Sunteți pe pagina 1din 21

MUNTII ANINEI -PREZENTARE GENERALA-

POZITIE GEOGRAFICA SI LIMITE


Muntii Aninei fac parte din marea unitate a Muntilor Banatului fiind situati n partea de vest a lor. n decursul timpului acesti munti au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atasati Muntilor Semenic. n prezent aceasta unitate muntoasa, n cadrul limitelor pe care le vom prezenta, este cunoscuta sub numele de Muntii Aninei, dupa orasul cu acelasi nume care se afla n centrul lor. Muntii Aninei, cu naltimea cea mai mare n vrful Leordis (1160 m), au o suprafata de 770 km2 si o forma alungita pe directia NNE-SSV. n cadrul lor, cea mai mare suprafata (600 km2) o ocupa calcarele care se ntind si n Muntii Locvei, pna la Dunare, fiind cea mai mare si mai compacta suprafata calcaroasa din tara noastra (807 km2). Desi au o naltime mica, ei cuprind numeroase obiective turistice care snt din ce n ce mai cautate de catre drumeti.

n partea de nord Muntii Aninei snt despartiti de culmile piemontane prelungi si joase (300-400 m) de la bordura Semenicului si de Depresiunea Ezeris de rul Brzava. Limita de est este formata din doua sectoare distincte: n primul sector Brzava prin cursul superior si Poneasca, pna la confluenta cu Minisul i desparte de Muntii Semenic care domina mprejurimile cu relieful sau nalt (vrful Piatra Goznei 1447 m). n al doilea sector, limita urmeaza linia sinuoasa a contactului dintre calcare si rocile care nu carstifica, sisturi cristaline si granite, din care snt alcatuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domina dealurile amintite cu 150-200 m, ncepnd din valea Minisului pna n valea Nerei. n partea de sud-vest, cheile adnci ale Nerei, cuprinse ntre confluenta praielor Bresnic (la est) si Beu (la vest) cu Nera, formeaza limita dintre Muntii Aninei si cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oravitei si Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcata de abruptul calcaros al Muntilor Aninei care le domina cu 200500 m, de la Nera pna la nord de localitatea Grliste, ce se desfasoara n lungul unei mari dislocatii tectonice marcata de roci eruptive. La nord de Grliste limita vestica este pusa n evidenta de ruptura de panta dintre munte si Depresiunea Lupacului, dupa care ea urmeaza vaile Lupacul Mic si Brzavita pna la confluenta acesteia cu Brzava.

RELIEFUL
Muntii Aninei, cu naltimea lor maxima n vrful Leordis (1160 m), au trasaturi geomorfologice caracteristice, ca o consecinta a alcatuirii lor geologice. Roca predominanta este calcarul dispus n sinclinale si anticlimale cu a directie NNV-SSE, iar relief 10410i811k ul, adaptat la structura, consta din culmi si vai paralele, nscrise pe directia structurii geologice, si din ntinse podisuri calcaroase ,,ciuruite" de doline. La nord-vest si nord, n Muntii Aninei apar gresii si conglomerate care alcatuiesc dealul Bucitul (622 m) si ramificatiile sale; n est culmea CertejPuscasu Mare, paralela cu valea superioara a Brzavei si valea Poneasca, este formata din sisturi cristaline si granite. La est de localitatea Doman se evidentiaza culmea calcaroasa a Ponorului (808 m) care se pierde spre sud n podisul carstificat al Iabalcei, de pe dreapta Carasului. ntre vaile Carasului si Minisului se desfasoara mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele.

