.ndu-le activitatea.nă  "admiu J 2 micrograme 9 Bilocorp 9 săptăm. e$ista în diverse stări fizice >i chimice.nă  pentru copii . artificial 'prin activitatea oamenilor(.. poate înlocui zincul din enzimele care au în compozi=ie metale.nă  +ercur J 3.

7. 4. R*du 7. . 10. Ia>i.ucure>ti. %eor)e1cu %. %eor)e1cu %. 3. 21/"22 &ndrumător pentru tehnologia produselor lactate. 9. 2200"2 <ehnologia de ob=inere a produselor lactate. A. . 7ol .4 P5tr*6cu C. 21/""2 :gendă pentru industria laptelui. 2. . .4 9&:'ore*nu A. ?ditura "eres. ?ditura :gir. %. 21/702 <ehnologia laptelui >i a produselor lactate. B*nu C. 2 20072 <ehnologia >i controlul calită=ii laptelui >i a produselor lactate 7ol.ucure>ti. 11.. 21/$52 <ehnologia laptelui >i a produselor lactate. "unoa>terea >i procesarea laptelui. ?ditura :.ucure>ti. C3&nte1cu %. 6. ?ditura Nisoprint. 220002 Laptele >i produele lactate. Sto&*n4 Scor8e1cu C.ucure>ti.4 %r&)ore -. U1turo& . . .B&'(&o)r*+&e 1. coordon*tor 2200/2 <ratat de industrie alimentară. <ehnologii alimentare. Ia>i. ?ditura <ehnică.ucure>ti. ?ditura %idactică >i /edagocică. Co1t&n %.ucure>ti. 6& co(*'. 5. 0- . ?ditura :lfa. B*nu C.ucure>ti.&'u(c5 D. Bondoc I. 12.ucure>ti. "lu8-Dapoca.?ditura <ehnică.rad. 2200$2 <imi>oara. ?ditura +irton. . ?ditura <ehnică.I.4 C3&nte1cu %. 8. 220072 <ehnologia laptelui >i a produselor derivate. . C3&nte1cu %. ?ditura Ion Ionescu de la . . coordon*tor 220052 "artea producătorului >i procesatorului de lapte. coordon*tor 220072 <ratat de inginerie alimentară.:. ?ditura "eres. <ehnologia laptelui >i a produselor lactate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->