Sunteți pe pagina 1din 4

Delta Dun rii

Delta Dun rii (3446 km), aflat n mare parte n Dobrogea, Romnia, par ial n Ucraina, este cea mai mare i cea mai bine conservat dintre deltele europene. i

Dun rea este al doilea ca lungime ntre fluviile Europei (dup Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvor te din mun ii P durea Neagr (Germania) sub forma a dou ruri. Dun rea este un important drum fluvial interna ional, curgnd prin 10 ri: (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa ia, Serbia,Romnia, Bulgaria, Repub lica Moldova, Ucraina) i are afluen i n alte apte ri. Trece prin patru capitale de stat: Viena,Bratislava, Budapesta i Belgrad. Delta Dun rii este limitat la sud-vest de podi ul Dobrogei, la nord formeaz grani a cu Ucraina, iar n est se vars n Marea Neagr . Delta Dun rii este traversat de paralela de 45 latitudine N i de meridianul de 29, longitudine E. Datorit celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dun re, Delta Dun rii cre te anual cu aprox. 40 m.Dun rea se bifurc n dou bra e, Bra ul Chilia la nord i Bra ul Tulcea la sud, bra care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe, se desparte n Bra ul Sulina i Bra ul Sfntul Gheorghe. Bra ul Chilia, formeaz grani a cu Ucraina, i transport pe cursul s u de o lungime de 104 km, 60% din apele i aluviunile Dun rii. Napoleon numea Dun rea "regele rurilor europene", iar Nicolae Iorga, "cea mai bogat n daruri", ea bucurndu-se de aten ia popoarelor continentului; pe malurile ei s-au f urit i au durat pn n zilele noastre civiliza ii milenare. Pentru ara Romneasc i pentru Moldova, fluviul Dunrea a fost linia de ncercate lupte cu Imperiul Otoman: "Oriunde a i vedea-o n ara noastr , Dun rea e (...) ca o fiin care a v zut i a suferit multe i poart n chipul s u urma tuturor luptelor" (George Vlsan) In anul 1991 a dobandit recunoasterea internationala, si a fost inscrisa in Patrimoniului Natural Mondial.Delta Dunarii reprezinta o zona de atractie turistica, datorita unei vegetatii si faune bogate, precum si a unor caracteristici care ii confera unicitate in intreaga lume. Dun rea adun aproape toat re eaua hidrografic a succesiune de patru sectoare: 1. 2. Sectorul dintre Bazia rii noastre i are o

i Por ile de Fier (Defileul Dun rii) i C l ra i ( Lunca Dun rii)

Sectorul dintre Por ile de Fier

3.

Sectorul dintre C l ra i

i Br ila ( Baltile Dun rii)

4. Sectorul situate n aval de Br ila pn la v rsarea n mare ( Dun rea maritime) 1. Sectorul Bazias-Portile de Fier se numeste si Defileul Dunarii deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii din Iugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 km. Pana la construirea Sistemului hidroenergetic si de navigatie Portile de fier I navigatia prin defileu greu din cauza existentei pragurilor si stancilor din albia fluviului, care reprezentau un pericol pentru nave. In prezent, acestea au disparut prin construirea barajului si lacului de acumulare. 2.Sectorul Portile de Fier -Calaras se numeste si sectorul luncii deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc. La Ostrovul Mare s-a construit o noua hidrocentrala, numita Portile de Fier II tot in colaborare cu Iugoslavia. Sectorul Portile de Fier-Calarasi este sectorul Dunarii situat in sudul Campiei Romane. Datorita reliefului jos si luncii largi Dunarea are o latime apreciabila, ceea ce face ca adancimile sa fie mai mici, asigurand doar un pescaj de 2 m, impropriu navelor maritime; apar si ostroave (cum ar fi Ostrovul Mare). Portuile principale din acest sector sunt: Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita si Calarasi. In acest sector a fost amenajata hidrocentrala Portile de Fier II. Intre orasele Giurgiu si Ruse Dunarea este traversata de un pod rutier si feroviar. 3. Sectorul dintre C l ra i i Br ila denumit si sectorul baltilor deoarece Dunarea se desparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iar mai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea Veche. Lunca are latime maxima de pana la 20-25 km. In acest sector Dunarea este traversata de podul feroviar vechi, un pod feroviar si rutier nou intre Fetesti si Cernavoda si podul rutier Giurgeni-Vadu Oii. Afluentii Dunarii in acest sector sunt Calmatui si Ialomita, iar porturile principale - Fetesti, Cernavoda, Hirsova si Macin. 4. Sectorul Br ila Marea Neagr . Sectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina, se numeste astfel deoarece adancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelor de tonaj mijlociu (maritim). Dunarea ocoleste Pod. Dobrogei de N, iar de la Patlageanca se bifurca in 3 brate : Chilia,Sfantu

Gheorghe si Sulina. Dintre acestea doar Sulina este navigabil pentru nave maritime.