Varful Leordis

Cele mai importante, n succesiunea lor de la vest la est, snt urmatoarele: culmea Tlva Dobrei (635 m) - Tlva Simeon (899 m) de pe partea stnga a Jitinului; culmea Moghila (681 m) - Polom (821 m); culmea Ciochita (768 m) - Tlva Znei (939 m) care se continua spre sud de valea Minisului prin culmea Rol; culmea Socolovat (783 m), Straja (716 m) - Colonovat. Ultima, culmea Coniarat (754 m) - Dealul Hotarului (838 m) - Dealul Hunca Trei Movile (927 m), se bifurca: n vest prin culmea Tlva Predilcova (891 m) - Iudina (704 m), iar in est cu Dealul Zabalul Mare (835 m). Intre aceste culmi se afla mai multe podisuri carstificate dintre care amintim: Ravnistea Mare, Colonovat, Ceresnaia, Crneala, Ponor si altele. La sud de valea Minisului culmile snt mai putin numeroase, dar aici se afla cele mai mari naltimi din Muntii Aninei. Astfel, n vest se desfasoara culmea Cuniuma (1046 m), iar n est culmile Grohanul Mare (1044 m) Leordis (1160 m) - Plesiva (1144 m) care se ramifica spre Nera. n afara de aceste doua culmi principale aici se mai afla nenumarate culmi secundare adaptate la structura geologica. Din pricina eroziunii diferentiale exercitata pe roci cu duritati diferite ct si a tectonicii au luat nastere depresiuni locale la Prolaz (n Cheile Carasului), Carasova, Lisava, Ciudanovita, Anina si pe valea Minisului. Abrupturile stncoase, peretii aproape verticali nsotiti la baza de o trena de grohotisuri rezultate din dezagregarile active snt caracteristice pentru Muntii Aninei. Rurile au sapat n calcare chei spectaculoase printre care se remarca Cheile Carasului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile Minisului (14 km), Cheile Grlistei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km) si altele. Un rol foarte important n modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toata gama formelor carstice de suprafata si de adncime.

Cheile Nerei Cheile Minisului

Cheile Minisului

Pestera Buhui

RE EAUA HIDROGRAFIC
Rurile care strabat Muntii Aninei apartin bazinelor Brzavei, Carasului si Nerei. BRZAVA izvoraste din Muntii Semenic si curge spre nord pna n aval de lacul Breazova, unde face un cot brusc spre vest pastrndu-si aceasta directie pna n aval de Resita de unde se ndreapta spre nord-vest. Ea curge printr-o vale adnca si mpadurita sapata n sisturi cristaline. Afluentii ei mai importanti de pe stnga - Valiug, Crainic, Rul Alb, Secu, Valea Mare si Domainul - snt scurti si strabat mai cu seama rocile necalcaroase din nordul Muntilor Aninei. CARAsUL[1] izvoraste din Muntii Aninei, avnd obrsia la izbucul cu acelasi nume situat ntr-un petic calcaros. Curge mai nti pe roci necalcaroase, apoi n aval de cantonul silvic Jervani intra n calcare pe care le strabate pna la Carasova, formnd cheile impresionante cu acelasi nume. Dintre afluentii lui mai importanti amintim Lisava, Jitinul, Grlistea, Buhuiul si Lupacul. n afara de ultimul afluent, toti ceilalti strabat mari ntinderi calcaroase, formnd chei spectaculoase. NERA curge n partea de sud a Muntilor Aninei prin cheile cu acelasi nume si reprezinta limita spre Muntii Locvei. Cel mai important afluent al ei este Minisul care primeste pe stnga prul Poneasca. Ceilalti afluenti, mai putin importanti, snt: Valea Rea si Beul cu Chichiregul. Toti nsa strabat numai calcare si formeaza chei salbatice. Din pricina calcarelor reteaua hidrografica a fost dezorganizata, multe ape pierzndu-se n adncime prin ponoare. n cursul lor subteran au dat nastere la numeroase pesteri, unele din ele constituind importante atractii turistice.

Lacul Ochiul Dracului

Raul Nera

CONDIiII CLIMATICE
Dei Munii Aninei nu au n limi prea mari, n cadrul lor se observ etajarea principalelor elemente climatice, ca o consecina a interdependenei condiiilor de circulaie a maselor de aer cu cele ale reliefului n special. Astfel, temperatura medie anual prezint variaii de la 8C, n zonele cele mai nalte, pan la 10C, n zonele mai coborte. Iarna, n luna ianuarie, temperatura medie anual este de 4C n partea superioar a munilor, ajungnd pan la -2C n zonele mai joase. Vara temperatura crete la 16-20C. Anual num rul de zile senine este de 90-100, cu o frecven mai mare n luna august (12-14 zile), dar mult mai reduse iarna (in ianuarie numai 5-6 zile). Cantitatea medie anual de precipitaii este de 1000-1200 mm. n iunie, luna cea mai ploioas , cad 100-120 mm, iar n ianuarie numai jum tate din aceast cantitate (50-60 mm). Num rul de zile ploioase este, n medie, de 140, iar al celor cu ninsoare 20-30. Stratul de z pad dureaz aproximativ 80 de zile anual. n zonele nalte, circulaia vntului se face n sens meridian, cea mai mare frecvena avnd-o vntul dinspre sud (peste 22%). n condiii speciale se declaneaz un vnt local, Cosava, care atinge viteze mari (uneori 50 m/s) dobornd copaci i dezvelind case.

