Sunteți pe pagina 1din 3

EVALUAREA LIMBAJULUI SCRIS Directiile de evaluare a limbajului se inscriu, in principal, in domeniul larg al limbajului oral.

Ca obiectiv secundar, s-a avut in vedere obtinerea de informatii referitoare la limbajul scris: cunoasterea literelor, capacitatea de a citi cuvintele, precum si propozitiile care insotesc imaginile. Se pot observa eventualele confuzii de litere, dificultati in citit si in intelegerea celor citite. Aceste informatii sunt date importante de considerat atunci cand exista o intarziere accentuate in achizitia limbajului scris ori o presupunere de eventual dislexie. Foarte multi copii, in jurul varstei de 5 ani, uneori chiar mult mai devreme, fac dovada achizitionarii apontane a literelor si cuvintelor scrise: unii dintre ei sunt instruiti de parinti, altii invata in mod spontan, chiar in pofida impotrivirii adultilor si mai ales in pofida absentei acestui tip de informative in educatia oferita de gradinita. Este bine ca educatoarea, evaluatorul in general, sa inregistreze achizitia spontana de catre copii a unor elemente de limbal scris; aceasta cinstituie un pas inainte in dezvoltarea copilului si a-i ignora ori stopa progresul este o greseala. Evaluarea cunostintelor in domeniul limbajului scris poate fi facuta ca un obiectiv secundar ori poate constitui un scop principal. In acest caz, procedeul este urmatorul: Dupa ce s-a efectuat evaluarea pronuntiei si a dezvoltarii limbajului oral, se revine la inceputul caietului. Se poarta mai intai o conversatie cu copilul, urmarindu-se obtinerea de informatii generale: daca au frati si surori mai mari, daca acestia se duc la scoala, daca in casa lui exista carti, ziare, reviste si cine le citeste. Cu alte cuvinte, se stabileste existent ori absenta in familia prescolarului a unui mediu educational favorabil achizitiei spontane a limbajului scris. Apoi copilul este intrebat daca a invatat sa citeasca, daca stie literele. Se poate intampla ca raspunsul sa nu fie cel adecvat: copilul poate pretinde ca sties a citeasca, desi el citeste numai imaginile; ori, dimpotriva, spune ca nu stie, dar el cunoaste cateva litere, isi poate citi si scrie numele. Conversatia cu copilul si raspunsurile sale va pot ajuta sa intelegeti care sunt opiniile si atitudinea lui fata de citire si scriere. Se incepe cu cuvintele scrise pe prima pagina. I se arata cu degetul fiecare cuvant si este intrebat daca poate sa le citeasca. Daca raspunsul este da, este invitat sa citeasca. Daca raspunsul este nu ori, desi afirma ca citeste, el nu o poate face, este intrebat daca stie cateva litere. I se indica atat cuvintele scrise cu litere mari de tipar, cat si cele cu litere mici, cerandu-ise sa se arate ce litere stie.

Este posibil ca prescolarul sa denumeasca doar literele mari, dar mai probabil este ca el sa posede cunostinte amestecate, apartinand ambelor categorii.. exista, de asemenea, posibilitatea ca prescolarul sa citeasca cuvintele ghicindu-le pe baza literelor initiale si facand legatura cu imaginile. Aceste comportamente sunt importante si trebuie notate. In cazul in care copilul a citit unele cuvinte ori a recunoscut cateva litere, este intrebat daca le poate scrie. I se da o foaie alba si un creion si I se spune sa scrie litera/cuvantul pe care le-a recunoscut si le-a citit. Daca nu o poate face independent, I se da textul scris pentru a se ghida dupa el. In cazul in care copilul citeste cuvintele si apoi le scrie independent ori le copiaza, se trece la propozitii, unde procedeul de evaluare este identic. Rezultatele obtinute se inscriu intr-un table care poate fi individual sau colectiv, avand, in ambele cazuri, aceleasi rubric. Aceste probe permit o evaluare generala a achizitiilor spontane ale copilului prescolar in domeniul citit-scrisului sau, in cadrul respectarii programului de studii sau din gradinita, se evalueaza achizitiile de citit-scris in urma desfasurarii activitatilor specific de dezvoltare a limbajului. Se evidentiaza: Cantitatea achizitiilor: numar de litere, cuvinte; Stabilirea lor: le recunoaste si le reproduce independent, le recunoaste dar nu le poate reproduce; le recunoaste sau nu, in functie de context s.a.m.d. ; Functionalitatea lor: relatiile dintre litere in cuvant, dintre cuvinte in propozitie; copilul cunoaste toate literele fara a intelege utilizarea lor in combinatii noi ori, dimpotriva, el cunoaste necesitatea combinatiilor de sunete si litere, fara a sti insa sis a citeasca.

Se observa, deasemenea, capacitatile grafice ale copilului. Prin copierea literelor/cuvintelor se obtin informatii generale privind motricitatea fina si coordonarea ochi-mana. Se pot observa semen de atentionre privind posibilele tulburari de invatare. Vizualizarea performantelor copilului prin intermediul tabelului permite aprecieri operationale asupra nivelului de achizitie a limbajului scris si in consecinta, faciliteaza proiectarea secventelor educationale cu grad mare de adecvare, cu obiective differentiate pe copil sau pe grupuri de copii. Aceste obiective vor viza: Predarea cunostintelor acolo unde ele lipsesc cu desavarsire, sunt lacunare ori deformate; Stimularea copilului in a-si folosi cunostintele deja dobandite in mod spontan si de a achizitiona altele; Construirea unor programe educationale individualizate pentru copiii cu dificultati.