VEGETA IA SI FAUNA
Vegetatia din Muntii Aninei se etajeaza n functie de altitudine si clima. Anumite conditii locale au permis existenta unor originalitati n vegetatie. Zona muntoasa este ocupata n general de vegetatia domeniului forestier. Astfel, n culmea Certej - Puscasul Mare, la est si vest de Anina, se afla paduri de amestec -fag, molid si brad. Padurile de fag ocupa suprafete ntinse pe culmea Certej -Puscasul Mare, la nord de Anina si n bazinul superior al Minisului. n unele cazuri ele apar n amestec cu padurile de gorun sau brad. Secundar mai apare carpenul, paltinul, ulmul, frasinul si altele. Padurile de gorun apar sub forma de petice la sud de Resita, la est de Ciudanovita si la sud de Caras. n cadrul padurilor pajistile si terenurile agricole ocupa suprafete mici. Ele predomina n podisul calcaros al Iabalcei, la sud-est de dealul Bucitul, la est de Carasova si n podisul calcaros Ravnistea. n afara de acestea, pajisti secundare si terenuri agricole mai apar n numeroasele poieni, ca de exemplu: Poiana Valiug, Poiana Betii, Poiana Cerbului, Poiana Florii, Poiana Radoschii, Poiana Cuces si altele. In padurile de fag din zona Beusnitei se adapostesc cele mai numeroase populatii relictare de alun turcesc (Corylus colurna) din tara noastra. n peretii cheilor si pe abrupturile calcaroase se afla padurici de tip carstic, iliric-meridional, n care predomina liliacul salbatic (Syringa vulgaris), scumpia (Cotinus coggiria), mojdreanul (Fraxinus ornus) si altele. n afara de aceasta, n rezervatii se afla numeroase plante rare, unele de origine sudica. ntinsele paduri din Muntii Aninei adapostesc numeroase specii de animale salbatice cum snt: lupi, mistreti, vulpi, caprioare, iepuri, veverite, salamandre si altele. Abrupturile calcaroase golase adapostesc vipere cu corn, iar n ape se afla pastravi. n pesteri ntlnim specii de animale mici nepericuloase pentru om, precum si urmele fosile ale animalelor care au trait demult, cum ar fi ursul de pestera, hiena de pestera si altele.

Alun turcesc

OCROTIREA NATURII
Roca predominant calcaroasa din Muntii Aninei, ct si unele conditii topoclimatice au generat forme de relief si asociatii vegetale care, pe lnga frumusetea peisagistica, au si a importanta valoare stiintifica. Din acest motiv ele au fost puse sub ocrotirea legii, fiind declarate rezervatii naturale. Rezervatia Beusnita este situata n partea de vest a culmii calcaroase Plesiva, pe valea Beusnita. Pe fundul vaii s-a depus un strat de tuf calcaros din care s-au format nenumarate baraje, precum si cele trei cascade mari ale Beusnitei. La confluenta Beusnitei cu Beu se afla Lacul Ochiul Beu alimentat de un izbuc submers. Conditiile topoclimatice au permis dezvoltarea liliacului salbatic, carpinitei, mojdreanului si altele. n padurea de aici ntlnim si fagul balcanic, ulmul, frasiniul si alunul turcesc. Rezervatia Cheile Nerei cuprinde zona calcaroasa a acestor chei unde, n afara de valoarea peisajului, se afla ocrotite numeroase specii floristice, printre care se remarca elemente sudice, ca ghimpele, cornisorul, tasculita, snzienele rosii, inul galben si altele. Rezervatia Cheile Carasului este cuprinsa n zona dintre gura Comarnicului pna la Prolaz. Aici, pe stncile calcaroase, se afla asociatii vegetale specifice si plante rare ca: sipica, muscata dracului, urzica neagra, garoafa, micsandra salbatica, flamnzica si altele. Pestera Comarnic, cea mai lunga pestera din Banat (4040 m), contine nenumarate forme concretionare, la care se adauga, tot att de numeroase, forme de eroziune si coroziune. Pestera Popovat (1100 m), situata n Cheile Carasului, adaposteste n salile si galeriile ei numeroase formatiuni de un deosebit interes stiintific. Este nchisa, vizitarea ei facndu-se numai cu aprobarea Comisiei monumentelor naturii. n afara de acestea mai intra sub ocrotirea legii toate formele concretionore din pesteri, unele plante si animale.

Parcul National Cheile Nerei

Rezervatia Cheile Carasului

Rezervatia Beusnita

Autor: Sandu Paul Grupa 314 Anul: III Specializare:Cartografie